Post on 15-Feb-2016
UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA
FACULTATEA ŞTIINŢE ECONOMICE
CATEDRA FINANTE SI BANCI
Lucrul individual la disciplina Bazele activităţii investiţionale
STUDIU DE CAZ
Tema: Analiza bazei legislative şi normative privind activitatea investiţională în Republica Moldova.
Conducător ştiinţific:Mihalachi Ruslan,dr.lect.univ
Autori:Șevcenco Dionisie,FB 1304
Șeremet Radu , FB 1304
Chişinău, 2015
CUPRINS
Introducere ......................................................................................................................................3
Capitolul I. Baza legislativă şi normativă privind activitatea investiţională în Republica Moldova......................................................................................................................................4
Capitolul II. Analiza bazei legislative şi normative privind activitatea investiţională in RM.
2.1 Aspecte legale favorabile activitatii investitionale..................................................................9
2. 2 Aspecte legale nefavorabile activitatii investitionale............................................................13
Capitolul III. Recomandări practice: înlăturarea deficienţelor legislative.
BIBLIOGRAFIE .........................................................................................................................20
Introducere2
Principalul factor care a stopat de-a lungul perioadei comuniste fluxul investitional privat în
economia nationala a RM l-a reprezentat incompatibilitatea de fond între substanta economica a
investitiilor si specificul mediului economic în care ele trebuiau sa functioneze.Astfel rolul si
necesitatea investiţiilor a crescut semnificativ odata cu trecerea la o economie de piata si
initierea procesului de privatizare de catre sectorul privat in RM.
Rolul investiţiilor în economia unei ţări este incontestabil: lanţul de efecte pe care le generează
se repercutează atît asupra producţiei de bunuri şi servicii, cît şi asupra consumului, motivînd
simultan cererea şi oferta. Investiţiile reprezintă stimulentul ce generează noi activităţi
economice şi are ca finalitate obţinerea de bunuri şi servicii indispensabile unei economii
viabile. Mobilizarea resurselor investiţionale este unul din elementele de baza care favorizează şi
anticipează atingerea obiectivelor strategice de dezvoltare a oricărei ţări.
Pentru ţările sărace şi aflate în proces de tranziţie de la economia de comandă la cea de piaţă,ca
RMmonitorizarea mediului de investiţii este absolut necesara,intrucit este evident că eficienta
activitatii investitionale are legătură directă cu nivelul bunastarii economiei unei tari .
Republica Moldova,ca si alte tari in curs de dezvoltare concurează pentru atragerea unor fluxuri
de investiţii străine directe, care (spre deosebire de investiţiile de portofoliu) ar contribui direct la
dezvoltarea economică şi la atenuarea sărăciei, prin deschiderea unor locuri noi de muncă stabile,
promovarea mai intensă a exporturilor şi realizarea unui transfer de cunoştinţe şi tehnologii
performante.Experienţa străină demonstrează faptul că unul dintre cei mai importanţi factori
pentru atragerea capitalului străin este existenţa mediului juridic favorabil, a bazei legislative
stabile, care ar asigura protecţia eficientă maximă a intereselor investitorului.
Astfel ,pentru derularea eficientă a procesului investiţional este necesară in primul rind
asigurarea unui cadru legislativ şi normativ adecvat.
Capitolul I. Baza legislativă şi normativă privind activitatea investiţională în Republica Moldova
3
Avînd în vedere importanţa deosebită a atragerii investiţiilor în Republica Moldova, necesitatea
promovării şi protejării lor prin crearea de condiţii juridice, sociale şi economice stabile şi
echitabile pentru activitatea investiţională, stabilirii de garanţii egale pentru investitorii autohtoni
şi străini, preîntîmpinării şi înlăturării impedimentelor ce pot afecta investitorii şi investiţiile lor,
autoritatile publice au constituit urmatorul cadrul legal al intregii activitatii investitionale care
este reglementata de Constituţia Republicii Moldova, de legi şi acte normative, precum şi de
tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte. Generalizarea informaţiei cadrului
legislativ si normativ privind activitatea de investiţii în Republica Moldova este prezentată în
tabelul ce urmează:
Baza legislativă şi normativă privind activitatea de investiţii în Republica Moldova
Actul legislativ Prevederi legislative
1 Constituţia Republicii Moldova
art.9 - manifestarea liberei iniţiative economice art.46, 126-127 dreptul la proprietatea privată, precum şi dreptul la moştenirea proprietăţii
art.46 - nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică stabilită conform legii şi cu oferirea unei drepte şi prealabile despăgubiri. Investiţiile nu pot fi expropriate ori supuse unor măsuri cu efect similar, care privează în mod direct sau indirect investitorii de titlul de proprietate sau de control asupra investiţiei.
art. 126 - statul asigură inviolabilitatea investiţiilor persoanelor fizice şi juridice, inclusiv străine şi ocroteşte proprietatea cetăţenilor Republicii Moldova, străini şi apatrizi.
2 Codul Civil al Republicii Moldova nr.1107-XV din
6.06. 2002
Libertatea contractelor private
3 Codul fiscal al Republicii Moldova nr. 1163-XIII din
24.04.97
Facilităţi şi scutiri fiscale
4 Codul Vamal al Republicii Moldova nr. 1149-XIV din
20.07. 2000
Scutiri la plata taxelor vamale
5 Legea Republicii Moldova cu privire la investiţiile în
activitatea de întreprinzător
nr. 81- XV din 18.03.2004
Art. 5 - investitorii îşi pot plasa investiţiile pe întreg teritoriul Republicii Moldova şi în toate domeniile activităţii de întreprinzător în condiţiile respectării legislaţiei antimonopol, ecologice, privind securitatea statului etc.; statul asigură un regim de securitate şi protecţie deplină şi permanentă tuturor investiţiilor indiferent de forma lor.
Art. 6 - investiţiile şi facilităţile acordate acestora nu pot fi supuse discriminării în funcţie de cetăţenie, domiciliu, loc de înregistrare etc.; tuturor investitorilor li se acordă drepturi
4
egale.
Art 22 - drepturile investitorilor asupra bunurilor imobile,
art. 8, 9, 10, 11, 12, 13 - garanţiile oferite investitorilor şi obligaţiile acestora.
6 Legea Republicii Moldova cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi nr. 845- XII
din 03.01.1992
art. 10 - întreprinderea este în drept să practice orice genuri de activitate, cu excepţia celor interzise de lege.
7 Legea concurenţei Republicii Moldova nr. 183
din 11 iulie 2012
Stabileştecadrul juridic al protecţiei concurenţei, inclusiv al prevenirii şi al contracarării practicilor anticoncurenţiale şi a concurenţei neloiale, al realizării concentrărilor economice pe piaţă. Stabileşte pedepsele pentru încălcarea legislaţiei în domeniul concurenţei.
8 Legea nr.438-XVI privind dezvoltarea regională din
28.12.2006
Stabileşte obiectivele, cadrul instituţional, competenţele şi instrumentele specifice pentru realizarea politicii de dezvoltare regională în RM. Această lege corespunde aspiraţiilor RM de integrare europeană şi prevede crearea a două regiuni de nivel European NUTS II (Nord, Centru), precum şi a regiunilor mai mici de nivelul NUTS III (Sud, UTA Găgăuzia, regiunea transnistreană şi municipiul Chişinău), luându-se în consideraţie numărul locuitorilor din regiune.
9 Legea Republicii Moldova cu privire la zonele
economice libere nr.440-XV din 27.07.2001
Zonele economice libere administrează teritorii în care, pentru investitorii străini, sunt permise, în regim preferenţial anumite genuri de activităţi de întreprinzător. Oferă investitorilor terenuri şi spaţii de producere înzestrate cu infrastructura necesară pentru iniţierea activităţii de antreprenoriat cu posibilitatea de utilizare a facilităţilor fiscale şi vamale.
10 Legea cu privire la leasing nr.59-XVI din 28.04.2005
Stimularea leasingului şi protecţia drepturilor partilor implicate in operatiuni de leasing.
11 Legea cu privire la Piaţa Valorilor Mobiliare nr. 199- XIV din 18.11.98
Reglementează activitatea pe piaţa de capital, inclusiv activitatea investiţională pe această piaţă.
12 Legea Nr. 1555/1998 privind Banca pentru
Dezvoltare şi Investiţii a RM
Stabileşte statutul si principalele functii ale Bancii pentru Dezvoltare şi Investiţii (in realitatea neexistind o astfel de banca)
13 Acorduri privind colaborarea comercial-
economică
38 acorduri
14 Acorduri internaţionale cu privire la evitarea dublei
impuneri fiscale
13 acorduri
15 Acorduri bilaterale privind promovarea si protejarea
40 acorduri
5
reciproca a investiţiilor
16 Strategii investiţionale şi programe naţionale de
dezvoltare
Includ un set de politici si programe nationale ce prevăd realizarea măsurilor ce vor contribui la creşterea economică si atragerea investitiilor straine in Republica Moldova.
Politica de stat în domeniul investiţiilor este efectuată în corespundere cu documentele
principale în vigoare enumerate mai sus. Pe parcursul perioadei de tranziţie noua legislaţie a
Moldovei a preluat foarte multe elemente din legislaţia franceză, română, rusă, germană,
întrunind în prezent toate caracteristicile unui sistem de drept continental.În linii generale,
comparând-o cu alte ţări, putem spune că legislaţia, ce reglementează activitate economică a
investitorilor în Republica Moldova, este una liberală, destul de favorabilă şi stimulatoare pentru
investitori.
Republica Moldova asigură, în conformitate cu legislaţia în vigoare, cu tratatele internaţionale
privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor la care Republica Moldova este parte,
un regim de securitate şi protecţie deplină şi permanentă a tuturor investiţiilor, indiferent de
forma lor.
1) Documentul de bază care reglementează activitatea investitionala în Republica Moldova este
Legea Republicii Moldova cu privire la investiţiile în activitatea de întreprinzător nr. 81- XV din
18.03.2004. Aceasta stabileste principiile juridice, sociale şi economice de organizare şi
dezvoltare a activităţii investiţionale din Republica Moldova, drepturile şi obligaţiile
investitorilor, atribuţiile şi competenţa autorităţilor publice în domeniul activităţii investiţionale,
garanţiile pe care statul le acordă investitorilor autohtoni şi străini, modalitatea de soluţionare a
diferendelor investiţionale, precum şi reglementări referitoare la activitatea întreprinderilor cu
investiţii străine.
Legea cu privire la investiţii în activitatea de întreprinzător:
permite activitatea investiţională în toate sectoarele economiei, repatrierea totală a veniturilor;
asigură transparenţă între autorităţi publice şi investitori;
oferă un şir de garanţii privind exproprierea investiţiilor, întreruperea forţată a activităţii;
reprezintă un mecanism real pentru soluţionarea diferendelor investiţionale şi achitării despăgubirilor etc.
In conformitate cu aceasta lege, cele mai importante garantii pentru activitatea investitorilor
includ urmatoarele:
6
Investitiile nu pot fi expropriate ori supuse unor masuri cu efect similar care priveaza, in
mod direct sau indirect, investitorul de titlul de proprietate sau de controlul asupra
investitiei, cu exceptia cazurilor prevazute de legislatie.
Prejudiciul, inclusiv profitul ratat, suportat de investitor ca urmare a indeplinirii unei
dispozitii a autoritatii publice prin care i s-au incalcat drepturile sau ca urmare a
neindeplinirii ori a indeplinirii necorespunzatoare, de catre autoritate sau de o persoana
cu functie de raspundere, a obligatiilor fata de investitor, prevazute de legislatia in
vigoare a Republicii Moldova, va fi reparat din contul autoritatii publice vinovate.
Despagubirea se plateste investitorului in valuta in care a fost efectuata investitia sau in
orice alta valuta convertibila, daca investitia a fost efectuata in valuta convertibila.
Activitatea intreprinderii cu capital strain nu poate fi intrerupta fortat, doar prin Hotarirea
Guvernului Republicii Moldova sau a instantelor de judecata, in cazul in care aceasta a
comis incalcari ale legislatiei in vigoare.
Mijloacele banesti si bunurile obtinute din investitie straina, dupa onorarea obligatiilor
fiscale, sint utilizabile si transferabile pe teritoriul Republicii Moldova si peste hotarele
ei. Investitorii straini beneficiaza de dreptul de a converti liber moneda nationala a
Republicii Moldova in valuta straina si viceversa in conformitate cu legislatia Republicii
Moldova.
Investitorii straini au dreptul sa treaca peste hotarele Republicii Moldova veniturile lor
ramase dupa onorarea obligatiilor fiscale sau o parte din venituri sub forma de produse
achizitionate pe piata interna a Republicii Moldova daca aceasta nu contravine legislatiei
Republicii Moldova.
Republica Moldova recunoaste cesiunea, catre un alt stat sau persoana juridica straina, a
drepturilor investitorului strain asupra investitiilor acestuia efectuate pe teritoriul sau.
2) Cadrul legal al politicii şi dezvoltării regionale este asigurat, în principal, de Legea nr.438-
XVI din 28.12.2006 privind dezvoltarea regională.Prezenta lege defineşte regiunile de dezvoltare
funcţionale pe teritoriul Republicii Moldova, modul de cooperare interregională, cadrul
instituţional, instrumentele specifice politicii pentru dezvoltare regională, mijloacele necesare
creării şi funcţionării regiunilor de dezvoltare.
3) Legea cu privire la constituirea şi funcţionarea parcurilor industriale are drept scop
promovarea politicii de constituire şi dezvoltare a parcurilor industriale intru asigurarea unui
climat investiţional favorabil şi încurajarea fluxului de investiţii în regiunile ţării. La elaborarea
acestui proiect de lege s-a ţinut cont de practica ţărilor dezvoltate şi celor cu economiile
emergente, în special Ungariei, Turciei şi Chinei.7
Obiectivele legii respective constă în stimularea plasării investiţiilor private în teritoriile
speciale prin:
oferirea din contul statului infrastructurii tehnice pentru plasarea activităţilor de
producere (alimentare cu energie electrică, reţele de comunicaţii, reţea de alimentare cu
gaz, alimentare cu apă, canalizare, inclusiv pluvială, căile de transport, iluminat public);
valorificarea resurselor materiale existente (infrastructură, spaţiile şi capacităţile
întreprinderilor de stat sau societăţilor pe acţiuni, activele cărora nu se utilizează la
nivelul eficient);
favorizarea dezvoltării agenţilor economici din sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii;
creşterea locurilor de muncă în regiuni;
4) Dezvoltarea procesului investiţional în R.Moldova este strîns legat de nivelul de dezvoltare şi
funcţionare a pieţei de capital, în cadrul căreia se efctuează importante investiţii în valori
mobiliare. Legea cu privire la Piaţa Valorilor Mobiliare nr. 199-XIV din 18.11.98
reglementează activitatea pe piaţa de capital, inclusiv activitatea investiţională pe această piaţă.
5) Un moment pozitiv pentru investitori constă în faptul, că Republica Moldova a
încheiat acorduri de comerţ liber cu ţările CSI, CEFTA şi Uniunii Europene, precum şi existenţa
preferinţelor comerciale autonome în comerţul cu Uniunea Europeană.Prin urmare, aceşti factori
au contribuit la majorarea semnificativă a fluxului investiţiilor străine în Republica Moldova.
Aşadar, volumul investiţiilor străine directe acumulat în economia naţională, la sfîrşitul anului
2008 a constituit 2604 mil. dolari SUA, majorîndu-se circa cu 2 mld. dolari SUA în comparaţie
cu sfîrşitul anului 2001.
6) Existenţa cadrului normativ bilateral este o premisă importantă pentru atragerea investiţilor
străine şi promovarea exporturilor. În prezent, R. Moldova este parte la 40 Acorduri bilaterale
privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor, la 38 Acorduri bilaterale privind
colaborarea comercial-economică şi la 13 Acorduri internaţionale privind evitarea dublei
impuneri fiscale.
Capitolul II. Analiza bazei legislative şi normative privind activitatea investiţională in RM.
2.1 Aspecte legale favorabile activitatii investitionale
Sistemul legal al Republicii Moldova a cunoscut o dezvoltare relativ bună pe parcursul
ultimului deceniu. Moldova s-a apropiat de standardele ţărilor europene şi ale organizaţiilor
8
internaţionale la care a aderat (cum ar fi Organizaţia Mondială a Comerţului).Deşi există
probleme complicate legate de implementarea practică a prevederilor legale, cel puţin din punct
de vedere conceptual, legislaţia Moldovei este favorabilă şi încurajatoare pentru investiţii.În cele
de mai jos sunt punctate cele mai importante aspecte pozitive ale legislaţiei moldoveneşti menite
să încurajeze investitorii atât locali, cât şi cei străini.
A. Protecţia proprietăţii private
Articolul 1 al Constituţiei Republicii Moldova stipulează supremaţia principiului statului de
drept. Constituţia prevede, de asemenea, că judecătorii instanţelor judecătoreşti sunt
independenţi, imparţiali şi inamovibili, această caracteristică fiind indispensabilă pentru protecţia
eficientă a drepturilor de proprietate.
Statul garantează dreptul la proprietatea privată, precum şi dreptul la moştenirea proprietăţii
(art.46 al Constituţiei) şi ocroteşte proprietatea cetăţenilor Republicii Moldova, străini şi apatrizi
(art.126-127 ale Constituţiei). Constituţia asigură că proprietatea, atât materială, cât şi
intelectuală, acumulată licit nu poate fi confiscată, caracterul licit al proprietăţii fiind prezumat.
B. Manifestarea liberei iniţiative economice
Piaţa, iniţiativa economică şi concurenţa loială sunt identificaţi ca piloni de bază ai economiei
(art.9 al Constituţiei Republicii Moldova). Guvernul Republicii Moldova, autorităţile
administraţiei publice centrale şi locale pot da dispoziţii întreprinderilor numai în limitele
competenţelor lor stabilite de legislaţie (art. 8 al Legii cu privire la întreprinderi şi antreprenori).
Pagubele, inclusiv profitul ratat, suportate de întreprindere ca urmare a îndeplinirii unor
dispoziţii ilegale urmează a fi reparate din bugetul care finanţează respectivele autorităţi.
Iniţiativa economică nu poate fi limitată sub pretextul caracterului inoportun sau inutilităţii
acesteia. Contractele private se negociază în mod liber, urmând a fi înregistrate notarial pentru
autentificarea lor juridică.
C. Protejarea şi promovarea investiţiilor
În conformitate cu articolul 126 al Constituţiei, statul asigură inviolabilitatea investiţiilor
persoanelor fizice şi juridice, inclusiv străine. Articolul 5 al Legii cu privire la investiţiile în
activitatea de întreprinzător stabileşte, că investitorii îşi pot plasa investiţiile pe întreg teritoriul
9
Republicii Moldova şi în toate domeniile activităţii de întreprinzător în condiţiile respectării
legislaţiei antimonopol, ecologice, privind securitatea statului etc.
Statul asigură un regim de securitate şi protecţie deplină şi permanentă tuturor investiţiilor
indiferent de forma lor. Investiţiile şi facilităţile acordate acestora nu pot fi supuse discriminării
în funcţie de cetăţenie, domiciliu, loc de înregistrare etc., tuturor investitorilor fiindu-le acordate
drepturi egale.
Guvernul Republicii Moldova oferă condiţii favorabile în procesul de privatizare a obiectivelor
productive, inclusiv posibilităţi de achitare în rate a preţului pentru obiectivul privatizat, această
facilitate fiind importantă pentru atragerea investitorilor. Dacă doreşte să lanseze o afacere total
nouă şi pentru aceasta doreşte să achiziţioneze loturi de pământ aflate în proprietate publică (cu
excepţia celor cu destinaţie agricolă şi silvică), investitorul trebuie să achite în primul an cel
puţin 25% din preţul terenului, iar restul plăţii poate fi eşalonat pe o perioadă de 10 ani. Ultima
prevedere este de 5 ani în cazul terenurilor aferente obiectivelor privatizate.
În Moldova, este elaborat un set standard de garanţii pentru capitalul străin: acesta prevede
interzicerea de a confisca capitalul străin, iar naţionalizarea este admisă doar cu compensarea
corespunzătoare, libertatea de a repatria profitul şi toată proprietatea în cazul lichidării
întreprinderii etc.La nivel internaţional, investiţiile străine în Moldova sunt protejate, de
asemenea, de către convenţiile bilaterale ale Republicii Moldova cu un şir de ţări.
D. Incurajarea investitorilor straini
Cu unele excepţii notabile, investitorii străini se bucură de drepturi egale cu cei naţionali.
Printre cele mai importante excepţii se numără imposibilitatea procurării de către străini a
loturilor de pământ cu destinaţie agricolă şi faptul că băncile străine nu pot presta servicii
bancare pe teritoriul ţării. Investitorii străini pe teritoriul Moldovei beneficiază de protecţie
juridică maximă, care este asigurată de către legislaţia Republicii Moldova. Regimul juridic al
investitorilor străini nu poate fi mai puţin favorabil, decât regimul de proprietate şi activitate
investiţională a persoanelor fizice şi juridice autohtone.
Actualmente, investiţiile străine beneficiază de drepturi analoge cu cele autohtone, valuta
naţională este liber conversibilă, investitorilor străini le este garantat atât dreptul de repatriere a
venitului obţinut de la investiţii, cât şi a înseşi investiţiilor, este simplificată considerabil
procedura de înregistrare a întreprinderilor mixte, de licenţiere şi de încheiere a contractelor etc.
Moldova a încheiat acorduri bilaterale asupra investiţiilor cu circa 25 ţări, inclusiv cu ţările care
sunt principalii ei parteneri comerciali sau cu ţări care au alocat importante investiţii în
10
Republica Moldova. Ţara noastră de asemenea a încheiat 13 acorduri internaţionale cu privire la
evitarea dublei impuneri fiscale. Investitorii străini dispun de posibilitatea de investiţii şi control
a firmelor locale, sunt protejaţi prin acorduri internaţionale pentru protejarea şi asigurarea
investiţiilor. Guvernul urmează să aprobe programul naţional de promovare a investiţiilor.
E. Înregistrarea
Potrivit Legii cu privire la investiţiile în activitatea de întreprinzător, procedurile pentru
înregistrarea, funcţionarea şi lichidarea întreprinderilor sunt identice în cazul investitorilor locali
şi străini (art. 18.1). În ultimii ani, regulile referitoare la înregistrare au fost semnificativ
simplificate. Parlamentul a adoptat o serie de amendamente la legislaţia aplicabilă, creând
regimul de ghişeu unic la Camera Înregistrării de Stat (CÎS) pentru înfiinţarea de noi
întreprinderi. Înainte de crearea regimului de ghişeu unic, întreprinderea nou creată era obligată
să se înregistreze individual la toate organele de resort (inclusiv Inspectoratul Fiscal de Stat,
Casa Naţională de Asigurări Sociale, Biroul Naţional de Statistică şi Inspecţia Muncii) şi să
obţină un număr de înregistrare de la fiecare din acestea. În prezent, CÎS şi nu întreprinderea
vizată informează celelalte autorităţi despre fondarea unei entităţi noi şi obţine în regim
electronic numere de înregistrare pentru întreprindere de la fiecare din aceste autorităţi.
De asemenea, la înregistrare nu se cere dovada depunerii capitalului social. Întreprinderile din
regiunea transnistreană se pot înregistra la Oficiul Chişinău al CÎS şi deschide conturi în băncile
moldoveneşti. În acest fel, acestea pot benefi cia de acces la pieţele internaţionale ca urmare a
acordurilor comerciale încheiate de Republica Moldova.
F. Stimulentele fiscale
Judecând după povara fiscală, care revine în mediu unei firme din Republica Moldova putem
considera, că politica fiscală implementată de guvern este relativ liberală comparativ cu
standardele regionale şi chiar cu cele ale Organizatiei pentru Cooperare şi Dezvoltare
Economică.
În vederea stimularii investiţiilor, Codul Fiscal al Republicii Moldova oferă o serie de facilităţi
fiscale:
Guvernul Moldovei urmăreşte implementarea unei politici încurajatoare pentru afaceri prin
reducerea treptată a ratelor impozitului pe venit şi a contribuţiei în fondul de asigurări sociale.
Rata impozitului pe profitul obţinut de persoane juridice a scăzut la 12% de la 22% în
2003.Categoriile speciale de contribuabili sunt impozitate după reguli aparte.
11
Rezidenţii zonelor economice libere beneficiază de avantaje fiscale în ceea ce priveşte impozitul
pe venit, cît şi de cota zero a TVA pentru mărfurile, serviciile livrate în/din zona economică
liberă din afara teritoriului vamal al Republicii Moldova.Mai mult, legea prevede că investiţiile
de peste 1 milioan de dolari sunt scutite 3 ani de impozit pe venit, iar cele de peste 5 milioane de
dolari sunt scutite pe parcursul a 5 ani.
În conformitate cu articolul 49 al Codului fiscal, întreprinderile agricole care comercializează
producţie proprie sau producţie obţinută pe baza materiilor prime proprii au dreptul la scutiri
anuale esenţiale ale ratelor impozitului pe venit. Investitorii în sectorul agricol beneficiază
de scutire de impozitul pe venit din activitatea de bază pe parcursul a 5 ani ,scutirea de plata
taxei în fondul rutier,facilităţi fiscale la achitarea taxelor locale.Aceste facilităţi se acordă cu
condiţia că 80% din suma economisită să fie ulterior reinvestită.
G. Autorităţile vamale şi politica comercială
Codul vamal al Republicii Moldova (art.11, pt. j) stabileşte, că una din atribuţiile de bază ale
organelor vamale constă în crearea condiţiilor pentru accelerarea traficului de mărfuri peste
frontiera vamală. Toate persoanele beneficiază de drepturi egale de a scoate şi introduce din ţară
mărfuri şi mijloace de transport. Termenul de aflare sub regimul vamal de admitere temporară a
utilajului a fost prelungit la 3 ani. Organul vamal şi colaboratorii vamali răspund pentru
prejudiciul cauzat persoanelor şi patrimoniului lor prin decizii şi acţiuni ilegale sau prin
inacţiune.
Regimul comercial al Moldovei este unul foarte liberal, iar sistemul economic în ansamblu se
caracterizează printr-un grad foarte mare de deschidere faţă de comerţul internaţional. Moldovei
i-a fost atribuit calificativul „1” pe scara la de la 1 la 10 utilizată de FMI pentru evaluarea
constrângerilor comerciale (raitingul mai înalt corespunzând unui regim comercial mai opresiv).
Taxele vamale şi tarifele comerciale în vigoare în Republica Moldova sunt relativ reduse şi ca
valoare monetară nu reprezintă costuri prea mari pentru afaceri. Tariful comercial în vigoare
variază între 0 şi 25% din valoarea declarată a mărfii. Legislaţia prevede că exporturile şi
importurile sunt operate liber, licenţa fiind necesară în cazul unor mărfuri speciale.
2. 2 Aspecte legale nefavorabile activitatii investitionale
12
În pofida faptului că cadrul legal din Republica Moldova este unul liberal ca concepţie, oferind
importate facilităţi pentru investitori, numărul celor care fac uz de aceste facilităţi este relativ
redus, iar intensitatea activităţii de investiţii este sub nivelul aşteptat.Oamenii de afaceri arată că
principale probleme care afectează climatul de afaceri sunt costurile înalte de obţinere a
permiselor, autorizărilor şi licenţelor, procedurile vamale complicate, coruptia legata de
inspecţiile şi controalele efectuate de instituţiile de stat etc.
Deşi în Republica Moldova are loc un proces continuu de perfecţionare a bazei normative,
documentul juridic principal rămâne a fi nu legea, ci actul sublegislativ. Documentele normative
nu întotdeauna sunt coordonate între ele, prevederile unora anulează prevederile altora. De multe
ori o structură de stat tinde să interpreteze conţinutul legilor şi al decretelor din punctul de vedere
al propriilor interese.
Discordanţa, lacunele şi instabilitatea bazei normativ-juridice rămâne a fi unele dintre cele mai
importante obstacole în calea atragerii investiţiilor străine în Moldova.Distorsiunea activităţii
investiţionale a prejudiciat grav imaginea R. Moldova în exterior, fapt care a condus spre
eliminarea ei din cursa cu statele vecine pentru atragerea investiţiilor în economia ţării şi la
diminuarea drastică a întrărilor de capital.
Situaţia creată a scos la iveală o mulţime de fisuri în legislaţia ce reglementează activitatea
investiţională:
A. Regulamente, standarde şi norme tehnice
Situaţia ideală pentru investitori este atunci, când sistemul de regulamente şi norme tehnice este
transparent, univoc şi prietenos faţă de afaceri. Într-un asemenea climat, firmele competitive pot
intra pe piaţă în mod liber, iar cele ineficiente fie că sunt eliminate, fie că sunt nevoite să se
restructureze.
În perioada 2001-2003, Guvernul Moldovei a adoptat importante decizii menite să înlesnească
intrarea firmelor noi pe piaţă, în particular prin simplificarea procedurilor de înregistrare,
licenţiere, autorizare şi certificare. Dar cu toate că formal sunt înlăturate barierele administrative
şi birocratice care complică aceste proceduri, mai rămân sau chiar se accentuează unele bariere
neformale.
Licenţierea genurilor de activitate rămâne o problemă majoră. În pofida îmbunătăţirilor aduse
legii, ea mai conţine deficienţe. Astfel, legea nu prevede un set univoc de documente, care
trebuie depuse pentru obţinerea licenţei, ci stipulează că „documentele suplimentare necesare
pentru acordarea licenţei sunt stabilite de Camera de Licenţiere împreună cu organele 13
specializate ale administraţiei publice centrale şi în coordonare cu Ministerul Economiei” (art.7
(1, c) şi art.10 (3)). Astfel plăţile formale şi neformale, care sunt achitate pentru obţinerea
licenţelor în R. Moldova sunt cu mult mai mari decât în ţările vecine. Pe lângă aceasta, crearea
Camerei de Licenţiere nu a scutit firmele private de necesitatea de a colecta o listă lungă de
documente confirmătoare la ministere şi alte agenţii guvernamentale.
Standardizarea implică costuri mari pentru întreprinzători. Lista mărfurilor, serviciilor şi
proceselor care sunt verificate de Departamentul de Standardizare şi Metrologie include 368
poziţii. Majoritatea standardelor utilizate sunt cele ruse sau chiar sovietice. În mod cu totul
negativ procedurile de standardizare se răsfrâng asupra importurilor de tehnologii şi
echipamente. Durata de timp necesară pentru obţinerea certificatelor de conformitate de
asemenea a crescut esenţial.
Inspecţiile din partea instituţiilor de control de stat rămân o problemă extrem de acută. Ministerul
Economiei al Republicii Moldova a estimat că numărul agenţiilor, care practică variate forme de
control de stat este de peste 60. Cadrul instituţional este ambiguu şi complex, deoarece
competenţele agenţiilor de control de stat adesea se suprapun.
Actele normative, care stabilesc împuternicirile organelor de control din Republica Moldova
conţin mari deficienţe şi lacune. Actele juridice adoptate la nivelul agenţiilor executive
(ministere, inspectoratul fiscal, departamente) în unele cazuri contravin legislaţiei primare
(Constituţiei şi Codurilor Fiscal, Vamal şi Civil). În prezent sunt în vigoare peste 300 de „acte
normative departamentale”, care stabilesc condiţiile efectuării controalelor de stat şi mărimea
taxelor pe care agenţii privaţi trebuie să le plătească pentru servicii, multe dintre ele nefiind
publicate în Monitorul Oficial. Conform estimărilor, o întreprindere din Moldova este supusă
controalelor în mediu de 19,5 ori pe an.
B. Practicile din sistemul vamal
Procedurile vamale sunt percepute de reprezentanţii businessului ca fiind complicate. Pentru
deschiderea dosarului în vamă şi pentru efectuarea tranzacţiei comerciale externe, agenţii
economici prezintă un număr impunător de acte. Prin Ordinul Departamentului Vamal nr. 58 din
6.03.2003 cu privire la modificarea Ordinului Departamentului Vamal nr. 276-O din
24.10.2002 au fost operate unele schimbări, însă numărului de acte la vămuirea mărfurilor
provenite din operaţiile economice externe a rămas exagerat de mare. Cerinţele de documentaţie
in operaţiile comerciale de import - export in R. Moldova sunt prevăzute de prevederile Codului
Vamal si a actelor normative emise de Departamentul Controlului Vamal. În alte state din
14
regiune , spre deosebire de R. Moldova, documentele necesare pentru efectuarea controlului
vamal şi a vămuirii sunt stabilite de prevederile codurilor vamale şi nu prin acte normative.
C. Justiţia
În pofida unui sistem de drept comercial relativ dezvoltat, justiţia în Moldova nu este
independentă şi nu este eficientă în asigurarea respectării clauzelor contractuale. Dependenţa
justiţiei de guvern implică şi accentuează capacitatea slabă a justiţiei de a apăra interesele
investitorului privat într-un eventual diferend investiţional cu guvernul Moldovei.
Durata procedurilor de judecată în Moldova este la fel ca şi în OCDE. În schimb, procedura de
implementarea a deciziilor judecătoreşti este evaluată la un nivel minim al eficacităţii. Tocmai
aceasta şi face justiţia din Moldova foarte ineficientă în impunerea normelor contractuale. De
asemenea, plăţile neoficiale în sistemul de justiţie sunt foarte mari.
Statul recunoaşte concurenţa loială drept unul dintre factorii fundamentali ai dezvoltării
economiei. Dar cu toate că legea corespunde standardelor internaţionale în domeniul protecţiei
concurenţei, aplicarea efectivă a prevederilor ei este dificilă din cauza dependenţei
guvernamentale şi slăbiciunii instituţionale a sistemului judecătoresc.Însuşi Guvernul este cel
care elaborează hotărâri şi decizii, care contravin principiului de liberă şi justă concurenţă,
împiedicând totodată Consiliul Concurenţei să-şi facă activitatea în conformitate cu legea in
vigoare.
Legislaţia în vigoare conţine prevederi care favorizează adoptarea unor decizii administrative ce
pot compromite libera şi justa concurenţă.
D. Lipsa de congruenţă între baza normativa şi politica de investiţii
a) Cadrul actelor regulatorii este extins şi complicat. El este compus dintr-o mulţime de
regulamente, dispoziţii, scrisori, informaţii, ordine etc. De exemplu, Ministerul Finanţelor
a elaborat în jurul a 360 de asemenea acte care sunt în vigoare, iar Inspectoratul Fiscal în
jurul a 330. Numai deducerile din venitul impozabil sunt reglementate de circa 60 de acte
regulatorii! La acestea pot fi adăugate sutele de regulamente şi instrucţiuni elaborate de
departamente şi organele specializate. În asemenea „junglă legislativă” se poate rătăci
chiar şi întreprinzătorul cel mai respectuos faţă de lege.
b) Multe dintre actele regulatorii ale organelor de control nu sunt publicate în Monitorul
Oficial al Republicii Moldova şi nu au forţă juridică, dar oricum sunt impuse spre
executare agenţilor economici de către organele de stat. O bună parte din ele sunt
15
adoptate în grabă, fără o analiză preliminară judicioasă a impactului pe care poate să-l
aibă respectivul act regulatoriu. In cazul cel mai bun aceste documente dublează
prevederile unor acte legislative, în cazul cel mai rău – le contrazic.
Sferele de reglementare ale multor acte legislative se suprapun, iar definiţiile utilizate de
multe acte nu coincid perfect şi lasă spaţiu pentru diferite interpretări.Un exemplu
elocvent de definire imprecisă este faptul, că definiţia antreprenoriatului în Legea cu
privire la antreprenoriat şi întreprinderi nu coincide cu cea din Codul Fiscal.
c) Legislaţia pune anumite limite persoanelor juridice străine. De exemplu persoanele
juridice străine sunt limitate în dreptul de a cumpăra terenuri cu destinaţie agricolă
conform art. 6 alin.(2) din Legea privind preţul normativ şi modul de vânzare –
cumpărare a pământului.Conform acestor prevederi legislative, investitorii străini nu
dispun de dreptul de a procura bunuri funciare pentru a activa în agricultură şi în mod
sigur, numai din aceste considerente nu vor investi în această ramură.Astfel se primeste
ca în agricultură, ramură cu condiţii dintre cele mai favorabile pentru o activitate
profitabilă, investiţiile sunt nesemnificative.
d) Societăţile pe acţiuni din statele străine pot plasa acţiuni în R. Moldova numai cu
respectarea dispoziţiilor art. 29 din Legea cu privire la piaţa valorilor
mobiliare.Instituţiile financiare străine pot desfăşura activităţi pe teritoriul Republicii
Moldova numai prin filiale şi sucursale şi numai dacă au fost autorizate de Banca
Naţională a Moldovei, în conformitate cu art.6 şi 7 din Legea instituţiilor
financiare.Astfel piaţa serviciilor bancare din Republica Moldova nu este liberalizată,
accesul operatorilor bancari străini este interzis. Aceasta împiedică obţinerea unei
eficienţe mai înalte în activitatea băncilor locale şi ţine dobânzile bancare la un nivel
foarte mare.
E. Probleme legate de politica fiscală si financiara
Multe bariere administrative şi tehnice care izvorăsc din cadrul regulatoriu şi cu care se
confruntă investitorii apar ca urmare a unor probleme de ordin fiscal-bugetar.
O problemă tehnică de exemplu este legată de faptul, că conform art. 8 al Codului Fiscal,
contribuabilul are drepturi „să beneficieze de facilităţile fiscale stabilite, cu condiţia achitării
depline a obligaţiunilor fiscale la bugetul public naţional la momentul acordării facilităţilor şi pe
parcursul întregii perioade de beneficiere de acestea”. Problema însă constă în faptul că
contribuţiile obligatorii de asigurare socială achitate de angajatori în Fondul Social nu sunt
definite în nici un act legislativ ca impozit sau ca taxă şi nu pot fi calificate în mod expres ca
obligaţiune fiscală. În Codul Fiscal ar trebuie să fie introduse completările de rigoare. Altfel, 16
organele fiscale nu ar trebui să invoce restanţele la Fondul Social în calitate de motiv pentru
neoferirea de facilităţi fiscale.
Pentru stabilirea corectă a obligaţiilor de plată a TVA, o importanţă deosebită o are definiţia
corectă a preţului. Codul fiscal defineşte preţul (valoarea) de piaţă, ca „preţ al mărfii, serviciului,
format prin interacţiunea cererii şi ofertei pe piaţa comerţului cu ridicata a mărfurilor, serviciilor
identice”. Dar, cu toate că preţul de piaţă se formează în urma interacţiunii cererii cu oferta,
Codul Fiscal enumără printre primele surse de informaţie asupra preţului de piaţă informaţia
organelor, care reglementează formarea preţurilor. Dar reglementarea preţurilor de organele de
stat exclude posibilitatea formării preţului ca urmare a interacţiunii cererii cu oferta. Mai mult ca
atât, codul prevede, că contribuabilul are dreptul să prezinte organelor fiscale informaţia, din alte
surse, despre preţurile de piaţă la momentul transmiterii (aici avem prima deficienţă deoarece în
conformitate cu standardele naţionale de contabilitate, marfa se consideră procurată în momentul
achitării, şi nu transmiterii efective a acesteia) mărfurilor, serviciilor. Organele fiscale au dreptul
(nu obligaţia) să folosească informaţia prezentată dacă există motive de a o considera veridică.
Din anul 2012 art. 492 din Codului Fiscal „Facilităţi fiscale pentru investiţii” a fost exclus astfel
nu mai au dreptul la scutire integrală de plata impozitului pe venit pe un termen de trei perioade
fiscale agenţii economici al căror număr mediu anual de salariaţi nu depăşeşte 19 persoane şi
suma anuală a vânzărilor nete de 3 milioane lei,adica majoritatea IMM noi deschise.Impozitul în
sine nu reprezintă o problemă pentru agenţii economici, ci mecanismul de administrare a afacerii
care, odată cu reintroducerea acestui impozit, a devenit şi mai complicat, în special pentru
sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii
Lichidarea afacerii este o problemă destul de serioasă care, în opinia întreprinderilor chestionate
poate dura mai mult de un an. Bariera de ieşire: limitează posibilitatea agentului economic de a
lichida întreprinderea care nu generează profit;creează bariere în iniţierea unei afaceri noi,
deoarece, dacă pe numele unei persoane au fost înregistrate anterior întreprinderi care nu
funcţionează şi care nu au fost lichidate în modul stabilit de lege sau care au datorii la bugetul
public naţional, persoanei în cauză i se refuză înregistrarea unei noi întreprinderi, până la
înlăturarea circumstanţelor menţionate.
Capitolul III. Recomandări practice: înlăturarea deficienţelor legislative.
Republica Moldova are în principiu format toate instrumentele și mecanismele de funcționare a
unui mediu de afaceri, însă, cu tot progresul realizat în ultimii ani în legislaţia Moldovei în
domeniul investiţilor străine, legislaţia respectivă necesită o îmbunătăţire în direcţia adaptării 17
experienţei mondiale pozitive la condiţiile ţării, creării unui mediu investiţional concurenţial
favorabil.În ultimii ani în sensul deficientilor enumerate mai sus, se întreprind foarte multe
activități și măsuri, însă efectul lor până când rămâne doar pe hârtie.Reformele nu sint mereu
alicate in practica.
Sistemul legal al Republicii Moldova în partea în care reglementează activitatea de investiţii
necesită să fie revăzut pentru al simplifica şi pentru a înlătura elementele redundante.Reieșind
din problemele actuale, analiza situației investiționale din Moldova scoate în evidență o gamă
largă de acțiuni care trebuie grupate în mai multe tematici și realizate în viitorul apropiat:
Definiţiile utilizate în actele legislative, care reglementează domenii similare ar trebui să
coincidă perfect sau să se facă trimitere la actul de bază care defineşte un element sau o relaţie.
De asemenea, necesită a fi înlăturate suprapunerile de competenţe a organelor de stat, în primul
rând cele ale inspectoratului fiscal şi ale Centrului de Combatere a Crimelor Economice şi
Corupţiei. În cadrul sistemului regulatoriu de stat este necesară separarea funcţiilor de formulare
a politicilor şi de implementare a politicilor, precum şi cea de control faţă de cea de evaluare a
conformităţii.
În pofida progreselor înregistrate de Moldova pe parcursul ultimilor ani în ceea ce priveşte
crearea unui mediu legal favorabil investiţiilor, numeroasele bariere administrative şi tehnice
continuă să creeze costuri adiţionale în procesul de intrare a firmelor noi pe piaţă. Guvernul
trebuie să simplifice în continuare legislaţia care reglementează procedurile de înregistrare de
stat şi licenţiere.
În Moldova, până în prezent, se menţine un sistem relativ complicat de impozitare.Actualmente,
gradul înalt de risc al investiţiilor în economia Moldovei trebuie să fie compensat prin acordarea
investitorilor străini a diferitelor tipuri de înlesniri impozitare şi vamale.Trebuie creat un sistemul
de stimulente şi înlesniri fiscale acordate investiţiilor străine directe (în primul rând, acordarea
„vacanţelor impozitare”), care ar creea condiţii care stimulează investitorii naţionali în special
businessul mic şi mijlociu.
Administrarea fiscală trebuie simplificată în continuare, mai ales în ceea ce priveşte evidenţa
TVA. Spre exemplu, rapoartele de TVA să fie prezentate trimestrial, nu lunar. Este raţională
reducerea continuă a cotelor TVA şi egalarea acestor cote. Actuala rată a TVA este mai mare
decât în alte ţări europene. Aceasta conduce la faptul că multe vânzări nu sunt înregistrate. Este
necesară şi posibilă simplificarea continuă a sistemului de taxe locale.
18
Venitul din dobânda plătită pentru depozitele bancare necesită să fie eliminat din categoria
surselor de venit impozabil (articolul 18, punct g). În acest fel, importante sume de bani vor fi
atrase în sistemul bancar şi transformate în credite investiţionale. În acelaşi scop, trebuie de
renunţat la impozitarea dobânzii la creditele acordate pentru procurarea de echipamente pe
termen lung (mai mult de 5 ani). De asemenea, vărsămintele în fondurile de pensii nu ar trebui să
constituie facilităţi impozabile, deoarece în acest fel va fi stimulat procesul de constituire a
investitorilor instituţionali prin încurajarea apariţiei fondurilor private de pensii.
Majoritatea ţărilor dezvoltate au o bancă de dezvoltare proprie. De aceea este absolut necesara
crearea unei Banci de Investitii proprii, care ar permite finanțarea unor sectoare strategice fără a
pune presiune pe deficitul bugetar si mobilizarea capitalului privat în finanțarea proiectelor
optime.
Pe lângă actele guvernului, este necesară elaborarea şi aprobarea de către Parlament a unei legi
care ar unifica toate procedurile de control, ar trece în revistă toate organele de control de stat şi
principiile care vor sta la baza prestării de către acestea a serviciilor comerciale. Trebuie
simplificată procedura de autorizare şi licenţiere. În cadrul regulatoriu una dintre cele mai
dificile proceduri este obţinerea permiselor de construcţie.
Lipsa informaţiilor despre noile acte legislative este cauza multor probleme cu care se confruntă
mai ales reprezentanţii businessului mic din Republica Moldova. Foarte mulţi agenţi economici
care activează în alte localităţi decât capitala şi care nu au acces la serviciile de consultanţă nici
nu ştiu că au dreptul la facilităţi fiscale în conformitate cu articolul 49 a Codului Fiscal sau că au
dreptul de a solicita organelor fiscale amânarea sau eşalonarea impozitelor (articolul 8). Este
necesară dotarea organelor de control cu capacităţi tehnice pentru recepţionarea rapoartelor
fiscale on-line şi pentru oferirea de acces on-line la informaţia relevantă pentru investitori.
Marii investitori internaţionali reacţionează la efectul conglomerării investiţiilor. Cu alte cuvinte, uneori un singur caz de succes investiţional poate să declanşeze o reacţie favorabilă din partea investiţiilor internaţionale. La rândul său, investiţiile noi vor intensifica efectul conglomerării etc. Prin urmare, este foarte important ca Moldova să ofere condiţiile ideale pentru apariţia unor adevărate cazuri de succes economic ale investitorilor internaţionali în Moldova.
BIBLIOGRAFIE
1. Constituţia Republicii Moldova, aprobată la 29.07.1994 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova. - 1994.- Nr.1.
2. Codul Fiscal Nr.1163–XIIIdin24.04.97//Monitorul Oficial al Republicii Moldova.-1997.
19
3. Codul vamal al Republicii Moldova Nr.1149–XIV din 20.07.2000 //Monitor Oficial al RepubliciiMoldova. – 2000. – Nr. 160–162.
4. Legea Republicii Moldova cuprivire la investiţiile în activitatea de întreprinzător//MonitorulOficial al RepubliciiMoldova Nr. 64-66 din 23.04.2004.
5. Legea Republicii Moldova cu privire la zonele economicel ibere nr.440-XVdin27.07.2001// Monitorul Oficial al RepubliciiMoldova nr.108 din 21.09.2000.
6. Legea privind societăţilepe acţiuni nr.1134-XIIIdin 02.04. 1997.– Nr. 38-38. 39 (iunie).
7. Legea insolvabilităţii nr.632-XVdin14.11.2001//Monitorul Oficial al RepubliciiMoldova
Nr.139-140 din 15.11.2001.
8. Strategia Republicii Moldova de atragere a investiţiilor şi promovare a exporturilor pentru anii
2006-2015 //Monitorul Oficial nr.181-183 din 24noiembrie 2006, p.17.
9. Strategia de dezvoltare a industriei pe perioada pînă în anul 2015//MonitorulOficialnr.164-
167 din 20 octombrie 2006, p.10.
10. Strategia de susţinerea dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii pentruanii2006-2008// Monitorul oficial nr. 83-86 din 02 iunie 2006.
11. Planul Naţional de dezvoltare pentru anii 2008-2011.
12. BîrlădeanuD. Politica investiţională şi rolul ei în realizarea creşterii economice a Republicii
Moldova. Chişinău: ed. Evrica, 2004
13. Caraganciu A.,Domenti O. Bazele activităţii investiţionale.Chişinău:Ed.ASEM,
2004. p. 265-281.
14. Notite de curs ,Bazele activităţii investiţionale.
20