Alexandru Maria - Urmaritorii

AlexandruMaria

următorii

CJGEditura Centrului Cultural

Dunărea de Jos Gala ţi 2014

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Director CCDJ:Sergiu DumitrescuCoordonator proiectcArtESENŢE:Florina ZahariaCopertă: E. UngureanuInstalaţia video realizată de:Alina Maria

AlexandruMaria

următorii

Colecţia ”cArtESENŢE”

deasupra pământului e otalpă(deasupra pământului e otalpă),deasupra tălpii sunt eu(şi doar de mine celelaltedepind) –

vin pescăruşii – se

prăbuşesc pescăruşiiîn ape şi în minţile mele,aripile lor nu sunt decâtfoale,zborul e vânt,ciocurile străpung peştii,ciocurile străpungnetăcutele –

lucrurilese vădaltfel

fiarele sunt mute iarliniştea lorşterge umbrele,muţenia lor cuprindepământulca întremultecopci,şi, dacă aş ţipa, viaţas-ar scurge printre ele.

în mine rumegă, însă,explozii discrete.

câţiva copii zburătăiecâteva vrăbii,zgribulite zboară pe undeapucă, cele mai multe însus –

copiii ţintesc bine, ele seascund în crengilecopacilor morţi,în spatele celor ce văruiepereţii blocurilor în roz,în spatele fumului detutun acoperind soarele.şi cad şi mor.

câţiva câini fugăresc opisică adulmecând ovrabie moartă

de oboseală şi fum;pisica îi vede, se ascundeîn copacii morţise uită la cei care spoiescblocurile,se uită la nori,la câini şi-şi râde în buzecu limba.

cineva strigă la câinisă-l lase pe thomas în

pace„dă-i pace!”spune chiar aşa „marş,râiosule!”şi zburătăie cu ceva săspargă capul câinilormăcar atât – câinii sesperie şi se ascundîn copacii morţi şi latrăpe cei care urâţescurâtul

latră la soare să spargănorii şi frunzele săînverzească.

eu doar mă uit.

la fel,acesta nu va fiun poem,

pentru că fiecare cuvântar fio înmormântare,

pentru că fiecare rând ar

fifost scris deja,

pentru că nu sunt decât omatrioşcăgoală –

şi, pentru că nu a mairămas decât un abis,singurul chip cioplit vafi al meu.

lumea se plictiseşterepede –

de la o vreme, pereţiisuportă aceleaşi tablourişterse: într-unul doioameni tac, unul e verdecelălalt galben,într-altul doi oameni

ţipă , unul e galbencelălalt verde,în altul e atât de multălinişte, ca într-un oraşpustiu.ne aşezăm cuminţi laaceleaşi mese cu treipicioare,ne zâmbim amabili,facem semne –aceeaşi chelneriţă îşiunduie forma pe lângă

aceiaşinoi.

cu grijă ne aprindemţigările, cu poftă neinhalăm fumul,albăstrui sau de culoareataşi ne e ciudă atunci cândpachetele se golesc iarscrumiera se umple.

mai scoatem ovorbă-două,între sorbiturile cafelei.cineva deseneazăcerculeţeîn fum, altcineva vede unyin în ceaşcă, eu îi vădyangulşi totul e bine până cândţigările se termină ,cafeaua se termină,chelneriţa nu se termină.

până una-alta,ne pierdem ochii pepereţii care suportăaceleaşi lucrurişi plecămşi rămânem

singurii supravieţuitorise aflăîn spatele pereţilor -cuvintele fermentate,palpitândaproape dizolvate,suficient încât să mai laseo ultimăimpresie.

lucrurilor le-a fost rostitnumele,iar ele s-au împuţinat,s-au retras în sinepână când nu a mai rămasnimic.

***şi se făcea că e zi, căsoarele rânjeşte raze.şi se făcea că oameniioameniistăteau pe o margine arâuluiaşteptând retragerea apeişi monştrii de aur.

şi se făcea

şi se făcea că plouăşi era asfinţit pe malun om,un om spijinit de fiareruginitelegând picături de apă delumină.lui îi trebuia şi altceva –roşu de furie, el era fierfierfier.

acum plouăşi aievea omul batecu pielea zdrelită, carneatocită, oasele fărâme –acum plouă, iar în umbrafieruluieste o altă umbră.

în subteran, toatepăpuşile se lipesc demine,ca lipitorile ştirbe de uncheag de sânge -ce a putea face, decât săle simtmolfăindu-miimperceptibil pielea?

de fapt, de ce aş face ceva?

pentru că nu mai poate fivorbade o altă despărţire,pentru că deja a fost lăsatprea mult în urmă,nimic nu mai poate fiseparat -nici măcar jumătate carnejumătate altcevanu a mai rămas,

pentru că singurul sufleteste acum corpul,nepomenit pe nedrept.

l-am cunoscut acumcâteva zile,după ce o noapte întreagăîn frig în tricouumblaseml-am cunoscut într-odimineaţă

mergeam şi ascultam –

c ineva-nu- ş t iu -c inevorbea despre sensulvieţiişi al literaturii în generedespre poezie, ca o curvă,de caresă te ştergi sau nudupă ce o scrii, cu unprosop,să nu se vadă că eşti poetci doarscriitor de cuvinte.

era destul de frig afarăvocile îmi spărgeautimpanul,cuvintele parcă sedesenau pe spateleochilor –ai spune că efortul ăstade a proiectafiecarecuvântîn

parte te încălzeşte oleacăo ţâră şi puţindar nu. era destul de frigafarăşi nimeni nu tăcea dingură.

ţigară după ţigarăpoeziile luise mâzgâleau şi rămâneauacoloundeva între taxiurile în

care nu ne urcamîntre blocurile cuapartamente cu paturi cuoameni caredormeau şi bine făceau.

între

în frig erau poeziile lui.

a început ploaiaşi ea

să vorbească.

lucrurile fiind atât declare,îmi amintesc de santipa,care avea o jucărie decârpă,pe care a scăpat-o pe dupăcasă,

prin dudău.

nu i-a părut rău,şi nici n-avea de ce -ea avea copii.

(jucăria de cârpă nu aveacopii,avea o jucărie de cârpă,care avea o jucărie decârpă,

care avea mai multejucării de cârpă).

mă lasă acum să spun -mă aşezasem micîntr-un ungher, întrepaielefrumos ordonate, cap lacap şi picior la picior,aşteptându-le să crească,

lemnul să ardăîn focul uzinelor.

noaptea îşi deschide orelesub teii mâncaţi deomizi. scânteilejoacă plecarea - nu vormai fi fluturi de prins înplase,doar hoituri de târâtoaresufocate,uscate prin scorburi. nu

va mai fi parfum demai, inelele se vorstrânge, rădăcinile se vorretrageînspre mine.la umbra lor nu va maipoposi nimeni,şi nici măcar amintireanu va mai rămâne.

mă lasă să spun - măaşezasem într-un colţal camerei cu ferestreverzi,unde lumina nu poateajunge; mă lasă, acolo deatâta timp,un lucru mărunt care numai poate lega nimic,lemnele între ele şi buzelede buze; unde să aşteptchemarea pieii, lipit de

cărămizi - umbră, nimenisă nu mă ştie.

noi suntem următorii,noi suntem îmblânziţii -

atunci când treceauvieţaşii pe drumnu ştiam că înăuntrul

nostrufiarele mor la douădecade,nu ştiam că înăuntrulnostru estedoar înăuntrul nostru,nu ştiam că ei, puţinii,nu sunt năpăstuiţii,pentru că pielea lor neseparade ceea ce era în afară.

noi suntem următorii,noi suntem îmblânziţii,iar corpul nostru nu esteo cavernă în caresă stăm cu faţa la ieşire.

ca soarele într-odimineaţă de vară,soarele încerca să răsărădin spatele munţilorşi nu reuşea.

şi-aşa că acum este mereuîntuneric,iar vorbele se pierd în

noapte,ca şi cum ai vărsacernealaîn cerneală.

va veni o vreme când voidormiliniştit într-o grotă,când îmi voi luapicioarele în braţeşi voi încerca să merg(e cale lungă de la oinimă până la alta)

şi-apoi va trece aceavreme şi va venio alta, când de sus vorcădea stropi reci,încet-încet găurindu-mipieile, o vremecând voi fi frumos ca unzeu în piatră,ca un zeuîn carenimeninu

a crezut.

mă voi ridica,voi pluti,voi respira,voi împrăştia duhoareadin marginea peşterii

şi voi acoperi pământulmort,iar acesta mă va slăvi.

frumoşi, neîndurători,cum suntem.

nu ştiu dacă doar eu mămişcsau dacădoar ceilalţi se mişcă,

ne-ar fi trebuit mai mult

timp împreună,să le putem observa ochiişilumina ascunsă în ei,ne-ar fi trebuit mai multtimp împreună,să ne poată observa ochiişihăul ascuns în ei.

au plecat la fel cum auvenit,

ziua pe marginea prafuluiîntinzând câte o mână

iar noaptea întinşi pepaturiînspre desert,întinzând câte o mânăsprecer.

astea nu mai suntlucruri de vorbit,sunt zbuciumuri egale cunorma,perfecte vremurilornoastre.

degeaba căutăm să ne

amintimmomentele în care nu neputeam controlagândurile, sau cel puţincorpurile –în fofoteala plăcută anopţiloreram ai noştri,iar luna era mereuaproape.

vremea aceea a trecut şi a

lăsatlocul monadelor sparte.noi suntem următoriişi am ajuns în locul deunde putem spuneîn sfârşitcă dacă nu a existat pânăacumnu va mai prinde formă.

ne-am schimbat numeleşi am devenit alţii.credeam că vom fi maivii –înainte ca limbile să neamorţească,am redenumit şi celelaltelucruri

şi ne-am simţit însiguranţă.suntem următorii,iar trecutul nostru sforăieuşorcu mâinile întinse sprenoi.

(cu alte cuvinte spun cănu pot mimaemoţia primelorîntâlniri, firesculacestora)

(atâtea gesturi mărunte,atâtea lucruri

neterminate,toate ceasurilecu toate secundeleşi toate neîntrerupte înjurul nostru,plus o ospătăriţa,cei doi copii nebuni carese făceau că se iubescşi noi care ne făceam cănu-i vedem,toate, toate, toate)

(un stol de cuvintepigulea pământul,îşi găurea plămânii şipica, în mare).

Alexandru Maria

Au mai semnat încolecţiacArtESENŢE-poezie:Tudor Cristian RoşcaIulian GrigoriuStela IorgaCorneliu AntoniuAngela RibinciucVictor CilincăIon ZimbruPaul BlajVali Crăciun

Mihail GălăţanuSimona TomaAlina Beatrice CheşcăDiana MănăilăMarandiciVictoria FonariNicoleta OnofreiCristian PavelSimon AjarescuAnca Şerban GaiuDana PotoracPetru Botezatu

Alexandru Maria - Urmaritorii

Documents

Transcript of Alexandru Maria - Urmaritorii

LISTA CU CERTIFICATELE/RECOMANDARILE DE … ardelean g. alexandru cristian 56 ardelean laura 57 argyrakis triantafyllos ... 85 baboi maria mihaela 86 bacanu alina 87 baciuna maria

· bÄdÄlutÄ f.t. victor-alexandru bÄiceanu 1. ioana-maria bogdan c.$. andreea-teodora botea g.g. ioan-robert bujor m. marina-bianca capris l.a. theodora-maria caraman v. patricia

PRIMA IUBIRE, PRIMELE VERSURI · PRIMA IUBIRE, PRIMELE VERSURI Flavia Melania NICOARǍ Gabriel BOTA Andrada – Adriana HERKI Ana Maria LITEAN Alexandru Mihai …

81.180.88.381.180.88.3/782104102018.pdfTudor Liviu Daria Maria Darius Alexandru Roberta Axenia Andrei Cristian Alexandra - Aurelia Mihai Catalin Rafael Andrei Maia Veronica Eduard

MUNICIPIUL PIATRA NEAMT - primariapn.ro · 25 DOROFTEI ECATERINA SI ALEXANDRU MIHAIL Neamţ Piatra Neamţ 2387DZF/26.02.2018 26 BORTOS CONSTANTIN SI MARIA Neamţ Piatra ...

DREPTUL FAMILIEI CONFORM NOULUI COD CIVIL MARIA ALEXANDRU BACIU 2012 (1).pdf

scoalanicolaetitulescu.files.wordpress.com · 2019-06-03 · Lupescu Andrei Carlan Bogdan Andreias Alexandru Stefan Gheorghe Daniel Georgescu Gabriel Manea Marisa Häräboiu Maria

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi Facultatea de ...-coordonatorilor culegere date: Alexandru-Cosmin Apostol, Simona Hărătău, Alina-Maria Stîngaciu, Roxana-Mihaela

NOROCICA-MARIA COJESCU ALEXANDRU MAMINA Istorie Clasa a 7-a Caiet - Norocica-Maria... · Regimul politic democratic asigur\ libertatea individului (a), dreptul la pro- prietate privat\(b),

BIROUL ELECTORAL AL UNIVERSITĂȚII “ALEXANDRU IOAN CUZA ... › wp-content › uploads › 2015 › 12 › Copy2-of... · zamfirache maria magdalena zamfirescu oana zamfirescu

selectie_2017.pdf · DRAGOS ALEXANDRU ALEXANDRA CRISTINA MARIA MIHNEA NICOLAE EDUARD GEORGE DC-NISA MARIA Stefan BOGDAN David oana Rares Radu Andreea PAUL-CATALIN Came ia Denisa Adrian

concurscipvaslui.files.wordpress.com · scarlat" alexandria dumitrescu iuliana florea alina simona sotirescu eliza marinela sanda ioan alexandru bÄdulescu maria florea andreea 10

c308 balcescu-20170901131214matei stefan daria maria mara iulia matei alexandru patric matei giulia horatiu mihai alex gabriel irina teodora melissa sofia maria teodora laura bianca

Scanned Document - isugiurgiu.ro finale concursuri.pdf · piperea cristian turcanu alexandru cÄtÄlin bÎlbÎie mihaela cristina topalÄ aurel cÅtÄlin miu ana maria bobircÅ gabriel

RAPORT ANUAL DE ACTIVITATE AL INCDPM „Alexandru · PDF fileRAPORT ANUAL DE ACTIVITATE AL INCDPM „Alexandru Darabont” STRUCTURA CADRU 1. ... Dna Raluca Maria Iordache a susinut

CLASA: a IX-a G DOMENIUL: TURISM ȘI ALlMENTAȚIE ... · 9 dragomir a denisa maria 10 fieraru d maria cristina 11 gherghiceanu c bianca andreea 12 iana im alexandru daniel 13 ilie

2012 - nuskin.com · Adumitroaiei Alexandru Cristian Costache Rada & Tigla Cristina Maria Voicu Monica Vergitsis Dimitrios Kosza Aliz Henning Zsófia Nicolae Alina-Mihaela

SUNT ÎN GREVA AUTOR: ALEXANDRU MARİA – as. dieteticiană

Lista copiilor admiși An școlar 2018-2019...42 gÎlceavĂ alexandru bogdan i 43 gÎrdoc maria antonia i 44 goran amalia maria i 45 grosu iulian eduard i 46 gugin david ionuȚ i 47

Dreptul muncii - cdn4.libris.rocdn4.libris.ro/userdocspdf/785/Dreptul muncii - Alexandru Athanasiu, Ana-Maria... · Curs universttar Alexandru Athanasiu Ana-M arLa Vldsceanu Dreptul