Abilitatea de a comunica Budaianu SergiuMuli dintre noi au avut sau vor avea de vorbit n public, i nu doar. Avem de susinut tezele de licen, master; avem de prezentat un eveniment n cadrul unei edine; avem de a aduce la cunotina echipei un raport sau o nou strategie; poate avem un interviu de angajare de care ne emoionm enorm. Cum s am o comunicare cu impact? Care sunt mecanismele prin care o comunicare ajunge s aduc schimbri? La ce trebuie s atrag atenia cnd susin o comunicare? Cum s fac s nu mi tremure picioarele i vocea? Ce s fac dac eu m blochez de la emoii i ncep s m blbi?

Modelul comunicrii dup Thomas Gordon ne atrage atenia asupra celor patru canale de comunicare: cuvintele, vocea, gesturile i semnalele faciale.

Cuvintele, adic informaia nemijlocit, au un impact de 7% asupra nelegerii mesajului. n vorbirea curenta emitem ~125 cuvinte/minut, desi 50% dintre adulti nu nteleg mai mult de 13 cuvinte/minut. Utiliznd fraze mai lungi de 18 cuvinte, inteligibilitatea scade cu 15%, deci sub ceea ce se vrea nteles. Cnd vorbim despre paralimbaj, acesta este utilizat n vederea modificarii si transmiterii atitudinilor si emotiilor prin folosirea unor strategii si instrumente cum ar fi tonalitatea, volumul, ritmul, intonatia si accentul. Comunicarea paraverbala se refera la modul n care spui ceva, nu la ce spui. O propozitie poate transmite ntelesuri complet diferite n functie de modul n care sunt accentuate cuvintele si de tonul vocii. De exemplu, afirmatia Nu am spus ca tu esti prost poate avea cinci ntelesuri diferite, n functie de cuvntul accentuat.

Gesturile au un impact de 35% asupra nelegerii mesajului.Gesturile de presiune, apsare sunt cele care au senzaia c te acoper; de obicei sunt executate avnd palma n jos.Gesturile de deschidere, ncurajare, de obicei sunt executate avnd palma cu faa n sus nsoite de gesturi prietenoase.

Semnalele faciale sumbre, posomorte, somnolente sunt cele care ne provoac plictis, oboseal i cscat.Semnalele faciale vesele, senine, cu zmbet sunt cele care ne provoac interes, vivacitate i prospeime.Pentru o comunicare eficient, trebuie ca la fiecare 10-15 minute trebuie de avut contact vizual personal; privirea mturtoare denot nencredere n sine, emoionare.

Un impact colosal n captarea ateniei o au ntrebrile. Retorice sau nu ele sunt indispensabile, la fel ca fierele de a pentru o hain. ntrebrile pun creierul s munceasc; iat de ce la finele unei comunicri eficiente, asculttorii nici nu au observat cum timpul a trecut, iar ei se simt obosii.Simul umorului ajut enorm la uitarea, nelegerea i trecerea peste greeli i gafe. Faptul c noi facem mici glume n discurs ajut la degajarea anumitor supra ateptri de la asculttori. De exemplu, eu am doar 1,5 kg de creier n cap. Poate cineva dintre voi are mai mult sau mai puin, ns eu la atta sunt capabil, s folosesc doar 1,5 kg de materie cenuie.

Pai practici de urmat pentru a dobndi o abilitate perfect de a comunica1. Claritate - organizarea continutului de comunicat astfel nct acesta sa poata fi usor de urmarit; folosirea unui vocabular adecvat temei si autorului; o pronuntare corecta si completa a cuvintelor; 2. Acuratetea - presupune folosirea unui vocabular bogat pentru a putea exprima sensurile dorite; cere exploatarea completa a subiectului de comunicat; 3. Empatia - vorbitorul trebuie sa fie deschis tuturor interlocutorilor, ncercnd sa nteleaga situatia acestora, pozitiile din care adopta anumite puncte de vedere, sa ncerce sa le nteleaga atitudinile, manifestnd n acelasi timp amabilitate si prietenie; 4. Sinceritatea - situatia de evitare a rigiditatii sau a stngaciei, recurgerea si mentinerea ntr-o situatie naturala; 5. Atitudinea - evitarea miscarilor bruste n timpul vorbirii, a pozitiilor ncordate sau a unora prea relaxate, a modificarilor bruste de pozitie, a scaparii de sub control a vocii; 6. Realizarea contactului vizual - este absolut necesar n timpul dialogului, toti participantii la dialog sa se poata vedea si sa se priveasca, contactul direct, vizual, fiind o proba a credibilitatii si a dispozitiilor la dialog; 7. nfatisarea - reflecta modul n care te privesti pe tine nsuti: tinuta, vestimentatia, trebuie sa fie adecvate la locul si la felul discutiei, la statutul social al interlocutorilor; 8. Postura - pozitia corpului, a minilor, a picioarelor, a capului, a spatelui - toate acestea trebuie controlate cu abilitate de catre vorbitor; 9. Vocea - urmariti daca sunteti auziti si ntelesi de cei care va asculta, reglati-va volumul vocii n functie de sala, de distanta pna la interlocutor, fata de zgomotul de fond ca si fata de tema si contextul social al comunicarii; 10. Viteza de vorbire - trebuie sa fie adecvata interlocutorilor si situatiei; nici prea mare pentru a indica urgenta, nici prea nceata, pentru a nu pierde interesul ascultatorului; 11. Pauzele de vorbire - sunt recomandate atunci cnd vorbitorul doreste sa pregateasca auditoriul pentru a receptiona o idee importanta.