a-terapia+pers+cu+def

Post on 21-Dec-2015

218 views 0 download

description

...

Transcript of a-terapia+pers+cu+def

Art-terapia vizual plastică Art-terapia vizual plastică aplicată la persoanele cu diferite aplicată la persoanele cu diferite

deficienţedeficienţe

produsele de nuanţă artistică ale deficienţilor produsele de nuanţă artistică ale deficienţilor sunt expresia sunt expresia imaginilor mintaleimaginilor mintale ale acestora ale acestora

un copil care prezintă tulburări de comunicare un copil care prezintă tulburări de comunicare poate să realizeze prin pictură exprimarea unor poate să realizeze prin pictură exprimarea unor trebuinţe, atitudini, dorinţe sau a unor trebuinţe, atitudini, dorinţe sau a unor probleme ale vieţii sale psihice.probleme ale vieţii sale psihice.

la unii copii cu deficienţă mintală moderată, în la unii copii cu deficienţă mintală moderată, în vârstă de 8-10 ani, executarea unor desene vârstă de 8-10 ani, executarea unor desene remarcabile prin virtuozitatea graficăremarcabile prin virtuozitatea grafică - - disproporţie între “inteligenţa estetică” şi disproporţie între “inteligenţa estetică” şi nivelul intelectual global, ceea ce s‑ar explica nivelul intelectual global, ceea ce s‑ar explica printr-o funcţionare superioară a abilităţilor printr-o funcţionare superioară a abilităţilor

grafo-motorii în raport cu altele.grafo-motorii în raport cu altele.

AArt-terapia nu poatert-terapia nu poate:: să-i redea vederea unui copil nevăzătorsă-i redea vederea unui copil nevăzător o gândire coerentă, clară unui deficient o gândire coerentă, clară unui deficient de de

intelect intelect să îi redea motilitatea unui deficient motorsă îi redea motilitatea unui deficient motor

PPoate şi trebuie să-i dea persoanei cu deficienţe oate şi trebuie să-i dea persoanei cu deficienţe un mod de a explora lumea senzorială, în un mod de a explora lumea senzorială, în acelaşi timp stimulantă şi gratificantăacelaşi timp stimulantă şi gratificantă

Activitatea art‑terapeutuluiActivitatea art‑terapeutului a depista nivela depista nivelulul creativităţii creativităţii adecvat fiec adecvat fiecărei ărei

deficienţedeficienţe, cu scopul de a-i da subiectului , cu scopul de a-i da subiectului instrumenteinstrumentelele adecvate exprimării acestor capacităţi adecvate exprimării acestor capacităţi

Art-terapeutul trebuie Art-terapeutul trebuie să posede cunoştinţe de bază despre diferitele să posede cunoştinţe de bază despre diferitele

deficienţe sau boli psihicedeficienţe sau boli psihice să cunoască repercusiunile deficienţei sau maladiei să cunoască repercusiunile deficienţei sau maladiei

asupra posibilităţilor de expresie ale subiectului, asupra posibilităţilor de expresie ale subiectului, pentru a adapta comunicarea la restricţiile pe care le pentru a adapta comunicarea la restricţiile pe care le implică deficienţa sau maladia în dimensiunile implică deficienţa sau maladia în dimensiunile spaţiale şi temporale, dar mai ales structuralespaţiale şi temporale, dar mai ales structurale

să cunoască dimensiunea psihologică specifică să cunoască dimensiunea psihologică specifică diferitelor persoane cu anumite deficienţe sau diferitelor persoane cu anumite deficienţe sau boli psihiceboli psihice

să acţioneze pentru ca la acestea să se să acţioneze pentru ca la acestea să se

structureze o structureze o imagine de sine pozitivăimagine de sine pozitivă, , atenuând sau eliminând perturbările induse atenuând sau eliminând perturbările induse subiecţilor de deficienţa ca atare, precum şi de subiecţilor de deficienţa ca atare, precum şi de o imagine de sine negativă sau de narcisismo imagine de sine negativă sau de narcisism

PPersoanele cu deficienţe senzoriale şi motoriiersoanele cu deficienţe senzoriale şi motorii

- - proiectproiectareaarea unor activităţi de art-terapie unor activităţi de art-terapie astfel încât să devină posibilă reprezentarea astfel încât să devină posibilă reprezentarea psihică a unei activităţi care nu poate fi psihică a unei activităţi care nu poate fi realizată fizicrealizată fizic

- - suplinisuplinirearea, în diverse moduri, , în diverse moduri, a a funcţiilfuncţiiloror deficitare, prin punerea la punct a deficitare, prin punerea la punct a unei organizări spaţiale specificeunei organizări spaţiale specifice

- - crearea posibilităţii de acces în crearea posibilităţii de acces în atelierul de art-terapie a deficienţilor atelierul de art-terapie a deficienţilor motori, aflaţi în cărucioare rulante; motori, aflaţi în cărucioare rulante;

- - fixarea filelor de desen, a pânzelor fixarea filelor de desen, a pânzelor pentru pictură pe suporturi accesibile pentru pictură pe suporturi accesibile deficienţilor motori; deficienţilor motori;

- - instalarea limitelor în relief pentru instalarea limitelor în relief pentru nevăzătorii care fac modelaj din lut etc.nevăzătorii care fac modelaj din lut etc.

CCopii cu deficienţe opii cu deficienţe intelectualeintelectuale

- - utilizarea art-terapiei permite o schimbare a utilizarea art-terapiei permite o schimbare a canalului de comunicare, printr-un aport canalului de comunicare, printr-un aport facilitator al sentimentelor şi reprezentărilor facilitator al sentimentelor şi reprezentărilor simbolice, având în vedere faptul că simbolice, având în vedere faptul că aproximativ şapte sau opt canale poartă marca aproximativ şapte sau opt canale poartă marca unei predominanţe emisferice (a emisferei unei predominanţe emisferice (a emisferei stângi asupra celei drepte) stângi asupra celei drepte)

Deficienţele Deficienţele intelectuale intelectuale pun mai ales pun mai ales problema problema structurării identităţii persoaneistructurării identităţii persoanei, şi , şi nu a unei simple lezări sau pierderi a identităţiinu a unei simple lezări sau pierderi a identităţii

dau dovadădau dovadă deseori deseori de o mai mare de o mai mare spontaneitate decât persoanele “normale”, spontaneitate decât persoanele “normale”, deoarece nu îşi dezvoltă toate formele deoarece nu îşi dezvoltă toate formele reacţionale ale acestora din urmă;reacţionale ale acestora din urmă;

posibilitatea unei abordări mai puţin directive posibilitatea unei abordări mai puţin directive decât în cazul decât în cazul subiecsubiecţilor ţilor normalinormali

CARACTERISTICI GENERALE CARACTERISTICI GENERALE ALE DESENULUI ŞI PICTURIIALE DESENULUI ŞI PICTURII

LA COPIII CU DEFICIENŢELA COPIII CU DEFICIENŢE

La copiii cu deficienţă intelectualăLa copiii cu deficienţă intelectuală, din categoria , din categoria celor mai frecvente tulburări exprimate plastic şi care celor mai frecvente tulburări exprimate plastic şi care au valoare diagnostică se pot enumeraau valoare diagnostică se pot enumera::

- - tulburări de formă tulburări de formă care reprezintă modificări care reprezintă modificări ale formei fără să schimbe în esenţă forma naturalăale formei fără să schimbe în esenţă forma naturală

- - tulburările de execuţie ale formei tulburările de execuţie ale formei ce ce determină aspectul neterminat, rigid, sărac, determină aspectul neterminat, rigid, sărac, dezordonatdezordonat

- - tulburările de construcţie ale formei tulburările de construcţie ale formei care care constau în: accentuarea unui element constau în: accentuarea unui element neesenţial; stereotipia formei; omiterea unor neesenţial; stereotipia formei; omiterea unor

elemente esenţiale; culoarea contravine formeielemente esenţiale; culoarea contravine formei

- - tulburările de schemă corporală tulburările de schemă corporală ce se referă la: ce se referă la: - - asimetrii accentuate, disproporţii între asimetrii accentuate, disproporţii între

diferite segmente ale corpului; omisiuni sau adăugire diferite segmente ale corpului; omisiuni sau adăugire de segmente; de segmente;

- - corpul redat „cu faţacorpul redat „cu faţa””, iar capul şi , iar capul şi picioarele „din profilpicioarele „din profil””; ;

- - capul asimetric, deformat, nelegat de capul asimetric, deformat, nelegat de gât, cu contur deschis (sus); gât, cu contur deschis (sus);

- - membrele cu aspect apendicular, membrele cu aspect apendicular, asimetrice, supraasimetrice, supra-- sau subdimensionate, absenţa uni sau subdimensionate, absenţa uni-- sau bilaterală;sau bilaterală;

- - tulburări ale sensului simbolic al formei - tulburări ale sensului simbolic al formei - apar apar când se solicită imaginaţia elevului incapabil când se solicită imaginaţia elevului incapabil de a crea sau folosi „forma simbolde a crea sau folosi „forma simbol”” şi se referă şi se referă la: la:

- - culoarea ce acoperă ilogic toate culoarea ce acoperă ilogic toate elementele (ex.: capul are culoarea hainelor); elementele (ex.: capul are culoarea hainelor);

- - procedee speciale de desen procedee speciale de desen (umbre, pete de culoare) care nu au nici o (umbre, pete de culoare) care nu au nici o semnificaţie, sens, simbolsemnificaţie, sens, simbol

- - tulburări de compoziţii. tulburări de compoziţii. - - absenţa relaţiilor între forme, detaliu, absenţa relaţiilor între forme, detaliu,

spaţiu; spaţiu; - - compoziţie închisă „în plancompoziţie închisă „în plan”” desfăşurându-se frontal bidimensional, cu aspect desfăşurându-se frontal bidimensional, cu aspect static; static;

- - repetiţia frecventă a figurilor „schemă"; repetiţia frecventă a figurilor „schemă"; - - neacordarea importanţei neacordarea importanţei

„mediului„mediului”” caracteristic temei; caracteristic temei; - - plan perceptiv îngust, care dă imagini plan perceptiv îngust, care dă imagini

sărace, lacunare, dezmembrate, ireale.sărace, lacunare, dezmembrate, ireale.

tulburări de culoare.tulburări de culoare.- - nerespectarea realismului vizual; nerespectarea realismului vizual; - - absenţa armoniei cromatice rafinate, absenţa armoniei cromatice rafinate,

tonuri sau nuanţe; tonuri sau nuanţe; - - utilizarea ilogică a culorilor (zăpada utilizarea ilogică a culorilor (zăpada

roşie, păr verde) sau unei singure culori; roşie, păr verde) sau unei singure culori; - - efectul spaţial al culorilor nu este efectul spaţial al culorilor nu este

folosit şi desenul este plat, bidimensional, cu folosit şi desenul este plat, bidimensional, cu aspect dezordonataspect dezordonat

- - tulburări ale spaţiului plastic tulburări ale spaţiului plastic (relaţionarea structurii compoziţiei cu forma (relaţionarea structurii compoziţiei cu forma ei totală). ei totală).

- - spaţiul gol, deschis, sărac, spaţiul gol, deschis, sărac, simplist, static, brut, sumbru; descriptiv, serial, simplist, static, brut, sumbru; descriptiv, serial, decorativ; decorativ;

- - spaţiu neechilibrat prin subspaţiu neechilibrat prin sub-- sau sau supradimensionarea formelorsupradimensionarea formelor

MModalităţi de a folosi odalităţi de a folosi desenul în terapdesenul în terapieie

desenul liber, desenul liber, modalitate prin care subiectul modalitate prin care subiectul este lăsat să deseneze fără nici o indicaţie, este lăsat să deseneze fără nici o indicaţie, numai ceea ce el doreşte, numai ceea ce el doreşte,

- - în etapele următoare vor fi impuse teme în etapele următoare vor fi impuse teme pe care elevul trebuie să le aleagă prin proprie pe care elevul trebuie să le aleagă prin proprie opţiuneopţiune

- - apoi indicarea unei teme şi excluderea apoi indicarea unei teme şi excluderea alteia.alteia.

ddesenul tematic esenul tematic vizează lumea cea mai vizează lumea cea mai apropiată copilului, şcoala, casa, astfel încât să apropiată copilului, şcoala, casa, astfel încât să se poată descifra jocul în care se proiectează el se poată descifra jocul în care se proiectează el cel mai bine cel mai bine

- - din aceste date se poate surprinde din aceste date se poate surprinde lumea conflictelor copilului şi mai ales direcţia lumea conflictelor copilului şi mai ales direcţia de compensarede compensare

producţiile libereproducţiile libere şi şi cele cu tema datăcele cu tema dată nu nu trebuie apreciate pe criterii esteticetrebuie apreciate pe criterii estetice

ele sunt executate cu scop terapeutic şi numai ele sunt executate cu scop terapeutic şi numai prin educaţie, instruire pot fi dirijate şi prin educaţie, instruire pot fi dirijate şi elementele estetice, dar nu impuse aprioric în elementele estetice, dar nu impuse aprioric în execuţieexecuţie

fforţa neuromotorie din timpul desenului, care orţa neuromotorie din timpul desenului, care este după cum se ştie dezordonată, este după cum se ştie dezordonată, subtensionată, poate fi prin educaţie şi terapie subtensionată, poate fi prin educaţie şi terapie dirijată, structurată pe sarcina de execuţiedirijată, structurată pe sarcina de execuţie

se poate vorbi de o se poate vorbi de o simptomatologie simptomatologie cromaticăcromatică::

- - date relevante despre reprezentarea date relevante despre reprezentarea eului, despre afectivitate, nivelul emoţiilor, eului, despre afectivitate, nivelul emoţiilor, sentimentelor, stările şi trăirile relaţionalesentimentelor, stările şi trăirile relaţionale

- - date despre viaţa de grup şcolar, date despre viaţa de grup şcolar, familial, larg socialfamilial, larg social

ppaleta cromatică a deficientului aleta cromatică a deficientului de intelect de intelect este este foarte redusă, cu elemente de foarte redusă, cu elemente de „stereotipii„stereotipii”” în în utilizarea aceleutilizarea aceleiiaşi culoriaşi culori

ddesenesenul ul nu va dispune de paleta cromatică a nu va dispune de paleta cromatică a unui peisaj, de exemplu, desenat din îmbinarea unui peisaj, de exemplu, desenat din îmbinarea corectă a imaginii cu ceea ce ea reprezintăcorectă a imaginii cu ceea ce ea reprezintă

desendesenulul nu va putea surprinde sensul acţional - nu va putea surprinde sensul acţional - mişcarea sau succesivitatea unor acţiuni umanemişcarea sau succesivitatea unor acţiuni umane

îîn recuperarea deficientului n recuperarea deficientului de intelect de intelect sunt sunt corelate şi au prioritate tehnicile care duc la corelate şi au prioritate tehnicile care duc la structurarea conduitelor perceptiv-motrice de structurarea conduitelor perceptiv-motrice de bază cum sunt cele bază cum sunt cele de formă, culoare, schemă de formă, culoare, schemă corporală, lateralitate spaţio-temporalăcorporală, lateralitate spaţio-temporală

pprogramele art-terapiei sunt elaborate analitic rogramele art-terapiei sunt elaborate analitic până la nivelul unor operaţii şi capacităţi, dar până la nivelul unor operaţii şi capacităţi, dar au în vedere permanent şi în mod sincronizat au în vedere permanent şi în mod sincronizat „personalitatea ca întreg „personalitatea ca întreg ““..

AActivităţictivităţi

1. Realizarea activităţilor simple cu 1. Realizarea activităţilor simple cu materiale: materiale: hârtie, beţişoare, creioane hârtie, beţişoare, creioane etc.;etc.;

2. Reproducerea anumitor idei prin:2. Reproducerea anumitor idei prin:

- ruperea hârtiilor;- ruperea hârtiilor;

- realizarea colajelor- realizarea colajelor

3. Reproducerea unor culori în desen/pictură:3. Reproducerea unor culori în desen/pictură:

- începând cu cele de bază: roşu, galben, verde etc.;- începând cu cele de bază: roşu, galben, verde etc.;

- din imaginaţie proprie;- din imaginaţie proprie;

- - după o temă datădupă o temă dată

Tematicile evocă anumite răspunsuri şi trăiri, ceea ce Tematicile evocă anumite răspunsuri şi trăiri, ceea ce permite descrierea lucrului; permite descrierea lucrului;

de exemplu: de exemplu: Mărul copt; Soarele mare, galben şi Mărul copt; Soarele mare, galben şi rotund; Cerul albastru şi senin rotund; Cerul albastru şi senin etc.etc.

se vor folosi anumite categorii de materiale, se vor folosi anumite categorii de materiale, printre care:printre care:

a) hârtii de scris/ de modelaj/ creponată; a) hârtii de scris/ de modelaj/ creponată; şerveţele; reviste; ziare; lână; vată - de culori şi şerveţele; reviste; ziare; lână; vată - de culori şi asperităţi diferite;asperităţi diferite;

b) materiale din natură: conuri de brad; b) materiale din natură: conuri de brad; bucăţele de lemn; ghindă etc.;bucăţele de lemn; ghindă etc.;

c) alte materiale: zahăr; făină; boabe de fasole; c) alte materiale: zahăr; făină; boabe de fasole; semiseminnte etc.te etc.

Mânuirea simplă a materialelor:Mânuirea simplă a materialelor:

Instructaj:Instructaj:1. Observaţi caracteristicile diferite ale hârtiei;1. Observaţi caracteristicile diferite ale hârtiei;2. Transformaţi-le astfel încât să devină diferite;2. Transformaţi-le astfel încât să devină diferite;3. Descrieţi schimbarea sau comparaţi diferitele 3. Descrieţi schimbarea sau comparaţi diferitele

asperităţi.asperităţi.

Mijloace de realizare:Mijloace de realizare:1. Mototolirea şi întinderea foliei de aluminiu; 1. Mototolirea şi întinderea foliei de aluminiu; 2. Materiale uscate sau ude: hârtie, textile;2. Materiale uscate sau ude: hârtie, textile;3. Materiale tari şi moi: creioane şi textile.3. Materiale tari şi moi: creioane şi textile.

Modalităţi de exprimare:Modalităţi de exprimare:• • Să mototolim hârtia;Să mototolim hârtia;• • Să netezim hârtia;Să netezim hârtia;• • Să facem mingi colorate Să facem mingi colorate - pentru descrierea - pentru descrierea

schimburilor;schimburilor;• • Să rupem hârtia - Să rupem hârtia - hârtia se rupe în fâşii de 2 hârtia se rupe în fâşii de 2

cm şi urmează crearea de imagini ale cm şi urmează crearea de imagini ale obiectelor din mediul înconjurător: panglici, obiectelor din mediul înconjurător: panglici, scări, fulgi de zăpadă.scări, fulgi de zăpadă.

Lipirea diferitelor materiale pe o suprafaţă-Lipirea diferitelor materiale pe o suprafaţă-colaje:colaje:

Copiii sunt iniţiaţi în folosirea lipiciului;Copiii sunt iniţiaţi în folosirea lipiciului; Se realizează un colaj mare cu diferite lucrări Se realizează un colaj mare cu diferite lucrări

ale copiilor.ale copiilor. exemplu: exemplu: anotimpurile; confecţionarea anotimpurile; confecţionarea

felicitărilor de Crăciun felicitărilor de Crăciun etc.etc.

Exemplu de activităţi:Exemplu de activităţi:

- - Fulgi mari de zăpadă;Fulgi mari de zăpadă;

- - Poveşti cu imagini simple: copaci; casă; câine;Poveşti cu imagini simple: copaci; casă; câine;

- - Covor de iarbă verde cu flori şi animale etc.Covor de iarbă verde cu flori şi animale etc.

ModelajModelaj

modelajul stimulează simţul tactil; modelajul stimulează simţul tactil;

-- copiii trebuie să cunoască: denumirea copiii trebuie să cunoască: denumirea materialelor: plastilină; argilă, lut; materialelor: plastilină; argilă, lut; caracteristicile materialelor: modelat, rupt, caracteristicile materialelor: modelat, rupt, îmbinat, rulat etc. îmbinat, rulat etc.

- deprinderile de bază se formează prin: deprinderile de bază se formează prin: modelarea materialelor, realizând diferite modelarea materialelor, realizând diferite forme, lipindu-le prin împreunarea capetelor.forme, lipindu-le prin împreunarea capetelor.

Exemple de exerciţii de modelare:Exemple de exerciţii de modelare:

• • Inele colorate;Inele colorate;

• • Mingea Mingea de de fotbal;fotbal;

• • Animale simple, copaci, case etc. Animale simple, copaci, case etc.

Încurajarea „Mărcilor de expresie"Încurajarea „Mărcilor de expresie"

activitate artistică specifică atât copiilor, cât şi activitate artistică specifică atât copiilor, cât şi adulţilor;adulţilor;

Scop: Scop: dezvoltarea modalităţii expresive, dezvoltarea modalităţii expresive, personale, de a desena şi picta.personale, de a desena şi picta.

se desenează figurativ anumite „mărci/urme”, se desenează figurativ anumite „mărci/urme”, care diferă de la o persoană la alta având care diferă de la o persoană la alta având caracter personal;caracter personal;

este o tehnică de grup folosită în terapia de este o tehnică de grup folosită în terapia de expresie plastică;expresie plastică;

unii se pot inhiba, deoarece nu pot desena decât nişte unii se pot inhiba, deoarece nu pot desena decât nişte „urme”, alţii manifestă interes şi talent în a-şi lăsa „urme”, alţii manifestă interes şi talent în a-şi lăsa amprentele - mărcile de expresie;amprentele - mărcile de expresie;

terapeutul trebuie să asigure schimbarea materialului terapeutul trebuie să asigure schimbarea materialului cu care lucrează, în cazul în care subiectul face cu care lucrează, în cazul în care subiectul face acelaşi desenacelaşi desen

cei care desenează lucruri despre ei înşişi vor fi cei care desenează lucruri despre ei înşişi vor fi încurajaţi să povestească despre ceea ce fac, astfel încurajaţi să povestească despre ceea ce fac, astfel încât interpretarea lucrării va evidenţia felul în care ei încât interpretarea lucrării va evidenţia felul în care ei percep lumea.percep lumea.

Exerciţii practice:Exerciţii practice:

-- desene individuale, în care se folosesc: desene individuale, în care se folosesc: cărbune, creioane colorate, carioca;cărbune, creioane colorate, carioca;

-- pictură colectivă: fiecare contribuie pe rând la o pictură colectivă: fiecare contribuie pe rând la o pictură realizată pe o foaie mare de hârtie;pictură realizată pe o foaie mare de hârtie;

-- pictat colectiv - ce are ca model obiecte pictat colectiv - ce are ca model obiecte bi/tridimensionale.bi/tridimensionale.

Exemplu: „Trasaţi conturul unui copac mare sau al Exemplu: „Trasaţi conturul unui copac mare sau al unei case şi lăsaţi-i apoi pe cei din grup să adauge unei case şi lăsaţi-i apoi pe cei din grup să adauge culoare, detalii şi textură";culoare, detalii şi textură";

-- trasarea unui contur în jurul corpului fiecărei trasarea unui contur în jurul corpului fiecărei persoane culcate pe o bucată mare de hârtie, lăsând persoane culcate pe o bucată mare de hârtie, lăsând apoi pe fiecare să adauge detalii şi culoare.apoi pe fiecare să adauge detalii şi culoare.

Aceste activităţi artistice au şi rolul de a aduce o Aceste activităţi artistice au şi rolul de a aduce o schimbare în rutina celorlalte metode terapeutice, schimbare în rutina celorlalte metode terapeutice, dezvoltând exprimarea individuală a copiilor cu dezvoltând exprimarea individuală a copiilor cu deficienţe şi facilitându-le integrarea.deficienţe şi facilitându-le integrarea.

Modelajul Modelajul şşi agresivitateai agresivitatea

Prin intermediul modelajului procesPrin intermediul modelajului procesul pierderii ul pierderii controluluicontrolului este încetinit, împărţit pe etape, de este încetinit, împărţit pe etape, de la acumularea de tensiune şi până la explozie. la acumularea de tensiune şi până la explozie.

Conduitele agresive iau astfel o formă Conduitele agresive iau astfel o formă concretă, vizibilă, uşor de observat, ajutând la concretă, vizibilă, uşor de observat, ajutând la conştientizarea cauzei, şi în final la diminuarea conştientizarea cauzei, şi în final la diminuarea sau chiar stingerea conduitei agresive.sau chiar stingerea conduitei agresive.

Lutul oferă atât experienţe kinestezice, cât şi Lutul oferă atât experienţe kinestezice, cât şi tactile.tactile.

Flexibilitatea şi maleabilitatea lutului se Flexibilitatea şi maleabilitatea lutului se potrivesc unei game variate de potrivesc unei game variate de trebuintrebuinţeţe. .

El pare să spargă adesea blocajele copilului, El pare să spargă adesea blocajele copilului, putând fi utilizat cu succes şi de cei care au putând fi utilizat cu succes şi de cei care au mari dificultăţi în exprimarea sentimentelor.mari dificultăţi în exprimarea sentimentelor.

Izbirea, tăierea, ciopIzbirea, tăierea, ciopăărrţţirea, aruncarea de irea, aruncarea de mingii făcute din lut pe o tablmingii făcute din lut pe o tablăă, pe podea , pe podea îîi i permit copilului spermit copilului săă--şşi exprime furiai exprime furia

Temele alese pentru modelaj trebuie să facă Temele alese pentru modelaj trebuie să facă parte din experienţa de viaţă a copiluluiparte din experienţa de viaţă a copilului

Un prim stadiu este reprezentat de Un prim stadiu este reprezentat de îînsnsăşăşi i experienţa senzorialexperienţa senzorialăă, , aceasta fiind la aceasta fiind la îînceput, cea mai importantnceput, cea mai importantăă "lecţie". "lecţie".

A răspunde masei A răspunde masei şşi texturii lutului este un i texturii lutului este un prim pas. prim pas.

Chiar Chiar şşi respingerea lui, refuzul de a-l atinge, i respingerea lui, refuzul de a-l atinge, ruperea ruperea îîn bucn bucăţăţele sau aruncarea lui, ele sau aruncarea lui, reprezintă un răspuns din partea copiluluireprezintă un răspuns din partea copilului

LLutul devine un mijloc prin care utul devine un mijloc prin care copilul să-şi copilul să-şi exprime/rezolve exprime/rezolve într-un mod sănătos într-un mod sănătos frustrările şi frustrările şi agresivitateaagresivitatea (se trece treptat de la sentimentul (se trece treptat de la sentimentul destructiv la realizarea unei forme precise).destructiv la realizarea unei forme precise).

La început, copiii sunt ajutaţi de către terapeuţi (mâna La început, copiii sunt ajutaţi de către terapeuţi (mâna terapeutului peste mâna copilului) în vederea terapeutului peste mâna copilului) în vederea realizării diverselor forme şi ducerii la bun sfârşit a realizării diverselor forme şi ducerii la bun sfârşit a activităţilor propuse.activităţilor propuse.

Activităţile sunt întotdeauna însoţite de comenzi şi Activităţile sunt întotdeauna însoţite de comenzi şi explicaţii verbale şi de demonstraţii iniţiale ale explicaţii verbale şi de demonstraţii iniţiale ale adultului.adultului.

În vederea explorării lutului, În vederea explorării lutului, se vor realiza se vor realiza mişcări de du-te-vino cu mâinile, mişcări mişcări de du-te-vino cu mâinile, mişcări circulare, bile şi alte forme, amprente digitale circulare, bile şi alte forme, amprente digitale sau ale palmei, rupere/mărunţire a materialului, sau ale palmei, rupere/mărunţire a materialului, utilizarea diverselor instrumente pentru a tăia utilizarea diverselor instrumente pentru a tăia sau da o formă specială lutului, adăugarea de sau da o formă specială lutului, adăugarea de nisip sau apă pentru a-i schimba textura, nisip sau apă pentru a-i schimba textura, pictarea lutului cu tempera (cu pensula sau cu pictarea lutului cu tempera (cu pensula sau cu degetele), "mâzgălirea" lutului cu ajutorul unui degetele), "mâzgălirea" lutului cu ajutorul unui creion, apăsarea unor obiecte (pietricele, scoici, creion, apăsarea unor obiecte (pietricele, scoici, etc.) în lut, aruncarea de bile de lut pe planşeta etc.) în lut, aruncarea de bile de lut pe planşeta sau tablă, etc. sau tablă, etc.

Aceste activităţi se realizează pe parcursul Aceste activităţi se realizează pe parcursul şedinţelor fie câte una, fie grupate.şedinţelor fie câte una, fie grupate.

În grup, În grup, copiii realizează aceleaşi exerciţii ca copiii realizează aceleaşi exerciţii ca şi în cazul lucrului individual diferenţa fiind şi în cazul lucrului individual diferenţa fiind că, la un moment dat, în timpul activităţii, vor că, la un moment dat, în timpul activităţii, vor face schimb de lut, iar cu alte ocazii, lutul se face schimb de lut, iar cu alte ocazii, lutul se va pune pe mijlocul mesei, copiii modelând va pune pe mijlocul mesei, copiii modelând împreună (aceeaşi bucată de lut).împreună (aceeaşi bucată de lut).

Şedinţele de terapieŞedinţele de terapie: : 30 de minute - 45 de 30 de minute - 45 de minute, minute, îîn funcţie de disponibilitatea copiilor n funcţie de disponibilitatea copiilor şşi de activităţile desfăşurate.i de activităţile desfăşurate.

Studiu: Studiu: grup de 10 copii cu vârste cuprinse intre 5-11 grup de 10 copii cu vârste cuprinse intre 5-11 ani, 6 de sex masculin si 4 de sex feminin. ani, 6 de sex masculin si 4 de sex feminin.

- v- vârsta de dezvoltare a copiilor este cuprinsa ârsta de dezvoltare a copiilor este cuprinsa intre 8 luni si 3 ani si 6 luniintre 8 luni si 3 ani si 6 luni

- 3 - 3 dintre ei sunt diagnosticaţi cu mozaicism dintre ei sunt diagnosticaţi cu mozaicism ceilalţi ceilalţi 7 7 având cariotip specific sindromului Downavând cariotip specific sindromului Down

- 4 - 4 copii sunt institutionalizati copii sunt institutionalizati - 6 - 6 provin din familie. provin din familie. - u- una dintre fete este inclusa na dintre fete este inclusa îîntr-o grădiniţntr-o grădiniţăă de de

masmasăă..

prezintă o serie de comportamente auto si prezintă o serie de comportamente auto si heteroagresive, stereotipuri, si alte probleme heteroagresive, stereotipuri, si alte probleme comportamentalecomportamentale

ccopiii au fost observaţi in doua ipostaze: opiii au fost observaţi in doua ipostaze: activităţi structurate si activităţi activităţi structurate si activităţi libere/nestructuratelibere/nestructurate

eexperienţa succesului a dus la diminuarea xperienţa succesului a dus la diminuarea mecanismelor rigide de apărare creîndu-se un mecanismelor rigide de apărare creîndu-se un oarecare echilibru, copiii devenind stăpâni pe oarecare echilibru, copiii devenind stăpâni pe haos şi exprimându-se cu mai mare uşurinţăhaos şi exprimându-se cu mai mare uşurinţă

ccu u 7 7 dintre copiii studiaţi nu dintre copiii studiaţi nu s-au s-au depăşit depăşit stadiile iniţiale ale terapiei cu lut, excepţie stadiile iniţiale ale terapiei cu lut, excepţie făcând trei dintre fete cu care făcând trei dintre fete cu care s-au s-au putut realiza putut realiza si figuri tematice (animale, fructe, legume, si figuri tematice (animale, fructe, legume, etc.).etc.).

Ca rezultate ale aplicării terapiei:Ca rezultate ale aplicării terapiei: Un progres semnificativ s-a observat în cazul Un progres semnificativ s-a observat în cazul

unui unui copil la care s-a diminuat salivaţia copil la care s-a diminuat salivaţia excesivă, nu îşi mai distruge hainele, a început excesivă, nu îşi mai distruge hainele, a început să participe la activităţile de grup şi să să participe la activităţile de grup şi să coopereze la modelarea lutului (amprenta coopereze la modelarea lutului (amprenta degetelor, strânge lutul, aruncă bilele de lut pe degetelor, strânge lutul, aruncă bilele de lut pe planşetă), lucru pe care iniţial refuza să-l facă.planşetă), lucru pe care iniţial refuza să-l facă.

Un alt sUn alt subiect a obţinut progrese minime, un ubiect a obţinut progrese minime, un factor important fiind gravitatea tulburărilor factor important fiind gravitatea tulburărilor prezentate (asocierea tulburărilor de spectru prezentate (asocierea tulburărilor de spectru autist, boala cardiacautist, boala cardiacăă cronic cronicăă).).

Alt sAlt subiect cu un comportament sever de ubiect cu un comportament sever de autoagresiune a început să coopereze şi să autoagresiune a început să coopereze şi să participe cu plăcere la orele de terapie, participe cu plăcere la orele de terapie, capacitatea lui de exprimare non-verbală capacitatea lui de exprimare non-verbală crescând.crescând.

ss-a observat o reducere a crizelor de furie la -a observat o reducere a crizelor de furie la unii copiiunii copii, iar la , iar la alalţii ţii s-a observat o reducere s-a observat o reducere substanţialsubstanţialăă a agresiunilor asupra adultului. a agresiunilor asupra adultului.

unii sunt unii sunt foarte entuziafoarte entuziaşşttii şşi expansivi expansivii îîn n timpul orelor de terapietimpul orelor de terapie

Raportul de evaluare al art-terapieiRaportul de evaluare al art-terapieiProdusul artisticProdusul artistic

AA

VarietateVarietate

MonocromieMonocromie

Imagini bine structurateImagini bine structurate

Nu dezvoltNu dezvoltăă ideile proprii ideile proprii

AbilitAbilităţi bune de observaţieăţi bune de observaţie

Motivaţie adecvatăMotivaţie adecvată

Lipsă de concentrareLipsă de concentrare

BB

Lipsit de varietateLipsit de varietate

ColoratColorat

Imagini slab structurateImagini slab structurate

Dezvoltarea ideilor propriiDezvoltarea ideilor proprii

AbsenAbsenţa ţa abilitabilităţilor bune de ăţilor bune de observaţieobservaţie

Motivaţie insuficientăMotivaţie insuficientă

Bună concentrare Bună concentrare

ComportamentulComportamentul

ExigenExigenţe multipleţe multiple

LiniştitLiniştit

DependentDependent

Comportament adecvatComportament adecvat

Relaţionare adecvată cu echipaRelaţionare adecvată cu echipa

Relaţionare inadecvată cu Relaţionare inadecvată cu restul grupului de copiirestul grupului de copii

FFără ără exigenexigenţe multipleţe multiple

ZgomotosZgomotos

IndependentIndependent

Comportament inadecvatComportament inadecvat

Relaţionare inadecvată cu Relaţionare inadecvată cu echipaechipa

Relaţionare adecvată cu restul Relaţionare adecvată cu restul grupului de copiigrupului de copii

Beneficii ale terapieiBeneficii ale terapiei

Beneficiază din plinBeneficiază din plin Nu beneficiazăNu beneficiază

Evaluarea se face prin bifarea uneia dintre Evaluarea se face prin bifarea uneia dintre categoriile de pe scala:categoriile de pe scala:

A InclinA Inclinăă spre A Inclin spre A Inclinăă spre B B spre B B