Post on 14-Jul-2015
5/12/2018 74356106-NP-012-97-Normativ-Pt-Calculul-Elementelor-Din-Otel-Cu-Pereti-Subtiri - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/74356106-np-012-97-normativ-pt-calculul-elementelor-din-otel-cu-pereti-subtiri 1/93
MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE
SI AMENAJARII TERITORIULUI
ORDIN Nr.l0/NI
din 3.02.1997
Avand in vedere:
- Avizul Consiliului Tehnico-Stiintific nr. 180122.07.1996.
- In temeiul Hotararii Guvemului nr . 45611994 privind organizarea ~i
functionarea Ministerului Lucrarilor Publiee ~i Amenajarii Teritoriului,
- In eonformitate eu Hotararea Parlamentului nr. 12/1996 ~i a
Deeretului nr. 59111996,
- Ministrul Lucrarilor Publiee ~i Amenajarii Teritoriului emite
urmatorul
ORDIN
Art. 1. Se aproba:
"Normativ pentru ealeulul elementelordin otel eu pereti subtiri
formate la reee" - NP 012/1997.
Art. 2. - Normativul de la art. 1 intra in vigoare la data publ icarii in
Buletinul Constructiilor.
Art. 3. Directia Programe de Cereetare ~i Reglementari Tehniee va
duee la indeplinire prevederile prezentului ordin.
MINISTRU
NICOLAE NOICA
2
NORMATIV
PENTRU CALCULUL ELEMENTELOR
DIN OTEL CU PERETI SUBTIRI
FORMATE LA RECE
INDICATIV NPO 12-1997
Prof.dr.ing. Corneliu BOBIRECTOR
RESPONSABIL TEMA Ing. Adriana MOLDOVAN
3
5/12/2018 74356106-NP-012-97-Normativ-Pt-Calculul-Elementelor-Din-Otel-Cu-Pereti-Subtiri - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/74356106-np-012-97-normativ-pt-calculul-elementelor-din-otel-cu-pereti-subtiri 2/93
COLECTIV DE ELABORARE
Din partea:
Universitiuii Tehnice dill Timisoara, Catedra C.M.M. C.
Prof.dr.ing. Dan DUBINA
Se f lucr.ing. Mircea GEORGESCU
Asistent ing. Raul ZAHARIA
Centrul de Cerceti iri pentru Studii Teoretice §i Avansate al Filialei dill
Timisoara a Acedemiei Romdne
Ing. Viorel UNGUREANU
INCERC - Filiala Timisoara
CP.III.ing. - Adriana MOLDOVAN
4
CUPRINS
1. INTRODUCERE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 11
1. 1. Obiect ~i domeniu de aplicare 11
1.2. Pr incipii de principiu si reguli de aplicare, identificarea lor in cadrul
normei 12
1.3. Forme de sectiuni transversale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 121.4. Terminologie 14
1.4.1. Unitati ~i s imboluri utilizate in cadrul normativului 14
1.4.1.1. Unitati de masura . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14
1.4.1.2. Simboluri : .. 15
1.4.2. Dimensiunile sectiunii transversale 21
1.4.3. Conventia de notare a axelor . . . . . . . . . . . . . . . . .. 21
1.5. Valori maxime ale supletei de perete 22
1.6. Coeficientii de siguranta '. . . . .. 23
2. BAZELE PROIECTARII
2.1. Grosimi de perete pentru profile ~i table profilate 24
2.2. Prevederi generale de proiectare . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 25
2.3. Durabilitate 25
2.4. Comportarea la foe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 27
2.5. Materiale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 29
2.5.1. Cerinte pentru oteluri .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 29
2.5.2. Oteluri specificate pentru fabricarea profilelor cu
pereti subtiri ~i a tablelor profilate. . . . . . . . . . . . . . . .. 29
2.5.3. Alte oteluri 29
2.5.4. Proprietati mecanice ale materialului de baza . . . . . . .. 30
2.6. Limita de curgere medie pe sectiune 31
2.7. Calculul caracteristicilor geometrice ale sectiunii transversale aelementului 34
2.7.1. Rotunjiri la colturi 34
2.7.2. Sectiunea transversala bruta 36
2.7.3. Sectiunea transversala neta . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 36
5
5/12/2018 74356106-NP-012-97-Normativ-Pt-Calculul-Elementelor-Din-Otel-Cu-Pereti-Subtiri - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/74356106-np-012-97-normativ-pt-calculul-elementelor-din-otel-cu-pereti-subtiri 3/93
3. PIERDEREA STABILITATII LOCALE (VOALAREA PERETILOR)
3.1. Generalitati . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38
3.2. Pereti tara rigidizari (pereti plani) 39
3.3.Pereti cu rigidizari marginale sau intermediare 44
3.3.1. Generalitati 44
3.3.2. Rigidizari marginale ' 46
3.3.2.1. Conditii generale 46
3.3.2.2. Metoda generala 473.3.2.3. Metoda simplificata 49
3.3.3. Rigidizari intermediare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 51
3.3.3.1. Conditii generale 51
3.3.3.2. Metoda generala 52
3.3.3.3. Metoda simplificata 53
3.3.4. Reguli speciale de proiectare pentru table profilate 56
3.3.4.1. Generalitati 56
3.3.4.2. Pereji pi ani cu rigidizari intermediare solicitati la
compresiune uniforma (rigidizari pe talpi) . . . . . . . 56
3.3.4.3. Determinarea coeficientului K, definit in cadrul
paragrafului 3.3.2 58
3.3.4.4. Pereti piani cu rigidizari intermediare solicitati de un efortunitar variabil (rigidizari ale inimilor) 59
3.3.4.5 Table profilate cu rigidizari pe talpi ~i inima 65
3.3.4.6. Reguli speciale de proiectare pentru table profilate
perforate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 66
3.4. Metoda simplificata pentru determinarea latimii eficace de perete . 66
3.5. Utilizarea abacelor pentru calculul latimii eficace 67
3.6. Caracteristici geometrice ale sectiunilor eficace ale profilelor cu pereti
subtiri 70
4. CALCULUL DE REZISTENTA AL BARELOR ~I TABLELOR
PROFILATE TINAND SEAMA DE VOALAREA PERETILOR
4.1. Generalitati . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 72
4.2. Bare solicitate la intindere 73
4.3. Bare solicitate la compresiune axiala . . . . . . . . . . . . . . . .. 73
4.4. Bare solicitate la incovoiere 75
6
4.4.1. Verificarea in domeniul elastic a elementelor incovoiate
monoaxial . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 76
4.4.2. Verificarea in domeniul elastic a elementelor incovoiate
biaxial . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 76
4.4.3. Calculul in domeniul plastic . . . . . . . .. 77
4.4.4. Modificarea distributiei eforturilor unitare normale datorita
eforturilor de forfecare ("shear lag") 78
4.5. Elemente structurale solicitate la intindere ~i i ncovoiere . . . . .. 83
4.6. Elemente structurale solicitate la compresiune ~i incovoiere . . .. 844.7. Elemente structurale solicitate la torsiune . . . . . . . . . . . . . .. 85
4.8. Verificarea la forfecare a inimilor . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 85
4.8.1. Forta taietoare capabila a sectiunii 85
4.8.2. Efortul capabi lla deformare locala a inimii
("web crippling") . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 88
4.8.2.1. Sectiuni transversale cu 0 singura inima nerigidizata 89
4.8.2.2. Sectiuni transversale c~ doua sau mai muIte inimi
nerigidizate . . . . . . . ~ . . . . . . . . . . . . . . . .. 92
4.8.2.3. Sectiuni transversale cu inimi rigidizate solicitate la
compresiune ~i incovoiere . . . . . . . . . . . . . . .. 95
4.9. Elemente s tructurale solicitate la incovoiere cu for ta taietoare .. 96
5. CALCULUL LA STABILITATE A ELEMENTELOR COM PRIMATE
5.1. Flambajul prin incovoiere al barelor solicitate la compresiunea
axiala 97
5. I .1. Generalitati 97
5.1.2. Verificarea la flambaj prin incovoiere 98
5.1. 3. Lungimi de flambaj 99
5.2. Flambajul prin rasucire ~i flambajul prin incovoiere-rasucire
al barei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 99
5.2.1. Generalitati . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 99
5.2.2. Verificarea barei la flambaj prin rasucire sau la flambaj prinincovoiere-rasucire 101
5.3. Pierderea stabilitatii prin distorsiunea sectiunii transversale a
barei 105
5.3.1. Generalitati . . . . . . . . . . . . 105
5.3.2. Flambajul prin distorsiune al barelor incovoiate 106
5.3.3. Flambajul prin distorsiune al barelor comprimate 107
7
5/12/2018 74356106-NP-012-97-Normativ-Pt-Calculul-Elementelor-Din-Otel-Cu-Pereti-Subtiri - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/74356106-np-012-97-normativ-pt-calculul-elementelor-din-otel-cu-pereti-subtiri 4/93
5.3.4. Tensiunea de flambaj prin distorsiune pentru sectiuni U, C ~i Z
solicitate la compresiune ~i incovoiere . . . . . . . . . . . . .. 108
5.3.4 .1. Sectiuni U ~i asimilate solicitate la compresiune .. 108
5.3.4.2. Sectiuni C solicitate la compresiune . . . . . . . . .. 109
5.3.4.3. Sectiuni C ~i Z solicitate la incovoiere dupa axa
perpendiculara pe inima . . . . . . . . . . . . . . . 110
5.4. Bare cu sectiune compusa din elemente formate la rece . . . .. 110
5.4. 1. Verificarea rezistentei ~i stabilitatii barelor cu sectiune
compusa " . . . . . . . . . . . . . . .. 112
5.4.2. Bare cu sectiune compusa din elemente departate solidarizate cu
zabreluje sau placute . . . . . . . . . . . . . . . . 112
5.4.2.1. Bare solidarizate cu zabrelute 112
5:4.2.2. Bare solidarizate cu placu]e . . . . . . . . . . . .. 116
5.4.3. Bare cu sectiune compusa din profile departate asamblate cu
cuptoare (Johnston) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 120
5.4.4. Verificarea stabilitatii talpilor eomprimate ale grinzilor cu
zabrele din bare cu sectiune compusa de tip Johnston .... 122
6. CALCULUL DE STABILIT ATE AL ELEMENTELOR COM PRIMATE
$1 INCOVOIA TE
6.1. Flambajullateral al grinzilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 126
6.2. Bare solcitate la incovoiere cu compresiune axiala . . . . . . . .. 126
6.3. Incovolerea eu eompresiune axiala atunei cand exista posibilitatea
flambajului lateral prin incovoiere-rasucire 127
6.4. Calculul imbinarilor de continui tate (joante) ~i a pierderilor la capete
a barelor solicitate la ineovoierea cu forta axiala . . . . . . . . .. 129
7. BARE CU PERETI SUBTIRI $1 TABLE PROFILATE IN
INTERACTIUNE CU ALTE ELEMENTE STRUCTURALE
7.1. Generalitati . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 131
7.2. Efectul de diafragma al panourilor din tabla profilata 131
7.2.1. Definitii ~i principii . . . . . . . 131
7.2.2. Conditii de aplieare a metodei . . . . . . . . . . 132
7.2.3. Specificatii constructive 134
7.3. Proiectarea panel or ~iriglelor care conlucreaza eu inehideri din tabla
profilata . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 135
8
7.3.1. Introducere 135
7.3.2. Impiedicarea rotirii sectiunii ddatorita legaturii cu tabla profilata
a invelitorii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 137
7.3.2.1. Rigiditatea resortului rotational. . 137
7.3.2.2. Rigiditatea resortului liniar lateral 141
7.3.3. Criterii de proiectare . . . . . . . . . . . . . 144
7.3.3.1. Sisteme eu 0 singura deschidere si incarcari
gravitationale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 144
7.3.3.2. Sisteme cu 0 singura deschidere solicitate lasectiune . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 144
7.3.3.3. Sisteme continue cu doua deschideri ~i incarcari
gravitationale 145
7.3.3.4. Sisteme continue cu doua deschideri solicitate la
sectiune 147
7.3.3.5. Grinzi cu mai multe deschideri avand imbinari de
continuitate realizate prin suprapunere si eclisare 147
7.3.4. Metodologie de calcul corespunzatoare criteriilor de
148
148
150
proiectare . . . . . . . . . . . . . . . . . .
7.3.4 .1. Determinarea efortului unitar normal .
7.3.4.2. Verificarea efortului unitar normal .
7.3.4.3. Verificarea stabilitatii talpii libere comprimate
a panei 151
7.4. Elemente profilate pentru deschideri mari (chesoane) 154
7.4.1. Caracteristici geometrice ale sectiunii transversale a
chesoanelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 154
7.4.2. Metodologia de caJcul pentru elemente incovoiate 155
7.4.2.1. Talpa lata intinsa 155
7.4.2.2. Talpa lata cornprimata . . . . . . . . . . . . . 158
7.4.3. CaJcululla forfecare si la cedare-prin deformarea locala a inimii
("web crippling") 158
7.4.4. Calculul chesoanelor ca diafragme ce lucreaza la forfecare . .158
8. IMBINARI ALE TABLELOR PROFILATE SI BARELOR CU PERETI
SUBTIRI
8.1. Generalitati .
8.2. Imbinari cu conectori mecanici .
8.2.1. Tipuri de conectori mecanici
160
162
162
9
5/12/2018 74356106-NP-012-97-Normativ-Pt-Calculul-Elementelor-Din-Otel-Cu-Pereti-Subtiri - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/74356106-np-012-97-normativ-pt-calculul-elementelor-din-otel-cu-pereti-subtiri 5/93
8.2.2. Cerinte pentru proiectare . . . . . . . . . . . . . . . . . 166
8.2.3. Determinarea efortului capabil normat al imbinarii. 166
8.2.4. Determinarea efortului capabil de calcul al imbinarii 167
8.2.5. Notatii utilizate in tabelele 8.3 - 8.6 . . . . . 168
8.2.6. Regul i de calcul supl imentare in legatura cu
tabelele 8.3 - 8.6 169
8.2.7. Conectori solicitati simultan la forfecare ~i intindere 174
8.3. lmbinari sudate . . . . . . . . . . . . 174
8.3.1. Tipuri de imbinari sud ate 1748.3.2. Efortul capabil al sudurilor 175
8.3.2.1. Imbinari ale tablelorde otel prin sudura in puncte 175
8.3.2.2. Imbinan prin suprapunere cu sudura de colt 176
8.3.2.3. [mbinar! cu sudura prin dopuri circulare . 178
8.3.2.4. Imbinart cu sudura prin dopuri alungite . . . 179
Elabor at de:
Institutul Nat iona l de Cercetare -Dezvnltare in
Constructii ~i Economia Construc[iilor INCERC
NORMATIV PENTRU CALCULUL
ELEMENTELOR DIN OTEL CU PERETI
SUBTIRI FORMATE LA RECE
INDICATIV NP012/97
1. INTRODUCERE
I. Prezentul normativ completeaza s tandardul STAS 10108/2-83
"Calculul elementelor de otel cu pereti subtiri formate la rece" pentru
situatiile neacoperite de acesta. Subcapitolele 3.3.4, 4.4.3, 4.4.4, 5.3, 5.4.3,
8.2.6, 8.3.2.3, 8.3.2.4 si Capitolul 7 au caracter de instructiune. Celelalte
capitole ~i subcapitole ale normativului au un caracter informativ, fiind
aliniatela ENV 1993-1-3, dar nu inlocuiesc STAS 10108/2-83.
2. Pentru rezolvarea problemelor acoperite de instructiunile continute
in capitolele mentionate la 1 se recomanda, pentru coerenta, utilizarea in
ansamblu a prezentului normativ.
3. Prescriptii le prezentate in cele ce urmeaza includ numai prevederi
legate de comportamentul specific al barelor cu peret i subtiri formate la rece
sau al tablelor prof ilate, ceea ce inseamna ca aplicarea lor va include in mod
obligatoriu capitolele necesare din STAS 10108/0-78 "Calculul elementelor
din otel".
4. Profi lele cu pereti subtiri se vor utiliza in principalla:
- executarea unor clemente sau a unor construcjii metalice solicitate
preponderent static;
- executarea unor elemente metalice cu rol de rezistenta (ferme, pane,
stalpi, contravantuiri etc.) sau de inchidere ~i rezistenta (inveli tori, peret i,
plansee).
5. Profilele cu pereti subtiri nu se vor utiliza la elernentele de
constructii supuse direct incarcarilor repetate sau celor cu socuri, Folosirea
acestor profile in mediile corozive ~i sensibile la foc se va face cu
respectarea prevederilor din prezentul normativ.
1.1. Obiect §i domeniu de aplicare
ANEXA I
1.1. Corespondenta marcilor de oteluri romanesti utilizate la fabr icarea
profilelor cu pereti subtiri si a tevilor sudate, cu otelur i straine . 181
1.2. Corespondenta marcilor specificate de Euro-Norme cu otelurile produse
in tari putemic industrializate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 182
1.3. Tipuri de benzi specificate in Euro-Norme (EN) pentru producerea
profilelor cu pereti subtiri si tablelor profilate la rece . . . . . .. 183
Aprobat de:
Ministrul Lucrarilor
Publice ~i Amenajarii
Ter itor iului cu Ordinul
nr .lO/N/3.02.97
1011
5/12/2018 74356106-NP-012-97-Normativ-Pt-Calculul-Elementelor-Din-Otel-Cu-Pereti-Subtiri - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/74356106-np-012-97-normativ-pt-calculul-elementelor-din-otel-cu-pereti-subtiri 6/93
1.3. Forme de seqiuni transversale
Profile
[[ [[1L
6. Util izarea elementelor din profile cu pereti subtiri in zone seismice
se va face cu multa precautie, in conformitate cu prevederile Normat ivului
PIOO-92. Daca elementele trebuie sa disipeze energie seismica, este interzisa
folosirea profilelor cu pereti subtiri la aceste elemente. Daca totusi utilizarea
lor este necesara, atunci proiectarea se va face astfel incat structura sa
raman a in stadiul elastic si la seismele puternice.(0) (bl (c) (d) (e; (f)
1.2. Prescriptii de principiu ~iregul i de aplicare, identificarea lor ill
cadrul normei
nnCJIII. Functie de caracterul prevederii respective, prezentul normativ face
distinctie intre prescriptiile de principiu si regulile de aplieare.
2. Prescriptiile de principiu includ:
- formulari generale ~i definitii pentru care nu se admite nici 0
alternativa, ca ~i
- cerinte si modele analitice pentru care nu se admit alternative decat
in cazul in care acest lucru este specifieat.
3. Regulile de aplieare sunt reguli aeceptate care deeurg din
prescriptiile de principiu ~i satisfac cerintele aeestora.
4. Utilizarea unor reguli de proieetare fata de regulile de aplieare date
in prezentul standard este permisa eu conditia de a se demonstra c arespeetivele reguli de proieetare sunt puse de aeord cu prescriptiile de
principiu corespunzatoare, iar prin apl iearea lor se obtin rrezultate eel putin
eehivalente din punet de vedere al rezistentei, exploatarii normale ~i
durabilitatii structurii.
5. Regulile de aplieare se tiparesc eu caractere italice si se grizoneaza.
Acceasta fraui este tipiiritii ill formatul unei regul i de aplicare.
(i) (jl (I) (m) (n)
(0 ) (p)' (q) (r) i5) (t)
Tnb l e ~(0 )
..--v-v( c )
JL(d)
L . _ r _ _ - - . J f lc_ - - - - 1 r(e) (f)
~(k)
I. Profilele formate la reee sunt produse obtinute din table laminate la
cald sau la rece, cu sau tara protectie ant icoroziva aplicata in prealabi l. Ele
eonstau in principiu din ansamble de pereti plani si/sau curbi, prezentand pe
intreaga lor lungime 0 sectiune transversal a constanta sau variabila si 0
grosime de perete constanta, in eadrul sis temului de tolerante acceptat. In
f ig. 1.1 sunt prezentate unele din cele mai folosite sectiuni de profi le ~i table
eutate cu pereti subtiri ,
Fig. 1.1. Exemple de sectiuni de profile si table cutate cu pereti
subtiri
2. Principalele forme de rigidizar i pentru bare si table formate la reee
sunt prezentate in fig. 1.2.
12 13
5/12/2018 74356106-NP-012-97-Normativ-Pt-Calculul-Elementelor-Din-Otel-Cu-Pereti-Subtiri - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/74356106-np-012-97-normativ-pt-calculul-elementelor-din-otel-cu-pereti-subtiri 7/93
1.Rigidizan marginalea) cu 0 cuta bjcu doua cute
]
2.Rigidizari intermediare
a) pentru talpa b)pentru inima
c) corniere prinse cu suruhuri
Fig. 1.2. ExempJe de rigidizari
) / (
3. Conditiile generale de calitate , caracteristicile si abaterile lirnita ale
profilelor sunt conform STAS 8426-82, iar pentru table cutate conform
N.T.R. 229-74.
1.4. Terminologie
J . 4. J . Unitati si simboluri utilizate ill cadrul normativului
J. 4.1. J. Unitati de masura
Se adopta conform tabelului 1.1.
14
Tabelul l.1.
Unitati de masura
Marimea Unitati de masura adoptate
forte, incarcari kN, kN/m, kN/m2
densitate kg/rn
greutatea specifica gN/m 3
tensiuni, eforturi capabile N/mm2(=MN/m2 sau MPa)
moment incovoietor kNm
temperatura °C (Celsius)
1.4.1.2. Simboluri
Tabelul l.2.
Litere latine majuscule
Simbol Denumire
A Aria bruta a sectiunii transversale
Aef Aria eficace a sectiunii transversale
Ar Aria bruta a unei rigidizari marginale
Ar.ef Aria eficace a unei rigidizari marginale
Am Aria bruta a unei rigidizari intermediare
Am.ef Aria eficace a unei rigidizari intermediare
At Aria neta a unui element tie asamblare
I, r, Momentul de inertie al sectiunii brute
let Momentul de inertie al sectiunii eficace
t, Momentul de inertie al unei rigidizari marginale
15
5/12/2018 74356106-NP-012-97-Normativ-Pt-Calculul-Elementelor-Din-Otel-Cu-Pereti-Subtiri - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/74356106-np-012-97-normativ-pt-calculul-elementelor-din-otel-cu-pereti-subtiri 8/93
Simbol Denumire
1 m Momentul de inertie al unei rigidizari intermediare
I, Momentul de inertie la rasucire
i, Moment de inertie sectorial
W , Modulul de rezistenta al sectiunii transversale brute
W e, Modulul de rezistenta al sectiunii transversale eficace
Cr Rigiditatea la rotire a rigidizarii marginale
Cm Rigiditatea la rotire a rigidizarii intermediare
E Modulul de elasticitate allui Young
K Rigiditatea la deplasare laterala
CG Centrul de greutate: axe centrale
N , Forte axiale de intindere
N , Forte axiale de compresiune
No Forte axiale de compresiune care provoaca tlambajul
Y Forte taietoare
Yh Forte taietoare care provoaca tlambajul
R Forte locale care provoaca voalarea
M Moment incovoietor
M, Moment incovoietor redus datorita prezentei fortei axiale
(N )
M, Moment incovoietor redus datorita prezentei fortei taietoare
(Y)
F, Forte taietoare in suruburi
16
Simbol Denumire
Fb Forte cauzand presiuni pe gaura la suruburi
Ft
Forte de int indere in suruburi
Fp Forte de smulgere a suruburilor prin pachetul de table
Fa Forte de smulgere a suruburilor
T Flux de forfecare in diafragme
Tabelul 1.3
Litere latine mici
Simbol Denumire
a Distanta
b Latime: latime totala a peretelui
bp Latime geometrica a portiunii plane a peretelui
be r Latime eficace a peretelui cu latimea geometries b,
bm Lungimea perimetrului rigidizarii intermediare
c inaltimea rebordului; constanta de rotire
d Diametrul nominal al gaurii
dn Diametrul nominal al surubului
e Excentricitate, interspatii
f Sageata
fYb'f) Limita de curgere a materialului de baza
fya Limita de curgere medie pe sectiunea transversal a
fu Limita de rupere a materialului de baza
17
5/12/2018 74356106-NP-012-97-Normativ-Pt-Calculul-Elementelor-Din-Otel-Cu-Pereti-Subtiri - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/74356106-np-012-97-normativ-pt-calculul-elementelor-din-otel-cu-pereti-subtiri 9/93
Simbol Denumire
h lnaltime
hi Inaltimea inimii
k Coeficient
1 Lungime
t, Lungimea unei unde de voalare
t Grosimea de calcul a peretelui
tN Grosimea nominal a a tablei (inclusiv stratul de zinc)
t, Grosimea peretelui samburelui central
tX Grosime de perete echivalenta
r Raza de indoire interioara
u Axa de inertie maxima la sectiuni nesimetrice
v Axa de inertie minima la sectiuni nesimetrice
x Axa longitudinala a barei
y, z Axele principale ale sectiunii transversale a barei
Tabelul 1.4
Litere grecesti
Simbol Denumire
e x (alpha) Coeficient de imperfectiune; unghi; coeficient de
reducere
(3 (betha) Raport (raportul Ae/A intre aria eficace si aria bruta
a sectiunii transversale)
'Y (gamma) Coeficient de siguranta
18
Simbol Denumire
(j (delta) Raport
f (epsilon) Deformatie specifica
7 J (eta) Coeficient
k (kapa) Coeficient
8 (theta) Rotire; panta
A (lambda) Coeficient de zveltete
A Zveltete 'relativa
x , Zveltetea relativa a peretelui cu latimea b,
\ .J Zveltetea relativa a peretelui cu Iatimea b, la un nivel
al efortului unitar (Teom < fyb
~uZveltetea relativa a peretelui cu latimea b; la l imi ta de
curgere fyb
v (niu) Coeficientullui Poisson
p (rho) Densitate; coeficient de reducere
(T (sigma) Efort unitar normal
a; Efort unitar de voalare al rigidizarii
acorn Efort unitar efectiv de compresiune
«. Efort unitar critic (Euler)
T (tau) Efort unitar de forfecare
1 > (phi) Unghi; panta; raport
X (chi) Factor de reducere a rezistentei datorita voalarii
'I' (psi) Raport de eforturi unitare; coeficient de reducere
19
5/12/2018 74356106-NP-012-97-Normativ-Pt-Calculul-Elementelor-Din-Otel-Cu-Pereti-Subtiri - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/74356106-np-012-97-normativ-pt-calculul-elementelor-din-otel-cu-pereti-subtiri 10/93
Tabelul 1.5
Indici
Simbol Denumire
a Medie; voalare
b Surub: incovoiere: voalare; capacitate portanta
c Compresiune
cr Critic (ideal)
d Valori de calcul
ef Eficace
el Elastic
t Talpa; falt
F Forta
K Caracteristica
i Inima
FT Incovoiere- rasuc ire
LT Incovoiere laterala cu rasucire
M Moment incovoietor
N Porta axiala normala
net Net
n Nominal
pI Plastic
r Rigidizare marginala; nituri
Rd Eforturi capabile
Simbol Denumire
Sd Eforturi provenite din incarcarile de ca1cul
S Rigidizare intermediara
T Torsiune
u Valoare de cedare (rupere)
V Forfecare
w Sudura; rasucire
u,v Referinta fata de axele corespunzatoare
Referire la axa in lungul bareii
x ,
y,z Referinta la axele principale ale sectiunii transversale
Nota: alte notatii sunt explicate in paragrafele in care apar.
1.4.2. Dimensiunile seqiunii transversale
1. Dimensiunile generale ale profilelor ~i tablelor cu pereti subtir i(latimea b, inaltimea h, raza de indoire r) ~ialte dimensiuni exterioare notate
lara indice, cum sunt a, c ~i d, se mascara la fata materialului.
2. in lipsa altor precizari, celelalte dimensiuni ale sectiunii transversale,
notate cu indice (de exemplu bp, h sau s) se mascara pe linia mediana a
materialului elementului sau din centrul coltului,
3. in cazul elementelor inclinate, cum sunt tablele profilate
trapezoidale, inaltimea s a portiunii inclinate se mascara pe directia
inclinata.
1.4.3. Converuia de notare a axelor
1. Pentru bare din profile cu pereti subtiri se foloseste urmatoarea
conventie de notare a axelor:
x-x axa in lungul barei
y-y axa de inertie maxima
z- z axa de inertie minima
20 21
5/12/2018 74356106-NP-012-97-Normativ-Pt-Calculul-Elementelor-Din-Otel-Cu-Pereti-Subtiri - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/74356106-np-012-97-normativ-pt-calculul-elementelor-din-otel-cu-pereti-subtiri 11/93
/./
y »>
v
i /j //
i ./
"'.!//u _. _. _ .. -.*.-.-.-.-.~u
/ / /T " '-, _
/
-. I ./
-.i ,,"
- · ~ / t<. - · - · - ·.u/ ' ,
/ I
"
Fig. 1.3. Conventia de axe
2. Pentru sectiunile transversale monosimetrice axa y-y este axa de
simetrie a sectiunii,
3. La sectiunile nesimetrice, daca este necesar se folosesc ~i axele:
u-u axa perpendiculara pe inaltirnea sectiunii
v-v axa paralela cu lnaljimea sectiunii
dad nu coincid cu axele y-y sau z-z (fig. 1.3).
4. Pentru table profilate se foloseste urmatoarea notare a axelor:
x-x axa in lungul tablei
y-yaxa paralela cu planul tablei
z-z axa perpendiculars pe planul tablei.
1.5. Valori maxime ale supletei de perete
1. Valorile maxime ale supletei de perete bit recomandate in fig. 1.4
au fost stabil ite pe baza experientei ~iverif icate prin incercari de laborator .
2. Valorile supletei de perete bit care depiisesc limitele maxime
prescrise nu se resping, dar rezistenta peretilor corespunzatori in starea
limita ultima a exploatarii normale va fi verificatd prin incercari delaborator.
3. Pentru a asigura 0 rigiditate suficienia a elementului de rigidizare
marginal ori pentru a evita voalarea prematura a acestuia anterioara
22
- y
voalarriiperetelui care se rigidizeaza, se stabilesc urmatoarele valori limita
pentru rapoartele clb ~idlb:
c0,2$ "b::50,6
01::5~::50 ,3b
b
r9
F ' l b I . .O I ~
F * ' r bll.oo Irt ~
~ rw :qv ,
. rw t~~l .
nb ( t < ~ , n~
~
2l11~;/7 ' : :J ,Ul J)Fig. 1.4. Valori maxime ale supletei de perete; model area
comportamentului static
1.6. Coeficienth de siguranta
Coeficienjii de siguranta 'Y M pentru verificarile la stari limita efectuate
in cadrul capitolelor 1-8 se vor adopta conform tabelului 1 .6 .
23
5/12/2018 74356106-NP-012-97-Normativ-Pt-Calculul-Elementelor-Din-Otel-Cu-Pereti-Subtiri - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/74356106-np-012-97-normativ-pt-calculul-elementelor-din-otel-cu-pereti-subtiri 12/93
Tabelul 1 .6
Coeficienti de siguranta
Verificarea la starea limita ultima de rezistenta si/sau I'Mo = 1,1
stabilitate general a
Verificarea la starea limita ultima dde rezistenta I'M! = 1,I
si/sau stabilitate local a
Calculul efortului capanil al suruburilor I'M2 = 1,25
Verificarea starii limita a exploatarii normale I'M = 1,0
2. BAZELE PROJECT ARII
2.1. Grosimi de perete pentru profile §i table profilate
1. Regulile de proiectare enuntate in prezentul normativ sunt valabile
pentru urmatoarele grosimi tc ale benzii de tabla din care se executa
produsele formate la rece (exclusiv grosimea straturilor de protectie):
0,5 mm ~ t, ~ 4 mm pentru table profilate1,0 mm ~ tc ~ 8 mm pentru profile
Utilizarea tablelor maigroase sau mai subtiri nu este exclusa, insa, in
acest caz, capacitatea portanta a elementului respectiv va fi determinata prin
incercari corespunzatoare de laborator.
2. In cazul in care banda este executata cu toler ante mai mici decat 5 % ,
grosimea de calcul a peretelui (t) se poate lua egala cu grosimea nomin.ala
a benzii t.. In cazul unor tolerante ~t mai mari, grosimea de calcul se obtine
din relatia:
t =I ,0 5( t( - ~ t)
3. pentru tablele profilate protejate prin imersare in baie metalica si
avand grosimea nominala tc, IIom pana la 1,5 mm, executate cu tolerarue de
pana lajumatate din toleraruele prescrise, grosimea de calcul t a perete lu i
se poate lua egala cu grosimea nominata a tablei mama t,
24
4. in cazul tablelor din otel prof ilate protejate prin imersare in baie
metalica, precum si in cazul benzilor din otel profi late, grosimea tablei -
mama t, se ia egalii cu (tc,IIom - t), unde t, este grosimea stratului de zinc
pentru proteqie anticoroziva (care se adopta in cazuri uzuale de 0,04 mm
pentru ambele fete la un loc, corespunzator unui dozaj de 275 g/m').
2.2. Prevederi generale de proiectare
1. Prezentul normativ uti lizeaza metoda starilor I imita, in concordant acu STAS 10I08/0-78 "Calculul elementelor din otel" .
2. Actiunile ~i gruparile acestora pentru calculul eforturilor se iau
conform seriei de standarde in vigoare (STAS 10101. . .10123).
3. Dimensionarea sectiunilor ~i verificari le la diferi te stari l imita vor
respecta toate prevederile din STAS 10108/0-78, STAS 10108/2-83 si din
prezentul normativ. Intocmirea documentelor tehnice se va face conformSTAS 767/0-88.
4 . Proiectul va cuprinde ~i prevederi privind protectia anticoroziva,
protectia la foe si conditiile speciale de execujie, de transport ~imanipulare.
2.3. Durabilitate
1. Pentru a asigura durabilitatea elementelor constructiei sub actiunile
de care depinde durata ei de exploatare, in faza de proiectare t rebuie sa setina cont de urmatorii factori:
(a) durata de exploatare preconizata a structurii;
(b) criteriile de exploataresolicitate;
(c) conditiile probabile ale mediului inconjuraror;
(d) cornpozitia, proprietatile si comportamentul materialelor, inclusivefectul asamblarii materialelor diferite;
(e) forma elementelor structurii ~idetaliile structurale;
(f) calitatea manoperei si nivelul de control;
(g) masurile speciale de protectie:(h) nivelul probabil de intretinere pe durata de viata preconizata pentru
structura.
2. Conditiile interne si externe ale mediului inconjurator vor 1'ievaluate
din faza de proiectare pentru a li se preciza influenta durabilitatii
materia lelor ~i pentru adoptarea unor masuri de protejare a acestora.
25
5/12/2018 74356106-NP-012-97-Normativ-Pt-Calculul-Elementelor-Din-Otel-Cu-Pereti-Subtiri - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/74356106-np-012-97-normativ-pt-calculul-elementelor-din-otel-cu-pereti-subtiri 13/93
3 . 0 a te nti e d eo se bit a s e v aa co rd a s tr uc tu ri lo r m ix te , u nd e f en om en el e
d e n at ur a e le ct ro ch im ic a p ot c re a c on di tii p en tr u p ro du ce re a c or oz iu nii .
4 . Se vor lua in considera re la sta bilirea masurilor de proteqie
anticoroziva $i conditiile p re dom in an te a le m ed iu lu i i nc on ju ra to r p e t im p ul
u zi na ri i, tr an sp or tu lu i c a s i d ep oz it ar ii i n- si tu .
5. Pentru asigurarea protectiei anticorozive se vor avea in vedere
standardele ~i instructiunile pentru protectia impotriva coroziunii a
constructiilor supraterane din otel:
- STAS 10128-86 - Clasif icarea medii lor agresive
- STAS 10166-1-77 - Pregat irea mecanica a suprafetelor- STAS 1 07 02 /1 -8 3 - Acoperiri protectoare - Conditii tehnice generale
- STAS 1 07 02 /2 -8 0 - Acoperiri protectoare pentru constructii in medii
rurale ~i urbane .
- C.139-87 - Instructiuni tehnice pentru protectia anticoroziva a
elementelor de constructii metalice. .
6. Utilizarea profilelor cu pereti subtir i formate la rece se limiteaza la
medii a carer agresivi tate nu depaseste clasa 3 (inclusiv) defini ta prin STAS
10128·86. Utilizarea lor in medii putemic agresive se poate face numai pe
baza unor masuri speciale de protectie anticoroziva.
7. Protectia anticoroziva a profilelor cu pereti subtiri formate la rece
~i a tablelor prof ilate se mai poate face prin:
- acoperiri cu pel icule din materiale plast ice depuse prin proiectarea pesuprafata elementului a unui jet de material sau prin imersarea elementului
intr-o suspensie de material protector;
- utilizarea in cursul galvanizarii sau electro-zincar ii a unor solutii
mixte (de exemplu zinc si aluminiu "Aluzinc") care maresc rezistenta la
coroziune a s tratului protector de 3 pana la 6 ori; I
- combinarea mai multor tehnici de protectie anticoroziva;
- utilizarea unor tipur i diferite de protectie pe fata aflata in contact cu
mediul exterior, respectiv pe fata aflata in contact cu mediul interior al
elementului;
- uti lizarea tablelor din otel rezistent la coroziune atmosferica sau din
otel inoxidabi l pentru producerea barelor cu pereti subti ri formate la rece ~i
a tablelor profi late (vezi tabelul 2.2 b).
In cadrul tabelului 2.1 sunt prezentate criterii le de select ie a tipurilor
de protectie anticoroziva la table profilate, functie de agresivitatea mediului.
In conformitate cu normele europene actuale, alegerea se face intre
urmatoarele tipuri de imbracaminti protectoare:
- strat protector din poliester;
26
- strat protector din f luorura de polixinil iden (PVDF);
- strat protector din copol imer vinil ic (PVC sau "plast isol ").
Semnificatia simbolurilor folosite in tabel este urmatoarea:
• Acoperiri recomandate
V ' Acoperiri excelente insa mai putin economice
o Acoperiri a carer alegere se poate face numai dupa consultarea
fabricantului sortimentului respectiv
Acoperiri nerecomandate
* Acoperiri alese pe baza criteriului: calitate/pret,
2.4. Comportarea la foc
Pentru protectia contra incendiilor se vor respecta prevederile din
Hotararea Guvemului H.GI nr. 50191 ~idin urmatoarele norme:
- Decret CS 290-77 - Norme generale de protectie impotriva incendiilor
la proiectarea ~i realizarea constructiilor ~i instalatiilor:
- Normativ P 118-83 - Norme tehnice de proiectare ~i realizare a
construct iiior privind protectia la actiunea focului.
Tabelul2.1
Alegerea protectiei anticorozive la table profilate
IEXPUNEREA TIPURI DE ACOPERIRI
IPROTECTIEI
[ANTICOROZIVE Gal- Alu- Grund Poliester Poli- PVDP Plastisol
vani- zinc pe 15 lIm ester 25 lIm 250 lIm
zare fata pe fata 25 lIm
interi- interi- pe fata
oara oara interi-
oara
sanatos }i • • * * • ' V 'V
uscat
IMEDIULNTERIOR umed ~i - - - - - 0 0
agresiv
cu rise de • * * • - - -
condens
27
5/12/2018 74356106-NP-012-97-Normativ-Pt-Calculul-Elementelor-Din-Otel-Cu-Pereti-Subtiri - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/74356106-np-012-97-normativ-pt-calculul-elementelor-din-otel-cu-pereti-subtiri 14/93
MEDIUL rural - * - - * V' V'
EXTE- nepoluat
RIORrural poluat - - - - * • •
industrial - * - - * • •sau urban
normal
industrial - - - - - • *sau urban
agresiv
marin (pan~ - * - - - - *la 10 km de
la mare sau
estuar
mixt sau de - - - - - 0 0
alta natura
agresiv: - - - - - • *nisip
antrenat de
vant
ALTE CARACTERISTICI DE ALEGERE(valori de la 1 la 5 in ordine
rescatoare pentru cali ta te sau pret)
Aspect estetic I 2 2 3 4 4 5
Posibilitatea alegerii - - I I 5 2 4
ulorilor
Stabilitatea culorilor - - - - 4 5 3
Rezisten ta la t>75C 4 5 2 2 3 3 2
SCARA PRETURILOR I 2 - 3 4 5 5
28
2.5. Materiale
Profilele eu pereti subtiri se formeaza la rece din; benzi de otel, prin
indoirea la presa sau prin laminare sub forma de profile deschise ~ipanouri
profila te , respectiv prin laminare ~i sudare longitudinal a sub forma de tevi,
Se admite ~ifolosirea de profile compuse asamblate prin sudare .
2.5.1. Ceriruepentru oteluri
I . Oteluri le uti lizate vor aveaproprietati care sa Ie faca adecvate pentru
formare la rece, sudura si galvanizare. Producatorul are obl igat ia ca odata
cu lotul de profile sau table sa fumizeze certificatul de cali ta te , cuprinzandproprietatile fizice, mecanice ~ichimice necesare. In caz contrar, utilizatorul
va dispune un numar adecvat de analize, incercari de laborator ~i alte
controale , pentru a avea garantia cali ta ti i acestuia conform standardelor in
vigoare.
2.5.2. Oteluri specificate pentrujabricarea profilelor cupereti subtirisi a tablelor profilate
1 . Proprietatile ~i compozipa chimica ale urmatoarelor oteluri
corespund cerintelor paragrafului 2.5.1:
- 0L32, 0L34, OL37, 0L42, OL52 conform STAS 50012-80;
- RCA37, RCB52 conform STAS 500/3-80;- Bl, B2 conform STAS 9724-90;
- OLCJO, OLC20 conform STAS 880-88;
- AI, A2, A3 conform STAS 9485-80.
2. In tabelul 1.1 din Anexa se prezinta corespondenta marcilor de
oteluri romanesti, utilizate la fabricarea profilelor cu pereti subtiri ~i a
tevilor sudate, cu oteluri echivalente utilizate in tliri putemic industrializate.
In cadrul tabelului 1 .3 din Anexa sunt prezentate principalele tipuri de
benzi specificate de normele europene EN (Euro Norme) pentru producerea
profilelor formate la rece ~ia tablelor profilate.
2.5.3. Alte oteluri
1. Uti lizarea unor otelur i diferite de cele specificate este permisa in
cazul in care proprie ta ti le lor corespund cerintelor de la paragraful 2 .5.1 si:
a) propr ietatile ~i compozitia lor chimica sunt speci ficate in cadrul
29
5/12/2018 74356106-NP-012-97-Normativ-Pt-Calculul-Elementelor-Din-Otel-Cu-Pereti-Subtiri - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/74356106-np-012-97-normativ-pt-calculul-elementelor-din-otel-cu-pereti-subtiri 15/93
standardelor nationale pentru table de otel utilizate in structuri de rezistenta,
sau:b) proprietatile ~icompozitia lor chimica sunt eel putin echivalente cu
ale otelurilor specificate in acest capitol (vezi tabelul 1.2 din Anexa).
2. Raportul intre valoarea limits la rupere fu si valoarea limitei de
curgere fytrebuie sa satisfaca relatia:
f l l~I ,2.
t,
2.5.4. Proprietiui mecanice ale materialului de baui
1. Materialul de baza consta din benzi de otel din care, prin forrnare
la rece, se obtin profilele ~itablele profilate. Producatorul garanteaza benzile
din otel din punct de vedere al dimensiunilor si calitatii (aspect, defecte,
materiale etc.) in conformitate cu prevederile urmatoarelor prescriptii:
_ STAS 908-90 "Banda de oleI laminata la cald, pentru profi le".
_ STAS 1945-90 "Benzi de otel laminate la rece pentru profile"
_ STAS 9236-80 "Benzi din ole I moale laminate la cald in rulouri,
pentru profile ~ilevi"
_ STAS 9150-80 "Benzi din otel moale laminate la rece, pentru profi le~i levi"
- STAS 10896-80 "Tabla zincata"
2. Benzile uti lizate vor avea alungirea relativa la rupere:
A ) > 2 0 O / C
Benzile cu grosime intre 0,5 . .. 8 mm vor trebui sa prezinte posibili tati
de formare la rece ~i sa nu aiba sensibilitate la rupere fragila.
3. Proprietatile otelurilor la intindere ~i compresiune se presupun
identice.
4. Pentru proiectare se pot lua in calcul urmatoarele valori ale
marimilor caracteristice otelului:_ Modulul de elasticitate longitudinal: E = 210.000 Nzmm'
_ Modulul de elasticitate transversal: G E - Nzrnm'[2(1 +y)]
_ Coeficientullui Poisson: v = 0,3
30
- Coeficientul de dilatare termica liniara: a = 12 x 10-6 (oq_'- Densitate: p = 7850 kg/m',
2.6. Limita de curgere medie pe sectiune
1. Cresterea valorii limitei de curgere va fi luata in considerare numai
Adaca { 3 = ; / = 1 (intrega sectiune este ef icace) ~idaca efectul formarii la rece
mareste in mod evident capacitatea portanta a barei.
2. Cresterea limitei de curgere datorita ecruisarii nu se aplica in cazul
barelor care prezinta suduri in zonele ecruisate sau care au fost supuse unor
tratamente termice to > 520°C) mai mult de 0 ora dupa formare.
3. Limita de curgere medie fya se determina prin calcul, utilizand
formula:
(2.1)
Se impune si urmatoarea limitare:
t;- < =0,5<f;.b + fJ (2.2)
unde: fyb, fu sunt limitele de curgere, respectiv de rupere a materialului de
baza (in Nzmm ' ) ;
t - grosirnea benzii (in mm) inainte de formarea la rece;
A - ar ia bruta a sectiunii transversale a barei (in mrrr'):
C - un coeficient a carui valoare depinde de tipul formari i la rece si
anume:
C = 7 in cazul laminarii la rece
C = 5 in cazul altor metode de formare:
N - coeficient reprezentand numarul lndoirilor la 90° cu 0 raza
interioara r < 5t, calculat pe perimetrul sectiunii transversale (fractiuni de
indoire la 90° determinate conform prezentei metode de calcul se iau in
consi~erare ca fractiuni ale numarului N). '
In calculul coeficientului N, indoiturile al carer unghi este diferit de90° se iau in considerare proportional cu aportul lor la marirea capacitatii
portante a barei utilizand formula:
(}
N = L (2- 9~) (2.3)
31
5/12/2018 74356106-NP-012-97-Normativ-Pt-Calculul-Elementelor-Din-Otel-Cu-Pereti-Subtiri - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/74356106-np-012-97-normativ-pt-calculul-elementelor-din-otel-cu-pereti-subtiri 16/93
unde:
90o~e~135I
(2.4)
Daca OJ< 90°, in relatia (2.3) se va utiliza OJ= 90° iar daca OJ>1350, indoitura nu se ia in considerare in calculul coefic ientului N (fig. 2 .1) .
In relatia (2.3) Neste numarul de indoituri care joaca un rol efectiv in
marirea capacita ti i portante a barei , iar OJ,este unghiul interior al f iecarei
indoituri (unghiul de formare) exprimat in grade. La intindere si
compresiune, toate indoiturile care pot fi luate in considerare joaca un rol
efectiv si trebuie luate in calcul. La incovoiere se iau in calcul numaiindoiturile invecinate talpilor profilu lui . In fig . 22 se dau cateva exemple de
calcul al coeficientului N.
-9~(2-_!_)
90
0.5
04- ~-- __~---- __+------+--~BOo 45 90 135 180 I
Fig. 2.1. Coeficientul N la formarea colturilor
4. Se va acorda 0 deosebitii atentie faptului cii anumite tratamente termice
(in special recoacerea) pot conduce la valori ale limitei de curgere sub
valoarea f . ' b ·
5. La determinarea ariei eficace Ae limita de curgere t~se va considera
6. Limita de curgere ~i limita de rupere a materialului de baza vor fi
notate in formulele de calcul t~b' respect iv fu' Dad in aceste formule apare
simbolul f, se poate folosi fie limita de curgere f,b' fie limita de curgere
medie pe sectiune fya 'daca sunt indeplinite condit ii le de la (1) ~i(2). Limita
de curgere medie pe sectiune fyase va util iza la:
32
axiata, determinarea capacitatit portante a barelor solicitate la intindere
. I:ddet:r~inarea capacitatii portante a barelor soilicitate la compresiuneaxia a aca mtreaga sect iune este eficace:
tal '1- ?e~ermin.area capacirajii portante ia incovoiere a sectiunilor care aua pi e m mtregime eficace.
7. Limita de curgere medie f determ!
1 b b
yase poate etermina ~I prin incercari de
a orator pe are la scara 1: 1.
IN= 4
N:2:o2"2{2- ~g)=5 ,42
a) bare solicitate la tractiune sau compresiune
y -.___y
N:4N=2"'2~4
b) bare solicitate I ~a Incovoiere dupa axa y _ y
Fig. 2.2. Exemple de calcul al coeficientului N
33
5/12/2018 74356106-NP-012-97-Normativ-Pt-Calculul-Elementelor-Din-Otel-Cu-Pereti-Subtiri - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/74356106-np-012-97-normativ-pt-calculul-elementelor-din-otel-cu-pereti-subtiri 17/93
2.7. Calculul caracteristicilor geometrice ale sectiunil
transversale a elementului
2.7 . J. Rotunjiri la colturi
1. Calculul caracteristicilor geometrice ale sectiunii transversale se face
pe baza configuratiei geometrice a acesteia, asa cum a fost stabilita in
paragraful 1.4.2. Latimile geometrice ale peretilor piani bp se vor masura
din centrul coltului conform fig. 2 .3 .
2. Valori le minime ale rapoartelor r/t pentru diferite marci de oteluri
s i c lase de calitate sunt date in tabelul 2 .2 . In vederea sta'oiliri i echivalentei
cu oteluri le din Euro-Norme se va consulta standardul SR EN 10025.
Tabelul2.2
Valori minime ale raportului r /t
Marca Clasa de Rapoarte minime r/t
olelului calitate0,3 mm~t~4 mm 4 mm-ct s mm
OL34
OL37 1 1,5 2,0
OL37 2 1,0 1,5
OL42 1 2,0 2,5
OL42 2 1,5 2,0
OL52 2,3 2,0 2,5
3. Sectiunea se va trata cafi ind alciituiti i din elemente plane cu colturi
rectangulare daca sunt fndeplinite conditiile:
34
a) Centrul coltului
x se afla la intersectia liniilor medianer este centrul coltului1" , "=r+1/2
g. =rm [tg (< !> /2 ) - 5in($/2)J
b) Latimea placii bp pentru talpiSl rigidizan rnarginaje
~
!I
c ) La ti rnea placii bp pentru ininu
d) Latimea placii b, pentru rigidlzari intermediare
Fig. 2.3. Influenta rotunjir ii colturilor asupra latmiilor de perete bp
35
5/12/2018 74356106-NP-012-97-Normativ-Pt-Calculul-Elementelor-Din-Otel-Cu-Pereti-Subtiri - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/74356106-np-012-97-normativ-pt-calculul-elementelor-din-otel-cu-pereti-subtiri 18/93
4. Dacii conduiile de mai sus nu sunt indeplinite, caracteristicile
geometrice ale seqiunii se vor calcula pe baza unei seqiuni idealizate cu
urmatoarele aproximari:
(2.5)
unde: A , I (I" sau I) si I" sunt caracteristicile geometrice ale seqiunii
calculate in .conformitate cu punctul (2), iar A', 1 ', si 1 '" sunt
caracteristicile geometrice reduse care lin seama de rotunjirile col iuriior. in
relatia (2.5) dare expresia:
"L r i
8=0,43'~m
(2.6)
cu n - numarul coliurilor;
m - numdrul pOrJiunilor plane ale sectiunii;b, _ lungimea portiunii plane miisuratd pe axa medianii a grosimii
peretelui.
2.7.2. Seqiunea transversala brutii
Caracteristicile geometrice ale sectiunii transversale brute se vor
determina util izand dimensiunile geometrice reale ale acestuia. In ca1culul
caracteristicilor geometrice ale sectiunii transversale brute nu se vor scadea
slabirile provocate de surub, insa se va tine cont de slabir ile mari (goluri
tehnologice, golurile profilelor perforate). Eclisele sau placutele de
solidarizare nu se vor lua in considerare.
2.7.3. Seqiunea transversalii netd
Aria neta a sectiunii transversale sau a unui element al acestuia se va
determina identic cu aria bruta, scazand insa toate golurile, inclusiv slabirileprovocate de gaurile de surub.
1. Diametrul gaurilorLa calculul slabirii secliunii datorita gaurilor pentru suruburi se va lua
in considerare diametrul efectiv al gaurii ~inu diametrul surubului.
36
2. Gauri pentru suruburi cu cap ingropat
. La eva~uar:a ~e.~liuniislabirilor in cazul gaurilor pentru suruburi cu cap
mgropat, ana slabirii se va calcula cu diametrul capului surubului,
3. Gauri dispuse pe siruri nedecalate
.Aria slabirii sectiunii transversale brute se va lua egala cu suma
maxima a ariilor sectiunilor transversale ale gaurilor in orice sectiune
dreapta, perpendiculara pe directia efortului unitar din bara.
4. Gauri dispuse pe siruri decalateA Cand gaurile se dispun pe siruri decal a te (fig. 2.4), aria slabirii luata
I~calcul va fi mai mare decat ariile determinate in continuare la punctele (a)
~I (b):
a) Aria slabirii pentru gaurile dispuse pe siruri nedecalate (vezi mai sus
punctuI3);
. b).S~n:a ar.iilor sectiunilor transversale ale tuturor gaurilor dispuse dupa
onc~ h~Ie in zig-zag, orientata in sens transversal barei sau unei part! a
?areI, d~n care se scade s2/4g, ins a nu mai mult de 0,6 s pentru fiecare
mterval mtre suruburi de pe sirul in zig-zag respect iv.
Unde: s. - p~sul de decal are , adica distanta masurata dupa 0
directie paralela cu directia efortului unitar in bara, int re
axele g~urilor consecutive dispuse pe siruri alaturate;
t - grosimea de perete a elementului gaurit:
g- ecartul gaurilor, adica distanta masurata dupa 0 directie
perpendiculara pe directia efortului unitar in bara intre
axele gaurilor situate pe siruri consecutive. '
I I I I I
4 ·t·-·-+·-·~·-19 . I . f~" -..+._,_.+... tD IOIRECTIA
I ' . . r 'I I E F O R T U R I L O R
1 5 1 5 1 ,I I
Fig. 2.4. Goluri decal ate ~i sectiuni caracteristice
37
5/12/2018 74356106-NP-012-97-Normativ-Pt-Calculul-Elementelor-Din-Otel-Cu-Pereti-Subtiri - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/74356106-np-012-97-normativ-pt-calculul-elementelor-din-otel-cu-pereti-subtiri 19/93
5. In cazul sectiunilor de tipul comierei cu slabiri in ambele aripi,
. e cartul "g" al gaurilor se va masura pe conturul axei mediane a peretelui
(fig. 2.5).
6. La bare cu sectiune compusa. acolo unde sirurile de gauri analizate
dispuse pe ramuri nu corespund cu sirul cr itic de gauri al barei in ansamblu
(care determina aria neta minima), la determinarea capacitatii por t ante a
barei se va tine cont si de capacitatea portanta a elementelor de sol idarizare.
Fig. 2.5. Comiera
cu gaur i pe ambele
aripi
3. PIERDEREA STABILITATII LOCALE (Valoarea peretilor)
3.1. Generalitati
I. Efectul voalar ii peretilor va fi luat in considerare in determianrea
rezistentei si rigiditatii barelor si tablelor profilate la rece. Acest lucru se
realizeaza prin utilizarea caracteristicilor geometrice ale sectiunii eficace,
determinate pe baza latimilor eficace ale peretilor componenii expusi
fenomenului de voalare.Sensibili tateala voalare a unui perete depinde de tipul de perete, natura
sol icitari i, marca otelului si zveltete (raportul latime de perete/grosime de
perete). 0 sectiune transversal a poate fi compus~ din. pe.reti interiorirezernati pe alti doi pereti adiacenti, respectrv peren extenon rezemati pe
un singur perete adiacent. Peretii interiori pot avea rigidizari intermediare,
iar cei exteriori r igidizari intermediare si/sau marginale. In tabelul 3.1 se
dau valorile limita ale zveltetii de perete peste care se produce fenomenul
de voalare.Paragrafele urmatoare din prezentul normativ prezinta calculul de
38
rezi~tenta ~istabilitate a elementelor structurale a carer sectiune transversals
are In comp?nenta eel putin un perete care voaleaza, Calculul elementelor
structur~le din otel. formate la recela care nu se produce voalarea peretilor
se fa~e In conforrrutate cu STAS 10108/0- 78 cu precizarea ca pot fi luate in
considerare prevederile de la punctele 2.6 ~i2.8.
_. ~.. ~atimea geometrica b, a peretelui plan utilizata pentru ca1culul
latimii eficace se defineste in paragrafele 1.4, 1.5 ~i2.8.
_ 3 . ~eplasarea axei neutre fata de pozitia initiala, ca urmare a luarii inconsiderare a ariei eficace, se stabileste in conformitate cu paragraful 3.5.
A 4 ' . Determinarea latimii eficace a unui perete plan comprimat si/sau
l?c~v~lat se face functie de zveltetea re~u~a .~e perete x , ~i valoarea fYba
limitei ~e curgere. Modul de calcul al latimii eficace depinde de tipul de
perete ~l se prezinta in paragrafele 3.2 si 3.3.
5. La determinarea rezis tentei la voalare, pentru lirnita de curgere fy
se va considera fyb'
3.2. Pereti fara rigidizar] (pereti plani)
~. Coef ic~entul de reducere p util izat in calculul Iatimii eficace pentru
p.eretl :ezernatl pe doua laturi (tabelul 3.2) sau pentru pereti rezemati pe 0
smgura latura (tabelul 3.3), . se determina dupa cum urmeaza:
F ' =1,0,cand r:=;0,673p
(1,0- 0,22)
A b__ _::__cdnd \>0,673
- . (3.1)
_ b~nde: A = 1,0521 com
P t Eka
0.2)
~u: (Jeom este ef?rtul efectiv de compresiune la extrernitatea peretelui, calculat
l~ raport cu aria eficace a sectiunii transversale ~i inmultit cu coeficientul de
siguranta I'M!;
39
5/12/2018 74356106-NP-012-97-Normativ-Pt-Calculul-Elementelor-Din-Otel-Cu-Pereti-Subtiri - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/74356106-np-012-97-normativ-pt-calculul-elementelor-din-otel-cu-pereti-subtiri 20/93
k , _ c oe fi ci en tu l d e v oa la re d e te n ni na t c on fo nn t ab e lu lu i 3 .2 s au t ab e lu lu i
3.3.
2. in starea l imit ii de rezisterud capaci tatea portanta a unui perete se
atinge atunci ciind efortul unitar maxim de compresiune atinge [imita de
curgere. in acest caz, In relatia 3.2 acom se ia:
a -a'Y - t.om- 1 MI- Y
3. Pentru valori ale efortului unitar sub f" (de exemplu In starea limiui
a exploatarii normale) se poate uii liza una din urmiuoarele douii solulii:
Solutia 1. Se utilizeazaformulele din paragrajul (1) din care acom
=aI
. 'YMlunde o, <f/'YMl este efortul unitar efectiv calculat.
sotuiia 2. Se utilizeaza unnaioarele formule:
r ' =1 peniru Apd~0,673
(1-~,22) _-
A A - A_---'-pd-- +0,18 pu pd
Apd Apu -0,6
(3.3)
unde: pentruId > 0,673 avem P
in cele de mai sus:
1.
_ b~= 1 , 0 5 2 _ _ l ' _ com
pd t EKs
(3.4)
acom
- conform 1:
1,,,01, 05< ' ~ :~ , (adin; I,.determinat pentru U,~ ~ f) (3.5)
4. in tobelele 3.2 si 3.3, Iiuimea geometrica a peretelui plan este bp'
in cazul perelilor laterali nerigidizat intermediar ai cutelor tablei profilate,
notatia s, este echivalent ii cu bp•
5. in cazul perelilor taterali ai cutelor tablei projilate poate ji uulitati:
~i0 metoda simplijicata conform paragrajului 3.3.4.
4 0
Ta belu l3.1 Z VE LTE T! L1 MITA A LE P ER ETILO R
Ir:~ -~--n.:-::=~-.--_j!Tipuri de pe r e ti Diagrama de Zvet t ete c '
Ir!;i;i-----~;;[t;t;~;;:--f--~t~n~s~i~u~n~i-~~~~~-- !nil1 '.i rnax im 2' Ii
Zveltete:d!ti 1 1' 1
I I G " ' = , 42> : '. I
'[~~I I i [ ~ _ _- - + - : _ ' '' :' _ : , · ' -- - -- - -' ', 3 3 ' . :
I , r ' " < I - i
I~Ti1a~lp;ii-;re;;z:;e;ma;jt:;n--z-;;[t;t;;t;tt-t---lJ:!tJ-~-=-1+6~2~' (~i_:_.~.,~.;!~~~.,;~I;i.".II ~ Zvelteie: bIt ;;~:C~ CL 42£ .;·3
¥it ~ : : I~
t [l0 c-::l l:,_, S 42;- ----1[_] r------~-.J--- --_ i
[ 1 ' - = : - - - ; CL 42£ ·1 3 ._.
.ij L _ . . t -4"-
Ti i lp i In co nso ta ' Zvettete: cIt
L
1 : : iI:
L
S 14, -1 1
23Efi~ ~
2 1 £ J " ~ I i_•. ! '
L
S
23r.v " k . : i:>-----<_- - - - - ! :
S I 21tJk. !
c = ~f f,(MPa) 240 260 360 S,sectiuni
sudcte, : secnun tam:r.cte!:
-.Jf , £ 1 0,96 0,82 Cb sectiurulaminate'mchrse I i
I t N O ~ T ~ A ~ :k.-=_-=c~oe~f-:jC~j-e...Jnt~.-d-e-vLo':'a-la-rl_e=~------------JI
41
5/12/2018 74356106-NP-012-97-Normativ-Pt-Calculul-Elementelor-Din-Otel-Cu-Pereti-Subtiri - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/74356106-np-012-97-normativ-pt-calculul-elementelor-din-otel-cu-pereti-subtiri 21/93
·- - , --=~-'-"'.
To.belul3.2 CAl.CULUL LApMl1 EFICACE
PERql INTERIOR! COMPfi I r-1ATI
Dlstribu\iQ tensi uni lor La!imea cf iCQce bel
(compreslune pozitivQ)
Gl ! 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1~ I I I l l m l l l l l ic
lf~ + 1 :
bel = p : bp
~
t b . , ~bel;O.5bel
bp
be2=O. S bel
--.
G~
l>Y;~O:
belcP·bp'~Ci2 2bef
f " I b P ~ b " tbe's S-=-Y;-
be2: bel-bel
~ t : J~bel; pe; p . b P f ( , - ," I
bel ~ 0 4 bet0'1 +
r ~ : ' p '\ - ~ O - ,be2=06 b e t
--
'f = ' 02 / VI + , I >\jJ>O 0 0>\jJ>- I - , - 1 > 'f !...
8.2 7.81 -6.29'f+ 5 . Sf;
Coeficient de 1..0 1.05+lf 7.81+9.7B\jJ2
23 S
voccare
( 1 - .:
K ( l "
At ternativ pentru 1~'+' ~ -1:
16
kG = as[{HYI)2-to.ll2 {1-41)2J . + (1+ l . j J )
4 2
~-~ :--::-:-- _
t
Tobelul3.3 CALCULUL LATfMI I EF ICACE
PERql EXTERIORI COMPRlr~A~1
Dis tnbu tia tensiun ilor
( c ornpresr une poz itivii )
11___;_G'-2-~"';'-;b~e-:-l;::_;_:b~p"':::":':':":'+:"':"':l..!..G;-'---+--~:-f-:-~-pO-b-:---------·
1r-----~----~ 1~---~ ------------------..
l' bt ~ "
G r : b ~ t ;
\1
1 t : c i € f iC T i i - ;; - 'f t = d c r : ; 2 ~ / : o G ' ~ ' ~ ; _ + - - : -+ - : - ' _f-__:O:_-l~_:-~l_ + - _ _.i;: : _ / _ : . : ' f : _ : ? - : _ : _ . :1 _ - - . _ - - ' :
H Coeficient de voalare 'I1I ~k~(j'_:_----..L-O-. _4_3 __ 0;. . : S . . : . . 7 _ L ' : O , : _ ' 8::5:__L0.:..:'::.. . _ : : - ~C~ ·.:_21~~'+'~+C ' ; ' : ,t be t L . -- ... J ,
, 1Gi~?JGi+-- bp ~ ii
~ ~ b = = = ; : : = b:L._----l-------_I
i ! S 1 t r '; 1G , ~ ~ _ ' f _ _ss,j I IWIb~ bef .. p . be = p . bp. ' ( . .. 't ;
I 4 l i t i l U l l l IV2+ b p L
Ui\ imea e ficace bet
1>41?-O
b et = p b ; : >
1 1 -\S2 /(Jl +11>lj!>O
._.
0O > ,+ ,'> -, 1
0.578..,
Ceeficient d e 0.1.3 'jit 0.31. 1.701.70-S'+'+
Ioalare • , 7 .1 if 2
2 ~ 0
ka - I..
43
5/12/2018 74356106-NP-012-97-Normativ-Pt-Calculul-Elementelor-Din-Otel-Cu-Pereti-Subtiri - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/74356106-np-012-97-normativ-pt-calculul-elementelor-din-otel-cu-pereti-subtiri 22/93
6. La detenninarea liuimii eficace a unei talpi Cit 0 tensiune variabila,
raportul 'It = a/a Ial tensiunilor poate ji calculat folosind caracteristicile
geometrice ale seaiunii brute.
SISTEM REAL
b1 b2
C'Q~';) '"~, bo fs k
SISTEM ECHIVALENT
7. La determinarea latimii eficace a unei inimi raportul tensiunilor 'It
poate ji calculat considerand sectiunea eficace a talpi i comprimate si
sectiunea brutii a inimii.
. . . a 4
8. Se pot repeta iterativ operatiile de la (6) si (7) folosind sectiuneaeficace deja calculaia In locul sect iunii brute.
~~~mt1 f tl.(l-';)bt·b
fs = 3'Et (b1+ b2)
Deco: C~l = C~2 =0
PREZENTAREA SCHEMATICA DE CALCULAL LUI f PENTRU SECTJUNILE C SI Z
, II ,, ,
Ct,r4 ' "",t t ' , I ' I t ,
l L U . I
1"r
Comp' resiune incovoiere
3.3. Pereti ell rigidizdri marginale sail intermediate
3.3.1. Generalitiui
1. Calculul peretilor cu rigidizari se bazeaza pe ipote:a cd rigidizarea
lucreazd ca 0grinda pe mediu elastic, iar acest mediu elastic are 0 rigiditate
de tip resort care depinde de rigiditatea la incovoiere a peretilor plani
adiacenti ~i de conditi ile de margine ale peretelui II I cauza.
2. Determinarea rigiditiuii la rotire a unei rig idizdri seface aplicand
ofona unitara pe unitatea de lungime. A~a cum este exemplif icat in fig, 3.1.
Rigiditatea C pe unitatea de lungime este:
C om pre siun e in co vo ie re
Fig. 3.1. Determinarea rigiditajii resortului
c = lf
(3.6)4. Pentru ~ rigidizare margina la sdgeata t. se calculeaza cu relatia:
f. .=8b + b l; 12(I-v")• J p
3 Et.l
unde f este sageata rigidizarii datoratii fortei unitare. in jig. 3.1. indicele sse refera la rigiditatea intermediara, iar indicele ria rigiditatea marginala.
bcu: 8=~
c·9
3, La determinarea valorilor rigiditiuilor la rasucire Co . C~ I ~i C~ 2se
va t ine cont de efectele posibi le ale altor rigidizari care exista la acelasie lemen t sail la alt e lement al sectiunii transversale solicitat la compresiune.
5. Modul de calcul al rigiditaiii C~pentru sectiunite C si Z estepretentat ill jig. 3.1.
44 45
5/12/2018 74356106-NP-012-97-Normativ-Pt-Calculul-Elementelor-Din-Otel-Cu-Pereti-Subtiri - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/74356106-np-012-97-normativ-pt-calculul-elementelor-din-otel-cu-pereti-subtiri 23/93
6. P entru 0 r ig id iz a re i nt ermed ia r a r ig id it at il e COl si CO2se pot
considera ill 1II0dacoperitor egale cu zero s i s a ge a ta t,are expresia:
~ b l2
b } 12(1 ~v2)
f5~3(bl+b2) Et'
(3.8)
7. Capac it a te a port an ta a rigidiiiirii este data de reristetua acesteia la
voalare calculate functie de aria ei e ficace. Efortul unitar crit ic de valoare
a , se va d et erm in a c on fo rm p a ra g ra f ul ui 5.1.2. Pr in ur tna re:a c = x f b (3.9)
unde: a, efortu l unitar critic de voalare al rigidizi ir ii;
X - coeficient de voalare care se determind con form paragra fu lu i 5.1.2
functie de z v el te te a re la t iv d de perete X r sa u Is (explicitate ill cele ce
urmeaza) $i de coeficientul imperfectiunilor ex ;
ex = 0,13 (conform curbei deflambaj a .:
r;0~ f, p en tr u r ig id iz a ril e m a rg in at e ( re bo rd ur i) s au
«:
x - 0 ~f, pent ru r ig idi z dr i i nt ermedia re5 0cr.s
unde: a si a sunt tensiunile entice de voa l are ale rigidiziirii conformcr,r cr,s
3.3.2, 3.3.3 si 3.3.4.
3.3.2. Rigidizari marginale
3.3.2.1. Conditii generale
1. Rigidizanle marginale (adica reborduri le rigidizate) III pot fi
considerate ca reazem pentru pereteie plan adiacent lor, decat daca unghiul
pe care il [ac cu acest perete se abate dde la unghiul drept ill oricare sens
cu eel mult 45° si daca ceb, (unde semnificatii!e notat iilor "c" si "b;"
rezulti i d in fig . 3.2). ill ca : contrar, aceste rigidiziui IlU conteaza ca
reazeme.
4 6
2. ~ria eficace a rigidir iiri lor marginale poate fi caiculata cu metoda
generala, conform 3.3.2.2 sau cu metoda ssimplificaui, conform 3.3 .2 .3 .
a) rebordb) rebord rigidizat
Fig. 3 .2. Tipuri de rigidizari de margine; notati i
3.3.2.2. Metoda generala
1. SeCJi~n.e~~fi_~acea unei rigidizari marginale coniine portiunile
efi:ace a!e rigidizarii (elementele c sau c si d din fig. 3.2) si portiunea
adiacentii ef icace a elementelor de latime bp-
~. Aria=: a rigidizarilor marginate va fi detenninata conform
figurii 3.3, respectiindu-se urmatorii pasi:
Pas 1: Se determine aria eficace initiald a rigidizarii marginate considerand-
o ca un element rez~mat rigid, care are acolII =i; (vezi (3), (4) si (5));
Pas .2: Se determina coeficientul de vaioare al rigidizdrii, luand in
considerare efectele rezemarii elastice (vezi (6) $i (7));
~a~ ~: .S~.j'lIlbl~lliita1qteprin i teraiie valoarea coefic ientului de voalare al
r ig id iz a ri i t ve z i (8) si (9)).
3.. Val~rile initiate ale latimilor eficace bel si bel dill fig. 3.2 se vor
determina dill tabelul 3.3, considerand elementul ca perete interior.
4. Valorile initiate ale liuimi lor eficace cefs i def dill fig. 3.2 se obtin
astfel:
a. Pentru rebord simplu: cef = r : c
cu r si II'calculati conform paragrafului 3.2 (1) iar:
4 7
5/12/2018 74356106-NP-012-97-Normativ-Pt-Calculul-Elementelor-Din-Otel-Cu-Pereti-Subtiri - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/74356106-np-012-97-normativ-pt-calculul-elementelor-din-otel-cu-pereti-subtiri 24/93
K ; =0,5 pentru
«,=0 , 5 +0 , 83 3 ( _ £ _ -0,35)2 pentru 0 ,3 5 < _ £ _ <0,6bp
bp
b. Pentru rebord rigidizat: l li timea efieaee ee' se calculeaza ea pentru
un perete interior, iar llitimea efieace de' ca pentru un perete exterior
conform 3.2.
5. Sectiunea eficace a rigidizarii este
A r = t (b e 2 + c e f+ d ~ r)(3.10)
6. Tensiunea critica elast ica de voalare a , , : r a rigidizarii marginale se
calculeazli cu relatia:
=2 ~ Cp,UC1"J
Ar
(3.11 )
unde C, se calculeaza conform 3.3.1 (2), iar I, este rnomentul de inertie al
rigidizarii cu aria eficace Ar in raport eu axa neutrli a-a a sectiunii eficaee
(fig. 3.2).
7. Coefieientul de voalare X al rigidizlirii marginale se calculeazli cu
ajutorul lui aer .r cu metoda din 3.3.1 (7).
8. Coeficientul X se poate imbunatati iterativ (daca X< 1), calculand p
f I' X{,b' l! .cu e ortu umtar 000
/11 =_"_, astte meat:Y.\/I
(3.12)
9. lteratia se va continua pauli cand valoarea lui X este aproximativ
egala, dar mai mica decat valoarea anterioarli .
10 . Aria efieace redusa a rigidizarii va fi:
Arm/=X A,(3.13)
4 8
11. Aria eficace redusa Ar.redpoate fi reprezentata folosind 0 grosime
redusa t red=Xt pentru toate elementele componente ale ariei Ar.
3.3.2.3. Metoda simplificata
1. Aria eficace redusa a sectiunii transversale a unei rigidizari
marginale Ar se obtine cu relatia:
Ar=t(be2+cef+def) (3.14)
in care Iatimile eficace be2, c., ~ide'se obt in din 3.3.2.2 (3) ~i(4), exceptand
'coeficienrul p care se calculeaza din 3.2 (5) CU x . { , ' b . . 1 c •com =_._, ashe meat:YMI
Secverua de calcul a procedurii propuse pentru rigidiziiri marginale
C.:r1. Sect iunea transversals bruta si
(J)~q!
Jconditii de margine
A g ,11 .
Ag,2I
l bp
2. Sectiunea transversals eficace:
~~ 1 1 1 1 1 1 1 1 1
~,}1: Ad=Aetl +Ar (Pas 1)
\.!:.) a .. _. betI= bcu pentru c,= ex >
J_~ lef2I Ae f i 1Adlrl
Cr
49
5/12/2018 74356106-NP-012-97-Normativ-Pt-Calculul-Elementelor-Din-Otel-Cu-Pereti-Subtiri - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/74356106-np-012-97-normativ-pt-calculul-elementelor-din-otel-cu-pereti-subtiri 25/93
3. Calculul efortului uni tar de
~
bifurcare (J al rigidizarii avandcr,rl f f i l l i l l l l f ycaracteristicile geometrice A" I"DC, (Pas 2: C, se s tabi leste conform~ef
fig. 3.1.).Cr
4. Calculul efortului uni tar de.f y
~'jvaloare redus (Je,rutilizando '
- eef coeficientul de reducere X I pentru
Ar=f/(Jcr,rCr
5. Calculul ariei eficace Ar,ef
~'~utilizand 0 valoare a efortului egala
@ \ e f l e rcu limita de curgere fy. Aria
pastreaza latimile eficace
determinate ~i rezulta prin
reducerea grosimii de pereti la
valoarea tef'
6. Daca X I <1, iteratia poate
! J l I l I I I l l l ' ~ . " " continua asa cum se indica laY t >
puctul (7) al paragrafului 3.3.2._,_,' ~f
1.ITERA1IE(X1) 1pana cand Xn+= Xn,dar Xn+<Xn
Cr
50
7. Calculul unei noi valori a arie i
eficace reduse, utilizand 0 valoare
a efortulu] unitar egala cu limita de
curgere fy• Aria rezulta prin
reducerea grosimii de perete la
valoarea tef(n+)
Fig. 3,3.
2. Coef icientul de reducere poate f i luat X = 0,5 daca:
Is2!O,31( 1 , : + h ) ( ; ? < P ) 3 As2 (3.15 )
p
In caz contrar coeficientul de reducere X se ia egal cu 1,0 daca:
Is2!4,86( 1,~+ h )(;)2( b:?A} (3.16 )p
unde: b, este 1li limeat l ilpi i peretelui conform fig. 3.2;h - inliltimea inimii adiacente;
Is - momentul de inertie eficace al rigidizarii marginale.
3. Aria redusa a rigidizlirii Ar,redare expresia:
A r , r e d = X A r
4. Aria redusa a tigidizarii Ar.redse reprezinra considerand grosimea
redusa de perete tred= x t pentru toate elementele componente ale ariei Ar.
3,3,3, Rigidizan intermediare
3.3.3.1. Conditii generale
I. Reguli le de calcuI prezentate in cele ce urmeaza sunt valabile pentru
peret i inter iori . Sectiunea transversal a a r igidizar ii include r igidizarea in
sine, plus portiunile eficace ale peretilor adiacenji. Rigidizarile intermediare
pot fi caneluri (fig. 3.4 a) sau pliuri (fig. 3.4 b). Latimile eficace bet>
prezenta te in fig . 3.4, se deterrnina conform celor stipulate in paragraful
51
5/12/2018 74356106-NP-012-97-Normativ-Pt-Calculul-Elementelor-Din-Otel-Cu-Pereti-Subtiri - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/74356106-np-012-97-normativ-pt-calculul-elementelor-din-otel-cu-pereti-subtiri 26/93
3.2, pentru pereti rezemati pe doua laturi. Validita tea formulei de calcul se
limiteaza la eel mult doua rigidizari intermediare de forma identica .
2 . Aria eficace a rigidizari lor intermediare se poate calcula cu metoda
generala, conform 3.3.3 .2 sau cu metoda simplificata , conform 3.3.3.3.
Fig. 3 .4 . Tipuri de rigidizari intermediare; notatii
3.3.3.2. Metoda generala
1. Procedeul de calcul cuprinde urmatorii pasi, i lustrati in fig . 3 .5:Pas 1: Se determina sectiunea transversal a eficace a rigidizarii pe baza
latimilor eficace calculate considerand rigidizarea ca fiind rigid rezemata cu
I, ( .3 . 4)'a =- veZI ~l ,com Y
M/
Pas 2: Se determina coeficientul de reducere al ariei eficace datorita
voalarii, tinand seama de efectele rezemarii elastice;
Pas 3: Se imbunatateste valoarea coeficientului de reducere prin iteratie.
2. Valorile initiale ale lat imilor eficace bl .e2 si b2.el din fig. 3.4 se
determina din paragraful 3.2 considerand elementele plane bpI~i bp2ca pereti
interiori.
3. Aria eficace a rigidizarii intermediare se obtine cu relatia :
As = t( b l.e2 + b 2 .el + bJ
in care latimea b, se ia din fig. 3.4.
52
(3.17)
4. Tensiunea critica de voalare acr. ,a r ig idizari i intermediare se obtinecu formula:
a c2J KEf,crs A
s(3.18)
unde: K este rigiditatea pe unita tea de lungime (vezi 3 .3 .1);
I , - momentul de inert ie eficace al r igidizari i corespunzator arie i Adupa axa a-a. s
5. Coeficientul de reducere X al rezistentei la voalare se obtine din a.conform 3.3. 1. cr.'
6. Daca ~ ~ 1,~valo~ 'rea sa se poate irnbunatati prin iteratie pornind cu
o valoare rnodificata a lui P obtinuta conform 3.2, astfe l incat:
\ J e d= Apfi
7. Iteratia se va continua pana cand valoarea lui X va fi aproximativ
egala, dar mai mica decat valoarea precedenta,
8. Aria eficace a rigidizarii A,.redare expresia:
Aued=XAs (3.19)
. . ? ~ ~a determinarea caracteristicilor ssectiunii eficace, aria redusa a
rigidizarii se reprezinta folosind 0 grosime de perete redusa t = Xt pentrutoate elementele sectiunii A,. red
3.3.3.3. Metoda simplificata
1. Se calculeaza aria eficace a rigidizarii intermediare conform 3.3.3.2
(3).
2. Latimile eficace bl.e2~i b2.el se determina conform 3.2 pentru pereti
interiori, folosind valoarea lui p obtinuta din 3,2 cu aeom=l,astfel incat:Y M/
53
5/12/2018 74356106-NP-012-97-Normativ-Pt-Calculul-Elementelor-Din-Otel-Cu-Pereti-Subtiri - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/74356106-np-012-97-normativ-pt-calculul-elementelor-din-otel-cu-pereti-subtiri 27/93
): p red = A p I X
3. Coeficientu1 de reducere X poate fi 1uat:
X=l dacii I ~0 ,016( fYb ) 2 (bo)3As2
sE t
X =0 ,5 dacii Is~0,24(fYb)2(bo)3As2E
t
(3.20)
(3.21)
unde: b = b, + b2 (vezi fig. 3.4);Is_mom entul de inertie eficace alrigidizarii pentru sectiunea de arie
As fala de axa a-a.
4. Aria eficace a rigidizarii As.re d are expresia:
As.red=XAs·
5. La determinarea caracteristicilor secliunii eficace aria redusa a
rigidizarii se reprezinta fo1osind 0 grosime de perete redusa tred= xt pentru
toate elemente1e secliunii As'
S ec ve n[ a d e c atc ut a p ro ce du rii p ro pu se p en tr u r ig id iz a ri i nte rm ed ia re
1. Sect iunea transversal a bruta ~i
conditii de margine
C D t} t~~--_'~1~~-~~s--------~~
- + b P 1 ~ - . l i < - _ _ b _ , _ p _ 2 ; _ - . I . t F -
t bl t
Fig. 3.5.
S4
!f .f 2. Sectiunea transversal a eficace:
C D y
B '1; A.f = Aef.l.1 +Aef•'2.1+As
'1'-~ J b e f l 1 ~ 1 .1 As= t(bef. 1.2 + bs +bef. 2.2)"ell.1 C s A Aef2.1
C se ia conform fig. 3.1.
Calcu1e1e se efectueaza
considerand C,= 00 (Pas 1)
0 1 i l l T I t y 1 p . G " ~ " n I I I l fy3. Calcu1u1 efortu1ui unitar critic(Jer.sal rigidizarii intermediare cu
Cscaracteristicile geometrice A Is' S'
C, (Pas 2: C, conform fig. 3.1.).
0 w m fy
~Gi :?l I I I I l : y
4. Calcu1u1 efortu1ui unitar de
valoare redus (Je.sutilizandCs
Q coeficientu1 de reducere XI pentru
Is = f/(Jer.s
(5)~~fY~fy
5. Calcu1u1 ariei eficace reduse
AS•ef utilizand 0 valoare a efortu1ui
,tef Cs t unitar egala cu li rnita de curgere
fy• Aria pastreaza latimile eficace
determinate ~ise obtine prin
reducerea grosirnii de perete la
valoarea tef•
6~ ~YUllU'y
6. Dad XI < 1, iteratia poate
® t _ "-continua asa cum se indica in
1 INTERATI~ (Xl) Cs Q paragrafu1 (6) de rnai sus, panacand Xn+1 =x, dar Xn+l<Xn
Fig. 3.5.
SS
5/12/2018 74356106-NP-012-97-Normativ-Pt-Calculul-Elementelor-Din-Otel-Cu-Pereti-Subtiri - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/74356106-np-012-97-normativ-pt-calculul-elementelor-din-otel-cu-pereti-subtiri 28/93
7. Calculul unei noi valo ri a arie i
eficace reduse As.e!,utilizand 0
valoare a efortului uni tar egala cu
limita de curgere. Aria rezulta prin
reducerea grosimii de perete la
valoarea tel1n+)'
G)l.I!lil'!tl"lll~L ' " " " t i t e _ J ~ l t _ ~2.
ITEP.A!IE (n+1) As,ef
Fig. 3.5.
3.3.4. Reguli speciale de proiectare pentru table profilate
3.3.4.1. Generalitiui
I. Pentru rigidizarile tablelor profilate, adica rigidizarile peretilor
supusi compresiunii uniforme (cum sunt talpi le profi latiei ) sau r igidizari le
pereti lor supus i unui efort uni tar variabil (cum sunt inimile profi latiei ), se
prevad regul i speciale de proiectare. In plus, este tratat §i efectul prezentei
r igidizar ilor dispuse atat pe talpi, cat s i pe inima.Regulile de proiectare enuntate in cele ce urrneaza se bazeaza pe
modelul de calcul introdus in paragrafele 3.3.1 ~i3.3.3.
2. Starea l imita a exploatar ii normale este def inita prin doua elemente,
§i anume: cedarea produsa la reazem si sageata la mijlocul deschiderii.
Aceste elemente ale star ii l imita a exploatar ii normale const ituie baza celor
doua cri teri i care trebuie ver if icate conform paragrafului 7.3.3.3 (5).
3.3.4.2. Pereti plani CIl rigidizari intermediare solicitati la compresiune
un if orma (R ig id iz a r i pe tiilpi)
I. In ca1culul capac itatii portante , sec tiunea transversala eficace a
peretelui este considerata ca fiind fermata din doua fasii adiacente colturilor
pere tilor verticali cu latimiie bj2, unde bot se deterrnina conform
paragrafului 3.2 §i din ari ile eficace ale rigidizar ilor Ase!'
56
val 2. ~iind .peretele are 0 s ingura r igidizare intermediara in centrul sau
oarea ortei Ncr.s care provoaca voalarea acestei rigidizari este: '
EI§b e = t v + i l s - b r
Qbef/2 ptr:bp.bm}-b: bef/2 ptr. b
pIn ccord cu t;g.3.4
. FIG.3.6
Fig. 3.6 ..Perete plan comprimat cu una, doua sau trei r igidizar i
mtermediare, Nota1ii: ~eqiu.ni transversale ale rigidizarii pentru
calculul anei As ~l momentului de inertie Is .
1 + 3 b[8b:(~)J
p
1) . Q b
t :: tD -
(3.22)
3)
~bs
valoa;~a ~:d .peretele are preva:ute doua sau trei r igidizar i intermediare,
rtei Ncr.s care pn1voaca voalarea unei rigidizari individuale este:
3b
[8b;(b _~)Jk
din ~"ICdnd per~te~e are p~eviizute trei rigidizdri intermediare, rigidizareamij oc nil se ta In considerare, .
5 . Efortul unita r elastic idea l de compresiune este da t de:
Na =~cr.s As
6. Notatii:
As, Is, b. sun t definite in fig. 3.4;
b, - lat imea geometrica plana a r igidizari i ( fig. 3.6);
(3.23)
(3.24)
5 7
5/12/2018 74356106-NP-012-97-Normativ-Pt-Calculul-Elementelor-Din-Otel-Cu-Pereti-Subtiri - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/74356106-np-012-97-normativ-pt-calculul-elementelor-din-otel-cu-pereti-subtiri 29/93
b, - lungimea perimetrului rigidizani (jig. 3.6);
b, - l3.timea geometridi total a a peretelui rigidizat (fig. 3.6);
K, - coeficient care depinde de legarea peretelui rigidizat cu peretii
adiacenti. In absenta unor investigatii speciale se poate utiliza valoarea K=1
(nu se impun restr ic ti i asupra rotir ii reazemelor peretelui). Pentru calculul
valorii lui K, vezi paragraful 3.3.4.3;
bp+ b,
b=- -k 2
7. Capacitatea portanta a rigidizarii este data de efortul unitar de
voalare a, obtinut cu ajutorul valorilor X asa cum se prezinta in paragraful
3 .3 .1 si a zvelte tei reduse Is·8. Aria eficace a rigidizari i supuse la compresiune este in acest caz:
A,.ef=XA,
~i va rezulta prin reducerea grosimii de perete la valoarea t e r ·9. La calculul sagetii , sectiunea transversala eficace a peretelui se va
alcatui din zonele eficace ale portiunilor de perete dintre rigidizarile
intermediare ~i reazeme (pereti vertical i), la care se adauga rigidizarile
intermediare. Aria acestor r igidizari nu va fi redusa, adica:
(3.25)
3.3.4.3. Determinarea coeficientului K; definit in cadrul paragrafului
3.3.4.2
1. Coeficientul K, din relatia de calcul a fortei criti ce de valoare Ncr.s,
depinde de lungimea l, a undelor de voalare din talpa comprirnata , dupa cum
urmeaza:
(3.26)
2 1 I I«; = KwO- (K wO -l )[- b - ( ~ )2] cdnd .1 '.<2
Si Sw ~
Cand talpa comprimata are 0 singura rigidizare intermediara:
(3.27)
58
K =wO
bs .+ -=-I 2
(3.28)
S .+ 2 bI e
lb=3,65f/;b:(1 + 3b ' ) t 3
2 bp
Cand talpa comprimata are doua sau trei r igidizari :
K = (2 be +s) (3b e -4 b k)wO
b k(4 be -6 b k)+S i (3be -4 bk)
3 3 bI,bk ( T - - 4)
Ib=3,65 kt3 (3.31)
In relatiile de mai sus s este lalim . ~ .vezi fig. 1.3 a-c). w ea geometnca a inimii (peretele vertical-
(3.29)
(3.30)
3J 4 . 4 . Pereti plani cu rigidiziiri i t di '"unitar 'variabil (rigidizari ale inimilor) n erme tare solicita ii de un efort
1. La calculul capacitatii port ante a I . .eficace a acestuia este considerata fii perete ui, secnunea transversals
a ca iind alcat 't~ di I~' .adiacente talpilor (determinate co f ~l am. allrmle eficace
~idin rigidizari le intermediare. ~e~: pa~~grafuIUl 3.2.1) dm. plru:u~neutru
aria ei eficace se reduce conform paragr:~~~i ~~~~3~e flambajul rigidizarii,
2. La calculul sagetilor sectiu talcatui din Iatimile eficace ~Ie p:r ~~t~sv~rsala ==a peretelui se va
intermediare. Aria sectiunii tran e 1o~ p an~ ~o~~~nentl plus rigidizarile,
adica: sversa e a rigidizarilor nu se va reduce,
A,.ef=A, (3.32)
59
5/12/2018 74356106-NP-012-97-Normativ-Pt-Calculul-Elementelor-Din-Otel-Cu-Pereti-Subtiri - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/74356106-np-012-97-normativ-pt-calculul-elementelor-din-otel-cu-pereti-subtiri 30/93
1)
3. Zonele eficace ale sectiunii transversale a inimii sunt (fig. 3.7):
a. Zona adiacenta talpii comprimate, avand aria eficace t sef.l CU
0,7 6t.jE . < fysel,1 ~I a l_--·
alYMI YMI
b. Aria eficace As•ef a rigidizarii intermediare de pe inima, calculataconform punctului 5) de mai jos.
c. Zona adiacenta axei care trece prin cent rul de greutate. Centrul de
greutate este determinat pentru aria bruta a peretelui rigidizat (inima integral
eficace):
t'S elll cu se lJ I=1,5Sel ,1
d. Zona intinsa a sectiunii transversale a inimii.
(3.33)
4. Daca se stabileste una din relatii le:
S + s >s (vezi fig. 3.7-1) atunci inima este integral eficace;el ,1 el ll -"
S + s 2 !s (vezi fig. 3.7 -2,3) atunci intreaga l3. time sade pe inimael.! el,2 a
este eficace.Latimea geometrica sainclude doua portiuni eficace cu latimile:
s a *Se l, 1 adiacenta coltului profilului (3.34)
60
~i
S *sa <1 ,2 adiacenta rigidizarii intermediare.
Sef.1 +Sel.2(3.35)
. 5. ~en~~ 0 rigidizare intermediara situata in zona comprimata a inimii,
ana secuunn transversale a acestei r ig idizari supusa la voalare se va reducedupa cum urmeaza:
(3.36)
unde:.As=(Sef.2+Sef.3+S3)t; cu sef.2~i Sef.3conform figurii 3.8 b.
o ; - efort unitar de voalare obtinut cu valoarea X conform paragrafului3.3.1 ~icu zveltetea redusa A ,;
hi
a2=(1-~ )f ,e yc
in care e, este distanta dintre ~bra extrema a talpii comprimate ~icentrul de
greutat~ conform ~g~rii 3.7. In detenninarea pozitiei centrului de greutate
~ tablei profilate, ml~ se considera integral ef icace (se ia cu aria bruta),tar talpa comprimata se ia cu sectiunea redusa.
hi =h a + hsa
a 2 (3.37)
Se l, 1=0 ,76 t ~ t cual'YM1
(3.38)
(3.39)
0 ,5(h + h )Sel.3=Sel,I[1 + a sa ]
ec (3.40)
0,5hb
Se/ .4=sef,1(1 +-e- )
c
(3.41)
61
5/12/2018 74356106-NP-012-97-Normativ-Pt-Calculul-Elementelor-Din-Otel-Cu-Pereti-Subtiri - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/74356106-np-012-97-normativ-pt-calculul-elementelor-din-otel-cu-pereti-subtiri 31/93
(3.42)
Se fJI =1,5 ;sef.l (3.43)
unde e, este .distanta de la centrul de greutate al sectiunii eficace la talpa
comprimata, iar distantele ha, hb, hsa ~i hsb se iau din fig. 3.7.
6. Dimensiunile SeU - sel.n vor fi determinate conform 5), apoi
modificate daca intreaga sectiune a inimii este eficace, astfel:
_ la 0 inima nerigidizata, dad se!".l+ seLn 2:: s., atunci inirna este
eifcace pe toata lungimea ei si:
Sef.1=O,4s"
sefJI=O,6s"
- la 0 inirna rigidizata , dad Se!". l
eficace si:
(3.44)
(3.45)
+ SeU 2:: Sa' atunci portiunea Sa este
SaS =---ef.l OS h
(2+_,_a)
ec
(3.46)
o.ss, o.s» ,S 12 = s (1+--)(2 +--)e. a e
cec
_ la 0 inima cu 0 r ig idizare, dad set '.3+ set',n2:: s., atunci portiunea s,
este eficace si:
o S (h +h 0 S (h +h )S = s [1+' a sa ][2 ,S +' a sa ] (3.48)~3" e e
c c
1,Ss"
o S (h +h )[2,5 +' a sa ]
ec
- la 0 inima cu doua rigidizari:_ daca SeO + SerA 2:: Sb, atunci portiunea s, este eficace si:
62
(3.47)
(3.49)
(3.50)
(3.51)
(3.52)
S = 1,5s"ef,n 05
[2,5 + ' ( hb +h S b) ]
ec
(3.53)
o J
~ < : o
_ )«.~Se'2 )Jjefl1 GSef3
1
':rseflSect· .bruta pt.r. Sect. bruta ptr.detarininarea lUI As delermi~ lui Is
b ) c )
Fig. 3.8
7. Pentru 0 singura rigidizare . . . .
talpa comprfmata in cazul inimi1o;au p~nt~ n.gl.dl .z~~a mal .apropiata deelastica de voalare este: cu oua rigidizari. tensiunea critica
(3.54)
63
5/12/2018 74356106-NP-012-97-Normativ-Pt-Calculul-Elementelor-Din-Otel-Cu-Pereti-Subtiri - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/74356106-np-012-97-normativ-pt-calculul-elementelor-din-otel-cu-pereti-subtiri 32/93
iar efortul unitar elastic ideal de compresiune estedat de formula:
«;=_ (3.SS)crsa As
unde: Is- momentul de inert ie al ansamblului format din rigidizarea in sine
~idoua f~ii eficace cu lalimea SeU alaturate ei, conform paragrafului 3.2.2
(vezi si fig. 3.8 c). In calculul valorii lui Is diferentele eventuale de panta
intre fasiile eficace ale inirnii s ituate de 0 parte si de alta a rigidizarii, se
neglijeaza:S I = 0 ,9 (s a + ss a + sc ) (vezi fig. 3.7 - 2) (3.S6)
s a + S sa + S b + S sb S c (vezi fig. 3.7 -.3) (3.S7)S I +
2 2
S l - S a - S s a (vezi fig. 3.8 a si 3.7) (3.S8)a 1
2
K , _ coeficient care depinde de restrictia aparuta datorita legaturii intre inima
~i talpi (la rezemarea peretelui); K, = 1 se util izeaza in cazul unei rezemari
articulate. In absenta unor date mai precise, se va utili za K, = 1.
8 . Aria eficace redusa se determina cu relatia :
A XAsa . A ~
sa red (h +0 S h ) § l s a . r e d s a
[1 a ' s a ]
(3.S9)
9. Dad talpile sunt nerigidizate , coeficientul X se obtine direct din aer.s•
folosind metoda de la 3.3.1 (7).10. Dad talpile sunt rigidizate, coeficientul X se obtine folosind metoda
de la 3.3 .1 (7) cu tensiunea critica modificata.
aer.mode la paragraful 3.3.4.4.11. Pentru inirnile cu doua rigidizari, aria eficace redusa Asb.redpentru
a doua rigidizare este egala cu Asb·12. La deterrninarea caracteristicilor sect iunii eficace, aria eficace
redusa Asa.redse obtine prin folosirea unei grosimi reduse tred = x t pentrutoate elementele componente ale As•. Dad poz itia finala a axei dusa prin
centrul de greutate este deterrninata printr-un procedeu iterativ,
caracterist ic ile sectiunii transversale pot fi imbunatatite i terativ pomind de
la lalimea eficace se '.a obtinuta cu relatia:
64
(3.60)
3.3.4.5. Table profilate cu rigidiuiri attit pe talpi cat ~ipe inima
, 1.. In ac~st ~~' . ~r~zentat in fig. 3.9, interactiunea dintre flambajul prin
~n~o~Olere a . r igidizarilor .t~lpii ~i inimii se va lua in considerare prino ostrea unel tensiuni entice elastice a . .rigidizari, obtinuta astfel: cr.rnod pentru ambele tipuri de
aacr,mod _ __ .: : . : c r. : : ,s a ~ _
[ ( ; r , s a ) 4 + ( 1 - ( ha
+ ( 0 , S h S a ) 4 ] O . 2 5
cr.s e c
und:: aer.seste tensiunea critica pentru 0 rigidizare intermediara a Cl ..conrorm 3.3.4.2; a pH,
. " aer.s•- tensiunea crit icaelastica pentru 0rigidizare . . ,.rigidizarea apropiata de talpa comprimata, conform 3.3.4 ~31.mmI1Sauentru
(3.61)
bef2
Fig~ 3,9. :xem~l~ ~e sectiune transversal a eficace pentru
tabla cutata cu rigidizari intermediare pe talpa ~ipe inirna
65
5/12/2018 74356106-NP-012-97-Normativ-Pt-Calculul-Elementelor-Din-Otel-Cu-Pereti-Subtiri - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/74356106-np-012-97-normativ-pt-calculul-elementelor-din-otel-cu-pereti-subtiri 33/93
In fig. 3.9, GGAeste axa centrului de greutate pentru cazul cand inima si
rigidizarea intermediara de pe talpa comprimata sunt integral eficace, iar
GGBeste axa centrului de greutate al sectiunii transversale eficace.
3.3.4.6. Reguli speciale de proieetare pentru table profilate perforate
1. Calculul tablelor profilate perforate poate fi efectuat dupa regulile de
la tablele profilate neperforate, dad se util izeaza urmli toarele grosimi
eficace de perete:2. Pentru calculul caracteristicilor geometrice ale sectiunii se utilizeaza:
te[=1,18t(1- 0,9d) iar 0,25:5~:50,8 (3.62)a a
unde: d - diametrul perforatiei:
a - distanta intre centrele gaurilor.
3. Pentru calculul llitimilor eficace si al ariilor eficace ale rigidizlirilor
intermediare, se utilizeaza:
te~=t1,18(1-~), iar 0,2:5~:51 (3.63)a a
4. Pentru determinarea valorii de calcul R, a rezistentei la cedarea prin
deformare locala ("crippling") a unei singure inimi nerigidizate, seutilizeaza:
3
tec=t(1-(~i.spr)2 (3 .64)
a sip
unde: spr- llitimea perforatiei din inima;
s, - llilimea geometrica totala a inimii;
Sip- lungimea perimetrului inimii.
5. Regulile de ealcul de mai sus eondue la rezultate destul de
aeoperitoare. Prin incercari de laborator se poate ajunge la soliqii mai
eeonomiee.
3.4. Metoda sirnplificata pentru determinarea latimii eficace de perete
Procedura simplificata care se poate urma pentru determinarea latimii
eficace a unui perete care voaleaza este urmatoarea:
a.Se determina coeficientul de voalare k, functie de raportul 1 /; al
66
distributiei eforturilor unitare in perete; cu ajutorul tabelelor 3 2 3 3b. Se deterrnina zveltetea redusa de peretecu formula: . sau ..
bp
A o~ f, tp « . 28,4EJk
o(3 .65)
unde:
E=~ 240
/ y , (3.66)
iar: b, - liili,mea geometrica plana a peretelui;
t - groslmea peretelui;
f y = f Y b [Nzmm"].
c. se determina coeficientul de reducere p cu una din formulele:
p = 1 pentru Ip :::; 0,673
\-0,22~.- pentru I p > 0,673
A 2 (3.67)p
d
- d. se stabileste valoarea latimii eficace cu ajutorul tabelelor 3 2 sau 3 3
upa caz. . . ,
3.5. Utilizarea abacelor pentru calculul latimii eficace
a. Pereti rezemati pe 0singura latura soliciuui fa eompresiune uniforma
Abaca de calcul din fig. 3.10 permite obtinerea directa a zveltetei
eeficace de perete el po . d d 1 Ir;' rnm e a z ve tetea de perete else. S-a notat cu "c"
latimea geometric a plana a peretelui b si cu "c lati f ,C b b . . P ef pmea e icace a peretelui
ur a s-a 0 tmut introducand 0 valoare k = 0 43 ( , - "formula 3.36 ~i scriind ca: ' cornpresiune pura) ill
eel e-=H)te IE
CU r definit in relatia 3,37. S-au mai introdus ~iconditiile:
(3.68)
67
5/12/2018 74356106-NP-012-97-Normativ-Pt-Calculul-Elementelor-Din-Otel-Cu-Pereti-Subtiri - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/74356106-np-012-97-normativ-pt-calculul-elementelor-din-otel-cu-pereti-subtiri 34/93
- Cef ::;; C, ceea ce genereaza bisectoarea diagrarnei;
- cerltE::2:15.
b. Pereti interiori incovoiatiAbacele din fig. 3.11 a,b,c, ne permit sa obtinem direct zveltetea
ef icace def/ tE functie de zveltetea de perete diu ~i de parametrulv de
distr ibutie al eforturilor unitare pe lli timea peretelui (a inirnii). S-a notat cu
"d" lat imea geometrica plana a peretelui rezemat pe doua laturi, respectiv
cu "d.," latimea eficace a acestui perete. Procedura urmata este aceeasi cu
cea pentru peretii rezemati pe 0 singura latura, cu deosebirea ca in acest caz
coeficientul de voalare k, depinde de 1 / ; . Bisectoarea si palierele curbelor
fiecarei abace au aceeasi origine ca ~i in cazul anterior. Curba trasata cu
linie intrerupta pe fiecare dintre cele tre i abace din fig . 3 .11 reprezinta locul
geometric al extremitatilor palierelor ~i faciliteaza interpolarile in zona ei.
~r--'---.---r--.---~--r-~~~~-I I I I I I! 1
- - - 1 - - - - i - - - - ~ - - - + - - - J - - - - 1 L__- - - - - \I I I I I I I
J I Laminare I I l ! !
15 --- 1-- I I -,----t---~---:_-- ..;I I 1 I I I r I
----1 __+ L --~---~---~---~---J-----I I I I I I I I
Suclare l I ! I : I
. , . . . . . . . . . . 0 . ; , . ; ; " .- - , - ~ - ~ - - -L L__~__ -1 _
I
: l : : Icompresiune uniforma
....---,..---I----r I .. I b: I ~ I rwuff/ffffff##A&WA
- -t----t--i---i ~--C.::.ef:--_-_l 'I
- - ~ - - + - + - - t--T-T~-i--1- - - J .12,~ __ ~I __ ~~I~ __ ~I~~~ __ ~r~ __ ~:~ __ ~IL___~: __12 14 16 18 20 22 24 26 28 30
F IG . 3 .1 0
15,5
14,5
w
~ 14.c.
OJ
13,5
b itE
68
210
200
190
180
170
160
150w
140
.J 130
120
110
100.
90
80
70
60
65
62.5
~ 66
1; ; 57.'
.c. "
5 2 . '
'a
Fig. 3.11 a
ljJ
- 1 0-0.9-0.8
- -0.7
-0.6
-0.5
0.0
b itE
Fig. 3.11 b
69
r
5/12/2018 74356106-NP-012-97-Normativ-Pt-Calculul-Elementelor-Din-Otel-Cu-Pereti-Subtiri - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/74356106-np-012-97-normativ-pt-calculul-elementelor-din-otel-cu-pereti-subtiri 35/93
2 7 0
2 6 0
2 5 0
2 1 . 0
2 3 0
2 2 0
2 1 0
2 0 0
s 1 9 0
l a o1 7 0
1 6 0
1 5 0
Fig. 3.11 e
3.6. Caraeteristici geometriee ale sectiunllor efieaee ale profilelor eu
pereti subtiri
Pomind de la latimile eficace ale peretilor se pot determina
caraeteri sticile geomet riee ale sectiunilor ef icace la profi lele cu peretisubtir i. Acest ealcul nu pune niei 0 problema in cazul solic itar ii seetiunii la
eompresiunea uniforms. Nu este la fel in eazul solicitarii sectiunii la
incovoiere, unde drsmbutta eforturilor unitare depinde de latimile eficace si
de modificarea pozit ie i centrului de greutate al sectiunii efieaee in raport eu
centrul de greutate al sectiunii brute .
7 0
t - z Ihw .
y-. r n E : · + - : i ~ JI I i 1 _ t - + , + , _ _ T '. - y. I bI . ,
. I ' -W z i W
Tipul de solicitareSectiune eficace
Ftopri,tot;ef icc ce > I
.-~ ,Aef
+
._._.-i._._.,N
I
I
ef'1._y
Y e f I-5i2i ': i! !~bef .2 Myef
o Ify,wy.ef \
- - - - j!
IZ·ef
._y Wze f
b
Mz·e f =
fYWz'ef
Fig. 3.12 Determonarea caracteristicilor geometrice ale sectiunii eficace
71
Pentru evitarea unui ca1cul iterativ (cerut de aceasta situatie) se propune
lI 2. in cele ce urmeazii, se ia in considerare efectul zveltetelor deperete
5/12/2018 74356106-NP-012-97-Normativ-Pt-Calculul-Elementelor-Din-Otel-Cu-Pereti-Subtiri - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/74356106-np-012-97-normativ-pt-calculul-elementelor-din-otel-cu-pereti-subtiri 36/93
urmatoarea procedura:_ se calculeaza aria eficace a talpii comprimate, considerata ca supusa
unei compresiuni uniforme;_ se calculeaza raportul 1/ ; al efor turilor unitare in inima, lucrand cu 0
sectiune dreapta alcatuita din talpa intinsa, din partea eficace a talpii
comprimate ~i din inimi (a carer arie nu se reduce);
_ in continuare se deduce llitimea eficace a inimii (sau a inimilor)
profilelor;_ se determina centrul de greutate al partilor eficace din sectiunea
transversal a a profilului ~i se calculeaza caracteristicile geometrice ale
sectiunii eficace in raport cu noul centru de greutate.
Fig. 3.12 prezinta sectiunile eficace ale unui profil C supus la
compresiune sau incovoiere. Pentru determinarea momentului rezis tent
trebuie luat in ca1cul, in mod evident, modulul de rezistenta minim Wei al
sectiunii eficace. Efortul de compresiune se consider a in mod conventional
pozitiv.Trebuie de asemenea subliniat ca la profilele a carer sectiune dreapta
nu este bisimetrica, apare un moment incovoietor suplimentar, egal cu
produsul dintre efortul normal ~iexcentricitatea e-, (vezi 4.3). Acest moment
incovoietor suplimentar va trebui luat in considerare la verificarea sectiunii,
4. CALCULUL DE REZISTENTA AL BARELOR ~I TALPILOR
PROFILATE TINAND CONT DE VOALAREA PERETILOR
4.1. GeneraliHiti
1. Acest capitol cuprinde reguli de proiectare pentru situatia in careelementele formate Ia rece sunt supuse voalarii, insa nu apare pierderea de
stabi litate globala. Peentru acele bare la care apar fenomene de instabil itate
de alta natura, cauzate de compresiune, se vor consulta capitolele 5 si 6.
72
bit cu valori relativ ridicate asupra comportamentului inelastic, a cedarii
prin deformare localii a inimii ("web crippling"), a modificarii distribiqiei
tensiunilor in talpi datorita forfecarii ("shear lag "). Aceste efecte pot fideterminate si pe cale experimentala. .
3. Efectul voalariiperetilor asuprafenomenelor de instabilitate globala,
cum arfi jlambajul prin incovoiere sau tncovoiere-rasucire sunt tratate in
capitolele 5 $i 6. La acele seqiuni unde distorsiunea seqiunii transversale
are 0 influenta importanta, se va lua in considerare interaqiunea dintre
acest tip de instabilitate sijlambajul prin incovoiere sau prin incovoiere-rasucire al elementului structural.
4..Schema statica a structurii se va trasa pe linia centrelor de greutate
ale seqiunii brute a barelor.
4.2. Bare solicitate la intindere
1. In cazul barelor solici tate la intindere pura se va verif ica urmatoarea
conditie:
(4.1)
Unde: Nsd - efortul axial de int indere provenit din incarcarile de calcul ;
NtRd - efortul capabilla intindere al barei, care se determina ca valoare
" _ ' t ! Y ~ " I"mruma III re -- ~l rezistenta a intindere a sectiunii nete, in functie de
YMo
t ipul conectorului utilizat (conform capitolului 8), iar 'YMo = 1, 1 ~i 'YM2 =1,25.
4.3. Bare solicitate la compresiune axiala
1. In cazul barelor solicitate la compresiune axiala, se va Iua in
considerare efectul voalarii peretilor conform paragrafelor 3. 2 si 3.3.
Calculul efortului capabil al barei se va face utilizand sectiunea transversalseficace a acesteia. Actiunile se considera aplicate in centrul de greutate al
sectiunii brute.
2. Sectiunea transversal a eficace se determina considerand ca intreaga
sectiune bruta este supusa unei compresiuni uniforme. Se va lua in
considerare ~ideplasarea axei neutre a sectiuni i (vezi punctul 5).
73
3 . S e p re sup une c a s- au l ua t m asu ri d e im pie dic are a jl am ba ju lu i p rin 4.4. Bare solicitate la incovoiere
5/12/2018 74356106-NP-012-97-Normativ-Pt-Calculul-Elementelor-Din-Otel-Cu-Pereti-Subtiri - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/74356106-np-012-97-normativ-pt-calculul-elementelor-din-otel-cu-pereti-subtiri 37/93
in co vo ie re sa u ra su cire a l b arei ( ve zi ca pito lu l 5 ).
4. Se va verificaurmatoarea relatie:
Nsi5Nc,Rd (4.2)
unde: Nsd- forta axiala de compresiune proveni ta din incarcarile de calcul
N JyAef (4.3)coRd y
MI
cu: I'M = 1,1;Aef - aria sectiunii transversale eficace pentru solicitareade compresiune
uniforma, calculata conform paragrafelor 3.2 sau 3.3.
5. Forta axiala dintr-o bara se considera ca actioneaza in centrul de
greutate al sectiunii brute, in timp de forta rezistenta a sectiunii se presupune
ca actioneaza in centrul de greutate al sectiunii eficace. De aceea, se va tine
seama de momentul incovoietoraparut ca urmare a deplasarii axei neutre a
sectiunii, calculat dupa cum urmeaza:
aMsd=Nsd'eN (4.4)
unde: eN- deplasarea axei centrului de greutate al sectiunii eficace fata de
axa centrului de greutate al sectiunii brute (fig. 4.1).
In consecinta, calculul se va face ca pentru 0 bara supusa concomitent
la solicitarile de compresiune axiala ~iincovoiere, conform paragrafului 4.6.
r l . . ,
~
.:_. N '-:--k._
.NRd
LJ I L .JSECT(UNE EFICACE
•
.
· ~ S c t
I .S EC TIU NE B RU TA
•Fig. 4.1. Sectiunea transversala eficace solicitata la compresiune
6. Cdnd b =~f =1, in ca lculul va lorii N C•Rd se p oa te fo lo si v al oa re a
m ed ie p e se ctiu ne a l im ite i d e cu rg ere I; (vez i pa ragra ju l 2.6).
74
1. In cazul pereti lor solicitat i la compresiune din incovoiere, se va lua
in considerare efectul voalari i conform paragrafului 3.2 sau 3.3 si, daca este
sernnificativ, efectul modificarii distributiei eforturilor unitare in talpi
datorita forfecarii ("shear lag"), conform paragrafului 4.4.4.
2 . Se p re sup une c a sA -a ul ua t m asu ri p entru im pied ic are a jl am ba jul ui
p ri n t nc ov oi er e- ra su cir e. I n c az ul in c ar e a ce st m od d e p ie rd er e a s ta bil itiu ii
este totusi posibil , se vor a plica regulil e de ca lcul din pa ra gra ful 6.
3 . P ot fi c al cu la te c on fo rm pr ev ed eril or de rn ai su s g rin zil e sup use l ain co vo ie re , in ca rc ate i n p la nu l in im ii ~i a va nd a m be le ti il pi a sig ur at e p ri n
c on tr a va n tu ir i/ C o nt ra v a nt ui ri le t re bu ie t ns a c a lc ul a te i n m o d c or es pu nz iu or
( ve zi c ap ito lu l 7 ).
4. Rezerva plastica din zona intinsa a sectiunii poate fi util izata in cazul
incovoierii drepte (monoaxiale) lara a fi impusa nici 0 conditie de
deformatie.
5. Rezerva plastica din zona comprimata a sectiunii poate fi ~i ea
utilizata daca se intalnesc urmatoarele conditii:
a. Elementul nu este solicitat la rasucire ~inu este supus la f lambaj prin
rasucire, incovoiere sau incovoiere-rasucire. Distorsiunea peretilor
comprimati ai sectiunii transversale este irnpiedicata.
b. Valoarea de calcui a limitei de curgere fy nu include efectul formari i
la rece, adica fy = fyb'
c. Rapor tul dintre inaltimea zonei comprimate a inimii ~i grosimea
inimii nu depaseste valoarea 1,1E/fy.
d. Valoarea de calcul a fortei taietoare Vsd nu depaseste valoarea
t. ·th( ; y ' ) , unde thi=AiJlima'
Mo
e. Nici una dintre inimile sectiunii analizate nu se abate de la vertical a
eu un unghi mai mare de 30° .
f. Incovoierea este monoaxiala,
6. A tunci cand se lucrea z a cu momentul ca pa bil ca lcula t conform,
paragrafului 4.4.3, n u e st e a dmi sa r ed is tr ib ui re a m oment el or i nc ov oi et oa re
l a g ri nz i s i t ab le p ro fi la te c on ti nu e. R ed is tr ib ui re a m oment el or i nc ov ie to a re
p oa te fi a dm is a d oa r a tu nc i c an d e st e j us ti fic au i p rin in ce rc ar i d e l ab or at or .
75
4.4.1. Yerificarea in domeniul elastic a elementelor incovoiate
5/12/2018 74356106-NP-012-97-Normativ-Pt-Calculul-Elementelor-Din-Otel-Cu-Pereti-Subtiri - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/74356106-np-012-97-normativ-pt-calculul-elementelor-din-otel-cu-pereti-subtiri 38/93
monoaxial
1. Caracteristicile geometrice ale sectiunii transversale se vor
ddetermina in general pe sect iunea transversal a eficace, conform celor
stipulate in capitolul 3.
2 . in cazul incovoierii drepte (monoaxiale) , se va verif ica respectarea
conditiei:
MsdSM c,Rd (4.5)
unde: Msd- momentul incovoietor produs de incarcari le de calcul;Mc.Rd - momentul capabil a l sectiunii transversale si:
M JyWe t (4.6)c,Rd Y
MI
3. Daca modulul de rezistenta WeC este egal cu rnodulul elastic Wei al
sectiunii brute:
M JyWel (4.7)c,Rd Y
Mo
unde: fyaeste valoarea medie a lirnitei de curgere pe sectiunea transversala.
4:4.2. Verificarea in domeniul elastic a elementelor incovoiate biaxial
1. Atunci cand in fibra cea mai comprimata a sectiunii incovoiate s-a
atins lirnita de curgere, este necesara respectarea urmatoarei conditii:
M M. ~+~Sl (4.8)
Mcy,Rd Mcz,Rd
cu: My,sd' Mz,sd- momentele incovoietoare in raport cu axele principale de
inertie provenite din incarcarile de calcul;
Mcy,Rd'Mcz.Rdsunt definite in paragraful 4.4.1. . . .
2, Pentru a se evita efectuarea prea multor past de ueraite, zonele
eficace ale inimii se pot stabili pe baza raportului 1 /; = a/a} obtinut pe 0
seqiune cu talpa comprimata redusa la seqiunea ei eficace, insa cu inima
integral eficace (vezi fig. 4.2).3. Daca curgerea apare rnai Intai la fibra comprimata a sectiunii ~isunt
indeplinite condit ii le de la 4.4 (5), valoarea lui Wef se va determina pe baza
unei distributii liniare a tensiunii de-a lungul sectiunii transversale.
76
N f l . rt t - r 'S L h O " " ' - " - - M . . ~ .-t-f.-l
()2"~1Localizareo imincJ"Q· Localizarea finaloa axel neutre Q Qxeineutre
Fig. 4.2. Sectiunea transversal a eficace solicitata la incovoiere
4.4.3. Calculul in domeniul plastic
. . 1. Cand cur~erea ~are in f ibra cea mai intinsa a sectiunii este permisa
u~lhzar~a rezervei plastice a zonei intinse fua nici 0 conditie de deforrnatie
pana cand efortul urntar de cornpresiune atinge valoarea f. in acest caz
~~d~lu~ de rez~st~~t~ partial pl~tic e~c~c~ se ,va baza pe 0 distributi~blhn~ara ~ a t~nslUnll m zona intinsa ~l liniara m zona comprimata. Se
conslder~ sa~ls~cat~ar~ ~~terrninarea lui becconform 3.2. cu b.calculat pe
baz~ U~~l dlstnbu~ll bil in iare a tensiunii, dar ignorand forma distr ibutieitenslUDl~la detenrunarea lui 1 / t .
, 2: ~ncazul i~ c~e conditiile a-e de la paragraful 4.4 punctul (5) suntindeplinite, se va limita valoarea momentului capabil al sectiunii transversale
Mc,Rdpe baza valorii maxime a deformatiei specifice din zona comprimata:
C .€
€c=____l '___L (vezi ~i fig. 4.3) (4.9)YMI
unde: e Jyy E
C, este un coeficient determinat dupa cum urmeaza:
a. La pereti rezemat i pe doua laturi, tara rigidizari intermediare:
h .! .Cy = 3 cand ~Sl,11(E)2
t ! y
h t. 1
3-2[(:)(~)2-1,11] .! . h 1
Cy ------- cand 1,11(E)2<~<1,29(E)20,18 F t F
Jy Jy
77
d re pt ul i nim ii , i a r extremitatile t ii lp ii s un t m a i p iq in s ol ic it at e. R ez ul ta a lu ri
5/12/2018 74356106-NP-012-97-Normativ-Pt-Calculul-Elementelor-Din-Otel-Cu-Pereti-Subtiri - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/74356106-np-012-97-normativ-pt-calculul-elementelor-din-otel-cu-pereti-subtiri 39/93
I
Cy= I cand hC~1,29(;)2
t ly
b. La pereti rezemati pe 0 singura latura (solicitati la compresiune
uniforma):
C = I . .c.yL~ pereti cu rigidizliri (marginale sau intermediare):
~~ ~o~UIUI de rezistenta partial plastic ~ pp se b~ea.:a pe 0 distributie
. .; biliniara ata't in zona intinsa cat ~I compnrnata (fig. 4.3).a tensnmn II , '
G "
I
II
IIII
I
-I •_. ic f
DIAGRAMA EFORTU~I-DEFORMA11I
~-£c
I ff R · - O j 1 ~ - . - _ . _ . -u A '£
t
. Et fy. Distrib\llia .Distributio
Se dj l' :l "e e !, co c ol ·e t deforma)IIIOf eforturij'orMO(Ylentul I n c o v e Of (~ .c$'..)utum mQ)(.~c Vl
Fig. 4.3. Momentul capabil plast ic al sect iunii
4 .4 .4 . M o dific ar ea d is tr ib utie i e fo rtu ril or u nita re n or ma le d ato rita
e fo rt ur il or d e fo rf ec ar e ( "s he ar l ag " )
1 . La g ri nz il e t nc ov oi a te c u t a lp i l a te , d ef orma ti il e ~i e fo r tu r il r u~ i ta r~
norm ale in tiilpi nu sunt distribuite uniform , a sa cum prevede teona lU I
N avier. I v • v m axim inD is tr ib uti a e fo nu ri lo r u nit ar e n orma l e. pe t a p a prezinta un
78
a le d ia gr am elo r p e tiil pi d e tip ul ce lo r p rez en ta te in fig . 4.4., ca urm are a
n er es pe ct a ri i i po te ze i s eq iu n il or p la n e.
Da t o ri td l a / im i i t ii lp i lo r ~ia a q iu ni i e fo rt ur il or u n it a re d e t a ie re , f ib re le
l on gitu din al e a la tu ra te a le a cel eia si talpi nu se deformea za la fel.D efo rm atia fib rel or e ste cu a uu m ai m ica ( "fn ta rz ie " ) cu ca t fib re le s un t m a i
depa rta te de lm bina rea inim a- ta lp ii. F eno menu l se n um este "inuirz iere
d a to rit df or fe cd rii " ( " sh ea r l ag " I n l im ba e ng le zd ), C a 0 c on se ci nt a a a c es tu i
fen om en , e fo rtu ril e u nita re n or ma le s ca re a pa r in fib rel e lo ng itu din al e a le
sectiun ii situa te la a ceea si dista rua de a xa neutra , nu su nt ega le. .P en tr u n ec es it iu il e c al cu lu lu i, s e d ef in es te 0 " liu im e efica ce a ta lp ii
pentru efort u nita r" m ai m ica d eciu l a/ im ea g eo metrica a a ces te ia si p e ca re
e fo rtu l u ni ta r m a xi m Smax s e c on si de ra u n if orm d is tr ib ui t.
D efo rm a ii il e n eu ni fo rm e p ro du se d e e fo rt ur il e u ni ta re d e t ai er e i n ta lp i
a u ca efect ~ i m arirea d epla siirilor grin zii (a sa ge/ ilor), fa la de va lorile
d eter min ate co nfo rm te or ie i el em en ta re a tn co vo ie rii d re pte . U til iz dn d u n
ra tio na men t s im il ar ca zu lu i efo rtu ril or u nita re, se p oa te d efin i 0 " l iuime
e fi ca ce d e t al pa p en tr u d efo rm a ti i " , d ife ri ta I n p rin ci pi u d e " L ii /i me a e fic ac e
a ta L pii p en tru efo rt unita r" . in pra ctica fnsa , ea se ia ega la cu a cea sta .
N otiu nea d e " l iuim e efica ce" a so cia ta fenom enului de "inta rz iere
d ato rita fo rfeca rii " , fiin d d efin ite p e b az a u nei teo rii d e o rd in ul I, n u es te
lega ta de un sem n a num e a l eforturilor unita re norm a le, Fenom enul seprodu ce la fel a ttu tn ta lpile intinse, ca t # i n c el e c omp rimat e.
Se va evita confun da rea " la /im ii efica ce" a socia ta fenom enului de
"intiirtiere d a to ri ta f or fe ca rii ", c u " liu im ea e fi ca ce " a so cia ta f en om en ul ui
d e vo ala re a p eretilo r su btir i s i ca re e ste u tiliz ata n um ai in c az ul p ere til or
p a rt ia l s au in te gr al c om pr im a ti .
S e v a l in e c on t d e i nt er aq iu ne a d in tr e i nu ir zi er ea d at or ita f or fe ci ir ii $ i
v oa la re i n c az ul t al pi lo r c om pr im a te .
F enom enul de im arziere da torita forfeca rii, defin it a ici in ca zul
p ar ticu la r a l u nei g rin zi in co vo ia te , s e m an ifes ta in g en er al l a p an ou ril e
p la ne rig id iz ate s up use l a c om pres iu ne sa u la in tin de re .
79
5/12/2018 74356106-NP-012-97-Normativ-Pt-Calculul-Elementelor-Din-Otel-Cu-Pereti-Subtiri - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/74356106-np-012-97-normativ-pt-calculul-elementelor-din-otel-cu-pereti-subtiri 40/93
I I l l r n r r r 1 1 1 l
o ot aJ tb)
Fig. 4.4. Distributia eforturilor uni tare normale pe talpile grinzilor
incovoiate
2. Acest fenomen se ia in considerare la talpile elementelor incovoiate
daca lungimea 1Mintre punctele de moment nul este mai mica decat 20, unde
boeste lat imea talpii care determina fenomenul, conform fig. 4.4.1. Aria
eficace a sectiunii transversale va fi redusa ca urmare a efectului forfecari i
("shear lag"). In absenta altor informatii se vor respecta reguli le de calcul
de mai jos.
3. La pereti intinsi : bef = A" b, (4.10)
La pereti comprimati: bef = A" p b, (4.11)
unde: A - coeficient de reducere corespunzator efectului de forfecare ("shear
lag"), stabilit funct ie de alura diagramei de momente ~i de raportul b)IM
(vezi fig. 4.4.3).
p _ coeficient de reducere corespunzand fenomenului de voalare a
peretilor (vezi paragraful 3.2).;
ex = b/(2IM) pentru pereti rigidizati;
ex= b/(21M (3) pentru pereti nerigidizati;
b - distanta dintre axele inirnilor (fig. 4 .4.1);
bo
- jumatatea distantei dintre axele inirnilor sau lalimea geometrica a
peretelui in consola (fig. 4.4.1);
f 3 = (! ? _ ) ~ (zveltetea de perete);t fE
1M- distanta masurata pe axa longitudinal a a barei int re punctele de
moment incovoietor nul.
80
b b
'~Ofl·Ot~
~~
Fig. 4.4.1. Latimea eficace b
. . .4. In cazul talpilor cu rigidizari intermediare, distanta b intre axele·
~ll1mIl?r se .va inlo~ui. ~u_~~loarea b' , unde b' reprezinta lal imea talpii,
inclusiv penmetrul r ig idizarii , conform figurilor 4 .4 .2 ~i4.4 .3 .
5. La gri~zi co~~inue cu alura diagramei de momente conform fig.
4.4.~ se admite utilizarea unei metode simplificate, in cadrul careia
lungll~ea. 1M s: poate inloui prin lungimea r, cu conditia ca raportul
deschiderilor alaturate sa nu depaseasca 1,5, iar lungimea consolei sa nu
depaseasca jurnatatea deschiderii alaturate ei.
tbl
Lb'
"V, 1 -,
"
f'1,1
Fig. 4 .4.2. Talpi cu rigidizari intermediare
81
5/12/2018 74356106-NP-012-97-Normativ-Pt-Calculul-Elementelor-Din-Otel-Cu-Pereti-Subtiri - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/74356106-np-012-97-normativ-pt-calculul-elementelor-din-otel-cu-pereti-subtiri 41/93
Tip Diagrama de moment Remarcioeficientul "
1
'r=:»:1+6,4(f)2
M
b)lm < 1/20 : A [= l
momentele in
camp pentru
grinda cu 0
deschidere si
pentru grinzile
continue
II bjIM~1/20:
1A [[ =---b-----:-b-
1 +6,4 ( ___: : _)1 ,6( _ _ _ : : _ ) 2
1 M 1 M
bjl,I[<1/S0: A[[=l
1/S0sbjiMs 1/20
interpolare liniara intre
0,767 ~i 1,0
reazeme
intermediare
ale grinzilor
continue sau
incastrari
III b,/lw~ 1/20: momentele in
camp pentrugrinda cu 0
deschidere si
pentru grinzile
continue
1A /[[=---b----,-b-
1 + 4 ( _ _ _ :: _ )3,2( _ _ _ : : _ ) 2
lw ll4
bjlw< 1/S0: A/[[=1
1/S0sbjl\{s 1/20
interpolare lineara intre
0,828 si 1,0
oA" =(O,SS -0,02Slwlb,,)AI
SAl
capat ale
grinzilor
reazeme de
o incastrari
Fig. 4.4.3. Coeficientul " pentru intarzierea forfecarii
82
(' (' (' II
r . t J~ ~ ~ f1 't'"
. A . . U: > - ' 1 1
Fig. 4.4.4. Metode simplificate pentru calculul latirnii eficace la grinzile
continue
4.5. Elemente structurale solicitate la intindere ~iincovoiere
I. In cazul elementelor structurale solicitate simultan cu forta de
intindere Nsd si momentele incovoietoare My.Sd
si Mz.sd
se va verificaurmaroare., conditie:
N,d + ~·.Sd + M = . s d <1
A·f W .f W .f~~~
(4.12)
Y M [
unde: Wet.,Ieste modulul de rezistenla eficace la fibra cea mai intinsa dacasectiunea este solicitata la incovoiere pura dupa axa y _ y ;
WeLzl - modulul de rezistenta eficace la fibra cea mai intinsa dacasectiunea este solicitata la incovoiere pura dupa axa z-z:
83
'YM = 'YMo daca Wet = Wei pentru axa de incovoiere respectiva, in caz 4.7. Elemente structurale solicitate la torsiune
5/12/2018 74356106-NP-012-97-Normativ-Pt-Calculul-Elementelor-Din-Otel-Cu-Pereti-Subtiri - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/74356106-np-012-97-normativ-pt-calculul-elementelor-din-otel-cu-pereti-subtiri 42/93
contrar 'YM = 'YMI'
Pentru definirea celorlalte marimi din conditia de mai sus, vezi
paragrafele 4.2 ~i4.4 .
2. Dad WeLyl ~ WeLy( sau Wetzl ~ Wet,Z( (unde WeLy.tc ~i WeLz.c sunt
modulele de rezistenta eficace la fibra cea mai comprimata daca sectiunea
eficace este solic itata la incovoiere pura dupa axa respectiva) , este necesara
satisfacerea conditiei:
My.sd
+ 'W'» e(,y,c
«:--
~. ·WeJ.z.c
,1 , ·N'I \eC sd <I
~Ag
(4.13)
Y'Ml YMl YMl
in care coeficientul 'Yvee = 0,8 tine seama de efectele vectoriale.
4.6. Elemente structurale solicitate la compresiune ~iincovolere
1. La elemente structurale supuse la compresiune ~i incovoiere, va fi
verificata urmatoarea conditie:
My,sd +!1My,sd Mz.sd +!1Mz.sd
»: WeJ ,y.c~ . W e(,;: .c~ ' I---+--~~-+---~~-<AJy YMl YMl
YMl
unde: Ae, AMy.sd ~i AMz.sd sunt definite la 4.3, iar Wel.y.e si Wet,z,e sunt
definite la 4.5.
(4.14)
2. Dad WeLy
.e
~ WeLy.t sau WeLz.c ~ WeLz,t este necesara ~isatisfacerea
relatiei:
M +b.A1 M +!1M 11 , l\Jy,sd y.sd + z.sd z.sd _ 'I Nee" sd<I
fyW eJ ,y.1 fyW eJ ,;: .1 fls
(4.15)
unde: Wet,y.l' WeLz.t ~i v.: sunt definite la 4.5.
84
1. In cazul 'in care incarcarea este aplicata excentric fata de centrul de
rasucire, trebuie tinut cont de momentul de torsiune rezultat. Pozitia relativa
a axei principale de inertie fata de centrul de rasucire depinde de forma
sectiunii transversale eficace.
2. Deoarece ejorturile unitare provenite din impiedicarea deplasarii
seqiunilor (in special a celor deschise) la rasucire reduc substantial
capacitatea portanta a elementului, momentele de torsiune trebuie evitate pe
cat posibil sau ejectele de torsiune trebuie reduse prin masuri constructive.3, Este necesara ~i verificarea urmatoarelor relatii:
(4.16)
(4.17)
_I 2+ 2<,lf yUJ,sd-VUtot,sd 3 'T tot,sd _--
YMl
Tvy + Tvz - eforturi unitare de for fecare produse de fortele taietoare
VY,Sd' respectiv Vz,sd' calculate pe sectiunea transversal a bruta;
Tr - suma eforturilor unitare de forfecare din rasucirea libera sideplasarea sectiunii, calculate pe sectiunea transversal a bruta;
a N - efort unitar normal produs de for ta axiala Nsd ;
aMy; aMz - eforturi unitare normale produse de momentele incovoietoare
M y.sd' respectiv M z , sd ~i raportate la sectiunea transversala eficace. .
a U ) - efort unitar normal din deplasarea sectiunii transversale la rasucire:
'YMI = 1,1
(4.18)
4.8. Verificarea la forfecare a inimilor
4,8,1. FOT/a ta ie toa re capabila a seqiunii
I. In cazul inirnilor solicitate de forte taietoare se va veri fica
urmatoarea conditie:
(4.19)
85
unde: VSd - forta taietoare provenita din incarcarile de calcul;
5/12/2018 74356106-NP-012-97-Normativ-Pt-Calculul-Elementelor-Din-Otel-Cu-Pereti-Subtiri - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/74356106-np-012-97-normativ-pt-calculul-elementelor-din-otel-cu-pereti-subtiri 43/93
V;Rd - forta taietoare capabila a sectiunii si:
h7"(-' ) t
V 'sin<t> (4.20)iRd
Y,w
cu: T; - efort unitar de forfecare capabil dat in tabelul 4.1, functie de A; ;
h, - inaltimea inimii intre punctele de intersectie ale axelor talpilor si
inimii;
¢-unghiul de inclinare al inimii fala de talpi:t - grosimea inimii;
f) = f,b
)\11 = 1,1.
Tabelu14.1
Efortul unitar capabil de forfecare
A=O 346~· v I ;T/f , pentru inima T / f y pentru inima
nerigidizata in rigidizata in sectiunea de" t E sectiunea de pe pe reazeem (de exemplu
reazem cu corniere de inirna)
- - -
A; < 1,40 0,481 A; 0,48/A;
-0,67/).;2 0,48/).;,40 ::; A;
in tabelul 4.1 s, este distanta intre punctele de intersectie ale axelor
talpilor si inimii.
2 . Rigidizari le in sectiunile de pe reazem (de exemplu cornierele de pe
inima) au rolul de a impiedica deplasarea inimii. Ele vor fi calculate la
valoarea inregrala a reactiunii reazemului.
3. La pereti cu rigidizari intermediare longitudinale (fig. 4.5), valoareade calcul a efortului unitar de forfecare T\ se obtine din tabelul 4 .1 functie
de zveltetea A;, unde:
86
h231 a=-'-' -0 346 ! . . l _, t i " E
V r
insa nu mai mica decat valoarea:
(4.21)
h t. I
O,346(-:-)( ~) 2
in relatia 4.15 coeficientul voalarii k, se va lua:
I I
k T =5,34 +(b!)( hS)" 3
t I
(4.21)
(4.22)
unde: Is - momentul de inert ie al r igidizarii longitudinale in raport cu axa
paralela cu partil e plane ale peretelui determinat conform ·paragrafului
3.3.4.4. pentru 0 sectiune transversala prezentata in fig . 4 .5 b;
h, - lalimea peretelui;
hp- latimea maxima dintre zonele plane componente ale peretelui.
.I
1 0
s ·,
Fig. 4.5. Notati i pentru rigidizarile inimii
b )
87
4.8.2. Efortul capabil la deformarea locald a inimii ("web crippling ") unde: Rsd - valoarea de cal cui a incarcarii concentrate sau a reactiunii
5/12/2018 74356106-NP-012-97-Normativ-Pt-Calculul-Elementelor-Din-Otel-Cu-Pereti-Subtiri - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/74356106-np-012-97-normativ-pt-calculul-elementelor-din-otel-cu-pereti-subtiri 44/93
1. lncercarile concentrate sau react iunile aplicate pe lungirni mici
asupra profile lor formate la rece incovoiate pot provoca cedarea acestora
prin deformare plastica locala a inimii (vezi f ig . 4.6.1).A
: : l AFig. 4.6.1.
Cedarea are loc datorita valorilor ridicate ale" efortului urutar de
compresiune in zonele inimii supuse acestor solicitari, care provoaca
deformarea plastica locala, Doua moduri posibile de cedare sunt prezentate
in fig . 4 .6.2.
I I ,,\ I,\ II
IIII
""
'I
"I
" " "\ l J "
oj b ) t iFig. 4.6.2.
2. In cazul inimilor solicitate de incarcari concentrate sau al mimi lor
care preiau 0 reactiune, se va verifca conditia:
(4.23)
88
reazemului;
Ra.Rd - efortul capabil al inirnii la cedare prin deformare, calculat incelece urmeaza:
a. daca inima este nerigidizata:
- pentru 0sectiune transversal a cu 0 singura inima conform 4.8.2. I;
- pentru celelalte cazuri, inclusiv tablele, conform 4.8.2.2;
b. daca inima este rigidizata , conform 4.8.2.3 .
3. Daca pe inima se aplica comiere calculate la valoarea integrala a
reaqiunii rearemului, cedarea prin deformare locala a inimii nu se vaproduce (fig. 4.7).
4. Trebuie sa se acorde ateruie influentei
deschiderilor adiacente diferite si/sau
incarcarilor inegal distribuite asupra valorii
fortelor de cedare prin deformarea inimii
("web crippling ").
5. In cazul grinzilor cu sectiunea
transversals in forma de I alcatuita din doua Fig. 4.7
sectiuni U sau alte sectiui sirnilare, imbinarea
inirnilor trebuie efectuata cat mai aproape de talpile grinzii.
4.8.2.1. Seqiuni transversale cu 0 singurii inima nerigidizata
1. Rezistenta inimii la cedare prin deformare pentru astfe l de sectiuni,
prezentate in fig. 4.8, se determina conform (2) daca sunt respectate
conditiile:
hit ~ 200
r/t ~ 6
45° ~ 1 > ~ 90°
[l R , . R d Ri ,Ad
Fig. 4.8. Sectiuni transversale cu 0 singura inima
89
unde: hi este inalt imea inimii masurata intre liniile mediane ale talpilor;a) 0 singura forta aplicata sau
reactiune
5/12/2018 74356106-NP-012-97-Normativ-Pt-Calculul-Elementelor-Din-Otel-Cu-Pereti-Subtiri - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/74356106-np-012-97-normativ-pt-calculul-elementelor-din-otel-cu-pereti-subtiri 45/93
r - raza interioara a coltului;
c f > - unghiul de inclinare a inimii fata de talpi .
2. Daca sunt indeplinite condit ii le de la 1 rezistenta R. Rd se determina
astfel: '
a. pentru 0 singura forta aplicata sau reactiune (fig. 4.9 a):
I) daca e :::;;1 ,S~ :
- pentru 0 sectiune eu talpi rigidizate:
hi
Ra,Rd=k
1k zk 3[ 9,0 4- t][ 1 +0,01 SS]t2 fy b (4.24)
60 t YM1
- pentru 0 sectiune eu talpi nerigidizate:
- daca sit :: :;;60:
( 4 . 2 S )
- daca s,lt > 60:
(4.26)
II) Daca c > 1 ,S hi:
- daca sit :::;;0:
(4.27)
- d ac a s,lt >60:
h( _ _ l _ )
R Rd=k1kzk3[14 ,7 - -t-][0,75+0,011(S)] t 2 iyb
a, 49,5 t YM](4.28)
90
II) c> l.Shi:
b) Forte de sens opus cu
e<l.5hi:
I) cSl.Shi:
II) c>1.5h.:I
Fig. 4.9. Forte concentrate ~i
reactiuni-sectiuni cu 0 singura
inima
Wll t
I1::::=
====J};
1~~===ll}i
Im it ~
E C )I/~I
c
W I! -d
91
b. pentru doua forte de sens opus aflate la 0 distanta e < 1,5hi (fig.,
4.9 b):
unde: I , este lungimea reazemului pentru eategoria hotaratoare (vezi 3);
a - eoefieientul eategoriei de fneareare.
5/12/2018 74356106-NP-012-97-Normativ-Pt-Calculul-Elementelor-Din-Otel-Cu-Pereti-Subtiri - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/74356106-np-012-97-normativ-pt-calculul-elementelor-din-otel-cu-pereti-subtiri 46/93
I) Daca cs1,5hi:
(4.29)
II) Daca e > 1,5hi:
h
(~)R J: 3 k4kS[21,0-_t_][1 +0,0013(5)]t
2 iy bQ 16,3 t Y Ml
3. Valorile eonstantelor k, - k, se calculeaza eu formulele:
k, = (1,33 - 0,33 k)
k2 = (1,13 - 0,15 r/t) dar 0,50 ~ k2 ~ 1,0
k, = 0,7 + 0,3 ( c p I 9 0 ) 2
k, = (1,22 - 0,22 k)
k, = (1,06 - 0,06 r/t) dar k, ~ 1,0
unde: k = fYb/228 [eu fybN/mm2;.
S5 - lungimea de rezemare. Incazul a doua forte distribuite pe lungimi
diferite se va eonsidera eea mai mica dintre ele.
(4.30)
4.8.2.2. Seqiuni transversale cu douii sau mai multe inimi nerigidizate
1. Daca sunt indeplmite conditiile:
_ d i st an t a de la 0 forta sau reazem la capatul liber (fig. 4.10) e > 40
mm;
- r/ t ~ 10
- hJt ~ 200 sin c p
- 45° ~ c p ~ 90°
unde: r, hi §i c p au semnificatia de la 4.8.2.1, rezistenta la eedare prin
deformare locala are expresia:
~
• I
at2 J f . bE(1-0,l [0,5 + 0,021~](2,4+( _f_)2y t 9 0
(4.31)
9 2
~~"'Rd R ' - 1 R ',+i .Rd \ .Rd R i.Rd ,I
Fig. 4.10. Sectiuni transversale eu doua sau mai mul te inimi
2. Valorile lui I, §i a se dau (3) §i (4). Categoria de incarcare (1 sau
2) depinde de distanta e intre forta concentrata ~i eel rnai apropiat reazem
sau de distanta e de la reazem sau forta concentrata l a capatul liber (fig.
4.11), astfel:
a. Categoria de incarcare 1 (fig. 4.11 a) euprinde urrnatoarele eazuri:
- distanta e ~ 1,5 hi de la forta aplicata la reazemul eel maiapropiat;
- distanta e ~
- distanta e ~
liber.
1,5 hi de la forta apl icata la capatul liber;
1,5 hi de la capatul reactiunii reazemului la capatul
b. Categoria de incarcare 2 (fig. 4.11 b) euprinde eazurile cand:
- distanta e > 1,5 hi de la forta aplicata la reazemul eel mai
apropiat;
- distanta e >- distanta e >
liber;
1,5 hi de la for ta apl icata la capatul liber:
1 ,5 hi de la capatul reactiunii reazemului la capatul
- reactiunea unui reazem interior.
93
a) Categoria de incarcare I I 3. Lungimea de rezemare are urmatoarele valori :
a. Pentru categoria 1: I, = 10 mm
5/12/2018 74356106-NP-012-97-Normativ-Pt-Calculul-Elementelor-Din-Otel-Cu-Pereti-Subtiri - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/74356106-np-012-97-normativ-pt-calculul-elementelor-din-otel-cu-pereti-subtiri 47/93
eS1.5hj:
b) Categoria de incarcare II
Pi>1.5hj :
HH~ t l ·\ '"•
i n f t~c
)I/~IIE
laB
~}i
:j};<1.5hj: I 't f t t t
IEc
~
reazem intermediar
t t } ;Fig. 4.11. lncarcar! tffttconcentrate ~i reactiuni - ~
sectiuni cu doua sau mai
multe inirni
9 4
b. Pentru categoria 2:
. - daca (3 v S0,2: I. = S5
- dad (3 v ~ 0,3: I. = 10 mm
- daca 0,2 < (3 v < 0,3: se interpoleaza lin iar intre valorile lui I.pentru 0,2 ~i 0,3, unde:
{ 3 - ( l V s d , l l - l V s d , z i ) (4.32)
v
(lVsd,ll+
I V s d , z i )in care Vsd,1 ~i Vsd,2 sunt valorile absolute ale forte lor taietoare de fiecare
par te a fortei concentrate sau reactiuni i reazemului ~i Vsd.I ~ Vsd,2'
4. Coeficientul a are urmatoarele valori:
- pentru incarcari concentrate de categoria 1 se va lua:
ai = al = 0,057 pentru sectiuni 0 ~i U
ai =a = 0,075 pentru table profilate
- pentru iacarcari concentrate de categoria 2 se va lua:
a; =a2 =2al
4.8.2.3. Seqiuni transversale cu inimi tigidizate
1. La profile care au rigidizari longitudinale (pliuri) pe inima, valoarea
de calcul a reactiunii reazemului R a , R d se determina inmultind valoarea
determinata la 4.8.2.2 sau 4.8.2.3 cu factorul K.,., unde:
e m a xKa , . s = 1,450,05-
t
neputand insa depqi valoarea:
e .095+35 000t2~, , 2
b1h p
cu emin ~i er ru reprezentand respectiv distanta maximl §i minima intre axa
mediana a ini rni i ~i 0 dreapta care uneste punctele de intersectie ale axei
inirnii cu axa talpilor:
b , - lat imea geometrica a talpii incarcate;
I I p - distanta dintre talpa incarcata ~i rigidizarea intermediara (pliul) de
pe inima cea mai apropiata.
(4.33)
95
Pentru precizari in legatura cu
marimi le definite mai sus se va consul ta
5. CALCULUL DE STABILITATE AL ELEMENTELOR
COMPRIMATE
5/12/2018 74356106-NP-012-97-Normativ-Pt-Calculul-Elementelor-Din-Otel-Cu-Pereti-Subtiri - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/74356106-np-012-97-normativ-pt-calculul-elementelor-din-otel-cu-pereti-subtiri 48/93
fig. 4.12.
2 . Relatia 4 .29 este aplicabila pentru
2<em..!t< 12. ~i pentru un plui astfel
executat pe inima incat sa se obtina doua
portiuni plane de inima, situate de .0 parte
~i de alta a acestui pliu, excentrice de .0
parte si de alta a liniei drepte care uneste
colturi le (vezi f ig . 4.12). Pentru orice altaforma constructiva a inimii, capacitatea
portanta a acesteia va fi determinata prin
incercari de laborater.
b1
Fig. 4 .12. Inima de rigidizarre
intermediara, Notatii
4.9. Elemente structurale sol icit ate la incovoiere cu forta taitoare
1. Elemente structurale solic itate la actiunea combinata a momentului
incovoietor Msd ~i a fortei taietoare V sd VDr fi verificate tinand CDnt de
interactiunea acestor solicitari, dupa cum urmeaza:
a . conform paragrafelor 4 .4 si 4.8.1:
(
2 ( 2
«: V ,d <1M
CRd] + V
wRd]-
b. conform paragrafelor 4 .4 ~i 4.8.2:
(4.34)
(4.35)
(4.36)
Msd + Rsd :51,25 (4.37)
M cRd
«;2. In cazul inimilor nerigidizate , rezis tenta la deformare locala ("web
crippling") a inimii Ra.Rd este de obicei determinanta, ins a la inimi c~
rigidizari speciale, cum ar fi comierele de ~e inim~ (in dre~tul reazemului)
este necesar sa se ia in considerare mteracuunea dintre momentul
incDvoietor ~i forta taietoare.
9 6
Capitolele 5 ~i6 contin prevederi pentru determinarea efortului eapabil
la flambaj al barelor, Ca .0 al ternat iva la aceste preveder i, barele pot fi
verif icate printr-un calcul de ordinul II eu imperfectiuni in cadrul caruia se
lucreaza cu caracteristicile geometrice ale sectiunii eficace.
5.1. Flambajul prin incovoiere al barelor solici tate la compresiuneaxiala
5.5.1. Generalitiui
1. Calculul capacitati i por tante a barei se va face util izand sectiunea
transversal a eficace, determinata pentru solicitarea de compresiune uniforms
(vezi paragraful 4.3, punctele 1 ~i 2).
2 . 0 bara este solici ta ta la compresiune axiala daca directia incarcari i
de cornpresiune trece prin cent rul de greutate al sect iunii eficace (vezi 4.3
(5».
3. La sectiunile monosimetrice ~inesimetrice, in urma voalarii, centrul
de greutate al sectiunii eficace i~i schimba pozitia, In acest caz, bara se va
veri f ica la compresiune cu incovoiere conform capitolului 6 .
97
5.1.2. verificarea Laflambaj prin incovoiereTabelul 5.1 Factorul imperfectiunilor
5/12/2018 74356106-NP-012-97-Normativ-Pt-Calculul-Elementelor-Din-Otel-Cu-Pereti-Subtiri - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/74356106-np-012-97-normativ-pt-calculul-elementelor-din-otel-cu-pereti-subtiri 49/93
1. Se verifica urmatoarea conditie:
Nsd ::;;Nb.Rd (5.1)
unde: Nsds-a definit in subcapitoluI4.3;
Nb.Rd- efortul capabil a lbarei la flambaj prin incovoiere, care se va
determina dupa cum urmeaza:
XA i.N - ef y -X N (5 2)b.Rd----- cRd .
YMI
1-----, ins a X : : ; ; 1
1
C f > + [ 4 > 2 - A Z ] Z
- -z4 > =0 ,5 [1 + a( A -0,2)+A ]
x (5.3)
(5.4)
Daca I::;;,2 , a tunci X =S-au folosit notatiile:
fy = fY bA - aria sectiunii transversale brute
Aer- aria sectiunii transversale eficace (determinata conform capitolului
3 pentru cazul compresiunii unifonne ~i pentru un efort unitar egal cu limitade curgere).
~ = [ A e /f r] L ( _ ! : _ ) [ 1 3 A ] ~ (5.5)
N c r A \
Ncr- forta critica elastica la flambaj prin incovoiere, determinata pentru
sectiunea bruta a bareiA = Vis - zveltetea barei pentru modul de flambaj care conduce la cea
mai mica valoare a lui X:
\E -
A z = 1 T [ I ] Z (5.6)
yis- raza de inertie dupa axa corespunzatoare (y sau z), determinata pe
baza caracteristicilor geometrice ale sectiunii brute
a - coeficient al imperfectiuni lor. a carui valoare se ia in funct ie de
curba de flambaj corespunzatoare sectiunii transversale a barei din tabelul
5.1.
98
Curba de flambaj a o a b c
a 0,13 0,21 0,34 0,49
2. Curba de flambaj corespunzatoare sect iunii transversale a barei se
va determina din tabelul 5.2. Sectiunile transversale care nu apar in tabelul
5.2 vor fi incadrate in curbele de flambaj din acest tabel prin analogie.
5.1.3. Lungimi de flambaj
1. Lungimile de flambaj 1 pentru bare cu diverse condit ii de rezemare
(conditii de capat) vor fi determinate conform propunerii STAS 10108/0-78.
2. ~un~i~ea de flambaj 2 a unei bare comprimate, avand deplasari le
laterale impiedicate la ambele extremitati poate fi luata in mod acoperitor
egala cu lungimea L a barei .
5.2. Flambajul prin rasucire ~iflambajul prin incovolere-rasucire al
barei
5.2.1. Generalitiui
1. Flambajul prin
rasucire constituie 0
conditie de verificare
pentru sectiunile deschise,
simet rice fala de un punct .
Sectiunile monosimetrice
pot flamba prin incovoiere-
rasucire atunci cand I, <L, respectiv prin incovoiere
cand I, > I; Atunci cand
flambajul se produce ~iprinincovoiere, veri ficarea se
face conform paragrafului 5.1.2 . In fig. 5 .2 se prezinta exemple de sectiuni
transversale pentru care flambajul prin incovoiere-rasucire poate constitui
conditie de proiectare.
Fig . 5 .2. Sectiuni transversale pentru care
flambajul prin incovoiere-rasucire poate
constitui criteriu de proiectare
99
TlPURI DE SECTIUNI FLAMBAJ DUPA CUR8A DE.5.2 .2 . Verifica rea la flambaj prin riisucire sa u la flamba j prin
incovoiere-riisucire
5/12/2018 74356106-NP-012-97-Normativ-Pt-Calculul-Elementelor-Din-Otel-Cu-Pereti-Subtiri - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/74356106-np-012-97-normativ-pt-calculul-elementelor-din-otel-cu-pereti-subtiri 50/93
TRANSVERSALE AXA FLAMBAJ
SEqlUNI iNCHISE Daco.
~e folosit Oricare b
'm'
fyb
Daca
~ fo losit Oricare\
c
fya-"---
z
SECTIUNI - I,H•
z z
' = E ,]3y - y a
z - z b
z !
z ~
, i s , Y~Oricare b
''J,
~
z '{' - i ' ' - i - yyi - . _ ,
Oricare cz z Z 7;
'fsau att.
. Y sectiuni
Tabelul 5 .2 - Curbele de flambaj corespunzatoare diverselor t ipuri de
sectiuni transversale ale barei
10 0
1. Efortul capabilla flambaj Nb•Rd se va determina conform paragrafului
5 .1 .2, cu diferenta eli zveltetea redusa a barei A se calculeaza considerand
valoarea minima dintre Ncr•T ~i Ncr•FT, unde:
- NCr•T - forta critica elastica de flambaj prin rasucire;
- NCr•RT - forta critica elastica de flambaj prin incovoiere-rasucire.
2. Se uti lizeaza curba de flambaj "b" (vezi paragraful 5.1.2) .
3 . La seqiunil e tra nsversa le sim etrice in ra port cu a xa m axim a de
inertie y - y , i de nti ce s au s im il ar e c el or p re ze nta te in fig . 5.2, f or te l e c r it ic e
e la sti ce N c r .T si N c r .FT se v or d ete rm ina d upa c um u rm ea zd :
1 P2ElN =-(Gl + . w\
~'2 T L ~~UT eT2
N c r ,F T = ~ [ ( N c r, y + N c r ,T ) - V (N c r,y + N c r , T ) 2 - 4 b N c r ,y N c r ,T 1
p2El
unde: N =--_Ycry 2
L ey
A - a ria bruta a seqiunii tra nsversa le
2 2 2 21 0 = 1 y + 1 z + y o
E - m od ul ul d e e la st ic it ate l on gi tu din al
G - modu lu l d e e la s ti ci ta te t ra n sv er sa l
(5.8)
Y o - d is ta rq a i ntr e c en tr ul d e g re uta te a l s eq iu nii b ru te # c en tr ul d er as uc ir e, m a su ra ta d up ii d ir eq ia a xe ri ( y - y )
iy - ra za d e in enie a se qiu nii bru te in ra po n c u a x a m ax im a de inertiey - y
i, - ra za d e in en ie a se qiu nii b ru te in ra po n cu a xa m in im a d e ine nie
IT - m om entu l d e inenie l a r as uc ir e ( co ns ta nta S t. V en an t)
I; - m om entul de inenie s ec to ri al ( co ns ta n ta d ep la s ar ii s eq iu ni i)
101
I; - momentul de inert ie in raport cu axa maxima de inertie y- y
i.;- lungimea dejlambaj a barei pentru rasucire ~i deplanare Fig. 5.3 prezinta unele cazuri particulare de imbinare a barelor
5/12/2018 74356106-NP-012-97-Normativ-Pt-Calculul-Elementelor-Din-Otel-Cu-Pereti-Subtiri - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/74356106-np-012-97-normativ-pt-calculul-elementelor-din-otel-cu-pereti-subtiri 51/93
L",.- lungimea dejlambaj abarei corespunzatoare jlambajului prin
incovoiere dupa axa maxima de inertie y- y
4. in cazul cand condui ile de rezemare la capete pentru incovoiere
diferi i de cele pentru rasucire , in relaiia (5.8) coeficientul {3 devine:
f 3 = 1 - y ( Y O ) 2
10
undereste un coeficient care depinde de conditi ile de rezemare la capete .
Pentru ciueva cazuri practice curente, valorile lui r se dau in tabelul 5.3.
Notatii le jolosite reprezlntii: I - reazem incastrat: A - reazem articulat .
Tabelul 5.3 Coeficientul r in functie de condiji ile de rezemare
Cazul de rezemare la
incovoiere
Cazul de
rezemare la rasucire I-I I-A A -I A -A
1-I 1,00 0,77 0,77 0,78
I-A - 1,00 - 0,82
A -I - - 1,00 0,82
A -A - - - 1,00
5. La stabilirea lungimii de flambaj a barei LeT se va tine cont de
conditi ile de rezemare de la extremitatile ei.
6. in practica, moduri le de imbinare nu asigura impiedicarea total a a
torsiunii §i deplasarii sectiunii , de aceea valorile teoretice (LeT = 1 pentru
torsiune impiedicata §i deplanare libera si LeT = 0,5 pentru torsiune §i
deplanare impiedicata) nu vor fi utilizate in proiec tare. in cazurile practice,
LeTse va lua:- 0,7 daca imbinarile impiedica in mare masura rasucirea si deplanarea
(vezi fig. 5.3 a);
- 1,0 daca imbinarile impiedica partial rasucirea si deplanarea (vezi fig.
5.3 a).
102
structurii §i modul de considerare a lungimii de flambaj in aceste situati i.
Sectiuni tubulare sau sectiuni compuse din bare cu cate doua inimi
solidarizate cu suruburi
Inimi
------- __ I ------~
Bara ana li za ta
(a) Pentru fixari la extremitati similare situatiilor prezentate, care se pot
considera ca asigura in mare masura impiedicarea deplasari i sectiunii sau
distorsiunii acesteia , LeTse poate lua egaI cu 0.7* distanta dintre punctelede prindere
mima Inima,I
(b) Pentru fixari la extremitati similare si tuatiilor prezentate, care se pot
considera ca asigura impiedicarea doar partiala a deplanari i sectiunii sau
distorsiunii acesteia , LeTse poate lua egaI cu 1.0* distanta dintre punctelede prindere
Fig. 5 .3 . Exemple de imbinari asigurand diferi te grade de impiedicare a
deplanarii sectiunii de reazem sau rasuciri i e i
10 3
7. La profilele n ~i C, lungimea de flambaj se va lua LeT X distanta
dintre punctele de fixare, daca se prevad placute de solidarizare la5.3. Pierderea stabilitatii prin distorsiunea seepunii transversale a
barei
5/12/2018 74356106-NP-012-97-Normativ-Pt-Calculul-Elementelor-Din-Otel-Cu-Pereti-Subtiri - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/74356106-np-012-97-normativ-pt-calculul-elementelor-din-otel-cu-pereti-subtiri 52/93
extremitati (fig. 5.4), care satisfac conditia:
gp~l00~ (5.9){3 O.zL
in care: { 3 - coeficient adimensional, ce caracterizeaza rigiditatea placutei ~i
se ia din tabelul 5.4, in functie de raportul dintre lp ~i bp, unde l, este
dimensiunea perpendiculara pe axa barei, iar b, dimensiunea paralela cu axa
barei; g - grosimea placutei: .I p- momentul de inertie sectorial al sectiunii transversale a barei:
Wn _ dublul suprafetei hasurate din fig. 5.4, curpinsa intre liniile
mediane ale barei si linia mediana a placutei de solidarizare.
Tabelul 5 4 Coeficientul {3
ybp(3 Y D I ' 7J
0,5 1,69 1,3 6,25
0,6 2,09 1,4 7,11
0,7 2,53 1,5 8,06
0,8 3,01 1,6 0,09
0,9 3,54 1,7 10,22
1,0 4,12 1,8 11,45
1,1 4,70 1,9 12,79
1,2 5,47 2,0 14,24
Fig. 5.4
104
:~
j
5.3.1. Generalitiui
1. Exista situatiiin care valoareanu are loc, dar seproduce un flambajprin distorsiune, care in aceste cazuri trebuie luat in considerare.
2. in fig. 5.5 a-d se
prezinta exemple deseqiuni transversale . ale
unor bare care si-au
pierdut stabilitatea tn
acest mod. in fig. 5.5 e
s-au trasat curbele ce
r e p re zi n t a v a r ia ti a
eforturilor unitare critice
de jlambaj, corespunzand
diferitelor moduri de
jlambaj. in general , se va
lua in considerare modul
de jlambaj cu efortul
unitar eel mai mic. Din acest motiv este necesar sa se analizere mai multe
moduri diferite de flambaj, pentru evaluarea efortului unitar critic dedistorsiune.
f i1!l J i = 1 lb)
l r--~~_--,
i lQ. .
V,I),
c)C
d)
flam bajgeneral
e) '-----:=:::::;::---llungimea undei
Fig. 5.5. Exernple de flambaj distorsional ~i
evaluarea eforturilor de flambaj critice
3. Pierderea stabilitatiiprin distorsionarea sectiunii transversale are loc
in cazul sectiunilor transversale deschise monosimetrice de tipurileprezentate in fig. 5.6 sau asimilabile cu acestea. Fenomenul apare atunci
cand talp!le comprimate nu au elemente care sa impiedice deplasarea lor
laterala. In astfe l de cazuri, perete le talpii are tendinta de a-~i pierde
stabilitatea inidividual, asemeni unei bare comprimate rezemate elastic la
nivelul conexiunii cu peretele, instabilitate ce poarta denumirea dedistorsiune ~icaracterizeaza cu precadere profilele solicitate la compresiune
cu incovoiere sau incovoiere dupa axa perpendiculara pe axa de simetrie asectiunii transversale (axa de rigiditate minima).
10 5
y y PM =M (1-~) pentru A<1.414er y 4 (S.U a)
5/12/2018 74356106-NP-012-97-Normativ-Pt-Calculul-Elementelor-Din-Otel-Cu-Pereti-Subtiri - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/74356106-np-012-97-normativ-pt-calculul-elementelor-din-otel-cu-pereti-subtiri 53/93
0:=;:=
1\ /1 C : : - " "r ; - - : : z1/\1 Mz I
Z \~\ Mz CG iiiI CG I z/
----_--_-----_
y y
y
n- -:y,=c-~II
Mz ,~ -II ZZ
- . : : = = = =.-=-:.--
y
Fig. 5.6. Sectiuni deschise monosimetrice. s.oli~~tat~la .incov.oiere dupa
axa de inertie minima. Pierderea stabilitatii pnn distorsionare
5.3.2. Flambajul prin distorsiune al barelor incovoiate
1. Momentul capabil M b.Rd al barelor incovoiate la care se produce
pierderea stabilitatii prin distorsionare va fi calculat cu relatia:
Mer (5 .10)Mb_Rd=Wefw·y
g MI
unde: W este modulul de rezistenta al sectiunii transversale eficace
determinate considerand in fibra extrema comprimata 0 tensiunea egala cu
M /W si k = 4 ° pentru talpa comprimata, W g este modulul de rezistentacr g 'i a ,
al sectiunii intregi.
2. Momentul critic Mer se calculeaza astfel: .
a . La sectiunile C ~i Z daca flambajul prin distorsiune produce rotirea
unei talpi in jurul imbinarii inima-talpa:
106
- -M cr=M y[0,OSS(Ad-3,6)+O,237] peruru Ad~1.414 (5.11 b)
b. Daca flambajul prin distorsiune produce incovoierea inimii cu
deplasarea laterala a talpii comprimate:
j?M =M (1-~) pentru X 'd < 1,414 (5.12 a)
cr y 4
MM =- y pentru A d ~ 1,414 (5.12 b)
cr -2
'A d
- 1 M ;in care: Ad=~A t (5.13)
M, este momentul elastic de flambaj prin distorsiune si are expresia:
Md=Wg'od (5.14)
(Td - este tensiunea de flambaj prin distorsiune ~ipoate fi determinata dintr-
un calcul elastic de flambaj sau folosind relatii le aproxirnative de la punctul
5.3.4. Myeste momentul capabil elastic al sectiunii intregi:
My=Wgfy (5.15)
5.3.3. Flambajul prin distorsiune al barelor comprimate
Forta axiala capabila maxima la flambaj prin distorsiune Nb.Rd are
expresia:
-0
Nb,Rd=A e/- ' - '
YMI
unde Aet este aria eeficace a sectiunii transversale calculate la tensiunea (Tn'
(5.16)
care are expresia:
1 ; . f /01 1 =f;.[1-~] pentru (Td > y 2
d
(5.17 a)
10 7
a ll = f)0 ,0 55 ( fy - 3 ,6i +0,237] pentru f/13 ~ O "d ,~ f/2ad
(S.17 b)(S.28)
5/12/2018 74356106-NP-012-97-Normativ-Pt-Calculul-Elementelor-Din-Otel-Cu-Pereti-Subtiri - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/74356106-np-012-97-normativ-pt-calculul-elementelor-din-otel-cu-pereti-subtiri 54/93
5.3.4. T en siu ne a d e f la mb aj p rin d isto rsiu ne p en tr u se qiu ni U . C $i Z
s ol ic it at e L a c om p re si un e $ i i nc ov oi er e
5.3.4.1. S eq iu ni U s i a sim il a te s ol ic it ate L a c om pr es iu ne (fig. 5.7 a)
Tensiunea de flambaj prin distorsiune fd se calculeaza cu relatia:
ad=~ [(a l + a 2 ) -Cal + a2 )2-4a 3 ] (S.18)24
in care:
k(S.19)al = !l (j 32 + 0 ,0 3 9I ,A 2) +~
f3 1 f3 1T1
f3'(S.20)
a2 =T1(Iz- ly o f3 :)
a3 = T1 (a lz - ; 1 f 3 i ) (S.21)
1+ 1(S.22)3 =h 2 +..l.....2.
I y A
f3 =1 + 1 (y -h i (S.23)2 w y 0 Y
f3 3 =Iyz(y0 -hy)(S.24)
f3 4=f3 2+(Zo-hz)[IZ<zo -hz> - 2 1 3 3] (5.2S)
A =4,80(f34~W)O.25 (S.26)
t
T1:=(7T)2 (S.27)
A
108
. 1
0 " / se obtine din relatia (S.14) cu:
al= !l (j 32 + 0 ,0 3 9I ,A z )f3 1
(S.29)
Valorile lui A, Iy, Iz, I y z ~i I,se refera numai la talpa sectiunii
(rigidizata sau nerigidizata).
5.3.4.2. Seqiuni C s o li ci ta t e L a compresi une (fig. 5.7 b)
Tensiunea de flambaj prin distorsiune O" d se calculeaza cu relatia (S.14),
in care at, a2 ~i al se simplifica deoarece:
I w = O (S.30)
(S.31)
(S.32)
(S.33)
h =-yy
Yo -hy=bf
Relati ile (S.lS - S.18) ~i (5.22) devin:
a =!l(1 b + 00391 A 2 ) +~I /3
1Y f' , f3
1T1 E
2a2 =T1(Iz+ -zb !yz)
f3 1
(S.19 a)
(S.20 a)
a 3 =T1(alz -!lI)P/)f3 1
1 + 1e =y2+~I A
Ib2
bA =4,80( y f3 W )O .2 5
t
(S.21 a)
(S.22 a)
(S.26 a)
in care:
A=(bf+dl)t (S.34)
109
(S.3S) c en tr ul d e r as uc !r e a lt§lpii r igidizate
5/12/2018 74356106-NP-012-97-Normativ-Pt-Calculul-Elementelor-Din-Otel-Cu-Pereti-Subtiri - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/74356106-np-012-97-normativ-pt-calculul-elementelor-din-otel-cu-pereti-subtiri 55/93
(S.36)
(S.37)
b1t3
td; 2 d, 2I =--+-+blz +d1t(--z)y 12 12 d
2
tb 3 d t3 b1=-' +_l_+d t(b -y/+b/(y __[)2z 12 12 1 , 2
b, d,Iyz =btr<2-y)( -z) +d1t(2-z)(b,-y)
(S.38)
(S.39)
(S.40)
5.3.4.3. Sectiuni C ~i Z solicitate la incovoiere dupii axa
perpendiculara pe inima (fig. 5.7 c)
Tensiunea de flambaj prin distorsiune fd se calculeaza conform
punctului S.3.4.2, cu exceptia relati ilor (S.26 a) ~i(S.28), care devin:
I b2b
). =4,80( _ L ~ ~ f 2 5 (S.26 b)2t
2Et3
k e f >5,46(b
w+0,06).)
(5.28 a)
Calculul se simplifica pin faptul ca coeficientul k q , u este functie de fd'
5.4. Bare eu sectiune compusa din elemente formate la rece
Se considera bare cu sectiune transversal a compusa, obtinuta prin
sol idarizarea a doua sau mai multe profile, barele cu sect iune transversal a
identica sau similara variantelor constructive prezentate in tabelul S.S.
110
y
centru Ie re utatea t t ii l pi J r lgld iza te z
a ) S e ct iu ni U f i a sl ml la te s ol ic it at e l a c omp re sj un e u ni fo rm a
c en tru l d e r ij su cir e a lt~lpH rigidiz-ate
y
b) S ectiu nf C so litf ta te la co mpre siu ne u nif orm l!
+
intindere
compresiune+
c ) S e c ti un jeff Z s ol ic it ate l a in co vo ie re
Fig. 5.7.
111·
5.4.1. Verificarrea rezistentei si stabilitiuii barelor cu seqiune compusa
1. Verificarrile de rezistenta ~i stabilitate ale barelor cu sectiune
. ect ium compuse compacte III
profile solidarizate prin cordoane de
sudura int rerupte sau sudura in puncte II
5/12/2018 74356106-NP-012-97-Normativ-Pt-Calculul-Elementelor-Din-Otel-Cu-Pereti-Subtiri - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/74356106-np-012-97-normativ-pt-calculul-elementelor-din-otel-cu-pereti-subtiri 56/93
compusa din profile formate la rece se vor face cu luarea in considerare, in
mod obligatoriu, a reducerii sectiunii transversale a profilelor surveni ta in
urma voalarii peretilor componenti ai acestora.
2. Seectiunile compuse compacte sau compuse din profile apropiate
(puncte1e 1 si 2 din tabelul 5.5) sse calculeaza conform 5.1 ~i 5.2 intr-una
din urmatoarele variante:
a. Lucrand cu lirnita de curgere fyba benzii de otel din care se executa
barele prin formare la rece ~i curba de flambaj "b"; ,
b. Lucrand cu lirnita de curgere medie pe sectiune fyaaparuta dupa
formarea la rece (daca Aer = Ag), determinata conform metodei specificate
in paragraful 2.4 ~i curba de flambaj "c".
3. Sectiunile compuse de la punctele 3 ~i4 din tabelul 5.5 se considera
sectiuni compuse propriu-zise, dad sunt respectate condit ii le de la 5.4.2.2
punctele 4 si 5. Modul de verificare al acestora este prezentat in paragrafele
5.4.2 (sectiunile de la punctul 3) si 5.4.3 (sectiunile de la punctul 4).
5.4.2. Bare cu sectiune compusa din elemente departate solidarizate cu
plactqe sau zt'ibrelu/eCalculele de verificare ale barelor cu sectiune compusa din elemente
departate solidarizate cu placute sau zabrelute se efectueaza conform
prevederilor din STAS 10108/0-78. Altemativ, verificarea.stabilitatii acestor
bare cand flambajul se produce intr-un plan paralel cu zabrelutele sau
placutele se poate face prin intermediul unui calcul de ordinul doi, prezentat
in continuare. .
5.4.2.1. Bare solidarizate cu zabrelute
I. Daca asupra unei bare cu sectiune compusa alcatuita din doua ramuri
paralele identice legate printr-un sistem triunghiular uniform de zabrelute pe
lungimea sa, se aplica 0 forta de compresiune centrica N, forta intr-o
ramura la jumatatea lungirnii va fi:
(5.41)
112
2. Sectiuni compuse compacte dinprofile solidarizate cu fururi (sudate
sau cu suruburi)
3. Sectiuni compuse din profile
indepartate solidarizate cu placate sau
zabrelute (sudate sau cu suruburi).OBSERVATIE:
Acest t ip de compunere a sectiunilor
simple se poate real iza ~iprin
utilizarea, pentru solidarizare, a unor
placi continue cu goluri.
4. Sectiuni compuse din profile
indeparate solidarizate cu cupoane
(sudate sau cu suruburi)
ODD
J__[~J
IIT
+
113
unde M este momentul de ordinul doi calculat cu 0 imperfectiune geometrica
echivalenta sub forma unei sageti initiale la mijlocul lungimii egala cu
L1500 :
System Sv
5/12/2018 74356106-NP-012-97-Normativ-Pt-Calculul-Elementelor-Din-Otel-Cu-Pereti-Subtiri - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/74356106-np-012-97-normativ-pt-calculul-elementelor-din-otel-cu-pereti-subtiri 57/93
NeoM ------'---
(l-_!'!__- N)
Ncr s,
(5.42)
in care: N = "rEIcr L 2
Ieste momentul de inertie al sectiunii compuse §i are expresia:
2I=O,5h;Al
(5.43)
(5.44)
unde: Al - ar ia sectiunii transversale a unei ramuri §i h, este distanta intre
centrele de greutate ale sectiunilor ramurilor;S, - forta taietoare care produce 0 deformatie din taiere unitara la
nivelul zabrelutelor. In fig. 5.8 sunt date valorile lui S, pentru diferite
sisteme de zabrelute. Ariile Ad §i Av se refera la un singur plan, iar n este
numarul planurilor zabrelutelor.
2. Lungimea de flambaj a unei ramuri in planul zabrelutelor se va lua
distanta "a" intre centrele imbinarilor zabrelulelor. La barele cu patruramuri alcatuite din comiere cu zabrelute in ambele directii, lungimea de
flambaj dupa axa slaba depinde de modul de dispunere a zabrelutelor
conform fig. 5.9.
3. Fortele in zabrelute se determina din forta taietoare Vs calculata
astfel:
V = ' T T Ms L
Porta N, in zabrelute diagonale este data de:
Wsd)N+-
d (nho)
(5.45)
(5.46)
4. Este recomandabil ca zabrelutele de pe fete opuse sa fie asezate "in
ogl inda". In caz contrar este necesar sa se tina searna de deformatia ce apare
din torsiunea ramurilor.
114
e
T
e" £/500
Ta
1
T1
T
4 -a
j_
Ta
1
Fig. 5.8
115
1 -
echivalenta sub forma unei sligeti la rnijlocullungirnii barei egala cu U500:
Neo
M (5.48)(I-!!_- N)
5/12/2018 74356106-NP-012-97-Normativ-Pt-Calculul-Elementelor-Din-Otel-Cu-Pereti-Subtiri - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/74356106-np-012-97-normativ-pt-calculul-elementelor-din-otel-cu-pereti-subtiri 58/93
1,.'.52a
1
t, =1.28a
1
z
I
II
YIf--_ __
f-Y
I
IzIrc.
Fig. 5.9
5.4.2.2. Bare solidarizate cu placuie
1. Daca asupra unei bare cu sectiune compusa alcatuita din doua ramuri
paralele legate rigid prin placute dispuse uniform pe lungimea sa, se aplica
o forta de compresiune centrica N, forta intr-o ramura la jumatatea lungirnii
va fi:
AlNf=0,5(N +MhoT) (5.47)
unde M este momentul de ordinul doi calculat cu 0 imperfectiune geometrica
116
Ncr s,in care: Ncr = 1 1 " 2 EIIU
Ieste momentul de inertie al sectiunii compuse ~iare expresia:
2I=0,5hoAI +2p.1
1 (5.49)
unde: A l - aria sectiunii transversale a unei ramuri;
II-momentul de inertie al unei ramuri;h, - distanta int re centrele de greutate ale ramuri lor.
Coeficientul p, are expresia:
p, = 1
p, = 2 - ) , , 1 7 5
fJ - = °
daca )..:::;;,75
daca 75 <)..< 150 (5.50)daca )..~ 150
in care, J . - L ,ii00~O,SAIo
Lo I
unde: 1 0 eeste valoarea lui I pentru p, = 1.
Porta taietoare S, are expresia:
2 IIS =271E-v a2
daca este satisfacuta conditia:
(Ipa)--:::;;5(Ilho)
(5.51)
(5.52)
in care: I p este momentul de inertie al sectiunii unei placute:
a - distanta intre centrele placutelor in lungul barei.
In caz contrar se va tine seama de deformabilitatea placutelor, obtinandS, din relatia:
24EII EI
---_:___ dad S : : : ; ; 2 7 T2
_12Ih v a2a2(1+_1_0)
nIpa
(5.53)
117
1rh o · 1
N/2~ ~N/2
mare de 15 imin,unde imineste raza de inert ie minima a unuia din profilele
componente. Forta taietoare V, poate fi calculata ca la (3) sau simplif icat se
poate considera egala cu 2,5 % din forta axiala din bara,
5/12/2018 74356106-NP-012-97-Normativ-Pt-Calculul-Elementelor-Din-Otel-Cu-Pereti-Subtiri - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/74356106-np-012-97-normativ-pt-calculul-elementelor-din-otel-cu-pereti-subtiri 59/93
b
f_V./2 _v.I2
Ta/ 2
f,a/ 4 V.a/ 4
z
I I Ia/ 2
_j_, i E - , V./~ Vs/2.._
N/2t t N/ 2I I Iz
Fig. 5.10
2. Lungimea de flambaj a unei ramuri in planul placutelor se va lua
distanta "a" intre centrele imbinarilor placutelor.
3. Placutele si prinderile lor de ramuri vor fi veri ficate la momentele
~iforte le taietoare indicate in fig . 5 .10 rezulta te din expresia forte i Sy :
V = 1 T M (5.54)S L
Pentru aceasta verif icare se poate considera ca forta taietoare in fiecare
ramura este 0,5 ~.
4. Barele cu sectiune compusa din profi le apropiate solidarizate prin
fururi sau cu sectiune compusa compacta vor fi tratate ca bare cu sectiune
compusa numai dad placutele de solidarizare sunt dispuse la 0 distanta mai
118
+
" ' - r - '+ , + :
a
y
I
,-~-,
z-~-, - --z
v -_ - -_ V,
I,Iy
Fig. 5.11
5. Barele cu sect iune compusa alcatuita din doua corniere legate int re
ele prin perechi de placute dispuse in cruce ca in fig. 5.11 pot fi verificate
la flambaj dupa axa y-y ca bare cu sectiune simpla dad lungimile de
flambaj in planele perpendiculare y-y ~i z-z sunt egale ~idaca distanta intre
placute in lungul barei este mai mica decat 70imin,unde im este raza minima
de inertie a unui cornier. in cazul cornierelor cu aripi inegale se poate
presupune eli:
i. 0
l=~-
y 1,15(5.55)
unde 1 0 este raza minima de inertie a sectiunii compuse.
119
6. Prevederi constructive:a. Placutele vor fi dispuse obligatoriu la capetele barei si punctele
intermediare unde se afla reazeme sau sunt aplicate forte;
compusa este utilizat la realizarea talpilor grinzilor cu zabrele cu noduri
bulonate.
2. Datorita prinderii articulate a tiibrelutelor de talpi, in cazul acestor
5/12/2018 74356106-NP-012-97-Normativ-Pt-Calculul-Elementelor-Din-Otel-Cu-Pereti-Subtiri - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/74356106-np-012-97-normativ-pt-calculul-elementelor-din-otel-cu-pereti-subtiri 60/93
b. Placutele intermediare vor trebui sa imparta lungimea barei in eel
putin 3 panouri. De asemenea vor fi eel putin 3 panouri intre punctele unde
se afla reazeme laterale in planul placutelor;c. Daca este posibil, placutele intermediare vor fi dispuse pe lungimea
barei. Daca ele se afla in plane paralele, vor fi asezate fata in fata;
d. Daca S, este calculat rara a tine seama de flexibilitatea placutelor,
latimea placutelor, de capat va fi mai mare dedit h, ~i latimea placutelor
intermediare va fi mai mare de 0,5 h.,
Fig. 5.12
a
L
-I-
a
PIaco rigido
5.4.3. Bare cu sectiune compusii din profile depiirtate asamblate cu
cupoane (Bare tip Johnston)
1. Barele cu sectiune compusa din profile departate asamblate cu
cupoane (punctul 4 din tabelul 5.3) reprezinta un caz limita al unei sectiuni
solidarizate cu zabrelute (vezi fig. 5.12 a). Acest tip de bara cu sectiune
12 0
bare nu este permisa transmiterea fortelor taietoare in talpi. Sepoate obtine
o :r~~t~r~ a capacitatii portante Laflambaj dacd se prevdd solidariziiri cu
, pli ici rigide Laextremit iuile barei (fig. 5.12 b).
3. Se definesc urmatoarele caracteristici geometrice ale sectiunii
transversale compuse:
10: momentul ~e i.~ertie al sectiunii transversale a unei ramuri dupa axaparalela cu axa secpunu compuse care nu in tersec teaza sec tiunile ramurilor;
.I-m0_?1entul de in~rtie al sectiunii transversale compuse, integral
eficace, dupa axa care nu intersecteaza sectiunile ramurilor;
I, -momentul de inertie eechivalent al sectiunii transversale compuse
dat de relatia: '
811- °1 (5.56)
(6 ; +1)
4 ', _b~ra cu. sectiune compusa se considera simplu rezemata la
extr~mltatl. Sarcina critica depinde de modul de t1ambaj al barei. Se
c?nsld:ra s~mni~ica~ive primeie doua moduri de t1ambaj: modul A (cu 0
smgura semiunda) ~lmodul B (cu doua semiunde).
.. ?aca V Io < 8, atunci bara flambeaza dupa primul mod, iar sarcina ei
cnt ica de flambaj este:
RTr2EIP = 0
cr.I L 2(5.57)
Daca VIa> 8, atunci bara flambeaza dupa modul al doi lea iar sarcina
ei critica este: '
Tr2EI
P =__ o>PcrL L 2 cr.1 (5.58)
unde valoarea momentului de inertie echivalent I, se determina cu formula
5.52.
12 1
5. Cu ajutorul momentului de inertie echivalent se calculeaza zveltetea
echivalenta a barei si se determina efortul capabilla t1ambaj prin incovoiere
in functie de care se veri f ica condi tia din relatia (5.1).
2. in eele ee urmeaza seprezinta informativ proeedura de determinare
a sarcinii critice minime de jlambaj lateral pentru talpa superioara
comprimata.
5/12/2018 74356106-NP-012-97-Normativ-Pt-Calculul-Elementelor-Din-Otel-Cu-Pereti-Subtiri - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/74356106-np-012-97-normativ-pt-calculul-elementelor-din-otel-cu-pereti-subtiri 61/93
6. Pentru verificarea la jlambaj se tucreaza eu eurba de jlambaj
core spunz iuoa re se ct iun ii transversale a unei singure ramuri (se considera
bara ca ff iind alouuitii din elemente independente incastrate elastic, care
deci ftambeaza independent): - La barele t ip Johnston alcatuite din profile
cu peret i subtiri formate la rece se obtin rezultate aeoperitoare Iucrand cu
eurba de jlambaj (b).
5.4.4. Verificarea s tabilitiuii tiilpilor comprimau ale grinzilor eu
ziibrele realizate din bare eu seqiune compusd de tip Johnston
I. Barele cu sectiune compusa tip Johnston pot constitui talpi pentru
ferme, atunci cand acestea se realizeaza din doua profile U sau C,
solidarizate intre ele prin intermediul diagonalelor si montannlor, imbinate
in nodur i cu suruburi (fig. 5.13). in mod uzual, talpa super ioara a fermelor
este fixata lateral prin pane. Fjxari le laterale prin pane se considera reazeme
elastice pentru t1ambajullateral al talpii superioare comprimate.
Fig. 5.13
122
Expresia sarcinii critice este:
) ) I] aL 2 2N =n-p-£-+ ---p - (5.59)
cr L 2 n 2
unde: n - numarul de semiunde al modului respectiv de pierdere a
stabilitatii;
a - rigiditatea reazemelor elastice;1 1 - m omentul de inertie echivalent al talpii comprimate;
L - deschiderea. fermei.
S-a constatat ca, in cazul in care talpa comprimata flambeaza dupa
primul mod de pierdere a stabil itati i, momentul de inert ie echivalent 1 1 va
avea aceeasi expresie ca la barele t ip Johnston.
Reazemele elastice permit talpii sa t1ambeze lateral, conform unui mod
cu mai mult de 0 semiunda (n> 1; numar real pozitiv).
Valoarea momentului de inertie echivalent al talpii comprimate se
stabileste astfel:
1]=le si 1<n<2, daca a <ac.1.2
1 ]=210 §i 1132, dacd a>cc.1.2
unde: I, -momentul de inertie echivalent al sectiunii transversale compuse
determinat cu relatia 5.56;
1 0 - momentul de inertie al sectiunii tranasversale a unei ramuri (vezi
STAS 10108/0-78);
3 ,. -. 1 .2 - rigiditatea medie a reazemelor elastice, care permite trecerea de
la primul mod de pierdere a stabi litat ii la modul doi , deterrninata cu relatia:
4 p 2 £ (81 - I)ad2 3L -1
0
e (5.60)
Rigiditatea medie a reazemelor elastice depinde de momentul de inertie
I, al inimii cont inue fictive a grinzii, calculat cu relatia:
(,=ml", +SId sin q (5.61)
unde: m - numarul total al montantilor fermei;
1m - momentul de inert ie al sectiunii t ransversale a montantului dupa
123
axa paralela cu planul fermei;
Id - momentul de inertie al sectiunii transversale a diagonalei dupa axa
paralela cu planul fermei;
In cazul in care se real izeaza rigiditatea necesara la rotire a imbinarii
pana-montant, in relatia (5.59) se retine numai primul termen. Dad
structura acoperisului nu este prevazuta cu pane ~i se considera nodurile
5/12/2018 74356106-NP-012-97-Normativ-Pt-Calculul-Elementelor-Din-Otel-Cu-Pereti-Subtiri - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/74356106-np-012-97-normativ-pt-calculul-elementelor-din-otel-cu-pereti-subtiri 62/93
q _ unghiul de inclinare al diagonalelor (vezi f ig . 5 .14).
{~-Fig. 5.14
Expresia rigiditatii medii a reazemelor elastice este:
1 (5.62)
d2 d4
-+-
k, si):
unde: d - inalt imea sectiunii transversale a grinzii cu zabrele cu talpi paralele
(inaltirnea medie a sectiunii transversale la ferme cu talpi neparalele);
I , - conform relatiei 5 .57;
k, - r ig iditatea panei la deplasare laterala, determinata cu relatia :
k 1 (5.63)t b 1c -(--+)t qlqzE1 t kc
unde: C, - distanta intre pane (fig. 5.13) ;
b - traveea halei (fig. 5.13);
I, - momentul maxim de inertie al sectiunii transversale a panei;
k, - rigiditatea initiala la rotire a imbinarii pana-montant. determinata
pe cale experimentala pe un model similar figurii 5.15;
q., q2 - coeficienti care iau urmatoarele valori:
q, = 2, in cazul panei incastrate la capete pe doua talpi superioare
alaturate, identice ~i incarcate identic;ql = 3, in cazul panei incastrate pe talpa superioara studiata si
articulata la cealalta extremitate;q2 = 1, daca avem pane numai pe 0 parte a fermei studiate (travee
marginala) ;q2 = 2, daca avem pane de ambele parti ale ferrnei studiate (travee
curenta) ..
124
talpii superioare comprimate ca articulatii , r ig iditatea medie a reazemelor
elastice se ia:
(5.64)
unde termenii au aceeasi sernnificatie ca mai sus. Pentru numarul "n" de
semiunde asociat valori i sarcinii minime de pierdere a stabilit at ii rezul ta
forta critica:
N cr J=2 JE IJa= N J. cr,
(5.65)
3. Pentru util izarea curbelor de flambaj in calculul incarca-i i ultime,
trebuie stabilita zveltetea redusli a talpii comprimate cu sectiune compusa;
1=~ A I, (5.66)
«:unde: Aef - aria eficace a sectiunii transversale compuse solic itata la efort
axial uniform ~iconstant.
Rezistenta talpii fermei cu sectiune compusli la flambaj prin incovoierese determinli in continuare in conformitate cu paragraful 5. 1.2.
Ramurile talcomprimate
Fig. 5.15
125
6. CALCULUL DE STABILITATE AL ELEMENTELORCOMPRIMA TE ~I iNCOVOIA TE
6.1. Flambajul lateral al grinzilor
I 1 - Nunde: k =1 y sd A ~ k 1 5
_ ) X -y A ./' msa y $; ,
efly
( 6 . 5 )
l 1 - y = \( 2 f 3 M r - 4 ) insa/-ty $; 0,90 ( 6 . 6 )
5/12/2018 74356106-NP-012-97-Normativ-Pt-Calculul-Elementelor-Din-Otel-Cu-Pereti-Subtiri - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/74356106-np-012-97-normativ-pt-calculul-elementelor-din-otel-cu-pereti-subtiri 63/93
(1) Momentul capabil la flambaj lateral prin incovoiere-rasucire al
grinzilor solicitate la incovoiere se va determina astfel:
X L T W e f i ~ (6.1)MbRd
Y M /
1------- insa XLT $;
1., ...,")
< P L T + [< P L T - A I J ] - .
< pL T =0 ,5 [1 + a u ( A L T - 0 , 2 ) + A L T z ]
X L T(6.2)
(6.3)
in care: f, = (·bW .. . , modulul de rezistenla corespunzator fibrei comprimate al
sectiunii t;~sversale eficace solicitata la incovoiere exclusiv dupa axa
maxima de inertie.
W ~; : = [ _ eh2L T M
cl")
M. _momentul critic elastic al sectiunii transversale brute la flambajl r .~
prin tncovoiere-rasucire:aL T = 0,21 (corespunzator curbei "a" de flambaj, conform
paragrafului 5.1.2).(2) Cand valoarea zveltetii adimensionale a barei respect a relatia:
-;;- < 0 4 nu exista pericolul pierderii stabili tati i grinzii prin incovoiere-I\LT- "
rasucire.
6.2. Bare solicitate la ineovoiere eu eompresiune axiala
1. Toate barele solici tate de momentele incovoietoare My.Sd ~i Mz.sdsi
forta de compresiune axiala Nsd , se vor verifica cu urrnatoarea relatie:
Nsd + k)(Mpd+C1M).sd) + k,(M,.sd+ C1 M ,sd:51 (6.4)
X«.». W · !z _ _ W · ! z _ _
min ef Y e[.r.c ef.:« yAll . Yw Ml
12 6
1 1 - , 'Nsd , ~
k =1 msa k, $; 1,5XzAef~'
1 1 - - =A _ ( 2 f 3 -4) insa "z $; 0,9• 4 M. z r:
( 6 . 7 )
(6.8)
Xmin - valoarea minima intre X y ~i X z, unde X y si X z sunt coeficientii de
flambaj (definiti in paragraful 5.1) corespunzatori axelor principale deinertie y-y ~iz-z;
{ J M Y si { J M . z sunt coeficientii momentului incovoietor uniform echivalent
(inciusiv momentul incovoietor din deplasarea centrului de greutate al
sectiunii eficace, dM = Nsd eN' determinati in cazul pierderii stabilitatii prin
incovoiere conform paragrafului 6.3 punctul 3;
Aef- aria sect iunii transversale eficace la sol icitarea de compresiune axiala
(vezi fig. 3.12 a);
WeLy.c- modulul de rezistenta al sectiunii transversale eficace corespunzator
fibrei comprimate in cazul incovoierii drepte numai dupa axa y-y (vezi fig.
3.12);
Wef.z.e- modulul de rezistenta al sectiunii transversale eficace corespunzator
fibrei comprimate in cazul incovoierii dupa axa z-z (vezi f ig. 3.12);
dMy.sd, dMz.sd - momentele aditionale datorate deplasarii centrului de
greutate al sectiunii transversale eficace, definite la 4.3.
2. Din aplicareajormulelor de mai sus sepot obtine si valori negat ive
pentru /-t,.$i /-t,.
6.3. ineovoiere eu eompresiune axiala, atunci cand exista posibilitateaprodueerii flambajului lateral prin Incovoiere-rasucire
1. Barele comprimate ~i incovoiate la care exista pericolul pierderii
stabilitatii in lateral prin incovoiere-rasucire (devers are) se vor ver ificautilizand urmatoarea relatie:
12 7
( 6 . 9 )4. Pentru structurile zvelte sensibile la efecte de ordinul II, momentele
incovoietoare de capat ale grinzilor se vo r determina pe baza unui calcul deordinul doi.
5/12/2018 74356106-NP-012-97-Normativ-Pt-Calculul-Elementelor-Din-Otel-Cu-Pereti-Subtiri - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/74356106-np-012-97-normativ-pt-calculul-elementelor-din-otel-cu-pereti-subtiri 64/93
unde:
ILLTNsd k 1 (6.10)KLT=l dar LT:::;;
XzAef~ '
ILLT=0,15~laJ3M.LT-O,15 dar P-LT:::;;0,90 (6.11)
{3M.LTeste coeficientul momentului incovoietor . u?iform. ech~val~nt,
determinat in cazul pierderii s tabili tat ii laterale pnn mcovoiere-rasucire,
conform punctului 3; . .
k. , eNy,eN.z' Aef, WeLz~i_Wef.yse determina conform paragr~~lu~ 6.2; .
Xla,- coeficient de flambaj lateral, in general egal cu Xz' .Dac~ l~sa flambajul
prin incovoiere-rasucire sau prin distorsiune sunt modun posibile de ~edar~,
X va fi luat ca cea mai buna valoare dintre XZ~i X pentru flambajul pnn~ .incovoiere-rasucire sau flambajul prin distorsiune;
XLI - coeficient de flambaj lateral prin incovoiere-rasuci re, determinat
conform paragrafului 6.1. .
2. In cazul cand exista pericolul producerii flambajului prin incovoiere-
rasucire din compresiune (vezi paragraful 5.2) sau al producerii flambajului
prin distorsiune (vezi paragraful 5 .3) , se va adopta pentru ~oefic~entul de
flambaj Xzvaloarea minima deterrninata pentru aceste modun de pierdere a
stabilitatii,
, 3. Coeficienti i momentului incovoietor uniform echivalent (care inc1ud
~imomentul datorat deplasarii axei neutre ca efect al voalarii ~M), ~especti~
(3M.),BM.zsi {3MU,se obtin din fig. 6.1, in conformit~te ~.ualu~a dla~ramel
de moment incovoietor intre punctele de fixare a sectiunu barei, dupa cum
urmeaza:
Tabelul 6 IAxele hotaratoare la determinarea coeficientilor de reducere {3M
Coeficientul Momentul incovoietor Fixarea barei se face in
dupa axa plan paralel cu axa
(3m.) y - y y - y
{3M.z z-z z-z
{3M.LT y - y z-z
12 8
6.4. Calculul imbinarilor de continui tate (joante) si a prinderi lor
la capete ale barelor solicitate la incovoiere cu compresiune axiala
1. Prinderile la extremitati s i imbinarile de continuita te ale barelor vor
asigura realizarea unei capacitati portante egale cu aceea din sectiunea
curenta a barei . In caz cont rar, aceste irnbinari vor fi calculate la actiuneafortei axiale de cornpresiune Nsd si a urmatorului moment incovoietor M,.sd
:
e ~! . 7T.l,'
M =M. +N (~··l)_____<;Isin-'· (6.12))..\(1 v sd sd . A' I
X e(
unde: X se deterrnina conform paragrafului 5.1.2;
A ct - aria sectiunii transversale eficace a barei:
W ei - modulul de rezistenta al sectiuni i transversale eficacecorespunzatoare solicitarii de incovoiere:
x - distants intre punctul de intlexiune la incovoiere (punctul unde
diagrama de moment incovoietor taie axa barei) si imbinarea intermediarasau prinderea de capat:
I - lungimea de flambaj a barei.
2. lmbinarile intennediare de continuitate si prinderile de capat vor fiastfel proiectate incat sapermita transtniterea incarcarii cdtre zonele eficaceale seqiunii transversale.
3. Atunci ctind prinderea barei la capete este excentricajaui de punctul
de aplicare a fonei, valoarea acestei excentricitiui se introduce in calcul.
129
Diagrama de moment Coeficientul momentului uniform
echivalent f3 M
7. BARE CU PERETI SUBTIRI ~I TABLE PROFILATE iN
INTERACTIUNE CU ALTE ELEMENTE STRUCTURALE
5/12/2018 74356106-NP-012-97-Normativ-Pt-Calculul-Elementelor-Din-Otel-Cu-Pereti-Subtiri - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/74356106-np-012-97-normativ-pt-calculul-elementelor-din-otel-cu-pereti-subtiri 65/93
Momente de capat f3 M . .y = 1,8-0,7'1'
M1~lfM1
-1 ~ \ j. J ~ 1
Momente din incercari f3 M o = 1, 3
~ f3 M o = 1, 4
~4Mo
•~
Momente datorate incarcarilor ~iMomomentelor de capat
{3M={3M.'f+ dM(f3m.o -{3M.' f)
1M, ~M1~ b.M Mo = I max M I datorat doar
incarcarilor
~~{ I pentru diagrama'~ b.MImax M de moment lara
b. M= schimbarea de
r emn
M'~~Imax M i t min M Ipentru diagrama de
+Mo moment care schimba
semnul
M ' ~ - $ MMo
Fig. 6.1 Coeficientul momentului uniform echivalent f3 M
130
7.1. Generalitati
In acest capitol se trateaza elementele structurale realizate din profile
cu pereti subtiri ~itable profilate care conlucreaza in cadrul structurilor de
rezistenta , Spre exernplu, aceasta conlucrare apare in cazul diafragmelor,
inveli tori lor cutate cu pane sau structuri lor de inchidere ori invelitorilor
realizate din elemente profilate pentru deschideri mari (casete).
7.2. Efectul de diafragrna al panourilor din tabla profilata
7.2. J. Definitii si principii
I. Contribujra adusa de inveli toare, plansee si perejii de inchidere din
table profilate la rezistenta si rigiditatea unei structuri se datoreaza rigiditatii
si rezistentei acestor elemente structurale la forfecare. Deoarece aceste
elemente colaboreaza cu structura de rezistenta de baza a cladiri i, ele se
numesc colaborante. Prescriptiile prezentate in continuare se aplica exclusiv
diafragrnelor realizate din tabla de otel profilata.
2. Principiul de baza al unei proiectari care line seama de efectul
colaborant al elementelor de inchidere si planseelor, este acela ca acoperisul
~iplanseele intermediare se comporta ca niste grinzi, avand inaltimea inimii
egala cu deschiderea cladirii, respectiv deschiderea grinzii egala cu lungimea
cladirii. Sub incarcari exercitate in planul lor, aceste grinzi isi transmit
reactiunile peretilor de fronton (sau cadrelor intermediare contravantuite lacladirile cu lungimi mari).
In structura acestor diafragme, tabla profilata actioneaza ca 0 inima
preluand eforturile de forfecare, iar barele dispuse pe laturile longitudinale
actioneaza ca niste talpi si preiau intinderi sau compresiuni axiale (vezi f ig .
7.1 sau 7.2). In cazul peretilor solici ta ti la forfecare in planullor , efectul de
diafragma asigura rezistenta panourilor rectangulare de perete (vezi fig. 7.3)la lunecare.
131
5/12/2018 74356106-NP-012-97-Normativ-Pt-Calculul-Elementelor-Din-Otel-Cu-Pereti-Subtiri - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/74356106-np-012-97-normativ-pt-calculul-elementelor-din-otel-cu-pereti-subtiri 66/93
Fig. 7.1. [nvelitoare colaboranta la acoperisul plan al unei structuri cu
cadre pendulare
Diafragm:J din tabla
profilata
rI ? luate de beee i 0
lucrond c,~~.
Fig. 7.3. Structura unui panou de diafragma
3. Diafragme1e vor fi prevazute cu bare marginale dupa directia
longitudinala,' care lucreaza ca talpi si preiau fortele axiale generate de
efectul de diafragma. ~
4. Pentru asigurarea continuitaui t ransmiteri i fortelor din diafragma
structurii principale de rezistenta, ca si pentru imbinarea cu bare1e marginale
lucrand ca talpi, se vor utiliza solutii de imbinare dimensionate
corespunzator.
5. Diafragmele se vor uti liza in principal pentru a pre1ua incarcarile din
vant, din zapada sau alte tipuri de incarcari care se pot prelua si transmite
prin intermediul tablei profilate. Ele se pot de asemenea utiliza pentru
preluarea unor incarcari cvasiperrnanente sau variabi le de mica intensitate
(de exernplu supraincarcari din poduri rulante usoare sau grinzi rulante), dar
nu se pot utiliza pentru pre1uarea unor incarcari utile mari, cum ar fi cele
din utilaje.
. 6. Proiectarea pe baza principiului de invelitoare colaboranta se va
utiliza mai ales la cladiri cu numar rnic de nive1e sau la planseele si peretii
de inchidere ai cladirilor inalte.
7. Diafragmele din tabla cutata se considera componente ale structuri i
de rezistenta si nu vor fi demontate tara 0 analiza corespunzatoare a
consecintelor.
8. Stabilirea rigiditatii la forfecare a panourilor de invelitoare se va face
in conformitate cu recomandarile din literatura de spccialitate, tinand seama
de imbinarile dintre tabla cutata si structura de sustinere si de caracteristiciletablei curate.
9. Notele de calcul si desenele de executie vor atrage atentia asupra
faptului ca structura este proiectata tinand seama de efectul invelitorii
colaborante.
7.2.2. Condi tii de aplicare a metodei
Metodele de proiectare cu invelitoare colaboranta si care considera
diafragmele din tabla profilata ca patti integrante ale structurii de rezistenta,
pot fi aplicate daca se respect a urmatoarele conditii:
I. Utilizarea tablei profilate intr-o functiune suplimentara fata de
preluarea sarcini lor perpendiculare pe planul ei, se limiteaza la realizarea
unor diafragme lucrand la forfecare care preiau deplasarile structur ii in
planul acestor diafragme.2. Fortele preluate de diafragmele din planul acoperisului sau in planele
planseelor vor fi transmise fundatiilor prin intermediul unor cadre
contravantuite , a unor diafragme verticale cu pereti colaboranti , sau al altor
elemente constructive care se opun deplasarii laterale a constructiei.
Fig. 7.2. [nvel itoare colaboranta la acoperisul in doua ape al unci
structuri pe cadre, solicitata de incarcari verticale
133132
10. In zonele seismice se va tine seama de efectul invelitorii
colaborante numai daca sunt respectate conditi ile de deplasare orizontala a
structurii din Normativul PI00-92.
spintecare a imbinari lor de continuitate sau a imbinari lor (tabla cu bare de
sustinere) paralele cu cutele tablei. La diafragme prinse numai pe barele
longitudinale marginale, capacitatea portanta se determina pe baza rezistentei
minime la spintecare a imbinarilor marginale. Capacitatea portanta la
5/12/2018 74356106-NP-012-97-Normativ-Pt-Calculul-Elementelor-Din-Otel-Cu-Pereti-Subtiri - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/74356106-np-012-97-normativ-pt-calculul-elementelor-din-otel-cu-pereti-subtiri 67/93
7.2.3. Specificatii constructive
Structura constructiva a diafragmelor va respecta urmatoarele cerinte:
1. Ambelemargini ale dif ragmei se vor prinde pe barele marginale cu
suruburi autoperforante, cu bolturi impuscate, cu suduri prin puncte, ~u
suruburi sau alte t ipuri de conectori astfel conceputi , in~at sa nu. permita
jocuri inadmisibile , sa nu smulga sau sa nu se foarfece mainte de spmtecare~
tablei. Conectorii de acest t ip nu se vor aplica direct prin strapungerea tablei
profila te pe barele care 0 sustin, decat daca se iau masur i special: pentru. a
se asigura transmiterea efectiva prin intermediullor a fortelor prevazute pnn
ca1cul.2. Imbinarile de continuitate intre panourile adiacente de tabla profilata
se vor realiza cu nituri, suruburi autofiletante , suduri sau alt i conectori astfel
concepu] i incat sa nu permi ta jocuri inadmisibile, sa nu se smulga sau s~ nu
se foarfece inaintea spintecari i tablei profilate. Pasul dintre conectorn de
continuitate nu va fi mai mare de 500 mm.3. Distanta de la conectori s i pana la marginile tablei profilate sau pana
la capetele ei libere, va fi suficient de mare pentru a evita pericolul
spintecarii premature a acesteia.
4 . Golurile mici, d ispuse aleator ~ia carer suprafata totala nu depaseste3% din suprafata diafragmei sunt admise lara a fi efectuate verificari
speciale, cu conditia ca prin amplasarea lor sa ~u se reduca. n~maru~conectorilor . Golurile in suprafata totala de 15% din suprafata diafragrnei
sunt admise cu conditia unor verificari detaliate.
Daca in diafragma sunt practicate goluri mai mari (in supra~ala ~ot~~a
mai mari de 15% din suprafata diafragmei), diafragma se va subimparti III
diafragme secundare neperforate situate intre aceste goluri si care au un
comportament corespunzauor la forfecare.
5. Panourile de tabla profila ta care intra in componenta diafragmelor
inveli torii colaborante vor fi dimensionate pentru a rezista in primul rand
solicitarii de incovoiere pentru care sunt prevazute in continuare, se va
verifica daca efortul unitar aparut datorita solicitarii de forfecare nu
depaseste 25% din valoarea rezistentei de calcui la incovoiere .
6. Capacitatea portanta la forfecare a unei diafragme apartinand
invelitorii colaborante se va determina pe baza rezistentei minime la
134
mai mare cu eel putin 40% decat aceea corespunzatoare spintecarii tablei.
Capacitatea portanta minima la forfecare, determinata pentru alte
moduri de cedare ale conectorilor , se stabileste dupa cum urmeaza:
a . la cedarea conectori lor dintre tabla ~ipana sub actiunea cornbinata
a forfecarii ~i a suctiunii din vant , pr in mari rea cu 40% a valorii de mai sus;
b. pentru orice alt tip de cedare a conectorilor, prin marirea cu 25% a
valorii de mai sus.
7.3. Proiectarea panelor ~i riglelor care conlucreaza cu inchideri din
tabla profilata
7.3.1. 1ntroducere
1. Regulile de proiectare prezentate in cadrul acestui capitol sunt
aplicabile panelor cu sectiune transversal a in forma de Z, C, 1; sau al te
forme similare, ale carer talpi superioare au deplasarea lateral a irnpiedicata
prin prinderi cont inue de tabla invelitori i. Chiar si in cazul in care aceasta
impiedicare a deplasar ii laterale nu exista sau in care prezenta ei nu poate
fi dovedita, se aplica prevederile referitoare la rig iditatea la rotire a panelor
conform paragrafului 7.3.2.1.
2. Legatura continua care impiedica deplasarea laterald la nivelul talpii
superioare poate fi realizaui prin intermediul tablei cutate sau al oricdrui alt
tip de tabla cu rigiditate adecvata, prinsa solidar de talpa superioara a
panei.
Pentru anumite tipuri de prindere (de exemplu prin conectori aplicaii
pe creasta cutei) rigiditatea legaturii laterale va fi stabilita pe baza
experientei de proiectare existente sau va fi determinate prin incercdri delaborator.
3. Panele pot fi proiectate utilizand metode analitice de calcul, metode
empir ice pe baza de incercar i de laborator sau metode semiempirice, care
135
uril izeaza atat calculele, cat ~i incercarile de laborator. Un model de calcui
ingineresc este prezentat in paragrafele 7.3. 2 si 7.3.3.
4. Comportamentul panelor care all deplasarea laterala a talpii
superioare impiedicata este preientat schematic infig, 7.4. Rasucirea panei
7. 3 . 2 . Impiedicarea rotirii seqiunii datorita legaturii cu tabla profilata
a invelitorii
7.3.2.1. Rigiditatea resortului rotational
5/12/2018 74356106-NP-012-97-Normativ-Pt-Calculul-Elementelor-Din-Otel-Cu-Pereti-Subtiri - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/74356106-np-012-97-normativ-pt-calculul-elementelor-din-otel-cu-pereti-subtiri 68/93
este impiedicata datoritii Iegaturii panei Cll tabla invelitorii. Efectul acestei
impiedicari este asimilat unui resort de torsiunea cu rigiditatea C D ' Efonul
unitar rezul tant la nivelul ta lpii I ibere a panei poate fi determinat prin
suprapunerea efectelor incovoierii din planul vertical si torsiunii, admitiind
posibi litatea manifestant feuomenului de distorsiune a sectiunii transversale
a panei. La pane cu 0 singura descliidere incarcate din suaiunea vantului,
exercitata pe tabla acoperisului ca in jig. 7.4, talpa liberd (nelegatd) a
panei este comprimata, ceea ce duce la 0 marire a efonului unitar rezul tat
p r in supr a put ie r ea eforturilor unitare dintorsiune si distorsiune. Pentru 0
analiza mai precise a acestor efecte este necesara efectuarea unui calcul de
ordinul II.in paragrafele 7.3.2 si 7.3.3 se pre:inta un model de calcul siinplificat,
ca 0 alternative la modelul de mai sus. in cadrul acestui model, talpa libera
a panei este considerata ca 0 grinda supusa tncarcarii latera le (veti jig. 7. 4
gj si q,,=K,,'Cf.
Resortul de torsiune (rotational) se transfonna inir-un resort lateral
liniar cu rigiditaiea K. La calculul valorii K se tine seama de efectul
disiorsiotuirii sectiunii transversale a panei.Daca talpa libera apanei este comprimata datorita solicitarii exercitata
de incovoiere I in plan vertical (de exeniplu dator ita suctiunii din vatu la
pane CII 0 singura deschidere), asupra talpii l ibere actioneaza eforturi
unitare variabile de compresiune. in aceste cazuri este necesard si
verificarea stabilitatii talpii libere, pentru a preveni flambajul ei lateral. II I
acest scop, talpa Libera este tratata ca lill suilp legat lateral prin resoarte
l iniare distribuite (rezemarc de tip mediu elastic) de rigiditate K.
5. In lipsa altar sisterne de rezemare al caror comportament sa fie
verificat prin incercari de laborator, panele vor fi prevazute cu un sistem de
rezemare care sa impiedice rotirea ~i deplasarea laterala in sectiunea de pe
reazem.
6. Cand barele cu pereti subiiri formate la rece sunt utilizate ca r igle
la peretii laterali, ele vor fi dimensionate considerand presiunea vantului in
mod similar cu actiunea incarcarii gravitationale asupra paneior acoperisului ,
iar suctiunea vantului similara incarcarii de smulgere a acoperisului,
136
1. Tabla profi lata legata de talpa superioara a panei impiedica roti rea
sectiunii acesteia. Acest fenomen este optim modelat prin introducerea unui
resort rotational care actioneaza la nivelul talpii superioare, conform figurii
7.4 c. Valoarea rigiditatii C D a resortului rotational este data de relatia (7.1),
unde:
CDA - rigiditatea la rotire a imbinarii dintre tabla invelitorii si pana:C D C - rigiditatea la incovoiere a tablei invelitorii dupa directia
perpendiculara pe axa longitudinal a a panei.
a) Sectiuni Z ~i C
incarcate gravitational
si legate de invelitoare
la nivelul talpii
superioare
uf,).-U Sectiuni Z si C
incarcate cu suctiune si
legate de invelitoare la
nivelul talpii superioare
b)
Deformatia totala:
A se poate descompune
in doua componente B
~i C
B provine din torsiune
~i incovoiere laterala
C provine din
incovoiere verticala
c)
137
d) ® ® (C ) Deformatia totala:
T T. @~A se poate descompune
, e in doua componente B
si C
(2) In cadrul aplicati ilor uzuale CDA se calculeaza conform punctului 4 sau
5 al prezentului paragraf. Valoarea rigiditatii CDA
se poate obtine prinincercari experimentale.
Rigiditatea CDC se poate determina ca rigiditate la incovoiere a tablei
5/12/2018 74356106-NP-012-97-Normativ-Pt-Calculul-Elementelor-Din-Otel-Cu-Pereti-Subtiri - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/74356106-np-012-97-normativ-pt-calculul-elementelor-din-otel-cu-pereti-subtiri 69/93
B provine din torsiune
si incovoiere laterala
C provine din
incovoiere verticala
e)
- - - t o " " - t 'Model mecanic pentru
pana avand deplasarea
laterala a talpii
superioare impiedicata
si rotirea sectiunii
impiedicata prin
resortul de rigiditate CD
datorita legaturii cu.
talpa profilata
f) Simplificare: resortul rotational CDeste Model simplificat de
inlocuit prin resortul l iniar cu rigidita tea K calcul conform 7.3.4.
K
~
( ta lpa libera se
~ considera ca 0 grinda
pe reazeme elastice)
g)C l , h S c t · K h · < t S d '1 .hSd + ~odel pentru
l 'Kr-r-I~I-r=Iititdescrierea eforturilor
unitare suplimentare
generate de torsiune ~i
incovoiere laterala
(inclusiv distorsionarea
sectiunii transversale in
cazul unei pane cu 0
singura deschidere
solicitata la suctiune
FIg. 7 .4 . Prezentarea schematica a comportamentuun panelor cu 1eg~tun
laterale ~irotirea sectiunii impiedicata de tabla invelitorii, precum ~Ia
modelelor mecanice corespunzatoare
138
profilate a inveli torii in plan perpendicular pe axa longitudinala a panei.
I 1 1-=_+_ (7.1)CD CDA CDC
3. Calculul rigiditiuii la incovoiereCDC
se poate efectua conformmodelului prezentat infig. 7.5, lin and seama de rotirile panelor adiacente
si de gradul de continuitate al tablei, u ti lizand relatia:
MC =DC f
[ [
[ ]
Fig. 7 .5. Model pentru calculullui CDC
o expresie acoperitoare a lui CDC este:
unde: M - momentul aplicat pe uni tatea de l iuime a tablei;
F - rotatia rezultaui, masurata ca in fig. 7.5;
k = 2 pentru panouri de tabla profilatd cu 0 singura deschidere;
k = 4 pentru panouri continue de tabla profilaui (cu eel putin douddeschideri);
S - distanta dintre pane;
E Ie! - rigiditatea la incovoiere a seqiunii trnsversale eficace a
panourilor de tabla profilata in care e, H ~i c sum definite la 7.3.2.2.
4. in cazul tablei cutate prinsa de talpa superioara a panei printr-un
conector amplasat la mijocul l iuimi i talpii, valorile CDA
se vor determinadupii cum urmeaui:
139
bciind . :»: ~125
100 '
b
(7.3)Experimental se mdsoara rotirea cumulaia din cele doua efecte
1 1 R' 'd' .- +. 19l uatea rotationala a imbinarii dintre parui si tabla invelitoriiK A K 8
5/12/2018 74356106-NP-012-97-Normativ-Pt-Calculul-Elementelor-Din-Otel-Cu-Pereti-Subtiri - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/74356106-np-012-97-normativ-pt-calculul-elementelor-din-otel-cu-pereti-subtiri 70/93
cand 1,25~_a~2,00100
unde: b, - liuimea geometrica a tiilpii panei. Pentru CDAse va consulta
tabelul 7.1.
Valorile furnizate in tabelul 7.1 sunt va labile daca nu se prevede
termoizolaiie intre tabla invelitorii si pana.
5. 0 formula altemativa pentru calculul valorii CDAa rigidiuuii este:
CDA =130p [Nmlmlrad] (7.4)
unde: p - este numarul conectorilor de legiuura intre pana $ i tabla invelitorii
pe metru liniar (maxim 1 conector per profilaiie de tabla in contact cu
pana).
Conditi ile constructive impuse la determinarea prin aceasta metoda a
valorii CDAsunt:
- liiJimea profilului tablei cutate in contact cu pana: b ~ 120 mm
- grosimea peretelui tablei profilate: 1 ~ 0,66 mm
- distanta inire conector si centrul de roti re al seqiunii panei ( "a" sau
"b-a" conform figurii 7.6) t rebuie sa fie mai mare deou 25 mm.
7. Rigiditatea resortului rotational CD' asa cum s-a def ini t aici , nu
include efectul distorsionarii seqiunii transversale.
8. Datorit ii faptului ca in realitate rigiditatea resortului liniar care
inlocuieste resortul rotational CDeste influentaui inprincipal de rigiditatea
CDA$ i de distorsionarea seqiunii transversale, in aplicatiile uzuale sepoate
neglija aportul rigiditiuii CDC'Determinarea rigiditiuii resortului liniar se
prezinia in paragrajul 7.3.2.2.
9. Valorile rigidiuuii CDAPOtfiobtinute printr-o metoda combinata care
foloseste atiu calculele, cat s i incercarile experimentale , conform relaiie i
7.5, in care:
K A - rigiditatea la rotire a imbinarii dintre invelitoare si pana; se
determina experimental pe baza montajului din fig . 7.6;
K 8 - distorsionarea seqiunii transversale a panei.
140
CDAdeterminata pe baza acestui procedeu poate fi folosi ta atat pentru
verificarea la aqiunea tncarcarilor gravuationale. cat $ i la aqiunea
suqiunii.
(7.5)[_1 +_1) 4(1-v
2)H\c+e)
K A K 8 E t3
Fig. 7.6. Determinarea
experimental a a rigiditatii resortului
K A si K B
7.3.2.2. Rigiditatea resortului liniar lateral
1. Metoda de calcul pentru verificarea panei colaborante cu invelitoarea
de tabla cutata se bazeaza pe tratarea talpii libere a panei ca 0 grinda pe
reazeme elastice . Elastic itatea reazemelor, reprezentata prin rigiditatea
resortului liniar lateral, asa cum se prezinta in fig. 7.4, este consecinta
irnpiedicarii rotirii de catre tabla profilata a invelitorii. Conform paragrafului
7.3.2.1, resortul rotational se inlocuieste printr-un resort liniar lateral,
tinandu-se cont in aacelasi timp de distorsionarea sectiunii transversale.
2. Rigiditatea K a resortului liniar lateral, localizata la nivelul talpii
l ibere a panei se determina cu relatia :
141
1 1 1 1-=-+-+-K K A K B «;
in care K A si K B au semnificati ile de la 7.3.2.1, iar r igiditateala incovoiere
a tablei profilate K c poate fi neglijata in aplicatiile practice.
(7.6)3. Valoarea _1__+_1_ poate fi determinata prin incercari experimentale
K A K B
(fig. 7.6) sau prin calcule , conform punctului 4.
4. Rigiditatea K a resortului liniar lateral se poate determina prin
5/12/2018 74356106-NP-012-97-Normativ-Pt-Calculul-Elementelor-Din-Otel-Cu-Pereti-Subtiri - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/74356106-np-012-97-normativ-pt-calculul-elementelor-din-otel-cu-pereti-subtiri 71/93
l'uuJ di
""'1'1""","1O J r I e C \ O r U l u i
SIma
~?: . .•
!mm]
Amp ll . .. .. . ·
tabJe j cutate
.Poziriv Negenv
x
i n c ar c ar e g t " I y it a t io n a l .
X X 22 5.2
X X 22 . 1 . 1
X X X K. 10.0
X X X Ka 5.2
X X X 22 3.1
X X X 22 2.0
succtiunc
X X 16 2.6
X X 16 1.7
ba == Latimea cute i
br == l a t i rn e a p r o r llu t u i tabJe i pe rata in contact cu pan.
x
X
x
cu:
' .. /[KNlmJ
vetcee
l
axima
I > , -
[rran]
40
40
40
40
120
120
40
40
Valcrile sunt valabile pentru:
Ka: piulita nervunta exccutatli din otcl cu grosime. t ~ O.7Snun
Poz i tia conectorului:
~~ b T '
pe creasta cu te i
bT
-'"'~
in fund de cuta
Suruburi <p 6.3 mm Piulite Wn ole l cu gro.imea'?: l .Omm
Gros imea benz." de otel d in c a re HI e xe cu u t ab la profllata de
min im 0 . 70 rm1
Tabelul 7.1. Constanta rotationala CDA pentru tabla cutata din otel ,corespunzatoare unei lati rni de talpa a panei ba = 100 mm (incadrarea
latimii reale a talpii panei: vezi relatii le (7.3))
142
calcule dupa cum urmeaza (vezi s i f ig . 7.6):
_ !_ 4(1-v2)H2(c+e)+H2 (7.7)
K Et3 CD
unde: E - modulullui Yong
n - coefic ientullui PoissonCD - rigiditatea totala a resortului rotational conform 7.3.2.1
a - distanta intre conectorul fixat pe talpa panei ~i inima panei (vezi
fig. 7.7)
b - latimea talpii panei in contact cu tabla profila ta
c - lalimea geometrica plana a inimii panei (la sectiunile Z se ia c
H conform fig . 7.6)
e = a pentru situatia in care pe durata incercari i punctul de contact
intre pana ~i tabla profilata este in dreptul inirnii panei
I< b ,
Ib-a~1["<-1'>',
b ,
-a, a 1! ->;<-->1
~ . - - - - - - - - - - - ~ - - - - - - - - - - - - - -
!
1 - - - .
.\=--'" tablat
/conector
h
Fig. 7 .7
e = 2a + b pentru situatia in care pe durata incercarii punctul de
contact intre pana ~i tabla profila ta este la marginea talpii l ibere a panei
H - inalprnea panei
t - grosimea peretelui tablei profilate.
143
7.3.3. Criterii de proiectare
7.3.3.1. Sisteme cu 0 singurd deschidere si tncarcari gravitationale
1. Starea limita ultima se defineste prin momentul incovoietor capabil
7.3.3.3. Sisteme continue cu doua deschideri si incarcari gravitationale
1. Se va considera un sistem cu doua deschideri, 0 bard continua peste
doud deschideri, fara suprapuneri sau eclisari in lungul ei.
5/12/2018 74356106-NP-012-97-Normativ-Pt-Calculul-Elementelor-Din-Otel-Cu-Pereti-Subtiri - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/74356106-np-012-97-normativ-pt-calculul-elementelor-din-otel-cu-pereti-subtiri 72/93
corespunzator deschiderii respective. Efortul unitar efectiv, care se
determina conform paragrafului 7.3.4.1 trebuie sa fie mai mic decat
valoarea de calcul a limi tei de curgere. Daca exists si solicitare axiala, este
necesara 0 verificare de stabilitate conform paragrafului 7.3.4.3.
2. Starea limita a exploatarii normale este definita prin valoarea limitaadrnisa a sagetii corespunzatoare deschiderii respective. In determinarea
rigiditat ii la incovoiere pent ru verificarea la starea limi ta a exploatarii
normale , se va lucra cu sectiunea transversal a eficace.
3. Se recomanda acceptarea unei sage1i admise egala cu deschiderea
/ 180, insii nu mai mare deou valoarea care ar impieta asupra funqionarii
structurii sau ar produce daune finisajelor.
4. Este admis sa se opereze ill cal cul cu 0 valoare Ie! variabild in lungul
deschiderii. 0metoda alternativd de calcul prevede determinarea unei valori
echivalente constanta pentru Ie / ' pe baza valorii maxime a momentului
incovoietor din combinaiia de incarcari corespunziuoare starii limita a
exploatiirii normale pentru deschiderea respectiva.
7. 3 . 3 . 2 . Sisteme cu 0 singura deschidere solicitate la suqiune
1. Dimensionarea panelor supuse solicitarii la suctiune se face exc1usiv
la starea limita ultima, definita prin momentul capabil corespunzator
deschiderii respective. Aceasta valoare se va verif ica conform punctelor 2
si 3.
2 . Efortul unitar normal aa' determinat conform paragrafului 7.3.4.1,
nu va depasi in nici un punct de pe sectiunea transversals valoarea de calcula limitei de curgere a rnaterialului.
3. Stabilitatea talpii comprimate a panei se va verifica conform
paragrafului 7.3.4.3.
144
2. Daca exista incercar i experimentale legate de comportarea barei in
sectiunea de pe reazemul intermediar, se poate admite ca starea limita ultima
sa fie definita prin aparitia unui mecanism plastic .
Momentul incovoietor capabil in- camp va fi determinat teoretic (in
principal conform paragrafului 7.3.3.1 punctul 1 sau prin incercari de
laborator (incercari pe 0 singura deschidere comparabila cu lungimeadiagramei momentului incovoietor pozitiv).
3. Daca momentul incovoietor $i rotirea s-au determinat pe cale
experimentala, calculul incarcarii ultime se realizeaui cu relatiile:
M ,= qI (1- J 8M c)
2 q
()=_!_( _!_q12 -!:..M)EI 12 3 r
(7.8)
(7.9)
in care: q - tncarcarea de cedare a sistemului
l - distarua intre reazemeMe - momentul capabil in camp, determinat prin incercdri ori
teoretic
E I - rigiditatea eefeaiva la incovoiere, corespunzatoare momeniului
capabil in camp;
M; q - valori stabilite pe cale experimentala ale momeniului
incovoietor $i rotirii in seqiunea de pe reazem, dupa cedarea ill dreptul ei.
in cazul deschiderilor inegale, formulele se adapteazii.
4. Daca nu se dispune de rezultatele experimentale in legatura cu
valoarea momentului incovoietor ~i a roti rii in sectiunea de pe reazem, in
starea limita ult ima se va admite 0 distributie elastica a eforturilor. In acest
caz se va verifica ~i stabilitatea talpii libere in dreptul reazemului.
5. Starea l imita a exploatarii normale este definita prin doua criteri i,
care sunt: solic itarea admisa pe reazemul intermediar ~isageata in camp.
145
A. Solicitarea admisa pe reazemul intermediar
Pentru a evita deformatii plastice mari sub incarcarile de exploatare este
necesar ca pana sa lucreze in domeniul elastic sub aceste incarcari. Aceasta
irnplica urmatoarea conditie in legatura cu reazemul intermediar: momentul
7.3.3.4. Sisteme continue cu doua deschideri sol icitate la suqiune
1. Presciptii le corespunzatoare acestui caz se refera exclusiv la starea
limits ultima. Metodologia de calcul pentru bare continue cu doua deschideri
va avea la baza unul dintre urmatoarele modele de cedare:
5/12/2018 74356106-NP-012-97-Normativ-Pt-Calculul-Elementelor-Din-Otel-Cu-Pereti-Subtiri - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/74356106-np-012-97-normativ-pt-calculul-elementelor-din-otel-cu-pereti-subtiri 73/93
incovoietor maxim din combinatia de incarcari cea mai defavorabila pentru
starea limita a exploatarii normale, va fi mai mic sau egal cu 0,9 din
momentul capabil, respectiv reactiunea va fi mai mica sau egala cu 0,9 din
rezistenta la taiere. Se va uti liza combinatia cea mai defavorabila moment-
reactiune.
[nciircarea q " I { J e r corespunzatoare solicitdrii admise pe reazemul
intermediar in cazul deschiderilor egale, se obtine din relaii ile:
09M =_!( )/2, super 8 qsuper
o 9R . = 1 _ ( ) /, super 4 q super
cu: M ,R - combinatia valorilor maxime compatibile ale momentuluisuper super
incovoietor capabil pe reazem, respectiv a rezistentei la taiere a sectiunii
pe reazem, determinate prin tncercari sau prin calcule conform capitolului
4.
q - incarcarea corespunzatoare solicitarii admise pe reazemulsuper
intermediar, care trebuie sa depaseasca valoarea celei mai defavorabile
combinatii de incarcari in starea l imi te a exploatarii normale.
Observatie: Aceasta verificare suplimentara pe Care a reprezinta
verificarea soliciti irii admisepe reazemul iniermediar se va efectua numai
dacd in starea limita ultima se realizeaza redistribuirea momentelor. in cazul
in care ~i in starea limita ultima se lucreaza cu a distributie elastica a
efortului, aceasta verificare nu este necesara.
B. Sageata in camp
Sageata in camp se va determina pe baza unui calcul in domeniul
elast ic. In acest caz se aplica ~i paragraful 7.3.3.1, punctele 2-4.
146
'~
I
a. Pe reazemul intermediar se atinge momentul incovoietor maxim.
Efortul unitar efectiv se determina conform paragrafului 7.3.4.1.
Interactiunea dintre momentul incovoietor pe reazem si reactiunea
reazemului poate fi neglijata, deoarece reactiunea se introduce ca 0 forta de
"intindere" .
b. In camp se atinge momentul maxim conform celor prezentate inparagrafuI7.3.4.3.
2. Se lucreaza cu 0 distributie elastica a eforturilor.
7.3.3.5. Grinzi cu mai multe deschideri, avand imbinari de continuitate
realizate prin suprapunere sau eclisare
1. Diagramele de eforturi se vor determina t inand cont de efectul zonei
suprapunerii sau al zonei eclisate pe reazem ~ide voalarea peretilor sectiunii
transversale a barei in camp.q
:. _,:
, +'6H+ L..., __ k q
+-+ n
~ B
r-,"
lHtLL6 + - w -
& Z , e12
~a- ~ + N a Mtz 110 fv w.tf,y AeH+ cr., fz a,h- w
fZV a, Z
Fig. 7.8. Suprapunerea eforturilor unitare normale2. Veri ficarea eforturilor se vaface pentru:
- combinatia cea mai defavorabila (de cedare) a momentului incovoietor
pe reazem cu reaqiunea reazemului sau a momentului incovoietor # afortei
taietoare in seqiunea de l i'mga reazem;
147
- capacitatea ponanta la incovoiere conform paragrafelor 7.3.3.1 sau
7.3.3.2, fara a f ine cont de inf luenta suprapunerii ori eclisarii:
- sagetile admise tvezi paragraful 7.3.3.1 punctele 2 - 4.
3. Diferitele tipuri constructive de rezemari vor fi verificate prin
insumeaza, vor fi introduse cu semnul lor (pozitiv pentru intindere , negativpentru compresiune).
Semnificanile marimilor utilizate sunt:
My.Sd - valoarea de ca1cul a momentului incovoietor, produs de
component a incarcarii de calcul care actioneaza asupra sectiunii transversale
5/12/2018 74356106-NP-012-97-Normativ-Pt-Calculul-Elementelor-Din-Otel-Cu-Pereti-Subtiri - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/74356106-np-012-97-normativ-pt-calculul-elementelor-din-otel-cu-pereti-subtiri 74/93
incercari de laborator. Din incercari se obtin:
- rigiditatea imbinarii prin suprapunere sau eelisare;
- combinatia cea mai defavorabila (de cedare) intre momentul
incovoietor pe reazemul intermediar $i reaqiunea reazemului in zona
imbinarii prin suprapunere sau eelisare sau combinatia de cedare inire
momentul incovoietor siforta taietoare in afara imbinarii de continuitate;- dependerqa moment incovoietor - rotire in seqiunea de pe rearem.
7.3.4. Metodologie de calcul
7.3.4.1. Deeterminarea efortului unitar normal
1. in cazul unei pane solicitata de 0 fOr/a axiala si de 0 incarcare
perpendiculara pe axa sa longitudinala, efortul uni tar normal de calcul sa
rezulta prin suprapunerea urmiitoarelor eforturi unitare (vezi fig. 7.8):
- efortul unitar normal de incovoiere in plan vertical produs de
momentul incovoietor M,,;
- efortul unitar normal produs de forta axiaia N;
- efortul unitar normal produs de tncarcarea distribuita laterald qh,sd
care aqioneaza asupra talpii libere (ca rezultat al tendiruei de rasucire $ i de
incovoiere laterald).
2. Efortul unitar normal de pe sectiunea transversala a panei a.,sd va fi
determinat utilizand urmatoarele relatii:
- la nivelul talpii prinse pe tabla profilata a invelitorii :
«; «:=-+
asd W AefJ' ef
- la nivelul talpii l ibere:
a =My,sd + N,d + Mfz,sd (7.11)a sd W A W
efJ' ef fz
In relatii le de mai sus, valori le eforturi lor unitare individuale care se
(7.10)
148
dupa 0 directie paralela planului inimii, perpendiculara pe axa longitudinalaa panei;
WeLy - modulul de rezistenta al sect iunii ef icace corespunzatoaresolicitarii de incovoiere;
Nsd - valoarea de calcul a forte i axiale;
Aef - aria sectiunii transversale eficace corespunzatoare solic itar ii decompresiune axiala;
Wfz - modulul de rezistenta al unei sectiuni aloatuite din talpa l ibera a
panei ~i 0 portiune adiacenta din inima egala cu 1/6 din inal timea inimii,
determinat in raport cu axa ei central a paralela cu inima (deci pentru
incovoiere laterala); se va lucra cu aria bruta a talpii l ibere;
Mfz .Sd - moment incovoietor generat de incarcarea laterala qh.sd exercitat
asupra talpii libere ~i determinat in anumite sect iuni de-a lungul barei (de
exemplu in camp, pe reazemul intermediar, la imbinarea panei cu un t irant
sau in campurile dintre imbinarile panei cu contrafisele) . Daca talpa libera
a panei este int insa, Mfz.Sd se poate lua egal cu zero;
qh.sd = k, qsd - incarcarea Iaterala exercitata asupra talpii l ibere ~i
generata de fluxul de forfecare. Valoarea coeficientului k, se da in fig. 7.9
pentru cateva tipuri uzuale de sectiuni transversale.
3. Valoarea mornentului incovoietor Mfz,sd se determina astfel:
Mfz,sd =Mojz,sd '¢iJ (7,12)
in care: Mo,fz,Sd - valoarea de calcul a momentului la incovoiere lateral a in
anurnite sectiuni, care nu tine cont de rezemarea elastica;
~i,1 - coeficient de corectie care tine seama de rezemarea elastica,
depinzand de pozitia "I" a sect iuni i de calcul in lungul barei, de condij iil e
de rezemare "i" ~ide coeficientul elastic R al reazernului,
Valorile Mo.fz,sd' respectiv ~i.I' sevor obtine din tabelul 7.2, unde:
KL4R=__ a_
7 T ' 4 E Ifz
L. - distanta dintre punctele de rezemare a panei pe contrafi se sau, daca nu
149
se prevad contrafise, este deschiderea panei;
K - rigiditatea resortului liniar lateral, conform 7.3.2;
Ifz- momentul de inertie al sectiunii transversale brute a talpii l ibere a panei,
plus 0 portiune adiacenta de 116 din inaltimea inimii, dupa 0 axa paralela cu
planul inimii (pentru incovoierea laterala).
Condi- Pozitia
tii re- Sistemul sectiu- Mo.fz.Sd ¢i1
zemare nii 1
IIII
m 1 ) 1-0,0225R-'FI
" " ' T - s q " . s J - . . a ¢ 1 1 I l = 1+1,013Rfl.
5/12/2018 74356106-NP-012-97-Normativ-Pt-Calculul-Elementelor-Din-Otel-Cu-Pereti-Subtiri - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/74356106-np-012-97-normativ-pt-calculul-elementelor-din-otel-cu-pereti-subtiri 75/93
iNCARCARE Ict I'l.SdGRAVITATIONALA, Sd ;
[ = _ c _ , C E t I T R U LE ~ J3£ lAIERE (SC) L H
+4-khctSd kh'l.Sr-.J.4-l
kh"H
Daca centrul de tniere estelocalizat in parte a dreap\cfall! de coned or inccrcarealaterala ac t ioneazQ in seris
iNCA RCARE r- opus 1 ( 1 ' 'l.SdDE SMULGERE
I >CCT 'UNE) H 1 ': - f ~ ~ 'i~:~i,~)[ J~ CJ.hSd- khctSd kh<!.sa----+4
a 82H t - tfH t a kh2 -H f
IF H"<4iY-- kh=4TY-1fa 82H t - a 8
2H t
I F 1:;>4TY -- kh =H - 7:iY
Dace cen tru l de taiere estelocalizat in part ea drecptd
fatii de coneclor inciircarealaterala actioneaza in sensopus '
Fig. 7.9. Modelul care descrie transformarea torsiunii
talpii libere in incovoiere laterala
7.3.4.2. Yerificarea efortului unitar normal
I. Efortul unitar normal va satisface urmatoarea conditie:
l a I : : : ; _ L _as d y
M I
unde: I'M = I'MO dad Aet
(7.13)
0, in caz
contrar I'M = I'M1
150
2 'j' .~ m 9 ) ¢ 1-0,0314R..GO:
1 I 128q" . s J - . . a ! J" - 1+0 396R
iL . iL . ,
e 1 ? ¢ =1-0,0141R- s q " . s J - . . a
1e 1+0,416R
3 .~ - i ~ m 1 , 1-0,0178R1 I 1 24 q " . s J - . . a ¢3 m
1 +0,191R- i L• i •
e 1 2 ¢ = 1-0,01~5R- U q " · s J - . . a
3e. 1+0,198R
TabeIul7.
7.3.4.3. Verificarea stabilitiuii talpii libere comprimate a panei
1. Veri ficarea stabil itatii talpi i l ibere comprimate se face cu ajutorul
relatiei:
i( M p d + N S d ) + M r z . sd s_ L _ (7.14)
X Werr Ae( Wfz Y MI
unde:
My.Sd;Nsd;Mfz.sd;Wef;Aefi Wfz se iau conform paragr. 7.3.4.1.x=coeficient de flambaj a 1 talpii libere determinat conform paragrafului
5.1.2, pentru curba de flambaj "a" ~i zveltetea redusa Hz
1 _A =_L (7.15)
[: i A I
Ifzt_ lungimea de flambaj a talpii libere, dependent a de condi tii le de
rezemare pentru pierderea stabili tati i laterale ~i de distributia fortei axiale
(conform punctelor 2, 3 sau 4 din continuare).
151
itz
- raza de inertie a sectiuni i brute a talpi i libere plus 0 portiune
adiacenta de 116 din inaltimea inimii, in raport cu 0 axa paralela cu planul
inimii.
5/12/2018 74356106-NP-012-97-Normativ-Pt-Calculul-Elementelor-Din-Otel-Cu-Pereti-Subtiri - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/74356106-np-012-97-normativ-pt-calculul-elementelor-din-otel-cu-pereti-subtiri 76/93
2. Lungimea de flambaj a talpii libere pentru 0 variatie a efortului
unitar de compresiune in talpa pe lungimea L, conform figurii 7.10.
Fig. 7. 10. Lungimea de flambaj a talpii libere in cazul variatiei efortului
unitar de compresiune (zonele hasurate indica regiuni comprimate)
Daca se respect a conditia:
O$R $200a
se ia (vezi ~i fig. 7.10):
I =07L (1 +13 1R 1.6)-0.125[: '0 '0
(7.16)
KL4unde: R =__ a_
D 1 T 4 E 1[:
cu K si L, conform paragrafului 7.3.4.1.
Daca talpa libera a panei este fixatd pentru deplasarea laterald (de
exemplu prin tiranti) se va diminua In mod corespunzdtor lungimea de
flambaj (se va vedea punctul 4 pentru 0 aproximatie acoperitoare a
acesteia).
3. Lungimea de flambaj a talpii l ibere in cazul unei variatii a efortului
unitar de compresiune conform figurii 7.11.
152
Fig. 7.11. Lungimea de t1ambaj a talpii libere in cazul variat iei efortului
unitar de compresiune (zonele hasurate indica regiuni comprimate)
Daca se respecta conditia:O$R$200
se ia: Ir = =7] Lo(l +7]2 R 7 ] ' ) 7 ] . j
unde:
(7.17)
.j
K L "R=-
1 T . j E I[:
unde: La - distanta intre punctele de reazeme ale panei pe tiranti .
Coeficientii 7 1 1 paua la 7 1 4 se iau conform tabelului urmator. Dad nu se
prevad t iranti, atunci : La = L.
Numarul tirantilor prevazu]i 7 1 1 7 1 2 7 1 J 7 1 4
pe 0 deschidere
0 0,526 22,8 2,12 -0,108
I 0,622 66,7 2,68 -0,084
2 sau 3 0,713 62,7 2,75 -0,084
mai mult de 3 1,000 30,4 2,28 -0,108
1'.1catul care se prevad mai mult de 3 tiranti pe deschidere, se poate
face .$ 1 un calcul supl imentar, lucriind ell valorile corespunziitoare cazuluiciind se prevdd 2 sail 3 ti ranti , insa ell lungimea L a = Ll3 pentru
determinarea coeficientului de flambaj. Se va alege valoarea minima de
flambaj intre cele doua valori astfel rezultate.
153
4. Daca efortul unitar de compresiune este constant pe lungimea barei
(de exemplu in cazul unei incercari exterioare cu 0 forta axiala de valoare
relativ ridicata), lungimea de tlambaj a talpii libere se va determina conform
relatiei de la punctul 3, lucrand cu valorile 1 1 corespunzatoare cazului cand
avem mai mult de 3 tiranti,
5/12/2018 74356106-NP-012-97-Normativ-Pt-Calculul-Elementelor-Din-Otel-Cu-Pereti-Subtiri - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/74356106-np-012-97-normativ-pt-calculul-elementelor-din-otel-cu-pereti-subtiri 77/93
7.4. Elemente profilate pentru deschideri mari (chesoane)
7.4.1. Caracteristici geometrice ale seqiunii transversale a chesoanelor
1. Chesoanele sunt elemente cu sectiune transversala forma de U(similara sectiunilor transversale din fig. 7.12) realizate cu doua inimi
verticale avand la partea superioara care un rebord, legate intre ele la partea
inferioara printr-o talpa lata cu rigidizari intermediare.
2. Prescriptiile de calcul prezentate in continuare sunt valabile in limita
caracteristicilor geometrice din tabelul 7.3.
Tabelul 7.3 Domeniu de valabilitate
0.75 ~ l" , [mm] ~ 1.5
30 ~ b; [mm] ~ 60
60 ~ h [mm] ~ 200
300 ~ b; [mm] ~ 60 0
1{.{ ~ 10 mm4/ 1 I 1 1 1 1
(X { ~ 1000 mm
(e, ~ 300 mm)
(e" ~ 30 mm)
(numai in cazul diafragmelor)
154
Fig. 7.12. Forme t ipice si dimensiuni geometrice ale sect iunilor
transversale de chesoane
7.4.2. Metodologia de calcul peniru elemenie incovoiate
Procedura de proiecrare depinde de distributia eforturilor unitare pe
sectiune.
7.4.2.1. Talpa lata intinsa
Secventa de proiectare cuprinde urmatorii pasi (Vezi si f ig. 7.13):
1. Pas 1: Determinarea centrului de greutate al sectiunii transversale
brute.
155
2. Pas 2: Se esti rneaza latimea efieaee a talpii late tinand eont ~~ rigidizaril:
intermediare, pe baza distantei eode la eentrul de greutate la fibra extrema
a talpii superioare eu formula:
b =aFcbue] 11
(7.18)
I _l _
t •=2 , 29 ( ~ ) 3 [mm)
b"
I, - momentul de iner tie al talpii late rigidizate in raport eu ax a central a
orizontala (mm']
L - desehiderea elementului (easetei).
5/12/2018 74356106-NP-012-97-Normativ-Pt-Calculul-Elementelor-Din-Otel-Cu-Pereti-Subtiri - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/74356106-np-012-97-normativ-pt-calculul-elementelor-din-otel-cu-pereti-subtiri 78/93
eu:
r sou f ' - ' - C G B 2-LS1
.
~bu~f/2 r - - +-I-buef!2
PAS 2 )
bu/2
PAS 1
PAS 3 51 4
Fig. 7.13. Pasii proeedurii de detern:in~re~a momentului eapabil, talpa
lata este mnnsa
0, = h/b,
O J = L z b ,
t·. grosimea peretelui elementului [mrn] .. , .
t' _grosimea echivalenta de perete a talpii late rigidizate si:
156
3. Pas 3. Determinarea ariei eficace a zonei eomprimate a sectiunii
lucrand eu raportul ' i f; = a/a, obtinut considerand ea rebordul eomprimat
lucreaza eu sectiunea efieace (redusa datori ta voalarii ), dar ca inima nu este
afectata de voalare (este integral eficace).
4. Pas 4. Determinarea pozitiei definitive a centrului de greutate alsectiunii transversale si a momentului ei capabil ea valoarea minima intre
valoarea calculata eu ordonata Z, ~ivaloarea calculata eu ordonata Z, (vezi
fig. 7.13).
5. Prin urmare:
~·wf.M = " efr
c.Rd
YM2
(7.19)
Iunde: W = . . . . 1 : . . sau
ef Zc
IW=_l'_
ef Zt
t~= fyb
TM2 = 1,25
~ = I, 12 . a/2000 daca 300 mm S; a, S; 1000 mm ~i
~ = 1,0 daca a, S; 300 mm
in care "a," este pasul (distanta in lungul elementului) intre eonectorii
prevazuti la nivelul rebordului ~i care as igura impiedicarea deplasarii lui
laterale.
Observatii:
J. Pentru calculul sageti! in starea timita a exploatarii normale, nu se
va line cont de rigidizdrile intermediare ale talpii.
2. Efectul modificarii distributiei eforturilor unitare normale pe talpa
lata datori ta forfecarii ("shear lag ")se va lua in considerare daca Llb".e! S;
20. in acest caz trebuie sa se lina cont si de reducerea liuimii eficace b".e!
conform paragrafului 4.4.3.
157
3. Casetele care nu au prevdzute rigidiziiri pe talpa lata se vor calcula
simplu adoptdnd aceasta arie eficace pentru talpa inferioard ca $i pentru
rebordul comprimat.
7.4.2.2. Talpa lata comprimatd
Conectorii (in mod normal ni turi oarbe) vor fi amplasati pe inaltirnea
inimii in imediata vecinatate a talpii.
Pentru 0 evaluare suficient de precisa a deformatiilor datorate
conectorilor se va uti liza procedura normala pentru tabla cutata.
2. In starea limita valoarea fluxului maxim de forfecare se limiteaza la:
5/12/2018 74356106-NP-012-97-Normativ-Pt-Calculul-Elementelor-Din-Otel-Cu-Pereti-Subtiri - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/74356106-np-012-97-normativ-pt-calculul-elementelor-din-otel-cu-pereti-subtiri 79/93
Secventa de proiectare cuprinde urmatorii pasi (vezi si f ig . 7 .14):
I. Pas 1. Determinarea ariilor eficace pentru:
- talpa lata ca un perete interior supus la compresiune;
- rebordurile inguste care sunt integral eficace (sunt intinse):
- inimile ca pereti interiori (vezi paragraful 3.2 ) si supuse unui efortunitar variabil cu 'i f = ofo, se considera ca talpa comprimata lucreaza cu
sectiunea redusa, dar inima este integral eficace.
2. Pas 2. Determinarea pozitiei definitive a centrului de greutate si a
momentului capabil, ca valoare minima intre valoarea calculata cu ordonata
Z, si valoarea calculata cu ordonata Z; (vezi ~iparagraful 4.4).
3. Prin urmare:
(7.20)
7.4.3. Calculul la forfecare ~i la cedare prin deformarea locala a
inimii ("web crippling")
Se va vedea capitoluI4.8.
7.4.4. Calculul chesoanelor cu diafragme ce lucreaza la forfecare
I . Utilizarea casetelor pentru obtinerea unor diafragme care sa lucrezela forfecare este conditionata de existenta rigidizarilor intermediare pe talpa
acestora ~i de executarea prinderilor pe inimi amplasand conectorii la
distante care sa nu depaseasca valoarea e, = 300 mm si la distanta eu de eel
mult 30 mm de talpa (fig. 7.15).
158
1
TvRd=5 l-Il; (//9)4 (7.21)
b :unde: Tv [Nzrnm] - t1uxul de forfecare din diafragma care poate fi preluat
de conectori ~i imbinari;II [mmvrn] - momentul de inertie al talpii;
b; [mm] - Iatimea geometries a talpii .
bo
1M} t tou [ - ' - ' - C G 82.I '-'_'-CG_._ .-CG
A8,
bu/2 ~,bu,ef/2l- U--1 bPAS' u,efl2
G '2 = f Y I T I I I I I D ~ ( J 2 < f y B I m $>
I,tt s a J u 'C1
·-CG8
-J.-·-·fCGBl . t · _ · t t 2
I LG: f .
1 < y I l l I I l i I l l l l i ! ! l I H l I l I l I I 1 D G i : . fy lI DPA S 2
Fig. 7 .14. Pasii procedurii de determinare a momentului capabil, talpa
lata fiind comprimata
3. FJuxul de forfecare efectiv Tv in stare l imita a exploatari i normale
este limitata la:
159
(7.22)
unde: S [N /mm ] - rigiditatea la forfecare, care in absenta datelor provenite
din incercari experimentale se poate deduce folosind relatia:
s = aLb [N/mm]
distributie, Este escntiala menjinerea echilibrului intre incarcarile de calcul
~i eforturi.
2. Unul dintre criteriile de alcatui re a imbinarilor de asamblare si/sau
solidarizare, respectiv a imbinarilor de continuitate (innadiri), va fi usurinta
executiei acestora, atat in faza de executie, cat ~i in cea de montaj. Se va da
5/12/2018 74356106-NP-012-97-Normativ-Pt-Calculul-Elementelor-Din-Otel-Cu-Pereti-Subtiri - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/74356106-np-012-97-normativ-pt-calculul-elementelor-din-otel-cu-pereti-subtiri 80/93
ee(b-bU)
cu: L - lungimea diafragmei (pe directia deschiderii casetelor) in [m];
b - latim ea geome tr ic ii a
diafragmei (b = 1: b) [m]:
e, - pasul de amplasareal conectorilor imbinarii de
continuitate [in], cu conditia
es~0,3 mm;
a = 2 x 103 [N/mm]
(factor de rigiditate obtinut
prin incercari experimen-
tale). Fig. 7.15. Pozitionarea conectorilor
8. iMBINARI ALE TABLELOR PROFILATE ~I BARELOR ell
PERETI SllBTIRI
8.1. Generalitati
I. Prescriptii le din acest capi tol ale prezentului normativ se retera la
tipurile de imbinari mecanice si sudate uti lizate in practica curenta pe plan
mondial la asamblarea elementelor din otel profi late la rece.
Materialele pentru sudare si suruburile uti lizate in prezent in Romania
vor respect a prevederile STAS 10108/0-78, STAS 767/0-88, STAS 76712-78
si din standardele de calitate si de produse ale materialului utilizat suruburile
pentru tabla corespunzatoare STAS 8795/87 si STAS 9344/5-90, niturile si
bolturile pentru asamblare prin impuscare se utilizeaza conform prescriptiilor
in vigoare. Calculul imbinanlor se va face pe baza unei distributii a
eforturilor in structura, cat mai apropiata de realitate si care line cont de
raportul int re rigidi tati lee diferi telor elemente. Modul in care se transmite
eforturile prin elementele imbinarii t rebuie sa fie in concordanta cu aceasta
160
III
atentie gabaritelor necesare strangeri i suruburi lor, execut iei sudurilor,
inspectarii ulterioare, diverselor tratamente ale suprafetei ~i int retinerii
acesteia.
3. Ducti litatea otelului influenteaza distribut ia eforturilor care apar in
cadrul unei imbinari. Din acest motiv nu este necesar sa se determine
tensiunile reziduale sau tensiunile aparute datorita strangerii suruburilor sau
abaterilor normale la montaj.
4. Intersectii.
In mod uzual, axele barelor concurente intr-un nod trebuie sa fie toate
concurente intr-un punct. Acolo unde acest lucru nu se realizeaza ~i apar
excentricitati, atat barele cat ~i imbinarile, trebuie calculate tinand cont de
momentele suplimentare care apar. In cazul imbinarilor cu suruburi la
profilele comiere sau forma de T, se va lucra cu axele suruburilor ~i nu cu
axele centrelor de greutate ale barelor.
5. Structuri cu noduri articulate.
La structurile cu noduri articulate, nodurile dintre barele structurii
trebuie sa poata transmite fortele prevazute prin calcul ~i de asemenea sa
suporte rotirile rezuItate prin deformarea structurii sub sarcina. In noduri nu
este .permis sa se dezvolte momente suplimentare care sa afecteze barele
componente.
6. Structuri cu noduri rigide.
La structurile cu noduri rigide, nodurile dintre barele structurii trebuie
sa poata transmite fortele si momentele prevazute prin calcul. In cazul unui
calcul in domeniul elastic, rigiditatea nodului va fi mai mare sau egala cu
rigiditatea barei. In cazul unui calcul in domeniul plastic, momentul capabil
al imbinarii trebuie sa fie mai mare sau egal cu momentul capabil al
sectiunii barei si, in plus, imbinarea trebuie sa aiba 0 capacitate de rotire
suficienta,
16 1
7. Structuri cu noduri semi-rigide.
La structurile cu noduri semi-rigide, nodurile trebuie sa asigure legaturi
cu un grad controlabil de rigiditate intre bare. Pe langa preluarea fortelor ~i
momentelor, nodurile trebuie sa fie capabi le sa asigure gradul de incastrare
prevazut. Este impor tant ca imbinarea sa nu fie nici prea r igida, nici prea
flexibila, pentru a se conforma in mod corespunzator comportamentului
+.
5/12/2018 74356106-NP-012-97-Normativ-Pt-Calculul-Elementelor-Din-Otel-Cu-Pereti-Subtiri - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/74356106-np-012-97-normativ-pt-calculul-elementelor-din-otel-cu-pereti-subtiri 81/93
presupus prin calcul. Daca momentul capabil al imbinarii este mai mare
decat eel al barelor concurente in nodul respectiv (nod cu rezistenta
partiala), se va demonstra ca imbinarea asigura 0 capacitate de deformare
suficienta pentru redistribuirea integrala a incarcarii corespunzatoare starii
limita care se instaleaza.
8. Efortul capabil al conectorilor.
Efortul capabil al conectori lor se va determina conform prescriptii lor
din tabelele 8.3 - 8.6 sau prin incercari experimentale.
9. Eforturile in conectori.Fortele taietoare care aqioneaza asupra fiecarui conector dintr-o
imbinare se considera egale (cu exceptia cazului sudurilor), cu conditia ca
acesti conectori safie suficient de ductili ~i sa nu cedezeprin forfecare.
10. lmbinari supuse vibratiilor si/sau incarcarii reversibile.
Atunci cand 0 imbinare este solicitata la soc sau la vibratii, se vorutiliza pentru realizarea ei suruburi de inalta rezistenta pretensionate,
dispozitive de blocare sau suduri. Cand 0 imbinare este solicitatade un efort
unitar reversibil (cu exceptia cazului in care acest efort unitar provine
exclusiv din vant) sau acolo unde, din motive speciale, nu sunt admise
lunecarue in imbinare (jocurile), se vor folosi suruburi de inal ta rezistenta
pretensionate, suruburi pasuite (precise) sau sudura.
8.2. hnbinari co conectori mecanici
8.2.1. Tipuri de conectori mecanici
1. in cadrul acestui capitol se prezinta presciptii de calcul pentru
urmatoarele tipuri de conectori mecanici:
a. nituri oarbe (fig. 8.1): permit asamblarea a doua table subti ri la care
accesul nu este permis decat pe 0parte.
162
+~
Fig. 8.1. Exemple de nituri oarbe
b. suruburi cu piulita ~i tija filetata pana la cap;
c. bolturi impuscate (ig. 8.2);
d. suruburi speciale, * 'espectiv: ,II!
d 1 0 suruburi au to - :~:.
filetante cu filet refulant I
(fig. 8.3);
Tipul A este utilizatpentru imbinarea a doua
table subtiri, tipul Beste
utilizat pentru imbinarea
unei table subti ri cu 0 tabla
mai groasa de 2 mm, iar
tipul C pentru imbinarea
unei table subti ri cu 0 tabla . . ,. ~ d 4 Fig. 8.2. Exemple de bolturi impuscate
mar groasa e mm.
d2• suruburi autofiletante cu filet taietor (fig. 8.4): se utilizeaza
pentru prinderea unei table subti ri pe un element mai gros;
d., suruburi autoperforante ~i autofiletante (fig. 8.5).
Aceste suruburi i~i foreaza ~i i~i fileteaza gaura in cadrul aceleiasi
operatiuni.
Alte detalii constructive in legatura cu conectorii mecanici se dau in
tabelul 8.1.
T T V
163
5/12/2018 74356106-NP-012-97-Normativ-Pt-Calculul-Elementelor-Din-Otel-Cu-Pereti-Subtiri - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/74356106-np-012-97-normativ-pt-calculul-elementelor-din-otel-cu-pereti-subtiri 82/93
A B CFig. 8.3. Suruburi autofiletante eu fi let refulant
1 0 I F I GI 1
LAmerican Nati,onat $~andarCl __j
Fig. 8.4. Suruburi autofiletante eu fi let taietor
164
T
Fig. 8.5. ~uruburi autoperforante ~i
autofiletante
lSO-OIN
• •Suruburi M6 pana la Ml6
•
•
•
•
• •
•
~urub autofiletant4>6,3mm eu saiba
4>~ 16mm, groasa de I
mm ~i eu elastomer
Surub eu eap hexagonal
4>6,3mm sau 6,5mm eu
sa iba 4>~ 16mm, groasa
de 1 mm ~i eu elastomer
Suruburi autoperforante
eu diametrele: 4>4,22mm;
4>4,8mm; 4>5,5mm sau4>6,3mm
~urub eu filet taietor
4>8mm eu sa iba
4 > ~ 16mm, groasa de 1
mm eu sau tad. elastomer
Nituri eu diametrele:
4>4,Omm; 4>4,8mm;
4>6,4mm
•Tabelul8.1
Bol tu r i lmpusca te eu
pistolul
165
8.2.2. Cerirqepentru proiectare
1. lmbinarile vor f i compactate ca forma ~idirnensiuni. Conectorii vor
fi astfe1 amplasati in cadru1 imbinarii Incat sa existe spatiu suficient pentru
montaj ~i tntrepnerea ulterioara,
_ pz l2?1???Sf~ssSSSSSSg -
Fo r f ec a r e a c o n e ct o r u lu i Ruperea din intindere a conectorulvi
5/12/2018 74356106-NP-012-97-Normativ-Pt-Calculul-Elementelor-Din-Otel-Cu-Pereti-Subtiri - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/74356106-np-012-97-normativ-pt-calculul-elementelor-din-otel-cu-pereti-subtiri 83/93
.2. Conectori i t rebuie sa aiba 0ductilitate suficienta si sa nu cedeze prin
forfecare.
3. Conectorii trebuie sa asigure t ransmiterea eforturi lor as a cum s-a
prevazut prin calcul, pe intreaga perioada de viata a constructiei. Conditiageneral a este:
Fi.sd~Fi.Rd (8.1 )
unde: F, sd - forta aplicata conectorului provenita din incarcarrile de calcul;
Fi.~d- efortul capabil al conectorului.
8.2.3. Determinarea efortului capabi/ normat al imbinarii
1. Efortul capabil ~i f lexibili tatea unei imbinari sunt condit ionate de
modul ei de cedare care depinde la randul sau de tipul solicitari i (forfecare
si/sau intindere): se va vedea tabelul 8.2.
2. Efortul capabil normat al unei imbinar i se va baza de preferinta pe
o prelucrare statistics a incercarrilor experimentale efectuate in scopul
determinarii ei.
3. In afara de determinarea pe cale experimentala, efortul capabil
normat se poate determina ~i prin calcul, utilizand formulele
corespunzatoare.
4. Pentru imbinar ile solicitate exc1usiv de incarcari s tatice, efortul
capabil al acestora la forfecare ~i la intindere se va determina pr in calcul
conform tabelelor 8.3-8.6, care conduc la rezultate acoperitoare. Tot incadru1 tabelelor indicate se prezinta domeniile de valabilitate ale formulelor
prin limitarea dimensiunilor conectorilor ~ia grosimii de table.
166
Strivirea conectorulul
,
Smulgerea conectorului
I t==¢WAA/47ffffAU@
I I
! ! - , -Sm . : : , u " , lg : : ; e t 'O_ ; ; a :_ :C U; : :_ : , i n : : :c J : : : i n a : :re . : : . . : : , a: :: co n: :e ct or u~ :. :: :l !: :: ui ~- 4- ~F o rf ec ,r e. W l ei t ab le
Plastificarea tablei eelei mai sublin Smulgerea unei table
Plutific.", . color doua table
~Z222l
I I
Deform'tie mare , tablei
Tabelul8.2
8.2.4. Determinarea efortului capabil de calcul al tmbinarii
Coeficientul de siguranta 'Y M aplicat valorii normate a efortului de calculal imbinarii pentru obtinerea valorii de calcul a acestuia, se va lua ' Y M 2
1,25.
167
8.2.5. Notatii utilizate e n tabelele 8.3-8.6
d, - diametrul nominal al conectorului
d - diametrul nominal al gaurii
d - diametrul saibei sau al capului conectorului
e~- distanta intre axa conectorului ~imarginea tablei pe directia incarcarii
Fp•Rd - efortul capabil al unui conector la intindere corespunzator cedarii prin
smulgerea tablei sau prin forfecarea tablei injurul capului conectorului (vezi
tabeluI8.2)
Fo•Rd - efortul capabil al unui conector la smulgere
FI•Rd - efortul capabil al unui conector la intindere
Fc•Rd - efortul capabil al conectorului la smulgerea cu inclinare (vezi tabelul
5/12/2018 74356106-NP-012-97-Normativ-Pt-Calculul-Elementelor-Din-Otel-Cu-Pereti-Subtiri - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/74356106-np-012-97-normativ-pt-calculul-elementelor-din-otel-cu-pereti-subtiri 84/93
(fig. 8.6) . .P I - distanta intre axele conectori lor consecutivi (alaturati ), pe directia
incarcarii (fig. 8.6)f - valoarea de calcul a efortului unitar in sectiunea neta a barei (tablei)
f:b
- rezistenta la rupere din intindere a materialului din care este executat
conectorul
fu - rezistenta la rupere din intindere a tablei cu grosimea "t" .
r - valoarea raportului intre efortul t ransmis de surubul (sau de suruburile)
din sectiunea respectiva ~i efortul de intindere din element in aceeasi
sectiune
t - grosimea tab l ei celei
mai subtiri
tl - grosimea tablei celei
mai groase
e2 - distanta int re .axa
conectorului ~i margi-
nea tablei dupa directiaperpend iculara pe
directia incarcarii (vezi fig. 8.6)
P2 - distanta intre axele conectorilor consecutivi dupa 0 directie
perpendiculars pe directia incarcarii (vezi fig. 8.6)
A - aria bruta a sectiuni i surubului
As - aria neta a sectiunii surubului (pentru determinarea rezistentei la
intindere)
A - aria sectiunii nete a tablei
F n _ efortul capabilla presiune pe gaura, corespunzator modului de cedare
p;i~ plastificarea tablei in jurul gaurii surubului, inclusiv inclinarea ~i
forfecarea acestuia
F - efortul capabil al elementului structuralla intindere -
Fn
•
Rd
_ efortul capabil al conectorului la forfecare, corespunzator unui plan
d~'forfecare (suruburile utilizate la asamblarea tablelor subtiri cu tija filetata
parra sub cap)
P,
Dir~ Iincorca rii' _
Fig. 8.6. Distante int re conectori
168
8.2)
Fs.Rd - efortul capabilla forfecare al sudurii prin puncte
a - coeficient definit in concordanta cu formula de calcul utilizata,
8.2.6. Reguli de calcul suplimentare in legiiturii cu tabelele 8.3 - 8.6
1·. Conectorii pot f i uti lizati ~i dincolo de limitele de valabi litate -ale
formulelor, insa eforturile lor capabile la diferite moduri de cedare trebuie
determinate experimental.
2. Se considera ca deformatia conectorilor este acceptabila dad sunt
respectate condit ii le de rezistenta din tabelele 8.3-8.6 ~i Iatimea pereti lor
asamblati este mai mica de 150 mm.
3. In toate cazurile in care conectorii sunt solicitati la t ractiune, efortul
pe fiecare conector se considera axial. De asemenea, se considers ca saiba
este suficient de rigida pentru a nu prezenta deformatii mar i sau pentru a nu
fi smulsa peste capul conectorului. Atunci cand conectorii sunt descentrati ,
deci cand prinderea se face nu la mijlocul llitimii, ci la un sfert de llitime,se lucreaza cu valoarea de calcul 0,9 Fp.Rd , iar daca avem doi conectori
amplasati la sfert de latime, se lucreaza cu valoarea de calcul 0,7 Fp.Rd (vezi
fig. 8.7).
~*cj F v . Rd
Fig. 8.7. Reducerea efortului capabilla intindere a
conectorilor ca urmare a amplasarii lor excentrice
4. Cand efortul capabil Fo.Rd corespunzator modului de cedare pr in
smulgerea conectorului este mai mic decat efortul capabil Fp•Rd corespunzator
modului de cedare prin smulgerea tablei, trebuie sa se demonstreze prin
incercari experimentale ca exista suficienta capacitate de deformare a tablei.
169
5. In ceea ce priveste diametrul gaurilor f il et at e a nt er io r mont ar ii
suruburilor, se va line cont de indicatiile producatorului suruburilor.
Aceste indiaui i se vor baza pe urmdtoarele cri terii :
- momentul de strangere aplicat surubului vaf i cupiqin mai mare deciu
momentul de inf iletare (realizarea unei "impanari "):
- momentul de striingere aplicat suruhului vafi mai mic dectu momentul
de strivire a f iletului sau deforfecare a capului surubului;
(4) Observatii
- c ap ul p erf orm at a l n itu lu i s e p re su pu ne c rt e ste in c on tac t cu tab la ce a
mai subtire
- in absenta u no r f orm ul e p en tr u c al cu lu l sau, e fo rt ul c ap ab il F v.Rdse
v a d et er rn in a p e c al e e xp er im e na tl a
5/12/2018 74356106-NP-012-97-Normativ-Pt-Calculul-Elementelor-Din-Otel-Cu-Pereti-Subtiri - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/74356106-np-012-97-normativ-pt-calculul-elementelor-din-otel-cu-pereti-subtiri 85/93
- momentul de infiletare va fi mai mic deau 2/3 din momentul de
forfecare a capului surubului.
T ab elu l 8 .3 . - Y alo n d e calcu l ate e to rtu nn cap ab il al n itu rilo r o arb e
(1) Con e ct or ul l uc re az a l a f or fe ca re .
Efortul capabil aI conectorului la presiune pe gaurii .
Fb.Rd= a.fu·dn·t/ 'YMZcu 'YMZ =1.25unde:a=3.2V ' t /dn p en tr u t =t l a : : ; ;2. 1
a=2 .1 pentru tl~2.5 tCoeficientul a se determina p ri n i nt er po l a re cand 1 < t / t<2.5
Efortul capabil aI conectorului la tntindere
Fb.Rd=An. fJ 'YMz cu 'YMZ=1.25
Efortul capabil aI unui con ector la forfecare trebuie sa indeplineascdconditia:
F b.R d~ 1..2 M AX (F b.Rd;Fn.Rd)
(2 ) Conectorul lucreaza la intindere,
N u s e r ec om an da a ce st ti p d e s ol ic ita re . T re bu ie s a in de pli ne as ca
conditia:
F I, Rd ~n F p .Rdunde F I.Rd- e fo rtu l cap ab il la intindere
F p .R d- e fo rtu l c ap ab il l a p re siu ne p e g au ra
n - n um aru l d e co ne cto ri
( 3) D om en iu l d e v al ab ili ta te a l f or mu le lo r
el
~ 3 d,
e z ~ 1. 5 d,
PI ~ 3 d, 2.6 mm sd, ::;;6 .4 mm
Pz~3dn
170
T aO e iu i 8 .4 . - Y alo n d e calcu l ale e to rtu lu i cap ab il al su ru bu nlo r
au to f il e t a n te ( si a u tope rfo ran te )
(1 ) Conectorul l u cr e az a l a fo rf e ca re .
Efottul capabil aI conectorului la presiune pe gaura, modul de
cedare prin plast ificarea tablei in jurul giiuri i (presiune pe gourd};
Fb.Rd=3.2.fu·dn· t/ 'YMzcu 'YMZ=1.25
Efortul capabil al conectorului la intindere
Fb.Rd=An· fJ 'YMZcu 'YMZ=1.25
Efortul capabil al unui conector trebuie sa indeplineascd condit ia:
F b.R d~ 1 .2 M A X (F b.Rd;F n.Rd)
( 2) C on ec to ru l e st e s oli ci ta t l a intindere,
Efortul capabil la smulgerea sau la forfecarea tablei:Fb.Rd=d w·t.fJ 'YM Zcu 'YMZ =1.25
Efortul capabil la smulgere aI unui con ector:
FO .R d= 0 .6 5 .t l· dn ·f u" /' YM2c u 'YM2 1 .2 5 i ar fu.s=rezistenta la intindere atable i superioare
Efortul capabil al unui conector trebuie sa indeplineascd condit io:
F b ,R d~ MAX ( nF v .R d ;FO , R d )
( 3) D om en iu l d e v al ab ili ta te a l f orm ul elo r
e, ~ 3 dn
e2 ~ 1.5 d,
PI ~ 3 d, 3 .0 mm s; d, ::;;8.0 mm
P2~3dnLa intindere este ne cesar ca: 0 .5 m m ::;;t::;;1 .5 m m ~ i tl~0.9 mm
171
(4) Observatii
- capul surubului autofiletant (si autoperforant) se va amplasa ast fel
incat sa fie in contact cu tabla cea mai subtire
- in absenta unor formule pentru calculul sau, eforturile capabile Fy,Rd'
Ft,Rd se vor determina pe cale experimenatla
(4) Observatii
- Dad se ambaleaza un pachet continand mai mult de doua table.
conectorul t rebuie sa aiba efortul capabil la intindere mai mare decat
valoarea Fp,Rd'Ft.Rdinmultita cu nurnarul tablelor din pachet
- in absenta unor formule pentru calculul lor, eforturile capabile Fe,Rd'
5/12/2018 74356106-NP-012-97-Normativ-Pt-Calculul-Elementelor-Din-Otel-Cu-Pereti-Subtiri - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/74356106-np-012-97-normativ-pt-calculul-elementelor-din-otel-cu-pereti-subtiri 86/93
Tabelul 8.5. - Valori de calcul ale efortului capabil al bolturi lor
impuscate
(1) Conectorul este solicitat la forfecare.
'Efortul capabil al conectorului la presiune pe gaura
Fb,Rd=3.2.fu·dn·t/'YM2cu 'YM2=1.25
Efortul capabil al conectorului la intindere
Fb,Rd=An·fJ'YM2cu 'YM2=1.25
Efortul capabil al unui conector trebuiesii indeplineascd condqia:
Fb,Rd~1.5 MAX (Fb,Rd;Fn,Rd)FYRde va determina experimental
(2) Conectorul este solicitat la intindere,
Efortul capabil la smulgerea tablei sau la forfecarea tablei:
- la incarcari statice: Fp,Rd=dw.t.fJ'YM2 cu 'YM2=1.25
- la incarcarea din vant: Fpr,Rd=0.5 ~. t . fJ 'YM2
Efortul capabil la smulgere al unui conector:
Fo,Rd=n FO,Rd unde n = numarul de conectori
Efortul capabil la intindere al unui conector:
Fb,Rd~ FO,Rd
(3) Domeniul de valabilitate al formulelor
e, ~ 4.5 d, 3.7 mm sd, ::;;6.0 mm
e2 ~ 4.5 d, iar pentru d,= 3.7 mm; tl ~ 4 mm
PI ~ 4.5 d, dn=4.5 mm: tl~6 mmP2 ~ 4.5 d, dn=5.2 mm; tl ~8 mm
La intindere este necesar ca: 0.5 mm ::;;tS 1.5 mm ~i tl~6 mm
172
Fy.Rd.Fo,Rdtrebuie determinate pe cale experimental a
Tabelul 8.6. - Valori de calcul ale eforturi lor capabile ale suruburi lor
(1) Conectorul este solicitat la forfecare.
Efortul capabil al conectorului la presiune pe gaurd.
Fb.Rd=2.5 a.fu·dn,t/'YM2 cu 'YM2=1.25
unde:
o=valoarea minima intre 1 ~i (e/3dn);
Efortul capabil al conectorului la intindere
Fn,Rd=An·fJ'YM2cu 'YM2=1.25unde:
fn=(1-0.9r+3r d/u)fusfu
iar u= minimul intre 2e2 ~iP2
r= raportul dint re numarul de suruburi in sectiunea transversal a ~inumarul total de suruburi al imbinarii
Efortul capabil la forfecare al unui conector:
Fy,Rd= 0.6.fub·A'! 'YM2pentru suruburi din clasele de calitate 4.6. 5.6 ~i
8.8
FY,Rd=0.5.fub,A'!'YM2pentru suruburi din clasele de calitate d.B, 5.8.
6.8 ~i 10.9
FY,Rd~1.2 (Fb,Rd;Fn,Rd)
(2) Conectorul este solicitat la intindere.
Efortul capabil la intindere al unui conector:Ft,Rd=0.9.fu·A'!'YM2 cu 'YM2=1.25
Celelate moduri de cedare trebuie studiate pe cale experimental a
173
(3) Domeniul de valabilitate al formulelor
e, ~ 1.5 d,
e2 ~ 1.5 d,
PI ~ 3 d,
P 2 ~ 3 d,t~ 1.25 mm
Suruburi de diametru minim M6 ~i clase
de ealitate 4.6 pana la 10.9
8.3.2. Efortul capabil al sudurilor
8.3.2.1. Imbinari ale tablelor de otel prin sudura in puncte
1. Efortul eapabil al sudurilor la forfeeare se determina conform
relatiilor din tabeluI8.7. Simbolurile folosite au urmatoarea semnificatie:
5/12/2018 74356106-NP-012-97-Normativ-Pt-Calculul-Elementelor-Din-Otel-Cu-Pereti-Subtiri - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/74356106-np-012-97-normativ-pt-calculul-elementelor-din-otel-cu-pereti-subtiri 87/93
8.2.7. Conectori solicitati simultan la forfecare ~i intindere
Atunci cand un eoneetor este solieitat simultan la forfeeare ~iintindere,
el va fi verifieat eu ajutorul formulei:
F Ft.sd + v.sd s1 (8.2)
r.: FV,Rd
Aceasta formula de interactiune nu se aplica in eazurile prezentate in
paragraful 7.2.3 punetul 6.
8.3. imbinari sudate
8.3.1. Tipuri de imbinari sudate
1. Prescriptiile prezentate in aeest subeapitol se aplica:
- imbinarilor eu sudura prin punete;
- imbinarilor eu sudura realizate prin rezistenta ~i fuziune;
- imbinarilor prin suprapunere eu suduri de colt;
- imbinarilor cu sudura prin fuziune.
2. Regulile de cal cuI pentru imbinari sudate prezentate in eele ee
urmeaza, sunt valabile numai pentru table eu grosimi mai m ici sau egale eu
4 mm, iar elementul mai subtire nu depaseste 3 mm grosime. Pentru
imbinarea elementelor eu grosimi mai mari de 3 mm se pot folosi
prescriptiile STAS 10108/0-78.
174
FRd - efortul eapabil alunui punct de sudura (indieele care se adauga depinde
de modul de eedare)
d, - diametrul punetului de sudura
t - grosimea minima a elementelor asamblate
tl - grosimea maxima a elementelor asamblatefu - l imita de rupere a rnaterialului asamblat
e, - distanta de la punetul de sudura la marginea tablei
An - aria neta a tablei
PI - distanta dintre punetele de sudura pe directia fortei
P 2 - distanja dintre punctele de sudura pe directia perpendiculars pe directia
fortei.
3. Diametrul d, al unui punet de sudura se va deterrnina astfel:
- pentru sudurile de solidarizare: d, = 0,5t + 5 mm
- pentru sudurile de rezistenta: d, = 5{ t cu t in mm.
Aceasta valoare se va veri f icaexperimental prin incercari la F . : : - . c : = = : : c : - r r a ~ s = = = : : ; . _ : F ~ S ~ dforfecare efectuate conform fig. 8.8. F ~ d
4. Distante intre sudurile in Fig. 8.8
puncte:
Distanta intre un punet de sudura ~i marginea tablei asamblate,
masurata dupa directia incarcari i, va f i rnai mare decat 2d, ~imai mica decat
6d,.Distanta intre un punet de sudura ~i marginea tablei asamblate,
rnasurata dupa 0directie perpendiculars pe directia incarcarii, va fi mai mica
decat 4d,.
175
Distante intre centrele punctelor de sudura consecut ive, masurata pe
di rectia incarcarii , va fi mai mare decat 3d, si mai mica decat 8 d.,
Distanta intre centrele punctelor de sudura consecutive, masurata dupa
o directie perpendiculara pe directia incarcari i, va fi mai mica decat 6d,.
Tabelul 8 .7 . - Eforturi capabile la sudurile prin puncte
4. Efortul capabilla forfecare se determina cu urmatoarele formule:
- suduri de colt perpendiculare pe directia incarcari i:
, I(1-0,3~)
F =tL 1 . bs.Rd w,e u
YM2
pentru 0 sudura
5/12/2018 74356106-NP-012-97-Normativ-Pt-Calculul-Elementelor-Din-Otel-Cu-Pereti-Subtiri - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/74356106-np-012-97-normativ-pt-calculul-elementelor-din-otel-cu-pereti-subtiri 88/93
Efortul capabil al sudurii laforfecare
Efortul capabil la smulgere
- d ac a t~t)~2.5 t
F"Rd=2,7.t.d,.fJ'YM2 cu 'YM2=1.25
- daca t) >2.5 t
F"Rd~0.7.d2,.fu ~i F"Rd~3,1.t.d,.fu
Efortul capabil al seqiunii nete
Fn,Rd=An, fJ'YM2 cu 'YM2=1.25
8,3,2.2, lmbinari prin suprapunere cu sudura de colt
1. Pent ru profilele cu pereti subtiri se admi te executarea suduri lor de
col t in zonele col tur ilor profi lelor daca clasa de cal itate a otelului este eel
putin 2 ~iraportul r/t este eel putin egal cu valoarea minima corespunzatoare
grosimii si c lasei de calitate prevazut la 2,8 (2),
2, Parametri sudurii vor fi astfel alesi incat efortul capabil al acesteia
sa fie dat de grosimea tablei. Aceasta se realizeaza atunci cand sect iunea
transversal a minima a sudurii este mai mare sau egala cu sectiunea
transversal a a tablei asamblate.
3. Coeficientul 'YM2pentru sudurile prin suprapunere se va lua 'YM2=
1,25.
176
- suduri de colt paralele cu directia incarcari i:
I w(0,9-0,45-)
Fs,Rd =2t L w ,,,!u b pentru doua suduri
YM2
unde: Lw•e - lungimea de calcul a sudurii
perpendiculare pe directia incarcarii(vezi f ig. 8.9)
Lw., - lungimea de calcul a sudurii
paralele cu directia incarcarii
b - Iatimea elementului de imbinat.
(8.4)
~ L w .• :.1
5. Atunci cand 0 imbinare sudata
este alcatuita din suduri de colt
perpendiculare pe directia incarcarii ~i Fig. 8.9. Sudura de colt prin
paralele cu ea, efortul capabil al suprapunere
irnbinarii va fi suma eforturilor capabile
ale sudurilor componente.
6. Lungimea minima a unei suduri de colt pentru a putea transmite 0
forta este 8t, unde teste grosimea minima a elementelor imbinate.
Cordoanele de sudura mai scurte decat de 8 ori grosimea celei mai subti ri
table asamblate nu vor fi luate in considerare pentru transmiterea eforturilor.
7. Lungimea de calcul a uni cordon dde sudura de colt va fi egala cu
lungimea geometries plus intoarcerile de la capete. Lungimea de ca1cul a
sudurii nu va fi redusa pentru inceputul sau pentru terminarea sudurii .
177
Tabelul 8.8. - Efor tul capabilla forfecare Fs.Rd pentru suduri prin
dopuri
Se determina ca valoare minima inte cazurile (a) ~i (b):
(a) - pentru de/t::; 22(280/fY/2
Fs.Rd= 1.33 t.det.f/YM2 1 ' ~12= 1.25
8.3.2.4. imbiniiri prin dopuri alungite
1. Recomandarile generale pentru sudura prin dopuri alungite sunt
identice cu cele de la sudura prin dopuri circulare (fig. 8.12).
2. Efortul capabil la forfecare Fs.Rd se va lua ca minimul intre
5/12/2018 74356106-NP-012-97-Normativ-Pt-Calculul-Elementelor-Din-Otel-Cu-Pereti-Subtiri - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/74356106-np-012-97-normativ-pt-calculul-elementelor-din-otel-cu-pereti-subtiri 89/93
- pentru 22(280/qIl2::; de/t::; 38(280/f,Y/2
FsRd =0.17[ 1+ 150(t/def)(280/f/12]def fjl'M;
- pentru de/t ~ 38(280/f/12
Fs.Rd=0.84 t.det·fjI'M2 I 'M2= 1 .2 5
(b) - pentru tot intervalul de valori al raportului de/t
Fs.Rd=0.38(0.7 dw-1.5t)2.fjl'~12 I 'M2= 1 .2 5
unde:
def=diametrul eficace al sudurii [mm] = d, t
dw=diametrul aparent al sudurii [mm]
t= grosimea materialului de baza [mm]
fy=limita de curgere a otelului [Nzrnrrr']
fw=rezisten{a de ca1cul a sudurii [Nzrnrn']
fu= rezistenta de ca1cul a otelului [N/mm']
8.3.2.3. lmbiniiri cu sudura prin dopuri circulare
I.' Sudarea prin dopuri circulare nu este
destinata a prelua ~itrans mite alte solicitari dedit
forfecarea (fig. 8.10).
Fig. 8.10. Sudarea prin
dopuri circulare
2. Sudarea prin dopuri circulare nu se utilizeaza daca tabla cea mai
subtire din pachet are 0 grosime mai mare decat 4 mm sau atunci cand
elernentele imbinate au 0 grosime mai mare decat 4 mm. Daca grosimeaelementelor irnbinate este mai mica decat 0,7 mm, se vor apJica saibe pentru
sudura (fig. 8.11).Sudarea prin dopuri circulare va avea un diametru efectiv
minim de 10 mm.
178
urmatoarele:
I 'M2= 1,25; (8.5)
FsRd
=[(0,43dw - 0 ,9 2 t) 2 + Iw (O , 3 5d" - 0 ,7 5 t) ]_ L_YM2
I 'M2= 1,25; (8.6)
unde: I,-ungimnea sudurii [mm]
def, t si fusunt conform celor definite in paragraful anterior.
Fig. 8.11. Uti lizarea saibelor pentru sudura
Fig. 8.12. Sudura prin dopuri alungite
179
Nr Mardi otel Clasa de cali- Grad de dezoxid NF DIN BS AISI JTS GOST IMSZ PN ISOSteel grade tate/Qua lity class Dezoxid degree A35-501-77 17.100-80 4360-1979 SAE G3101-76 380-71 !500-74 72/H-84020 630STAS 500/2-80 ASTM G3106-77 6280-74
I
1 OL 32 1;la; Ib n - USt 33-1 - - - St 1 k p I - - Fe 310-0s -
St 1 ps
k RSt 33-1 St 1 s pi
I2 OL 34 1;la;lb n A 34-1 USt 34-1 - - CIs.l SS 34 St 2 kp ~(B) 34 X St 2 s
5/12/2018 74356106-NP-012-97-Normativ-Pt-Calculul-Elementelor-Din-Otel-Cu-Pereti-Subtiri - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/74356106-np-012-97-normativ-pt-calculul-elementelor-din-otel-cu-pereti-subtiri 90/93
s - St 2 ps A(B) 34 Y -k RSt 34-1 St 2 sp ~(B) 34 B -
3 OL 37 1;la;lb n E 24-1 USt 37-1 - - - St 3 kp A(B) 38 X St 3 SZ -
s - St 3 sp A(B) 38 Y St 3 SYk RSt 37-1 St 3 ps A (B) 38 B St 3 S
2 n E 24-2 USt 37-2 40 B A 283 gr.C - St 3 kp I - St 3 VX Fe 360-B
s -A 283 gr.D St 3 sp St 3 VY -
Ifk RSt 37-2
A 570 gr.C St 3 ps '37 B St 3 V Fe 360-Bi
4 OL 42 1;la;lb n E 26-1 USt 42-1 43 A - Cis. 2 SS 41 St 4 kp I , - St 4 SX -s - St 4 sp A q l ) 44 Y St 4 SY
k RSt 42-1 . St 4 ps i . St 4 S
2 n E 26-2 USt 42-2 43 B A 36 Cis 1 A SM St 4 kp i ' - St 4 VX -
s
-
A 570 gr.D 41 A
St 4 sp ! I - St 4 VYk RSt 42-2
A 709 gr.36St 4 ps iA44 B St 4 V
STAS 880-88 NF DIN BS AlSI IT S GOST . MSZ PN ISOA 35-551-72 17200-69 970;Part. l ; SAE G 4051-65 1050-74 3i. 4;61-74 75-H/84019 R 683 TIA 35-552-72 17210-69 1972 ASTM
5 OLC 10 - CC 10 CIO(1.0301) 045 A 10 1010' - - - 10 C 10(OLC 08) x XC 10 CklO(1.1121) - - S 10 C 10 ",10 -
6 OLC 20 - CC 20 - 050 A 20 1020 - - - 20 C 20
x - - - - S 20 C 20 - -....-STAS 9485-80 NF DIN BS ASTM ITS GOST ~SZ PN ISO
A 36-401-69 1623-72 1449;Part.1; SAE G 3131-77 4041-71i
A 36-301-71 1614-74 1972 G 3141-77 9045-70 ,.
7 Al TC St 12(1.0330) CR4 A 366/1012 Cls.1 SPCC BG (08 kp) ~~. - CR2;CR22;CR27t'
8 A2 E St 13(1.0333) CR 3-CR 2 A 6191100~ Cls.2 SPCD CB (08 ps)Mlf.- - CR3;CR23;CR3ZE
9 A3 ES St 14(1.0333) CR A 6 2 0 / I Q , 0 6 Cls.3 SPCFN OCB (08 ps) , + . - -
1008 VTabelul 1.1. - 'Corespondenta marcilor de oteluri utihzate la t'abncarea profilelor eu pereu sUbtm a 1 mor sudate"
t.. m!i)
~
A 34-1
USt 33-1
Nr Mardi otel Clasa de cali- Grad de dezoxid NF DIN BS
Steel grade tate/Quality class Dezoxid degree A35-50 1-77 17.100-80 4360-1979
STAS 500/2-80
AISI
SAE
ASTM
JTS
G3101-76
G3106-77
GOST
380-71
MSZ PN
500-74 72/H-84020
6280-74
ISO
630
2
1;la;lb
1;la;lb
OL 32
OL 34
n
s
k
n
RSt 33-1
USt 34-1 Cls.l SS 34
St 1 kp
St 1 ps
St 1 sp
St 2 kp A(B) 34 X St 2 s
Fe 310-0
5/12/2018 74356106-NP-012-97-Normativ-Pt-Calculul-Elementelor-Din-Otel-Cu-Pereti-Subtiri - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/74356106-np-012-97-normativ-pt-calculul-elementelor-din-otel-cu-pereti-subtiri 91/93
NF
A 36-401-69
A 36-301-71
DIN
1623-72
1614-74
40 B
1020
OL 42
1;la;lb
2
1;la;lb
2
3 OL 37
STAS 880-88
x
4
5
OLC 20
OLC 10
(OLC 08)
6
7
A3
Al
8 A2
9
x
STAS 9485-80
s
k
n
s
k
n
s
k
n
s
k
n
sk
NF
A 35-551-72
A 35-552-72
RSt 34-1
E 24-1 USt 37-1
A 283 gr.C
A 283 gr.D
A 570 gr.C
43 A
43 B A 36
A 570 gr.D
A 709 gr.36
St 2 ps A(B) 34 Y
St 2 sp
St 3 kp
A(B) 34 B -
A(B) 38 X St 3 SZ
St 3 sp
A(B) 38 B
A(B) 38 Y St 3 SY
St 3 S
Cis. 2 SS 41
St 3 ps
St 3 kp
St 3 sp
St 3 ps St 3 V7 B
St 3 VX Fe 360-B
St 3 VY
St 4 kp - St 4 SX
St 4 sp A(B) 44 Y St 4 SY
St 4 ps - St 4 S
Cis 1 A SM St 4 kp - St 4 VX41A ~~~--~-------+~~-=~
St 4 sp - St 4 VY
JTS
G 4051-65
St 4 ps
GOST
1050-74
A 44 B St 4 V
MSZ PN
31-74;61-74 75-H/84019
10
RSt 37-1
E 24-2 USt 37-2
BS
970;Part.1 ;
1972
AISI
SAE
ASTM
SIOC 10 CIO
20
RSt 37-2
E 26-1 USt 42-1
045 A 10 1010
S 20 C 20
GOST
4041-71
9045-70
BG (08 kp)
MSZ
Tabelull.l. - "Coresponden a marcilor de 0 elun utilizate Ia rabncarea profile!or eu pere 1 subtiri a evilor sudate"
RSt 42-1
E 26-2 USt 42-2
RSt 42-2
DIN
17200-69
17210-69
CC 10 CIO(1.0301)
XC 10 Ckl0(1.1121 )
CC 20
TC St 12(1.0330)
St 13(1.0333) CR 3-CR 2 A 619/1008 CIs.2 SPCD CB (08 ps)
050 A 20
BS
1449; Part.I ;
1972
ASTM JTS
SAE G 3131-77
G 3141-77
CR4 A 366/1012 Cis. 1 SPCC
ES St 14(1.0333) CR A 620/1006 Cls.3 SPCFN OCB (08 ps)
1008
PN
Fe 360-B
ISO
R 683 TI
CIO
C 20
ISO
CR2;CR22;CR27
CR3;CR23;CR3ZE
EUROPE BELGIE-BELGIQUE DEUTSCHLAND FRANCE GREAT-BRITAIN U.S.A. SWEDEN
E.S. N.B.N. D.I.N AFNOR B.S. ASTM/AISI S1.S
Marca Norma Marca Norma Marca Norma Marca Norma Marca Norma Marca Norma Marca Norma
FEP 10+11 III FEP 10+ 11 23-101 St W22 1614-2 FDOE+IE 36-102 HR 4+14 1449-1 1008 A621 - - 1 Otel moale
- - - RR St W23 1614-2 - - - - - - - -
Fe 360 25 AE 235 B 21-101 R St 37-2 17100 E 24-2 35-101 HR 3 7 1 2 3 1449-1 Grade33 +36 A570 SS 1312 141312 2 Otel de
Fe 430 25 AE 255 B 21-101 R St 44-2 17100 E 28-2 35-101 HR 43 / 2 5 1449-1 Grade40+45 A570 SS 1412 141412 constructii
5/12/2018 74356106-NP-012-97-Normativ-Pt-Calculul-Elementelor-Din-Otel-Cu-Pereti-Subtiri - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/74356106-np-012-97-normativ-pt-calculul-elementelor-din-otel-cu-pereti-subtiri 92/93
Fe 510 25 AE 355 B 21-101 Q St 52-3 17100 E 36-3 35-101 HR 50 /35 1449-1 Grade 50 A570 SS 2172 142172
- - - - QStE 340TM 17119 E 335 D 36-203 HR 40/30 1449-1 Grade 50 A607 SS 2644 142644 3 Otel cu
FeE355 TM 149 FeE 355 TM 21-112 - - - - HR 43 /35 1449-1 - - - - granulatie fina
- - --
QStE 380TM 17119 E 390 D 36-203-
- Grade 55 A607 SS 2134-01 142134FeE420 TM 149 FeE 420 TM 21-112. QStE 420TM 17119 E 430 D 36-203 HR 46/40 1449~1 Grade 60 A607 SS 2132-01 142132
- - - - QStE 460TM 17119 E 445 D 36-203 HR 50/45 1449-1 Grade 65 A607 - -
FeE 490 TM 149 - - QStE 500TM 17119 E 490 D 36-203 - HR 60/65 - Grade 70 A607 - -
FeE 560 TM 149 - - - - - - 1449-1 - - - -
Fe POI-MA 130 Fe POI-MA 770 St 1203 1623-2 TC-X 36-401 CR 4-GP 1449-1 1012 A366 - - 4 Otel laminat la
rece
FeE 250 G 147 - - StE 250-2Z 17162 C 250 36322 Z25 G275N 2989 Grade B A466 + - - 5 Galvanizare tip
Z 275 NA 275 NA Z 275 NA G90 A525 Sendzimir
FeE 250 G 147 - - StE 250-2Z 17162 C 250 36322 Z25 G350N 2989 Grade B A446+ - -
Z 350 NA 350 NA Z 350 NA Gl15 A525
FeE 250 G 147 - - StE 250-2Z 17162 C 250 36322 Z25 G600N 2989 Grade B A466 + - -
Z 600 NA 600 NA Z 600 NA G210 A525FeE 350 G 147 - - StE 350-2Z 17162 C 350 36322 Z35 G275N 2989 Grade D A466 + - -
Z 275 NA 275 NA Z 275 NA G90 A525
- - - - StE 390-2Z 17162 C 390 36322 - - - - - -
275 NA Z 275 NA
Fe POl-MA 152 - - St 12-ZE 1623-2 TC-ZE 36-401 CR4-ZE 1449 1012 A366+ - - 6 Galvanizare +
G ZE 25 / 2 5 25 / 2 5 - 03P DVV A591 electrozincare
Fe POI-MA 152 - - St 14-ZE 1623-2 ES-ZE 36-401 CRl+CR2 ZE 1449 1008 A620+ - -
G ZE 25 / 2 5 25 / 2 5 - 03P DVV A525
FeE 250 G 154 - - StE 250-2Z 17162 C250AZ185 36322 Z25AZ185 2989 Grade B A466 + - - 7 Olel aluminat
AZ 185 AZ 185 AZ185 A525
X5CrNi181O EU - - X5CrNi181O 17440 Z6CN18-09 35-573 304 S15 1449-2 304 SAE30304 - - 8 Inoxidabil
Tabel1.2. - "Corespondents marcilor de oteluri specificate de normele europene EuroNorme pentru profi le cu pere] i subtiri ~i tabJe profilate, cu otelurile uti lizate in Iari
putemic industrializate"
IN U.S.A. SWEDENASTM/AISI S.l.S
orma Marca Norma Marca Norma
~49-1 1008 A621 - - 1 OIel moale- - - - -
~49-1 Grade33 +36 A570 SS 1312 141312 2 OleI de~49-1 Grade40+45 A570 SS 1412 141412 constructii
uenumlrea procusunn :)tanaard de Marca tvb tu
produs Nzmm ' N/mLimba romans Limba engleza m2
Banda Hot rolled EN 10025 Fe 360 235 360
larninata la steel sheet ofFe 43Q 275 430cald, din otel structural
pentru qualityFe 510 355 510
5/12/2018 74356106-NP-012-97-Normativ-Pt-Calculul-Elementelor-Din-Otel-Cu-Pereti-Subtiri - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/74356106-np-012-97-normativ-pt-calculul-elementelor-din-otel-cu-pereti-subtiri 93/93
Grade 50 A570 SS 2172 142172
t49-1 Grade 50 A607 SS 2644 142644 3 Otel cut49-1 - - - - granulatie t ina- Grade 55 A607 SS 2134-01 142134
t49~1 Grade 60 A607 SS 2132-01 142132t49-1 Grade 65 A607 - -
- Grade 70 A607 - -
t49-1 - - - -
149-1 1012 A366 - - 4 Otel laminat la
rece
~989 Grade B A466+ - - 5 Galvanizare tipG90 A525 Sendzimir
:989 Grade B A446+ - -
G115 A525
'.989 Grade B A466 + - -
G210 A525:989 Grade D A466+ - -
G90 A525
- - - - -
449 1012 A366+ - - 6 Galvanizare +A591 electrozincare
449 1008 . A620+ - -
A525
989 Grade B A466+ - - 7 Otel aluminatAZ185 A525
49-2304 SAE30304 - - 8 Inoxidabil
constructii
Banda Hot rolled EN 10113 FeE 275N 275 370
larninata la steel sheet of partea 2 FeE 355N 355 470cald, din otel high yield
FeE 460N 460 550cu inalta stress ofrezistenta structural EN 10113 FeE 275TM 275 360
pentru- quality partea 3 FeE355TM 355 450constructii
FeE420TM 420 500
FeE 460TM 460 530
Banda Cold-reduced ISO 4997 CR 220 220 300
relaminata la steel ofCR 250 250 330rece,din otel structural
pentru qualityCR 320 320 400
construcjii
Banda din otel Continous hot EN 10147 FeE 220G 220 300
carbon pentru dip zinc coated FeE 250G 250 330
constructii, carbon steel FeE 280G 280 360protejata prin sheet of
imersare in structural FeE 320G 320 390
baie de zinc quality FeE350G 350 420
Oteluri de High yield prEN 10149 FeE275TM,HF 275 350
inalta strenght steels FeE355TM,HF 355 420rezistenta for cold
FeE420TM,HF 420 480pentru formare forming
la rece FeE490TM 490 540
FeE560TM 560 610
prEN 10149 FeE275TD 275 390
FeE355TD 355 480
FeE420TD 420 530
FeE490TD 490 570
labelulr. - "I'ipuri de benzi specifica te de Euro Norme (EN) pentruofile eu peret i subtiri ~i tabJe profi late, eu otelurile util izate in tari
producerea profi le lor cu peret i subt ir i ~ ia tablelor profi la te1~2
u 183