GRAM AUR = 239,1954 RON FRANC ELVEÞIAN = 4,5190 RON EURO = 4,8746 RON DOLAR = 4,0195 RON

12 pagini

n Rezultatele UBS pun pe creºtere burseleeuropene PAGINA 11

n Ludovic Orban, preºedintele PNL pânã la toamnãPAGINA 12

n Recalificarea forþei de muncã -soluþie pe plan global, dezastrulocal

PAGINA 10

5 lei Miercuri, 27 ianuarie 2021, nr. 18 (6798), anul XXXn ALIN LATU, EBURY ROMANIA/ “Economia þãrii

noastre va atinge nivelurile pre-pandemie în2022" PAGINA 9

n FOTBAL ªI PANDEMIE/ Pierderi de miliardepentru marile cluburi

PAGINA 10

n LUDOVIC ORBAN/ Bugetulde stat, întocmit pe bazaunei creºteri economicede 4,3%

PAGINA 12

ZOLTAN NAGY-BEGE, VICEPREªEDINTE ANRE:

“Scandalul liberalizãrii pieþei deenergie - cauzat de creºterea depreþ, nu de lipsa informãrii”l Furnizorii, singurii obligaþi la informarea consumatorilorl Vicepreºedintele ANRE susþine cã obligarea furnizorilor laoferirea celui mai mic preþ existent pe piaþa liberã ar fi echivalatcu o nouã OUG 114

Autoritatea Naþionalã pentru Regle-mentare în Energie (ANRE) nu arenicio culpã în actualul scandal al li-

beralizãrii pieþei la energie electricã, su-sþine Zoltan Nagy-Bege, vicepreºedinte-

le instituþiei publice, care s-a declarat ne-mulþumit de presiunea pusã asupra ace-steia în ultimele douã luni.

“Deºi toatã lumea a încurajat teoria cãscandalul liberalizãrii a fost cauzat delipsa informãrii consumatorilor, eu credcã scandalul este datoritã creºterii depreþ, care poate fi ºi de 20%. Legal, auto-ritatea nu avea cum sã oblige furnizorulde ultimã instanþã sã aplice alt preþ de la 1iulie. Noi avem 6 furnizori de ultimã in-stanþã calificaþi în 2020, care sunt singu-rii îndreptãþiþi sã furnizeze acest serviciuuniversal cu preþul aferent ºi acest preþeste singurul la care puteau fi obligaþi sãpreia consumatorii care nu au optat pen-tru piaþa concurenþialã. (G.M.)

(continuare în pagina 3)

ION LUNGU, PREªEDINTELE AFEER:

”Consumatorii sã fie atenþila clauzele personalizate dincontractele de furnizare”

Procesul de liberalizare a pieþei deelectricitate este o revenire la situa-þia de acum doi ani, când au fost fã-

cuþi primii paºi în acest sens, cu unele de-osebiri, potrivit lui Ion Lungu, preºedin-tele Asociaþiei Furnizorilor de EnergieElectricã din România (AFEER).

Conform domniei sale, liberalizareapieþei de energie electricã este un procesîn favoarea consumatorului, „toate re-

glementãrule din domeniu punând încentru grija faþã de consumator”: „O pia-þã liberalizatã presupune o concurenþãfoarte mare ºi, în continuare, vor fi fãcutetoate eforturile pentru ca portofoliul deoferte ºi furnizori sã fie menþinut sau cre-scut”.

Schimbarea furnizorului de electrici-tate nu înseamnã în niciun fel întrerupe-rea serviciului de alimentare electricã, adat asigurãri Ion Lungu, precizând:„Continuitatea alimentãrii cu energieelectricã este un lucru cunoscut, iar acestlucru este valabil inclusiv dacã schim-bãm furnizorul”.

Printre altele, preºedintele AFEER amenþionat cã existã posibilitatea de aschimba furnizorul în orice moment: „Nuexistã un termen limitã, acest lucru estevalabil oricând, cu un preaviz de 21 dezile, iar schimbarea furnizorului esteobliatoriu sã se realiz în 24 de ore”. (E.O.)

(continuare în pagina 2)

BOGDAN BADEA, PREªEDINTELE DIRECTORATULUI HIDROELECTRICA:

”Anumite zone de interes ºi-ardori sã continuãm cu piaþareglementatã”l ”Resimþim ºi astãzi efectele Ordonanþei 114/2018”

Apariþia Ordonanþei de urgenþã a gu-vernului nr. 114/2018 a dus piaþaenergiei electrice acolo unde era an-

terior liberalizãrii din anul respectiv, spu-ne domnul Bogdan Badea, preºedinteleDirectoratului Hidroelectrica, subliniind:”Constat cã anumite zone de interes ºi-ardori sã continuãm cu piaþa reglementatã

pentru cã este foarte uºor sã ai o intrare demarfã la un preþ reglementat, fãrã sã aivreun risc; este foarte uºor sã ai un porto-foliu de clienþi la un preþ reglementat ºi unprofit reglementat, numai cã eu cred cã numai suntem într-o astfel de epocã, iar ase-menea metode de a gestiona anumite pie-þe sunt mai degrabã specifice anilor 1990.Suntem în anul 2021, discutãm despre opiaþã unicã europeanã, despre regulamen-te europene tot mai stricte, care toate con-curã cãtre o piaþã liberã. Cred cã este ge-neral acceptat faptul cã cel mai corect preþpe care îl poþi obþine pentru un anumitprodus este cel stabilit de cerere ºi ofertã,fãrã intervenþii arbitrare, fãrã distorsiuniîn piaþã ºi fãrã sã avantajezi anumiþi parti-cipanþi ai pieþei”. (V.R.)

(continuare în pagina 3)

CLAUDIA GRIECH, DIRECTOR GENERAL ADJUNCT AL E.ON ENERGIE ROMÂNIA:

„Liberalizarea pieþei de energievine cu oportunitãþi atât pentruclient, cât ºi pentru furnizor”

Liberalizarea pieþei de energie este unlucru dorit ºi aºteptat de furnizoripentru cã vine cu oportunitãþi atât

pentru client, cât ºi pentru furnizor, a de-clarat Claudia Griech, director generaladjunct al E.ON Energie România.

Domnia sa a explicat: „O piaþã liberãînseamnã posibilitatea fiecãrui client dea alege oferta cea mai potrivitã pentru el.Înseamnã diversificarea ofertelor ºi plie-

rea lor pe nevoile clienþilor. O piaþã liberãpermite o segmentare foarte atentã aclienþilor, în funcþie de dorinþele acesto-ra. Dacã, de exemplu, nevoia clientuluieste una de predictibilitate vorbim despreo ofertã cu preþ fix ºi garantat. Dacã pre-þul este corelat cu evoluþia pieþei deachiziþie, atunci clientul probabil cã areun apetit de risc mai ridicat”.

Reprezentanta E.ON a precizat cã li-beralizarea vine, totodatã, cu oportunita-tea pentru furnizor de a aduce noi produ-se ºi servicii pentru clienþi.

„Noi avem în portofoliu servicii deasistenþã tehnicã asociate ofertei de bazã,propunem electrocasnice care vin cu oeficienþã energeticã ridicatã, chiar ºi unpachet de energie verde, destinate clien-þilor preocupaþi de sustenabilitate ºi carevor sã consume energie provenitã doardin surse regenetrabile”, a adãugat direc-torul E.on. (A.T.)

(continuare în pagina 4)

CÃTÃLINA POPA, DIRECTOR EXECUTIV VÂNZÃRI ELECTRICA:

„Liberalizarea pieþei deelectricitate a rupt graniþaimpusã furnizorilor”

Liberalizarea pieþei de electricitate acondus la dispariþia unei graniþe im-puse furnizorilor, susþine Cãtãlina

Popa, director executiv de vânzãri în ca-drul Electrica. Domnia sa menþioneazãcã, acum, Electrica Furnizare are ocaziasã îºi prezinte ofertele oriunde în þarã.Printre altele, Cãtãlina Popa a mai preci-zat cã Electrica Furnizare le-a oferitclienþilor mai mult timp, pânã la

31.08.2021, pentru a-ºi alege o nouãofertã ºi a oferit un discount tuturor celorcare doresc sã treacã în piaþa concuren-þialã, simplificând, totodatã, ºi proceseleprin care se poate face acest lucru.

”Noul contract se poate încheia doarcu buletinul pentru clienþii existenþi, iarpentru cei noi mai este nevoie de actul deproprietate sau de o declaraþie pe proprierãspundere. De asemenea, am suplimen-tat numãrul de angajaþi în call center ºiam mutat focusul operaþiunilor pe infor-marea ºi consilierea clienþilor pe tema li-beralizãrii”, a adãugat domnia sa.

Liberalizarea pieþei de electricitate vinecu o serie de provocãri pentru furnizori,mai subliniazã Cãtãlina Popa, menþionând:“Este foarte importantclientul ºi sã îi expli-cãm acestuia ce înseamnã liberalizareapieþei. Pe lângã elementul preþ, un client artrebui sã aibã în vedere ºi un produs sim-plu, cu costuri transparente, menþinute petoatã perioada din ofertã. (E.O.)

(continuare în pagina 2)

CAMPANIE BLOCATÃ DE LIPSA DOZELOR

Cerere mare, vaccin ioc!C

ampania naþionalã de vaccinareanti-Sars-Cov 2 se dovedeºte afi un mare eºec. Nu din prismacererii – pentru cã peste un mi-

lion de cetãþeni au decis deja sã fievaccinaþi – ci din prisma lipsei dozelorde vaccin necesare ºi a brambureliiprogramãrilor din etapa a II-a. Dinaceastã cauzã mii sau poate zeci de miide persoane cu boli cronice nu vor fivaccinate pânã probabil în luna maisau în varã.

Valeriu Gheorghiþã, preºedintele Co-mitetului Naþional de Coordonare a Acti-vitãþilor privind Vaccinarea împotrivaSARS-CoV-2 (CNCAV), a explicat ierisituaþia suspendãrii programãrilor dinetapa a II-a: “Motivul este cã pânã pedata de 14 aprilie s-au ocupat aproape to-ate sloturile disponibile. Pânã atunci aufost ocupate 1,8 milioane locuri pentruvaccinare. Neavând un calendar de livra-

re pentru al doilea trimestru, practic din 1aprilie nu am deschis alte sloturi, la acestmoment, pentru cã nu avem perspectivaatât a numãrului de doze, ca sã stabilimcâte sloturi vom deschide pentru progra-mare, cât ºi a momentului în care vor fi li-vrate. În momentul în care vom avea ace-ste date disponibile, cu siguranþã, în celmai scurt timp, vor fi disponibile locurilepentru programare ºi dupã data de 14aprilie”.

El a oferit asigurãri cã dozele recep-þionate au fost folosite în beneficiul per-soanelor care s-au programat la vaccina-re, subliniind cã, pânã pe 17 aprilie, 72%dintre locurile ocupate pentru vaccinarerevin persoanelor cu vârstã peste 65 deani ºi celor cu boli cronice. PreºedinteleCNCAV a arãtat cã deschiderea altorcentre de vacinare depinde de asemeneade calendarul de livrare.

“În momentul în care vom avea un ca-

lendar de livrare, atât de la Moderna, pen-tru a doua jumãtate a lunii februarie, pen-tru cã nu avem un calendar precizat, nuºtim o datã la care urmeazã sã ni se livre-ze, nici pentru luna martie; de asemenea,nu avem un calendar stabilit pentru com-pania AstraZeneca - nu putem la acestmoment sã spunem o datã concretã în carepot sã fie deschise alte centre de vaccina-re. (...) Este evident cã numãrul de dozedisponibile ne limiteazã capacitatea deprogramare ºi de vaccinare. Nu putem sãdeschidem mai multe sloturi pentru pro-gramare, neavând certitudinea datelor lacare sosesc aceste vaccinuri. Altfel, vomfi puºi în situaþia sã reprogramãm, ceea ceeste total neplãcut ºi este un lucru pe carenu trebuie sã îl repetãm”, a spus mediculmilitar Valeriu Gheorghiþã.

I.GHE.(continuare în pagina 12)

NICULAE HAVRILEÞ, SECRETAR DE STAT, MINISTERUL ENERGIEI

”Consumatorii de energieelectricã trebuie sã iasã dincaptivitatea serviciului universal”l ”Piaþa liberã nu este un deziderat politic, ci o lege a naturii”l ”Numãrul furnizorilor de energie va creºte”

Preocuparea actualã din sectorulenergiei electrice este ca toþi consu-matorii sã treacã pe piaþa concuren-

þialã, iar cel mai important este ca aceºtia”sã se elibereze de captivitate”, potrivitlui Niculae Havrileþ, secretar de stat în

Ministerul Energiei.Domnia sa declarã: ”Arhitectura spe-

cialã a pieþelor de energie ºi gaze natura-le, în care câþiva furnizori dedicaþi, im-pliciþi, au un portofoliu ca urmare a unorpolitici anterioare, au fãcut milioane deconsumatori captivi. Poate cã, aºa cumpe piaþa gazelor naturale s-a impus unprogram de «gas release», poate ar fi fostnecsarã o politicã de «customer release»ºi pe piaþa electricitãþii. Sã eliberãm maiîntâi consumatorii, ca sã le dãm apoi po-sibilitatea sã îºi aleagã furnizorul. Acestlucru este imposibil de fãcut acum, sin-gura eliberare pe care o putem face estecea a consumatorilor captivi în zona ser-viciului universal.

A.V.

(continuare în pagina 3)

Citiþi detalii în paginile 2,3 ºi 4.

Vorbe rãu ºi bine potriviteU

na dintre cele mai severe, pãgu-boase social ºi aparent neprovo-cate prãbuºiri din peisajul veºni-ciei noastre, pe care o numim,

grijuliu eufemistic, tranziþiapost-decembristã, este gazetãria.Vorba antrenorului meu, Tudor,de la ºcoala sportivã de handbalcare, atunci cînd se supãra pe cîteunul c-o dãdea cam des în barã,zicea cu nãduf: Îmi pare rãu detine, bãiete, dar dacã o þii tot aºasunt nevoit sã constat cã te-ai nã-scut ”talent” ºi ai toate ºansele sãmori ”speranþã”! La fel ºi gazetãria noa-strã post-decembristã. Utilizareacuvîntului scris cu scopul ºi speranþa dea da seamã în faþa cititorului despre rea-litatea ºi realitãþile zilei, pe care inevita-bil fiecare poate ºi are dreptul sã le vadãdiferit, este esenþa acestei îndeletniciri.La ce mai e bunã gazetãria, atunci? Poa-te, sã ofere cititorului unghiul de vederecare este ascuns sau nu este deloc privi-

legiat de autoritãþi ºi oamenii puterii.Poate, sã sugereze un loc de întîlnire alopiniilor ºi abordãrilor radical diferite,or sã înfãþiºeze prãpastia dintre ele ºi

consecinþele pe care le antrenea-zã. Poate, sã punã la dispoziþie,aceluiaºi brav ºi îndurãtor cititor,un cal de bãtaie sau un sac debox, dacã preferaþi, în care el seva repezi bucuros sã dea cu seteºi sã îºi descarce, astfel, toatãobida adunatã în marginea ºi, nurareori, mult dincolo de margi-nea subiectului. Tot cãutînd ºi

rãscolind printre diferitele cauze ale ace-stei ”depravãri” am ajuns ºi la cuvinte.La încãpãþînarea de a le folosi rãu, alan-dala sau în împerecheri nepotrivite, dincare a rezultat atît de repede ºi implaca-bil o nouã limbã de lemn. A luat loculcelei vechi ca ºi cînd acesta ar fi fost par-cursul cel mai natural al ”istoriei”. Supã-rarea mea se hrãneºte, suplimentar, dinfaptul cã ºtiu prea bine cum stau lucruri-

le. Vechea limbã de lemn nu se nãscusenici din lenea, nici din comoditatea ga-zetarilor, nici din incultura lor, nici dincine ºtie ce molimã ciudatã care ar fibîntuit prin redacþii. Ea era prãsitã ºiapãratã cu strãºnicie de o oaste bine spe-cializatã, bine îndoctrinatã ºi foarte bineplãtitã, ba chiar ºi rãsplãtitã, de proprie-tarii absoluþi ai puterii de atunci, care seoglindeau cu plãcere ºi se recunoºteaucu uºurinþã în acel limbaj de lemn. Amaruncat-o, oficial, la gunoi, dupã De-cembrie 1989 ºi, în loc sã ne alegem cuun veac al înfloririi scrierii gazetãreºti,ne-am procopsit cu altã limbã de lemn,cel puþin la fel de ineptã ºi strîmbãtoarede realitate, de minþi ºi de suflete. Cîtevaexemple relativ banale. Bucuroºi sã-ipremãreascã pe mai marii zilei ºi sã lecînte osanale, cîþiva ”gazetari” au dat-ofãrã griji prin porumbiºte ºi, în loc dePreºedintele României au ”acreditat”sintagma ”ºeful statului”.

(continuare în pagina 12)

CORNEL

CODIÞÃ