Post on 04-Apr-2018
7/31/2019 53210431 Drept Civil Andrei Savescu an 1 Sem 1 RAU
1/62
Drept civil
Notiunea dreptului civilByANDREI SAVESCU | Published: 12/10/2010
Sintagma drept civil are mai multe acceptiuni:
stiinta, ramura de drept, drept subiectiv civil
Dreptul civil este acea ramura a dreptului privatalcatuita din ansamblul normelor juridice care
reglementeaza raporturi juridice patrimoniale si
nepatrimoniale stabilite intre persoane fizice si
persoane juridice aflate pe pozitii de egalitate
juridica.
Raporturile patrimoniale pot fi:
- raporturi reale
- raporturi obligationale
Raporturile nepatrimoniale pot fi:
- raporturi juridice care privesc existenta si
integritatea subiectelor de drept
- raporturi juridice de identificare a persoanelor
- raporturi juridice derivand din creatia intelectuala
http://dreptcivil.ro/http://dreptcivil.ro/?p=1http://dreptcivil.ro/?author=1http://dreptcivil.ro/http://dreptcivil.ro/?p=1http://dreptcivil.ro/?author=17/31/2019 53210431 Drept Civil Andrei Savescu an 1 Sem 1 RAU
2/62
Posted in 1. Caracterizare generala a dreptului civil
roman | 2 Comments
Rolul dreptului civilByANDREI SAVESCU | Published: 12/10/2010Dreptul civil:
- contribuie la ocrotirea valorilor patrimoniale si
nepatrimoniale
- dreptul civil reprezinta o garantie a formarii unei
constiinte juridice corecte- ocupa pozitia de drept comun fata de alte ramuri
ale dreptului
Posted in 1. Caracterizare generala a dreptului civil
roman |Leave a comment
Principiile fundamentale aledreptului civil
ByANDREI SAVESCU | Published: 12/10/2010
Principiul proprietatii
Principiul egalitatii in fata legii civile
Principiul imbinarii intereselor individuale cu celegenerale
Principiul ocrotirii si garantarii drepturilor
subiective civile
http://dreptcivil.ro/?cat=1http://dreptcivil.ro/?cat=1http://dreptcivil.ro/?p=1#commentshttp://dreptcivil.ro/?p=10http://dreptcivil.ro/?author=1http://dreptcivil.ro/?cat=1http://dreptcivil.ro/?cat=1http://dreptcivil.ro/?p=10#commentshttp://dreptcivil.ro/?p=13http://dreptcivil.ro/?p=13http://dreptcivil.ro/?author=1http://dreptcivil.ro/?cat=1http://dreptcivil.ro/?cat=1http://dreptcivil.ro/?p=1#commentshttp://dreptcivil.ro/?p=10http://dreptcivil.ro/?author=1http://dreptcivil.ro/?cat=1http://dreptcivil.ro/?cat=1http://dreptcivil.ro/?p=10#commentshttp://dreptcivil.ro/?p=13http://dreptcivil.ro/?p=13http://dreptcivil.ro/?author=17/31/2019 53210431 Drept Civil Andrei Savescu an 1 Sem 1 RAU
3/62
7/31/2019 53210431 Drept Civil Andrei Savescu an 1 Sem 1 RAU
4/62
- principiul ocrotirii bunei credinte, in materia
dreptului de proprietate si a altor drepturi reale
- principiul raspunderii civile, in materia actelor saufaptelor juridice.
Posted in 1. Caracterizare generala a dreptului civil
roman |Leave a comment
Delimitarea dreptului civil
de alte ramuri aledreptului
ByANDREI SAVESCU | Published: 12/10/2010
Delimitarea fata de dreptul constitutional
in dreptul constitutional predomina raporturile
personale nepatrimoniale, in timp ce in dreptul civilmajoritatea raporturilor juridice au un caracter
patrimonial
in dreptul constitutional subiectele trebuie sa aiba o
calitate speciala, aceea de organ al statului, ele
aflandu-se, de regula, intr-o situatie de
supraordonare, pe cand in dreptul civil subiectele
participante la raporturile juridice civile sunt
http://dreptcivil.ro/?cat=1http://dreptcivil.ro/?cat=1http://dreptcivil.ro/?p=15#commentshttp://dreptcivil.ro/?p=17http://dreptcivil.ro/?p=17http://dreptcivil.ro/?p=17http://dreptcivil.ro/?author=1http://dreptcivil.ro/?cat=1http://dreptcivil.ro/?cat=1http://dreptcivil.ro/?p=15#commentshttp://dreptcivil.ro/?p=17http://dreptcivil.ro/?p=17http://dreptcivil.ro/?p=17http://dreptcivil.ro/?author=17/31/2019 53210431 Drept Civil Andrei Savescu an 1 Sem 1 RAU
5/62
persoane fizice si juridice care se gasesc pe pozitie de
egalitate juridica
normele dreptului constitutional sunt in general
norme imperative, in timp ce majoritatea normelor
juridice civile sunt dispozitive
atat dreptul civil cat si cel constitutional au sanctiuni
specifice.
Delimitarea fata de dreptul administrativ
dreptul administrativ reglementeaza in cea mai mare
parte raporturile juridice personale nepatrimoniale,
pe cand dreptul civil reglementeaza in cea mai mare
parte raporturile juridice patrimoniale
in dreptul administrativ este necesar ca cel putin un
subiect sa aiba calitatea de organ al administratiei de
stat, in vreme ce in dreptul civil subiectele nu au o
calitate speciala
7/31/2019 53210431 Drept Civil Andrei Savescu an 1 Sem 1 RAU
6/62
in dreptul administrativ subiectele se afla in
raporturi de supra si subordonare; in dreptul civil
subiectele se gasesc pe pozitie de egalitate juridica
dreptul administrativ este alcatuit in cea mai mare
parte din norme juridice imperative; dreptul civil
este alcatuit in marea majoritate din norme juridice
dispozitive
dreptul administrativ are sanctiuni proprii, cum ar fi
amenda contraventionala si confiscarea; sanctiunile
de drept civil sunt: repararea prejudiciului cauzat
prin plata de despagubiri, nulitatea actelor juridice,
rezilierea contractelor etc.
Delimitarea fata de dreptul financiar
in dreptul financiar subiectele raportului juridic se
afla pe pozitii de supra si subordonare; in dreptul
civil subiectele participante la raportului juridic se
afla in situatie de egalitate juridica;
7/31/2019 53210431 Drept Civil Andrei Savescu an 1 Sem 1 RAU
7/62
in raporturile judiciare de drept financiar cel putin o
parte are o calitatea specifica, aceea de organ
financiar al statului;
normele dreptului financiar in marea lor majoritate
sunt imperative; normele dreptului civil in cele mai
multe cazuri sunt dispozitive;
dreptul financiar are sanctiunile sale proprii, alteledecat dreptul civil: majorarile sumelor platite cu titlu
de taxa sau impozit, amenzi etc.
Delimitarea fata de dreptul comercial
ambele ramuri ale dreptului reglementeaza
raporturile juridice patrimoniale si personale
nepatrimoniale
subiectele raporturilor juridice se afla pe pozitii de
egalitate juridica
ambele ramuri contin norme juridice cu caracter
dispozitiv in cea mai mare masura
7/31/2019 53210431 Drept Civil Andrei Savescu an 1 Sem 1 RAU
8/62
in dreptul comercial cel putin una dintre parti
trebuie sa aiba calitatea de comerciant, in vreme ce
in dreptul civil subiectele nu au o calitate speciala
intre contractul comercial si cel civil ca institutii de
baza ale celor doua ramuri exista deosebiri de regim
juridic.
Delimitarea fata de dreptul munciiambele reglementeaza raporturile juridice
patrimoniale si personale nepatrimoniale
in dreptul muncii pozitia de egalitate a subiectelor
este prezenta numai la incheierea contactului; in
dreptul civil pozitia de egalitate este prezenta in mod
constant
in ambele ramuri exista raspunderea patrimoniala,
dar in dreptul muncii exista si raspunderea
disciplinara
minorii sub varsta de 14 ani nu pot fi subiecte ale
raporturilor juridice de munca.
7/31/2019 53210431 Drept Civil Andrei Savescu an 1 Sem 1 RAU
9/62
Delimitarea fata de dreptul familiei
in dreptul familiei preponderente sunt raporturile
juridice personale nepatrimoniale; in dreptul civilintalnim in mod special raporturi juridice
patrimoniale
in dreptul familiei subiectele trebuie sa aiba o
calitate speciala: parinte, copil, sot, ruda, infiat etc.
dreptul familiei are sanctiuni proprii ca: decaderea
din drepturile parintesti, indepartarea tutorelui de la
exercitarea tutelei etc.
Delimitarea fata de dreptul procesual civil
dreptul procesual civil cuprinde norme juridice care
reglementeaza modul de judecata si solutionare a
litigiilor civile (procedura judecarii lor)
intre dreptul civil si drept procesual civil exista o
deosebire de la continut la forma; dreptul procesualcivil reprezinta aspectul sanctionator al dreptului
civil.
7/31/2019 53210431 Drept Civil Andrei Savescu an 1 Sem 1 RAU
10/62
Delimitarea fata de dreptul international
privat
dreptul international privat reglementeaza raporturijuridice civile care cuprind un element de
extraneitate, respectiv cetatenia straina,
nationalitatea straina, aflarea in strainatate a unor
bunuri, incheierea ori executarea in strainatate a
unor contracte
normele dreptului international privat solutioneaza
conflictul de legi ori de jurisdictii, precum si conditia
juridica a strainului.
Posted in 1. Caracterizare generala a dreptului civil
roman |Leave a comment
Izvoare de drept civilByANDREI SAVESCU | Published: 12/10/2010
Izvoarele formale ale dreptului civil sunt actele
normative in care sunt cuprinse normele dreptului
civil.
Obiceiul si morala nu sunt izvoare distincte ale
dreptului civil. Prin ele insele nu constituie izvoare
http://dreptcivil.ro/?cat=1http://dreptcivil.ro/?cat=1http://dreptcivil.ro/?p=17#commentshttp://dreptcivil.ro/?p=34http://dreptcivil.ro/?author=1http://dreptcivil.ro/?cat=1http://dreptcivil.ro/?cat=1http://dreptcivil.ro/?p=17#commentshttp://dreptcivil.ro/?p=34http://dreptcivil.ro/?author=17/31/2019 53210431 Drept Civil Andrei Savescu an 1 Sem 1 RAU
11/62
de drept civil, ci doar cand norma juridica trimite la
ele.
Doctrina nu este izvoar de drept civil.
Practica judecatoreasca nu constituie, in principiu,
izvor de drept civil.
Norme de drept civil se gasesc in acte normative dela toate nivelurile: Constitutia Romaniei, Codul civil,
legi, acte normative emise de Guvern si conducatorii
organelor administratiei publice centrale si locale.
Posted in 1. Caracterizare generala a dreptului civil
roman |Leave a comment
Tipuri de norme de dreptcivil
ByANDREI SAVESCU | Published: 12/10/2010
Dupa caracterul conduitei pe care o prescriu
normele juridice civile sunt imperative si dispozitive.
Normele imperative sunt acelea care impun
subiectelor de drept o anumita conduita sub
http://dreptcivil.ro/?cat=1http://dreptcivil.ro/?cat=1http://dreptcivil.ro/?p=34#commentshttp://dreptcivil.ro/?p=38http://dreptcivil.ro/?p=38http://dreptcivil.ro/?author=1http://dreptcivil.ro/?cat=1http://dreptcivil.ro/?cat=1http://dreptcivil.ro/?p=34#commentshttp://dreptcivil.ro/?p=38http://dreptcivil.ro/?p=38http://dreptcivil.ro/?author=17/31/2019 53210431 Drept Civil Andrei Savescu an 1 Sem 1 RAU
12/62
sanctiune. Normele juridice civile imperative sunt
prohibitive sau onerative. Normele prohibitive
interzic categoric o anumita conduita. Normeleonerative prevad expres obligatia pentru parti de a
avea o anumita conduita.
Normele de drept civil dispozitive sunt acelea care
suplinesc sau interpreteaza vointa neexprimata sau
insuficient exprimata a partilor raportului juridiccivil, ingaduind sa se deroge de la dispozitiile pe
care le cuprind. Normele juridice civile dispozitive
sunt permisive sau supletive. Normele permisive
permit ca subiectele sa aiba o anumita
conduita. Normele supletive stabilesc o conduita
care este obligatorie numai in cazul in care acestea
nu si-au manifestat vointa altfel.
Dupa natura interesului ocrotit normele juridice
civile sunt de ordine privata sau de ordine publica.
Dupa campul de aplicare normele juridice civile sunt
generale si speciale. Normele juridice civile sunt
generale daca se aplica in toate cazurile si in orice
7/31/2019 53210431 Drept Civil Andrei Savescu an 1 Sem 1 RAU
13/62
materie, reglementeaza situatia de drept
comun. Normele speciale reglementeaza exceptii de
la cele generale. Norma speciala deroga de la normagenerala si se aplica prioritar fata de norma
generala, este de stricta interpretare si aplicare.
Posted in 1. Caracterizare generala a dreptului civil
roman |Leave a comment
Aplicarea normelor dedrept civil
ByANDREI SAVESCU | Published: 12/10/2010
Aplicarea in timp
Normele juridice civile se aplica in intervalul de timp
cat sunt in vigoare.
Intrarea in vigoare a normelor juridice civile are loc
fie la data publicarii lor in Monitorul Oficial, fie la o
data certa stabilita de legiuitor si mentionata in
cuprinsul lor.
Iesirea din vigoare a normelor juridice civile se
produce prin abrogarea lor. Abrogarea normelor
juridice poate fi: expresa directa, cand actul
http://dreptcivil.ro/?cat=1http://dreptcivil.ro/?cat=1http://dreptcivil.ro/?p=38#commentshttp://dreptcivil.ro/?p=48http://dreptcivil.ro/?p=48http://dreptcivil.ro/?author=1http://dreptcivil.ro/?cat=1http://dreptcivil.ro/?cat=1http://dreptcivil.ro/?p=38#commentshttp://dreptcivil.ro/?p=48http://dreptcivil.ro/?p=48http://dreptcivil.ro/?author=17/31/2019 53210431 Drept Civil Andrei Savescu an 1 Sem 1 RAU
14/62
normativ nou mentioneaza in mod expres (formal)
abrogarea unei norme juridice, capitole sau articole
din aceasta; expresa indirecta, cand nu senominalizeaza direct actul normativ abrogat, dar se
prevede expres ca dispozitiile contrare se
abroga; tacita (implicita), cand in textul noii legi nu
se mentioneaza abrogarea normelor juridice mai
vechi, insa abrogarea rezulta in mod implicit din
faptul ca actuala reglementare contravinereglementarilor anterioare.
Caderea in desuetudine, respectiv neaplicarea
indelungata a unei legi, nu constituie un mod de
iesire din vigoare a ei.
Legile temporare, respectiv legile care au fixat de la
inceput momentul iesirii lor din vigoare, se
considera abrogate la implinirea termenului.
Actiunea in timp a normelor juridice civile esteguvernata de doua principii: principiul
neretroactivitatii legii civile noi; principiul aplicarii
imediate a legii civile noi.
7/31/2019 53210431 Drept Civil Andrei Savescu an 1 Sem 1 RAU
15/62
Principiul neretroactivitatii legii civile noi este regula
de drept potrivit careia legea civila se aplica numai
situatiilor care survin dupa intrarea ei in vigoare nusi celor petrecute anterior. Acest principiu este
consacrat de art. 1 Cod civil: Legea dispune numai
pentru viitor, ea n-are putere retroactiva si de art.
15 din Constitutie care prevede ca Legea dispune
numai pentru viitor, cu exceptia legii penale mai
favorabile. Principiul neretroactivitatii ocrotestedrepturile subiective castigate sub imperiul legilor
vechi si asigura stabilitatea ordinii de drept.
Principiul aplicarii imediate a legii noi este regula de
drept civil potrivit careia legea noua se aplica de
indata ce a fost adoptata la toate situatiile aparute
dupa intrarea ei in vigoare, cu excluderea legii
vechi. Acest principiu nu este consacratexpressis
verbis de Codul civil, insa el decurge in mod implicit
din principiul neretroactivitatii legilor si se justifica
prin faptul ca legea noua reprezinta un progreseconomic si tehnico-juridic fata de legea veche. De la
principiul aplicarii imediate a legii noi exista
exceptia de ultraactivitate a legii civile vechi,
7/31/2019 53210431 Drept Civil Andrei Savescu an 1 Sem 1 RAU
16/62
respectiv de supravietuire a ei, care trebuie insa
prevazuta in mod expres de legea noua.
Pentru a determina legea aplicabila se are in vedereregula tempus regit actum, potrivit careia o situatie
juridica produce efectele prevazute in legea civila in
vigoare la data producerii ei.
Aplicarea in spatiu
Se intemeiaza pe principiul teritorialitatii legii
potrivit caruia legea civila, de regula, se aplica peteritoriul statului al carui organ a edictat-
o. Aplicarea legii civile in spatiu si principiul care o
guverneaza se discuta sub doua aspecte: unul intern
si altul international. Aspectul intern se refera la
raporturi juridice stabilite pe teritoriul Romaniei
intre subiecte de drept civil cu cetatenie sau de
nationalitate romana. Aceasta situatie se rezolva
potrivit regulii conform careia actele normative care
emana de la organele centrale se aplica pe intreg
teritoriul tarii, iar actele normative care emana de la
organele locale se aplica in raza unitatiiadministrativ teritoriale respective. Aspectul
international priveste raporturi juridice cu elemente
de extraneitate (cetatenie, nationalitate straina) si se
7/31/2019 53210431 Drept Civil Andrei Savescu an 1 Sem 1 RAU
17/62
rezolva de catre normele conflictuale ale dreptului
international privat (Legea nr. 105/1992).
Aplicarea legii civile asupra persoanelor
Persoanele fizice si juridice pot fi subiecte ale
raporturilor juridice civile.
Principiul care guverneaza aplicarea legii civile
asupra persoanelor este egalitatea lor in fata legiicivile. Egalitatea in fata legii civile nu trebuie
inteleasa in sensul ca toate normele dreptului civil se
aplica tuturor persoanelor. Exista legi civile cu
vocatie generala de aplicare atat pentru persoane
juridice cat si pentru cele fizice (de ex. Decretul nr.
31/954 privind persoanele fizice si cele juridice).
Exista legi civile cu vocatie de aplicare numai pentru
persoane fizice si legi cu vocatie de aplicare numai
pentru persoane juridice.
Posted in 1. Caracterizare generala a dreptului civilroman |Leave a comment
Interpretarea normelor dedrept civil
http://dreptcivil.ro/?cat=1http://dreptcivil.ro/?cat=1http://dreptcivil.ro/?p=48#commentshttp://dreptcivil.ro/?p=54http://dreptcivil.ro/?p=54http://dreptcivil.ro/?cat=1http://dreptcivil.ro/?cat=1http://dreptcivil.ro/?p=48#commentshttp://dreptcivil.ro/?p=54http://dreptcivil.ro/?p=547/31/2019 53210431 Drept Civil Andrei Savescu an 1 Sem 1 RAU
18/62
ByANDREI SAVESCU | Published: 12/10/2010
Interpretarea normelor juridice civile inseamna lamurirea
sensului exact si complet al normelor in scopul
aplicarii cat mai corecte.
In functie de forta ei juridica interpretarea
esteoficiala sau neoficiala. Interpretarea oficiala este
aceea facuta de organele de stat carora li s-a conferit
o asemenea competenta, respectiv organele
apartinand puterii legislative, executive saujudecatoresti. Interpretarea oficiala este de doua
feluri: interpretare legala sau autentica, facuta chiar
de organul care a emis norma juridica,
si interpretarea cazuala, care se realizeaza cu prilejul
solutionarii de catre organele competente a
diferitelor cazuri concrete. Interpretarea neoficiala,
care se mai numeste si doctrinara, este facuta de
specialisti care nu actioneaza oficial. In consecinta,
ea nu are forta juridica obligatorie, fiind lasata la
aprecierea organului de aplicare a legii spre a fi
adoptata sau respinsa.In functie de rezultatul la care se ajunge prin
interpretare interpretarea este literala
(declarativa), extensiva sau restrictiva. Interpretarea
http://dreptcivil.ro/?author=1http://dreptcivil.ro/?author=17/31/2019 53210431 Drept Civil Andrei Savescu an 1 Sem 1 RAU
19/62
literala (in litera legii) este acea forma a interpretarii
care conduce la concluzia ca formularea normei
juridice coincide cu sensul real al normei, existand oidentitate intre formulare si continut. Aceasta forma
de interpretare este specifica textelor normelor
juridice precis si clar formulate. Interpretarea
extensiva (in spiritul legii) este aceea care ajunge la
concluzia ca norma juridica civila acopera mai multe
cazuri decat lasa sa se inteleaga textul ei. Nu seadmite interpretarea extensiva in cazurile in care
legea face enumerari limitative, in caz de exceptii
sau in cazul normelor juridice care stabilesc
prezumtii. Interpretarea restrictiva (in sprijinul
legii) este acea forma de interpretare in care se
ajunge la concluzia ca prin continut norma juridica
este mai restransa decat lasa sa se inteleaga
formularea ei.
In functie de metodele folosite interpretarea
normelor juridice civileeste gramaticala, logica, sistematica, istorica si
teleologica. Interpretarea gramaticala consta in
lamurirea sensului normei juridice pornind de la
7/31/2019 53210431 Drept Civil Andrei Savescu an 1 Sem 1 RAU
20/62
semantica termenilor folositi, apoi procedandu-se la
analiza morfologica si sintactica a
textului. Interpretarea logica consta in lamurireaintelesului normei juridice prin folosirea regulilor si
principiilor logicii formale precum: rationamentele
inductive, rationamentele deductive (silogismele),
procedeele de demonstratie, etc. Interpretarea
sistematica se realizeaza prin compararea normei
interpretate cu alte norme din acelasi act normativsau din alte acte normative si stabilirea unor
corelatii care sa conduca la deslusirea sensului
normei respective. Normele juridice dintr-un stat
formeaza un sistem unitar care se intemeiaza pe
principiile inscrise in Constitutie ca lege
fundamentala a statului. In acest sens se vorbeste
despre constitutionalitatea legilor si a celorlalte acte
normative. Altfel spus, normele juridice trebuie
raportate in primul rand la normele constitutionale
in conformitate cu care trebuie sa fie. Interpretarea
istorica urmareste stabilirea intelesului normei prinanalizarea conditiilor concrete care au determinat
adoptarea ei (respectiv examinarea lucrarilor
pregatitoare, a expunerii de motive, a discutiilor si
7/31/2019 53210431 Drept Civil Andrei Savescu an 1 Sem 1 RAU
21/62
dezbaterilor pe marginea legii) precum si prin
raportarea normei juridice supuse interpretarii la
alte norme care au existat in decursul timpuluiprivind acelasi obiect de reglementare. Interpretarea
teleologica presupune stabilirea sensului unei
dispozitii legale tinandu-se seama de finalitatea
urmarita de legiuitor la adoptarea normei respective.
Posted in 1. Caracterizare generala a dreptului civilroman |Leave a comment
Notiunea raportului juridiccivil
ByANDREI SAVESCU | Published: 12/10/2010
Raportul juridic civil este o relatie socialareglementata de norma juridica civila.
Pentru nasterea unui raport juridic civil este
necesara prezenta cumulativa a trei premise:
subiectele de drept civil, norma de drept civil, un
fapt sau un act juridic de care norma de dreptconditioneaza nasterea, modificarea, transmiterea
sau stingerea de drepturi si de obligatii concrete
intre subiectele determinate. Faptele juridice sunt
http://dreptcivil.ro/?cat=1http://dreptcivil.ro/?cat=1http://dreptcivil.ro/?p=54#commentshttp://dreptcivil.ro/?p=62http://dreptcivil.ro/?p=62http://dreptcivil.ro/?author=1http://dreptcivil.ro/?cat=1http://dreptcivil.ro/?cat=1http://dreptcivil.ro/?p=54#commentshttp://dreptcivil.ro/?p=62http://dreptcivil.ro/?p=62http://dreptcivil.ro/?author=17/31/2019 53210431 Drept Civil Andrei Savescu an 1 Sem 1 RAU
22/62
acele imprejurari de fapt, evenimente sau actiuni
omenesti, de care legea leaga producerea unor efecte
juridice. Evenimentele sunt imprejurari care seproduc independent de vointa oamenilor si de care
norma juridica leaga consecinte juridice. Actiunile
omenesti sunt fapte comisive sau omisive savarsite
cu sau fara intentia de a produce efecte juridice,
efecte care insa se produc in virtutea legii. Actele
juridice sunt manifestari de vointa facute cu intentiade a naste, modifica sau stinge raporturi juridice.
Raportul juridic civil are are un caracter social,
volitional si ideologic. Partile raportului juridic civil
sunt pe pozitie de egalitate juridica. Unele norme de
drept civil pot fi inlocuite de parti cu propria lor
reglementare.
Raportul juridic civil este alcatuit din subiecte,
continut si obiect.
Posted in 2. Raportul juridic civil|Leave a comment
Subiectele raportului juridiccivil
http://dreptcivil.ro/?cat=3http://dreptcivil.ro/?p=62#commentshttp://dreptcivil.ro/?p=67http://dreptcivil.ro/?p=67http://dreptcivil.ro/?cat=3http://dreptcivil.ro/?p=62#commentshttp://dreptcivil.ro/?p=67http://dreptcivil.ro/?p=677/31/2019 53210431 Drept Civil Andrei Savescu an 1 Sem 1 RAU
23/62
ByANDREI SAVESCU | Published: 12/10/2010
In dreptul civil exista doua mari categorii de subiecte
si anume: persoanele fizice si persoanele juridice.
Persoanele fizice sunt oamenii consideratii in
individualitatea lor, ca titulari de drepturi si obligatii
civile. Persoanele juridice sunt subiecte colective de
drept civil, titulare de drepturi subiective si de
obligatii civile. Conditiile ce trebuiesc indeplinite
pentru ca un colectiv de oameni sa aiba calitatea depersoana juridica: organizare de sine statatoare;
patrimoniu propriu, distinct de al altor persoane;
scop determinat, in acord cu interesele societatii.
Pluralitatea subiectelor raportului juridic
civil
In cele mai multe cazuri raportul juridic civil se
stabileste intre doua persoane: una ca subiect activ,
titular de drepturi si alta ca subiect pasiv, titular de
obligatii. Acesta este un raport juridic simplu, care
constituie regula in materie. Prin exceptie, existaraporturi juridice complexe care intervin intre mai
multe subiecte sau, altfel spus cu pluralitate de
subiecte. Pluralitatea poate fi activa, pasiva si mixta.
http://dreptcivil.ro/?author=1http://dreptcivil.ro/?author=17/31/2019 53210431 Drept Civil Andrei Savescu an 1 Sem 1 RAU
24/62
Schimbarea subiectelor raportului juridic
civil
Problema schimbarii subiectelor raportului juridiccivil se pune numai in cazul raporturilor
patrimoniale. In raporturile juridice civile personale
nepatrimoniale nu se poate pune problema
schimbarii subiectelor de drept, deoarece drepturile
subiective care intra in continutul lor sunt
inalienabile. In cazul raporturilor juridicepatrimoniale trebuie sa facem distinctie intre
raporturile juridice reale si raporturile juridice
obligationale. Raporturile juridice reale sunt acele
raporturi juridice care au in continut un drept real
(ex. raportul juridic de proprietate). In aceste
raporturi juridice se pune problema numai a
schimbarii subiectului activ, nu si a subiectului
pasiv. Raporturi juridice obligationale sunt raporturi
juridice care au in continutul lor un drept de creanta
si care sunt stabilite intre subiectul activ ce are
calitatea de creditor si subiectul pasiv ce are calitateade debitor. In aceste raporturi juridice, in principiu
se poate schimba atat subiectul activ cat si cel pasiv.
7/31/2019 53210431 Drept Civil Andrei Savescu an 1 Sem 1 RAU
25/62
Schimbarea se poate realiza prin transmiterea sau
transformarea obligatiilor.
Capacitatea civila a subiectelor raportului
juridic civil
Capacitatea juridica civila reprezinta calitatea
persoanelor fizice si juridice de a fi subiecte de drept
civil. Capacitatea de folosinta este aptitudinea
generala si abstracta a persoanei de a avea drepturisi obligatii civile. Capacitatea de exercitiu este
aptitudinea persoanei de a-si exercita drepturile si
de a-si asuma obligatii civile, prin incheierea de acte
juridice civile.
Capacitatea juridica civila a persoanei fizice
Inceputul capacitatii de folosinta il constituie
momentul nasterii fiintei umane. Drepturile
copilului sunt recunoscute de la conceptie, insa
numai daca el se naste viu.
Continutul capacitatii de folosinta il formeaza toate
drepturile si obligatiile civile cu exceptia celor oprite
de lege.
7/31/2019 53210431 Drept Civil Andrei Savescu an 1 Sem 1 RAU
26/62
Incetarea capacitatii de folosinta are loc odata cu
decesul persoanei fizice cand inceteaza calitatea sa
de subiect de drept. Data mortii este data trecuta incertificatul de deces sau, dupa caz, data trecuta in
hotararea judecatoreasca declarativa de moarte.
Capacitatea de exercitiu a persoanelor fizice este
aptitudinea de a dobandi drepturi subiective civile si
de a-si asuma obligatii civile prin acte juridice innume propriu.
Sunt lipsiti in totalitate de capacitatea de exercitiu
minorii care nu au implinit varsta de 14 ani si
persoanele puse sub interdictie judecatoreasca.
Pentru aceste persoane, actele juridice se incheie de
reprezentantii lor legali (parinti sau, dupa caz,
tutore). Minorul intre 14 si 18 ani are capacitatea de
exercitiu restransa. El participa personal la
incheierea actelor juridice, dar avand incuviintarea
prealabila a ocrotitorului legal.
Incetarea capacitatii de exercitiu a persoanelor fizice
are loc odata cu incetarea capacitatii de folosinta
7/31/2019 53210431 Drept Civil Andrei Savescu an 1 Sem 1 RAU
27/62
(adica odata cu decesul persoanei fizice) sau prin
punerea sub interdictie judecatoreasca.
Capacitatea juridica civila a persoanei
juridice
Dobandirea capacitatii de folosinta a persoanelor
juridice are loc la data inregistrarii sau la o alta data
stabilita in conformitate cu distinctiile facute de lege.
Continutul capacitatii de folosinta a persoanelorjuridice este determinat de obiectul lor de activitate.
Persoana juridica nu poate avea decat acele drepturi
care corespund scopului ei, stabilit prin lege, actul
de infiintare sau statut (principiul specialitatii
capacitatii de folosinta a persoanei juridice).
Incetarea capacitatii de folosinta a persoanei juridice
are loc fie ca urmare a reorganizarii sale, fie ca
urmare a dizolvarii persoanei juridice.
Capacitatea de exercitiu a persoanelor juridicereprezinta aptitudinea acestora de a exercita
drepturile si de a-si asuma si indeplini obligatiile
prin incheierea de acte juridice civile.
7/31/2019 53210431 Drept Civil Andrei Savescu an 1 Sem 1 RAU
28/62
Capacitatea de exercitiu a persoanelor juridice se
realizeaza prin intermediul organelor sale de
conducere. Persoana juridica isi exercita drepturilesi isi indeplineste obligatiile prin organele sale.
Inceputul capacitatii de exercitiu a persoanelor
juridice il constituie momentul infiintarii
persoanelor juridice, insa, in practica se realizeaza in
mod efectiv odata cu alegerea organelor deconducere.
Sfarsitul capacitatii de exercitiu a persoanelor
juridice corespunde incetarii capacitatii de folosinta
a acesteia.
Posted in 2. Raportul juridic civil|Leave a comment
Continutul raportului juridiccivil
ByANDREI SAVESCU | Published: 12/10/2010
Prin continut al raportului juridic civil se intelege
totalitatea drepturilor subiective si obligatiilor civile
ce revin partilor raportului juridic civil.
http://dreptcivil.ro/?cat=3http://dreptcivil.ro/?p=67#commentshttp://dreptcivil.ro/?p=73http://dreptcivil.ro/?p=73http://dreptcivil.ro/?author=1http://dreptcivil.ro/?cat=3http://dreptcivil.ro/?p=67#commentshttp://dreptcivil.ro/?p=73http://dreptcivil.ro/?p=73http://dreptcivil.ro/?author=17/31/2019 53210431 Drept Civil Andrei Savescu an 1 Sem 1 RAU
29/62
Drepturile
Dreptul subiectiv civil este posibilitatea juridica a
titularului sau de a desfasura in limitele legii oanumita conduita, in virtutea careia poate pretinde
subiectului pasiv o comportare corespunzatoare care
la nevoie poate fi impusa prin forta de constrangere
a statului.
In functie de gradul de opozabilitate drepturilesubiective civile se clasifica in drepturi absolute si
drepturi relative. Dreptul absolut este acel drept
subiectiv in temeiul caruia titularul sau poate avea o
anumita conduita, fara a avea nevoie de concursul
altor persoane pentru a-l exercita. In categoria
drepturilor absolute intra drepturile personale
nepatrimoniale (dreptul la viata, nume, domiciliu) si
drepturile reale (dreptul de proprietate, dreptul de
uzufruct, dreptul de uz, dreptul de habitatie, dreptul
de superficie). Dreptul relativ este dreptul subiectiv
civil in temeiul caruia titularul sau poate pretindesubiectului pasiv determinat o anumita conduita
fara de care dreptul nu se poate realiza. Categoria
drepturilor relative include drepturile de creanta.
7/31/2019 53210431 Drept Civil Andrei Savescu an 1 Sem 1 RAU
30/62
In functie de continutul lor drepturile subiective
civile se clasifica in drepturi patrimoniale si drepturi
personale nepatrimoniale. Dreptul patrimonial estedreptul subiectiv care are un continut economic si in
consecinta poate fi exprimat in bani. Drepturile
subiective civile patrimoniale se impart in drepturi
reale si drepturi de creanta. Dreptul real este dreptul
subiectiv civil in virtutea caruia titularul sau poate
exercita singur atributele asupra unui lucrudeterminat fara concursul altor persoane. Drepturile
reale sunt absolute, limitate ca numar si sunt
insotite de prerogativele urmaririi si preferintei.
Dreptul de creanta este dreptul subiectiv civil in
virtutea caruia subiectul activ numit creditor are
posibilitatea de a pretinde subiectului pasiv numit
debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva. Dreptul
de creanta sunt relative si nelimitate ca numar.
Drepturile personal nepatrimonial sunt drepturi
subiective civil ale caror continut nu poate fi
exprimat in bani, el fiind strans legat de persoanaomului. Drepturile personale nepatrimoniale pot fi
grupate in trei categorii: drepturi care privesc
existenta si integritatea fizica si morala a persoanei
7/31/2019 53210431 Drept Civil Andrei Savescu an 1 Sem 1 RAU
31/62
(dreptul la viata, dreptul la sanatate, dreptul la
onoare, dreptul la reputatie, dreptul la demnitate
etc.); drepturi care privesc identitatea persoanei(dreptul la nume, pseudonim, domiciliu, resedinta,
denumire, sediu etc.); drepturi care decurg din
creatia intelectuala (dreptul de autor, inventator,
inovator).
In functie de corelatia dintre drepturile subiectivecivile, acestea se clasifica in drepturi principale si
drepturi accesorii. Dreptul subiectiv principal este
acel drept care are o existenta de sine statatoare.
Majoritatea drepturilor subiective sunt drepturi
principale. Dreptul subiectiv accesoriu este dreptul a
carui soarta juridica depinde de existenta altui drept
civil, acesta din urma fiind un drept principal. Sunt
drepturi reale accesorii dreptul de ipoteca, dreptul
de gaj, privilegiile, dreptul de retentie. Este drept de
creanta accesoriu dreptul creditorului de a pretinde
de la debitori dobanda aferenta creantei sale, dreptulde a incasa clauza penala, dreptul de a pretinde
arvuna etc. Soarta juridica a dreptului accesoriu
7/31/2019 53210431 Drept Civil Andrei Savescu an 1 Sem 1 RAU
32/62
7/31/2019 53210431 Drept Civil Andrei Savescu an 1 Sem 1 RAU
33/62
In functie de obiectul raportului juridic din care fac
parte obligatiile civile sunt pozitive sau negative.
Obligatiile pozitive sunt acele obligatii care implica oactiune. In aceasta categorie intra obligatiile de a da
ceva si de a face ceva. Obligatiile negative sunt acele
obligatii care constau dintr-o abtinere, deci sunt
incluse in aceasta categorie obligatiile de a nu face
ceva.
In functie de indatorire obligatiile sunt de rezultat
sau de diligenta. Obligatiile civile de rezultat (numite
si determinate) sunt acele obligatii civile in care
debitorul isi asuma indatorirea de a obtine un
rezultat determinat in favoarea creditorului sau.
Obligatii civile de diligenta (numite si obligatii de
mijloace sau obligatii de prudenta) sunt obligatii
civile care constau in indatorirea debitorului de a
depune toata diligenta, toata staruinta, in vederea
obtinerii unui rezultat, fara insa a se obliga la insusi
rezultatul preconiza.
In functie de sanctiunea ce asigura respectarea lor
obligatii civile sunt perfecte sau imperfecte.
7/31/2019 53210431 Drept Civil Andrei Savescu an 1 Sem 1 RAU
34/62
Obligatiile perfecte sunt acele obligatii civile care se
bucura integral de sanctiunea juridica, in sensul ca
la nevoie creditorul poate face apel la forta deconstrangere a statului pentru a-l sili pe debitor la
executare (majoritatea obligatiilor civile sunt
perfecte). Obligatiile civile imperfecte sunt acele
obligatii care nu se pot obtine pe cale silita, prin
folosirea fortei de constrangere a statului. Ele nu se
bucura de sanctiune juridica. Exemplu de obligatieimperfecta: art. 20 al. 1 din Decretul nr. 167/1958 cu
privire la prescriptia extinctiva stabileste ca
debitorul care a executat obligatia dupa ce dreptul
la actiune al creditorului s-a prescris nu are dreptul
sa ceara inapoierea prestatiei, chiar daca la data
executarii nu stia ca termenul prescriptiei era
implinit. Un alt exemplu il constituie contractul de
joc sau prinsoare, in care castigatorul creditor
nu are actiune in justitie pentru a-si reclama castigul
(art. 1683 Cod civil).
Posted in 2. Raportul juridic civil| 1 Comment
Obiectul raportului juridiccivil
http://dreptcivil.ro/?cat=3http://dreptcivil.ro/?p=73#commentshttp://dreptcivil.ro/?p=136http://dreptcivil.ro/?p=136http://dreptcivil.ro/?cat=3http://dreptcivil.ro/?p=73#commentshttp://dreptcivil.ro/?p=136http://dreptcivil.ro/?p=1367/31/2019 53210431 Drept Civil Andrei Savescu an 1 Sem 1 RAU
35/62
ByANDREI SAVESCU | Published: 12/10/2010
Prin continut al raportului juridic civil se intelege
conduita partilor raportului juridic. In raporturile
juridice patrimoniale conduita partilor se refer
adesea la lucruri, lucruri care sunt considerate obiect
derivat al raportului juridic civil: bunurile.
In sens economic este bun orice lucru susceptibil sa
fie util omului. In sens juridic este bun un lucru careeste susceptibil sa fie util, are valoare economica si
este susceptibil de apropriere sub forma unor
drepturi patrimoniale. Cuvantul bun este folosit si
intr-un sens mai larg, vizand atat lucrul cat si
dreptul referitor la el. In acest sens, bunurile fac
parte din activul patrimoniului, vazut ca totalitatea
drepturilor si obligatiilor cu valoare economica ale
unei persoane.
Clasificarea bunurilor
In functie de criteriul circulatiei lor juridice- bunuri aflate in circuitul civil
- bunuri exceptate circuitului civil
- bunuri cu circuit civil conditionat
http://dreptcivil.ro/?author=1http://dreptcivil.ro/?author=17/31/2019 53210431 Drept Civil Andrei Savescu an 1 Sem 1 RAU
36/62
In functie de natura bunurilor si de calificarea data
de lege
- bunuri imobile- bunuri mobile
Bunurile imobile sau nemiscatoare sunt bunurile
care au o asezare fixa si stabila, fiind legate de sol.
a) bunuri imobile prin natura lor
- terenurile si cladirile- morile de vant sau apa
- recoltele prinse de radacini si fructele neculese.
b) bunuri imobile prin destinatie; din aceasta
categorie fac parte anumite bunuri mobile prin
natura lor care insa sunt accesorii pentru serviciul si
exploatarea unui bun imobil
- bunuri destinate pentru exploatarea agricola
(animale, unelte agricole, pestele din iaz, stupii etc.)
- bunuri destinate exploatarii industriale sau
comerciale (mobilier, instrumente, unelte, utilaje
etc.)- bunuri mobile asezate pe un fond cu afectatiune
perpetua (statui, tablouri, oglinzi, ornamente etc.)
c) bunuri imobile prin obiectul la care se aplica
7/31/2019 53210431 Drept Civil Andrei Savescu an 1 Sem 1 RAU
37/62
- uzufructul lucrurilor imobile, servitutile, actiunile
care tind a revendica un imobil
- drepturile reale, cu exceptia dreptului deproprietate (ex. dreptul de uz, uzufruct, servitutile)
- drepturile de creanta carora le corespunde
obligatia de a da un bun imobil
- actiunile in justitie privind valorificarea drepturilor
imobiliare (actiunea in revendicare, actiunea in
reclamatia unei servituti etc.)- actiunile in justitie privind nulitatea instrainarii
unui imobil, revocarea donatiei unui imobil etc.).
Bunurile mobile sau miscatoare sunt acele bunuri
care pot fi deplasate dintr-un loc in altul fie cu
ajutorul propriei forte, fie cu ajutorul unei forte
straine.
a) bunuri mobile prin natura lor, care se pot
transporta dintr-un loc in altul fie prin propria forta,
fie cu ajutorul unei forte straine (ex. animalele,
lucrurile neinsufletite)b) bunurile mobile prin determinarea legii, care sunt
considerate mobile prin obiectul la care se aplica
(adica, sunt incorporate in obiect)
7/31/2019 53210431 Drept Civil Andrei Savescu an 1 Sem 1 RAU
38/62
- drepturile reale asupra mobilului cu exceptia
dreptului de proprietate (dreptul de uz, dreptul de
uzufruct, dreptul de gaj etc.)- drepturile de creanta care au ca obiect un bun
mobil
- actiunile in justitie privind bunurile mobile etc.
c) bunurile mobile prin anticipatie, care cuprind
bunuri care prin natura lor sunt imobile, dar prin
anticipatie sunt considerate de parti printr-un actjuridic ca bunuri mobile; ex.: fructele si recoltele
neculese inca, produsul neextras al unei cariere,
materialele provenite din daramarea unei constructii
In functie de modul de determinare si de vointa
partilor
- bunuri certe
- bunuri generice
In functie de posibilitatea sau imposibilitatea
inlocuirii cu prilejul executarii unei obligatii civile- bunuri fungibile
- bunuri nefungibile
7/31/2019 53210431 Drept Civil Andrei Savescu an 1 Sem 1 RAU
39/62
In functie de faptul daca folosirea implica sau nu
instrainarea sau consumarea bunului, distingem:
- bunuri consumptibile- bunuri neconsumptibile
In functie de faptul ca anumite bunuri produc fructe
si altele nu produc fructe, bunurile se clasifica in:
- bunuri frugifere
- bunuri nefrugifere
In functie de posibilitatea divizarii lor, bunurile se
clasifica in:
- bunuri divizibile
- bunuri indivizibile
Bunurile divizibile sunt acele bunuri care prin
impartire nu isi schimba destinatia economica (ex. o
cantitate de alimente, un cupon de stofa).
Bunurile indivizibile sunt acele bunuri care, daca arfi impartite, si-ar schimba destinatia (ex. o masa, un
autoturism etc.).
Importanta clasificarii este relevanta in materie de
7/31/2019 53210431 Drept Civil Andrei Savescu an 1 Sem 1 RAU
40/62
partaj si in materie de obligatii cu pluralitate de
subiecte:
- in materie de partaj, daca bunul este indivizibil, fiese atribuie unuia dintre proprietari, cu obligatia de a
plati o sulta celorlalti, fie se scoate la vanzare
urmand sa se imparta pretul;
- in materie de obligatii cu pluralitate de subiecte
distingem doua situatii:
a. daca obligatia are ca obiect un bun indivizibil,fiecare debitor este tinut pentru intreaga datorie;
b. daca obligatia are ca obiect un bun divizibil,
fiecare debitor este tinut numai pentru partea lui.
In functie de corelatia dintre ele (determinata de
insusirile bunului sau de vointa partilor)
- bunuri principale
- bunuri accesorii
In functie de modul lor de percepere
- bunuri corporale- bunuri necorporale
7/31/2019 53210431 Drept Civil Andrei Savescu an 1 Sem 1 RAU
41/62
In functie de posibilitatea urmaririi silite pentru
plata datoriilor
- bunuri sesizabile- bunuri insesizabile
Posted in 2. Raportul juridic civil|Leave a comment
Notiunea prescriptieiextinctive
ByANDREI SAVESCU | Published: 12/10/2010
Prescriptia extinctiva este pierderea dreptului de a
obtine o hotarare judecatoreasca in temeiul careia sa
se poata efectua executarea silita a obligatiilor, ca
urmare a neexercitarii actiunii in justitie in termenul
prevazut de lege.
In mod obisnuit prescriptia extinctiva este definita
ca fiind modul de stingere a dreptului la actiune ca
urmare a neexercitarii acestuia in termenul prevazut
de lege. Prescriptia nu stinge dreptul la actiune in
sens procesual.
Prescriptia extinctiva este reglementata prin norme
imperative. Judecarea unei pricini se face dupa
http://dreptcivil.ro/?cat=3http://dreptcivil.ro/?p=136#commentshttp://dreptcivil.ro/?p=98http://dreptcivil.ro/?p=98http://dreptcivil.ro/?author=1http://dreptcivil.ro/?cat=3http://dreptcivil.ro/?p=136#commentshttp://dreptcivil.ro/?p=98http://dreptcivil.ro/?p=98http://dreptcivil.ro/?author=17/31/2019 53210431 Drept Civil Andrei Savescu an 1 Sem 1 RAU
42/62
cercetarea obligatorie si din oficiu a problemei
prescriptiei.
Posted in 4. Prescriptia extinctiva |Leave a comment
Natura juridica aprescriptiei extinctive
ByANDREI SAVESCU | Published: 12/10/2010
Prescriptia extinctiva nu stinge dreptul subiectiv
civil, ci dreptul material la actiune. Prescriptia
transforma raportul juridic civil: obligatia corelativa
dreptului subiectiv devine obligatie imperfecta;
dreptul subiectiv civil poate fi aparat doar pe cale de
exceptie. Se considera si ca dreptul prescris nu poate
fi aparat nici pe cale de exceptie.
Posted in 4. Prescriptia extinctiva |Leave a comment
Delimitarea prescriptieiextinctive
ByANDREI SAVESCU | Published: 12/10/2010
Prescriptia extinctiva se aseamana dar se si diferentiaza de
alte institutii de drept civil, precum: prescriptia
http://dreptcivil.ro/?cat=4http://dreptcivil.ro/?p=98#commentshttp://dreptcivil.ro/?p=102http://dreptcivil.ro/?p=102http://dreptcivil.ro/?author=1http://dreptcivil.ro/?cat=4http://dreptcivil.ro/?p=102#commentshttp://dreptcivil.ro/?p=105http://dreptcivil.ro/?p=105http://dreptcivil.ro/?author=1http://dreptcivil.ro/?cat=4http://dreptcivil.ro/?p=98#commentshttp://dreptcivil.ro/?p=102http://dreptcivil.ro/?p=102http://dreptcivil.ro/?author=1http://dreptcivil.ro/?cat=4http://dreptcivil.ro/?p=102#commentshttp://dreptcivil.ro/?p=105http://dreptcivil.ro/?p=105http://dreptcivil.ro/?author=17/31/2019 53210431 Drept Civil Andrei Savescu an 1 Sem 1 RAU
43/62
achizitiva (uzucapiunea), termenul extinctiv si
termenul de decadere.
Posted in 4. Prescriptia extinctiva |Leave a comment
Efectele prescriptieiextinctive
ByANDREI SAVESCU | Published: 12/10/2010
Stingerea dreptului la actiune privind un drept
subiectiv principal stinge si dreptul la actiunea
privind drepturile subiective accesorii. Se considera
ca imprescriptibilitatea dreptului la actiune privind
un drept principal face imprescriptibila si dreptul la
actiune privind drepturile accesorii.
Termenul de prescriptie curge distinct pentru fiecaredintre prestatiile unei obligatii cu executare
succesiva (exemple: chirii, dobanzi, ratele de renta
viagera).
Posted in 4. Prescriptia extinctiva |Leave a comment
Termenele prescriptieiextinctive
ByANDREI SAVESCU | Published: 12/10/2010
http://dreptcivil.ro/?cat=4http://dreptcivil.ro/?p=105#commentshttp://dreptcivil.ro/?p=108http://dreptcivil.ro/?p=108http://dreptcivil.ro/?author=1http://dreptcivil.ro/?cat=4http://dreptcivil.ro/?p=108#commentshttp://dreptcivil.ro/?p=111http://dreptcivil.ro/?p=111http://dreptcivil.ro/?author=1http://dreptcivil.ro/?cat=4http://dreptcivil.ro/?p=105#commentshttp://dreptcivil.ro/?p=108http://dreptcivil.ro/?p=108http://dreptcivil.ro/?author=1http://dreptcivil.ro/?cat=4http://dreptcivil.ro/?p=108#commentshttp://dreptcivil.ro/?p=111http://dreptcivil.ro/?p=111http://dreptcivil.ro/?author=17/31/2019 53210431 Drept Civil Andrei Savescu an 1 Sem 1 RAU
44/62
Sunt prescriptibile extinctiv, de regula, drepturile relative (de
creanta). Drepturile absolute (drepturile reale si
drepturile nepatrimoniale) sunt de regula imprescriptibileextinctiv.
Sunt citate exceptii de la prescriptibilitatea
drepturilor de creanta: restituirea sumelor depuse la
C.E.C. si drepturile asiguratilor asupra sumelor
rezultand din rezervele tehnice ce se constituie la
asigurarile de viata pentru obligatii de plata scadentein viitor, drepturile de pensie.
Termenul general de prescriptie in materia
drepturilor de creanta este de 3 de ani. Exemple de
termene speciale: termenul de 6 luni aplicabil cererii
de raspundere civila pentru viciile ascunse fara
viclenie, termenul de 6 luni aplicabil dreptului de
optiune succesorala, termenul de 1 an aplicabil
actiunii vanzatorului pentru complinirea pretului si
a cumparatorului pentru scaderea pretului sau
pentru stricarea vanzarii, termenul de 1 an pentruactiunile posesorii.
7/31/2019 53210431 Drept Civil Andrei Savescu an 1 Sem 1 RAU
45/62
Drepturile reale sunt, de regula, imprescriptibile
extinctiv. Exemple: revendicarea imobilelor,
granituirea, actiunea negatorie imobiliara, actiuneaconfesorie a superficiarului, revendicarea bunurilor
mobile proprietate publica. Exista totusi prescriptie
extinctiva in ce priveste revendicarea bunurilor
mobile proprietate privata (30 ani), actiunea
negatorie pentru mobilie proprietate privata (30
ani), actiunea confesorie de uz, uzufruct, habitatie siservitute pentru imobile proprietate privata (30 ani),
revendicarea bunurilor adjudecate (3 ani),
revendicarea avulsiunilor (1 an).
Termenul general de prescriptie in materia
drepturilor reale este de 30 de ani.
Unele drepturi nepatrimoniale sunt prescriptibile
extinctiv: actiunea in nulitatea relativa a unui act
juridic civil (3 ani), actiunea in nulitatea relativa a
casatoriei (6 luni), actiunea in tagada paternitatii (6luni), actiunea in stabilirea paternitatii (1 an).
Posted in 4. Prescriptia extinctiva |Leave a comment
http://dreptcivil.ro/?cat=4http://dreptcivil.ro/?p=111#commentshttp://dreptcivil.ro/?cat=4http://dreptcivil.ro/?p=111#comments7/31/2019 53210431 Drept Civil Andrei Savescu an 1 Sem 1 RAU
46/62
Calculul prescriptieiextinctive
ByANDREI SAVESCU | Published: 12/10/2010
Termenele de prescriptie stabilite pe ani, luni si
saptamani se sfarsesc in ziua corespunzatoare zilei
de plecare. Daca ultima luna nu are o zi
corespunzatoare, atunci terenul se sfarseste in
ultima zi a acestei luni.
Termenele de prescriptie stabilite pe zile se socotesc
cu ziua urmatoare primei zile si se implinesc la
sfarsitul ultimei zile.
Posted in 4. Prescriptia extinctiva |Leave a comment
Inceputul prescriptieiextinctive
ByANDREI SAVESCU | Published: 12/10/2010
Prescriptia incepe sa curga de la data de cand se
naste dreptul la actiune.
Precizari si reguli speciale:
http://dreptcivil.ro/?p=118http://dreptcivil.ro/?p=118http://dreptcivil.ro/?author=1http://dreptcivil.ro/?cat=4http://dreptcivil.ro/?p=118#commentshttp://dreptcivil.ro/?p=121http://dreptcivil.ro/?p=121http://dreptcivil.ro/?author=1http://dreptcivil.ro/?p=118http://dreptcivil.ro/?p=118http://dreptcivil.ro/?author=1http://dreptcivil.ro/?cat=4http://dreptcivil.ro/?p=118#commentshttp://dreptcivil.ro/?p=121http://dreptcivil.ro/?p=121http://dreptcivil.ro/?author=17/31/2019 53210431 Drept Civil Andrei Savescu an 1 Sem 1 RAU
47/62
In obligatiile care urmeaza sa se execute la cererea
creditorului precum si in acelea al caror termen de
executare nu este stabilit, prescriptia incepe sa curgade la data nasterii raportului de drept.
Daca dreptul este sub conditie suspensiva sau cu
termen suspensiv, prescriptia incepe sa curga de la
data cand s-a implinit conditia sau a expirat
termenul.
Prescriptia dreptului la actiune in repararea pagubei
pricinuita prin fapta ilicita, incepe sa curga de la
data cand pagubitul a cunoscut sau trebuia sa
cunoasca, atat paguba cat si pe cel care raspunde de
ea. Aceasta regula se aplica si in cazul actiunii
intemeiata pe imbogatirea fara justa cauza, actiunii
intemeiate pe gestiunea de afaceri, actiunii
revocatorii si actiunii in restituire ca urmare a
anularii (constatarii nulitatii absolute) a unui act
juridic.
7/31/2019 53210431 Drept Civil Andrei Savescu an 1 Sem 1 RAU
48/62
Prescriptia dreptului la actiune in anularea unui act
juridic pentru violenta, incepe sa curga de la data
cand aceasta a incetat.
In caz de viclenie ori eroare sau in celelalte cazuri de
anulare, prescriptia incepe sa curga de la data cand
cel indreptatit, reprezentantul sau legal sau persoana
chemata de lege sa-i incuviinteze actele, a cunoscut
cauza anularii, insa cel mai tarziu de la implinirea a18 luni de la data incheierii actului.
Prescriptia dreptului la actiune privind viciile
ascunse ale unui lucru transmis sau ale unei lucrari
executate, incepe sa curga de la data descoperirii
viciilor, insa cel mai tarziu de la implinirea unui an
de la predarea lucrului sau lucrarii. () Prin
dispozitiile prezentului articol nu se aduce nici o
atingere termenelor de garantie, legale sau
conventionale.
Prescriptia actiunii privind viciile unei constructii,
incepe sa curga de la data descoperirii viciilor, insa
cel mai tarziu de la implinirea a trei ani de la
7/31/2019 53210431 Drept Civil Andrei Savescu an 1 Sem 1 RAU
49/62
predare, fara a se aduce atingere termenelor de
garantie, legale sau conventionale.
Prescriptia dreptului de optiune succesorala incepe
sa curga de la data deschiderii succesiunii, care este
data mortii.
Prescriptia dreptului la actiune privitoare la sumele
de bani incasate din vanzarea biletelor laspectacolele care nu au mai avut loc.
Prescriptia dreptului la actiune in tagada paternitatii
incepe sa curga de la data cand tatal a cunoscut
nasterea copilului.
Prescriptia actiunii in stabilirea paternitatii, incepe
sa curga de la data nasterii copilului. Dacaun copil a
pierdut calitatea de copil din casatorie prin efectul
unei hotarari judecatoresti, termenul de un an
pentru pornirea actiunii in stabilirea paternitatii dinafara casatoriei va curge de la data cand acea
hotarare a ramas definitiva. In cazul in care mama a
convietuit cu pretinsul tata ori daca acesta din urma
7/31/2019 53210431 Drept Civil Andrei Savescu an 1 Sem 1 RAU
50/62
a prestat copilului intretinere, termenul de un an va
curge de la incetarea convietuirii ori a intretinerii.
Prescriptia actiunii posesorii incepe sa curga de la
primul act de tulburare a posesiei.
Posted in 4. Prescriptia extinctiva |Leave a comment
Suspendarea prescriptiei
extinctiveByANDREI SAVESCU | Published: 12/10/2010
Suspendarea inseamna oprirea cursului prescriptiei
pe timpul cat dureaza cauzele, limitativ prevazute de
lege, care il pun pe titularul dreptului in
imposibilitatea de a actiona in justitie.
Prescriptia nu curge:
- cat timp cel impotriva caruia ea curge este
impiedicat de un caz de forta majora sa faca acte de
intrerupere;
- pe timpul cat creditorul sau debitorul face parte din
Fortele Armate ale Romaniei, iar acestea sunt puse
pe picior de razboi;
- pana la rezolvarea reclamatiei administrative
http://dreptcivil.ro/?cat=4http://dreptcivil.ro/?p=121#commentshttp://dreptcivil.ro/?p=125http://dreptcivil.ro/?p=125http://dreptcivil.ro/?author=1http://dreptcivil.ro/?cat=4http://dreptcivil.ro/?p=121#commentshttp://dreptcivil.ro/?p=125http://dreptcivil.ro/?p=125http://dreptcivil.ro/?author=17/31/2019 53210431 Drept Civil Andrei Savescu an 1 Sem 1 RAU
51/62
facuta de cel indreptatit, cu privire la despagubiri
sau restituiri, in temeiul unui contract de transport
sau de prestare a serviciilor de posta sitelecomunicatii, insa cel mai tarziu pana la expirarea
unui termen de 3 luni socotit de la inregistrarea
reclamatiei; se considera, pentru identitate de
ratiune, ca aceeasi solutie se aplica si in cazul
reclamatiei administrative prevazute de Legea nr.
29/1990- intre parinti sau tutor si cei ce se afla sub ocrotirea
lor, intre curator si acei pe care ii reprezinta precum
si intre orice alta persoana care, in temeiul legii sau
al hotararii judecatoresti, administreaza bunurile
altora si cei ale caror bunuri sant astfel administrate,
cat timp socotelile nu au fost date si aprobate
- impotriva celui lipsit de capacitate de exercitiu, cat
timp nu are reprezentant legal si nici impotriva celui
cu capacitate restransa, cat timp nu are cine sa-i
incuviinteze actele.
- intre soti in timpul casatoriei.
Dupa incetarea suspendarii, prescriptia isi reia
cursul, socotindu-se si timpul curs inainte de
7/31/2019 53210431 Drept Civil Andrei Savescu an 1 Sem 1 RAU
52/62
suspendare. Prescriptia nu se va implini totusi
inainte de expirarea unui termen de 6 luni, socotit
de la incetarea cauzei de suspendare, cu exceptiaprescriptiilor mai scurte de 6 luni care nu se vor
implini decat dupa expirarea unui termen de o luna
de la suspendare.
Posted in 4. Prescriptia extinctiva |Leave a comment
Intreruperea prescriptieiextinctive
ByANDREI SAVESCU | Published: 12/10/2010
Intreruperea prescriptiei extinctive consta in
stergerea prescriptiei incepute inainte de ivirea unor
cauze prevazute de lege si inceperea unei noiprescriptii la incetarea acestor cauze de intrerupere.
Prescriptia se intrerupe:
- prin recunoasterea dreptului a carui actiune se
prescrie, facuta de cel in folosul caruia curge
prescriptia; recunoasterea trebuie sa fie
neindoielnica, indiferent daca este expresa sau tacita
- prin introducerea unei cereri de chemare in
judecata ori de arbitrare, chiar daca cererea a fost
http://dreptcivil.ro/?cat=4http://dreptcivil.ro/?p=125#commentshttp://dreptcivil.ro/?p=129http://dreptcivil.ro/?p=129http://dreptcivil.ro/?author=1http://dreptcivil.ro/?cat=4http://dreptcivil.ro/?p=125#commentshttp://dreptcivil.ro/?p=129http://dreptcivil.ro/?p=129http://dreptcivil.ro/?author=17/31/2019 53210431 Drept Civil Andrei Savescu an 1 Sem 1 RAU
53/62
introdusa la o instanta judecatoreasca ori la un
organ de arbitraj, necompetent; prescriptia nu este
intrerupta, daca s-a pronuntat incetarea procesului,daca cererea de chemare in judecata sau executare a
fost respinsa, anulata sau daca s-a perimat, ori daca
cel care a facut-o a renuntat la ea.
Posted in 4. Prescriptia extinctiva |Leave a comment
Repunerea in termenul deprescriptie extinctiva
ByANDREI SAVESCU | Published: 12/10/2010
Repunerea in termen reprezinta un beneficiu
acordat de lege titularului dreptului la actiune care,
din motive temeinice, nu a putut formula actiunea injustitie, astfel ca organul de judecata este indreptatit
sa solutioneze cererea de chemare in judecata, desi a
fost introdusa dupa implinirea termenului de
prescriptie.
In practica au fost considerate cauze temeinic
justificate: executarea unor pedepse privative de
libertatea care n-a permis darea unei imputerniciri
pentru intreruperea prescriptiei, imprejurarile
http://dreptcivil.ro/?cat=4http://dreptcivil.ro/?p=129#commentshttp://dreptcivil.ro/?p=131http://dreptcivil.ro/?p=131http://dreptcivil.ro/?author=1http://dreptcivil.ro/?cat=4http://dreptcivil.ro/?p=129#commentshttp://dreptcivil.ro/?p=131http://dreptcivil.ro/?p=131http://dreptcivil.ro/?author=17/31/2019 53210431 Drept Civil Andrei Savescu an 1 Sem 1 RAU
54/62
speciale in care s-a aflat mostenitorul care l-au
impiedicat sa afle despre deschiderea mostenirii la
care avea vocatie, spitalizarea indelungata, repetata,parasirea minorului.
Cererea de repunere in termen va putea fi facuta
numai in termen de o luna de la incetarea cauzelor
care justifica depasirea termenului de prescriptie.
Posted in 4. Prescriptia extinctiva |Leave a comment
Capacitatea de folosinta apersoanei fizice
ByANDREI SAVESCU | Published: 12/10/2010
Notiunea capacitatii de folosinta a persoaneifizice
Capacitatea de folosinta a persoanei fizice este
capacitatea acesteia de a avea drepturi si obligatii.
Capacitatea de folosinta a persoanei fizice este
caracterizata de legalitate, generalitate,
universalitate, egalitate si inalienabilitate.
http://dreptcivil.ro/?cat=4http://dreptcivil.ro/?p=131#commentshttp://dreptcivil.ro/?p=163http://dreptcivil.ro/?p=163http://dreptcivil.ro/?author=1http://dreptcivil.ro/?cat=4http://dreptcivil.ro/?p=131#commentshttp://dreptcivil.ro/?p=163http://dreptcivil.ro/?p=163http://dreptcivil.ro/?author=17/31/2019 53210431 Drept Civil Andrei Savescu an 1 Sem 1 RAU
55/62
Inceputul capacitatii de folosinta a persoanei
fizice
Capacitatea de folosinta a persoanei fizice incepe lanastere. Drepturile copilului nascut viu sunt
recunoscute de la conceptiune (300-180 zile inainte
de nastere).
Incetarea capacitatii de folosinta a persoanei
fiziceCapacitatea de folosinta inceteaza la data mortii.
Proba mortii fizic constatate se face cu certificatul de
deces, care se completeaza pe baza certificatului
medical constatator sau pe baza declaratiei celui care
anunta decesul.
Disparutii pot fi declarati morti prin hotarare
judecatoreasca daca de la data ultimelor stiri despre
disparut au trecut 4 ani si de la afisarea extrasului
din hotararea judecatoreasca de declarare a
disparitiei au trecut 6 luni. Daca disparitia s-apetrecut in imprejurari care indreptatesc a se
presupune decesul, termenul este de 1 an si nu este
necesara declararea judecatoreasca a disparitiei.
7/31/2019 53210431 Drept Civil Andrei Savescu an 1 Sem 1 RAU
56/62
Declararea judecatoreasca a disparitiei poate face
daca de la data ultimelor stiri despre disparut a
trecut 1 an.
Hotararea de declarare a mortii, ramasa definitiva va
fi comunicata serviciului de stare civila pentru a fi
inscrisa in registrul actelor de stare civila.
Rectificarea datei mortii este permisa daca se vadovedi ca adevarata o alta data.
Continutul capacitatii de folosinta a
persoanei fizice
Capacitatea de folosinta a persoanei fizice se face
prin raportare la actele normative in vigoare.
Stabilirea continutului capacitatii de folosinta a
persoanelor fizice se face cu luarea in considerare
numai a aptitudinilor omului de a fi titular de
drepturi si obligatii civile, nu si de alta natura,apartinand altor ramuri ale dreptului.
7/31/2019 53210431 Drept Civil Andrei Savescu an 1 Sem 1 RAU
57/62
Ingradirile capacitatii de folosinta a
persoanei fizice
Ingradiri cu caracter de sanctiune1. Prin hotarare judecatoreasca in materie penala
faptuitorului ii poate fi aplicata pedeapsa accesorie a
interzicerii unor drepturi, precum si pedeapsa
complimentara a interzicerii unor drepturi
(aceleasi). Pot fi interzise: drepturile parintesti,
dreptul de a fi tutore sau curator, dreptul de a ocupao functie, de a exercita o profesie sau de a desfasura
o activitate de natura aceleia de care s-a folosit
condamnatul pentru savarsirea infractiunii.
2. Prin hotarare judecatoreasca in materie civila
persoana fizica poate fi decazuta din drepturile
parintesti, daca sanatatea sau dezvoltarea fizica a
copilului este primejduita prin felul de exercitare a
drepturilor parintesti, prin purtarea abuziva sau prin
neglijenta grava in indeplinirea indatoririlor de
parinte, ori educarea, invatatura sau pregatireaprofesionala a copilului nu se face in spirit de
devotament fata de Romania. Parintele decazut este
lipsit de dreptul de a reprezenta pe minorul de 14 ani
7/31/2019 53210431 Drept Civil Andrei Savescu an 1 Sem 1 RAU
58/62
in actele juridice civile, dreptul de a incuviinta actele
juridice civile ale minorului de 14 16 ani si dreptul
de a fi tutore.
3. Sunt nedemni de a succede cel condamnat pentru
ca a omorat sau a incercat sa omoare pe defunct,
majorul care n-a denuntat omorul defunctului, desi
avea cunostinta de el, cel care a facut fata de defunct
o declaratie capitala, declarata drept calomnioasa deinstanta.
4. Erezii care au dat la o parte, sau au ascuns lucruri
ale unei succesiuni nu mai au facultatea de a se
lepada de dansa, cu toata renuntarea lor, ei raman
erezi si nu pot lua nici o parte din lucrurile date la o
parte sau ascunse.
Ingradiri cu caracter de ocrotire
5. Minorul nu poate dispune prin donatie sau
testament, cu exceptia celui cu varsta cuprinsa intre16 si 18 ani poate dispune prin testament doar de
jumatate din bunurile de care ar putea dispune daca
ar fi major.
7/31/2019 53210431 Drept Civil Andrei Savescu an 1 Sem 1 RAU
59/62
6. Minorul de 16 ani nu poate dispune prin
testament in favoarea tutorelui sau afara numai daca
tutorele a fost ascendentul sau.
7. Nu se poate dispune prin donatie sau testament in
favoarea fostului tutore, daca socotelile definitive n-
au fost in prealabil date si primite, afara numai daca
tutorele este un ascendent.
8. Tutorele, sotul sau, rudele lui in linie dreapta,
fratii si surorilor tutorelui nu pot incheia acte
juridice cu minorul.
9. Minorul nu poate garanta obligatia altcuiva.
10. Medicii si farmacistii nu pot primii liberalitati
facute de cei ingrijiti.
11. Judecatorii, procurorii si avocatii nu pot fi
cesionari de drepturi litigioase care sunt decompetenta tribunalului in a carei raza teritoriala isi
exercita functiile lor.
7/31/2019 53210431 Drept Civil Andrei Savescu an 1 Sem 1 RAU
60/62
Posted in5. Persoana fizica |Leave a comment
Capacitatea de exercitiu a
persoanei fiziceByANDREI SAVESCU | Published: 12/10/2010
Notiunea capacitatii de exercitiu a persoanei
fizice
Capacitatea de exercitiu este capacitatea persoanei
de a-si exercita drepturile si de a-si asuma obligatiile
savarsind acte juridice.
Capacitatea de exercitiu a persoanei fizice este
caracterizata de legalitate, generalitate, egalitate si
inalienabilitate.
Capacitatea de exercitiu deplina
Inceputul capacitatii de exercitiu depline
Capacitatea de exercitiu deplina incepe de la data
cand persoana a devenit majora. Ea consta in
aptitudinea persoanei fizice de a exercita drepturile
si de a-si asuma obligatii prin incheierea personal si
singura a actelor juridice.
Incetarea capacitatii de exercitiu depline
Capacitatea de exercitiu deplina inceteaza prin
http://dreptcivil.ro/?cat=6http://dreptcivil.ro/?p=163#commentshttp://dreptcivil.ro/?p=173http://dreptcivil.ro/?p=173http://dreptcivil.ro/?author=1http://dreptcivil.ro/?cat=6http://dreptcivil.ro/?p=163#commentshttp://dreptcivil.ro/?p=173http://dreptcivil.ro/?p=173http://dreptcivil.ro/?author=17/31/2019 53210431 Drept Civil Andrei Savescu an 1 Sem 1 RAU
61/62
moarte, declararea judecatoreasca a mortii sau
punere sub interdictie.
Continutul capacitatii de exercitiu deplinePersoanele fizice pot incheia orice fel de acte juridice
civile cu exceptia celor interzise de lege care au ca
efect ingradirea capacitatii de folosinta si implicit a
celei de exercitiu.
Capacitatea de exercitiu restransa
Inceputul capacitatii de exercitiu restranseMinorul care a implinit varsta de patrusprezece ani
are capacitatea de exercitiu restransa.
Incetarea capacitatii de exercitiu restranse
Capacitatea de exercitiu restransa inceteaza la
majorat, data cand incepe capacitatea de exercitiu
deplina, prin punere sub interdictie si deces.
Continutul capacitatii de exercitiu restranse
Actele juridice ale minorului cu capacitate restransa
se incheie de catre acesta, cu incuviintarea prealabila
a parintilor sau a tutorelui, ori, dupa caz, a
curatorului. Daca actul pe care minorul urmeaza sa-lincheie face parte dintre acelea pe care tutorele nu le
poate incheia decat cu incuviintarea autoritatii
tutelare, va fi necesara si prealabila incuviintare a
7/31/2019 53210431 Drept Civil Andrei Savescu an 1 Sem 1 RAU
62/62
acesteia.
Incuviintarea prealabila are caracter de regula. Ea se
aplica tuturor actelor de administrare. Prin exceptie,nu este necesara incuviintarea pentru acte juridice
marunte, acte de conservare, acte de administrare
care nu sunt lezionare, precum si pentru testament
(daca minorul a implinit 16 ani). Prin exceptie, este
nevoie si de incuviintarea autoritatii tutelare pentru
actele de instrainare, constitutire a unui drept realaccesoriu si renuntarea la drept.
Lipsa capacitatii de exercitiu
Sunt lipsiti de capacitate de exercitiu minorii care nu
au implinit varsta de 14 ani si interzisii.
Reprezentantii legali ai celor lipsiti de capacitate de
exercitiu sunt parintii pentru copilul minor, tutorele
pentru minorul al carui ocrotitor legal este, tutorele
pentru cel pus sub interdictie. Prin exceptie, nu este
necesara reprezentarea pentru acte juridice marunte
si acte de conservare.
Posted in5. Persoana fizica |Leave a comment
http://dreptcivil.ro/?cat=6http://dreptcivil.ro/?p=173#commentshttp://dreptcivil.ro/?cat=6http://dreptcivil.ro/?p=173#comments