3. Boli Chistice Renale

Post on 21-Feb-2016

24 views 0 download

description

nefrologie,sf ioan

Transcript of 3. Boli Chistice Renale

Bolile chistice renale

Chisturile renale apar prin dilat unui portiuni din nefron, cu formarea unei cavitati captusite din un epiteliu, plin cu un material lichid/semisolid.

Caracteristici-unice-multiple

-congenitale-dobandite

-asimptomatice-simptomatice

-fara complicatii-cu complicatii -> IRC

Clasificare:a) boli ereditare 1. cu transmitere autozomal dominanta - B. polichistica renala AD linkata de cromozomul 16 - scleroza in….cromozom 4 - boala van Hippel-Lindam - b. glomerulochistica 2. cu transmitere autozomal recesiva 3. boli care afecteaza doar medulara: -b chistica a medularei – anomalii pe cromozomiale - tulburari ale dezvoltarii rinichiului spongios medular, rinichi multichistic congenitalb) boala polichistica dobandita

Boala polichistica renala

- incidenta 1/100- afectare sistemica- afecteaza ambele sexe- chiste renale bilateral- manifestari clinice in decadele 3-4 de viata- gena 1, pe cz 16, prod 90% din BPRAD – tip 1 ( debut mai devreme)- - tip 2

Diagnostic:- istoric familial- eco definitorie- examen fizic

- CT- Linkage genetic – diagn precoce, rezervat donatori, pt planning familial- Examen de laborator

Ecografia- <30 ani – 2 chisturi unilat/bilat- 30 – 59 ani cel putin 2 chisturi in fiecare rinichi- >60 ani prezenta a minumum 4 chisturi in fiecare rinichiMorfopat- rinichi de dimensiuni f mari ( diametru longitudinal <40 mm, g=8-10 kg)- nu exista corelatie intre marimea rinichiului si disfutionalitate- afectarea glomerulara e minima

Clinic:- durere- scaderea capacitatii de concentrare urinare- HTA- Hematurie- Infectii- Nefrolitiaza

1. Durerea - abdominala/ in flanc, este simptomul cel mai frecvent- cronica – intinderea capsulei si tractiunea pediculului renal – clozidina- acuta- ruptura chist, nefrolitiaza, neoplasm renal- alte cauze: infectii chistice/ paremchimatoase

2. Scaderea capacitatii de concentrare a urinii - faze avansate ale bolii – det de scaderea progresiva a funtiei renale:- - poliurie, polidipsie, nicturie

3. HTA - 60% adulti fara IRC, >80 % din cei cu IRC- Mecanism patogenic-> chistul afecteaza circulatia intrarenala -> se form zone

ischemice ->activarea sistemului renina angiotensina -> IEC antihipertensive de electie

4. Hematuria - modul frecvent de debut- adesea macroscopica- frecvent ca urmare a rupturii chistice in spatiul urinar- hematurie + durere => suspiciune de nefrolitiaza dd cu neoplasmul- rar necesita transfuzii de sange

5. Nefrolitiaza - 1/5 din pacienti

- Frecvent form din acid uric/ oxalat de Ca- Poate debuta cu durere acuta- Patogenie : staza intrarenala, anomalii ale metabolizarii..

6. Infectii – in ordinea scaderii frecventei - tract urinar inferior- interstitiale- chistice

DD intre PNFA si infectia chisticaIn infectia chistica- durere lombara +- hemocultura +- urocultura (-) +- absenta cilindrilor L

- frecv gram negativ, se dau AB lipofile (sulfamide, chinolone, cloramfenicol)

In PNFA:- durere lombara +- piurie +- uroculturi (+) +- cilindri +

AB cunoscute

7. Manifestari extrarenale :a) digestive: - chiste hepatice – la 1/3 din pacienti, varf la 50-60 ani, frecvent la femei, functia

hepatica nu e afectata, apare la toti pacinetii dializati- chiste pancreatice la 10% din pacienti- chiste splenice la 5%- diverticuli colonici- frecvent la pacienti dializati, se complica cu perforatie

intestinala => sepsisb) cardiovasculare - HTA => HV- Anomalii valvulare- Anevrisme Ao toracica/abd- Anevrisme intracraniene => incidenta 5-10% - risc de ruptura (maxim la

diametru>1 cm) => diagnostic CT, RMN

Complicatii:- HTA- Hematurie si/ hemoragie intrachistica- ITU:VU, interstitial, intrachistica- Nefrolitiaza

- Nefromegalie- IRC= doar 50% evolueaza spre IRC inainte de 60 de ani

Tratament- durere =neAINS- chiste mari= drenaj chistic percutan si schema intrachistica cu etanol (ablatia

chirurgicala)HTA = diuretic

- -IEC de electie pt fct renala normala- - blocante de Ca- - simpatolitice cu actiune centrala

Hematuria- spitalizare – repaus fizic minin 48 h- trat HTA- diureza >2000 ml/24h - in IRC corectarea diatezei hemoragice

Infectii- infectie urinara joasa =AB uzuale- PNFA =AB parenteral pana la remisiune => AB per os pana la disparitia piuriei- Inf chistica = AB lipofile (care penetreaza peretele chistic: sulfamide, chinolone,

cloramfenicol, timp de 3-6 luni rar necesita nefrectomieNefrolitiaza

- terapiaIRC

- - hemodializa- Dializa peritoneala e CI dat disconfortului produs de ascita ..., a infectiei abd si a

complic hemoragice- Transplant renal – se practica de rutina si se evalueaza favorabil, nefrectomia

pretransplant nu se practica din ratiuni de ordin chirurgical

Sfatul genetic- esential pt prevenirea bolii, identificare ..?

BPRA recesiva- cromozom 6- diagnostic in utero, mai ales la femeile care au mai avut un copil afectat, dupa

sapt 24, ecografic= rinichi mai hiperecogeni

- postpartum= mase abdominale si detresa respiratorie prin hipoplazie pulmonara si pneumotorax => frecvent exitus perinatal

Caracteristici:- chiste renale si fibroza congenitala hepaticaClinic:- afectare hepatica: colangita, Htportala cu varice esofagiene, Hemoragie digestiva- afectare renala: HTA severa, ITU, I Renala- copii mici => afectare renala- copii mari => afectare hepatica

Frecvent, prognostic mai bun la copiii care supravietuiesc primului an de viata, supravietuirea la 15 ani 78%.

- identificarea HTA precoce, creste prognosticulDD:

- boli chistice cu transmitere dominanta- boli congenitale

Complicatii:- supravietuirea neonatala => evolutie progresiva => IRC in 5 ani- sdr de insuficienta hepatica apare la cc 5 ani de la nastere- HTA produce HVS cu complic CV aferente

Tratament- nu exista trat etiologic,doar simptomatic- la nastere , resuscitare pt I Resp- hemodializa pt IRC- terapie de electie – transplant hepatic, renal

Sfat genetic – risc de a dezvolta boala pt viitorii copii

Boala polichistica renala dobandita- > 5 chiste renale in fiecare rinichi- 2 ani dializa => transformare chistica in 10% din cazuri, 5 ani => 80%Nr, dimensiuni chisturi – cresc cu durata azotenuriei => BPRD – cea mai frecventa in nefropatii tubulointerstitiale e bact. nespecifica- Se mai intalnesc la pacienti cu nefropatie analgetica si nefrolitiaza secundara

dezorganizarii structurale medulare si obstructiei tubulare

Patogenie- pierdere nefroni consecutiv si hipertrofie compensatorie- hipertrofia si hiperplazia celulelor epiteliale- cicatrici interstitiale care obstrueaza tubii- ischemie sec sclerozei vascMorfopat:- rinichi mici datorita sclerozei renale progresive- predominant chisturi in corticala- d= mm-cm- chisturile pot comunica intre ele- lichidul din chisturi seamana cu lichidul din tubii proximali

- transformarea carcinomatoasa e posibilaClinic:- sangerari datorita diatezei hemoragice a uremicului ( hematurie, hemoragie

intrachistica, hematom subcapsular, hemoragie retroperitoneala cu soc hemoragic)- infectii de tract urinar cu diverse sedii, inf intrachistice- Poliglobulia – la cei tratati cu EPO- Transformare in adenocarcinom

Diagn de certitudine – CT – screening CT se face la:- initierea HD la toti pacientii cu cl a azotemiei crescut >5 ani- la toti pacientii care se afla in dializa de 3 ani

Tratament- caz sever => nefrectomie

Nefropatia diabetica

- complicatie pe termen lung a DZDebut

- cateva luni de la debut DZ => modificari structurale tubulare si glomerulare- 2-3 ani – ingrosari ale MBT si MBG glomerulare- 3-5 ani – expansiune mezangiala- -fibroza- tubulo interstitiala- MB>5 ani de evol DZ, mai frecvent peste 10-20 ani

Fiziopat- modif functionale ( RGF mare, Albuminurie reversibila, dimens mari ale R)- modif structurale (ingrosari MBG, expansiune mezangiala)

Glucoza reactioneaza cu proteinele circulante/ structurale ( cu o rata proportionala cu concentratia ei serica) form produce glicozilati, initial reversibili chimic.Unii dintre ei sufera o serie de aranjamente chimice, formeaza legaturi covalente care nu mai sunt reversibile cu corectia glicemiei.Prezenta compusilor glicozilati => interactiuni care produc leziuni organice observate in DZ.

Efectele glicozilarii neenzimatice- scade catabolizarea proteinelor devenite glicoproteine cu form de punti intre

tesuturile proteice- compusi glicoprot circulanti se depun la niv glomerular => leziuni ale MBG- se reduce solubilitatea si capacitatea de degradare a colagenului ( apar punti

disulfhidrice intre componentele acestuia )- cresc anionii prot serice si glomerulare => perturbarea selectivitatii glomerulare

=> albumina glicozilata travers mai usor MBG

Mediul DZ ( hiperglicemia, corpi cetonici, insulina, glucagon, STH) => crestere initiala a RFG => hiperfiltrare => Hipertrofie renala compensatorie => Alterarea

permabilitatii selective a MBG => microalb => albuminurie=> glomeruloscleroza=> scaderea RFG => IRC

Microalb- patternul intretinerii leziunilor glomerulare in DZ- dispare la trat cu insulina- p cu valoare > 30 mg/24h vor dezvolta ND in maxim 5 ani

Hiperglicemie- alterarea cel endoteliale => ingrosarea MBG reduce durata lor de viata- alterarea cel mezangiale- devin rezistente la stimuli vasoconstrictori ca AIIAP

- macro – crestere in volum 20-40% prin hipetrofie si hperplazie- micro – la nivel G exista 4 tipuri de leziuni- 1. scleroza nodulara intercapilara Kimmelstiel Wilson(noduli intercapilari dimens

dif)- 2. scleroza difuza intercapilara – mai nespecifica- 3. leziuni fibroase – fata parietala capsula Bowman- 4. lez capsulare diverse

La nivele tubular- lez ale tubilor contorti prox tip Arneni-Ebstein => depuneri de glicogen in cant

crescute- lez tubulo-interstitiale cu tubi atrofici, MBT tubulara, infiltrat inflamator, fibroza

progresivaImunoflorescenta- nu sunt modif notabileME – ingrosare MBG- proliferare matrice mezangiala- aglutinare podocite- degenerare cel epiteliale

Clinic- dupa aparitia proteinuriei => RFG scazuta in medie 10-15 ml/min- Evol rapida spre IRC- HTA – 1/3 -1/4 din pacienti cu ND in stadii incipiente. La toti p cu IRC- Retinopatia diabetica – toti p cu DZ tip 1 cu ND si 50-60% la cei cu D tip II+ ND

Indicatii PBR pt diagn ND:- alterarea rapida a functiei renale- la p cu DZ fara retinopatie- sdr nefrotic

DZ si ITU- glicozuria + nefropatia autonoma a DZ => fav ap ITU- in 10 -40 % cazuri se remarca (necroptic) leziuni de tip pielonefritic- PNFA/ acutizarea PNC dezechilib. DZ

Necroza papilara- complicatie tardiva a DZ- apare in >50 % din cazuri, prin ocluzia intravasculara cu infarctizarea papilei

- clinic: durere, hematurie, sepsis, IRA- paraclinic= UIV “semnul inelului”

DZ si uremia- neuropatia diabetica se asociaza cu uremie;- patologia digestiva a uremiei e accentuata de neuropatia glomerulo-interstitiala

autonoma a DZ ;- uremia perturba refacerea glicemiei ce duce la o doza terapeutica stabila de

insulina, in IRC apare hipoglicemie atat prin reducerea degradarii renale a insulinei, cat si printr-un raspuns crescut al ag imune? la insulina exogena;

- la p cu ND si IRC compensata se face UIV numai daca exista posibilitatea de epurare extrarenala: risc de acutizare IRC/ de IRA, mai ales la pacienti nehidratati.

Tratament- controlul glicemiei ( apreciat prin nivelul Hb glicozilate) nu duce la stoparea

scaderii RFG la p cu ND manifesta- profilactic, insa, controlul glicemiei prin insulina/ transplant de pancreas –

normalizeaza hiperperfuzia, hiperfiltrarea, hipertensiunea capilara glomerulara, scade excretia alb si reduce hipertrofia renala

- la p cu microalb dar fara HTA/IRC controlul insulinei poate fi terapeutic

- control HTA - intarzie progresia ND si a retinopatiei- IEC de electie pt ca scade hiperfiltrarea, scade microalb, scade pres

intraglomerulara- Bloc de Ca sunt mai putin eficiente asupra scaderii excretiei urinare de prot

Optiuni terapeutice pt IRC- HD ( hemodializa)- - mortalit de 2-3 ori mai > decat la p care nu au DZ, prin complicatii CV si infectii- Probleme ale abordului vasc prin afect vasc periferica secundara DZ- 80% suprav la 5 ani, dar dupa rata deces creste f mult- DP (dializa peritoneala)- De preferat in loc HD- Nu necesita abord vasc- Efect mai bun asupra retinopatiei ( se pare ca heparinele din HD agrav

retinopatia)- Control mai bun al Ht- Control mai bun al glicemiei ( admin i.p de insulina)- Control hemodinamic mai bun- TR ( transplant renal)- Terapia de electie- Dupa 1-2 ani supravietuirea e identica cu cea a pacientilor dializati, dar dupa 5 ani

e mult mai buna- TP (pancreatic)

- Se pare ca previne complicatiile DZ, inclusiv...