41 | P a g i n

41 Literatura Veche

literatura timpului de a ascunde satira la adresa contemporanilor sub

numele unui popor exotic. La subsolul paginilor sunt numeroase note

filozofice, filologice i istorice, care aduc un farmec deosebit lucrrii.

Modelul speciei literare, al epopeei, l are n literatura universal.

Aciunea operei, cuprins n 12 cnturi cu strofe de ase versuri, se

petrece n timpul lui Vlad Tepe care le-ar fi dat libertate iganilor,

organizndu-i, cu intenia ca s nu-l trdeze fa de turcii care au

cotropit ara. Le stabilete tabra la Spteni, ntre Brbteti i Inimoas,

unde ajung cu multe peripeii i pzii de otenii Domnitorului. Intervine

miraculosul, condiie a epopeei, Satana care apr pe turci i sfinii care

ocrotesc pe cretini. Satana, ca s fac ru cretinilor, fur pe Romica,

logodnica lui Parpangel. Acesta pornete n cutarea Romici, prilej de

alte multe peripeii pline de haz i ntmplri miraculoase. Bea dintr-un

izvor cu ap ce d isteie i d dovad de vitejie n favoarea lui Vlad

Tepe, n timp ce curajosul Argineanu , bnd din apa care moleete,

st un timp departe de lupt. Spre sfritul poemului, asistm la nunta

dintre Romica i Parpangel. n finalul operei, iganii, dornici s-i

ntemeieze un stat, in sfat asupra formei de guvernmnt, monarhie sau

republic, se ceart, se iau la btaie i totul se termin printr-o ncierare

general. Vlad Tepe nu-i atinge nici el scopul, trdat de boieri, pleac

n pribegie, iar conducerea oastei va fi luat de Romndor

n ansamblul ei, opera este dominat de ideile iluminismului

iozefinist, n problemele social-politice este clar opiunea pentru

monarhia luminat. Cltoria lui Parpangel prin iad i ofer prilejul s

condamne, n manier dantesc, moravurile rele din societatea feudal,

dar aproape de oricnd: pe judectorii care accept mita pentru ca s

fac strmbtate , pe brfitori , pe ucigai, pe cei lacomi i stpnii de

puterea banului: Aurul acum stpnete n lume;/Prin acesta cumpr eu

toate/Inimile;cu mici sau mari sume/ Neguez tot feliu de pcate....

Notele care nsoesc textul amplific satira. Caracterul eroic este dat de

faptele de vitejie ale armatei muntene. Compoziional, cele dou laturi

ale operei, comic-satiric i eroic, se echilibreaz ntr-un ntreg

armonios. Vocaia autorului nu este n primul rnd cea descriptiv, este

cea epic, stpnind desvrit comicul i satira. Individualizeaz

personajele mai rar, dar schieaz caractere i are geniul verbal. E