Post on 12-Dec-2020
Pagina 2 din 17
Cuprins
1. CUVÂNT INTRODUCTIV ......................................................................................... 3
2. DESPRE STATUTUL ELEVULUI ............................................................................. 5
3. DESPRE RAPORTUL PRIVIND IMPLEMENTAREA STATUTULUI ELEVULUI
LA NIVEL NAȚIONAL...................................................................................................... 7 4. PREZENTAREA REZULTATELOR .......................................................................... 8
5. CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI ........................................................................... 16
Pagina 3 din 17
1. CUVÂNT INTRODUCTIV
Dragă cititorule,
Școala, în mod ideal, este un loc al dezvoltării personale, al formării unor
competențe cheie și al construirii unor abilități care să permită integrarea activă a
beneficiarilor direcți, elevii, în societate, dar și pregătirea lor pe plan profesional. În
realitate, sistemul de învățământ învechit, necalibrat în contextul european, nu atinge
dezideratul comun de formare plenară a personalității elevului, o cauza principală fiind
nerecunoașterea elevului ca element central al comunității educaționale. Totodată, un
fapt care generează anumite disfuncționalități în educație este nerespectarea
drepturilor elevilor și lipsa de conștientizare a nevoilor și intereselor reale ale acestora.
Sistemele de învățământ moderne recunosc importanța satisfacerii reale a nevoilor
și intereselor elevilor, asigurând în acest fel optimizarea și creșterea calității actului
educațional. Respectarea drepturilor asigură performanța și eficiența.
Consiliul Național al Elevilor, unica structură națională de reprezentare a elevilor, a
militat de-a lungul timpului pentru tratarea elevului ca actor principal al întregii
constelații educaționale, nu precum un simplu obiect care este rezultatul acțiunilor
decidenților. Statutul Elevului, documentul care prezintă drepturile și îndatoririle elevilor,
adoptat prin ordin de ministru în urmă cu 2 ani, la data de 10 august 2016, constituie
suportul legislativ care asigură, odată aplicat, conturarea unui mediu școlar propice
formării armonioase a acestora. Din păcate însă, ne confruntăm din ce în ce mai des cu
practici desuete, care nu se află în concordanță cu atributele unui sistem de învățământ
eficient, incluziv, adaptat nevoilor și dorințelor elevilor.
Scopul prezentului raport este reprezentat de radiografierea respectării drepturilor
elevilor la nivel național, chiar din perspectiva acestora, urmată de tragerea unui semnal
de alarmă cu privire la statisticile îngrijorătoare reliefate. Dorim, astfel, la o aliniere a
Pagina 4 din 17
tuturor factorilor relevanți din sfera educațională în vederea identificării unor soluții
concrete care să contribuie la diminuarea cazurilor în care prevederile actului normativ
anterior menționat sunt ignorate. Susținem faptul că, prin soluționarea acestor
probleme, putem tinde spre o școală de calitate, deschisă elevului și intereselor sale.
Biroul Executiv al Consiliului Național al Elevilor
Pagina 5 din 17
2. DESPRE STATUTUL ELEVULUI
Statutul Elevului este primul document ce reglementează distinct drepturile și
obligațiile elevilor înmatriculați în instituțiile de învățământ preuniversitar de stat,
particular sau confesional din România.
Existența acestui act normativ este esențială pentru un sistem de învățământ de
calitate, democratic, centrat pe elev și pe doleanțele lui. Astfel încât, aprobarea
Statutului Elevului prin ordin de ministru, constituie un pas înainte pentru educația
românească și o reușită extraordinară a Consiliului Național al Elevilor.
Adoptarea unui statut al elevului a condus spre clarificarea în faţa celorlalţi actori
ai educației că, aşa cum apare şi în Legea Educaţiei Naţionale nr. 1/2011, elevul este
beneficiarul primar al educaţiei. Statutul Elevului reprezintă în totalitate o inițiativă a
elevilor, conținutul acestuia fiind dezbătut și votat în cadrul Adunării generale a
Consiliului Național al Elevilor desfășurată în județul Hunedoara, în decembrie 2015. În
urma numeroaselor ore de negocieri, a presiunilor din partea multor actori din sistemul
de învățământ preuniversitar, a multiplelor amendamente dezbătute şi a luptelor
constante în care opinia elevilor era considerată irelevantă, documentul a fost adoptat
prin OMENCŞ nr. 4742 din 10 august 2016, fiind publicat în Monitorul Oficial al României,
partea I, la 23 august 2016 și intrând în vigoare 30 de zile mai târziu, pe 22 septembrie
2016.
La doi ani de la implementarea acestui act normativ, încă mai există numeroase
unități de învățământ în care se consideră că regulamentele instituției sunt mai presus
decât reglementările Ministerului Educației Naționale, refuzându-se înțelegerea faptului
că un act normativ redactat în totalitate de către elevi poate fi o schimbare utilă în
comunitatea școlară.
Redactate de către elevi sau de către specialiști în domeniul educației, aprobate
recent sau cu mult timp în urmă, reglementările ministerului se află deasupra
regulamentelor interne ale unităților de învățământ preuniversitar și, astfel, orice decizie
a Consiliilor de Administrație din cadrul școlilor se subordonează și trebuie redactate în
Pagina 6 din 17
conformitate cu dispozițiile obligatorii date de către Ministerul Educației Naționale, așa
cum este și OMENCȘ 4742/10.08.2016.
Dintre drepturile cuprinse în Statutul Elevului, enumerăm:
accesul gratuit la educație în sistemul de învățământ de stat;
dreptul la o evaluare obiectivă și corectă;
dreptul de a contesta rezultatele evaluării lucrărilor scrise;
dreptul de a primi rezultatele evaluărilor scrise în termen de maximum 15 zile
lucrătoare;
dreptul de a avea acces la actele școlare proprii ce stau la baza situației școlare;
dreptul de a oferi feedback semestrial cadrelor didactice care predau la clasă,
prin fișe anonime;
dreptul de a fi ales și de a alege reprezentanți, fără nicio limitare sau influențare
din partea personalului didactic sau administrativ;
dreptul de a beneficia de tarif redus cu 50% pentru transportul local în comun, de
suprafață, naval și subteran, precum și pentru transportul intern auto, feroviar,
naval și fluvial, pe tot parcursul anului calendaristic;
dreptul de a beneficia de decontarea cheltuielilor de transport, pe bază de
abonament, în cazul în care nu pot fi școlarizați în localitatea de domiciliu, în
conformitate cu prevederile legale in vigoare;
dreptul de a primi răspuns la solicitările pentru informații de interes public, în
conformitate cu prevederile Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la
informațiile de interes public, cu modificările și completările ulterioare.
De asemenea, sunt interzise, printre altele, consemnarea absenței ca mijloc de
coerciție și supunerea elevilor unor sancțiuni colective.
Pagina 7 din 17
3. DESPRE RAPORTUL PRIVIND IMPLEMENTAREA STATUTULUI
ELEVULUI LA NIVEL NAȚIONAL
Este un demers firesc acela ca elevii să evalueze respectarea propriilor drepturi și,
mai apoi, să amelioreze problemele pe care le-au identificat. Pe această idee s-a
fundamentat articolul 49 din Statutul Elevului: Consiliul Județean al Elevilor și asociațiile
reprezentative elaborează un raport anual privind respectarea prevederilor prezentului
statut în fiecare unitate de învățământ preuniversitar din respectivul județ sau din
municipiul București. Raportul are în vedere un an școlar și se face public la finalizarea
acestuia sau la începutul anului școlar următor. Comunicarea publică are în vedere
website-urile unităților de învățământ, ale inspectoratelor școlare, website-urile
consiliului elevilor și pe cele ale asociațiilor reprezentative ale elevilor. În cazul constatării
unor deficiențe, unitățile de învățământ au obligația de a le remedia și de a comunica
public modalitățile de soluționare a acestora.
De asemenea, este imperioasă o radiografiere a întregului sistem de învățământ
în ceea ce privește nivelul de implementare a Statutului Elevului, prin colectarea datelor
la nivel județean și prin punerea acestora cap la cap pentru redactarea unui raport la
nivel național care să traseze principalele linii de fapt cu privire la respectarea
prevederilor Statutului Elevului.
Conținutul raportului se fundamentează pe răspunsurile a 8699 de elevi din
România la chestionarele privind respectarea drepturilor din Statutul Elevului.
Chestionarele se referă, ca perioadă de referință, la nivelul de implementare a actului
normativ în anul școlar 2017-2018.
Pentru a asigura reprezentativitatea acestui demers, am colectat răspunsuri la
chestionarele lansate online de la elevii din toate formele de învățământ. Astfel, 41% din
totalul de răspunsuri au fost oferite de către elevii din învățământul vocațional,
profesional și tehnic, special, gimnazial și a celor din mediul rural.
Pagina 8 din 17
4. PREZENTAREA REZULTATELOR
I. Actul de învățare-predare
Pentru ca elevii, beneficiarii primari ai educației, să se poată dezvolta propice, este
nevoie de un sistem de învățământ modern, adaptat cerințelor și nevoilor actuale ale
acestora. Un aspect important al unui astfel de sistem este reprezentat de modul în care
se desfășoară actul instructiv-educativ, implicit de metodele de predare utilizate de
cadrele didactice. Cu toate acestea, doar 35,39% dintre respondenți consideră că stilul
de predare al profesorilor de la clasă corespunde necesităților acestora, putând fi
caracterizat drept „modern” sau „adecvat”.
Conform art. 7, lit. c), elevii au dreptul de a fi consultați cu privire la opțiunea pentru
disciplinele din curriculumul la decizia școlii, aflate în oferta educațională a unității de
învățământ, în concordanță cu nevoile și interesele de învățare ale elevilor, cu specificul
școlii și cu nevoile comunității locale/partenerilor economici. Din răspunsurile primite,
deși procentul elevilor care au fost consultați și și-au exprimat opțiunea pentru
disciplinele din curriculumul la decizia școlii este de aproximativ 74%, reiese că doar 28%
au putut beneficia de acest drept întotdeauna. Prin intermediul întrebării: „Câți elevi se
simt constrânși să aleagă opțiunile impuse de profesori?”, aflăm că nu mai puțin de
79,54% dintre aceștia au simțit o constrângere la un anumit nivel în sensul exprimării
opțiunii cu privire la disciplinele aparținând
CDȘ.
Legendă
Procentul elevilor care au fost
consultați doar uneori sau niciodată:
Portocaliu: procent între 25-50%
Roșu: procent de peste 50%
Alb: date incomplete
Pagina 9 din 17
În legătură cu art. 7, lit. k), „dreptul la o evaluare obiectivă și corectă” a
competențelor dobândite după parcurgerea materiei, cu respectarea programei și
dreptul de a cunoaște baremul după care au fost evaluați, întâlnim și aici date
îngrijorătoare:
Rata elevilor care nu au sesizat niciodată o evaluare subiectivă este de doar 5%.
Aproape jumătate dintre respondenți (49%) observă frecvent fenomenul
subiectivității în evaluare.
Dintre aceștia, conform răspunsurilor date, doar 41% și-au exercitat cel puțin o
dată dreptul de a contesta rezultatele evaluărilor scrise, prevăzut de art. 7, lit. l
din Statutul Elevului. Dintre cei care și-au exercitat dreptul de a contesta
rezultatele evaluării lucrărilor scrise, doar 56% consideră că au fost îndreptățiți în
urma contestației.
Mai mult, rata elevilor care au observat ostilitate din partea profesorului într-o
anumită măsură după exercitarea acestui drept este de 78%, fapt care aduce din
nou în atenția noastră ignorarea conceptului de „sistem de învățământ centrat
pe elev” – unde elevul este beneficiarul primar.
Statutul Elevului cuprinde la articolul 7, lit. r), dreptul elevilor „de a primi
informații cu privire la planificarea materiei pe parcursul întregului semestru”. Conform
respondenților, 67% dintre elevi au fost informați corespunzător sau parțial la început de
semestru cu privire la planificarea materiei, iar restul de 33% au fost privați în totalitate
de acest drept.
Legendă
Procentul elevilor care au observat
subiectivitate în evaluare:
Albastru: procent de sub 50%
Galben: procent între 50-70%
Portocaliu: procent de peste 70%
Alb: date incomplete
Pagina 10 din 17
O altă prevedere din Statutul Elevului care nu este respectată de cadrele
didactice este transmiterea rezultatelor evaluărilor scrise în termen de 15 zile lucrătoare.
Din păcate, remarcăm faptul că procentul elevilor care primesc întotdeauna sau în mod
regulat rezultatele evaluărilor scrise în mai puțin de 15 zile lucrătoare este de doar
35,94%, iar implementarea acestui drept la nivelul unităților de învățământ este
superficială și alarmantă.
„Dreptul de a oferi feedback semestrial cadrelor didactice care predau la clasă,
prin fişe anonime. Acestea vor fi completate la clasă şi predate cadrelor didactice în
vederea identificării celor mai eficiente metode didactice” – art. 7, lit. aa).
Dreptul menționat anterior este pentru prima dată cuprins într-un act normativ și
prevede implicarea directă a beneficiarilor primari ai sistemului de învățământ în
evaluarea cadrelor didactice. Datele adunate, prin procentajul de elevi care au transmis
profesorilor feedback semestrial (26%), și reacția acestora nu fac decât să evidențieze
deficiențele de comunicare dintre elevi și anumiți profesori. Astfel, când au fost întrebați
dacă au observat ostilitate când și-au anunțat intenția de a trimite feedback semestrial,
un procent însemnat de elevi (34%) au confirmat această practică tot mai des întâlnită.
Dintre elevii care și-au exercitat acest drept, doar 8,94% consideră că profesorul a luat în
considerare cu adevărat sugestiile din formularul de feedback.
Legendă
Procentul elevilor care și-au
exercitat acest drept cel puțin o
dată:
Albastru: procent de peste 20%
Roșu: procent de sub 20%
Alb: date incomplete
Pagina 11 din 17
În legătură cu art. 7, litera bb), 17,73% dintre respondenți afirmă că au fost
întotdeauna informați înainte de a li se consemna nota în catalog, restul de 82.27%
confruntându-se măcar o dată cu nerespectarea acestui drept.
II. Mediul școlar și facilitățile acestuia
Art. 6 din Statutul Elevului are în vedere drepturi fundamentale ale elevului ca
membru al comunității școlare, drepturi precum respectarea imaginii, a demnității, a
datelor personale sau a personalității. În urma analizării răspunsurilor, se pot constata
următoarele:
41% dintre respondenți și-au simțit pusă în pericol integritatea fizică și/sau
morală în școli, fapt ce demonstrează că sistemul educațional românesc nu este
adaptat pentru nevoile reale ale elevilor, aceștia întâmpinând probleme precum
bullying-ul la tot pasul.
un procent de 26,3% consideră că școala lor nu este un mediu sigur pentru a-și
exprima opiniile.
Elevii au dreptul de a fi tratați egal,
indiferent de „rasă, etnie, limbă, religie, sex, convingeri, dizabilităţi, naţionalitate,
cetăţenie, vârstă, orientare sexuală, stare civilă, cazier, tip de familie, situaţie socio-
economică, probleme medicale, capacitate intelectuală sau alte criterii cu potenţial
discriminatoriu”, conform art. 7, lit. f) din Statutul Elevului. Cu toate acestea, nu se poate
Legendă
Procentul elevilor care își simt
pusă în pericol integritatea fizică
și/sau morală în școală:
Galben: procent între 10-25%
Portocaliu: procent între 25-50%
Roșu: procent de peste 50%
Alb: date incomplete
Pagina 12 din 17
vorbi de termenul de „școală inclusivă” în România, deoarece nu mai puțin de 47%
dintre elevii respondenți au fost
discriminați în școli cel puțin o dată.
Deși conform art. 7, lit. h) elevii au „dreptul de a beneficia gratuit de servicii de
informare şi consiliere şcolară, profesională şi psihologică, conexe activităţii de
învăţământ, puse la dispoziţie de unitatea de învăţământ preuniversitar, fiindu-le
asigurată cel puţin o oră de consiliere psihopedagogică pe an”, din păcate, un procent
uluitor de 63% dintre respondenți nu beneficiază niciodată de această oră minimă de
consiliere psihopedagogică. Și mai grav este faptul că 50,55% dintre elevii care au
beneficiat de consiliere psihopedagogică sunt de părere că aceasta nu i-a ajutat deloc.
Existența unei baze materiale care să satisfacă nevoile educaționale ale elevului
de astăzi joacă un rol esențial în procesul de predare-învățare, lipsa acesteia îngreunând
nu doar munca cadrelor didactice, ci și efortul depus de elevi pentru a înțelege aspecte
care ar putea fi exemplificate cu instrumentele necesare. În ciuda acestui fapt, 56%
dintre elevii respondenți consideră că dreptul de a beneficia de o astfel de bază
materială, prevăzut de art. 7, lit. o), nu este respectat.
Sistemul de învățământ din România este, în teorie, unul gratuit. Cu toate
acestea, contrar art. 7, lit. w) din Statutul Elevului: „dreptul de a avea acces la actele
Legendă
Procentul elevilor care consideră că au
fost cel puțin o dată discriminați:
Galben: procent între 10-25%
Portocaliu: procent între 25-47%
Roșu: procent de peste 47%
Alb: date incomplete
Pagina 13 din 17
şcolare proprii ce stau la baza situaţiei şcolare”, un procent de 12% dintre elevi sunt
obligați să plătească pentru a avea acces la actele proprii de studiu.
Decontul navetei elevilor a fost mereu un subiect sensibil în țara noastră. O dată
cu aprobarea Statutului Elevului, art. 11, lit. c) oferă elevilor „dreptul de a beneficia de
decontarea cheltuielilor de transport, pe bază de abonament, în cazul în care nu pot fi
şcolarizaţi în localitatea de domiciliu, în conformitate cu prevederile legale in vigoare;”
Realitatea este însă alta:
doar 13% dintre elevii navetiști care au răspuns formularului nostru beneficiază
de decontul integral al navetei;
dintre respondenții navetiști, 41%, primesc înapoi mai puțin de 30% din costul
total al navetei;
procentaje minuscule sunt și în cazul elevilor care primesc un decont în valoare
de mai mult de 70% din costul total, cât și pentru cei ce primesc decont între 50-
70%: 3%, respectiv 4%.
III. Reprezentare împotriva abuzurilor
Art. 7, lit. ff) oferă elevilor „dreptul de a le fi consemnată în catalog absenţă, doar
în cazul în care nu sunt prezenţi la ora de curs. Este interzisă consemnarea absenţei ca
mijloc de coerciţie.” Cu toate că majoritatea respondenților nu au întâmpinat o astfel de
problemă, un procent de 36% dintre aceștia au fost neîndreptățiți.
Una dintre cele mai încălcate prevederi din Statutul Elevului este art. 15, lit. k),
care enunță: „Elevilor le este interzis să părăsească perimetrul unității de învățământ în
timpul programului școlar cu excepția elevilor majori și a cazurilor prevăzute de
regulamentul de organizare și funcționare al unității de învățământ.”
Pagina 14 din 17
Un elev nu poate fi tras la răspundere decât pentru faptele săvârșite de acesta.
Cu toate acestea, aproape jumătate din respondenți, 47%, au fost mustrați în fața
colectivului clasei/școlii, fapt ce contravine art. 16, alin. (6) din Statutul Elevului.
Unitatea de învățământ nu poate sancționa elevii pentru faptele petrecute în
afara perimetrului școlii, drept prevăzut de art. 16, alin. (2): „Pentru a putea fi
sancţionaţi, faptele trebuie să se petreacă în perimetrul unităţii de învăţământ sau în
cadrul activităţilor extraşcolare. Pentru faptele petrecute în afara perimetrului unităţii
de învăţământ sau în afara activităţilor extraşcolare organizate de unitatea de
învăţământ, elevii răspund conform legislaţiei în vigoare.” În acest sens, datele relevate
sunt pozitive, doar 19% dintre respondenți fiind trași la răspundere pentru acțiunile din
afara școlii.
Art. 31, lit. d) stipulează că „Interesele şi drepturile elevilor sunt reprezentate şi
apărate prin depunerea de memorandumuri, petiţii, plângeri, solicitări sau altele
asemenea, după caz”. Cu toate că 62% dintre elevii care au răspuns chestionarului nu au
simțit nevoia să facă acest lucru, 14% dintre ei au depus cel puțin o dată un astfel de
document. Din păcate, din acest procent mic de elevi, 61% nu au observat nicio
schimbare pozitivă în școală, ceea ce denotă nu doar lipsa de transparență a
Legendă
Procentul elevilor majori care nu
beneficiază de acest drept:
Galben: procent între 10-25%
Portocaliu: procent între 25-38%
Roșu: procent de peste 38%
Alb: date incomplete
Pagina 15 din 17
conducerilor unităților de învățământ, ci și faptul că educația nu este centrată pe elev,
ignorate fiindu-le opiniile.
Pentru ca structurile de reprezentatare să funcționeze, este nevoie ca toți elevii
să se simtă implicați și să poată să își aleagă colegul pe care îl consideră potrivit pentru
a-i reprezenta. Astfel, un elev are „dreptul de a fi ales şi de a alege reprezentanţi, fără
nicio limitare sau influenţare din partea personalului didactic sau administrativ” conform
art. 10, lit. e). Cu toate că 70% dintre respondenți au afirmat că decizia le aparține în
totalitate, se poate observa că încă există probleme când vine vorba de respectarea
acestui drept, restul de 30% fiind influențați, mai mult sau mai puțin, de către factori
externi.
Art. 31, lit. c) are în vedere dreptul elevului reprezentant ales să participe la
ședințele Consiliului de Administrație, în cadrul cărora acesta să aducă la cunoștință
celorlalți factori decizionali problemele ce îi sunt semnalate de elevi fie în mod direct, fie
indirect, prin intermediul Consiliului Școlar al Elevilor. Nici acest aspect nu este lipsit de
probleme:
25% dintre elevi nu au fost niciodată informați de deciziile luate în Consiliul de
Administrație, iar 35% au fost doar uneori informați de acest aspect.
procentul respondenților care au ales să-și exprime opinia prin intermediul
Consiliilor Școlare ale Elevilor este de doar 27%.
Legendă
Procentul elevilor care au fost
informați de elevul reprezentant în
CA doar uneori sau niciodată:
Portocaliu: procent între 25-50%
Roșu: procent de peste 50%
Alb: date incomplete
Pagina 16 din 17
Nu în ultimul rând, am întrebat elevii în ce măsură sunt respectate în
regulamentul școlii drepturile lor. Răspunsurile la această întrebare sunt îngrijorătoare,
18.63% dintre respondenți considerând că regulamentul nu respectă (aproape) deloc
prevederile Statutului Elevului. Acest fapt pune în evidență multiple aspecte, de la
dezinteresul manifestat față de elev, „beneficiarul primar al educației”, pâna la lipsa de
transparență a unităților de învățământ, probleme care au condus la starea prezentă de
stagnare sau chiar de deteriorare a sistemului de învățământ românesc.
5. CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI
În urma analizei efectuate, putem contura principalele situații de fapt în ceea ce
privește nivelul de implementare a Statutului Elevului. Astfel, elevilor le sunt încălcate
până și drepturil fundamentale, precum obiectivitatea în evaluarea lucrărilor scrise,
apărarea integrității fizice și morale, exprimarea liberă a opiniilor ș.a.m.d. Solicitările,
plângerile și alte documente depuse de către elevi nu sunt luate în considerare. De altfel,
63% dintre elevii nu beneficiază de consiliere școlară, profesională și/sau psihologică, iar
existența unor numeroase abuzuri în cadrul unităților de învățământ, au influențat, și în
anul școlar precedent, calitatea actului instructiv-educativ.
Astfel, Raportul privind Implementarea Statutului Elevului la nivel Național relevă din
nou faptul că majoritatea unităților de învățământ preuniversitar nu și-a asumat
obligația de a implementa dispozițiile acestui ordin de ministru.
În urma tuturor celor prezentate anterior, Consiliul Național al Elevilor recomandă:
1. Acordarea de feedback semestrial cadrelor didactice, printr-o fișă standardizată,
întocmită de către Consiliul Național al Elevilor și avizată de către Ministerul
Educației Naționale, care să fie transmisă în teritoriu spre aplicare;
2. Realizarea unui calendar național de acordare a feedback-ului semestrial;
3. Publicarea pe site-ul ministerului educației a unei liste negre a unităţilor de
învăţământ ce nu respectă principiul transparenţei, respectiv a unităţilor de
învăţământ ce, prin regulamentul de ordine interioară încalcă legislaţia în vigoare
(inclusiv Statutul Elevului);
Pagina 17 din 17
4. Realizarea unui model tipizat de fişă de studiu pe care elevii ce participă ca
observatori în cadrul evaluărilor externe, în speță evaluările ARACIP, să o
completeze și care să conţină indicatori de referinţă pentru a-i ghida spre a ști ce
să urmărească pe parcursul acestora și, ulterior, realizarea de către CNE unui
raport alternativ fundamentat pe conţinutul centralizatoarelor judeţene ale
fişelor de studiu, care să ilusteze periodic statutul evaluărilor;
5. Tratarea substructurilor Consiliului Național al Elevilor ca parteneri în
învățământul preuniversitar, prin consultarea acestora în privința tuturor
aspectelor ce influențează viața elevilor;
6. Realizarea de campanii de promovare a drepturilor elevilor de către CȘE/CJE;
7. Schimbarea procedurii de selecție a CDȘ-urilor (Curriculum la Decizia Școlii),
astfel încât să se asigure atât că elevilor le este prezentată o ofertă variată și că,
totodată, aceștia aleg în conformitate cu propriile nevoi, fără a fi influențați;
8. Scăderea raportului dintre numărul consilierilor psihopedagogici și numărul de
elevi, care în prezent este de 1 la 800, fiind, totuși, nerespectat;
9. Publicarea Raportului privind Implementarea Statutului Elevului la nivel Național,
realizat de CNE, pe site-ul oficial al MEN (www.edu.ro).