Edi]iaa

II-a

obiectivitatea ºi profunzimea ºtiinþificã în analizafenomenelor, cu specificarea cã buna convieþuire a prevalatºi prevaleazã asupra epocii sumbre sus-amintite. Faþã decele spuse de antevorbitori, Harry Kuller a pus în valoareºi contribuþia în domeniul spiritualitãþii iudaice adusã demaripersonalitãþi rabinice din România prezente în capitolultratând istoria curentelor de idei. �Generaþii întregi de rabiniau rãspândit hasidism, ortodoxism, au impus miºcareahabad º.a. În acelaºi capitol, se fac referiri la hakalism ºisionism�. Un cuvânt special a avut pentru capitolul final allucrãrii, �Evrei din România în Israel�, menþionândimportantul aport al israelienilor originari de pe acestemeleaguri la reclãdirea Israelului modern.

Mulþumind tuturor coordonatorilor de capitole, vorbitorula elogiat sprijinul primit din partea preºedintelui interimar alF.C.E.R., av. Iulian Sorin, secretar general, fãrã a cãruisusþinere, cartea n-ar fi vãzut lumina tiparului. Elogiu -numitor comun din fiecare alocuþiune.

Contribuþia evreilor din România la culturã ºicivilizaþie rãmâne un punct de referinþã pentru una din ideilelarg vehiculate de democraþiile actuale: minoritãþile naþionalenu sunt o problemã, ci o bogãþie.

IULIA DELEANU

�CONTRIBU}IA EVREILOR DIN ROMÂNIA LA CUL�CONTRIBU}IA EVREILOR DIN ROMÂNIA LA CUL�CONTRIBU}IA EVREILOR DIN ROMÂNIA LA CUL�CONTRIBU}IA EVREILOR DIN ROMÂNIA LA CUL�CONTRIBU}IA EVREILOR DIN ROMÂNIA LA CULTUR| {I CIVILIZA}IE�TUR| {I CIVILIZA}IE�TUR| {I CIVILIZA}IE�TUR| {I CIVILIZA}IE�TUR| {I CIVILIZA}IE�10 REALITATEA EVREIASCÃ - Nr. 231-232 (1031-1032) - 19 mai - 10 iunie 2005 REALITATEA EVREIASCÃ - Nr. 231-232 (1031-1032) - 19 mai - 10 iunie 2005 11

Valoroasã lucrarede referinþã

biobibliograficã

Maliþioºii, ca sã nu spun altfel, reproºeazã evreilor cãîºi exerseazã Memoria, evocând mai cu seamã�

Holocaustul general sau/ºi românesc: cã-l menþin prezent înconºtiinþa publicã în mult prea multe feluri - scrieri, documente,filme, emisiuni, monumente, muzee, comemorãri, dezbateri º.a.Dar, ne întrebãm: de ce n-ar face-o, de vreme ce - dupã cum elesne de bãgat de seamã - nici dupã 60 de ani de la petrecerea(sinistrã �petrecere�) acestui Eveniment istoric, paradigmaticîn negativitatea sa, încã n-a intrat deplin, astfel conotat, de

mentalul colectiv, de conºtiinþapoliticã,moralã, culturalã a unora dela noi. Sunt încã unii care considerãcã evocarea Holocaustului localconstituie o insultã la adresapoporului român, cunoscut pentrutoleranþa sa - graþie cãreia atâteageneraþii de evrei au putut convieþui,prospera ºi chiar supravieþui peaceste meleaguri.

Într-adevãr, însemnãrile de faþã,de întâmpinare a unei voluminoasescrieri - Contribuþia evreilor din

România la culturã ºi civilizaþie - vin sã sublinieze tocmai aceastãrezultantã dinamogenã a convieþuirii interetnice pe acestemeleaguri. Cartea însumeazã dovezile de creativitate ºiinventivitate dovedite de evreii þãrii pe cele mai diferite tãrâmuriale ºtiinþei, artelor, literaturii, culturii specifice (etnice); ca ºi îndomeniul civilizaþiei condiþionate economic, etnologic º.a., ºiatunci când bunele relaþii cu românii etc. le-au fãcut posibile.Multiplele exemple de colaborare rodnicã pe toate acestetãrâmuri, evidenþierea contextelor formale ºi informale, reciprocstimulative, daumãsura fertilitãþii interacþiunii �materiei cenuºii�de orice origine ar fi. Lucrarea exemplificã fructuoase colaborãridintre savanþi români ºi evrei: în matematicã ºi fizicã, chimie ºiastronomie, biologie ºi agronomie ca sã nu mai vorbim delingvisticã sau domenii þinând de arte, spectacole º.a.m.d.

�����

Pe parcursul secolelor, dar mai ales al ultimului veac ºijumãtate, din rândul populaþiei evreieºti s-au ridicat

câteva generaþii de oameni de culturã ºi artã reprezentative ºipentru spiritualitatea româneascã, în general, ca ºi o serie depersonalitãþi de seamã reprezentative pentru iudaismul evreilorde aici.

Evocãm aici oameni de ºtiinþã, dublaþi de eminenþipedagogi, ca: DAVID EMMANUEL, L. EDELEANU,

M.HAIMOVICI,M.BERCOVICI, I. BLUM,T.REVICI -cu îndelungatestate de activitate în domeniul învãþãmântului tehnic ºiuniversitar; I. BARASCH, F. ZICMAN, I. FUHN,A. KANITZ º.a. - îndomeniul biologiei; A. HAIMOVICI, I. BARBÃLAT, A. FRODA,A. HOLLINGER, T. GANEA, I. SCHOENBERG, A. SANIELEVICI,I.S. AUSLÄNDER, S. STERNBERG, E. SORU, E. MARCUS º.a. -în domeniul ºtiinþelor exacte ºi tehnice; N. BLATT, R. BRAUNER,M. ºi N. CAJAL, M.H. GOLDSTEIN, S. IAGNOV, A. KREINDLER,M. MEIERSOHN, B. MENKEª, M. POPPER, A. RADOVICI,O. SAGER, L. STROMINGER, A. TEITEL, M. WERTHEIMER º.a. -în domeniul medicinei; J. BYCK, AL. GRAUR, M. GASTER,L. ªÃINEANU, I.A. CANDREA, H. TIKTIN - în domeniul lingvisticiiºi filologiei; E. BARASCH,A. SCHWEFELBERG, I. ROSENTHAL,W. FILDERMAN, A. STERN - în domeniul ºtiinþelor juridice;C. DOBROGEANU-GHEREA, H. SANIELEVICI, I. BRUCÃR º.a. -în domeniul gândirii social-filosofice. Lista mea ar putea ficontinuatã cu numele a zeci de literaþi.

În domeniile literelor se fac trimiteri la romancieri, critici,dramaturgi, poeþi etc. Lista personalitãþilor evocate însintezele literar-artisticedepãºeºte 150denume. Liniile specificetraseelor cultural-existenþiale relevã posibilitatea evidenþierii

O zi fastã la Târgul de Carte. Zeci de personalitãþi alevieþii culturale româneºti, colaboratori ai volumuluiContribuþia evreilor din România la culturã ºi civilizaþie,au participat, în 3 iunie a.c., la lansarea ediþiei a II-a a acestei�cãrþi de vizitã� a evreilor români, cum o definea unul dintrecei ce au recomandat lucrarea. Dincolo de evenimentuleditorial în sine, publicarea ei în Editura Hasefer a însemnatîmplinirea uneia dintre marile datorii spirituale faþã dememoria regretatului acad. Nicolae Cajal z.l. Fiindcã întregeºafodajul poziþiei sale privind convieþuirea noastrã cupopulaþia majoritarã ºi cu celelalte etnii s-a bazat pe uncriteriu fundamental: acela de a ne înfãþiºa lumii aºa cumsuntem, în rezultatele interacþiunii noastre profunde în viaþaRomâniei. A fost ideea centralã din cuvântul de deschidererostit de directorul Editurii Hasefer, prof.Alexandru Singer,care a mulþumit redactorului de carte, Villy Auerbach,pentru strãdaniile sale ºi celorlalþi colaboratori pentruexcepþionala realizare. �Aceastã lucrare este încununareaunui ºir întreg de cãrþi publicate la Hasefer, care, toate, înansamblu, sunt subsumate contribuþiei aduse de evrei lacultura ºi civilizaþia României�, a arãtat el.

Un memento, pe cât de emoþional pe atât de obiectiv,despre prima ediþie, despre odiseea care a precedat lumina

Au trecut aproape opt ani de la apariþia primei ediþii a lucrãrii de veritabilã anvergurãenciclopedicã �Contribuþia evreilor din România la culturã ºi civilizaþie�, coordonatã de regretatulacad. Nicolae Cajal z.l. ºi de apropiatul sãu colaborator, dr. Hary Kuller. ªtim cã realizareaunei noi ediþii, stimate domnule Kuller, nu a fost deloc o îndatorire uºoarã, nici pentru dvs., nicipentru Editura Hasefer. Oferã aceastã sintezã o imagine mai completã ºi mai exactã asupracreativitãþii ºi contribuþiei evreimii române la culturã ºi civilizaþie, în ultimii 150 de ani?

unor tipuri de scriitori evreo-români corespunzãtoare unoranume generaþii: prima - CILIBI MOISE, M. SCHWARZFELD,I. BARASCH, RONETTI-ROMAN, CONST. DOBROGEANU-GHEREA, M. GASTER, L. ªÃINEANU, H. TIKTIN º.a.; a doua -ADERCA, BALTAZAR, TZARA, FUNDOIANU, VORONCA, PANÃ,CÃLUGÃRU, PELTZ, SEBASTIAN º.a.m.d.; a treia - generaþia deimediat dupã cel de-al doilea rãzboi; a patra - cea actualã.

Prezentãm ºi o listã a evreilor membri ai AcademieiRomâne: ����� membri de onoare - bancherul JAQUES M.

ELIAS (1844-1923); matematicianul DAVID EMMANUEL (1854-1941); filologul, istoricul literar, folcloristul Rabin dr. MOSESGASTER (1856-1939); matematicianul SIMION SANIELEVICI(1870-1963); lingvistul ºi folcloristul LAZÃR ªÃINEANU (1859-1934); lingvistul HEIMANN HARITON TIKTIN (1850-1936); ªefRabinul dr. MOSES ROSEN (1912-1994); Rabinul ºi filosoful dr.ALEXANDRUªAFRAN (n. 1910); sculptorul IDEL IANCHELEVICI(1909-1944); criticul literar ºi teoreticianul CONSTANTINDOBROGEANU-GHEREA (1855-1920); esteticianul ION IANOªI(n. 1928) ����� membri titulari - electroenergeticianul MARTINBERCOVICI (1902-1971); inframicrobiologul NICOLAE CAJAL(1919-2004); compozitorul PAUL CONSTANTINESCU (1909-1963); igienistul dr. IACOBFELIX, �întemeietorul igienei ºtiinþificeînRomânia� (1832-1905); lingvistulALEXANDRUGRAUR (1900-1988); filosofulCONSTANTINHENRI IONESCU-GULIAN (n. 1914);

matematicianulMENDELH.HAIMOVICI(1906-1973); pictorul ºi graficianulIOSIF ISER (1881-1958); neurologulARTHUR KREINDLER (1900-1988);istoricul literar ºi scriitorul BARBULÃZÃREANU (1881-1957); istoriculMIHAIL ROLLER (1908-1958); mediculI. SAGER (1894-1981); fizicianul A.SANIELEVICI (1899-1969); botanistul ºifitopatologul ALICE SÃVULESCU(1905-1970); dr. ªTEFAN STÂNCÃ(1865-1897) - �primul medic român ºi

unul dintre primii din lume care a relevat importanþa condiþiilorde trai ºi de muncã în apariþia ºi dezvoltarea bolilor�; poetulALEXANDRUTOMA(1875-1954); scriitorul, esteticianul, istoriculliterar ºi filosof al culturii TUDORVIANU (1897-1964) ����� alþi titulariºi membri corespondenþi - juristul EUGEN A. BARASCH (1906-1987); inginerul constructor AUREL BELES (1891-1976);inginerul, chimistul ºi scriitorul MIHAI FLORESCU (1912-2000);fizicianul ERWINM. FRIEDLANDER (1925-2004); fizicianul RADUG. GRIGOROVICI (n. 1911); medicul patolog SIMION IAGNOV(1892-1957); matematicianul SOLOMON MARCUS (n. 1925);biochimistul SIMION OERIU (1902-1982); biologul, embriologulBENEDICT MENKES (1904-1987); economistul ION (Israel)RACHMUTH (1911-1990); chimistul EUGEN SEGAL (n. 1933);matematicianul IVAN SINGER (n. 1929); biochimistul EUGENIAD. SORU (1901-1988); compozitorul ºi dirijorulMATEI E. SOCOR(1906-1980); economistul BARBU ZAHARESCU - BERCUZUCKERMAN (1929-2000); sociologul ºi eseistul ERNESTGALL(1917-2000); filosoful ION BANU (1913-1993).

Sunt evidenþiate, deci, în lucrare personalitãþile, �ºcolile�,organismele care asigurau o asemenea dinamicã

intelectualã. Dintre oamenii de ºtiinþã evrei, evocaþi, unii suntde largã notorietate ºi cuprinºi în diferite instrumente dereferinþã. Alþii sunt, însã, mai puþin cunoscuþi, necuprinºi îndicþionare, enciclopedii º.a. editate la noi. Este vorba despre unmare numãr de scientiºti, medici, culturologi, literaþi, artiºti,actori, oameni de teatru, presã ºi edituri, cadre didactice etc., acãror contribuþii, defel de neglijat sau de lãsat uitãrii, apar înlucrarea la care ne referim. Volumul de Contribuþii� produceastfel o anume reparaþie, în acest sens, inventariind nume ºiscrieri pentru mulþi total� necunoscute.

�����

În lucrare existã, de asemenea, o secþiunededicatãmareluinumãr de întreprinzãtori ºi manageri evrei din domeniuleconomiei ºi civilizaþiei materiale, respectiv celor care aucontribuit la dinamizarea vieþii industriale ºi comerciale, bancareºi instituþionale, urbanistice ºi comunicaþionale º.a.m.d.Înþelegerea rolului acestora în avântul general al þãrii din anumite

perioade explicã locul acordat înContribuþii� civilizaþiei ºimodernizãriiRomâniei. La urmã, dar nu ultime caimportanþã, sunt capitolele dedicatespecial culturii etnice-religioase - înebraicã, idiº, ladino, românã etc. -care, deºi nu se cuprind tale quale încultura românã, nu sunt complet�strãine� de solul românesc. De n-ar

fi sã amintim înacest sensdecât deamplul curent al hasidismuluisaude fenomenulmaskilist. Socot cã putemvorbi de un iudaismdezvoltat pe sol românesc, asociat de difuzarea localã a unortexte tanahice, comentarea unor apocrife, elaborarea unorconsultaþii rabinice, a unor dezbateri midraºice, talmudice; deanumite interferenþe folclorice locale cu marele curent alhasidismului.

�����

Douã sunt obiecþiile posibile pe care coordonatorii (ºiautorii) acestui volum au trebuit sã le preîntâmpine,

chiar înainte caele sã fie formulatedealþii. Ceadintâi - ºi oarecumde principiu - se leagã de întrebarea dacã volumul Contribuþii�trebuie sã refere asupra evreilor creatori sau doar a creatorilorevrei: sintagmele respective nu sunt scutite de anumiteambiguitãþi, chiar ºi asimetrii. Existã numeroºi evrei creatori(într-undomeniu sau altul), dar nu toþi dintre aceºtia se recunosca fi creatori�evrei.Altfel spus: fizicieni evrei sau �evrei fizicieni�;�pictori evrei� sau evrei pictori, º.a.m.d.? În acest caz un volumdedicat Contribuþiei evreilor la� urmeazã sã inventarieze toþioriginarii evrei (care s-au dorit ori nu astfel însumaþi) cu meriteîntr-un domeniu al creaþiei sau altul, sau numai pe acei indivizi(în latinã individo are sens de �nedespãrþit�) la care creaþia,activitatea etc. pot fi intim asociate etnicului, etnosului. Ca, depildã, unii literaþi, filosofi sau chiar istorici care exprimã ºiîncorporeazã în opera lor� o �perspectivã�� etnicã. Desigur,parametrul etnic este de luat în considerare în primul rând lacreatorii în domeniul iudaismului, al culturii specifice ºi cãrora

în volumul Contribuþii� le sunt dedicate capitole speciale. Darchiar ºi delimitarea sferei iudaismului (în speþã cel dinRomânia)nu constituie oare o operaþiune anevoioasã? Deoarece ºtiinþelepozitive la a cãror dezvoltare au contribuit ºi evrei nu pot fi,dupã cumarãtam, asociate acestui concept - afarã doar de uneledin celeumaniste - înoarece legãturã cu iudaismul.Aceste ºtiinþesunt �universale� prin definiþie. Nici chiar disciplinele umaniste,în efort continuu de �pozitivare�, nu pot fi puse tale quale înrelaþie cu gândirea iudaicã, chiar dacã tematica abordatã de unautor sau altul trimite la acest domeniu. Excepþieface, desigur, acea �ºtiinþã a iudaismului�(Wissenschaft des iudentums) ºi, fireºte, istoriosofiaiudaicã. Evident cã ºi �ºtiinþa iudaismului�, care laînceputuri aveamaimult un caracter filologic, istoricºi teologic a inclus ºi ea, pe rând, în corpusul ei ºipsihologie, filozofie, eticã º.a.

{tiinþa iudaismului este strâns legatã deliteratura ebraicã, dar ºi de scrierile în idiº,

ladino ºi orice alte limbi în care s-au exprimatgânduri, simþãminte ºi credinþe evreieºti. În primulrând, mozaismul, expresia cea mai �tare� a iudaismului. Dar�spiritul iudaic� emanat din mozaism s-a întrupat, în timp, înistoria, tradiþia ºi �mitologia� evreiascã care în atâtea cazuri auservit ca temã ºi multor scriitori neevrei. Cum însãºi Bibliaebraicã ºi apocrifele ei au fost îndelung studiate ºi de neevrei.De aceea �ºtiinþa iudaismului� are ca obiect predilect doar unelemanifestãri de literaturã israelitã care vãdesc cã sunt însufleþiteconºtient sau inconºtient de �spiritul� ºi �perspectiva�evreiascã. Acest �spirit evreiesc� se poate însã mai mult simþiºi intui decât defini riguros! Oricum, acest spirit evreiesc nupoate fi pus în evidenþã în cazul matematicii, fizicii, chimiei ºinici chiar al ºtiinþelor juridice, lingvisticii º.a.m.d. Nu puþini suntartiºtii, literaþii º.a. evrei care sã nu-ºi recunoascã apartenenþala acest �spirit� scoþând - a contrario - în relief caracterul extra-etnic al operei lor, deºi mulþi dintre ei îºi asumã evreitatea,influenþa mediului evreiesc (familial, comunitar) º.a.m.d.Conºtienþi ºi frãmântaþi de toate întrebãrile suscitate de cele demai sus, autorii volumului ºi în primul rând coordonatorii sãil-au proiectat, totuºi, ca o scriere �bilanþierã� a aportuluiintelectual-creativ adus de toþi originarii evrei în celemai diferitedomenii ale ºtiinþei, artelor etc. În legãturã cu problema relevãriispecificului participãrii creative la cultura românã, s-ar puteaspune, ºi pe drept, cã recursul la criteriul originii ºi al

interferenþelor specifice - coroborat, eventual, cu acela alasumãrii acestei origini ºi a �destinului comun� într-o Diasporãdatã întreprins în lucrarea de faþã - este suficient. Este el, însã,ºi necesar?! Nu revenim, oare, prin operaþionalizarea acestuicriteriu - mai larg spus, prin acest demers - la trista perioadã,din preajma ºi din timpul ultimului rãzboi, când �vânãtoarea deintelectuali evrei� conducea la întocmirea acelor lungi liste deprofesori evrei, literaþi evrei, artiºti evrei º.a.m.d., folosite tocmaipentru a-i exclude din cultura ºi civilizaþia þãrii ºi nu pentru a-i

integra ori preþui? Cãci sintagma �intelectual evreu�era infamantã ºi dizolva însuºi primul termen al ei.Fiind identificat, evreul nu mai avea identitateintelectualã, devenea jidan.

Se zice cã în istorie aceleaºi situaþii pot apãreacând într-o ipostazã tragicã-pesimistã,

când în una dinamogen-optimistã. Originea evreo-românã, dezvãluitã în lucrarea de faþã, credem cãnu dãuneazã celor repertoriaþi ºi nici �imago�-uluidespre cultura ºi civilizaþia româneascã. Dimpotrivãchiar, poate ajuta la o mai bunã aºezare a celor din

urmã, în perspectiva unui pluralism cultural-etnic de înaltãrelevanþã politicã ºi spiritualã.

În oricare dintre cazurile menþionate, pentru creatorulevreu se pune problema specificului, fie în termeniibinecunoscuþi, formulaþi de G. Cãlinescu, fie în aceia ai unordocumente literare de autopercepere ºi mentalitate.

G. Cãlinescu scria: �Evreii, puþini printr-o proporþiefireascã, prezenþi ºi la noi ca în toate literaturile, rãmânun factor din afara cercului rasial, fãcând puntea delegãturã între naþional ºi universal. Ominte dreaptã, carenu confundã problemele politice cu lumea idealã acreaþiei, nu poate sã nu recunoascã contribuþia lor. Întâide toate, fiindpoligloþi, din oroare de canonic, sunt contrastilului, a gramaticei, a stãrii pe loc lexicale. Dacã ei potcomite excese, noi, folosind revolta lor, tragemunconceptmai liberal despre limbã.Unii evrei, dimpotrivã, dindorinþasincerã de a se asimila, cultivã arhaicul ºi neaoºul, darabuziv. De aici a ieºit însã o sumãde filologi evrei (MosesGaster, Lazãr ªãineanu, A.I. Candrea ºi încã alþii) cãroraar fi regretabil sã le tãgãduim contribuþia la propãºireaculturii. În literaturã, ei sunt întotdeauna informaþi,colportori de lucrurile cele mai noi, anticlasiciºti,moderniºti, agitaþi de probleme. Ei compenseazã inerþia

tradiþiei ºi o fac sã se revizuiascã�. (G. Cãlinescu, Istorialiteraturii române de la origini pânã în prezent, ediþia a II-a,revãzutã ºi adãugitã, Buc., Editura Minerva, 1982, p. 976).De aceea, a vorbi despre scriitori evrei în cultura românã

echivaleazã nu doar cu evidenþierea unei minoritãþi ataºate, ciºi cu acceptarea unei etnii ca parte organicã din policromafamilie de spirite naþionale.

D iversitatea personalitãþilor creatoare de origineevreiascã poate constitui un izvor de reflecþie cuprivire

la o posibilã tipologie sui generis, relevantã atât pentru diverselemomente ale integrãrii evreilor pe acestemeleaguri, cât ºi pentrupolitropia lui homo iudaicus.

Respectiva reflecþie poate opera când cu relevanþamediului familial, a educaþiei, instrucþiei,micromediului

de formare, traseului cultural-profesional, când cu aspectele ºipiedicile integrãrii (handicapuri ale asumãrii identitãþii ori �dubleiidentitãþi�), ale aculturaþiei (la una saumaimulte culturi). Fiecãrui�parametru�deacest fel îi pot fi atribuite valori dediversemãrimi,ceea ce conduce la disocierea unui numãr enorm de categoriide creatori - de la cei cu iudaitate înaltã ºi creativitate limitatãpânã la cei asimilaþi ºi cu operã persistentã. În toate cazurile,esenþialã se dovedeºte a fi valoarea creaþiei ºi unicitatea ei,factorul etnic neputând constitui o circumstanþã �favorizantã�.Cãci, altminteri, criteriul specificitãþii �în sine� n-ar face decâtsã dea dreptate dictonului:�scrie versuri proaste, dar îºiiubeºte pãrinþii ºi neamul�. Or,preocuparea autorilor volumuluide faþã a fost tocmai aceea de atrimite la personalitãþi ºicontribuþii care, chiar dacã nusunt toate (ºi în toate domeniile) dintre cele mai originale ºirecunoscute, îºi meritã dreptul de a fi cunoscute. Cãci culturiiºi civilizaþiei unei þãri le aparþin, deopotrivã, roadele muncii ºicreaþiei populaþiei eimajoritare, precumºi aceleaaleminoritarilorei. Este un patrimoniu comun de valori de care generaþiile, însuccesiunea lor, trebuie sã þinã seama.

Se nutreºte astfel speranþa cã printr-o mai bunãcunoaºtere a rezultatelor pozitive, dinamogene ale

convieþuirii ºi cooperãrii interetnice eradicarea unor prejudecãþiantievreieºti ar putea fi alertatã. Prin cunoaºterea acestoraspecte pozitive s-ar putea tinde la o apropiere doveditã prinînseºi rezultatele colaborãrii puse în evidenþã. Nu sunt excluseînsã nici anumite efecte perverse ale acestui demers - ivireaunor noi prejudecãþi ca, de pildã, aceea cã evreii prin lucrãri defelul Contribuþiilor� se laudã doar, aºa cum cu lucrãrile despreHolocaust se vaitã doar.Atât înþeleg unii din efortul de restabilirea adevãrului necesar unui exerciþiu civilizat de practicare a unei�memorii culturale� dinamogene, comune! În fapt, prin efortulde documentare ºi sintezã realizat în lucrãri de felul aceleia decare ne ocupãm, se dã conþinut înseºi Memoriei istorice ºiculturale despre o populaþie care a venit pe aceste meleaguricu secole în urmã, a proliferat - începând cu sec. XVIII-XIX ºi îninterbelic - dar care, dupã ce a trecut prin douã experienþenefaste, la mijlocul sec. XX (Holocaustul extins ºi aici, apoi,comunismul diseminat ºi în România), au optat în majoritatealor pentru Alia, emigrarea în Nou-Vechea lor þarã� Ereþ Israel.Vorbind ºi acolo limba lor vernacularã, româna, continuând sãcreeze opere în aceastã limbã, folosindu-ºi deprinderile ºicunoºtinþele dobândite în ºcolile româneºti, pãstrând memoriavieþii duse pe meleagurile natale º.a.m.d., o întreagã generaþieîºi vamai continua evreo-românitatea ºi în noua lor þarã devenitãstat din 1948. Este raþiunea pentru care ultimul capitol alvolumului Contribuþii� ºi poartã genericul �Evreii din Româniaîn Israel�.

�����

Lucrarea Contribuþia evreilor din România la culturã ºicivilizaþie apare astfel �clãditã�, în lumina sumarului ei,

dupã cum urmeazã: ����� o temelie de studii istorice despre

devenirea multisecularã a evreimii pe aceste meleaguri - cuetapele ei dinamogene, dar ºi cu refluxul condiþionat demomentele tensionate ����� o seamã de �paliere� populate depersonalitãþi creatoare în domeniul ºtiinþelor teoretice ºiaplicative, disciplinelor social-umaniste, literaturii beletristiceºi folcloristicii, artelor ºi spectacolelor, presei ºi editurilor,învãþãmântului º.a.

O amplã parte a lucrãrii estededicatã economiei, iar vieþii

comunitar-cultuale cu personalitãþile,instituþiile ºi realizãrile aferente - înplan religios, iudaic, cultural-evreiescº.a.m.d. - îi este rezervat un spaþiudeosebit. Ca ºi unei suite de micro-monografii despre localitãþile cu opopulaþie evreiascã (aºchenazã sau/ºisefardã) semnificativã: în primul rândCapitala þãrii.

Dupã cum mai arãtam, con-strucþia lucrãrii are pe palierul

ei superior capitolul intitulat �Evreii dinRomânia în Israel� (unde se aflã peste 90% din fosta evreime ameleagurilor carpato-dunãreano-pontice).

Acest volum deosebit de complex prin aria sa decuprindere ºi documentare a fost alcãtuit de un

numeros colectiv de colaboratori - câteva zeci de cercetãtorievrei ºi români, specialiºti vârstnici alãturi de tineri lucrãtori îninstituþii academice -, care, laolaltã, ºi-au fãcut un scopdezinteresat din studierea în biblioteci ºi arhive, din folosireapropriilor amintiri pentru a scoate în evidenþã contribuþia evreilordin þarã, ca ºi aunoraoriginari depeacestemeleaguri, pediversetãrâmuri de activitate creativã. S-a beneficiat ºi de colaborareacu informaþii ºi analize a unor specialiºti din strãinãtate, dar nicipe departe pe mãsura necesitãþilor.

�����

Iniþiativa realizãrii primei ediþii a aparþinutmult regretatuluiacad. prof. dr. Nicolae Cajal. În anii �90, el a reuºit sãcoaguleze un colectiv informal care, din interes ºtiinþific pentrutemã, s-a angajat la un efort susþinut de câþiva ani finalizat înprima ediþie a lucrãrii, apãrutã în 1996, sub egida ComisieiNaþionale a României pentru UNESCO ºi a FederaþieiComunitãþilor Evreieºti din România.

Prima ediþie a lucrãrii - apãrutã, ce-i drept, într-un tirajinfim ºi în condiþii grafice modeste - a vãzut lumina zilei

la finele anului 1996. A fost distribuitã gratuit ºi s-a epuizat pedatã. Cei interesaþi de temã, din þarã ºi din strãinãtate, cautã, înzadar, de ani de zile lucrarea deoarece nu s-a aflat în circuitullibrãriilor. De aceea, încã din 1997, Editura Hasefer a FederaþieiComunitãþilor Evreieºti ºi-a propus reeditarea Contribuþiilor...într-o formã revizuitã ºi adãugitã. Deoarece în anul 2000 avuseseloc, cu acest scop, la F.C.E.R., în prezenþa autorilor ºicoordonatorilor, în primul rând a acad. N. Cajal, o amplãdezbatere cu autorii diverselor capitole din carte, s-a pututrecolta oseamãdeobservaþiimenite a înlãtura caracterul lacunaral unor texte, unele inadvertenþe, greºeli de formulare etc.Sugestiile, propunerile de completãri ºi rectificãri vizau tocmaiapariþia unei noi ediþii a acestei cãutatelucrãri de mult epuizate.

De astã datã n-au fost preanumeroºi, însã, cei care sã-ºi

asumegreaua sarcinã a rezolvãrii tuturorcompletãrilor propuse - mai ales pentrucã unii din autorii capitolelor trecuserãîn nefiinþã în anii din urmã, iar alþicolaboratori dezinteresaþi nu se preaiveau în anii care au urmat aceleidezbateri. Cu atât mai valoroasã ni separe de aceea implicarea unora dintrecolaboratorii vechi ºi a altora noi în acest efort. Dintreprimii, am bucuria sã-i citez pe dr. C. REZACHEVICI,dr. P. CERNOVODEANU, dr. GH. BRÃTESCU, IDA SCHOTTEK,ÞICU GOLDSTEIN, EVELIN FONEA z.l., dr. A. PAVEL, iar dintrecei nou alãturaþi pe M. KAHANE, A. BRUMARU, T. LOVINESCU,M. BOIANGIU, M. CONSTANTIN, M. MIRCU, A. VOGEL,M. RADNEV, arh. HARDT, B. MEHR, dr. A. VAINER, P. CARAS,D.M. MIHAIL º.a. O menþiune se cuvine pentru colaborareaunor valoroºi intelectuali israelieni de origine românã: ing.B. TERCATIN, ing. I. GUTTMAN, L.Z. HERªCOVICI, P.F. SEGAL,A.L. LAYSCH,A.ROSENº.a. Datoritã tuturor, au fost aduse astfelunele adãugiri ºi completãri la toate compartimentele lucrãrii,dar mai ales la capitolele din partea a II-a (fizicã, chimie,agronomie), partea a III-a (discipline socio-politice), parteaa IV-a (literatura dupã 1944), partea a V-a (picturã, arhitecturã,muzicã), partea a VI-a (televiziune), partea a VII-a (ºcoli), parteaa IX-a (viaþa comunitarã), partea aXII-a (relaþii româno-israeliene).Le mulþumesc tuturor cu cãldurã, în calitate de coordonator alediþiei de faþã, ºi cer scuze anticipat pentru insatisfacþia produsãcelor care nu vor regãsi rezolvate unele observaþii pe care le-auformulat sau texte ale lor neincluse în lucrare, datã fiind tematicalor colateralã structurii planului general al lucrãrii.

VVVVVã asigurãm, stimaþi cititori, cã ne-am strãduit sã facemtot ceea cene-a stat în putinþã pentru aobþine adãugirile

ºi revizuirile incluse în ediþia de faþã a volumului. Dar suntemconºtienþi cã nici pe departe nu am izbutit o ediþie pe deplinsatisfãcãtoare. Cu atât mai mult, cu cât o seamã de competenþecare ne-ar fi fost deosebit de utile muncii redacþionale, inclusivoperãrii tuturor adãugirilor, colaþionãrilor, corecturilor ºirevizuirilor necesare, nu s-au dovedit disponibile în condiþiile ºiintervalul de timp date. S-ar putea ca principiul adoptat �nu lãsace mai poþi face azi pentru ce n-ai sã mai poþi face mâine� sã nufie excelent, dar el se poate dovedi, în acest caz, pertinent.Dupã dispariþia din viaþã a acad. prof. dr. Nicolae Cajal,responsabilitatea acestui demers a rãmas exclusiv pe seamasemnatarului acestor rânduri.

Sprijinul acordat la apariþia ediþiei de faþã de cãtreconducereaF.C.E.R. (înpersoanadomnului avocat Iulian

Sorin) a fost, în acest sens, deplin.HARY KULLER

tiparului acestei cãrþi cu valoare enciclopedicã, a fost realizatde redactorul ºef al �Realitãþii Evreieºti�, scriitorul DorelDorian. �Aceastã carte prezintã, în mod nemijlocit, ce-aufãcut intelectualii, creatorii evrei români în istoria, cultura,economia, industria, tehnica româneascã. Evidenþiazãinteracþiunea între inte-lectualii evrei români ºisocietatea româneascã,mediu în care s-au formatºi s-au afirmat în toatedomeniile spiritului�. Vor-bitorul a avansat ideeaunei colaborãri cu Minis-terul Educaþiei ºi Cerce-tãrii pentru ca aceastãcarte de facturã enciclopedicã - replicã subiacentã,echilibratã, blindatã cu argumente ºtiinþifice în faþa tuturorprejudecãþilor ºi calomniilor la adresa noastrã - sã fie difuzatãîn ºcoli gimnaziale, licee ºi învãþãmântul superior.

Evocând oameni de ºtiinþã creatori de ºcoalã înmatematicã, lingvisticã, filologie, dublaþi ºi eminenþipedagogi, rememorând literaþi, artiºti, filosofi, juriºti, gazetariº.a. - circa 4.000 de nume reunite în aceastã lucrare

Mãrturiiale creativitãþiievreieºti,de-a lungultimpului,în contextulunei rodniceconvieþuiriinteretnice

Personalitãþi,ºcoli,

organisme,promotoricare

au însufleþitdinamicaintelectualã

Întreprinzãtoriºi manageriîn domeniuleconomieiºi civilizaþieimateriale

Identitatea �ca parametrual creaþieisau elementbiograficîn planul

personalitãþii

� ISTORIE. �Încetãþenirea în masã a populaþiei evreieºti are locimediat dupã primul rãzboi mondial ºi dupã Marea Unire din 1918, la careevreii au aderat în majoritate, drepturile cetãþeneºti din provinciile unite cuRomânia preexistând, n-au fost puse în discuþie. S-a creat astfel premisaunei ample activitãþi civice, economice ºi social-politice pentru o populaþiedinamicã ºi cu oarecare exerciþiu pe acest tãrâm. Nu fãrã tensiuni ºicontradicþii, evreii îºi fac din ce în ce mai simþitã prezenþa în viaþa economicã,izbutind ca în anul de maximã dezvoltare antebelicã a þãrii - potrivit datelorcuprinse în Enciclopedia României, editatã în 1940 - sã deþinã 31,14% dintotalul întreprinderilor comerciale ºi industriale (procent, ce-i drept, inegalrepartizat pe provincii: în timp ce în Oltenia procentul era de 3,72%, iar înDobrogea de 5,2%, în Basarabia acesta atingea 63,17%, iar în Moldova56,12%). Populaþia evreiascã din România se concentra, în principal, în oraºe,cifrându-se, în 1930, la 530.235, ceea ce reprezenta 14,4% din totalul populaþieiurbane a þãrii�. (Dr. LYA BENJAMIN)

� {TIIN}E. �...Pentru evrei, ca ºi pentru toate celelalte minoritãþietnice, înfãptuirea Marii Uniri din 1918 a însemnat începutul unor procesesocial-economice, cultural-spirituale etc. ce au marcat o nouã etapã îndevenirea acestei colectivitãþi din spaþiul carpato-danubiano-pontic. Deºi, întrecut, evreii au avut posibilitãþi reduse de a activa la catedre universitare,totuºi, având libertatea de a studia, cerceta ºi publica, s-au afirmat - fiindsprijiniþi ºi de dascãlii lor din politehnicile bucureºtene ºi ieºene - încã dinprima jumãtate a secolului al XX-lea. Ei au putut participa, de asemenea, caspecialiºti, încã ºi mai de timpuriu, la cercetarea, proiectarea ºi dezvoltareatehnologicã a unor ramuri industriale. Dar evreii au contribuit din plin ladezvoltarea cercetãrilor fundamentale ºi aplicate, mai ales dupã cel de-aldoilea rãzboi mondial�. (Dr. ing. AL. SZMUK)

� MEDICIN|. �Prezenþa unor medici evrei originari din PeninsulaIbericã este atestatã în Europa de Rãsãrit înainte ca regii catolici spanioli sãfi edictat, în 1492-1496, alungarea evreilor supuºi ai lor care refuzau sã se

creºtineze. Astfel, prin 1473, la curtea lui ªtefan cel Mare s-a înfãþiºat Isaac-beg, medic �de neam spaniol, dar de credinþã evreiascã�, purtãtor al unuimesaj din partea lui Uzun-Hassan, ºahul Persiei turcomane, care se strãduiasã câºtige aliaþi pentru o mare campanie împotriva sultanului MohamedCuceritorul�. (Dr. GH. BRÃTESCU)

� LINGVISTIC| {I FILOLOGIE. �...Contribuþia cercetãtorilorevrei din România în domeniul lingvisticii ºi al filologiei semanifestã începândcu ultimele decenii ale secolului al XIX-lea, în chiar perioada de constituire,atât în þara noastrã, cât ºi pe plan european, a lingvisticii ca ºtiinþã de sinestãtãtoare, separatã de filologie, ºi cu specializarea, ca disciplineindependente, a diferitelor ei ramuri. Prin orientãrile lor, în tot cursul istoriei,ei s-au încadrat în curentele care, rând pe rând, au dominat ºtiinþa limbii înultima sutã de ani: neogramatic, sociologic, structuralist, generativist.Lucrãrile elaborate de lingviºtii ºi filologii evrei din România impresioneazãatât prin cantitatea, cât ºi prin varietatea domeniilor abordate. Profesori saucercetãtori, ei au adus contribuþii valoroase - atât sub aspect teoretic, îndomeniul teoriei limbii sau al studiului limbii materne ºi al limbilor strãine,cât ºi în cel aplicativ - prin manuale, dicþionare ºi îndreptare destinate ºcoliiºi publicului larg�. (Prof. dr. LUCIA WALD)

� LITERATUR|. ����� �Concluzia finalã - inseparabilitatea sufletuluiºi conºtiinþei evreieºti de întregul complex organic al culturii noastre - erade naturã sã avertizeze asupra riscului fatal de a-i ignora pe conaþionali,invitând la o detaºare în obiectiv ºi în profunzimea semnificaþiilor. Astfel, înspiritul marilor reprezentanþi ai literaturii române, scriitorii evrei echivaleazãnu cu o minoritate detaºatã, ci cu o parte organicã a unei unice familii detalente devotate promovãrii literaturii naþionale�. (Dr. MARIN BUCUR)

����� �Literatura idiº ºi ebraicã creatã în România a luat naºtere înconfruntarea dintre tradiþionalismul conservator - inclusiv hasidismul - ºitendinþele de modernizare a întregii vieþi a populaþiei evreieºti. LuminismulHascalei, sionismul ebraist, asimilismul, social-democraþia ºi socialismul de

toate nuanþele au gãsit ecou ºi oglindire în creaþiile scriitorilor în idiº ºiebraicã�. (COLECTIV)

� PARTICIPAREA EVREILOR LA DEZVOLTAREAINDUSTRIEI ÎN PERIOADA INTERBELIC|. �O serie deevenimente de importanþã cardinalã pentru istoria poporului român, cum aufost Unirea Principatelor (1859), dobândirea Independenþei de Stat a României(1877) ºi formarea Statului Naþional Unitar Român (1 decembrie 1918), auimpulsionat dezvoltarea economicã ºi socialã a þãrii, având o influenþãfavorabilã ºi asupra participãrii evreilor la viaþa economicã�. (Dr.A. ROSEN)

� AVANGARDA ARTISTIC|. �S-a încercat multã vreme - ºi, îngeneral, nu fãrã succes - acreditarea ideii cã avangarda ar fi strãinã de trupulsãnãtos al naþiunii, cã ea ar contrazice fiinþa ºi spiritul românesc. În virtuteaacestei teze, a existat într-adevãr, cum am spus, o atitudine de respingere aavangãrzii. Dar evoluþia ulterioarã a artei contemporane din toate domeniile,atât pe plan naþional, cât ºi, mai ales, internaþional, a demonstrat falsitateaunei asemenea gândiri. Nimeni nu-ºi poate îngãdui astãzi, fãrã a cãdea în ridicol,sã desconsidere faima ºi influenþa mondialã a artei românului Brâncuºi (careaparþine avangãrzii numai ca spirit, nu ºi ca afiliere de grup) sau valoarea unanimrecunoscutã în lume a creaþiei evreului Victor Brauner, ca sã numai vorbim deacel ferment busculator pe care, în câmpul literaturii contemporane interbelice,l-a constituitmiºcarea «Dada» iniþiatã în 1916, la Zürich, de poetul evreu, originarºi el din România, Tristan Tzara�. (Dr. RADU GEORGE BOGDAN)

� CONTRIBU}II ÎN PRESA SCRIS|. �Apoi, nu trebuie uitatcã Ronetti-Roman fusese coleg de redacþie cu Eminescu ºi Caragiale, Em.D.Fagure ºi Steuerman-Rodion, dr. Ghelerter ºi dr. Ygrec au fãcut epocã la«Evenimentul literar» (din Iaºi) ºi apoi la «Lumea nouã», alãturi de S.Sanielevici, A. Verea, B. Brãniºteanu, S. Grosmann, B. Librescu, A. Toma, S.Labin. Pe vremea aceea, un Cohen-Lânaru era cronicar muzical la mai multegazete, iar alte nume de evrei semnau cronici de artã, notaþii «filosofice»º.a.m.d.�. (COLECTIV)

În ansamblu,o structurãde studiiistoricedespredevenirea

multisecularãa evreimiipe acestemeleaguri

Semnatariide ieriºi de azi

ai variatelorstudii

cuprinseîn aceastãlucrare

Succinteextrasedinluc

rare

Evreii �punte de legãturãîntre naþionalºi universal

enciclopedicã -, regretatul acad. Nicolae Cajal z.l. punea înoperã una din ideile sale dragi, potrivit cãreia �cunoaºtereaapropie, necunoaºterea depãrteazã�, cum a reamintit fiicailustrului cãrturar ºi conducãtor al obºtii noastre, Irina Cajal.�Printr-un puternic efort au fost conjugate cunoºtinþe din

domeniile cele mai variatepentru construirea acestuiedificiu, de care trebuie sãvã spun cã era foartemândru. Era, într-un fel,copilul lui preferat ºi sefãlea cu el ori de câte ori ise lua un interviu ºi cândera vorba despre evrei.Aºa înþelegea el real-

semitismul [�]; ca o evidenþiere a exemplarelor de elitã aleetniei� - a afirmat domnia-sa.

Reluând un gând enunþat de Dorel Dorian, desprevaloarea contrapuncticã a lucrãrii, luminã la anii întunecaþidin perioada Holocaustului, coordonatorul �Contribuþiei��,etnosociologul Harry Kuller a replicat unei simplificãripeiorative a datelor problemei (�voi, evreii, ori vã vãitaþi, orivã lãudaþi!�), arãtând cã, în ambele cazuri, este vorba de

O veritabilã enciclopedie evreo-românã

4 000 DE PERSONALIT|}IDIN CELE MAI VARIATE DOMENII