10 REALITATEA EVREIASCˆ - Nr. 231-232 (1031-1032) - 19 · PDF fileistoria, tradiþia...
1
Edi]ia a II-a obiectivitatea ”i profunzimea ”tiinificª n analiza fenomenelor, cu specificarea cª buna convieuire a prevalat ”i prevaleazª asupra epocii sumbre sus-amintite. Faª de cele spuse de antevorbitori, Harry Kuller a pus n valoare ”i contribuia n domeniul spiritualitªii iudaice adusª de mari personalitªi rabinice din Romnia prezente n capitolul tratnd istoria curentelor de idei. Generaii ntregi de rabini au rªspndit hasidism, ortodoxism, au impus mi”carea habad ”.a. ˛n acela”i capitol, se fac referiri la hakalism ”i sionism. Un cuvnt special a avut pentru capitolul final al lucrªrii, Evrei din Romnia n Israel, menionnd importantul aport al israelienilor originari de pe aceste meleaguri la reclªdirea Israelului modern. Mulumind tuturor coordonatorilor de capitole, vorbitorul a elogiat sprijinul primit din partea pre”edintelui interimar al F.C.E.R., av. Iulian Sorin, secretar general, fªrª a cªrui susinere, cartea n-ar fi vªzut lumina tiparului. Elogiu - numitor comun din fiecare alocuiune. Contribuia evreilor din Romnia la culturª ”i civilizaie rªmne un punct de referinª pentru una din ideile larg vehiculate de democraiile actuale: minoritªile naionale nu sunt o problemª, ci o bogªie. IULIA DELEANU CONTRIBU}IA EVREILOR DIN ROM´NIA LA CUL CONTRIBU}IA EVREILOR DIN ROM´NIA LA CUL CONTRIBU}IA EVREILOR DIN ROM´NIA LA CUL CONTRIBU}IA EVREILOR DIN ROM´NIA LA CUL CONTRIBU}IA EVREILOR DIN ROM´NIA LA CULTUR| {I CIVILIZA}IE TUR| {I CIVILIZA}IE TUR| {I CIVILIZA}IE TUR| {I CIVILIZA}IE TUR| {I CIVILIZA}IE 10 REALITATEA EVREIASCˆ - Nr. 231-232 (1031-1032) - 19 mai - 10 iunie 2005 REALITATEA EVREIASCˆ - Nr. 231-232 (1031-1032) - 19 mai - 10 iunie 2005 11 Valoroasª lucrare de referinª biobibliograficª M aliio”ii, ca sª nu spun altfel, repro”eazª evreilor cª ”i exerseazª Memoria, evocnd mai cu seamª Holocaustul general sau/”i romnesc: cª-l menin prezent n con”tiina publicª n mult prea multe feluri - scrieri, documente, filme, emisiuni, monumente, muzee, comemorªri, dezbateri ”.a. Dar, ne ntrebªm: de ce n-ar face-o, de vreme ce - dupª cum e lesne de bªgat de seamª - nici dupª 60 de ani de la petrecerea (sinistrª petrecere) acestui Eveniment istoric, paradigmatic n negativitatea sa, ncª n-a intrat deplin, astfel conotat, de mentalul colectiv, de con”tiina politicª, moralª, culturalª a unora de la noi. Sunt ncª unii care considerª cª evocarea Holocaustului local constituie o insultª la adresa poporului romn, cunoscut pentru tolerana sa - graie cªreia attea generaii de evrei au putut convieui, prospera ”i chiar supravieui pe aceste meleaguri. ˛ntr-adevªr, nsemnªrile de faª, de ntmpinare a unei voluminoase scrieri - Contribuia evreilor din Romnia la culturª ”i civilizaie - vin sª sublinieze tocmai aceastª rezultantª dinamogenª a convieuirii interetnice pe aceste meleaguri. Cartea nsumeazª dovezile de creativitate ”i inventivitate dovedite de evreii ªrii pe cele mai diferite tªrmuri ale ”tiinei, artelor, literaturii, culturii specifice (etnice); ca ”i n domeniul civilizaiei condiionate economic, etnologic ”.a., ”i atunci cnd bunele relaii cu romnii etc. le-au fªcut posibile. Multiplele exemple de colaborare rodnicª pe toate aceste tªrmuri, evidenierea contextelor formale ”i informale, reciproc stimulative, dau mªsura fertilitªii interaciunii materiei cenu”ii de orice origine ar fi. Lucrarea exemplificª fructuoase colaborªri dintre savani romni ”i evrei: n matematicª ”i fizicª, chimie ”i astronomie, biologie ”i agronomie ca sª nu mai vorbim de lingvisticª sau domenii innd de arte, spectacole ”.a.m.d. P e parcursul secolelor, dar mai ales al ultimului veac ”i jumªtate, din rndul populaiei evreie”ti s-au ridicat cteva generaii de oameni de culturª ”i artª reprezentative ”i pentru spiritualitatea romneascª, n general, ca ”i o serie de personalitªi de seamª reprezentative pentru iudaismul evreilor de aici. E vocªm aici oameni de ”tiinª, dublai de emineni pedagogi, ca: DAVID EMMANUEL, L. EDELEANU, M. HAIMOVICI, M. BERCOVICI, I. BLUM, T. REVICI - cu ndelungate state de activitate n domeniul nvªªmntului tehnic ”i universitar; I. BARASCH, F. ZICMAN, I. FUHN, A. KANITZ ”.a. - n domeniul biologiei; A. HAIMOVICI, I. BARBˆLAT, A. FRODA, A. HOLLINGER, T. GANEA, I. SCHOENBERG,A. SANIELEVICI, I.S. AUSL˜NDER, S. STERNBERG, E. SORU, E. MARCUS ”.a. - n domeniul ”tiinelor exacte ”i tehnice; N. BLATT, R. BRAUNER, M. ”i N. CAJAL, M.H. GOLDSTEIN, S. IAGNOV,A. KREINDLER, M. MEIERSOHN, B. MENKE“, M. POPPER, A. RADOVICI, O. SAGER, L. STROMINGER, A. TEITEL, M. WERTHEIMER ”.a. - n domeniul medicinei; J. BYCK, AL. GRAUR, M. GASTER, L. “ˆINEANU, I.A. CANDREA, H. TIKTIN - n domeniul lingvisticii ”i filologiei; E. BARASCH, A. SCHWEFELBERG, I. ROSENTHAL, W. FILDERMAN, A. STERN - n domeniul ”tiinelor juridice; C. DOBROGEANU-GHEREA, H. SANIELEVICI, I. BRUCˆR ”.a. - n domeniul gndirii social-filosofice. Lista mea ar putea fi continuatª cu numele a zeci de literai. ˛ n domeniile literelor se fac trimiteri la romancieri, critici, dramaturgi, poei etc. Lista personalitªilor evocate n sintezele literar-artistice depª”e”te 150 de nume. Liniile specifice traseelor cultural-existeniale relevª posibilitatea evidenierii O zi fastª la Trgul de Carte. Zeci de personalitªi ale vieii culturale romne”ti, colaboratori ai volumului Contribuia evreilor din Romnia la culturª ”i civilizaie, au participat, n 3 iunie a.c., la lansarea ediiei a II-a a acestei cªri de vizitª a evreilor romni, cum o definea unul dintre cei ce au recomandat lucrarea. Dincolo de evenimentul editorial n sine, publicarea ei n Editura Hasefer a nsemnat mplinirea uneia dintre marile datorii spirituale faª de memoria regretatului acad. Nicolae Cajal z.l. Fiindcª ntreg e”afodajul poziiei sale privind convieuirea noastrª cu populaia majoritarª ”i cu celelalte etnii s-a bazat pe un criteriu fundamental: acela de a ne nfªi”a lumii a”a cum suntem, n rezultatele interaciunii noastre profunde n viaa Romniei. A fost ideea centralª din cuvntul de deschidere rostit de directorul Editurii Hasefer, prof. Alexandru Singer, care a mulumit redactorului de carte, Villy Auerbach, pentru strªdaniile sale ”i celorlali colaboratori pentru excepionala realizare. Aceastª lucrare este ncununarea unui ”ir ntreg de cªri publicate la Hasefer, care, toate, n ansamblu, sunt subsumate contribuiei aduse de evrei la cultura ”i civilizaia Romniei, a arªtat el. Un memento, pe ct de emoional pe att de obiectiv, despre prima ediie, despre odiseea care a precedat lumina Au trecut aproape opt ani de la apariia primei ediii a lucrªrii de veritabilª anvergurª enciclopedicª Contribuia evreilor din Romnia la culturª ”i civilizaie, coordonatª de regretatul acad. Nicolae Cajal z.l. ”i de apropiatul sªu colaborator, dr. Hary Kuller. “tim cª realizarea unei noi ediii, stimate domnule Kuller, nu a fost deloc o ndatorire u”oarª, nici pentru dvs., nici pentru Editura Hasefer. Oferª aceastª sintezª o imagine mai completª ”i mai exactª asupra creativitªii ”i contribuiei evreimii romne la culturª ”i civilizaie, n ultimii 150 de ani? unor tipuri de scriitori evreo-romni corespunzªtoare unor anume generaii: prima - CILIBI MOISE, M. SCHWARZFELD, I. BARASCH, RONETTI-ROMAN, CONST. DOBROGEANU- GHEREA, M. GASTER, L. “ˆINEANU, H. TIKTIN ”.a.; a doua - ADERCA, BALTAZAR, TZARA, FUNDOIANU, VORONCA, PANˆ, CˆLUGˆRU, PELTZ, SEBASTIAN ”.a.m.d.; a treia - generaia de imediat dupª cel de-al doilea rªzboi; a patra - cea actualª. P rezentªm ”i o listª a evreilor membri ai Academiei Romne: membri de onoare - bancherul JAQUES M. ELIAS (1844-1923); matematicianul DAVID EMMANUEL (1854- 1941); filologul, istoricul literar, folcloristul Rabin dr. MOSES GASTER (1856-1939); matematicianul SIMION SANIELEVICI (1870-1963); lingvistul ”i folcloristul LAZˆR “ˆINEANU (1859- 1934); lingvistul HEIMANN HARITON TIKTIN (1850-1936); “ef Rabinul dr. MOSES ROSEN (1912-1994); Rabinul ”i filosoful dr. ALEXANDRU “AFRAN (n. 1910); sculptorul IDEL IANCHELEVICI (1909-1944); criticul literar ”i teoreticianul CONSTANTIN DOBROGEANU-GHEREA (1855-1920); esteticianul ION IANO“I (n. 1928) membri titulari - electroenergeticianul MARTIN BERCOVICI (1902-1971); inframicrobiologul NICOLAE CAJAL (1919-2004); compozitorul PAUL CONSTANTINESCU (1909- 1963); igienistul dr. IACOB FELIX, ntemeietorul igienei ”tiinifice n Romnia (1832-1905); lingvistul ALEXANDRU GRAUR (1900- 1988); filosoful CONSTANTIN HENRI IONESCU-GULIAN (n. 1914); matematicianul MENDEL H. HAIMOVICI (1906-1973); pictorul ”i graficianul IOSIF ISER (1881-1958); neurologul ARTHUR KREINDLER (1900-1988); istoricul literar ”i scriitorul BARBU LˆZˆREANU (1881-1957); istoricul MIHAIL ROLLER (1908-1958); medicul I. SAGER (1894-1981); fizicianul A. SANIELEVICI (1899-1969); botanistul ”i fitopatologul ALICE SˆVULESCU (1905-1970); dr. “TEFAN ST´NCˆ (1865-1897) - primul medic romn ”i unul dintre primii din lume care a relevat importana condiiilor de trai ”i de muncª n apariia ”i dezvoltarea bolilor; poetul ALEXANDRU TOMA(1875-1954); scriitorul, esteticianul, istoricul literar ”i filosof al culturii TUDOR VIANU (1897-1964) ali titulari ”i membri corespondeni - juristul EUGEN A. BARASCH (1906- 1987); inginerul constructor AUREL BELES (1891-1976); inginerul, chimistul ”i scriitorul MIHAI FLORESCU (1912-2000); fizicianul ERWIN M. FRIEDLANDER (1925-2004); fizicianul RADU G. GRIGOROVICI (n. 1911); medicul patolog SIMION IAGNOV (1892-1957); matematicianul SOLOMON MARCUS (n. 1925); biochimistul SIMION OERIU (1902-1982); biologul, embriologul BENEDICT MENKES (1904-1987); economistul ION (Israel) RACHMUTH (1911-1990); chimistul EUGEN SEGAL (n. 1933); matematicianul IVAN SINGER (n. 1929); biochimistul EUGENIA D. SORU (1901-1988); compozitorul ”i dirijorul MATEI E. SOCOR (1906-1980); economistul BARBU ZAHARESCU - BERCU ZUCKERMAN (1929-2000); sociologul ”i eseistul ERNEST GALL (1917-2000); filosoful ION BANU (1913-1993). S unt evideniate, deci, n lucrare personalitªile, ”colile, organismele care asigurau o asemenea dinamicª intelectualª. Dintre oamenii de ”tiinª evrei, evocai, unii sunt de largª notorietate ”i cuprin”i n diferite instrumente de referinª. Alii sunt, nsª, mai puin cunoscui, necuprin”i n dicionare, enciclopedii ”.a. editate la noi. Este vorba despre un mare numªr de scienti”ti, medici, culturologi, literai, arti”ti, actori, oameni de teatru, presª ”i edituri, cadre didactice etc., a cªror contribuii, defel de neglijat sau de lªsat uitªrii, apar n lucrarea la care ne referim. Volumul de Contribuii produce astfel o anume reparaie, n acest sens, inventariind nume ”i scrieri pentru muli total necunoscute. ˛ n lucrare existª, de asemenea, o seciune dedicatª marelui numªr de ntreprinzªtori ”i manageri evrei din domeniul economiei ”i civilizaiei materiale, respectiv celor care au contribuit la dinamizarea vieii industriale ”i comerciale, bancare ”i instituionale, urbanistice ”i comunicaionale ”.a.m.d. ˛nelegerea rolului acestora n avntul general al ªrii din anumite perioade explicª locul acordat n Contribuii civilizaiei ”i modernizªrii Romniei. La urmª, dar nu ultime ca importanª, sunt capitolele dedicate special culturii etnice-religioase - n ebraicª, idi”, ladino, romnª etc. - care, de”i nu se cuprind tale quale n cultura romnª, nu sunt complet strªine de solul romnesc. De n-ar fi sª amintim n acest sens dect de amplul curent al hasidismului sau de fenomenul maskilist. Socot cª putem vorbi de un iudaism dezvoltat pe sol romnesc, asociat de difuzarea localª a unor texte tanahice, comentarea unor apocrife, elaborarea unor consultaii rabinice, a unor dezbateri midra”ice, talmudice; de anumite interferene folclorice locale cu marele curent al hasidismului. D ouª sunt obieciile posibile pe care coordonatorii (”i autorii) acestui volum au trebuit sª le prentmpine, chiar nainte ca ele sª fie formulate de alii. Cea dinti - ”i oarecum de principiu - se leagª de ntrebarea dacª volumul Contribuii trebuie sª refere asupra evreilor creatori sau doar a creatorilor evrei: sintagmele respective nu sunt scutite de anumite ambiguitªi, chiar ”i asimetrii. Existª numero”i evrei creatori (ntr-un domeniu sau altul), dar nu toi dintre ace”tia se recunosc a fi creatori evrei.Altfel spus: fizicieni evrei sau evrei fizicieni; pictori evrei sau evrei pictori, ”.a.m.d.? ˛n acest caz un volum dedicat Contribuiei evreilor la urmeazª sª inventarieze toi originarii evrei (care s-au dorit ori nu astfel nsumai) cu merite ntr-un domeniu al creaiei sau altul, sau numai pe acei indivizi (n latinª individo are sens de nedespªrit) la care creaia, activitatea etc. pot fi intim asociate etnicului, etnosului. Ca, de pildª, unii literai, filosofi sau chiar istorici care exprimª ”i ncorporeazª n opera lor o perspectivª etnicª. Desigur, parametrul etnic este de luat n considerare n primul rnd la creatorii n domeniul iudaismului, al culturii specifice ”i cªrora n volumul Contribuii le sunt dedicate capitole speciale. Dar chiar ”i delimitarea sferei iudaismului (n speª cel din Romnia) nu constituie oare o operaiune anevoioasª? Deoarece ”tiinele pozitive la a cªror dezvoltare au contribuit ”i evrei nu pot fi, dupª cum arªtam, asociate acestui concept - afarª doar de unele din cele umaniste - n oarece legªturª cu iudaismul.Aceste ”tiine sunt universale prin definiie. Nici chiar disciplinele umaniste, n efort continuu de pozitivare, nu pot fi puse tale quale n relaie cu gndirea iudaicª, chiar dacª tematica abordatª de un autor sau altul trimite la acest domeniu. Excepie face, desigur, acea ”tiinª a iudaismului (Wissenschaft des iudentums) ”i, fire”te, istoriosofia iudaicª. Evident cª ”i ”tiina iudaismului, care la nceputuri avea mai mult un caracter filologic, istoric ”i teologic a inclus ”i ea, pe rnd, n corpusul ei ”i psihologie, filozofie, eticª ”.a. { tiina iudaismului este strns legatª de literatura ebraicª, dar ”i de scrierile n idi”, ladino ”i orice alte limbi n care s-au exprimat gnduri, simªminte ”i credine evreie”ti. ˛n primul rnd, mozaismul, expresia cea mai tare a iudaismului. Dar spiritul iudaic emanat din mozaism s-a ntrupat, n timp, n istoria, tradiia ”i mitologia evreiascª care n attea cazuri au servit ca temª ”i multor scriitori neevrei. Cum nsª”i Biblia ebraicª ”i apocrifele ei au fost ndelung studiate ”i de neevrei. De aceea ”tiina iudaismului are ca obiect predilect doar unele manifestªri de literaturª israelitª care vªdesc cª sunt nsufleite con”tient sau incon”tient de spiritul ”i perspectiva evreiascª. Acest spirit evreiesc se poate nsª mai mult simi ”i intui dect defini riguros! Oricum, acest spirit evreiesc nu poate fi pus n evidenª n cazul matematicii, fizicii, chimiei ”i nici chiar al ”tiinelor juridice, lingvisticii ”.a.m.d. Nu puini sunt arti”tii, literaii ”.a. evrei care sª nu-”i recunoascª apartenena la acest spirit scond - a contrario - n relief caracterul extra- etnic al operei lor, de”i muli dintre ei ”i asumª evreitatea, influena mediului evreiesc (familial, comunitar) ”.a.m.d. Con”tieni ”i frªmntai de toate ntrebªrile suscitate de cele de mai sus, autorii volumului ”i n primul rnd coordonatorii sªi l-au proiectat, totu”i, ca o scriere bilanierª a aportului intelectual-creativ adus de toi originarii evrei n cele mai diferite domenii ale ”tiinei, artelor etc. ˛n legªturª cu problema relevªrii specificului participªrii creative la cultura romnª, s-ar putea spune, ”i pe drept, cª recursul la criteriul originii ”i al interferenelor specifice - coroborat, eventual, cu acela al asumªrii acestei origini ”i a destinului comun ntr-o Diasporª datª ntreprins n lucrarea de faª - este suficient. Este el, nsª, ”i necesar?! Nu revenim, oare, prin operaionalizarea acestui criteriu - mai larg spus, prin acest demers - la trista perioadª, din preajma ”i din timpul ultimului rªzboi, cnd vnªtoarea de intelectuali evrei conducea la ntocmirea acelor lungi liste de profesori evrei, literai evrei, arti”ti evrei ”.a.m.d., folosite tocmai pentru a-i exclude din cultura ”i civilizaia ªrii ”i nu pentru a-i integra ori preui? Cªci sintagma intelectual evreu era infamantª ”i dizolva nsu”i primul termen al ei. Fiind identificat, evreul nu mai avea identitate intelectualª, devenea jidan. S e zice cª n istorie acelea”i situaii pot apªrea cnd ntr-o ipostazª tragicª-pesimistª, cnd n una dinamogen-optimistª. Originea evreo- romnª, dezvªluitª n lucrarea de faª, credem cª nu dªuneazª celor repertoriai ”i nici imago-ului despre cultura ”i civilizaia romneascª. Dimpotrivª chiar, poate ajuta la o mai bunª a”ezare a celor din urmª, n perspectiva unui pluralism cultural-etnic de naltª relevanª politicª ”i spiritualª. ˛ n oricare dintre cazurile menionate, pentru creatorul evreu se pune problema specificului, fie n termenii binecunoscui, formulai de G. Cªlinescu, fie n aceia ai unor documente literare de autopercepere ”i mentalitate. G. Cªlinescu scria: Evreii, puini printr-o proporie fireascª, prezeni ”i la noi ca n toate literaturile, rªmn un factor din afara cercului rasial, fªcnd puntea de legªturª ntre naional ”i universal. O minte dreaptª, care nu confundª problemele politice cu lumea idealª a creaiei, nu poate sª nu recunoascª contribuia lor. ˛nti de toate, fiind poligloi, din oroare de canonic, sunt contra stilului, a gramaticei, a stªrii pe loc lexicale. Dacª ei pot comite excese, noi, folosind revolta lor, tragem un concept mai liberal despre limbª. Unii evrei, dimpotrivª, din dorina sincerª de a se asimila, cultivª arhaicul ”i neao”ul, dar abuziv. De aici a ie”it nsª o sumª de filologi evrei (Moses Gaster, Lazªr “ªineanu, A.I. Candrea ”i ncª alii) cªrora ar fi regretabil sª le tªgªduim contribuia la propª”irea culturii. ˛n literaturª, ei sunt ntotdeauna informai, colportori de lucrurile cele mai noi, anticlasici”ti, moderni”ti, agitai de probleme. Ei compenseazª ineria tradiiei ”i o fac sª se revizuiascª. (G. Cªlinescu, Istoria literaturii romne de la origini pnª n prezent, ediia a II-a, revªzutª ”i adªugitª, Buc., Editura Minerva, 1982, p. 976). De aceea, a vorbi despre scriitori evrei n cultura romnª echivaleazª nu doar cu evidenierea unei minoritªi ata”ate, ci ”i cu acceptarea unei etnii ca parte organicª din policroma familie de spirite naionale. D iversitatea personalitªilor creatoare de origine evreiascª poate constitui un izvor de reflecie cu privire la o posibilª tipologie sui generis, relevantª att pentru diversele momente ale integrªrii evreilor pe aceste meleaguri, ct ”i pentru politropia lui homo iudaicus. R espectiva reflecie poate opera cnd cu relevana mediului familial, a educaiei, instruciei, micromediului de formare, traseului cultural-profesional, cnd cu aspectele ”i piedicile integrªrii (handicapuri ale asumªrii identitªii ori dublei identitªi), ale aculturaiei (la una sau mai multe culturi). Fiecªrui parametru de acest fel i pot fi atribuite valori de diverse mªrimi, ceea ce conduce la disocierea unui numªr enorm de categorii de creatori - de la cei cu iudaitate naltª ”i creativitate limitatª pnª la cei asimilai ”i cu operª persistentª. ˛n toate cazurile, esenialª se dovede”te a fi valoarea creaiei ”i unicitatea ei, factorul etnic neputnd constitui o circumstanª favorizantª. Cªci, altminteri, criteriul specificitªii n sine n-ar face dect sª dea dreptate dictonului: scrie versuri proaste, dar ”i iube”te pªrinii ”i neamul. Or, preocuparea autorilor volumului de faª a fost tocmai aceea de a trimite la personalitªi ”i contribuii care, chiar dacª nu sunt toate (”i n toate domeniile) dintre cele mai originale ”i recunoscute, ”i meritª dreptul de a fi cunoscute. Cªci culturii ”i civilizaiei unei ªri le aparin, deopotrivª, roadele muncii ”i creaiei populaiei ei majoritare, precum ”i acelea ale minoritarilor ei. Este un patrimoniu comun de valori de care generaiile, n succesiunea lor, trebuie sª inª seama. S e nutre”te astfel sperana cª printr-o mai bunª cunoa”tere a rezultatelor pozitive, dinamogene ale convieuirii ”i cooperªrii interetnice eradicarea unor prejudecªi antievreie”ti ar putea fi alertatª. Prin cunoa”terea acestor aspecte pozitive s-ar putea tinde la o apropiere doveditª prin nse”i rezultatele colaborªrii puse n evidenª. Nu sunt excluse nsª nici anumite efecte perverse ale acestui demers - ivirea unor noi prejudecªi ca, de pildª, aceea cª evreii prin lucrªri de felul Contribuiilor se laudª doar, a”a cum cu lucrªrile despre Holocaust se vaitª doar.Att neleg unii din efortul de restabilire a adevªrului necesar unui exerciiu civilizat de practicare a unei memorii culturale dinamogene, comune! ˛n fapt, prin efortul de documentare ”i sintezª realizat n lucrªri de felul aceleia de care ne ocupªm, se dª coninut nse”i Memoriei istorice ”i culturale despre o populaie care a venit pe aceste meleaguri cu secole n urmª, a proliferat - ncepnd cu sec. XVIII-XIX ”i n interbelic - dar care, dupª ce a trecut prin douª experiene nefaste, la mijlocul sec. XX (Holocaustul extins ”i aici, apoi, comunismul diseminat ”i n Romnia), au optat n majoritatea lor pentru Alia, emigrarea n Nou-Vechea lor arª Ere Israel. Vorbind ”i acolo limba lor vernacularª, romna, continund sª creeze opere n aceastª limbª, folosindu-”i deprinderile ”i cuno”tinele dobndite n ”colile romne”ti, pªstrnd memoria vieii duse pe meleagurile natale ”.a.m.d., o ntreagª generaie ”i va mai continua evreo-romnitatea ”i n noua lor arª devenitª stat din 1948. Este raiunea pentru care ultimul capitol al volumului Contribuii ”i poartª genericul Evreii din Romnia n Israel. L ucrarea Contribuia evreilor din Romnia la culturª ”i civilizaie apare astfel clªditª, n lumina sumarului ei, dupª cum urmeazª: o temelie de studii istorice despre devenirea multisecularª a evreimii pe aceste meleaguri - cu etapele ei dinamogene, dar ”i cu refluxul condiionat de momentele tensionate o seamª de paliere populate de personalitªi creatoare n domeniul ”tiinelor teoretice ”i aplicative, disciplinelor social-umaniste, literaturii beletristice ”i folcloristicii, artelor ”i spectacolelor, presei ”i editurilor, nvªªmntului ”.a. O amplª parte a lucrªrii este dedicatª economiei, iar vieii comunitar-cultuale cu personalitªile, instituiile ”i realizªrile aferente - n plan religios, iudaic, cultural-evreiesc ”.a.m.d. - i este rezervat un spaiu deosebit. Ca ”i unei suite de micro- monografii despre localitªile cu o populaie evreiascª (a”chenazª sau/”i sefardª) semnificativª: n primul rnd Capitala ªrii. D upª cum mai arªtam, con- strucia lucrªrii are pe palierul ei superior capitolul intitulat Evreii din Romnia n Israel (unde se aflª peste 90% din fosta evreime a meleagurilor carpato-dunªreano-pontice). A cest volum deosebit de complex prin aria sa de cuprindere ”i documentare a fost alcªtuit de un numeros colectiv de colaboratori - cteva zeci de cercetªtori evrei ”i romni, speciali”ti vrstnici alªturi de tineri lucrªtori n instituii academice -, care, laolaltª, ”i-au fªcut un scop dezinteresat din studierea n biblioteci ”i arhive, din folosirea propriilor amintiri pentru a scoate n evidenª contribuia evreilor din arª, ca ”i a unora originari de pe aceste meleaguri, pe diverse tªrmuri de activitate creativª. S-a beneficiat ”i de colaborarea cu informaii ”i analize a unor speciali”ti din strªinªtate, dar nici pe departe pe mªsura necesitªilor. I niiativa realizªrii primei ediii a aparinut mult regretatului acad. prof. dr. Nicolae Cajal. ˛n anii 90, el a reu”it sª coaguleze un colectiv informal care, din interes ”tiinific pentru temª, s-a angajat la un efort susinut de civa ani finalizat n prima ediie a lucrªrii, apªrutª n 1996, sub egida Comisiei Naionale a Romniei pentru UNESCO ”i a Federaiei Comunitªilor Evreie”ti din Romnia. P rima ediie a lucrªrii - apªrutª, ce-i drept, ntr-un tiraj infim ”i n condiii grafice modeste - a vªzut lumina zilei la finele anului 1996. A fost distribuitª gratuit ”i s-a epuizat pe datª. Cei interesai de temª, din arª ”i din strªinªtate, cautª, n zadar, de ani de zile lucrarea deoarece nu s-a aflat n circuitul librªriilor. De aceea, ncª din 1997, Editura Hasefer a Federaiei Comunitªilor Evreie”ti ”i-a propus reeditarea Contribuiilor... ntr-o formª revizuitª ”i adªugitª. Deoarece n anul 2000 avusese loc, cu acest scop, la F.C.E.R., n prezena autorilor ”i coordonatorilor, n primul rnd a acad. N. Cajal, o amplª dezbatere cu autorii diverselor capitole din carte, s-a putut recolta o seamª de observaii menite a nlªtura caracterul lacunar al unor texte, unele inadvertene, gre”eli de formulare etc. Sugestiile, propunerile de completªri ”i rectificªri vizau tocmai apariia unei noi ediii a acestei cªutate lucrªri de mult epuizate. D e astª datª n-au fost prea numero”i, nsª, cei care sª-”i asume greaua sarcinª a rezolvªrii tuturor completªrilor propuse - mai ales pentru cª unii din autorii capitolelor trecuserª n nefiinª n anii din urmª, iar ali colaboratori dezinteresai nu se prea iveau n anii care au urmat acelei dezbateri. Cu att mai valoroasª ni se pare de aceea implicarea unora dintre colaboratorii vechi ”i a altora noi n acest efort. Dintre primii, am bucuria sª-i citez pe dr. C. REZACHEVICI, dr. P. CERNOVODEANU, dr. GH. BRˆTESCU, IDASCHOTTEK, ICU GOLDSTEIN, EVELIN FONEAz.l., dr. A. PAVEL, iar dintre cei nou alªturai pe M. KAHANE,A. BRUMARU, T. LOVINESCU, M. BOIANGIU, M. CONSTANTIN, M. MIRCU, A. VOGEL, M. RADNEV, arh. HARDT, B. MEHR, dr. A. VAINER, P. CARAS, D.M. MIHAIL ”.a. O meniune se cuvine pentru colaborarea unor valoro”i intelectuali israelieni de origine romnª: ing. B. TERCATIN, ing. I. GUTTMAN, L.Z. HER“COVICI, P.F. SEGAL, A.L. LAYSCH,A. ROSEN ”.a. Datoritª tuturor, au fost aduse astfel unele adªugiri ”i completªri la toate compartimentele lucrªrii, dar mai ales la capitolele din partea a II-a (fizicª, chimie, agronomie), partea a III-a (discipline socio-politice), partea a IV-a (literatura dupª 1944), partea a V-a (picturª, arhitecturª, muzicª), partea a VI-a (televiziune), partea a VII-a (”coli), partea a IX-a (viaa comunitarª), partea a XII-a (relaii romno-israeliene). Le mulumesc tuturor cu cªldurª, n calitate de coordonator al ediiei de faª, ”i cer scuze anticipat pentru insatisfacia produsª celor care nu vor regªsi rezolvate unele observaii pe care le-au formulat sau texte ale lor neincluse n lucrare, datª fiind tematica lor colateralª structurii planului general al lucrªrii. V ª asigurªm, stimai cititori, cª ne-am strªduit sª facem tot ceea ce ne-a stat n putinª pentru a obine adªugirile ”i revizuirile incluse n ediia de faª a volumului. Dar suntem con”tieni cª nici pe departe nu am izbutit o ediie pe deplin satisfªcªtoare. Cu att mai mult, cu ct o seamª de competene care ne-ar fi fost deosebit de utile muncii redacionale, inclusiv operªrii tuturor adªugirilor, colaionªrilor, corecturilor ”i revizuirilor necesare, nu s-au dovedit disponibile n condiiile ”i intervalul de timp date. S-ar putea ca principiul adoptat nu lªsa ce mai poi face azi pentru ce n-ai sª mai poi face mine sª nu fie excelent, dar el se poate dovedi, n acest caz, pertinent. Dupª dispariia din viaª a acad. prof. dr. Nicolae Cajal, responsabilitatea acestui demers a rªmas exclusiv pe seama semnatarului acestor rnduri. S prijinul acordat la apariia ediiei de faª de cªtre conducerea F.C.E.R. (n persoana domnului avocat Iulian Sorin) a fost, n acest sens, deplin. HARY KULLER tiparului acestei cªri cu valoare enciclopedicª, a fost realizat de redactorul ”ef al Realitªii Evreie”ti, scriitorul Dorel Dorian. Aceastª carte prezintª, n mod nemijlocit, ce-au fªcut intelectualii, creatorii evrei romni n istoria, cultura, economia, industria, tehnica romneascª. Evideniazª interaciunea ntre inte- lectualii evrei romni ”i societatea romneascª, mediu n care s-au format ”i s-au afirmat n toate domeniile spiritului. Vor- bitorul a avansat ideea unei colaborªri cu Minis- terul Educaiei ”i Cerce- tªrii pentru ca aceastª carte de facturª enciclopedicª - replicª subiacentª, echilibratª, blindatª cu argumente ”tiinifice n faa tuturor prejudecªilor ”i calomniilor la adresa noastrª - sª fie difuzatª n ”coli gimnaziale, licee ”i nvªªmntul superior. Evocnd oameni de ”tiinª creatori de ”coalª n matematicª, lingvisticª, filologie, dublai ”i emineni pedagogi, rememornd literai, arti”ti, filosofi, juri”ti, gazetari ”.a. - circa 4.000 de nume reunite n aceastª lucrare Mªrturii ale creativitªii evreie”ti, de-a lungul timpului, n contextul unei rodnice convieuiri interetnice Personalitªi, ”coli, organisme, promotori care au nsufleit dinamica intelectualª ˛ntreprinzªtori ”i manageri n domeniul economiei ”i civilizaiei materiale Identitatea ca parametru al creaiei sau element biografic n planul personalitªii ISTORIE. ˛ncetªenirea n masª a populaiei evreie”ti are loc imediat dupª primul rªzboi mondial ”i dupª Marea Unire din 1918, la care evreii au aderat n majoritate, drepturile cetªene”ti din provinciile unite cu Romnia preexistnd, n-au fost puse n discuie. S-a creat astfel premisa unei ample activitªi civice, economice ”i social-politice pentru o populaie dinamicª ”i cu oarecare exerciiu pe acest tªrm. Nu fªrª tensiuni ”i contradicii, evreii ”i fac din ce n ce mai simitª prezena n viaa economicª, izbutind ca n anul de maximª dezvoltare antebelicª a ªrii - potrivit datelor cuprinse n Enciclopedia Romniei, editatª n 1940 - sª deinª 31,14% din totalul ntreprinderilor comerciale ”i industriale (procent, ce-i drept, inegal repartizat pe provincii: n timp ce n Oltenia procentul era de 3,72%, iar n Dobrogea de 5,2%, n Basarabia acesta atingea 63,17%, iar n Moldova 56,12%). Populaia evreiascª din Romnia se concentra, n principal, n ora”e, cifrndu-se, n 1930, la 530.235, ceea ce reprezenta 14,4% din totalul populaiei urbane a ªrii. (Dr. LYA BENJAMIN) {TIIN}E. ...Pentru evrei, ca ”i pentru toate celelalte minoritªi etnice, nfªptuirea Marii Uniri din 1918 a nsemnat nceputul unor procese social-economice, cultural-spirituale etc. ce au marcat o nouª etapª n devenirea acestei colectivitªi din spaiul carpato-danubiano-pontic. De”i, n trecut, evreii au avut posibilitªi reduse de a activa la catedre universitare, totu”i, avnd libertatea de a studia, cerceta ”i publica, s-au afirmat - fiind sprijinii ”i de dascªlii lor din politehnicile bucure”tene ”i ie”ene - ncª din prima jumªtate a secolului al XX-lea. Ei au putut participa, de asemenea, ca speciali”ti, ncª ”i mai de timpuriu, la cercetarea, proiectarea ”i dezvoltarea tehnologicª a unor ramuri industriale. Dar evreii au contribuit din plin la dezvoltarea cercetªrilor fundamentale ”i aplicate, mai ales dupª cel de-al doilea rªzboi mondial. (Dr. ing. AL. SZMUK) MEDICIN|. Prezena unor medici evrei originari din Peninsula Ibericª este atestatª n Europa de Rªsªrit nainte ca regii catolici spanioli sª fi edictat, n 1492-1496, alungarea evreilor supu”i ai lor care refuzau sª se cre”tineze. Astfel, prin 1473, la curtea lui “tefan cel Mare s-a nfªi”at Isaac- beg, medic de neam spaniol, dar de credinª evreiascª, purtªtor al unui mesaj din partea lui Uzun-Hassan, ”ahul Persiei turcomane, care se strªduia sª c”tige aliai pentru o mare campanie mpotriva sultanului Mohamed Cuceritorul. (Dr. GH. BRˆTESCU) LINGVISTIC| {I FILOLOGIE. ...Contribuia cercetªtorilor evrei din Romnia n domeniul lingvisticii ”i al filologiei se manifestª ncepnd cu ultimele decenii ale secolului al XIX-lea, n chiar perioada de constituire, att n ara noastrª, ct ”i pe plan european, a lingvisticii ca ”tiinª de sine stªtªtoare, separatª de filologie, ”i cu specializarea, ca discipline independente, a diferitelor ei ramuri. Prin orientªrile lor, n tot cursul istoriei, ei s-au ncadrat n curentele care, rnd pe rnd, au dominat ”tiina limbii n ultima sutª de ani: neogramatic, sociologic, structuralist, generativist. Lucrªrile elaborate de lingvi”tii ”i filologii evrei din Romnia impresioneazª att prin cantitatea, ct ”i prin varietatea domeniilor abordate. Profesori sau cercetªtori, ei au adus contribuii valoroase - att sub aspect teoretic, n domeniul teoriei limbii sau al studiului limbii materne ”i al limbilor strªine, ct ”i n cel aplicativ - prin manuale, dicionare ”i ndreptare destinate ”colii ”i publicului larg. (Prof. dr. LUCIA WALD) LITERATUR|. Concluzia finalª - inseparabilitatea sufletului ”i con”tiinei evreie”ti de ntregul complex organic al culturii noastre - era de naturª sª avertizeze asupra riscului fatal de a-i ignora pe conaionali, invitnd la o deta”are n obiectiv ”i n profunzimea semnificaiilor. Astfel, n spiritul marilor reprezentani ai literaturii romne, scriitorii evrei echivaleazª nu cu o minoritate deta”atª, ci cu o parte organicª a unei unice familii de talente devotate promovªrii literaturii naionale. (Dr. MARIN BUCUR) Literatura idi” ”i ebraicª creatª n Romnia a luat na”tere n confruntarea dintre tradiionalismul conservator - inclusiv hasidismul - ”i tendinele de modernizare a ntregii viei a populaiei evreie”ti. Luminismul Hascalei, sionismul ebraist, asimilismul, social-democraia ”i socialismul de toate nuanele au gªsit ecou ”i oglindire n creaiile scriitorilor n idi” ”i ebraicª. (COLECTIV) PARTICIPAREA EVREILOR LA DEZVOLTAREA INDUSTRIEI ˛N PERIOADA INTERBELIC|. O serie de evenimente de importanª cardinalª pentru istoria poporului romn, cum au fost Unirea Principatelor (1859), dobndirea Independenei de Stat a Romniei (1877) ”i formarea Statului Naional Unitar Romn (1 decembrie 1918), au impulsionat dezvoltarea economicª ”i socialª a ªrii, avnd o influenª favorabilª ”i asupra participªrii evreilor la viaa economicª. (Dr. A. ROSEN) AVANGARDA ARTISTIC|. S-a ncercat multª vreme - ”i, n general, nu fªrª succes - acreditarea ideii cª avangarda ar fi strªinª de trupul sªnªtos al naiunii, cª ea ar contrazice fiina ”i spiritul romnesc. ˛n virtutea acestei teze, a existat ntr-adevªr, cum am spus, o atitudine de respingere a avangªrzii. Dar evoluia ulterioarª a artei contemporane din toate domeniile, att pe plan naional, ct ”i, mai ales, internaional, a demonstrat falsitatea unei asemenea gndiri. Nimeni nu-”i poate ngªdui astªzi, fªrª a cªdea n ridicol, sª desconsidere faima ”i influena mondialª a artei romnului Brncu”i (care aparine avangªrzii numai ca spirit, nu ”i ca afiliere de grup) sau valoarea unanim recunoscutª n lume a creaiei evreului Victor Brauner, ca sª nu mai vorbim de acel ferment busculator pe care, n cmpul literaturii contemporane interbelice, l-a constituit mi”carea «Dada» iniiatª n 1916, la Zürich, de poetul evreu, originar ”i el din Romnia, Tristan Tzara. (Dr. RADU GEORGE BOGDAN) CONTRIBU}II ˛N PRESA SCRIS|. Apoi, nu trebuie uitat cª Ronetti-Roman fusese coleg de redacie cu Eminescu ”i Caragiale, Em.D. Fagure ”i Steuerman-Rodion, dr. Ghelerter ”i dr. Ygrec au fªcut epocª la «Evenimentul literar» (din Ia”i) ”i apoi la «Lumea nouª», alªturi de S. Sanielevici, A. Verea, B. Brªni”teanu, S. Grosmann, B. Librescu, A. Toma, S. Labin. Pe vremea aceea, un Cohen-Lnaru era cronicar muzical la mai multe gazete, iar alte nume de evrei semnau cronici de artª, notaii «filosofice» ”.a.m.d.. (COLECTIV) ˛n ansamblu, o structurª de studii istorice despre devenirea multisecularª a evreimii pe aceste meleaguri Semnatarii de ieri ”i de azi ai variatelor studii cuprinse n aceastª lucrare Succinte extrase din lucrare Evreii punte de legªturª ntre naional ”i universal enciclopedicª -, regretatul acad. Nicolae Cajal z.l. punea n operª una din ideile sale dragi, potrivit cªreia cunoa”terea apropie, necunoa”terea depªrteazª, cum a reamintit fiica ilustrului cªrturar ”i conducªtor al ob”tii noastre, Irina Cajal. Printr-un puternic efort au fost conjugate cuno”tine din domeniile cele mai variate pentru construirea acestui edificiu, de care trebuie sª vª spun cª era foarte mndru. Era, ntr-un fel, copilul lui preferat ”i se fªlea cu el ori de cte ori i se lua un interviu ”i cnd era vorba despre evrei. A”a nelegea el real- semitismul []; ca o evideniere a exemplarelor de elitª ale etniei - a afirmat domnia-sa. Relund un gnd enunat de Dorel Dorian, despre valoarea contrapuncticª a lucrªrii, luminª la anii ntunecai din perioada Holocaustului, coordonatorul Contribuiei, etnosociologul Harry Kuller a replicat unei simplificªri peiorative a datelor problemei (voi, evreii, ori vª vªitai, ori vª lªudai!), arªtnd cª, n ambele cazuri, este vorba de O veritabilª enciclopedie evreo-romnª 4 000 DE PERSONALIT|}I DIN CELE MAI VARIATE DOMENII
Transcript of 10 REALITATEA EVREIASCˆ - Nr. 231-232 (1031-1032) - 19 · PDF fileistoria, tradiþia...
Edi]iaa
II-a
obiectivitatea ºi profunzimea ºtiinþificã în analizafenomenelor, cu specificarea cã buna convieþuire a prevalatºi prevaleazã asupra epocii sumbre sus-amintite. Faþã decele spuse de antevorbitori, Harry Kuller a pus în valoareºi contribuþia în domeniul spiritualitãþii iudaice adusã demaripersonalitãþi rabinice din România prezente în capitolultratând istoria curentelor de idei. �Generaþii întregi de rabiniau rãspândit hasidism, ortodoxism, au impus miºcareahabad º.a. În acelaºi capitol, se fac referiri la hakalism ºisionism�. Un cuvânt special a avut pentru capitolul final allucrãrii, �Evrei din România în Israel�, menþionândimportantul aport al israelienilor originari de pe acestemeleaguri la reclãdirea Israelului modern.
Mulþumind tuturor coordonatorilor de capitole, vorbitorula elogiat sprijinul primit din partea preºedintelui interimar alF.C.E.R., av. Iulian Sorin, secretar general, fãrã a cãruisusþinere, cartea n-ar fi vãzut lumina tiparului. Elogiu -numitor comun din fiecare alocuþiune.
Contribuþia evreilor din România la culturã ºicivilizaþie rãmâne un punct de referinþã pentru una din ideilelarg vehiculate de democraþiile actuale: minoritãþile naþionalenu sunt o problemã, ci o bogãþie.
IULIA DELEANU
�CONTRIBU}IA EVREILOR DIN ROMÂNIA LA CUL�CONTRIBU}IA EVREILOR DIN ROMÂNIA LA CUL�CONTRIBU}IA EVREILOR DIN ROMÂNIA LA CUL�CONTRIBU}IA EVREILOR DIN ROMÂNIA LA CUL�CONTRIBU}IA EVREILOR DIN ROMÂNIA LA CULTUR| {I CIVILIZA}IE�TUR| {I CIVILIZA}IE�TUR| {I CIVILIZA}IE�TUR| {I CIVILIZA}IE�TUR| {I CIVILIZA}IE�10 REALITATEA EVREIASCÃ - Nr. 231-232 (1031-1032) - 19 mai - 10 iunie 2005 REALITATEA EVREIASCÃ - Nr. 231-232 (1031-1032) - 19 mai - 10 iunie 2005 11
Valoroasã lucrarede referinþã
biobibliograficã
Maliþioºii, ca sã nu spun altfel, reproºeazã evreilor cãîºi exerseazã Memoria, evocând mai cu seamã�
Holocaustul general sau/ºi românesc: cã-l menþin prezent înconºtiinþa publicã în mult prea multe feluri - scrieri, documente,filme, emisiuni, monumente, muzee, comemorãri, dezbateri º.a.Dar, ne întrebãm: de ce n-ar face-o, de vreme ce - dupã cum elesne de bãgat de seamã - nici dupã 60 de ani de la petrecerea(sinistrã �petrecere�) acestui Eveniment istoric, paradigmaticîn negativitatea sa, încã n-a intrat deplin, astfel conotat, de
mentalul colectiv, de conºtiinþapoliticã,moralã, culturalã a unora dela noi. Sunt încã unii care considerãcã evocarea Holocaustului localconstituie o insultã la adresapoporului român, cunoscut pentrutoleranþa sa - graþie cãreia atâteageneraþii de evrei au putut convieþui,prospera ºi chiar supravieþui peaceste meleaguri.
Într-adevãr, însemnãrile de faþã,de întâmpinare a unei voluminoasescrieri - Contribuþia evreilor din
România la culturã ºi civilizaþie - vin sã sublinieze tocmai aceastãrezultantã dinamogenã a convieþuirii interetnice pe acestemeleaguri. Cartea însumeazã dovezile de creativitate ºiinventivitate dovedite de evreii þãrii pe cele mai diferite tãrâmuriale ºtiinþei, artelor, literaturii, culturii specifice (etnice); ca ºi îndomeniul civilizaþiei condiþionate economic, etnologic º.a., ºiatunci când bunele relaþii cu românii etc. le-au fãcut posibile.Multiplele exemple de colaborare rodnicã pe toate acestetãrâmuri, evidenþierea contextelor formale ºi informale, reciprocstimulative, daumãsura fertilitãþii interacþiunii �materiei cenuºii�de orice origine ar fi. Lucrarea exemplificã fructuoase colaborãridintre savanþi români ºi evrei: în matematicã ºi fizicã, chimie ºiastronomie, biologie ºi agronomie ca sã nu mai vorbim delingvisticã sau domenii þinând de arte, spectacole º.a.m.d.
�����
Pe parcursul secolelor, dar mai ales al ultimului veac ºijumãtate, din rândul populaþiei evreieºti s-au ridicat
câteva generaþii de oameni de culturã ºi artã reprezentative ºipentru spiritualitatea româneascã, în general, ca ºi o serie depersonalitãþi de seamã reprezentative pentru iudaismul evreilorde aici.
Evocãm aici oameni de ºtiinþã, dublaþi de eminenþipedagogi, ca: DAVID EMMANUEL, L. EDELEANU,
M.HAIMOVICI,M.BERCOVICI, I. BLUM,T.REVICI -cu îndelungatestate de activitate în domeniul învãþãmântului tehnic ºiuniversitar; I. BARASCH, F. ZICMAN, I. FUHN,A. KANITZ º.a. - îndomeniul biologiei; A. HAIMOVICI, I. BARBÃLAT, A. FRODA,A. HOLLINGER, T. GANEA, I. SCHOENBERG, A. SANIELEVICI,I.S. AUSLÄNDER, S. STERNBERG, E. SORU, E. MARCUS º.a. -în domeniul ºtiinþelor exacte ºi tehnice; N. BLATT, R. BRAUNER,M. ºi N. CAJAL, M.H. GOLDSTEIN, S. IAGNOV, A. KREINDLER,M. MEIERSOHN, B. MENKEª, M. POPPER, A. RADOVICI,O. SAGER, L. STROMINGER, A. TEITEL, M. WERTHEIMER º.a. -în domeniul medicinei; J. BYCK, AL. GRAUR, M. GASTER,L. ªÃINEANU, I.A. CANDREA, H. TIKTIN - în domeniul lingvisticiiºi filologiei; E. BARASCH,A. SCHWEFELBERG, I. ROSENTHAL,W. FILDERMAN, A. STERN - în domeniul ºtiinþelor juridice;C. DOBROGEANU-GHEREA, H. SANIELEVICI, I. BRUCÃR º.a. -în domeniul gândirii social-filosofice. Lista mea ar putea ficontinuatã cu numele a zeci de literaþi.
În domeniile literelor se fac trimiteri la romancieri, critici,dramaturgi, poeþi etc. Lista personalitãþilor evocate însintezele literar-artisticedepãºeºte 150denume. Liniile specificetraseelor cultural-existenþiale relevã posibilitatea evidenþierii
O zi fastã la Târgul de Carte. Zeci de personalitãþi alevieþii culturale româneºti, colaboratori ai volumuluiContribuþia evreilor din România la culturã ºi civilizaþie,au participat, în 3 iunie a.c., la lansarea ediþiei a II-a a acestei�cãrþi de vizitã� a evreilor români, cum o definea unul dintrecei ce au recomandat lucrarea. Dincolo de evenimentuleditorial în sine, publicarea ei în Editura Hasefer a însemnatîmplinirea uneia dintre marile datorii spirituale faþã dememoria regretatului acad. Nicolae Cajal z.l. Fiindcã întregeºafodajul poziþiei sale privind convieþuirea noastrã cupopulaþia majoritarã ºi cu celelalte etnii s-a bazat pe uncriteriu fundamental: acela de a ne înfãþiºa lumii aºa cumsuntem, în rezultatele interacþiunii noastre profunde în viaþaRomâniei. A fost ideea centralã din cuvântul de deschidererostit de directorul Editurii Hasefer, prof.Alexandru Singer,care a mulþumit redactorului de carte, Villy Auerbach,pentru strãdaniile sale ºi celorlalþi colaboratori pentruexcepþionala realizare. �Aceastã lucrare este încununareaunui ºir întreg de cãrþi publicate la Hasefer, care, toate, înansamblu, sunt subsumate contribuþiei aduse de evrei lacultura ºi civilizaþia României�, a arãtat el.
Un memento, pe cât de emoþional pe atât de obiectiv,despre prima ediþie, despre odiseea care a precedat lumina
Au trecut aproape opt ani de la apariþia primei ediþii a lucrãrii de veritabilã anvergurãenciclopedicã �Contribuþia evreilor din România la culturã ºi civilizaþie�, coordonatã de regretatulacad. Nicolae Cajal z.l. ºi de apropiatul sãu colaborator, dr. Hary Kuller. ªtim cã realizareaunei noi ediþii, stimate domnule Kuller, nu a fost deloc o îndatorire uºoarã, nici pentru dvs., nicipentru Editura Hasefer. Oferã aceastã sintezã o imagine mai completã ºi mai exactã asupracreativitãþii ºi contribuþiei evreimii române la culturã ºi civilizaþie, în ultimii 150 de ani?
unor tipuri de scriitori evreo-români corespunzãtoare unoranume generaþii: prima - CILIBI MOISE, M. SCHWARZFELD,I. BARASCH, RONETTI-ROMAN, CONST. DOBROGEANU-GHEREA, M. GASTER, L. ªÃINEANU, H. TIKTIN º.a.; a doua -ADERCA, BALTAZAR, TZARA, FUNDOIANU, VORONCA, PANÃ,CÃLUGÃRU, PELTZ, SEBASTIAN º.a.m.d.; a treia - generaþia deimediat dupã cel de-al doilea rãzboi; a patra - cea actualã.
Prezentãm ºi o listã a evreilor membri ai AcademieiRomâne: ����� membri de onoare - bancherul JAQUES M.
ELIAS (1844-1923); matematicianul DAVID EMMANUEL (1854-1941); filologul, istoricul literar, folcloristul Rabin dr. MOSESGASTER (1856-1939); matematicianul SIMION SANIELEVICI(1870-1963); lingvistul ºi folcloristul LAZÃR ªÃINEANU (1859-1934); lingvistul HEIMANN HARITON TIKTIN (1850-1936); ªefRabinul dr. MOSES ROSEN (1912-1994); Rabinul ºi filosoful dr.ALEXANDRUªAFRAN (n. 1910); sculptorul IDEL IANCHELEVICI(1909-1944); criticul literar ºi teoreticianul CONSTANTINDOBROGEANU-GHEREA (1855-1920); esteticianul ION IANOªI(n. 1928) ����� membri titulari - electroenergeticianul MARTINBERCOVICI (1902-1971); inframicrobiologul NICOLAE CAJAL(1919-2004); compozitorul PAUL CONSTANTINESCU (1909-1963); igienistul dr. IACOBFELIX, �întemeietorul igienei ºtiinþificeînRomânia� (1832-1905); lingvistulALEXANDRUGRAUR (1900-1988); filosofulCONSTANTINHENRI IONESCU-GULIAN (n. 1914);
matematicianulMENDELH.HAIMOVICI(1906-1973); pictorul ºi graficianulIOSIF ISER (1881-1958); neurologulARTHUR KREINDLER (1900-1988);istoricul literar ºi scriitorul BARBULÃZÃREANU (1881-1957); istoriculMIHAIL ROLLER (1908-1958); mediculI. SAGER (1894-1981); fizicianul A.SANIELEVICI (1899-1969); botanistul ºifitopatologul ALICE SÃVULESCU(1905-1970); dr. ªTEFAN STÂNCÃ(1865-1897) - �primul medic român ºi
unul dintre primii din lume care a relevat importanþa condiþiilorde trai ºi de muncã în apariþia ºi dezvoltarea bolilor�; poetulALEXANDRUTOMA(1875-1954); scriitorul, esteticianul, istoriculliterar ºi filosof al culturii TUDORVIANU (1897-1964) ����� alþi titulariºi membri corespondenþi - juristul EUGEN A. BARASCH (1906-1987); inginerul constructor AUREL BELES (1891-1976);inginerul, chimistul ºi scriitorul MIHAI FLORESCU (1912-2000);fizicianul ERWINM. FRIEDLANDER (1925-2004); fizicianul RADUG. GRIGOROVICI (n. 1911); medicul patolog SIMION IAGNOV(1892-1957); matematicianul SOLOMON MARCUS (n. 1925);biochimistul SIMION OERIU (1902-1982); biologul, embriologulBENEDICT MENKES (1904-1987); economistul ION (Israel)RACHMUTH (1911-1990); chimistul EUGEN SEGAL (n. 1933);matematicianul IVAN SINGER (n. 1929); biochimistul EUGENIAD. SORU (1901-1988); compozitorul ºi dirijorulMATEI E. SOCOR(1906-1980); economistul BARBU ZAHARESCU - BERCUZUCKERMAN (1929-2000); sociologul ºi eseistul ERNESTGALL(1917-2000); filosoful ION BANU (1913-1993).
Sunt evidenþiate, deci, în lucrare personalitãþile, �ºcolile�,organismele care asigurau o asemenea dinamicã
intelectualã. Dintre oamenii de ºtiinþã evrei, evocaþi, unii suntde largã notorietate ºi cuprinºi în diferite instrumente dereferinþã. Alþii sunt, însã, mai puþin cunoscuþi, necuprinºi îndicþionare, enciclopedii º.a. editate la noi. Este vorba despre unmare numãr de scientiºti, medici, culturologi, literaþi, artiºti,actori, oameni de teatru, presã ºi edituri, cadre didactice etc., acãror contribuþii, defel de neglijat sau de lãsat uitãrii, apar înlucrarea la care ne referim. Volumul de Contribuþii� produceastfel o anume reparaþie, în acest sens, inventariind nume ºiscrieri pentru mulþi total� necunoscute.
�����
În lucrare existã, de asemenea, o secþiunededicatãmareluinumãr de întreprinzãtori ºi manageri evrei din domeniuleconomiei ºi civilizaþiei materiale, respectiv celor care aucontribuit la dinamizarea vieþii industriale ºi comerciale, bancareºi instituþionale, urbanistice ºi comunicaþionale º.a.m.d.Înþelegerea rolului acestora în avântul general al þãrii din anumite
perioade explicã locul acordat înContribuþii� civilizaþiei ºimodernizãriiRomâniei. La urmã, dar nu ultime caimportanþã, sunt capitolele dedicatespecial culturii etnice-religioase - înebraicã, idiº, ladino, românã etc. -care, deºi nu se cuprind tale quale încultura românã, nu sunt complet�strãine� de solul românesc. De n-ar
fi sã amintim înacest sensdecât deamplul curent al hasidismuluisaude fenomenulmaskilist. Socot cã putemvorbi de un iudaismdezvoltat pe sol românesc, asociat de difuzarea localã a unortexte tanahice, comentarea unor apocrife, elaborarea unorconsultaþii rabinice, a unor dezbateri midraºice, talmudice; deanumite interferenþe folclorice locale cu marele curent alhasidismului.
�����
Douã sunt obiecþiile posibile pe care coordonatorii (ºiautorii) acestui volum au trebuit sã le preîntâmpine,
chiar înainte caele sã fie formulatedealþii. Ceadintâi - ºi oarecumde principiu - se leagã de întrebarea dacã volumul Contribuþii�trebuie sã refere asupra evreilor creatori sau doar a creatorilorevrei: sintagmele respective nu sunt scutite de anumiteambiguitãþi, chiar ºi asimetrii. Existã numeroºi evrei creatori(într-undomeniu sau altul), dar nu toþi dintre aceºtia se recunosca fi creatori�evrei.Altfel spus: fizicieni evrei sau �evrei fizicieni�;�pictori evrei� sau evrei pictori, º.a.m.d.? În acest caz un volumdedicat Contribuþiei evreilor la� urmeazã sã inventarieze toþioriginarii evrei (care s-au dorit ori nu astfel însumaþi) cu meriteîntr-un domeniu al creaþiei sau altul, sau numai pe acei indivizi(în latinã individo are sens de �nedespãrþit�) la care creaþia,activitatea etc. pot fi intim asociate etnicului, etnosului. Ca, depildã, unii literaþi, filosofi sau chiar istorici care exprimã ºiîncorporeazã în opera lor� o �perspectivã�� etnicã. Desigur,parametrul etnic este de luat în considerare în primul rând lacreatorii în domeniul iudaismului, al culturii specifice ºi cãrora
în volumul Contribuþii� le sunt dedicate capitole speciale. Darchiar ºi delimitarea sferei iudaismului (în speþã cel dinRomânia)nu constituie oare o operaþiune anevoioasã? Deoarece ºtiinþelepozitive la a cãror dezvoltare au contribuit ºi evrei nu pot fi,dupã cumarãtam, asociate acestui concept - afarã doar de uneledin celeumaniste - înoarece legãturã cu iudaismul.Aceste ºtiinþesunt �universale� prin definiþie. Nici chiar disciplinele umaniste,în efort continuu de �pozitivare�, nu pot fi puse tale quale înrelaþie cu gândirea iudaicã, chiar dacã tematica abordatã de unautor sau altul trimite la acest domeniu. Excepþieface, desigur, acea �ºtiinþã a iudaismului�(Wissenschaft des iudentums) ºi, fireºte, istoriosofiaiudaicã. Evident cã ºi �ºtiinþa iudaismului�, care laînceputuri aveamaimult un caracter filologic, istoricºi teologic a inclus ºi ea, pe rând, în corpusul ei ºipsihologie, filozofie, eticã º.a.
{tiinþa iudaismului este strâns legatã deliteratura ebraicã, dar ºi de scrierile în idiº,
ladino ºi orice alte limbi în care s-au exprimatgânduri, simþãminte ºi credinþe evreieºti. În primulrând, mozaismul, expresia cea mai �tare� a iudaismului. Dar�spiritul iudaic� emanat din mozaism s-a întrupat, în timp, înistoria, tradiþia ºi �mitologia� evreiascã care în atâtea cazuri auservit ca temã ºi multor scriitori neevrei. Cum însãºi Bibliaebraicã ºi apocrifele ei au fost îndelung studiate ºi de neevrei.De aceea �ºtiinþa iudaismului� are ca obiect predilect doar unelemanifestãri de literaturã israelitã care vãdesc cã sunt însufleþiteconºtient sau inconºtient de �spiritul� ºi �perspectiva�evreiascã. Acest �spirit evreiesc� se poate însã mai mult simþiºi intui decât defini riguros! Oricum, acest spirit evreiesc nupoate fi pus în evidenþã în cazul matematicii, fizicii, chimiei ºinici chiar al ºtiinþelor juridice, lingvisticii º.a.m.d. Nu puþini suntartiºtii, literaþii º.a. evrei care sã nu-ºi recunoascã apartenenþala acest �spirit� scoþând - a contrario - în relief caracterul extra-etnic al operei lor, deºi mulþi dintre ei îºi asumã evreitatea,influenþa mediului evreiesc (familial, comunitar) º.a.m.d.Conºtienþi ºi frãmântaþi de toate întrebãrile suscitate de cele demai sus, autorii volumului ºi în primul rând coordonatorii sãil-au proiectat, totuºi, ca o scriere �bilanþierã� a aportuluiintelectual-creativ adus de toþi originarii evrei în celemai diferitedomenii ale ºtiinþei, artelor etc. În legãturã cu problema relevãriispecificului participãrii creative la cultura românã, s-ar puteaspune, ºi pe drept, cã recursul la criteriul originii ºi al
interferenþelor specifice - coroborat, eventual, cu acela alasumãrii acestei origini ºi a �destinului comun� într-o Diasporãdatã întreprins în lucrarea de faþã - este suficient. Este el, însã,ºi necesar?! Nu revenim, oare, prin operaþionalizarea acestuicriteriu - mai larg spus, prin acest demers - la trista perioadã,din preajma ºi din timpul ultimului rãzboi, când �vânãtoarea deintelectuali evrei� conducea la întocmirea acelor lungi liste deprofesori evrei, literaþi evrei, artiºti evrei º.a.m.d., folosite tocmaipentru a-i exclude din cultura ºi civilizaþia þãrii ºi nu pentru a-i
integra ori preþui? Cãci sintagma �intelectual evreu�era infamantã ºi dizolva însuºi primul termen al ei.Fiind identificat, evreul nu mai avea identitateintelectualã, devenea jidan.
Se zice cã în istorie aceleaºi situaþii pot apãreacând într-o ipostazã tragicã-pesimistã,
când în una dinamogen-optimistã. Originea evreo-românã, dezvãluitã în lucrarea de faþã, credem cãnu dãuneazã celor repertoriaþi ºi nici �imago�-uluidespre cultura ºi civilizaþia româneascã. Dimpotrivãchiar, poate ajuta la o mai bunã aºezare a celor din
urmã, în perspectiva unui pluralism cultural-etnic de înaltãrelevanþã politicã ºi spiritualã.
În oricare dintre cazurile menþionate, pentru creatorulevreu se pune problema specificului, fie în termeniibinecunoscuþi, formulaþi de G. Cãlinescu, fie în aceia ai unordocumente literare de autopercepere ºi mentalitate.
G. Cãlinescu scria: �Evreii, puþini printr-o proporþiefireascã, prezenþi ºi la noi ca în toate literaturile, rãmânun factor din afara cercului rasial, fãcând puntea delegãturã între naþional ºi universal. Ominte dreaptã, carenu confundã problemele politice cu lumea idealã acreaþiei, nu poate sã nu recunoascã contribuþia lor. Întâide toate, fiindpoligloþi, din oroare de canonic, sunt contrastilului, a gramaticei, a stãrii pe loc lexicale. Dacã ei potcomite excese, noi, folosind revolta lor, tragemunconceptmai liberal despre limbã.Unii evrei, dimpotrivã, dindorinþasincerã de a se asimila, cultivã arhaicul ºi neaoºul, darabuziv. De aici a ieºit însã o sumãde filologi evrei (MosesGaster, Lazãr ªãineanu, A.I. Candrea ºi încã alþii) cãroraar fi regretabil sã le tãgãduim contribuþia la propãºireaculturii. În literaturã, ei sunt întotdeauna informaþi,colportori de lucrurile cele mai noi, anticlasiciºti,moderniºti, agitaþi de probleme. Ei compenseazã inerþia
tradiþiei ºi o fac sã se revizuiascã�. (G. Cãlinescu, Istorialiteraturii române de la origini pânã în prezent, ediþia a II-a,revãzutã ºi adãugitã, Buc., Editura Minerva, 1982, p. 976).De aceea, a vorbi despre scriitori evrei în cultura românã
echivaleazã nu doar cu evidenþierea unei minoritãþi ataºate, ciºi cu acceptarea unei etnii ca parte organicã din policromafamilie de spirite naþionale.
D iversitatea personalitãþilor creatoare de origineevreiascã poate constitui un izvor de reflecþie cuprivire
la o posibilã tipologie sui generis, relevantã atât pentru diverselemomente ale integrãrii evreilor pe acestemeleaguri, cât ºi pentrupolitropia lui homo iudaicus.
Respectiva reflecþie poate opera când cu relevanþamediului familial, a educaþiei, instrucþiei,micromediului
de formare, traseului cultural-profesional, când cu aspectele ºipiedicile integrãrii (handicapuri ale asumãrii identitãþii ori �dubleiidentitãþi�), ale aculturaþiei (la una saumaimulte culturi). Fiecãrui�parametru�deacest fel îi pot fi atribuite valori dediversemãrimi,ceea ce conduce la disocierea unui numãr enorm de categoriide creatori - de la cei cu iudaitate înaltã ºi creativitate limitatãpânã la cei asimilaþi ºi cu operã persistentã. În toate cazurile,esenþialã se dovedeºte a fi valoarea creaþiei ºi unicitatea ei,factorul etnic neputând constitui o circumstanþã �favorizantã�.Cãci, altminteri, criteriul specificitãþii �în sine� n-ar face decâtsã dea dreptate dictonului:�scrie versuri proaste, dar îºiiubeºte pãrinþii ºi neamul�. Or,preocuparea autorilor volumuluide faþã a fost tocmai aceea de atrimite la personalitãþi ºicontribuþii care, chiar dacã nusunt toate (ºi în toate domeniile) dintre cele mai originale ºirecunoscute, îºi meritã dreptul de a fi cunoscute. Cãci culturiiºi civilizaþiei unei þãri le aparþin, deopotrivã, roadele muncii ºicreaþiei populaþiei eimajoritare, precumºi aceleaaleminoritarilorei. Este un patrimoniu comun de valori de care generaþiile, însuccesiunea lor, trebuie sã þinã seama.
Se nutreºte astfel speranþa cã printr-o mai bunãcunoaºtere a rezultatelor pozitive, dinamogene ale
convieþuirii ºi cooperãrii interetnice eradicarea unor prejudecãþiantievreieºti ar putea fi alertatã. Prin cunoaºterea acestoraspecte pozitive s-ar putea tinde la o apropiere doveditã prinînseºi rezultatele colaborãrii puse în evidenþã. Nu sunt excluseînsã nici anumite efecte perverse ale acestui demers - ivireaunor noi prejudecãþi ca, de pildã, aceea cã evreii prin lucrãri defelul Contribuþiilor� se laudã doar, aºa cum cu lucrãrile despreHolocaust se vaitã doar.Atât înþeleg unii din efortul de restabilirea adevãrului necesar unui exerciþiu civilizat de practicare a unei�memorii culturale� dinamogene, comune! În fapt, prin efortulde documentare ºi sintezã realizat în lucrãri de felul aceleia decare ne ocupãm, se dã conþinut înseºi Memoriei istorice ºiculturale despre o populaþie care a venit pe aceste meleaguricu secole în urmã, a proliferat - începând cu sec. XVIII-XIX ºi îninterbelic - dar care, dupã ce a trecut prin douã experienþenefaste, la mijlocul sec. XX (Holocaustul extins ºi aici, apoi,comunismul diseminat ºi în România), au optat în majoritatealor pentru Alia, emigrarea în Nou-Vechea lor þarã� Ereþ Israel.Vorbind ºi acolo limba lor vernacularã, româna, continuând sãcreeze opere în aceastã limbã, folosindu-ºi deprinderile ºicunoºtinþele dobândite în ºcolile româneºti, pãstrând memoriavieþii duse pe meleagurile natale º.a.m.d., o întreagã generaþieîºi vamai continua evreo-românitatea ºi în noua lor þarã devenitãstat din 1948. Este raþiunea pentru care ultimul capitol alvolumului Contribuþii� ºi poartã genericul �Evreii din Româniaîn Israel�.
�����
Lucrarea Contribuþia evreilor din România la culturã ºicivilizaþie apare astfel �clãditã�, în lumina sumarului ei,
dupã cum urmeazã: ����� o temelie de studii istorice despre
devenirea multisecularã a evreimii pe aceste meleaguri - cuetapele ei dinamogene, dar ºi cu refluxul condiþionat demomentele tensionate ����� o seamã de �paliere� populate depersonalitãþi creatoare în domeniul ºtiinþelor teoretice ºiaplicative, disciplinelor social-umaniste, literaturii beletristiceºi folcloristicii, artelor ºi spectacolelor, presei ºi editurilor,învãþãmântului º.a.
O amplã parte a lucrãrii estededicatã economiei, iar vieþii
comunitar-cultuale cu personalitãþile,instituþiile ºi realizãrile aferente - înplan religios, iudaic, cultural-evreiescº.a.m.d. - îi este rezervat un spaþiudeosebit. Ca ºi unei suite de micro-monografii despre localitãþile cu opopulaþie evreiascã (aºchenazã sau/ºisefardã) semnificativã: în primul rândCapitala þãrii.
Dupã cum mai arãtam, con-strucþia lucrãrii are pe palierul
ei superior capitolul intitulat �Evreii dinRomânia în Israel� (unde se aflã peste 90% din fosta evreime ameleagurilor carpato-dunãreano-pontice).
Acest volum deosebit de complex prin aria sa decuprindere ºi documentare a fost alcãtuit de un
numeros colectiv de colaboratori - câteva zeci de cercetãtorievrei ºi români, specialiºti vârstnici alãturi de tineri lucrãtori îninstituþii academice -, care, laolaltã, ºi-au fãcut un scopdezinteresat din studierea în biblioteci ºi arhive, din folosireapropriilor amintiri pentru a scoate în evidenþã contribuþia evreilordin þarã, ca ºi aunoraoriginari depeacestemeleaguri, pediversetãrâmuri de activitate creativã. S-a beneficiat ºi de colaborareacu informaþii ºi analize a unor specialiºti din strãinãtate, dar nicipe departe pe mãsura necesitãþilor.
�����
Iniþiativa realizãrii primei ediþii a aparþinutmult regretatuluiacad. prof. dr. Nicolae Cajal. În anii �90, el a reuºit sãcoaguleze un colectiv informal care, din interes ºtiinþific pentrutemã, s-a angajat la un efort susþinut de câþiva ani finalizat înprima ediþie a lucrãrii, apãrutã în 1996, sub egida ComisieiNaþionale a României pentru UNESCO ºi a FederaþieiComunitãþilor Evreieºti din România.
Prima ediþie a lucrãrii - apãrutã, ce-i drept, într-un tirajinfim ºi în condiþii grafice modeste - a vãzut lumina zilei
la finele anului 1996. A fost distribuitã gratuit ºi s-a epuizat pedatã. Cei interesaþi de temã, din þarã ºi din strãinãtate, cautã, înzadar, de ani de zile lucrarea deoarece nu s-a aflat în circuitullibrãriilor. De aceea, încã din 1997, Editura Hasefer a FederaþieiComunitãþilor Evreieºti ºi-a propus reeditarea Contribuþiilor...într-o formã revizuitã ºi adãugitã. Deoarece în anul 2000 avuseseloc, cu acest scop, la F.C.E.R., în prezenþa autorilor ºicoordonatorilor, în primul rând a acad. N. Cajal, o amplãdezbatere cu autorii diverselor capitole din carte, s-a pututrecolta oseamãdeobservaþiimenite a înlãtura caracterul lacunaral unor texte, unele inadvertenþe, greºeli de formulare etc.Sugestiile, propunerile de completãri ºi rectificãri vizau tocmaiapariþia unei noi ediþii a acestei cãutatelucrãri de mult epuizate.
De astã datã n-au fost preanumeroºi, însã, cei care sã-ºi
asumegreaua sarcinã a rezolvãrii tuturorcompletãrilor propuse - mai ales pentrucã unii din autorii capitolelor trecuserãîn nefiinþã în anii din urmã, iar alþicolaboratori dezinteresaþi nu se preaiveau în anii care au urmat aceleidezbateri. Cu atât mai valoroasã ni separe de aceea implicarea unora dintrecolaboratorii vechi ºi a altora noi în acest efort. Dintreprimii, am bucuria sã-i citez pe dr. C. REZACHEVICI,dr. P. CERNOVODEANU, dr. GH. BRÃTESCU, IDA SCHOTTEK,ÞICU GOLDSTEIN, EVELIN FONEA z.l., dr. A. PAVEL, iar dintrecei nou alãturaþi pe M. KAHANE, A. BRUMARU, T. LOVINESCU,M. BOIANGIU, M. CONSTANTIN, M. MIRCU, A. VOGEL,M. RADNEV, arh. HARDT, B. MEHR, dr. A. VAINER, P. CARAS,D.M. MIHAIL º.a. O menþiune se cuvine pentru colaborareaunor valoroºi intelectuali israelieni de origine românã: ing.B. TERCATIN, ing. I. GUTTMAN, L.Z. HERªCOVICI, P.F. SEGAL,A.L. LAYSCH,A.ROSENº.a. Datoritã tuturor, au fost aduse astfelunele adãugiri ºi completãri la toate compartimentele lucrãrii,dar mai ales la capitolele din partea a II-a (fizicã, chimie,agronomie), partea a III-a (discipline socio-politice), parteaa IV-a (literatura dupã 1944), partea a V-a (picturã, arhitecturã,muzicã), partea a VI-a (televiziune), partea a VII-a (ºcoli), parteaa IX-a (viaþa comunitarã), partea aXII-a (relaþii româno-israeliene).Le mulþumesc tuturor cu cãldurã, în calitate de coordonator alediþiei de faþã, ºi cer scuze anticipat pentru insatisfacþia produsãcelor care nu vor regãsi rezolvate unele observaþii pe care le-auformulat sau texte ale lor neincluse în lucrare, datã fiind tematicalor colateralã structurii planului general al lucrãrii.
VVVVVã asigurãm, stimaþi cititori, cã ne-am strãduit sã facemtot ceea cene-a stat în putinþã pentru aobþine adãugirile
ºi revizuirile incluse în ediþia de faþã a volumului. Dar suntemconºtienþi cã nici pe departe nu am izbutit o ediþie pe deplinsatisfãcãtoare. Cu atât mai mult, cu cât o seamã de competenþecare ne-ar fi fost deosebit de utile muncii redacþionale, inclusivoperãrii tuturor adãugirilor, colaþionãrilor, corecturilor ºirevizuirilor necesare, nu s-au dovedit disponibile în condiþiile ºiintervalul de timp date. S-ar putea ca principiul adoptat �nu lãsace mai poþi face azi pentru ce n-ai sã mai poþi face mâine� sã nufie excelent, dar el se poate dovedi, în acest caz, pertinent.Dupã dispariþia din viaþã a acad. prof. dr. Nicolae Cajal,responsabilitatea acestui demers a rãmas exclusiv pe seamasemnatarului acestor rânduri.
Sprijinul acordat la apariþia ediþiei de faþã de cãtreconducereaF.C.E.R. (înpersoanadomnului avocat Iulian
Sorin) a fost, în acest sens, deplin.HARY KULLER
tiparului acestei cãrþi cu valoare enciclopedicã, a fost realizatde redactorul ºef al �Realitãþii Evreieºti�, scriitorul DorelDorian. �Aceastã carte prezintã, în mod nemijlocit, ce-aufãcut intelectualii, creatorii evrei români în istoria, cultura,economia, industria, tehnica româneascã. Evidenþiazãinteracþiunea între inte-lectualii evrei români ºisocietatea româneascã,mediu în care s-au formatºi s-au afirmat în toatedomeniile spiritului�. Vor-bitorul a avansat ideeaunei colaborãri cu Minis-terul Educaþiei ºi Cerce-tãrii pentru ca aceastãcarte de facturã enciclopedicã - replicã subiacentã,echilibratã, blindatã cu argumente ºtiinþifice în faþa tuturorprejudecãþilor ºi calomniilor la adresa noastrã - sã fie difuzatãîn ºcoli gimnaziale, licee ºi învãþãmântul superior.
Evocând oameni de ºtiinþã creatori de ºcoalã înmatematicã, lingvisticã, filologie, dublaþi ºi eminenþipedagogi, rememorând literaþi, artiºti, filosofi, juriºti, gazetariº.a. - circa 4.000 de nume reunite în aceastã lucrare
Mãrturiiale creativitãþiievreieºti,de-a lungultimpului,în contextulunei rodniceconvieþuiriinteretnice
Personalitãþi,ºcoli,
organisme,promotoricare
au însufleþitdinamicaintelectualã
Întreprinzãtoriºi manageriîn domeniuleconomieiºi civilizaþieimateriale
Identitatea �ca parametrual creaþieisau elementbiograficîn planul
personalitãþii
� ISTORIE. �Încetãþenirea în masã a populaþiei evreieºti are locimediat dupã primul rãzboi mondial ºi dupã Marea Unire din 1918, la careevreii au aderat în majoritate, drepturile cetãþeneºti din provinciile unite cuRomânia preexistând, n-au fost puse în discuþie. S-a creat astfel premisaunei ample activitãþi civice, economice ºi social-politice pentru o populaþiedinamicã ºi cu oarecare exerciþiu pe acest tãrâm. Nu fãrã tensiuni ºicontradicþii, evreii îºi fac din ce în ce mai simþitã prezenþa în viaþa economicã,izbutind ca în anul de maximã dezvoltare antebelicã a þãrii - potrivit datelorcuprinse în Enciclopedia României, editatã în 1940 - sã deþinã 31,14% dintotalul întreprinderilor comerciale ºi industriale (procent, ce-i drept, inegalrepartizat pe provincii: în timp ce în Oltenia procentul era de 3,72%, iar înDobrogea de 5,2%, în Basarabia acesta atingea 63,17%, iar în Moldova56,12%). Populaþia evreiascã din România se concentra, în principal, în oraºe,cifrându-se, în 1930, la 530.235, ceea ce reprezenta 14,4% din totalul populaþieiurbane a þãrii�. (Dr. LYA BENJAMIN)
� {TIIN}E. �...Pentru evrei, ca ºi pentru toate celelalte minoritãþietnice, înfãptuirea Marii Uniri din 1918 a însemnat începutul unor procesesocial-economice, cultural-spirituale etc. ce au marcat o nouã etapã îndevenirea acestei colectivitãþi din spaþiul carpato-danubiano-pontic. Deºi, întrecut, evreii au avut posibilitãþi reduse de a activa la catedre universitare,totuºi, având libertatea de a studia, cerceta ºi publica, s-au afirmat - fiindsprijiniþi ºi de dascãlii lor din politehnicile bucureºtene ºi ieºene - încã dinprima jumãtate a secolului al XX-lea. Ei au putut participa, de asemenea, caspecialiºti, încã ºi mai de timpuriu, la cercetarea, proiectarea ºi dezvoltareatehnologicã a unor ramuri industriale. Dar evreii au contribuit din plin ladezvoltarea cercetãrilor fundamentale ºi aplicate, mai ales dupã cel de-aldoilea rãzboi mondial�. (Dr. ing. AL. SZMUK)
� MEDICIN|. �Prezenþa unor medici evrei originari din PeninsulaIbericã este atestatã în Europa de Rãsãrit înainte ca regii catolici spanioli sãfi edictat, în 1492-1496, alungarea evreilor supuºi ai lor care refuzau sã se
creºtineze. Astfel, prin 1473, la curtea lui ªtefan cel Mare s-a înfãþiºat Isaac-beg, medic �de neam spaniol, dar de credinþã evreiascã�, purtãtor al unuimesaj din partea lui Uzun-Hassan, ºahul Persiei turcomane, care se strãduiasã câºtige aliaþi pentru o mare campanie împotriva sultanului MohamedCuceritorul�. (Dr. GH. BRÃTESCU)
� LINGVISTIC| {I FILOLOGIE. �...Contribuþia cercetãtorilorevrei din România în domeniul lingvisticii ºi al filologiei semanifestã începândcu ultimele decenii ale secolului al XIX-lea, în chiar perioada de constituire,atât în þara noastrã, cât ºi pe plan european, a lingvisticii ca ºtiinþã de sinestãtãtoare, separatã de filologie, ºi cu specializarea, ca disciplineindependente, a diferitelor ei ramuri. Prin orientãrile lor, în tot cursul istoriei,ei s-au încadrat în curentele care, rând pe rând, au dominat ºtiinþa limbii înultima sutã de ani: neogramatic, sociologic, structuralist, generativist.Lucrãrile elaborate de lingviºtii ºi filologii evrei din România impresioneazãatât prin cantitatea, cât ºi prin varietatea domeniilor abordate. Profesori saucercetãtori, ei au adus contribuþii valoroase - atât sub aspect teoretic, îndomeniul teoriei limbii sau al studiului limbii materne ºi al limbilor strãine,cât ºi în cel aplicativ - prin manuale, dicþionare ºi îndreptare destinate ºcoliiºi publicului larg�. (Prof. dr. LUCIA WALD)
� LITERATUR|. ����� �Concluzia finalã - inseparabilitatea sufletuluiºi conºtiinþei evreieºti de întregul complex organic al culturii noastre - erade naturã sã avertizeze asupra riscului fatal de a-i ignora pe conaþionali,invitând la o detaºare în obiectiv ºi în profunzimea semnificaþiilor. Astfel, înspiritul marilor reprezentanþi ai literaturii române, scriitorii evrei echivaleazãnu cu o minoritate detaºatã, ci cu o parte organicã a unei unice familii detalente devotate promovãrii literaturii naþionale�. (Dr. MARIN BUCUR)
����� �Literatura idiº ºi ebraicã creatã în România a luat naºtere înconfruntarea dintre tradiþionalismul conservator - inclusiv hasidismul - ºitendinþele de modernizare a întregii vieþi a populaþiei evreieºti. LuminismulHascalei, sionismul ebraist, asimilismul, social-democraþia ºi socialismul de
toate nuanþele au gãsit ecou ºi oglindire în creaþiile scriitorilor în idiº ºiebraicã�. (COLECTIV)
� PARTICIPAREA EVREILOR LA DEZVOLTAREAINDUSTRIEI ÎN PERIOADA INTERBELIC|. �O serie deevenimente de importanþã cardinalã pentru istoria poporului român, cum aufost Unirea Principatelor (1859), dobândirea Independenþei de Stat a României(1877) ºi formarea Statului Naþional Unitar Român (1 decembrie 1918), auimpulsionat dezvoltarea economicã ºi socialã a þãrii, având o influenþãfavorabilã ºi asupra participãrii evreilor la viaþa economicã�. (Dr.A. ROSEN)
� AVANGARDA ARTISTIC|. �S-a încercat multã vreme - ºi, îngeneral, nu fãrã succes - acreditarea ideii cã avangarda ar fi strãinã de trupulsãnãtos al naþiunii, cã ea ar contrazice fiinþa ºi spiritul românesc. În virtuteaacestei teze, a existat într-adevãr, cum am spus, o atitudine de respingere aavangãrzii. Dar evoluþia ulterioarã a artei contemporane din toate domeniile,atât pe plan naþional, cât ºi, mai ales, internaþional, a demonstrat falsitateaunei asemenea gândiri. Nimeni nu-ºi poate îngãdui astãzi, fãrã a cãdea în ridicol,sã desconsidere faima ºi influenþa mondialã a artei românului Brâncuºi (careaparþine avangãrzii numai ca spirit, nu ºi ca afiliere de grup) sau valoarea unanimrecunoscutã în lume a creaþiei evreului Victor Brauner, ca sã numai vorbim deacel ferment busculator pe care, în câmpul literaturii contemporane interbelice,l-a constituitmiºcarea «Dada» iniþiatã în 1916, la Zürich, de poetul evreu, originarºi el din România, Tristan Tzara�. (Dr. RADU GEORGE BOGDAN)
� CONTRIBU}II ÎN PRESA SCRIS|. �Apoi, nu trebuie uitatcã Ronetti-Roman fusese coleg de redacþie cu Eminescu ºi Caragiale, Em.D.Fagure ºi Steuerman-Rodion, dr. Ghelerter ºi dr. Ygrec au fãcut epocã la«Evenimentul literar» (din Iaºi) ºi apoi la «Lumea nouã», alãturi de S.Sanielevici, A. Verea, B. Brãniºteanu, S. Grosmann, B. Librescu, A. Toma, S.Labin. Pe vremea aceea, un Cohen-Lânaru era cronicar muzical la mai multegazete, iar alte nume de evrei semnau cronici de artã, notaþii «filosofice»º.a.m.d.�. (COLECTIV)
În ansamblu,o structurãde studiiistoricedespredevenirea
multisecularãa evreimiipe acestemeleaguri
Semnatariide ieriºi de azi
ai variatelorstudii
cuprinseîn aceastãlucrare
Succinteextrasedinluc
rare
Evreii �punte de legãturãîntre naþionalºi universal
enciclopedicã -, regretatul acad. Nicolae Cajal z.l. punea înoperã una din ideile sale dragi, potrivit cãreia �cunoaºtereaapropie, necunoaºterea depãrteazã�, cum a reamintit fiicailustrului cãrturar ºi conducãtor al obºtii noastre, Irina Cajal.�Printr-un puternic efort au fost conjugate cunoºtinþe din
domeniile cele mai variatepentru construirea acestuiedificiu, de care trebuie sãvã spun cã era foartemândru. Era, într-un fel,copilul lui preferat ºi sefãlea cu el ori de câte ori ise lua un interviu ºi cândera vorba despre evrei.Aºa înþelegea el real-
semitismul [�]; ca o evidenþiere a exemplarelor de elitã aleetniei� - a afirmat domnia-sa.
Reluând un gând enunþat de Dorel Dorian, desprevaloarea contrapuncticã a lucrãrii, luminã la anii întunecaþidin perioada Holocaustului, coordonatorul �Contribuþiei��,etnosociologul Harry Kuller a replicat unei simplificãripeiorative a datelor problemei (�voi, evreii, ori vã vãitaþi, orivã lãudaþi!�), arãtând cã, în ambele cazuri, este vorba de
O veritabilã enciclopedie evreo-românã
4 000 DE PERSONALIT|}IDIN CELE MAI VARIATE DOMENII
