Post on 09-Feb-2020
Evaluator de mediuS.C.PRO TOBY S.R.L.
DIRECTORConf. univ. dr. ing. Tobolcea Viorel
(DRAFT 14.05.2009)
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
I
PARTE INTRODUCTIVĂ
Lucrarea de faţă reprezintă Raportul de mediu pentru Evaluarea
Strategică de Mediu a PLANULUI INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRU POLUL
DE CREŞTERE IAŞI 2009-2015.
Lucrarea a fost întocmită de SC PRO TOBY SRL, societate acreditată de
Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile pentru elaborarea de studii de impact
asupra mediului (Certificat EIM-03-473/ 10.12.2007).
Raportul de mediu a fost întocmit în conformitate cu cerinţele de conţinut
ale Anexei nr. 2 a Hotărârii de Guvern nr. 1076/2004 "privind stabilirea
procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri şi programe".
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRU POLUL DE CREŞTERE IAŞI
este promovat de către Consiliul Local al municipiului Iaşi în calitate de titular
al planului şi contribuie la implementarea dezvoltării, a distorsiunilor şi nevoilor
variate atât în mediul urban, cât şi în zonele rurale adiacente, în scopul
structurării unui pol de dezvoltare într-o reţea coerentă la scară teritorială.
Municipiul Iaşi, CJ Iaşi şi 13 unităţi administrative locale sunt parteneri în
cadrul Asociaţiei Zona Metropolitană Iaşi.
Zona Metropolitană Iaşi este prima Asociaţie de Dezvoltare
Intercomunitară din ţară şi are drept parteneri : Municipiul laşi, Consiliul
Judeţean Iaşi şi 13 comune: Comuna Aroneanu, Comuna Bârnova, Ciurea,
Holboca, Leţcani, Miroslava, Popricani, Rediu, Schitu Duca, Tomeşti, Ungheni,
Valea Lupului şi Comuna Victoria.
Prin Hotarâre de Consiliu Metropolitan, în data de 03.09.2008 au obţinut
statutul de observator încă cinci comune (Prisăcani, Comarna, Movileni, Ţuţora,
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
II
Golăeşti) în vederea trecerii Zonei Metropolitane Iaşi într-o noua faza de
extindere.
Agenţia este activă şi are în responsabilitate implementarea proiectelor
promovate de Consiliul Metropolitan.
Obiectivele de cooperare la nivel metropolitan pot fi teritoriale,
economice, sociale, culturale şi de mediu şi fac parte din planul de dezvoltare a
zonei metropolitane.
Entităţile administrative din zona metropolitană cooperează în scopul:
Ø Înlăturării disparităţilor dintre localităţi;
Ø Dezvoltarea şi consolidarea identităţii şi a valorilor comunităţilor locale;
Ø Îmbunătăţirea calităţii vietii;
Ø Creşterii competitivităţii economice a localităţilor din zona metropolitană
faţă de regiunile învecinate;
Ø Creşterea accesului la resurse;
Polul de Creştere Iaşi este o comunitate metropolitană dezvoltată
policentric, bazată pe solidaritate teritorială, coeziune şi servicii performante,
un pol regional al cunoaşterii şi competitivităţii, un spaţiu al identităţii la nivel
naţional şi o importanţă articulaţie între Est şi Vest, la scară europeană.
Scopul evaluării strategice de mediu (SEA) este acela de a contribui
la integrarea consideraţiilor cu privire la mediu în pregătirea şi adoptarea
P.I.D.P.C. IAŞI. Parcurgerea procedurii SEA este o garanţie a promovării
dezvoltării durabile în cadrul acestui plan.
Evaluarea strategică de mediu se realizează în baza cerinţelor Directivei
SEA (Directiva Consiliului European nr. 2001/42/CE privind evaluarea efectelor
anumitor planuri şi programe asupra mediului) şi a Hotărârii de Guvern nr.
1076/8.07.2004 de stabilire a procedurii de realizare a evaluării de mediu
pentru planuri sau programe (MO nr. 707/5.08.2004), care transpune
prevederile Directivei menţionate în legislaţia naţională.
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
III
Procedura SEA (conform HG 1076/2004) presupune parcurgerea
următoarelor etape:
a. etapa de încadrare a planului/programului în procedura evaluării de
mediu;
b. etapa de definitivare a proiectului de plan/program şi de realizare a
Raportului de mediu;
c. etapa de analiză a calităţii Raportului de mediu.
Aceste etape prevăd parcurgerea mai multor paşi printre care se numără
şi consultarea publicului şi a autorităţilor interesate de efectele implementării
planurilor/programelor, luarea în considerare a raportului de mediu şi a
rezultatelor acestor consultări în procesul decizional şi asigurarea informării
asupra deciziei luate.
ETAPA DE ÎNCADRARE
În conformitate cu cerinţele art. 9 alin. (1) din HG 1076/2004, Consiliul
Local al Municipiului Iaşi, în calitate de titular al PLANULUI INTEGRAT DE
DEZVOLTARE PENTRU POLUL DE CREŞTERE IAŞI 2009-2015, a notificat
Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Bacău şi a informat publicul prin
anunţuri repetate în mass-media cu privire la elaborarea primei versiuni a
planului.
În conformitate cu cerinţele art. 9 alin. (2) din HG 1076/2004, odată cu
notificarea, s-a pus la dispoziţia ARPM Bacău şi a publicului, spre consultare,
prima versiune a planului şi s-a solicitat declanşarea etapei de încadrare pentru
a se decide dacă planul se supune procedurii evaluării strategice de mediu.
(Adresa nr. 13026 din 13.02.2009).
În conformitate cu prevederile H.G. 1076/2004 privind stabilirea
pocedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe, PLANUL
INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRU POLUL DE CREŞTERE IAŞI se încadrează
la art. 5 alin. (2) (Adresa nr. 569/18.02.2009).
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
IV
Etapa de definitivare a proiectului de plan şi de realizare a
raportului de mediu
În intervalul a avut loc definitivarea proiectului
PLANULUI INTEGRAT DE DE DEZVOLTARE PENTRU POLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015 şi elaborarea Raportului de mediu. Elaborarea acestor documente
s-a făcut în cadrul grupurilor de lucru.
Elaborarea Raportului de mediu a presupus parcurgerea următoarelor
etape:
Ø Analiza stării mediului în Zona Metropolitană Iaşi, luând în considerare
datele şi informaţiile existente;
Ø Analiza stării mediului în condiţiile neimplementării planului;
Ø Identificarea aspectelor de mediu şi problemelor de mediu ce sunt
relevante pentru spaţiul analizat şi care pot fi abordate direct prin
intermediul PIDPCI;
Ø Pentru aspectele de mediu şi problemele de mediu identificate au fost
formulate obiective relevante de mediu cărora planul trebuie să se
adreseze;
Ø Au fost evaluate potenţialele efectele asupra mediului generate de
implementarea PIDPCI;
Ø Pe baza evaluării la nivel de obiective a fost elaborată o evaluare
cumulativă care să poată oferi o imagine de ansamblu asupra posibilelor
evoluţii viitoare ale stării mediului în condiţiile implementării PIDPCI;
Ø S-a realizat o listă de măsuri pentru a preveni, reduce şi compensa cât de
complet posibil orice efect advers aspra mediului al implementării PIPCI;
Ø După parcurgerea acestor etape a fost elaborată varianta finală a Raportului
de mediu.
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 1 din 201
CAPITOLUL I
SCURTĂ PREZENTARE A
PLANULUI INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRU
POLUL DE CREŞTERE IAŞI 2009-2015
1.1 CONTEXTUL ACTUAL
În contextul presiunilor multiple provenind din schimbarea sistemului
social-economic, de planificare şi implementare a dezvoltării, precum şi a
distorsiunilor şi nevoilor variate atât în mediul urban, cât şi în zonele rurale
adiacente Municipiului Iaşi, Consiliul Judeţean şi Primaria Municipiului Iaşi au
decis în toamna anului 2002 să răspundă provocării şi să abordeze construirea
unui parteneriat între unităţile administrativ-teritoriale în zona de dezvoltare
Iaşi.
Oportunitatea pe care s-a bazat această abordare a fost programul
GRASP, Governance Reform and Sustainable Partnerships, finanţat de către
Agenţia pentru Dezvoltare Internaţională a Statelor Unite (USAID) şi
implementat de către Development Alternatives Inc. (DAI) şi Academy for
Educational Development (AED) în perioada mai 2003 noiembrie 2004.
O echipă alcătuită din peste 100 de factori de decizie şi specialişti din
administraţia publică locală şi centrală, serviciile publice, sectorul de afaceri,
sectorul academic, organizaţii neguvernamentale, din specialişti şi consultanţi
ai Programului GRASP, pornind de la necesitatea armonizării proceselor de
dezvoltare şi a consolidării avantajelor competitive a aglomerării urbane Iaşi, a
făcut posibilă prin instrumentarea unui angrenaj complex de parteneriate
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 2 din 201
iniţierea unui pol de dezvoltare regională în nord-estul României, la graniţa
Uniunii Europene – Zona Metropolitană Iaşi.
Astfel, în 8 Aprilie, 2004 Consiliul Judeţean Iaşi, Municipiul Iaşi şi 13
comune înconjuratoare au semnat, pe baza obiectivelor comune identificate în
dezvoltare şi în scopul construirii parteneriatelor adecvate pentru atingerea
acestor scopuri, actul de constituire al Zonei Metropolitane Iaşi şi au alcătuit
Consiliul Metropolitan Iaşi.
ZONA METROPOLITANĂ IAŞI
UNITĂŢI ADMINISTRATIV TERITORIALE PARTENERE
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 3 din 201
ZONA METROPOLITANĂ IAŞI
CULOARE.ZONE ŞI PROIECTE DE DEZVOLTARE
Proiectul de structurare a Zonei Metropolitane Iaşi a fost cel mai complex
proiect abordat în cadrul Programului GRASP şi pe teritoriul Romaniei în
domeniul parteneriatului metropolitan. A presupus eforturi integrate
interdisciplinare, interinstituţionale şi intersectoriale, a solicitat contribuţii din
partea factorilor de decizie, a specialiştilor, a consultanţilor români, activând la
nivel local şi central.
Nivelul factorilor de decizie:
- legislativ: Consiliul Metropolitan Iaşi este alcătuit din: Primarul Municipiului
Iaşi, Preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi şi cei 13 primari ai comunelor
metropolitane.
- executiv: Activităţile din cadrul Agenţiei de Dezvoltare Metropoltană Iaşi au
fost desfaşurate o lungă perioadă de timp de către două persoane. În prezent
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 4 din 201
numărul personalului care activează în cadrul asociaţiei a crescut la şase
persoane prin angajarea a înca patru experţi.
Nivelul tehnic: specialiştii autorităţilor locale în planificare strategică,
spaţială şi financiară, comunităţile locale, prin consultare în procesul de luare a
deciziilor Partenerii strategici: Servicii Publice, Sectorul privat, Universităţi,
ONG-uri.
Obiective comune de cooperare ale partenerilor metropolitani :
Ø Abordarea dezvoltării la nivel metropolitan urmăreşte preluarea şi
rezolvarea presiunilor multiple provenind din schimbarea sistemului
economic, de planificare şi implementare a dezvoltării, a distorsiunilor
şi nevoilor variate atât în mediul urban, cât şi în zonele rurale
adiacente, în scopul structurării unui pol de dezvoltare într-o reţea
coerentă la scară teritorială.
Obiectivele de cooperare la nivel metropolitan pot fi teritoriale,
economice, sociale, culturale şi de mediu şi fac parte din planul de dezvoltare a
zonei metropolitane.
Entităţile administrative din zona metropolitană cooperează în scopul:
-Inlăturării disparităţilor dintre localităţi;
-Dezvoltarea şi consolidarea identităţii şi a valorilor comunitaţilor locale;
-Îmbunătăţirea calităţii vieţii;
-Creşterii competitivităţii economice a localităţilor din zona metropolitană faţă
de regiunile învecinate;
-Creşterea accesului la resurse;
Dezvoltarea metropolitană nu atrage schimbarea structurii administrativ
teritoriale, în raporturile dintre parteneri contând problemele şi interesele la
scara locală şi metropolitană, în contextele regional, naţional şi internaţional.
Prin Hotarâre de Consiliu Metropolitan, în data de 03.09.2008 au obţinut
statutul de observator încă cinci comune (Prisăcani, Comarna, Movileni, Ţuţora,
Golăeşti) în vederea trecerii ZMI într-o noua fază de extindere.
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 5 din 201
Analiza sectorului antreprenorial din Zona Metropolitană Iaşi sugerează
faptul că Polul de Creştere Iaşi reprezintă forţa motrice a dezvoltării economice
a întregului judeţ oferind câteva concluzii importante privind dezvoltarea
competitivă:
Ø ponderea mare a ZMI în activitatea economică a Judeţului Iaşi
Ø dezvoltarea şi consolidarea mediului antreprenorial, atât în ceea ce priveşte
numărul de firme, cât şi a cifrei de afaceri;
Ø restructurarea sectoarelor economice, cu accent pe cel terţiar, bazat pe
redistribuirea forţei de munca şi câştiguri de productivitate
Ø creşterea spectaculoasă a sectoarelor intensiv tehnologice (High-Tech).
1.2. STRUCTURA PIDPCI
PIDPCI a fost structurat în conformitate cu un flux clar şi logic al
informaţiilor pornind de la situaţia existentă în judeţ, relevantă din punct de
vedere geografic, şi ajungând la măsurile de implementare şi monitorizare.
Procesul de planificare este structurat în cinci părţi principale după cum
urmează:
Partea 1 – Auditul sau evaluarea situaţiei existente a PC din punct de
vedere socio – economic, al mediului şi nivelului de echipare tehnică şi socială
Partea a 2-a – Strategia de dezvoltare a PC ce cuprinde elemente de
viziune, obiective strategice, politici şi programe şi priorităţi
Partea a 3-a – Profilul spaţial şi arii de intervenţie în PC
Partea a 4-a – Planul de acţiune (PA)
Partea a 5-a – Managemenul implementării planului integrat.
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 6 din 201
1.3. OBIECTIVELE PIDPCI
Obiectivul general nr.1 - Creşterea productivităţii agenţilor
economici din cadrul polului de creştere pentru reducerea decalajelor
faţă de productivitatea medie la nivel naţional.
Obiective specifice:
1.1 Dezvoltarea şi modernizarea sectorului productiv şi a
suportului logistic aferent: constă în sprijinirea modernizării şi inovării
întreprinderilor existente şi crearea unor noi, în special IMM-uri în sectoarele
productive şi al serviciilor pentru afaceri. Valorificarea şi calificarea
echipamentelor de producţie, lărgirea bazei de producţie, inovarea proceselor
de producţie şi a echipamentelor şi sprijinirea adoptării standardelor
internaţionale conduc la creşterea gamei de produse. De asemenea, creşterea
ofertei de consultanţă specializată şi sprijinul internaţionalizării contribuie la
procesul de creştere a cotei de piaţă.
Sprijinirea sectorului productiv prin crearea unor centre logistice cu
impact metropolitan.
1.2 Valorificarea potenţialului Tehnologiei Informaţiei şi
Comunicaţiilor (TIC) şi aplicarea acestuia în sectorul public
(administraţie) şi cel privat (cetăţeni, întreprinderi) : constă în
exploatarea resurselor umane calificate şi de know how şi îmbunătăţirea
infrastructurii.
1.3 Creşterea capacităţii Cercetării şi Dezvoltării şi stimularea
cooperării între instituţii de Cercetare Dezvoltare Inovare (CDI) şi
sectorul productiv: constă în finanţarea proiectelor de Cercetare Dezvoltare,
care va genera rezultate aplicabile direct în economie, modernizarea şi
dezvoltarea capacităţii şi infrastructurii în domeniul de Cercetare Dezvoltare
Inovare (CDI), creşterea calităţii şi diversificarea ofertei de servicii inovative şi
stimularea cererii de inovare din partea sectorului productiv.
Analiza SWOT
Pagina 7 din 201
Puncte tari• Evoluţie pozitivă a ponderii sectorului privat în economie;• Procesul de restructurare şi privatizare a întreprinderilor
într-un stadiu avansat;• Forţa de muncă cu un nivel ridicat de instruire;• Evoluţie pozitivă a investiţiilor străine directe;• Evoluţie pozitivă a dezvoltării IMM în diferite ramuri ale
economiei;• Evoluţia pozitivă din punct de vedere al ponderii cifrei de
afaceri realizate de IMM-urile din industrie şi servicii în totalcifra de afaceri IMM-uri;
• Resurse umane bine pregatite din activitatea de CDI;• Ritm susţinut de dezvoltare a sectorului TIC;• Liberalizarea sectorului energetic chiar înaintea altor ţări
europene (privatizat total în sectorul petrolier, în domeniuldistribuţiei energiei electrice şi al gazelor naturale);
• Liberalizarea pieţei de telecomunicaţii;• Potenţial turistic semnificativ.
Puncte slabe• Decalaje tehnologice şi de competitivitate faţă de media
naţională şi UE;• Volum redus al investiţiilor pentru retehnologizare şi
modernizare;• Concentrarea producţiei în sectoare cu valoare adaugată
redusă;• Productivitate scazută a întreprinderilor;• Număr redus de întreprinderi certificate (ISO 9000, ISO
14000, EMAS);• Export bazat în special pe produse cu valoare adaugată
scazută sau medie;• Redusa dezvoltare a infrastructurii de afaceri;• Capitalizare redusă a IMM-urilor şi acces dificil la finanţare;• Promovarea insuficientă a imaginii de firmă şi dezvoltarea
încă redusă a aspectelor legate de branding;• Finanţare insuficientă a domeniului CD din fonduri publice şi
private;• Nivel scăzut de orientare a cercetării către cerere;• Orientarea întreprinderilor spre obţinerea competitivităţii
prin costuri scăzute, nu prin inovare;• Capacitate redusă de absorbţie a rezultatelor cercetării şi
nivel scăzut al inovării în întreprinderi;• Nivel scăzut de cooperare între institutele de
cercetare/universităţi şi industrie;• Cheltuieli IT/PIB şi pe cap de locuitor cu valori reduse ;• Dezvoltarea insuficientă a infrastructurii specifice Societăţii
Informaţionale (hardware, software, mijloace decomunicaţii);
• Rata de penetrare a Internetului şi dotarea cu PC-uriredusă;
• Decalajul semnificativ între mediul urban şi cel rural privindaccesul la infrastructura TIC;
• Insuficienta utilizare a serviciilor de tip e-commerce şi e-banking în mediul de afaceri;
Pagi
na 8
din
201•
Niv
el sc
ăzu
t de
dez
voltare
a s
ervi
ciilo
r public
e ele
ctro
nic
e;•
Capac
ităţi
ener
get
ice
cu
gra
d
de
uzu
ră
ridic
at
sau
care
utiliz
ează
teh
nolo
gii
învec
hite şi
polu
ante
;•
Info
rmare
si pro
mova
re t
urist
ică insu
fici
entă
;O
po
rtu
nităţi
• Calit
ate
a d
e nou s
tat
mem
bru
al U
niu
nii
Euro
pen
e;
• N
oi su
rse
de
inve
stitii,
incl
usi
v Fo
ndurile
Str
uct
ura
le;
• Piaţa
inte
rnă c
u u
n m
are
pote
nţial de
abso
rbţie;
• Part
icip
area
la
Pro
gra
mel
e eu
ropen
e de
cerc
etare
şi
la
imple
men
tare
a S
paţiulu
i Euro
pea
n d
e Cer
ceta
re;
• Creşt
erea
acc
esulu
i la
piaţa
glo
bală
prin
dez
voltare
a
pro
duse
lor
TIC
de
tip e
-com
mm
erce
.
Am
en
inţă
ri
• Cost
uri în
co
ntinuă cr
eşte
re la
m
ate
rii
prim
e şi
en
ergie
,
incl
usi
v la
cele
din
im
port
;
• Rec
esiu
nea
eco
nom
ică inte
rnaţională
;
• Exp
uner
ea la p
iaţa
glo
baliz
ată
;
• M
igra
ţia u
nor
sec
toare
indust
riale
cătr
e lo
caţii cu
cost
uri d
e
forţă d
e m
uncă
red
use
;
• Acc
entu
are
a
imagin
ii polu
lui
de
creş
tere
ca
o
econom
ie
axa
tă p
e se
ctoare
cu v
alo
are
adaugată
red
usă
;
• M
igra
ţia e
xter
nă a
per
sonalu
lui cu
niv
el de
inst
ruire
ridic
at;
• Ten
dinţa
de
creş
tere
a co
nsu
mulu
i de
ener
gie
pe
term
en
med
iu ş
i lu
ng;
Creşt
erea
poluării
dato
rată
pro
cese
lor
indust
riale
, în
spec
ial
cele
din
dom
eniu
l en
ergie
i.
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 9 din 201
Obiectivul general nr. 2 – Conectivitate teritorială dezvoltată
(accesibilitate asigurată, mobilitate îmbunătăţită)
Conectivitatea şi accesibilitatea sunt două aspecte cruciale în asigurarea
coeziunii teritoriale. Structurile funcţionale se bazează pe accesibilitatea
reciprocă şi pe accesul general la scară locală, regională, inter-regională,
naţională, transfrontalieră şi europeană/internaţională; aceasta presupune
accesul la resurse naturale, servicii, forţă de muncă, pieţe aflate într-o
continuă dinamică.
Polul de creştere va urmări să îşi dezvolte, pe baza estimarii impactului
social şi economic, accesul la resursele interne şi potenţialul pe care îl deţine şi
să se poată afirma şi relaţiona la nivel regional conform scopurilor sale
strategice.
Competitivitatea va fi una din axele dezvoltării sistemelor integrate de
infrastructura de transport; relaţionarea integrată a polilor competitivi în
domenii cheie, relaţionarea zonelor urbane cu cele rurale competitive în
domenii agro-industriale, accesibilizarea structurată a zonelor turistice cu
patrimoniu natural şi construit valoros sunt în egală masură importante pentru
dezvoltarea Polului de Creştere.
Obiective specifice:
2.1 Modernizarea infrastructurii de transport
Conectarea reţelei de transport locale/judeţene la reţeaua de transport
naţională va conduce la îmbunătăţirea accesibilităţii, având ca rezultat accesul
mai rapid la reţeaua de drumuri naţionale şi creşterea volumului de marfuri şi
numărului de persoane ce tranzitează Polul de Creştere.
Principalul beneficiu adus transportului rutier îl reprezintă sporirea vitezei
şi capacităţilor de deplasare pe reţeaua de transport rutier.
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 10 din 201
Asigurarea accesibilităţii şi mobilităţii în Zona Metropolitană Iaşi în
vederea creării interoperabilităţii infrastructurii de transport rutier şi aerian şi o
conexiune eficientă la reţeaua de transport naţională şi transnaţională.
Analiza SWOT
Puncte tari
• Nod rutier, feroviar şi aerian
• Reţea rutieră densă
Puncte slabe
• Lipsa unui transport public
metropolitan
• Aeroport nemodernizat şi lipsa unui
terminal de mărfuri
• Starea slabă a drumurilor comunale
şi a străzilor rurale
• Sate cu accesibilitate redusă
• Infrastructură de transport public
parţial nemodernizată şi parc auto
depăşit
• Treceri la nivel cu CF
• Cartiere cu accesibilitate redusă
• Lipsa arterelor rutiere ocolitoare
• Lipsa unui serviciu de transport
între oraş şi aeroport
• Lipsa unui sistem integrat pentru
mijloacele de transport în comun
• Starea învechită a căii de rulare
tramvaie.
Oportunităţi
• POR-Regio
• POS –Transport
• Reabilitarea drumurilor judeţene
prin Axa 2 POR
Ameninţări-
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 11 din 201
2.2 Îmbunătăţirea siguranţei traficului.
Obiectivul specific vizează asigurarea unor servicii de transport la
standarde europene de siguranţă, securitate, calitate şi costuri. Aceasta
presupune realizarea şi respectarea sistematică a standardelor specifice de
siguranţă, securitate, calitate şi costuri în domeniul transporturilor. Atingerea
standardelor menţionate se va realiza prin aplicarea unei măsuri de
îmbunătăţire a stării tehnice a reţelei de drumuri şi poduri existente prin
realizarea lucrărilor de siguranţă specifice la nivelul cerinţelor impuse de
traficul în continuă creştere, stoparea tendinţelor de depăşire a normelor
privind greutatea admisibilă pe osie prin intensificarea controlului
autovehiculelor prin cântarire.
Se vor aplica tehnologii moderne prin folosirea unor procedee şi
materiale care să determine reducerea grosimii constructive a straturilor
rutiere şi creşterea duratei de exploatare a drumurilor în conditiile asigurării
unui confort ridicat al utilizatorilor. Amenajarea intersecţiilor de nivel,
construcţia de pasaje denivelate la trecerea peste calea ferată, semnalizare
orizontală şi verticală, informarea utilizatorilor, realizarea de marcaje şi
indicatoare de orientare şi informare pe reţeaua rutieră vor fi prioritare în
politica de dezvoltare şi modernizare a infrastructurii rutiere.
Pentru asigurarea unor servicii de transport la standarde europene,
simultan cu dezvoltarea infrastructurii rutiere se va asigura instruirea
personalului care va implementa noile cerinţe şi obiective.
Se vor implementa sisteme inteligente de transport, cu efect benefic
asupra siguranţei traficului, scurtării timpilor de deplasare şi scăderii
consumului de combustibil. Se va urmări integrarea în cadrul politicilor
comunitare din acest domeniu (introducerea sistemelor telematice, sistemul de
navigaţie prin satelit, etc).
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 12 din 201
Obiectivul nr.3 - Îmbunătăţirea serviciilor sociale (sănătate,
educaţie, social etc.)
Aceast obiectiv general vizează crearea premiselor necesare pentru
asigurarea populaţiei cu servicii esenţiale, contribuind astfel la atingerea
obiectivului european al coeziunii economice şi sociale, prin îmbunătăţirea
infrastructurii serviciilor de sănătate, educaţie, sociale.
Uniunea Europeană şi-a stabilit scopuri socio-politice concrete prin
acceptarea Cartei Sociale Europene (1989) în Cartea Alba - Politica Sociala
Europeană şi în programele de acţiune pe termen mediu.
Puncte tari• Infrastructuri de sănătate binedezvoltate• Personal medical de calitate• Sistem educaţional bine dezvoltatla toate nivelurile• Universitatea “Alexandru IoanCuza” se află printre primele din ţarăîn domeniul cercetării
Infrastructură tehnico-funcţională relativdezvoltată: cămine de bătrîni, adăposturi,centre pentru copii
Puncte slabe• Starea deficitară a construcţiilorspitaliceşti - Nivel scăzut sau depăşitde echipare• Număr redus de personal medical• Lipsa unor servicii moderne,ambulatorii, etc• Serviciile de educaţie primară şisecundară sunt slab dezvoltate înmediul rural;• Infrastructura şcolară degradată;• Finanţare insuficientă a domeniuluiCD din fonduri publice şi private;• Nivel scăzut de orientare acercetării către cerere;• Orientarea întreprinderilor spreobţinerea competitivităţii prin costuriscăzute, nu prin inovare;• Capacitate redusă de absorbţie arezultatelor cercetării şi nivel scăzut alinovării în întreprinderi;• Nivel scăzut de cooperare întreinstitutele de cercetare/universităţi şiindustrie;• Nivelul crescut de susţinere pentrupersoanele beneficiare de ajutorsocial/ pensionari agricultori/ persoanefără adăpost
Oportunităţi• POR-Regio• Participarea la Programele
Ameninţări
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 13 din 201
europene de cercetare şi laimplementarea Spaţiului European deCercetare• Creşterea populaţiei îmbătrânite
Chiriaşi ce urmează a fi evacuaţi dinimobilele retrocedate
Obiective specifice:
3.1 Reabilitarea, modernizarea infrastructurii serviciilor de
educaţie, sănătate şi sociale.
Obiectivul specific vizează îmbunătăţirea calităţii serviciilor de asistenţă
medicală, a infrastructurii educaţionale şi creşterea calităţii şi capacităţii
serviciilor sociale. Creşterea participării la procesul educaţional, ce va avea ca
rezultat un nivel crescut al competenţelor profesionale în relaţie cu piaţa
muncii de la nivel local, va ajuta, şi ea, la rezolvarea problemei somajului în
rândul tinerilor.
În domeniu sănătăţii se urmăreşte dezvoltarea unui sistem de prevenire
şi tratare modern, performant, accesibil tuturor categoriilor de persoane
afectate, precum şi a unui sistem eficient de servicii de urgenţă. Infrastructura
acestor servicii se situează mult sub standardele europene, iar lipsa unui
management adecvat şi a investiţiilor a condus la un proces continuu de
deteriorare.
Analiza situaţiei existente a evidenţiat situaţia precară a infrastructurii
serviciilor sociale şi necesitatea realizării de investiţii în reabilitarea,
modernizarea şi dotarea clădirilor în care se desfăşoară acestea. Necesitatea
investiţiilor apare şi ca urmare a stabilirii unor standarde minime de calitate
pentru serviciile sociale ce trebuie să fie îndeplinite de centrele rezidenţiale.
Asigurarea infrastructurii sportive în vederea promovarii sportului de masă.
3.2 Crearea şi dezvoltarea serviciilor sociale
Accesul la serviciile de sănătate şi sociale a fost şi continuă sa fie dificil,
calitatea acestora se situează în multe cazuri sub standardele în domeniu.
Infrastructura spitalicească precară şi o repartizare neechilibrată a
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 14 din 201
echipamentelor la nivel teritorial obligă populaţia să parcurgă distanţe mari
pentru consultaţii /asistenţă între localităţi. Serviciile de sănătate plătite în
afara sistemului de asigurări sociale au cunoscut o creştere continuă în timp ce
calitatea serviciilor medicale plătite prin sistemul de asigurări sociale a scăzut.
Toate acestea împiedică accesul la servicii de sănătate publică de calitate. În
acest context, Planul Integrat de Dezvoltare a Polului de Creştere Iaşi în
domeniul sănătăţii îşi propune eficientizarea sistemului de acordare a asistenţei
medicale de sănătate în vederea asigurării standardelor de calitate în
furnizarea serviciilor, pentru a îmbunătăţi participarea pe piaţa muncii. În acest
context este necesară îmbunătăţirea condiţiilor infrastructurale ale clădirilor în
care se acordă servicii de sănătate, precum şi înlocuirea echipamentelor
medicale uzate cu unele care să se alinieze standardelor în domeniu.
Pe lângă îmbunătăţirea calităţii şi standardelor de viaţă, investiţiile în
îngrijiri medicale au efect direct asupra competitivităţii, productivităţii şi
coeziunii sociale.
Prin sprijinirea menţinerii şi prelungirii duratei vieţii active a forţei de
muncă în economie, se maximizează contribuţia economică a cetăţenilor şi se
reduce gradul de dependenţă economică a populaţiei apte de muncă. Este de
aşteptat ca un bun acces al populaţiei la infrastructura de sănătate şi servicii
de sănătate de calitate, chiar şi în zone marginale – atât urbane cât şi rurale –
să creeze un mediu propice relansării economice a regiunilor cu un grad mai
slab de dezvoltare.
Sistemul de servicii sociale insuficient dezvoltat şi dotările
infrastructurale de slabă calitate au condus la o degradare a nivelului de
performanţă a asistenţei pentru servicii sociale la nivel regional. Serviciile
sociale la nivel local trebuie să răspundă nevoilor tuturor grupurilor
dezavantajate, nivelul local fiind actorul principal în rezolvarea problemelor
grupurilor sociale vulnerabile de o manieră integrată la nivel comunitar.
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 15 din 201
Educaţia reprezintă un element de bază în dezvoltarea unui individ şi a
unei societăţi pe ansamblu, forţa de muncă pregatită, calificată, contribuind la
dezvoltarea economică. Studiile arată ca educaţia şi formarea continuă
reprezintă principalul contributor la dezvoltare economică şi progres. Calitatea
serviciilor educaţionale este influenţată de condiţiile de învaţare, respectiv de
starea şi calitatea infrastructurii. Strategia naţională în domeniul educaţiei a
identificat dezvoltarea campusurilor educaţionale (campusuri pentru educaţie şi
instruire tehnică şi profesională/ formare continuă VET) ca o soluţie pentru
rezolvarea acestei probleme.
Dotarea şcolilor şi campusurilor cu echipamente IT este deosebit de
importantă în contextul dezvoltării competenţelor digitale, ca parte a
competenţelor cheie ale participanţilor la educaţie, şi îmbunătăţirii
posibilităţilor de integrare pe piaţa muncii. Nivelul dotărilor cu echipamente IT
fiind redus, sunt necesare investiţii importante în acest domeniu.
Dezvoltarea resurselor umane şi integrarea durabilă pe piaţa muncii sunt
posibile în condiţiile promovării învăţării pe tot parcursul vieţii ca principiu şi
cadru general de restructurare şi dezvoltare a sistemelor de educaţie şi
formare, de asigurare a competenţelor cheie şi a coerenţei între contextele
formale, nonformale şi informale de învăţare. În prezent nu putem vorbi
despre un sistem articulat de formare continuă şi de un cadru coerent al
calificărilor aplicat atât în formarea profesională iniţială, cât şi în cea continuă,
care să permită certificarea calificărilor parţiale.
Dezvoltarea resurselor umane în educaţie este încă abordată într-o
viziune limitată doar la dezvoltarea de oferte de educaţie iniţială şi formare
continuă, aproape exclusiv, pentru cadre didactice. Pentru profesiile noi trebuie
definite standardele profesionale/ocupaţionale, mecanismele de certificare, şi
create oferte de educaţie şi formare adecvate bazate pe rezultatele obţinute în
proiectele pilot.
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 16 din 201
Obiectivul general nr.4 - Patrimoniul cultural – istoric şi natural
valorificat
Turismul creează oportunităţi de creştere economică regională şi locală şi
contribuie la crearea de noi locuri de muncă prin valorificarea patrimoniului
cultural şi natural, inclusiv din zonele marginale ale Polului de Creştere,
dezavantajate din punct de vedere economic şi social. De asemenea, o parte
importantă din noile locuri de muncă create constituie o oportunitate locală.
Dezvoltarea turismului va ţine cont de principiile dezvoltării durabile, în
sensul conservării şi protejării patrimoniului natural şi cultural, dar şi al
reducerii presiunii antropice asupra mediului, inerenţa în condiţiile practicării
turismului pe scară largă.
Analiza SWOTPuncte tari
• Potenţial turistic semnificativ.• Infrastructură pentru turism
dezvoltată• Forme diversificate de turism
(cultural, religios, de afacerietc.)
• Număr în creştere devizitatori
• Numeroase monumente devaloare excepţională
Existenţa unor arii urbanevaloroase.
Puncte slabe• Baze sportive insuficiente• Insuficiente terenuri de sport,
piscine, patinoare etc.• Slaba promovare a
obiectivelor turistice• Slaba semnalizare a
obiectivelor turistice• Servicii turistice de calitate
scăzută• Informare şi promovare
turistică insuficientă• Slaba dezvoltare a produselor
turistice complexe• Numeroase monumente
istorice în stare avansată dedegradare
• Centrul istoric al municipiuluidegradat
Oportunităţi• POR-Regio• Turismul religios• Programul Naţional deDezvoltare Rurală
Ameninţări• Criza economică şi financiarăinternaţională• Recesiunea economică
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 17 din 201
Obiective specifice:
4.1Reabilitarea şi conservarea patrimoniului cultural – istoric şi
natural
Pentru Polul de Creştere este deosebit de importantă conservarea
moştenirii culturale a zonei, foarte grav afectată în timp. Ne referim aici la
clădiri istorice, monumente, muzee, teatre, lucrări istorice de arta.
Aceste iniţiative de conservare culturală, vor fi însoţite de o planificare
consistentă prin care să se conserve şi să restaureze centrul istoric al oraşului,
prin menţinerea stilului arhitectonic tradiţional.
Vor fi finanţate obiectivele cu potenţial turistic, atât în mediul rural, cât şi
în urban, care sunt incluse în patrimoniul UNESCO, patrimoniul cultural
national precum şi patrimoniul cultural local din mediul urban şi rural, în
conformitate cu legislaţia naţională în vigoare.
4.2 Promovarea potenţialului turistic.
Acest obiectiv specific vizează activităţi menite să facă din Polul de
Creştere o destinaţie atractivă pentru turism şi afaceri, împreună cu
dezvoltarea durabilă a produselor turistice şi creşterea utilizării internetului în
serviciile de rezervare şi promovare turistică (E-turism).
Vor fi sprijinite infrastructura turistică de informare şi promovare locală şi
furnizarea de informaţii turistice către şi de la turişti şi tour operatori.
Dezvoltarea şi consolidarea turismului intern prin sprijinirea promovării
produselor turistice specifice şi a activităţilor de marketing specifice. Scopul
este de a dezvolta conceptul de recreere turistică, de a creşte numărul de
vacanţe prin promovarea produselor turistice specifice.
În acest context se vor implementa măsuri privind realizarea unei baze
de date naţionale cu informaţii turistice, realizarea unui sistem local integrat,
cu acces on-line, pentru colectarea şi distribuirea de informaţii turistice.
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 18 din 201
Obiectivul general nr. 5 - Protecţia şi calitatea mediului asigurată
Scopul acestui obiectiv este protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului,
în conformitate cu nevoile economice şi sociale ale Polului de Creştere.
Îmbunătăţirea calităţii mediului vizează, în special, conformarea cu
Directivele relevante ale Uniunii Europene:
Ø îmbunătăţirea calităţii apei prin epurarea corespunzatoare a apelor uzate
Ø îmbunătăţirea calităţii solului prin realizarea de depozite municipale de
deşeuri şi reabilitarea terenurilor contaminate cu grad ridicat de poluare
Ø protecţia calităţii aerului în zonele cele mai expuse prin retehnologizarea
sistemelor de termoficare din sectorul public din localităţile cu grad ridicat
de poluare.
Analiza SWOT
Puncte tari• Existenţa operatorului regionalautorizat - clasa I - S.C. APAVITALS.A. Iaşi - pentru domeniulalimentare cu apă şi canalizare• Existenţa Asociaţiei constituite lanivelul judeţului Iaşi
Puncte slabe• Ape de suprafaţă poluate• Fenomen frecvent de "ceaţăurbană"• Cursuri de apă puternic poluate• Poluare punctuală a solurilor
Oportunităţi• POS Mediu• Programul Naţional deÎmbunătăţire a Calităţii Mediuluifinanţat de Administraţia Fonduluipentru Mediu
Ameninţări
Obiective specifice:
5.1 Dezvoltarea sistemelor integrate de infrastructură - apa şi
apa uzată
Asigurarea infrastructurii de mediu se va realiza pe baza corelării
intervenţiilor cu problemele de mediu din teritoriu şi orientarea spaţială
corespunzatoare a acestora în următoarele domenii: gestiunea riscurilor,
gestiunea deşeurilor, ocrotirea şi valorificarea naturii, protejarea peisajului,
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 19 din 201
protejarea biodiversităţii, gestionarea resurselor de apă, gestionarea durabilă a
terenurilor, asigurarea serviciilor de apă şi canalizare.
5.2 Crearea sistemelor integrate de deşeuri şi extinderea
infrastructurii municipale
Scopul acestui obiectiv specific este îmbunătăţirea standardelor de
management al deşeurilor, în conformitate cu ierarhia opţiunilor pentru
gestionarea deşeurilor (prevenire, colectare selectivă, valorificare şi reciclare,
tratare şi eliminare, închiderea depozitelor neconforme).
5.3 Prevenirea riscurilor naturale şi îmbunătăţirea calităţii solului
Scopul acestui obiectiv specific este îmbunătăţirea calităţii solului prin
realizarea de depozite municipale de deşeuri şi reabilitarea terenurilor
contaminate cu grad ridicat de poluare precum şi prevenirea şi combaterea
riscurilor natural.
5.4 Protecţia calităţii aerului
Protecţia calităţii aerului în zonele cele mai expuse prin retehnologizarea
sistemelor de termoficare din sectorul public.
Obiectivul general nr. 6 - Cooperarea şi parteneriatul teritorial
Promovarea cooperării teritoriale corespunde în Planul Naţional de
Dezvoltare obiectivului specific referitor la integrarea socio-economică a
zonelor de graniţă şi creşterea atractivităţii şi accesibilităţii regiunilor României
în cadrul teritoriului european.
Politica de vecinatate preconizată de România la graniţele externe ale UE
va contribui în mod substanţial la asigurarea stabilităţii, securităţii şi bunăstării
regiunii.
Dintre cele trei componente ale cooperării teritoriale, România îşi va
concentra resursele în continuare asupra cooperării transfrontaliere. Una dintre
provocarile cheie ale programelor de cooperare transfrontalieră este sprijinirea
dezvoltării zonelor de la graniţele externe (Ucraina, Republica Moldova).
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 20 din 201
Dimensiunile spaţiale ale cooperării transfrontaliere prevăd intervenţii în
vederea asigurării corelării strategiilor de dezvoltare spaţială la nivel
transfrontalier şi coerenţa intervenţiilor şi a programelor de investiţii, precum
şi relaţionarea structurilor policentrice de localităţi şi armonizarea dezvoltării
spaţiale.
Analiza SWOT
Puncte tari
• Situarea geografică în
apropierea frontierei de est a
Uniunii Europene
• Experienţa de colaborare cu
Republica Moldova dobândită prin
intermediul programelor şi
proiectelor de preaderare
implementate în parteneriat
Puncte slabe
• Relaţiile diplomatice dificile cu
Republica Moldova, după aderarea
României la Uniunea Europeană
Oportunităţi
• Existenţa Instrumentului de
finanţare a politicii de vecinătate a
Uniunii Europene (ENPI)
Ameninţări
• Criza economică şi financiară
mondială şi recesiunea economică
care va afecta România.
Obiectivul va fi realizat prin promovarea de acţiuni în domeniul cooperării
transfrontaliere, transnaţionale şi interregionale:
Cooperare transfrontalieră
•dezvoltarea sistemelor de infrastructură fizică (îmbunătăţirea infrastructurii de
transport, a reţelelor şi serviciilor de informare şi comunicare, realizarea
interconexiunii sistemelor energetice, de apă şi reciclarea deşeurilor);
•întărirea conexiunilor/relaţiilor economice între regiunile învecinate pentru a
susţine împreună dezvoltarea economică durabilă a zonei (dezvoltarea
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 21 din 201
cooperării în domeniile IMM, turism şi comerţul de graniţă, promovarea
integrării pieţelor locale ale forţei de muncă);
•realizarea coeziunii sociale şi culturale între comunităţile şi cetăţenii de pe
ambele părţi ale graniţei (dezvoltarea utilizării în comun a infrastructurii din
domeniile sănătate, cultura şi educaţie);
•soluţionarea în comun a unor ameninţări similare şi simultane din partea
factorilor de mediu (prevenirea inundaţiilor, alunecărilor de teren, eroziunii
solului, realizarea unor sisteme de avertizare şi control a riscurilor naturale şi
tehnologice).
Cooperare transnaţională
•cooperarea integrată în managementul apelor (protecţia şi administrarea
bazinelor hidrografice din zona de graniţă);
•dezvoltarea reţelelor de IMM-uri, cercetare, dezvoltare şi inovare;
•acţiuni transnaţionale de prevenire a riscurilor naturale şi tehnologice.
Cooperare interregională
•încurajarea schimbului de experienţă şi de bune practici referitor la
dezvoltarea urbană, modernizarea serviciilor publice, incluziune socială,
antreprenoriat;
•efectuarea de studii şi colectarea de date în domenii de interes comun. Noua
Politică de Coeziune a Uniunii Europene recunoaşte importanţa cooperării
transfrontaliere, transnaţionale şi interregionale, ca fiind unul din obiectivele
cheie ale unei Europe lărgite.
Eficacitatea, eficienţa şi impactul actualelor programe de cooperare
teritorială asupra dezvoltării durabile în regiunile partenere este foarte dificil de
evaluat. În ciuda unei evoluţii favorabile a programelor Uniunii Europene
desfăşurate în anii trecuţi, gradul de integrare al zonelor de cooperare este
considerat a fi încă foarte scăzut. Regiunile de graniţă din fiecare stat se
comportă ca şi unităţi socio-economice separate. Cu toate acestea, rezultate
concrete se înregistrează în domeniul cooperării transfrontaliere. Prin urmare,
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 22 din 201
eforturile se vor concentra pe acest domeniu deosebit de important, atât din
punct de vedere economic, cât şi social.
3.4 RELAŢIA CU ALE PROGRAME RELEVANTE
Obiectivele şi măsurile propuse prin PIDPCI sunt în concordanţă cu
prevederile următoarelor planuri:
• Planul Naţional de Dezvoltare
• Planul de Amenajare Teritorială a Zonei Metropolitane Iaşi
• Planul Local de Acţiune pentru Mediu judeţ Iaşi
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 23 din 201
Capitolul II
ASPECTE RELEVANTE ALE STĂRII MEDIULUI
ŞI ALE EVOLUŢIEI SALE PROBABILE ÎN SITUAŢIA
NEIMPLEMENTĂRII PIDPCI
2.1. ASPECTE RELEVANTE ALE STĂRII MEDIULUI
Caracterizarea stării actuale a mediului a fost realizată pe baza datelor şi
informaţiilor referitoare la Judeţul Iaşi disponibile la momentul elaborării
Raportului de mediu.
Analiza stării actuale a mediului a fost realizată pentru fiecare aspect de
mediu relevant.
Aspectele de mediu relevante considerate sunt următoarele: aer, apă,
sol, biodiversitate, patrimoniu cultural, sănătate umană, transport, turism.
Date generale despre judeţul Iaşi
Cu o populaţie de peste 300.000 de locuitori, Municipiul Iaşi este al II-lea
oraş ca mărime al ţarii, după capitala Bucureşti şi totodată un factor de
coagulare economică, socială şi teritorială asupra comunităţilor din vecinatatea
sa.
Drept urmare a acestui fapt, în anul 2004 s-a constituit prin hotărâri de
consilii locale prima Asociaţie de Dezvoltare Intercomunitară din ţară – Zona
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 24 din 201
Metropolitană Iaşi – având ca parteneri Municipiul Iaşi, CJ Iaşi şi 13 unităţi
administrative locale.
Zona Metropolitană laşi este situată în Nord-Estul tării, în partea central-
estică a Judeţului Iaşi, reprezintând în prezent aproximativ jumătate din
populaţia judeţului şi înglobând o treime din teritoriul acestuia.
Limitele Zonei Metropolitane laşi sunt:
- în partea de nord Republica Moldova prin râul Prut;
- în partea de vest vecinii comunelor care fac parte din Zona
Metropolitană laşi sunt comunele: Ţigănaşi, Movileni, Româneşti,
Dumeşti, Horleşti, Voineşti, Mogoşeşti;
- în partea de sud comunele Grajduri, Dobrovăţ, judeţul Vaslui (în
sudul comunei Schitu Duca), Ciorteşti stabilesc limita cu Zona
Metropolitană;
- în partea de est Zona Metropolitană laşi se învecinează cu Comuna
Costuleni, Comuna Comarna, Comuna Tutora, Rep. Moldova prin
râul Prut, Comuna Golaeşti.
Suprafaţa totală a judeţului Iaşi: 5.476Km² (548.000 Ha)
Suprafaţa totală a Zonei Metropolitane Iaşi: 787,87 Km2 (80.800 ha),
aproximativ 15% din suprafaţa Judeţului Iaşi.
Suprafaţa totală a Municipiului Iaşi: 9.470 ha.
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 25 din 201
Relieful zonei metropolitane laşi se integreaza cu totul ansamblului
Podişului Moldovei. Privit în ansamblu se prezintă în partea de nord sub forma
unei câmpii colinare cu altitudini medii de 100-150 m, ce corespunde
subunităţii geomorfologice a Câmpiei Jijia-Bahlui, şi sub forma unor dealuri şi
platouri cu altitudini medii de 300-350 m în sud, ce corespunde Podişului
Central Moldovenesc. Contactul dintre aceste două unităţi îl constituie Coasta
laşului- o denivelare de peste 200 m, având la sud de laşi o largă retragere.
Altitudinile maxime depaşesc 200 m în zona câmpiei colinare în câteva
puncte izolate la nord şi nord-est de laşi (dealul Cârlig - 202 m, dealul Breazu -
206 m, dealul Aroneanu - 215 m, dealul Coasta Stâncii - 222 m) şi 400 m în
zona de podiş (dealul Repedea-Păun - 407 m, dealul Movila - 416 m, dealul
Podişu – 415 m).
Altitudinile minime ating 32 m la confluenţa Bahluiului cu Jijia şi 30-31 m
în lunca Prutului.
Fragmentarea orizontală a reliefului are valori cuprinse între 700 si 900,
energia medie este cuprinsă între 50-70 m în câmpia colinară şi 150-200 m în
podiş, iar geodeclivitatea variază de la 3-5° la 15-20° şi chiar mai mult.
Principalele categorii de relief sunt reprezentate de forme structurale,
sculpturale şi de acumulare.
Relieful structural este generat în principal de alcătuirea şi structura
geologică, fiind reprezentat prin platouri structurale şi cueste.
Relieful sculptural este constituit din interfluvii sculpturale şi versanţi.
Relieful de acumulare este reprezentat prin lunci şi terase.
2.1.1. Aer
Teritoriul zonei se încadrează într-un climat de tip temperat-continental,
de nuanţă mai excesivă în zona colinară şi mai moderată în zona de podiş,
caracterizat prin diferenţieri ale elementelor climatologice atât în timp cât şi în
spaţiu.
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 26 din 201
Temperatura medie anuală este cuprinsă între 9° si 10° C în câmpia
colinara şi între 8° şi 9° C în podiş, având un maxim mediu în luna iulie între
21 ° şi 22° în câmpie şi sub 21 ° C în podiş, şi un minim mediu în luna ianuarie
situat între -3° şi -4° C în câmpie şi în jur de -3° în podiş. Valorile termice
absolute au înregistrat la laşi un maxim de +40° C şi un minim de -36° C,
acestea având însă un caracter accidental.
Amplitudinile termice anuale de 24°+25° C în câmpie şi în jur de 24° C
în podiş arată caracterul continental al climatului.
O caracteristică termică specifică intervalului noiembrie-martie este
îngheţul, primul producându-se în medie toamna în luna octombrie, iar ultimul
primavara în aprilie, numărul mediu al zilelor cu îngheţ fiind de 110. Cel mai
timpuriu îngheţ s-a înregistrat la 10 septembrie, iar cel mai târziu la 21 mai.
Calitatea aerului
Conform “Raportului privind starea factorilor de mediu în Judeţul Iaşi în
anul 2007” şi “Sintezei privind evoluţia calităţii aerului în aglomerarea Iaşi”
(Sursa Agenţia de Protecţie a Mediului Iaşi) rezultă următoarele informaţii :
Până în 18 nov. 2005 în aglomerarea Iaşi reţeaua de monitorizare a
calitaţii aerului a fost formată din 5 staţii fixe, în care probele au fost prelevate
cu pompe tip IMH Sibiu, şi apoi prelucrate prin metodele standardizate.
Prezentăm mai jos amplasamentul şi tipul staţiilor care au funcţionat în
aglomerarea Iaşi
Amplasamentul şi tipul staţiilor de monitorizare a calităţii aerului care
au funcţionat în aglomerarea Iaşi
Nr.
Crt.
Amplasament staţie Tip staţie Zonă monitorizată
1 SC Fortus SA Industrială,
rezidenţială
SC Fortus SA
Cartier Nicolina - CUG
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 27 din 201
2 SC Niciman SA Industrială,
rezidenţială
SC Niciman SA
Cartier Păcurari
3 SC Conel SA Trafic, rezidenţială Trafic greu
Cartier Gară
4 SC Moldomobila SA Trafic, rezidenţială Trafic greu
Cartier Bularga
5 Sc Bucium SA Trafic Trafic
Prin amplasamentul staţiilor şi natura surselor de poluare existente în
zonă, acestea au fost considerate de tip complex.Poluanţii monitorizaţi au fost
SO2, NO2, NH3, pulberi sedimentabile.
În staţiile de tip industrial existente în vechea reţea de monitorizare,
respectiv Moldomobila şi Fortus care au funcţionat până în data de 18
noiembrie 2005 respectiv 20 august 2005 nu s-au înregistrat depăşiri ale VL,
valorile maxime zilnice fiind:
- SO2 - 16,13 µg/m3 la Moldomobila
- 8,34 µg/m3 la Fortus.
- NO2 - 47,54 µg/m3 la Moldomobila
- 42,7 µg/m3 la Fortus
În cursul anului 2005 în cadrul Proiectului PHARE RO 2002
“Îmbunătăţirea reţelei naţionale de monitorizare a calităţii aerului” au fost
amplasate cinci staţii de monitorizare automată a calităţii aerului, care
funcţionează continuu după cum urmează:
• Staţia IASI 1 – Pod de Piatră – staţie de trafic
Poluanţi monitorizaţi: SO2, NO, NO2, NOx, CO, Pb (din PM10), PM10 sau
2,5 automat (light scattering), Benzen, Toluen, O-xilen, Etilbenzen, m, p –
xilen (on line).
• Staţia IASI 2 – Decebal - Cantemir – staţie de fond urban
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 28 din 201
Poluanţi monitorizaţi: SO2, NO, NO2, NOx, Pb (din PM10), PM10,
Benzen, Toluen, Oxilen, Etilbenzen, m, p – xilen (on line), parametrii
meteorologici (directie şi viteză vînt, temperatură, presiune, radiaţie solară,
umiditate relativă, precipitaţii).
• Staţia IASI 3 – Oancea - Tătăraşi – staţie de tip industrial
Poluanţi monitorizaţi: SO2, NO, NO2, NOx, O3, PM10 sau 2,5 automat
(light scattering).
• Staţia IASI 4 – Copou - Sadoveanu – staţie de fond regional
Poluanţi monitorizaţi: SO2, NO, NO2, NOx, CO, O3, Pb (din PM10),
PM10, parametrii meteorologici (directie şi viteză vînt, temperatură, presiune,
radiaţie solară, umiditate relativă).
• Staţia IASI 5 – Tomeşti – staţie suburbană
Poluanţi monitorizaţi: SO2, NO, NO2, NOx, CO, O3, PM10, Pb (din
PM10), BTX pe tuburi de absorbţie.
Staţiile sunt funcţionale din data de 18.11.2005, iar datele înregistrate
sunt puse la dispoziţia publicului prin două panouri de informare, respectiv
exterior amplasat în B-dul Tudor Vladimirescu – parcare Supermarket Iulis Mall
şi interior amplasat la Primăria Municipiului Iaşi.
În perioada 2005- 2007 reţeaua de monitorizare a calităţii aerului din
aglomerarea Iaşi a funcţionat continuu, unele întreruperi evidenţiate prin prin
lipsa datelor în grafice s-au datorat în principal frecventelor probleme de
alimentare cu curent electric.
Analizând evoluţia emisiilor în atmosferă precum şi a calităţii
aerului se constată următoarele:
1. Emisiile de SO2 în atmosferă prezintă o usoară tendinţă de scădere în
perioada 2000 – 2005, iar în anul 2005 şi 2006 au scăzut spectaculos (cu
cca 50% faţă de 2004 respectiv 2005), ca urmare a introducerii pe piaţă
a combustibililor cu conţinut redus de sulf.
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 29 din 201
2. Principalele surse de emisii de SO2 o constituie arderile de combustibil
fosil din producerea de energie şi industra de transformare reprezentată
de S.C.CET Iaşi şi din arderile neindustriale (arderi rezidenţiale etc). În
anul 2007 SC. CET Iaşi SA a utilizat combustibili mai curaţi ca păcură cu
0,92% sulf şi huilă cu 0,35% sulf, ceea ce se regăseşte şi în valorile
măsurate în staţiile de monitorizare, concentraţia medie zilnică fiind de
cca 10 ori mai mică decât valoarea limită. Emisiile de SO2 de la SC CET
Iaşi SA au scăzut în anul 2007 cu cca 70% faţă de anul 2006.
3. Emisiile de NOx din transport reprezintă 81,24% din totalul emisiilor de
NOx din judeţ. În producerea de energie la nivelul judeţului au fost luate
măsuri de reducere a acestui tip de emisie prin montarea de arzătoare cu
NOx redus la ambele centrale ale SC CET Iaşi. În anul 2007 emisiile de
NOx au scăzut cu 20,6% faţă de anul 2006, contribuţia emisiilor din
transport (3387 t) reprezentând 54,6% iar cele din arderile în energetică
şi industrii de transformare (592,82 t) 9,56%. Reglementările de mediu
referitoare la vehicule şi combustibili au determinat reducerea poluării pe
unitatea de transport.
4. Emisiile de amoniac s-au menţinut în general cam în jurul aceluiaşi ordin
de mărime, cantitatea cea mai mare rezultând din agricultură (61cca
90%), sursa reprezentând-o dejecţiile de la creşterea animalelor şi
îngrăşămintele chimice azotoase aplicate, în timp ce din tratarea şi
depozitarea deşeurilor au rezultat în cca 10%. Concentraţiile mici de
amoniac înregistrate în aglomerarea Iaşi sunt strâns legate de reducerea
activităţii din sectorul industrial precum şi de profilul acestuia.
5. Aglomerarea Iaşi este poluată cu pulberi. Zonele în care s-au înregistrat
cele mai mari depăşirii ale concentraţiilor de pulberi sedimentabile în
municipiul Iaşi sunt zonele Păcurari, Gară, care sunt foarte populate şi cu
trafic intens. Din nov. 2005 pulberile în suspensie PM10, monitorizate în
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 30 din 201
staţiile automate prezintă depăsiri a căror frecvenţă variază între 28 –
88%.
6. Concentraţia poluanţilor gazoşi în aer este situată sub VL prevăzută în
legislaţie,
7. Masuratorile indica valori mult mai mici decât valoarea limită la toti
poluanţii monitorizati, cu excepţia pulberilor în suspensie PM10, asa
numitele pulberi toracice. Acest indicator se măsoară automat în 2 zone,
Pod de Piatră (staţie de trafic) si Oancea (statie de tip industrial) unde
frecvenţa depăşirilor variază între 28 – 88%. Cele mai mari valori au fost
înregistrate iarna, în perioada de împrăştiere a materialului antiderapant
precum şi în perioada de asfaltare. Sursele de poluare cu pulberi sunt
atât naturale cât şi antropice. Dintre cauzele naturale care pot determina
creşteri ale valorilor de PM10 sunt: incendii de padure şi mirişti, emisii de
polen în perioadele de inflorire, resuspensia solului în perioade de secetă,
vecinătatea terenurilor unde se desfăşoară activităţi agricole.
Activităţile antropice care contribuie la poluarea cu pulberi: traficul atât
prin emisii cât şi ca urmare a gradului de curaţenie a drumurilor şi a
vehiculelor, industria ceramică, industria metalurgică şi vântul care
spulberă pulberile de pe suprafeţele agricole. Este de menţionat faptul că
în stabilirea gradului de poluare a aerului , codiţiile meteorologice sunt
esenţiale. Astfel, în condiţii de calm atmosferic sau umiditate valorile
sunt mai mari datorită aglomerării particulelor, la viteze mari ale vântului
se produce resuspensia solului.
Indicatorul reprezintă o problemă acută la nivel european, limita impusă
de directive fiind depăşită frecvent.
8. În aglomerarea Iaşi ozonul se măsoară în staţiile: de fond regional
(Copou-Sadoveanu), de fond suburban (Tomeşti) şi industrială (Oancea
Tătătaşi). Variaţia anuală indică valori mai crescute vara iar concentaţiile
sunt corelate cu temperatura, umiditatea şi radiaţia solară. În OM 592/
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 31 din 201
2002, care transpune legislaţia europeană în domeniu sunt prevăzute
valori ţintă pentru anul 2010 privitor la protecţia sănătăţii umane de 120
μg/mc ca valoare maximă a mediilor pe 8 ore.S-a depăşit pragul de
informare de 180 μg/mc şi de cel de alertă de 240 μg/mc în staţia de
fond regional în data de 02.06.07 (ora 17 – 143,6 μg/mc; ora 18 – 243,5
μg/mc; ora 19 – 270,7 μg/mc; ora 20 - 223,0 μg/mc şi ora 21 – 127,7
μg/mc ).
9. Din inventarul anual al emisiilor în atmosferă emisiile totale de GES au
scăzut cu 6,9% în anul 2007 comparativ cu 2006.
10. În judeţul Iaşi, SC CET Iaşi SA–CET Iaşi II Holboca are în derulare
proiectul Joint Implementation (JI) - ”Creşterea eficienţei cazanelor de
la CET Iaşi II Holboca” în vederea creşterii eficienţei termice a cazanelor
şi reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră.
11. În judeţul Iaşi există 3 operatori economici care intră sub incidenţa
Anexei I a HG nr.780/2006 privind stabilirea schemei de comercializare a
certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră şi care deţin autorizaţie
privind emisiile de gaze cu efect de seră: SC CET Iaşi SA- CET Iaşi I, SC
CET Iaşi SA-CET Iaşi II Holboca, SC CERAMICA SA Iaşi”
2.1.2. Apa
Apele subterane din teritoriul periuban sunt de două categorii: captive
(de adâncime) şi libere.
Apele minerale de la Nicolina, cu importante calităţi terapeutice, au
favorizat apariţia şi dezvoltarea staţiunii balneare Nicolina.
Apele subterane libere includ strate acvifere fără presiune, cantonate în
depozitele secţionate de văi şi sub influenţa precipitaţiilor. Ele pot fi grupate în
următoarele unităţi hidrogeologice:
- Ape subterane de luncă, întâlnite în depozitele aluvionare ale râurilor
principale sub forma a două strate acvifere: unul principal cantonat în
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 32 din 201
nisipurile şi pietrişurile din baza şi unul secundar,lenticular şi discontinuu,
cantonat în depozitele de la suprafaţă. Sunt ape dure, bogate în săruri
solubile, considerate nepotabile conform STAS 1342/92. Luncile râurilor
secundare conţin un singur strat acvifer în baza aluviunilor, cu debite reduse
şi variabile, în cea mai mare parte necorespunzator calitativ.
- Ape subterane de terase, cantonate în nisipurile şi pietrişurile din baza
acestora. Sunt uşor alcaline, admise ca potabile, constituind principala sursă
de alimentare a localităţilor rurale situate pe terase. în trecut au fost folosite
şi pentru alimentarea parţială a oraşului laşi, în prezent funcţionând doar
captarea Ciric- Aroneanu.
- Ape subterane de interferenţă şi versanţi, cantonate în depozitele
deluvio-coluviale şi eluviale cuaternare, sau în intercalaţiile lenticulare
sarmaţiene. Au debite reduse şi variaţii mari pe verticală, sunt bogate în
săruri, fiind în general nepotabile sau la limita potabilităţii. Unele din aceste
ape care spală argile şi marne sarmaţiene bogate în săruri, dau ape
minerale cu compoziţii chimice variate şi mineralizări de la sub 1 g/l la 20
g/l. Astfel de izvoare minerale se întâlnesc la Gradina Botanică laşi, Breazu,
Victoria, Tomeşti, Bârnova. Exploatate ca ape de masă, prin îmbogaţire cu
CO2, sunt două izvoare din Gradina Botanică.
Apele de suprafaţă sunt reprezentate prin râuri şi lacuri.
Teritoriul Zonei Metropolitane laşi este limitat la extremitatea estică de
râul Prut, ce are ca afluent principal râul Jijia cu care confluează în zona
localităţii Chipereşti.
La rândul său, râul Jijia are ca principal afluent râul Bahlui.
Partea sudică a zonei este situată în bazinul superior al râului Bârlad,
afluent al râului Siret.
Alimentarea principală a râurilor provine din precipitaţii, fapt ce conduce
la variaţii mari de debite atât în cursul unui an cât si de la un an la altul.
Scurgeri permanente se înregistrează pe râul Prut, Bahlui şi Jijia, celelalte râuri
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 33 din 201
(Vasluieţul, Dobrovăţul, Rebricea (în zona de podiş) având un caracter
temporar sau semipermanent.
Calitatea apelor de suprafaţă
Apele de suprafaţă din teritoriul analizat formate din râuri şi lacuri,
reprezintă emisarii tuturor deversărilor de ape uzate, epurate sau neepurate.
Cele mai mari cantităţi de ape uzate sunt evacuate de Gospodăria
comunală din laşi care preia prin reţelele de canalizare şi deversează prin
staţiile de epurare orăşeneşti direct în emisar peste 90% din volumul total de
ape restituite.
Deversări directe în cursurile de apă mai mult sau mai puţin epurate mai
efectuează unele unităţi economice - S.C. "Avicola" Leţcani, S.C. "Antibiotice".
Ponderea cea mai mare o au indicatorii de mineralizare (reziduuri fix), după
care urmează substanţele organice (CBO5, CCOMn), suspensiile, substanţele
extractibile, detergenţi, ş.a.
Trebuie menţionat faptul că majoritatea obiectivelor industriale sunt
racordate la canalizările orăşeneşti, astfel încât apele uzate emise de acestea
se regăsesc în efluenţii evacuaţi de localităţile respective prin unităţile de
apă - canal.
Dintre obiectivele industriale cu rol determinant pentru calitatea apelor
uzate orăşeneşti sunt nominalizate: S.C. "Antibiotice" laşi, S.C. "Unirea" laşi,
S.C. "Terom", S.C. "Moldoplast", S.C. "Tepro", S.C. "laşitex", S.C. "Fortus"
laşi, S.C. "Lactis" laşi, S.C. "Vinia" ş.a.
Emisiile de substanţe poluante rezultate de la aceste unităţi s-au încadrat
în indicatorii de calitate avizaţi şi au înregistrat totodată scăderi ale cantităţilor
evacuate în anii 1999 - 2000 faţă de anii anteriori. Această situaţie se
datorează atât scăderii drastice a producţiei, cât şi unor măsuri pentru
îmbunătăţirea calităţii apelor evacuate.
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 34 din 201
În ultimii ani, ca urmare a încetării activităţii la o parte dintre operatorii
industriali sus-menţionaţi (Unirea SA, Terom SA, Moldoplast etc.), emisiile de
substanţe poluante au scăzut spectaculos.
Staţia de epurare laşi, deşi a dispus de investiţii pentru modernizare, nu
asigură epurarea întregului efluent de apă uzată, la parametrii de calitate
impuşi.
În afara surselor care deversează constant ape uzate în cursurile de
suprafaţă din cadrul Zonei Metropolitane mai pot fi menţionate ca surse cu
caracter temporar - accidental scurgerile de ape meteorice ce spală şi
antrenează substanţe poluante din zonele de depozitare a deşeurilor menaje şi
a dejecţiilor zootehnice.
Urmărind în timp evoluţia cazurilor de îmbolnăvire (cazul bolilor
transmise prin apă) se constată că:
- pentru municipiul laşi numărul cazurilor de îmbolnăvire cu
hepatită virală a urmărit o evoluţie continuu descendentă;
- numărul cazurilor de boală diareică acută pentru municipiul laşi
a crescut în mod constant din 2001 şi până în 2004;
- se constată şi o creştere explozivă a cazurilor de îmbolnăvire cu
hepatită virală la Rediu în 2003;
Per ansamblu, în 2004 a scăzut numărul cazurilor de îmbolnăvire
pentru bolile transmise prin apă (hepatită virală, boala diareică acută,
dizenterie, intoxicaţie cu nitraţi.)
Calitatea apelor subterane
În anul 2007, s-au prelevat probe şi au fost efectuate analize dintr-un
număr de 32 foraje din Rreţeaua Hidrogeologică Naţională din b.h. Prut.
Calitatea apei freatice rămâne în continuare majoritar
necorespunzătoare, procentul nepotabilităţii rămâne peste 80% din totalul
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 35 din 201
forajelor monitorizate. Se menţionează că această apreciere s-a făcut doar pe
baza indicatorilor fizico-chimici.
Cauzele probabile pentru care în majoritatea cazurilor apele freatice nu
corespund cerinţelor pentru a fi utilizate în scopuri potabile sunt următoarele:
o condiţiile de secetă hidrologică şi hidrogeologică din perioada mai –
septembrie 2007 au accentuat concentrarea poluanţilor şi astfel s-au obţinut
valori ridicate ale indicatorilor fizico-chimici ; o poluarea apelor de suprafaţă o
condiţiile si procesele hidrogeochimice naturale favorizând trecerea în soluţie a
diferiţilor anioni şi cationi; o dezvoltarea intensivă a agriculturii în ultimele
decenii cu utilizarea excesivă a îngrăşămintelor chimice pe 25 bază de azot şi
fosfor, şi a pesticidelor, a condus la acumularea în sol a unora dintre aceştia
(sau a produşilor de degradare); o efectele pasivităţii fostelor complexe
zootehnice de capacităţi mari privind măsurile de mediu; o particularităţile
climatice, hidrogeologice şi exploatarea sistemelor de irigaţii care au contribuit
la mineralizarea materiei organice din sol şi migraţia substanţelor rezultate din
aceste procese.
Consideraţii asupra poluării apelor subterane
În cursul anului 2007, au fost investigate şi un numãr de 13 foraje, care
fac parte din reţeaua de foraje de control a poluãrii apelor subterane, instituite
pe platformele unor beneficiari industriali importanţi. Pentru urmarirea gradului
de poluare a rezervelor subterane freatice datorită activităţilor antropice. Au
fost recoltate probe din 2 foraje de observaţie la C.E.T. II Holboca şi 11 foraje
la S.C. ANTIBIOTICE S.A. Iaşi.
Platforma “Antibiotice” a fost realizată în albia majoră a r. Bahlui pe
materiale de umplutură (argile, argile nisipoase în amestec cu fragmente de
piatră, cărămidă, beton, pietriş etc.).
Gama indicatorilor analizaţi, a fost diferenţiatã cuprinzând în principal
indicatorii de poluare specifici, rezultaţi din activitatea industrialã a platformei
respective.
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 36 din 201
Comparând rezultatele analizelor de laborator cu limitele maxime
admisibile din Legea nr. 458/2002 modificată şi completată prin Legea nr.
311/2004, s-a observat o impurificare a freaticului cu substanţe organice,
compuşi ai azotului, cloruri, sulfuri, fier, mangan si cupru.
În cursul anului 2007 s-au efectuat analize de substanţe
prioritare/prioritar periculoase (metale grele şi micropoluanţi organici) pentru
cele 2 foraje de urmărire a poluării de pe platforma industrială a CET II
HOLBOCA.
În anul 2007 prin reţeaua de monitoring de supraveghere s-a urmărit
starea calitativă a corpurilor de apă. In urma analizei calitative au rezultat
următoarele:
Calitatea apelor de suprafaţă a fost în mare măsură influenţată de
evacuările de ape uzate ale principalelor localităţi şi folosinţe situate în judeţul
Iaşi.
Calitatea apelor a fost influenţată şi de seceta hidrologică care a avut loc
în acest an, în perioada mai – septembrie şi care a contribuit la încărcarea
cursurilor de apă cu diverse substanţe poluante printr-o concentrare a
acestora.
Datorită gradului mare de amenajare al b.h. Prut, fenomenul de secetă a
fost contracarat, în aval de acumulări şi între acumulări, cu suplimentări de
debite, astfel încât să satisfacă debitele salubre şi servituţile pe cursurile de
râu, fapt datorită căruia şi calitatea apei în majoritatea secţiunilor nu a suferit
modificări esenţiale faţă de anul anterior.
În b.h. Prut indicatorii fier, mangan, cupru şi seleniu reprezintă o
încărcare de fond naturală, ceea ce determină valori ridicate ale acestor
indicatori în secţiunile de control analizate.
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 37 din 201
2.1.3. Solul
Fondul funciar în judeţul Iaşi în anul 2007
Categoria terenului % din judeţ Suprafaţă (ha) % din agricol,
neagricol
TERENURI AGRICOLE din
care :
69,46 380331
Arabil 46,86 256612 67,47
Păşuni şi fâneţe 19,69 107813 28,35
Patrimoniu viticol 1,81 9920 2,61
Patrimoniu pomicol 1,09 5984 1,57
TERENURI NEAGRICOLE din
care :
30,54 167227
Păduri 18,08 99022 59,24
Ape 2,32 12694 7,6
Drumuri 2,15 11770 7,05
Contrcţii 2,90 15903 9,46
Neprductiv 5,09 27838 16,65
TOTAL TEREN 547558
Din totalul arabil de 256612 ha
– suprafaţa cultivată în judeţul Iaşi în 2007 = 238147 ha
– suprafaţa necultivată = 18465 ha.
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 38 din 201
Repartiţia solurilor pe categorii de folosinţe în judeţul Iaşi în anul
2007
Nr. crt. Categoria de folosinţă Suprafaţa (ha)
1 Arabil 256612
2 Păşuni 85487
3 Fâneţe şi pajişti naturale 22326
4 Vii 9920
5 Livezi 5984
TOTAL AGRICOL 380331
Sursa : DADR IAŞI
Îngrăşăminte naturale şi chimice aplicate în anul 2007
Îngrăşăminte
aplicate (tone)
Îngrăşăminte naturale Îngrăşăminte chimice
Cantitate
aplicată (t)
Cantitate
(kg/ha)
Cantitate
aplicată (t)
Cantitate
(kg/ha)
Judeţ Iaşi
450800 28000 6275 62,72
Sursa : DADR IAŞI
În judeţul Iaşi, la nivelul anului 2007 a fost scoasă din circuitul agricol o
suprafaţă de 49,67 ha pentru curţi şi construcţii.
Repartiţia solurilor afectate de factori de degradare (anul 2007)
Factori de degradare Suprafaţa (ha)
Eroziune 167347
Alunecări de teren 66985
Inundabilitate 18866
Acidifiere 65463
Compactare -Judeţul
Iaşi Deficit de elemente nutritive 70296
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 39 din 201
Volum edafic redus -
Sărăturare 57810
Exces de umiditate în sol -
Gleizare 82268
Pseudogleizare 17849
Secetă periodică -
Terenuri nisipoase -
Sursa: DADR
Poluarea solurilor (ha) în anul 2007
Ramura
econ
Substanţa
poluantă
Total
judeţ
Industria
energiei
electrice
şi
termice
Industria
extractiv
ă
Indus
tria
meta
lurgică
feroasă
Indus
tria
chimi
că
Indus
tria
alimen
tară
Agricul
tura
Gopod
ăria
comun
ală
Alte
ram
uri
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Total, din
care
145,
03
Cenuşă,
zgură
40
Deşeuri
menajere
19,4
Nămoluri,
turte
filtrare
0,3 2,1 12
Dejecţii 37,25
Slamuri
Nămoluril
e de la
staţii de
epurare
18,2
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 40 din 201
Noroaie
miniere
Steril
Zgură,
cărămizi,
nisipuri
uzate
15,78
Soluri afectate de reziduuri zootehnice în judeţul Iaşi
Judeţ Unitate potenţial
poluatoare
Suprafaţa
afectata
(ha)
Cauza Măsuri de ecologizare
Iaşi SC Avicola SA –
ferma Leţcani
18 Dejectii Iazuri de pământ
bicompartimentate,cu dig
de pământ trapezoidal şi
şanţ perimetral de preluare
a scurgerilor şi miez de
argilă compactată
Iaşi Arcom
Internaţional
Company SRl
Tomeşti
3 Dejectii -
Iaşi Administraţia
Domeniilor
Statului Popricani
3 Dejectii Beci
Iaşi Administraţia 1 Dejectii Platforme împrejmuite cu
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 41 din 201
Domeniilor
Statului
Agroindustriala
Bucium
dig de pământ
Iaşi Administraţia
Domeniilor
Statului
Agroindustriala
Şerbeşti
1 Dejectii Platforme îmrejmuite cu dig
de pământ
Iaşi SCDCB Dancu 0,15 Dejectii Împrejmuire platforme cu
rigole şi şanţuri de pământ
Solul, ca rezultat al interacţiunii tuturor elementelor mediului şi suport al
întregii activităţi umane, este influenţat puternic de acestea, atât prin acţiuni
antropice cât şi ca urmare a unor fenomene naturale. Influenţele negative pe
care suportă solul datorită acestor acţiuni şi fenomene reprezintă ceea ce se
cunoaşte sub numele de poluarea şi degradarea solurilor.
Principalele cauze care contribuie direct sau indirect, la poluarea
solurilor sunt reprezentate de următoarele activităţi umane:
1.depunerea şi deversarea de sol a unor reziduri solide şi lichide;
2. administrarea de substanţe chimice pentru fertilizare sau pentru
combaterea dăunătorilor;
3. poluarea aerului cu gaze toxice şi pulberi.
Marea majoritate a depozitelor de deşeuri de pe teritoriul celor 13
comune sunt necontrolate şi neamenajate, sau numai parţial amenajate,
constituind surse de poluare a solului şi nu numai a solului.
Reziduurile de orice fel rezultate din multiplele activităţi umane constituie
o problemă de o deosebită actualitate datorită atât creşterii continue a
cantităţilor şi felurilor acestora (care prin degradare şi infestare în mediul
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 42 din 201
natural prezintă un pericol pentru mediul înconjurător şi sănătatea populaţiei),
cât şi însemnatelor cantităţi de materii prime, materialele refolosibile şi
energie care pot fi recuperate şi introduse în circuitul economic.
1. În Z.M. Iaşi au fost inventariate arealele cu soluri poluate, împreună
cu OSPA Iaşi (Oficiul de Studii Pedologice şi Agrochimice) cu ajutorul datelor
puse la dispoziţie de către administraţiile publice şi operatorii economici.
Inventarul include: localizarea, tipul de poluare, suprafaţa şi gradul de afectare
pentru fiecare sit contaminat în parte. Monitorizarea siturilor contaminate, în
cazul, agenţilor economici din industrie se face pe baza analizelor standard de
laborator şi a analizelor standard de apă freatică, poziţionate în punctele cheie
(aval şi amonte de sit) pentru evaluarea migraţiei poluanţilor.
2. Expertizările efectuate pentru soluri cu folosinţă agricolă au evidenţiat
lipsa poluării chimice.
3. Reducerea activităţii industriale şi aplicarea măsurilor prevăzute în
programele de conformare, a determinat diminuarea suprafeţelor de sol
afectate de poluarea generată de activitatea agenţilor economici.
4. Zone vulnerabile din punct de vedere ecologic sunt terenurile afectate
de alunecări active şi semiactive de teren, de eroziune foarte puternică şi
excesivă, Aceste terenuri necesită măsuri radicale de reconstrucţie ecologică
prin împădurire şi proiecte de ameliorare antierozionale şi pedoameliorative.
5. Poluarea cu pulberi şi posibile spulberări de material pulverulent din
depozitul de zgură şi cenuşă constituie principalele surse de poluanţi pentru
solul din zona de influenţă a SC CET Iaşi SA. În studiul efectuat de ICPA
Bucureşti siturile de monitorizare au fost situate la distanţe de 0,3 până la 3,5
km de coşul de evacuare a gazelor, pe direcţii diferite pentru a surprinde
efectele polurii coroborate cu caracteristicile naturale ale solurilor. Concluzia
acestui studiu a fost că efectele polurii produse de CET II Holboca asupra
solului sunt relativ reduse comparativ cu arealele din jurul marilor centrale
care funcţionează pe cărbune. Conţinutul în metale grele zinc şi cupru rezultate
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 43 din 201
din spulberarea materialului pulverulent din haldă determină o poluare
moderată şi slabă la sud şi nord-vest de CET. Conţinutul de plumb, cadmiu şi
mangan se încadrează în valori normale.
Din activitatea desfăşurată pe amplasamentul CET Iaşi II rezultă atât
deşeuri nepericuloase cât şi deşeuri periculoase. Societatea are un depozit
propriu în care se efectuează eliminarea zgurii şi cenuşii rezultate din arderea
combustibilului solid, precum şi şlamul rezultat din tratarea apei industriale cu
sulfat feros, var şi adjuvant (dacă este cazul), în staţiile de tratare chimică a
apei din cele dou centrale. Şlamul rezultat din activitatea CET Iaşi II se
transportă în sistem hidraulic, odată cu zgura şi cenuşa, iar cel de la CET Iaşi I
se transportă cu vidanja şi se deversează în compartimentul aflat în funcţie.
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 44 din 201
Situri industriale poluate şi surse majore de poluare în ZMI
Unitatea Numeproprietar/detinător sitcontaminat
Natura poluant Tipul activ.ce aprovocatpoluarea
Suprafata (ha)
Localizarea
ConsiliulLocalMunicipalIasi/SCSALUBRISSA Iasi
hidrocarburi, metalegrele, fenoli,substanteextractibile,substantaorganica(CCOCr),fosfor total,sulfuri,
DepozitareaDSU
12 DN 28Iasi-Albita,km 1,2
CONSILIULLocalTomesti/Reg. Autonomaapa-canalIasi/ConsiliulLocalTomesti
Nămol umed Epurare apeuzate
18,9 Com.Tomeşti
CL Iaşi/ SCCET SA
Cenuşi, zguri, săruri Industrieenergetică
40 ŞoseauaIaşi –Ungheni, km 13,confluenţaraurilorJijia siBahlui
ZMI
S.C.ANTIBIOTICE S.A.IASI
substantaorganica,metale
grele,azotati,azotitisubstanta organica,azotati,azotiti
ind. chimica
0,3
43,29
ValeaLupului-Iasi
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 45 din 201
S.C.FORTUSS.A.
dioxid desiliciu,metaltopit,oxizi demetale- Si-Al,MCadioxid desiliciu,metaltopit,oxizi demetale- Si-Al,MCa
industriemetalurgica
5,232
30,637
-haldaindustrialaCiurea,com.Ciurea
Vecinatateade vestFORTUS
S.C. MITTALSTEEL IASI
-hidrocarburipetroliere;metale:Fe,Zn,Pb,
Ţunder şi şlam
activitateindustriala-ind.metalurgica:fabricare tevi siprofile dinbenzi deotel, zincaretevi siprofile
depozitaredeşeuriindustriale
50,3
0,3
CaleaChişinăului nr132,Iaşi
StrAurelVlaicu
SCDCBDancu
Substanţe organiceîn descompunere
Creştere,exploataretaurine
0,15 Dancu
S.C.AvicolaIasi S.A.
Substanţă organicăşi amoniu, metalegrele
Creştereapăsărilor
18,5 ComLeţcani
(Prelucrare după raportul anual de mediu de la Agenţia pentru Protecţia
Mediului Iaşi)
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 46 din 201
2.1.4. Biodiversitate
Biodiversitatea sau diversitatea biologică este varietatea
spectaculoasă a vieţii de pe planeta noastră; include totalitatea plantelor,
animalelor şi ecosistemelor de pe Terra, precum şi interacţiunile dintre
acestea.
Umanitatea este în întregime dependentă de plante, animale şi alte
organisme care fac parte din diversitatea biologică a lumii.
Rolurile esenţiale ale diversităţii biologice includ:
- Calitatea aerului pe care îl respirăm
- Provizii de bunuri – hrană, combustibil,fibre, apă proaspătă, medicamente
- R eglarea climei, a inundaţiilor, a bolilor, a calităţii apelor
- Roluri auxiliare: formarea solurilor, circuitul nutrienţilor, producţia primară
- Roluri culturale: estetic, educaţional, recreativ, psihologic, spiritual.
Pe teritoriul judeţului Iaşi au fost inventariate:
- 14 habitate de importanţă comunitară europeană (menţionate în
anexa 2 a OUG 57/2007);
- 8 specii de floră sălbatică de interes comunitar european (menţionate
în anexele 3b, 4a şi 5a ale OUG 57/2007);
- 175 specii de floră sălbatică de interes naţional (menţionate în anexa
3b a OUG 57/2007, lista roşie naţională, convenţii internaţionale);
- 102 specii de faună sălbatică de interes comunitar european
(menţionate în anexele 3b, 4a şi 5a ale OUG 57/2007);
- 103 specii de faună sălbatică de interes naţional (menţionate în
anexele 4b şi 5b ale OUG 57/2007, lista roşie naţională, convenţii
internaţionale).
Pentru protecţia şi conservarea biodiversităţii în eşantioane
reprezentative de habitate precum şi pentru protecţia şi conservarea speciilor
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 47 din 201
strict protejate prin lege, pe teritoriul judeţului Iaşi sunt declarate (vezi fig. 3 şi
4) şi tabelul 75:
-27 de rezervaţii - 24 rezervaţii naturale şi 3 rezervaţii ştiinţifice –
însumând o suprafaţă totală de 5330,59 ha;
- 22 de situri Natura 2000, cu o suprafaţă totală de cca. 70 000 ha:
- 18 situri de tip SCI – Situri de Importanţă Comunitară, declarate pentru
conservarea habitatelor de importanţă comunitară şi a speciilor de importanţă
comunitară, altele decât păsări;
- 4 de tip SPA – Arii de Protecţie Specială Avifaunistică, declarate pentru
conservarea speciilor de păsări de importanţă comunitară.
Conform Raportului privind starea mediului pentru anul 2007, elaborat
de către Agenţia pentru Protecţia Mediului Iaşi din patrimoniul natural al ZM
Iaşi fac parte următoarele :
Grădina Botanică a fost înfiinţată la Iaşi în anul 1856, sub organizarea
medicului şi naturalistului Anastasie Fătu. Suprafaţa actuală este de aproape
100 ha şi cuprinde cca 2000 specii de arbori şi arbuşti. Este cea mai mare
grădină botanică din ţarăşi una dintre cele mai mari din Europa. Sectorul Sere
cuprinde 12 compartimente fiecare având specificul ei: plante mediteraneene,
tropicale, subtropicale (cactuşi, palmieri, bananieri, citrice etc.), numeroase
flori ornamentale (azalee, camelii, crizanteme, orhidee etc.) şi o colecţie de
cicadaceae (fosile vii). Sectorul ornamental are o suprafaţă de 4,5 ha şi
conţine 2200 de taxoni în exemplare unice sau grupaţi în colecţii, în număr de
25. Acesta dispune de o gamă largăde plante decorative, ierboase şi lemnoase,
care constituie expoziţie cu caracter permanent. Sectorul Rozariu
însumează800 soiuri de trandafiri nobili.
Parcul Copou – amenajat în anul 1834 prin decizia luată de către
domnitorul Mihail Sturdza, fiind prima grădină publică din Iaşi în care să aibă
acces toţi locuitorii.
Rezervaţia paleontologică Repedea – este amplasată în apropierea
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 48 din 201
Releului de televiziune pe dealul Repedea, unde se află un afloriment şi unele
cariere de piatră care scot la lumină rocile calcaroase şi gresii calcaroase
puternic fosilifere datate aparţinând Sarmaţianului (aproximativ 10 milioane
ani). Dealul Repedea prezintă importanţăşi sub aspectu vegetaţiei, faunei,
morfologiei reliefului şi a peisajului, datorită poziţiei sale la limita Podişului
Central Moldovenesc cu Câmpia Moldovei şi a contactului dintre silvostepăşi
pădure. Din aceste motive zona a fost declarată rezervaţie naturalăşi pusă în
protecţie prin Hotărâre a Consiliului de Miniştri în 1955 şi prin Hotărârea
Consiliului Judeţean Iaşi în anul 1994. Prin frumuseţea peisajului, a reliefului şi
a naturii, Dealul Repedea a devenit punct de atracţie al turiştilor şi zonăde
refugiu pentru populaţia Iaşului. Alte obiective: Pădurea şi lacul Ciric, Parcul
Expoziţiei, Pădurea Breazu.
Turismul practicat neorganizat exercită presiuni asupra biodiversităţii în zonele
de agrement şi rezervaţii (Repedea) prin poluare cu deşeuri.
1. Zone şi situri naturale protejate
Prin Hotărârea nr. 8/1994 a Consiliului judeţean laşi, au fost identificate,
inventariate şi delimitate, arii şi situri naturale din judeţul laşi. De asemenea,
au fost inventariate speciile de plante şi animale ocrotite (vulnerabile şi
periclitate).
Prin P.A.T.N - secţiunea lll-a şi Legea 5/2000 au fost stabilite zonele
naturale de importanţă naţională, fiind selecţionate din cadrul inventarului
judeţean menţionat, acele valori considerate patrimoniu naţional.
În Zona Metropolitană sunt prezente 7 arii protejate de interes naţional,
prezentate în tabelul următor:
Zone protejate de importanţă naţională
Nr.
crt.
Denumirea obiectivului protejat
(Rezervaţii şi monumente ale
Localizare (comună,
oraş)
Suprafaţa
(ha) '
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 49 din 201
1 Pădurea Uricani corn. Miroslava 68,00
2 Pădurea Poieni - Cărbunăriei corn. Schitu Duca 9.20
3 Fâneţele seculare Valea lui David corn. Miroslava 46,36
4 Locul fosilifer Dealul Repedea corn. Bârnova 5,80
5 Balta Teiva - Vişina corn. Popricani 6,90
6 Râul Prut corn. Bivolari, Trifeşti,
Probota, Victoria,
Golăeşti, Juţora,
Prisăcani, Grozeşti,
4.316,00
7 Acumularea Chiriţa municipiul laşi 78,00
În vederea promovării unui proces continuu de protecţie şi conservare
a naturii şi biodiversităţii judeţului, în spiritul alinierii politicii şi protecţiei de
mediu la directivele Uniunii Europene şi cu respectarea acordurilor şi
convenţiilor internaţionale, se prevede extinderea ariilor naturale protejate,
după cum urmează:
- reconstrucţia ecologică a vechiului curs al râului Jijia între localităţile
Victoria şi Gorban, ca şi a zonei de bălţi adiacente, în vederea refacerii
faunei de păsări şi peşti şi unei posibile rezervaţii - termen scurt, mediu,
lung:
- declararea ca parc dendrologic a zonei plantate limitrofe căminelor
studenţeşti Târguşor Copou - laşi - termen scurt.
În prezent râul Prut este rezervaţie naturală şi sit Natura 2000 pentru
protecţia habitatelor şi altor specii cu excepţia păsărilor pe toată lungimea sa
din Judeţul Iaşi.
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 50 din 201
2. Zone şi situri construite protejate
Zona Metropolitană laşi se caracterizează printr-o densitate deosebită
a valorilor de patrimoniu construit de importanţă naţională, conform listei cu
monumente istorice, de arhitectură, arheologice memoriale.
Planul de amenajare a teritoriului naţional - secţiunea III - B - stabileşte
pentru judeţul laşi următoarele valori de patrimoniu cultural de interes naţional
(cu valoare naţională excepţională):
I. Monumente şi ansambluri de arhitectură
a) Ansambluri curţi domneşti ruinate:
Vestigiile curţii Domneşti – laşi
b)Clădiri civile urbane: Casa Dosoftei, Casa Başotă
- Palatul Rosetti – Roznovanu
- Palatul domnitorului Alexandru loan Cuza
- Teatrul Naţional
- Palatul Culturii
c) Biserici şi ansambluri mănăstireşti:
- Biserica domnească Sfântul Nicolae
- Biserica Mănăstirească Golia
- Biserica Trei Ierarhi
- Biserica Sfântul Sava
- Biserica Barnovschi
- Ansamblul Mănăstirii Galata
- Ansamblul Mănăstirii Cetăţuia
- Ansamblul mănăstirii Frumoasa
- Ansamblul Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei: Catedrala întâmpinarea
Domnului, Biserica Sfântul Gheorghe, Palatul Mitropoliei, clădirile
administrative.
- Ansamblul Mănăstirii Bârnova Biserica fostului Schit Hlincea Biserica
Sfântul Spiridon (Rotundă) Sinagoga Mare
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 51 din 201
II. Monumente şi situri arheologice
a) Monumente medievale identificate pe baza cercetărilor arheologice:
- Ansamblul de vestigii medievale din vatra oraşului laşi
Pentru protecţia şi conservarea tuturor valorilor de patrimoniu
construit se impune cu prioritate:
- instituirea perimetrelor de protecţie în jurul fiecărui
obiectiv pe o rază de 100 m în localităţile urbane, 200 m în
localităţile rurale şi 500 m în afara localităţilor, până la elaborarea
unor studii de specialitate de delimitare a zonei protejate;
- lucrări de întreţinere, reparaţii, consolidări, cu prioritate la
monumentele avariate şi degradate, pe baza unor programe
ferme, continuarea lucrărilor de restaurare – reparare începute;
- schimbarea destinaţiei unor obiective utilizate în prezent
neadecvat, valorificarea lor în scop, cultural şi turistic;
- reactualizarea şi completarea listei monumentelor din judeţul
laşi, cu stabilirea valorii şi regimului juridic.
2.1.5. Patrimoniul cultural
Patrimoniul cultural al Municipiului Iaşi este impresionant, incluzând situri
arheologice, case memoriale, monumente istorice şi arhitecturale, complexe
muzeale.
Valoarea culturală a Iaşului este atestată de prezenţa unui număr
impresionant de instituţii reprezentative pentru acest domeniu:
• Muzee: Muzeul Literaturii române, Muzeul Teatrului, Muzeul Etnografic al
Moldovei, Muzeul de Istorie a Moldovei, Muzeul de Artă, Muzeul Unirii,
Muzeul Ştiinţei şi Tehnicii "Ştefan Procopiu", Muzeul "Mihai Eminescu",
Muzeul "Mihail Kogălniceanu";
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 52 din 201
Catedrala Mitropolitană
• Monumente arhitectonice şi de o mare importanţă istorică: Palatul
Culturii, Catedrala Mitropolitană (Mitropolia Moldovei şi Bucovinei),
Palatul Culturii
Mânăstirea Trei Ierarhi
• Biserica "Trei Ierarhi", Biserica "Sfîntul Nicolae Domnesc", Mănăstirea
Galata, Mănăstirea Golia, Mănăstirea Cetăţuia, Casa Dosoftei, Palatul
domnesc de la Ruginoasa;
• Case memoriale: Bojdeuca lui Ion Creangă, Casa Mihail Sadoveanu, Casa
George Topârceanu, Casa Otilia Cazimir, Casa Mihai Codreanu
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 53 din 201
• Instituţii culturale: Universitatea „Al.I. Cuza”, Biblioteca Centrală
Universitară „Mihai Eminescu”, Biblioteca Judeţeană „Gh. Asachi”, Teatrul
Naţional „Vasile Alecsandri”, Teatrul „Luceafărul”, Opera Română,
Filarmonica „Moldova”, Universitatea de arte „George Enescu”, Casa de
Cultură a Studenţilor, Casa de Cultură a Sindicatelor, Casa de Cultură a
Municipiului Iaşi;
Universitatea Al I Cuza Filarmonica Moldova
Casa Dosoftei Palatul Roznovanu Iaşi
(în prezent sediul Primăriei Mun. Iaşi)
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 54 din 201
• Centre culturale externe: Centrul Cultural Francez, Centrul Cultural
German "Goethe Zentrum", Centrul Cultural Britanic (British Council), Centrul
Cultural al Americii Latine şi Caraibelor, Centrul Cultural Elen "Panellinion".
Activităţi de cercetare se desfăşoară în prezent în cadrul universităţilor
ieşene Universitatea Al. I. Cuza Iaşi, Universitatea Tehnică Gh Asachi, USAMV,
în Parcul Tehnologic Tenopolis Iaşi, precum şi în centre de cercetare private.
Universitatea Al. I. Cuza Iaşi
Departamentul de Cercetare şi Managementul Proiectelor (DCMP) a luat
fiinţă prin Hotărârea Senatului Universităţii “Alexandru Ioan Cuza” Iaşi (UAIC)
din 22.04.2004 având următoarele obiective:
- Afilierea universităţii la un sistem integrat de informare privind strategiile de
cercetare ştiinţifică
- Stimularea şi orientarea programelor de cercetare ştiinţifică complexă
(interdisciplinară), spre tehnologii performante în concordanţă cu priorităţile
naţionale, europene şi internaţionale.
- Transformarea într-un pol de informare şi diseminare a informaţiilor şi
bunelor practici în managementul proiectelor (de cercetare, de finantare,
granturi naţionale şi europene, apeluri Phare, PC6, PC7)
- Promovarea cercetării ştiinţifice din Universitate pentru creşterea vizibilităţii
rezultatelor înregistrate.
- Evaluarea periodică a stadiului cercetării ştiinţifice, în scopul identificării
potenţialului de cercetare ştiinţifică, a direcţiilor prioritare, precum şi în
scopul restructurării strategiilor.
- Participarea la elaborarea strategiilor şi priorităţilor privind cercetarea
ştiinţifică la nivelul Universităţii, regional, naţional şi internaţional.
Universitatea Tehnică Gh Asachi Iasi
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 55 din 201
- Centrul de cercetare "Ingineria mediului şi evaluarea impactului", ce
cuprinde colectivele a 3 catedre: Ingineria şi Managementul Mediului,
Inginerie Chimică şi Inginerie Organică şi Biochimică, acreditat de CNCSIS
in anul 2001.
- Centrul de Cercetari în Inginerie Civilă
- Centrul de Cercetare în Inginerie Seismică
- Centrul de Cercetări pentru Geotehnică, Fundaţii şi Infrastructuri în
Ingineria transporturilor
- Cercetări avansate privind obţinerea materialelor compozite cu ranfort sub
formă de particole şi ranfort stratificat
- CERFS – Centrul de excelenţă pentru educaţie şi cercetare în sisteme fuzzy,
sisteme inteligente şi inginerie biomedicală
- CEP – Grup de cercetare pentru electronică de putere
- COSEN – Colectivul de circuite şi sisteme electronice neliniare
- TELECOM – Grup de cercetare în telecomunicaţii
- MODSIMNAHO – Centrul de cercetare pentru modelare şi simulare în
nanoelectronică
Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Iaşi
- Centrul de Cercetări Agronomice Iaşi (cod de identificare 163/26.01.2001 şi
certificat nr. 24/CC-B) este un organism academic fără personalitate juridică
care a luat fiinţă din necesitatea obiectivă de a asigura suport logistic şi de a
focaliza demersurile ştiinţifice ale corpului profesoral, studenţilor de la
Facultatea de Agricultură din Iaşi şi ale specialiştilor în domeniul agricol din
Moldova, inclusiv prin oferirea de informaţii la zi despre oportunităţile de
finanţare prin programe naţionale şi internaţionale. www.univagro-iasi.ro
Parcul Tehnologic Tehnopolis
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 56 din 201
Parcul Stiintific si Tehnologic "TEHNOPOLIS" Iasi s-a constituit in scopul
utilizarii rezultatelor activitatii de cercetare, aplicarii tehnologiilor avansate din
economie si cresterea participarii institutiilor de invatamant superior la
procesul de dezvoltare economico-sociala prin stiinta si tehnologie. Domeniile
prioritare de dezvoltare ale parcului stiintific si tehnologic "TEHNOPOLIS" Iasi
sunt: Tehnologia informaţiei, Audio vizual, Biotehnologiile, Industria
alimentară.
Institute de Cercetare:
- Institutul de Cercetări Biologice Iasi
- Institutul de Cercetare şi Inginerie Tehnologică FIBRESIN Iaşi
- Institutul de Cercetări şi Producţie Electrotehnică ICPE Trafil Iaşi
- Institutul de Chimie Macromoleculară Petru Poni Iaşi
- Institutul National de Cercetare şi Dezvoltare pentru Fizica Tehnică
- Institutul de Cercetări Economice şi Sociale Gh Zane Iaşi
2.1.6. Sănătate umană
Structura populaţiei din Zona Metropolitană Iaşi :
- 1992: 49,02% bărbaţi şi 50,98% femei
- 2002: 47,93% bărbaţi şi 52,07% femei
- 2007 (01.01.2007) : 48,14% bărbaţi şi 51,86% femei
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 57 din 201
0
50000
100000
150000
200000
250000
300000
350000
400000
450000
1992 2002 2007 1992 2002 2007 1992 2002 2007
Total populatie Masculin Feminin
Structura populatiei in ZMI
Total urbanTotal ruralTotal general ZMI
Pentru anul 2007 (01.07.2007) structura populaţiei Judeţul Iaşi a fost
următoarea :49,3% bărbaţi şi 50,7% femei
Pagina 58 din 201
Structura populaţiei pe sexe:
Total Masculin FemininNrcrt
Localitate
1992 2002 2007 1992 % 2002 % 2007 % 1992 % 2002 % 2007 %
1 MunicipiulIaşi
344.425 320.888 303.979 167.687 48,69 151.812 47,31 144.228 47,45 176.738 51,31 169.076 52,69 159.751 52,55
2 Aroneanu 2.376 2.884 2.967 1.181 49,71 1.469 50,94 1.524 51,37 1.195 50,29 1.415 49,06 1.443 48,63
3 Bârnova 2.935 3.935 4.304 1.487 50,66 1.971 50,09 2.173 50,49 1.448 49,34 1.964 49,91 2.131 49,514 Ciurea 8.043 10.092 10.660 4.100 50,98 5.119 50,72 5.462 51,24 3.943 49,02 4.973 49,28 5.198 48,76
5 Holboca 11.123 11.662 12.474 5.642 50,72 5.852 50,18 6.299 50,50 5.481 49,28 5.810 49,82 6.175 49,50
6 Leţcani 5.874 6.620 6.744 2.973 50,61 3.347 50,56 3.402 50,44 2.901 49,39 3.273 49,44 3.342 49,56
7 Miroslava 5.911 8.073 8.936 3.017 51,04 4.086 50,61 4.517 50,55 2.894 48,96 3.987 49,39 4.419 49,458 Popricani 5.537 6.735 7.433 2.844 51,36 3.389 50,32 3.710 49,91 2.693 48,64 3.346 49,68 3.723 50,099 Rediu 3.369 3.421 3.874 1.677 49,78 1.739 50,83 1.940 50,08 1.692 50,22 1.682 49,17 1.934 49,92
10 SchituDuca
3.909 4.337 4.459 1.965 50,27 2.215 51,07 2.267 50,84 1.944 49,73 2.122 48,93 2.192 49,16
11 Tomeşti 11.245 11.866 12.280 5.713 50,80 5.933 50,00 6.227 50,71 5.532 49,20 5.933 50,00 6.053 49,29
12 Ungheni 3.567 3.989 4.190 1.773 49,71 2.019 50,61 2.124 50,69 1.794 50,29 1.970 49,39 2.066 49,31
13 ValeaLupului
2.078 3.075 3.737 1.054 50,72 1.508 49,04 1.890 50,58 1.024 49,28 1.567 50,96 1.847 49,42
14 Victoria 3.771 4.293 4.399 1.908 50,60 2.146 49,99 2.209 50,22 1.863 49,40 2.147 50,01 2.190 49,78
Totalurban
344.425 320.888 303.979 167.687 48,69 151.812 47,31 144.228 47,45 176.738 51,31 169.076 52,69 159.751 52,55
Total rural 69.738 80.982 86.457 35.334 50,67 40.793 50,37 43.744 50,60 34.404 49,33 40.189 49,63 42.713 49,40
TotalgeneralZMI
414.163 401.870 390.436 203.021 49,02 192.605 47,93 187.972 48,14 211.142 50,98 209.265 52,07 202.464 51,86
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 59 din 201
Densitatea populaţiei în ZMI la nivel de ani 2002 şi 2007
Nrcrt
Localitatea
2002 2007
Nr locuitori Densitate(loc/km2)
Nrlocuitori
Densitate(loc/km2)
1 MunicipiulIaşi
320.888 3367,157 303.979 3199,726
2 Aroneanu 2.884 73,945 2.967 89,9093 Bârnova 3.935 95,463 4.304 104,414
4 Ciurea 10.092 211,484 10.660 223,3865 Holboca 11.662 196,435 12.474 210,1066 Leţcani 6.620 113,066 6.744 115,183
7 Miroslava 8.073 97,772 8.936 108,2238 Popricani 6.735 97,242 7.433 107,320
9 Rediu 3.421 79,189 3.874 89,67510 Schitu
Duca4.337 36,142 4.459 37,158
11 Tomeşti 11.866 319,752 12.280 330,908
12 Ungheni 3.989 86,454 4.190 90,81013 Valea
Lupului3.075 236,538 3.737 287,461
14 Victoria 4.293 69,064 4.399 70,769
TotalZMI
401.870 497,363 390.436 483,212
Profilul ocupaţional al zonei:
În ceea ce priveşte profilul ocupaţional al populaţiei, localităţile zonei
metropolitane pot fi grupate astfel:
-Municipiul laşi, cu profil mixt;
-sectoarele secundar (industrie) şi terţiar (servicii) comunele: Leţcani,
Holboca, Tomeşti, Miroslava, Rediu şi Valea Lupului;
- turism: Schitu Duca, Bârnova;
-comunele metropolitane: Ciurea, Popricani, Schitu-Duca, Ungheni,
Victoria cu profil preponderent agricol, completat de comerţ.
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 60 din 201
Nivelul de saracie - Municipiul Iaşi :
- persoane beneficiare de ajutor social, conform Legii nr 115/2006 pentru
completarea Legii nr.416/2001 privind venitul minim garantat - 676
beneficiari, respectiv 523 ajutoare sociale platite la nivelul lunii octombrie
2008;
- pensionarii agricultori - 345 persoane (cu o pensie de pana la 350
lei).
Pentru cele două categorii mai sus mentionate se aplică din 2008 şi
prevederile H.G. nr.410/2008 privind furnizarea de produse alimentare (zahar
şi faină) din stocurile de intervenţie comunitară.:
- în evidenţele Direcţiei de Asistenţă Comunitară Iaşi, există un număr de
aproximativ 11.000 pensionari, cu vârsta sub 65 ani, cu o pensie până la suma
de 500 lei (salariul de baza minim brut pe ţară garantat în plată - H.G.
nr.1507/2007). Aceştia beneficiază de gratuitate pe mijloacele de transport
urban, conform H.C.L. Iaşi nr.159/2008.
- în categoria "persoanelor fără adăpost" sunt înregistrate aproximativ
110 persoane cazate temporar in Adapostul Primăriei Municipiului Iasi, dar pot
fi incluse şi persoanele beneficiare de ajutor social inregistrate la "fără
domiciliu" (cu carte provizorie pe municipiul Iaşi) - 43 persoane sau cu adresa
în fapt în zona Şes Bahlui/Cicoarei - 15 persoane (în construcţii fără autorizaţii,
fără forme legale).
- se mai pot înregistra zone cu persoane defavorizate, în general chiriaşi
în imobile retrocedate/ce urmeaza a fi retrocedate - zona Centru - Cuza- Voda
- 67 familii, zona Centru - Trei Ierarhi-Uzinei - Roşcani - 20 familii, zona
Centru Agatha Bârsescu - Cloşca - 71 familii, zona Elena Doamna - Tătăraşi -
69 familii, zona Pacurari: 43 familii, chiriaşi sau proprietari în imobilul din
Bld.N.Iorga nr.4A, Bl.M2: 82 persoane singure şi/sau familii, chiriaşi în imobilul
din std.Grădinari - Cămin SALUBRIS/CITADIN: 40 familii.
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 61 din 201
- o problemă importantă pentru municipalitatea ieşeană o constituie lipsa
acută de locuinţe sociale, fenomen contracarat în prezent prin demararea unor
proiecte cu privire la construirea unor locuinţe sociale în zona Metalurgie.
Mediul rural se caracterizează printr-o pondere relativ ridicată a a
persoanelor defavorizate şi a celor care beneficiază de ajutor social conform
Legii 416/2001, dar şi printr-un număr mare de copii daţi în plasament
maternal. Din punct de vedere al serviciilor sociale oferite, fiecare unitate
administrativă locală are un departament care are ca atribuţiuni prevenirea/
combaterea fenomenelor sociale negative.
Mişcarea naturală a populaţiei în primele 9 luni ale anului 2007 (rate la
1000 locuitori)
Judeţul Natalitate Mortalitate Sporul natural
Iaşi 12,8 9,8 3,0
Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Iaşi
Din punct de vedere al riscurilor asupra sănătăţii umane trebuie
precizate :
- modul de gestiunea al deşeurilor menajere şi din agricultură;
- calitatea aerului;
- calitatea apei de băut.
Efectele poluării aerului asupra stării de sănătate
Nu sunt date de morbiditate în rândul populaţiei corelate cu poluarea
aerului.
Efectele poluării apei asupra stării de sănătate
Indicatori cu impact asupra sănătăţii la nivelul judeţului Iaşi (nr. cazuri de
îmbolnăviri în anul 2007)
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 62 din 201
Dizenterii Hepatită A BDA Tuberculoză Febră
tifoidă
Judeţul
Nr. cazuri Nr. cazuri Nr. cazuri Nr. cazuri Nr. cazuri
Iaşi 43 485 836 1146 0
BDA= boală diareică acută
Sursa: ASP Iaşi
Efectele gestionării deşeurilor asupra stării de sănătate
După provenienţa lor, deşeurile urbane includ:
- deşeuri menajere de la populaţie;
- deşeuri menajere de la agenţii economici;
- deşeuri stradale.
Procentual, ponderea deşeurilor urbane în totalul deşeurilor generate în
judetul Iaşi a crescut în ultimii ani, deoarece cantităţile de deşeuri industriale,
deşeurile din agricultură şi zootehnie au scăzut foarte mult.
Deşeurile urbane sunt eliminate prin depozitare.
În fiecare localitate a judeţului există cel puţin un depozit pentru
eliminarea deşeurilor municipale,care constituie o sursă de contaminare a
factorilor de mediu şi de disconfort pentru populaţie.
Conform Planului de implementare a Directivei 1999/31/CE privind
depozitarea deşeurilor, inchiderea şi ecologizarea depozitelor rurale se va
finaliza până la data de 16.07.2009.
La nivelul anului 2007 situatia depozitelor de deşeuri din judetul Iaşi era
următoarea:
Depozite neconforme din mediul rural
Judeţul Numărul Data de închidere
Iaşi 420 2009
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 63 din 201
Cantitatea de deşeuri orăşeneşti generată pe cap de locuitor –
tone/cap de locuitor
Judeţul 2003 2004 2005 2006 2007
Iaşi 0,28 0,37 0,47 0,46 0,38
Marea majoritate a depozitelor de deşeuri de pe teritoriul celor 13
comune sunt necontrolate şi neamenajate, sau numai parţial amenajate,
constituind surse de poluare a solului şi nu numai a solului.
Reziduurile de orice fel rezultate din multiplele activităţi umane constituie
o problemă de o deosebită actualitate datorită atât creşterii continue a
cantităţilor şi felurilor acestora (care prin degradare şi infestare în mediul
natural prezintă un pericol pentru mediul înconjurător şi sănătatea populaţiei),
cât şi însemnatelor cantităţi de materii prime, materialele refolosibile şi energie
care pot fi recuperate şi introduse în circuitul economic.
1. În Z.M. Iaşi au fost inventariate arealele cu soluri poluate, împreună
cu OSPA Iaşi (Oficiul de Studii Pedologice şi Agrochimice) cu ajutorul datelor
puse la dispoziţie de către administraţiile publice şi operatorii economici.
Inventarul include: localizarea, tipul de poluare, suprafaţa şi gradul de afectare
pentru fiecare sit contaminat în parte. Monitorizarea siturilor contaminate, în
cazul, agenţilor economici din industrie se face pe baza analizelor standard de
laborator şi a analizelor standard de apă freatică, poziţionate în punctele cheie
(aval şi amonte de sit) pentru evaluarea migraţiei poluanţilor.
2. Expertizările efectuate pentru soluri cu folosinţă agricolă au evidenţiat
lipsa poluării chimice.
3. Reducerea activităţii industriale şi aplicarea măsurilor prevăzute în
programele de conformare, a determinat diminuarea suprafeţelor de sol
afectate de poluarea generată de activitatea agenţilor economici.
4. Zone vulnerabile din punct de vedere ecologic sunt terenurile afectate
de alunecări active şi semiactive de teren, de eroziune foarte puternică şi
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 64 din 201
excesivă, Aceste terenuri necesită măsuri radicale de reconstrucţie ecologică
prin împădurire şi proiecte de ameliorare antierozionale şi pedoameliorative.
5. Poluarea cu pulberi şi posibile spulberări de material pulverulent din
depozitul de zgură şi cenuşă constituie principalele surse de poluanţi pentru
solul din zona de influenţă a SC CET Iaşi SA. În studiul efectuat de ICPA
Bucureşti siturile de monitorizare au fost situate la distanţe de 0,3 până la 3,5
km de coşul de evacuare a gazelor, pe direcţii diferite pentru a surprinde
efectele polurii coroborate cu caracteristicile naturale ale solurilor. Concluzia
acestui studiu a fost că efectele polurii produse de CET II Holboca asupra
solului sunt relativ reduse comparativ cu arealele din jurul marilor centrale care
funcţionează pe cărbune. Conţinutul în metale grele zinc şi cupru rezultate din
spulberarea materialului pulverulent din haldă determină o poluare moderată şi
slabă la sud şi nord-vest de CET. Conţinutul de plumb, cadmiu şi mangan se
încadrează în valori normale.
Din activitatea desfăşurată pe amplasamentul CET Iaşi II rezultă atât
deşeuri nepericuloase cât şi deşeuri periculoase. Societatea are un depozit
propriu în care se efectuează eliminarea zgurii şi cenuşii rezultate din arderea
combustibilului solid, precum şi şlamul rezultat din tratarea apei industriale cu
sulfat feros, var şi adjuvant (dacă este cazul), în staţiile de tratare chimică a
apei din cele dou centrale. Şlamul rezultat din activitatea CET Iaşi II se
transportă în sistem hidraulic, odată cu zgura şi cenuşa, iar cel de la CET Iaşi I
se transportă cu vidanja şi se deversează în compartimentul aflat în funcţie.
Deşeuri generate de activităţi medicale
Şi în anul 2007 deşeurile rezultate din activităţi medicale au fost
monitorizate constant de către APM Iaşi.
S-au avut în vedere atât deşeurile spitaliceşti rezultate din unităţile
sanitare cu paturi, cât şi cele rezultate din reţeaua medicală privată sau din
ambulator.
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 65 din 201
Evolutia cantităţilor de deşeuri spitalicesti în ultimii patru ani este
prezentată în tabelul urmator.
Evoluţia cantităţilor de deşeuri medicale periculoase colectate şi eliminate
Cantitatea de deşeuri
medicale periculoase
eliminate (tone)
Anul 2004 Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007
309 330 290 327
Eliminarea acestor deşeuri s-a realizat şi în anul 2007 tot prin incinerare
în instalaţii vechi, neomologate, neautorizate,fără controlul procesului de
ardere şi fără monitorizarea tipurilor şi a cantităţilor de poluanţi rezultati.
Conform noilor prevederi legislative, crematoriile spitaliceşti neconforme
vor fi închise până la sfârşitul anului 2008.
Pentru judeţul Iaşi, termenele de închidere ale celor 14 crematorii
neconforme, prevăzute în HG 268/2005 pentru modificarea HG Nr.128/2002
privind incinerarea deşeurilor sunt prezentate în tabelul de mai jos.
Situatia centralizată a inchiderii celor 14 crematorii spitaliceşti
Anul 2004 Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007
Existente / Închise până la 31.12.2007
Iaşi 14/ 1 13/ 2 11/ 6 5/3
In mediul rural media indicelui de producere a deseurilor este de 0,4
kg/locuitor/zi, iar în mediul urban este de 0,8 kg/locuitor/zi (pentru municipiul
Iaşi media indicelui de producere a deşeurilor este de 0,9 kg/locuitor/zi).
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 66 din 201
În prezent este în desfăşurare Proiectul “Managementul integrat al
deşeurilor în municipiul Iaşi” şi prin implementarea proiectului, se preconizează
că:
- depozitul actual de la Tomesti să fie închis definitiv imediat dupa
punerea in functiune a depozitului ecologic de la Tutora.
- să se construiască un prim compartiment cu capacitatea de 2.500.000
mc la Tutora. Instalatia de depozitare de la Tutora va fi construită si
administrata in conformitate cu cerintele actuale din domeniul
managementului deseurilor, al protectiei mediului si sanatatii oamenilor.
- sa se valorifice circa 10.000 to/an de ambalaje si deseuri de ambalaj
sortate si 9.000 to/an de fractie biodegradabila compostata. Aceste tinte
vor fi atinse prin construirea statiei de sortare cu o capacitate de 10.520
to/an si a statiei de compost cu o capacitate de 9.720 to/an.
- serviciul de salubrizare se va adapta cerintelor actuale, astfel incat prin
colectarea selectiva la sursa, cantitatea de deseuri depozitata sa fie
diminuata. Serviciul se va extinde de la nivelul municipiului Iasi la nivelul
Judeţului Iasi, urmand ca de el sa beneficieze un numar dublu de
locuitori faţă de cât sunt în prezent.
În Municipiul Iasi sunt amenajate un numar de 597 puncte gospodaresti
de colectare a deseurilor municipale de la populatie, din care un numar de 110
puncte amenajate pentru colectarea selectiva a deseurilor de ambalaje.
Deseurile din municipiu sunt colectate si transportate spre depozitul Tomesti
Iasi. Deseurile colectate selectiv merg direct catre reciclatori.
De asemenea deseurile menajere colectate din mediul rural sunt
transportate si depozitate tot la depozitul Tomesti Iasi.
Depozitul funcţionează pe acest amplasament din anul 1968, prin
scoaterea din circuit agricol a unei suprafeţe de 4 ha. Datorita dezvoltării
social-economice a municipiului Iaşi, respectiv creşterii volumului de deşeuri
menajere generate a fost necesar ca suprafaţa afectata depozitarii deşeurilor
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 67 din 201
menajere sa se mărească, astfel incat aceasta a ajuns in 1989 la cca. 22 ha iar
in 1992 la 24 ha. Depozitul Tomesti poate fi considerat un depozit controlat
datorita dotărilor pentru monitoring pe care le deţine:
ü cantar bascula de 30 to– pentru cântărirea deşeurilor
ü sistem electronic de monitorizare (camere video, computere)
ü foraje de observaţie pentru calitatea apei freatice ( 3 buc)
Disfuncţionalităţi
- În sistemul de colectare şi transport al deşeurilor menajere, pe
lângă mijloace de transport moderne, mai sunt utilizate
mijloace de transport deschise, improprii acestei activităţi.
- Punctele de transfer nu prezintă nici un fel de dotare
tehnologică care să permită protecţia ecologică a zonei
unde sunt amplasate - construcţie închisă, sistem de
colectare a apelor uzate, instalaţie de spălare şi dezinfectare
containere, plantaţii de protecţie.
- Nu există un depozit amenajat pentru substanţe toxice,
periculoase. în prezent acestesubstanţe sunt stocate în
condiţii neecologice, la depozitul neamenajat din Abator -
rezidurile lichide produse de societăţile comerciale Unirea,
Vinia, Tepro.
O parte din reziduurile provenite de la Direcţia Sanitară laşi - policlinici,
dispensare, spitale care nu au incinerator propriu - ajung la rampa de deşeuri
a Municipiului laşi.
Actuala rampă de depozitare nu respectă normele şi normativele pentru
protecţia mediului, nefiind proiectată să asigure impermeabilizarea completă,
astfel încât se produce infestarea apelor subterane şi a solului şi nu are un
sistem de drenuri eficient pentru colectarea apelor uzate provenite din
reziduuri.
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 68 din 201
Nu există un sistem de protecţie exterioară a zonei - perdele vegetale
de protecţie - şi nu există sistemul de colectare şi evacuare a gazelor de
fermentare, care să ducă la eliminarea riscului de autoaprindere.
Procesul de compostare se face în condiţii necontrolate, cu efect
asupra capacităţii de depozitare, duce la mărirea duratei proceselor biologice
de transformare, evacuarea unor cantităţi importante de gaze care pot
produce aprinderi şi creşterea emisiilor în atmosferă.
Propuneri ce decurg din disfuncţionaiităţi
Mediul urban
- organizarea sistemului de preluare selectivă a
deşeurilor de la populaţie în mediul urban, cel puţin prin
separarea fracţiei biodegradabile;
- transportul deşeurilor în utilaje închise la staţiile de
transfer zonale;
- organizarea sistemului de sortare a deşeurilor în cadrul
staţiilor de transfer şi depozitare;
- organizarea a două staţii de compostare în municipiile Iaşi
şi Paşcani;
- eliminarea finală a deşeurilor spitaliceşti se va face la
incineratorul de deşeuri toxice şi periculoase SC Avand
SRL Iaşi;
- colectarea şi transportul deşeurilor menajere şi în zilele de
sâmbătă şi duminică, în special în perioada de vară, în
vederea respectării unei ritmicităţi de evacuare la maxim
2 zile;
Mediul rural
- organizarea sistemului de preluare selectivă a deşeurilor
de la populaţie în mediul rural;
- separarea fracţiei biodegradabile, compostareaa acesteia în
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 69 din 201
gospodării şi utilizarea ca fertilizant în agricultură;
- amenajarea de platforme impermeabilizate şi dotate cu
sisteme de drenare şi colectare a levigatului pentru
depozitarea şi compostarea dejecţiilor animaliere provenite
din gospodării şi micro-ferme din mediul rural;
- organizarea sistemului de sortare a deşeurilor în cadrul
staţiilor de transfer;
- încheierea de contracte între municipalităţi şi firme
specializate de salubritate preluarea deşeurilor de la
populaţie;
Efectele poluării sonore asupra sănătăţii populaţiei
Dintre efectele negative produse asupra stării de sănătate, cu
semnificaţie statistică la cei expuşi la zgomot se pot menţiona următoarele:
adormire dificilă – 57%, oboseală la trezire – 53%, somn superficial – 48%,
somn agitat – 39%, insomnii – 23%.
Obiective şi măsuri privind poluarea sonoră
Obiectivul pentru perioada următoare este aprobarea hărţii de zgomot şi
a hărţii strategice de zgomot întocmite pentru aglomerarea urbană Iaşi
conform HG 321/2005 privind evaluarea şi gestionarea zgomotului
ambiental,modificată şi completată de H.G. 674 din 28 iunie 2007, de către
Comisia Tehnică Regională.
În vederea reducerii disconfortului fonic creat de mijloacele de transport
se au în vedere următoarele:
- realizarea de perdele vegetale de protecţie în zonele cu trafic rutier intens şi
la limita dintre calea ferată şi zonele rezidenţiale;
- realizarea unor panouri de protecţie fonică în lungul căilor ferate şi a zonelor
rutiere intens circulate din municipii şi oraşe;
- modernizarea căii de rulare pentru tramvai în mun. Iaşi
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 70 din 201
Datele sunt extrase din Planul Local de Acţiune pentru Mediu judeţ Iaşi –
revizuit privind starea calităţii factorilor de mediu la nivelul judeţului.
2.1.7. Transport
- Căi de comunicaţie
Datele necesare analizei pentru toate tipurile de căi de comunicaţie s-au
obţinut din evidenţe statistice, din documentaţia P.A.T.N., de la societăţile şi
regiile care gestionează activitatea în domeniu.
Reţeaua rutieră
Drumurile judeţene au rolul de a asigura, pe de o parte, legăturile
rutiere între principalele localităţi ale judeţului şi pe de altă parte, de a
colecta şi dirija, către drumurile naţionale traficul rutier local ce se desfăşoară
pe drumurile comunale.
Analizând datele existente se observă în toate cele 13 comune ale Zonei
Metropolitane laşi gradul de accesibilitate rutieră este bun şi nu există comune
izolate.
Menţionăm, de asemenea, lipsa unor relaţii rutiere directe între est şi vest,
legăturile între anumite localităţi efectuându-se pe rute lungi ocolitoare.
în Zona Metropolitană există un punct de control şi trecere a frontierei rutiere la
Sculeni-Victoria.
•Probleme şi priorităţi
Analiza situaţiei existente impune câteva măsuri urgente pentru intrarea
în normalitate:
- îmbunătăţirea stării de viabilitate a drumurilor judeţene şi
comunale prin creşterea capacităţii portante;
- îmbunătăţirea stării de viabilitate prin creşterea capacităţii de
circulaţie atât pe drumurile naţionale cât şi pe drumurile judeţene şi
comunale la care traficul orar depăşeşte debitul recomandabil.
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 71 din 201
Pentru a asigura o fluenţă a traficului şi implicit pentru
descongestionarea circulaţiei în interiorul municipiului prin preluarea traficului
de tranzit şi direcţionarea acestuia, se are în vedere executarea de RK la
pasajele şi podurile din municipiu (Pasaj ACB şi Pasaj Nicolina, Pod T.
Vladimirescu, Pod Metalurgie, Podu Roş) şi chiar construirea unui pasaj
suprateran în zona Ţigarete (Pasajul „O. Băncilă”) şi a altor pasaje subterane
(Pasaj „M. Eminescu”). De asemenea, s-au demarat lucrările la şoseaua
ocolitoare a Municipiului Iaşi.
Acest obiectiv va redirija traficului de tranzit prin realizarea unei legături
directe între cele două drumuri naţionale ce-l traversează adică DN 24
(drumul european E 58/ E 583) şi DN 28 evitând astfel supraaglomerarea
prin combinarea cu traficul local la traversarea municipiului. Totodată spre
municipiu converg şi drumurile judeţene DJ 249A , DJ 249C , DJ 282C, DJ
282 , DJ 280E , DJ 248A , DJ 248 , DJ 247A care leagă centrele de comună de
municipiul laşi .
Şoseaua ocolitoare va porni din NV laşului, de la intersecţia drumurilor
DN 28 şi DC25 (punctul D1), îndreptându-se spre N, pe teritoriul comunei
Miroslava, apoi spre NE în comuna Rediu, continuând spre E până la
intersecţia cu DN 24. Va traversa pârâul Calcaina, continuând pe teritoriul
comunelor Popricani şi Aroneanu, ocolind satele şi acumularea Chiriţa, intrînd
apoi în comuna Holboca. Va intra pe teritoriul administrativ al municipiului laşi
pe străzile Vlădiceni şi Trei Fântâni, până la intersecţia cu Şoseaua Bucium,
continuând pe B-dul Poitiers şi Şoseaua Nicolina, până în dreptul lacului
lezăreni. De aici se va îndrepta spre NV, apoi spre N, pe teritoriul comunei
Miroslava, închizându-se în punctul D1.A
Conform Legii nr. 203/2003 privind dezvoltarea şi modernizarea reţelei
de transport, unul din proiectele prioritare identificate împreună cu Uniunea
Europeană este modernizarea DN 24 (E 58).
Municipiu:
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 72 din 201
Denumirea Total km Km modernizaţi Km ce urmeazăa fi modernizaţipână în 2015
Străzi urbane 502 348 154Cale rularetramvaie
75 (cale simplă) 25,871 49,129
Zona metropolitană (fără municipiu): 333,38 kmTotal km pe drumuri judeţene Total km pe drumuri comunaleModernizaţi
Pietruiţi Dinpământ
Modernizaţi
Pietruiţi Dinpământ
103,340 21,713 39,567 30,150 35,382 103,228Total km modernizaţi: 103,340 Total modernizaţi: 30,150Total km nemodernizaţi: 61,28 Total nemodernizaţi: 138,61Total km pe DJ: 164,62 Total km pe DC: 168,76Total km modernizaţi zona metropolitană (fără municipiu): 133,49Total km nemodernizaţi zona metropolitană (fără municipiu): 199,89
Reţele de transport feroviar
Reţeaua de căi ferate a Companiei Naţionale de Căi Ferate pe teritoriul
Judeţului laşi are o lungime de 285,016 km de trasee din care:
-lungime linie dublă cu ecartament normal 143,877 km;
-lungime linie simplă cu ecartament normal 124,755 km;
-lungime linie simplă încălecată (ecartament normal şi ecartament larg tip
Federaţia Rusă şi Republica Moldova) -16,384 Km.
Indicatorul densitate căi ferate pentru judeţul laşi este 53 km/1000 km2.
Transportul feroviar în Zona Metropolitană laşi, se desfăşoară pe două
magistrale (500 şi 600) şi cinci trasee de linii secundare după cum urmează:
Traseu decale
ferată
Secţii decirculaţi
e
Lungime înkm
Tip deinstalaţii
Felul liniilor Nr.podurişi
podeţe
Nr.TN cuSAT+BAT
Vitezamaxim decirculaţie
Căi. Mf.
500 MirceştiP robota
39 CED+BLA-tAUTOSTOP
dublă electrificate
121 10 120
80
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 73 din 201
517 PaşcaniTimişeşt
i
16 CED+SBWCC
simpl.
electr. 19 - 80 60
600 RebriceaGrajduri
9 CED+BLA-tAUTOSTOP
simpl.
neelectr.
93 37 120 7
Grajdurilaşi
24 CED+BLA-tAUTOSTOP
dublă neelectr.
laşiSocola(PC1)
5 CED+AUTOSTOP
dublă electr. 14 - 80 60
Socola(PC1)-
UngheniPrut
17 CED+BLASBW+CELS
simpl.
încă-lec.
neelectr.
5 80 50
606 laşiPaşcani
76 CED+BLA+AUTOSTOP
dublă electr. 99 13 12095
70
6608 LeţcaniAndrieşe
ni
46,8 SBW+CC simpl.
neelectr.
48 1 80 60
Pe reţeaua de căi ferate a zonei Metropolitane se utilizează două tipuri de
tracţiune:
- tracţiune electrică pe linie dublă şi pe linie simplă;
- tracţiune diesel pe linie dublă, pe linie simplă şi pe linie încălecată.
Pe intervalul laşi - Socola, în lungime de 5 km, se utilizează ambele tipuri
de tracţiuni.
Nivelul echipării de căi ferate este considerat acceptabil, dar
infrastructura şi instalaţiile conexe CF nu corespund cerinţelor de viteză.
Nivelul dotărilor şi starea tehnică a liniilor nu permit viteze mai mari de
110 - 120 km/h pe magistralele (500 şi 600) şi de 60 - 80 km/h pe liniile
secundare.
Starea tehnică a reţelei de cale ferată din judeţul laşi este in general
bună, fiind supusă permanent activităţilor de revizie şi întreţinere impuse de
siguranţa circulaţiei pe calea ferată.
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 74 din 201
Pe reţeaua CF. există şi zone afectate temporar de fenomene
naturale cum sunt: inundaţiile, alunecările de teren, tasări şi erodări.
Lucrările de artă întâlnite pe reţeaua de căi ferate sunt tuneluri, poduri
(cu lungimi de peste 10 m) şi podeţe (cu deschideri cuprinse între 0,30 m şi
10,00 m).
Tunelurile de cale ferată întâlnite pe teritoriul Zonei Metropolitane laşi
sunt:
- două tuneluri în staţia Bârnova în lungime de:
-236,35 m între km: 389 +551,5 şi km 389 + 787,85 (construit între anii
1892 -1893);
-241,17 m, între km 389 +547,7 şi km 389 + 788,87 (magistrala 600);
Podurile şi podeţele sunt în număr de 397 şi au o lungime totală de
2472,63 m şi sunt în bună stare de funcţionare.
Trecerile la nivel cu calea ferată, sunt în număr de 121 şi au lungime
totală de 702,00 m (0,25% din reţeaua CF a judeţului) din care:
-13 treceri la nivel semnalizate cu instalaţii automate de semnalizare
rutieră cu semibariere (BAT);
- 32 treceri la nivel semnalizate cu instalaţii automate de semnalizare
rutieră fără semibariere (SAT);
- 75 treceri la nivel semnalizate simplu, nepăzite;
- 1 trecere la nivel semnalizată simplu, păzită.
în Zona Metropolitană există un punct de control şi trecere a frontierei
feroviare la Bosia-Ungheni.
Probleme şi priorităţi
Nu există probleme deosebite în ceea ce priveşte capacitatea portantă pe
traseele de cale ferată din judeţul laşi. De asemenea pe nici un traseu nu este
depăşită capacitatea de circulaţie, existând chiar rezerve pe toate traseele.
Singurul punct în care nu există rezerve de capacitate practică, este cel
de la Ungheni -Prut şi Ungheni şi Republica Moldova.
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 75 din 201
Deşi starea tehnică a căii ferate este în general bună, din cauză că
majoritatea traseelor CF. din judeţul laşi sunt amplasate în lungul apelor
curgătoare şi traversează zone mlăştinoase de luncă, kilometri de cale CF.
sunt supuşi inundaţiilor, alunecărilor de teren şi tasărilor şi erodărilor.
Reţeaua de căi aeriene - aeroporturi
Aeroportul Municipiului laşi este cel mai vechi din România, fiind înfiinţat
în anul 1926. Este amplasat la 8 km Nord de Iaşi, pe teritoriul administrativ al
comunei Aroneanu, la o altitudine de 120m şi este destinat traficului aerian
intern şi traficului aerian extern de pasageri .
Aeroportul dispune de: aerogara de pasageri, bloc tehnic, turn de dirijare
şi control trafic, reţea electrică, termică şi gospogărie de apă, utilităţi, drumuri
de acces.
Din punct de vedere al dotărilor şi echipamentelor aeroportul dispune de :
- mijloace de protecţie a navigaţiei: radar Tesla 05 şi radiofare marker
pentru apropiere (de producţie indigenă) ambele cu un grad de uzură de
40%;
- mijloace de tehnică aeroportuară la sol;
- autoutilitară PSI cu GU 60%;
- autoutilitară bagaje cu G.U. 85%;
- microbuz Fiat cu G.U. 10%;
- scări intervenţie lucru aeronavă G.U. 70%;
- sursă pornire la sol Horbut G.U. 70%;
- autofreză întreţinere P.D.A. G.U. 85%;
- autosanitară DACIA G.U. 70%;
- autoutilitară ARO G.U. 90%;
- transport personal aeroportuar;
- aerogara pasageri veche G.U. 70% capacitate 15 persoane / oră;
- aerogara nouă de pasageri capacitate 100 pers./oră
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 76 din 201
Aerobaza utilitară are ca obiect de activitate zboruri utilitare şi zboruri
sanitare, în apropierea aeroportului se află helioportul pentru aterizarea
elicopterelor SMURD.
Terminalul aeroportului construit în 1968 a fost supus în perioada
1996 - 2001 unor lucrări de modernizare şi extindere. În aceeasi perioadă a
fostă supusă modernizării şi Aerogara.
Aeroportul este prevăzut cu o pistă de aterizare - decolare de
dimensiuni 1800 x 30 m, cu o capacitate de 17 tone/roată izolată.
Balizajul luminos al pistei de aterizare - decolare a fost supus unei
reparaţii capitale în urma cărora a devenit mult mai performant.
Începând cu anul 2003 a obţinut statutul de Aeroport internaţional şi din
2005 au avut loc primele curse externe (cu Carpat Air). Principalele destinaţii
către exterior sunt: Austria, Ungaria, Turcia (estival).
Principalele curse interne sunt către Bucureşti, Timişoara, Cluj, Suceava.
Companiile care deservesc călătorii sunt: Tarom, Carpat Air, Austria Air Lines,
Malev.
Nr pasageri: dacă în 2000 se înregistrau 9.000 de călători/an, în 2005 s-
au înregistrat 15.000, iar în 2007 acest număr s-a dublat (conform unui studiu
al unei firme de consultanţă din Hamburg).
În prezent, infrastructura aeroportuară nu poate deservi zborurile
comerciale de anvergură.
Din acest motiv, pe viitor se are în vedere ca Aeroportul Internaţional
Iaşi să urmeze un întreg proces de modernizare şi dezvoltare. Astfel, conform
studiului de fezabilitate şi a proiectului tehnic existent:
- pista curentă va fi folosită doar pentru zboruri charter şi de agrement
- se va realiza o nouă pistă de 3000 m pentru decolare şi aterizare avioane
medii şi mari, o nouă aerogară, un nou terminal (cargo)
- se vehiculează atingerea unui număr record de pasageri (1 milion/ an).
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 77 din 201
Alimentare cu apă
În localităţile zonei metropolitane există în prezent sisteme centralizate
de alimentare cu apă în municipiul laşi şi în unele localităţi rurale.
Schema tehnologică şi funcţională a acestor sisteme, în general,
cuprinde: captarea (prelevarea), pomparea, transportul, tratarea,
înmagazinarea şi distribuţia apei, cu particularităţi specifice fiecărei localităţi.
Lungimea reţelei de distribuţie în Municipiul Iaşi – 479,5 Km (84,5% gospodării
deservite). În comune – 120 km (15,45% gospodării deservite).
Nrcrt
Localitatea Lung.reteadistrib.(m)
Nr totalgospodarii
Nrgosp.derservite
% Nr ag.ec.deserviti
Nr inst.publ.deservite
1 MunicipiulIaşi 479550 17565 14834 84,5 2196 619
2 Aroneanu 8488 1074 377 35,1 7 63 Bârnova 20300 1685 497 29,5 15 74 Ciurea 9576 2438 154 6,3 17 45 Holboca 7140 1930 220 11,4 41 36 Leţcani 32300 1906 644 33,8 21 127 Miroslava 0 3081 78 2,5 1 08 Popricani 0 2522 0 0 0 09 Rediu 1405 45 3,2 1 110 Schitu
Duca 1492 0 0 0 011 Tomeşti 5860 1210 248 20,5 43 712 Ungheni 7351 1571 83 5,3 2 113 Valea
Lupului10452
1408 108577
64 414 Victoria 18539 1711 191 11,2 13 0
Sursa : Apavital Iaşi (RAJAC)
Principalele surse de apă sunt:
- surse subterane
- Timişeşti - captare prin drenuri Q = 1.646,5 l/s, din care:
- Municipiul laşi 1.500,00 l/s
- surse de suprafaţă
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 78 din 201
- Prut - priza de mal Ţuţora
Q = 3.500 l/s (apă potabilă şi industrială) - pentru municipiul laşi
Alimentarea cu apă potabilă a municipiului laşi se realizeasă din sursa
subterană Timişeşti jud. Neamţ, cu un debit total instalat de 1500l/s,apă de
calitate corespunzătoare prevederilor Legii 458/2002 şi STAS 1343/1991.
Pentru satisfacerea necesarului de apă a municipiului laşi care în prezent se
situează între 2200-25001/s, diferenţa de 700-1 OOOl/s se preiau din staţia de
tratare Chiriţa în curs de reabilitare şi modernizare pentru capacitatea de
13001/s, apă potabilă de calitate corespunzătoare pentru nevoile
gospodăreşti şi care corespunde prevederilor Directivei 98/EC/98aCE.
Canalizare
În prezent, în Zona Metropolitană laşi există sistem centralizat de
canalizare doar în municipiul laşi şi în câteva dintre comune. Schema
tehnologică şi funcţională a acestui sistem cuprinde colectarea şi transportul
apelor uzate menajere/pluviale, epurarea şi evacuarea în emisar.
Canalizarea este rezolvată în sistem unitar în municipiul laşi.
Lungimea totală a colectoarelor de canalizare este de:
- Municipiul laşi - 427,5 km (71,2% gospodării racordate)
- în comune – 29,2 Km (1,70% gospodării racordate)
Nrcrt
Localitatea Lung.retea
canaliz.(m)
Nr totalgospod
arii
Nrgosp.
derservite
% Nr ag.ec.
deserviti
Nr inst.publ.
deservite
1 MunicipiulIaşi 427400 17565 12498 71,2 2125 613
2 Aroneanu 0 1074 0 0 3 03 Bârnova 0 1685 11 0,7 8 04 Ciurea 8792 2438 70 2,9 11 45 Holboca 9438 1930 152 7,9 0 06 Leţcani 0 1906 0 0 9 07 Miroslava 0 3081 0 0 0 08 Popricani 0 2522 0 0 0 0
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 79 din 201
9 Rediu 0 1405 12 0,9 1 110 Schitu
Duca 0 1492 0 0 0 011 Tomeşti 11000 1210 152 12,6 35 612 Ungheni 0 1571 0 0 0 013 Valea
Lupului 0 1408 0 0 18 014 Victoria 0 1711 0 0 0 0
Sursa : Apavital Iaşi (RAJAC)
În Municipiul laşi, pe principalele colectoare de canalizare sunt în
exploatare un număr de 6 staţii de pompare de intervenţie şi anume:
- Staţia de pompare Alexandru cel Bun- Staţia de pompare Galata- Staţia de pompare Podu de Piatră- Staţia de pompare Tudor Vladimirescu- Staţia de pompare Ciurea- Staţia de pompare Tomeşti- Staţia de pompare Dancu
Capacitatea staţiei de epurare pentru Municipiul laşi, prevăzută cu
treaptă mecanică şi biologică, este 4.200 l/s.
Alimentarea cu gaze naturale, conducte de transport şi staţii de
predare
Prin conductele de transport se asigură transportul gazelor naturale
de la locul de producere, până la staţiile de predare.
În prezent, pe teritoriul Zonei Metropolitane laşi este în exploatare
conducta de transport Gherăieşti - laşi - Dn = 400 mm - 2 fire.
Conductele de transport Gherăieşti - laşi, traversează teritoriile
comunelor Mirceşti, Hălăuceşti, Alexandru I. Cuza, Strunga, Tg. Frumos,
Bălţaţi, Podu Iloaiei şi Leţcani.
La conductele de transport sunt racordate următoarele localităţi:
Municipiul laşi şi localităţile Bârnova, Ciurea, Holboca, Leţcani, Rediu, Tomeşti,
Valea Lupului.
Q 5 m3/s;Q 2 m3/s;Q 5 m3/s;Q 5 m3/s;Q 32 l/s;Q 135m3/hQ 120m3/h
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 80 din 201
Fiecare din localităţile menţionate au staţii de predare proprii prin care se
asigură reglarea, măsurarea şi odorizarea gazelor.
În Municipiul laşi cât şi în celelalte localităţi care beneficiază de gaze
naturale capacitatea existentă în sistemul de distribuţie (reţele de repartiţie)
staţii de reglare de sector, reţele de distribuţie) funcţionează la parametri
optimi atât timp cât magistralele de transport asigură debitele şi presiunile de
regim la valorile normale de exploatare.
Conform datelor furnizate de către S.C DISTRIGAZ NORD S.A Tg. Mureş,
Sucursala laşi, pe termen scurt, mediu şi lung, se impun înlocuiri de
conducte în măsura în care acestea depăşesc perioada normată de
exploatare, îndeosebi în Municipiul laşi, sistemul de distribuţie luând fiinţă în
anul 1963.
În celelalte localităţi durata de exploatare a sistemelor de distribuţie se
situează sub durata normată şi nu se impun înlocuiri.
Pe termen scurt, conform informării făcute de S.C DISTRIGAZ NORD,
către Prefectura judeţului laşi se impune finalizarea lucrărilor sistemelor de
distribuţie în localitatăţile Lunca Cetăţuii, Holboca, Rediu, Cristeşti, etc.
Pe termen mediu şi lung, se impune demararea lucrărilor în localităţile
care au aprobate cote de gaze naturale şi proiecte în diferite faze de
elaborare, după cum ar fi: Miroslava etc.
Alimentarea cu energie electrică
Zona Metropolitană laşi este atât un producător cât şi un consumator
important de energie electrică. Atât Municipiul Iaşi cât şi celelalte localităţi
din Zona Metropolitană sunt acoperite din punct de vedere al infrastructurii
de energie electrică (iluminat public, iluminatul locuinţelor private, iluminatul
instituţiilor publice, al agenţilor economici etc.) excepţie făcând doar câteva
cazuri izolate (locuinţe care au fost de curând construite şi care urmează a fi
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 81 din 201
racordate la reţeaua de energie electrică). Pentru producerea energiei
electrice capacităţile existente acoperă necesarul de consum actual.
1.Surse locale pentru producerea energiei electrice
1.1. Surse de putere mare
1.2. Surse de putere mică
2.Instalaţii de transport şi distribuţia energiei electrice
2.1.Reţele electrice
2.1.1. Reţele electrice de înaltă tensiune
2.1.2. Reţele electrice de medie tensiune
2.2.Staţii de transformare
Municipiul laşi dispune de o singură staţie de 220/110 KV (FAI), având o
putere instalată de 400 MVA, şi alimentată prin linia electrică aeriană de 220
KV dublu circuit Gutinaşi - FAI. Staţii de transformare ÎT/MT (110/20 KV; 110/6
KV).
Sistemul de termoficare - Municipiul Iaşi
a) Sistemul de termoficare
1. Sistemul de producere şi transport al agentului termic primar
Sistemul de termoficare al Municipiului laşi are ca surse de agent termic
primar centralele electrice de termoficare CET laşi I, amplasată în zona
industrială a oraşului şi CET laşi II (Holboca). Acestea sunt în proprietatea
şi administrarea S.C. TERMOELECTRICA S.A. -Sucursala Electrocentrale laşi.
Capacităţile de producere a energiei termice şi electrice ale CET laşi I
sunt:
- cazane de apă fierbinte: 6 x 100 Gcal/h
- cazane de abur: 3 x 120 t/h + 2 x 420 t/h
- turbine de abur cu condensaţie şi prize: 2 x 25 MW + 2 x 50 MW
Dintre cazanele de apă fierbinte două funcţionează pe gaze naturale şi
două funcţionează pe păcură şi gaze naturale. Celelalte două cazane
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 82 din 201
funcţionând numai pe păcură au fost propuse pentru închidere operaţională ca
urmare a reducerii activităţii industriale şi închiderii serelor.
Toate cazanele de abur funcţionează pe gaze naturale şi păcură.
Producerea apei fierbinţi se face în cazanele de apă fierbinte şi în boilere
alimentate din prizele de joasă presiune a turbinelor. Capacitatea prizelor de
joasă presiune este 156 Gcal/h.
Producerea aburului tehnologic se face în prizele de medie presiune a
turbinelor. Capacitatea prizelor de medie presiune este 320 t/h.
Capacităţile instalate ale CET laşi II (Holboca) sunt:
- cazane de abur: 2 x 420 t/h
- turbină de abur cu condensaţie şi prize reglabile: 1 x 50 MW
- turbină de abur cu priză reglabilă la medie presiune şi contrapresiune la
joasă presiune: 1 x 50 MW
Energia termică este furnizată numai sub formă de apă fierbinte.
2. Sistemul de producere şi transport al agentului termic secundar
Din cele 198 puncte termice urbane 132 puncte termice aparţin Regiei
Autonome de Termoficare laşi şi alimentează cu energie termică sub formă de
agent termic pentru încălzire şi apă caldă de consum cartierele de locuinţe şi
dotările de cartier. Celelalte puncte termice aparţin unor obiective social-
culturale cum sunt grupurile şcolare, grădiniţele, creşele, instituţiile de
învăţământ superior, spitalele, policlinicile, etc.
Punctele termice aparţinând Regiei Autonome de Termoficare asigură
alimentarea cu energie termică a majorităţii locuinţelor din municipiul laşi.
În ultimii ani, ca urmare a introducerii surselor alternative de încălzire a
locuinţelor (centrale termice de apartament), au avut loc debranşări masive
de la sistemul centralizat de încălzire. Astfel din 91.573 apartamente cu o
suprafaţă termică echivalentă de 1.058.246 m2, racordate iniţial la CET, în 2008
mai figurau 59.529 apartamente branşate la CET, 1.094 agenţi economici şi
140 instituţii publice.
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 83 din 201
Necesarul anual normat de energie termică produsă în punctele
termice este 1.450.000 Gcal din care 1.200.000 Gcal pentru încălzire şi
250.000 Gcal pentru prepararea apei calde de consum.
Sistemul de termoficare din Municipiul Iaşi se află în plin proces de
reconfigurare, modernizare şi adaptare la noile cerinţe actuale. Astfel, în 2007
s-a contractat un împrumut BERD în valoare de 20 mil Euro şi s-a obţinut un
grant în valoare de 7 mil Euro de la guvernul Elveţiei, pentru modernizarea
punctelor termice de cartier, înlocuirea magistraleor de transport şi distribuţie a
energiei termice şi reconfigurarea celor două centrale termice CET I Iaşi şi CET
II Holboca.
Telecomunicaţii
Reţelele de intercomunicaţie existente sunt realizate cu linii aeriene,
cabluri din cupru şi fibră optică.
Numărul abonaţilor din zona Metropolitană laşi în august 2005 era de
87237, conform datelor furnizate de ROMTELECOM IAŞI. În prezent această
cifră este cu mult diminuată ca urmare a intrării pe piaţă a altor furnizori de
telefonie fixă, cum ar fi RDS sau Zapp.
Reţelele de telecomunicaţii subterane afectate de scurgerile de apă de
la conductele defecte precum şi cele din cabluri de cupru de înaltă şi joasă
frecvenţă, cablu coaxial, reţele de telecomunicaţie de acces vechi necesită
intervenţii în vederea înlocuirii lor.
Pe teritoriul judeţului laşi există mai mulţi operatori privaţi de telefonie
mobilă care au apărut pe piaţă după anul 1990 şi anume: Orange, Vodafone,
Cosmote, Zapp.
Orange şi Vodafone operează în banda de frecvenţă 900 MHz .
În ultimii ani au apărut pe piaţă firme de cablu TV( Astral, RDS ) care
oferă abonaţilor şi servicii de telefonie.
Cifra abonaţilor la telefonia mobilă din judeţul laşi nu a fost transmisă
oficial.
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 84 din 201
Operatori de GSM au finalizat introducerea sistemului HSCSD care
permite alocarea simultană a mai multor canale radio unui singur apel de date,
viteza de transfer obţinută ajungând până la 38,4 Kbps prin folosirea a
maximum 4 canale radio de 9,6 Kbps sau până la 57,6 Kbps prin utilizarea a
max 4 canale radio de 14,4 Kbps.
Sistemul HSCSD permite accesul facil la internet, e-mail, acces la baze de
date, transfer de fişiere.
ORANGE a introdus tehnologia GPRS, care va oferi într-o primă fază o
notă de transfer de aproximativ 100 Kbps şi acces instantaneu la orice serviciu
oferit de internetul "fix". Tehnologia presupune fragmentarea datelor în
pachete în timpul transmisiei şi folosirea în comun de către foarte mulţi
utilizatori a unei singure lăţimi de bandă. Sistemul permite transferul datelor de
trei ori mai rapid decât pe liniile telefonice fixe şi de zece ori mai rapid decât
în cazul sistemelor cu comutare de circuite ale reţelelor GSM.
Dintre firmele de televiziune amintim: RCS/RDS, UPC, Astral, Focus Sat,
DigiTV etc.
Televiziunea
În Municipiul Iaşi există 6 posturi de televiziune locală: TVR Iaşi, ProTV
Iaşi, TeleM, Astral TV, Electron MBit si Antena 1 Iaşi care transmit emisiuni şi
ştiri de interes local. Dintre acestea cele care aparţin unor televiziuni naţionale
(ProTV, TVR, Antena 3) îşi difuzează programele pe posturile naţionale
aferente în anumite intervale orare. La acestea se adaugă reţelele naţionale şi
internaţionale de televiziune existente în România.
Ziare/Reviste
La punctele de difuzare a presei din ZM Iasi se găsesc următoarele ziare
şi reviste cu specific local: Ziarul de Iaşi, Evenimentul, Ziua de Iaşi, Jurnalul de
Est, Flacăra Iaşului, Lumina, Ieşeanul, Financiarul, cotidiane care tratează
subiecte diverse.
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 85 din 201
O publicaţie specifică pentru Iaşi este Opinia Studentească, unul dintre
simbolurile culturale ale spiritului universitar din Iaşi cu un colectiv de redacţie
format numai din studenţi. La aceasta se adaugă şi alte publicaţii cu specific
cultural: Convorbiri Literare, Timpul, Orizontul.
Radio
Posturile de transmisie Radio sunt foarte populare la nivelul ZM Iaşi.
Acestea transmit pe frecvenţe FM, Radio Iaşi fiind singurul care are şi
transmisiuni AM.
Ascultătorii din Iaşi au la dispozitie 6 posturi locale de radio: Radio Hit,
Radio Iaşi, Radio VoxT, Radio Trinitas, Radio Nord Est şi Radio Terra, la care se
adaugă posturile naţionale.
Internet
Principalii furnizori de internet din ZM Iaşi sunt: Astral Telecom, FX Net,
Telebit, Electron M-Bit la nivel local şi Romtelecom, RDS şi UPC la nivel
naţional. Pe lângă aceştia la nivelul cartierelor există reţele mai restrânse de
internet.
Conform informaţiilor preluate de la Direcţia de Servicii Publice
Municipale, Municipiul Iaşi deţine o suprafaţă de 4.196.653 mp de spaţii verzi
(parcuri, terenuri gazonate, alei cu flori etc.) aflate aflate în diferite stări fizice.
Datele sunt extrase din Planul Intgrat de Dezvoltare pentru Polul de Creştere
Iaşi
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 86 din 201
2.1.8. Turism
Turismul în Iaşi este în expansiune sub formele sale cele mai importante:
religios, de afaceri, de relaxare, clădit pe o infrastructură în plină dezvoltare şi
pe servicii moderne.
Principalele hoteluri şi pensiuni din Iaşi sunt: Hotel Unirea (***), Hotel
Traian (****), Hotel Europa (****), Ramada Iaşi City Center (***), Hotel
Astoria (***), Hotel Moldova (***), Hotel Amadeo ***, Popas Turistic
Păcurari, Pensiune Little Texas (***), Pensiunea Moldotour (**) etc (Anexa 6).
Restaurantele care oferă un meniu tradiţional românesc sunt: Bolta Rece
şi Trei Sarmale, Carafa sau Onyx. La acestea se adaugă cele cu specific străin:
Little Texas (mexican), Club RS (grecesc), Irish Pub (irlandez), Moon Palace
(francez), Tosca (italian), La Cao (chinezesc), Phenicia (libanez).
În Iaşi îşi desfăşoară activitatea 4 oficii de informare turistică, care
asigură legătura oraşului cu turiştii, realizează informarea cât mai obiectivă şi
completă a acestora, precum şi promovarea Iaşului ca destinaţie turistică prin
toate mediile posibile (Centrul de Informare Turistică Iaşi, Centrul de
Promovare a Turismului de Afaceri Transfrontalier Romania-Moldova, Asociaţia
Naţională a Turismului Rural Ecologic şi Cultural, Centrul de Pelerinaj “Sf.
Paracheva”, Centrul de Informare Turistică). Efortul acestora este susţinut prin
activitatea a aproximativ 60 de agenţii de turism prezente pe piaţa Iaşului.
Un număr important de turişti este atras anual şi de manifestările
importante care au loc la Iaşi (Sărbătoarea Cuvioasei Parascheva, Ocrotitoare
a Moldovei,13-16 octombrie), la care participă, anual, peste un milion de
pelerini din România, Catedrala Mitropolitană devenind pentru câteva zile
centrul spiritual al ortodoxiei; în fiecare an, municipalitatea organizează
Sărbatorile Iaşului, cu acţiuni de mare anvergură ce acoperă toate domeniile
de interes (cultural, ecumenic, economic, artistic, educaţional).
Comunele cu potenţial turistic sunt Bârnova, Ciurea, Aroneanu, Rediu.
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 87 din 201
2.1.9 Managementul de risc
Principalul risc natural asupra mediului rural care cunoaşte o largă
răspândire la nivelul ţării şi o tendinţă de creştere a efectelor în ultimele două
decenii este reprezentat de inundaţii. Corelat cu inundaţiile trebuie amintite
aici şi alunecările de teren iar independent de acestea două, fenomenele de
seismicitate.
Riscurile asociate inundaţiilor sunt cele ale izbucnirii unor epidemii, cele
mai probabile fiind bolile infecţioase cu transmitere hidrică (holera, hepatita A),
dar şi alunecările de teren sau cedarea barajelor şi a digurilor.
Alunecările de teren reprezintă un alt fenomen care afectează teritoriul
judeţului Iaşi. Acestea apar frecvent în zonele de deal şi podiş pe văile
străbătute de râuri sau pe pantele acestora.
Sub raport seismic, judeţul Iaşi se încadrează în gradul VII (MSK) de
intensitate seismică, corespunzător unei perioade de revenire de minimum 100
de ani, în conformitate cu SR 11000/1-93. În conformitate cu Normativul P
100-92, amplasamentul se situează în zona seismică de calcul E, căreia îi
corespunde un coeficient KS = 0,12 şi o perioadă de colţ TC = 0.7 sec.
Prevenirea, ameliorarea, combaterea şi recuperarea terenurilor
degradate
Degradările de teren sunt reprezentate de suprafeţele afectate de
fenomene de eroziune, alunecări de teren, exces de umiditate, sărăturare şi
alcalinizare. Eroziunile torenţiale, alunecările active şi inundaţiile reprezintă
totodată şi importante surse de risc pentru populaţie, construcţii şi terenuri
agricole.
Pentru prevenirea şi combaterea acestor degradări, cât şi pentru
recuperarea şi reabilitarea suprafeţelor afectate, sunt necesare şi se propun
următoarele categorii de obiective şi măsuri:
a) Prevenirea şi combaterea inundaţiilor şi a excesului de umiditate, prin:
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 88 din 201
• asigurarea obiectivelor hidrotehnice existente, respectiv a barajelor,
acumulărilor, lucrărilor de regularizare şi îndiguire, la eventuale accidente
de rupere, distrugere, introducerea sistemelor de alarmare avertizare
pentru situaţiile de risc- permanent;
• Punerea în siguranţă a lucrărilor de indiguire pe râul Bahlui în zona mun.
laşi;
• Lucrări pentru apărarea împotriva inundaţiilor a municipiului laşi realizarea
de acumulări cu rol complex, sau pentru atenuare viituri:
• acumulare nepermanentă Semafor pe râul Bahlui sau amenajare poldere şi
acumulare nepermanentă Cetăţuia pe pr. Cetăţuia-laşi -termen scurt;
• permanentizare acumulare Vânători pe pr. Cacaina - termen scurt;
• acumulare Bogonos pe râul Bogonos - 0,8 m3 volum util;
• acumularea Valea Lupului pe râul Valea Lupului cu un volum util de 0,5 mii.
M3.realizarea de regularizări de albii:
-amenajare pârâu Vămăşoaia
-regularizare pârâu Cetăţuia;
b) Prevenirea şi combaterea eroziunii solului şi a riscurilor de alunecare,
prin:
- reabilitarea sistemelor existente de combatere prin întreţinere curentă
şi refacere plantaţii antierozionale;
- Combaterea alunecărilor de teren prin împădurire în localitatea Rediu-
Aldei, Comuna Aroneanu, pe o suprafaţă de 400 ha;
- Consolidare zonă pârâu Privighetoarea mun. laşi până în 2006;
- Realizarea lucrărilor de consolidare zona Râpa Galbenă până în 2006;
- Inierbarea a 10% din suprafeţele afectate de eroziune moderată şi
puternică de suprafaţă până în 2007, pe pante mai mari de 10%;
- Interzicerea realizării construcţiilor în zonele sensibile - permanent;
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 89 din 201
- Realizarea lucrărilor necesare de stabilizare a versanţilor din imediata
apropiere a căilor de acces (drumuri judeţene): laşi - Cercu, laşi -
Cristeşti,
- continuarea lucrărilor de consolidare şi combatere a alunecărilor de
teren şi eroziunilor torenţiale active din zona localităţilor recent
afectate, în baza unor proiecte de delimitare şi consolidare;
- întreţinerea lucrărilor existente pentru consolidarea alunecărilor din
municipiul laşi, realizarea de noi lucrări în zonele recent afectate;
- prevenirea alunecărilor prin realizarea de lucrări de captare a izvoarelor
şi zonelor umede de pe versanţi şi dirijarea controlată a apelor spre
emisar, realizarea de consolidări, nivelări, plantaţii;
- iniţierea unor lucrări de reconstrucţie ecologică a terenurilor intens
degradate, prin promovarea împăduririlor.
c) Prevenirea şi combaterea deficitului de umiditate (secete)
- reabilitarea şi punerea în funcţiune a sistemelor de irigaţii existente
(sistemul Rediu - Miroslava - 818 ha)
- realizarea de noi sisteme de irigaţii corelat cu realizarea acumulărilor
prevăzute.
d) Combaterea alcalinităţii sărăturării şi acidităţii solurilor
- aplicarea de amendamente pe soluri acide în zonele: S.C Agricola
Miroslava;
- aplicarea de amendamente pe soluri alcaline în zonele: S.C laşi Nord,
S.C. Agromixt-laşi.
- În afara acestor lucrări, pentru protejarea, menţinerea şi
îmbunătăţirea calităţii solurilor în general, sunt necesare în fiecare unitate
administrativă sau exploataţie agricolă, următoarele măsuri:
-reactualizarea studiilor pedologice şi agrochimice, eşalonat şi
reîncadrarea terenurilor agricole în zone de fertilitate şi favorabilitate;
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 90 din 201
-aplicarea programului de creştere a fertilităţii solurilor prin
administrarea de îngrăşăminte şi pesticide în doze optime şi agrotehnici
corespunzătoare;
-aplicarea unei agriculturi ecologice durabile, prin implementarea
programelor de dezvoltare rurală, corelat cu necesitatea unui mediu sănătos.
Inventarul alunecărilor de teren an 2007
În tabel sunt prezentate suprafeţele afectate de alunecări în mediul
urban şu rural al judeţului.
Suprafaţa alunecărilor de teren din mediul urban şi rural al judeţului Iaşi
Alunecări de teren
din zonele urbane
(ha)
Alunecări de teren
din zonele rurale
(ha)
Total alunecări de
teren (ha)
%din suprafaţa
totală a judeţului
2418 24262 26680 4,9
Acţiuni întreprinse pentru reconstrucţia ecologică a terenurilor degradate
şi pentru ameliorarea stării de calitate a solurilor
Anul Teren degradat
prin
Suprafaţa
(ha)
Modalităţi de investigare şi
evaluare a poluării sol/subsolului
2007 Eroziune 95,56 Studii pedologice - OSPA Iaşi
Acidifierea
solurilor
198 Studii agrochimice - OSPA Iaşi
Contaminare cu
metale
grele,hidrocarbu
ri
5,60 Buletine de analiză sol şi foraje
monitorizare apă freatică (metale
grele)
Contaminare cu
nămoluri spălare
0,3 Evaluare risc poluare cu pulberi şi
ioni de metale grele.
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 91 din 201
Concluzii
1. În judeţul Iaşi au fost inventariate arealele cu soluri poluate, împreună cu
OSPA Iaşi şi cu ajutorul datelor puse la dispoziţie de către administarţiile
publice şi operatorii economici. Invetarul include: localizarea, tipul de poluare,
suprafaţa şi gradul de afectare pentru fiecare sit contaminat în parte.
Monitorizarea siturilor contaminate, în cazul, agenţilor economici din industrie
de face pe baza analizelor standard de laborator şi a analizelor standard de apă
freatică, poziţionate în punctele cheie (aval şi amonte de sit) pentru evaluarea
migraţiei poluanţilor.
2. Expertizările efectuate pentru soluri cu folosinţă agricolă au evidenţiat lipsa
poluării chimice.
3. Reducerea activităţii industriale şi aplicarea măsurilor prevăzute în
programele de conformare, a determinat diminuarea suprafeţelor de sol
afectate de poluarea generată de activitatea agenţilor economici.
4. Zone vulnerabile din punct de vedere ecologic sunt terenurile afectate de
alunecări active şi semiactive de teren, de eroziune foarte puternică şi
excesivă, Aceste terenuri necesită măsuri radicale de reconstrucţie ecologică
prin împădurire şi proiecte de ameliorare antierozionale şi pedoamelioraative.
5. Efectele poluării produse de CET II Holboca asupra solului sunt relativ
reduse comparativ cu arealele din jurul marilor centrale care funcţionează pe
cărbune.
Datele sunt extrase din Planul Local de Acţiune pentru Mediu judeţ Iaşi –
revizuit privind starea calităţii factorilor de mediu la nivelul judeţului.
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 92 din 201
4.2 Aspecte relevante ale stării actuale a mediului şi ale evoluţiei saleprobabile în situaţia neimplementării P.I.D.P.C.I.
Analiza stării mediului în condiţiile neimplementării programului
reprezintă o cerinţa atât a Directivei SEA (vezi art. 5 şi anexa I-b) precum şi a
Hotărârii de Guvern nr. 1076/200437 (vezi art.15).
Scopul acestei analize este de a identifica oportunitatea implementării
PIDPCI precum şi de a pune bazele evaluării modului în care acest plan
răspunde nevoilor şi cerinţelor stării mediului din zona metropolitană şi a
tendinţelor sale de evoluţie.
Analiza neimplementării planului s-a realizat pe baza gradului actual de
cunoaştere şi a metodelor de evaluare existente cu privire la starea mediului şi
tendinţele evoluţiei sale (vezi secţiunea anterioară a raportului).
Analiza a fost structurată pe baza aspectelor de mediu relevante, aşa
cum au fost selectate ĩn cadrul întâlnirilor grupului de lucru SEA (vezi minutele
ĩn anexă) şi se concentrează pe caracterizarea evoluţiei stării mediului în zona
metropolitană. Analiza a fost conturată de asemenea, în jurul indicatorilor de
mediu propuşi în cadrul Planului Integrat de Dezvoltare a Polului de Creştere
Iaşi 2009 - 2015.
2.2.1 Aer
Principalele probleme ale
factorului de mediu - AER
Evoluţie probabilă în situaţia
neimplementării planului
După 1989 s-a înregistrat o
îmbunătăţire uşoară a calităţii aerului
datorită reducerii drastice a
activităţilor economice din zona
metropolitană.
În capitolul anterior s-a prezentat
Dacă nu se va lua nici o măsură
pentru modernizarea industriei a
ramură a economiei naţionale, este
posibil ca industriile poluante existente
să dezvolte un impact puternic negativ
asupra calităţii aerului.
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 93 din 201
calitatea calitatea mediului a judeţului
Iaşi în perioada 2005-2007, cu
evoluţia emisiilor de SO2, NOx şi NH3.
Având în vedere diversitatea ramurilor
industriale şi numeroşi agenţi
economici care îşi desfăşoară
activitatea în cadrul acestora se pot
distinge următoarele tipuri de poluări
ale atmosferei(1):
- Poluarea atmosferei în aglomerarea
urbană Iaşi (mun. Iaşi, comunele
Aroneanu, Rediu, Miroslava,Ciurea,
Bârnova, Tomeşti şi Holboca) cu
pulberi în suspensie datorită emisiilor
provenite din surse liniare (trafic
rutier) şi surse fixe
- Poluarea atmosferei datorită
emisiilor provenite din instalaţii mari
de ardere
- Poluarea atmosferei datorită
emisiilor generate de activităţile
industriale
- Poluarea aerului determinată de
nerespectarea reglementărilor privind
managementul deşeurilor menajere
- Poluarea aerului şi miros dezagreabil
datorate depozitelor de dejecţii
animale de la complexele zootehnice
şi nămolului de la staţiile de epurare a
Depozitarea necontrolată a deşeurilor
în zona metropolitană conduce la
poluarea aerului ca urmare a
mirosurilor neplăcute degajate şi a
fumului rezultat ca urmare a
autoaprinderii acestora.
Lipsa de capacitate a aeroportului
pentru a corespunde cerinţelor
traficului de pasageri conduce la
folosirea mijloacelor de transport mai
poluante, cum este trasnportul rutier.
În lipsa unor investiţii în infrastructura
rutieră rurală şi urbană pe fondul unei
creşteri permanente a parcului auto se
va înregistra o creştere a emisiilor
poluanţilor caracteristici gazelor de
eşapament şi a particulelor ĩn
suspensie.
În lipsa unor investiţii majore în
sistemul centralizat de încălzire ş
preparare a apei calde cu combustibili
solizi sau lichizi se va realiza o
creştere a emisiilor rezultate în urma
arderii acestor combustibili.
Neimplementarea planului cu proiecte
care privesc creşterea productivităţii
agenţilor economici poate conduce
spre capacităţi energetice cu grad de
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 94 din 201
apelor uzate
- Poluarea atmosferei rezultată din
sistemele de încălzire şi preparare a
apei calde cu combustibili solizi sau
lichizi
uzură ridicat sau care uzează
tehnologii învechite şi poluante.
Notă: (1) – Datele sunt extrase din Planul Local de Acţiune pentru Mediu judeţ
Iaşi – revizuit privind starea calităţii factorilor de mediu la nivelul judeţului.
2.2.2 Apa
Principalele probleme ale
factorului de mediu - APA
Evoluţie probabilă în situaţia
neimplementării planului
Reducerea drastică a activităţilor
economice şi închiderea diferitelor
industrii poluante, ca şi reducerea
fermelor de animale a avut impact
pozitiv asupra calităţii apelor de
suprafaţă şi subterane.
În zona metropolitană Iaşi un aport
important al reducerii poluării apelor
după 1989 l-a avut şi extinderea
sistemelor de canalizare şi
modernizare a staţiilor de epurare.
Totuşi sunt zone unde staţiile de
epurare lipsesc în totalitate sau cele
existente nu funcţionează la
capacitatăţile proiectate.
Calitatea apelor de suprafaţă este în
mare măsură influenţată de evacuările
de ape uzate ale principalelor localităţi
Lipsa unui sistem centralizat de
alimentare cu apă în mediul rural,
amplasarea sau exploatarea
necoresunzătoare a forajelor poate
conduce în timp la o supraexploatare a
acviferului, înnisiparea forajelor,
scăderea cantităţii de apă extrasă.
Lipsa în mediul rural al sistemelor de
canalizare (reţea de canalizare şi
staţie de epurare ape uzate) conduce
la creşeterea gradului de poluare a
apelor freatice.
De asemenea deversările necontrolate
de ape uzate în cursuri de suprafaţă
conduce la degradarea calităţii apei
crescând astfel gradul de poluare al
acestora.
Trebuie menţionat faptul că zona
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 95 din 201
şi folosinţe situate în judeţul Iaşi.
Calitatea apelor a fost influenţată şi de
seceta hidrologică care a avut loc în
perioada mai – septembrie 2007 şi
care a contribuit la încărcarea
cursurilor de apă cu diverse substanţe
poluante printr-o concentrare a
acestora.
În b.h. Prut indicatorii fier, mangan,
cupru şi seleniu reprezintă o încărcare
de fond naturală, ceea ce determină
valori ridicate ale acestor indicatori în
secţiunile de control analizate
metropolitană Iaşi face parte din
bazinul hidrografic Prut, iar acest râu
reprezintă de-a lungul său şi o sursă
de apă pentru unele localităţi.
Lipsa locurilor de agrement şi
recreere, dezvoltarea în continuare a
unui turism neorganizat conduce la
poluarea apelor de suprafaţă ca
urmare a deşeurilor lăsate pe malurile
râurilor.
Lipsa unei infrastructuri rutiere de
bună calitate conduce la creşterea
riscurilor de accidente, în special a
vehiculelor ce transportă subtanţe
periculoase.
Modernizarea drumurilor poate rezolva
scurgerea apelor pluviale pe trasel
proiectat prin amenajări de şanţuri de
colectare, remedieri
Lipsa retehnologizării facilităţilor de
colectare, epurare şi evacuare a
apelor uzate din unităţile zootehnice
va contribui la sporirea poluării
organice a apelor de suprafaţă.
Închiderea unor ferme zootehnice ca
urmare a neconformităţii cu noile
standarde va conduce la o uşoara
scădere a emisiilor de nitraţi din acest
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 96 din 201
sector de activitate.
Depozitarea neadecvată a deşeurilor,
în special în mediul rural, conduce la
poluarea resurselor de apă.
Lipsa facilităţilor corespunzătoare
standardelor şi normelor europene
pentru colectarea, transportul şi
depozitarea deşeurilor muncipale va
conduce la creşterea emisiilor în apele
subterane şi de suprafaţă.
2.2.3 Sol
Principalele probleme ale
factorului de mediu - SOL
Evoluţie probabilă în situaţia
neimplementării planului
La nivelul judeţului se constată
existenţa unor suprafeţe relativ
întinse, care au suferit fenomene de
degradare dintre care: eroziune,
alunecări de teren, inundabilitate,
acidifiere, compactare etc.
Principalul factor natural limitativ al
calităţii solului îl constituie eroziunea
şi alunecările de teren.
Eroziunea rocilor şi a solurilor apare
datorită vântului, ploilor, activităţilor
umane. Defrişările şi excavaţiile la
suprafaţă, în contact cu cantităţi mari
de apă de ploaie, pot cauza alunecări
de teren
Lipsa unui sistem de canalizare duce
la poluarea solului şi respectiv a
pânzei de apă freatică datorită
evacuării apelor uzate menajere în
gospodării la suprafaţa terenului.
Lipsa unui sistem de management al
deşeurilor conduce la scoaterea din
circuitul agricol a unor suprafeţe
foarte mari de teren datorită acoperirii
acestora cu deşeuri.
Lipsa unui sistem integrat de
gestionare a deşeurilor municipale
care să asigure colectarea,
transportul, reciclarea, sortarea,
tratarea şi eliminarea deşeurilor la
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 97 din 201
La nivelul anului 2007 alunecările de
teren au reprezentat 4,9% din
suprafaţa totală a judeţului, astfel:
alunecări de teren în zona urbană
2418 ha şi alunecări de teren în zona
rurală 24262 ha.
Practicarea unui păşunat neraţinal şi
abuziv cu depăşirea normelor de
încărcare cu animale a pajiştilor,
generând eroziuni direct şi indirect ale
solului
Acoperirea soluli cu deşeuri şi
reziduuri solide afecteaă solul
poluându-l chimic scoţând astfel din
circuitul agricol sute de ha de teren.
Poluarea chimică a solului se menţine
ridicată în zonele puternic afectate cu
toate că o serie de unităţi industriale
au fost închise, iar altele si-au redus
activitatea.
Un impact negativ asupra solului sunt
datate şi de lucrările de construcţie
iniţiale, de extindere şi reamenjare a
numeroaselor obiective: mijloace de
transport pe cablu, campinguri, etc.
nivelul intregului judeţ va duce la
creşterea suprafeţelor afectate de
gestionarea necorspunzătoare a
acestor deşeuri.
Lipsa unui serviciu de salubrizare la
nivelul localităţilor rurale care să
asigure colectarea şi transportul
deşeurilor la depozitele ecologice cele
mai apropriate va favoriza un
comportament neadecvat al
cetăţenilor prin utilizarea unor spaţii
aleatorii pentru eliminarea deşeurilor.
Neadoptarea de măsuri preventive în
cadrul amenajării teritoriului cu scopul
prevenirii riscurilor naturale în zonele
cele mai expuse va conduce la
menţinerea sau înrăutăţirea situaţiei în
aceste zone.
Neaplicarea măsurilor de regenerare a
zonelor urbane va conduce la
menţinerea stării de degradare a
solului, cu implicaţii asupra calităţii
apelor subterane şi îm final asupra
calităţii vieţii.
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 98 din 201
2.2.4 Biodiversitatea
Principalele probleme -
BIODIVERSITATE
Evoluţie probabilă în situaţia
neimplementării planului
În unele zone forestiere poluarea s-a
accentuat afectând mult starea de
sănătate a arborilor. Poluarea
industrială generează apariţia de ploi
acide.
Pe arii întinse acţionează şi se resimte
efectul nociv al pulberilor rezultate din
activitatea unităţilorproducătoare de
materiale de construcţii (ciment, var,
cărămidă etc.) precum şi a centralelor
electrice şi termice ce funcţionează pe
bază de combustibil solid.
Sistemele ecologice sunt sisteme
funcţionale cu organizare complexă iar
modificările structurale la nivelul
acestora nu sunt sesizabile de la un an
la altul decât dacă s-a produs un
accident ecologic major şi pe termen
scurt. Prin eliminarea factorului
perturbator (poluare accidentală)
mediul natural se poate reface.
Datorită lipsei punerii în practică a
sistemului de monitoring integrat care
să includă şi monitorizarea diversităţii
biologice, nu există date concrete pe
baza cărora să se poată face o analiză
Efectele directe sunt legate de
depozitarea necontrolată sau
amplasarea unor facilităţi de colectare
şi depozitare parţială a deşeurilor în
interiorul sau vecinătatea unor zone
valoroase din punct de vedere al
elementelor naturale (efecte
potenţiale: scăderea diversităţii
biologice, periclitarea populaţiilor cu
statut de conservare).
Efectele indirecte sunt legate de
menţinerea fenomenelor de poluare în
zonele naturale.
Scăderea până la un nivel critic a
speciilor de floră şi faună se datorează
supraexploatării (suprapăşunat,
pescuit) care conduc la distrugerea
habitatelor. Această scădere se mai
datorează şi construirii de diverse
obiective urbane şi industriale.
În domeniul transporturilor aeriene au
început să fie aplicate procedurile de
reducere a zgomotului din timpul
operaţiilor de zbor. O metodă folosită
este utilizarea de piste mai lungi. În
cazul în care aeroportul nu se
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 99 din 201
reală a stării acesteia.
Principalii factori antropici care au dus
la diminuarea speciilor de faună şi
floră sălbatică se pot enumera:
distrugerea propriu-zisă a habitatelor
prin construirea de obiective urbane,
industriale, de agrement, creşterea
poluării apelor şi solului, creşterea
folosirii pesticidelor, etc.
Crearea Reţelei Ecologice Europene
Natura 2000 este o modalitate de a
aplica măsuri de conservare privind
menţinerea habitatelor şi speciilor de
interes comunitar
Datorită factorului antropic (construcţii
de case, centre comerciale, lipsa
educaţiei ecologice), cât şi a
defrişărilor, arealul de răspândire a
unor specii declarate monumente ale
naturii în cazul speciilor vegetale s-au
restrâns comparativ cu untimii ani. În
cazul unor specii de păsări, acestea
sunt ameninţate cu dispariţia datorită
restrângerii habitatelor naturale sau
distrugerea cuiburilor.
modernizează se va opera în
continuare pe piste scurte, neadecvate
noilor cerinţe al Conveţiei
Internaţionale a Aviaţiei Civile.
Lipsa locurilor de agrement provoacă
degradarea peisajului datorită
deşeurilor lăsate de turişi.
Ca urmare a neimplementării planului,
acţiunile distructive pot fi numeroase ,
mai ales în zonele la care se
conturează o concentrare turistică şi în
condiţiile în care nu se realizează
dotări sau amenajări specifice,
necesare practicării diferitelor
activităţi turistice.
Lipsa unui sistem de management a
sistemului de colectare şi epurare a
apelor uzate menajere menţine
impactul asupra ecosistemelor.
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 100 din 201
2.2.5 Patrimoniul cultural
Principalele probleme -
PATRIMONIU CULTURAL
Evoluţie probabilă în situaţia
neimplementării planului
Numeroase zone istorice rurale şi
urbane sunt amplasate în centrele
localităţilor, punând probleme de
restaurare, conservare şi valorificare
nedistructubilă
Multe obiective ale patrimoniului
construit sunt în stare avansată de
degradare, necesitând lucrări de
renovarea, reabilitare, consolidare.
O problemă principală ce trebuie
analizată pentru patrimoniul cultural
este absenţa acţiunilor de mediatizare
şi promovare a patrimoniului construit
precum şi interesul redus pentru
crearea unor circuite turistice culturale
care să includă obiectivele
patrimoniului construit.
Deasemenea nu sunt respectate
zonele de protecţie ale obiectivelor
patrimoniului construit.
Vibraţiile provocate de traficul greu au
impact negativ asupra clădiilor,
respectiv a monumentelor istorice.
Lipsa unor proiecte care să ajute la
conservarea patrimoniului cultural
conduce la o degradare avansată a
numeroaselor monumente istorice
precum şi la Centrul istoric al
municipiului Iaşi
Lipsa de infrastrutură conduce la slaba
promovare şi valorificare a edificiilor
cultural-istorice prin turism: căi de
acces, parcări, magazine de
suveniruri, etc.
Lipsa controlului construcţilor precum
şi a amenajărilor pentru protecţie a
edificiilor cultural – istorice conduce
spre slaba vizibilitate şi punere în
valoare a monumentelor.
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 101 din 201
2.2.6 Sănătatea umană
Principalele probleme –
SĂNĂTATEA UMANĂ
Evoluţie probabilă în situaţia
neimplementării planului
Evaluarea stării de sănătate a
populaţiei Zonei Metropiliaten Iaşi
constă în identificarea factorilor de
risc, care ţin de:
- calitatea aerului citain
- alimentarea cu apă potabilă şi
canalizare în mediul rural
- colectarea şi îndepărtarea
deşeurilor lichide şi solide de orice
natură
- zgomotul urban
- calitatea serviciilor (de toate
tipurile) oferite populaţiei
Calitatea aerului citadin este dată de
gradul de încărcare a aerului cu diverşi
poluanţi iritanţi care au în compoziţie
particule de nitraţi, sulfaţi, amoniu ce
provin din erodarea pavimentului
străzilor, solului, vegetaţiei, din
procesele tehnologice industriale şi din
traficul auto.
Serviciul public de alimentare cu apă
cuprinde activităţi de captare, de
tratare a apei brute, de transport şi de
distribuţie a apei potabile şi industriale
la utilizatori.
Prin neimplementarea planului
efectele poluării atmosferice va avea
efecte directe asupra stării de
sănătate a diverşilor poluanţi şi efecte
indirecte prin producerea de disconfort
urmată de sesizările populaţiei ca
reacţie la disconfort.
Neimplementarea planului referitor la
reabilitarea infrastructurii tehnice
menţine şi chiar agravează starea
calităţii aerului citadin ca urmare a
prezenţei particulelor în suspensie.
Calitatea vieţii unei comunităţi este
dată de gradul de accesibilitate al
populaţiei la apă potabilă pentru
nevoi, cum ar fi: prepararea hranei,
satisfacerea cerinţelor de igienă
individuală şi generală.
Neimplementarea sistemelor de
alimentare cu apă în zonele rurale în
special se va menţine starea actuală
ceea ce în condiţii de secetă şi
temperaturi ridicate va avea influenţe
semnificative asupra populaţiei,
crescând riscul îmbolnăvirilor hidrice.
Lipsa unui sistem centralizat de
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 102 din 201
În Zona Metropolitană Iaşi există zone
naturale amenajate, unele
neautorizate din punct de vedere
sanitar şi zone naturale de îmbăiere,
neamenajate, utilizate în mod
tradiţional, supravegheate prin
inspecţii sanitare şi analize de
laborator.
colectare, transport şi tratare a apelor
uzate menajere se va menţine riscul
de poluarea a mediului.
Lipsa staţiilor de epurare face ca apele
utilizate în sezonul cald de publicul
vizitator pentru ”îmbăiere”, să
constituie un real factor de
îmbolnăvire pentru cei ce o utilizează.
Gradul ridicat de deteriorare al
infrastructurii rutiere conduce la
creşterea riscurilor de accidente.
Lipsa modernizării sectorului productiv
determină cheltuieli IT/PIB şi pe cap
de locuitor cu valori reduse.
Lipsa îmbunătăţirii practicilor actuale
legate de gestiunea deşeurilor
gospodăreşti şi a celor din agricultură
va conduce la creşterea / menţinerea
incidenţei bolilor datorate acestor
factori.
Creşterea nivelului de zgomot în zona
metropolitană este datorat
industrializării, mobilităţii populaţiei şi
a mijloacelor de transport.
Valori mari ale nivelului de zgomot
sunt înregistrate în zonele care sunt
tranzitate de traficul rutier greu,
deoarece nu există o arteră ocolitoare
a zonelor populate.
Menţinerea actualelor condiţii de
tranzit a zonei metropolitane de către
traficul greu, în condiţiile creşterii
traficului, va conduce la creşterea
nivelului de zgomot şi a vibraţiilor.
Poluarea fonică va afecta populaţia
zonei metropolitane.
Vibraţiile produse de traficul greu au
un impact puternic negativ aupra
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 103 din 201
clădirilor de locuit, a monumentelor
istorice, etc.
Neaplicarea măsurilor de reabilitare a
aeroporturilor va conduce la creşterea
traficului rutier şi implicit a zgomotului
şi vibraţiilor produse.
Datorită traficului intens se măreşte şi
durata de deplasare ceea ce induce
fenomene de stres, oboseală cu efecte
nedorite asupra participanţilor la
trafic.
Analizând statisticile privind
accidentele de circulaţie se constată o
tendinţă îngrijorătoare de creştere a
numărului de accidente precum şi a
numărului de răniţi şi morţi.
Situaţia existentă deşeurilor în zona
metropilitană:
- colectarea deşeurilor menajere din
aglomerările urbane se face în
sistemul de colectare selectivă în
eurocontainere
- colectarea deşeurilor menajere de la
locuinţele individuale se face ”din uşă
în uşă” în pubele individuale
- în mediul rural, depozitarea
deşeurilor se face în locuri improprii,
în special pe marginea cursurilor de
apă şi a drumurilor lăturalnice
Gestionarea activităţilor de colectare,
transport şi eliminare a deşeurilor nu a
primit atenţia cuvenită astfel încât
calitatea factorilor de mediu cât şi
impactul asupra populaţiei prezintă
riscuri ridicate.
În prezent la nivelul municipiului
există în desfăşurare un proiect de
management al deşeurilor, proiect ce
trebuie implementat în totalitate
pentru a nu creşte riscul de
îmbolnăvire a populaţiei.
Neimplementarea în mediul rural al
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 104 din 201
unui sistem de gestionare al deşeurilor
va creşte riscul de îmbolnăvire al
populaţiei
Lipsa serviciilor sociale dezvoltate
conduce spre un nivel scăzut de
cooperare între institutele de
cercetare/universităţi şi industrie.
Lipsa promovării cooperării
transfrontalieră slăbeşte relaţia
diplomatică cu Republica Moldova.
2.2.7 Transport
Principalele probleme –
TRANSPORT
Evoluţie probabilă în situaţia
neimplementării planului
Transportul şi infrastructura de
transport au un impact direct asupra
mediului.
Infrastructura de transport
neadministrată corespunzător conduce
la degradarea drumurilor şi a căilor
ferate.
Lipsa unor relaţii rutiere directe face
dificilă legăturile între diferite
localităţi.
Nemodernizarea drumurilor va duce la
distrugerea în totalitate a acestora.
Lipsa modernizării infrastucturii de
transport poate conduce la
accesibilitate redusă atât pentru sate,
cât şi pentru cartiere.
Se va menţine situaţia actuală: utilaje
auto neadecvate (nivele ridicate de
emisii, fără sau cu o slabă
compactare) trasee de colectare
ineficiente (transportul dus-întors al
deşeurilor pe acelaşi sector de drum).
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 105 din 201
2.2.8 Turism
Principalele probleme
– TURISM
Evoluţie probabilă în situaţia
neimplementării planului
Elementul cel mai atractiv din punct
de vedere turisric îl reprezintă zonele
cu păduri, în special cele care sunt în
apropierea oraşului.
Principalele tipuri de turism care pot fi
practicate în mediul rural sunt:
turismul cultural (muzeistic,
etnografic, artistic), religios, de
agrement, de tranzit.
Prezenţa unor importante monumente
culturale, religioase de importanţă
naţională şi internaţională şi turism
(de ex. pelerinajul ortodox).
Prezenţa unor staţiuni balneare
(Nicolina, ape sulfuroase) şi atracţiilor
naturale.
Înfiinţarea Biroului de Promovare
turistică a jud. Iaşi
Număr crescut de vizitatori
Lipsa unui sistem adecvat de colectare
a deşeurilor poate diminua/stopa
creşterea numărului de turişti.
Lipsa infrastructurii de colectare a
deşeurilor în zonele cu potenţial
turistic ale judeţului Iaşi va continua
să reprezinte o limită majoră în ceea
ce priveşte realizarea unui turism
durabil.
Rata scazuta de folosire a capacitatii
hoteliere curente (in lunile de iarnă) şi
o foarte scăzută rată de staţionare
peste noapte; importante lanţuri
hoteliere internaţionale nu sunt
prezente în regiune
Lipsa unei organizaţii private
reprezentative pentru turism.
2.2.9 Management de risc de mediu
Starea actuală a mediului Evoluţie probabilă în situaţia
neimplementării planului
Situaţiile de risc pot avea cauze
naturale sau antropice.
Cauzele naturale pot fi:
Pe fondul proceselor asociate
schimbărilor climatice, în condiţiile
nerezolvării problemelor existente ĩn
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 106 din 201
- datorită precipitaţiilor abundente s-
au produs revărsări ale cursurilor
de apă
- alunecarea de teren
- fenomene de eroziune
Cauze antropice:
- amplasarea unor contrucţii pe
versanţi sau în albiile majore ale
râurilor
- despăduriri pe suprafeţe mari prin
exploatarea neraţională a masei
lemnoase
- proiectarea unor construcţii care
traversează albiile cursurilor de apă
ce micşorează secţiunile de curgere
- accidente de circulaţie în care sunt
antrenate vehicule ce trasnportă
substanţe periculoase
În zonele de risc natural există un
potenţial de producere a unor
fenomene naturale ce pot produce
pagube fizice şi pierderi de vieţi
omeneşti, care pot afecta populaţia,
activităţile umane, mediul natural şi
cel construit.
Riscurile naturale sunt determinate de
hazardurile naturale, de
vulnerabilitatea elementelor expuse şi
de expunerea acestora.
bazinele hidrografice (ex: lipsa de
diguri de protecţie împotriva
inundaţiilor), efectele generate de
manifestarea unor fenomene sau
procese naturale vor fi tot mai
păgubitoare.
În cazul unor situaţii de risc provocate
de cauze naturale omul nu poate
interveni pentru evitarea producerii
acestora, el poate interveni însă
pentru reducerea efectelor negative
produse.
Un risc de mediu poate proveni şi de
la stocarea ilegală de deşeuri,
deşertificarea etc.
Pădurea reprezintă o importantă
resursă naturală, iar neaplicarea
măsurilor de protecţie poate conduce
la îmbolnăvirea copacilor şi la
despăduriri pe suprafeţe mari cu
influenţe negative asupa stabilităţii
versanţilor, creşterea risculuide
producere a inundaţiilor, a stabilităţii
versanţilor şi la accelerarea
fenomenelor de eroziune a solului.
Lipsa de întreţinere a infrastructurii
rutiere şi feroviare măreşte gradul de
deteriorare a acesteia în caz de viituri,
ceea ce poate conduce la izolarea
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 107 din 201
Hazardurile naturale sunt cele
determinate de următoarele fenomene
potenţiale: inundaţii şi viituri,
alunecări de teren etc.
completă a unor localităţi. Se măreşte
şi gradul de producere a unor
accidente de circulaţie cu urmări
asupra mediului şi a factorului uman.
Astfel de accidente au un impact
major asupra mediului, cauzând
poluarea intensă a aerului şi apei din
descărcări de substanţe periculoase în
aer precum şi în apă. Acest tip de
accident este rar dar datorită
intensităţii traficului şi a degradărilor
infrastructurii a sporit riscul de astfel
de accidente.
Lipsa infrastructurii tehnice face
imposibiă valorificarea patrimoniului
cultural ca factor de dezvoltare.
Lipsa programelor de cooperare
transfrontalieră nu poate rezolva
ameninţările din partea factorilor de
mediu (prevenirea inundaţiilor,
alunecărilor de teren, eroziunii solului,
realizarea unor sisteme de avertizare
şi control a riscurilor naturale şi
tehnologice).
Alternativa neimplementării Planului Integrat de Dezvoltare a Polului de
Creştere Iaşi este defavorabilă majorităţii aspectelor relevante de mediu
analizate anterior. Majoritatea indicatorilor propuşi pentru evaluarea PIDPCI
vor cunoaşte evoluţii negative, iar pentru cei care înregistrează evoluţii pozitive
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 108 din 201
nu se poate previziona atingerea ţintelor propuse sau asumate de zona
metropilitană.
În concluzie, se poate afirma că alternativa neimplementării planului este
neacceptabilă pentru nevoile şi cerinţele zonei metropolitane Iaşi.
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 109 din 201
Capitolul III
CARACTERISICILE DE MEDIU
ALE ZONELOR POSIBIL A FI AFECTATE
SEMNIFICATIV DE IMPLEMENTAREA PIDPCI
Scara la care se face evaluarea PIDPCI este una judeţeană. Analiza
obiectivelor şi a măsurilor propuse nu a dus la identificarea unor situaţii de
afectare semnificativă a componentelor de mediu.
In conformitate cu Ordinul 863/2002, o analiză detaliată a
caracteristicilor de mediu se va realiza în cadrul sudiilor de evaluare a
impactului asupra mediului pentru fiecare din proiectele care vizează investiţii
in activităţi cu impact potenţial asupra mediului. Aceste studii vor putea
identifica, la o scară temporo-spaţială adecvată, caracteristicile de mediu ce
pot fi afectate semnificativ. De aceea, în cadrul acestui capitol, vom face numai
unele aprecieri cu caracter global.
Pentru protecţia şi conservarea biodiversităţii în eşantioane
reprezentative de habitate precum şi pentru protecţia şi conservarea speciilor
strict protejate prin lege, pe teritoriul Zonei Metropolitane Iaşi sunt declarate
11 situri Natura 2000 :
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 110 din 201
• 9 situri de tip SCI – Situri de Importanţă Comunitară, declarate pentru
conservarea habitatelor de importanţă comunitară şi a speciilor de
importanţă comunitară, altele decât păsări;
• ROSCI0058 Dealul lui Dumnezeu – Leţcani (1%), , Rediu (5%)
• ROSCI0135 Pădurea Bârnova-Repedea - Bârnova (32%), Schitu
Duca (31%)
• ROSCI0161 Pădurea Medeleni - Victoria (2%)
• ROSCI0171 Pădurea şi pajiştile de la Mârzeşti - Popricani (1%),
Rediu (4%)
• ROSCI0181 Pădurea Uricani - Miroslava (1%)
• ROSCI0213 Râul Prut - Victoria (11%)
• ROSCI0221 Sărăturile din Valea Ilenei - Leţcani (<1%)
• ROSCI0222 Sărăturile Jijia Inferioară—Prut - Popricani (19%),
Victoria (6%)
• ROSCI0265 Valea lui David - Miroslava (3%).
• 2 de tip SPA – Arii de Protecţie Specială Avifaunistică, declarate pentru
conservarea speciilor de păsări de importanţă comunitară.
• ROSPA0042 Eleşteele Jijiei şi Miletinului – Popricani (19%),
Victoria (6%);
• ROSPA0092 Pădurea Bârnova – Bârnova (32%), Ciurea (12%),
Schitu Duca (50%), Tomeşti (11%)
Pentru fiecare tip de sit în parte sunt enumerate localităţile în care este
localizat situl, cu suprafaţa cuprinsă în sit (în procente). Au fost trecute doar
localităţile care fac parte din Zona Metropolitană Iaşi,.
Facem precizarea că PIDPCI vizează acţiuni în siturile Natura 2000. În
privinţa investiţiilor directe, acestea vor fi reprezentate de lucrări de
împrejmuire a Rezervaţiei Naturale + Locul fosilier Dealul Repedea din
localitatea Bârnova, precum şi lucrări de conservare arii protejate în zona
Valea lui David din localitatea Miroslava, lucrări ce vor fi desfăşurate numai în
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 111 din 201
condiţiile impuse de planul de management al siturilor respective şi numai în
urma evaluării impactului de mediu.
Pentru lucrarea “Conservare arii protejate în zona Valea lui David” a fost
întocmit un studiu de impact asupra mediului în urma căruia s-a emis acordul
de mediu de către ARPM Bacău.
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 112 din 201
Capitolul IV
PROBLEME DE MEDIU
EXISTENTE RELEVANTE PENTRU PIDPCI
În capitolul 2.1 al prezentei lucrări a fost prezentată analiza efectuată
asupra stării actuale a mediului în judeţul Iaşi, punându-se accent pe
elementele ce privesc zona metopilitană.
În acest capitol au fost selectate acele probleme de mediu cu relevanţă
directă pentru Planul Integrat de Dezvoltare a Polului de Creştere Iaşi.
Aspect de mediu Probleme de mediu relevane pentru PIDPCIAer Impact semnificativ asupra calităţii aerului produs de
emisiile cauzate de congestiile de trafic, deinfrastructura învechită şi deteriorată, emisiile de SO2rezultate în urma arderilorde combustibil fosil pentruproducerea de energie termică.
Apa Impact semnificativ asupra calităţii cursurilor de apăprodus de lipsa sistemelor de canalizare şi epurare aapelor uzate menajere.Extinderea procesului de eutrofizare a apelor desuprafaţă care, alături de alte forme de impactgenerează o reducere a stării funcţionale a acestorape.Creşterea concentraţiilor de nitriţi în apa subteranădatorită lipsei reţelelor de canalizare, a depozitărilornecontrolate a deşeurilor şi a managementuluidefectuos a reziduurilor animaliere.
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 113 din 201
Aspect de mediu Probleme de mediu relevane pentru PIDPCISol Eroziunea solului reprezintă factorul restrictiv cel mai
important în agricultură.Poluarea solului ca urmare a depozitării necontrolate adeşeurilor.Alunecări de teren active şi zone supuse riscului deinundaţii.
Biodiversitate Reţeaua Natura 2000, aflată în prezent în proces deinstituire va necesita sprijin pentru implementareaviitoarelor planuri de management.Impact antropic, în special restrângerea habitatuluinatural, cauzat de construcţii de locuinţe fărăautorizaţie sau fără respectarea statutului zonei.Distrugerea florei şi habitatelor din ariile naturaleprotejate ca urmare a circulaţiei turistice necontrolate.
Patrimoniul cultural Insuficienta aplicare a măsurilor de conservare şiprotejare a patrimoniului cultural împotriva degradării.
Sănătatea umană Principalele probleme de sănătate sunt cauzate deigiena precară a populaţiei din mediul rural. Aceasta sedatorează în primul rând lipsei alimentării cu apă,lipsei canalizării, managementului neadecvat adeşeurilor şi modului de gestiune a chimicalelor înagricultură.Riscuri asociate accidentelor rutiere.
Transport Principalele probleme în zona metropolitană suntlegate de existenţa unui parc auto învechit, lipsainfrastructurii rutiere şi gradul scăzut de acoperire şidotare a serviciilor de transport în comun.
Turism Condiţii neadecvate promovării formelor de turismuşor, adaptate la condiţiile locale.Lipsa infrastructurii şi a facilităţilor necesare dezvoltăriiturismului durabil.Lipsa de informare sau insuficienta informare aturiştilor privind monumentele naturii, a patrimoniuluicultural, a ariilor protejate, precum şi aresposabilităţilor de le revin.
Managementulriscurilor de mediu
Principalul risc asupra mediului rural care cunoaşte olargă răspândire şi o tendinţă de creştere a efecteloreste reprezentat de inundaţii şi a alunecărilor de terenca urmare a neluării măsurilor preventive.Managementul defectuos al suprafeţelor împădurite aavut o contribuţie directă la amplificarea efectelornegative ale inundaţiilor.
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 114 din 201
Creşterea gradului deconştientizare asupraproblemelor de mediu
Lipsa programelor de informare şi sensibilizare apopulaţiei rurale face ca aceasta să fie în egală măsurăexpusă direct riscurilor legate de poluarea mediului darşi să reprezinte un factor important de presiune asupramediului înconjurător
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 115 din 201
Capitolul V
OBIECTIVELE DE PROTECŢIE A MEDIULUI
STABILITE LA NIVEL NAŢIONAL, COMUNITAR
SAU INTERNAŢIONAL CARE SUNT RELEVANTE
PENTRU PIDPCI
Pentru propunerea listei de obiective relevante de mediu a fost realizată
o analiză a documentelor de referinţă judeţene, regionale şi naţionale.
Obiectivele relevante de mediu au fost discutate în cadrul întâlnirilor grupului
de lucru PIDPCI. Forma finală a acestor obiective este prezentată în tabelul nr.
5.1. Obiectivele de protecţie a mediului, stabilite la nivel naţional,
comunitar sau internaţional, care sunt relevante pentru plan
5.1.1.Obiectivele politicii de mediu ale UE
Aderarea României la structurile UE impune transpunerea în legislaţia
română a aquis– ului comunitar,implementarea şi controlul implementării
legislaţiei specifice.
Politica Uniunii Europene şi actiunea sa asupra mediului pot fi schiţate
prin programele sale de acţiune asupra mediului începute în 1973.
Decretul unic european şi Tratatul Maastricht au stabilit obiectivele
fundamentale de:
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 116 din 201
- protecţie şi îmbunatăţire a calităţii mediului
- contribuire la protejarea sănătăţii umane
- asigurare a unei utilizări prudente şi raţionale a resurselor naţionale
Sub Maastricht, Curtea Europeană poate impune amenzi unui stat
membru care nu a reuşit implementarea legii UE şi punerea în vigoare în
întregime a acesteia.
De asemenea, principiile “poluatorul plăteşte” şi “pagubele asupra
mediului trebuie să fie rectificate la sursă” sunt identificate în articolul 130 din
Decretul Unic European.
Al şaselea program de acţiune în domeniul mediului al UE “Mediu 2000:
Viitorul nostru comun, şansa noastră”, pune accentul pe prevenirea poluării
factorilor de mediu, în special a apelor, realizarea unui plan de gestiune a
deşeurilor, utilizarea durabilă a resurselor naturale.
Programul este parte integrantă a strategiei de dezvoltare durabilă a
Comunităţii Europene.
5.1.2. Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013
Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013 (PND) stabileşte drept obiectiv
global reducerea cât mai rapidă a disparităţilor de dezvoltare socio-economică
dintre România şi celelalte state membre ale Uniunii Europene şi detaliază
obiectivele specifice ale procesului pe 6 direcţii prioritare care integrează direct
şi/sau indirect cerinţele dezvoltării durabile pe termen scurt şi mediu. Dintre
aceste direcţii prioritare protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului prevede
îmbunatăţirea standardelor de viaţă pe baza asigurării serviciilor de utilităţi
publice în special în ceea ce priveşte gestionarea apei şi deşeurilor;
îmbunătăţirea sistemelor sectoriale şi regionale ale managementului de mediu;
conservarea biodiversităţii; reconstrucţia ecologică; prevenirea riscurilor şi
intervenţia în cazul unor calamităţi naturale.
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 117 din 201
5.1.3. Cadrul Strategic Naţional de Referinţă 2007-2013
Cadrul Strategic Naţional de Referinţă 2007-2013 (CSNR), aprobat de
Comisia Europeană la 25 iunie 2007, stabileşte priorităţile de intervenţie ale
Instrumentelor Structurale ale UE (Fondul European de Dezvoltare Regională,
Fondul Social European şi Fondul de Coeziune) şi face legatura între priorităţile
Planului Naţional de Dezvoltare 2007-2013 şi cele ale UE: Orientările
Strategice Comunitare privind Coeziunea 2007-2013 şi Strategia Lisabona
revizuită. CNSR prezintă situaţia socio-economică a României la momentul
aderării, analiza punctelor tari şi slabe, oportunităţilor şi ameninţărilor (SWAT),
viziunea strategică şi sinteza Programelor Operaţionale Sectoriale (POS) şi
Programului Operaţional Regional (POR) ce urmează a fi implementate în
cadrul obiectivului de convergenţă.
Pentru realizarea viziunii strategice a CSNR Comisia Europeana alocă
Romaniei în perioada 2007-2013 o sumă totală de aproximativ 19,67 miliarde
euro, din care 19,21 miliarde pentru obiectivul Convergenţă (cu o cofinanţare
naţională estimata la 5,53 miliarde euro constituită în proporţie de 73% din
surse publice şi 27% din surse private) şi 0,46 miliarde euro pentru obiectivul
Cooperare Teritoriala Europeana.
În cadrul eforturilor de realizare a obiectivelor de convergenţă au fost
elaborate şi aprobate 6 Programe Operaţionale Sectoriale (POS) şi un Program
Operational Regional (POR) acoperind perioada actualului exerciţiu bugetar al
UE (2007-2013) în domenii prioritare: transporturi, mediu, creşterea
competitivităţii economice, dezvoltarea regiunilor, dezvoltarea resurselor
umane, dezvoltarea capacităţii administrative, asistenţa tehnică.
5.1.4. Programul Operaţional Sectorial de Mediu (POS Mediu)
Programul Operaţional Sectorial de Mediu este strâns corelat cu
obiectivele naţionale strategice prevăzute în Planul Naţional de Dezvoltare
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 118 din 201
(PND) şi se bazează pe principiile şi practicile Uniunii Europene. Obiectivele
specifice ale POS Mediu sunt:
1. Imbunătăţirea accesului la infrastructura de apă, prin asigurarea serviciilor
de alimentare cu apă şi canalizare în majoritatea zonelor urbane până în 2015
2. Ameliorarea calităţii solului, prin imbunătăţirea managementului deşeurilor
şi reducerea numărului de zone poluate istoric în minimum 30 de judeţe până
în 2015.
3. Reducerea impactului negativ cauzat de centralele municipale de termoficare
vechi în cele mai poluate localităţi, până în 2015.
4. Protecţia şi îmbunătăţirea biodiversităţii şi a patrimoniului natural prin
sprijinirea implementării reţelei NATURA 2000.
5. Reducerea riscului la dezastre naturale, prin implementarea măsurilor
preventive în cele mai vulnerabile zone până în 2015.
5.1.5. Planul Local de Acţiune pentru Mediu (PLAM)
Planul Local de Acţiune pentru Mediu judeţ Iaşi a fost realizat în anul
2004 într-un larg parteneriat între autorităţile administraţiei publice locale,
serviciile publice deconcentrate ale unor ministere, agenţi economici şi
societate civilă fiind conceput pentru un orizont de timp de 4 ani (2005-2008).
PLAM-ul a fost revizuit şi supus dezbaterii publice (publicarea draftului pe
site-ul APM Iaşi din luna septembrie 2008, şedinţa finală de dezbatere publică
din data de 11.02.2009) .
PLAM-ul reprezintă un proces de planificare strategică necesar avînd în
vedere resursele limitate disponibile pentru soluţionarea problemelor şi
aspectelor de mediu, pentru definirea priorităţilor şi planificarea implementării
acestora prin dezvoltarea unui sistem de colaborare şi parteneriat efectiv între
comunitate, autorităţi, locale şi structurile de finanţare.
Principalele obiective pentru care s-a decis elaborarea unui astfel de
document sunt:
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 119 din 201
• îmbunătăţirea condiţiilor de mediu la nivelul judeţului Iaşi prin
implementarea unor acţiuni concrete şi eficiente din punct de vedere
al costurilor;
• identificarea, stabilirea şi evaluarea unor priorităţi de acţiuni în
domeniul mediului în conformitate cu valorile comunităţii;
• întărirea cooperării instituţionale, promovarea parteneriatului între
cetăţeni, reprezentanţii autorităţilor locale, ONG-uri şi mediul de
afaceri;
• îmbunătăţirea participării publicului la luarea deciziei pentru a
schimba percepţia populaţiei în ceea ce priveşte abordarea
problemelor de mediu, conştientizarea publicului, creşterea
responsabilităţii acestuia şi creşterea sprijinului acordat de public
pentru acţiunile strategice şi pentru investiţii;
• întărirea capacităţii autorităţilor locale şi ONG-urilor de a gestiona şi
implementa programe de mediu;
• monitorizarea tuturor acţiunilor şi asigurarea unei baze de date
pentru urmărirea şi unde este cazul ajustarea acestor acţiuni;
• respectarea reglementărilor naţionale în domeniul mediului.
5.1.6. Strategia Naţională pentru dezvoltarea Durabilă
Strategia Naţională pentru Dezvoltarea Durabilă a României Orizonturi
2013-2020-2030, reprezintă un proiect comun al Guvernului României prin
Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile şi Programul Naţiunilor Unite pentru
Dezvoltare (PNUD) prin Centrul Naţional de Dezvoltare Durabilă, aprobat prin
HG 1216 din 4 octombrie 2007. Ca orientare generală, lucrarea recent
finalizată (varianta finală aprobată în şedinţa de Guvern din 12 noiembrie
2008) vizează realizarea următoarelor obiective strategice pe termen scurt,
mediu şi lung:
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 120 din 201
• Orizont 2013: Încorporarea organică a principiilor şi practicilor
dezvoltării durabile în ansamblul programelor şi politicilor publice ale
României, ca stat membru al UE.
• Orizont 2020: Atingerea nivelului mediu actual al ţărilor Uniunii
Europene la principalii indicatori ai dezvoltării durabile.
• Orizont 2030: Apropierea semnificativă a României de nivelul mediu
din acel an al ţărilor membre ale UE din punctul de vedere al
indicatorilor dezvoltării durabile.
5.2. Stabilirea obiectivelor de protecţie a mediului asociate
priorităţilor PIDPCI
In scopul realizării evaluării efectelor PIDPCI asupra mediului
înconjurător, au fost selectate şi formulate mai multe aspecte şi obiective
relevante în domeniul protecţiei mediului, legate în mod direct de:
• Aspectele de mediu indicate în Anexa 2 a HG 1076/2004;
• Problemele de mediu relevante pentru PIDPCI (vezi capitolul 6) rezultate în
urma analizării stării actuale a mediului;
• Obiectivele şi priorităţile PIDPCI.
Aspecte de mediu şi obiective relevante de mediu
Aspecte de mediu Obiective relevante
Aer Scăderea emisiilor poluante
Apă Limitarea poluării apei de suprafaţă şi a apei
subterane
Limitarea poluării soluluiSol
Protecţia solului împotriva eroziunii (eroziunea hidrică
şi eroziunea eoliană)
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 121 din 201
Îmbunătăţirea stării favorabile de conservare a
habitatelor şi speciilor de floră şi faună sălbatică
Biodiversitate
Conservarea diverstăţii biologice în cadrul arilor
protejate
Patrimoniu cultural Protejarea patrimoniul cultural împotriva degradării
Sănătatea umană Îmbunătăţirea stării de sănătate umană prin luarea
unor măsuri de prevenire a poluării şi ameliorarea
problemelor existente (poluarea sonoră, poluarea
apei, depozitarea deşeurilor)
Transport Modernizarea infrastructurii de transport atât în
mediul urban, cât şi în mediul rural
Turism Promovarea turismului
Managementul de risc Protejarea populaţiei faţă de riscurile naturale
Creşterea gradului de
conştientizare asupra
problemelor de mediu
Îmbunătăţirea comportamentului populaţiei faţă de
mediul înconjurător
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 122 of 201
Capitolul VI
POTENŢIALE EFECTE SEMNIFICATIVE
ASUPRA MEDIULUI
6.1. Metodologia de evaluare
În cadrul evaluărilor impactului asupra mediului se vor utiliza criteriile
prezentate în Anexa 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1076/2004 privind stabilirea
procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe şi se va
ţine cont de condiţiile iniţiale ale mediului, de zonele sensibile, de obiectivele
de mediu relevante pentru plan, etc. Se vor avea în vedere următoarele
aspecte:
a) impactul implementării fiecărei axe prioritare propuse în PIDPCI
b) impactul ansamblului planului asupra calităţii factorilor de mediu,
aşezărilor umane, moştenirii culturale şi istorice, etc..
Necesitatea studierii şi evaluării impactului unei activităţi umane asupra
mediului este justificată prin trei categorii mari de argumente :
- iniţierea din timp a unor acţiuni menite să reducă efectele negative
colaterale, determinate de activitatea respectivă;
- evaluarea obiectivă a tuturor posibilităţilor, în vederea selectării
strategiei de acţiune într-o perspectivă sistemică;
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 123 of 201
- necesitatea implicării populaţiei în procesele de decizie privind
promovarea unor activităţi sau proiecte care le vor influenţa viaţa într-
un fel sau altul.
Faza de construcţie are potenţialul de a cauza un impact negativ prin
mărimea amplasamentelor de lucru şi prin durata sa, impact specific perioadei
de construcţie, ce este temporar şi afectează în mod deosebit calitatea aerului,
calitatea apei de suprafata, a faunei şi florei.
De asemenea, PIDPCI are potenţialul de a genera şi impact asupra
condiţiilor socio-economice din zonă.
De asemenea, la evaluarea factorilor individuali de mediu s-a luat în
considerare eventualitatea aplicării unor măsuri de atenuare a impactului,
măsuri ce vor fi prezentate în cap.9.
Pentru a realiza evaluarea obiectivelor de mediu trebuie sa amintim toate
obiectivele generale ale Planului Integrat de Dezvoltare pentru Polul de
Creştere Iaşi (obiectivele generale au fost prezenate la cap. 3.3)
Evaluarea impactului obiectivelor specifice ale PIDPCI s-a făcut faţă de
obiectivele de mediu relevante identificate şi prezentate în cadrul cap. 5 al
prezentului raport.
Evaluarea impactului fiecărui obiectiv a fost realizată de către echipa
consultantului de mediu, sistemul de notare aferent evaluării de impact fiind
pentru o scală de la -2 la +2 conform situaţiilor din tabelul 8-1.
Tabel nr. 6-1 Scala de cuantificare a impactului generat de obiectivele specifice
ale PIDPCI asupra obiectivelor de mediu relevante.
Valoarea impactului Justificare
+2 Impact pozitiv substanţial al obiectivului specific
asupra obiectivului de mediu relevant
+ 1 Impact pozitiv al obiectivului specific asupra
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 124 of 201
obiectivului de mediu relevant
0 Nici un impact
- 1 Impact negativ al obiectivului specific asupra
obiectivului de mediu relevant
- 2 Impact negativ substanţial al obiectivului specific
asupra obiectivului de mediu relevant
Rezultatele evaluării sunt prezentate în tabelele următoare.
Notă : O.R. = obiectiv relevant de mediu
6.2. Efecte asupra mediului generate de implementarea
Obiectivului general nr. 1
Obiectiv general nr. 1 : Competitivitate economică bazată pe
promovarea de industrii noi, creative şi ecologice
Obiectiv specific 1.1: Dezvoltarea şi modernizarea sectorului productiv
şi a suportului logistic aferent
Acest obiectiv specific vine în sprijinirea modernizării şi inovării
întreprinderilor existente şi crearea unor noi, în special IMM-uri în sectoarele
productive şi al serviciilor pentru afaceri.
Deasemenea se doreşte sprijinirea sectorului productiv prin crearea unor
centre logistice cu impact metropolitan.
Pentru realizarea acestui obiectiv au fost propuse următoarele proiecte :
- Înfiinţare piaţă de gros în localitatea Vulturi, comuna Popricani
- Extindere, dezvoltare (etapa II) diversificare profil Parc Tehnologic şi
Ştiinţific – Tehnologic.
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 125 of 201
Tabel 6-2. Evaluarea obiectivelor din PIDPCI relative la obiectivele de mediu
Obiective relevante de mediu Eval. Descriere
-1 Dezvoltarea cu prioritate a
sectorului productiv poate avea
un efect negativ nesemnificativ
ca urmare a poluării aerului (de
exemplu în timpul execuţiei
lucrărilor se poate produce
praf).
O.R.1 Scăderea emisiilor poluante
+1 Pe perioada de exploatare vor
apărea influienţe favorabile cu
privire la îmbunătăţirea calităţii
aerului, prin scăderea gradului
de poluare al aerului.
Dupa executarea lucrărilor
propuse prin acest obiectiv se
va mări cantitatea de oxigen
din zonă prin plantarea de
arbori şi arbuşti
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 126 of 201
O.R.2 Limitarea poluării apei de
suprafaţă şi a apei subterane
0 Lucrările propuse pentru acest
obiectiv nu vor afecta calitatea
apelor.
O.R.3 Limitarea poluării solului ±1 Pe perioada de execuţie a
lucrărilor se poate produce un
impact negativ asupra solului,
dar este temporar şi local.
Această poluare a solului poate
fi provocată de depozitarea
materialelor, de organizarea
sediului de şantier, de circulaţia
utilajelor etc.
O.R.4 Protecţia solului împotriva
eroziunii (eroziunea hidrică şi
eroziunea eoliană)
0 Obiectivul analizat nu se
adresează acestui obiectiv
relevant de mediu.
O.R.5 Îmbunătăţirea stării
favorabile de conservare a
habitatelor şi speciilor de floră şi
faună sălbatică
+1 În perioada de execuţie vor fi
realizate lucrări de aducere a
terenurilor degradate la
categoria avută anterior
începerii lucrărilor.
După execuţia lucrărilor
proiectate, vor apărea influienţe
favorabile cu privire la
îmbunătăţirea stării favorabile
de conservare a habitatelor şi a
speciilor de floră şi faună
sălbatică.
O.R.6 Conservarea diversităţii
biologice în cadrul arilor protejate
0 Nu s-au semnalat efecte
negative asupra obiectivului
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 127 of 201
relevant de mediu.
O.R.7 Protejarea patrimoniul
cultural împotriva degradării
0 Patrimoniul cultural nu va fi
afectat în perioada
implementării acestui obiectiv.
O.R.8 Îmbunătăţirea stării de
sănătate umană prin luarea unor
măsuri de prevenire a poluării şi
ameliorarea problemelor
existente (poluarea sonoră,
poluarea apei, depozitarea
deşeurilor)
0 Nu există pericolul de a afecta
negativ populaţia din zonă.
O.R.9 Modernizarea infrastructurii
de transport atât în mediul urban,
cât şi în mediul rural
-1 Realizarea lucrărilor propuse va
avea un impact negativ asupra
infrastructurii de transport, din
cauza circulaţiei utilajelor, fapt
ce va înrăutăţi starea proastă a
drumurilor.
Realizarea acestui obiectiv va
determina creşterea traficului
auto în zonă.
O.R.10 Promovarea turismului 0 Obiectivul analizat nu se
adresează acestui obiectiv
relevant de mediu.
O.R.11 Protejarea populaţiei faţă
de riscurile naturale
+1 Se vor lua măsuri de protejare
a populaţiei faţă de riscurile
naturale.
O.R.12.Îmbunătăţirea
comportamentului populaţiei faţă
de mediul înconjurător
+1 Pe durata execuţiei populaţia va
fi informată şi va putea cere
lămuriri legate de poluarea
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 128 of 201
mediului.
Deasemenea în perioada de
exploatare populaţia are
posibilitatea de a afla informaţii
referitoare la calitatea mediului.
Obiectiv specific 1.2 : Valorificarea potenţialului Tehnologiei
Informaţiei şi Comunicaţiilor ( TIC ) şi aplicarea acestuia în sectorul
public (administraţie) şi cel privat ( cetăţeni, întreprinderi )
Obiectivul specific constă în exploatarea resurselor umane calificate şi de
know how şi îmbunătăţirea infrastructurii.
Pentru realizarea acestui obiectiv au fost propuse următoarele proiecte :
- Sistem informatic şi de comunicaţii integrat în Zona Metropolitană Iaşi
- Arhiva electronică
- Backbone municipal pentru interconectarea instituţiilor publice de
interes
- Monitorizarea calităţii serviciilor publice în Iaşi
- Platforma wireless integrată de acces local pentru bandă largă şi
mobilitate, cu autoorganizarea resurselor
- Noi algoritmi pentru antene adoptive/inteligente în sisteme de
comunicaţii 3g şi post 3g-
- Sistem integrat de monitorizare în timp real a pacienţilor şi
persoanelor în vârstă
- Reţea virtuală it pentru unităţi de învăţămant şi cercetare dispersate
geografic
- Sistem informatic pentru controlul şi verificarea autenticităţii
produselor.
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 129 of 201
Tabel 6-3. Evaluarea obiectivelor din PIDPCI relative la obiectivele de mediu
Obiective relevante de mediu Eval. DescriereO.R.1 Scăderea emisiilor poluante 0O.R.2 Limitarea poluării apei desuprafaţă şi a apei subterane
0
O.R.3 Limitarea poluării solului 0O.R.4 Protecţia solului împotrivaeroziunii (eroziunea hidrică şieroziunea eoliană)
0
O.R.5 Îmbunătăţirea stăriifavorabile de conservare ahabitatelor şi speciilor de floră şifaună sălbatică
0
O.R.6 Conservarea diversităţiibiologice în cadrul arilor protejate
0
O.R.7 Protejarea patrimoniulcultural împotriva degradării
0
O.R.8 Îmbunătăţirea stării desănătate umană prin luarea unormăsuri de prevenire a poluării şiameliorarea problemelorexistente (poluarea sonoră,poluarea apei, depozitareadeşeurilor)
0
O.R.9 Modernizarea infrastructuriide transport atât în mediul urban,cât şi în mediul rural
0
O.R.10 Promovarea turismului 0O.R.11 Protejarea populaţiei faţăde riscurile naturale
0
O.R.12.Îmbunătăţireacomportamentului populaţiei faţăde mediul înconjurător
0
Obiectivul propus nu contribuiela atingerea obiectivelor demediu relevante.Acest obiectiv se referă înspecial la accesul populaţieiatât din sectorul privat cât şicel din cel public, la un sisteminformatic şi de comunicaţiielectronic.
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 130 of 201
Obiectiv specific 1.3 : Creşterea capacităţii Cercetării şi Dezvoltării şi
stimularea cooperării între instituţii de Cercetare Dezvoltare Inovare (
CDI) şi sectorul productiv
Obiectivul constă în finanţarea proiectelor de Cercetare Dezvoltare, care
va genera rezultate aplicabile direct în economie, modernizarea şi dezvoltarea
capacităţii şi infrastructurii în domeniul de Cercetare Dezvoltare Inovare (CDI),
creşterea calităţii şi diversificarea ofertei de servicii inovative şi stimularea
cererii de inovare din partea sectorului productiv.
Pentru realizarea acestui obiectiv au fost propuse următoarele proiecte :
- Centru Industrii Creative
- Modernizarea tehnologiilor de prelucrare primară a cerealelor în
scopul obţinerii de produse agroalimentare de calitate,
corespunzatoare principiilor dezvoltării durabile şi securităţii
alimentare
- Generator de aerosol pentru protecţia plantelor împotriva bolilor şi
dăunătorilor conceput şi realizat pe baza tehnologiilor utilizate în
industria aeronautică
- Cercetări privind optimizarea organelor de lucru pentru pregatirea
patului germinativ în concordanţă cu cerinţele unei agriculturi
durabile.
- Cercetări privind utilizarea porumbului ca sursă de biomasă pentru
producerea de energie termică
- Modernizarea tehnologiei de obţinere şi valorificare a strugurilor de
masă prin implementarea sistemului european de calitate eurepgap în
scopul asigurării trasabilităţii şi siguranţei alimentare
- Program integrat de supraveghere a sanătăţii şi creşterea calităţii
producţiei în fermele de vaci pentru lapte
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 131 of 201
- Evaluarea impactului sistemelor de producţie ecologică asupra valorii
agronomice şi biologice a ecosistemelor furajere şi calităţii produselor
animaliere, în scopul creşterii eficienţei economice a fermelor şi
securităţii alimentare
- Tehnici inovative de protecţie împotriva dezastrelor cauzate de
schimbările climatice
- Evaluarea efectelor amenajării luncii inferioare a Prutului pentru
conservarea potenţialului genetic al resurselor naturale şi a
biodiversităţii în vederea identificării unor soluţii de reabilitare a zonei
- Sistem novativ de monitorizare a calităţii energiei electrice bazat pe
transformata wavelet în vederea creşterii eficienţei energetice a
consumatorilor industriali
- Cercetări avansate privind obţinerea materialelor compozite cu ranfort
sub formă de particule şi ranfort stratificat
- Optimizarea sistemelor energetice inteligente de transport a apei
pentru creşterea eficienţei energetice şi economia de energie
- Sisteme hidraulice adaptive pentru turbine eoliene de mică putere
- Cercetări privind expertizarea stării de conservare a obiectelor de
patrimoniu cultural prin tehnici moderne nedestructive şi obţinerea
/evaluarea de noi materiale pt. conservarea activă în vederea
asigurării viabilităţii comunitare (milad)
- Ambalaje speciale din fibre celulozice-o alternativă viabilă pentru
protecţia şi securitatea alimentelor.
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 132 of 201
Tabel 6-4. Evaluarea obiectivelor din PIDPCI relative la obiectivele de mediu
Obiective relevante de mediu Eval. DescriereO.R.1 Scăderea emisiilor poluante 0O.R.2 Limitarea poluării apei desuprafaţă şi a apei subterane
0
O.R.3 Limitarea poluării solului 0O.R.4 Protecţia solului împotrivaeroziunii (eroziunea hidrică şieroziunea eoliană)
0
O.R.5 Îmbunătăţirea stăriifavorabile de conservare ahabitatelor şi speciilor de floră şifaună sălbatică
0
O.R.6 Conservarea diversităţiibiologice în cadrul arilor protejate
0
O.R.7 Protejarea patrimoniulcultural împotriva degradării
0
O.R.8 Îmbunătăţirea stării desănătate umană prin luarea unormăsuri de prevenire a poluării şiameliorarea problemelorexistente (poluarea sonoră,poluarea apei, depozitareadeşeurilor)
0
O.R.9 Modernizarea infrastructuriide transport atât în mediul urban,cât şi în mediul rural
0
O.R.10 Promovarea turismului 0O.R.11 Protejarea populaţiei faţăde riscurile naturale
0
O.R.12.Îmbunătăţireacomportamentului populaţiei faţăde mediul înconjurător
0
Implementarea acestui obiectivspecific nu va avea impactasupra mediului.
Obiectivul analizat nu seadresează acestor aspecterelevante de mediu.
Pentru fiecare acţiune aobiectivului specific analizat nuau putut fi identificate efectenegative potenţiale.
În cadrul acestui obiectiv vor fisprijinite acţiuni ce constau înfinanţarea proiectelor deCercetare Dezvoltare, care vorgenera rezultate aplicabiledirect în economie,modernizarea şi dezvoltareacapacităţii şi infrastructurii îndomeniul de CercetareDezvoltare Inovare (CDI),creşterea calităţii şidiversificarea ofertei de serviciiinovative şi stimularea cereriide inovare din parteasectorului productiv.
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 133 of 201
Impact negativ Impact pozitiv
-5 -4 -3 -2 -1 0 1 2 3 4 5
O.R. 1 Scăderea emisiilor poluante
O.R. 2 Poluarea apei
O.R. 3 Limitarea poluării solului
O.R. 4 Protecţia solului împotriva eroziunii
O.R. 5 Biodiversitate
O.R. 6 Arii protejate
O.R. 7 Patrimoniul cultural
O.R. 8 Starea de sănătate a populaţiei
O.R. 9 Transport
O.R. 10 Turism
O.R. 11 Protejarea populaţiei faţă de riscurile naturale
O.R.12 Comportamentului populaţiei faţă de mediu
Obi
ectiv
e re
leva
nte
de m
ediu
Impact negativ impact pozitiv
Figura nr. 6.1 Reprezentarea grafică a impactului generat asupra obiectivelor
relevante de mediu de implementarea obiectivului general nr. 1
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 134 of 201
6.3. Efecte asupra mediului generate de implementarea
Obiectivului general nr. 2
Obiectiv general nr. 2 : Conectivitate teritorială dezvoltată
Obiectiv specific 2.1 : Modernizarea infrastructurii de transport
Reţeaua rutieră a municipiului Iaşi este destul de bine desenată pentru a
permite intrarea şi ieşirea din oraş. Problemele care apar, în condiţiiile lipsei
unei şosele de centură şi a precarităţii semnalizării intraurbane, sunt legate de
traversarea oraşului.
Pentru realizarea acestui obiectiv specific au fost propuse următoarele
proiecte :
- Modernizarea şi dezvoltarea Aeroportului Internaţional Iaşi;
- Varianta de ocolire a Municipiului Iaşi etapa 1 Varianta Sud
- Reabilitare şi modernizare reţea rutieră în zona culturală, istorică şi
turistică a Municipiului Iaşi
- Axa de dezvoltare Nord - Sud Pasaj "Octav Bancilă"
- Dezvoltarea axei de transport Est -Vest în Municipiul Iaşi
- Dezvoltare şi reabilitare arteră funcţională Sud - Municipiul Iaşi
- Construcţii pasaje subterane
- Reabilitare DJ248D
- Modernizare drum Ciurea-Piciorul Lupului-Slobozia
- Modernizare DC 20B Rusenii Vechi, Orzeni.
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 135 of 201
Tabel 6-5. Evaluarea obiectivelor din PIDPCI relative la obiectivele de mediu
Obiective relevante de mediu Eval. Descriere-1 În perioada de execuţie a
lucrărilor de modernizare ainfrastructurii de transport unpotenţial impact negativ poatefi provocat de emisiileatmosferice aferente acestorlucrări. Acest impact va firesimţit la scară spaţio-temporală locală a fiecăruiproiect în parte.
O.R.1 Scăderea emisiilor poluante
+1 Impactul aferent perioadei deexecuţie va fi compensat însă înperioada de exploatare ainfrastructurii auto printr-oreducere a emisiilor aferentegazelor de eşapament şi aemisiilor de particule datorateîmbunătăţirii condiţiilor detrafic.
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 136 of 201
-1 Dacă în zona lucrărilor este uncurs de apă este posibil ca peperioada de implementare aproiectelor din cadrul acestuiobiectiv, să se producă opoluare accidentală a apelor caurmare a neîntreţinerii utilajelorde construcţie sau a deversăriiîn cursul de apă a unorsubstanţe poluante.
O.R.2 Limitarea poluării apei desuprafaţă şi a apei subterane
+1 Acest obiectiv specific va aveaun impact pozitiv asupraacestui aspect de mediu prinrezolvarea scurgerilor apelorpluviale, prin amenajări deşanţuri de colectare, remedierila podeţe şi poduri.
O.R.3 Limitarea poluării solului -1 Pe perioada de execuţie alucrărilor se poate produce unimpact negativ asupra solului,provocat de depozitareamaterialelor, de organizareasediului de şantier, de circulaţiautilajelor etc.
O.R.4 Protecţia solului împotrivaeroziunii (eroziunea hidrică şieroziunea eoliană)
0 Nu sunt prevăzute activităţipentru protecţia soluluiîmpotriva eroziunii, deoarecelucrările nu se află în zone cusoluri supuse acestui proces.
O.R.5 Îmbunătăţirea stăriifavorabile de conservare ahabitatelor şi speciilor de floră şifaună sălbatică
+1 Modernizarea infrastructurii vaurmări adaptarea profilului dedrum la necesităţile dictate deconservarea habitatelornaturale, a florei şi fauneisălbatice.
O.R.6 Conservarea diversităţiibiologice în cadrul arilor protejate
0 Activităţile propuse nu seadresează direct atingeriiacestui obiectiv relevant demediu, deoarece lucrărilepropuse nu se află în zonaariilor protejate.
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 137 of 201
-1 Vibraţiile provocate de traficulgreu din perioada de execuţieau un impact negativ asupraclădirilor şi a monumenteloristorice
O.R.7 Protejarea patrimoniulcultural împotriva degradării
+1 S-a determinat un impactpozitiv.Modernizarea infrastructuriipoate asigura protejareapatrimoniului cultural prinrealizarea de exemplu a uneireţele rutiere în zona culturală.
O.R.8 Îmbunătăţirea stării desănătate umană prin luarea unormăsuri de prevenire a poluării şiameliorarea problemelorexistente (poluarea sonoră,poluarea apei, depozitareadeşeurilor)
+1 Obiectivul analizat se adreseazăindirect asupra acestui obiectivrelevant de mediu prinscăderea riscurilor de accidentela care este supusă populaţiaprin gradul ridicat dedeteriorare al infrastructurii.Deasemenea se eliminăpericolul de îmbolnăvire dincauza noxelor emise înatmosferă.
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 138 of 201
O.R.9 Modernizarea infrastructuriide transport atât în mediul urban,cât şi în mediul rural
±1 Obiectivul propus se adreseazădirect acestui aspect relevantde mediu prin sprijinireaproiectelor de construire şimodernizare a drumurilormunicipale şi comunale.Principalul beneficiu adustransportului rutier îl reprezintăcreşterea capacităţilor dedeplasare pe reţeaua detransport rutier.Modernizarea drumurilor poateacţiona în sens pozitiv, princreşterea gradului de deplasareîn siguranţă, dar şi în sensnegativ, ca urmare a creşterivitezei de deplasare şineadaptării acesteia la condiţiilemeteo poate creşte numărul deaccidente.
O.R.10 Promovarea turismului +1 Realizarea infrastructurii detransport poate avea un impactdirect pozitiv prin asigurareapromovării şi valorificăriiedificiilor cultural-istorice printurism.Modernizarea infrastructurii detransport va permite o bunădistribuţie a turiştilor, accesfacil la anumite zone turistice.
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 139 of 201
+1 Modernizarea infrastructurii detransport nu va avea nici unimpact negativ asupra acestuiobiectiv relevant deoarece peperioada de execuţie se vor luamăsuri împotriva riscurilornaturale.
O.R.11 Protejarea populaţiei faţăde riscurile naturale
+1 Un impact pozitiv asupraacestui aspect de mediu poatefi dat de terasamentul unuidrum, prin faptul că poateacţiona ca un dig de apărareîmpotriva inundaţiilor.Modernizarea drumurilorcuprinde şi o îmbunătăţire asistemului rutier de marcajeprin amplasarea de panouri deavertizare, precum şi deamplasarea de parapete greleîn curbele cu grad mare dedificultate.
O.R.12.Îmbunătăţireacomportamentului populaţiei faţăde mediul înconjurător
0 Obiectivul analizat nu seadresează direct acestuiobiectiv de mediu. Nu au fostidentificate efecte negativepotenţiale.
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 140 of 201
Obiectiv specific 2.2 : Îmbunătăţirea siguranţei traficului
Pentru realizarea acestui obiectiv specific au fost propuse următoarele
proiecte :
- Centru intermodal de transport - Autogara Iaşi;
- Implementare sistem management de trafic;
- Achiziţie Mijloace transport (50 autobuze).
Tabel 6-6. Evaluarea obiectivelor din PIDPCI relative la obiectivele de mediu
Obiective relevante de mediu Eval. Descriere
O.R.1 Scăderea emisiilor poluante +1 Acest obiectiv propus are un
efect pozitiv asupra obiectivului
relevant de mediu prin
scăderea cantităţii de poluanţi
emişi în atmosferă, prin
schimbarea parcului auto cu
mijloace de transport noi care
sunt mai puţin poluante.
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 141 of 201
O.R.2 Limitarea poluării apei de
suprafaţă şi a apei subterane
0 Obiectivul nu se adresează
direct acestui aspect de mediu
iar efectele pozitive au un
caracter redus.
O.R.3 Limitarea poluării solului +1 Prin schimbarea parcului auto
cu mijloace de transport noi
particulele emise în urma
arderii combustibililor vor fi în
cantităţi mai mici ceea ce duce
la o micşorare a poluării solului.
O.R.4 Protecţia solului împotriva
eroziunii (eroziunea hidrică şi
eroziunea eoliană)
0
O.R.5 Îmbunătăţirea stării
favorabile de conservare a
habitatelor şi speciilor de floră şi
faună sălbatică
0
O.R.6 Conservarea diversităţii
biologice în cadrul arilor protejate
0
Obiectivul nu se adresează
direct acestor aspecte de mediu
iar efectele pozitive au un
caracter redus.
O.R.7 Protejarea patrimoniul
cultural împotriva degradării
0 Acţiunile propuse în cadrul
acestui obiectiv nu se
adresează acestui aspect.
O.R.8 Îmbunătăţirea stării de
sănătate umană prin luarea unor
măsuri de prevenire a poluării şi
ameliorarea problemelor
existente (poluarea sonoră,
poluarea apei, depozitarea
deşeurilor)
+1 Prin îmbunătăţirea siguranţei
traficului se reduce numărul de
accidente la care sunt supuşi
participanţii la trafic şi nivelul
noxelor emise în urma arderii
combustibililor.
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 142 of 201
O.R.9 Modernizarea infrastructurii
de transport atât în mediul urban,
cât şi în mediul rural
+1 Obiectivul specific vizează
asigurarea unor servicii de
transport la standarde
europene de siguranţă,
securitate, calitate şi costuri.
Prin acest obiectiv se vor
implementa sisteme inteligente
de transport, cu efect benefic
asupra siguranţei traficului,
scurtării timpilor de deplasare şi
scăderii consumului de
combustibil.
O.R.10 Promovarea turismului +1 Prin îmbunătăţirea siguranţei
traficului se va facilita accesul
turiştilor la obiectivele turistice,
fapt ce va determina o creştere
a numărului de turişti
O.R.11 Protejarea populaţiei faţă
de riscurile naturale
0 Obiectivul specific propus nu
are efect direct. Nu s-au
determinat efecte negative.
O.R.12.Îmbunătăţirea
comportamentului populaţiei faţă
de mediul înconjurător
+1 Se va asigura instruirea
personalului care va
implementa noile cerinţe şi
obiective.
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 143 of 201
Impact negativ Impact pozitiv
-5 -4 -3 -2 -1 0 1 2 3 4 5
O.R. 1 Scăderea emisiilor poluante
O.R. 2 Poluarea apei
O.R. 3 Limitarea poluării solului
O.R. 4 Protecţia solului împotriva eroziunii
O.R. 5 Biodiversitate
O.R. 6 Arii protejate
O.R. 7 Patrimoniul cultural
O.R. 8 Starea de sănătate a populaţiei
O.R. 9 Transport
O.R. 10 Turism
O.R. 11 Protejarea populaţiei faţă de riscurile naturale
O.R. 12 Comportamentului populaţiei faţă de mediu
Obi
ectiv
e re
leva
nte
de m
ediu
Impact negativ impact pozitiv
Figura nr. 6.2 Reprezentarea grafică a impactului generat asupra obiectivelor
relevante de mediu de implementarea obiectivului general nr. 2
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 144 of 201
6.4. Efecte asupra mediului generate de implementarea
Obiectivului general nr. 3
Obiectiv general nr. 3 : Servicii sociale îmbunătăţite
Obiectiv specific 3.1 : Reabilitarea, modernizarea infastructurii servicilor de
educaţie, sănătate şi sociale
Pentru realizarea acestui obiectiv specific au fost propuse următoarele
proiecte :
- Reabilitare şi modernizare ambulatoriu de specialitate;
- Reabilitare gradiniţe municipiul Iaşi
- Colegiul C. Negruzzi pt. Sc. Carol I – consolidare
- Grup Şcolar Ştefanescu - reabilitare şcoală
- Grup Şcolar Sturdza - reabilitare şcoală
- Grup Şcolar Saligny - reabilitare scoală
- Şcoala 17 I. Creangă - reabilitare scoală
- Studiu asupra reducerii poluării apei în Iaşi
- Achiziţionare echipamente specifice pentru îmbunătăţirea capacităţii şi
calităţii sistemului de intervenţii în situaţii de urgenţă, acordării
asistenţei medicale de urgenţă şi a primului ajutor calificat
- Educaţie– Business, Parteneriat pentru Tranziţia de la şcoală la viaţa
activă
- Monitorizarea inserţiei socio-profesionale pe piaţa muncii a
absolvenţilor Şcolii de Arte şi Meserii şi liceu tehnologic
- Construcţii Săli de sport
- Centru de formare şi analiză în ingineria riscurilor
- Asigurarea şi managementul calităţii programelor de licenţă şi master
în corelaţie cu necesităţile de calificare din piaţa muncii
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 145 of 201
- Program de formare continuă pentru cariera managerială a
personalului de conducere din administraţia publică ĩn vederea
dezvoltării capacităţii administrative şi sporirii eficacitaţii
organizaţionale
- Programe pentru cercetare doctorală de excelenţă ĩn economie prin
parteneriate active
- Inovare şi dezvoltare ĩn programele doctorale şi graduale universitare
pentru adaptarea cercetării ştiinţifice la nevoile societăţii cunoaşterii
- Stagii de pregatire practică şi activităţi de stimulare a inserţiei pe
piaţa muncii pentru studenţi şi absolvenţi
- Centru Regional pentru dezvoltarea antreprenoriatului în rândul
tinerilor
- Programe licenţă în limbile română şi engleză în domeniul ingineriei
informaţiei
- Dezvoltarea parteneriatului între invăţământul universitar şi cel
preuniversitar prin formarea echipelor pedagogice pentru organizarea,
îndrumarea, monitorizarea şi evaluarea practicii studenţilor în
instituţiile de învăţământ
- Introducerea unui sistem de formare continuă a personalului din
universitate
- Introducerea componentei de dezvoltare durabilă în parcursul
formativ al cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar
- Master în limba engleză în criptologie şi securitatea informaţiilor
- Master în consiliere şi mediere interculturală
- Dezvoltarea resurselor umane cu rol în elaborarea de politici de
incluziune socială şi combatere a discriminării de la nivel universitar
- Creşterea adaptabilităţii IMM din regiunea Nord-Est prin formare
profesională continuă a angajaţilor.
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 146 of 201
Tabel 6-7. Evaluarea obiectivelor din PIDPCI relative la obiectivele de mediu
Obiective relevante de mediu Eval. DescriereO.R.1 Scăderea emisiilor poluante -1 Reabilitarea, modernizarea
infrastructurii serviciilor deeducaţie, sănătate şi socialepoate avea un efect negativ caurmare a poluării aerului (deexemplu în timpul execuţieilucrărilor se poate producepraf).
O.R.2 Limitarea poluării apei desuprafaţă şi a apei subterane
0 Lucrările propuse pentru acestobiectiv nu vor afecta calitateaapelor.
O.R.3 Limitarea poluării solului ±1 Pe perioada de execuţie alucrărilor se poate produce unimpact negativ asupra solului,dar este temporar şi local.Această poluare a solului poatefi provocată de depozitareamaterialelor, de organizareasediului de şantier, de circulaţiautilajelor etc.
O.R.4 Protecţia solului împotrivaeroziunii (eroziunea hidrică şieroziunea eoliană)
0 Lucrările propuse pentru acestobiectiv nu se adreseazăacestui aspect de mediu.
O.R.5 Îmbunătăţirea stăriifavorabile de conservare ahabitatelor şi speciilor de floră şifaună sălbatică
0
O.R.6 Conservarea diversităţiibiologice în cadrul arilor protejate
0
În perioada de execuţie vor firealizate lucrări de aducere aterenurilor degradate lacategoria avută anteriorînceperii lucrărilor.
O.R.7 Protejarea patrimoniulcultural împotriva degradării
0 Realizarea obiectivului specificnu influenţează negativprotejarea patrimoniuluicultural.
O.R.8 Îmbunătăţirea stării desănătate umană prin luarea unormăsuri de prevenire a poluării şiameliorarea problemelor
+2 Obiectivul specific vizeazăîmbunătăţirea calităţii serviciilorde asistenţă medicală, ainfrastructurii educaţionale şi
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 147 of 201
existente (poluarea sonoră,poluarea apei, depozitareadeşeurilor)
creşterea calităţii şi capacităţiiserviciilor sociale.În domeniu sănătăţii seurmăreşte dezvoltarea unuisistem de prevenire şi trataremodern, performant, accesibiltuturor categoriilor de persoaneafectate, precum şi a unuisistem eficient de servicii deurgenţă.
O.R.9 Modernizarea infrastructuriide transport atât în mediul urban,cât şi în mediul rural
0
O.R.10 Promovarea turismului 0O.R.11 Protejarea populaţiei faţăde riscurile naturale
0
O.R.12.Îmbunătăţireacomportamentului populaţiei faţăde mediul înconjurător
0
Acţiunile propuse pentru acestobiectiv nu se adresează directacestui obiectiv relevant demediu.
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 148 of 201
Obiectiv specific 3.2 : Crearea şi dezvoltarea serviciilor sociale
Pentru realizarea acestui obiectiv specific au fost propuse următoarele
proiecte :
- Centrul de servicii integrate pentru victime ale violenţei în familie;
- Centrul multifuncţional Bucuria;
- Centrul de zi pentru copii proveniţi din familii defavorizate;
- Centrul socio-medical Speranţa;
- Centrul rezidenţial pentru copii cu dizabilităţi;
- Centrul de servicii integrate pentru comunitatea rromă;
- Centrul de creaţie şi sprijin comunitar Vasile Alecsandri;
- Amenajare centru de consiliere femei abuzate Aroneanu;
- Construire Centru de zi pentru persoane virstnice şi cu dizabilităţi;
- Centrul multifuncţional Ciric.
Realizarea acesti obiectiv conduce la :
- îmbunătăţirea accesului la participare prin educaţie al grupurilor
dezavantajate;
- imbunatatirea serviciilor sociale prin crearea de noi servicii sociale
- dezvoltarea responsabilitatii sociale si formarea deprinderilor de
interactiune sociala
- prevenirea delicventei juvenile.
Tabel 6-8. Evaluarea obiectivelor din PIDPCI relative la obiectivele de mediu
Obiective relevante de mediu Eval. Descriere
O.R.1 Scăderea emisiilor poluante -1 Dezvoltarea serviciilor sociale
poate avea un efect negativ ca
urmare a poluării aerului (de
exemplu în timpul execuţiei
lucrărilor se poate produce
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 149 of 201
praf).
O.R.2 Limitarea poluării apei de
suprafaţă şi a apei subterane
0 Lucrările propuse pentru acest
obiectiv nu vor afecta calitatea
apelor.
O.R.3 Limitarea poluării solului ±1 Pe perioada de execuţie a
lucrărilor se poate produce un
impact negativ asupra solului,
dar este temporar şi local.
Această poluare a solului poate
fi provocată de depozitarea
materialelor, de organizarea
sediului de şantier, de
circulaţia utilajelor etc.
O.R.4 Protecţia solului împotriva
eroziunii (eroziunea hidrică şi
eroziunea eoliană)
0 Lucrările propuse pentru acest
obiectiv nu vor afecta acest
aspect de mediu
O.R.5 Îmbunătăţirea stării
favorabile de conservare a
habitatelor şi speciilor de floră şi
faună sălbatică
0
O.R.6 Conservarea diversităţii
biologice în cadrul arilor protejate
0
În perioada de execuţie vor fi
realizate lucrări de aducere a
terenurilor degradate la
categoria avută anterior
începerii lucrărilor.
O.R.7 Protejarea patrimoniul
cultural împotriva degradării
0 Crearea şi dezvoltarea
serviciilor sociale nu
influenţează negativ protejarea
patrimoniului cultural.
O.R.8 Îmbunătăţirea stării de
sănătate umană prin luarea unor
măsuri de prevenire a poluării şi
+2 Obiectivul îşi propune
eficientizarea sistemului de
acordare a asistenţei medicale
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 150 of 201
ameliorarea problemelor
existente (poluarea sonoră,
poluarea apei, depozitarea
deşeurilor)
de sănătate în vederea
asigurării standardelor de
calitate în furnizarea serviciilor,
pentru a îmbunătăţi
participarea pe piaţa muncii şi
a modului de viaţă al
populaţiei.
O.R.9 Modernizarea infrastructurii
de transport atât în mediul urban,
cât şi în mediul rural
0
O.R.10 Promovarea turismului 0
O.R.11 Protejarea populaţiei faţă
de riscurile naturale
0
O.R.12.Îmbunătăţirea
comportamentului populaţiei faţă
de mediul înconjurător
0
Acţiunile propuse pentru acest
obiectiv nu se adresează direct
acestui obiectiv relevant de
mediu.
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 151 of 201
Impact negativ Impact pozitiv
-5 -4 -3 -2 -1 0 1 2 3 4 5
O.R.1 Scăderea emisiilor poluante
O.R. 2 Poluarea apei
O.R. 3 Limitarea poluării solului
O.R. 4 Protecţia solului împotriva eroziunii
O.R. 5 Biodiversitate
O.R. 6 Arii protejate
O.R. 7 Patrimoniul cultural
O.R. 8 Starea de sănătate a populaţiei
O.R. 9 Transport
O.R. 10 Turism
O.R. 11 Protejarea populaţiei faţă de riscurile naturale
O.R. 12 Comportamentului populaţiei faţă de mediu
Obi
ectiv
e re
leva
nte
de m
ediu
Impact negativ impact pozitiv
Figura nr. 6.3 Reprezentarea grafică a impactului generat asupra obiectivelor
relevante de mediu de implementarea obiectivului general nr. 3
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 152 of 201
6.5. Efecte asupra mediului generate de implementarea
Obiectivului general nr. 4
Obiectiv general nr. 4 : Patrimoniul cultural – istoric şi natural valorificat
Obiectiv specific 4.1 : Reabilitarea şi conservarea patrimoniului cultural –
istoric şi natural
Pentru realizarea acestui obiectiv specific au fost propuse următoarele
proiecte :
- Reabilitarea centrului istoric al Municipiului Iaşi;
- Reabilitare Manăstirea Golia (proiect în parteneriat cu CJ Iaşi);
- Consolidare şi reabilitare Palatul Culturii;
- Consolidare şi reabilitare Teatrul National Iaşi;
- Consolidare şi reabilitare Filarmonica Iaşi;
- Înfiinţare Muzeul Municipal Iaşi;
- Reabilitare, renovare, consolidare Biserica Vişan, sec XIX.
Tabel 8-9. Evaluarea obiectivelor din PIDPCI relative la obiectivele de mediu
Obiective relevante de mediu Eval. DescriereO.R.1 Scăderea emisiilor poluante -1 Reabilitarea şi conservarea
patrimoniului cultural are impactdirect asupra calităţii aerului, înperioada de execuţie prin emisiilede pulberi în aer.
O.R.2 Limitarea poluării apei desuprafaţă şi a apei subterane
0
O.R.3 Limitarea poluării solului 0O.R.4 Protecţia solului împotrivaeroziunii (eroziunea hidrică şieroziunea eoliană)
0
Obiectivul analizat nu seadresează acestor obiectiverelevante de mediu.Impactul asupra acestor obiectivede mediu va depinde de măsurilede protecţie a patrimoniuluicultural adoptate în timpulexecuţiei lucrărilor.
O.R.5 Îmbunătăţirea stării favorabilede conservare a habitatelor şi
0 Obiectivul nu se adresează directconservării habitatelor. Este însă
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 153 of 201
speciilor de floră şi faună sălbatică o măsură de valorificare apotenţialului natural prin turism.
O.R.6 Conservarea diversităţiibiologice în cadrul arilor protejate
0 Prin acest obiectiv vor putea fisprijinite activităţi de valorificarea potenţialului turistic al acestorsituri.
O.R.7 Protejarea patrimoniul culturalîmpotriva degradării
±1 Obiectivul propus se adreseazădirect acestui obiectiv relevant demediu. Protejarea patrimoniuluise poate rezolva prin diversemăsuri ce pot include şi pe celeprivind revitalizarea zonelordegradate. Pe perioada deimplementare a măsurilor se potîntâmpla unele incidente /accidente care pot avea impactnegativ.
O.R.8 Îmbunătăţirea stării desănătate umană prin luarea unormăsuri de prevenire a poluării şiameliorarea problemelor existente(poluarea sonoră, poluarea apei,depozitarea deşeurilor)
0 Obiectivul analizat nu seadresează direct acestui obiectivrelevant de mediu.
O.R.9 Modernizarea infrastructurii detransport atât în mediul urban, cât şiîn mediul rural
0 Obiectivul analizat nu seadresează direct acestui obiectivrelevant de mediu. Nu au fostidentificate potenţiale efectenegative.
O.R.10 Promovarea turismului +2 Activităţile propuse se adreseazădirect acestui obiectiv relevant demediu.Acţiunile din cadrul acestuiobiectiv vor avea un efect pozitivasupra dezvoltării ulterioare aactivităţilor turistice.
O.R.11 Protejarea populaţiei faţă deriscurile naturale
0
O.R.12.Îmbunătăţireacomportamentului populaţiei faţă demediul înconjurător
0
Obiectivul analizat nu seadresează direct acestui obiectivrelevant de mediu.
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 154 of 201
Obiectiv specific 4.2 : Promovarea potenţialului turistic
Pentru realizarea acestui obiectiv specific au fost propuse următoarele
proiecte :
- Parcul Ciric - Etapa 3;
- Zona de agrement Ciric - Etapa 1;
- Înfiinţare Gradina Zoologică în Breazu;
- Amenajare zonă turistică şi de agrement;
- Reconstrucţia casei memoriale “ Dimitrie Anghel “ (intrată în circuitul
turistic);
- Reabilitare Gradina Botanică "A. Fatu" a Univ AI Cuza.
Tabel 6-10. Evaluarea obiectivelor din PIDPCI relative la obiectivele de mediu
Obiective relevante de mediu Eval. Descriere
O.R.1 Scăderea emisiilor poluante 0 Volumul şi tipul lucrărilor de
construcţii sprijinite în cadrul
acestui obiectiv nu justifică
acordarea unei evaluări
negative a impactului.
O.R.2 Limitarea poluării apei de
suprafaţă şi a apei subterane
0
O.R.3 Limitarea poluării solului 0
O.R.4 Protecţia solului împotriva
eroziunii (eroziunea hidrică şi
eroziunea eoliană)
0
Obiectivul specific propus nu se
adresează acestui obiectiv
relevant de mediu.
O.R.5 Îmbunătăţirea stării
favorabile de conservare a
habitatelor şi speciilor de floră şi
+2 Obiectivul nu se adresează
direct conservării habitatelor.
Este însă o măsură de
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 155 of 201
faună sălbatică valorificare a potenţialului
natural prin eco-turism.
O.R.6 Conservarea diversităţii
biologice în cadrul arilor protejate
+1 Prin acest obiectiv se va
promova potenţialul turistic al
acestor situri, doar dacă
managementul ariilor protejate
permite acest lucru.
O.R.7 Protejarea patrimoniul
cultural împotriva degradării
0 Activităţile propuse aici nu se
adresează direct acestui
obiectiv relevant de mediu.
O.R.8 Îmbunătăţirea stării de
sănătate umană prin luarea unor
măsuri de prevenire a poluării şi
ameliorarea problemelor
existente (poluarea sonoră,
poluarea apei, depozitarea
deşeurilor)
0 Obiectivul nu se adresează
direct acestei problematici.
Trebuie menţionat faptul că
prin promovarea turismului se
va realiza şi o creştere a
gradului de colectare a
deşeurilor.
O.R.9 Modernizarea infrastructurii
de transport atât în mediul urban,
cât şi în mediul rural
0 Obiectivul specific propus nu se
adresează acestui obiectiv
relevant de mediu
O.R.10 Promovarea turismului +2 Activităţile propuse se
adresează direct acestui
obiectiv relevant de mediu.
Toate investiţiile propuse prin
acest obiectiv sunt pentru
promovarea potenţialului
turistic.
Acest obiectiv specific vizează
activităţi menite să facă din
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 156 of 201
Polul de Creştere o destinaţie
atractivă pentru turism şi
afaceri, împreună cu
dezvoltarea durabilă a
produselor turistice şi
creşterea utilizării internetului
în serviciile de rezervare şi
promovare turistică.
O.R.11 Protejarea populaţiei faţă
de riscurile naturale
+1 Prin acest obiectiv propus se
va sprijini infrastructura
turistică de informare şi
promovare locală şi furnizarea
de informaţii turistice către şi
de la turişti şi tour operatori.
O.R.12.Îmbunătăţirea
comportamentului populaţiei faţă
de mediul înconjurător
+1 Promovarea potenţialului
turism necesită ca în
principalele puncte de interes
ale zonelor construite să se
amplaseze indicatoare de
trasee turistice şi informaţii
asupra regulamentelor de
vizitare. Acest lucru va permite
turiştilor să fie informaţi
asupra unor specii rare sau pe
cale de dispariţie din flora şi
fauna existentă.
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 157 of 201
Impact negativ Impact pozitiv
-5 -4 -3 -2 -1 0 1 2 3 4 5
O.R. 1 Scăderea emisiilor poluante
O.R. 2 Poluarea apei
O.R. 3 Limitarea poluării solului
O.R. 4 Protecţia solului împotriva eroziunii
O.R. 5 Biodiversitate
O.R. 6 Arii protejate
O.R. 7 Patrimoniul cultural
O.R. 8 Starea de sănătate a populaţiei
O.R. 9 Transport
O.R. 10 Turism
O.R. 11 Protejarea populaţiei faţă de riscurile naturale
O.R. 12 Comportamentului populaţiei faţă de mediu
Obi
ectiv
e re
leva
nte
de m
ediu
Impact negativ impact pozitiv
Figura nr. 6.4 Reprezentarea grafică a impactului generat asupra obiectivelor
relevante de mediu de implementarea obiectivului general nr. 4
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 158 of 201
6.6. Efecte asupra mediului generate de implementarea
Obiectivului general nr. 5
Obiectiv general nr. 5 : Protecţia şi calitatea mediului asigurată
Obiectiv specific 5.1 : Dezvoltarea sistemelor integrate de infrastructură –
apa şi apa uzată
Pentru realizarea acestui obiectiv specific au fost propuse următoarele
proiecte :
- Alimentare cu apă şi canalizare - Zona Metropolitană Iaşi;
- Extindere sisteme de canalizare în Iaşi, 21 km;
- Proiect integrat de înfiinţarea reţelei de canalizare pentru satele din
componenţa comunei Bârnova, extinderea reţelei de alimentare cu
apă; Modernizare drumuri comunale din comuna Bârnova;Înfiinţarea
unui centru social în comuna Bârnova, Împrejmuirea Rezervaţiei
Naturale+Locul fosilifer Dealul Repedea din comuna Bârnova;
- Alimentare cu apă şi canalizare în comuna Rediu;
- Extinderea reţelei de alimentare cu apă din sursa Apavital Iaşi a
satelor Dorobanţ şi Sorogari;
- Sistem integrat de alimentare cu apă, canalizare, epurare ape uzate
menajere în comuna Ciurea.
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 159 of 201
Tabel 6-11. Evaluarea obiectivelor din PIDPCI relative la obiectivele de mediu
Obiective relevante de mediu Eval. Descriere
O.R.1 Scăderea emisiilor poluante 0 Impactul suselor de emisii
atmosferice aferente acestor
lucrări din cadrul obiectivului
analizat, va fi resimţit la scară
spaţio - temporală locală a
fiecărui proiect în parte.
O.R.2 Limitarea poluării apei de
suprafaţă şi a apei subterane
+1 Prin realizarea acestui obiectiv,
respectiv a acţiunilor de
extindere a reţelelor de
canalizare se va permite
reducerea poluării apelor
subterane cu nitraţi.
Înfiinţarea/extinderea reţelelor
de canalizare va avea un
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 160 of 201
impact pozitiv asupra stării
ecologice a apelor de suprafaţă
prin reducerea intrărilor de
nutrienţi şi limitarea proceselor
de eutrofizare.
O.R.3 Limitarea poluării solului +1 Pentru acest aspect de mediu
trebuie menţionat faptul că
obiectivul propus va contribui
la reducerea poluării
punctiforme şi difuze a solului
Realizarea sistemelor de
colectare şi epurare a apelor
uzate va elimina riscul poluării
solului cu ape uzate conţinând
diverşi poluanţi patogeni.
O.R.4 Protecţia solului împotriva
eroziunii (eroziunea hidrică şi
eroziunea eoliană)
0
O.R.5 Îmbunătăţirea stării
favorabile de conservare a
habitatelor şi speciilor de floră şi
faună sălbatică
0
O.R.6 Conservarea diversităţii
biologice în cadrul arilor protejate
0
Activităţile propuse aici nu se
adresează direct acestui
obiectiv relevant de mediu.
O.R.7 Protejarea patrimoniul
cultural împotriva degradării
0 Obiectivul analizat nu se
adresează direct acestui
obiectiv de mediu. Nu au fost
identificate efecte negative
potenţiale.
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 161 of 201
O.R.8 Îmbunătăţirea stării de
sănătate umană prin luarea unor
măsuri de prevenire a poluării şi
ameliorarea problemelor
existente (poluarea sonoră,
poluarea apei, depozitarea
deşeurilor)
+1 Putem considera impactul
asupra sănătăţii umane ca fiind
unul pozitiv.
Extinderea unor reţele de
alimentare cu apă va permite
creşterea numărului de
persoane din mediul rural care
au acces direct la o sursă de
apă potabilă.
Prin proiectele de extindere şi
înfiinţare a reţelelor de
canalizare se va diminua un
risc major asupra sănătăţii
populaţiei din mediul rural.
O.R.9 Modernizarea infrastructurii
de transport atât în mediul urban,
cât şi în mediul rural
0 Obiectivul analizat nu are o
influenţă directă asupra acestui
obiectiv. Nu au fost identificate
efecte negative potenţiale.
O.R.10 Promovarea turismului 0 Dezvoltarea sistemelor
integrate de infrastructură vor
avea un efect pozitiv asupra
promovării ulterioare a
turismului.
O.R.11 Protejarea populaţiei faţăde riscurile naturale
0 Obiectivul analizat nu are oinfluenţă directă asupra acestuiobiectiv. Nu au fost identificateefecte negative potenţiale.
O.R.12.Îmbunătăţireacomportamentului populaţiei faţăde mediul înconjurător
0 Acest obiectiv de mediu nueste abordat în cadrulobiectivului analizat.
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 162 of 201
Obiectiv specific 5.2 : Crearea sistemelor integrate de deşeuri şi extinderea
infrastructurii municipale
Pentru realizarea acestui obiectiv specific au fost propuse următoarele
proiecte :
- Îmbunătăţirea serviciului de salubritate: modernizarea şi dotarea
punctelor gospodăreşti; asigurarea unui parc auto performant;
modernizarea şi dotarea bazei de întreţinere şi reparaţii ;
- Managementul integrat al deşeurilor solide în Iaşi.
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 163 of 201
Tabel 6-12. Evaluarea obiectivelor din PIDPCI relative la obiectivele de mediu
Obiective relevante de mediu Eval. Descriere
O.R.1 Scăderea emisiilor poluante +1 Efectul direct al creării
sistemelor integrate de deşeuri
este dat de reducerea
cantităţilor de deşeuri care
necesită depozitare.
Extinderea infrastructurii
municipale va avea ca efect
direct reducerea surselor
difuze de poluare a mediului.
O.R.2 Limitarea poluării apei de
suprafaţă şi a apei subterane
+1 Obiectivul specific va avea ca
efect direct reducerea surselor
de poluare a mediului
O.R.3 Limitarea poluării solului +1 Efectele pozitive reies din
eliminarea depozitării
necontrolate a deşeurilor
O.R.4 Protecţia solului împotriva
eroziunii (eroziunea hidrică şi
eroziunea eoliană)
0 Obiectivul specific propus nu
contribuie direct la atingerea
acestui obiectiv relevant de
mediu.
O.R.5 Îmbunătăţirea stării
favorabile de conservare a
habitatelor şi speciilor de floră şi
faună sălbatică
+1 Crearea sistemelor integrate
de deşeuri şi extinderea
infrastructurii municipale vor
avea ca răspuns îmbunătăţirea
stării habitatelor naturale .
O.R.6 Conservarea diversităţii
biologice în cadrul arilor protejate
+1 Un prim pas în sensul reducerii
presiunii asupra ariilor potejate
este reprezentat de existenţa
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 164 of 201
sistemelor integrate de
deşeuri.
O.R.7 Protejarea patrimoniul
cultural împotriva degradării
0 Obiectivul specific propus nu
contribuie direct la atingerea
acestui obiectiv relevant de
mediu.
O.R.8 Îmbunătăţirea stării de
sănătate umană prin luarea unor
măsuri de prevenire a poluării şi
ameliorarea problemelor
existente (poluarea sonoră,
poluarea apei, depozitarea
deşeurilor)
+2 Sistemele integrate de deşeuri
vor respecta normele de
amplasare a acestora faţă de
zonele de locuit pentru a nu
periclita sănătatea populaţiei.
Implementarea unui sistem
integrat al deşeurilor va
conduce la reducerea riscului
de îmbolnăvire a populaţiei.
O.R.9 Modernizarea infrastructurii
de transport atât în mediul urban,
cât şi în mediul rural
0 Obiectivul specific propus nu
contribuie direct la atingerea
acestui obiectiv relevant de
mediu.
O.R.10 Promovarea turismului +1 Îndeplinirea acestui obiectiv va
conduce la creşterea/
menţinerea numărului de
vizitatori în zona vizată.
Deasemenea, îndeplinirea
acestui obiectiv va contribui la
dezvoltarea şi promovarea
turismului durabil
O.R.11 Protejarea populaţiei faţă
de riscurile naturale
0 Nu are efecte directe. Nu s-au
determinat efecte negative.
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 165 of 201
O.R.12.Îmbunătăţirea
comportamentului populaţiei faţă
de mediul înconjurător
+1 Implementarea obiectivului va
conduce la creşterea gradului
de conştientizare a publicului
asupra problemelor de mediu
generate de gestionarea
necorespunzătoare a
deşeurilor.
Obiectiv specific 5.3 : Prevenirea riscurilor naturale şi îmbunătăţirea calităţii
solului
Pentru realizarea acestui obiectiv specific au fost propuse următoarele
proiecte :
- Decolmatarea Lacurilor Ciric - Etapa 2 ;
- Consolidare versant Copou - Est inclusiv Zona Ţicău;
- Dezvoltare cartier Ţicau;
- Conservare arii protejate în zona Valea lui David;
- Amenajare râu Bahlui;
- Modernizarea sistemului de termoficare: creşterea eficienţei
economice prin exploatarea eficientă a capacităţii de producţie
existente şi eliminarea celor care provoacă pierderi;
- Construire stavilar pe râul Jijia Nouă pentru ecologizarea râului Jijia
Veche;
- Refacerea potenţialului productiv al unor ecosisteme praticole
degradate prin aplicarea unor practici de exploatare durabila şi de
restaurare a biodiversităţii;
- Evaluarea efectelor amenajării Luncii inferioare a Prutului pentru
conservarea potenţialului genetic al resurselor naturale şi a
biodiversităţii în vederea identificării unor soluţii de reabilitare a zonei.
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 166 of 201
Tabel 6-13. Evaluarea obiectivelor din PIDPCI relative la obiectivele de mediu
Obiective relevante de mediu Eval. Descriere
O.R.1 Scăderea emisiilor poluante +1 Nu toate acţiunile luate în
cadrul obiectivului specific cu
scopul prevenirii riscurilor
naturale, au efecte directe
asupra calităţii aerului. De
exemplu acţiunea de
modernizare a sistemului de
termoficare va conduce la
reducerea poluării aerului.
O.R.2 Limitarea poluării apei de
suprafaţă şi a apei subterane
+2 Prin lucrările de decolmatare a
lacurilor şi respectiv de
amenajare a râului Bahlui se
vor reduce efectele negative
asupra calităţii apei.
O.R.3 Limitarea poluării solului +2 Obiectivul specific se
adresează direct acestui
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 167 of 201
obiectiv relevant de mediu.
Scopul acestui obiectiv specific
este îmbunătăţirea calităţii
solului prin realizarea de
depozite municipale de deşeuri
şi reabilitarea terenurilor
contaminate cu grad ridicat de
poluare precum şi prevenirea
şi combaterea riscurilor
natural.
O.R.4 Protecţia solului împotriva
eroziunii (eroziunea hidrică şi
eroziunea eoliană)
+1 Sunt spijinite direct investiţiile
pentru îmbunătăţirea calităţii
solului.
O.R.5 Îmbunătăţirea stării
favorabile de conservare a
habitatelor şi speciilor de floră şi
faună sălbatică
+2
O.R.6 Conservarea diversităţii
biologice în cadrul arilor protejate
+2
Acţiunile propuse pot avea
impact pozitiv asupra
obiectivului de mediu.
Este necesar ca fiecare proiect
iniţiat pentru prevenirea
riscurilor naturale să fie
evaluat sub aspectul
impactului asupra
biodiversităţii
O.R.7 Protejarea patrimoniul
cultural împotriva degradării
+2 Are efecte directe pozitive
O.R.8 Îmbunătăţirea stării de
sănătate umană prin luarea unor
măsuri de prevenire a poluării şi
ameliorarea problemelor
existente (poluarea sonoră,
+1 Obiectivul specific propus
poate avea influenţe pozitive
asupra stării de sănătate a
populaţiei sub aspectul
reducerii riscului la inundaţii, la
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 168 of 201
poluarea apei, depozitarea
deşeurilor)
alunecări de teren etc.
O.R.9 Modernizarea infrastructurii
de transport atât în mediul urban,
cât şi în mediul rural
0 Nu are efecte directe
O.R.10 Promovarea turismului +2 Prevenirea riscurilor naturale
poate contribui la promovarea
turismului uşor
O.R.11 Protejarea populaţiei faţă
de riscurile naturale
+2 Are efecte directe pozitive
O.R.12.Îmbunătăţirea
comportamentului populaţiei faţă
de mediul înconjurător
0 Nu are efecte directe
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 169 of 201
Impact negativ Impact pozitiv
-5 -4 -3 -2 -1 0 1 2 3 4 5
O.R. 1 Scăderea emisiilor poluante
O.R. 2 Poluarea apei
O.R. 3 Limitarea poluării solului
O.R. 4 Protecţia solului împotriva eroziunii
O.R. 5 Biodiversitate
O.R. 6 Arii protejate
O.R. 7 Patrimoniul cultural
O.R. 8 Starea de sănătate a populaţiei
O.R. 9 Transport
O.R. 10 Turism
O.R. 11 Protejarea populaţiei faţă de riscurile naturale
O.R. 12 Comportamentului populaţiei faţă de mediu
Obi
ectiv
e re
leva
nte
de m
ediu
Impact negativ impact pozitiv
Figura nr. 6.5 Reprezentarea grafică a impactului generat asupra obiectivelor
relevante de mediu de implementarea obiectivului general nr. 5
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 170 of 201
6.7. Efecte asupra mediului generate de implementarea
Obiectivului general nr. 6
Obiectiv general nr. 6 : Cooperare şi parteneriat teritorial
Pentru realizarea acestui obiectiv specific au fost propuse următoarele
proiecte :
- ReTinA - revitalizarea zonelor industriale;
- MMS – MOBILITY MANAGEMENT SCHEME;
- GSR – Model de bună practică în guvernarea locală;
- City Centre Aesthetics, Air Quality and Urban Regeneration;
- INSTIGATE ;
- Cooperarea transfrontalieră pentru înfiinţarea unui Centru zonal
privind formarea de experţi pentru studiu păstrarea şi managementul
resurselor genetice vegetale;
- Centru pilot transfrontalier Romania-Republica Moldova pentru
cercetarea şi dezvoltarea producţiei agricole ecologice;
- Development and implementation of good practices in bull genetic
improvement in the cross border region.
Tabel 6-14. Evaluarea obiectivelor din PIDPCI relative la obiectivele de mediu
Obiective relevante de mediu Eval. Descriere
O.R.1 Scăderea emisiilor poluante 0 Obiectivul analizat nu se
adresează acestui obiectiv
relevant de mediu.
O.R.2 Limitarea poluării apei de
suprafaţă şi a apei subterane
+1 Cooperarea transnaţională
poate reprezenta o rezolvare în
managementul apelor, prin
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 171 of 201
protecţia şi administrarea
bazinelor hidrografice din zona
de graniţă
O.R.3 Limitarea poluării solului 0 Obiectivul analizat nu se
adresează acestui obiectiv
relevant de mediu.
O.R.4 Protecţia solului împotriva
eroziunii (eroziunea hidrică şi
eroziunea eoliană)
+1 Prin acest obiectiv propus se
poate rezolva problema
eroziunii prin realizarea de
proiecte comune care să
combată acest risc natural
O.R.5 Îmbunătăţirea stării
favorabile de conservare a
habitatelor şi speciilor de floră şi
faună sălbatică
0 Activităţile propuse nu se
adresează direct atingerii
acestui obiectiv relevant de
mediu.
O.R.6 Conservarea diversităţii
biologice în cadrul arilor protejate
0 Activităţile propuse nu se
adresează direct atingerii
acestui obiectiv relevant de
mediu.
O.R.7 Protejarea patrimoniul
cultural împotriva degradării
+2 Prin acest obiectiv propus se
realizează coeziunea socială şi
culturală între comunităţile şi
cetăţenii de pe ambele părţi
ale graniţei, mai exact
dezvoltarea utilizării în comun
a infrastructurii din domeniile
sănătate, cultura şi educaţie
O.R.8 Îmbunătăţirea stării de
sănătate umană prin luarea unor
+1 Obiectivul analizat se
adresează indirect acestui
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 172 of 201
măsuri de prevenire a poluării şi
ameliorarea problemelor
existente (poluarea sonoră,
poluarea apei, depozitarea
deşeurilor)
obiectiv relevant de mediu prin
realizarea interconexiunii
sistemelor energetice, de apă
şi reciclarea deşeurilor
O.R.9 Modernizarea infrastructurii
de transport atât în mediul urban,
cât şi în mediul rural
+1 Acest obiectiv are un impact
pozitiv asupra obiectivului
relevant de mediu prin
dezvoltarea sistemelor de
infrastructură fizică, adică prin
îmbunătăţirea infrastructurii de
transport
O.R.10 Promovarea turismului +2 Prin cooperare şi parteneriat
teritorial se întăresc
conexiunile/relaţiile economice
între regiunile învecinate
pentru a susţine împreună
dezvoltarea în domeniul
turismului
O.R.11 Protejarea populaţiei faţă
de riscurile naturale
+2 Efectul direct şi pozitiv al
cooperării şi parteneriatului
teritorial îl reprezintă
soluţionarea în comun a unor
ameninţări similare şi
simultane din partea factorilor
de mediu (prevenirea
inundaţiilor, alunecărilor de
teren, eroziunii solului,
realizarea unor sisteme de
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 173 of 201
avertizare şi control a riscurilor
naturale).
O.R.12.Îmbunătăţirea
comportamentului populaţiei faţă
de mediul înconjurător
0 Obiectivul analizat nu se
adresează acestui obiectiv
relevant de mediu.
Impact negativ Impact pozitiv
-5 -4 -3 -2 -1 0 1 2 3 4 5
O.R. 1 Scăderea em isiilo r poluante
O.R. 2 Polu area apei
O.R. 3 Lim itarea poluării so lului
O.R. 4 Protecţia solului împotriva eroziun ii
O.R. 5 Biodiversitate
O.R. 6 Arii p rotejate
O.R. 7 Patrim oniul cu ltural
O.R. 8 S tarea de sănătate a p opulaţiei
O.R. 9 Transp ort
O.R. 10 Turism
O.R. 11 Protejarea populaţiei faţă de riscurile n aturale
O.R. 12 Com portam en tu lui pop ulaţiei faţă de mediu
Obi
ectiv
e re
leva
nte
de m
ediu
Im pact negativ impact pozitiv
Figura nr. 6.6 Reprezentarea grafică a impactului generat asupra obiectivelor
relevante de mediu de implementarea obiectivului general nr. 6
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 174 of 201
6.8. Evaluarea efectelor de mediu cumulative ale implementării
PIDPCI asupra obiectivelor de mediu relevante
6.8.1. Aspecte generale privind efectele de mediu
Efectele produse de prevederile PIDPCI pot fi :
• efectele locale care se dezvoltă în cadrul fiecărui proiect prevăzut
în acest plan;
• efecte globale care apar în zone situate în jurul amplasamentului
proiectului mai sus menţionat;
• efecte imediate care apar odată cu realizarea / implementarea unei
prevederi a planului;
• efecte pe termen lung care sunt legate de modificarea generală a
condiţiilor iniţiale;
• efecte reversibile;
• efecte irevesibile.
Efecte locale :
• reducerea noxelor şi a zgomotelor în zonele urbane;
• evitarea îmbolnăvirilor cauzate de poluarea apelor;
• creşterea gradului de igienă ca urmare a extinderii alimentării cu
apă şi canalizării;
• îmbunătăţirea stării de sănătate prin aplicarea unor tratamente
corespunzătoare şi în spaţii adecvate;
• reducerea riscului îmbolnăvirilor cauzate de managementul
necorespunzător al deşeurilor;
• creşterea gradului de siguranţă a clădirilor prin evitarea amplasării
construcţiilor în zone cu risc;
• reducerea riscului de accidente în trafic prin modernizarea
infrastructurii tehnice, precum şi reducerea timpului de deplasare;
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 175 of 201
• asigurarea unor servicii de transport la standarde europene de
siguranţă, securitate, calitate şi costuri
• realizarea unui sistem local integrat, cu acces on-line, pentru
colectarea şi distribuirea de informaţii turistice.
Efectele globale apar în zone situate în jurul amplasamentului unei
activităţi propuse în plan, sunt cu referire în special la protecţia biodiversităţii,
a florei şi faunei, a apelor şi solului.
Efectele imediate care apar odată cu realizarea proiectului, vor fi
analizate în detaliu pentru fiecare proiect de investiţie. Se vor creea noi locuri
de muncă cu efecte imediate asupra condiţiilor de viaţă ale celor angajaţi şi ale
familiilor acestora.
Efectele pe termen lung, care sunt legate de modificarea generală a
condiţiilor iniţiale.
Efectele reversibile, sunt cele care se manifestă pe perioada de
implementare a lucrărilor propuse în PIDPCI şi care au de regulă o influenţă
negativă numai pe această perioadă. Prin măsuri de diminuare a poluării
factorilor de mediu şi de protecţie a factorului uman luate de constructor
(precum asigurarea facilităţilor igienico-sanitare pentru muncitori, dotarea
staţiilor de betoane de ciment şi de betoane asfaltice cu filtre pentru reţinerea
pulberilor, un bun management al organizării de şantier, etc), efectele negative
se vor reduce la minim.
Efectele ireversibile, în ceea ce priveşte sănătatea publică şi
conservarea biodiversităţii, sunt mai greu de cuantificat deoarece ţin de modul
corect de implementare a PIDPCI. În principiu, efectele expuse mai sus, ca şi
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 176 of 201
reducerea poluării apelor şi solului, pot fi considerate ca efecte pozitive
ireversibile.
6.8.2. Efectele cumulative ale PIDPCI asupra obiectivelor
relevante de mediu şi evaluarea acestora
Efectele cumulative de mediu sunt acele efecte care rezultă din
schimbările produse de alte acţiuni trecute, prezente sau care pot fi prognozate
în mod rezonabil, în combinaţie cu acţiunile propuse. Efectele cumulative pot fi
rezultatul unor acţiuni individuale minore, dar care , colectiv sunt semnificative
şi care se produc de-a lungul unei perioade de timp.
Imaginea de ansamblu a impactului generat de PIDPCI este prezentată în
figura 8.7.
În tabelul 8.15. se face o analiză a impactului cumulativ general ţinând
cont de obiectivele relevante de mediu şi de efectele asupra mediului
înconjurător rezultate din analiza efectuată în tabelele 8.2-8.14,respectiv pe
baza informaţiilor obţinute din evaluările individuale ale obiectivelor generale
asupra obiectivelor relevante de mediu.
Concluzia acestei evaluări cumulative este aceea că există premizele ca
implementarea PIDPCI să contribuie la atingerea majorităţii obiectivelor
relevate de mediu propuse. Efectul implementării PIDPCI este unul majoritar
pozitiv.
Pagi
na 1
77 o
f 201
Imp
act
neg
ativ
Imp
act
po
ziti
v
-13
-11
-9-7
-5-3
-11
35
79
1113
15
O.R
. 1 S
căd
erea
em
isiil
or
po
luan
te
O.R
. 2 P
olu
area
ap
ei
O.R
. 3 L
imit
area
po
luăr
ii so
lulu
i
O.R
. 4 P
rote
cţia
so
lulu
i îm
po
triv
a er
ozi
un
ii
O.R
. 5 B
iod
iver
sita
te
O.R
. 6 A
rii p
rote
jate
O.R
. 7 P
atri
mo
niu
l cu
ltu
ral
O.R
. 8 S
tare
a d
e să
năt
ate
a p
op
ulaţi
ei
O.R
. 9 T
ran
spo
rt
O.R
. 10
Tu
rism
O.R
. 11
Pro
teja
rea
po
pu
laţi
ei f
aţă
de
risc
uri
le n
atu
rale
O.R
. 12
Co
mp
ort
amen
tulu
i po
pu
laţi
ei f
aţă
de
med
iu
Obiective relevante de mediu
Impa
ct n
egat
ivim
pact
poz
itiv
Figura
6.7
Eva
luar
ea e
fect
elor
de
med
iu c
um
ula
tive
ale
im
plem
entă
rii PI
DPC
I
Pagi
na 1
79 o
f 201
Tab
el 6
-15. Eva
luar
ea c
um
ula
tivă
a e
fect
elor
im
plem
entă
rii PI
DPC
I
Ob
iect
ive r
ele
van
te d
e m
ed
iuEvalu
are
a c
um
ula
tivă a
efe
ctelo
rExstă
pre
miz
ele
ati
ng
eri
i ob
iect
ivu
lui ?
O.R
.1 S
căder
ea e
mis
iilor
pol
uan
teAce
sta
este
ob
iect
ivul
rele
vant
de
med
iu ce
l m
ai
„afe
ctat
” de
impl
emen
tare
a pl
anulu
i.
Val
oare
a neg
ativă
cum
ula
tă
a im
pac
tulu
i es
te
dat
orată
volu
mulu
i m
are
de
lucrăr
i de
const
rucţ
ii
pre
văzu
te
(maj
oritat
ea
de
infr
astr
uct
ură
) dar
şi
achiz
iţie
i de
utila
je
auto
. Exi
stă
dou
ă el
emen
te
impor
tante
cu
privi
re
la
anal
iza
aces
tui
impac
t
neg
ativ
asu
pra
atm
osfe
rei:
• Em
isiil
e gen
erat
e de
aces
te lu
crăr
i vo
r av
ea un
cara
cter
lo
cal
(la
niv
elul
zonei
de
inve
stiţii)
şi
o
dura
tă
de
gen
erar
e re
dusă
în
tim
p
(pe
dura
ta
real
izăr
ii lu
crăr
ilor
de
const
rucţ
ie);
• Pe
te
rmen
lu
ng
efec
tul
real
izăr
ii lu
crăr
ilor
de
infr
astr
uct
ură
asu
pra
cal
ităţ
ii ae
rulu
i am
bien
tal
va f
i
unul
poz
itiv
prin
reduce
rea
emis
iilor
ca
ract
eris
tice
gaz
elor
de
eşap
amen
t şi
a c
elor
de
par
ticu
le a
fere
nte
îmbunătăţ
irii
condiţiilo
r de
traf
ic.
PID
PCI
poa
te a
vea
un e
fect
poz
itiv
asu
pra
zon
elor
în
Nu
–
pe
term
en
scurt
(2009 –
2015);
Da
– p
e te
rmen
lung (>
2015).
Pagi
na 1
80 o
f 201
care
con
centr
aţiil
e m
axim
e ad
mis
ibile
sunt
dep
ăşite
ca
urm
are
a in
dust
riilo
r pol
uan
te.
De
asem
enea
,
poa
te a
vea
un i
mpac
t poz
itiv
în z
onel
e urb
ane
prin
real
izar
ea i
nfr
astr
uct
urii
care
să
per
mită
scoa
tere
a
traf
iculu
i în
afar
a ac
esto
r zo
ne.
O.R
.2
Lim
itar
ea
pol
uăr
ii ap
ei
de
supra
faţă
şi a
apei
subte
rane
Pentr
u a
cest
obi
ectiv
s-a
det
erm
inat
un p
osib
il ef
ect
neg
ativ
ce
ar
pu
tea
fi pro
dus
pe
dura
ta ex
ecuţiei
lucrăr
ilor
de
inve
stiţii
de
pol
uar
ea
acci
den
tală
a
apel
or
ca
urm
are
a neî
ntr
eţin
erii
utila
jelo
r de
const
rucţ
ie s
au a
dev
ersă
rii
în c
urs
ul
de
apă
a unor
subst
anţe
pol
uan
te.
Efe
ctul
neg
ativ
poa
te
fi
dim
inuat
prin
măs
uri
organ
izat
oric
e lu
ate
de
const
ruct
or,
pri
n r
ezol
vare
a
scurg
erilo
r ap
elor
plu
vial
e, p
rin a
men
ajăr
i de şa
nţu
ri
de
cole
ctar
e,
rem
edie
ri
la
pod
eţe
şi
pod
uri,
prin
lucrăr
ile d
e dec
olm
atar
e a
lacu
rilo
r şi
re
spec
tiv
de
amen
ajar
e a
râurilo
r.
Pute
m pre
ciza
fa
ptu
l ca
im
plem
enta
rea
PID
PCI
va
avea
un
efec
t poz
itiv
co
nsi
der
abil
asupra
ca
lităţ
ii
apei
subte
rane şi
de
supra
faţă
, ac
east
a dat
orân
du-
se:
Da
Pagi
na 1
81 o
f 201
• M
oder
nizăr
ii in
fras
truct
urii de
tran
spor
t
• Spri
jinirii
lucrăr
ilor
de
extinder
e a
reţe
lelo
r de
canal
izar
e;
• Creăr
ii si
stem
elor
in
tegra
te
de
deş
euri
şi
extinder
ii in
fras
truct
urii m
unic
ipal
e.
O.R
.3 L
imitar
ea p
oluăr
ii so
lulu
iS-a
pre
ciza
t un i
mpac
t neg
ativ
asu
pra
sol
ulu
i, c
are
este
te
mpor
ar şi
lo
cal,
pro
voca
t de
dep
ozitar
ea
mat
eria
lelo
r, d
e or
gan
izar
ea s
ediu
lui
de ş
antier
, de
circ
ulaţia
utila
jelo
r et
c.
Imple
men
tare
a PI
DPC
I va
co
ntr
ibui
sem
nific
ativ
la
limitar
ea p
oluăr
ii so
lurilo
r. A
cest
lucr
u s
e va
rea
liza
pri
n:
• si
stem
ele
de
cole
ctar
e şi
epura
re a
apel
or u
zate
ce v
or e
limin
a risc
ul
pol
uăr
ii so
lulu
i cu
ape
uza
te
conţinân
d di
verş
i pol
uan
ţi p
atog
eni
• el
imin
area
dep
ozităr
ii nec
ontr
olat
e a
deş
eurilo
r
• re
abili
tare
a te
renurilo
r co
nta
min
ate
cu
gra
d
ridi
cat
de
pol
uar
e.
Nu
–
pe
term
en
scurt
(2009 –
2015);
Da
– p
e te
rmen
lung
(>
2015).
O.R
.4
Prot
ecţia
solu
lui
împot
riva
eroz
iunii
(ero
ziunea
hid
rică
şi
eroz
iunea
eol
iană)
Prin
im
plem
enta
rea
PID
PCI
se
vor
spijin
i di
rect
inve
stiţiil
e pen
tru îm
bunătăţ
irea
cal
ităţ
ii so
lulu
i.
Da
Pagi
na 1
82 o
f 201
O.R
.5
Îmbunătăţ
irea
stăr
ii fa
vora
bile
de
conse
rvar
e a
hab
itat
elor
şi sp
eciil
or
de
floră şi
fau
nă
sălb
atică
Efe
ctul
cum
ula
t al
im
plem
entă
rii
PID
PCI
este
unul
pre
pon
der
ent
poz
itiv
. Rea
bilit
area
şi
co
nse
rvar
ea
pat
rim
oniu
lui
cultura
l – i
stor
ic ş
i nat
ura
l re
pre
zintă
un
elem
ent
impor
tant
în
vede
rea
asig
ură
rii
stăr
ii
favo
rabile
de
conse
rvar
e a
spec
iilor
săl
bat
ice.
Da
O.R
.6
Con
serv
area
di
vers
ităţ
ii
bio
logi
ce în c
adru
l ar
ilor
pro
teja
te
Prin
rea
bilit
area
şi co
nse
rvar
ea p
atrim
oniu
lui cu
ltura
l
– ist
oric
şi
nat
ura
l vo
r pute
a fi s
pri
jinite
activi
tăţi d
e
valo
rifica
re a
pot
enţial
ulu
i tu
rist
ic al
ac
esto
r si
turi,
doa
r dacă
man
agem
entu
l ar
iilor
pro
teja
te pe
rmite
aces
t lu
cru.
Nec
esită
eval
uar
ea de
la
caz
la c
az a
unor
ast
fel de
pro
iect
e
O.R
.7 Pr
otej
area
pat
rim
oniu
l cu
ltura
l
împot
riva
deg
radăr
ii
Sunt
pre
văzu
te
lucrăr
i cu
im
pac
t di
rect
as
upra
pat
rim
oniu
lui
cultura
l (a
men
ajar
ea c
entr
elor
ist
oric
e
ale
loca
lităţ
ilor
)
Da
O.R
.8 Î
mbunătăţ
irea
stă
rii de
sănăt
ate
um
ană
prin
luar
ea
unor
măs
uri
de
pre
venir
e a
pol
uăr
ii şi
am
elio
rare
a
pro
ble
mel
or
exis
tente
(p
oluar
ea
sonoră,
pol
uar
ea
apei
, de
poz
itar
ea
deş
eurilo
r)
Con
trib
uţia
maj
oră
la
îmbunătăţ
irea
stăr
ii de
sănăt
ate
a pop
ulaţiei
se
va f
ace
prin:
• Creşt
erea
gra
dulu
i de
asig
ura
re a
l ac
cesu
lui la
apă
pot
abilă
(ex
tinde
rea
reţe
lelo
r de
alim
enta
re c
u a
pă)
;
• Red
uce
rea
gra
dulu
i de
pol
uar
e al
so
lulu
i şi
ap
ei
subte
rane
prin e
xtin
der
ea r
eţel
elor
de
canal
izar
e;
• G
estiunar
ea d
eşeu
rilo
r (c
olec
tare
şi dep
ozitar
e);
• Scă
der
ea r
iscu
rilo
r de
acc
iden
te d
ator
ate
gra
dulu
i
Da
Pagi
na 1
83 o
f 201
ridi
cat
de
det
erio
rare
al in
fras
truct
urii.
• Îm
bunătăţ
irea
ca
lităţ
ii se
rvic
iilor
de
asis
tenţă
med
icală
O.R
.9 M
oder
niz
area
in
fras
truct
urii
de
tran
spor
t at
ât î
n m
ediu
l urb
an,
cât şi
în m
ediu
l ru
ral
Ace
st o
bie
ctiv
însu
mea
ză c
ele
mai
multe
contr
ibuţii
pen
tru u
n im
pac
t poz
itiv
.
Efe
ctul
poz
itiv
as
upra
ac
estu
i ob
iect
iv re
leva
nt
de
med
iu
este
dat
de
inve
stiţiil
e pre
văzu
te
pentr
u
const
rucţ
ia d
e dru
muri,
pre
cum
şi pen
tru a
chiz
iţia
de
mijlo
ace
auto
noi
.
O.R
.10 P
rom
ovar
ea t
urism
ulu
iAce
st o
bie
ctiv
însu
mea
ză ,
la
fel
ca ş
i m
oder
niz
area
infr
astr
uct
urii
de
tran
spor
t,
cele
m
ai
multe
contr
ibuţii pen
tru u
n im
pac
t poz
itiv
.
PID
PCI
va av
ea un ef
ect
poz
itiv
as
upra
dez
voltăr
i
turism
ulu
i.
Ace
st
fapt
se
dat
orea
ză
inve
stiţiil
or
pre
văzu
te
pen
tru
sp
rijin
irea
ac
tivi
tăţilo
r tu
rist
ice
pre
cum
şi
ce
le
pen
tru
dez
voltar
ea
pot
enţial
ulu
i
turist
ic a
l zon
elor
rura
le ş
i a
infr
astr
uct
urii nec
esar
e.
Da
O.R
.11
Prot
ejar
ea
pop
ulaţiei
faţă
de
risc
urile
nat
ura
le
PID
PCI
va c
ontr
ibui la
creşt
erea
pro
tecţ
iei
pop
ulaţiei
faţă
de
risc
urile
nat
ura
le
atât
prin
lucrăr
i de
pre
venir
e a
pro
duce
rii
aces
tor
fenom
ene
(ex:
tera
sam
entu
l unui
dru
m p
oate
acţ
iona
ca u
n d
ig d
e
Da
Pagi
na 1
84 o
f 201
apăr
are
împot
riva
inundaţ
iilor
).
O î
mbunătăţ
ire
dată
de
mod
erniz
area
infr
astr
uct
urii
de
tran
spor
t poa
te f
i re
pre
zenta
tă d
e si
stem
ul
rutier
de
mar
caje
prin
ampl
asar
ea
de
pan
ouri
de
aver
tiza
re,
pre
cum
şi
de
ampl
asar
ea de
par
apet
e
gre
le în c
urb
ele
cu g
rad m
are
de
dificu
ltat
e.
Inte
rzic
erea
con
stru
irii
în z
onel
e cu
ris
curi n
atura
le
reduce
vuln
erab
ilita
tea
fondu
lui co
nst
ruit ş
i im
plic
it a
vieţ
ii oa
men
ilor.
Evi
den
t se
păs
trea
ză
un
anum
it
risc
dat
de
pro
duce
rea
unor
fe
nom
ene
met
eoro
logi
ce
sau
hid
rolo
gice
ex
trao
rdin
are
sau
de
even
imen
te
nat
ura
le p
recu
m c
utr
emure
.
O.R
.12.Î
mbunătăţ
irea
com
por
tam
entu
lui
pop
ulaţiei
faţă
de
med
iul în
conju
răto
r
Ace
st o
bie
ctiv
are
un im
pac
t poz
itiv
, ce
se
dat
orea
zăîn
prim
ul
rând
com
pon
ente
i im
por
tante
pre
văzu
te în
cadru
l pro
gra
mulu
i de
sprijinir
e a
activi
tăţilo
r de
trai
nin
g şi
in
form
are
pre
cum
şi
de
form
are
pro
fesi
onală.
Ext
inder
ea
centr
elor
de
info
rmar
e a
turişt
ilor
asupra
ariilo
r pro
teja
te,
a sp
eciil
or r
are
sau
pe
cale
de
disp
ariţie
va
co
nduce
la
cr
eşte
rea
resp
onsa
bili
tăţii
turişt
ilor
faţă
de
med
iul
înco
nju
răto
r.
Da
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 185 din 201
Capitolul VII
POTENŢIALE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA
MEDIULUI ÎN CONTEXT TRANSFRONTALIERĂ
Amplasarea laşului în teritoriul mai multor euroregiuni asigură cadrul
instituţional pentru realizarea unor proiecte transfrontaliere de mare impact,
de natură să întărească oportunităţile la nivelul supraregional european.
Prezenţa punctelor de trecere a frontierei generează şi problema acceselor în
oraş şi creşte rolul şi importanţa centurilor ocolitoare pentru oraş.
Acţiunile propuse în cadrul PIDPCI care ar putea avea efecte
semnificative asupra mediului în context tansfrontalieră sunt cele care fac
parte din obiectivul general nr. 6 - Cooperarea şi parteneriatul teritorial.
Dintre cele trei componente ale cooperării teritoriale, România îşi va
concentra resursele în continuare asupra cooperării transfrontaliere. Una dintre
provocarile cheie ale programelor de cooperare transfrontalieră este sprijinirea
dezvoltării zonelor de la graniţele externe (Ucraina, Republica Moldova).
Dimensiunile spaţiale ale cooperării transfrontaliere prevăd intervenţii în
vederea asigurării corelării strategiilor de dezvoltare spaţială la nivel
transfrontalier şi coerenţa intervenţiilor şi a programelor de investiţii, precum
şi relaţionarea structurilor policentrice de localităţi şi armonizarea dezvoltării
spaţiale.
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 186 din 201
Obiectivul va fi realizat prin promovarea de acţiuni în domeniul cooperării
transfrontaliere, transnaţionale şi interregionale:
Cooperare transfrontalieră
•dezvoltarea sistemelor de infrastructură fizică (îmbunătăţirea infrastructurii de
transport, a reţelelor şi serviciilor de informare şi comunicare, realizarea
interconexiunii sistemelor energetice, de apă şi reciclarea deşeurilor);
•întărirea conexiunilor/relaţiilor economice între regiunile învecinate pentru a
susţine împreună dezvoltarea economică durabilă a zonei (dezvoltarea
cooperării în domeniile IMM, turism şi comerţul de graniţă, promovarea
integrării pieţelor locale ale forţei de muncă);
•realizarea coeziunii sociale şi culturale între comunităţile şi cetăţenii de pe
ambele părţi ale graniţei (dezvoltarea utilizării în comun a infrastructurii din
domeniile sănătate, cultura şi educaţie);
•soluţionarea în comun a unor ameninţări similare şi simultane din partea
factorilor de mediu (prevenirea inundaţiilor, alunecărilor de teren, eroziunii
solului, realizarea unor sisteme de avertizare şi control a riscurilor naturale şi
tehnologice).
Cooperare transnaţională
•cooperarea integrată în managementul apelor (protecţia şi administrarea
bazinelor hidrografice din zona de graniţă);
•dezvoltarea reţelelor de IMM-uri, cercetare, dezvoltare şi inovare;
•acţiuni transnaţionale de prevenire a riscurilor naturale şi tehnologice.
Cooperare interregională
•încurajarea schimbului de experienţă şi de bune practici referitor la
dezvoltarea urbană, modernizarea serviciilor publice, incluziune socială,
antreprenoriat;
•efectuarea de studii şi colectarea de date în domenii de interes comun. Noua
Politică de Coeziune a Uniunii Europene recunoaşte importanţa cooperării
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 187 din 201
transfrontaliere, transnaţionale şi interregionale, ca fiind unul din obiectivele
cheie ale unei Europe lărgite.
Eficacitatea, eficienţa şi impactul actualelor programe de cooperare
teritorială asupra dezvoltării durabile în regiunile partenere este foarte dificil de
evaluat. În ciuda unei evoluţii favorabile a programelor Uniunii Europene
desfăşurate în anii trecuţi, gradul de integrare al zonelor de cooperare este
considerat a fi încă foarte scăzut. Regiunile de graniţă din fiecare stat se
comportă ca şi unităţi socio-economice separate. Cu toate acestea, rezultate
concrete se înregistrează în domeniul cooperării transfrontaliere. Prin urmare,
eforturile se vor concentra pe acest domeniu deosebit de important, atât din
punct de vedere economic, cât şi social.
Evaluarea impactului asupra obiectivelor relevante de mediu generat de
acest obiectiv a fost analizată în capitolul VIII, în tabelul 8.14.
Efectele pozitive ale implementării PIDPCI pot să genereze un impact
pozitiv cu efect transfrontalier. Avem în vedere aici următoarele situaţii:
• Reducerea poluării apelor subterane şi de suprafaţă ca urmare a limitării
intrărilor de nutrienţi precum şi ca urmare a reducerii cantităţilor de ape
uzate menajere (din gospodării) şi tehnologice ce sunt emise liber în mediu
va avea ca efect o îmbunătăţire a condiţiilor de calitate a apelor de
suprafaţă (cu un efect pozitiv direct asupra calităţii apelor râurilor Prut şi
Siret ). Nu se poate determina efectul transfrontier al acestor acţiuni cu
impact pozitiv însă putem menţiona că impactul va fi resimiţit la nivelul
teritoriilor unor state riverane Dunărene (Serbia, Bulgaria, Ucraina).
• Rezolvarea problemei eroziunii prin realizarea de proiecte comune care să
combată acest risc natural;
• Dezvoltarea utilizării în comun a infrastructurii din domeniile sănătate,
cultura şi educaţie;
• Realizarea interconexiunii sistemelor energetice, de apă şi reciclarea
deşeurilor;
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 188 din 201
• Îmbunătăţirea infrastructurii de transport;
• Susţinerea dezvoltării în domeniul turismului;
• Soluţionarea în comun a unor ameninţări similare şi simultane din partea
factorilor de mediu (prevenirea inundaţiilor, alunecărilor de teren, eroziunii
solului, realizarea unor sisteme de avertizare şi control a riscurilor
naturale).
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 189 din 201
Capitolul VIII
MĂSURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI,
REDUCE ŞI COMPENSA CÂT DE COMPLET POSIBIL
ORICE EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI AL
IMPLEMENTĂRII PIDPCI
În capitolul VIII au fost identificate potenţialele efecte semnificative
asupra mediului ale implementării PIDPCI.
Pentru identificarea tuturor riscurilor privind poluarea mediului
înconjurător, se recomandă ca viitoarele proiecte de investiţii ce pot
avea efecte semnificative asupra mediului să fie supuse evaluarii de
impact asupra mediului (EIM) conform legislaţiei naţionale în vigoare.
Evaluările de impact sunt deosebit de importante în zonele în care se află
situri Natura 2000 dată fiind sensibilitatea acestor areale precum şi nivelul
redus de informaţii privind starea acestora şi răspunsul la diferite forme de
impact.
Evaluarea de impact permite identificarea:
• Efectelor potenţiale asupra mediului ale proiectului propus;
• Celor mai bune tehnici şi soluţii disponibile pentru activităţile propuse;
• Setului de măsuri necesar prevenirii, reducerii şi compensării efectelor
negative asupra mediului generate de proiectul în cauză;
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 190 din 201
• Setului de măsuri pentru monitorizarea efectelor semnificative asupra
mediului a implementării proiectului propus.
Pentru a preveni şi reduce efectele adverse asupra mediului se poate
face evaluarea de mediu în toate etapele de pregătire şi implementare a
planului.
Au fost considerate măsuri pentru prevenirea, reducerea şi compensarea
oricărui efect advers asupra următoarelor aspecte de mediu:
• Scăderea emisiilor poluante
• Limitarea poluării apei de suprafaţă şi a apei subterane
• Limitarea poluării solului
• Protecţia solului împotriva eroziunii (eroziunea hidrică şi
eroziunea eoliană)
• Îmbunătăţirea stării favorabile de conservare a habitatelor şi
speciilor de floră şi faună sălbatică
• Conservarea diverstăţii biologice în cadrul arilor protejate
• Protejarea patrimoniul cultural împotriva degradării
• Îmbunătăţirea stării de sănătate umană prin luarea unor măsuri
de prevenire a poluării şi ameliorarea problemelor existente
(poluarea sonoră, poluarea apei, depozitarea deşeurilor)
• Modernizarea infrastructurii de transport atât în mediul urban,
cât şi în mediul rural
• Promovarea turismului
• Protejarea populaţiei faţă de riscurile naturale
• Îmbunătăţirea comportamentului populaţiei faţă de mediul
înconjurător.
Acţiunile propuse în PIDPCI pot avea un impact negativ asupra mediului
care se manifestă în principal la nivel local şi pe durata de execuţie a lucrărilor.
În perioada de execuţie a lucrărilor un rol important îl are managementul
organizării de şantier. De asemenea, utilizarea celor mai bune tehnici
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 191 din 201
disponibile, implementarea de către constructor a unui sistem de management
integrat calitate-mediu-sănătate şi securitate în muncă bazat pe standardele
internaţionale pot contribui la un bun management al organizării de şantier.
Măsurile concrete de diminuare a impactului pe perioada execuţiei
lucrărilor se vor stabili de la caz la caz, funcţie de specificul proiectului,
amplasamentul lucrării, durata de execuţie a lucrărilor, etc. Se vor avea în
vedere în special tehnologiile folosite şi delimitarea clară a organizării de
şantier şi dotările cu utilităţi, amplasarea gropilor de împrumut, unde este
cazul, pregatirea personalului etc.
O.R. 1 Scăderea emisiilor poluante
Pentru acţiunile propuse în PIDCI se va acorda o atenţie deosebită
respectării distanţelor de securitate faţă de aşezările umane, precum şi
utilizării celor mai bune tehnici disponibile pentru asigurarea respectării
cerinţelolor privind nivelul emisiilor şi calitatea aerului.
Pentru protecţia calităţii aerului se vor lua următoarele măsuri generale:
• Adoptarea unor măsuri de limitare/reducere a emisiilor de praf în aerul
atmosferic pe durata executării lucrărilor de construcţie;
• Utilizarea de tehnologii moderne, cu potenţial redus de poluare, precum şi
asigurarea unor măsuri tehnologice de reţinere şi neutralizare a poluanţilor
atmosferici rezultaţi (acolo unde este cazul);
• Utilizarea echipamentelor eficiente din punct de vedere energetic
• Utilizarea energiilor alternative şi a echipamentelor eficiente din punct de
vedere energetic;
• Existenţa zonelor verzi şi a perdelelor de protecţie, acolo unde este cazul;
• Asigurarea de măsuri şi dotări speciale pentru izolarea şi protecţia fonică a
surselor generatoare de zgomote şi vibraţii, astfel încât să se respecte
limitele prevăzute de legislaţia în vigoare.
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 192 din 201
O.R. 2 Limitarea poluării apei de suprafaţă şi a apei subterane
Pentru amplasamentele lucrărilor ulterioare se vor evita:
• Zonele cu potenţial ridicat de inundabilitate (aflate în imediata vecinătate a
cursurilor de ape);
• Zonele în care nivelul apei freatice se găseşte la mică adâncime.
Pentru limitarea poluării apelor subterane şi de suprafaţă se vor lua
următoarele măsuri generale:
• Se interzice depozitarea materialelor de construcţie pe malul cursurilor de
apă;
• Se interzice evacuarea de ape neepurate pe sol sau în apele de suprafaţă.
• Se vor lua măsurile necesare de apărare împotriva inundaţiilor;
• Vor trebui prevăzute foraje de monitorizare a calităţii apelor subterane. De
asemenea va trebui monitorizată calitatea apelor de suprafaţă în care se va
face evacuarea efluentului staţiilor de epurare.
• Vor fi prevăzute aparate de contorizare a debitelor de apă captate, precum
şi a debitelor de apă uzată epurate.
• Dacă evacuarea apelor uzate tratate are loc în receptori naturali, limitele
maxim admisibile pentru indicatorii de calitate ce trebuie să caracterizeze
apele uzate la ieşirea din staţiile de epurare a depozitelor sunt cele
prevăzute de normativul NTPA-001 privind stabilirea limitelor de încărcare
cu poluanţi a apelor uzate industriale şi urbane la evacuarea în receptorii
naturali.
O.R. 3 Limitarea poluării solului
Unul din obiectivele generale ale PIDPCI are drept scop îmbunătăţirea
calităţii solului prin realizarea de depozite municipale de deşeuri şi reabilitarea
terenurilor contaminate cu grad ridicat de poluare precum şi prevenirea şi
combaterea riscurilor natural.
Pentru limitarea poluării solului se pot lua următoarele măsuri :
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 193 din 201
• Interzicerea depozitării direct pe sol a materialelor de construcţie;
• Interzicerea depozitării direct pe sol a deşeurilor.
O.R. 4 Protecţia solului împotriva eroziunii (eroziunea hidrică şi
eroziunea eoliană)
Acţiunile cuprinse în PIDPCI nu au efecte semnificative asupra mediului.
În cadrul obiectivului general nr. 5 sunt propuse proiecte pentru
îmbunătăţirea calităţii solului.
O.R. 5 Îmbunătăţirea stării favorabile de conservare a habitatelor
şi speciilor de floră şi faună sălbatică
Măsurile propuse în acest caz :
• Urmărirea adaptării profilului de drum la necesităţile dictate de conservarea
habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice.
• La amplasarea lucrărilor propuse se va ţine cont de limitele habitatelor
naturale.
• Evitarea amplasării depozitelor în vecinătatea albiilor apelor curgătoare;
• Evaluare corectă şi de detaliu a biodiversităţii din zona proiectelor
O.R. 6 Conservarea diverstăţii biologice în cadrul arilor protejate
Măsuri propuse :
• La amplasarea lucrărilor propuse se va ţine cont de limitele ariilor protejate;
• Evitarea depozitării materialelor de construcţii în interiorul sau în
vecinatatea unor zone valoroase din punct de vedere al elementelor
naturale;
• Se impune respectarea regimului de construire şi a distanţelor minime de
protecţie faţă de ecosistemele forestiere şi ariile protejate (reţeaua Natura
2000).
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 194 din 201
O.R. 7 Protejarea patrimoniul cultural împotriva degradării
Măsuri propuse :
• Se va interzice realizarea de construcţii care prin amplasament afectează
patrimoniul cultural;
• Se va asigura derularea lucrărilor de reabilitare în condiţiile protejării
patrimoniul cultural împotriva degradării,
• Se va evita amplasarea materialelor de construcţie în zone protejate, în
interiorul zonelor de protecţie a monumentelor istorice etc.
O.R. 8 Îmbunătăţirea stării de sănătate umană prin luarea unor
măsuri de prevenire a poluării şi ameliorarea problemelor existente
Măsuri propuse :
• Respectarea distanţelor de siguranţă în cazul organizării de şantier;
• Se vor realiza perdele vegetale de protecţie între construcţiile propuse şi
zonele de locuit.
• Se va respecta legislaţia şi normelor în vigoare privind sănătatea umană;
• Se vor respecta normele în vigoare cu privire la delimitarea zonelor de
protecţie sanitară pentru sursele de apă şi statiile de epurare.
O.R. 9 Modernizarea infrastructurii de transport atât în mediul
urban, cât şi în mediul rural
Măsuri propuse :
• Modernizarea sistemului actual de transport;
• Dotarea cu mijloace de transport adecvate şi eficiente.
O.R. 10 Promovarea turismului
Măsuri propuse :
• Măsuri privind realizarea unei baze de date naţionale cu informaţii turistice;
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 195 din 201
• Realizarea unui sistem local integrat, cu acces on-line, pentru colectarea şi
distribuirea de informaţii turistice;
• Prevenirea riscurilor naturale.
O.R. 11 Protejarea populaţiei faţă de riscurile naturale
Măsuri propuse :
• Se va interzice realizarea de lucrări în albiile minore ale cursurilor de apă şi
în zonele inundabile;
• Se va evita executarea de lucrări ce ar putea duce la declanşarea de
alunecări de teren.
O.R. 12 Îmbunătăţirea comportamentului populaţiei faţă de
mediul înconjurător
Măsuri propuse :
• Educarea şi conştientizarea publicului (autorităţile administraţiei publice
locale şi cetăţeni) cu privire la importanţa mediului înconjurător;
• Distribuirea de materiale informative (pliante, broşuri etc.).
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 196 din 201
Capitolul IX
EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA
SELECTAREA VARIANTELOR ALESE ŞI DESCRIEREA
MODULUI ÎN CARE S-A EFECTUAT EVALUAREA
În privinţa modului în care a fost elaborat PIDPCI şi a variantelor luate în
considerare trebuie făcute următoarele precizări:
• PIDPCI reprezintă un cadru de desfăşurare a viitoarelor proiecte specifice ce
vizează :
- competitivitatea economică bazată pe promovarea de industrii
noi, creative şi ecologice;
- conectivitate teritorială dezvoltată;
- servicii sociale îmbunătăţite;
- patrimoniul cultural – istoric şi natural valorificat;
- protecţia şi calitatea mediului asigurată;
- cooperare şi parteneriat teritorial.
• Menţionăm faptul că PIDPCI a fost structurat în perspectivă, cu considerarea
aspectelor de protecţia mediului în cadrul fiecărui obiectiv general şi a
fiecărui obiectiv specific. Trebuie precizat faptul că nu sunt mai multe
variante ale planului din care una este mai favorabilă mediului înconjurător.
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 197 din 201
• Procesul de elaborare al PIDPCI a constat într-o remodelare permanentă a
măsurilor planului, de-a lungul perioadei de elaborare, aspectele de mediu
fiind unul dintre criteriile de care s-a ţinut cont în acest proces.
Alternativele analizate pentru Planul Integrat de Dezvoltare pentru Polul
de Creştere Iaşi sunt următoarele:
• Alternativa „0” – aceea de nerealizare a programului. Analiza acestei
alternative se găseşte în capitolul IV, la punctul 4.2 al prezentei lucrări.
Alternativa neimplementării PIDPCI este punctul de plecare pentru orice
discuţie privind modelarea conţinutului planului în discuţie şi elaborarea
raportului de mediu.
• variantă Prima a PIDPCI a fost elaborată în perioada iulie 2008 – martie
2009.
• Varianta a doua a fost elaborată în luna mai 2009 şi prezintă faţă de
prima variantă a PIDPCI modificări la partea de mediu, la portofoliu de
proiecte şi la fişele de proiect. Modificările la partea de mediu s-au făcut
ţinându-se seama de observaţiile făcute în cadrul întâlnirii grupului de lucru
de către dna. Iacob Maria reprezentanta Agenţiei pentru Protecţia Mediului
Iaşi.
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 198 din 201
Capitolul X
MĂSURILE AVUTE ÎN VEDERE PENTRU
MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE
ALE IMPLEMENTĂRII PIDPCI
Din punct de vedere al cerinţelor HG 1076/2004, această secţiune
trebuie să descrie măsurile pentru monitorizarea efectelor semnificative asupra
mediului generate de implementarea PIDPCI.
Scopurile monitorizării sunt :
• De a asigura că orice problemă care poate apărea în timpul
implementării, fie că a fost sau nu prevăzută, poate fi identificată,
previziunile viitoare putând fi mult mai exacte;
• De a înregistra şi analiza care sunt efectele asupra mediului ale
implementării planului pentru a permite, în cazul în care se observă
unele efecte negative, ca planul să fie modificat pentru înlăturarea lor;
• De a se utiliza şi corela infomaţiile rezultate cu cele obţinute de la alte
planuri şi programe în vederea obţinerii avizului de mediu.
În capitolul 8 al prezentei lucrări s-a arătat că implementarea PIDPCI nu
va genera efecte semnificative negative asupra mediului.
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 199 din 201
Următoarele aspecte au fost considerate în propunerea unui sistem
complet şi eficient de monitorizare a efectelor asupra mediului generate de
implementarea PIDPCI:
• Un program de monitorizare a efectelor PIDPCI asupra mediului, în
ansamblul său şi nu doar asupra unor componente, este necesar
pentru a putea evalua impactul planului, a preîntâmpina eventuale
efecte semnificative şi a putea stabili la timp măsuri de reducere a
efectelor negative;
• Programul de monitorizare trebuie să fie unul cuprinzător, simplu şi
eficient care să presupună un consum redus de resurse, dar care să
permită cunoaşterea cât mai exactă a calităţii mediului în spaţiul
analizat;
• Multe din datele privind calitatea mediului nu pot fi generate/colectate
de către titular fiind necesară utilizarea unor date furnizate de
instituţiile cu competenţe în acest domeniu, precum: Agenţiile de
Protecţia Mediului ( la nivel local, regional şi naţional ), AN Apele
Române, Institutul Naţional de Statistică etc;
• O parte din informaţiile necesare trebuie să fie oferite de către
beneficiarii planului (viitorii investitori sau operatori de servicii) prin
intermediul evaluărilor de impact şi/sau a programelor de
monitorizare. Titularul planului trebuie să solicite şi să centralizeze
aceste informaţii acolo unde este cazul (proiecte de investiţii).
Sistemul de monitorizare va permite astfel nu numai evaluarea
impactului implementării PIDPCI asupra mediului dar şi a modului în care
aceste obiective relevante de mediu sunt atinse.
Este necesar a se desfăşura o activitate de monitorizare a factorilor de
mediu, în perioada de execuţie a lucrărilor, în scopul urmăririi eficienţei
masurilor aplicate, cât şi pentru a stabili măsuri corective în cazul neincadrării
în normele specifice.
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 200 din 201
Costurile monitorizării pot să fie reduse daca se tine cont de faptul ca
numeroase date si informatii relevante pentru procesul de monitorizare vor fi
generate de programe complementare PIDPCI, de exemplu POS Mediu
(informatii despre dinamica populatiilor speciilor de interes in siturile Natura
2000).
În tabelul nr. 10-1 sunt prezentaţi indicatorii propuşi pentru
monitorizarea efectelor PIDPCI asupra mediului.
Obiective relevante de mediu Indicatori propusi
O.R. 1 Scăderea emisiilor poluante Urmărirea emisiilor de pulberi pentru
încadrarea în permanenţă în limitele
admisibile
O.R 2 Limitarea poluării apei de
suprafaţă şi a apei subterane
Urmărirea indicatorilor de calitate
specifici apelor uzate evacuate în
receptorii naturali
O.R. 3 Limitarea poluării solului Monitorizarea parametrului sol
Număr situri poluate reabilitate
O.R. 4 Protecţia solului împotriva
eroziunii (eroziunea hidrică şi
eroziunea eoliană)
Zonele cu risc de eroziune a solului
O.R. 5 Îmbunătăţirea stării favorabile
de conservare a habitatelor şi speciilor
de floră şi faună sălbatică
Evoluţia populaţiei speciilor de floră şi
faună sălbatică
O.R. 6Conservarea diverstăţii biologice
în cadrul arilor protejate
Dinamica populaţiei speciilor din ariile
protejate
O.R. 7 Protejarea patrimoniul cultural
împotriva degradării
Numărul lucrărilor degradate care
aparţin patrimoniului
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRUPOLUL DE CREŞTERE IAŞI
2009-2015
Pagina 201 din 201
O.R. 8 Îmbunătăţirea stării de
sănătate umană prin luarea unor
măsuri de prevenire a poluării şi
ameliorarea problemelor existente
(poluarea sonoră, poluarea apei,
depozitarea deşeurilor)
Mortalitatea şi morbiditatea în mediul
urban, cât şi în mediul rural
Numărul îmbolnăvirilor cauzate de boli
hidrice
Numărul intoxicaţiilor cu nitraţi în
mediul rural
Numărul accidentelor de circulaţie
O.R. 9 Modernizarea infrastructurii de
transport atât în mediul urban, cât şi
în mediul rural
Lungimea totală a drumurilor
Număr vehicule/utilaje de transport
care respectă normele de poluare în
vigoare
O.R. 10 Promovarea turismului Numărul de turişti
Număr centre de informare turistică
O.R. 11 Protejarea populaţiei faţă de
riscurile naturale
Valoarea anuală a pagubelor produse
de inundaţii şi alunecări de teren
O.R. 12 Îmbunătăţirea
comportamentului populaţiei faţă de
mediul înconjurător
Număr de anunţuri şi campanii de
conştientizare
Număr comunicate şi conferinţe de
presă
Număr întâlniri anuale dintre
administaţia publică locală şi cetăţeni
Număr materiale informative (pliante,
broşuri etc.)
Indicatorii propuşi în cadrul acestui raport vor trebui utilizaţi în mod
selectiv, funcţie de tipul proiectelor selectate pentru finanţare.