Temperatura aerului şi

precipitaţiile atmosferice

Temperatura aerului – reprezinta

gradul de încălzire a aerului;

- se măsoară cu termometrul;

- se exprimă în grade Celsius sau

Fahrenheit.

2. Încălzirea atmosferei

- sursa de încălzire – Soarele

- atmosfera se încălzeşte de jos în sus ca urmare a efectului de seră

3. Factorii care influenţează temperatura aerului

Forma Pământului –determina scăderea temperaturii de la Ecuator spre poli, formarea zonelor de călură: zona caldă, 2 zone temperate, 2 zone reci;

Miscarea de rotaţie –determină variaţia temperaturii de la zi la noapte;

Mişcarea de revoluţie –determină variaţia temperaturii pe parcursul anului de la un anotimp la altul;

3. Factorii care influenţează temperatura aerului

- distanţa faţă de mare (ocean) – (uscatul se încălzeşte şi se răceşte de două ori mai repede decât apa)

- prezenţa sau absenţa norilor

- curenţii marini (calzi sau reci)

- vânturile (calde sau reci)

- vegetaţia, altitudinea etc.

4. Temperatura aerului pe glob

Temperatura medie anuală pe glob

este de 13C

Temperatura scade de la ecuator (20-30 C) spre zonele temperate (10-20 C) şi până la poli (0 - -10 C)

Cele mai mari temperaturi medii anule sunt de peste 28 C în Sahara, Arabia

Cele mai scăzute temeraturi medii anuale sunt de -40 - -50 C în Antarctica

Temperaturile extreme au fost:

maximă: 58 C (Tripoli, Libia)

minima: -88,3 C (Antarctica

Repartiţia temperaturii aerului este redată pe hartă prin linii care unesc puncte cu aceleaşi valori de temperatură numite IZOTERME

Precipitaţiile atmosferice - Reprezintă totalitatea particulelor

de apă lichide şi solide

provenite din atmosferă;

- Se formează prin condensarea

vaporilor de apă: trecerea

vaporilor de apă din stare gazoasă

în stare lichidă sau solidă;

Forme de condensare:

-ceaţa: - picături fine de apă;

- este mai frecventă

primăvara şi toamna, când

temperaturile sunt mai scăzute,

dimineaţa şi seara

Roua: se formează de obicei seara sau în cursul dimineţii. Prin

răcirea aerului vaporii de apă existenţi la suprafaţa solului se

condensează, formându-se picături mici de apă pe obiectele

de pe sol

Norii -conţin vapori de apă şi picături

foarte fine, care sunt prea mici să cadă

sub formă de precipitaţii

Bruma este

formată prin

procesul de

condensare şi

ulterior de

îngheţare a

vaporilor de apă

care iau naştere la

suprafaţa solului.

Ea se formează

în loc de rouă în

sezonul rece, când

temperatura a

atins punctul de

îngheţ

Chiciura(promoroaca) –se formează în

anotimpul rece

Tipuri de precipitaţii: Precipitaţii lichide:

ploaia şi burniţa

Precipitaţii solide:

Ninsoarea Grindina

Măzărichea

Iată câţiva fulgi

de zăpadă

văzuţi la

fotomicroscop

Precipitaţii mixte: lapoviţa

REPARTIŢIA PRECIPITAŢIIILOR PE GLOB

Cele mai reduse cantităţi de

precipitaţii cad în zonele

deşertice, polare şi subtropicale

(sub 250mm/an)

Cea mai mică cantitate de

precipitaţii s-a înregistrat în

ATAKAMA (1,8mm la 10 ani)

Cele mai mari cantităţi de

precipitaţii s-au înregistrat în

zonele musonice şi ecuatoriale

(3000-4000mm/an)

Cea mai mare cantitate de

precipitaţii s-a înregistrat în

ASSAM, în India (12000mm/an).

Autor, prof. Carmen Butuc

Liceul Tehnologic ,,Petru Rareş” Vetrişoaia,

jud. Vaslui