Vaccinuri Moderne

download Vaccinuri Moderne

of 43

Transcript of Vaccinuri Moderne

  • 7/25/2019 Vaccinuri Moderne

    1/43

    Vaccinuri moderne

  • 7/25/2019 Vaccinuri Moderne

    2/43

    Vaccinuri moderne

    Noua generatie de vaccinuri Fabricile producatoare de biopreparate utilizate in

    imunoprofilaxia, diagnosticul sau terapia bolilor la om sianimale au ca obiective permanente, ameliorarea gamei lor deproduse si prepararea altora noi, mult mai eficiente si lipsite de

    riscuri. Pentru vaccinurile moderne acest obiectiv se refera laobtinerea unor preparate cu proprietati imunogene ridicate,lipsite de reactii adverse, care induc o stare de imunitate activaputernica si de lunga durata la un numar cat mai mare dinindivizii vaccinati (daca este posibil la 100%).

    Exista un acord general in a considera ca vaccinurile viitoruluitrebuie sa tina cont de particularitatile fiecarei boli in parte, iarstrategia de vaccinare se se realizeze in functie de acestea.

  • 7/25/2019 Vaccinuri Moderne

    3/43

    Vaccinuri moderne

    Dezvoltarea biologiei moleculare i cunoatereamecanismelor rspunsului imun, a stimulatpreocuprile privind obinerea unor vaccinuri noi.

    Utilizarea anticorpilor monoclonali a fcut posibilidentificarea epitopior cu rol esenial n stimularearspunsului imun, iar genele codificatoare aleantigenelor, au fost clonate prin tehnicile deinginerie genetica.

    Genele codificatoare ale antigenelor protectoare, sepot izola dup fragmentarea genomului sub aciunea

    catalitic a enzimelor de restricie. Prin tehnologia ADN recombinant, genele se inser

    n celula procariot (E. coli,B. subtilis) sau n celuleleeucariote (levuri, celule mamaliene).

  • 7/25/2019 Vaccinuri Moderne

    4/43

    Vaccinuri moderne

    Fragmentarea genomului cu endonucleaze derestricie este posibil numai pentrudezoxiribovirusuri.

    Genomul ARN trebuie mai nti transcris n ADNc iulterior poate fi utilizat n tehnicile de ADNrecombinant. Genomul ARN de polaritate pozitiveste adecvat scopului clonrii, dar nu a fost clonatADNc al unei catene de ARN de polaritate negativ.

    Celulele de mamifere reprezint substratul optimpentru clonarea genelor i pentru producerea

    proteinelor virale, deoarece plierea, transportulcelular i prelucrarea proteinelor sunt asemntoarecelor ce au loc n celula infectat de virusul natural.Celulele produc cantiti mari de antigen viral,codificat de gena clonat.

  • 7/25/2019 Vaccinuri Moderne

    5/43

    Tehnicile de clonare genic se folosesc pentru sintezaproteinelor unor virusuri, care nu se multiplic in vitro, nsistemele celulare uzuale. De exemplu, gena pentru sintezaantigenului HBs a fost inserat ntr-o plasmid i clonat delevuri. Proteina viral este neglicozilat, dar este imunogenpentru om i induce sinteza anticorpilor protectori fainfecia

    natural. S-au clonat genele codificatoare ale glicoproteinelorde HSV, VEB, HIV,VRS (virusul respirator sinciial). Pentru purificarea glicoproteinelor virale din celulele infectate

    n care a fost clonat gena, s-a folosit tehnica cromatografiei deafinitate cu anticorpi monoclonali sau alte tehnici de separare(cromatografia cu lectine, tehnici de separare fizic).

    ADN viral este funcional chiar n celula procariot, duptransferul prin intermediulunui vector (plasmid sau fag). Astfels-au sintetizat antigene de poliovirus, antigenul HBs,antigenulvirusului hepatitei A, HA i NA ale virusului gripal.

  • 7/25/2019 Vaccinuri Moderne

    6/43

    ADN viral este funcional chiar n celula procariot, duptransferul prin intermediulunui vector (plasmid sau fag). Astfels-au sintetizat antigene de poliovirus, antigenul HBs,antigenulvirusului hepatitei A, HA i NA ale virusului gripal.

    O variant a tehnicilor de ADN recombinant este aceea deobinere a vaccinurilor cuvirusul vaccinal hibrid. Genomulpoxvirusurilor codific circa 200 de proteine. Unele sunteseniale pentru multiplicarea viral, dar un interes deosebitprezint genele neeseniale pentru ciclul de multiplicare. Elereprezint circa 30% din genom i sunt grupate laextremitilegenomului ADN dublu catenar linear. In plus, genomul este

    mpachetat lax n virion.

    Aceste particulariti au permis obinerea, prin tehnicile deinginerie genic, a poxvirusurilor recombinate, infecioase,capabile s exprime genele strine inserate n genomul lor.

  • 7/25/2019 Vaccinuri Moderne

    7/43

    ADN viral este inserat n genomul virusului vaccinalprin recombinare la situsuri omologe. Virusulvaccinal hibrid se multiplic n celulele permisive igenele inserate n genomul su codific antigenulHBs, antigenul rabic, antigenul HSV etc.

    Vaccinurile virale hibride sunt stabile i stimuleazambele compartimente ale rspunsului imun.

    O alt cale de producere a vaccinurilor viraleatenuate, genetic stabile, implic obinereamutantelor de deleie. Acestea au o capacitate

    diminuat de multiplicare, ceea ce echivaleaz cuatenuarea. Mutantele prin deleie trebuie s-ipstreze infeciozitatea iimunogenitatea i s fiestabile genetic.

  • 7/25/2019 Vaccinuri Moderne

    8/43

    Vaccinarea genica reprezinta o alta cale care consta inadministrarea directa a genelor de interes care suntintegrate in genomul unor celule somatice caresintetizeaza proteinele imunizante in organismul primitor

    si sistemul imun al acestuia raspunde prin elaborareaefectorilor celulari si umorali specifici. Utilizarea ca vaccinuri a anticorpilor antiidiotipici, care

    mimeaza structura antigenelor originare. Utilizarea a asa numitelor bacterii fantoma constituite din

    membrane celulare goale, fara citoplasma, dar a carorsuprafata ramane intacta.

  • 7/25/2019 Vaccinuri Moderne

    9/43

    Tipuri de vaccinuri moderne

    Vaccinurile ribozomale Sunt structuri eseniale, invizibile la microscopul optic, vizibile doar la microscopul

    electronic cu transmisie (MET), fiind uniform dispersate n citoplasma care are unaspect granular i prezentndu-se ca formaiuni sferic-ovalare cu = 2025nm,aspect care s-a dovedit a nu corespunde formei reale.

    Ribozomii bacterieni au constanta de sedimentare 70 S.

    Din punct de vedere chimic, ribozomii sunt structuri ribonucleoproteice, alctuite din 2subuniti: subunitatea mic de 30S i subunitatea mare de 50S, cea mic avnd forma unui

    receptor de telefon aezat pesubunitatea mare (structura chimic i morfologia aufost determinate prin tehnici de mare finee biochimice, imunologice, cristalografiein raze X).

    Cele dou subunitipot fi asociate, stare n care ribosomii sunt funcionali (nprezena ionilor de Mg2+) sau disociate,fiind dispersate n citoplasm (lascderea

    concentraiei de Mg2+). Subunitile ribosomale conin: Subunitatea mic: 1 molecul ARNr 16S*; 21 molecule de proteine S** (S1-S21; S, de la engl. Small = mic). Subunitatea mare: 2 molecule ARNr: 23S i 5S; 34 molecule de proteine L (L1-L34; L, de la engl. Large = mare).

  • 7/25/2019 Vaccinuri Moderne

    10/43

    Vaccinurile ribozomale

    Ribozomii sunt prezenti n toate celulele vii.Ei sunt alcatuiti din doua subunitati,una mare si una mica. In 1980, Ada Yonath reuseste sa relizeze primele cristale deribosomes, insa de slab calitate. n 1990, ea a crescut semnificativ calitatea acestorcristale, dar inca avea unele dificultati pentru a obine o bun structur.ThomasSteitz umrul 1995, si gratie aporturilor complementare ale microscopiei electroniceei reusesc sa publice o prima structura la rezoluie sczut (9Angstroms). n august2000, Steitz si echipa lui reusesc sa obina o noua structura a subunitatii ribozomalemari (rezoluie de 2,4 angstroms), ntimp ce Venkatraman Ramakrishnan si AdaYonath publica noilor structuri ale subunitatii ribozomale.

    Contributiile lor la studiul ribozomilor sunt esentiale. n elucidarea structurii aceasteimasinarii celulare prin cristalografie cu raze X, ei au contribuit la o mai bunnelegere a funcionrii sale i deasemenea la punerea in evidenta a situsurilor derecunoatere a antibioticelor specifice. Aceste lucrari au contribuit la introducerea inpractica de noi molecule impotriva tuberculozei sau impotriva agentului patogenStaphylococcus aureus.

    Thomas Steitz lpaule ds 1995 dans cette tche, et grce aux apportscomplmentaires de la microscopie lectronique, ils parviennent publier unepremire structure faible rsolution (9 Angstrms).

    http://www.pseudo-sciences.org/spip.php?article1316

  • 7/25/2019 Vaccinuri Moderne

    11/43

    Vaccinurile ribozomale

    Primul vaccin ribozomal dateaza din 1965, cand Youmans siYoumans au demonstrat ca extractele ribozomale deMycobacteriumtuberculosis avirulent, imunizeaza soarecele fata deinocularea de proba cu bacterii virulente. Un alt vaccin ribozomaleste vaccinul antisalmonelic acesta s-a preparat astfel:

    cultura vaccinala s-a obtinut prin insamantarea in placi Fernbach cu1,5 l mediu BHI (Difco) a 100 ml de inocul de Salmonellatyphimurium aflat in faza de multiplicare exponentiala;

    acestea s-au incubat 8 ore la 37 C intr-un agitator New BrunswickScientific;

    celulele au fost colectate prin centrifugare la 30000 x g in SorwallRC-2B centrifuga echipata cu un rotor continuu-flow SZ-14, apoi

    spalate cu 0,01 M ser tris (hydroxymethyl) amino-metan-hydrocloridph 7,5 continand 0,01 M MgCl2 (TMB);celulele s-au pastrat in loturi de 50 g la - 80 C.

  • 7/25/2019 Vaccinuri Moderne

    12/43

    Vaccinurile ribozomale

    Izolarea ribozomilor 100 g celule spalate au fost suspendate in 400 ml 0,1 M

    TMB; la suspensia de celule s-a adaugat deoxiribonucleaza in

    concentratie de 2 g/ml; celule bacteriene din suspensie au fost sparte prinagitare in 2 etape cate 5 minute, in flacoane din otel inoxcare contineau 40 g bile de sticla cu un omogenizatorBraun MSK;

    celulele au fost racite intr-un omogenizator cu vibratie,intr-un lichid cu CO2; extractul de celule a fost filtrat printr-o palnie cu bile de

    sticla;

  • 7/25/2019 Vaccinuri Moderne

    13/43

    Vaccinurile ribozomale

    Izolarea ribozomilor filtratul rezultat a fost centrifugat la 27000 x g timp de 30

    minute pentru a indeparta celulele intacte si resturile decelule;

    supernatantul lichid (SF-1) s-a centrifugat timp de 30minute la 27000 x g pentru a indeparta toate resturile decelule ramase;

    apoi acest lichid supernatant (SF-2) a fost centrifugat la125000 x g timp de 1 ora;

    lichidul supernatant (SF-3) obtinut dupa ultracentrifugarea fost filtrat printr-un filtru de unica folosinta Nage steril,cu o membrana cu pori de 0,45 m;

  • 7/25/2019 Vaccinuri Moderne

    14/43

    Vaccinurile ribozomale

    Izolarea ribozomilor

    filtratul cu ribozomi a fost centrifugat la 125000 x g timpde 3 ore;

    peleta de ribozomi a fost omogenizata in TMB si apoiverificata pentru sterilitate prin insamantare pe agar cusange;

    depozitarea pana la conditionare s-a facut la - 80 C.

  • 7/25/2019 Vaccinuri Moderne

    15/43

    Vaccinurile sintetice

    Strategia de obtinere a acestor vaccinuri se numestetehnologia peptidelor sintetice.

    Primele observatii in acest sens au pornit de laconstatarea ca macromoleculele proteice sau

    lipoproteice din structura virusurilor, bacteriilor sauparazitilor poarta un numar mare de determinantiantigenici (epitopi), dar numai o parte din acestia au unrol semnificativ in imunogeneza si un numar mai mic ininducerea raspunsului imun specific.

    Conditia esentiala pentru obtinerea vaccinurilor sinteticeeste legata de cunoasterea riguroasa a structurii chimicea determinantilor antigenici si de stabilirea regiuniloreficiente, cu rolin protectie si neutralizare.

  • 7/25/2019 Vaccinuri Moderne

    16/43

    Vaccinurile sintetice

    Marea majoritate a peptidelor sintetice sunt, in esenta,scurte portiuni lineare bazate pe o secventa continua deaminoacizi, produsa dupa un model reprezentat de unfragment din structura primara a proteinei.

    Produsele realizate cu ajutorulsintezei chimice secaracterizeaza prin structura relativ simpla apolipeptidelor, in general scurte.

    Acestea constituie oligonucleotide similare celor dinstructura epitopilor agentilor etiologici si au capacitatea dea induce raspunsuri imune relevante pentru inducerea

    imunitatii specifice. Produsele de sinteza au o compozitie chimica bine

    definita, strict controlata si reproductibila, precum si ostabilitate de lunga durata, cu posibilitati destandardizare.

  • 7/25/2019 Vaccinuri Moderne

    17/43

    Vaccinurile sintetice

    Avantaje:- pot fi produse in cantitati mari;- au o structura chimica bine definita;- sunt lipsite de toxicitate;

    - sunt lipsite de riscul contaminarii cu altemicroorganisme;- ofera posibilitatea introducerii de grupari chimice noi (incursul sintezei), care maresc imunogenitatea djuvantilorintrinseci si care reprezinta substante complet inofensive;

    - ofera posibilitatea de a lega, pe aceasi moleculapurtator, mai multe polipeptide, care reprezintadeterminanti imunogeni ai mai multor agenti patogeni(virusuri,bacterii,protozoare;

  • 7/25/2019 Vaccinuri Moderne

    18/43

    Vaccinurile sintetice

    Avantaje:- contribuie la reducerea fenomenelor de variatieantigenica in cazul unor virusuri sau bacterii;- inducerea de catre antigenele sintetice a formarii de

    anticorpi fata de determinantii antigenici ascunsi, curolimportant in mecanismulpatogenetic;- utilizarea anticorpilor monoclonali ai antigenului,care aucapacitate specifica de legare cu anticorpii.Producerea vaccinurilor sintetice ridica o serie de

    probleme care trebuiesc rezolvate. Acestea se refera ladimensiunile peptidului imunogen, care in mod empiric,au fost stabilite ca obligatoriu mai mari de 6 aminoacizi,precizandu-se, ca dimensiunea cea mai adecvata arcorespunde la 15 aminoacizi. In multe cazuriimunogenitatea peptidelor sintetice este mai scazuta in

    comparatie cu cea a celor naturale.

  • 7/25/2019 Vaccinuri Moderne

    19/43

    Vaccinurile sintetice

    In multe cazuri imunogenitatea peptidelor sintetice estemai scazuta in comparatie cu cea a celor naturale.Principala cauza consta in pierderea structurilorconformationale, secundare sau tertiare,precum si aunorcomponente cu valoare imunogena.Imunogenitatea relativ redusa a substantelor cu aceastadimensiune, face necesara gasirea si selectionarea celormai potriviti adjuvanti.In cazul peptonelor mari,desi foarte utile, acestea suntgreu de sintetizat,luand adesea o conformatie fixa,deosebita de cea din proteina naturala.Fragmentele mici sintetice pot fi facute imunogene princuplarea lor cu diferite molecule purtator.

  • 7/25/2019 Vaccinuri Moderne

    20/43

    Vaccinurile sintetice

    In acest scop se utilizeaza albumina serica bovina, anatoxina tetanica,hemocianina de Magathura, uni polimeri ramificati sau alte polipeptidepolimerizate.

    S-au experimentat vaccinuri sintetice fata de boli bacteriene si virale, atat inmedicina umana cat si veterinara: vaccin antiaftos constituit din fragmentul135-159 din VP1 a unei tulpini de tip A22, care a indus o buna imunizare lasoareci, cobai si oi; vaccin antidifteric (determinantul imunogen al toxineieste reprezentat de un tetradecapeptid); vaccin antiholeric (subunitatea B atoxinei poarta determinantii cu rol in imunogeneza si protectie); proteina M astreptococilor piogeni grupa A le confera acestora rezistenta la fagocitoza(segmentul imunogen ce contine 35 de aminoacizi, a fost sintetizat, fiindcapabil sa induca la iepure un raspuns imun activ umoral si celular, fata deproteina intreaga); vaccin sintetic antihepatita B (nonapeptidul cu secventa139-147 ar fi cel mai bun pentru producerea vaccinului sintetic); vaccin

    sintetic antigripal (rezultatele cele mai bune au fost obtinute cu peptidulsintetic corespunzator secventei 91-108 din structura hemaglutininei de tipH3N2 care ar fi comuna la cel putin 9 tipuri de virus studiate.

    In prezent utilizarea vaccinurilor peptidice este limitata,ele fiind depasite dealte tipuri de vaccinuri moderne care s-au dovedit mai eficace.

  • 7/25/2019 Vaccinuri Moderne

    21/43

    Vaccinuri produse prin ingineriegenetica

    Eliminarea principalelor boli infectioase pot fi realizata n prezent cuajutorul de noi vaccinuri, n special marcate, obinute cu ajutorulbiotehnologiilor noi.

    Unul dintre cele mai evidente exemple este eliminarea turbariiterestre in Belgia cu ajutorul unui vaccin obtinut prin recombinaregenetica [Pastoret i Brochier, 1996; Brochier si col., 1991; Brochier

    si col., 2001]. Vaccinurile veterinare nu sunt utilizate numai pentru a preveni (rar

    trata) boli infectioase ale animalelor, dar si in multe alte domenii,cum ar fi n domeniul sntii publice i a reduce consecintelenegative pentru mediu rezultate din utilizarea posibil a anumitormedicamente veterinare.

    Utilizarea anumitor vaccinuri ajuta la impiedicarea apariiei starilorde rezistena bacterian sau parazitar pentru unele moleculeutilizate. n sfarsit, vaccinurile sunt cel mai adesea cel mai bun modde a asigura bunstarea animal, prin prevenirea suferintelorcauzate de boala.

  • 7/25/2019 Vaccinuri Moderne

    22/43

    Vaccinuri produse prin ingineriegenetica

    VACCINURI MARCATE SI TESTE DE DIAGNOSTIC In sanatatea animala, autoritatile sanitare competente

    pot, n funcie de caz, sa aleaga vaccinare pentrupreventia unei boli sau pot decide s elimine infecia prin

    aplicarea unor masuri stricte de stmping outcare implicsacrificarea sistematica a animalelor infectate saususpecte de infectie.

    n anumite situatii, n absena vaccinurilor, i n specialdac este vorba despre o zoonoza, sacrificarea

    sistematica a animalelor infectate este singura solutierezonabila.

  • 7/25/2019 Vaccinuri Moderne

    23/43

    VACCINURI MARCATE

    Diagnosticul infeciilor este de o importanta capitalaoricare ar fi masurile luate. Acesta poate fi direct, prinpunerea in evidenaa agentului infecios folosind tehniciimunologice precum testul ELISA; un bun exemplu ilreprezinta detectare bovinelor infectate persistent

    imunotolerant mpotriva Pestivirusului BVD/MD [Mignonsi col., 1991, 1992). Sensibilitatea metodelor directe pot fi adesea

    mbuntit prin utilizarea asa numitei reactii in lant apolimerazei PCR) care permite detectarea secventelor

    de nucleotide dup amplificare. Alte metode sunt numite indirecte, deoarece se bazeazape detectare la animale a anticorpilor specifici agentuletiologic incriminat.

  • 7/25/2019 Vaccinuri Moderne

    24/43

    VACCINURI MARCATE

    Aceste metode au un potenial dezavantaj de a nu puteafi folosite un anumit interval de timp dupa infecie sauvaccinare.

    Aceste metode indirecte, larg utilizate, nu permit totui, n

    general distingereantre rspunsul imun care urmeazdupa o vaccinare i cel care rezult in urma unei infectiicu un agent salbatic.

    Aceast problem poate fi rezolvat prin folosireavaccinurilor marcate asociate cu un test de diagnostic.

    Sistemele utilizate sunt de doua tipuri: acestea suntbazate fie pe detectarea unui rspuns serologic fata deoproteina a crei gen este deletata in tulpina vaccinaladeletie unica sau vaccinuri subunitare), fie pe detectarearaspunsului serologic a animalului fata de proteina non-

    (structurala vaccinuri purificate).

  • 7/25/2019 Vaccinuri Moderne

    25/43

    VACCINURI MARCATE

    n cazul special al deletiei unei singure gene ce codificapentru o proteina ne-esentiala, proprietatea de marcareste ntotdeauna legat de proteina deletata; n cazulvaccinurilor subunitare (ex: E2 a pestivirusului pesteiporcine clasice) alegerea marcarului se poate concentra

    pe numeroase/mai multe alte proteine. Din motive de armonizare, este necesar totui sse faco alegere. n cazul primului tip de vaccinuri marcate,marcarul trebuie s fie ntotdeauna negativ caci unmarcar pozitiv, cum ar fi introducerea unei gene care

    codifica pentru o proteina straina, nu ofer soluia,deoarece aceasta nu permite detectia decat dacanimalul a fost vaccinat, dar nu i dac animalul a fostinfectat.

  • 7/25/2019 Vaccinuri Moderne

    26/43

    VACCINURI MARCATE

    Datorit capacitii lor de a detecta animalele infectate,ca au fost sau nu vaccinate, vaccinurile marcate sunt nmod necesar asociate cu un test de diagnostic ce poatefi folosit n contextul unei campanii de profilaxie

    efectuate n scopul eliminarii unei infectii. Din aceasta perspectiva, aceste vaccinuri trebuie deasemenea s aib un impact epidemiologice. Vaccinurilede generaie mai veche nu vizeaza cel mai des decat dea preveni la animal semnele clinice ale bolii n cazul de

    infectie fr grija de a se preocupa de impactulepidemiologic pe care il poate avea asupra excretiei devirus slbatic dup infecie i de diseminarea sa.

  • 7/25/2019 Vaccinuri Moderne

    27/43

    VACCINURI MARCATE

    Aceast medalie are reversul sau deoarece dacmultiplicarea virusului salbatic este prea inhibata devaccinare anterioara, animalul poate sa nu raspundacorespunzator la proteina marcar i de aceea nu se

    seropozitiveaza. Atitudinea fermierilor si a opiniei publice fiind din ce in cemai ostila fata de masurile profilactice (sacrificareasistematica si incinerarea carcaselor), vaccinurilemarcate par a avea un viitor luminos dac acestea

    posed calitile necesare, adesea contradictorii.Majoritatea vaccinurilor marcate disponibile n prezentnu sunt utilizate decat pentru certificarea de efectiv i nude individ.

  • 7/25/2019 Vaccinuri Moderne

    28/43

    VACCINURI MARCATE PRIN DELETIE: EXEMPLE BOALA LUIAUJESZKY SI RHINOTRAHEITA INFECTIOASA BOVINA

    Boala lui Aujeszky la porc i rinotraheita infecioasa la bovine suntdou infecii datorate Herpes virusurilor care se instaleaza n starelatenta la animal, chiar dup vaccinare (Pastoret si col., 1980a;1984; 1986).

    Primul exemplu de vaccin marcat a fost mentionat pentru boala lui

    Aujeszky (pseudo-turbare) la porc (Van Oirschot et al. , 1990)datorita existentei unei tulpini atenuate de virus al bolii Aujeszkydezvoltat in Ungaria de Bartha (1961), deletat spontan nglicoproteina gE.

    Prin analogie i consecutiv primei descrieri a structurii proteinelordin structura virusului rinotraheitei infecioase bovine (Pastoret si

    col., 1980b), au fost dezvoltate vaccinuri similare pentru controlulrinotraheitei infecioase bovine (Pastoret si col., 1989). Acesteaofer un excelent exemplu.

  • 7/25/2019 Vaccinuri Moderne

    29/43

    VACCINURI MARCATE PRIN DELETIE: EXEMPLE BOALA LUIAUJESZKY SI RHINOTRAHEITA INFECTIOASA BOVINA

    Vaccinurile de generaie veche destinate pentru apreveni rinotraheita infecioas bovin au fost concepute

    n primul rnd pentru a preveni consecintele clinice ainfeciei cu un virus salbatic. Rinotraheita infectioasa

    bovina aparine listei B a Oficiului International deEpizootii, i aceast infecie poate frina schimburileinternaionale dac anumite ri, n special aparinndUniunii Europene, aplica o politica de eliminare.

    n Uniunea European, ca efect, mai multe tari au ales

    sau au fost forate s puna in practica un program deeradicare a acestei infecii (Limburg et al. , sub presa).

  • 7/25/2019 Vaccinuri Moderne

    30/43

    VACCINURI MARCATE PRIN DELETIE: EXEMPLE BOALA LUIAUJESZKY SI RHINOTRAHEITA INFECTIOASA BOVINA

    Dup cum s-a menionat anterior, Herpesvirusul responsabil pentrurinotraheita infectioasa bovina se instaleaza in stare latenta dupinfecie. Virusul salbatic poate sa se instaleze in stare latenta la unanimal vaccinat in prealabil folosind un vaccin atenuat sau inactivat,si un animal rmnepurtator latental tulpinii de virus slbatic dacel este vaccinat dupa infectare. n plus, toate tulpinile vaccinale

    atenuate se instaleaza in stare latenta dupa vaccinare, i aceastainclude si tulpinile marcate deletate n gE. Le virus sauvage peut sinstaller ltat latentchez un animal pralablement vaccin que ce soit

    laide dun vaccin attnu ou inactiv, etun animal demeure porteur latent de la souche de virussauvage sil est vaccin aprsinfection. De plus, toutes les souches vaccinales attnuessinstallent ltat latentaprs vaccination, et ce y compris les souches marques dltes engE.

    En consquence, dans les zones o lon vaccine le btail laide dun vaccin attnu ou inactiv

    conventionnel (non marqu), on ne peut faire la distinction entre les animaux vaccins ou infects;dans celles o la vaccination nest pas autorise,tout animal srologiquement positif vis--vis duvirus de la rhinotrachite infectieuse bovinedoit tre considr comme potentiellement infect etporteur latent dun virus sauvage. Siun programme dlimination est mis en placedans une zoneo lon vaccine les animaux laide dun vaccin conventionnel, tous lesanimaux sropositifsdoivent tre retirs du troupeau.

  • 7/25/2019 Vaccinuri Moderne

    31/43

    LES VACCINS MARQUS PAR DLTION: LESEXEMPLES DE LA MALADIE DAUJESZKY ET DE LA

    RHINOTRACHITE INFECTIEUSE BOVINE

    En fait, dans une zone o lonvaccine, un animal srologiquement positifpeut tre : simplement vaccin ; simplement infect ; vaccin puis infect ; infect puis vaccin.

    La solution peut donc venir de lemploi dunvaccin marqu par dltion. Laprotine dlte doit cependant rpondre plusieurs attentes:- tre structurale en vue de pouvoir produire des vaccins inactivs ;- tre non-essentielle en vue de permettre la production de vaccin ;- ne pas tre un immunogne protecteur majeur de manire maintenirlefficacitdu vaccin ;

    - susciter une rponse srologique intense et de longue dure lorsquelleest prsente, de manire constituer un marqueur ;- tre prsente dans toutes les souches sauvages du virus ;- susciter une rponse srologique chez des animaux pralablementvaccins.

  • 7/25/2019 Vaccinuri Moderne

    32/43

    LES VACCINS MARQUS PAR DLTION: LESEXEMPLES DE LA MALADIE DAUJESZKY ET DE LA

    RHINOTRACHITE INFECTIEUSE BOVINE

    Si lon utilise un vaccin marqu, ds quunanimal prsente unesropositivit lgard dela protine dlte, il doit tre considrinfect et tre limin. La glycoprotine gD des herpsvirus,immunogne protecteur majeur, ne peut tre candidate la dltionmais, au contraire, permet lobtention de vaccins sous-unitaires[Denis et al., 1993].

    Le principal problme li lutilisation desvaccins marqus enversla rhinotrachite infectieuse bovine est leur impact pidmiologique,cest--dire la prvention de la circulation virale dans le cadre dunelutte collective contre la maladie. Aucun vaccin ne peut actuellementprtendre une protection pidmiologique complte. Il faut yassocier un protocole de vaccinations rptes plus contraignantque le programme de vaccination conventionnel pratiqu pourobtenir la protection clinique. Ce protocole doit tre complt pardes mesures sanitaires strictes.

  • 7/25/2019 Vaccinuri Moderne

    33/43

    LES VACCINS MARQUS PAR DLTION: LESEXEMPLES DE LA MALADIE DAUJESZKY ET DE LA

    RHINOTRACHITE INFECTIEUSE BOVINE

    Dans la perspective dune lutte collective, laprotectionpidmiologique doit prvenir lexcrtion du virus sauvage chez desanimaux nafs et prvenir la rexcrtion chez les animaux porteurslatents. Les vaccins attnus obtenus laide dune soucheidentique, dlte ou non, sont suprieurs en efficacit leursquivalents inactivs [Bosch et al., 1996 ; Kaashoek et al., 1994 ;

    1995]. Lefficacit dune vaccination rpte laidedun vaccin inactiv gEngatif a t tudie en conditions de terrain aux Pays-Bas. Ltudea montr une incidence significativement moindre desroconversion envers le virus sauvage dans le groupe vaccin parrapport des animaux tmoins. Sans tre empche, la circulationdu virus est significativement diminue [Bosch et al., 1996].

  • 7/25/2019 Vaccinuri Moderne

    34/43

    LES VACCINS MARQUS PAR DLTION: LESEXEMPLES DE LA MALADIE DAUJESZKY ET DE LA

    RHINOTRACHITE INFECTIEUSE BOVINE

    Le vaccin marqu (gE-) attnu rduit la transmission duvirus sauvage de bovins infects des animauxindemnes et lempche mme danscertains cas [VanOirschot et al., 1996]. Une exprience pratique sur le

    terrain a confirm ces rsultats en dmontrant queladministration intramusculaire dun vaccinattnu gEngatif rduisait lincidence desroconversion envers legE, et donc la circulation virale, dans les troupeauxvaccins par rapport aux tmoins.

  • 7/25/2019 Vaccinuri Moderne

    35/43

    LA VACCINATION CONTRE LA PESTE PORCINECLASSIQUE ET LES VACCINS SOUS-UNITAIRES

    La peste porcine classique provoque par un pestivirus est unemaladie dun impact souventdramatique qui justifie son insertionparmi les maladies de la liste A de lOIE. Une politiquedliminationest mene lchelle de lUnioneuropenne qui a interrompu lavaccination systmatique laide de vaccinsconventionnels auprofit de mesures drastiques de prophylaxie hyginique. Cette

    politique est contrarie par lexistence duneparent antigniqueavec dautres pestiviruscomme le virus de la diarrhe virale bovine(BVD/MD), ce qui peut fausser le diagnostic srologique, par lacirculation bas bruit de souches hypovirulentes [Biront et al., 1983]et par la prsence dun rservoir sauvage, lesanglier (Sus scrofa)[Aubert et al., 1994]. Les vaccins classiques, dune efficacitdmontre [Prcausta et al, 1975] permettaient mme de prvenir

    lmergence de porteurs asymptomatiques de virus sauvage si leurteneur (potency) tait suffisante [Leunen et Strobbe, 1977 ; Biront etal., 1987], les vaccins attnus savrant nouveau suprieurs leur contrepartie inactive [Corthier et al., 1975].

  • 7/25/2019 Vaccinuri Moderne

    36/43

    LA VACCINATION CONTRE LA PESTE PORCINECLASSIQUE ET LES VACCINS SOUS-UNITAIRES

    Ils ont puissamment contribu llimination de lamaladie, leur seuldsavantage tant de srologiquement positiver les animaux ;ce qui est inacceptable dans le cadre dunepolitique de contrlebase uniquement sur la prophylaxie hyginique.

    La solution, pour les pays qui ont interdit la vaccination mais quidemeurent confronts des pisodes rcurrents de peste porcine

    classique, pourrait tre lemploi de vaccinssous-unitaires. Certains ont t rcemment mis au point, par lexpression de

    limmunogne majeur (E2)dans le systme du virus de la vaccine[Rumenaf et al., 1991] ou du virus de la maladie dAujeszky (E1)[Van Zijl et al., 1991] ou plus rcemment, dans le systmedexpression en baculovirus [Konig et al., 1995 ; Van Rijn et al.,

    1999].

  • 7/25/2019 Vaccinuri Moderne

    37/43

    LA VACCINATION CONTRE LA PESTE PORCINECLASSIQUE ET LES VACCINS SOUS-UNITAIRES

    Ce dernier systme a permis la mise au point de vaccins quidevraient permettre doprer la distinctionentre un animal vaccin etun animal infect. Ces vaccins qui ont reu laval de lEMEA(European Medicinal Evaluation Agency) en procdure centraliserclament la coexistence de tests de diagnostic fiables dtectantdes anticorps dirigs contre dautres immunognesmajeurs du virus

    de la peste porcine, non contenus dans ces vaccins sous-unitaires,comme la protine NS2, qui de plus possde lavantage dtreconstante.

    Malheureusement, les essais pratiqus de manire indpendantene confirment pas les esprances. En effet, ces vaccinsobligatoirement inactivs ne dmontrent pas une efficacit, surtoutpidmiologique [Dewulf et al., 2002], comparable celle desvaccins classiques autrefois utiliss [Uttenthal et al., 2001 ; Depneret al., 2001].

  • 7/25/2019 Vaccinuri Moderne

    38/43

    LA VACCINATION CONTRE LA PESTE PORCINECLASSIQUE ET LES VACCINS SOUS-UNITAIRES

    De plus, les tests de diagnostic compagnon actuellementassocis ne donnent pas toutes les garanties de fiabilitattendues et limitent ds lors considrablement lespossibilits demploi des vaccins sous-unitaires sur le

    terrain. Ceci est particulirement proccupant car il paratactuellement difficile en Europe de compltement jugulerla peste porcine classique sans laide de la vaccination[Vandeputte et Chappuis, 1999], dautant quelopinion

    publique est de plus en plus hostile aux hcatombes deporcs que chaque pisode de la maladie entrane parlapplication destrictes mesures de prophylaxiehyginique.

  • 7/25/2019 Vaccinuri Moderne

    39/43

    LA VACCINATION CONTRE LA FIVREAPHTEUSE ET LES VACCINS PURIFIS

    Les mesures prophylactiques qui avaient fait leur preuve contre lapeste bovine, maladie nettement moins contagieuse, se sontrvles inoprantes pour lutter contre la fivre aphteuse. Seulelutilisation gnralise de lavaccination, aprs la seconde guerremondiale a port ses fruits malgr des difficults communes toutes les vaccinations [Declercq et al., 1989]. Depuis 1977, la

    Belgique est indemne de cette terrible pizootie. La vaccinationprventive des bovins contre la fivre aphteuse est interdite enBelgique depuis le 1er avril 1991. Cette interdiction marquait la findune priode de 30 annes delutte par la vaccination avec commeconsquence lapparition progressive duncheptel totalement naf[Strobbe, 1992]. Cette situation rend le cheptel beaucoup plusvulnrable en cas de rintroduction [Donaldson et Doel, 1994].

    Depuis larrt de la vaccination,le systme prventif sest dveloppdiffremment et est essentiellement bas sur linformation et laformation de tous les partenaires concerns.

  • 7/25/2019 Vaccinuri Moderne

    40/43

    LA VACCINATION CONTRE LA FIVREAPHTEUSE ET LES VACCINS PURIFIS

    Le cot des deux schmas (vaccination/information) a t estim enFrance avant (1990) et aprs (1992) larrtde la vaccination ; il enressort que sur base du postulat dune efficacit identique,uneconomie substantielle a t ralise par larrt de la vaccination[Dufour et Moutou, 1994]. Pour pallier les risques inhrents lavulnrabilit du cheptel europen, des banques dantignes

    concentrs avaient t constitues tant au niveau national quauniveau de lUnion europenne [Lombard,1992 ; Salt, 1997] et ilexiste une relle perspective de pouvoir utiliser des vaccinsmarqus en cas durgence [De Clercq, 2002].En effet, si londtecte chez un animal des anticorps dirigs contre les protinesnonstructurales (NSP) codes par le virus de la fivre aphteuse aumoyen dun test ELISA [DeDiego et al., 1997], il sagit dun tmoin

    duneinfection antrieure par un virus sauvage.

  • 7/25/2019 Vaccinuri Moderne

    41/43

    LA VACCINATION CONTRE LA FIVREAPHTEUSE ET LES VACCINS PURIFIS

    Les NSP ne sont en effet produites qu loccasionduncycle de multiplication virale et ne sont pas contenuesdans le virion extracellulaire.Afin dliminer les NSPcontaminantes produites loccasion de la productiondes vaccins, ceux-ci doivent tre soumis un procdde purification afin de ne contenir que les protines destructure avant formulation.

    Malheureusement, les tests disponibles ne permettent lheure actuelle que de certifierlabsence de

    contamination dun troupeau etne peuvent pas encoreservir certifier labsence de contamination au niveauindividuel.

  • 7/25/2019 Vaccinuri Moderne

    42/43

    LE CAS PARTICULIER DE LA GRIPPEQUINE

    Une approche similaire celle de la fivre aphteuse at suivie pour la grippe quine dans un contextediffrent [Pastoret, 2001]. Lors dtudes de dure deprotection confre en temps rel par les vaccinsdvelopps contre la grippe quine (virus influenza), ilest important de possder un outil permettant dexclureune contamination intercurrente par un virus sauvage.Un test a t dvelopp par lquipe de Newmarket, enGrande-Bretagne [Birch-Machin et al., 1997] ; il est

    galement bas sur la rponse srologique de lanimal une protine non-structurale code par le virus.

  • 7/25/2019 Vaccinuri Moderne

    43/43

    LLIMINATION DE LA RAGETERRESTRE EN EUROPE

    La rage terrestre est en passe dtre limineen Europe [Brochier et al.,2001], notamment grce lemploi dun vaccin recombinantvaccine-rage[Pastoret et Brochier, 1996 ; Pastoret et al., 1992]. Grce la vaccinationsystmatique du rservoir sauvage, la rage a pu tre limine de Belgique[Pastoret et al., 1988 ; Brochier et al., 1991 ; Brochier et al., 2001]. Lesquenage de lacide nuclique des souchesa permis didentifier la sourcede la recontamination intervenue en 1994 [Brochier et al., 1995], de mme

    que lapplication detechniques molculaires permet didentifier, demanirerelativement simple, lorigine (vampireou terrestre) des contaminationshumaines au Mexique [Loza-Rubio et al., 1999] et de dmontrer que lasource historique des lyssavirus tait les chiroptres [Badrane et Tordo,2001].

    Le fait que les chiroptres constituent une source potentielle de spill over court ou moyen terme de lyssavirus transmissible par une espce

    terrestre pose un problme particulier [McColl et al., 2000] car on ne peutexclure un renouveau de rage terrestre au dpart de la source arienne.