0

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI

FACULTATEA DE CONSTRUCŢII HIDROTEHNICE

- TEZĂ DE DOCTORAT -

Rezumat

SIGURANŢA STRUCTURALĂ A IAZURILOR DE DECANTARE DIN INDUSTRIA

MINIERĂ ÎN REGIM DE POSTUTILIZARE – REFLECTARE

ÎN REGLEMENTĂRILE NAŢIONALE ŞI EUROPENE

DOMENIU: Inginerie civilă

SPECIALIZARE: Construcţii hidrotehnice

CONDUCĂTOR STIINŢIFIC: prof. univ. dr. ing. Dan Stematiu

DOCTORAND: Ing. Danciu (Speriatu) Paula Luminiţa

Noiembrie 2014

1

C u p r i n s

Capitolul 1. INTRODUCERE .............................................................................................. 3

Capitolul 2. STADIUL ACTUAL AL LEGISLAŢIEI MINERITULUI .............................. 4

2.1. Stadiul actual al legislaţiei mineritului în unele ţări europene şi în lume ................ 4

2.2. Legislaţia conexă ....................................................................................................... 4

2.3. Legislaţia naţională specifică care transpune integral actele comunitare................ 5

Capitolul 3. SITUAŢIA IAZURILOR DE DECANTARE DIN ROMÂNIA ....................... 5

3.1. Repere temporale şi strategiile din domeniul industriei miniere............................... 5

3.2. Cadrul legislativ şi instituţional din sectorul minier ................................................. 6

3.3. Inventarul şi harta cu situaţia iazurilor de decantare naţionale …….....…………. 7

3.4. Reglementarea actuală a funcţonării iazurilor în legătură cu

siguranţa şi riscul asociat ………………………………………………………….

8

Capitolul 4. ASPECTE PRIVIND SIGURANŢA IAZURILOR DE DECANTARE .......... 10

4.1. Date statistice privind cauzele accidentelor tehnice la iazurile de decantare

pe plan internaţional. Sinteză privind starea iazurilor de decantare din ţară ..........

10

4.2. Elementele statistice privind incidentele şi avariile pe plan international

şi naţional...................................................................................................................

10

4.3. Caracteristicile iazurilor de decantare care favorizează apariţia

incidentelor sau avariilor. Cauzele accidentelor. .....................................................

12

4.4. Analiza şi evaluarea riscului asociat iazurilor de decantare - mecanisme

de producere a accidentelor .......................................................................................

12

Capitolul 5. PROPUNERE DE PROCEDURA PENTRU EVALUAREA SIGURANŢEI

IAZURILOR BAZATA PE INSPECŢIA DE TEREN..........................................................

12

5.1. Principii şi procedură................................................................................................. 12

5.2. Evaluare etapa I - Evaluare preliminară şi chestionarul I ………………………. 16

5.3. Evaluare etapa II - Evaluare detaliată şi chestionarul II ………………………… 18

5.4. Evaluare etapa III - Sistem de matrici de evaluare şi Raport ..…………………… 20

Capitolul 6. STUDII DE CAZ PRIVIND APLICAREA PROCEDURII PROPUSE.......... 20

6.1. Cazul 1 - activ – iazul de decantare VALEA ŞESEI …….......................................... 20

6.1.6. Raportul privind evaluarea nivelului de siguranţă ……………………………… 20

6.2. Cazul 2 - conservare – iazul VALEA SELIŞTEI ........................................................ 22

6.2.6. Raportul privind evaluarea nivelului de siguranţă ……………………………… 23

Capitolul 7. CONCLUZII ...................................................................................................... 25

7.1. Concluzii generale ale lucrării................................................................................... 25

7.2. Contribuţii personale ................................................................................................. 26

7.3. Direcţii viitoare de cercetare ……………………………….................................... 26

Capitolul 8. REFERINŢE TEHNICE ŞI LEGISLATIVE, BIBLIOGRAFIE …............... 27

Notă: Structura rezumatului, numerotarea capitolelor, figurilor şi tabelelor este în

concordanţă cu textul integral al tezei. Teza conţine 132 de pagini, 14 figuri, 16 tabele şi 7 anexe.

2

CAPITOLUL 1. INTRODUCERE

Lucrarea„Siguranţa structurală a iazurilor de decantare din industria minieră în regim de

postutilizare - reflectare în reglementările naţionale şi europene“ prezentată ca teză de

doctorat, este rezultatul studierii unor documente tehnice, a unor baze de date existente şi a

unor date colectate şi cercetate în cadrul studiilor de caz.

Scopul tezei este realizarea unei proceduri pentru evaluarea siguranţei iazurilor de decantare.

Iazurile de decantare, deşi cel mai adesea sunt asociate industriei miniere, se regăsesc ca

forme de depozitare a deşeurilor şi din alte ramuri industriale. Ele sunt frecvent utilizate

pentru depozitarea şlamului roşu de la transformarea bauxitei în aluminiu, pentru depozitarea

zgurei şi cenuşei de la termocentrale, pentru depozitarea materialului dragat pentru

menţinerea şenalelor navigabile sau pentru decolmatarea lacurilor de acumulare etc.[71].

Obiectivul principal al lucrării îl constituie elaborarea unei proceduri pentru evaluarea

siguranţei iazurilor de decantare bazată pe inspecţii de teren. Scopul procedurii propuse este

să caracterizeze în general starea iazului de decantare şi să cuantifice priorităţile intervenţiilor

şi activităţilor de remediere, prin luarea de măsuri de către autorităţile de control de stat,

auditori independenţi şi operatori ai iazului de decantare.

Atingerea acestui obiectiv a necesitat parcurgerea următoarelor etape:

- analiza comparativă a actelor normative şi reglementărilor tehnice actuale în domeniul

iazurilor de decantare din industria minieră;

- analiza statistică a iazurile de decantare din ţară pe diferite categorii;

- analiza statistică a cauzelor cedărilor şi accidentelor la iazurile de decantare, bazată pe

date cercetate şi baze de date studiate;

- studiul documentelor tehnice privind evaluarea siguranţei iazurilor de decantare la nivel

comunitar;

- propunerea unei proceduri privind evaluarea siguranţei iazurilor de decantare bazată pe

inspecţii în teren, procedură care se adresează specialiştilor şi operatorilor din domeniul

minier;

- validarea procedurii prin aplicarea pe studii de caz.

Teza de doctorat prezintă o sinteză a documentelor studiate de autor privind siguranţa

iazurilor de decantare, reflectate în reglementările naţionale şi internaţionale.

Lucrarea este structurată pe 7 capitole, bibliografie şi anexe grafice, tabelare şi fotografice.

Capitolul 1 cuprinde prezentarea importanţei şi interesului pentru domeniul şi problematica

aleasă a fi abordată în lucrare, actualitatea subiectului, necesitatea abordării subiectului tezei,

obiectivele lucrării şi propunerea procedurii.

Capitolul 2 prezintă "Stadiul actual al legislaţiei mineritului în lume". Primul subcapitol

prezintă stadiul actual al legislaţiei mineritului în unele ţări europene şi în lume; cel de al

doilea subcapitol prezintă legislaţia conexă, iar ultimul subcapitol prezintă legislaţia naţională

specifică care transpune integral actele comunitare.

Capitolul 3 prezintă "Situaţia iazurilor de decantare din România". Primul subcapitol prezintă

repere temporale şi strategiile din domeniul industriei minere. Cel de al doilea subcapitol

prezintă cadrul legislativ şi instituţional din sectorul minier, următorul subcapitol prezintă

3

inventarul şi harta cu situaţia iazurilor de decantare naţionale, iar ultimul subcapitol prezintă

reglementarea actuală a funcţionării iazurilor în legătură cu siguranţa şi riscul asociat.

Capitolul 4 prezintă "Aspecte privind siguranţa iazurilor de decantare". Prima parte se referă

la "Datele statistice privind cauzele accidentelor tehnice la iazurile de decantare pe plan

internaţional". A doua parte prezintă "Elementele statistice privind incidentele şi avariile pe

plan internaţional şi naţional". Următoarea parte prezintă "Caracteristicile iazurilor de

decantare care favorizează apariţia incidentelor sau avariilor şi cauzele accidentelor". Ultima

parte prezintă "Analiza şi evaluarea riscului asociat iazurilor de decantare-mecanisme de

producerea a accidentelor".

Capitolul 5 prezintă "Propunerea de procedură pentru evaluarea siguranţei iazurilor de

decantare bazată pe inspecţii de teren". În prima parte sunt descrise principiile şi procedura

propusă. A doua parte prezintă evaluarea etapei I - evaluare preliminară şi chestionarul I.

Următoarea parte prezintă evaluarea etapei II - evaluare detaliată şi chestionarul II. Ultima

parte prezintă evaluarea etapei III - sistem de matrici de evaluare şi elaborarea raportului

evaluării.

Capitolul 6 prezintă "Modul în care se aplică procedura propusă pentru iazurile de decantare".

În acest sens se propun 2 studii de caz, aflate în diferite etape ale ciclului de viaţă ale iazului

de decantare. Etapele ciclului de-viaţă ale iazului de decantare, sunt următoarele:

"planificare/proiectare-construcţie-exploatare-conservare-postutilizare-închidere-

ecologizare/reabilitare".

Rezultatele evaluării siguranţei vor conduce la luarea unor măsuri prevăzute în "Catalogul de

măsuri". Cele două studii de caz sunt: cazul nr. 1 - Iazul de decantare VALEA ŞESEI – iaz

activ şi cazul nr. 2 - Iazul de decantare VALEA SELIŞTEI – iaz aflat în conservare.

Aplicând procedura propusă în teză, primul subcapitol prezintă pentru cele două studii de caz:

descriere lucrărilor, aspectele tehnologice şi structurale, sistemul UCC (sistemul urmăririi

comportării construcţiilor hidrotehnice), precum şi starea tehnică, funcţională şi de siguranţă,

precum şi Raportul privind evaluarea nivelului de siguranţă. Raportul privind evaluarea

nivelului de siguranţă cuprinde rezultatele evaluării etapei I şi etapei II, sistemul de matrici de

evaluare şi concluziile.

Capitolul 7 cuprinde "Principalele concluzii desprinse din lucrare, contribuţiile personale ale

autorului tezei şi direcţii viitoare care se pot dezvolta pe această temă".

Capitolul 2. STADIUL ACTUAL AL LEGISLAŢIEI MINERITULUI

2.1. Stadiul actual al legislaţiei mineritului în unele ţări europene şi în lume

Legislaţia şi reglementările aplicabile la iazurile de decantare diferă considerabil între statele

membre ale Uniunii Europene. Redactarea şi elaborarea cu grijă de reglementări eterogene

reprezintă o soluţie la diferitele probleme legate de siguranţa iazurilor de decantare. Cu toate

acestea, în cele mai multe ţări, iazurile de decantare rămân în afara domeniului de aplicare a

reglementărilor în vigoare privind siguranţa barajelor de retenţie a apei.

ICOLD (1989) – Comisia Internaţională a Marilor Baraje, furnizează diferite recomandări

despre cum s-ar putea realiza legislaţia cu privire la iazurile de decantare.

Golder Associates (2001) sugerează că reglementările privind facilităţile de depozitare a

sterilului ar trebui să fie suficient de flexibile pentru a permite variaţiile fizice, tehnice şi de

considerente sociale pentru locaţii diferite. [39]

4

2.2. Legislaţia conexă

Deoarece Directiva privind depozitele de deşeuri este menită să conţină aspectele generale şi

comune de gestionare a depozitului de deşeuri, unele dintre dispoziţiile sale nu sunt

compatibile cu cele mai bune practici de management, sau nu se ocupă cu probleme de

management specifice sectorului extractiv, spre exemplu stabilitatea iazurilor de decantare.

2.3. Legislaţia naţională specifică care transpune integral actele comunitare

2.3.1. Legislaţia minieră, protecţiei mediului, gestionarea deşeurilor, protecţia solului,

managementul apei, informaţii privind mediul înconjurător, efecte transfrontaliere, alte acte

normative specifice naţionale, sunt prezentate în Anexa 2 denumită Legislaţia specifică

iazurilor de decantare.

2.3.2. Documente privind Best Practice Reference (BREF)

Documentul de Referinţă IPPC "Principiile Generale ale Monitorizării" precum şi utilizarea

practică a altor documente, cunoscute de obicei ca documente BREF pentru industria minieră

(Best Available Techniques for Management of Tailings and Waste-Rock in Mining

Activities-Cele mai Bune Tehnici Disponibile de Management al Sedimentelor şi Rocii

Sterile în Activitatea Minieră [6], the PIRAMID Guidelines for passive water treatment and

minimizing generation of waste water from mining residues – Instrucţiunile PIRAMID de

tratare pasivă a apei şi minimizare a generării de apă uzată din deşeurile miniere) prezintă

relevanţă generală pentru închiderea minelor.[70]

In concluzie, în diferite ţări există reglementări detaliate cu privire la siguranţa minei, dar

închiderea nu este reglementată în detaliu ca şi la deschiderea de mine. Licenţa de exploatare

se bazează de obicei pe aprobarea unui plan de închidere. Ecologizarea şi post-închiderea sunt

acoperite de procedura de autorizare pentru închiderea minei. În cazul cerinţelor de reabilitare

există dispoziţii specifice în majoritatea ţărilor.

Cu toate acestea, în multe cazuri nu există proceduri de evaluarea a siguranţei iazurilor de

decantare.

Capitolul 3. SITUAŢIA IAZURILOR DE DECANTARE DIN ROMÂNIA

3.1. Repere temporale şi strategiile din domeniul industriei minere.

Studii relativ recente arată că “Activitatea minieră este foarte veche. Extragerea substanţelor

minerale utile creează un dezechilibru natural, atât în locul în care s-a extras dar şi în locul

unde s-au depozitat reziduurile. Cantitatea de materii prime minerale extrase, prelucrate şi

folosite anual - 28 miliarde tone. Industria minieră extrage aproximativ 60 miliarde tone de

masă minieră, din care aproape 55 % o reprezintă masa reziduală sau deşeuri (Fodor,

2001).”

Procesul de restructurare al industriei miniere în ţara noastră este o rezultantă a economiei de

piaţă, fiind demarat în anul 1998. În acest sens, a fost stabilit un program de restructurare,

într-o primă etapă fiind inventariate minele care şi-au epuizat rezervele precum şi cele

ineficiente, în vederea propunerii închiderii acestora. Prin acte normative au fost aprobate

pentru închidere un număr însemnat de mine şi cariere eşalonate pe mai multe etape. În luna

octombrie 2006, Guvernul României, lansează Cadrul Strategic Naţional de Referinţă 2007-

2013, privind în principal dezvoltarea durabilă în România. Cadrul Strategic Naţional de

5

Referinţă 2007-2013 (CSNR) împreună cu Programul Naţional nr. 7 de Reformă şi Programul

de Convergenţă definesc direcţiile de acţiune la nivel naţional pentru încadrarea în obiectivele

politicilor şi strategiilor europene.

3.1.8.1. Inchiderea minelor de la operatorii minieri cu capital de stat

Activitatea de închidere a minelor, începută după anii 1990 a fost urmare activităţii de

restructurare a industriei miniere, considerată ca activitate ineficientă pentru statul român.

După anul 1997, statul român a închis, prin Hotărâre de Guvern, 556 de obiective miniere, a

căror estimări privind costurile de închidere depăşesc suma de un miliard de euro. Până în

prezent au fost închise efectiv 206 obiective miniere, cu un cost al închiderii de aproximativ

300 de milioane euro. (analiza privind activitatea minelor este bazata pe evaluarea situaţiei

din România prezentată la “cap.2. Evaluarea situaţiei actuale din Româniaanaliza SWOT pe

substanţe minerale utile din Strategia industriei miniere pentru perioada 2012-2035”).

Obiective din sectorul resurse minere

Actele normative din sectorul resurse miniere sunt prezentate astfel:

1. Strategia industriei miniere 2004-2010 aprobă prin Hotărârea Guvernului nr.

615/2004;[73]

2. Strategie post-aderare a României elaborată de Guvern în anul 2007;[74]

3. Documentul de poziţie al României privind aderarea la UE - capitolul 22 - Protecţia

mediului;

4. Strategia energetică a României pentru perioada 2007- 2020; [75]

5. Strategia industriei miniere pentru perioada 2008-2020; [76]

6. Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă la orizontul anilor 2013-2020-2030

(SNDD); [77]

7. Strategia industriei miniere pentru perioada 2012-2035. [78]

3.2. Cadrul legislativ şi instituţional din sectorul minier

3.2. 1. Cadrul instituţional

Ministerul

Economiei,

(ME)

Ministerul Apelor şi

Pădurilor, (MAP)

Ministerul Mediului

si Schimbărilor

Climatice (MMSC)

Ministerul

Dezvoltării

Regionale si

Administraţiei

Publice,

(MDRAP)

Ministerul Afacerilor

Interne

(MAI)

Sectorul resurselor

minerale

Domeniul minier

Domeniul apelor şi

pădurilor

Domeniul protecţiei

mediului

Domeniul

construcţiilor

Domeniul

managementul

situaţiilor de urgenţă

ANRM

Licenţa de exploatare a

resurselor minerale

CONSIB

Avize

CAT

Acordul de mediu;

Autorizaţia de mediu

sau cea integrată

Certificatul de

urbanism;

Autorizaţia de

construire

CNSSU

CNIC

CMSU

ARDDZI

ANAR monitorizarea

şi inspecţia apelor

ISC

monitorizarea şi

controlul

construcţiilor

IGSU

CONSID

APELE ROMANE

Autorizaţia de

gospodărire a apelor

Planul de apărare

împotriva inundaţiilor,

alunecări de teren,

cutremurelor,

accidentelor

CONVERSMIN

6

Societatea Comercială

de Conservare şi

Inchidere a Minelor

În România, în prezent există trei mari companii de exploatare Modova Nouă - MOLDOMIN,

Baia Mare - REMIN şi Abrud – CUPRUMIN.

3.2.2. Cadrul legislativ

România, în contextul unei dezvoltării intensive a activităţilor extractive în trecutul apropiat,

nu a dezvoltat o legislaţie internă adecvată problemelor pe care le implică managementul

eficient al depozitelor de deşeuri, fapt care a generat serioase probleme de mediu, în special

după închiderea masivă a exploatărilor miniere ca urmare a procesului de restructurare a

sectorului minier, disponibilizarea masivă a personalului specializat şi diminuarea resurselor

financiare alocate întreţinerii şi monitorizării acestora.

Legea minelor

Activitatea minieră este în prezent reglementată de Constituţia României, prin Legea minelor

nr. 85/2003 [53], cu modificările şi completările ulterioare (aspectele închiderii minelor sunt

prevăzute în articolele nr. 51, 52 şi 53) şi actele normative emise în aplicarea acesteia, precum

şi prin Legea privind regimul concesiunilor nr.219/1998.

3.3. Inventarul şi harta cu situaţia iazurilor de decantare naţionale

7

Harta la nivelul anului 2011 cu repartiţia iazurilor de decantare pe judeţe

Inventarul iazurilor de

decantare clasificate

după tipul acestora, 2011

Iazuri de

decantare număr procente

de vale 39 50 %

de coastă 24 31%

de şes 15 19%

total 78 100%

Inventarul iazurilor de

decantare clasificate

după tipul acestora, 2012

Iazuri de

decantare număr procente

de vale 33 49 %

de coastă 24 35%

de şes 11 16%

total 68 100%

Inventarul iazurilor de

decantare clasificate după Inventarul iazurilor de

decantare clasificate după

8

stadiul fizic, 2011

Iazuri de

decantare

număr procente

în execuţie 25 35 %

în

conservare

21 30%

finalizate 20 35%

active 12 100%

total 78 100%

stadiul fizic, 2012

Iazuri de

decantare

număr procente

în execuţie 24 35 %

în

conservare

20 30%

finalizate 24 35%

active

total 68 100%

Situaţia iazurilor decantare la nivelul anului

2011

Situaţia iazurilor decantare la nivelul anului

2012 (iulie)

3.4. Reglementare actuală a funcţionării iazurilor în legătură cu siguranţa şi riscul asociat

Etapele de existenţă ale iazurilor de decantare

Etapa de

construcţie

în care se realizează lucrările necesare pentru intrarea în funcţiune a iazului

de decantare.

Etapa

“incipientă”

de exploatare

de obicei scurtă, în care nu se fac lucrări noi de construcţii prin care se

urmăreşte realizarea pernei de steril sedimentat pe taluzul amonte al

digului sau barajului, cu rolul de a crea o căptuşeală cu permeabilitate

redusă şi de a îndepărta de dig oglinda de apă.

Etapa

“curentă” de

exploatare

de obicei cu durata cea mai îndelungată din cadrul perioadei propriu-zise

de exploatare, în care funcţionarea iazului de decantare (respectiv

limpezirea apei prin decantarea tulburelii şi creşterea în volum a

depozitului de steril) se desfăşoară în paralel cu execuţia unor lucrări noi.

Etapa

“finală” de

exploatare

în care tulbureala se dirijează în cea mai mare parte spre un alt iaz de

decantare, dar cu posibilitatea dirijării ei, în anumite perioade, spre iazul în

curs de închidere.

Etapa de

“conservare”

care începe din momentul în care în iazul de decantare nu mai intră

tulbureală şi se termină odată cu stabilizarea definitivă a depozitului de

steril, asigurarea circuitului nepericulos al apelor de suprafaţă din

amplasament, reintegrarea suprafeţei ocupate în mediu şi revalorificarea ei.

Faţă de cele prezentate se propune detalierea etapelor ciclului de viată prin introducerea altor

subetape, prezentate mai jos.

Propunere privind detalierea etapelor ciclului de viaţă ale iazului de decantare

1. Etapa de

planificare/proiectare

planificarea şi elaborarea proiectului tehnic

2. Etapa de construcţie construirea iazului de decantare

3. Etapa de exploatare etapa incipientă

etapa finală

9

4.

Etapa de conservare etapa de conservare

- conservare în vederea posibilei valorificări conform Legii

minelor nr.85/2003;

- conservare în vederea închiderii;

- conservare activă cu asistenţă tehnică şi inspecţie permanentă;

- conservare pasivă monitorizată;

5. Etapa de postutilizare conservare în vederea deschiderii ulterioare, postutilizarea.

6. Etapa de închidere etapa de închidere

7. Etapa postînchidere şi

ecologizare /

reabilitare

monitorizarea postînchidere, a stabilităţii structurii şi

impactului asupra mediului, prin sistemul de UCC,

ecologizarea sau reabilitarea iazului de decantare

Etapele ciclului de viaţă ale iazului de decantare

In prezent există numeroase iazuri de decantare, care se află în procedura de închidere sau

care au lucrări de închidere finalizate. Acestea din urmă se află în perioada de monitorizare

postînchidere. Punerea în siguranţă şi ecologizarea depozitelor de steril a constituit o

prioritate absolută în activitatea de închidere.

Capitolul 4. ASPECTE PRIVIND SIGURANŢA IAZURILOR DE DECANTARE

4.1. Date statistice privind cauzele accidentelor tehnice la iazurile de decantare pe plan

internaţional. Sinteză privind starea iazurilor de decantare din ţară.

În efortul de a creşte siguranţa în exploatare a acestor lucrări, Comitetul tehnic pentru barajele

de steril minier al Comisiei Internaţionale a Marilor Baraje (ICOLD) a întreprins o analiză a

accidentelor tehnice cunoscute şi documentate, ale cărei rezultate sunt sintetizate în Buletinul

121 ICOLD intitulat „Barajele de steril minier şi riscul de apariţie a evenimentelor

periculoase-învăţăminte din experienţa practică”, precum şi în Buletinul 139 intitulat

„Îmbunătăţirea siguranţei barajelor-Extracţia sterilului - aspecte critice ale managementului,

privind proiectarea, exploatarea şi închiderea acestora”.[71], [45], [46].

4.2. Elementele statistice privind incidentele şi avariile pe plan internaţional şi naţional

Un studiu al unor cercetători din Spania şi Portugalia [58] a fost realizat asupra unui număr de

147 de dezastre cauzate de iazurile de decantare, din care 26 localizate în Europa.

Evenimentele au fost stocate într-o bază de date [58]. Ea conţine şase secţiuni incluzând

10

localizarea barajului, caracteristicile fizice şi constructive, cauzele cedării, comportamentul

hidrodinamic, consecinţele socio-economice şi impactul asupra mediului. Europa se situează

pe locul secund în accidentele raportate (18%), iar o treime din aceste accidente s-au produs la

barajele cu o înălţime între 10 şi 20 de metri.

Studiul indică faptul că 74 % din accidente provin dintr- un număr mic de ţări : SUA (39 %) ,

Europa (18 %), Chile (12 %) şi Filipine (5 %). În Europa, din 26 de cazuri, 38 % au avut loc

în Marea Britanie şi 56 % sunt distribuite între alte 9 ţări (Bulgaria, Franţa, Irlanda, Italia,

Republica Macedonia, Polonia, România, Spania şi Suedia).

Figura 4.1. Distribuţia incidentelor în funcţie de localizarea geografică [58]

Analiza statistică a incidentelor în funcţie de distribuţia lor geografică (Figura 4.1), indică

faptul că din 147 de cazuri, 26 (17,7%) au apărut în Europa, 57 (38,8%) în SUA şi 64 (43,5%)

în alte ţări.

Fig. 4.2. Distribuţia numărului de incidente în funcţie de înălţimea barajului [58]

11

Distribuţia numărului de accidente funcţie de înălţimea barajelor prezentată în figura 4.2 arată

că 55,9 % din cazuri au avut loc în baraje de peste 15 m înălţime şi doar 22,6 % din incidente

în baraje mai mari de 30 m. Un procent mai mare de accidente la baraje de (15-30) m se

înregistrează în Europa (42,1 %).

Un studiu al unei echipe de specialişti din România asupra unei baze de date cu astfel de

incidente, indică faptul că referitor la distribuţia incidentelor în funcţie de înălţime (Figura

4.4) [71], din 145 de cazuri, 74.5% au apărut la iazuri cu o înălţime sub 30 m şi numai 25.5%

din incidente la iazuri cu o înălţime de peste 30 m.

Comparativ, un studiu similar asupra unei baze de date [58] incluzând 147 de incidente indică

faptul că 77.6% din cazuri au apărut în iazuri cu o înălţime sub 30 m şi numai 22.4% din

incidente în iazuri cu o înălţime peste 30 m.

Figura 4.4. Distribuţia incidentelor în funcţie de înălţimea iazurilor [71].

În concluzie, analiza mecanismelor de cedare şi a cauzelor care au condus la accidentele

tehnice de la iazurile de decantare din industria minieră pune în evidenţă faptul că aceste

lucrări sunt vulnerabile nu prin concepţia de proiectare, ci prin neglijarea detaliilor şi prin

exploatarea defectuoasă. Analiza statistică a cauzelor accidentelor arată că majoritatea lor se

produce la iazurile aflate în exploatare. Rezultatele acestor studii relevă necesitate adoptării

unor reglementări tehnice cu privire la iazurilor de decantare.

4.3.Caracteristicile iazurilor de decantare care favorizează apariţia incidentelor sau

avariilor. Cauzele accidentelor.

Progresele evidente realizate în ultimii 20 de ani în construcţia iazurilor de decantare nu au

condus încă la o reducere pe măsură a incidentelor sau accidentelor. Experienţa tehnică din

domeniul barajelor de pământ pentru acumulări de apă şi ghidurile tehnice editate de ICOLD,

în număr de 9 până în prezent, au făcut ca proiectarea iazurilor să respecte de cele mai multe

ori criteriile de exigenţă. [71]

4.4. Analiza şi evaluarea riscului asociat iazurilor de decantare-mecanisme de producerea

a accidentelor

Factorii principali care influenţează stabilitatea sunt: caracteristicile fizico-mecanice ale

materialului din haldă sau iaz, granulometria materialului din dig pentru iazurile de decantare,

caracteristicile constructive ale haldei sau iazului, configuraţia suprafeţei terenului de fundare,

caracteristicile fizico-mecanice şi elastice ale terenului de fundare, existenţa unor goluri sau

12

lucrări vechi subterane în zona de influenţă a haldei sau iazului, regimul pluviometric din

zonă, gradul de seismicitate naturală sau indusă.

Capitolul 5. PROPUNERE DE PROCEDURA PENTRU EVALUAREA SIGURANŢEI

IAZURILOR BAZATA PE INSPECȚII DE TEREN

5.1. Principii şi procedură

În contextul riscului de accidente care contribuie la poluarea transfrontalieră care afectează

cursurile de apă şi a lacurilor internaţionale, ţările membre ECE (Europa Centrală şi de Est)

au hotărât să elaboreze linii directoare de siguranţă şi de bune practici pentru iazurile de

decantare. Acestea au forma unui set de recomandări. Cerinţele sunt stabilite prin următoarele

documente tehnice şi acorduri internaţionale. [21], [11], [12], [13], [37]

Se propune o procedură de evaluare a siguranţei iazurilor de decantare, bazată pe inspecţii de

teren şi cuprinde următoarele etape:

Evaluare etapa I - Evaluare preliminară şi chestionarul I.

Evaluare etapa II - Evaluare detaliată şi chestionarul II.

Evaluare etapa III - Sistem de matrici de evaluare şi Raport.

Procedura se aplică pentru iazuri de decantare aflate în diferite etape ale ciclului de viaţă ale

unui iaz de decantare.

1. Evaluare etapa I - Evaluare preliminară şi chestionarul I

• se realizează pe baza inspecţiilor de teren de către personal autorizat şi calificat.

• evaluarea poate fi realizată într-o perioadă scurtă de timp pe baza documentaţiei

prezentate de operator.

Evaluare preliminară - Vizitarea amplasamentului iazului de decantare

Vizitarea iazului pentru evaluarea siguranţei se efectuată în conformitate cu un program de

vizite la faţa locului. Pregătirea documentelor pentru evaluarea preliminară implică elaborarea

unei liste ce conţine:

• Informaţii tehnice şi documentaţia de proiectare: scheme logice, descrierea procesului de

producţie utilizat la nivel de întreprindere, caietul de sarcini cu materii prime de intrare,

compoziţia chimică şi mecanică a iazului, etc;

• Informaţii despre vreme: condiţii climatice (extreme de vreme, vânt, precipitaţii, inundaţii);

• Planul de amplasare: hărţi, scheme, limitele cadastrale, infrastructurile adiacente;

• Condiţiile geologice şi hidrogeologice şi riscurile: activitatea seismică, alunecări de teren,

defecte, elemente carstice, proprietăţi ale solului, regimul apelor subterane;

• Mediul ecologic: ecosisteme, flora, fauna, apă şi pământ;

• Mediul social: comunităţi, aşezări, utilizarea terenurilor, acceptarea publică a iazului;

• Riscuri: acumulări de apă, ape subterane, aer, soluri;

• Materialul depozitat: substanţele şi materialele periculoase depozitate în iazul de decantare;

• Istoria iazului de decantare: perioada de construire şi exploatare, contractant, accidente;

• Managementul iazului de decantare: organismele responsabile de exploatarea acestuia.

Completarea chestionarului I

Chestionarul I cuprinde Grupa de Bază ("Grupa A") care include 31 de întrebări.

Grupa de Bază este destinată pentru evaluarea rapidă şi preliminară a nivelului de siguranţă

a iazului de decantare. Sarcinile sale cuprind:

• stabilirea evaluării generalizate a nivelului de siguranţă a iazului de decantare;

13

• determinarea necesităţii de evaluare mai detaliată în Grupa Detaliată („Grupa B”).

2. Evaluare etapa II - Evaluare detaliată şi chestionarul II

se realizează pe baza inspecţiilor de teren şi a studiilor de documentare prezentate de

operator, precum şi a studiilor suplimentare şi teste care clarifică toţi parametrii

iazului de decantare realizate de experţi externi

evaluarea poate fi realizată într-o perioadă scurtă de timp pe baza documentaţiei

menţionate mai sus.

Completarea chestionarului II

Chestionarul II cuprinde Grupa Detaliată ("Grupa B") care include 266 de întrebări şi

Catalogul de Măsuri. Grupa Detaliată este destinată pentru evaluarea detaliată a nivelului de

siguranţă a iazului de decantare. Sarcinile ei cuprind: efectuarea evaluării tuturor sistemelor şi

componentelor tehnice ale iazului; evaluarea tuturor riscurilor şi a efectelor legate de

proiectarea, construcţia iazului, exploatarea, închiderea şi ecologizarea; determinarea

necesităţii de a lua măsuri pe termen scurt, mediu şi lung, măsuri menite să îmbunătăţească

nivelul de siguranţă a iazului.

Catalogul de măsuri este ataşat la Grupa Detaliată. Caracterizarea detaliată a siguranţei

iazului de decantare se face prin evaluarea răspunsurilor la toate întrebările din cadrul Grupei

Detaliate utilizând categorii specifice descrise mai jos, în Tabelul 5.4.

Măsura este specificată de un număr de probleme detectate într-o listă de măsuri.

Prioritatea este dependentă de urgenţă şi costurile acţiunilor prescrise şi poate fi definită ca:

scurtă, intermediară şi pe termen lung.

Măsuri pe termen scurt sunt în general măsuri cu costuri reduse sau acţiuni pe care o societate

(operatorul iazului de decantare) este de obicei în măsură să le pună în aplicare folosind

propriile sale resurse.

Măsurile pe termen scurt trebuie să fie îndeplinite, de regulă, nu mai târziu de 3 luni de la

data prescripţiei.

Măsurile pe termen mediu, sunt măsuri tehnice şi/sau organizatorice destinate să

îndeplinească cerinţele de siguranţă sau recomandările ţinând seama de capacitatea economică

a societăţii. Măsurile pe termen mediu trebuie să fie îndeplinite, de regulă, nu mai târziu de 1

an de la data prescripţiei.

Măsurile pe termen lung ar trebui să asigure transformarea tehnică a inspecţiei iazului pentru

a îndeplini cerinţele de siguranţă sau recomandări cu privire la punerea în aplicare a

standardelor europene de siguranţă industrială şi de mediu. Măsurile pe termen lung trebuie să

fie îndeplinite, de regulă, nu mai târziu de 5 ani de la data prescripţiei.

Generalităţi Chestionare

Chestionarele cuprind trei grupe de întrebări denumite Grupa "De Bază" (Grupa A), Grupa

"Detaliată" (Grupa B) şi Grupa "Monitorizare internă" (Grupa C), (a se vedea anexa.5.2).

Grupele A şi B sunt aplicate pentru evaluarea nivelului de siguranţă a iazului de decantare.

Grupa C este aplicată pentru monitorizare internă.

Scurte descrieri ale grupelor din Chestionar sunt prezentate în tabelul 5.1.

În Figura 5.1 este prezentată Schiţa grafică a structurii Chestionarului.

14

Tabelul 5.1. Chestionarul care cuprinde grupuri de întrebări

Grup

întrebare

Întrebare Scopul Surse de date Utilizatori Evaluarea

siguranţei

iazurilor de

decantare

1

De Bază

(Grupa A)

Chestionar

ul I

31

întrebări de

bază

chestionarul I

evaluarea preliminară

şi promptă a nivelului

de siguranţă a iazului

documentaţia

prezentată de

operator

autorităţile de

control, auditori

independenţi şi

operatorul

iazului

Evaluare etapa

I

2

Detaliată

(Grupa B)

Chestionar

ul II

266

întrebări

specifice

întrebărilor

grupului de

bază

evaluarea

cuprinzătoare şi

detaliată a nivelului

de siguranţă a iazului

în scopul de a defini

necesitatea de a lua

măsuri.

studiile de

documentare

prezentate de operator

precum şi studiile

suplimentare şi teste

care clarifică toţi

parametrii iazuluide

decantare realizate de

experţi externi

autorităţile de

control, auditori

independenţi şi

operatorul

iazului

Evaluare etapa

II

3

Monitorizar

e

internă

(Grupa C)

16

întrebări

selectate din

grupa detaliată

şi modificate

verificare internă de

rutină a parametrilor

de monitorizare

pentru a controla

nivelul de siguranţă a

iazului

evidenţele

operatorului privind

parametrii de

monitorizare în cadrul

exploatării normale a

iazului

Operatorul

iazului de

decantare

Grupa C nu

este utilizată în

cadrul

procedurii de

evaluare

Figura 5.1. Schiţă grafică a structurii chestionarelor

15

În chestionar sunt aplicate două moduri de evaluare pentru nivelul de siguranţă al iazurilor

de decantare.

16

1. primul mod de evaluare este cel al nivelului general de siguranţă, care include ponderea

numerică a răspunsurilor la întrebările din chestionar

- acesta are ca scop să caracterizeze starea generală a iazului de decantare şi să cuantifice

priorităţile intervenţiilor şi activităţilor de remediere.

- este cuantificat prin gradul de "siguranţă" şi prin indicele de "credibilitate“ şi se aplică la

întrebările din Grupele A şi B.

2. al doilea mod de evaluare este nivelul specific (pe categorii)

- acesta are ca scop să demonstreze siguranţa iazului de decantare sub diferite aspecte, detalii

de execuţie ale iazului de decantare.

- se bazează pe evaluarea independentă la subseturile de întrebări numite categorii de

performanţă, care acoperă aspectele cele mai importante şi aspectele de performanţă.

- identifică problemele şi cuantifică priorităţile intervenţiilor şi activităţilor de remediere.

Grupele A şi B sunt aplicate pentru evaluarea nivelului de siguranţă a iazului de decantare.

Grupa C nu este utilizată în cadrul procedurii de evaluare.

Toate răspunsurile la întrebările din Chestionar din Grupele A şi B sunt unificate. Acestea

includ trei opţiuni:

1. "Da", se aplică în cazul în care un utilizator la chestionar are suficiente date sau informaţii

pentru a da răspunsul pozitiv.

2. "Nu" se aplică în cazul în care un utilizator la chestionar are suficiente date sau informaţii

pentru a da răspunsul negativ.

3. "Date insuficiente", se aplică în cazul în care un utilizator la chestionar nu are suficiente

date sau informaţii pentru a da răspunsul definitiv ("Da" sau "Nu").

Fiecare întrebare din grupa A şi B este formulată în aşa fel încât

- răspunsul pozitiv "da" este interpretat ca nivelul maxim de siguranţă a iazului de decantare

pe factorul evaluat;

- răspunsul negativ "Nu" este considerat ca fiind nivelul minim de siguranţă a iazului de

decantare pe factorul evaluat (a se vedea tabelul 5.2). Răspunsul "date insuficiente" este

considerat mai degrabă negativ decât pozitiv în ceea ce priveşte menţinerea standardelor

stricte de mediu.

Tabelul 5.2. Valorile de răspunsuri la întrebările din chestionarul grupelor A şi B.

5.2. Evaluare etapa I - Evaluare preliminară (evaluare generală de siguranţă din Grupa A)

şi chestionarul I

Nivelul general de siguranţă a iazului de decantare este cuantificat prin gradele "siguranţa"

şi"credibil", se aplică la întrebările din Grupele A (Bază) şi B (Detaliată).

Gradul “Siguranţa” în chestionarul iazului de decantare este definit ca un indice care

cuantifică modul în care parametrii tuturor sau ai unei singure componente şi caracteristici

ai iazului îndeplinesc cerinţele moderne de siguranţă privind mediul şi din punct de vedere

tehnic (industrial).

Gradul “Credibil” în chestionarul iazului de decantare este definit ca un indice care

cuantifică dacă datele sunt suficiente cantitativ pentru a calcula Gradul “Siguranţa“.

Gradul "Siguranţa" se calculează prin însumarea valorilor de răspuns cantitativ (Tabelul5.2.).

Răspuns da nu date insuficiente

Valoarea cantitativă 3 0 1

N

i

irN

Siguranta13

1%100

17

unde ri - este o valoare cantitativă de răspuns (0,1,2,3), i - nr. ordinal al parametrului din

chestionar; N - este numărul total de întrebări din grupul chestionarului evaluat.

Suma maximă a tuturor valorilor de răspuns este egal cu 3N.

Exemplu de chestionar, Grupa" De Bază" (Grupa A)

# Intrebări da nu

Date

insufi-

ciente

Evaluare

răspuns

Proiectare

1 Sunt cerinţele regulamentelor

internaţionale şi naţionale respectate la

proiectarea documentelor iazului?

1 3

2

Publicul şi autoritate locale au fost de

acord cu amplasamentul iazului de

decantare? 1 1

3 Operatorul a elaborat planul (manualul)

pentru exploatare şi gestionarea iazului? 1 3

4

Evaluarea amplasamentului iazului a

exclus impactul negativ asupra mediului

și populației vecine?

1 1

5

Evaluarea riscului efectuată pentru toate

componentele iazului a confirmat

siguranța lor? 1 0

6

Există o descriere a compoziției și

cantitaţii sterilului care urmează să fie

depozitată în iaz?

1 3

7

Au fost luate în considerare riscurile

geologice locale, hidrotehnice și

geochimice în timpul proiectării și

realizării iazului?

1 3

8 Evaluarea barajului a confirmat siguranţa

acestuia în faza de proiectare? 1 3

9 Au fost respectate cerințele de siguranță

în timpul proiectarii conductelor? 1 3

Scara tricoloră este utilizată pentru a vizualiza rezultatul în procente obţinute la gradul

"siguranţa" (a se vedea tabelul 5.3).

Tabelul 5.3. Domenii de evaluare pentru gradul "Siguranţa".

Culoare de

evaluare

Grad

"Siguranţă "

Scorul,

% din

valoarea

maximă

Starea amplasamentului şi concluzia generală

Verde 75 – 100 Bună, se recomandă o serie de măsuri pe

termen mediu şi lung

Galben 50 – 75 Acceptabilă, necesar a se lua o serie de măsuri

pe termen scurt şi pe termen mediu

Roşu 0 – 50 Nesatisfăcătoare, sunt necesare măsuri urgente

18

Indicele de "Credibilitate“ se calculează prin însumarea valorilor de răspunsuri definitive

("Da" sau "Nu"), împărţit la numărul total de răspunsuri

Indicele de"Credibilitate"

N este numărul total de întrebări din grupul evaluat;

Valorile de răspuns pentru chestionarul A şi B sunt prezentate în tabelul de mai jos.

Răspuns Si da nu date insuficiente

Valoarea cantitativă 1 1 0

Nivelul general de siguranţă este dat de cuplul gradelor "siguranţă" şi "credibilitate".

Folosind acest indice, concluzia finală privind nivelul de siguranţă poate fi exprimată prin

unul dintre următorii termeni: "Sigur", "Relativ sigur" şi "Nesigur" (a se vedea Tabelul 5.4.).

Tabelul 5.4. Criteriile de evaluare a nivelului general de siguranţă

Concluzie cu privire la

nivelul general de

siguranţă

Criterii de evaluare

Sigur Valorile gradelor "siguranţă" şi indicele

de "credibilitate" sunt mai mari de 75%.

Relativ sigur

În cazul în care nivelul general de

siguranţă nu este "sigur" şi valorile

gradului "siguranţă" şi indicele

de"credibilitate" sunt mai mari de 50%.

Nesigur

Cel puţin una dintre valorile

gradului "siguranţă" sau indicele de

"credibilitate" este de sub 50%.

Interpretarea grafică a evaluării etapei I.

Reprezentarea grafică a rezultatelor evaluării etapei I, include două axe; acestea sunt numite

"siguranţa" şi "indice de credibilitate". Rezultatul global de evaluare poate fi reprezentat

grafic ca un punct de pe diagrama bidimensională în intervalul de la 0 la 100% pe ambele

axe.

5.3. Evaluare etapa II - Evaluare detaliată (evaluarea siguranţei iazului de decantare de

către Grupa B) şi Chestionarul II

Evaluarea nivelului de siguranţă a iazului folosind Grupa Detaliată (Grupa B) se bazează pe

evaluarea independentă prin subseturile de întrebări din acest grup numit categorii. Aceste

categorii sunt enumerate în Tabelul 5.5. Fiecare întrebare se poate referi la una singură din

cele 12 categorii; astfel, numărul total de întrebări din toate categoriile este egal cu numărul

total de întrebări din grupa B.

N

i

isN 1

1%100

19

Tabelul 5.5. Categorii de performanţă şi condiţii ale iazului de decantare (Grupa B)

# Categorie Abre

viere

numărul

total

de întrebări

I Geologice, climatice, riscuri de teren GCR 20

II Planul de amplasare TDP 22

III Substanţe (steril, toxicitate) STC 13

IV Baraj şi ecrane DSC 17

V Transport şi infrastructură TRI 9

VI Managementul apelor WTM 18

VII Evaluarea impactului asupra mediului EIA 12

VIII Planul de urgenţă EMP 43

IX Monitorizare MON 33

X Măsuri de prevenire PRM 24

XI Inspecţie şi raportare INR 33

XII Închiderea şi strategia de reabilitare CRS 22

Evaluarea pe categorii a nivelului de siguranţă a iazului precede evaluarea globală a nivelului

de siguranţă a iazului. Evaluarea pe categorii se realizează prin calcularea gradului "siguranţă"

pentru toate categoriile din Grupa B separat.

Valoarea absolută a gradului "Siguranţă" pentru categoria de grad i (i = 1,…, 12) Si se

calculează prin însumarea valorilor de răspunsurile date la întrebările din categoria evaluată:

Unde: rj este o valoarea cantitativă de răspuns de grad j definit în conformitate cu tab.5.2;

Ni este numărul total de întrebări din categoria de grad i.

unde: Siguranta i este valoarea gradului "Sigur" în procente pentru categoria de grad i;

Ni este numărul total de întrebări din categoria de grad i.

Suma maximă a tuturor valorilor de răspuns este egal cu 3Ni.

Reprezentarea grafică a rezultatelor evaluării etapei II

Valorile gradului "siguranţa" sunt utilizate pentru a crea o diagramă polară (diagrama

păianjen). Diagrama permite dezvăluirea aspectelor cele mai problematice care trebuiesc

îmbunătăţite de urgenţă, precum şi aspectele de performanţă ale iazului. Diagrama include

reprezentarea în culori (de la roşu spre verde) şi procente (de la 0 la 100) a valorilor celor

12 criterii de performanţă pe cele 12 direcţii radiale cu centrul în valorile (0,0).

Concluziile "relativ sigur" şi "nesigur" necesită recurgerea la acţiunile recomandate în

catalogul de măsuri.

Gradul "Sigur" pentru întregul iaz de decantare este calculat ca valoare medie aritmetică a

gradelor "siguranţă" pe toate cele 12 categorii.

Indice de "Credibilitate", din Grupa B se calculează prin ecuaţia similară Grupei A,

reprezentând numărul diferit de întrebări în două grupe.

iN

j

ji rS1

i

i

N

S

3%100Siguranta i

20

5.4. Evaluare etapa III - Sistem de matrici de evaluare şi Raport

Un model de "Raport privind evaluarea nivelului de siguranţă a iazului de decantare" este

prezentat mai jos;

1. Introducere;

2. Rezumat scurt;

3. Procedura de evaluare;

4. Lucrările pregătitoare;

5. Evaluarea;

6. Rezultate şi măsuri recomandate;

7. Concluzii;

8. Anexa – Sistemul de Matrici de Evaluare aplicat iazului de decantare.

Capitolul 6. STUDII DE CAZ PRIVIND APLICAREA PROCEDURII PROPUSE.

Se aplică procedura propusă pentru două studii de caz (Valea Sesei şi Valea Seliştei), care

includ iazuri de decantare aflate în diferite etape ale ciclului de viaţă.

6.1. Cazul nr.1 - activ –Iazul de decantare VALEA ŞESEI [82] Inceperea construirii iazului de decantare a avut loc în anul 1981 fiind terminat în anul 1988.

Intrarea în exploatare a avut loc în anul 1985.

21

6.1.6. Raportul privind evaluarea nivelului de siguranţă la iazul de decantare

VALEA ŞESEI, iaz activ.

Grade de evaluare

Procentul

Condiţiile

amplasamentului

şi concluziile

generale

Nivelul general

de siguranţă

evaluare siguranţă 77.4% bune criteriul „sigur”

evaluare credibilitate 80.6% bune

Figura 6.1.1. Reprezentarea grafică a rezultatelor evaluării

etapei I la iazul Valea ŞESEI

Nivelul general de siguranţă reprezentat ca un punct de culoare albastră este poziţionat în

zona verde şi în sectorul de credibilitate mare.

În concluzie, iazul de decantare inspectat este clasificat drept "sigur" şi nu necesită

recurgerea la acţiunile recomandate din catalogul de măsuri.

2. Rezultate evaluare etapa II

Evaluarea etapei II se realizează folosind grupa detaliată B,conform Anexei 6.4 (Sistem de

Matrici de evaluare pentru Iazul de decantare Valea Şesei).

Grade de evaluare

Procentul

Condiţiile

amplasamentului

şi concluziile

generale

Nivelul

general de

siguranţă

Evaluare generală a siguranţei 70,8 % acceptabile criteriul

relativ sigur Evaluare credibilitate 78.9 % bune

Categorii de performanţă şi condiţii ale iazului de decantare

# Categorie Abreviere %

I Geologice, climatice, riscuri de teren GCR 86.7

II Planul de depunere TDP 78.8

22

III Substanţe (sterilului, toxicitate) STC 56.4

IV Baraj şi ecrane DSC 72.5

V Transport şi infrastructură TRI 70.4

VI Managementul apelor WTM 44.4

VII Evaluarea impactului asupra mediului EIA 69.4

VIII Planul de urgenţă EMP 74.4

IX Monitorizare MON 71.7

X Măsuri de prevenire PRM 51.4

XI Inspecţie şi raportare INR 85.9

XII Închiderea şi strategia de reabilitare CRS 87.9

Valorile gradului "sigur" sunt utilizate pentru a crea o diagramă polară (diagrama păianjen).

Diagrama permite dezvăluirea aspectelor cele mai problematice.

Diagrama include reprezentarea în culori (de la rosu spre verde) şi procente (de la 0 la 100) a

valorilor celor 12 criterii de parformanţă pe cele 12 direcţii radiale cu centrul în valorile (0,0).

Figura 6.1.2. Diagrama păianjen a rezultatelor evaluării etapei II la iazul Valea ŞESEI.

3. Concluzii

In concluzie se poate spune că iazul de decantare inspectat este clasificat drept "relativ sigur"

şi nu necesită recurgerea la acţiunile recomandate din catalogul de măsuri.

Se poate recomanda pentru managementul apelor (WTM), următoarea măsură.

Măsuri propuse din catalogul de măsuri perioada

13A. Actualizaţi sau proiectaţi documentaţiile pentru locaţiile şi traseele

conductelor.

Pe termen scurt

6.2. Cazul nr. 2 - Iazul de decantare VALEA SELIŞTEI – iaz în conservare

6.2.1. Descrierea lucrării

La iazul de decantare a fost începută construirea în anul 1982 iar funcţionarea acestuia în anul

1986. Obiectivul uzina de preparare Gura Roşiei este situat pe malul stâng al râului Abrud, în

amonte de confluenţa acestuia cu pârâul Roşia, ocupând o suprafaţă de 4 ha (Anexa 6.2 - Iazul

23

de decantare Valea Seliştei). Instalaţia de preparare aminereurilor de la Gura Roşiei datează

din anul 1852 şi a fost perfecţionată continuu de-a lungul anilor.

6.2.6. Raportul privind evaluarea nivelului de siguranţă la Iazul de decantare

VALEA SELIŞTEI, iaz în conservare

Pentru acest studiu de caz, procedura de evaluare este adaptată în funcţie de etapele ciclului

de viaţă al iazului de decantare. Iazul de decantare Valea Seliştei se află în etapa de

conservare. Ca urmare chestionarul a fost adaptat şi are un număr redus de întrebări.

1. Rezultatele evaluare etapa I folosind grupa de baza Grupa A, (Anexa 6.5)

Sistem de Matrici de evaluare pentru Iazul de decantare Valea Seliştei.

Grade de evaluare

Procentul

Condiţiile

amplasamentului

şi concluziile

generale

Nivelul

general de

siguranţă

Evaluare siguranţă 81,7% bune criteriul

sigur Evaluare credibilitate 87,1% bune

Figura 6.2.1. Reprezentarea grafică a rezultatelor evaluării etapei I la iazul Valea SELIŞTEI

24

Nivelul general de siguranţă reprezentat ca un punct de culoare albastră este poziţionat în

zona verde şi în sectorul de credibilitate mare. În concluzie, iazul de decantare inspectat este

clasificat drept "sigur" şi nu necesită recurgerea la acţiunile recomandate din catalogul de

măsuri.

2.Rezultate evaluare etapa II

Evaluarea etapei II folosind grupa detaliata B adaptată la etapa de viaţă a iazului de

decantare, etapa de conservare, (vezi Anexa 6.5 - Sistem de Matrici de evaluare pentru Iazul

de decantare Valea Seliştei).

Grade de evaluare

Procentul

Condiţiile

amplasamentului

şi concluziile

generale

Nivelul

general de

siguranţă

Evaluare generala a siguranţei 77,6 % bune criteriul

relativ

sigur Evaluare credibilitate 72,9 % acceptabil

Categorii de performanţă şi condiţii ale iazului de decantare

# Categorie Abreviere %

I Geologice, climatice, riscuri de teren GCR 90.0

II Planul de depunere TDP 74.2

III Substanţe (sterilului, toxicitate) STC 75.0

IV Baraj şi ecrane DSC 68.8

V Transport şi infrastructură TRI 86.7

VI Managementul apelor WTM 70.4

VII Evaluarea impactului asupra mediului EIA 72.2

VIII Planul de urgenţă EMP 74.6

IX Monitorizare MON 77.2

X Măsuri de prevenire PRM 72.5

XI Inspecţie şi raportare INR 81.8

XII Închiderea şi strategia de reabilitare CRS 87.9

Figura 6.2.2. Diagrama păianjen a rezultatelor evaluării etapei II, la iazul Valea SELIŞTEI

Valorile gradului "sigur" sunt utilizate pentru a crea o diagramă polară (diagrama păianjen).

Diagrama permite dezvăluirea aspectelor mai problematice. Diagrama include reprezentarea

25

în culori (de la rosu spre verde) şi procente (de la 0 la 100) a valorilor celor 12 criterii de

performanţă pe cele 12 direcţii radiale cu centrul în valorile (0,0).

Concluzii In concluzie se poate spune că iazul de decantare inspectat este clasificat drept

"relativ sigur" şi nu necesită recurgerea la acţiunile recomandate din catalogul de măsuri.

Capitolul 7. CONCLUZII

7.1.Concluzii generale ale lucrării

Studiul documentar şi analizele efectuate au evidenţiat că evaluarea siguranţei iazurilor de

decantare se află într-un continuu proces evolutiv, concluzie care a impus şi orientat direcţiile

dezvoltate în teza de doctorat.

Iazurile de decantare din industria minieră constituie lucrări purtătoare de risc, cu efecte grave

asupra mediului şi populaţiei şi cu impact transfrontalier, atât la exploatarea cât şi la

închiderea lor necorespunzătoare. Aceste aspecte sunt reliefate de analiza consecinţelor celor

mai reprezentative accidente interne şi internaţionale. Ele justifică necesitatea obiectivă a

abordării subiectului tezei elaborate.

În contextul riscului de accidente, ţările membre ECE (Europa Centrală şi de Est) au hotărât

să elaboreze linii directoare, cu caracter de informare, privind siguranţa iazurilor de decantare.

Aceste linii directoare elaborate vor fi utile în susţinerea factoriilor de decizie politică şi a

sectorului de afaceri pentru a spori gradul de conştientizare, pentru a asigura schimbul de

experienţă de bune practici între autorităţile competente, pentru a informa publicul, precum şi

pentru o mai bună armonizare a reglementărilor tehnice şi a cerinţelor cu privire la siguranţa

iazurilor de decantare.

Procedura propusă şi elaborată cu scopul evaluării siguranţei iazurilor de decantare, este

bazată pe inspecţii în teren şi pe etape de evaluare pe baza chestionarelor, permite verificarea

stării reale a iazului de decantare şi descoperirea deficienţelor în vederea conformării cu

cerinţele de reglementare în vigoare.

Siguranţa iazurilor de decantare în etapele de conservare, închidere şi reabilitare, revine

specialiştilor în domeniu şi depinde esenţial de proiectanţii responsabili pentru planificarea şi

proiectarea iazului de decantare, de constructori, de operatori economici, de inspectorii şi de

serviciile de salvare, persoane care trebuie să fie calificate în mod corespunzător şi instruite

permanent.

Aplicarea procedurii de evaluare pe două studii de caz arată viabilitatea şi utilitatea acesteia.

Pentru cele două iazuri de decantare s-a stabilit nivelul de siguranţă şi s-au propus măsurile

care pot fi luate.

Problema siguranţei iazurilor de decantare nu este pe deplin rezolvată nici în ţări cu economie

avansată, iar preocupările specialiştilor români sunt în pas cu preocupările internaţionale.

În concluzie, iazurile de decantare ar trebui să fie exploatate, conservate şi închise, în

conformitate cu actele normative de construcţie, de siguranţă şi de mediu ale ţării în cauză,

luând în considerare cele mai bune practici stabilite la nivel internaţional, precum şi pe baza

unui plan de management şi a unui manual de exploatare, evaluate şi acceptate de către

autoritatea competentă relevantă.

26

7.2. Contribuţii personale

Prezenta lucrare aduce câteva contribuţii originale privind evaluarea siguranţei iazurilor de

decantare, după cum urmează:

- analiza şi elaborarea unei sinteze documentare privind stadiul actual al legislaţiei

mineritului;

- analiza situaţiei iazurilor de decantare din România;

- analiza statistică a cauzelor cedărilor la iazurile de decantare şi prezentarea aspectelor

privind siguranţa iazurilor de decantare; acestea au fost realizate pe baza cazurilor cercetate şi

a bazelor de date studiate;

- propunerea unei proceduri pentru evaluarea siguranţei iazurilor de decantare bazată pe

inspecţii în teren;

- propunerea de adaptare a procedurii pentru evaluarea siguranţei iazului, în funcţie de etapele

ciclului de viaţă;

- propunerea unor măsuri prevăzute în catalogul de măsuri, în cazul în care rezultatele

evaluării siguranţei o impun;

- determinarea unor indicatori numerici şi grafici de evaluare generală şi specifică (pe

categorii) privind siguranţa iazurilor de decantare;

- adoptarea şi aplicarea cu succes a procedurii la două studii de caz: cazul nr.1 - iazul de

decantare Valea Şesei - iaz activ şi cazul nr.2 - iazul de decantare Valea Seliştei – iaz aflat în

conservare; conform rezultatelor studiilor de caz determinate prin sistemul de matrici de

evaluare, iazurile de decantare se încadrează după criteriul de evaluare la nivelul de siguranţă

"relativ sigur" şi "sigur" şi nu necesită acţiuni prin luarea de măsuri care sunt prevăzute în

Catalogul de măsuri.

7.3.Direcţii viitoare de cercetare

În urma realizării tezei de doctorat privind evaluarea siguranţei iazurilor de decantare, ca

direcţii viitoare de cercetare se propun:

- studierea continuă a recomandărilor ICOLD, a acordurilor internaţionale şi a altor

documente tehnice la nivelul ţările membre ECE, comparativ cu legislatia şi normele

autohtone;

- armonizarea documentelor tehnice în vederea promovării unui act normativ care să

servească drept punct de pornire în elaborarea unui program complex de monitorizare a

iazurilor de decantare aflate în diferite stadii;

- dezvoltarea, adoptarea şi aplicarea procedurii de evaluare a siguranţei şi pentru alte iazuri de

decantare aflate în diferite etape din ciclul de viaţă.

Un cadru ideal de reglementare ar găzdui modificări viitoare cum ar fi îmbunătăţirea

cunoştinţelor tehnice şi creşterea nivelului de implicare a comunităţii. Actele normative şi

reglementările tehnice ar trebui să fie, de asemenea, elaborate pentru a aborda în mod proactiv

riscurile potenţiale şi hazardul, mai degrabă decât ca o reacţie la evenimente inacceptabile şi

de performanţă.

Capitolul 8. REFERINŢE TEHNICE ŞI LEGISLATIVE. BIBLIOGRAFIE (Selectiv)

Nr.

crt Documentul şi publicaţia

5 Best Available Techniques for Management of Tailings and Waste-Rock in Mining

Activities. European Commission, Directorate General JRC Joint Research Center,

Institute for Prospective Technological Studies, Technologies for Sustainable

27

Development, European IPPC Bureau, Final Report, July 2004.

8 Bradlow, D.D., Palmieri, A. & Salman, S.M.A. 2002. Cadrul de reglementare privind

siguranţa barajului.

11 Convenţia UNECE-cu privire la efectele transfrontaliere ale accidentelor industriale

12 CEE-ONU-Convenţia privind protecţia şi utilizarea cursurilor de apă transfrontaliere şi

a lacurilor internaţionale.

13 CEE-ONU - Indicaţii de siguranţă şi de bune practici pentru iazuri de decantare.

17 Canadian Dam Association.1997. Dam Safety Guidelines.

18 Documentul de poziţie al României privind aderarea la UE capitolul 22-Protecţia

mediului, cuprinde următoarele elemente.

19 Dixon-Hardy, D.W., Kreft-Burman, K. 2004. Închiderea şi abandonarea minelor în

Statele Unite.

21 Directiva 2012/18/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 4 iulie 2012

privind controlul asupra riscului de accidente majore care implică substanţe periculoase

(Seveso III).

22 Directivei Seveso II (96/82/CE din 9 decembrie 1996).

37 Ghid privind managementul iazurilor de decantare/Asociaţia minelor din Canada, 2011.

39 Golder Associates Pty ldt. 2001. Raportul la Programul de Mediu al Naţiunilor Unite si

Ghidul de elaborare a regulamentelor de decantare. Raport nr. 01640072, p. 9. Anexe.

40 Hamor, T. 2002. Legislaţia cu privire la gestionarea deşeurilor miniere în Europa

Centrală şi de Est Ţări candidate. Comunităţilor Europene, pg. 1-20.

45 ICOLD Committee on Mine and Industrial Tailings Dam-Bulletin 121. Tailings dams.

Risk of dangerous occurrences. Lessons learnt from practical experiences. Paris, 2001.

46 ICOLD - Committee on Mine and Industrial Tailings Dam-Bulletin 139.Improving

tailings dam safety, Critical Aspects of Management, Design, Operation and Closure.

Paris, 2011.

47 ICOLD - Committee on Mine and Industrial Tailings-Dam Bulletin 74.Siguranţa

barajului de steril - recomandări, 1989.

48 ICOLD-Committee on Mine and Industrial Tailings Dams-Bulletin 45. Manual on

tailings dams and dumps. Paris, 1982; Tailings Dam Safety Guidelines, ICOLD – 1991.

49 Inventar iazuri de decantare iulie 2012.

http://www.minind.ro/resurse_minerale/Inventar_Iazuri_de_Decantare_iulie_2012.pdf

52 Katarzyna Kreft-Burman, Jouka Saarela &,Reetta Anderson. Report Tailings

Management Facilities, Legislation, Authorisation, Management, Monitoring and

Inspection Practices. Sustainable Improvement in Safety of Tailings Facilities

TAILSAFE A European Research and Technological Development Project. Website

:http://www.tailsafe.com/. Finnish Environment Institute (SZKE), Helsinki, Finland,

November, 2005.

53 Legea minelor nr.85/2003, cu modificările şi completările ulterioare,

http://www.minind.ro

58 M. Rico (a),&, G. Benito (b), A.R. Salgueiro (c), A. D´ıez-Herrero (d), H.G. Pereira (a)

CSIC - Instituto Pirenaico de Ecolog´ıa, Zaragoza, Spain, (b) CSIC - Centro de

Ciencias Medioambientales, Madrid, Spain, (c) CERENA - Centro de Recursos

Naturais e Ambiente of IST, Lisboa, Portugal, (d) Geological Hazards Unit, Spanish

Geological Survey (IGME), Madrid, Spain. Reported tailings dam failures (e-EcoRisk -

Ricoetal 2008 Tailings Dam Failures). A review of the European incidents in the

worldwide context. Received 28 November 2006; received in revised form 17 July

2007; published J..ournal of Hazardous Materials 152 (2008) 846–852

28

59 Mine Closure and Social Mitigation Project: Mining Sector Environmental

Management – Management Procedures Guide. Prepared by UK Coal, URS and

Agraro Consult Romania, 2002, available at www.minind.ro

67 Panagiotis T., The contribution of mining industry to the management of abandoned

mines. In: Sustainable Post –Mining Land Management, Wroclaw 109-110.

Panagiotis (2004).

69 Penman, D.M, Charles, J.A., Mc Leod, H.N. – Risk assessment and the safety of

tailings dams and waste impoundments, 20th ICOLD Congress Q76, R8, Beijing, 2000.

70 PIRAMID Consortium, 2003.Engineering Guidelines for the Passive Remediation of

Acidic and/or Metalliferous Mine Drainage and Similar Wastewaters. European

Commission 5th FrameworkProgramme, 151 p.

71 Stematiu D., Iazuri de decantare. Managementul riscului (Tailing Ponds. Risk

Management), Editura Matrix Rom, Bucureşti, 2002.

80 Steven Dick (1990), în 1994, SUA, Agenţia pentru Protecţia Mediului (USEPA) a

publicat un raport tehnic intitulat "Proiectare şi evaluare a iazurilor de decantare".

Secţiuni ale documentului se bazează pe cartea "Planificare, proiectare şi analiză a

iazurilor de decantare".

81 ReportTailings Management Facilities-Legislation, Authorisation,

Management,Monitoring and Inspection Practices byKatarzyna Kreft-Burman, Jouko

Saarela & Reetta Anderson, Finnish Environment Institute (SYKE), Helsinki, Finland,

November 2005Sustainable Improvement in Safety of Tailings FacilitiesTAILSAFEA

European Research and Technological Development Project. Contract Number: EVG1-

CT-2002-00066.Website: http://www.tailsafe.com/

82 Managementul Riscului Asociat Iazurilor de Decantare – Teza de doctorat, ing. Bidiga

(Popovici) Gh. Doina, 2013.

83 Structural safety of mining tailings reflected in national and european regulations, 14th

SGEM GeoConference on Informatics, Geoinformatics And Remote Sensing,

SGEM2014 Conference Proceedings, ISBN 978-619-7105-11-7 / ISSN 1314-2704,

June 17-26, 2014, Vol. 2, 205-213 pp, PhD Student Eng. Danciu Paula Luminiţa.

1. RAPORT DE CERCETARE nr. 1: Stadiul actual al reglementărilor în domeniul

siguranţei iazurilor de decantare din industria minieră.

2. RAPORT DE CERCETARE nr. 2: Statistica cedărilor la iazurile de decantare şi

modul de reflectare în reglementările tehnice specifice

3. RAPORT DE CERCETARE nr. 3: Proiecte de urmărire specială privind

monitorizarea siguranţei iazurilor de decantare – parametri, limite de atenţie, limite

de alertă.