Tao ro stitPorteo o potro din serio de discursuri Too:

Comentarii asupra unor fragmente

din Tao Te Ching, de Lao Tzu

I

oSHO

TladucereCarmen, Nehcgu

EDI-TURA,MIXCRISTIA}},2018

't;

Culegere: Carmen NeacpuTehnoredactare: Dorel BralrrCorecturi text: Tudor ChiriliConcept grafic/ Design: Ciprian BurcovschiConsilier editorial: Florin Zamfir

Autorul gi editorul nu dau niciun fel de garanlii exprese sau implicitereferitoare la conlinutul acestei ce4i. Prin urmare, cititorul ipi asumA intreagaresponsabilitate pentru utilizarea informafiilor cuprinse in aceaste carte.

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a RomdnieiOSHO

Tho rostit : comentarii asupra unor fragmente din Tao TeChing de Lao Tzu / Osho ; trad.: Carmen Neac;u. - Cristian : Mix,201,8

rsBN 978-606-8460-59-8

I. Neacsu, Carmen (trad.)

299.5t3

Copyright @ 1975, 2012 OSHO International Foundation, Switzerland.Pentru mai multe informalii vizitali www.osho.com/copyrights.

'Iitlul original: TAO: The Three Treasures

Aceastd carte cuprinde transcrierea pirfii a patra a seriei de discursuri cu-noscute sub numele de Tao: cele trei comod, Iinute in public de Osho.Toate discursurile lui Osho au fost publicate integral sub formi de cartetipiriti, dar sunt disponibile si sub formd inregistrati audio. inregistririleaudio ;i arhiva completd a textelor pot fi gisite in Biblioteca Osho la www.osho.com/library.

OSHO este o marci inregistratd a Osho International Foundation. Pentrumai multe informafii vizitali www.osho.com/trademark.

Romanian translation: Copyright @ 2018 Editura Mix.

Toate drepturile asupra prezentei edilii in limba romini aparlin inexclusivitate Editurii Mix.

Pentru informalii actuale pi comenzi vizitali site-ul nostru:www.edituramix.ro sau contactali-ne la:

teI.: O72O 499 494; fax: O268 257 811e-mail: contact@edituramix.ro

CupRrNs

CRprolur- I Nu ti niciodati primul in 1ume....................7

Cnptrolul 2 nAu-i ;i pe ceilalli doi buddha! .................39

CRprolut- 3 ri nu m; cunosc. .....................69

Caprolut- 4 ce fel de rai e acesta?.... ..........95

Cnprrolul 5 smintea1a.,............. .....,..."....123

Cnpnolut- 6 Aceasta este toati lumea

pe care o avem .... 147

Ceptrolul 7 Tare si moale..... ...................173

Cnprolul 8 f doaroglumi ....195

CRprolut- 9 ttimic nu e mai moale dec6t apa.............223

Despre autor......... .....253Centrul international de meditatie Osho..... ...255Alte cirti de Osho, apdrute la Editura Mix:......................259

Nu fi niciodati primulin lume

Cele trei comori ale lui LaoTzu

i

Toatd lumea spune cd tnud.ldtura nte*, Tao,seamdnd foarte m.ult cu nebunia.Pentru cd e mdreald, de aceea seamdnd cunebunia.Dacd n-ar serndna cu nebunia,ar fi d.euenit'de mub mdruntdi

Eu am trei comori;Ie pdzesc Ai le ocrotesc.

, Prima e iubirea.A doua este moderalia.A treia este lipsa ambipiei de a fi primul in lume.Iubirea te face netnfricat; i

mode.ra[ia tn acliune i\i arnplificd rezeruele deeqergie. l

hpsa ambiyiei de a fi primul tn lume ,,

8 TAO ROSTIT

face aSa tncdt sd-pi popi dezuoha talentul Si sd-llasi sd se maturizeze.

Dacd te lipseSti de iubire Si de netnfricAre,de cumpdtare gi de rezeruele de energie,dacd alegi sd nu rdmhi la wrmd, ci dai nduald sd

fii tn frunte,eSti sortit pieirii!

(-rl mai mare miracol din viagi este iubirea, 9i tot ea este ;i\-rcel mai mare mister; mai mare decit viaga insisi, fiindci. t.luDlrea este lnsasl esenfa pentru care ex$ta uala.

Iubirea .rr. ,.rrr" vieiii ;i, totodati, scopul ei. Aga ci cel

care rateazl. iubirea, rateazi" totul.Dar nu ingelege gresit iubirea ca fiind o emogie - nu este.

Iubirea nu este o emogie, nu este un sentiment. Iubirea este

cea mai subtili energie; mai subtili decAt electricitatea. insusisubstratul tuturor energiilor este iubire.

Ea se manifesti in multe moduri. Mai intAi incearci siingelegi iubirea, apoi celelalte comori vor fi ugor de ingeles.

Daci mi intrebi care sunt cele trei comori ale mele, igi voispune: mai intAi, iubirea; apoi, iubirea, iar a treia este tot iubi-rea. $i, de fapt, asta spune gi Lao Tzu - dar vom ingelege asta.

Omul e o trinitate, asa cum cre;tinii au spus despre

Dumnezeu ci. este o trinitate. Dumnezeu poate si fie sau sinu fie, dar omul este o trinitate: corp, minte, suflet. De fapt,datoriti ingelegerii sale profunde privitoare la fiingele ome-negti, Hristos a ajuns si spuni ci Dumnezeu este o trinitate.

Daci existi vreun Dumnezeu, el trebuie si fie o ffinitate,fiindci tot ceea ce existi are trei straturi. Hindugii le numesccele trei guna, trei calitigi: satua, rtjas ;i tamas. Hristos le-anumit trinitatea.

CAnd iubirea se exprimi prin tine, ea se exprimS. mai intAila nivelul corpului. Devine sex. Daci se exprimi prin minte,

Nu fi niciodatd primulin lume 9

care este mai inalti., mai profundi, mai subtili, atunci se

numegte iubire. Daci se exprimi, prin spirit, devine rugiciune.Si existi in tine o dimensiune care este chiar si dincolo de

trinitate. Hindqii i-au zis ,,apatri', ,,tltriyA". Nu au numit-o,fiindci nu poate fi numiti.

Cele trei pot fi numite; ele apargin lumii manifeste. Cea

de-a patra nu poate fi numiti.; ea fine de ceea ce e nemanifes-

tat. Dar e substratul a tot. Ei ii spun pur gi simplu ,,a patri',turiya.

in cea de-a patra, iubirea devine samadhi, nirvana,

iluminare.Mai intAi, cAnd iubirea - aceea;i energie - se exprimi prin

corp, ea devine sex. Daci totul merge bine gi sexul e natu-ral ;i curgitor, el reprezinti o experiengi frumoasi, fiindci igi

poate oferi o strifulgerare a celei de-a doua etape. Daci sexul

pitrunde cu adevirat foarte profund, aga incAt si pogi uitacomplet de tine in timpul lui, pogi avea chiar o strifulgerarea celei de-a treia etape prin intermediul lui. Iar daci sexul

devine o experienti cu totul orgasmici, existi momente rare

in care poli avea o strifulgerare chiar gi a celei de-a patra stiri,a turiyei, a ceea ce este dincolo, ffanscendent.

insi daci sexul egueazi, atunci multe perversiuni apar inminte. Aceste perversiuni se exprimi prin uri. LJra este egecul

sexului, o eguare a energiei iubirii. Violenga, licomia fa;i de

bani, atitudinile continuu confictuale ale egourilor: rizboiul,politica - toate acestea sunt perversiuni sexuale.

(Jn om al cirui sex nu e pervertit nu poate deveni poli-tician. E imposibil. Togi politicienii au nevoie de o terapie

sexuali profundi, dtminteri toati energia lor se va duce iarigiinspre dobAndirea de puteri politice si mai mari. CAnd sexul

e natural, simgi ci ai putere, nu te mai duci si o cauli. Sexul

inseamni potengi, putere. Simgi ci puterea se revarsi asupra

ta, nu te mai duci s-o caugi niciieri. Dar cAnd ratezi pute-

rea aceasta, se nagte o nevoie imperioasi de a ciuta Putere:

IO TAO ROSTIT

ia nastere politica. $i atunci iau na;tere rizboaiele, violentacontinui; ura, furia gi o mie de alte tipuri de perversiuni.

Oamenii devin prea atagagi de lucruri atunci cAnd sexul

egueazi, fiindci atunci nu mai pot fi atagagi de persoane. Cicipentru a fi in relagie cu o persoani trebuie si curgi, trebuie sifii deschis.

Cu lucrurile nu e nevoie si curgi sau si fii deschis. Lucrurilepot fi posedate, persoanele nu pot fi posedate. Lucrurile suntmoarte, persoanele nu sunt moarte. Persoanele sunt in esenfilibertate: pogi sI le iube;ti, poti si te bucuri de prezenga loqdar nu pogi si le posezi.

Oamenii a ciror functionare fireasci a sexului a eguat

devin prea posesivi in privinta banilor, a lucrurilor lumegti.

$tiinga face gi ea parte din sexualitate, din fenomenul cor-poral. De aceea stiinta insisti ci numai corpul existi: fiindcisexul nu cunoagte altceva in afari de corp. $tiinga nu poatecrede nici micar ci mintea existi, ce si mai vorbim de spirit;gi sigur ci dimensiunea de ,,dincolo" e mai presus de putereaei de intelegere. Stiinta insisti. ci omul e doar corp - asra aratiinclinatia ei.

$i toati investigatia ;tiingifici se bazeazd, pe curiozitatesexuali. Iar asta e tot o perversiune.

Daci gtiinta ar fi creativi, atunci n-ar mai fi vorba despre o

perversiune. Atunci sexul ar funcgiona bine, energia ar curge,n-ar fi stituti si putredi. Dar stiinta asa cum e ea asrizi - gi lafel a fost si in trecut - e distructivi.

E pur 9i simplu de necrezut ca omul poate ajunge pe luni- ;i in curAnd va ajunge pe alte planete, iar mai tirziu. vaajunge la stele - gi in tot acest timp jumitate din umanitatemoare de foame. E de necrezut ci omul poate si dezvolte o

tehnologie atAt de complexi incAt si faci posibili bomba cuhidrogen si bomba atomici, dar nu poate gisi nici mi"car unremediu pentru riceala obignuiti - am suferit doui zile dincauza ei!

Nu fi niciodatd primul in lume I I

Pur gi simplu totul arati stupid. itrtreaga gtiingi e orientatispre rizboi, spre violengi, e distructivi. Daci totul ar merge

bine cu sexul - ceea ce e foarte dificil, fiindci toate religiilesunt impotriva lui, ele iEi otrivesc mintea. E dificil, fiindcitoati civilizagia, toate culturile sunt lmpotriva lui - deoarece

au ajuns si cunoasci un tertip: daci vrei si exploatezi un om,pervertegte-i sexul; atunci nu va mai putea niciodati sd fie

stipAn pe fiinEa sa. Pervertegte-i sexul gi va rimAne un auto-

mat. Atunci vei putea siJ trimigi in rizboaie, ;i vei putea siJsacrifici pentru scopuri prostetti.

Un om care a cunoscut iubirea nu poate fi forgat si urasci.

Un om care ^

ajuns si aibi micar strifulgeriri ale iubirii va fiatit de iubitor incAt ii va fi foarte dificil si fie distructiv. Dartoate naliunile au nevoie de oameni distructivi, de oamenicare fierb pe diniuntru de distructivitate, care sunt intr-unanume sens nebuni; altminteri ce s-ar intAmpla cu armatele

lumii? E nevoie de o anumiti nebunie pentru ca un om sidevini soldat.

Daci viaga ar fi frumoasi gi iubirea s-ar revirsa, cine s-ar

mai deranja si se duci la rizboi? $i cine ar vrea si se facisoldat? Te afi aici nu ca si distrugr, ci ca si implinegti.,\aci fiecare culturi., fiecare religie, fiecare natiune, ftri excep-

9ie, incearci si iEi perverteasci sexualitatea, nu-gi permite si tebucuri. Nu-gi permite si fii natural. in mome.ttul in care egti

natural, ai ie;it de sub controlul lor. Pogi fi controlat numaiatunci cAnd egti bolnav.

De aceea spun: daci totul merge bine;i daci sexul rimAnenatural, atunci - a doua etapi: prin sexul profund, risareiubirea.

Iubirea nu e sexuali, dar risare din sexualitate, lucrulacesta trebuie inEeles.

E la fel ca o foare de lotus care risare din mizerie ;i dinnoroi. Dar ea nu e noroi 9i nu e mizerie. E o transformare

totali a acestora. i.rtte r.* si iubire este o distanti. la fel de

I2 TAO ROSTIT

mare ca intre apa noroioasi., noroiul, si floarea de lotus. Dacin-ai fi $dut, n-ai fi putut si-gi imaginezi c5. acest lotus a apirutdin noroi. E imposibil de concepur aga ceva, de neingeles,fiindci lotusul e un fenomen rransformat. E diferit. Apargineunei alte lumi. Nu pare sa facd. parte din lumea asra. Dar el

provine din acest pimAnt.Iubirea risare ca un lotus.La fel cum stiinta - in special gtiinga distructivi - poli-

tica, banii si goana dupi bani, posesivitatea, apargin corpuluigi sexului, la fel arta, poezia, muzica, pictura, sculptura apar-tin celui de-al doilea srrar, al iubirii. CAnd iubirea ra curge,cind ai ajuns la un anumir tip de relagionare cu o persoani,la o anumiti unitate cu o persoani, chiar daci pentru numaicAteva clipe, tot e suficient ca sI igi schimbe intreaga viagl.Daci micar pentru o singuri clipi ai ajuns si simEi ci douipersoane s-au dizolvat gi au devenit una - in sex doui corpurise dizolvi 9i devin unul singur; in iubire doui mingi se dizolvi9i devin una - daci chiar gi pentru o singuri clipi ai cunoscuracea unitate, viaEa ta va deveni poezie, viaga ta va avea un dans,viaga ta va avea o mare armonie gi o muzici in ea.

A treia etapi e rugiciunea. CAnd ai privit in adAncul exis-tengei prin intermediul unei persoane - a iubitului ti.u, a sogu-lui tiu, a sogiei, a prietenului, a copilului, a maestrului, daci aiprivit in interiorul unei persoane gi ai vizut infinitul, daci, aiprivit prin fereastra unei persoane si intregul cer al infinitului9i s-a deschis in fati, acum gtii ca iubirea re poare ini.lga - ea

poate deveni rugiciune.Rugiciunea este intAlnirea spiritului cu spirit. Sexul este

foarte limitat, e limitat la corpul material. Iubirea e mai vasti,dar e lnci limitati la o singuri persoanS.. Rugiciunea e neli-mitati. Atunci gtii ci poti si treci de la o persoani la infinit.Atunci fiecare persoanS. devine o trambulini. Te uigi in ochiiunui copil - 9i acolo il vezi pe Dumnezeu. Te uigi in ochii per-soanei iubite - 9i deodati persoana iubiti a dispirut, nu mai e

Nu {i niciodati primulin lume l3

acolo, si in locul ei iti zAmbeste Dumnezeu. Te uigi la o foare

;i intregul a pitruns in ea. Aceasta este rugiciunea.Acestea sunt cele trei straturi ale unui om.Crqtinismul, iudaismul - ele au putut ajunge doar la al

treilea. Nu au idee despre cel de-al patrulea; dar in Orient,Buddha, Krishna, Mahavira, Lao Tzu - ace$tia l-au vizut pe alpatrulea, pe cel care e dincolo de toate. Acel al patrulea, turiya,este extazul, samadhi, nirvana, Tho. in acel al patrulea chiar gi

celSlalt dispare.

Mai intii, in sex, dispare corpul 9i rimine mintea. iniubire dispare mintea, dar rimAne spiritul. in rugiciune dis-pare gi spiritul, dar celilalt, Tho, Dumnezeu, r5.mAne. in cel

de-al patrulea dispare ;i Dumnezeu. Nu mai rimine nimic -sau ri.mine doar nimicul.

in acel gol total in care toate dualititile se dizolvi, iubi-rea este absolut impliniti. Iubirea este cheia tuturor comori-lor. Iubirea nu e o emolie. Iubirea nu e un sentiment. Iubireae energie, iar energia se poate exprima pe patru niveluri. $iintotdeauna si. gii minte ci energia trebuie transcensi, trans-formati, dusi la un nivel mai inalt. Dar nu e nimic riu; numaidaci rimii impotmolit undeva, abia atunci e riu.

Sexul e frumos, nu e nimic riu in el, dar daci rimii blocatla nivelul lui, atunci e riu. E ca si cum ai rimAne blocat la ugigi n-ai putea intra in palat. Nu e nimic riu in legituri cu u$a

in sine, e o usi si ar trebui si,-i fii recunoscd.tor; nu e un zid.Dar daci rimii blocat la us5., atunci u;a a devenit un zid.

Din cauzata a devenit u$a un zid. Acum nu mai pofi intra.Sexul e frumos. Folosegte energia aceea pentru a curge

in plan liuntric. Mergi inainte, permite-i si se schimbe iniubire. Dar nu rimAne blocat in iubire, permite-i si devinirugiciune. Dar nu rimine blocat in rugiciune. PAni cind nuajungi la vid, la starea de nimic, trebuie si mergi inainte, frrioprire. CAnd totul s-a dizolvat, ai ajuns la inflorirea supremirr lotusului.

I4 TAO ROSTIT

De aceea hindugii, care sunt cei mai profunzi ciutitoriai lumii interioare, au spus ci atunci cind energia ajunge la

culmea ei cea mai inalti, e o inforire a lotusului, snltAsrAra,

lotusul cu o mie de petale. Aceasta este ultima chahra a corPu-

lui. Prima este sexul, ultima este lotusul, saltasrara.

Nu rimAne blocat niciieri! Ar trebui si pistrezi mereu inminte lucrul acesta. Daci igi pofl aminti asta, atunci nimic nuigi mai poate sta in cale.

Depinde de tine daci o folosegti ca pe o barierS. sau ca Pe o

scari. Acolo, in drumul tiu, e o piatri. Pogi si te gAndegti la ea

ca la un obstacol; dar pogi si p{egti peste ea, gi atunci devine

o treapti care te ajuti si urci mai sus. De aceea eu accept totul.Nu condamn nimic.

Indiferent ce ai fi ;i indiferent ce ai face, nu rimine blocat

acolo. Mergi mai departe. Pini cind nu ai ajuns la ticerea

absoluti in care dispari, in care celilalt dispare gi numai iubi-rea curge, ftri si mai existe iubigi - abia atunci a devenit ea

inforirea supremi a lotusului: iubirea care infloregte, ftri simai existe iubiEi; ambele maluri au dispirut, numai rAul arimas. Iar cAnd malurile au dispirut - rAul devine ocean.

Acum, incercagi si urmirigi aceasti sutra de mare forgi a

lui Lao Tzu.

Toatd.lumea spune cd tnudpdturA rnea, Tao,seamdnd foarte mult cu nebunia.

Iubirea pare intotdeauna nebuneasci; celor care au rimasingepenigi undeva, celor care n-au cunoscut nimic superior

trupului, celor care n-au cunoscut nimic altceva de prq inafard. de bani, celor care n-au cunoscut nimic paradoxal, celor

care, de fapt, n-au cunoscut nimic misterios, care au triit ghi-dagi de logici, aristotelienilor - acestora le pare nebuneasci.

Se spune ci maestrul lui Aristotel, Platon, il botezase pe

Aristotel ,,Mintea". Acesta era numele pe care i-l diduse el

Nu fi niciodatd primul in lume l5

- Mintea. Ori de cAte ori voia si intrebe: ,,LJnde e Aristotel?",el intreba: ,,LJnde e Mintea?"

Cei care sunt minti si nimic mai mult - aceia consideriinima o nebunie, fiindci inima are n\te morive ale ei pe

care mintea nu le ingelege. Inima are propria ei dimensiune a

fiingei, care e complet intunecati pentru minte. Inima e maiinalti gi mai profundi decAt mintea; mintea nu poare ajungela inimi. De aceea, mingii ii pare nebuneasci inima. Iubireaa pirut mereu nebuneasci, fiindci iubirea nu e utilitaristi,.Mintea e utilitaristS". Ea folosegte totul pentru un scop - asta

inseamni si fii utilitarist. Mintea e orientatS" spre scop, ea

transformi totul intr-un mijloc pentru atingerea scopurilor;iar iubirea nu poate fi transformati intr-un mijloc - aici e

problema. Iubirea in sine este scopul.

Daci iubesti pe cineva, nu spui de ce iube;ti acea per-soan5. Nu poli rispunde la intrebarea aceasta: de ce iubegti?Pur si simplu ridici din umeri. Daci qri cu adevS"rat cinsrir,vei spune ci nu 9tii. Daci nu egti cinstit, pogi gisi o mie de

motive. Dar nimeni dintre cei care au iubit cu adevirat n-aputut vreodati si indice vreun motiv. Ei au spus pur 9i simplu:,,,Asa s-a intAmplat. M-am indrigostit, habar n-am de ce!" Deaceea spune mintea ci iubirea e nebuneasci. Daci nu pogi ris-punde la intrebarea ,,de ce", inseamni. cd faci ceva nebunesc:Opregte-te! intoarce-te! Fii rezonabil!

Si trebuie si-ti spun un lucru: daci incerci mereu si fiirezonabil, nu pofi fi niciodati fericit, fiindci fericirea are inea ceva iragional. insqi ingredientul fericirii este faptul de a fiiraEional. Daci pogi fi fericit in mod irational, atunci si numaiatunci pogi fi fericit, altminteri nu. Daci incerci si gisegtimotivul, vei fi pur si simplu nefericit. Nefericirea are multemotive, fericirea nu are niciunul. Pogi rispunde la intreba-rea ,,De ce egti nefericit?", dar nu poti rispunde la intrebarea

,,De ce egti fericit?" intotdeauna esti nefericit din cauza ta. Si

intotdeauna egti fericit in ciuda ta. Nu existi niciun moriv.

I6 TAO ROSTIT

,,De ce"-ului nu i se poate rispunde. Iar inima nu e aritme-

tici., e poezie, e paradoxali! Ea trece de la o extremi la alta.

Cuprinde toate extremele. E atAt de vasti, contine in ea toate

contradic;iile.Spune LaoTzu:

Toatd lumea spune cd tnudydturt rnea, Tao,seamdnd foarte mult cu nebwnia.

Fiindci in tot ceea ce spune LaoTzu, el spune: triiegte aici gi

acum!lqa ceva e o nebunie! Pentru ci un om ragional sacrificlmereu ziua de azi pentru cea de mAine. El spune: am si triiescmAine. Cind lucrurile se vor fi aranjat, cAnd va veni momentulpotrivit gi voi avea un rigaz, destui bani, un palat mare in care

si triiesc, atunci voi trii - deocamdati cum si pot trii?Fiecare pirinte isi invagi copilul: sacrifici prezentul

pentru viitor. Sacrifici momentul acesta pentru urmitorul.Sacrifici'te pentru ceva din afarata.

Acesta e un lucru rational: si amini viata. Inima spune:

triiegte acum. Asta spune LaoTzu - triiegte acum. De fapt,

nu existi alt mod de a trii. Fie triiesti acum, fie doar te prefaci

ci triiegti. Nu triiegti niciodati, doar amAni. Nu faci decAt

si mori, nu triiegti niciodati. Cici pentru a trii nu existi alt

timp decAt prezentul. Existenga e mereu in prezent. Dar ragiu-

nea se gindegte mereu la viitor gi-qi face planuri pentru viitor.Sigur ci daci cineva igi spune: ,,Tiiiegte acum!", tu ii vei

rispunde: ,,Cum e posibil aga ceva? Tiebuie ca mai intii siaranjez lucrurile. Tlebuie si planific. Cind vine momentulpotrivit, atunci am si triiesc."

Momentul potrivit nu vine niciodati. Milioane ;i mili-oane de oameni au murit; pentru ei, momentul acela nu a

venit niciodati, ;i nu va veni nici pentru tine.inud,td.tura mea seamdnd foarte rnuh cu nebunia, spun

oamenii.

Nu fi niciodata primul in lume lZ

Tlebuie si semene cu nebunia. Orice mare intelepciuneseami.ni. cu nebunia. Numai progtii par ragionali in lumeaasta. Numai progtii sunt rezonabili. Orice om intelept parepugin excentric. El nu apartine multimii. El nu apargine noti-unilor mulgimii. El i;i triiqte fiinta lui proprie. Pare puginidiot * cuvintul acesta, idiot, e foarte frumos. Vine din cuvin-tul grec idioti.Iar in greaci, idiotihi inseamni personal, intim.E mare lucru! Un idiot e cineva care i;i triieste viaEa personali,intimi. Nu o viagi a mulgimii. Nu face parte din masa colec-tivi. Cel care isi triiegte propria viagi., ln felul lui propriu, e

un idiot.Dostoievski a scris un roman foarte frumos, Idiotul. Daci"

Lao Tzu l-ar fi citit, i-ar fi pllcut. Idiotul din romanul luiDostoievski este exact omul care va fi numit nebun, dar caree intelept. Lumea a innebunit intr-atAt incit daci vrei si fiiintelept, trebuie si fii nebun, judecind dupi criteriile celordin jur.

Toatd luntea spune cd tnudydtura rnea, Tao,searndnd foarte mub cw nebunia. Pentru cd emdreald, de aceea seamdnd cu nebunia.

Orice mS.regie depige;te complet minrea mediocri! Iarmintea este mediocri! Retine asra: mintea in sine este medio-cri. Mintea nu poate fi niciodatl mS.reati; n-au existar nicio-dati minti mirege. Daci ai auzit despre minti mirege, ai auzirgresit. Daci intrebi roare mingile mdreEe, iti vor spune ci toarcrealizirile lor au venit de dincolo de minte, nu din minre; ccva

care trece prin minte, dar nu face parte din minte.intreab-o pe Marie Curie cum a rezolvat problerna gi

:r devenit laureati. a Premiului Nobel. S-a striduit ani dezile, aproape trei ani, si rezolve o problemi maremaricide care depindea intreaga ei cercetare; nu reusea cu niciunchip. intr-o noapre, frustrati, a abandonat intregul Proiect