Supliment OFTALMOLOGIE

32
MEDICAL Market Market Supliment Editura OFTALMOLOGIE 2011 - 2012

Transcript of Supliment OFTALMOLOGIE

Page 1: Supliment OFTALMOLOGIE

MMEEDDIICCAALLMarketMarket

SSuupplliimmeenntt

EEddiittuurraa

OFTALMOLOGIE2011 - 2012

Page 2: Supliment OFTALMOLOGIE
Page 3: Supliment OFTALMOLOGIE

CUPRINS

� Interviu cu dr. Radó Gábor, 4

director medical al Centrului

de Oftalmologie Medsystem

]i al Spitalului Szent István Kórház

din Budapesta

� Ce este degenerescen[a macular/? 6

� Inova[ie HD în domeniul lentilelor 8

de contact

� AIR OPTIX® - Familia de TOP 10

a lentilelor de contact lunare

din silicon hidrogel în Europa*

� Sc/derea dioptriilor cu laser 12

� Epifora - cauze ]i tratament 14

� Chirurgia cataractei: o ]ans/ pentru 18

îmbun/t/[irea calit/[ii vie[ii

� Lentilele progresive personalizate 22

� Strabismul congenital 24

� Un Nou Standard pentru Lentila 25

25Intraocular/: Softec HD PLI

� Glaucomul - o problem/ mereu 26

\n actualitate

� Afec[iuni ale pleoapelor 29

� Neuropatia optic/ ischemic/ 30

anterioar/

FINWATCH

Aleea Negru Vodã nr.6, bl. C3,sc. 3, parter, 030775, sector 3,BucureºtiTel: 021.321.61.23Fax: [email protected]. Box 4-124, 030775

Tipar: Monitorul Oficial

EDITOR

MMEEDDIICCAALLMarketMarket

SSuupplliimmeenntt

EEddiittuurraa

OFTALMOLOGIE2011 - 2012

Page 4: Supliment OFTALMOLOGIE

4

INTERVIU

Supliment Medical Market - Oftalmologie

O colaborare medical/de elit/

Mi-am început studiile la Clinica de Oftalmologie IIdin Budapesta, înfiinþatã în anul 1817. Am lucrat, res-pectiv am colaborat, cu mai multe clinici de rang euro-pean. În anul 2002, am fost desemnat ca medic pri-mar al Spitalului Szent István, iar din anul 2008, încãde la deschidere, sunt director medical al Clinicii deOftalmologie Medsystem din Oradea.

Când lucram în cadrul Asociaþiei Segitõ Jobb Egye-sület, am avut mulþi pacienþi din România. În anul2004 a apãrut ideea conform cãreia, cu ajutorul pre-ºedintelui Asociaþiei Segitõ Jobb Egyesület, dr. KálmárLászló, sã nu mai aducem pacienþii din România, cimai degrabã sã ne deplasãm noi spre ei, întrucât ast-fel am putea împãrtãºi colegilor români experienþanoastrã medicalã. Când am inaugurat clinica din Ora-dea, chirurgia vitreoretinianã era practicatã numai înBucureºti, însã ei nu puteau rezolva cazurile din toatãþara.

SSuunntteeþþii mmeemmbbrruu ddee oonnooaarree aall SSoocciieettããþþiiii RRoommâânneeddee OOffttaallmmoollooggiiee -- ddee uunnddee aacceeaassttãã rreellaaþþiiee??

În anul 1983, când doctorul oftalmolog MirceaFilip a vizitat Budapesta, ne-am împrietenit. Mai târziuel a devenit secretarul general al Societãþii Românã deOftalmologie. De-a lungul anilor noi am pãstrat legãtu-ra ºi m-a invitat sã particip la congrese româneºti, ast-fel cã mi-am îmbogãþit relaþiile profesionale.

În 1999, când au organizat primele cursuri de chi-rurgie, am fost ales ca instructor.

De-a lungul anilor, am þinut mai mult de 30 decursuri ºi prezentãri chirurgicale.

Pe plan mondial, cea mai practicatã procedurãchirurgicalã este operaþia de cataractã. În Ungaria,operaþiile sus-menþionate sunt programate cu multtimp înainte - perioada de aºteptare putând depãºi unan (în Anglia, chiar ºi doi ani).

CCee ttrraattaammeennttee ooffttaallmmoollooggiiccee ooffeerrãã MMeeddssyysstteemm??Direcþiile principale ale tratamentelor oftalmolo-

gice din cadrul clinicii Medsystem sunt: chirurgie vi-treoretinianã, transplant de cornee, implantarea decornee artificialã (Alpha-cor), operaþii de cataractã,tratament oftalmologic pentru diabetici, tratamentulglaucomului.

Tratamentul urgent al pacientului la pat este asi-gurat prin intermediul unui acord încheiat cu o insti-tuþie specializatã din Oradea. Totodatã, asigurãm ºiprogramarea operaþiilor, luând în considerare progra-mul de muncã al pacientului, rezervãri la hoteluri, res-pectiv facilitarea obþinerii creditelor pentru procedurichirurgicale majore.

Ne informãm întotdeauna pacienþii cu privire larezultatele aºteptate ºi la eventualele riscuri ale ope-raþiei. Medicul anestezist asigurã tratamenteleurgente de medicinã internã. Siguranþa generalã a pa-cienþilor este asiguratã cu cele mai moderne mijloacede tratament.

Pentru eliminarea infecþiilor, sãlile de operaþie of-talmologice sunt dotate cuaparate de aer condiþionatsterile. Dupã tratamentuloftalmologic de o zi, pa-cientul este examinat ºitrimis la medicul specialistcare a solicitat internarea.

�� Evolu[ia metodelor ]i tehnicilor devindecare a bolilor oculare a atins ovitez/ extraordinar/. În cadrul CliniciiMedsystem din Oradea, fiecaredepartament de[ine cel pu[in un medic specialist cu experien[/ interna[ional/. Cei mai mul[i medicifac parte dintr-o asocia[ie ]tiin[ific/precum European OphthalmologicalSociety ]i American Academyof Ophthalmology.

Interviu cu dr. Radó Gábor, director medical al Centrului de OftalmologieMedsystem ]i al Spitalului Szent István Kórház din Budapesta

Page 5: Supliment OFTALMOLOGIE
Page 6: Supliment OFTALMOLOGIE

6

ARTICOLE DE SPECIALITATE

Supliment Medical Market - Oftalmologie

DDeeggeenneerreesscceennþþaa mmaaccuullaarrãã rreepprreezziinnttãã ddeetteerriioorraa--rreeaa mmaaccuulleeii.. Macula este o micã arie a retinei la nivelulfundului ochiului, care ne permite sã vedem clar deta-liile fine ºi sã îndeplinim activitãþi cum sunt cititul ºiºofatul. Când macula nu funcþioneazã corect, vedereacentralã poate fi afectatã de înceþoºare, pete negresau distorsiuni. Degenerescenþa macularã afecteazãabilitatea de a vedea la distanþã sau aproape. Astfel,anumite activitãþi - cititul, introdusul aþei în ac - pot de-veni dificile sau imposibile. DDeeººii ddeeggeenneerreesscceennþþaa mmaacc--uullaarrãã mmooddiiffiiccãã vveeddeerreeaa îînn ppoorrþþiiuunneeaa cceennttrraallãã aa rreettiinneeii,,eeaa nnuu aaffeecctteeaazzãã vveeddeerreeaa ppeerriiffeerriiccãã.. DDee eexxeemmpplluu,, ppuu--tteeþþii vveeddeeaa ccoonnttuurruull cceeaassuulluuii,, ddaarr nnuu ppuutteeþþii ssppuunnee ccââtteessttee cceeaassuull.. Degenerescenþa macularã, deºi nu con-duce rapid la orbire, devine invalidantã în timp, prindispariþia vederii centrale.

Cum se diagnosticheaz/ degenerescen[a macular/?Mulþi dintre noi nu realizeazã cã au o problemã

macularã decât atunci când tulburarea vederii devineevidentã. Oftalmologul dumneavoastrã poate detectadegenerescenþa macularã în stadiul incipient, în tim-pul examenului oftalmologic la eexxaammeennuull ffuunndduulluuii ddeeoocchhii.. Un test simplu de diagnostic este testul AAmmsslleerr,,în care priviþi un careu asemãnãtor cu hârtia milime-tricã. Uneori se fac fotografii speciale ale ochiului, nu-mite aannggiiooggrraaffiiii ccuu fflluuoorreesscceeiinnãã, pentru a detectavasele anormale de sânge care sunt situate sub re-tinã.

Exist/ dou/ tipuri de degenerescen[/macular/ÎÎmmbbããttrrâânniirreeaa nnoorrmmaallãã aa rreettiinneeiiProcesul normal de îmbãtrânire a retinei presu-

pune formarea unor mici depozite de “drusen “cauza-te de acumularea de material amorf (lipofuscinã). De-pozitele excesive determinã apariþia celor douã formede degenerescenþã macularã.

DDeeggeenneerreesscceennþþaa mmaaccuullaarrãã „„uussccaattãã““ ((aattrrooffiiccãã))Majoritatea oamenilor (90% din cazuri) prezintã

degenerescenþã macularã - forma „uscatã“. Este pro-dusã de îmbãtrânire ºi de subþierea þesuturilor ma-culei. Pierderea vederii are loc de obicei treptat.

DDeeggeenneerreesscceennþþaa mmaaccuullaarrãã „„uummeeddãã““ ((eexxuuddaattiivvãã))Forma „umedã“ de degenerescenþã macularã

apare în aproximativ 10% din cazuri, ºi anume atuncicând se formeazã vase de sânge anormale sub retinã.Din aceste vase de sânge noi se scurge fluid sau sân-

ge ºi, consecutiv, este afectatã vederea centralã. Pier-derea vederii poate fi rapidã ºi severã.

Cum se manifest/ degenerescen[amacular/?Degenerescenþa macularã legatã de vârstã apare

de obicei dduuppãã vvâârrssttaa ddee 5500 ddee aannii ºi poate determinasimptome diferite la diferiþi pacienþi. Pot apãrea urmã-toarele semne:

�� CCuuvviinntteellee ddee ppee oo ppaaggiinnãã aappaarr vvooaallaattee�� ÎÎnn cceennttrruull ccââmmppuulluuii vviizzuuaall aappaarree oo zzoonnãã îînnttuu--

nneeccaattãã ssaauu ggooaallãã�� LLiinniiiillee ddrreeppttee aappaarr ddiissttoorrssiioonnaatteePrincipalii factori de risc sunt: Expunerea la luminã

puternicã, vârsta peste 55 de ani, hipercolesterolemia,fumatul, diabetul zaharat, predispoziþia familialã.

Tratament ]i preven[ieCercetãrile aratã cã suplimentele nutritive pe bazã

de antioxidanþi, acizi graºi nesaturaþi (EPA + DHA),luteinã, vitamine, zinc, cupru ºi seleniu ar putea pre-veni sau chiar încetini procesele de degenerescenþãmacularã.. LLuutteeiinnaa,, un constituent de bazã al pigmen-

Ce este degenerescen[a macular/?

Page 7: Supliment OFTALMOLOGIE

ARTICOLE DE SPECIALITATE

tului macular, are o importantã acþiune de protecþieîmpotriva radiaþiei luminoase albastre, reducând risculde apariþie a degenerescenþei maculare. AAssttaaxxaannttiinnaaeessttee cceell mmaaii ppuutteerrnniicc aannttiiooxxiiddaanntt nnaattuurraall,, rreecceenntt uuttii--lliizzaatt îînn ccoommppoozziiþþiiaa ssuupplliimmeenntteelloorr nnuuttrriittiivvee ººii rreepprree--zzeennttâânndd uunnaa ddiinnttrree cceellee mmaaii eeffiiccaaccee aabboorrddããrrii îînn pprree--vveennþþiiaa ddeeggeenneerreesscceennþþeeii mmaaccuullaarree.. AAcciizziiii ggrraaººii eesseenn--þþiiaallii ppoolliinneessaattuurraaþþii ((EEPPAA ++ DDHHAA)) prezintã, de aseme-

nea, o importanþã deosebitã prin proprietãþile lor de aameliora ºi îmbunãtãþi metabolismul retinian. Anumitetipuri de degenerescenþã macularã “umedã” pot fi tra-tate prin chirurgie laser, o procedurã de obicei scurtãºi nedureroasã. CChhiirruurrggiiaa llaasseerr ººii tteerraappiiaa ffoottooddiinnaammiiccããutilizeazã o razã focalizatã de luminã ca sã înceti-neascã sau sã stopeze scurgerea din vasele de sânge,scurgere care afecteazã macula. Aceastã procedurãdeterminã pãstrarea vederii la stadiul respectiv, nefiindun tratament care sã determine revenirea vederii lanormal. Un alt tratament recent pentru degenerescen-þa macularã umedã sunt injecþiile cu iinnhhiibbiittoorrii aannggiioo--ggeenniiccii ((ex. Bevacizumab). Adesea, oamenii pot conti-nua sã desfãºoare multe din activitãþile lor uzuale, uti-lizând ochelarii speciali, lupe, materiale tipãrite cu li-tere mai mari.

DDaaccãã oobbsseerrvvaaþþii cceellee mmaaii mmiiccii sseemmnnee aallee ddeeggee--nneerreesscceennþþeeii mmaaccuullaarree ((iimmaaggiinnee vvooaallaattãã,, ddiissttoorrssiioonnaattãã,,ppeettee nneeggrree îînn cceennttrruull ccââmmppuulluuii vviizzuuaall)) pprreezzeennttaaþþii--vvããiimmeeddiiaatt llaa mmeeddiiccuull ooffttaallmmoolloogg ppeennttrruu uunn ccoonnssuulltt ddeessppeecciiaalliittaattee,, ddeeooaarreeccee ddiiaaggnnoossttiiccuull ººii ttrraattaammeennttuull pprree--ccooccee aall aacceesstteeii aaffeeccþþiiuunnii rreedduucc ssuubbssttaannþþiiaall rriissccuull ppiieerr--ddeerriiii vveeddeerriiii..

�� Dr. Gabriel Vulpemedic specialist oftalmologCluj-Napoca 0744 539 247

72011 - 2012

Page 8: Supliment OFTALMOLOGIE

8

ARTICOLE DE SPECIALITATE

Supliment Medical Market - Oftalmologie

Inova[ie HD în domeniullentilelor de contact

La momentul actual existã mai multe opþiuni delentile de contact ºi soluþii de îngrijire decâtoricând înainte. În cadrul unui studiu la nivel

global, efectuat de cãtre compania Bausch + Lombîn 7 þãri (SUA, Franþa, Marea Britanie, Italia, China,Coreea, Japonia) 3800 de participanþi purtãtori deochelari ºi/sau lentile de contact au declarat cã ve-derea este cea mai importantã motivaþie atuncicând aleg o modalitate de corecþie. În plus, majorita-tea pacienþilor îºi doresc chiar mai mult atunci cânde vorba de vederea lor:

• 90% dintre purtã-torii de lentile care seconfruntã cu strãluci-rile nocturne deranjan-te sunt interesaþi într-osoluþie care sã le oferemai mult confort vizual

• 89% dintre purtã-torii de lentile care seconfruntã cu senzaþiade halouri sunt intere-saþi într-o soluþie carereduce halourile.

Unii pacienþi chiar nu fac rabat atunci când vinevorba de vederea lor. Aceºti pacienþi au fost de faptsursa de inspiraþie pentru noile lentile de contactPureVision®2 HD. Dispunând de tehnologia High De-

finition Optics™, aceste lentile de contact oferã ve-derea clarã de care au nevoie aceºti pacienþi în spe-cial în condiþii de luminã redusã. Lentilele PureVi-sion®2 HD sunt proiectate pentru a reduce aberaþiilesferice pe toatã gama de dioptrii. Aberaþiile sfericepot fi o barierã în calea vederii clare HD (HighDefinition) în condiþii de luminã scãzutã, determi-nând vedere înceþoºatã, halouri ºi senzaþia de strã-luciri orbitoare.

Totodatã, PureVision®2 HD sunt cele mai con-fortabile lentile chiar de la prima aplicare datoritãComfortMoist ™ Technology - prin prezenþa unei so-luþii inovatoare în blisterul fiecãrei lentile, Poloxa-mina - un agent tensioactiv puternic hidratant. Da-toritã marginilor subþiri, rotunjite, se realizeazã ointeracþiune blândã între lentile ºi conjunctiva palpe-bralã. La momentul actual lentilele PureVision®2 HDsunt unele dintre cele mai subþiri existente, dar ºi ex-trem de uºor de manevrat.

Pentru ochi albi, sãnãtoºi, datoritã transmisibi-litãþii - Dk / t de 130, lentilele PureVision®2 HD oferãun nivel optim de oxigen în timpul purtãrii pentru opurtare flexibilã pe parcursul zilei ºi nopþii, pânã la olunã de zile.

Domeniul \ngrijirii oculare se afl/ de mul[i ani \n topul cercet/rilor ]i inova[iilor,fiind \n permanent/ evolu[ie ]i dezvoltare at`t \n ceea ce prive]te chirurgiaoftalmologic/, produsele farmaceutice oculare c`t ]i domeniul lentilelor de

contact ]i a solu[iilor de \ntre[inere.

Dr. Ionu[ CostacheConsultant profesionalBausch+Lomb Vision Carewww.bausch.ro,www.purevision.ro

Page 9: Supliment OFTALMOLOGIE
Page 10: Supliment OFTALMOLOGIE

10

ARTICOLE DE SPECIALITATE

Supliment Medical Market - Oftalmologie

Bucurã-te ºi tu de lentilele de contact… care res-pirã, indiferent dacã ai miopie, hipermetropie, astig-matism sau prezbiopie.

Solicitã o probã gratuitã în optici, SÃ VEZI CÂT DENATURAL TE POÞI SIMÞI!

SSiilliiccoonnuull hhiiddrrooggeell este cel mai performant materialfolosit în prezent la realizarea lentilelor de contact, iarpentru pacienþi acest lucru înseamnã: ochi mai sãnã-toºi, duratã mai lungã de port, posibilitatea purtãriilentilelor de contact pestenoapte ºi risc redus de compli-caþii cauzate de aportul insufi-cient de oxigen.

Lentilele AIR OPTIX® încor-poreazã Tehnologia TriCom-fortTM.

1. Mai mult oxigen: oxige-nul este transmis continuu prin lentilele AIR OPTIX,pentru a menþine ochii sãnãtoºi ºi plini de prospeþime

2. Umidifiere superioarã pentru confort: materialulunic al lentilelor AIR OPTIX menþine umiditatea prinminimizarea ratei de deshidratare.

3. Rezistenþã la depozite: lentilele AIR OPTIX ausuprafaþa ultrafinã, creatã special pentru rezistenþã ladepozite, pentru confort zi de zi.

AIR OPTIX® sunt lentile de contact pentru portlunar.

Pentru miopie sau hipermetropie, încearcã AIROPTIX® AQUA (port zilnic sau extins pânã la 6 nopþi con-tinuu): lentile de contact din material revoluþionar caretransmit de 5x mai mult oxigen decât lentilele tradi-þionale din hidrogel, pentru ochi care aratã ºi se simtsãnãtoºi.

Eºti student, de curând mãmicã, om de afacerisau cãlãtoreºti mult? AIR OPTIX® NIGHT&DAY® (portflexibil sau pânã la 30 de nopþi continuu) pot fi lentilelede contact ce þi se potrivesc!

Ai astigmatism, vezi înceþoºat, neclar? Acum poþivedea clar, confortabil cu AIR OPTX® for ASTIGMATISM.

De la citit, la calculator sau condus, AIR OPTIX®

AQUA MULTIFOCAL optimizeazã vederea la aproape ºiintermediar fãrã a compromite vederea la distanþã. Tebucuri astfel de vedere ºi confort superioare compara-tiv cu lentilele de contact multifocale existente.

Sursa informaþii de specialitate: articolul Migrating to si-licone hydrogels, aut. Dr.Inma Perez, Mark Draper,Dr.Cameron Hudson, publicat în revista Optician ºi preluatintegral pe site-ul www.optimed.ro.

*Conform raportului terþei pãrþi, timp de 12 luni, pânã îndecembrie 2010. Segmentul lentilelor de contact sferice, sãp-tãmânale/lunare.

**AIR OPTIX NIGHT&DAY - transmisibilitate la oxigen:Dk/t = [email protected]

*** Titlu conferit de cãtre revista Inform’Optique pe bazavotului opticienilor din Franþa care au participat la studiu.

AIR OPTIX® – Familia de TOPa lentilelor de contact

lunare din silicon hidrogelîn Europa*

BBuuccuurreeººttii,, BB--dduull CCoorrnneelliiuu CCooppoossuu NNrr.. 33,, BBll.. 110011,, SScc.. 33,, AApp.. 4411

TTeell:: 002211 3322 3399 773311 ssaauu 002211 3322 3399 775599EE--mmaaiill:: ooppttiiccaabb@@ooppttiimmeedd..rroo

BBrraaººoovv,, SSttrr LLuunnggãã NNrr.. 99TTeell:: 00226688 441111 447777 ssaauu 00226688 440066 111144

EE--mmaaiill:: ooppttiiccaabbvv@@ooppttiimmeedd..rroowwwwww..ooppttiiccaaooppttiimmeedd..rroo

AIR OPTIX® AQUA sunt lentilele de contact din silicon hidrogel nr.1 în Europa.*AIR OPTIX® NIGHT&DAY® au cea mai mare transmisibilitate la oxigen.**AIR OPTIX® AQUA MULTIFOCAL - "Inova[ia Anului 2010"***AIR OPTIX® for ASTIGMATISM au gam/ complet/ de parametri.

Page 11: Supliment OFTALMOLOGIE
Page 12: Supliment OFTALMOLOGIE

12

ARTICOLE DE SPECIALITATE

Supliment Medical Market - Oftalmologie

www.amaoptimex.ro

Cea mai modernã metodã de a scãpa definitivde ochelari sau de lentile de contact este chirurgiarefractivã (operaþie cu laser). Aceasta corecteazã vi-ciile de refracþie ale ochiului, între care se includmiopia, hipermetropia ºi astigmatismul.

Corecþia presbiopiei cu ajutorul tehnicilor laser(scãderea, odatã cu înaintarea în vârstã, a posibilitã-þii de a citi de aproape) nu a luat încã o mare am-ploare ºi, chiar dacã se realizeazã în anumite centreoftalmologice din lume, nu este permanentã ºi nuare proba timpului.

Miopia de pânã la -7 D, hipermetropia de pânãla +4 dioptrii ºi astigmatismele de 3D se pot corectacu laser prin diverse tehnici (Lasek, Prk, Lasik). Dacãdioptriile sunt mai mari decât aceste valori, existãalte tehnici de scãdere a lor, respectiv implant decristalin artificial în scop refractiv. În acest caz seînlocuieºte cristalinul natural cu un cristalin artifi-cial, adaptat la puterea dioptricã necesarã, iar dacãdioptriile sunt foarte mari, sunt disponibile cristalinepersonalizate.

Pentru a beneficia de aceste operaþii trebuie cavârsta sã fie de peste 18-20 ani, refracþia ocularã sãfie stabilã, adicã sã fim siguri cã dioptriile nu maicresc (mai ales în cazul miopiilor). Operaþia este re-comandatã pentru cei care vor sã renunþe la oche-lari sau la lentilele de contact.

Pacienþii nu trebuie sã aibã alte afecþiuni sis-temice (reumatism articular acut, diabet zaharat,LES, leucemii, limfoame sau neoplazii etc.).

Persoanele care au purtat lentile de contact vorîntrerupe folosirea lor cu 2-4 sãptamani înainte deoperaþie. Preoperator, se vor face diverse mãsurã-tori (autorefractometrie, keratometrie, topografiecorneanã, pahimetrie ºi examen de câmp vizual).

Operaþia se realizeazã farã internare, cu anes-tezie topicã (picãturi).

AAtteennþþiiee!! AAccuuiittaatteeaa vviizzuuaallãã oobbþþiinnuuttãã ppoossttooppeerraattoorrnnuu vvaa ddeeppã㺺ii aaccuuiittaatteeaa vviizzuuaallãã mmaaxxiimmãã ccee ppooaattee ffiioobbþþiinnuuttãã ccuu cceeaa mmaaii bbuunnãã ccoorreeccþþiiee ccuu oocchheellaarrii..

Tipuri de operaþie cu laser:PRK (photorefractive keratectomy) sau foto-

keratectomia refractivã - se bazeazã pe fotoablaþiaþesutului cornean anterior în zona opticã; se reali-zeazã o remodelare a suprafeþei de ordinul micro-nilor. Laserul se aplicã numai pe partea anterioarã acorneei, timp de 30-60 secunde.

LASEK (Laser assisted subepithelial keratec-tomy) - seamãnã cu precedenta, dar este mai binetoleratã.

AAcceessttee ddoouuãã mmeettooddee ((LLAASSEEKK ººii PPRRKK)) ssuunntt cceelleemmaaii lliippssiittee ddee rriissccuurrii..

LASIK (laser in situ keratomileusis) - este o au-togrefã refractivã, lamelarã, care permite corecþiaprin aplatizarea curburii corneene anterioare. Serealizeazã o keratectomie lamelarã, respectiv înde-pãrtarea straturilor anterioare ale corneei, se aplicãlaser, apoi grefonul se repune la loc. Prezintã maimulte riscuri decât LASEK ºi PRK.

În primele 24-72 ore, postoperator, apare sen-zaþia de corp strãin, lãcrimare, fotofobie, chiar du-rere, care cedeazã la administrarea de antialgice încâteva ore. Imediat postoperator, bolnavilor li seaplicã lentile de contact terapeutice, timp de 2-3zile. Vor purta ochelari de soare pentru protecþie ºivor urma tratament topic cu antiinflamatorii ste-roidiene ºi nesteroidiene, cicatrizante corneene etc.

În prima lunã, pacienþii vor evita expunerea lasoare, aburi, fum, machiaj, efort fizic excesiv.

Postoperator se face control la 24 ore, 7 zile, 30zile, 3 luni.

Recuperarea totalã postoperatorie este varia-bilã, putând dura pânã la câteva luni.

Pe termen lung, în majoritatea cazurilor, evoluþiapostoperatorie este favorabilã.

În concluzie, operaþia de scãdere a dioptriilor culaser are o ratã foarte mare de succes, este uºor su-portatã de pacient, iar vindecarea este rapidã.

În România preþul unei astfel de operaþii, cutoate cã se efectueazã cu exact aceeaºi aparaturãde ultimã orã, este mult mai mic decât în þãrile ve-cine, în Comunitatea Europeanã sau în Statele Uniteale Americii.

Sc/derea dioptriilor cu laser

Dr. Andrei FILIPMedic PrimarOftalmologDoctor \n }tiin[eMedicalewww.drfilip.ro

Page 13: Supliment OFTALMOLOGIE
Page 14: Supliment OFTALMOLOGIE

14

ARTICOLE DE SPECIALITATE

Supliment Medical Market - Oftalmologie

Cauzele ei sunt:� un exces de secreþie produs în mod reflex

din cauza iritaþiei corneene sau conjunctivale, carepoate fi unilateralã (stimularea nervului trigemen înprezenþa unui factor iritativ: corp strãin, abraziune,keratitã) sau bilateralã, frecvent asociatã cu con-junctivita cronicã sau recurentã, blefaritã sau alteboli ale suprafeþei oculare.� compromiterea cãilor de drenaj prin obstruc-

þia mecanicã a acestora: punctele lacrimale, canali-culele, sacul lacrimal sau ductul lacrimo-nazal sauprin deficitul de pompã cauzat de laxitatea pleoapeiinferioare sau a muºchiului orbicular.

Epifora poate fi cauzatã de o afecþiune congeni-talã sau poate fi dobânditã.

Afecþiunile congenitale sunt: obstrucþia congeni-talã a ductului lacrimo-nazal, atreziile de punct, ca-nalicul, absenþa sacului lacrimal.

Afecþiunile dobândite sunt: obstrucþia primarãdobânditã de duct lactrimo-nazal, dacriolitiaza, trau-matismele orbitei ºi ale cãilor lacrimale, infecþia cuactynomices, obstrucþia canalicularã consecutivã in-fecþiei herpetice, entropion etc.

Simptomele epiforei variazã de la o senzaþie in-termitentã de umezealã la un flux permanent de la-crimi care curg pe obraz. Lãcrimatul unilateral esteperceput mai neplãcut decât cel bilateral. Incidenþaepiforei creºte odatã cu înaintarea în vârstã. Diag-nosticul este clinic, dar stabilirea cauzei poate nece-sita investigaþii cum ar fi: testul cu fluoresceinã, son-dajul ºi irigarea sacului, examinarea radiologicã - da-criocistografia, scintigrafia, CT, MRI, endoscopie na-zalã ºi lacrimalã. Tratamentul epiforei este diferen-þiat în funcþie de etiologie.

Atunci când are la bazã un exces de lãcrimaredeterminat de iritaþia nervului trigemen, tratamentulse referã la afecþiunea de bazã.

În cazul obstrucþiei mecanice a cailor de drenajtratamentul este individualizat în funcþie de localiza-rea ºi cauza obstrucþiei.

Obstrucþia congenitala de duct lacrimo-nazal setrateazã sub vârsta de 6 luni prin tratament conser-vator - masaj hidrostatic. Dacã simptomatologia per-sistã, este recomandat sondajul cãilor lacrimale, in-tervenþie cu ratã mare de succes dacã este fãcutã înintervalul 6-12 luni; uneori, sondajul trebuie repetat.Obstrucþiile recidivate mai mult de 2-3 ori , cele careau fost temporizate dupã vârsta de 12 luni ºi celeînsoþite de episoade de dacriocistitã acutã benefi-ciazã de rezultate excelente prin implantarea unuitub de silicon, care se pãstreazã pe traiectul cãilorlacrimale între 2 ºi 6 luni, asigurând o permeabili-zare definitivã a ductului. Existã mai multe metode,cele mai cunoscute fiind Crawford ºi, mai nou, Ritleng- tubaj bicanalicular siliconic cu rezultate excep-þionale. În prezenta infecþiei acute a sacului lacrimaleste necesar tratamentul antibiotic pe cale gene-ralã.

Traumatismele canaliculelor lacrimale soldatecu secþionare sau dilacerare necesitã tratament mi-crochirurgical reconstructiv, utilizându-se tuburi spe-ciale de tip Monoka, cu ajutorul cãrora se reconsti-tuie lumenul canaliculului.

Obstrucþia dobânditã primarã de duct lacrimo-nazal este o afecþiune a adultului ºi a cãrei cauzã nueste bine elucidatã. Se incrimineazã, în anumite si-tuaþii, inflamaþii ale structurilor de vecinãtate-sinu-suri, cavitate nazalã. Este însoþitã frecvent de infec-þia cronicã a sacului lacrimal, numitã dacriocistitãcronicã. Intervenþia care se practicã este dacrocisto-rinostomia, care se poate face extern sau endosco-pic, prin endoscopie nazalã asistatã sau nu de laser.

Spasmul punctului lacrimal beneficiazã de«plug»-uri speciale perforate de silicon, care pãs-treazã punctul lacrimal deschis ºi sunt uºor de apli-cat în cabinet.

Epifora - cauze ]i tratament

Epifora este definit/ ca un exces de l/crimare care indic/ o func[ionareanormal/ a aparatului lacrimal.

Dr. Daniela CIOPLEANMedic Primar OftalmologPre]edintele Societ/[iiRom`ne de Strabologie]i OftalmopediatrieClinica Oftaprowww.oftapro.ro

Page 15: Supliment OFTALMOLOGIE

PPiiccããttuurrii ddee oocchhii hhiiddrraattaannttee ccuu aacciidd hhiiaalluurroonniicc ººii aappãã ddee aallooee

RRaammee aattrraauummaattiiccee ppeennttrruu ccooppiiii

OFTASTYLE SRL

Adresa: Bd. Marasesti 15, sector 4, Bucuresti Telefon: 021 252 45 21; Fax: 021 252 52 99

Email: [email protected]

LENTILE DE OCHELARI

TOKAI

LENTILE DE OCHELARI

TOKAI

MIRAFLEXMIRAFLEX

•15 ANI DEDICATI OFTALMOPEDIATRIEI•PARTENER IN PROGRAMUL INTERNATIONAL DE TELEMEDICINA EDUCATIONALA SI E-CONSULTING

"CYBER-SIGHT" DE PESTE 12 ANI•Prima clinica specializata in strabologie pentru copii

si adulti din Romania•Singura clinica din tara specializata in tratamentul

de ultima ora al ambliopiei la ADULT si la COPIL•Chirurgia strabismului, a cailor lacrimale si oculoplastica

•Oftalmologie generala, optica, monitorizare computerizata

Telefon: 021 252 52 01 / 021 252 52 17Mobil: 0730 593 534 (Vodafone) / 0764 995 903 (Cosmote)

Pentru operatii de strabism: 0754 779 765 (Orange)Email: [email protected]

Adresa: Bd. Marasesti 15, sector 4, Bucuresti

Page 16: Supliment OFTALMOLOGIE

Odata cu dezvoltarea noilorterapii oftalmologice clinicianul arenevoie din ce in ce mai mult de teh-nici de investigare de mare preciziecare sa stabileasca atat indicatiaterapeutica cat si sa monitorizezerezultatele in timp ale tratamentu-lui. In timp ce OCT-ul in domeniulspectral (OPKO OCT) ofera imaginide inalta rezolutie (poate diferentiadetalii de pana la 2 microni) alestructurilor retiniene, Microperime-tria furnizeaza medicului oftalmo-log abilitatea de a testa si de a mo-nitoriza modificarile in timp alefunctiei retiniene intr-o zona precisaa retinei - aleasa de examinator.

Microperimetria reprezintagrafic functia retiniana prinmasurarea senzitivitatii limitaa unor puncte retiniene, subobservatia directa a examina-torului. In cazul patologiei ma-culare, microperimetria ajutala depistarea precisa a ex-tinderii si densitatii scotoa-melor, poate detecta microsco-toamele care ar fi altfel omise,poate localiza punctul preferatde fixatie al pacientului sipoate clarifica relatia dintrescotoamele preexistente sianumite modificari structuraleretiniene.

CCuu aajjuuttoorruull iinnssttrruummeennttuulluuiiOOPPKKOO,, ooppeerraattoorruull ppooaattee eevvaalluuaassiimmuullttaann ssii iimmeeddiiaatt ffuunnccttiiaa iimm--pprreeuunnaa ccuu ggrroossiimmeeaa ssii mmoorrffoo--llooggiiaa uunneeii zzoonnee ssppeecciiffiiccee aa rreettiinneeiipprriinn ssuupprraappuunneerreeaa hhaarrttiiii ddeemmiiccrrooppeerriimmeettrriiee ccuu ttoommooggrraaffiiaarreettiinniiaannaa.. Softul "SpectralOCT/SLO" este construit pentru afurniza atat detalii morfologieOCT, cat si o cartografiere to-pografica cu testarea functionalaa microperimetriei secventiale.Tinta de fixatie a instrumentuluieste un microecran LCD de inaltarezolutie care serveste deasemenea ca un proiector pentrustimulii microperimetrici. Esteincorporat si un sistem demonitorizare a fixatiei de inaltaprecizie (prin inregistrarea siurmarirea desenului vascularretinian) care ajusteaza perma-nent, in timp real, proiectia sti-mulului microperimetric astfelincat acesta sa stimuleze in oricemoment zona dorita de la nivelulretinei (se elimina astfel erorilelegate de colaborarea redusa aunor pacienti). Pentru acelasipacient pot fi stocate mai multeexaminari microperimetrice, cepot fi comparate automat obti-nandu-se informatii despre re-gresia sau progresia functieiretiniene intr-o zona binestabilita a fundului de ochi.

Microperimetria în OCT

Page 17: Supliment OFTALMOLOGIE

Compararea ]i substrac[iaîn microperimetrie

Modulul de microperimetrie al OPKO OCTofera clinicianului o mare varietete de programede testare (automate sau manuale) - in functie detiparul stimulului (dimensiune, durata, etc) si dealgoritmul de afisare; examinatorul are posibi-litatea sa aleaga pe imaginea SLO de mare rezo-lutie a fundului de ochi sau pe imaginile OCTzona in care va dori sa efectueze testarea.

Microperimetrie cu topografieOCT/SLO cu modulul opþional de micrope-

rimetrie asigurã clinicienilor posibilitatea de aafiºa o imagine combinatã a hãrþii topograficeOCT 3D cu harta funcþiei retiniene. Clinicianulpoate sã analizeze apoi modificarea în funcþiaretinianã pe un punct specific al retinei ºi sãevalueze modul în care corespunde cu modi-ficarea în structura retinianã în acel punct.

MMiiccrrooppeerriimmeettrriiaa eessttee oo eexxaammiinnaarree ccaarree ooffeerrãã ooiimmaaggiinnee ccaalliittaattiivvãã ººii ccaannttiittaattiivvãã aa ffuunnccþþiiiilloorr vviizzuuaallee.. PPooaatteeffii uuttiillãã ppeennttrruu uurrmmããrriirreeaa pprrooggrreessuulluuii îînn ddiivveerrssee mmaaccuullooppaattiiiiººii ppeennttrruu mmoonniittoorriizzaarreeaa ttrraattaammeennttuulluuii ººii rreeaabbiilliittããrriiii.. DDeeaasseemmeenneeaa,, pprroodduuccee oo eevvaalluuaarree ccaalliittaattiivvãã ººii ccaannttiittaattiivvãã aaddiimmeennssiiuunniiii ººii ssttaabbiilliittããþþiiii ppuunnccttuulluuii ddee ffiixxaaþþiiee..

Argus OptikStr Ion Andreescu nr.18, Cluj NapocaTel.: 0364 401983; Fax.: 0364 401984

[email protected]

Page 18: Supliment OFTALMOLOGIE

18

ARTICOLE DE SPECIALITATE

Supliment Medical Market - Oftalmologie

peraþia de cataractã îmbunãtãþeºte vedereaºi, ca urmare, calitatea vieþii. Vederea bunãeste un element important în menþinerea in-dependenþei. Extracþia cataractei mai are

încã un rezultat valoros: creºte cantitatea de luminã cestimuleazã fotoreceptorii retinieni ai celulelor ganglio-nare. EExxppuunneerreeaa llaa lluummiinnãã iinnfflluueennþþeeaazzãã pprrooffuunndd ssããnnãã--ttaatteeaa ººii ppssiihhoollooggiiaa uummaannãã..

Lumina strãlucitoare a dimineþii creºte producþiade cortizol, faciliteazã tranziþia de la perioada de somnla procesele fiziologice diurne. LLuummiinnaa nnaattuurraallãã aa zziilleeiiîîmmbbuunnããttããþþeeººttee ddiissppoozziiþþiiaa,, rreedduuccee ddeepprreessiiaa ººii iinnfflluueenn--þþeeaazzãã ppoozziittiivv ccaalliittaatteeaa ssoommnnuulluuii nnooccttuurrnn.. Aceste proce-se sunt, toate, ghidate de informaþia asupra niveluluide luminã ambientalã furnizatã de celulele ganglio-nare retiniene.

Fotoreceptorii celulelor ganglionare (FCG)Descoperirea fotoreceptorilor celulelor gangliona-

re din retina internã, în 2002, a revoluþionat înþelege-rea ºtiinþificã a procesului fotorecepþiei retiniene. Îna-inte, bastonaºele ºi conurile din retina externã erauconsiderate, în mod incorect, a fi sursa întregului pro-ces de fotorecepþie în retina umanã. Funcþia primarã afotoreceptorilor celulelor ganglionare este detectarealuminii ambientale. Mesajul lor este utilizat de centriinervoºi din cortexul nonvizual pentru optimizarea pro-ceselor fiziologice.

FCG utilizeazã o cale neuronalã unicã numitã“tractul retino-hipotalamic”. Ea transmite informaþiadespre iluminarea ambientalã cãtre mai mulþi centri,incluzând nucleul olivar pretectal implicat în rãspunsulpupilar la luminã ºi cãtre perechea de nuclei suprachi-asmatici hipotalamici, care sunt “principalul ceas bio-logic” al organismului uman. Aceºtia orchestreazã rit-mul circadian, care optimizeazã fiziologia, comporta-mentul neurobiologic ºi secreþia hormonalã. Timpulbiologic intern trebuie sã se coreleze cu timpul externambiental pentru buna funcþionare fiziologicã. Aceastã

sincronizare (fotoantrenament) depinde în mod criticde fotoreceptorii celulelor ganglionare. Fiecare procesfiziologic, biochimic, hormonal din organism depindede controlul circadian al nucleilor suprachiasmatici.

Dezavantajele perturb/rii ritmului circadianNNuucclleeiiii ssuupprraacchhiiaassmmaattiiccii ((NNSSCC)) utilizeazã sistemul

nervos autonom, secreþia hormonalã ºi cãile neuro-nale directe pentru a-ºi transmite mesajele. Stimula-rea prin expunerea la lumina ambientalã poate arãtacã periodicitatea NSC este bine corelatã cu cele 24 deore ale unei zile. Perioada circadianã endogenã a NSCeste moºtenitã ereditar, precisã ºi invariabilã cu vârsta.

Repetarea ciclului circadian al NSC fãrã a þine sea-ma de timpul ambiental este denumitã “free-running”.Aceasta este echivalentã cu ritmul unui ceas care mer-ge prea lent sau prea repede. Ritmul biologic “free run-ning” se desfãºoarã în sens contrar alinierii cu timpulgeofizic de-a lungul zilelor ºi lunilor. Când noaptea bio-logicã apare în timpul zilei geofizice, NSC activeazãcentrii somnului, ºiar secreþia de melatoninã pertur-batã reduce alerta. Oamenii sunt somnoroºi în timpulorelor de lucru - odihna de prânz devine irezistibilã - ºisuferã insomnii netratabile în timpul nopþii, deoarecealerta circadianã îi þine treji în timpul nopþii geofizice.

Disfuncþia NSC se numeºte “cronodisrupþie”. Cro-nodisrupþia are multe forme, incluzând “free running”,din cauza deficitului de luminã sau a orbirii. Clasic,simptomele cronodisrupþiei includ insomnia, somno-lenþa în timpul zilei, oboseala, depresia ºi deficitelecognitive. Acestea apar în cadrul muncii în schimburide noapte, la schimbarea de fus orar, din cauza îmbã-trânirii, a deficitului de luminã ºi orbirii.

Majoritatea persoanelor fãrã vedere au ritmul cir-cadian anormal din cauza absenþei fotoreceptorilorcelulelor ganglionare. Mulþi nevãzãtori descriu crono-disrupþia lor cronicã ca fiind aproape la fel de supãrã-toare ca ºi pierderea vederii. Toþi pacienþii cu enuclee-re bilateralã au fenomenul de “free running„ pentru cãle lipsesc fotoreceptorii celulelor glanglionare care sãalinieze timpul biologic al NSC cu timpul geofizic.

Unele tipuri de orbire afecteazã numai fotorecep-torii cu conuri ºi bastonaºe sau centrii vizuali corticali,cu toate cã FCG ºi centrii nervoºi nonvizuali pot func-þiona normal. Orbirea corticalã este un exemplu deorbire cu funcþionare normalã a celulor ganglionare re-tiniene. Aceºti pacienþi pot pãstra un antrenament cir-

O

Chirurgia cataractei: o ]ans/pentru îmbun/t/[irea calit/[ii vie[ii

Dr. Cristina DavidMedic primar oftalmologClinica Oftalmologic/Novaoptic [email protected]

Page 19: Supliment OFTALMOLOGIE

19

ARTICOLE DE SPECIALITATE

2011 - 2012

cadian normal dacã folosesc suficientã luminã am-bientalã. Aºadar, termenul orbire trebuie divizat în:

1. Orbire “numai vizualã” - pentru pacienþii carepãstreazã funcþia fotoreceptoare a celulelor ganglio-nare în ciuda pierderii totale a fotoreceptorilor cu co-nuri ºi bastonaºe

2. Orbire totalã - pentru pacienþii fãrã orice tip defotorecepþie.

Numeroase studii documenteazã faptul cã pierde-rea vederii ºi orbirea sunt asociate statistic cu redu-cerea longevitãþii. Speranþa de viaþã variazã direct pro-porþional cu acuitatea vizualã ºi cu vârsta þla care sepierde vederea. Chiar o afectare medie a vederii creºtede 2 ori riscul de deces.

Funcþionarea NSC este îmbunãtãtãþitã de expu-nerea la luminã. Deficitul de luminã afecteazã func-þionarea lor ritmicã, slãbeºte abilitatea lor de a frânacascada stresului, rezultând un nivel sporit de cortizolîn sânge. Creºterea cronicã a nivelului acestui gluco-corticoid este puternic neurotoxicã. Este dãunãtoare în

special pentru hipotalamus, un centru-cheie al memo-riei. Creºterea cronicã a cortizolului poate micºora vo-lumul hipotalamusului, produce declin cognitiv ºi creº-te riscul de apariþie a bolii Alzheimer. Hipercortizo-lemia, chiar uºoarã, contribuie la creºterea rezistenþeila insulinã.

De asemenea, cauzeazã hiperactivarea sistemu-lui nervos simpatic, eliberând catecolamine care:� Cresc riscul cardiovascular� Produc agitaþie ºi insomnie� Induc depresia prin reducerea nivelului de se-

rotoninã în creier� Cresc inflamaþia datoritã eliberãrii de cytokine

proinflamatoriiPacienþii total nevãzãtori pot fi antrenaþi, prin ad-

ministrare zilnicã de melatononinã, seara înainte deculcare, la aceeaºi orã. Aceastã terapie eliminã “aler-garea liberã” a ceasului biologic, îmbunãtãþeºte cali-tatea vieþii ºi poate creºte longevitatea prin rezolvareacronodisrupþiei, a anomaliilor endocrine, incluzândcreºterea de catecolamine ºi glucocorticoizi.

Page 20: Supliment OFTALMOLOGIE

20

ARTICOLE DE SPECIALITATE

Supliment Medical Market - Oftalmologie

Avantajele luminii str/lucitoareLumina strãlucitoare care stimuleazã rãspunsul

fotoreceptorilor celulelor ganglionare cãtre centrii ner-voºi nonvizuali are numeroase beneficii sistemice.

Expunerea la luminã creºte funcþia NSC hipotala-mici. Aceºtia controleazã ciclul somn-veghe ºi funcþio-narea lor corectã, reduce somnolenþa din timpul zilei,în timp ce sporeºte calitatea somnului nocturn. Lu-mina vie din timpul zilei creºte nivelul melatoninei se-rice nocturne la adulþii de toate vârstele.

LLuummiinnaa nnaattuurraallãã îîmmbbuunnããttã㺺eeººttee pprroocceessuull ddee ccuu--nnooaaººtteerree,, ppeerrffoorrmmaannþþaa llaa lluuccrruu ººii aacccceelleerreeaazzãã îînnvvããþþaa--rreeaa.. LLuummiinnaa vviiee îîmmbbuunnããttããþþeeººttee sseennzzaaþþiiaa ddee bbiinnee ººiiooppttiimmiissmmuull llaa ppeerrssooaannee ddee oorriiccee vvâârrssttãã.. Ea creºte ime-diat nivelul de serotoninã în creier, care e dependentde spectrul ºi intensitatea luminii. Lumina vie reduceincidenþa depresiei.

Terapia prin luminã este eficientã pentru tratareadepresiei sezoniere sau nonsezoniere cu rãspuns po-zitiv la peste 75% dintre subiecþii trataþi.

Deficitul de lumin/ ]i îmb/trânirea ocular/Iluminarea ambientalã insuficientã afecteazã cen-

trii nervoºi suprachiasmatici hipotalamici ºi producecronodisrupþie. Lumina artificialã din reºedinþe ºi cen-tre comerciale este prea slabã ºi cu spectru albastruinsuficient pentru funcþionarea optimã a ritmului circa-dian. Oamenii din societatea industrializatã au nevoiede expunere la luminã naturalã. Ei sunt dezavantajaþide absenþa acesteia.

Adulþii tineri suferã perturbarea ceasului biologic“free-run” când stau sub lumina artificialã mai redusãde 200 lux.

Lumina din locuinþe are intensitatea de 200 luxsau mai puþin, comparatã cu 10.000 lux afarã, în zileleînnorate sau în timpul terapiei cu luminã pentru depre-sia sezonierã.

Insomnia din timpul iernii ºi dezordinile afectivesezoniere apar în lunile de iarnã la latitudinile nordicela 80% ºi respectiv 40% din populaþie. Aceste pertur-bãri nu ar apãrea dacã iluminarea artificialã standarddin societãþile industrializate ar fi adaptatã la nivelulnecesar pentru ca FCG retiniene sã trimitã mesajeadecvate cãtre NSC.

MMooddiiffiiccaarreeaa ttrraannssppaarreennþþeeii ccrriissttaalliinnuulluuii,, îînnggããllbbee--nniirreeaa ssaa ooddaattãã ccuu vvâârrssttaa ººii rreedduucceerreeaa pprrooggrreessiivvãã aaaarriieeii ppuuppiillaarree rreessttrrâânngg iilluummiinnaarreeaa rreettiinniiaannãã pprroodduussããddee lluummiinnaa aammbbiieennttaallãã,, îînn ssppeecciiaall îînn ppaarrtteeaa aallbbaassttrrãã aassppeeccttrruulluuii ccaarree eessttee nneecceessaarrãã ffoottoorreecceeppttoorriilloorr cceelluullee--lloorr ggaanngglliioonnaarree ppeennttrruu aa ssttiimmuullaa eeffeeccttiivv nnuucclleeiiii nneerrvvooººiihhiippoottaallaammiiccii ssuupprraacchhiiaassmmaattiiccii..

Iluminarea retinianã necesarã pentru fotorecepþiacircadianã este maximã la vârsta de 10 ani. Ea scadela 50% la 45 de ani, 37% la 55 de ani ºi 17% la 75 deani. Pentru a compensa aceastã reducere a iluminãriiretiniene produsã de vârstã, ar trebui ca sursele deluminã sã fie mai puternice de 2 ori la 50 de ani, de 3ori la 55 de ani ºi de 6 ori la 75 de ani. În esenþã, vârst-nicii au nevoie de mai multã luminã pentru a-ºi men-þine expunerea circadianã la luminã.

Iluminarea retinianã scade progresiv cu vârsta, înspecial pentru lungimile scurte de undã din partea vio-let-albastrã a spectrului, esenþialã pentru fotorecepþiaretinianã ganglionarã. ÎÎmmbbããttrrâânnrriieeaa ooccuullaarrãã eessttee uunnffaaccttoorr sseemmnniiffiiccaattiivv ccee ccoonnttrriibbuuiiee llaa iinnssoommnniiaa pprrooggrree--ssiivvãã lleeggaattãã ddee vvâârrssttãã,, ddiissffuunnccþþiiaa ccooggnniittiivvãã,, rreezziisstteennþþaa llaaiinnssuulliinnãã,, hhiippeerrccoorrttiissoolleemmiiee ººii ddeepprreessiiee..

Opera[ia de cataract/ ]i s/n/tateaOperaþia de cataractã îmbunãtãþeºte transmite-

rea luminii cãtre retinã ºi, prin aceasta, creºte fotore-cepþia retinianã ganglionarã.

CChhiirruurrggiiaa ccaattaarraacctteeii,, ccuu iimmppllaanntt ddee ccrriissttaalliinn ccllaarr ccuuffiillttrruu UUVV,, ss--aa ddoovveeddiitt ccãã rreedduuccee iinnssoommnniiaa ººii ccrreeººttee aatteenn--þþiiaa îînn ttiimmppuull zziilleeii.. Toate operaþiile de cataractã îmbu-nãtãþesc fotorecepþia circadianã, dar cristalinele cu fil-tru UV ºi fãrã cromofor galben asigurã o fotorecepþiecircadianã corespunzãtoare unui ochi cu 15-20 de animai tânãr, în comparaþie cu cristalinele galbene ceblocheazã lumina albastrã.

În studiile experimentale, fotoliza prin femto-second LASER a îmbunãtãþit iluminarea retinianã prinîndepãrtarea coloraþiei gãlbui a cristalinului îmbãtrâ-nit. Aceastã metodã întârzie potenþial necesitatea ope-raþiei de cataractã conferind între 3 ºi 7 ani de “întiner-ire” a cristalinului. Utilizarea potenþialã pentru decolo-rarea cromoforilor din materialul cristalinelor artificialece blocheazã lumina albastrã nu a fost încã investi-gatã.

Operaþia de cataractã optimã trebuie sã compen-seze nu numai pierderea transparenþei optice a crista-linului, ci ºi: � Mioza legatã de vârstã, care reduce iluminarea

retinianã� Pierderea progresivã cu vârsta a bastonaºelor

ºi fotoreceptorilor ganglionari retinieni� Scãderea iluminãrii ambientale a populaþiei

din societatea industrializatã, în special a persoanelorvârstnice.

RReeccoommaannddâânndd mmaaii ddeevvrreemmee ooppeerraaþþiiaa ddee ccaattaarraacc--ttãã,, mmeeddiicciiii ddee ffaammiilliiee îîmmpprreeuunnãã ccuu mmeeddiicciiii ooffttaallmmoolloo--ggii ccoonnttrriibbuuiiee llaa îîmmbbuunnããttããþþiirreeaa ssttããrriiii ddee ssããnnããttaattee,, aa ccaa--lliittããþþiiii vviieeþþiiii ººii llaa ccrreeººtteerreeaa ssppeerraannþþeeii ddee vviiaaþþãã aa ppaacciieenn--þþiilloorr lloorr..

Page 21: Supliment OFTALMOLOGIE

� Consultaþie oftalmologicã completã: - determinarea acuitãþii vizuale;- prescriere ochelari;- examenul polului anterior al ochiului;- mãsurarea tensiunii oculare;- examenul fundului de ochi;

� Depistarea viciilor de refracþie: miopie, hipermetropie, astigmatism;

� Diagnosticul, dispensarizarea ºi tratamentulglaucomului;

� Diagnosticul ºi tratamentul afecþiunilor inflamatorii ºi degenerative ale globului ochularºi anexelor sale;

� Prescriere lentile de contact;� Extracþie corpi strãini;� Tratamente oftalmologice.

CCeennttrruull ddee OOffttaallmmoollooggiiee ººii OOppttiiccãã mmeeddiiccaallãã OOPPTTIICC--RRAA

CCaalleeaa NNaaþþiioonnaallãã nnrr.. 110055 ((vviiss--aa--vviiss ddee sseeddiiuull BBRRDD)),, BBoottooººaanniiTTeell//FFaaxx:: 00223311 553311 990044;; RRDDSS:: 00333311 440011 117799

MMoobbiill:: 00774433 111199 441155// 00772288 330033 118899EE--mmaaiill:: ooppttiicc__rraa@@bboottoossaannii..rrddssnneett..rroo

Centrul de oftalmologie ºi opticã medicalã OPTIC-RA, dr. DDoorriinnaa SSâârrbbuu,asigurã consultaþii de specialitate cu aparaturã computerizatã ºi executã orice fel de montaj de lentile pentru ochelarii de vedere ºisoare cu aparaturã tehnicã de ultimã generaþie.

CCaabbiinneettuull ooffttaallmmoollooggiicc vvãã ooffeerrãã::

Page 22: Supliment OFTALMOLOGIE

22 Supliment Medical Market - Oftalmologie

ARTICOLE DE SPECIALITATE

În ultimii ani, optica a fãcut pro-grese uimitoare, reuºind sã pro-ducã lentile personalizate pentrufiecare pacient.

VVaarriilluuxx®® IIppsseeoo®® sunt primelelentile progresive din lume careintegreazã caracteristicile fiziolo-gice individuale (inclusiv CENTRULDE ROTAÞIE) ale ochiului ºi miºcareacapului (împreunã cu parametriiprescripþiei medicale) într-un de-sign al lentilei progresive completcustomizat. Varilux® Ipseo® repre-zintã un concept unic, personalizatpentru fiecare prezbit, bazat pe reþeta pacientului ºicomportamentul sãu vizual unic.

Fiecare individ posedã un comportament vizualcare îi este propriu numai lui: unele persoane autendinþa de a întoarce maimult capul (hheeaaddmmoovveerr), al-tele, din contrã, mai mult dea miºca ochii (eeyyeemmoovveerr).

ESSILOR a creat VariluxIpseo, o lentilã progresivãcare se adapteazã la purtã-tor, nu putãtorul la lentilã.

Astãzi, noua generaþiede lentile progresive pre-mium, VVaarriilluuxx IIppsseeoo NNeeww EEddii--ttiioonn, merge ºi mai departecu personalizarea. Pentru operfectã adaptare, lentileleiau în calcul nu numai com-portamentul vizual, ci ºi pa-rametrii de purtare ºi dis-tanþa de lecturã. Ele dispun

în plus de un ssttaabbiilliizzaattoorr ddee iimmaaggiinnee iinntteeggrraatt,, aallccããrruuii oobbiieeccttiivv eessttee ddee aa ccoommppeennssaa ddiissttoorrssiiuunniilleeooppttiiccee.

Aceste lentile sunt create cu ajutorul noii teh-nologii DDV (Dual Digital Vision) obþinute prin com-binaþia unicã dintre designul optic ºi tehnologiaavansatã de calcul ºi prelucrare digitalã a supra-feþelor.

Lentilele create cu ajutorul acestei tehnologiioferã purtãtorului de ochelari o calitate vizualã cumult îmbunãtãþitã.

SSttrraatteeggiiaa vviizzuuaallãã eessttee mmããssuurraattãã ccuu aappaarraattuullVVIISSIIOOFFFFIICCEE, noul sistem de centrare ºi adaptareHigh Tech de la ESSILOR. Printr-un simplu clic se de-terminã toþi parametrii de purtare, precum ºi para-metrii de centraj. Astfel, aceastã inovaþie reprezintãunicul sistem de acest fel care poate mãsura para-metrii de purtare, dar ºi comportamentul vizual pro-priu fiecãruia.

Alegerea ramei este facilitatã datoritã funcþieide fotografiere digitalã ºi funcþiei de camerã de luatvederi. Fotografiile pot fi tipãrite ºi oferite purtãtoru-lui de ochelari .

Astfel, se eliminã în totalitate riscurile mãsurãto-rilor greºite pentru purtãtori, care sunt atât de criticepentru adaptarea la lentilele progresive.

VVIISSIIOOFFFFIICCEE eessttee pprriimmuull ssiisstteemm uunniivveerrssaall ddee mmãã--ssuurraarree 33DD ddee ppee ppiiaaþþãã!!

Lentilele progresive personalizate

Dr. Lumini[a TeodorescuMedic primar oftalmologOFTALMIX SOPClinic/ oftalmologic/www.oftalmix.ro

Page 23: Supliment OFTALMOLOGIE

232011 - 2012

CCLLIINNIICCÃà MMEEDDIICCAALLÃà ccuu ssppeecciiaalliizzaarree îînn SSTTRRAABBIISSMM ººii OOFFTTAALLMMOOLLOOGGIIEE PPEEDDIIAATTRRIICCÃÖ– 1155 aannii ddee eexxppeerriieennþþãã

OOFFTTAALLMMOOLLOOGGIIEE ppeennttrruu AADDUULLÞÞII -- AAPPAARRAATTUURRÃÃ DDEEUULLTTIIMMÃÃ GGEENNEERRAAÞÞIIEE ppeennttrruu eexxaammeennuull ooffttaallmmoollooggiicc ccoommpplleett

TTEELLEEMMEEDDIICCIINNÃà -- 1111 AANNII DDEE EEXXPPEERRIIEENNÞÞÃà ÎÎNNTTEELLEEMMEEDDIICCIINNAA ““CCYYBBEERR-- SSIIGGHHTT WWEEBB SSIITTEE”” -- OORRBBIISS ªªII UUNNIIVVEERRSSIITTAATTEEAA IINNDDIIAANNAA,, SSUUAA

IINNTTEERRVVEENNÞÞIIII CCHHIIRRUURRUUGGIICCAALLEE OOFFTTAALLMMOOLLOOGGIICCEEîînn aanneesstteezziiee llooccaallãã ssaauu ggeenneerraallãã –– 1122 aannii ddeeeexxppeerriieennþþãã

Diagnostic ºi tratament:

MMããssuurraarreeaa ddiiooppttrriiiilloorr ccuu rreeffrraaccttoo--ttoonnoommeettrruu ccoommppuutteerriizzaatt NNIIDDEEKK ––JJaappoonniiaa

MMããssuurraarreeaa llaa ccooppiilluull mmiicc ccuu aauuttoorreeffrraaccttoommeettrruuppoorrttaabbiill !!!!

AAmmbblliiooppiiee ((vveeddeerreeaa ssccããzzuuttãã)) llaa ccooppiiii ddee llaa cceelleemmaaii mmiiccii vvâârrssttee,, ddeeffiicciieennþþee aallee vveeddeerriiii bbiinnooccuullaarree

IInnffeeccþþiiii ººii iinnffllaammaaþþiiii aallee oocchhiiuulluuii ººii oorrbbiitteeii,, ggllaauuccoomm

TTeessttee ssppeecciiffiiccee ppeennttrruu ssttrraabbiissmm

Strabism, OftalmologiePediatricã ºi Adulþi

PPHHOOEENNIICCIIAA CCEENNTTEERR SSttrr.. TTUURRTTUURREELLEELLOORR nnrr.. 1111 BB,, BBlloocc AA,, AApp AA0033--AA0044,, BBUUCCUURREEªªTTII –– SSeeccttoorr 33TTeell:: 00772222550000993355 // 00331144225599444400

FFaaxx:: 003311 442255 99444411EE--mmaaiill:: ooffttaallmmiixxssoopp@@ggmmaaiill..rroo

wwwwww..ooffttaallmmiixx..rroo

Tratament chirugical în:SSttrraabbiissmmuull ccoonnggeenniittaall ººii aall ccooppiiiilloorr pprreeººccoollaarrii ººii ººccoollaarrii,, aadduullþþii,, ssttrraabbiissmmuull ddiinn ooffttaallmmooppaattiiaa ttiirrooiiddiiaannãã,, ppaarreezzee ººii ppaarraalliizziiii aallee mmuuººcchhiilloorr eexxttrraaooccuullaarrii,, NNiissttaaggmmuuss,, OObbssttrruuccþþiiaa ddee ccaannaallllaaccrriimmaall llaa oorriiccee vvâârrssttãã,, iinnttuubbaaþþiiee ccuu ttuubb,, ssiilliiccoonniicc,, EEccttrrooppiioonn,, EEnnttrrooppiioonn,, XXaanntteellaassmmee

Tehnologia Eyecode revoluþioneazã procesul deoptimizare a lentilelor ºi creeazã noi niveluri de per-sonalizare ale acestora. Ea oferã precizie pentru ovedere excepþionalã fãrã efort, datoritã mãsurãriidinamice 3D a ochiului.

Dintr-o singurã încercare, Visioffice mãsoarã curapiditate parametrii necesari pentru toate tipurilede ochelari, precum ºi parametrii înregistraþi la ana-liza comportamentului vizual.

Adaptarea este garantatã datoritã parametrilorpersonalizaþi în funcþie de ramã ºi fizionomia pa-cientului.

Parametrii mãsuraþi de aparat ajutã la creareaunei lentile unice ºi personalizate:

� Distanþa interpupilarã� Înãlþimea de montaj� Centrul de rotaþie al ochiului� Coeficentul de miºcare ochi-cap� Coeficientul de stabilitate� Unghiul de înclinare a ramei� ªaua nazalã� Unghiul de curburã al ramei

Avantajele utilizãrii lentilelor Varilux Ipseo sunt:

Compatibilitatea eyecode, vedere dinamicã pen-tru orice miºcare, vedere de înaltã rezoluþie în oricecondiþii de iluminare, confort total în orice activitate,focalizare uºoarã pentru orice distanþã

La clinica OFTALMIX consultaþia este gratuitã,iar controlul pentru prescripþia ochelarilor este asi-gurat de medici cu o înaltã specializare ºi garantatde aparatura ultraperformantã (ESSILOR - Franþa ºiNIDEK – Japonia).

MMeeddiicc ccoooorrddoonnaattoorr:: DDrr.. LLuummiinniiþþaa TTeeooddoorreessccuu

Page 24: Supliment OFTALMOLOGIE

24

ARTICOLE DE SPECIALITATE

Supliment Medical Market - Oftalmologie

Iatã câteva eettaappee ddee ddeezzvvoollttaarree nnoorrmmaallãã:

În prima lunã de viaþã copilul vede imagini mari,cum e chipul mamei. În jurul vârstei de 8 sãptãmânise dezvoltã ffiixxaaþþiiaa,, adicã acea capacitate de a men-þine privirea pe un obiect. Tot în jurul acestei vârstese dezvoltã ºi rreefflleexxuull ddee uurrmmããrriirree a obiectelor înmiºcare. Atunci când copilul priveºte ºi atinge unobiect pe care îl fixeazã, avem primul semn de rrããss--ppuunnss vviizzuuaall. Dacã, de exemplu, este capabil sã aleagãbomboane mici prezentate la distanþa de 1-3 m esteun indiciu cã acuitatea sa vizualã este de cel puþin1/4 din valoarea normalã.

Pentru aprecierea corectã a vederii ºi poziþieiochilor, medicul oftalmolog pediatru utilizeazã testespecifice de examinare. Iatã câteva dintre ele:

Se proiecteazã lumina unei lanterne mici pe su-prafaþa ochilor ºi se constatã dacã rreefflleexxuull lluummiinnoosscare se formeazã pe cornee este situat în centrulpupilei. Apoi se miºcã lent prin faþa ochilor o jucãrieatractivã. În mod normal, mmiiººccããrriillee oocchhiilloorr sunt pa-ralele ºi sincrone. Dacã observãm asimetrie în po-ziþia ochilor la aceste teste, e posibil ca vederea sãfie scãzutã la un ochi. Apoi acoperim câte un ochi perând ºi urmãrim poziþia ochilor la acoperirea ºi înde-pãrtarea obstacolului. În mod normal, axele vizualerãmân ppaarraalleellee.. Dacã un ochi are o miºcare de re-dresare, suspectãm prezenþa ssttrraabbiissmmuulluuii..

Când debutul strabismului este sub vârsta de 6luni sau chiar mai devreme, este denumit ssttrraabbiissmmccoonnggeenniittaall..

Mai frecvent este strabismul convergent, cândochiul fuge spre nas. Apare frecvent la copiii prema-turi, la cei cu greutate micã la naºtere sau dacã ausuferit hipoxie perinatalã. Riscul este prezent ºi dacãmama gravidã fumeazã sau cosumã alcool.

Uneori copilul pare sã priveascã numai cu unochi, iar celãlalt ochi este în permanenþã deviat. Celmai probabil, vederea lui este foarte scãzutã ((aamm--bblliiooppiiee)).. Uneori, fixaþia alterneazã, adicã priveºtecând cu un ochi, când cu celãlalt. Gravitatea o con-stituie lipsa vederii binoculare, adicã capacitatea dea vedea deodatã cu amândoi ochii ºi percepþia tridi-mensionalã.

Odatã constatã prezenþa strabismului, copilultrebuie consultat IMEDIAT de un specialist oftalmo-log pediatru. Prima URGENÞÃ o reprezintã tratamen-tul AMBLIOPIEI.

În majoritatea cazurilor, oftalmologul prescrieoocchheellaarrii ºi dã indicaþia de aaccooppeerriirree aa oocchhiiuulluuii bbuunn,cel care priveºte drept. DDuurraattaa oocclluuzziieeii eessttee îînnffuunnccþþiiee ddee pprrooffuunnzziimmeeaa aammbblliiooppiieeii ººii ddee vvâârrssttãã.. Ur-meazã controale repetate pentru urmãrirea evo-luþiei.

Când copilul începe sã priveascã alternant esteun semn bun, de egalizare a vederii celor doi ochi ºi,din acest moment, se poate face operaþia.

SSttrraabbiissmmuull ccoonnggeenniittaall ttrreebbuuiiee ooppeerraatt ppâânnãã llaavvâârrssttaa ddee 11 aann. Uneori sunt afectaþe mai multe pe-rechi de muºchi ºi sunt necesare douã sau trei ope-raþii pentru a obþine poziþia corectã a ochilor.

Tratamentul nu se încheie însã cu intervenþiachirurgicalã. Evoluþia trebuie urmãritã pânã la ado-lescenþã. Obþinerea vederii binoculare este cel maidificil deziderat.

Dacã nu tratãm ambliopia în primele luni de via-þã sau amânãm operaþia, ºansele de obþinere a ved-erii binoculare scad. Dacã toate etapele de terapiesunt instituite la timp, avem ºanse de obþinere a po-ziþiei corecte o ochilor ºi binocularitate cât maiaproape de normal.

Strabismul congenital Dr. Lumini[a TeodorescuMedic primar oftalmologOFTALMIX SOPClinic/ oftalmologic/www.oftalmix.roOchii copilului difer/ de ochii adultului în

multe sensuri, este un ochi în cre]tere cuafec[iunile sale specifice. Multe dintreacestea pot fi prevenite ]i tratate.Vederea nu este complet dezvotat/ lana]tere, ea având nevoie de timp pentrua ajunge la maturitate.

SFATUL OFTALMOLOGULUI: NU AMÂNA ! Mergeþi cu copilul la medicul oftalmolog pe-

diatru imediat ce observaþi poziþia sau miºcareaanormalã o ochilor!

Page 25: Supliment OFTALMOLOGIE

25

ARTICOLE DE SPECIALITATE

2011 - 2012

DDee ccee ccoonntteeaazzãã AACCUUMM ssffeerrttuurriillee ddee ddiiooppttrriiii.Datoritã recentelor îmbunãtãþiri ale tehnologiei demãsurare, tehnicilor chirurgicale ºi formulelor de

calcul ale puterii lentilelor intraoculare, acum putemprofita de noile avantajele tehnologice.

AArree ssffeerrttuull ddee ddiiooppttrriiee eeffeeccttee cclliinniicceesseemmnniiffiiccaattiivvee?? În domeniul oftalmologic, testareavederii pacientului cu foropterul se efectueazã cusferturi de dioptrii. Lentilele de contact ºimajoritatea ochelarilor de vedere sunt disponibili însferturi de dioptrii. Ultima tehnologie din domeniuoftalmologic oferã lentile intraoculare în sferturi dedioptrii.

DDeeffooccaalliizzaarreeaa eessttee mmaaii sseemmnniiffiiccaattiivvãã ddeeccââttttooaattee aabbeerraaþþiiiillee ddee oorrddiinn îînnaalltt ccoommbbiinnaattee..

Mãrimea medie a aberaþiilor de grad înaltprezente la o pupilã de 7.5mm este mai mare decâteroarea de undã produsã de defocalizarea unui sfertde dioptrie.

EEvviiddeennþþee cclliinniiccee eexxiisstteenntteeDatele clinice indicã faptul cã distribuþia erorii

de prescriere a lentilelor intraoculare este simþitorîmbunãtãþitã cu lentila intraocularã Softec HD.

EErrooaarreeaa ddee pprreessccrriieerree ppeennttrruu SSoofftteecc HHDD

Dupã optimizare, se obþin 55% pacienþi cutargetul de refracþie 0.25D ºi 90% în targetul 0.5D.Un practician conºtiincios ºi antrenat poate atingepeste 70% din cazuri cu targetul de refracþie 0.25D.

SSttaabbiilliittaattee îînn ttiimmpp..Softec HD este stabil în timp aºa cum

demonstreazã studiile clinice efectuate. Stabilitatealentilei în timp este evidenþiatã în imaginile via UBM.

Un Nou Standard pentru Lentila Intraocular/:Softec HD PLI

Lentil/ biasferic/ preînc/rcat/ disponibil/ în pas de 0.25D

Importator Exclusiv în România:3D Vision

Str. W.A. Mozart 22A//8,sector 2 - Bucure]ti

Tel.//Fax. 0744.629.515//021.222.52.23www.eyecare.ro; [email protected]

Page 26: Supliment OFTALMOLOGIE

26

ARTICOLE DE SPECIALITATE

Supliment Medical Market - Oftalmologie

Glaucomul este definit ca fiind o afecþiune ocu-larã neurodegenerativã cu etiologie ºi pato-genie variatã, caracterizata prin apariþia neu-

ropatiei optice progresive ºi, consecutiv, pierdereafuncþiei vizuale. Neuropatia opticã glaucomatoasãapare ca urmare a unor modificãri locale anatomice,biochimice, mecanice (presionale), vasculare sau ge-netice, toate acestea ducând în final la moartea ce-lulelor retiniene ganglionare ºi consecutiv la orbire.Creºterea sau nu a tensiunii intraoculare nu defi-neºte glaucomul prin ea însãºi, deºi, de cele maimulte ori, atrofia opticã ºi diminuarea câmpului vi-zual sunt consecinþa, printre altele, ºi a dezechilibru-lui presional intraocular.

Factorii de risc pentru apariþia glaucomului sunt: a) Demografici: � vârsta înaintatã (peste 50 ani) constituind

factor de risc major,� originea etnicã: incidenþa mai mare la rasa

neagrã;

b) Factori genetici: - risc crescut la pacienþii cuantecedente familiale de glaucom;

c) Afecþiuni oculare: � presiunea intraocularã crescutã (factor de

risc major),� miopia (risc crescut de GPUD),� hipermetropia (risc crescut de GPUI),� traumatisme oculare;d) Afecþiuni sistemice: diabetul zaharat, hiper-

tensiunea arterialã;e) Factori de mediu: consumul de alcool, fu-

matul, factori socioeconomici.De-a lungul timpului s-a încercat clasificarea glau-

comului în funcþie de mai multe criterii, însã nicipânã la ora actualã nu s-a reuºit o clasificare cuprin-zãtoare ºi exactã a tuturor formelor de glaucom. Deaceea, se foloseºte clasificarea glaucomului dupãcriteriul anatomic, în ggllaauuccoomm ccuu uunngghhii ddeesscchhiiss ººiiggllaauuccoomm ccuu uunngghhii îînngguusstt.. Acestea, la rândul lor, suntclasificate în ggllaauuccoomm pprriimmiittiivv, atunci când nu poatefi asociat cu o boalã ocularã sau sistemicã (afectarebilateralã), ºi ggllaauuccoomm sseeccuunnddaarr, în care pot fi de-celate afecþiuni oculare sau sistemice responsabile(adesea, afectarea este asimetricã sau unilateralã).De asemenea, în funcþie de vârstã, glaucomul poatefi cu debut la vârsta adultã (supunându-se clasificã-rii de mai sus) sau glaucom la vârstã tânãrã: ggllaauu--ccoomm ccoonnggeenniittaall,, ggllaauuccoomm jjuuvveenniill..

Tabloul clinic cuprinde o gamã largã de manifes-tãri, începând de la o evoluþie total asimptomaticã(pacientul fiind diagnosticat întâmplãtor sau în sta-dii avansate ale bolii - în cazul glaucomului cu unghideschis), pânã la tabloul dramatic, dominat de du-rere ocularã intensã, cefalee, greþuri ºi vãrsaturi (ca-racteristice glaucomului acut cu unghi închis). Celmai frecvent, pacientul prezintã lãcrimare, jenã saudurere ocularã, congestie conjunctivalã moderatã,scãderea acuitãþii vizuale, uneori pacientul semna-lând ºi îngustarea câmpului vizual.

Diagnosticarea glaucomului se face pe criteriiclinice (examen biomicroscopic al polului anterior ºial fundului de ochi, gonioscopie, oftalmoscopie di-rectã) ºi paraclinice (determinarea presiunii intra-oculare, a câmpului vizual, pahimetria, tomografie în

Dr. Claudia TurcuMedic oftalmolog Clinica I Care Optic

Glaucomul - o problem/ mereu \n actualitate

Glaucomul reprezint/ una dintre principalele cauze de pierdere ireversibil/ a vederii la nivel mondial.Frecvent, aceast/ boal/ nu estediagnosticat/ dec`t \n stadiiavansate, \n principal din cauzaevolu[iei de cele mai multe oriasimptomatice; de aceea necesit/ o aten[ie sporit/ at`t \n ceea ceprive]te tratamentul ]i investigareapacientului diagnosticat, c`t ]iscreeningul pentru depistarea catmai precoce a acestei boli.

continuare în pagina 28

Page 27: Supliment OFTALMOLOGIE

Clinicã oftalmologicã specializatã închirurgia cataractei cu cristaline foldabile

mono-/multifocale ºi torice. Un personal înalt calificat, cu experienþã,

vã stã la dispoziþie pentru consultaþiioftalmologice complete ºi servicii deopticã medicalã, utilizând aparaturã

ºi materiale performante, de ultimã generaþie.

Str. Roma 21, parter, ap. 1,sector 1, BucureºtiTel: 0372988488

0745753796; 0744394327

Page 28: Supliment OFTALMOLOGIE

28

ARTICOLE DE SPECIALITATE

Supliment Medical Market - Oftalmologie

coerenþã opticã a stratului fibrelor nervoase,ecografie de pol anterior, HRT etc.). Examenul biomi-croscopic poate evidenþia congestie perikeraticã,edem cornean, pupila în semimidriazã, excavaþia glau-comatoasã a papilei, precum ºi inel neural subþiat.Gonioscopic, se constatã anatomia unghiului came-rular (care poate fi îngust, deschis sau hipoplazic - înglaucomul congenital), precum ºi eventuale mo-dificãri patologice la nivelul acestuia (pigmentaþie in-tensã, neovascularizaþie, prezenþa de material pseu-doexfoliativ). Determinarea presiunii intraoculare nueste criteriu de diagnostic, ci un factor major de risc,însã, de cele mai multe ori, o valoare de peste 21mmHg se asociazã cu o incidenþã crescutã a glau-comului. Totuºi, existã pacienþi cu hipertensiune intra-ocularã, dar fãrã modificãri ale câmpului vizual sauale papilei, dupã cum existã ºi pacienþi cu presiuneintraocularã normalã dar cu progresia neuropatieioptice (glaucomul cu tensiune normala). Valoareapresiunii intraoculare trebuie corectatã în funcþie degrosimea corneei (determinatã prin pahimetrie).Obiectivarea paraclinicã a gradului de afectare afibrelor nervoase retiniene se face cu ajutorul pe-rimetriei statice ºi cinetice ºi a tomografiilor. Câmpulvizual evidenþiazã modificãri caracteristice: îngus-tare concentricã a câmpului vizual, treaptã nazalã,scotom paracentral etc.

Diagnosticul diferenþial se face cu afecþiunilecare produc congestie conjunctivalã (conjunctivite,keratite, iridociclite), scãderea acuitãþii vizuale (afec-þiuni corneene, cataractã, degenerescenþe macu-lare, dezlipire de retinã), modificãri ale papilei (atro-fia opticã de alte etiologii) sau durere ocularã (kera-tite, eroziuni corneene, uveite, traumatisme ocu-lare).

Tratamentul pacientului cu glaucom urmãreºtestoparea progresiei degenerãrii celulelor gangliona-re retiniene, neexistând în prezent opþiune curativã.Planul terapeutic se realizeazã gradual, fiind de primãintenþie tratamentul medicamentos în terapieunicã sau în asociere (beta-blocant, analogi deprostaglandine, inhibitori de enzima de conver-sie). Tratamentul chirurgical (chirurgie filtrantãsau nefiltrantã, implantarea de ºunturi etc.)este rezervat pacienþilor la care se constatãprogresia bolii, în ciuda terapiei medicamen-toase maximale.

Urmãrirea pacientului cu glaucom se faceprin dispensarizare ºi consult oftalmologic lu-nar, cu determinarea tensiunii intraoculare, pre-cum ºi efectuarea bianualã a perimetriei ocu-lare ºi tomografiei stratului fibrelor nervoase

retiniene ºi a capului nervului optic, în vederea com-parãrii cu rezultatele anterioare pentru verificareaeficientei tratamentului.

Una dintre problemele frecvente cu care se con-frunta medicul oftalmolog este lipsa complianþei latratament a pacientului. De multe ori, pacientul fienu conºtientizeazã gravitatea bolii, fie renunþã latratament din cauza efectelor adverse ale acestuia(iritaþie ocularã, reacþii alergice, hiperemie, hiperpig-mentare irianã etc.).

De asemenea, o situaþie cu implicaþii de multeori severe este nediagnosticarea la timp a glauco-mului congenital. De obicei, acesta se manifestãprin epifora (lãcrimare) ºi congestie conjunctivalã,mimând o conjunctivitã sau o ocluzie de canal la-crimo-nazal. Aceasta duce la lipsa solicitãrii unuiconsult oftalmologic de cãtre medicul pediatru saumedicul de familie, cu consecinþe de multe ori ire-versibile (pacienþii se prezintã în serviciile de oftal-mologie în stadii avansate ale bolii).

Prin urmare, având în vedere implicaþiile majoresocioeconomice ale acestei boli, apreciem cã se im-pune efectuarea, în cadrul analizelor obligatoriianuale, ºi a unui consult oftalmologic, în special lapersoanele aflate în grupele de risc (vârsta peste 40ani, istoric familial de glaucom, traumatisme oculareîn antecedente, coexistenþa bolilor oculare ºi siste-mice favorizante).

În concluzie, nu existã niciun dubiu cã glauco-mul reprezintã o problemã majorã, atât la nivel indi-vidual cât ºi de sãnãtate publicã, ducând în evoluþiasa la pierderea ireversibilã a vederii. Diagnosticareaprecoce pare sã fie cea mai bunã ºansã oferitã pa-cientului cu glaucom de a-ºi menþine vederea ºi, im-plicit, calitatea vieþii cât mai mult timp.

�� Dr. Claudia TurcuMedic oftalmolog

Clinica I Care Optic

Page 29: Supliment OFTALMOLOGIE

29

ARTICOLE DE SPECIALITATE

2011 - 2012

Pleoapele sunt indispensabile pentru apãrareaglobului ocular ºi pãstrarea calitãþii vederii.

Clipitul protejeazã mecanic suprafaþa ocularãde agenþi externi, întinde uniform filmul lacrimal, asi-gurând nutriþia corneei ºi netezimea acesteia, for-mând prima suprafaþã refractivã a dioptrului ocular,influenþeazã circulaþia sanguinã intraocularã ºi pre-siunea umorii apoase ºi protejeazã optic retina. Prinsecreþiile glandelor accesorii, pleoapele contribuieºi la menþinerea proporþiei de mucus, apã ºi grãsimenecesare unei bune calitãþi a filmului lacrimal.

Integritatea anatomicã ºi funcþionalã a pleoa-pelor poate fi compromisã prin defecte congenitaleºi prin afecþiuni dobândite: traumatisme, inflamaþiiºi infecþii, tumori etc.

Traumatismele sunt frecvente (contuzii, plãgi,arsuri) ºi necesitã evaluare ºi tratament prompt,uneori medico-chirurgical complex, pentru o vinde-care esteticã ºi funcþionalã optimã.

Inflamaþiile palpebrale pot îmbrãca forma de ec-zemã (de contact, atopicã, complexã) sau de ble-faritã.

Infecþiile pot fi acute sau cronice, localizate saudifuze, produse adesea prin inocularea directã aagentului infecþios (virusuri, bacterii aerobe ºianaerobe). Tratamentul trebuie sã fie prompt ºi sus-þinut, deoarece drenajul venos permite întindereainfecþiei cu uºurinþã cãtre sinusul cavernos aflat învecinãtatea orbitei sau chiar sistemic. Virusul her-petic simplex ºi virusul varicelo-zosterian sunt uºorde recunoscut prin leziunile caracteristice ale tegu-mentului palpebral, asociate unei intense senzaþiide arsurã.

Patologia tumoralã poate fi mai frecventã decâtîn alte zone tegumentare, deoarece expunerea laradiaþia UV se face pe tot timpul anului ºi este maicrescutã datoritã formei orbitelor. Se recomandãprotejarea pielii fine a pleoapelor cu ajutorul oche-larilor cu filtru UV, cu braþ lat ºi suprafaþã mare, caresã acopere întreaga arie orbitarã.

Un comentariu aparte se cuvine a fi fãcut în le-gãturã cu disfuncþia glandelor Meibomius. O modi-ficare de tip cronic a secreþiei meibomiene din punctde vedere cantitativ sau calitativ va altera stabili-tatea filmului lacrimal, va creºte evaporarea ºi vorapãrea simptome de iritaþie ocularã ºi semne deinflamaþie ºi suferinþã a suprafeþei oculare. Uscã-ciunea ocularã se manifestã prin disconfort, senza-þie de corp strãin, mâncãrime, înþepãturi, fotofobieºi chiar oscilaþii de vedere ºi ochi roºu. Acestea seaccentueazã în timpul activitãþilor care scad rataclipitului: computer, ºofat, televizor ºi pot îngreunapurtarea lentilelor de contact. Terapia se adapteazãla stadiul bolii ºi include igiena pleoapei cu produseemoliente ºi decongestionante, combinate cu com-prese calde ºi tehnici de expresie a conþinutuluiglandular, antibioterapie localã ºi generalã, antiin-flamatoare, suplimente nutritive ºi substituentepentru filmul lacrimal, în picãturi ºi spray-uri.

Rezultatele se obþin în sãptãmâni ºi uneori lunide tratament.

Afec[iuni ale pleoapelor

Dr. Simona RaduMedic primaroftalmologEURO-OPTICSBucure]ti

Str. Dr. Iatropol Nr.21 Sector 5 Bucureºti Tel. 021. 410 91 10

Page 30: Supliment OFTALMOLOGIE

30

ARTICOLE DE SPECIALITATE

Supliment Medical Market - Oftalmologie

Pacientul cu NOIA constatã, de obicei diminea-þa, la trezirea din somn, o tulburare de vederepe care o descrie ca pe „o patã neagrã” în câm-

pul vizual, patã care nu dispare prin clipire ºi carepersistã îngrijorãtor, ceea ce-l determinã sã se pre-zinte urgent la medicul oftalmolog, cel mai apropiat.

Frapeazã în aproape toate situaþiile contrastulîntre drama pe care o descrie pacientul ºi aspectulcvasinormal al ochiului, care pare cã nu prezintãnicio suferinþã notabilã. Un examen oftalmologicatent ºi metodic evidenþiazã modificarea reflexelorpupilare, a fundului de ochi, cu apariþia unui edempapilar ischemic sectorial sau total, precum ºi acâmpului vizual de obicei amputat inferior.

Un rol important îl are anamneza, care trebuieefectuatã în timp scurt ºi condusã cu profesionalismcãtre descoperirea unor eventuale afecþiuni patolo-gice, mai frecvent responsabile de afectarea vascu-larã.

Situaþiile clinice care pot duce la producereaNOIA sunt extrem de variate, dar sunt mai frecventedouã categorii, ºi anume:� Bolile arteriale de tipul arteritelor din cadrul

arteritei cu celule gigante, bolilor de colagen, sifilisu-lui sau herpesului zoster.� Arterioscleroza care poate determina NOIA

„nonarteriticã” sau NOIAN.Pe lângã aceste douã cauze majore nu trebuie

omise stãrile patologice de tipul diabetului zaharat,hipertensiunii arteriale maligne, bolilor embolice,migrenei vasospastice, hipotensiunii sau hipovo-lemiei majore (din sângerãrile masive, insuficienþacardiacã, hipotensiunea postintervenþii chirurgicale,anemia) ºi, nu în ultimul rând, ca urmare a trata-mentului prelungit cu amiodarona sau a chirurgieicataractei.

Identificarea cauzei determinante trebuie efec-tuatã cât mai repede, prin completarea cu o serie de

investigaþii funcþionale, analize de laborator ºi exa-mene paraclinice complementare, ea constituindpremiza unei terapii cât mai eficiente.

Astfel, dacã pacientul relateazã dureri articularela nivelul articulaþiilor mici ºi claudicaþie la nivelularticulaþiilor temporo-mandibulare, cu mare proba-bilitate poate fi vorba despre o afectare de tip arte-ritic, a cãrei confirmare o vor aduce mai ales valorilemari ale VSH-ului ºi proteinei C reactive. În acestecazuri, pacientul va trebui sã beneficieze, în timpulcel mai scurt, de tratament cu megadoze de corti-zon, cu speranþa unei recuperãri a funcþiei vizuale.

În cazul în care este vorba de o NOIA nonarteri-ticã, prognosticul este mai prost, întrucât în cazularteriosclerozei are loc, de-a lungul anilor, un procesireversibil ºi generalizat de rigidizare ºi îngustare atraiectelor arteriale, colapsul ischemic dintr-o anu-mitã regiune nemaiputând fi reversibil cu niciun mij-loc terapeutic. În aceste situaþii, singura atitudinepotrivitã este administrarea de antiagregante sauanticoagulante în doze corespunzãtoare pentru apreveni producerea de ischemii în alte teritorii.

În faþa unui pacient care ºi-a pierdut vedereaunui ochi, în afara unui diagnostic de glaucom ºi lacare, la fundul de ochi, se constatã o atrofie parþialãsau totalã de nerv optic, în circumstanþe neeluci-date, trebuie descoperitã cauza atrofiei optice prin-tr-o cãutare insistentã, care sã previnã producereaunei leziuni similare ºi pe ochiul congener.

Adoptarea unei atitudini de acest tip este ex-trem de importantã deoarece, în nenumãrate cazuride atrofie opticã unilateralã în care nu s-a precizatcauza, la un interval scurt de timp s-au produs mo-dificãri ºi la nivelul ochiului considerat sãnãtos.

În mileniul în care afecþiunile cardiovascularesunt diagnosticate în numãr din ce în ce mai mareºi la vârste din ce în ce mai tinere, nu trebuie sã nemire numãrul în creºtere al NOIA, dar trebuie sã neîngrijoreze ºi sã ne mobilizeze prompt, un tratamentcorect ºi instituit la timp evitând accidentul ischemicla cel de-al doilea ochi.

�� Ligia OnisimMedic primar oftalmolog

Doctor \n ]tiin[e medicaleSpitalul Clinic de Urgen[/

"Bagdasar-Arseni", Bucure]ti

Neuropatia optic/ ischemic/ anterioar/Neuropatia optic/ ischemic/ anterioar/, prescurtat NOIA, se caracterizeaz/ prin sc/dereabrusc/ a vederii, unilateral/ ]i mairar bilateral/, mai frecvent la per-soane cu v`rste de peste 60 de ani,ca urmare a unui infarct ischemic \npor[iunea anterioar/ a nervului optic.

Page 31: Supliment OFTALMOLOGIE
Page 32: Supliment OFTALMOLOGIE