Somaj in Germania

38
Informationsmaterialien zu den emen Arbeitslosengeld II (ALG II) / Sozialgeld 31. 01.2012 Materiale informative privind tematica legată de alocaţia de şomaj II (ALG II) / ajutorul social 31. 01.2012

Transcript of Somaj in Germania

Page 1: Somaj in Germania

Informationsmaterialien zu den ThemenArbeitslosengeld II (ALG II) / Sozialgeld31. 01.2012

Materiale informative privind tematicalegată de alocaţia de şomaj II (ALG II) /ajutorul social31. 01.2012

Page 2: Somaj in Germania

Cuprins

1 Generalităţi2 Cine are dreptul la prestaţiile de bază pentru solicitanţii de locuri de muncă? 2.1 Cele cinci condiţii generale pentru acordarea prestaţiilor2.1.1 Vârsta2.1.2 Capacitatea de muncă2.1.3 Nevoia de asistenţă2.1.4 Reşedinţa obişnuită în Germania2.1.5 Accesibilitatea2.2 Cine nu este îndreptăţit să beneficieze de aceste prestaţii?2.3 Acordarea prestaţiilor pentru cetăţeni străini2.3.1 Consideraţii generale privind dreptul la prestaţii2.3.2 Accesarea de prestaţii pentru acoperirea nevoilor de bază influenţează negativ dreptul de şedere?2.4 Prestaţii acordate ucenicilor, elevilor şi studenţilor3 Comunitate de necesitate, comunitate gospodărească sau comunitate rezidenţială?3.1 Comunitatea de necesitate3.2 Comunitatea gospodărească3.3 Comunitatea rezidenţială4 Prestaţii pentru asigurarea subzistenţei4.1 Necesarul reglementat4.2 Necesităţi suplimentare 4.3 Necesarul pentru locuinţă şi încălzire4.4 Ajutoare unice acordate ca subvenţie4.5 Împrumuturi pentru nevoi imperioase5 Necesităţi în domeniul educaţiei şi participării sociale6 Supliment: „Alocaţia complementară pentru copii“7 Luarea în calcul a veniturilor8 Luarea în calcul a averii9 Incentive pentru muncă şi cerinţe9.1 Principiul rezonabilităţii9.2 Prestaţii în vederea integrării în muncă10 Sancţiuni – Diminuarea sau sistarea prestaţiilor10.1 Sancţiuni pentru nerespectarea obligaţiilor, respectiv pentru neglijarea obligaţiei de prezentare 10.2 Sancţiuni pentru încălcarea obligaţiilor generale de colaborare

AnexăI Adresele centrelor de consiliere din Berlin şi a altor instituţii de unde puteţi afla informaţii utileII Listă de prescurtări

88

10101012121216161620

22

24252830303234404648505252606464667070

72

7676

77

Page 3: Somaj in Germania

1. Generalităţi

Pentru început câteva observaţii şi recomandări generale pe care trebuie să le luaţi neapărat în considerare.

Temeiul juridic pentru acordarea prestaţiei pentru acoperirea nevoilor de bază pentru solicitanţii de locuri de muncă este Sozialgesetzbuch Zweites Buch – SGB II (Codul Social vol. II). De aceea, în continuare se vorbeşte despre prestaţii cf. SGB II (Cod Social II).

Pentru acordarea prestaţiei pentru acoperirea nevoilor de bază este necesară întocmirea unei cereri. Cererea este valabilă retroactiv din prima zi a lunii.

Cererea poate fi făcută în scris, personal sau prin fax. Vă recomandăm să solicitaţi de la centrul de ocupare a forţei de muncă confirmarea depunerii cererii dvs.

Prestaţiile pentru care este necesară depunerea unei cereri separate sunt de ex.: prestaţiile pen-tru educaţie şi participare socială, prestaţiile pentru dotarea iniţială pentru sarcină şi naştere sau pentru dotarea iniţială a locuinţei.

La expirarea perioadei pentru care a fost aprobată acordarea unei prestaţii, trebuie depusă din timp o nouă cerere de continuare a acordării prestaţiei.

Dacă locuiţi împreună cu membrii de familie, aceştia sunt incluşi în cererea dvs. În acest caz, dumneavoastră sunteţi considerat ca „reprezentatul comunităţii de necesitate“ (v. cap. 3.1). Atenţie însă: la împlinirea vârstei de 25 de ani, copiii trebuie să depună o cerere proprie, chiar dacă locuiesc cu părinţii. Acelaşi lucru este valabil şi pentru copiii – indiferent de vârsta pe care o au – care au ei înşişi un copil.

Puteţi veni la autorităţi împreună cu o persoană care să vă însoţească, să vă reprezinte, sau să vă ajute traducând din şi în limba germană.

Alocaţia de şomaj II (ALG II), respectiv ajutorul social, se virează la începutul lunii în contul dvs. Persoanele care nu deţin un cont pot primi un cec.

Persoanele care nu au un domiciliu înregistrat pot solicita trimiterea corespondenţei la unul dintre birourile de asistenţă socială, dacă acordă biroului respectiv autorizaţia în acest sens.

Persoanele complet lipsite de mijloace materiale pot solicita acordarea unui avans, dacă probează lipsa mijloacelor materiale cu ajutorul extraselor de cont, sau (dacă nu deţin cont bancar) pe baza unei declaraţii personale.

Recomandare: De fiecare dată când depuneţi documente, înscrisuri sau formulare de cerere, solicitaţi o confirmare de primire. Centrul de ocupare a forţei de muncă este obligat să con-firme primirea documentelor. Treceţi numărul comunităţii de necesitate pe fiecare document. Deasemenea aveţi în vedere faptul că primirea cererii dvs. nu poate fi respinsă doar fiindcă angajaţii sunt de părere că nu aveţi dreptul la prestaţii. În orice caz aveţi dreptul ca în legătură cu cazul dvs. să fie emisă o decizie.

2. Cine are dreptul la prestaţiile pentru acoperirea nevoilor de bază pentru solicitanţii de locuri de muncă? (§§ 7, 7a, 8, 9 SGB II)Pentru a avea dreptul la acordarea prestaţiei pentru acoperirea nevoilor de bază pentru solicitanţii de locuri de muncă, trebuie să îndepliniţi anumite condiţii generale, care suntexpuse mai jos. Anumite grupe de persoane sunt excluse de principiu de la acordarea de prestaţii.

9

Page 4: Somaj in Germania

2.1 Cele cinci condiţii generale pentru acordarea prestaţiilor

Observaţie preliminară:Puteţi beneficia de prestaţii doar dacă îndepliniţi toate cele 5 condiţii. Dacă locuiţi împreună cu membrii de familie, deci formaţi o comunitate de necesitate (v. cap. 3.1), trebuie ca cel puţin o persoană din cadrul comunităţii de necesitate să fie capabilă de muncă. În acest caz pot beneficia de prestaţii şi celelalte persoane, de ex. copiii sub 15 ani, dacă nu există alte motive de excludere.

2.1.1 Vârsta (§ 7 par. 1 nr. 1 corelat cu § 7a SGB II)

În cazul în care îndepliniţi celelalte condiţii puteţi beneficia de alocaţia de şomaj II (ALG II), dacă aveţi cel puţin vârsta de 15 ani şi până la sfârşitul lunii în care aţi împlinit vârsta legală de pensionare. Vârsta de pensionare pentru persoanele născute înainte de data de 1 ianuarie 1947 este de 65 de ani. Vârsta de pensionare a persoanelor născute după această dată creşte treptat până la 67 de ani (pentru persoanele născute în 1964).

Odată cu împlinirea vârstei de 63 de ani (deci începând cu ziua în care aţi împlinit 63 de ani), aveţi obligaţia de a solicita pensionarea anticipată, ceea ce înseamnă că trebuie să vă aşteptaţi la o pensie diminuată (§ 12a SGB II – Cod Social vol. II).

În ce cazuri sunteţi scutit de obligaţia de a ieşi la pensie anticipat? (Regulamentul Agenţiei Federale pentru Muncă privind evitarea comiterii de inechităţi gra-ve rezultate în urma pensionării anticipate - UnbilligkeitsV, DH der BA § 12a)

• dacă aveţi în continuare dreptul să beneficiaţi de alocaţia de şomaj I, • dacă împliniţi în curând (în următoarele trei luni) vârsta de pensionare• dacă lucraţi cel puţin cu o jumătate de normă la un loc de muncă cu asigurare socială obligatorie • dacă în viitorul apropiat (în cursul următoarelor trei luni) puteţi să vă angajaţi cu jumătate de normă la un loc de muncă cu asigurare socială obligatorie.

2.1.2 Capacitatea de muncă (§ 8 SGB II)Trebuie să fiţi capabil de muncă.Pentru a fi capabil de muncă este necesară îndeplinirea a două premize:• Capacitatea de muncă în sens medical (cu alte cuvinte să fiţi apt de muncă din punct de vedere fizic şi psihic): capabilă de muncă în sens medical este orice persoană aptă să lucreze cel puţin 3 ore pe zi în condiţiile normale de pe piaţa muncii.

• Cea de-a doua premiză este legată de dreptul de a accede pe piaţa muncii. Aceasta înseamnă că persoanele care deţin un permis de muncă (cu menţiunea: „Erwerbs- fähigkeit gestattet“ – „Permis de muncă acordat“) sau care ar putea obţine un per- mis de muncă („Erwerbstätigkeit nur mit Erlaubnis der Ausländerbehörde“ – „Per- misul de muncă se acordă doar cu aprobarea Autorităţii pentru Străini“), sunt consi- derate capabile de muncă din punct de vedere juridic.

11

Page 5: Somaj in Germania

Cetăţenii străini care au interdicţie absolută de muncă nu pot beneficia de alocaţia de şomaj II. Persoanele care, din acest motiv, nu beneficiază de prestaţiile cf. SGB II (Cod Social II) şi nici de prestaţiile conform Legii privind prestaţiile acordate solicitanţilor de azil, pot încerca să obţină acordarea de ajutor social (v. şi cap. 2.3). Acest drept este controversat din punct de vedere juridic.

2.1.3 Nevoia de asistenţă (§ 9 SGB II) Una dintre premizele acordării de prestaţii cf. SGB II (Cod Social II) este ca dvs. şi familia dvs. să aveţi nevoie de asistenţă în sensul enunţat de lege şi să nu puteţi acoperi – în totalitate sau parţial – necesităţile prin forţe proprii.

Îndepliniţi aceaste condiţii dacă nu dispuneţi de nici un fel de venituri, respectiv dispuneţi devenituri insuficiente pentru a acoperi nevoile de subzistenţă şi costurile pentru locuinţă şi în-călzire pentru dvs. şi familia dvs. Ce anume se înţelege prin „venituri“ este detaliat la punctul 7.

Averea de care dispuneţi nu trebuie să depăşească un anumit cuantum (v. punctul 8).

Persoanele care au nevoie de asistenţă sunt obligate să acceseze în mod prioritar prestaţiile acordate de alte instituţii, respectiv să solicite acordarea altor tipuri de prestaţii, ca de ex. alocaţie complementară pentru copii, alocaţie pentru copii, avans din pensia alimentară, dacă prin aceasta nevoia de asistenţă este redusă sau înlăturată sau perioada necesară de acordare a asistenţei este scurtată. Acordarea alocaţiei pentru locuinţă şi a alocaţiei complementare pentru copii poate fi solicitată doar în cazul în care, prin acordarea acestor prestaţii, nevoia de asistenţă a tuturor membrilor comunităţii de necesitate ar fi înlăturată pentru minimum trei luni consecutive, cf. § 12a, prop. 2 nr. 2.

2.1.4 Reşedinţa obişnuită în Germania (§ 7 par. 1 nr. 4 SGB II)Sunteţi eligibil să primiţi prestaţiile cf. SGB II (Cod Social II) doar dacă aveţi reşedintţa obişnuită în Germania.

În mod normal, cetăţenii străini proveniţi dintr-un stat terţ (adică din statele din afara UE) sunt consideraţi a avea reşedinţa obişnuită în Germania dacă sunt în posesia unei vize de şedere. În cazul cetăţenilor comunitari şi al membrilor familiilor acestora este suficient să aibă dreptul de şedere în Germania conform Legii privind libera circulaţie a cetăţenilor Uni-unii/UE. (Centrul de ocupare a forţei de muncă solicită drept dovadă prezentarea adeverinţei privind dreptul la liberă circulaţie, respectiv permisul de şedere UE pentru membrii de familie care nu sunt cetăţeni ai Uniunii Europene).

În cazul în care nu aveţi locuinţă, aceasta nu înseamnă că vă pierdeţi în mod automat reşedinţaobişnuită în Germania. Şi persoanele fără locuinţă au dreptul să fie asistate de centrul de ocu-pare a forţei de muncă. În acest caz, vă recomandăm să vă adresaţi unui centru de consilierepentru persoanele fără adăpost, de unde puteţi obţine o adresă pe care să vă fie trimisă cores- pondenţa de la centrul de ocupare a forţei de muncă. Pentru aceasta trebuie să semnaţi o procură.

2.1.5 Accesibilitate (§ 7 par. 4a SGB II)Dacă beneficiaţi de prestaţii sunteţi obligat, conform legii, să fiţi accesibil pentru centru deocupare a forţei de muncă. Scopul acestei premize privind accesibilitatea este ca beneficiarulde asistenţă să se poată prezenta oricând, chiar şi de pe o zi pe alta, la un loc de muncă careîi este oferit. Dacă ignoraţi scrisorile de la centrul de ocupare a forţei de muncă sau nu reacţio-naţi în timp util, puteţi fi sancţionat prin diminuarea prestaţiilor conform SGB II (Cod Social II), respectiv a necesarului pentru acoperirea nevoilor părinţilor (necesarul reglementat), a cotei-părţi procentuale din costurile rezonabile pentru locuinţă (baza de calcul) şi a totalului alocaţiei complementare pentru copii.

13

Page 6: Somaj in Germania

În principiu se consideră că sunteţi accesibil doar în cazul în care vă aflaţi în situaţia de a lua la cunoştinţă personal comunicările centrului de ocupare a forţei de muncă, de a vă deplasa la centrul de ocupare a forţei de muncă, de a lua legătura cu un potenţial angajator şi a începe activitatea la un loc de muncă propus sau de a participa la măsuri de integrare profesională. În fiecare zi de lucru trebuie să fiţi cel puţin odată accesibil pentru contact personal sau pentru înmânarea corespondenţei. Aceasta înseamnă că trebuie să verificaţi cel puţin odată pe zi dacă aţi primit corespondenţă de la centrul de ocupare a forţei de muncă,

Puteţi solicita centrului de ocupare a forţei de muncă acordarea unui „concediu“. De regulă, centrul de ocupare a forţei de muncă poate să aprobe „părăsirea localităţii“ pentru o perioadă de până la trei săptămâni, inclusiv pentru a călători în străinătate. Părăsirea localităţii nu este permisă fără acordul centrului de ocupare a forţei de muncă. Aprobarea trebuie solicitată înainte de efectuarea deplasării! Deasemenea, cu acordul biroului de plasare puteţi pleca „în concediu“ pentru o perioadă de până la 6 săptămâni. În acest caz, însă, veţi beneficia de prestaţii doar pentru primele 3 săptămâni.

„Părăsirea localităţii“ fără aprobarea personală a persoanei dvs. de contact este permisă doar în cazul în care beneficiarul prestaţiilor nu este supus obligaţiei de a prezenta centrului de ocu-pare a forţei de muncă dovezi privind eforturile proprii de integrare profesională, respectiv în cazul în care are un loc de muncă cu normă întreagă (după cum reiese din textul § 7 par. 4a prop 1 SGB II – Cod Social II).

Potrivit legii, centrul de ocupare a forţei de muncă va acorda o aprobare în cazul „existenţei unui motiv întemeiat şi dacă integrarea profesională nu este periclitată“ (§ 7 par. 4a prop. 2 SGB II – Cod Social II). Un motiv întemeiat îl poate constitui, de ex., necesitatea unei recuperări medicale, exercitarea unei activităţi onorifice sau participarea la un eveniment, de ex., pe teme social-politice. Acordarea unei astfel de aprobări nu duce la diminuarea „concediului“ care se acordă şi în lipsa unui motiv întemeiat.

Puteţi primi o astfel de aprobare doar dacă nu sunteţi prevăzut pentru participarea la o anumită măsură. În mod normal, în primele 3 luni de acordare a prestaţiilor nu vi se poate acorda o astfel de aprobare.

Important:• Dacă nu sunteţi accesibil şi nu aveţi o adresă unde să puteţi recepţiona în zilele de lucru corespondenţa de la centrul de ocupare a forţei de muncă, nu puteţi beneficia de prestaţiile conform SGB II (Cod Social II).• În cazul în care nu aveţi locuinţă puteţi să vă asiguraţi că sunteţi accesibil pentru centrul de ocupare a forţei de muncă obţinând de la unul din centrele de consiliere pentru persoanele fără locuinţă o adresă unde să vă fie remisă corespondenţa.

Şi persoanele care cresc singure un copil sub 3 ani trebuie să fie accesibile pentru centrul de ocupare a forţei de muncă – nu pentru a munci, dacă persoana respectivă este singură cu co-pilul, ci pentru a putea reacţiona la scrisorile centrului de ocupare a forţei de muncă. În acest caz însă, centrul de ocupare a forţei de muncă poate acorda o aprobare pentru „părăsirea localităţii“.

Copiii sub 15 ani nu au obligaţia de a fi accesibili şi nu trebuie să solicite o aprobare pentru a putea pleca în vacanţă.

Pe perioada cât lipsiţi din localitate fără aprobare nu puteţi beneficia de prestaţii. Dacă centrul de ocupare a forţei de muncă descoperă că aţi părăsit localitatea fără aprobare vă va solicita retrocedarea sumelor primite ca prestaţie pentru perioada respectivă.

15

Page 7: Somaj in Germania

2.2 Cine nu este îndreptăţit să beneficieze de prestaţii? (§ 7 par. 4 SGB II)

Nu sunt îndreptăţite să beneficieze de prestaţii cf.SGB II (Cod Social II) următoarele categorii:

Persoanele care beneficiază de pensie pentru limită de vârstă. Prestaţiile vor fi însă acordate până la sfârşitul lunii în care persoana respectivă împlineşte vârsta de pensionare (§ 7a Abs. 1 SGB II - § 7a par. 1 Cod Social II). Deci, dacă domnul S. împlineşte vârsta de 65 de ani la data de 10 august, va beneficia de prestaţiile cf. SGB II (Cod Social II) până la data de 31 august.

Persoanele care se află internate în spital pe o perioadă mai mare de 6 luni. Dacă la momentul internării este deja previzibil, pe baza unei prognoze a medicului, că spitalizarea va dura mai mult de 6 luni, persoana respectivă nu mai beneficiază de prestaţii începând deja cu prima zi de spitalizare.

Persoanele aflate într-un centru de recuperare staţionară nu mai beneficiază de prestaţii începând cu prima zi de internare (acest lucru nu este însă valabil dacă sunt capabile să lucreze cel puţin 15 ore săptămânal în condiţiile normale de pe piaţa muncii)

Persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate, începând cu prima zi a detenţiei. Acest lucru este valabil şi în cazul pedepselor privative de libertate pentru neplata unei amenzi.

Persoane care părăsesc, fără aprobarea centrului de ocupare a forţei de muncă, zona în care pot fi accesibili la o distanţă şi o perioadă de timp scurte (vezi mai sus pct. 2.1.5)

Există 2 categorii de persoane care trebuie să îndeplinească o serie de condiţii speciale pentru a putea beneficia de prestaţii. Aceste categorii sunt tratate în continuare în capitole separate:

Cetăţenii străini - vezi punctul 2.3 – şi

Ucenicii, elevii şi studenţii care beneficiază de alocaţie de formare profesională (BAB – Berufs-ausbildungshilfe) sau de bursă cf. Legii federale privind asistenţa pentru educaţie şi formare profesională (Bafög – Bundesausbildungsförderungsgesetz) – vezi punctul 2.4

2.3 Acordarea prestaţiilor pentru cetăţeni străini (§ 7 par. 1 prop. 2-4) 2.3.1 Consideraţii generale privind dreptul la prestaţiiCe categorii de cetăţeni străini nu sunt îndreptăţite să beneficieze de prestaţii? Cetăţenii străini care nu au reşedinţa obişnuită în GermaniaCetăţenii străini care au dreptul la prestaţii pe baza § 1 Asylbewerberleistungsgesetz (Legea pri-vind prestaţiile sociale pentru solicitanţii de azil)Cetăţenii străini al căror drept de şedere se deduce doar din faptul că se află în căutarea unui loc de muncă

Cetăţenii străini în primele trei luni de şedere în Germania dacă nu exercită o activitate profesională nici ca angajaţi, nici ca liber profesionişti, şi nici nu beneficiază de dreptul de liberă circulaţie cf. § 2 Abs. 3 FreizügigkeitsG/EU (§ 2 par. 3 din Legea privind libera circulație a cetățenilor Uniunii/UE).

Cetăţenii străini care, conform legislaţiei privind străinii, nu beneficiază, respectiv nu pot bene-ficia, de dreptul la muncă.

Atenţie însă: Dacă exercitaţi o activitate minoră în calitate de angajat sau liber profesionist sau dacă sunteţi cetăţean comunitar şi aţi devenit şomer involuntar, nu vi se aplică prevederea privind excluderea de la acordarea de prestaţii în primele 3 luni de şedere în Germania. Dease-menea, prevederea nu se aplică în cazul cetăţenilor străini cărora le-a fost acordat permisul de şedere din motive umanitare (de ex. prin acordarea statului de refugiat, relocare, etc.)

17

Page 8: Somaj in Germania

Dreptul la prestaţii conform EFA (Convenţia Europeană privind asistenţa socială şi medicală)Cetăţenii comunitari care se află în Germania în căutarea unui loc de muncă şi sunt cetăţeni ai uneia dintre ţările care au semnat şi ratificat Convenţia Europeană privind asistenţa socială şi medicală (Belgia, Danemarca, Germania, Estonia, Franţa, Grecia, Irlanda, Islanda, Italia, Luxemburg, Malta, Olanda, Norvegia, Portugalia, Suedia. Spania, Turcia, Marea Britanie) pot avea acces la prestaţii imediat după sosirea în Germania, dacă îndeplinesc şi celelalte condiţii necesare. Pentru aceste ca-tegorii de persoane nu se aplică prevederea privind excluderea de la acordarea de prestaţii cf. § 7 Abs.1, S.2, Nr. 2 (§ 7 par.1, prop.2, nr. 2).

Informaţie: Cetăţenii străini care nu deţin un permis de muncă pot solicita prestaţii cf. SGB II (Cod social II) dacă trăiesc împreună cu partenerul de viaţă capabil de muncă într-o comunitate de ne-cesitate şi dacă nu se află în Germania exclusiv pentru căutarea unui loc de muncă şi, deasemenea, dacă nu cad sub incidenţa prevederii privind excluderea de la acordarea de prestaţii în primele trei luni pentru cetăţenii străini nou intraţi pe teritoriul Germaniei. Exemplu: Logodnica unui german, care este cetăţeană străină şi locuieşte în aceeaşi gospodărie şi în cadrul unei comunităţi de necesi-tate (în uniune consensuală, similară căsătoriei) cu acesta, se află în posesia unui drept provizoriu de şedere, eliberat pe baza intenţiei de încheiere a căsătoriei; logodnica este aptă de muncă din punct de vedere medical. În acest caz, poate fi solicitată de la centrul de ocupare a forţei de muncă acordarea de prestaţii.

Conform Directivei privind cetăţenii Uniunii şi a Legii privind libera circulaţie a cetăţenilor Uniunii/UE, cetăţenii Uniunii îşi păstrează în anumite cazuri statutul de angajat, respectiv de persoană care exercită o activitate independentă, deşi au intrat în şomaj, - de ex. în cazul în care au devenit şomeri involuntar (sau, în aceleaşi condiţii, după ce au exercitat o activitate independentă) după ce au lucrat o perioadă de cel puţin un an şi pe baza documentelor doveditoare eliberate de Agenţia Federală pentru Muncă. Chiar şi în cazul şomajului involuntar după o perioadă de activitate mai mică de un an sau în cazul exercitării unei activităţi independente şi a înregistrării la Agenţia de Muncă, acest statut poate fi menţinut pentru o perioadă de 6 luni. Important este ca persoana respectivă să fi devenit şomer involuntar (de ex. prin concedierea de către angajator pe motive economice) sau să fi renunţat la exercitarea unei activităţi independente deoarece nu mai putea realiza profit. Centrul de ocupare a forţei de muncă va solicita documente care să atesteze aceasta! În cazul în care deşi este în fapt şomer, respectivul cetăţean al Uniunii îşi menţine statutul de angajat sau de liber profesionist, el are dreptul să beneficieze de alocaţia de şomaj II.

Sfat: Vă recomandăm în orice caz ca, după ce aţi devenit şomer, să atestaţi faptul că întreprindeţi efor-turi intense pentru căutarea unui loc de muncă, deoarece dacă perioada de acordare a prestaţiilor sociale se prelungeşte, Autoritatea pentru Străini poate reevalua şi, eventual, anula dreptul de şedere, în cazul în care nu deţineţi încă dreptul de şedere permanentă în Germania.

Cetăţenii Uniunii beneficiază după 5 ani de şedere legală în Germania de dreptul de şedere permanentă şi, de regulă, în cazul îndeplinirii celorlalte condiţii, de dreptul de a primi prestaţii cf. SGB II (Cod Social II), şi anume fără a îndeplini condiţii speciale valabile pentru cetăţenii străini.

Deasemenea, cetăţenii Uniunii care beneficiază de dreptul de şedere pe baza statului membrilor lor de familie, germani sau străini, sau sunt părinţi ai unui copil minor care deţine cetăţenia germană, au dreptul la prestaţii cf. SGB II (Cod Social II), dacă îndeplinesc celelalte condiţii necesare-

În anumite cazuri, puteţi solicita acordarea de ajutor social chiar dacă vă aflaţi sub incidenţa pre-vederii privind excluderea de la acordarea de prestaţii, de ex dacă nu deţineţi permis de muncă sau dacă acordarea de prestaţii cf. SGB II (Cod Social II) v-a fost refuzată pentru că vă aflaţi în primele trei luni de şedere în Germania. Dacă dreptul dvs. de şedere se deduce doar din faptul că sunteţi în căutarea unui loc de muncă sau dacă aţi venit în Germania doar pentru a beneficia de ajutor social, nu aveţi dreptul la ajutor social. Puteţi beneficia totuşi de ajutor social, dacă se consideră că este cazul.

19

Page 9: Somaj in Germania

2.3.2 Accesarea de prestaţii pentru acoperirea nevoilor de bază influenţează negativ dreptul de şedere?

„Nevoile de subzistenţă ale unui cetăţean străin sunt considerate a fi acoperite dacă el îşi poate asigura aceste nevoi, inclusiv o asigurare medicală suficientă, fără a recurge la mijloace financiare publice. În acest context nu se iau în considerare alocaţia pentru copii, alocaţia complementară pentru copii şi alocaţia pentru creşterea copilului sau alocaţia parentală, precum şi mijloacele financiare publice pentru care au fost plătite contribuţii sociale sau care sunt acordate pentru a face posibilă şederea în Germania. Dacă cetăţeanul străin este asigurat la o casă publică de sănătate, aceasta reprezintă o asigurare medicală suficientă. În cazul acordării sau prelungirii dreptului de şedere în scopul întregirii familiei, la calcularea veniturilor gospodăriei se iau în considerare şi contribuţiile celorlalţi membri ai familiei.“ (§ 2Abs. 3 S. 1-4 AufenthG - § 2 par. 3 pg.. 1-4 Legea privind dreptul de şedere)

De principiu, acordarea şi prelungirea dreptului de şedere este condiţionată de asigurarea ne-voilor de subzistenţă prin mijloace proprii. Prestaţiile cf. SGB II (Cod Social II) sunt considerate mijloace financiare publice. Chiar şi numai faptul de a fi eligibil pentru acordarea de astfel de prestaţii, chiar dacă în fapt nu beneficiaţi de ele, poate avea drept urmare respingerea cererii de prelungire sau de acordare a dreptului de şedere.

Dacă încă nu beneficiaţi de dreptul de stabilire, este recomandabil să vă informaţi din timp pen-tru a nu risca periclitarea situaţiei dvs. din punctul de vedere al dreptului privind străinii. Astfel, de exemplu, dacă nevoile dvs. de subzistenţă nu sunt asigurate, aceasta poate avea drept urmare refuzul de a prelungi o viză de şedere pe termen limitat sau de a acorda dreptul de stabilire sau de a aproba reîntregirea familiei. Există cazuri, în care prelungirea, respectiv acordarea, dreptului de şedere este posibilă în pofi-da faptului că nevoile de subzistenţă nu sunt asigurate, de pildă pentru:• cetăţenii străini căsătoriţi cu un cetăţean german• cetăţenii străini care locuiesc împreună cu copilul lor minor care este cetăţean german• cetăţenii străini care au venit în Germania înainte de a deveni majori sau care sunt născuţi aici, şi care au stat în mod legal minimum 5 ani în Germania• cetăţenii străini care deţin sau sunt eligibili de a primi viză de şedere în calitate de refugiat cf. §§ 24, 25 par. 1, 2, sau 3 AufenthG (Legea privind dreptul de şedere) sau § 26 par. 2 AufenthG (Legea privind dreptul de şedere), comp. § 5 par. 3 AufenthG (Legea privind dreptul de şedere)

Menţiune: Informaţii detaliate pe această temă găsiţi la::www. Fluechtlingsinfo-berlin.de/fr/pdf/Eckpunkte_SGB_II_XII_auslaender.pdf

21

Page 10: Somaj in Germania

2.4 Informaţii privind prestaţiile acordate ucenicilor, elevilor şi studenţilor care beneficiază de alocaţie de formare profesională (BAB) sau bursă de studii Bafög (§ 7 par. 5 şi 6 şi § 27 SGB II)GeneralităţiUcenicii, elevii şi studenţii care urmează cursuri de formare profesională pentru care de principiu se acordă burse de studii cf. Legii federale privind asistenţa pentru educaţie şi formare profesională (Bafög) sau alocaţii de formare profesională cf. SGB III (Cod social III – Acordarea de alocaţii de formare profesională – BAB) nu beneficiază de dreptul de a primi prestaţii pentru acoperirea nevoilor de bază pentru solicitanţii de locuri de muncă cf. SGB II (Cod Social II).

Există şi excepţii de la această excludere (§ 7 Abs. 6 SGB II - § 7 par. 6 Cod Social II): este vorba, de ex., de ucenicii şi elevii care beneficiază de aşa numita „mini-bursă“, a cărei valoare este la ora actuală de 216 Euro, şi de elevii care urmează cursurile serale ale unei şcoli secundare sau ale unui liceu şi care la data începerii cursurilor depăşiseră vârsta de 30 de ani şi din această cauză nu beneficiază de burse.

„De principiu“ înseamnă că nu puteţi beneficia de prestaţii cf. SGB II (Cod social II) nici în cazul în care, din motive ţinând de persoana dvs., nu beneficiaţi de bursă de studii Bafög sau de alocaţie de formare profesională BAB – de ex. pentru că aţi depăşit limita de vârstă prevăzută sau durata maximă pentru care pot fi acordate bursele, sau pe baza cetăţeniei dvs.

Excluderea se referă la dreptul de a beneficia de prestaţii pentru acoperirea necesarului re-glementat şi a ajutoarelor pentru locuinţă şi încălzire.

Cu toate că sunt excluşi de la acordarea acestor prestaţii, cf. § 27 SGB II – Cod Social II, uceni-cii, elevii şi studenţii au dreptul, în caz de nevoie, la:

• ajutoare pentru nevoi suplimentare pentru gravide, familii monoparentale, necesităţi medicale speciale privind regimul alimentar, precum şi nevoi imperioase, regulate, care nu sunt legate de o împrejurare cu caracter unic (ptr. nevoi speciale, vezi punctul 4.2)• dotare iniţială pentru îmbrăcăminte şi dotare iniţială pentru sarcină şi naştere (vezi punctul 4.4)

Acordarea acestor prestaţii pentru ucenici nu atrage după sine şi eligibilitatea pentru acoperirea contribuţiilor pentru asigurarea de sănătate, deoarece aceste prestaţii nu cad în categoria alocaţiei de şomaj II (§ 27 Abs. 1 SGB II - § 27 par. 1 Cod Social II)

În cazuri excepţionale pot fi acordate prestaţii cu titlu de împrumut. Este vorba atât deprestaţii pentru acoperirea necesarului reglementat, de ajutoarele pentru locuinţă şi căl-dură, cât şi de contribuţiile necesare la asigurarea de sănătate şi pentru îngrijire pe termen lung. Avem de-a face cu un caz excepţional, de pildă, când o boală, o sarcină sau existenţa unui handicap face necesară prelungirea studiilor peste durata de acordarea a burselor de studii, sau dacă vă regăsiţi, „în faza acută a examenului de absolvire“, complet lipsit de mijloace financiare. La evaluarea ca-zurilor excepţionale, centrul de ocupare a forţei de muncă se orientează după jurisprudenţa în legătură cu fostul § 26 BSHG (Legea Federală privind ajutorul social). Informaţii în legătură cu aceasta găsiţi în normele de aplicare ale § 27 SGB II (Cod Social II), anexa 1, elaborate de Agenţia Federală pentru Muncă.

Prestaţii cf. SGB II (Cod Social II) cu titlu de împrumut pot fi acordate şi în prima lună a cursu-rilor de formare profesională (§ 27 par. 4 prop. 2). De regulă acordarea acestor prestaţii – într-un cuantum egal cu prestaţiile cf. SGB II (Cod Social II) de care s-a beneficiat anterior - este aprobată. Restituirea împrumutului devine scadentă de-abia după absolvirea formării profesionale.

23

Page 11: Somaj in Germania

Dacă, din cauza restanţelor acumulate la plata chiriei, există pericolul de a rămâne fără locuinţă, sau dacă, din cauza neachitării facturilor pentru energie, există pericolul întreruperii curentului, achitarea datoriilor poate fi preluată de centrul de ocupare a forţei de muncă – deasemenea cu titlu de împrumut (§ 27 par. 5).

Copiii ucenicilor, elevilor şi studenţilor nu cad sub incidenţa prevederilor privind excluderea de la acordarea de prestaţii şi sunt eligibili pentru acordarea de prestaţii sociale cf. SGB II (Cod Social II).Semestru de vacanţăAvând în vedere că studenţii care îşi întrerup studiile pentru un semestru nu au, de principiu, dreptul la bursă de studii, deoarece nu iau parte la cursurile de formare profesonală, ei pot solicita, pe perioada întreruperii studiilor, acordarea de prestaţii cf. SGB II (Cod Social II). Acelaşi lucru este valabil şi în cazul întreruperii studiilor din motive de boală sau de sarcină, când, după expirarea a trei luni calen-daristice, dreptul de a beneficia de burse de sprijin pentru formarea profesională se stinge (§ 15 Abs. 2a BAföG - (§ 15 par. 2a din Legea Federală privind Asistenţa pentru Educaţie şi Formare Profesională).Formare profesională neeligibilă pentru burse şi alocaţii În cazul în care urmaţi cursuri de formare profesională pentru care nu se acordă burse sau alocaţii, aveţi dreptul de a beneficia de prestaţii cf. SGB II (Cod Social II) doar dacă centrul de ocupare a forţei de muncă consideră că participarea la aceste cursuri este necesară.

Ajutorul pentru chirie

Când nu toţi membrii unui gospodării sunt ucenici sau studenţi, de ex. deoarece în gospodăria respectivă există un copil, atunci gospodăria respectivă poate avea dreptul la un ajutor pentru chirie.Alocaţie complementară pentru locuinţă pentru persoanele care iau parte la cursuri de formare profesională (§ 27 par. 3 SGB II)

Persoanele care iau parte la cursuri de formare profesională, beneficiind de burse de studii/alocaţii de formare profesională, pot primi o alocaţie complementară pentru acoperirea costurilor –aflate în limite rezonabile - pentru locuinţă şi căldură, dacă aceste costuri nu sunt acoperite de bursa de studii sau alocaţia de formare profesională.

Nu intră sub incidenţa acestei prevederi:• elevii şi studenţii care primesc o „mini-bursă“ a cărei valoare este la ora actuală de 216 Euro, deoarece aceştia beneficiază de prestaţiile suplimentare din alocaţia de şomaj II• studenţii care au o locuinţă proprie• persoanele sub 25 de ani care s-au mutat din locuinţă fără aprobarea centrului de ocu- pare a forţei de muncă.Pentru verificarea pertinenţei sunt luate drept bază de calcul valorile orientative pentru persoanele îndreptăţite să beneficieze de prestaţii cf. SGB II (Cod Social II), iar în cazul în care gospodăria este compusă din mai mulţi membri, aceştia sunt luaţi în considerare în mod proporţional.

3. Comunitate de necesitate/comunitate gospodărească/sau comu- nitate rezidenţială? O persoană care locuieşte singură reprezintă întotdeauna o comunitate de necesitate. Dacă însă într-o gospodărie/într-o locuinţă trăiesc mai multe persoane, decisive sunt relaţiile familiale şi sociale dintre acestea. Legea stabileşte existenţa a două tipuri de convieţuire: comunitatea de necesitate (BG – Be-darfsgemeinschaft) şi comunitatea gospodărească (Haushaltsgemeinschaft – HG). Pe lângă acestea mai există însă şi comunităţi pur rezidenţiale, de aceea în continuare este vorba şi despre această formă de convieţuire.Încadrarea într-una din aceste trei grupe are consecinţe juridice cu implicaţii largi în ceea ce priveşte luarea în calcul a veniturilor şi averilor fiecărui membru în relaţie cu ceilalţi.

25

Page 12: Somaj in Germania

3.1 Comunitatea de necesitate (§ 7 par. 3, 3a SGB II)

O persoană singură capabilă de muncă reprezintă, potrivit legii, întotdeauna o comunitate de necesitate. În cazul în care mai multe persoane, dintre care cel puţin una este capabilă de muncă, locuiesc împreună, ele formează o comunitate de necesitate dacă se gospodăresc împreună, re-spectiv dacă îşi împart toate cheltuielile şi fiecare dintre membri îşi aduce contribuţia financiară la comunitatea respectivă. Necesarul de prestaţii cf. SGB II (Cod Social II) se calculează în acest caz pentru comunitatea respectivă ca întreg, iar veniturile şi averea tuturor persoanelor sunt luate în considerare şi comparate cu nevoile existente.

Cine face parte din comunitatea de necesitate?

• Beneficiarul prestaţiilor, care este capabil de muncă• soţul/soţia beneficiarului capabil de muncă al prestaţiilor, care nu trăieşte despărţit de acesta, partenerul de viaţă înregistrat, sau o persoană care trăieşte cu beneficiarul prestaţiilor în cadrul unei aşa-numite „comunităţi de responsabilitate şi garanţie reciprocă“ • copiii sub 25 de ani, necăsătoriţi, ai beneficiarului prestaţiilor sau ai partenerului acestuia, care trăiesc în gospodăria respectivă, dacă au nevoie de asistenţă

Aceasta are drept consecinţă că un copil care locuieşte încă împreună cu părinţii formează, odată cu împlinirea vârstei de 25 de ani, o comunitate de necesitate proprie! De aceea trebuie să aibă în vedere să depună din timp o cerere separată de acordare a prestaţiilor!

Dacă un copil care locuieşte împreună cu părinţii săi devine el însuşi părinte, formează, odată cu naşterea copilului, o comunitate de necesitate separată împreună cu acesta. Această prevedere se aplică indiferent de vârstă, inclusiv, de ex., în cazul unei fete de 16 ani. Şi în acest caz trebuie avută în vedere depunerea din timp a unei cereri separate!

Dacă un copil dispune de suficient venit pentru a nu avea nevoie de asistenţă, de ex. deoarece primeşte pensie alimentară, pensie de urmaş sau alocaţie pentru copii, atunci nu mai este con-siderat ca făcând parte din comunitatea de necesitate, căci veniturile copiilor nu pot fi luate în calcul pentru alte persoane. O excepţie există în cazul alocaţiei pentru copii: dacă nevoile unui copil sunt acoperite din alte venituri, atunci alocaţia pentru copii se ia în considerare la calcu-larea veniturilor părintelui care încasează alocaţia.

Se vorbeşte despre existenţa unei comunităţi de necesitate şi în cazul în care un copil capabil de muncă, cu vârsta de minimum 15 ani locuieşte împreună cu un părinte incapabil de muncă sau cu ambii părinţi incapabili de muncă.

Caz special: Comunitate de necesitate mixtă pentru persoane care nu au dreptul să beneficieze de prestaţii Dacă, de ex.unul dintre parteneri primeşte pensie pentru limita de vârstă sau urmează studiile la o universitate şi, prin urmare, nu are dreptul să beneficieze de prestaţii, atunci vorbim de o comunitate de necesitate mixtă. În acest caz, venitul persoanei respective care depăşeşte necesităţile sale de bază este repartizat celorlalţi membri ai comunităţii de necesitate (Decizia din 15.4.2008, B 14/7b AS 58/06 R a Tribunalului Social Federal). Sunt posibile şi alte tipuri de combinaţii.

27

Page 13: Somaj in Germania

The community of common responsibility and liabilityDespre comunitatea de responsabilitate şi garanţie reciprocă

Dacă locuiţi împreună cu un partener cu care nu sunteţi căsătorit şi cu care nu aţi încheiat nici un parteneriat înregistrat, autorităţile vor verifica dacă este vorba de o aşa-numită „comunitate de re-sponsabilitate şi garanţie reciprocă“. Potrivit legii, putem vorbi de existenţa unei astfel de comunităţi atunci când ambii parteneri sunt dispuşi să răspundă şi să garanteze unul pentru celălalt.

Potrivit legii, se porneşte de la premiza existenţei unei comunităţi de responsabilitate şi garanţie reciprocă în următoarele cazuri (§ 7 Abs. 3a SGB II - § 7 par. 3a Cod Social II)

• partenerii locuiesc împreună de mai mult de un an• partenerii locuiesc împreună cu un copil comun• în gospodăria respectivă se află în îngrijire copii sau rude sau• partenerii sunt împuterniciţi să dispună de venitul şi averea celuilalt.

Dacă în cazul dvs., această premiză nu este îndeplinită, puteţi contesta acest lucru! În astfel de ca-zuri, este recomandabil să apelaţi la o modalitate de consiliere competentă!

3.2 Comunitatea gospodărească (§ 9 par. 5 SGB II)Comunitatea gospodărească este un concept diferit faţă de comunitatea de necesitate. Dacă locuiţi împreună cu rude de sânge sau prin alianţă, centrul de ocupare a forţei de muncă poate considera că este vorba de o comunitate gospodărească. Poate fi vorba, de ex., de fraţi sau surori, de nepoţi care locuiesc în gospodăria bunicilor sau de nepoata care locuieşte în gospodăria mătuşii ei. Şi în cazul unui copil de peste 25 de ani care trăieşte în gospodăria părinţilor săi se poate vorbi de o comunitate gospodărească.

În cazul existenţei unei comunităţi gospodăreşti cu rude de sânge sau prin alianţă se porneşte de la premiza că persoana care are nevoie de asistenţă este susţinută financiar de rudele sale, dacă aceste rude dispun de un venit şi o avere corespunzătoare. Drept susţinere financiară poate fi considerată inclusiv masa şi casa oferită gratuit persoanelor care necesită asistenţă. Dacă această premiză este incorectă, puteţi proba acest lucru cu documente doveditoare. Dacă fiecare persoană se gospodăreşte din propriile mijloce financiare şi membrii comunităţii nu se gospodăresc în comun, atunci nu se poate vorbi de o comunitate gospodărească.

Dacă premiza existenţei unei comunităţi gospodăreşti nu este contrazisă, atunci se calculează prestaţiile pentru persoana care necesită asistenţă. La luarea în calcul a veniturilor se aplică alte principii decât în cazul comunităţii de necesitate. Pentru comunităţile gospodăreşti, venitul rudei care suţine financiar persoana aflată în nevoie este mai întâi ajustat cf. principiilor emise de SGB II (Cod Social II) (v. punctul 7). Din acest venit ajustat se scade dublul necesarului reglementat plus cota-parte care revine persoanei respective la chelltuielile pentru chirie şi încălzire. Din restul de ve-nit, jumătate se ia în calcul ca venit propriu pentru acoperirea necesarului beneficiarului de prestaţii. Temeiul juridic pentru această modalitate de calcul este § 1 par. 2 din Regulamentul privind alocaţia de şomaj II/ajutorul social.

Exemplu de modalitate de calcul: Doamna M. locuieşte la mătuşa X. Mătuşa primeşte din străinătate o pensie pentru limita de vârstă de 1.430 Euro net; chiria este de 400 Euro.

Venitul ajustat al mătuşii X.(după scăderea primei unice de asigurare) 1.400 Euro minus dublul necesarului reglementat de 374 Euro 748 Eurominus ½ din chirie 200 EuroRestul de venit 452 EuroDin aceştia, 50%, respectiv 226 Euro, sunt consideraţi ca reprezentând venit propriu al doamnei M.

29

Page 14: Somaj in Germania

3.3 Comunitatea rezidenţială Comunitatea rezidenţială „clasică“ este formată, de pildă, din tineri care îşi împart o locuinţă, fie-care dintre ei gospodărindu-se însă singur. În acest caz nu este vorba nici de o comunitate de ne-cesitate, nici de o comunitate gospodărească. Prin urmare, veniturile şi averea celorlalte persoane din locuinţă nu sunt luate în considerare la calculul prestaţiilor cf. SGB II (Cod Social II).

Într-o comunitate rezidenţială fiecare individ care are nevoie de asistenţă este considerat ca repre-zentând o comunitate de necesitate proprie, având prin urmare dreptul la acoperirea necesarului reglementat şi la ajutorul pentru chirie în limite rezonabile.

Dacă într-o comunitate rezidenţială locuiesc numai 2 persoane apar deseori probleme, deoare-ce centrul de ocupare a forţei de muncă presupune existenţa unei comunităţi de responsabilitate şi garanţie reciprocă. În acest caz, trebuie să contestaţi această presupunere. În astfel de cazuri, adresaţi-vă unui centru de consiliere.

4. Prestaţii pentru asigurarea subzistenţeiPrestaţiile pentru asigurarea subzistenţei sunt reprezentate de:

Alocaţia pentru şomaj II Ajutorul socialpentru persoane capabile de muncă pentru persoane care nu sunt capabile de muncăcare au nevoie de asistenţă care locuiesc împreună cu rude capabile de muncă(Capabilă de muncă este considerată într-o comunitate de necesitate şi cărora nu li se aplicăpersoana care poate lucra minimum nici una din prevederile de excludere de la dreptul detrei ore în condiţiile generale de pe a beneficia de prestaţii.piaţa muncii, vezi şi punctul 2.1.2)

Capabili de muncă, în sensul legii, se consideră, deasemenea: • copiii începând cu vârsta de 15 ani, chiar dacă mai merg la şcoală• persoane care au în îngrijire copii sub 3 ani sau rude (reiese din prevederile § 10 par. 1 nr. 3 şi 4 SGB II – Cod Social II),• persoane aflate în concediu medical, care sunt doar pe o perioadă limitată incapabile de muncă.

De ajutor social pot beneficia, de pildă: • copiii din cadrul unei comunităţi de necesitate care nu au implinit încă 15 ani, deoarece, potrivit legii, aceştia nu sunt consideraţi ca fiind capabili de muncă • membrii comunităţii de necesitate care nu sunt capabili de muncă şi au nevoie de asistenţă, a căror incapacitate de muncă nu este provizorie, dar nici totală (de ex. persoa- nele care primesc pensie de invaliditate pe durată limitată cf. SGB VI – Cod Social VI). Persoanele cu incapacitate totală de muncă pot beneficia de prestaţiile pentru „Acoperi- rea nevoilor de bază pentru persoane în vârstă şi incapabile de muncă“ cf. capitolului 4 SGB XII (Cod Social XII). Aceste cazuri ţin de competenţa Oficiului pentru Probleme Soziale (Sozialamt)• copiii sub 18 ani incapabili de muncă pe termen lung care trăiesc în comunitatea de ne- cesitate; începând de la vârsta de 18 ani aceştia pot beneficia de prestaţiile pentru acope- rirea nevoilor de bază cf. capitolului 4 SGB XII (Cod Social XII)• eventual cetăţenii străini care nu deţin un permis de muncă (de ex. soţul/soţia sau copiii unei persoane care are dreptul să beneficieze de ALG II - alocaţia pentru şomaj II), însă numai în măsura în care nu cad sub incidenţa prevederilor de excludere de la dreptul de a beneficia de prestaţii.

31

Page 15: Somaj in Germania

Prestaţiile pentru asigurarea subzistenţei constau din: 1. necesarul reglementat 2. evtl. ajutor pentru nevoi suplimentare3. necesarul pentru locuinţă şi încălzire4. evtl. ajutor pentru nevoi unice, acordate sub formă de alocaţie complementară5. evtl. împrumuturi pentru nevoi imperioase6. evtl. prestaţii pentru necesităţi în domeniul educaţiei şi participării sociale

Deasemenea pentru acoperirea nevoilor de bază sunt prevăzute următoarele prestaţii:

• contribuţiile la asigurarea publică de sănătate şi de îngrijire pe termen lung, dacă nu există dreptul la o asigurare familială pentru beneficiarii de prestaţii cf. SGB II (Cod Social II) şi respectivii nu sunt asiguraţi la o casă privată de sănătate• pentru persoanele pentru care există obligativitatea asigurării la o casă privată de sănătate, contribuţiile până la nivelul a 50% din prima de asigurare cf. tarifului de bază al casei private de asigurări de sănătate trebuiesc acoperite de către centrul de ocupare a forţei de muncă (decizia Tribunalului social Federal din 18.01.2011, B 4 AS 108/10 R, Ordonanţa Agenţiei Federale pentru Muncă din 27.1.2011) • contribuţiile la asigurarea de sănătate voluntară pentru beneficiarii de alocaţie de şomaj II şi de ajutor social care nu sunt asiguraţi în mod obligatoriu în sistemul case- lor publice de sănătate şi care nu au dreptul de a beneficia de asigurare familială. Dacă nevoia de asistenţă rezultă numai din incapacitatea de a plăti aceste contribuţii, atunci centrul de ocupare a forţei de muncă va prelua plata integrală a primei de asigurare.

Menţiune: În mod normal, în cazul persoanelor care beneficiază de ajutor social, centrul de ocupare a forţei de muncă nu preia plata contribuţiilor la asigurările publice de sănătate, deoarece aceste persoane nu sunt asigurate în mod obligatoriu în sistemul public de sănătate, ci, de regulă, beneficiază de o asigurare familială. Dacă aveţi probleme privitoare la asigurarea dvs. de sănătate, adresaţi-vă unui centru de consiliere competent.

4.1 Necesarul reglementat (§§ 20, 23, 77 par. 4 SGB II)Necesarul reglementat reprezintă o sumă fixă, care este ajustată la 1 ianuarie al fiecărui an. Necesarul reglementat este gândit pentru a acoperi nevoile de subzistenţă curente, de ex.: ali-mente şi băuturi, bunuri gospodăreşti, îmbrăcăminte, articole de îngrijire corporală, aprovizi-onarea cu energie fără cotele-parte pentru încălzire şi apă caldă, telefon, cheltuieli de transport, necesităţi de ordin cultural, costuri pentru reţete medicale şi multe altele. Valoarea necesarului reglementat se stabileşte în funcţie de vârstă şi de componenţa comunităţii de necesitate.

33

Page 16: Somaj in Germania

Categorii de necesar reglementat la data de 01.01.2012

Categoria de necesar Persoanele eligibile Valoarea reglementat

Categoria 1 • persoane care locuiesc singure 374 Euro • persoane care îşi cresc singure copiii • persoane care au un partener de viaţă minor

Categoria 2 • soţi sau parteneri de viaţă, care locuiesc şi 337 Euro se gospodăresc împreună, dacă ambii sunt majori

Categoria 3 • alţi membri capabili de muncă ai comunităţii 299 Euro de necesitate (copii între 18-24 ani) • persoane sub 25 de ani care se mută în altă locuinţă fără aprobarea centrului de ocupare a forţei de muncă

Categoria 4 • alţi membri capabili de muncă ai comunităţii 287 Euro de necesitate (copii între 14-17 ani)

Categoria 5 • copii între 6-13 ani 251 Euro

Categoria 6 • copii între 0-5 ani 219 Euro

4.2 Necesităţi suplimentare (§ 21 SGB II)În anumite situaţii de viaţă apar, conform legii, necesităţi suplimentare, care sunt acoperite prin aşa-numitele ajutoare pentru nevoi suplimentare: sarcină, familii monoparentale, regim dietetic costisitor din motive medicale, handicap, necesităţi individuale imperioase, regulate, nelegate de o situaţie unică, precum şi aprovizionarea descentralizată cu apă caldă.

Puteţi solicita acordarea mai multor ajutoare pentru nevoi speciale în paralel, însă suma acestor ajutoare pentru sarcină, familii monoparentale, regim dietetic costisitor pe baza unei recomandări medicale şi handicap nu poate depăşi valoarea necesarului reglementat care vi se cuvine (§ 21 Abs. 8 SGB II - § 21 par. 8 Cod Social II)Ajutor pentru necesităţi suplimentare pentru gravide (§ 21 par. 2 SGB II)

Începând din cea de-a 13-a săptămână de sarcină şi pînă la naştere beneficiaţi de un ajutor în valoare de 17% din prestaţia regulată.

Necesarul Ajutorul pentru reglementat necesităţi suplimentare

Femei singure 374 Euro 63,58 Euro

Femei care trăiesc în parteneriat 337 Euro 57,29 Euro

Femei între 18-24 de anicare locuiesc la părinţi 299 Euro 50,83 Euro

Femei sub 18 ani care 287 Euro 48,79 Eurolocuiesc la părinţi

35

Page 17: Somaj in Germania

Ajutor pentru necesităţi suplimentare pentru familii monoparentale (§ 21 par. 3 SGB II)

Puteţi beneficia de această prestaţie dacă locuiţi împreună cu copii minori, fără partener de viaţă, ocupându-vă singur/ă de îngrijirea şi educaţia lor. Condiţia esenţială este să îngrijiţi într-adevăr singur/ă copilul sau copiii. Nu ese necesar să deţineţi custodia parentală. Puteţi beneficia de acest ajutor chiar dacă copilul merge la creşă sau grădiniţă. Dacă trăiţi separat de celălalt părinte, însă vă ocupaţi în mod regulat şi echitabil alternativ de copil, aveţi amândoi dreptul de a beneficia de câte o jumătate din valoarea ajutorului (model alternant). Dacă în gospodăria respectivă mai locuieşte un alt adult care se ocupă şi el de copii, nu se mai poate vorbi de o familie monoparentală şi în acest caz nu puteţi beneficia de ajutorul respectiv.

Valoarea ajutorului pentru Cuantum nevoi speciale în procente1 copil sub 7 ani 36 % 134,64 Euro1 copil peste 7 ani 12 % 44,88 Euro2 copii, de 16 resp. 17 ani 24% 89,76 Euro2 copii sub 16 ani 36% 134,64 Euro3 copii sub 18 ani 36% 134,64 Euro4 copii sub 18 ani 48% 179,52 Euro de la 5 copii sub 18 ani max. 60% 224,40 Euro

Ajutor pentru regim dietetic costisitor din motive medicale (§ 21 par. 5 SGB II)

Trebuie să prezentaţi un certificat medical în care să fie precizată boala de care suferiţi şi dieta necesară. În anumite cazuri poate fi indicat să vă adresaţi Oficiului pentru Protecţia Sănătăţii (Gesundheitsamt). La stabilirea cuantumului ajutorului, centrul de ocupare a forţei de muncă se orientează după recomandările Asociaţiei Germane pentru Protecţia Socială în domeniul public şi privat (Deutscher Verein). La nevoie, adresaţi-vă unui centru de consiliere. De regulă, ajutorul pentru regim dietetic costisitor nu se acordă în cazul unor boli în care se recomandă o dietă bazată pe alimente integrale, cum ar fi diabetul sau hipertensiunea.

Ajutor pentru persoane cu handicap (§ 21 par. 4 SGB II)

Persoanele cu handicap capabile de muncă au dreptul la un ajutor pentru nevoi speciale în va-loare de 35%, dacă beneficiază într-adevăr din partea unor instituţii publice de prestaţii pentru participarea la viaţa profesională sau ajutor pentru integrare.

Persoanele cu handicap care depăşesc vârsta de 15 ani, care nu sunt capabile de muncă şi care beneficiază de ajutor social pot deasemenea primi ajutorul pentru nevoi speciale, dacă beneficiază într-adevăr de ajutor pentru integrare în vederea şcolarizării sau formării profesionale, cf. SGB XII (Cod Social XII).

Ajutor pentru nevoi speciale pentru persoane care nu sunt capabile de muncă, cu litera G, aG (§ 23 par. 2-4 SGB II)

Condiţia de acordare a ajutorului în valoare de 17% pentru persoanele care nu sunt capabile de muncă este să aibă statutul de handicapat grav cu handicap locomotor (litera G – Gehbehinde-rung) sau cu handicap locomotor special (litera aG - außergewöhnliche Gehbehinderung). Pen-tru atestarea handicapului sunt necesare documente doveditoare, de exemplu legitimaţia specială pentru persoanele cu handicap grav. Având însă în vedere faptul că eliberarea unei legitimaţii speciale pentru persoanele cu handicap grav durează de obicei foarte mult, este suficient decizia de constatare eliberată de Oficiul pentru Probleme Sociale Speciale (Versorgungsamt).

37

Page 18: Somaj in Germania

Ajutorul pentru necesităţi individuale imperioase, regulate, speciale, nelegate de o situaţie unică (§ 21 par. 6 SGB II)

Nu este vorba de o necesitate tipică, regulată, ci trebuie să existe o nevoie cu totul specială care nu poate fi acoperită din necesarul reglementat şi nici prin realizarea unor economii sau din averea sau cadourile în bani ale unor terţe persoane, de ex. membrii de familie.

Conform normelor de aplicare ale Agenţiei Federale pentru Muncă, următoarele cheltuieli pot fi recunoscute, printre altele, ca reprezentând sarcini excesive, regulate:

• articole de igienă şi îngriire corporală necesare în mod regulat din motive medicale, de ex., în cazul persoanelor care suferă de SIDA sau neurodermită. • personal pentru curăţenie şi ajutor în gospodărie pentru persoane aflate în scaun cu rotile care nu pot efectua singure anumite activităţi gospodăreşti şi nu primesc ajutor din partea altor persoane.• costuri legate de exercitarea dreptului de vizitare a copiilor, respectiv cheltuielile regulate de transport şi cazare în astfel de cazuri

Această enumerare nu este exhaustivă. Aceste prestaţii se acordă numai dacă, în caz contrar, ar exista pericolul unor deficienţe grave în acoperirea necesităţilor de bază. În cazul acumulării mai multor nevoi speciale, se impune o mai bună gospodărire a cuantumului pentru necesarul reglementat. Astfel, următoarele cheltuieli vor fi acoperite din cuantumul pentru necesarul re-glementat şi nu din această categorie de ajutoare pentru nevoi speciale:

• taxa de cabinet • prima suplimentară la asigurarea publică de sănătate• îmbrăcăminte şi încălţăminte pentru măsuri excepţionale (foarte mici sau foarte mari)• îmbrăcăminte pentru copiii aflaţi în perioada de creştere

Ajutor pentru aprovizionarea descentralizată cu apă caldă (§ 21 par. 7 SGB II)

Începând cu data de 01.01.2011, costurile pentru apă caldă sunt recunoscute drept costuri pen-tru locuinţă şi sunt preluate de centrul de ocupare a forţei de muncă. În cazul gospodăriilor în care aprovizionarea cu apă caldă se face descentralizat, cu curent electric sau gaz, fiecare membru al gospodăriei are dreptul la un ajutor pentru nevoi speciale reprezentând o cotă-parte procentuală din necesarul reglementat, în cazul în care nu este vorba de o nevoie individuală specială sau dacă o parte din necesarul respectiv – aflat în limite rezonabile – nu a fost deja luat în considerare la calculul costurilor pentru locuinţă:

Necesarul reglementat Valoarea ajutorului pentru Cuantum nevoi speciale în procente374 Euro 2,3 8,60 Euro337 Euro 2,3 7,75 Euro299 Euro 2,3 6,88 Euro287 Euro 1,4 4,02 Euro251 Euro 1,2 3,01 Euro219 Euro 0,8 1,75 Euro

Introducerea acestei categorii de ajutor pentru nevoi speciale începând cu data de 01.01.2011 şi faptul că costurile pentru încălzirea apei nu se mai regăsesc în cuantumul pentru necesarul reglementat înseamnă pentru gospodăriile aprovizionate cu apă caldă în mod centralizat (deci unde apa caldă vine „din perete“), că aşa-numitul cuantum unic pentru apă caldă (respectiv costurile propriu-zise pentru încălzirea apei calde, conform facturii de întreţinere) nu se mai scade din costurile pentru locuinţă.

39

Page 19: Somaj in Germania

4.3 Necesarul pentru locuinţă şi încălzire (§§ 22, 22a, 22b SGB II)De regulă, pe lângă cheltuielile de subzistenţă, lunar trebuiesc acoperite şi costurile pentru chirie sau locuinţă. În cadrul asigurării necesităţilor de bază pentru solicitanţii de locuri de muncă, centrul de ocup-are a forţei de muncă preia costurile pentru locuinţă şi încălzire pentru membrii comunităţii de necesitate, însă numai dacă aceste cheltuieli se încadrează în limite rezonabile. Ajutorul pentru locuinţă acoperă şi cheltuielile de regularizare din factura de întreţinere.

Majoritatea beneficiarilor de prestaţii din Berlin locuieşte cu chirie. De aceea, în continuare ne vom referi la aceste cazuri. Pentru persoanele care au locuinţe proprietate personală există foarte multe reglementări speciale pe care nu le putem trata aici. Dacă aveţi întrebări referitoare la rezonabilitatea unei locuinţe pro-prietate personală, vă rugăm să vă adresaţi unuia dintre centrele de consiliere.

Observaţie preliminară:

• Acordarea de ajutoare pentru locuinţă şi căldură ţine de competenţa autorităţilor locale. De aceea, între diversele instituţii şi autorităţi există diferenţe de abordare şi diferenţe la stabilirea rezonabilităţii. În cele ce urmează ne vom referi la metodologia aplicată la Berlin.• La baza metodologiei aplicate la Berlin se află AV-Wohnen (Ausführungsvorschriften der Senatsverwaltung für Integration, Arbeit und Soziales zur Gewährung von Leistungen gemäß § 22 SGB II und §§ 29 und 34 SGB XII – Normele metodologice de aplicare elaborate de Senatul pentru Integrare, Muncă şi Probleme Sociale cu referire la acordarea de prestaţii cf. § 22 Cod Social II şi §§ 29 şi 34 Cod Social XII – în versiunea valabilă la data de 10.02.2009.) Textul legislativ respectiv poate fi accesat pe site-ul Senatului pentru Probleme Sociale: http://www.berlin.de/sen/ias/, introducând apoi la „Căutare“: AV-Wohnen.• Trebuie menţionat că normele metodologice respective (AV-Wohnen) au fost declarate de către Tribunalul Social Federal cu referire la criteriile de evaluare a rezonabilităţii ca fiind inadminisibile, deoarece la baza acestor criterii de evaluare nu se află o concepţie concludentă (Hotărârile din 19.10.2010 – B 14 AS 50/10 R und B 14 AS 2/10 R). Cu toate acestea, normele respective sunt aplicate în continuare de către centrele de ocupare a forţei de muncă. Din acest motiv vom face în continuare referire la ele. Însă dacă centrul de ocupare a forţei de muncă nu mai este dispus să preia integral costurile pentru locuinţă, în anumite cazuri introducerea unei acţiuni la Tribunalul Social poate fi încununată de succes, având în vedere că instanţa ar putea aplica alte criterii de evaluare a rezonabilităţii.În categoria costurilor pentru locuinţă intră:

• chiria de bază, cheltuieli de întreţinere fără căldură (cum ar fi de ex. taxele pentru furnizarea apei şi pentru serviciile de salubritate) şi costurile pentru încălzire, deci chiria caldă brută. Dacă aveţi încălzire cu sobe, se ia în calcul şi combustibilul necesar, cum ar fi lemne sau cărbuni.• costurile pentru conexiunea la cablu, dacă acesta este parte constitutivă a contractului de închiriere • lucrări de renovare/înfrumuseţare a locuinţei pe perioada de derulare a contractului de închirie- re precum şi lucrările de renovare la părăsirea locuinţei, dacă proprietarul formuleză o solicitare justificată în acest sens (în acest caz luaţi legătura cu centrul de ocupare a forţei de muncă!)• lucrări de renovare a locuinţei în care urmează să vă mutaţi (după aprobarea prealabilă a centrului de ocupare a forţei de muncă!)• costuri de cazare pentru persoanele fără adăpost (taxă de utilizare a dotărilor, costuri pentru pensiune, etc.)• costurile de regularizare rezultate din factura anuală pentru întreţinere şi căldură, în măsura în care aceste facturi au la bază un consum aflat în limite rezonabile. Atenţie: Dacă în factura de re- gularizare apare un sold pozitiv, trebuie să informaţi centrul de ocupare a forţei de muncă asupra acestui fapt. În luna următoare contravaloarea acestui sold va fi scăzută din suma care vă este acordată pentru a acoperi costurile pentru locuinţă, prin urmare veţi primi mai puţini bani. Dacă în factura de regularizare apare un sold negativ rezultat în urma unui consum excesiv cauzat din vina dvs., centrul de ocupare a forţei de muncă va prelua într-o primă fază aceste osturi, însă vă va solicita apoi să vă reduceţi consumul de energie – şi vă va informa că, pe viitor,nu va mai acoperi astfel de costuri ridicate rezultate în urma unui consum exagerat de energie.

41

Page 20: Somaj in Germania

Începând cu 01.01.2011 sunt considerate drept costuri pentru locuinţă şi costurile pentru apă caldă. Pentru detalii, vezi la punctul 4.2 - Ajutor pentru aprovizionarea descentralizată cu apă caldă

Ce se înţelege prin costuri rezonabile pentru locuinţă?

Limite maxime pentru chirie caldă brută aflată în limite rezonabile la Berlin Gospodărie de 1 persoană 378 EuroGospodărie de 2 persoane 444 EuroGospodărie de 3 persoane 542 EuroGospodărie de 4 persoane 619 EuroGospodărie de 5 persoane 705 Euro

(pentru fiecare persoană în plus se adaugă 50 Euro)

Dacă locuinţa nu corespunde criteriilor de rezonabilitate

atunci centrul de ocupare a forţei de muncă emite o „somaţie pentru scăderea costurilor“. De regulă, aceasta presupune că costurile pentru locuinţă vor mai fi acoperite integral doar pentru următoarele 6 luni. În continuire cuantumul pentru chirie va fi redus până la limita maximă prevăzută de criteriile de rezonabilitate, de ex., în cazul unei persoane singure, în lipsa unor motive speciale, centrul de ocupare a forţei de muncă va mai prelua doar 378 Euro pentru chirie.

Dacă aţi primit o somaţie pentru scăderea costurilor, vă recomandăm să vă adresaţi neîntârziat unui centru de consiliere. Există situaţii de excepţie care pot justifica păstrarea actualei locuinţe. Excepţia se aplică şi dacă, în pofida eforturilor intense, nu aţi reuşit să găsiţi o locuinţă care să corespundă criteriilor rezonabilităţii. În acest caz trebuie să atestaţi eforturile pe care le-aţi întreprins. În acest scop este recomandabil să vă notaţi toate adresele şi persoanele cu care aţi luat legătura şi să păstraţi toate documentele doveditoare.

Dacă doriţi sau sunteţi obligat să vă mutaţi

Înainte de mutare este important să vă adresaţi centrului de ocupare a forţei de muncă, să explicaţi motivele care vă determină să vă mutaţi şi să faceţi o cerere pentru preluarea costuri-lor pentru mutare, garanţie şi chiria caldă brută. Dacă vă mutaţi fără a fi fost garantată prelu-area costurilor, veţi primi pentru noua locuinţă doar un cuantum pentru chirie echivalent cu chiria caldă brută pe care aţi plătit-o în vechea locuinţă, şi trebuie să suportaţi singur costurile pentru garanţie şi mutare. Practica centrelor de ocupare a forţei de muncă (din Berlin) este că, în asemenea cazuri, nu sunt preluate nici cheltuielile de regularizare a facturilor de întreţinere. Această practică este controversată din punct de vedere juridic. În astfel de cazuri, puteţi inten-ta acţiune la Tribunalul Social – decizia finală poate diferi de la un judecător la celălalt.

Important: Înainte de a semna contractul de închiriere solicitaţi de la centrul de ocupare a forţei de muncă garantarea preluării cheltuielilor!Pentru aceasta, aveţi nevoie de la viitorul proprietar de o ofertă detaliată privind locuinţa, care să cuprindă chiria de bază, costurile de întreţinere (fără căldură), şi costurile pentru încălzire, precum şi cuantumul unei eventuale garanţii.

43

Page 21: Somaj in Germania

Centrul de ocupare a forţei de muncă va aproba mutarea doar dacă consideră această mutare ca fiind „necesară“.Mutarea poate fi considerată necesară, de pildă, în următoarele cazuri:• centrul de ocupare a forţei de muncă solicită schimbarea locuinţei, respectiv scăderea costuri- lor pentru locuinţă, deoarece chiria este prea mare• despărţirea de partenerul de viaţă • locuinţa este atacată de mucegai, ceea ce are efecte negative asupra sănătăţii dvs. (este necesar un atestat de la Oficiul pentru Protecţia Sănătăţii – Gesundheitsamt, precum şi dovada că aţi solicitat în scris proprietarului să ia măsuri pentru înlăturarea deficienţei)• locuinţa este prea mică, deoarece comunitatea de necesitate devine mai mare, de ex. prin mutarea unui copil sau unui partener de viaţă în locuinţă, sau prin naşterea unui copil.• motive legate de faptul că aţi găsit un loc de muncă

Dacă mutarea este necesară, aveţi de regulă dreptul să beneficiaţi de preluarea costurilor pentru mutare şi, eventual, de acordarea unui împrumut pentru achitarea garanţiei. Acţiunea de mutare trebuie să aibă loc în mod predominant prin forţe proprii. Dacă, din motive de sănătate sau din alte motive, nu sunteţi apt de acest lucru, centrul de ocupare a forţei de muncă poate eventual prelua costurile pentru o firmă de transport de mobilier. În caz de nevoie, apelaţi la serviciile de consiliere!

Pentru persoanele fără locuinţă sau care sunt ameninţate cu pierderea locuinţei, cuantumurile orien-tative pot fi eventual depăşite la închirierea unei noi locuinţe cu până la 10%, dacă aceasta este singura posibilitate de a pune capăt statutului de persoană fără locuinţă sau de a evita ajungerea într-o astfel de situaţie.Reglementări speciale pentru persoanele sub 25 de ani

În mod normal, tinerii majori sub 25 de ani care beneficiază de prestaţii cf. SGB II (Cod Social II) tre-buie să locuiască împreună cu părinţii. În cazul în care se mută fără aprobare, părăsind astfel pentru prima oară comunitatea de necesitate, acordarea costurilor pentru locuinţă va fi sistată, iar tinerii nu vor putea beneficia de ajutorul pentru dotarea iniţială a locuinţei.Există şi excepţii de la aceste cazuri, de exemplu dacă:• tânărul major a găsit un loc de muncă şi poate trăi pe viitor fără a mai accesa prestaţiile cf. SGB II (Cod Social II)• relaţiile dintre părinţi şi copil sunt grav compromise• tânărul major găseşte un loc de muncă sau de formare profesională într-o altă localitate• tânărul major se căsătoreşte.Există şi alte motive posibile. În cazuri problematice, adresaţi-vă unui centru de consiliere pe probleme sociale sau solicitaţi consiliere şi sprijin la Oficiul de protecţie a tineretului/Oficiul pentru probleme sociale – Secţia Locuinţe Sociale (Jugendamt/Sozialamt – Soziale Wohnhilfe) din cadrul primăriei de circumscripţie. SubchiriaDacă solicitaţi centrului de ocupare a forţei de muncă preluarea costurilor pentru mutarea într-o locuinţă în calitate de subchiriaş, centrul de ocupare a forţei de muncă poate condiţiona garantarea preluării costurilor de prezentarea aprobării proprietarului pentru subînchiriere. În general, centrul de ocupare a forţei de muncă aprobă preluarea costurilor pentru acoperirea subchiriei, dacă acestea se înscriu în limite rezonabile. Subchiria trebuie să se afle în raport rezonabil faţă de cuantumul total al chiriei pentru locuinţa respectivă. Restanţele la plata chirieiRestanţele acumulate la plata chiriei pot fi preluate de centrul de ocupare a forţei de muncă, cu titlu de împrumut, în următoarele condiţii:• dacă preluarea restanţelor pentru plata chiriei permite rămânerea în spaţiul respectiv• dacă cuantumul chiriei se înscrie în limite rezonabile• dacă preluarea datoriilor este justificată• dacă respectivul beneficiază deja de ajutor pentru locuinţă şi căldură, respectiv este îndreptăţit, de principiu, să beneficieze de preluarea restanţelor pentru chirie.

45

Page 22: Somaj in Germania

Într-o primă fază se verifică dacă nu vă puteţi achita datoriile singur, de ex. din economiile realizate.

Decizia în acest sens se ia de la caz la caz. Practica diveselor centre de ocupare a forţei de muncă din Berlin referitor la preluarea restanţelor la plata chiriei este foarte diferită.

Dacă aţi primit de la proprietar o somaţie privind achitarea chiriei restante sau dacă contractul de închiriere a locuinţei fost reziliat fără preaviz din acest motiv, adresaţi-vă neîntârziat unui centru de consiliere! La Berlin, această problemă ţine inclusiv de competenţa secţiilor pentru locuinţe sociale din cadrul Oficiilor pentru probleme sociale (Soziale Wohnhilfe). Observaţie: Proprietarul nu este obligat să vă trimită o somaţie înainte de rezilierea fără preaviz a contrac-tului de închiriere.

Dacă nu beneficiaţi de prestaţii din partea centrului de ocupare a forţei de muncă, de ex. de-oarece dispuneţi de venituri suficiente din muncă, însă cu toate acestea aţi acumulat restanţe la chirie, puteţi depune o cerere în acest sens la Oficiul pentru probleme sociale (Sozialamt).

De multe ori se întâmplă ca restanţele la chirie să fi fost acumulate datorită duratei lungi de pro-cesare a cererilor de acordare a prestaţiilor de către centrul de ocupare a forţei de muncă, de ex. după o mutare. În aceste cazuri nu putem vorbi de restanţe la plata chiriei în sensul legii, ci de costurile regulate pentru locuinţă. Centrul de ocupare a forţei de muncă este obligat să aprobe preluarea retroactivă a acestor costuri, fără ca dvs. să trebuiască să încheiaţi pentru aceasta un contract de împrumut. Restanţe la plata facturilor pentru furnizarea de energie

O situaţie critică similară cu acumularea restanţelor la plata chiriei poate apărea în cazul unor restanţe la plata facturilor pentru furnizarea de energie, ceea ce poate avea dept urmare sistarea furnizării de energie, de ex. pentru încălzirea cu gaz sau pentru curentul electric. Şi în acest caz trebuie să încercaţi mai întâi să evitaţi sistarea furnizării de energie prin mijloace proprii, de ex. convenind cu furnizorul de energie achitarea în rate a restanţelor. În cazul în care furnizarea de energie a fost deja sistată şi restanţele se ridică la o sumă foarte mare, centrul de ocupare a forţei de muncă vă poate solicita să încheiaţi un nou contract cu un alt furnizor de energie.

4.4 Ajutoare unice acordate ca subvenţie (§ 24 par. 3 SGB II)În mod normal, toate necesităţile trebuie acoperite din prestaţiile regulate aprobate de centrul de ocupare a forţei de muncă. Potrivit legii, există însă 3 situaţii de viaţă care justifică acordarea de prestaţii suplimentare.

Pentru acordarea acestor prestaţii se va face o cerere separată.

Ajutoarele unice sunt acordate de către autorităţile locale care aplică fiecare reglementări prop-rii în acest domeniu. Prin urmare, informaţiile de mai jos se referă la landul Berlin. Sursa este Circulara I nr. 05/2011 a Senatului pentru probleme sociale (Rundschreiben I Nr. 05/2011 der Senatsverwaltung für Soziales) în versiunea actuală din 5 mai 2011. Textul circularei poate fi accesat pe site-ul Senatului pentru probleme sociale, la adresa http://www.berlin.de/sen/sozi-ales/sicherung/sozialhilfe, mergând apoi pe linkul „Berliner Sozialrecht“.

47

Page 23: Somaj in Germania

1. Dotarea iniţială pentru locuinţă cu mobilă şi bunuri gospodăreşti:

Ajutorul pentru dotare iniţială poate fi acordat, de exemplu în cazul separării de partener, în cazuri de necesitate după un incendiu, când o persoană care are nevoie de asistenţă este eliberată din detenţie şi are nevoie de o locuinţă şi de dotare nouă, şi bineînţeles, atunci când o persoană se mută pentru prima dată într-o locuinţă proprie, de pildă, în cazul tinerilor adulţi care părăsesc casa părintească (după ce au primit în prealabil aprobare de la centrul de ocupare a forţei de muncă!). Este însă posibil să beneficiaţi de ajutor pentru dotare iniţială (parţială) şi în cazul în care sunteţi obligat să vă mutaţi din cauza unui cuantum nerezonabil al chiriei, iar, în urma mutatului, anumite piese de mobilier devin inutilizabile (potrivit deciziei Tribunalului Social Federal din 01.07.2009 – B 4 AS 77/08 R), ca şi în cazul mutării într-o locuinţă mai mare considerată a corespunde criteriilor de rezonabilitate, dacă mutarea a fost aprobată. Fiecare obiect necesar va face obiectul unei cereri separate (întocmiţi deci o listă), pentru care primiţi o alocaţie complementară. Centrul de ocupare a forţei de muncă vă poate însă obliga să achiziţionaţi mobilier uzat din depozitul de mobilă.

Dacă vi se strică maşina de spălat sau frigiderul nu puteţi beneficia, din păcate, de ajutor complementar pentru achiziţionarea unui aparat nou. În acest caz nu este vorba de dotare iniţială, ci de o aşa-numită „înlocuire“. În acest caz puteţi primi doar un împrumut, vezi punctul 4.5.2. Dotarea iniţială pentru îmbrăcăminte şi dotările iniţiale pentru sarcină şi naştere

Ajutorul pentru dotarea iniţială pentru îmbrăcăminte poate fi acordat după un incendiu petrecut în locuinţă sau, de ex. în cazul în care, brusc, persoana respectivă câştigă sau pierde foarte mult la greu-tate. La Berlin, aceste ajutoare se acordă sub forma unei sume pauşale. La cât se ridică aceasta puteţi afla consultând Circulara mai sus-menţionată.

Şi ajutoarele pentru dotarea iniţială pentru sarcină şi naştere se acordă la Berlin sub forma unor sume pauşale: • pentru îmbrăcămintea de sarcină 142 Euro• pentru dotarea iniţială a bebeluşului 311 Euro• pentru cărucior copii cu saltea 100 Euro, pat copii cu saltea 100 Euro şi scaun înalt pentru copii 15 Euro

3. Purchase and repair of orthopaedic shoes, repair of therapeutic appliances and equipment and leasing of therapeutic appliances Acest tip de prestaţie specială a fost pentru prima dată introdusă în 2011. De aceea nu există încă norme metodologice de aplicare în legătură cu ea. Din reglementările legale în domeniu nu reiese ce anume se înţelege prin „aparatură şi instalaţii terapeutice“.

Atenţie! De ajutoarele unice pot beneficia şi persoanele care altfel nu sunt eligibile pentru acordarea de prestaţii pentru acoperirea nevoilor de bază pentru solicitanţii de locuri de muncă, care însă nu dispun de venituri sau avere suficiente pentru a putea acoperi nevoile respective. Aprobarea pentru acordarea acestor prestaţii se acordă în funcţie de veniturile persoanei respective în următoarele 7 luni.

4.5 Loans in the case of an irrefutable need (crisis loan) (§ 24 para. SGB II)După cum s-a menţionat deja la punctul 4.4, ajutorul pentru dotare iniţială nu poate fi acordat pentru înlocuirea unui obiect din gospodărie care s-a stricat. Dacă gospodăria este deja dotată cu un asemenea obiect, de ex. o maşină de spălat, achiziţionarea unei maşini de spălat noi trebuie acoperită din necesarul reglementat. În anumite cazuri există posibilitatea ca centrul de ocupare a forţei de muncă să vă acorde un împrumut. Pentru aceasta este necesară existenţa unei nevoi „imperioase“ (deci absolut necesare), şi deasemenea beneficiarul trebuie să nu beneficieze de economii din care ar putea să-şi acopere singur nevoia respectivă. Începând cu luna următoare acordării împrumutului, pentru retrocedarea acestuia vor fi scăzuţi lunar 10% din cuantumul necesarului reglementat. Prin urmare, până la retrocedarea integrală a împrumutului, veţi primi un cuantum al necesarului reglementat diminuat cu 10%.

49

Page 24: Somaj in Germania

5. Necesităţi în domeniul educaţiei şi participării sociale (§ 28urm. SGB II) Începând cu data de 01.01.2011, centrul de ocupare a forţei de muncă poate aproba pentru copii, tineri şi adulţi tineri acordarea, pe lâng necesarul reglementat, de prestaţii complementare în domeniul educaţiei şi participării sociale. Necesităţile în domeniul educaţiei (detaliate mai jos la nr. 1-5) pot fi acordate elevi-lor sub 25 de ani dacă urmează cursurile unei şcoli generale sau ale unei şcoli profesionale şi nu primesc o indemnizaţie de formare profesională. Prestaţiile pentru necesităţi în domeniul participării sociale pen-tru domeniile cultură, sport şi timp liber (nr. 6) pot fi acordate numai copiilor şi tinerilor sub 18 ani.

În ce constă pachetul de asistenţă în domeniul educaţiei?

1.Excursii şcolare de una sau mai multe zile pe baza reglementărilor în domeniul educaţiei şcolare Aceste prevederi sunt valabile şi pentru copiii care merg la grădiniţă. Costurile pentru prestaţiile din acest pachet se preiau integral.

2. Rechizite şcolare pentru eleviPrestaţia constă în acest caz din acordarea unei sume pauşale de 70 Euro la 1 august şi 30 Euro la 1 februarie ale fiecărui an.

3. Cheltuieli de transport pentru elevi Dacă este necesar, se acordă alocaţie complementară pentru frecventarea cursurilor şcolii celei mai apro-piate de domiciliu – cu respectarea opţiunii elevului pentru tipul de şcoală respectiv - , cu condiţia însă ca şcoala să se afle la o distanţă minimă reglementată. Potrivit reglementărilor Senatului, în Berlin această distanţă este de 3 km. Deasemenea, potrivit reglementărilor Senatului, la Berlin şcoala cea mai apropiată de domiciliu este considerată a fi, de principiu, în sensul legii, şcoala pe care elevul o frecventează la ora actuală. Alocaţia complementară se calculează luând în considerare preţul unui abonament pe mijloacele de transport în comun pentru elevi din care se scade cota-parte pentru cheltuieli de transport conţinută în cuantumul necesarului reglementat.

4. Ajutor pentru învăţareNecesitatea acordării acestui ajutor trebuie confirmată de administraţia şcolii. Procedura este foarte problematică, deoarece şcolile se feresc să facă acest lucru, care dealtfel nici nu ţine de domeniul lor de activitate. Prin urmare, până la ora actuală nu este clar stabilit cum poate fi atestată existenţa acestei necesităţi. Acordarea acestui ajutor este considerată a fi necesară doar în cazul în care elevul se află în pericol de a nu putea promova clasa. 5. Participarea la masa de prânz comună pentru elevii şi copiii care urmează cursurile unei şcoli cu program prelungit sau care beneficiază de servicii de îngrijire a copiilor pe timpul zilei. Pentru fiecare zi se percepe o contribuţie personală de 1 Euro, iar pentru creşe şi grădiniţe precum şi pentru serviciile de îngriire a copiilor pe timpul zilei se percepe o contribuţie proprie pauşală de 20 Euro pe lună.

6. Costuri pentru participarea la viaţa socială şi culturală a comunităţii, în valoare de 10 Euro pe lună pentru copiii şi tinerii sub 18 ani. În această categorie intră cotizaţiile de membru pentru activităţi spor-tive, culturale sau de joacă, cum ar fi lecţii de muzică sau participarea la activităţi de timp liber pe pe-rioada vacanţei. Aceste prestaţii pot fi acordate în natură sau sub formă de servicii, vouchere sau plăţi directe către organizatorii activităţilor respective. Pentru acoperirea costurilor pentru rechizite şcolare şi a cheltuielilor de transport pentru elevi se acordă prestaţii în numerar.Atenţie! Cu excepţia ajutoarelor pentru rechizite şcolare (2), pentru toate celelalte tipuri de ajutoare tre-buie depusă o cerere la autorităţile competente! De prestaţiile în domeniul educaţiei şi participării sociale nu beneficiază numai persoanele eligibile pentru acordarea de prestaţii pentru acoperirea nevoilor de bază pentru solicitanţii de locuri de muncă, ci şi persoanele care beneficiază de alocaţii complementare pentru copii şi/sau ajutor pentru chirie, de ajutor social sau alocaţie de acoperire a nevoilor de bază cf. SGB XII (Cod Social XII), precum şi persoanele care beneficiază de prestaţii conform Legii privind prestaţiile sociale pentru solicitanţii de azil. La Berlin, cererile pentru acordarea de prestaţii în domeniul educaţiei şi participării sociale se depun la aceleaşi autorităţi unde au fost depuse şi cererile pentru celel-alte prestaţii.

51

Page 25: Somaj in Germania

6. Supliment: „Alocaţia complementară pentru copii“ (§ 6a BKGG – Legea federală privind alocaţia pentru copii)Dacă, în calitate de părinte/părinţi puteţi să vă acoperiţi necesarul de subzistenţă pentru dvs. personal, însă nu dispuneţi de suficiente mijloace materiale pentru a acoperi necesarul de subzistenţă al copiilor sub 25 de ani, necăsătoriţi, care locuiesc împreună cu dvs., puteţi solicita în anumite condiţii acor-darea unei alocaţii complementare pentru copii, de regulă în corelaţie cu ajutorul pentru chirie. Dacă aveţi dreptul să beneficiaţi de această prestaţie, sunteţi obligat să apelaţi în mod prioritar la ea. Aceasta înseamnă că nu veţi mai beneficia de prestaţii acordate de centrul de ocupare a forţei de muncă. Totuşi, în anumite cazuri, există un „drept de opţiune“, respectiv aveţi dreptul de a opta între prestaţiile acorda-te de centrul de ocupare a forţei de muncă şi alocaţia complementară pentru copii.

Reglementările concrete în această privinţă sunt foarte complicate. Deasemenea, în cazul în care faceţi uz de dreptul de opţiune şi vă decideţi pentru alocaţia complementară pentru copii aceasta poate în-semna că veţi beneficia de prestaţii în numerar mai reduse sau că veţi pierde anumite avantaje impor-tante pentru dvs. De aceea este recomandabil să apelaţi la o consiliere competentă!

În cele ce urmează câteva menţiuni generale:

Copiii trebuie să aibă dreptul la alocaţie pentru copii.

Dvs. trebuie să dispuneţi de un venit minim (brut!) în valoare de 600 de Euro pentru persoanele care îşi cresc singure copiii, respectiv de 900 Euro, pentru cupluri care locuiesc împreună.

Venitul dvs. nu trebuie să depăşească o anumită limită maximă. Prezentarea detaliată a modalităţii de calculare a acestei limite maxime ar depăşi însă cadrul acestei broşuri.

Odată cu acordarea alocaţiei complementare pentru copii şi, eventual, a ajutorului pentru chirie, nu mai aveţi statutul de persoană care are nevoie de asistenţă cf.SGB II (Cod Social) – cu anumite excepţii referitoare la dreptul de opţiune menţionat mai sus.

Contravaloarea alocaţiei complementare este de maximum 140 Euro pentru fiecare copil, în funcţie de venitul părintelui/părinţilor care este luat ca bază de calcul. Veniturile copilului, cum ar fi pensia alimentară sunt deasemenea luate în calcul ca venituri proprii - – excepţie făcând alocaţia pentru co-pii.

Cererea de acordare a alocaţiei complementare pentru copii se depune la autoritatea pentru alocaţii (Familienkasse).

Eligibilitatea în cazul cetăţenilor străini provenind din ţări-terţe: beneficiaţi de alocaţie pentru copii şi, prin urmare, puteţi beneficia, în cazul în care îndepliniţi şi celelalte condiţii necesare, şi de alocaţia complementară pentru copii dacă deţineţi un permis de stabilire sau un permis de şedere cu drept de muncă. Nu pot beneficia de alocaţia complementară pentru copii deţinătorii unui permis de şedere pentru studii, curs de învăţare a limbii, şcolarizare sau cu alte scopuri, precum şi ai unui permis de şedere în scopul exercitării unei activităţi profesionale, dacă aprobarea pentru exercitarea activităţii profesionale este valabilă doar pe termen limitat.

7. Luarea în calcul a veniturilor (§§ 11, 11a, 11b SGB II şi Alg II-V)Puteţi beneficia de prestaţiile acordate de centrul de ocupare a forţei de muncă doar în cazul în care nu vă puteţi acoperi necesităţile de subzistenţă din veniturile şi averea proprii.

Drept venituri sunt considerate de principiu toate încasările în numerar sau cu valoare pecuniară din perioada de accesare a prestaţiei. Legea vorbeşte despre aşa-numitele „intrări“. În cererea pentru acor-darea de prestaţii cf. SGB II (Cod Social II) trebuie să menţionaţi toate tipurile de venituri pe care le realizaţi, de ex. veniturile din muncă, dobânzile din conturile de economii şi venituri din capital, pen-sii, prestaţii de boală, alocaţie de şomaj I, pensie alimentară, alocaţie pentru copii, alocaţie parentală, alocaţii de formare profesională.

53

Page 26: Somaj in Germania

Există categorii de venit care se iau în calcul la stabilirea prestaţiilor pentru acoperirea nevoilor de subzistenţă, şi categorii de venit care nu se iau în calcul.

Exemple pentru categorii de venit care nu se iau în calcul:Încasările care nu depăşesc suma de 10 euro într-o lună calendaristică.Ajutoarele de la Freie Wohlfahrtspflege (Asociaţia liberă a organizaţiilor de binefacere), cum ar fi donaţii de alimente sau de mobilierCotele-părţi din bursa de studii Bafög destinate cheltuielilor de transport şi achiziţionării de material pen-tru studiuSuplimentul pentru îngrijirea copiilor pe timpul zilei cf. § 14b BAföG (Legea Federală privind Asistenţa pentruEducaţie şi Formare Profesională)Venituri neimpozabile ale unei persoane care prestează servicii de îngrijire de bază şi de ajutor în gospodărieCadouri în bani făcute minorilor cu ocazia unor sărbători religioase (confirmare) sau a serbărilor de con-sacrare a tinerilor, până la valoarea de 3.100 Euro Venituri de la fundaţia „Hilfe für die Familie“ („Ajutorul familiei“) respectiv. „Mutter und Kind“ („Mama şi copilul“)Aşa numita „Übungsleiterpauschale“ (remuneraţie pauşală acordată persoanelor care exercită o activitate obştească) în valoare de până la 175 Euro / lunăDecontarea cheltuielilor în cadrul altor activităţi onorifice, de ex. în cadrul Asociaţiei pompierilor voluntari Decontarea cheltuielilor pentru donatorii de sângeAjutorul pentru nevăzători, ajutorul pentru persoane cu deficienţe de auzPensii de bază pentru persoane care au suferit vătămări şi pentru victime, de ex. pentru persoane care au suferit vătămări în timpul exercitării serviciului militar sau civil, pentru victimele unor acte de violenţă, precum şi pentru persoane care au suferit vătămări în urma unei acţiuni de vaccinare

Dacă copilul dvs. vrea să câştige mai mulţi bani de buzunar şi lucreazăPentru copiii sub 15 ani, veniturile realizate din muncă până la suma de 100 Euro pe lună nu se iau în calcul ca venituri proprii (§ 1 Abs. 1 Nr. 9 Alg II-V - § 1 par. 1 nr. 9 Legea privind alocaţia de şomaj II-V).Pentru elevii sub 25 de ani care nu primesc alocaţie de formare profesională şi exercită o activitate pe timpul vacanţelor şcolare, veniturile în limita a 1.200 Euro anual nu sunt luate în calcul ca venituri proprii. Exerci-tarea respectivei activităţi nu trebuie însă să depăşească o durată maximă de 4 săptămâni într-un an calenda-ristic! (§1 Abs. 4 Alg II-V - §1 par. 4 Legea privind alocaţia de şomaj II-V).

Luarea în calcul a veniturilor proprii1. Când se iau în calcul veniturile proprii?

Veniturile se iau în calcul întotdeauna în luna intrării, indiferent de perioada pentru care au fost plătiţi banii respectivi. Dacă plata salariului pentru luna mai se face la data de 15 iunie, atunci venitul respectiv se ia în calcul pentru luna iunie. În cazul unui venit sub forma unei sume unice care depăşeşte cuantumul prestaţiilor la care aveţi dreptul într-o lună, de exemplu dacă primiţi o moştenire, venitul respectiv este repartizat pe 6 luni. (§ 11 Abs. 3 S. 3 SGB II - § 11 par. 3 S. 3 Cod Social II). Dacă respectiva sumă unică depăşeşte necesarul pentru 6 luni, este considerată drept avere (vezi punctul 6). În condiţiile în care, în această situaţie, averea de care dispuneţi depăşeşte suma maximă admisibilă, nu mai beneficiaţi de prestaţii acordate de centrul de ocupare a forţei de muncă.2. Dacă beneficiaţi de alocaţie de şomaj I, prestaţie de boală, pensie sau o altă categorie de venit realizat pe alte căi decât prin muncă Aceste categorii de venit se iau în calcul integral ca venituri proprii,după deducerea primei unice de asigurare de 30 Euro. Nu este însă necesar să aduceţi documente doveditoare privind existenţa unor asigurări. Dacă aveţi o asigurare de răspundere civilă auto obligatorie şi dacă plătiţi contribuţii pentru pensia Riester, sumele respective pot fi, în anumite condiţii, deasemenea deduse din totalul veniturilor. Apelaţi la serviciile unui centru de consiliere!

55

Page 27: Somaj in Germania

3. Dacă primiţi salariu/remuneraţie în calitate de angajat

În acest caz, nu se ia în calcul venitul dvs. integral, ci acesta este „ajustat“:

În primul rând, beneficiaţi de un cuantum de bază de 100 de Euro, scutit de la luarea în calcul. Această sumă este destinată cheltuielilor pentru asigurări generale cum ar fi asigurarea pentru bunurile din gospodărie sau asigurarea obligatorie de răspundere civilă, contribuţii la pensia Riester, precum şi pentru cheltuieli necesare pentru obţinerea veniturilor. În anumite cazuri, puteţi deduce şi alte chel-tuieli care depăşesc cuantumul de 100 Euro, de exemplu dacă cheltuielile necesare de transport sunt foarte mari sau dacă apar costuri pentru achiziţionarea de îmbrăcăminte de lucru. Acest lucru este însă posibil doar dacă venitul dvs. depăşeşte cuantumul de 400 Euro.

În continuare, beneficiaţi de un aşa-numit cuantum pentru lucrători, care este deasemenea scutit de la luarea în calcul. Ca bază de calcul se ia venitul brut, iar cuantumul respectiv reprezintă 20% din venitul lunar care depăşeşte 100 Euro şi nu este mai mare de 1.000 Euro, şi 10% din venitul lunar care depăşeşte suma de 1.000 Euro şi nu este mai mare de 1.200 Euro. Această procedură de calcul se aplică în cazurile în care în comunitatea de necesitate respectivă nu există nici un copil minor; dacă există cel puţin un copil, suma luată ca bază de calcul se măreşte de la 1.200 Euro la 1.500 Euro.

Cuantumul de bază şi cuantumul pentru lucrători scutite de la luarea în calcul sunt deduse din venitul dvs. net (după scăderea impozitelor şi a contribuţiilor la asigurările sociale). Diferenţa rămasă se ia apoi în considerare ca venit propriu la stabilirea cuantumului prestaţiilor cf. SGB II (Cod Social).

Un exemplu simplu: doamna B are un minijob (activitate salariată minoră) remunerat cu 400 Euro. Cât din această sumă este scutit de luarea în calcul la stabilirea cuantumului prestaţiilor?• În cazul unui minijob venitul brut = venitul net• 400 Euro minus cuantumul de bază de 100 Euro şi minus cuantumul pentru lucrători - 20 % din 300 Euro = 60 Euro• > 160 Euro reprezintă cuantumul total scutit de la luarea în calcul, care se deduce din venitul net. Prin urmare, la stabilirea cuantumului prestaţiilor se consideră că doamna B. are un venit propriu de doar 240 Euro.

Reglementare specială cu privire la veniturile realizate din activităţi onorifice (§11b par. 2 prop. 3)• Dacă doamna B. mai realizează în plus un venit de 200 Euro din exercitarea unei activităţi onorifice, cuantumul de bază scutit de la luarea în calcul se ridică la 175 Euro. Venitul care va fi luat în considerare la stabilirea cuantumului prestaţiilor ca fiind venit propriu se calculează precum urmează:• Venit total: 620 Euro• cuantum de bază suplimentat ./. 175 Euro• cuantum pentru lucrători - 20 % din 520 Euro ./. 104 Euro• venitul luat ca bază de calcul 341 Euro

Privire de ansamblu pentru orientare: Câţi bani am în plus în buzunar dacă lucrez?

Venit lunar (brut) Ce rămâne

100 Euro 100 Euro 400 Euro 160 Euro 800 Euro 240 Euro 1.000 Euro 280 Euro 1.200 Euro 300 Euro (cuantumul maxim care poate fi dedus în cazul persoanelor care nu au copii minori) 1.500 Euro 330 Euro (cuantumul maxim care poate fi dedus în cazul persoanelor care au cel puţin un copil minor)

57

Page 28: Somaj in Germania

Dacă realizaţi venituri dintr-o activitate independentă

Reglementările privind modalitatea de luare în calcul a veniturilor din activităţi independente sunt foarte complicate, existând diferenţe mari de la caz la caz. În continuare doar câteva observaţii ge-nerale:

Pentru stabilirea cuantumului veniturilor se iau ca bază de calcul încasările firmei, din care se scad cheltuielile de operare necesare ale firmei. Ce anume sunt cheltuieli „necesare“ se stabileşte nu pe baza prevederilor legislative în domeniul fiscal, ci este la latitudinea angajaţilor centrului de ocup-are a forţei de muncă. De aceea încercaţi întotdeauna să oferiţi o justificare temeinică pentru chel-tuielile respective. De asemenea, cheltuielile nu trebuie să fie exagerat de disproporţionate faţă de venituri. În caz de nevoie încercaţi să vă obţineţi drepturile printr-o acţiune în justiţie.

Pentru fiecare perioadă de acordare a prestaţiilor trebuie să prezentaţi anticipat o prognoză privind cuantumul veniturilor pe care estimaţi să le realizaţi în fiecare lună. Pe baza acestor estimări, centrul de ocupare a forţei de muncă calculează un venit mediu lunar. La expirarea perioadei de acordare a prestaţiilor centrul de ocupare a forţei de muncă realizează calculul de regularizare, pe baza ve-niturilor realizate în mod concret. În cazul în care câştigul dvs. a fost într-adevăr mai mic decât aţi estimat, veţi primi o plată compensatorie. Dacă câştigul a fost mai mare, va trebui să returnaţi nişte bani.

Şi în cazul persoanelor care exercită o activitate independentă, din câştigul realizat se deduc cuantu-mul de bază şi cuantumul pentru lucrători scutite de la luarea în calcul pentru stabilirea veniturilor proprii.

4. Luarea în calcul a alocaţiei parentale începând cu 01.01.2011

Dacă alocaţia parentală rezultă integral din veniturile realizate în trecut din exercitarea unei activităţi profesionale· atunci, o sumă de până la 300 Euro (în cazul în care se acordă pe o perioadă de 2 ani – până la 150 Euro), nu este luată în calcul drept venit propriu la stabilirea cuantumului prestaţiilor, şi

· din restul sumei, care urmează să fie luată în calcul drept venit propriu, se scade prima unică de asigurare de 30 Euro, precum şi eventual alte contribuţii, cum ar fi prima de asigurare de răspundere civilă auto obligatorie sau contribuţia pentru pensia Riester.

Exemplu:

Doamna G. a lucrat înainte de naşterea copilului şi beneficiază la ora actuală de o alocaţie parentală rezultată din această activitate în valoare de 670 Euro.

Din aceasta se scade cuantumul maxim de 300 Euro scutit de la luarea în calcul. Din restul de 370 Euro se scade prima unică de asigurare de 30 Euro. Prin urmare, din totalul alocaţiei parentale, la stabilirea prestaţiilor se iau în calcul ca venituri proprii doar 340 Euro.

Dacă alocaţia parentală rezultă doar în parte din veniturile realizate în trecut din exercitarea unei activităţi profesionale şi este suplimentată până la cuantumul minim de 300 Euro

· cota-parte din alocaţia parentală rezultată din veniturile realizate din muncă nu se ia în calcul ca venit propriu la stabilirea cuantumului prestaţiilor

· din suplimentul acordat, care se ia în calcul drept venit propriu la stabilirea prestaţiilor, se scade scade prima unică de asigurare de 30 Euro, şi eventual alte contribuţii, cum ar fi prima de asigurare de răspundere civilă auto obligatorie sau contribuţia pentru pensia Riester.

59

Page 29: Somaj in Germania

Exemplu:

Doamna S. avut înainte de naşterea copilului un minijob (activitate salariată minoră), pentru care primea 160 Euro pe lună. În acest caz, primeşte o alocaţie parentală de 160 Euro în urma prestării activităţii salariate minore şi – deoarece alocaţia parentală trebuie să fie de minimum 300 Euro pe lună – beneficiază de o suplimentare de 160 Euro.

Cei 160 Euro nu sunt luaţi în în calcul, iar din suma suplimentară de 140 Euro se scade prima de asigurare unică de 30 de Euro. Prin urmare, din alocaţia parentală totală de 300 Euro se iau în calcul ca venituri proprii numai 110 Euro

Dacă beneficiaţi de alocaţie parentală fără a fi exercitat în prealabil o activitate salariată – deci beneficiaţi de alocaţia parentală minimă de 300 Euro –

-din aceasta se scade prima de asigurare unică de 30 de Euro, şi eventual alte contribuţii, cum ar fi prima de asigurare de răspundere civilă auto obligatorie sau contribuţia pentru pensia Riester. Prin urmare, în principiu, pentru stabilirea cuantumului prestaţiilor se iau în calcul drept venituri proprii 270 Euro.

8. Luarea în calcul a averii (§ 12 SGB II, Alg II-V)Spre deosebire de venituri, drept avere se consideră ceea ce o persoană poseda deja înainte de a solicita acordarea de prestaţii cf. SGB II (Cod Social II). Drept avere se consideră, de ex., sumele aflate în conturi bancare şi pe carnete de economii, acţiunile sau alte tiluri de valoare, asigurările de viaţă şi bunurile mobile şi imobile (de ex. autoturism, terenuri, bijuterii de preţ).

În cazul în care averea unei persoane depăşeşte un anumit cuantum, persoana respectivă nu mai este considerată ca având nevoie de asistenţă şi nu beneficiază de prestaţii cf. SGB II –Cod Social II până ce averea sa scade până la nivelul cuantumului maxim permis.

Cuantumuri ale averii scutite de la luarea în calcul a veniturilor proprii• 150 Euro pentru fiecare an de viaţă pentru persoane majore care au nevoie de asistenţă, însă minimum 3.100 Euro (pentru persoanele născute înante de 01.01.1948 chiar 520 de Euro pentru fiecare an de viaţă)• 3.100 Euro pentru fiecare copil minor• economiile pentru fondul de pensii „Riester“ pentru care se acordă ajutoare de stat• beneficii cu valoare pecuniară destinate economiilor pentru bătrâneţe, în limita unui cuantum de 750 Euro pentru fiecare an de viaţă Condiţie: Existenţa unei clauze contractuale care să prevadă că suma respectivă nu poate fi plătită beneficiarului înainte de ieşirea la pensie pentru limită de vârstă.• Suplimentar, câte 750 de Euro pentru fiecare membru al comunităţii de necesitate respective care are nevoie de asistenţă. Această sumă a fost prevăzută de autorităţile legiuitoare drept rezervă pentru achiziţia de bunuri necesare (de ex. dacă se strică frigiderul).

61

Page 30: Somaj in Germania

Exemplu

Domnul B., în vârstă de 43 de ani, şi doamna B., în vârstă de 40 de ani, locuiesc împreună cu copiii lor, în vârstă de 15, respectiv 6 ani, la Berlin. După ce doamna B. şi-a pierdut locul de muncă, fa-milia este nevoită să acceseze prestaţii cf. SGB II (Cod Social II) de la centrul de ocupare a forţei de muncă. Ce economii are dreptul să deţină familia respectivă?(Familia nu dispune de economii pentru bătrâneţe).

D-l B.: 43 x 150 = 6.450 EuroD-na B.: 40 x 150 = 6.000 EuroCopil 15 ani: cuantum minim de 3.100 EuroCopil 6 ani: cuantum minim de 3.100 Euro

· Total: 18.650 Euro (vezi însă completările de mai jos)

La aceasta se adaugă cuantumul prevăzut drept rezervă pentru achiziţia de bunuri necesare, re-spectiv 4 x 750 = 3.000 EuroCompletări:

Dacă locuiţi împreună cu soţul/soţia sau partenerul de viaţă, nu contează cine dintre dvs. deţine averea - cuantumurile de bază scutite de la luarea în calcul a averii proprii, ca şi contribuţiile la economiile pentru bătrâneţe se însumează de la amândoi. Dacă în exemplul de mai sus domnul B. are în cont doar 2.000 Euro, însă doamna B. are 10.000 Euro, cei doi nu depăşesc împreună totalul cuantumului de bază scutit de la luarea în calcul a averii, respectiv 12.450 Euro.

Alta este situaţia în cazul cuantumului de bază scutit de la luarea în calcul pentru copii. Acest cuantum se ia în considerare pentru fiecare copil individual, iar eventualele diferenţe până la nivelul maxim permis nu pot fi transferate asupra cuantumului de bază al părinţilor! O excepţie o constituie cuantumul prevăzut drept rezervă pentru achiziţia de bunuri necesare, vezi punctul următor.

Cuantumurile prevăzute drept rezervă pentru achiziţia de bunuri necesare, scutite de la luarea în calcul a averii, se adună pentru toţi membrii familie. Astfel, familia B. poate deţine un cuantum de rezervă de 4x750 Euro = 3.000 Euro.Există şi bunuri care nu sunt luate în calcul. Printre acestea se numără:

• un autoturism în valoare de până la 7.500 Euro pentru fiecare persoană capabilă de muncă • o casă/o locuinţă proprietate personală cu terenul aferent, locuită de persoana respectivă, conformă cu criteriile de rezonabilitate Drept conform cu criteriile de rezonabilitate este considerat un teren de până la 800 m² în zonele rurale, şi de până la 500 m² în zonele urbane

Suprafaţa casei: 1-2 persoane 90 m² (locuinţă 80 m²) 3 persoane 110 m² (locuinţă 100 m²) 4 persoane 130 m² (locuinţă 120 m² pentru fiecare persoană în plus + 20 m²

• bunuri şi drepturi a căror valorificare nu ar fi, în mod evident, eficientă economic sau care ar duce la situaţii de o gravitate excepţională

La întrebarea: când poate fi considerată valorificarea ca nefiind eficientă economic în mod evident, nu există un răspuns inechivoc. Dacă într-un anumit caz persistă dubii, decizia poate fi luată în instanţă. La fel de echivoc este şi conceptul de „situaţie de o gravitate excepţională“.• bunuri patrimoniale necesare pentru începerea sau continuarea unei activităţi de formare profesională sau a unei activităţi profesionale

Şi aici este valabilă recomandarea: în cazul unei divergenţe de opinii cu centrul de ocupare a forţei de muncă, apelaţi la un centru de consiliere!

63

Page 31: Somaj in Germania

9. Incentive pentru muncă şi cerinţeUnul dintre obiectivele asigurării nevoilor de bază pentru solicitanţii de locuri de muncă este să acorde beneficiarilor de prestaţii care sunt capabili de muncă sprijin pentru a-şi găsi un loc de muncă, respectiv pentru a-l păstra. Obiectivul principal este acela ca „prestarea unei activităţi profesionale să ducă la evitarea, respectiv înlăturarea nevoii de asistenţă, la scurtarea duratei pe care o persoană are nevoie de asistenţă sau la reducerea cuantumului asistenţei“ (§ 1 Abs. 2 S. 4 Nr. 1 SGB II - § 1 par. 2 prop. 4 nr. 1 Cod Social II) = Incentive. Pe de altă parte, „beneficiarii de prestaţii care sunt capabili de muncă şi persoanele care trăiesc împreună cu aceştia într-o comu-nitate de necesitate (…) trebuie să epuizeze toate posbilităţile în vederea încetării sau diminuării nevoii de asistenţă“ (§ 2 Abs. 1 S. 1 SGB II - (§ 2 par. 1 prop. 1 Cod Social II) = Cerinţe.

9.1 Principiul rezonabilităţii (§ 10 SGB II)Dacă beneficiaţi de prestaţii cf. SGB II (Cod Social II), conform legii orice activitate sau măsură de integrare profesională care vi se propune este considerată de principiu ca fiind rezonabilă. Totodată, dvs. sunteţi chemat să cooperaţi în mod activ.Legea prevede următoarele excepţii de la principiul rezonabilităţii (§ 10 Abs. 1 SGB II):

Nu sunteţi apt din punct de vedere fizic, psihic sau spiritual să prestaţi o anumită activitate. În majoritatea cazurilor incapacitatea de a presta o anumită activitate rezultă dintr-o boală sau un handicap. În acest caz este necesar să prezentaţi un certificat medical sau psihologic care să ateste acest fapt. Eventual, centrul de ocupare a forţei de muncă va solicita examinarea dvs. de către un medic oficial.

Prestarea muncii care vi se oferă ar îngreuia exercitarea pe viitor a profesiei actuale, deoarece vă solicită în mod deosebit din punct de vedere fizic. De exemplu, dacă sunteţi muzician şi, pentru a cânta la instrumentul dvs., aveţi nevoie de o virtuozitate deosebită a degetelor, atunci nu vi se poate impune să prestaţi activităţi grosiere care ar duce la pierderea acestor aptitudini.

Dacă aţi merge la muncă aţi periclita creşterea copilului dvs. sau a copilului partenerului dvs. În cazul unui copil de peste 3 ani a cărui îngrijire peste zi este asigurată de o creşă, grădiniţă sau în alt fel, nu se poate vorbi de periclitarea creşterii copilului. În cazul unui copil mai mic de 3 ani, părintele/părinţii, respectiv partenerul părintelui nu pot fi obligaţi să meargă la muncă. Nu este însă permis ca ambii parteneri să se limiteze la activitatea de creştere a copilului.

Aveţi grijă de o rudă a cărei îngrijire nu poate fi asigurată în alt mod, iar exercitarea unei activităţi profesionale nu este compatibilă cu această activitate. În ce măsură prestarea activităţii de îngri-jire face imposibilă exercitarea unei activităţi profesionale depinde de efortul concret pe care îl presupune îngrijirea rudei respective. Spre orientare poate fi luată în considerare categoria de invaliditate în care este încadrată persoana aflată în îngrijire, cf. SGB XI (Cod Social XI). Nor-mele metodologice de aplicare a § 10 (10.14) ale Agenţiei Federale pentru Muncă pornesc de la următoarele criterii de rezonabilitate: Pentru categoria I de invaliditate este considerată de regulă drept rezonabilă o activitate cu normă întreagă, pentru categoria II o activitate de până la 6 ore pe zi, iar pentru categoria III nici un fel de activitate.

Dacă există un alt motiv întemeiat. Poate fi vorba, de exemplu, de motive de ordin religios sau cultural, dar şi de participarea la o şcolarizare sau la un curs de formare profesională (inclusiv pentru o a doua calificare).

65

Page 32: Somaj in Germania

Nu constituie motive de refuz (§ 10 par. 2 SGB II):

• faptul că activitatea respectivă nu corespunde calificării dvs.• faptul că locul de muncă se află la o distanţă mai mare de domiciliu decât locul de muncă anterior – în general în cazul unui program de lucru zilnic o navetă cu durata totală de până la 2,5 ore este considerată, de regulă, ca fiind rezonabilă.• faptul că condiţiile de lucru sunt mai proaste decât la locul de muncă anterior (de ex. salariu mai mic – nu însă şi în cazul în care este inferior salariului minim prevăzut de lege -, program de lucru neconvenabil)• faptul că exercitarea activităţii respective presupune renunţarea la o altă activitate (de ex. minijob). Chiar dacă exercitaţi o profesie independentă, însă nu realizaţi venituri suficiente pentru a vă acoperi prin forţe proprii necesarul de subzistenţă, este posibil să vi se solicite să prestaţi o activitate în calitate de salariat.

Şi aici este valabilă recomandarea: în cazul unei divergenţe de opinii cu centrul de ocupare a forţei de muncă, apelaţi la un centru de consiliere!

9.2 Prestaţii în vederea integrării în muncă (§§ 14 ff. SGB II)Centrele de ocupare a forţei de muncă trebuie să vă acorde tot sprijinul necesar pentru a ajunge în situaţia de a nu mai avea nevoie de asistenţă. Legislaţia prevede acordarea de diverse prestaţii în acest scop. Însă în toate cazurile, aproape fără excepţie, este vorba de prestaţii care vă pot fi eventual acordate, fără a fi îndreptăţit în mod automat să le primiţi. Persoana dvs. de contact (care se ocupă de plasarea dvs. la locul de muncă) este cea care decide de ce prestaţii anume puteţi beneficia. Evaluarea trebuie să fie însă făcută de la caz la caz, iar factorului de decizie nu îi este permis să se ghideze după considerente greşite, respectiv după motive care nu sunt relevante pentru luarea unei decizii concrete în legătură cu integrarea în muncă.

De aceea, vă recomandăm să vă pregătiţi în mod conştiincios pentru fiecare interviu cu persoana care se ocupă de plasare. Cu cât sunteţi mai convingător în prezentarea şi în susţinerea cu argumente a ideilor dvs., de ex. cu referire la motivele care vă fac să credeţi că urmarea unui anumit curs de perfecţionare profesională vă sporeşte şansele de a găsi un loc de muncă (mai bine plătit), astfel încât nevoia dvs. de asistenţă să fie diminuată sau să înceteze complet, cu atât mai mare este posibilitatea ca persoana de contact să vă aprobe participarea la măsura de integrare respectivă. Astfel, de ex., puteţi selecta anunţurile pentru locuri de muncă vacante în care una dintre premizele pentru anga-jare este deţinerea acelui certificat de calificare pe care l-aţi obţine urmând cursurile de perfecţionare profesională respective.

Una dintre măsurile de integrare profesională care, după cum o arată experienţa noastră, este deseori subapreciată de persoanele care au nevoie de asistenţă, şi care, pe de altă parte, din păcate este deseori utilizată de centrele de ocupare a forţei de muncă mai mult de formă sau ca mijloc de presiune este Încheierea unei convenţii de integrare profesională (§ 15 SGB II).

Teoretic este vorba de un contract negociat „de la egal la egal“ de către persoana care se ocupă de plasare şi dvs. În convenţia de integrare profesională trebuiesc stabilite în primul rând • prestaţiile de care urmează să beneficiaţi pentru integrarea în muncă• eforturile pe care urmează să le întreprindeţi în vederea integrării în muncă, frecvenţa acestora şi modul în care urmează să atestaţi faptul că aţi întreprins eforturile respective, şi• prestaţiile pe care trebuie să le solicitaţi din partea unor terţi, în special din partea institu- ţiilor care acordă alte tipuri de prestaţii sociale (de ex. autoritatea care vă poate aloca un avans din pensia alimentară care vi se cuvine - Unterhaltsvorschusskasse).

Vă recomandăm să profitaţi de şansa care vi se oferă şi să formulaţi, în cadrul interviului, propu-neri proprii. Nu vă mulţumiţi doar cu faptul că vi se oferă spre semnătură o convenţie de integrare profesională gata formulată!

67

Page 33: Somaj in Germania

Dacă în convenţia de integrare în muncă este prevăzută participarea la o măsură de formare profesională, este menţionat deasemenea în ce măsură şi în ce condiţii puteţi fi pasibil de plata unor daune-interese în cazul în care întrerupeţi în mod culpabil participarea la măsura respectivă.

Convenţia de integrare profesională se încheie, de regulă, pentru o perioadă de 6 luni.

Nu semnaţi convenţia de integrare profesională înainte de a o fi citit cu atenţie. Nu sunteţi obligat să semnaţi pe loc. Aveţi dreptul să o luaţi acasă şi să apelaţi la un serviciu de consiliere. Dacă aţi sem-nat convenţia şi nu vă respectaţi obligaţiile prevăzute prin aceasta, riscaţi sancţiuni/diminuări ale prestaţiilor (vezi şi punctul 10).

Ce se întâmplă dacă refuz să semnez convenţia de integrare profesională?

Pentru refuzul de a semna convenţia nu puteţi fi sancţionat. Acest lucru a fost stabilit între timp prin jurisprudenţă. Însă: centrul de ocupare a forţei de muncă are posibilitatea de a conferi ulterior respectivei convenţii de integrare profesională statutul unui act administrativ. În acest caz, dacă nu vă respectaţi obligaţiile prevăzute prin aceasta, riscaţi ca prestaţiile să vă fie diminuate. În acest caz, nu aveţi altă soluţie decât contestaţia şi, eventual, acţiunea în justiţie.

Prestaţii care pot fi acordate în vederea integrării în muncă sunt:

• consiliere şi plasare • prestaţii menite să faciliteze plasarea, provenite din Bugetul pentru plasare cf. § 45 SGB III (Cod Social III) (de ex. costuri legate de aplicarea pentru un loc de muncă, cheltuieli de deplasare la interviurile de angajare, costuri pentru mutare sau susţinerea unei a doua gospodării, pentru mijloace de muncă, pentru eliberarea de certificate, copii, adeverinţe - Schufa - Biroul German de evidenţă a creditelor)• susţinere financiară pentru perfecţionarea profesională• prestaţii acordate angajatorului, de pildă ajutoare pentru integrare profesională • bon de plasare• primă de instalare• prestaţii pentru integrarea profesională a persoanelor care exercită activităţi independente• prestaţii comunale pentru integrarea profesională, cum ar fi ajutoare de îngrijire pentru copiii minori cu dizabilităţi, consiliere pentru datornici, asistenţă psiho-socială

Lista prestaţiilor care pot fi acordate în vederea integrării în muncă este foarte cuprinzătoare şi este supusă modificărilor permanente la nivelul legislaţiei.

În încheierea acestui capitol încă o observaţie din partea noastră, pentru cazul în care vă adresaţi unui birou de plasare privat:

Pe lângă foarte multe birouri de plasare private care lucrează foarte bine şi care vă ajută cu adevărat la găsirea unui loc de muncă, există din păcate şi unele „uscături“. Citiţi orice contract cu mare atenţie înainte de a-l semna! Un anumit birou de plasare din Berlin (al cărui nume din păcate nu-l putem dezvălui din motive juridice) emite „scrisori de aplicare“ (o scrisoare-standard) care nu corespund nici pe departe criteriilor calitative necesare. Pentru aceste scrisori, biroul respectiv solicită însă de la centrul de ocupare a forţei de muncă alocarea de costuri pentru aplicarea pentru un loc de muncă (5 Euro pentru fiecare aplicaţie). Centrele de ocupare a forţei de muncă refuză însă preluarea acestor costuri – din motive bine înte-meiate. În consecinţă, biroul respectiv de plasare exercită presiuni mari asupra persoanelor care caută un loc de muncă, cerându-le să suporte costurile respective. În cazul în care întâlniţi un astfel de birou de plasare, nu cedaţi în nici un caz, ci căutaţi asistenţă juridică.

69

Page 34: Somaj in Germania

10. Sancţiuni – Diminuarea sau sistarea prestaţiilorÎn cazul în care nu vă respectaţi obligaţiile faţă de centrul de ocupare a forţei de muncă, riscaţi diminuarea prestaţiilor până la sistarea integrală a acestora. În cazul sistării integrale a prestaţiilor, nu mai beneficiaţi nici de asigurare de sănătate de la centrul de ocupare a forţei de muncă!

10.1 Sancţiuni pentru nerespectarea obligaţiilor, respectiv pentru negli- jarea obligaţiei de prezentare (§§ 31, 31a, 31b, 32 SGB II)Sancţiuni pentru nerespectarea obligaţiilor (§§ 31, 31a şi b SGB II)

Diminuarea prestaţiilor poate fi dispusă dacă refuzaţi:

• ducerea la îndeplinire a obligaţiilor stabilite prin convenţia de integrare profesională, în special dacă nu puteţi proba că aţi întreprins suficiente eforturi proprii în vederea integrării în muncă.• să prestaţi sau să continuaţi o activitate profesională sau de formare profesională care corespunde criteriilor de rezonabilitate sau dacă împiedicaţi prin comportamentul dvs. iniţierea unei astfel de activităţi.• participarea la o măsură de integrare în muncă care corespunde criteriilor de rezonabilitate, dacă sistaţi participarea la o asemenea măsură sau aţi oferit motivul pentru sistarea acesteia

fără a avea un motiv întemeiat pentru aceasta şi în pofida faptului că aţi fost informat în scris în legătură cu consecinţele juridice ale acestui comportament, respectiv în pofida faptului că aveţi cunoştinţă de aceste consecinţe (de ex. prin înmânarea unei foi volante cu instrucţiuni).

Alte motive care pot duce la aplicarea de sancţiuni sunt:Aveţi peste 18 ani şi v-aţi diminuat în mod intenţionat veniturile sau averea pentru a beneficia de prestaţii cf. SGB II (Cod Social II) sau de mărirea acestor prestaţii. Continuaţi să vă gospodăriţi ineficient în pofida faptului că aţi fost informat în legătură cu consecinţele juridi-ce ale acestui comportament, respectiv în pofida faptului că aveţi cunoştinţă de aceste consecinţe.V-a fost impusă o perioadă de interdicţie pentru acordarea alocaţie de şomaj cf. SGB III (Cod Social III) sau dacă dreptul de a beneficia de această alocaţie a încetat, respectiv dacă premizele pentru încetarea acestui drept sunt date.

Care este cuantumul diminuărilor?La prima abatere, diminuarea reprezintă 30% din necesarul reglementat corespunzător categoriei respective, pentru o perioadă de 3 luni. În cazul unei persoane care locuieşte singură este vorba prin urmare de 30% din 364 Euro = rotunjit 112 Euro.În cazul unei recidive în decursul aceluiaşi an, cuantumul diminuării reprezintă 60% din necesarul reglementat corespunzător categoriei respective, tot pentru o perioadă de 3 luni.În cazul unei noi recidive în decursul aceluiaşi an, se sistează integral acordarea prestaţiilor, inclusiv a costuri-lor pentru locuinţă şi încălzire. Dacă, după sistarea prestaţiilor, vă decideţi să vă îndepliniţi obligaţiile, de ex. să luaţi totuşi parte la măsura respectivă de formare profesională, centrul de ocupare a forţei de muncă poate decide acordarea în continuare a prestaţiei diminuate cu 60%.Dacă prestaţia de care beneficiaţi este diminuată cu mai mult de 30%, centrul de ocupare a forţei de muncă vă poate acorda prestaţii în natură sau prestaţii cu valoare pecuniară, de ex. bonuri valorice pentru alimente, sau virarea directă în contul furnizorului a avansului pentru curent electric. Decizia în acest sens rămâne la aprecierea centrului de ocupare a forţei de muncă. În cazul în care locuiţi împreună cu minori, abilitatea de liberă apreciere a centrului de ocupare a forţei de muncă este diminuată, în acest caz centrul de ocupare vă va acorda de regulă prestaţiile în natură sau prestaţiile cu valoare pecuniară. În orice caz, însă, solicitaţi acordarea de prestaţii cu valoare pecuniară.Dacă, în urma aplicării sancţiunilor, prestaţia a fost complet sistată, însă beneficiaţi în continuare de prestaţii în natură sau de prestaţii cu valoare pecuniară, asigurarea de sănătate este menţinută în continuare.

71

Page 35: Somaj in Germania

Situaţie specială privind tinerii sub 25 de ani capabili de muncă

Prestaţia pentru acoperirea necesarului reglementat este sistată integral de la prima abatere şi mai sunt acoperite doar costurile pentru locuinţă şi încălzire, care sunt virate direct către proprietar. La cea de-a doua abatere se sistează şi plăţile pentru locuinţă. Dacă, după sistarea prestaţiilor, tânărul se declară totuşi dispus să îşi îndeplinească obligaţiile, centrul de ocupare a forţei de muncă poate relua plăţile pentru locuinţă. Deasemenea pot fi acordate prestaţii în natură sau prestaţii cu valoare pecuniară. În anumite cazuri, sancţiunea poate fi limitată la o perioadă de 6 săptămâni.Sancţiuni pentru nerespectarea obligaţiei de prezentare (§ 32 SGB II)

Dacă, în pofida somaţiei primite şi a informării în scris în legătură cu consecinţele juridice ale acestui comportament, respectiv în pofida faptului că aveţi cunoştinţă de aceste consecinţe, neglijaţi, fără motiv întemeiat, să vă prezentaţi la termenul stabilit (la biroul de plasare sau la un consult medical sau psihologic), prestaţia în numerar va fi diminuată cu 10% din necesarul reglementat corespunzător categoriei re-spective - în cazul unei persoane care locuieşte singură este vorba de suna de 36 Euro (rotunjit). 10.2 Sancţiuni pentru încălcarea obligaţiilor generale de colaborarePe lângă prevederile speciale ale SGB II (Cod Social II) cu privire la obligaţia de colaborare şi consecinţele încălcării acestei obligaţii, se aplică şi prevederile generale ale SGB I (Cod Social I – Prevederi Generale) şi ale SGB X (Cod Social – Procedura administrativă socială şi Protecţia da-telor sociale), dacă SGB II (Cod Social II) nu prevede altceva.

Principalele prevederi legale în domeniu se regăsesc în § 60 SGB I:Aveţi obligaţia,• de a aduce la cunoştinţă toate faptele relevante pentru acordarea de prestaţii şi de a vă da acordul, la solicitarea instituţiei de competenţa căreia ţine acordarea prestaţiilor, cu transmi- terea de către terţi a unor informaţii necesare privind persoana dvs. • de a aduce la cunoştinţă neîntârziat modificarea premizelor relevante pentru acordarea de prestaţii sau a premizelor în legătură cu care au fost date anumite declaraţii cu conţinut relevant pentru acordarea prestaţiilor• de a numi mijloace probatorii şi de a prezenta, la solicitarea instituţiei de competenţa căreia ţine acordarea prestaţiilor, documente doveditoare, sau de a vă da acordul ca acestea să fie puse la dispoziţia instituţiei respective.

Evident că în legătură cu obligaţia de colaborare există anumite limite (§ 65 SGB I)

Nu sunteţi obligat să respectaţi obligaţia de colaborare dacă:• îndeplinirea acestei obligaţii nu este în mod rezonabil proporţională cu prestaţia socială accesată, sau dacă• îndeplinirea acestei obligaţii nu ar fi rezonabilă, dintr-un motiv întemeiat, sau dacă • centrul de ocupare a forţei de muncă poate procura informaţiile necesare cu un efort mai mic decât al dvs.

În cazul impunerii din partea centrului de ocupare a forţei de muncă a unei obligaţii de colabo-rare pe care o consideraţi nerezonabilă, puteţi depune contestaţie, şi eventual, deschide acţiune în justiţie la Tribunalul Social, determinând astfel verificarea de către instanţă a pertinenţei respectivei obligaţii.

73

Page 36: Somaj in Germania

Nerespectarea obligaţiei de colaborare poate avea drept consecinţă:

• Sistarea totală sau parţială a prestaţiei (§ 66 Abs. 1 SGB II - § 66 par. 1 Cod Social II)• Emiterea unei somaţii de retrocedare a prestaţiilor cf. §§ 45 respectiv 48 SGB X (Cod Social X)

La final, o întrebare care apare deseori în contextul legat de obligaţia de colaborare:Sunt obligat să ofer acces la extrasele mele de cont?

La data de 19.09.2008 Tribunalul Social Federal – B 14 AS 45/07 R – a dispus în legătură cu aceas-ta:

Prezentarea extraselor de cont – cel puţin a celor din ultimele 3 luni – constituie o obligaţie de co-laborare care nu poate fi contestată. Extrasele de cont trebuie să ofere informaţii integrale asupra veniturilor: în cazul menţiunilor privind cheltuielile, beneficiarii plăţilor pot fi anonimizaţi dacă plăţile respective privesc anumite date cu caracter personal, de ex. cotizaţii de membru pentru sin-dicate, partide politice şi comunităţi religioase. Însă şi în aceste cazuri sumele respective, care reprezintă ieşiri din cont, trebuie să rămână vizibile pentru autoritatea care acordă prestaţia pentru acoperirea nevoilor de bază.

O altă decizie, din data de 19.02.2009 - B 4 AS 10/08 R – referitoare la documentaţia însoţitoare a cererilor ulterioare:

Chiar dacă nu existăţi suspiciuni concrete privind existenţa unor abuzuri la accesarea prestaţiilor, fiecare solicitant este obligat ca, de fiecare dată când depune o cerere de acordare a prestaţiilor cf. SGB II (Cod Social II) – deci şi în cazul cererilor ulterioare – să prezinte toate extrasele de cont din ultimele 3 luni.

75

Page 37: Somaj in Germania

I. Adresele centrelor de consiliere din Berlin şi informaţii suplimentare

• www.berliner-arbeitslosenzentrum.de

Aici găsiţi sfaturi şi informaţii în legătură cu şomajul la Berlin.

• www.beratung-kann-helfen.de/

Aici găsiţi o listă exhaustivă a centrelor de consiliere din Berlin. Lista a fost compilată în cadrul acţiunii „Irren ist amtlich – Beratung kann helfen!“ („Şi autorităţile pot greşi – Consilierea vă poate ajuta!“, acţiune iniţiată de Centrul pentru Şomaj Berlin - Berliner Arbeitslosenzentrum – BALZ) în cooperare cu asociaţiile de binefacere din Berlin.

• www.fehlt-ihnen-etwas.de/

Pe acest site, asociaţiile de binefacere din Berlin oferă începând din iunie 2000 informaţii pe tema „Sărăcia ascunsă“ şi „Ajutor social“ în mijloacele de informare în masă şi pe străzile capitalei.

• www. Fluechtlingsinfo-berlin.de/fr/pdf/Eckpunkte_SGB_II_XII_Auslaender.pdf

Aici găsiţi o enumerare a prestaţiilor sociale pentru cetăţenii străini conform SGB II, XII (Cod Social II, XII) şi Legii privind prestaţiile sociale pentru solicitanţii de azil (AsylbLG).

• www.tacheles-sozialhilfe.de

Aici găsiţi numeroase informaţii în legătură cu alocaţia de şomaj II.

• Imigranţii vorbitori de limba turcă şi limba kurdă pot primi servicii de consiliere la următoarea adresă: Otur ve Yasa / Wohnen und Leben e.V. im Nachbarschaftshaus Centrum e.V. Phone: 030/ 22 50 24 02 [email protected]

77

Page 38: Somaj in Germania

II. Prescurtări utilizate

Abs. Absatz - ParagrafALG II Arbeitslosengeld II - Alocaţia de şomaj IIALG II-VO Verordnung zur Berechnung von Einkommen und Vermögen beim Arbeitslosengeld II/ Sozialgeld – Regulamentul privind modul de calculare a venitului şi a averii pentru acordarea alocaţiei de şomaj II/ajutorului social AsylbLG Asylbewerberleistungsgesetz – Legea privind prestaţiile sociale pentru solicitanţii de azilAufenthG Aufenthaltsgesetz – Legea privind dreptul de şedereAV Ausführungsvorschrift – Normă de aplicareAz Aktenzeichen – Număr dosarBA Bundesagentur für Arbeit – Agenţia Federală pentru MuncăBAB Berufsausbildungsbeihilfe – Alocaţie de formare profesionalăBAföG Bundesausbildungsförderungsgesetz – Legea Federală privind Asistenţa pentru Educaţie şi Formare ProfesionalăBALZ Berliner Arbeitslosenzentrum – Centrul pentru Şomaj Berlin BGB Bürgerliches Gesetzbuch – Codul Civil BGH Bundesgerichtshof – Curtea FederalăBKGG Bundeskindergeldgesetz – Legea federală privind alocaţia pentru copiiBSG Bundessozialgericht – Tribunalul Social Federal EU-Staaten Staaten der Europäischen Union – Statele Uniunii Europene EWR Europäischer Wirtschaftsraum – Spaţiul Economic European FreizügG/EU Freizügigkeitsgesetz der Europäischen Union – Legea privind dreptul la liberă circulaţie a Uniunii Europene ggf. gegebenenfalls – eventual LSG Landessozialgericht – Tribunalul Social de Land SGB Sozialgesetzbuch - Codul SocialVO Verordnung – Regulament, ordonanţă