Sivaism nondualist cașmirian yogaezoteric colaj 2018.docx

244
Înlănt,uirea s,i eliberarea spirituală privite din punct de vedere s,ivait Conceptul eliberării (MOKSHA) implică două aspecte. În primul rând există un „eu”, un suflet care atinge MOKSHA s,i, în al doilea rând, acest suflet sau „eu” este înlănt,uit, deoarece doar o fiint,ă care este înlănt,uită poate să devină liberă. Astfel, MOKSHA presupune înlănt,uirea. S, ivaismul cas,mirian acceptă existent,a unei individualităt,i, a unui „eu” ca fiind cel care cunoas,te (JNATA) s,i cel care act,ionează (KARTA). Acest „eu” este înlănt,uit s,i de aceea nu este capabil să se bucure de natură sa reală. De aceea, înainte de a înt,elege ce este MOKSHA, Eliberarea, este necesar să cunoas,tem natura înlănt,uirii. Lant,ul este ignorant,a (AJNANA) sau, mai bine spus, ignorarea naturii reale a fiint,ei noastre. Literal, cuvântul AJNANA înseamnă „absent,a cunoas,terii”, însă este utilizat cu sensul de „iluzie”, care nu este o absent,ă a cunoas,terii, ci o cunoas,tere gres,ită. Această cunoas,tere gres,ită este de fapt o cunoas,tere incompletă sau imperfectă a realităt,ii (APURNA JNANA sau APURNA KHYATI). Ne putem întreba: dacă ignorant,a este ca o cunoas,tere gres,ită, cum poate ea să înlănt,uie o fiint,ă? Este ignorant,a atât de puternică încât să producă o transformare esent,ială în fiint,ă astfel încât ea să devină diferită – să-l transforme pe SHIVA în PASHU? Răspunsul este DA. Această putere a ignorant,ei de a aduce o schimbare în personalitate este evidentă în starea de vis. Când un rege, în vis, se vede lipsit de regat s,i hoinărind asemeni unui cers,etor, suferind de foame, nici o schimbare fizică nu s-a produs. Totul se petrece doar în mintea regelui. El se consideră un cers,etor s,i chiar suferă în vis, însă atunci când se va trezi s,i mintea sa va fi din nou „sănătoasă”, el se va transforma din nou în rege. Înt,elegerea gres,ită poate schimba realitatea din toate punctele de vedere. Aforismul „ceea ce gândim aceea suntem” poate fi înt,eles mult mai clar din acest punct de 1

description

Merge bine cu Librera Reader modul Rezervați text reflow pe telefoanele mobile.

Transcript of Sivaism nondualist cașmirian yogaezoteric colaj 2018.docx

Page 1: Sivaism nondualist cașmirian yogaezoteric colaj 2018.docx

Înlănt,uirea s,i eliberarea spirituală privite din punct de vedere s ,ivait

Conceptul eliberării (MOKSHA) implică două aspecte. În primul rând există un„eu”, un suflet care atinge MOKSHA s,i, în al doilea rând, acest suflet sau „eu” este înlănt,uit, deoarece doar o fiint,ă care este înlănt,uită poate să devină liberă. Astfel, MOKSHA presupune înlănt,uirea. S, ivaismul cas,mirian acceptă existent,a unei individualităt,i, a unui „eu” ca fiind cel care cunoas ,te (JNATA) s,i cel care act,ionează (KARTA). Acest „eu” este înlănt,uit s,i de aceea nu este capabil să se bucure de natură sa reală. De aceea, înainte de a înt,elege ce este MOKSHA, Eliberarea, este necesar să cunoas,tem natura înlănt,uirii.

Lant,ul este ignorant,a (AJNANA) sau, mai bine spus, ignorarea naturii reale a fiint ,ei noastre. Literal, cuvântul AJNANA înseamnă „absent,a cunoas,terii”, însă este utilizat cu sensul de „iluzie”, care nu este o absent,ă a cunoas,terii, ci o cunoas,tere gres,ită. Această cunoas,tere gres,ită este de fapt o cunoas,tere incompletă sau imperfectă a realităt,ii (APURNA JNANA sau APURNA KHYATI).

Ne putem întreba: dacă ignorant ,a este ca o cunoas,tere gres,ită, cum poate ea să înlănt,uie o fiint,ă? Este ignorant,a atât de puternică încât să producă o transformare esent,ială în fiint,ă astfel încât ea să devină diferită – să-l transforme pe SHIVA în PASHU? Răspunsul este DA. Această putere a ignorant ,ei de a aduce o schimbare în personalitate este evidentă în starea de vis. Când un rege, în vis, se vede lipsit de regat s,i hoinărind asemeni unui cers,etor, suferind de foame, nici o schimbare fizică nu s-a produs. Totul se petrece doar în mintea regelui. El se consideră un cers ,etor s,i chiar suferă în vis, însă atunci când se va trezi s ,i mintea sa va fi din nou „sănătoasă”, el se va transforma din nou în rege. Înt ,elegerea gres,ită poate schimba realitatea din toate punctele de vedere. Aforismul „ceea ce gândim aceea suntem” poate fi înt ,eles mult mai clar din acest punct de vedere, al s ,ivaismului, conform căruia cons,tiint,a sau gândul este însăs,i realitatea. Nu este o mare diferent ,ă între imaginat,ie s,i realitate. Prin puterea gândului, MANTRA, yoghinul poate produce chiar schimbări la nivel fizic.

Suntem un suflet înlănt,uit pentru că ne identificăm cu un suflet înlănt ,uit. Bineînt,eles că aceasta nu este o neînt ,elegere intelectuală (BAUDHA AJNANA), ci una existent,ială (PAURUSHA), as,a cum apare în vis. Visul ignorant ,ei nu este o ignorant,ă intelectuală. Dar în acelas,i timp modificarea care apare în vis nu este una fizică, ci este doar o schimbare a stării de cons,tiint,ă, altfel spus este o schimbare virtuală a personalităt,ii în vis, datorată doar ignorant,ei care este legată de minte, s,i nu de materie.

Incons,tient,i de un atotcuprinzător adevăr

Înlănt,uirea cons,tiint,ei nu poate fi una materială, ea poate fi doar mentală. Natura ignorant,ei s,i iluziei este astfel gândirea gres ,ită datorată unei cunoas ,teri gres,ite. Bineînt,eles, limbajul utilizat pentru a descrie înlănt ,uirea este material. „Lant,”, „văl”, „ocultare”, „impuritate” (MALA) sunt termeni care se aplică lumii materiale s ,i doar în mod simbolic ei se aplică s ,i Cons,tiint,ei, pentru a exprima astfel impuritatea

1

Page 2: Sivaism nondualist cașmirian yogaezoteric colaj 2018.docx

spirituală. Această impuritate spirituală este gândirea gres ,ită, caracteristică unei mint,i înlănt,uite. Dacă înlănt,uirea este datorată ignorant,ei s,i cunoas,terii gres,ite, care este atunci natura acestei cunoas ,teri gres,ite? Răspunsul este „dualitatea” (DVAITA-PRATHA), sentimentul că oamenii s ,i obiectele acestei lumi sunt diferite sau altceva decât propria noastră fiint,ă.

Abhinavagupta spune că sentimentul dualităt ,ii este adevărata ignorant ,ă s,i aceasta este ceea ce cu adevărat ne înlănt,uie. Non-dualitatea este cons,tiint,a că totul este un singur lucru sau apart,ine unei singure fiint,e; este sentimentul unităt,ii cu totul, starea de iubire universală. Ceea ce face ca fiint ,a să fie diferită este egoul, care este sentimentul de a fi limitat la o individualitate particulară, datorită căreia spunem „eu”. Egoul provine din faptul că ne considerăm o individualitate, văzând în restul lumii pe „ceilalt,i”. Acesta este un alt nume pentru egoism s ,i aceasta este ignorant,a sau iluzia care leagă. Este ca în cazul mamei care, datorită unor evenimente nefericite, a fost separată de copiii ei. Când, într-un târziu, copiii sunt adult ,i s,i în fat,a ei, ea nu mai s,tie că aces,tia sunt propriii ei copii s ,i îi ia drept alt,ii. Marea descoperire a clarvăzătorilor tantrici s ,i vedici este că întregul Univers este una cu Sinele propriu, însă ignorant,a ne face să fim incons,tient,i de acest atotcuprinzător adevăr.

Ignorant,a - starea de afirmare a unei cunoas,teri gres,ite

A devenit clar din expunerea de mai sus faptul că ignorant ,a nu reprezintă o negat,ie, ci o afirmat,ie – starea de afirmare a unei cunoas ,teri gres,ite. Cunoas,terea gres,ită este ea însăs,i o stare de impuritate spirituală (ASHUDDHI). MALA este un termen care apart,ine lumii fizice, însemnând literal „murdărie” sau „mizerie”. Aplicat cons,tiint,ei, acest termen desemnează impuritatea mentală sau spirituală datorită căreia cons,tiint,a, în starea sa prezentă (starea de înlănt ,uire individuală), este întemnit,ată.

Deoarece impuritatea ascunde vederii Cons,tiint,a (Sinele), este numită „întunecare” (TIMIRA sau TAMAS). Pentru că acoperă sau învăluie Cons ,tiint,a, este numită „văl” (AVARANA sau ACCHADANA), ea fiind asemeni unei haine sau învelis , (KANCUKA) care învăluie adevărata natură a Sinelui; deoarece impuritatea împiedică lumina Sinelui să strălucească, ea este numită „ocultare”(AVARODHA); deoarece leagă cons,tiint,a, este numită „lant,” (BANDHA) sau „legătură” (ARGALA).

Care este legătura dintre MALA, care reprezintă înlănt,uirea s,i SHIVA?

Din punctul de vedere al lui SHIVA înlănt ,uirea este un joc (KRIDA sau LILA) prin care El se limitează. Dorint,a lui SHIVA de a se limita sau ascunde este însăs ,i această impuritate.

În tradit,ia Tantrică, impurităt,ile sunt de trei feluri: a) ANAVA MALA, b) MAYIYA MALA, c) KARMA MALA. Toate aceste trei impurităt ,i sunt produse de MAYA, principiul ocultării s,i al limitării. De aceea, toate trei ar putea fi numite MAYIYA

2

Page 3: Sivaism nondualist cașmirian yogaezoteric colaj 2018.docx

MALA. Însă numele de MAYIYA este dat unei anumite MALA, care constă în a vedea diferent,ele sau altceva decât pe noi îns,ine. Abhinavagupta scrie în acest sens: „Numele de MAYIYA dat impurităt ,ii care ne determină să vedem diferent ,e este doar un nume. Toate cele trei MALA-uri sunt MAYIYA datorită faptului că toate trei sunt produse de MAYA”.

ANAVA MALA înseamnă identificarea Cons,tiint,ei cu o individualitate limitată numită „Eu”. ANAVA MALA este astfel simt,ul egoului. Cuvântul ANAVA este adjectivul lui ANU, care înseamnă „suflet limitat”.

Deoarece faptul de a fi limitat sau finit înseamnă a fi imperfect, ANAVA are deci sensul de „a fi imperfect”. Însă trebuie subliniat faptul că SHIVA, Absolută Cons,tiint,ă, nu a devenit prin aceasta cu adevărat limitat. De fapt, sufletul individual (ANU sau PASHU) face o confuzie între Sine s ,i o fiint,ă limitată sau imperfectă. Este la fel precum ceea ce se petrece în vis. Regele, când devine un cers ,etor în vis, nu devine s,i în realitate un cers,etor; el doar gândes,te gres,it că a devenit un cers,etor s,i mintea sa este cuprinsă de iluzie. Dar această neînt ,elegere a naturii sale reale aduce cu sine o schimbare virtuală (imaginară) în existent ,a sa s,i astfel el este un cers,etor din toate punctele de vedere cât timp visul persistă. În acelas ,i fel, individul (ANU), care are cu adevărat natura perfectă a lui SHIVA, se confundă pe sine cu o fiint ,ă limitată s,i această confuzie îl transformă într-o fiint ,ă limitată din toate punctele de vedere. Aceasta este puterea ignorant,ei (AJNANA). Acest lucru este valabil s ,i pentru celelalte impurităt,i. Libertatea înseamnă absent,a tuturor limitărilor

În continuare, individul, ANU se consideră imperfect, cu toate că natura sa reală este cea a lui SHIVA, deoarece se identifică cu o individualitate care îs ,i are limitările sale fires,ti. Astfel individul devine finit s ,i, prin aceasta, imperfect. El simte o lipsă în propria sa fiint,ă, care creează dorint,a pentru acele lucruri cărora le este simt ,ită lipsa. ANAVA MALA este neîmplinirea, senzat ,ia de a fi incomplet. Din cauza acestei impurităt,i te simt,i incomplet – în toate sensurile – s ,i datorită acestei senzat ,ii apare ABHILASA, dorint,a de împlinire.

Utpaladeva spune că ANAVA poate fi înt,eleasă în două feluri:

a. nu există o libertate a Cons,tiint,ei

b. nu există cons,tiint,a libertăt,ii

Ambele moduri de a înt,elege ANAVA MALA au la bază pierderea cons ,tiint,ei naturii reale a fiint,ei, care este Cons,tiint,a Absolută sau SHIVA. Libertatea, SVATANTRYA, înseamnă absent,a tuturor limitărilor s,i, de asemenea, ea mai înseamnă s ,i perfect,iunea, care este adevărata natură a Purei Cons ,tiint,e. Această libertate a Cons,tiint,ei este pierdută în starea de ANAVA, Cons ,tiint,a devenind înlănt,uită s,i limitată.

În al doilea rând, datorită lui ANAVA MALA fiint ,a nu este cons,tientă de această libertate, care este adevărata sa natură. Libertatea deja există, dar nu este recunoscută. Aceste două lant,uri ale sufletului, pierderea libertăt ,ii cons,tiint,ei s,i

3

Page 4: Sivaism nondualist cașmirian yogaezoteric colaj 2018.docx

uitarea acestei libertăt,i (pentru că dacă ai s ,ti că există ai dori să o atingi), act ,ionează simultan s,i se completează reciproc (pierzând-o, o uit,i s,i uitând-o, o pierzi). Este asemeni iluziei „frânghie-s,arpe”, atunci când cineva vede un s ,arpe pentru că nu vede frânghia s,i un altul nu vede frânghia pentru că vede un s ,arpe. În cazul lui ANAVA MALA nu es,ti cons,tient de natura ta reală pentru că ea nu este perceptibilă s,i nu este perceptibilă pentru că nu es ,ti cons,tient de ea. Realitatea s ,i cons,tiint,a realităt,ii sunt reciproce. Imperfect,iunile îs,i au originea în Ego

ANAVA este principala MALA sau impuritate, pentru că din ea provin s ,i celelalte două. Primul lucru pe care îl face MAYA este să transforme Cons ,tiint,a atotcuprinzătoare într-un individ limitat, ANU, oferind astfel terenul necesar pentru a crea lant,ul egoului, care este principala piedică în calea realizării Sinelui. Pentru a face o analogie, valul este separat de ocean deoarece el îs ,i asumă o individualitate, cu toate că el nu este altceva decât apa oceanului s ,i nu poate deveni ocean atâta timp cât îs,i ment,ine individualitatea. Doar atunci când îs ,i pierde complet individualitatea el devine una cu oceanul. Apa a luat o formă (RUPA) s ,i un nume (NAMA) pentru a deveni val. Dar ce reprezintă acest nume s ,i această formă (NAMA - RUPA). Ele nu sunt o realitate în sine, căci realitatea valului este apa. Când valul se sparge, el devine ceea ce este în realitate: apa oceanului. În acelas ,i fel egoul este NAMA - RUPA pe care s,i-a asumat-o Sinele (Cons,tiint,a) s,i în momentul în care această condit,ie dispare, cons,tiint,a individuală se transformă în oceanul Cons ,tiint,ei Universale.

Chiar s,i în viat,a de zi cu zi putem vedea că egoul este cauza tuturor relelor. Ego-ul s ,i egoismul sunt cele două fet ,e ale aceleias,i monede. Ego-ul este locul unde toate imperfect,iunile îs,i au originea. Când dispare egoul, dispar s ,i aceste imperfect,iuni. Putem vedea astfel că atunci când cineva îs ,i limitează ori îs,i dizolvă egoul, în el apar pacea, puterea, frumuset,ea, iluminarea s,i bucuria Sinelui care îl umplu, făcându-l să trăiască o stare de împlinire. Material preluat din Revista YogaMagazin Nr. 10

yogaesoteric 27 iunie 2011

Adorarea lui SHIVA sub forma LINGAM-ULUI de foc în 12 temple hinduse de

Luminit,a Soare

Legenda LINGAM-ului de foc

Conform povestirii LINGODBHAVAMURTHY din LINGA PURANA, la un moment dat VISHNU s,i cu BRAHMA au început să îs ,i compare fort,a, pentru a vedea care dintre ei este mai puternic. În acel moment, SHIVA a apărut în forma unei coloane de lumină s,i i-a provocat pe cei doi să măsoare giganticul LINGAM astfel creat. VISHNU s ,i BRAHMA s-au înt,eles ca acela care va găsi primul capătul, să fie considerat cel mai bun. VISHNU s,i-a asumat forma unui mistret , s,i s-a îndreptat în jos, iar BRAHMA a zburat în sus, sub forma unei lebede. Cei doi au căutat multe zile în van, iar la final s-au reîntors epuizat,i, de unde plecaseră. În acel moment mijlocul coloanei de lumină s-a deschis s,i Domnul SHIVA a apărut în toată Gloria Sa. Atunci, BRAHMA s ,i VISHNU s,i-au dat seama că au gres,it, recunoscându-l pe SHIVA ca fiind Fiint,a Supremă.

4

Page 5: Sivaism nondualist cașmirian yogaezoteric colaj 2018.docx

JYOTIRLINGA

JYOTIR înseamnă în sanscrită „corp de lumină foarte strălucitor”. În tradit ,ia hindusă, templele JYOTIRLINGA sunt asociate cu aparit,ia Supremului SHIVA sub forma unei coloane de foc. Se spune că yoghinii avansat,i pot vedea în locul altarelor consacrate în aceste temple, imense coloane de lumină care se înalt ,ă către cer.

În scrierile spiritualităt,ii indiene, există mărturii asupra aparit,iei primelor sanc-tuare JYOTIRLINGA începând cu TRETA YUGA - a doua epocă spirituală a umanităt ,ii care urmează SATYEI YUGA s,i precede DVAPARA YUGA. În total sunt ment ,ionate patru epoci spirituale ultima fiind KALI YUGA la sfârs ,itul căreia se află acum omenirea.

Cele doisprezece JYOTIRLINGA

Cele doisprezece altare ale LINGAM-ului de foc, au fost venerate pe tot cuprinsul Indiei din timpuri imemoriale. Ele sunt detaliate în DWADASA JYOTIRLINGA STOTRA din SHIVA PURANA, fiecăruia fiindu-i asociat un templu.

„Acestea sunt JYOTIRLINGA ale Domnului SHIVA. Dacă numele lor vor fi repetate în fiecare dimineat,ă s,i seară cu devot,iune, aceasta va arde toate păcatele acumulate în ultimele s,apte viet,i ale credinciosului dăruindu-i acestuia toate SIDDHIS-urile. Aspirantul se va odihni atunci la picioarele Domnului SHIVA însus ,i.” SHIVA STOTRA PURANA

1. Templul SOMNATH

Gloria s,i bogăt,ia templului Somnath a fost descrisă de către călătorul arab Al Biruni. Mărturiile sale l-au atras în regiunea Gujarat pe Mahmud Ghazini care a jefuit s ,i a distrus templul în anul 1025. Edificiul sfânt a fost refăcut, apoi din nou distrus s ,i refăcut de cinci ori de-a lungul secolelor. Aceasta i-a atras denumirea de „Altarul Etern”.

Considerat drept unul dintre cele mai venerate centre de pelerinaj din India, se crede că Somnath este primul dintre cele 12 JYOTIRLINGA ale lui SHIVA.

În SKANDA PURANA s,i MAHABHARATA găsim referiri asupra acestui JYOTIRLINGA. Legenda spune că din cauza invidiei socrului său Daksha, zeul lunii pe nume Chandra a fost blestemat să îs,i piardă treptat toată strălucirea. Atunci Chandra împreună cu favorita sa Rohini au adorat LINGAM-ul de la Somnath, iar SHIVA a binecuvântat astrul să strălucească în jumătatea luminoasă a lunii.

2. Templul KEDARNATH

Situat cel mai în nordul Indiei dintre cele 12 JYOTIRLINGA, templul Kedarnath se găses,te în regiunea Badrinath, aproape de Rishikesh.

Anticul altar de la Kedarnath are o însemnătate religioasă profundă, marele înt ,elept SHANKARACHARYA fiind strâns asociat cu acest edificiu sfânt din Munt ,ii Himalaya.

5

Page 6: Sivaism nondualist cașmirian yogaezoteric colaj 2018.docx

Din cauza iernilor foarte grele, micul templu este accesibil pelerinilor doar s ,ase luni pe an. Edificiul se deschide atunci când soarele intră în zodia Berbecului s ,i se închide atunci când soarele intră în zodia Scorpionului.

Legenda spune că cei cinci frat ,i Pandava l-au venerat pe SHIVA la acest altar. Arjuna, print,ul erou din BHAGAVAD GITA s-a rugat aici pentru ca SHIVA să îi dăruiască arma de neînvins. Atunci SHIVA i-a apărut în ipostaza sa de KIRAATA (vânător) s ,i l-a provocat pe print, să se întreacă în luptă, trofeul fiind un mistret , sălbatic. În timpul luptei, Măret,ul SHIVA, deghizat în vânător a îndepărtat toate armele lui Arjuna, inclusiv ego-ul său. Print,ul a continuat lupta cu mâinile goale, iar SHIVA i-a arătat atunci, adevărata sa natură s,i i-a acordat lui Arjuna binecuvântarea armei invincibile.

3. Templul MAHAKALESWAR

Situat în regiunea Madhya Pradesh, în centrul Indiei, în anticul oras , Ujjain, sanctuarul JYOTIRLINGA Mahakaleswar este construit în apropierea unui lac. Se spune că ofrandele aduse în acest loc primesc foarte repede răspunsul lui SHIVA.

SKANDA PURANA descrie detaliat gloria cetăt,ii Ujjain, capitala regatuluiAvanti. Legendele povestesc că un demon pe nume Dushana îi chinuia pe locuitorii regiunii. Ei s-au rugat la SHIVA, care a apărut atunci din pământ s ,i l-a alungat pe demon. La cererea adoratorilor, Supremul MAHESHWAR s ,i-a stabilit apoi aici lăcas,ul permanent, sub forma JYOTIRLINGAM-ului.

4. Templul SRI SAILAM

Este considerat unul dintre cele mai importante altare s ,ivaite din întreagaIndie. Aici, sunt venerat,i MALLIKARJUNA (SHIVA) s,i BHRAMARAMBA(consoarta sa). SKANDA PURANA cont,ine un întreg capitol dedicat acestui sfânt edificiu, care reprezintă s,i unul dintre cele mai minunate exemple ale arhitecturii Vijayanagar.

Templul Sri Sailam a fost venerat în decursul ultimilor 1000 de ani de către poet ,ii sfint,i ai regiunii Tamil. Se spune că marele lider religios hindus SHANKARACHARYA (788-820) a compus aici faimoasa sa operă SHIVANANDA LAHARI.

Legenda spune că DURGA s,i-ar fi asumat forma unei albine, alegându-s ,i drept locuint,ă templul s,i venerându-l acolo pe SHIVA.

5. Templul BHIMASHANKARAM

Des,i structura templului datează din jurul anului 1750, altarul a fost ment ,ionat în literatura secolului 13. Conform scrierilor din SHIVA PURANA, JYOTIRLINGA Bhimashankaram este situat în munt,ii Brahmapur.

Templul se află pe vârful dealurilor Sahayadri, oferind o vedere amplă asupra fortului, a râurilor s,i a munt,ilor dimprejur.

Bhimashankaram este strâns legat de legenda lui SHIVA, cel care l-a omorât pe demonul Tripurasura. Se spune că SHIVA s,i-ar fi asumat, la cererea zeilor, forma lui

6

Page 7: Sivaism nondualist cașmirian yogaezoteric colaj 2018.docx

BHIMA, iar sudoarea care îi curgea în timpul bătăliei cu groaznicul demon a format râul Bhimarathi.

6. Templul VISHWANATH din Varanasi

BENARES, oras,ul situat pe malul râului GANGE a fost considerat din timpuri imemoriale centru de pelerinaj, fiind privit s,i la ora actuală drept cea mai sfântă as,ezare din India, locuint,a lui SHIVA însus,i.

Se spune că acest loc îl încântă cel mai mult pe DUMNEZEU s ,i de aici îi vine s,i numele de ANANDAKANANA. Oras,ul mai este denumit s,i KAASI deoarece se crede că Strălucirea Supremă a lui DUMNEZEU străluces,te aici, luminând calea credincios,ilor către mântuire.

Templul VISHWANATH a fost distrus s,i apoi refăcut de mai multe ori în decursul timpului. JYOTIRLINGA venerat aici este vizitat de milioane de pelerini în fiecare an.

7. Templul OMKARESHWAR

Acest templu este situat în Madhya Pradesh pe malul râului Narmada care se desparte în două formând o insulă foarte asemănătoare cu reprezentarea vizuală a sunetului sacru OM (AUM).

Legenda spune că muntele Vindhya s-a rugat lui SHIVA OMKARESHWAR în acest loc s,i a primit binecuvântarea sa.

La cererea zeilor, SHIVALINGA s-a despărt ,it în două jumătăt,i, una dintre ele devenind altarul de la Omkareswar, iar cealaltă formând JYOTIRLINGA templului Amareshwar situat în apropiere.

8. Templul VAIDYANATH

Situat în regiunea Bihar, altarul Vaidyanath JYOTIRLINGA este controversat printre s,colile filozofice hinduse, care îi atribuie locat ,ii diferite.

Vaidyanath este considerat a fi de asemenea s,i un sanctuar SHAKTI PITTHA (altar în care este venerată contrapartea feminină a lui SHIVA). Legenda spune că Ravana a meditat asupra lui SHIVA, rugându-l să facă invincibilă cetatea pe care o conducea. El a vrut să ridice muntele Kailash, iar SHIVA, văzând asta, l-a strivit cu degetul Său. Atunci, Ravana l-a implorat să îl ierte s,i astfel SHIVA i-a dăruit unul dintre cele 12 JYOTIRLINGA.

9. Templul TRYAMBAKESHWAR

Situat în India de Vest, la 30 de km de oras ,ul Nasik, altarul JYOTIRLINGA de la Tryambakeshwar este antic, structura sa fiind refăcută în secolul 18. Ment ,iuni referitoare la Tryambakeshhwar găsim în PADMA PURANA.

Legendele vorbesc despre sfântul Gautama, care s-a rugat în această regiune lui SHIVA pentru a aduce fluviul GANGE să purifice împrejurimile. Apele sfinte au apărut atunci, sub forma râului Godavari, iar SHIVA s,i-a stabilit aici res,edint,a în forma de TRYAMBAKA (cel cu trei ochi).

7

Page 8: Sivaism nondualist cașmirian yogaezoteric colaj 2018.docx

Tot,i zeii au promis că vor coborî în această regiune binecuvântată, o dată la 12 ani, atunci când planeta Jupiter se va afla în zodia leului.

10. Templul NAGESHWAR

Situat în Dwarka, regiunea Gujarat, JYOTIRLINGA Nageshwar este ment ,ionat în RUDRA SAMHITA. Altarul este cunoscut sub numele de NAGESHWARMAHADEV (Domnul S, erpilor), fiind vizitat de mii de credincios ,i în fiecare an. Se spune că acest faimos JYOTIRLINGA conferă protect,ia împotriva oricăror otrăvuri.

În conformitate cu tratatul SHIVA PURANA, un devot al lui MAHESHWAR, pe nume Supriya, a fost atacat s,i luat prizonier împreună cu alt ,i oameni, de către demonul Daaruka. SHIVA a apărut atunci în forma sa de coloană de lumină s ,i i-a salvat.

11. Templul GRISHNESHWAR

Altarul JYOTIRLINGA de la Grishneshwar este un loc de pelerinaj antic, fiind situat în apropierea faimoaselor pes,teri Ajanta Ellora. Templul mai este cunoscut s ,i sub alte nume cum ar fi Kusumeswarar sau Grushmeswara. Legenda din SHIVA PURANA povestes,te că în aceste locuri trăia o femeie din casta Brahmanilor, pe nume Kushuma, care îl adora foarte mult pe SHIVA. Sora sa a devenit invidioasă pe ea, omorându-i fiul. Kushuma s,i-a continuat ritualurile zilnice către SHIVA, iar MAHESWAR văzându-i devot,iunea i-a redat viat,a fiului său. Atunci, ea s-a rugat lui SHIVA să-i ierte sora. Supremul Stăpân a fost mis ,cat de generozitatea Kushumei apărând în fat,a tuturor locuitorilor acelei regiuni ca JYOTIRLINGA.

12. Templul RAMESHWARAM

Acest templu închinat lui SHIVA este situat cel mai în sud dintre toate cele 12 JYOTIRLINGA.

Rameshwaram este construit pe o insulă în sud estul regiunii Tamil Nadu, fiind asociat cu RAMAYANA s,i întoarcerea victorioasă a lui RAMA din Sri Lanka. Edificiul sfânt este renumit pentru turnurile s,i coridoarele sale foarte lungi, frumoase s ,i bogat împodobite.

Legendele vorbesc despre cum RAMA l-a adorat pe SHIVA în acest altar s ,i de atunci JYOTIRLINGA de aici, se numes,te RAMALINGA, iar oras,ul în care se găses,te templul, poartă numele de Rameshwaram. yogaesoteric 8 decembrie 2010

Simt,urile transfigurate – viziunea tantrică s ,ivaită

de profesor yoga Dan Bozaru

Zeităt,ile simt,urilor

Tradit,ia tantrică a S, ivaismului din Cas,mir afirmă că cele cinci simt ,uri ale fiint,ei umane (mirosul, gustul, văzul, pipăitul s,i auzul), precum s,i simt,ul mental trebuie adorate de către yoghini, într-o stare de profundă meditat ,ie, ca fiind tot atâtea manifestări ale puterii sacre s ,i divine a Cons,tiint,ei Supreme, care le manifestă s ,i care le emite în exterior (în Creat ,ie), întocmai precum soarele emite pretutindeni

8

Page 9: Sivaism nondualist cașmirian yogaezoteric colaj 2018.docx

razele sale de lumină. As,adar simt,urile pot fi personificate s,i adorate ca fiind tot atâtea zeităt,i ce fac posibile diferitele senzat ,ii rafinate, pe care yoghinul le experimentează în mediul înconjurător.

În principiu, simt,urile s,i zeităt,ile care le prezidează nu diferă între ele. Cu toate acestea, doctrina tantrică a Supremei Rezonant ,e Divine (SPANDA) arată că există o anumită deosebire, deoarece simt,urile fizice ca atare sunt doar expansiuni ale corpurilor subtile s,i ale cons,tiint,ei zeităt,ilor care le reprezintă. În sprijinul acestei afirmat,ii, învăt,ăturile tantrice oferă o imagine plastică, în care Supremul Stăpân SHIVA (înt,eles ca Principiu Absolut al Creat ,iei) este de asemenea Supremul Subiect Cons,tient (MAHAPRAMATRI) s,i stăpân al Rot,ii Manifestării; înzestrat cu puterea sacră a simt,urilor, El se află chiar în Inima Supremă (HRIDAYA) a Cons ,tiint,ei Sale Absolute s,i, plin de o fericire fără seamăn, învârte rot ,ile mai mici ale puterilor manifestate de aceste simt,uri.

Modalitatea de adorare a acestor zeităt,i

Formele s,i numele asociate zeităt,ilor simt,urilor variază mult de la tradit,ie la tradit,ie, depinzând de contextul ritualic în care aceste zeităt ,i erau venerate, precum s,i de funct,iile atribuite lor. Remarcăm, pe de altă parte, o viziune subtilă a ceea ce se numes,te „cercul simt,urilor, asociat Corpului Divinizat”, care este de fapt cercul interior format de zeităt,ile simt,urilor, iar pe de altă parte, cercul exterior al simt,urilor fizice efective, având o natură mai grosieră. Marele înt ,elept s,i eliberat ABHINAVAGUPTA oferă o descriere minunată a modalităt ,ii în care trebuie vizualizat procesul adorării acestor zeităt,i în timpul meditat,iei. Astfel, el descrie zeităt,ile simt,urilor as,ezate fiecare pe câte o petală a lotusului Inimii Cons ,tiint,ei Supreme, în al cărui centru se află cuplul divin pe care-l formează ANANDABHAIRAVA s ,i ANANDABHAIRAVI.

Zeităt,ile simt,urilor se mis,că fără încetare în jurul strălucitorului s ,i gloriosului cuplu, căutând cele mai rafinate s,i înălt,ătoare senzat,ii pentru a i le oferi în dar, ca act al unei supreme adorări. ABHINAVAGUPTA recomandă mai întâi invocarea marilor zei VATUKA s,i GANESHA, care prezidează energia subtilă a suflului inspirat ,iei (APANA, deoarece fluxul este descendent) s ,i, respectiv, al expirat,iei (PRANA, deoarece fluxul este ascendent). Apoi trebuie adorat s,i implorat în grat,ia lui, Marele ANANDABHAIRAVA, adevăratul Ghid spiritual (SATGURU), care este însăs ,i cons,tiint,a plină de vigilent,ă s,i discriminare a yoghinului, cea care îi luminează acestuia calea spre desăvârs,irea spirituală, prin intermediul intelectului (BUDDHI) Său. În acest timp, consoarta sa, ANANDABHAIRAVI, dă nas ,tere (UDAYA), într-o extatică stare de fericire, întregii Creat,ii. În jurul cuplului divin se află: zeit ,a BRAHMANI, care reprezintă intelectul (BUDDHI) fiint,ei umane s,i care oferă florile discernământului său pur; se află KAUMARI, adică mintea (MANAS), care ne oferă florile gândurilor (VIKALPA) elevate s,i pure; se află VAISHNADI, care prezidează simt ,ul auzului (urechea) oferind cele mai sublime s,i încântătoare sunete s,i armonii; VARAHI, care reprezintă simt,ul pipăitului (pielea) oferind cele mai minunate senzat ,ii tactile; INDRANI, care guvernează simt,ul văzului (ochii) oferind viziunea unor minunate

9

Page 10: Sivaism nondualist cașmirian yogaezoteric colaj 2018.docx

forme; CHAMUNDA, pentru simt,ul gustului (limba) oferind delicioase senzat ,ii gustative s,i, în sfârs,it, se află MAHALAKSHMI, care simbolizează simt ,ul mirosului (nasul) oferind încântătoare senzat,ii olfactive.

După ce preaslăves,te însăs,i esent,a divină s,i cea mai pură formă a fiint ,ei, care este Sinele Suprem (ATMAN), înzestrat cu puterea tuturor categoriilor (TATTVA) existent,iale, Abhinavagupta concluzionează astfel: „Plin de venerat ,ie, ador în acest fel cercul zeităt,ilor etern active (SATATODITA) în propriul meu corp, etern prezente în toate fiint,ele s,i care, de asemenea, constituie însăs ,i esent,a radiantă a pulsat,iei experient,elor pe care le trăiesc clipă de clipă”.

Simt,urile sacralizate devin fort,e spirituale

La nivelul inferior al cons,tiint,ei descoperim că simt,urile fizice nu sunt mai mult decât simple instrumente incons,tiente ale percept,iei. Aceste simt,uri au un caracter extrovertit s,i operează în relat,ie directă cu obiectele exterioare. Însă atunci când cons,tiint,a individuală a yoghinului se „topes ,te” în oceanul Cons,tiint,ei Supreme Atotcuprinzătoare a lui Dumnezeu (SHIVA), simt ,urile ajung să perceapă realitatea exterioară într-un mod diferit, care nu mai este supus rigorilor temporale. Astfel, ele devin interiorizate, în sensul că sunt recunoscute efectiv ca nis ,te fort,e spirituale, ce operează în spat,iul unei cons,tiint,e sacralizate. Învăluite acum de lumina divină a marelui BHAIRAVA (Dumnezeu Tatăl), simt,urile sunt divinizate, iar activitatea lor conduce yoghinul către treapta celei mai înalte realizări spirituale, chiar dacă ele interact,ionează cu obiectele exterioare. Astfel, simt ,urile ajung să ilumineze fiint,a aspirantului la spiritualitate, după ce ele însele au fost iluminate de grat ,ia s,i lumina divină a lui SHIVA. Yoghinul realizează în acest mod faptul că simt ,urile nu reprezintă altceva, decât energia pură s,i vibrândă (SPANDA) a Cons,tiint,ei care percepe Divinul manifestat ca senzat,ii.

„Retragerea” în chiar mijlocul lumii

Libertatea absolută (SVATANTRYA) a lui SHIVA se manifestă într-o infinitate de moduri, însă aici ea oferă acea fericire indescriptibilă, prin care SHIVA manifestă s ,i percepe întreaga Creat,ie ca fiind o continuă activitate pulsatorie a simt ,urilor. În acelas,i timp, SHIVA este retras s,i se odihnes,te în propria lui natură (SVARUPA), care este însăs,i sursa beatitudinii Lui infinite s,i a libertăt,ii absolute s,i necondit,ionate.

Tot astfel, yoghinul trebuie să urmărească arhetipul act ,iunii divine. Cel care a ajuns la perfect,iunea spirituală (MOKSHA) este mereu centrat cu a sa cons ,tiint,ă în Sine, reflectând continuu asupra naturii sale adevărate s ,i necreate. Dar cu toate că el este astfel profund absorbit în contemplarea naturii sale divine, el nu neglijează totus ,i niciunul din aspectele lumii exterioare. De fapt, fiind mereu într-o stare de maximă atent,ie detas,ată, el manifestă simt,urile sale (auzul, văzul etc.) cu o mult mai mare finet,e s,i claritate s,i înt,elege semnificat,iile profunde ale multiplelor impresii recept,ionate; având astfel mintea s,i simt,urile active chiar s,i în iures,ul manifestator al lumii, dar fiind totodată ferm ancorat în percept ,ia continuă s,i nediferent,iată a naturii sale divine, eterne s,i neschimbătoare (ATMAN), yoghinul devine un veritabil

10

Page 11: Sivaism nondualist cașmirian yogaezoteric colaj 2018.docx

stăpân al Creat,iei s,i posesor al tuturor virtut,ilor s,i puterilor divine în manifestare. Divinul manifestat ca senzat,ii

Tradit,ia s,colii SPANDA accentuează asupra necesităt ,ii ca yoghinul să observe cu atent,ie „mis,cările” simt,urilor s,i să le perceapă ca pe o extensie a activităt ,ii lui SHIVA, care este ea însăs ,i Cons,tiint,a Universală s,i totodată natura esent,ială ultimă s,i divină a oricărei fiint ,e. Astfel, yoghinul va înt ,elege treptat s,i va asimila într-un mod profund s,i fără echivoc faptul că el este infuzat continuu de energia divină pulsatorie (SPANDA), care determină s ,i sust,ine orice activitate senzorială. Multiplele s,i complexele senzat,ii resimt,ite îl vor conduce pe yoghin la recunoas ,terea lui ca receptacul fidel al oricărei experient,e a Glorioasei Lumini divine (MAHAPRAKASHA) a Cons,tiint,ei Absolute, care „umple” în acest fel atât subiectivitatea individualităt ,ii sale, cât s,i mediul ei înconjurător.

În concluzie, des,i multe căi spirituale s,i religii înclină s ,i chiar impun restrângerea s,i austeritatea simt,urilor, văzând în ele una din principalele surse ale suferint ,ei în Manifestare (SAMSARA), învăt,ăturile sistemului SPANDA s,i, în general, ale S,

ivaismului din Cas,mir afirmă, dimpotrivă, că aceleas,i simt,uri pot servi atât ca mijloc de obt,inere, într-o primă fază, a revelării Sinelui prin actul iluminării spontane, cât s ,i, într-o etapă ulterioară mai avansată s ,i mai profundă, atingerii stării de eliberare spirituală ultimă.

Articol preluat din Revista YOGA MAGAZIN nr. 24 yogaesoteric 22

februarie 2010

BHAIRAVIMUDRA, eliberarea spirituală supremă (I) de

profesor yoga Dan Bozaru

„Dacă ît,i vei proiecta simultan toate puterile simt ,urilor pretutindeni în Macrocosmos, asupra obiectelor s,i fenomenelor care le corespund, în timp ce cons,tiint,a ta va rămâne ferm stabilită în Centrul Suprem al Cunoas ,terii Divine, atunci vei străluci precum străluces,te Cel Unic în eternitate, fiind Sursa Supremă s,i Unică a întregii Creat,ii.”

Descrierea stării supreme de cons ,tiint,ă as,a cum apare ea în celebrul text tantric Maharthamanjari.

Pentru fiint,a umană care a atins starea de desăvârs ,ire spirituală, contopită plenar s,i în eternitate cu Absoluta Cons,tiint,ă a lui DUMNEZEU TATĂL, orice act de percept ,ie, fie de natură interioară, fie de natură exterioară, este cons ,tientizat la nivel macrocosmic. Privind lucrurile din această perspectivă, diferent ,a dintre modul în care percepe un înt,elept eliberat realitatea înconjurătoare s ,i cel în care se raportează la existent,ă o fiint,ă umană obis,nuită limitată s,i supusă ignorant,ei, reprezintă pasul urias, pe care trebuie să-l facă aspirantul care t ,intes,te către eliberarea spirituală supremă.

11

Page 12: Sivaism nondualist cașmirian yogaezoteric colaj 2018.docx

În cazul unui eliberat, activitatea simt ,urilor nu mai este condit,ionată de barierele spat,iului s,i timpului, ca în cazul omului care nu a atins încă pragul desăvârs ,irii spirituale. Această decondit,ionare totală elimină practic orice tip de obstacole s ,i astfel simt,urile funct,ionează perfect, la orice nivel al Macrocosmosului, al Creat ,iei. Funct,ionarea perfectă s,i neobstruct,ionată a simt,urilor în cazul yoghinului eliberat se datorează faptului că ele sunt „infuzate” de cons ,tiint,a plenară a Totului, la care el a ajuns grat,ie eforturilor sale perseverente. Tocmai de aceea, simt ,urile lui se expansionează pentru a cuprinde întregul Macrocosmos s ,i în acest fel realizează retragerea în Sursa Eternă, Perfect Pură s ,i Unică, Supremul SHIVA, Atotputernic s ,i Omniprezent, din care a izvorât Creat ,ia. Această stare de simultană expansiune s,i contract,ie a cons,tiint,ei simt,urilor nu implică nici în exterior, nici în interior vreun fel de mis,care în sensul obis,nuit al acestui cuvânt, iar în tradit ,ia s,ivaismului cas,mirian se numes,te BHAIRAVIMUDRA. Prin urmare, fort ,a cons,tiint,ei se manifestă simultan pe două niveluri. Pe de o parte la nivel microcosmic, se manifestă ca puteri ale simt,urilor care fac posibilă cunoas ,terea obiectelor specifice câmpului relativ limitat de percept,ie al cons,tiint,ei individuale. Pe de altă parte, la nivel macrocosmic ea se manifestă ca putere divină a cons,tiint,ei simt,urilor ce aduce obiectele universale, cosmice în câmpul Cons ,tiint,ei Supreme. Practicând BHAIRAVIMUDRA, aceste două aspecte sunt experimentate simultan, iar rezultatul fuziunii dintre starea interioară s ,i starea exterioară de absorbt,ie este însăs,i beatitudinea spirituală infinită a Supremei Cons,tiint,e a lui SHIVA (Dumnezeu).

Prin urmare, nimic din ceea ce ar putea atunci să apară în câmpul de percept ,ie al yoghinului eliberat nu mai este limitat de structurile rigide ale gândului. Lipsite de orice suport mental (sau de altă natură), percept ,iile sunt resorbite în Cons ,tiint,a Absolută a Supremului SHIVA (Dumnezeu). În comentariul său, Spanda Nirnaya, la prima SUTRA din Spanda Karika-uri, marele înt,elept eliberat Kshemaraja citează dintr-un text tantric căruia nu-i ment ,ionează titlul: „Rămâi ferm focalizat în interior în timp ce prives,ti în exterior, cu ochii nici închis ,i, dar nici deschis,i, aceasta este suprema MUDRA a lui BHAIRAVA, ocultată în toate textele tantrice”.

În această stare supremă, când realizează actul percept ,iei, yoghinul „simte” pretutindeni doar cons,tiint,a Sinelui Suprem s,i Absolut, cu care fuzionează plenar. Atunci observă lumea obiectivă exterioară într-o stare de perfectă detas ,are s,i echilibru interior, fără să încline în direct ,ia niciunuia dintre aspectele ei. În această privint,ă se aseamănă cu cel care prives ,te din vârful muntelui la oras ,ul de la poale. Yoghinul percepe atunci că lumea exterioară este reflectată în cons ,tiint,a lui s,i, tocmai de aceea, nu se identifică deloc cu ea. El este cons ,tient că lumea obiectivă e de fapt o iluzie, o simplă reflexie în cons ,tiint,a lui. Yoghinul „suprapune”, într-un fel, exteriorul peste interior, absorbind simultan obiectele s ,i mijloacele cunoas,terii (adică simt,urile etc.) în pura cons,tiint,ă a Supremului Subiect Cons,tient care este însus,i SHIVA, Dumnezeu.

În acelas,i timp, el înt,elege perfect că obiectele s ,i mijloacele de cunoas,tere nu reprezintă decât expansiunea propriei sale naturi fundamentale, Cons ,tiint,a Absolută

12

Page 13: Sivaism nondualist cașmirian yogaezoteric colaj 2018.docx

a lui DUMNEZEU TATĂL (PARAMASHIVA). În Spanda Nirnaya, Kshemaraja afirmă: „Realizând BHAIRAVIMUDRA, yoghinul percepe totalitatea vastă a fiint ,elor care apar s,i se dizolvă în Cerul Preapurei Cons ,tiint,e a lui SHIVA, întocmai ca o serie de reflexii care apar s,i apoi dispar într-o oglindă”.

Prin practica lui BHAIRAVIMUDRA, yoghinul realizează că el este substratul cons,tiint,ei universale care manifestă toate lucrurile s ,i în acelas,i timp este chiar esent,a acestora. Când trăies,te plenar starea de cons,tiint,ă specifică lui BHAIRAVIMUDRA, descoperă că, în realitate, fenomenele nu au o existent ,ă independentă de sine însus,i. Din această perspectivă, tot ceea ce există – fiint ,e, lucruri, fenomene – este vid, întrucât cons ,tiint,a esent,ială a yoghinului este cons,tiint,a Vidului suprem transcendent. În acelas ,i timp, el realizează că toate lucrurile sunt cons,tiint,ă. De aceea, într-un anumit sens ele nu sunt lipsite de realitate, fapt pe care îl afirmă mai multe curente ale spiritualităt ,ii. Din această cauză, eliberatul vede lumea exterioară, dar în acelas ,i timp nu o vede. Acest paradox, care transcende cele mai înalte niveluri ale mentalului, ne arată că, dincolo de starea de vid s,i de starea de non-vid, yoghinul fuzionează în eternitate cu Suprema Cons,tiint,ă a lui SHIVA. El este atunci perfect identificat cu BHAIRAVIMUDRA care, în faimosul text tantric Shiva-Sutra, este considerat singurul protector al unităt,ii Cons,tiint,ei Supreme infinite s,i nediferent,iate. Dincolo de Fiint,ă s,i de Ne-Fiint,ă, gloria eternă a lui BHAIRAVIMUDRA este atotcuprinzătoare, iar forma lui este pe deplin revelată.

„Des,i atent,ia yoghinului poate fi orientată în mod aparent spre exterior, totus ,i el este profund focalizat în interiorul său, într-o absorbt ,ie contemplativă, prin intermediul lui KRAMAMUDRA. Mai întâi el îs ,i retrage atent,ia din lumea exterioară, focalizându-se spre interior. Apoi, din profunzimile cons ,tiint,ei sale se expansionează în lumea exterioară, rămânând în continuare profund focalizat asupra interiorului său. Astfel, succesiunea (KRAMA) care apare în această atitudine (sau gest, MUDRA) abordată de yoghin, implică atât interiorul, cât s,i exteriorul.”

Practicând BHAIRAVIMUDRA, yoghinul unifică, de fapt, vibrat ,ia universală a cons,tiint,ei Sinelui Suprem s,i Absolut cu pulsat,ia individuală a cons,tiint,ei obiectivate (care se exprimă întotdeauna prin raport la ceva exterior: „acesta”). În BHAIRAVIMUDRA, cele două aspecte ale cons ,tiint,ei pot fi comparate cu cele două brat,e ale unei balant,e aflate în echilibru perfect. Yoghinul experimentează atunci pura cunoas,tere (SHUDDHAVIDYA) exprimată sintetic în afirmat ,ia: „Eu însumi sunt toate lucrurile (întreaga Creat,ie)”. Devenind precum SHIVA, yoghinul ajunge astfel stăpânul Rot,ii Energiilor Divine în Manifestare s ,i este perfect liber să creeze s ,i totodată să resoarbă (să dizolve) ceea ce a creat. Când yoghinul realizează BHAIRAVIMUDRA, „mis,carea” de absorbt,ie a cons,tiint,ei sale în interior s,i în exterior îi permite să se identifice cu însus ,i Principiul Rezonant,ei Divine Universale, numit, în tradit,ia s,ivaismului din Cas,mir, Pulsat,ia Divină Creatoare (SPANDA). La nivelul acesta, care corespunde Cons,tiint,ei Supreme a lui SHIVA, alternarea cons ,tiint,ei din interior către exterior s,i invers este instantaneu transformată în Vibrat ,ia naturii

13

Page 14: Sivaism nondualist cașmirian yogaezoteric colaj 2018.docx

esent,iale a lui SHIVA. Când reus ,es,te să devină perfect cons,tient, în mod neîntrerupt, de această realitate supremă, yoghinul atinge eliberarea ultimă. Fără niciun fel de restrict,ii, limitări, mijloace sau obstacole s,i resorbit profund în beatitudinea eternă a Supremei Realităt ,i în care este pe deplin dizolvat, el cunoas ,te tot ceea ce dores,te s,i act,ionează fără oprelis,ti în orice direct,ie.

Yoghinul care aspiră cu adevărat să ajungă la eliberarea supremă trebuie să devină un maestru al acestei „mis,cări” sau vibrat,ii fundamentale a cons,tiint,ei. În acest sens, marele înt,elept Kshemaraja afirmă că eliberarea supremă poate fi atinsă doar dacă:

• mai întâi yoghinul interiorizează activitatea celor cinci simt ,uri într-o profundă contemplare lăuntrică (NIMILANA SAMADHI);

• apoi experimentează „Marea Expansiune” a cons ,tiint,ei, realizând totodată că această expansiune nu reprezintă decât un proces spontan care se petrece, de asemenea, în interiorul cons,tiint,ei. Această dublă „mis,care” se realizează prin intermediul lui KRAMAMUDRA, un „gest” cosmic pe care yoghinul îl realizează în cons,tiint,a sa, descris astfel într-un fragment din textul KRAMASUTRA (care a fost pierdut): Acest tip foarte special de „mis,care” a cons,tiint,ei sale îl ajută pe yoghin să realizeze unicitatea cons,tiint,ei, care defines,te ambele tipuri de stări (cea interioară s,i cea exterioară).

Articol preluat din Revista YOGA MAGAZIN nr. 52

yogaesoteric 14 decembrie 2009

BHAIRAVIMUDRA, Eliberarea spirituală supremă (II) de profesor yoga Dan Bozaru

Referindu-se în lucrarea sa fundamentală, Tantraloka, la realizarea identităt ,ii individuale cu însus,i SHIVA în cons,tiint,a absolută (ANUTTARA), marele înt,elept Abhinavagupta afirma: „Această realizare spirituală reprezintă suprema plenitudine s,i dincolo de ea nu mai există nimic altceva care să poată fi atins. Orice alt tip de realizare care poate fi concepută izvorăs,te dintr-o stare ce provine din această perfect,iune supremă s,i indestructibilă a cons,tiint,ei absolute. O dată ce această stare necreată s,i fără nicio cauză exterioară a fost atinsă de yoghinul perseverent s ,i plin de aspirat,ie, ce alt fruct al realizării lui ar putea să mai existe dincolo de ea?”.

În prima parte a acestui articol s-a prezentat în mod sintetic atât semnificat ,ia, cât s,i calea practică generală de realizare a MUDRA-ei supreme: BHAIRAVIMUDRA. S-a arătat, de asemenea, că dubla mis ,care (de contract,ie s,i de expansiune) a cons,tiint,ei yoghinului este în realitate un „gest”, o MUDRA cosmică pe care acesta îl realizează în practica lui spirituală. În tradit ,ia spirituală a s,ivaismului cas,mirian, „mis,carea cosmică” a cons,tiint,ei este numită KRAMAMUDRA. Marele înt,elept s,i eliberat Kshemaraja a explicat faptul că această practică este numită MUDRA (gest sincronizator), deoarece, pe de o parte, determină manifestarea beatitudinii spirituale infinite în adeptul care realizează cu fervoare KRAMAMUDRA, iar pe de altă parte este însăs,i această beatitudine supremă a Cons ,tiint,ei lui Dumnezeu Tatăl.

14

Page 15: Sivaism nondualist cașmirian yogaezoteric colaj 2018.docx

Mai mult decât atât, KRAMAMUDRA dizolvă orice urmă de impuritate s ,i de ignorant,ă din cons,tiint,a individuală a yoghinului, punând astfel sigiliul, MUDRA iluminatoare, peste experient,a lui universală, în sensul că orice act de percept ,ie s,i de experient,ă individuală este atunci infuzat de cons ,tiint,a plenară a Iluminării spirituale, fără să mai fie supus interpretărilor false ale ego-ului s ,i fără să mai nască felurite contradict,ii în mentalul individual. Acest lucru este posibil pentru că yoghinul se află în cea de-a patra stare de cons ,tiint,a (TURIYA), care transcende s,i totodată include celelalte trei stări de cons ,tiint,ă: starea de veghe (JAGRAT), starea de somn cu vise (SVAPNA) s,i starea de somn fără vise (SUSUPTI).

Această MUDRA este numită KRAMA, deoarece ea este însăs ,i sursa emanat,iei universale; de asemenea, ea reprezintă toate procesele cons ,tiente care au o succesiune (KRAMA) (adică toate procesele secvent ,iale în timp), fiind totodată chiar aparit,ia succesivă a acestor procese. Uluirea fără seamăn a uniunii cu Divinul

Aspectul principal care derivă din practica plină de succes a lui KRAMAMUDRA este acela că toate contrariile s,i tot,i opus,ii din Creat,ie fuzionează, ceea ce înseamnă că la nivelul cons,tiint,ei individuale este percepută uniunea beatifică dintre SHIVA s ,i SHAKTI. Altfel spus, yoghinul nu mai percepe atunci categoriile (TATTVA-ele) universului ca fiind separate s,i individuale, ci cons,tientizează plenar s,i simultan atât infuzia TATTVA-elor inferioare (as ,a-zis „grosiere”) de către cele superioare, cât s ,i prezent,a germinală a categoriilor de existent ,ă (TATTVA) inferioare în cele superioare. Prin urmare, yoghinul începe practica sa meditativă realizând o formă incipientă a lui BHAIRAVIMUDRA, în care face ca ceea ce apare drept „exterior” să se unească în cons,tiint,a sa cu ceea ce este „interior”.

Mai apoi, realizând KRAMAMUDRA, el infuzează „exteriorul” în „interior” s ,i „interiorul” în „exterior”. Atunci când atinge perfect ,iunea în ambele tipuri de

„mis,cări” ale cons,tiint,ei sale (de la exterior spre interior s ,i de la interior spre exterior), yoghinul atinge cea mai înaltă formă de practică a lui BHAIRAVIMUDRA, în care cele două tipuri de „mis,cări” se resorb complet în Cons,tiint,a Supremă(ANUTTARA) a lui Dumnezeu Tatăl, liberă de orice diferent ,ieri s,i polarităt,i. Dacă nu reus,es,te însă să ment,ină această stare supremă de cons,tiint,ă, el va reveni pe nivelul inferior specific practicii lui KRAMAMUDRA, până când va reus ,i să fuzioneze s,i să omologheze complet toate categoriile superioare de existent ,ă cu categoriile inferioare s,i, de asemenea, categoriile (TATTVA) inferioare cu cele superioare. Atingând acest stadiu suprem al evolut,iei sale spirituale, yoghinul nu mai trebuie să se încadreze pe nicio cale (ANUPAYA) s,i nici să mai folosească vreun mijloc (KARANA) pentru a dobândi eliberarea spirituală supremă. Atunci tot ceea ce spune sau făptuies,te s,i orice percepe sau gândes ,te este o reflectare directă s ,i perfectă a celui mai înalt nivel de cons,tiint,ă. Tocmai de aceea, „fructul” realizării cu succes a lui BHAIRAVIMUDRA mai este numit s,i „marea minune” (CHAMATKARA) s,i „uluirea fără seamăn” (VISMAYA) care îl coples,es,te pe yoghin atunci când el atinge planul uniunii depline (YOGABHUMIKA) în Cons,tiint,a Absolută a lui Dumnezeu Tatăl, acolo unde

15

Page 16: Sivaism nondualist cașmirian yogaezoteric colaj 2018.docx

toate opozit,iile fuzionează beatific în radiat,ia glorioasă s,i eternă a Luminii Supremei Cons,tiint,e Depline.

Expansiunea cons,tiint,ei conduce la adevăr

O dată ce el atinge acest prag suprem al realizării spirituale, yoghinul devine cons,tient de faptul că natura sa adevărată este în realitate una s ,i aceeas,i cu Supremul Subiect cons,tient (SHIVA). Fiind complet uluit, el descoperă atunci că individualitatea sa, construită în întregime pe un suport mental efemer s ,i profund implicată în ret,eaua extrem de complexă a dualităt ,ii spat,io-temporale, nu există în realitate s,i că tot ceea ce el s-a străduit să realizeze în această direct ,ie pe parcursul numeroaselor sale existent,e are, de fapt, o natură iluzorie. Intuit ,ia spontană a acestui aspect fundamental îl determină atunci pe yoghin să transceandă orice construct,ie mentală a gândurilor s,i să se absoarbă astfel în Cons ,tiint,a Absolută a lui Dumnezeu, dobândind eliberarea spirituală supremă.

Ignorant,a care determină delimitarea de cons ,tiint,a Întregului (care, de fapt, reprezintă însăs,i natura noastră esent,ială) constă într-o stare de contract,ie a cons,tiint,ei, în cazul fiint,ei umane obis,nuite, care atunci trăies,te convingerea că acelea sunt toate posibilităt,ile pe care le are la dispozit ,ie. Realizarea faptului că suntem dominat,i de ignorant,ă, în diferite grade, poate fi evident ,iată numai prin expansiunea gradată a cons,tiint,ei, pentru a ajunge în acest fel să ne revelăm propria natură esent,ială. Practic vorbind, putem spune că întregul proces al evolut ,iei spirituale reprezintă (cel put,in în viziunea înt,elept,ilor care apart,in de tradit,ia spirituală a s,ivaismului din Cas,mir) un amplu proces de expansiune a cons ,tiint,ei. Una dintre doctrinele s,ivaiste care a reliefat cel mai bine această caracteristică a evolut,iei spirituale a fost doctrina s ,colii SPANDA (Pulsat,ia sau Vibrat,ia Divină Supremă a Cons,tiint,ei lui Dumnezeu Tatăl). „Mis,carea” ce se realizează de la starea de contract,ie la starea de expansiune a cons ,tiint,ei individuale marchează, de fapt, tranzit,ia de la ignorant,ă la înt,elegerea corectă a realităt,ii, de la dispersia mentalului s,i limitarea formei cons,tiint,ei focalizate în întregime doar asupra unei realităt ,i percepute s,i reprezentate în mod discursiv, la cons ,tiint,a directă s,i intuitivă a Totului ca unitate indestructibilă, care este însăs ,i natura noastră divină absolută.

Starea de contract,ie a cons,tiint,ei sufletului individual supus ignorant ,ei îl face pe om să devină sclavul realităt,ii fenomenale (care este duală), deoarece îi lipses ,te înt,elegerea subtilă s,i intuitivă a unităt,ii care defines,te întreaga existent,ă, iar atent,ia lui este focalizată doar asupra diversităt ,ii grosiere din exterior. Totus ,i, chiar dacă atunci sufletul individual ignorant nu este cons ,tient de acest substrat fundamental al Creat,iei (care este unitatea perfectă s ,i indestructibilă), nu înseamnă că actul lui de cunoas,tere asupra diversităt,ii este fals. Ignorant,a implică o formă a cunoas,terii care, des,i dintr-un anumit punct de vedere este corectă, subjugă fiint ,a individuală s,i determină fenomenul „orbirii sale spirituale”.

Dacă noi am fi în totalitate ignorant ,i, ar însemna să fim practic incons ,tient,i fat,ă de realitatea înconjurătoare. Tocmai de aceea este necesar s ,i totodată important să

16

Page 17: Sivaism nondualist cașmirian yogaezoteric colaj 2018.docx

precizăm faptul că ignorant,a spirituală este totdeauna corelată cu un anumit grad de cons,tiint,ă. Prin urmare, des,i ocultează lumina divină a cons,tiint,ei, totus,i este gres,it să gândim (la fel ca doctrinele unor s,coli dualiste ale s,ivaismului) că ignorant,a reprezintă o impuritate ce acoperă cunoas,terea, as,a cum „o stofă groasă acoperă un vas”. Analizând în profunzime s ,i cu luciditate acest aspect important, ajungem la concluzia că s,i ignorant,a spirituală reprezintă tot pura cons ,tiint,ă, chiar dacă această reprezentare a ei este foarte part ,ială s,i limitată. As,adar, Supremul SHIVA, care este cons,tiint,a universală, constituie însăs,i natura esent,ială atât a stării de contract ,ie a cons,tiint,ei, cât s,i a stării ei de expansiune, ambele fiind, de fapt, forme distincte ale cunoas,terii:

1) cunoas,terea supremă (PARAJNANA), definită ca revelarea naturii divine esent,iale, Realitatea Supremă din orice fiint,ă care există în Creat,ie.

2) cunoas,terea inferioară (APARAJNANA), ce rezultă din activitatea mentală a subiectului individual (a cărui cons,tiint,ă este contractată). Ea constă, mai ales, din reprezentările mentale (VIKALPA) pe care acesta s ,i le formează atât despre el însus,i, cât s,i despre obiectele pe care le percepe, fiind o cunoas ,tere de tipul: „Eu cunosc acest lucru...” sau „eu s ,tiu despre aceasta...”. Spre deosebire de cunoas,terea inferioară, cunoas,terea superioară (care este o caracteristică a purei cons,tiint,e) este liberă de orice reprezentări mentale. Aceasta este starea supremă spre care ne conduce practica perseverentă s ,i atent focalizată a lui BHAIRAVIMUDRA. Articol preluat din Revista YOGA MAGAZIN nr. 53

yogaesoteric 15 ianuarie 2010

Puterea cunoas,terii s,i a act,iunii în viziunea s,ivaismului din Cas,mir de profesor yoga Dan Bozaru

În această condit,ie primordială de vid absolut, cea mai slabă urmă a manifestării apare ca o intent,ie a lui DUMNEZEU ce ar putea fi tradusă prin: dorint ,a lăuntrică de a cunoas,te Macrocosmosul, cu alte cuvinte cons ,tiint,a în manifestare se focalizează spre actul „creat,iei”.

Această expansiune gradată a cons,tiint,ei înglobează în mod succesiv feluritele stări rezonante, es,alonate de la starea de somn profund la starea de veghe. Percept ,iile care apar datorită manifestării puterii cunoas ,terii sunt pe deplin formate, iar universul experient,ei se manifestă atunci în plenitudinea sa.

Cele două domenii majore ale existent ,ei sunt nemanifestarea s,i manifestarea. În primul caz putem de asemenea vorbi despre transcendent ,ă; în cel de al doilea despre imanent,ă. Modalitatea în care se realizează percept ,ia în aceste două ipostaze este însă diferită: în transcendent ,ă este percepută cons,tiint,a care joacă piesa creat,iei, în timp ce în imanent,ă este perceput obiectul, delimitat de formă, nume, sunet s,i culoare.

Puterea cunoas,terii, care este proprie cons,tiint,ei, operează atât ca intuitivă s,i fulgerătoare, înt,elegere pe care cons,tiint,a o are asupra propriei ei naturi, cât s ,i ca

17

Page 18: Sivaism nondualist cașmirian yogaezoteric colaj 2018.docx

percept,ie intermediară a particularităt,ilor obiectului manifestat. Voint,a de a crea reprezintă prima „mis,care” ce apare din Absolut, adică din condit ,ia nemanifestată, îndreptându-se spre starea fenomenală s ,i relativă. Pe de altă parte, prima „mis ,care” a cons,tiint,ei care are loc în sfera manifestării este chiar percept ,ia totalităt,ii nediferent,iate proiectată în ea, în cons ,tiint,ă, de către puterea voint ,ei absolute a Supremului SHIVA. În ceea ce prives ,te puterea cunoas,terii, aceasta coincide cu expansiunea obiectivităt,ii în câmpul cons,tiint,ei; cu alte cuvinte, cunoas,terea intervine numai după manifestarea obiectivităt ,ii, adică odată cu ies ,irea din starea absolută.

Lumea experient,ei este reînnoită permanent

Puterea cunoas,terii, ca o vibrat,ie foarte elevată, devine astfel pură „vigilent ,ă” a cons,tiint,ei, care face posibilă atât coerent ,a percept,iilor avute, ment,inându-le împreună, cât s,i manifestarea lor separată. Aceste două funct ,ii importante corespund aspectului nemanifestat s,i respectiv, emisiv al cons ,tiint,ei, care împreună fac posibilă experient,a fenomenală. Aspectul transcendent, nemis,cat, tăcut, al cons,tiint,ei reprezintă Absolutul, cons,tiint,a nedivizată a lui Dumnezeu Tatăl; pe de altă parte, aspectul emisiv se referă la manifestarea care este limitată. În cazul în care cons,tiint,a ar fi mereu „retrasă” în ea însăs ,i, în starea supremă, atunci nu ar fi posibilă s,i nu ar exista nicio percept ,ie. Fiind complet resorbită în vidul suprem transcendent, a cărui natură este nedeterminată, nimic nu s-ar putea manifesta. Invers, în cazul în care cons,tiint,a ar fi în întregime emisivă, exteriorizându-se ca universul manifestat, ea nu ar putea fi niciodată experimentată în mod cons ,tient, pentru că nu ar exista un punct de referint ,ă care să o transceandă. Astfel, puterea cunoas,terii pe care o are cons ,tiint,a este de fapt capacitatea de a pendula între aceste două modalităt,i de existent,ă. Ea selectează atunci câteva dintre nenumăratele forme potent,iale care există în cuprinderea ei nemărginită, pentru a le face să se manifeste în exterior.

Atunci, în cons,tiint,ă se produce o separare aparentă a unor forme sau obiecte de ea însăs,i, în timp ce ea se limitează pentru a apare ca subiect care percepe obiectul separat de el însus,i. Percept,ia apare atunci când acest subiect limitat este afectat de „umbra” aruncată asupra lui de către obiect. Întrucât pulsat ,ia cons,tiint,ei se„deplasează” de la starea nedivizată a acestuia, la o stare contractată s ,i finită, pentru a reveni în fiecare clipă înapoi, se generează astfel noi s ,i noi percept,ii, as,a încât lumea experient,ei este reînnoită în mod constant. Astfel, această energie, la fel ca s ,i cea a voint,ei s,i act,iunii, reprezintă puterea creatoare esent ,ială a lui SHIVA, a cărui libertate este infinită, ea fiind chiar vibrat ,ia extrem de elevată a cons,tiint,ei, prin care El generează toate lucrurile. Această energie a cunoas ,terii devine foarte evidentă, în toată plenitudinea sa, mai ales atunci când activitatea cons ,tiint,ei se manifestă la nivelul fenomenal al creat ,iei. Voint,a creatoare a lui SHIVA reprezintă chiar libertatea deplină a Absolutului s ,i astfel este echivalată atât cu puterea de a act,iona, cât s,i cu puterea de a „modela” diversele forme ale universului. Ca agent al

18

Page 19: Sivaism nondualist cașmirian yogaezoteric colaj 2018.docx

manifestării Fiint,ei Supreme, puterea act,iunii reprezintă esent,a Fiint,ei Universale, care este în toate lucrurile. SHIVA izvorăs,te spontan din Sine Însus,iAct,iunea Fiint,ei Supreme este autonomă în orice situat ,ie s,i ipostază. În esent,ă, este un act de cons,tiint,ă, al cărei agent este chiar Lumina supremă a Cons ,tiint,ei lui SHIVA. Act,iunea pură a Fiint,ei Universale nu poate fi limitată la sfera obiectivităt ,ii. Obiectul este un produs al act,iunii Fiint,ei Supreme, al cărei subiect este agentul ce săvârs,es,te acea act,iune. Doar agentul este complet autonom, existent prin el însus ,i. Astfel, el este unic s,i absolut s,i deci nu poate fi decât SHIVA Însus ,i, a cărui act,iune este perfect liberă în orice privint ,ă. De exemplu, în literatura shivaită se face adeseori referire la subiect ca fiind un olar; acesta este liber să-s ,i modeleze ulciorul, deoarece el este parte integrantă a naturii lui SHIVA, ca agent. De fapt, atunci este chiar SHIVA cel care modelează acel ulcior prin intermediul olarului, exact as ,a cum la nivel universal El este ghidul s ,i animatorul fluxului de fort,e cosmice s,i de puteri ale cons,tiint,ei. În această ipostază, Supremul SHIVA mai este numit s ,i agentul universal s,i etern activ. El nefiind vreodată înfrânt de dificultăt ,i sau de activitatea pe care o desfăs,oară. Universul reprezintă de fapt desfăs ,urarea efectului care survine în urma activităt,ii pe care o realizează SHIVA; ca agent suprem, el rămâne însă mereu neafectat de aceste efecte, perfect autonom în natura lui esent ,ială.

Legea act,iunii s,i react,iunii, adică legea efectului s ,i a cauzei, îl înrobes,te doar pe cel ignorant, pentru că la nivelurile inferioare ale creat ,iei, cum ar fi de pildă la nivelul planului fizic, activitatea externă contrastează foarte mult cu puterea de cons,tientizare a actului. Mai clar spus, expansiunea puterii act ,iunii coincide cu retragerea vigilent,ei cons,tiint,ei. La un nivel mult mai înalt însă, actul revărsării cons,tiint,ei în creat,ie, al expansiunii ei, este experimentat ca fiind Fiint ,a lăuntrică ce se află în orice lucru, ce apare în mod spontan din ea însăs ,i, fără ca prin aceasta să devină limitată în vreun fel. Aceasta este în perfect acord cu ceea ce se specifică în Netratantra: „Astfel, despre act,iune se spune că este una singură s ,i izvorând din chiar natura ei lăuntrică; în această ipostază, ea izvorăs ,te astfel din natura lăuntrică a oricărui lucru. Ea este chiar SHIVA, natura esent ,ială supremă, care izvorăs,te în mod spontan din ea însăs,i.” yogaesoteric 20 noiembrie 2009

Puterea voint,ei în viziunea S, ivaismului din Cas,mir (I) de prof. yoga Dan Bozaru Motto: „Voint,a lui SHIVA, care dores ,te să apară în forma vaselor ori hainelor etc., constituind astfel lumea ca manifestare (ABHASA) a cons ,tiint,ei sale nemărginite, reprezintă cauza, agentul s,i totodată act,iunea (care duce la acest efect).”Ishavaraprathyabhijna, cap. II

Aspectul voint,ei este esent,ial pentru a putea înt,elege mai bine procesul Creat,iei s,i intent,iile divine în manifestarea acestuia. De pildă, caracterul de autorevelare a lui Dumnezeu (PARAMASHIVA) se află într-o directă legătură cu fluxul neîncetat al cons,tiint,ei care imprimă voint,a de a fi, de a exista. Acest act fundamental de voint ,ă apare atunci atât ca o cauză activă pentru fiint ,ele individuale, cât s,i ca o atitudine pasivă de a fi, exprimată prin individualitatea proprie a oricărei fiint ,e din

19

Page 20: Sivaism nondualist cașmirian yogaezoteric colaj 2018.docx

Macrocosmos. În acest fel, voint,a este atât agentul, cât s,i act,iunea de a fi (de a exista).

Act,iuni separate, intent,ie neschimbată

Pătrunzând mai adânc în misterul actului voint ,ei divine, realizăm faptul că voint ,a este, în realitate, comună cu intent ,ia cons,tientă de realizare a ceva anume. Din această perspectivă, ea este o formă de cons ,tiint,ă (VIMARSHA) asociată unui t ,el specific, pe care îl reflectă ca obiectivitate, ca ceea ce noi percepem în formă obiectivă. Prin urmare, natura genetică a cons ,tiint,ei este în acest fel restrict ,ionată s,i direct,ionată spre un singur obiect. De exemplu, tradit ,ia shivaită oferă perspectiva unui olar, a cărui intent,ie de a face un vas se leagă implicit de act ,iunea pe care el are de gând să o realizeze. Dacă intent ,ia lui nu s-ar fi limitat către propriul ei obiect specific (acela de a face un vas de lut), olarul s-ar fi putut preocupa foarte bine de hainele sale sau ar fi putut face orice altceva. La fel, atunci când mergem pe stradă, în cele mai multe dintre cazuri suntem perfect cons ,tient,i de destinat,ia noastră finală s,i ca urmare ne îndreptăm spre ea; chiar dacă ne putem opri pe drum din diferite motive (de pildă pentru a admira o privelis,te frumoasă), cu toate acestea voint,a rămâne mereu fixată sau orientată spre t ,elul pe care s,i l-a propus. În mod similar, gătitul implică un număr de act ,iuni separate; totus,i, ideea că „eu gătesc” rămâne constant în cons,tiint,ă, fără a fi divizată. Altfel spus, intent ,ia cons,tientă rămâne constantă s,i neschimbată pe parcursul manifestării actului de voint ,ă.

Subiectul cons,tient e obiectul propriei dorint,e

Des,i se poate manifesta în momente diferite prin diferite act ,iuni, totus,i aceeas,i voint,ă precede în mod necesar fiecare dintre acele act,iuni s,i percept,ii; dacă nu ar fi as,a, ne-am confrunta cu o regresie la infinit a numărului de acte de voint ,ă care ar fi necesare pentru fiecare dintre act,iunile secundare. De asemenea, fără o dorint ,ă init,ială de a act,iona, activitatea nu ar avea niciun t,el, pentru că nu ar fi nimic care să determine ca o act,iune să se petreacă mai mult decât o alta. Motivul pentru care toate celelalte act,iuni s,i percept,ii posibile sunt excluse din câmpul cons,tiint,ei este că voint,a alege în mod liber să-s,i direct,ioneze atent,ia către obiectul percept,iei care o interesează.

Precedând atât percept,ia, cât s,i act,iunea, voint,a se manifestă cel mai clar atunci când ea apare în subiect, înainte ca act ,iunea sau percept,ia să aibă loc. Aici cel mai important este să sesizăm primul moment al manifestării voint ,ei sau, altfel spus, intent,ia voint,ei orientate către realitatea obiectivă conjuncturală. Marele înt ,elept Abhinavagupta explică aceasta într-un mod elocvent: „Voint ,a universală, în forma dorint,ei (KAMANA), înflores,te în subiectul individual. Fiind astfel actualizată, ea capătă aparent,a unei dorint,e îndreptate către obiectele simt,urilor. Totus,i, ea nu se desfăs,oară într-o succesiune mecanică de faze sau etape. Mai curând, după ce a fost trezită s,i s-a decis init,ial asupra t,elului ei, fiind astfel stimulată, ea se orientează înainte cu plăcere s,i interes, pentru a-s,i atinge scopul, întocmai precum un om merge cu multă hotărâre către o destinat,ie precisă.

20

Page 21: Sivaism nondualist cașmirian yogaezoteric colaj 2018.docx

Voint,a se evident,iază cu claritate în starea init ,ială, atunci când tocmai a apărut s ,i ea este plenară s,i perfectă în starea ei finală de repaus complet.” Astfel, putem face distinct,ie între cele două momente principale ale manifestării voint ,ei. Primul dintre ele se referă la starea init,ială de „tensiune” a voint,ei, adică de manifestare a intent,iei ei; al doilea moment este acela în care voint ,a init,ială se dezvoltă într-o dorint,ă cons,tientă către un obiect specific, care are o reprezentare discursivă (în etape succesive, aparent „mecanicizată”) la nivelul de cons ,tiint,ă a subiectului individual. În această etapă, obiectul dorint ,ei apare proiectat în afara subiectului care îl dores,te, des,i la nivel universal unitatea lor esent,ială rămâne neschimbată. În realitate, subiectul cons,tient este acela care e întotdeauna obiectul propriilor sale dorint,e. De aceea, atâta timp cât subiectul este identificat cu obiectul pe care îl dores,te, primul moment al manifestării voint ,ei e, din punct de vedere practic, foarte important. Dat fiind acest lucru, în cele ce urmează ne vom orienta analiza noastră cu precădere asupra acestui aspect.

SHIVA se contemplă pe Sine

Înainte de a fi manifestate, toate lucrurile s ,i fiint,ele rezidă în cons,tiint,a universală a lui Dumnezeu Tatăl (PARAMASHIVA) într-o formă potent ,ială, întocmai precum se află în sământ,a arborelui măret,ia ulterioară a staturii lui impunătoare, cu tulpina, crengile s,i coroana lui de frunze. În starea de resorbt ,ie (NIMESHA), toate lucrurile se contopesc în îmbrăt,is,area totală a naturii unice a lui SHIVA. Atunci când cons ,tiint,a universală se proiectează aparent în exterior (UNMESHA) pentru a deveni astfel Macrocosmosul experient,elor diversificate, acest potent,ial care pre-există în ea însăs,i este actualizat. În acest fel, aspectele diferite ale cons ,tiint,ei se manifestă chiar din cons,tiint,a nediferent,iată (ca o masă compactă s,i omogenă), fiind sust,inute atunci de o vibrat,ie extrem de subtilă, asociată cu o inefabilă plăcere estetică ce face parte din matricea cauzală universală. Această vibrat ,ie infinit de subtilă este chiar SPANDA (sau vibrat,ia, rezonant,a primordială) în forma ei cea mai pură, liberă de orice diferent,iere. În comentariul său la textul Spandapradipika, înt ,eleptul Bhagavatotpala precizează: „Această pulsat ,ie (SPANDA) este de fapt cons ,tiint,a liberă de orice construct,ii mentale. Ea reprezintă starea în care Spiritul Universal al lui Dumnezeu (SHIVA) se orientează în mod activ către manifestare. Ea operează astfel simultan pretutindeni, fără ca totus ,i prin aceasta să se mis,te.” În această fază, toate puterile Absolutului Divin sunt active s ,i se contopesc în unitatea beatitudinii infinite (ANANDA), pe care SHIVA o experimentează, contemplându-s ,i propria lui natură. Atunci, subiectul, obiectul s,i mijloacele cunoas,terii formează un singur s,i indivizibil întreg, întocmai precum este, utilizând exemplul anterior din tradit ,ia shivaită, sfera de argilă pe care olarul se pregătes ,te să o modeleze pentru a obt ,ine un vas de lut. Acel întreg indivizibil este atunci matricea tuturor vibrat ,iilor cosmice, atât cele apart,inând lumii fizice, cât s,i cele ale lumilor subtile. În această stare, cons,tiint,a universală este precum o sământ ,ă care a ajuns chiar în momentul înmuguririi, având la dispozit,ie posibilităt,i infinite.

Plonjează chiar în mijlocul fort,ei

21

Page 22: Sivaism nondualist cașmirian yogaezoteric colaj 2018.docx

Acest moment init,ial (TUTI) este precum sclipirea fulgerătoare s ,i plină de energie a unui flash puternic de lumină. Fiind înaintea oricărei manifestări spat ,iotemporale, proprie nivelurilor inferioare (APARA) de cons ,tiint,ă, momentul init,ial al voint,ei nu este deci un moment pe deplin setat în timp. Influent ,a subtilă pe care o exercită timpul asupra obiectivităt,ii, care totus,i la acest nivel nu este încă în mod clar diferent,iată, serves,te ca o legătură între ceea ce este etern s ,i ceea ce este temporal, între cons,tiint,a nemanifestată s,i universul manifestat. De aceea, yoghinul care este foarte atent să surprindă momentul init ,ial al manifestării dorint ,ei sale, mai ales atunci când aceasta este intensă, are o mare oportunitate de a realiza plenitudinea cons,tiint,ei universale, prin plonjarea chiar în mijlocul fort,ei generate de intent,ia sa.

Articol preluat din Revista YOGA MAGAZIN nr. 66

yogaesoteric 17 septembrie 2009

Puterea voint,ei în viziunea S, ivaismului din Cas,mir (II) de prof. yoga Dan Bozaru În momentele de mare intensitate emot ,ională, toate fort,ele s,i energiile care operează prin intermediul mint,ii s,i al simt,urilor se retrag brusc în inima naturii esent ,iale a subiectului cons,tient. În străvechiul tratat PRATYABHIJNAHRIDAYA se face chiar o comparat,ie între acest proces subtil s,i react,ia pe care o are o broască t ,estoasă când apare un pericol exterior s,i îs,i retrage membrele sub carapace.

În cazul omului obis,nuit continuitatea viet,ii mentale se întrerupe rapid. El nu are niciun control asupra unei asemenea situat ,ii s,i tocmai de aceea este complet distras de emot,iile pe care le resimte, aspirat cu fort ,ă de curentul foarte puternic al energiilor subtile, spre deosebire de yoghinul avansat care det ,ine controlul deplin asupra acestui proces s,i poate, cu ajutorul colosalei energii declans ,ate atunci prin fluxul emot,iilor sale, să penetreze direct în inima propriei sale naturi subtile interioare.

Practicantul spiritual învat,ă gradat să procedeze în acest mod chiar în momentul în care îl cuprinde frica teribilă, când simte o adâncă depresie ori un mare dezgust. În acelas,i timp, el trebuie să urmărească să pătrundă în sursa vitalităt ,ii (VIRYA), care îs,i intensifică activitatea simt,urilor în timpul extazului trezit de fuziunea amoroasă transfiguratoare cu continent,ă, când trăies,te bucuria intensă pe care i-o stârnes ,te achizit,ionarea unui obiect frumos sau când revede după o vreme îndelungată o fiint,ă iubită ori o rudă foarte dragă. Coples ,it de uluirea născută de propria sa realizare spirituală, yoghinul resimte atunci emot ,iile puternice izvorâte din interiorul său ca pe nis,te aspecte particulare ale beatitudinii de natură estetică pe care o trăies,te în cons,tiint,a sa; înt,elege s,i totodată experimentează cufundat în preafericirea divină nesfârs,ită toate emot,iile viet,ii care se adună ca nis,te râuri în oceanul cons,tiint,ei lui extatice. Treaz în fiecare act,iune

Omul obis,nuit, amort,it din punct de vedere spiritual, aflat sub puternica influent ,ă a MAYA-ei (iluzia cosmică), devine victima unor astfel de stări emotive, deoarece în asemenea momente crede în mod eronat că numeroasele lui percept ,ii s,i act,iuni sunt independente de pulsat,ia divină universală a naturii sale interioare, autentice,

22

Page 23: Sivaism nondualist cașmirian yogaezoteric colaj 2018.docx

esent,iale. Pentru a avea viziunea intuitivă directă că acestea fuzionează de fapt este necesar ca subiectul să reziste tendint,ei datorate lipsei de trezire spirituală de a face distinct,ie între feluritele funct,ii ale cons,tiint,ei (a voi, a cunoas,te, a act,iona etc.)

În felul acesta cel care este pregătit descoperă fulgerător că, în realitate, aceste funct,ii sunt aspecte ale unicei s ,i indivizibilei vibrat,ii infinit de complexe a cons,tiint,ei. Un asemenea nivel interior poate fi atins prin pătrunderea lucidă în primul moment de manifestare a voint,ei, pe care îl descoperim atunci când suntem foarte vigilent,i fat,ă de conjunctura s,i starea în care ne aflăm. Fiecare clipă este practic un nou început care sălăs ,luies,te în eternitatea prezentului, acolo unde orice start încetează să existe. Cu cât ne apropiem mai mult de experient ,a momentului în care apare impulsul act,iunii, cu atât venim mai direct în contact cu actualitatea concretă a prezentului s,i cu autenticitatea fiint,ei noastre. De aceea, textele înt,elepciunii s,ivaite sfătuiesc aspirant,ii la eliberarea supremă să facă efortul de a-s ,i ment,ine cons,tiint,a cât mai trează fat,ă de orice act,iune pe care o desfăs,oară.

De pildă, atunci când yoghinul este cuprins de frică, va trebui să fie foarte atent la momentul aparit,iei dorint,ei pe care o simte de a-s ,i ridica piciorul de la pământ pentru a fugi; apoi trebuie să fie foarte atent la efortul pe care îl face atunci când ridică piciorul s,i, de asemenea, să cons,tientizeze direct,ia în care intent,ionează să-l plaseze, cât s,i actul prin care se realizează aceasta.

În mod similar trebuie să fie foarte vigilent la fiecare fază în care rostes ,te cuvinte s,i propozit,ii într-o stare vivace de spirit ori la felul în care îs ,i mis,că degetele atunci când cântă la un instrument etc.

Dincolo de limitele simt,urilor

Acelas,i efect este valabil s,i în cazul percept,iilor. Yoghinul trebuie să-s,i focalizeze atent,ia asupra intent,iei eliberate de orice gând (NIRVIKALPA) de manifestare a cons,tiint,ei, care defines,te în realitate impulsul init ,ial al percept,iei. Pentru un moment, subiectul individual experimentează aceeas ,i identitate între entităt,ile pe care dores,te să le perceapă s,i propria lui cons,tiint,ă, la fel cum Însus,i SHIVA, care este Supremul Subiect Cons,tient, percepe identitatea dintre El Însus ,i s,i fiecare entitate din univers.

Focalizată astfel asupra momentului init ,ial al voint,ei, puterea cons,tiint,ei yoghinului, liberă de orice construct,ii mentale, transcende limitările impuse de diversitatea percept,iilor. Yoghinul devine atunci una cu realitatea supremă a naturii lui esent ,iale, atotcuprinzătoare.

Orice etapă din procesul evolut,iei sau retragerii activităt,ii voint,ei este iluminată de cons,tiint,a reflexivă a yoghinului. Percepând totalitatea experient ,ei sale prin prisma viziunii unitare a cons,tiint,ei universale, el experimentează subiectul, obiectul s ,i mijloacele cunoas,terii ca un singur întreg, sălăs,luind în inima esent,ială a Supremului Subiect Cons,tient – Dumnezeu, cu care acum este pe deplin identificat. Deoarece a ars complet simt,ul diversităt,ii în focul cons,tiint,ei, transmutând-o astfel în unitatea

23

Page 24: Sivaism nondualist cașmirian yogaezoteric colaj 2018.docx

adevăratei sale naturi, yoghinul iluminat rămâne perfect stabilit în fluxul suprem al puterilor cons,tiint,ei.

El ment,ine astfel o stare de vigilent ,ă în fiecare clipă a experient ,ei sale cotidiene, fie că se află în starea de veghe, în starea de vis sau în starea de somn profund fără vise. Atunci spat,iul, timpul, schimbarea s,i forma sunt recunoscute ca modalităt ,i de manifestare a cons,tiint,ei, fără ca aceasta să mai fie condit ,ionată de ele. Yoghinul iluminat este astfel mereu cons,tient de puterea gigantică a pulsat,iei adevăratei lui naturi s,i nu doar în momentul init ,ial, ci în fiecare etapă a activităt ,ii s,i percept,iei sale. El realizează atunci că toate lucrurile există doar în virtutea identităt ,ii lor cu Supremul Subiect Cons,tient (SHIVA), care este chiar el însus,i, s,i înt,elege că nu mai poate fi supus nicicând, de atunci înainte, transformărilor în SAMSARA.

Articol preluat din Revista YOGA MAGAZIN nr. 67. yogaesoteric 22

octombrie 20009

Vidul transcendent s,i roata energiilor universale (I) de

prof. YOGA Dan Bozaru

În experient,ele pe care le trăim, fie că au o natură materială ori una spirituală, nu vom descoperi niciodată ceea ce nu există. Lumina supremă a Cons ,tiint,ei luminează chiar s,i ceea ce percepem, prin mijloacele limitate ale mentalului nostru, ca non-existent. Existent,a s,i non-existent,a nu reprezintă decât distinct ,ii conceptuale ale mint,ii; ambele sunt categorii sau calităt ,i ale Realităt,ii Supreme, suprapuse peste obiectul care apare în cons,tiint,ă. Astfel, absent,a sau nonexistent,a unui obiect dintr-un anume loc este tot atât de reală ca s ,i prezent,a respectivului obiect în acel loc. Pe de altă parte, atât percept,ia prezent,ei lui, cât s,i cea a absent,ei sale sunt la fel de aparente pentru cons,tiint,a absolută a lui SHIVA.

„Eu sunt” cuprinde tot

Adept,ii s,ivaismului nondualist din Cas,mir sunt de acord cu doctrina budistă conform căreia natura reală a lucrurilor este, în esent ,ă, de neexprimat. Cu toate acestea, ei resping ideea că orice determinare a Vidului absolut (ce corespunde Realităt ,ii Supreme) este falsă. Budis,tii consideră că în Vidul transcendent s ,i absolut nu mai există nicio urmă de subiectivitate. În legătură cu aceasta, marele eliberat s ,ivait Kshemaraja explică faptul că cel mai înalt nivel al subtilităt ,ii Vidului transcendent este vidul cons,tiint,ei reflective, rezonant,a pură s,i nediferent,iată a puterii (SHAKTI) Cons,tiint,ei absolute, pe deplin fuzionată cu cons ,tiint,a s,i beatitudinea Sinelui Suprem (PARAMASHIVA). Dacă budis,tii neagă existent,a unui subiect care percepe la acest nivel suprem, atunci cum se mai poate afirma că se percepe starea de vid? Lipsa subiectului ar conduce automat la lipsa percept ,iei s,i nu s-ar mai putea vorbi despre starea de vid. Experient ,a spirituală profundă a vidului, în absent ,a cons,tiint,ei Sinelui, ar fi (din punct de vedere budist) cu put ,in mai elevată decât cea a stării de somn profund fără vise (SUSHUPTI). Însă chiar s,i atunci lipsa totală a cons,tiint,ei subiective este practic imposibilă. Chiar s ,i în starea de somn profund (sau în anumite

24

Page 25: Sivaism nondualist cașmirian yogaezoteric colaj 2018.docx

trăiri de absorbt,ie contemplativă când ego-ul este anihilat), trebuie să persiste totus ,i o anumită cons,tiint,ă subiectivă. Ar fi nefiresc să credem că subiectul care percepe încetează să existe în astfel de stări profunde de cons ,tiint,ă doar pentru că efortul lui, care în mod normal este direct ,ionat către percept,ia obiectului meditat,iei, nu se mai manifestă. Dacă ar fi as ,a, ar însemna că, odată ce intrăm în starea de somn profund fără vise, n-ar mai exista nicio cale să ne trezim, pentru că, potrivit concept,iei budiste, noi am înceta să existăm.

În plus, dacă disparit,ia temporară a ego-ului este o experient ,ă, atunci în mod evident trebuie să existe cineva care să o trăiască. De pildă, atunci când ne trezim din somnul profund fără vise, ne amintim totus ,i că am dormit s,i s,tim că ceva s-a petrecut în tot acest timp, chiar dacă nu cunoas ,tem ce anume. Prin urmare, nu este adevărat că în timpul somnului profund (SUSHUPTI) am fost total incons ,tient,i.

Mai mult decât atât, nicio stare de care ne putem aminti ca de un eveniment petrecut la un moment dat în trecut nu poate fi o stare supremă, ultimă sau ireductibilă. Experient,a lui „eu sunt” (AHAM) înglobează as,adar toate stările posibile, fie că sunt trăiri foarte profunde de absorbt ,ie (SAMADHI), fie că sunt mai apropiate de suprafat,a cons,tiint,ei de veghe. Starea supremă este, în ea însăs ,i, necreată; este chiar Cons,tiint,a absolută într-o infinită potent,ialitate de act,iune, în timp ce toate celelalte stări inferioare sunt tranzitorii s ,i apar din cele superioare.

Devii liber în mijlocul schimbării

Lipsa ego-ului (a individualităt,ii), experimentată în anumite tipuri de absorbt ,ie, poate fi rememorată s ,i, tocmai de aceea, o numim stare tranzitorie, care trebuie transcensă la rândul său, pentru a atinge astfel starea supremă a Vidului absolut s ,i necreat, cons,tiint,a „Eului Suprem s,i Absolut”. Întrucât este prezentă în eternitate, această stare nu poate fi niciodată reamintită. Departe de a reprezenta ultima realitate, pierderea temporară a simt ,ului individualităt,ii (a ego-ului) poate fi chiar un obstacol serios în calea atingerii eliberării spirituale supreme. Ea separă nivelurile inferioare ale cons,tiint,ei, fundamentate pe distant,a subiect-obiect, de cele superioare ale purei cons,tiint,e a „Eului Suprem”, adică de plenitudinea Vidului suprem transcendent. Spre deosebire de vidul inferior al pierderii egoului, câmpul cons,tiint,ei supreme a „Eului Suprem” răspândes ,te pretutindeni nenumărate energii s,i fort,e al căror stăpân absolut este PARAMASHIVA.

SHIVA (al cărui corp este pura cons,tiint,ă absolută) este Stăpânul Rot,ii Energiilor Universale; fiecare spit,ă reprezintă un aspect esent ,ial al măret,iei, supremat,iei s,i libertăt,ii Sale desăvârs,ite s,i complet necondit,ionate. Pe măsură ce această Roată a Energiilor Universale se învârte, lumea este creată s ,i apoi resorbită, manifestând astfel grandoarea fără sfârs,it a Puterii Lui. Cel care a atins starea supremă de eliberare spirituală, fiind una cu SHIVA, se bucură la unison s ,i pe deplin fuzionat cu El de libertatea absolută în Creat ,ie. Dar cel care nu-s ,i cunoas,te încă natura esent,ială este prins în mis,carea gigantică a acestei Rot ,i Universale, fiind astfel supus ciclului recurent de mort,i s,i renas,teri succesive.

25

Page 26: Sivaism nondualist cașmirian yogaezoteric colaj 2018.docx

Principala cauză pentru care experimentăm transmigrat ,ia în Manifestare, cu suferint,ele sale inerente, este faptul că nu realizăm acest adevăr: tot ceea ce există sălăs,luies,te în pura lumină a cons,tiint,ei absolute. Dacă am înt,elege în profunzime că totul nu este decât jocul gigantic al cons ,tiint,ei supreme a lui SHIVA, realizat de Roata Energiilor Universale, lumea nu ne-ar mai apărea ca SAMSARA, o lume a transmigrat,iilor fără de sfârs,it.

Nereus,ind să contemple suveranitatea propriei naturi divine esent ,iale, cons,tiint,a generează as,a-numitele forme-gând (VIKALPA). Acestea se ridică s ,i se coboară la suprafat,a mint,ii noastre pe măsură ce Roata Energiilor se învârte în Manifestare, t,inându-ne captivi într-un aparent fără de sfârs ,it lant, al reîncarnărilor. Prins,i în capcana gândurilor, la periferia Rot ,ii Energiilor Divine, nu mai suntem atent ,i la recunoas,terea naturii noastre autentice, neschimbătoare, înlănt ,uit,i în fluxul tranzitoriu s,i divers al aparent,elor exterioare. Yoghinul perseverent reus,es,te însă, printr-un act de profundă priză de cons ,tiint,ă asupra realităt,ii supreme, să suprime activitatea neîncetată a mint,ii. Perfect interiorizat, el realizează că natura adevărată a SAMSARA-ei este chiar Roata Energiilor Universale s ,i astfel, devine liber s,i netulburat de schimbare în chiar mijlocul acesteia s,i a diversităt,ii.

„Chiar în această clipă, Cel care străfulgeră în inima mea este SHIVA Însus ,i, cu a Sa cons,tiint,ă perfect limpede s,i neîntreruptă. Cea care dansează de-a pururi la hotarul simt,urilor mele este suprema SHAKTI. Întregul Univers străluces ,te pe deplin contopit cu beatitudinea nesfârs,ită a Eului Suprem s,i Absolut. Cuadevărat, eu nu cunosc semnificat,ia cuvântului SAMSARA!”

Abhinavagupta

Articol preluat din Revista YOGA MGAZIN nr. 63

yogaesoteric martie 2009

Vidul transcendent s,i roata energilor universale (II) de prof. YOGA Dan Bozaru Des ,i sunt nenumărate Rot,i de Energie (pentru că fiecare este atas ,ată unui anumit proces din Creat,ie, iar aceste procese, act,iuni sau fenomene sunt infinite), totus ,i doar câteva dintre ele sunt fundamentale în manifestarea coerentă s ,i armonioasă a Macrocosmosului. Conform doctrinei KRAMA a s,ivaismului din Cas,mir, cea mai importantă Roată a Energiilor este reprezentată de un ciclu de douăsprezece faze sau etape distincte, care reprezintă cele douăsprezece aspecte ale lui KALASANKARSHINI (Cea care atrage Timpul), însăs ,i zeit,a Cons,tiint,ei. Această Roată fundamentală a Energiilor mai este numită s,i Roata Absolutului(ANUTTARACHAKRA), iar toate celelalte rot ,i de energie apar din ea s ,i, în final, se resorb tot în ea. În structura arhetipală a Creat ,iei, subiectul, mijloacele (sau căile) de cunoas,tere, obiectul s,i pura cons,tiint,ă cognitivă sunt simbolizate de Rot,i ale Energiilor care cont,in, respectiv, opt, douăsprezece, s,aisprezece s,i patru elemente (sau etape).

26

Page 27: Sivaism nondualist cașmirian yogaezoteric colaj 2018.docx

Prin urmare, Roata Energiilor cu douăsprezece elemente (sau faze procesuale) reprezintă ciclul cognitiv (al cunoas ,terii), simbolizat de Soarele care trece prin cele douăsprezece semne zodiacale în decursul unui an. Printre altele, această Roată a Energiilor semnifică cele douăsprezece simt ,uri: intelectul (BUDDHI), mintea (MANAS), cele cinci organe ale cunoas ,terii (JNANENDRIYA) s,i cele cinci organe de act,iune (KARMENDRIYA). De asemenea reprezintă cele douăsprezece vocale ale alfabetului sanscrit (excluzând cele patru vocale de „hiatus” sau as ,a-numitele foneme „tranzitorii”) care simbolizează procesele s ,i fort,ele ce operează direct, fără intermediere, în cons,tiint,a supremului SHIVA (spre deosebire de SHAKTI, Manifestarea însăs,i, simbolizată de consoanele alfabetului sanscrit).

Succesiv s,i instantaneu

Roata celor douăsprezece Energii fundamentale semnifică s ,i cele trei mari zeit,e: PARASHAKTI, PARAPARASHAKTI s,i APARASHAKTI, fiecare dintre acestea implicând un ciclu de creat,ie (SRISHTI), ment,inere (STHITI) s,i resorbt,ie (SAMHARA), la care se adaugă manifestarea propriei lor naturi esent ,iale (ANAKHYA), asociată Vidului suprem.

Ca faze ale unui ciclu cognitiv, cele douăsprezece Energii fundamentale sunt adorate sub forma celor douăsprezece KALI-uri s ,i sunt împărt,ite în trei grupe de câte patru faze. În conformitate cu afirmat,iile marelui înt,elept tantric s,ivait KSHEMARAJA, ciclul celor douăsprezece Energii fundamentale dă nas ,tere, la rândul lui, unui ciclu împărt,it al creat,iei s,i resorbt,iei cosmice, ce constă din:

actul de voint,ă init,ială ce apare în „corpul Absolutului”, care mai apoi va conduce la transformarea lui în ceea ce noi percepem drept Macrocosmos (ce include Creat ,ia fizică (Universul) s,i cea subtilă);

manifestarea efectivă a Macrocosmosului în cons ,tiint,a Absolutului; farmecul s,i „vraja” (ca o sui-generis „magie”) pe care o manifestă Cons ,tiint,a reflexivă (care se „reflectă” în ea însăs,i) atunci când Creat,ia apare în cons,tiint,a Absolutului;

resorbt,ia Creat,iei în Absolut, unde îs,i recapătă statutul originar s,i pur de Cons,tiint,ă radiantă, imposibil de definit, unică, eternă s,i imuabilă.

Această viziune este însă doar una dintre posibilele modalităt ,i de analiză a„mis,cării Rot,ii Energiilor Universale”. De fapt, „Roata” se desfăs ,oară în multiple feluri, atât succesive, cât s,i instantanee, asimilând astfel în ea însăs ,i subiectul, obiectul, mijloacele de cunoas,tere s,i cons,tiint,a cognitivă rezultantă. Yoghinul lucid s,i atent poate să observe această „mis,care” foarte specială a Rot,ii Energiilor în cursul fiecărui act de cunoas,tere, deoarece de fiecare dată energia se mis ,că din centrul sau Inima (HRIDAYA) purei Cons,tiint,e spre periferie, acolo unde se manifestă ca obiect al simt,urilor. El ajunge să înt ,eleagă astfel că totul este cont,inut în s,i totodată apare prin intermediul acestui ciclu al Cons ,tiint,ei universale. Atunci orice sunet, orice senzat,ie de gust, orice atingere etc. (cu alte cuvinte tot ceea ce percepe) îi poate conferi o profundă stare de absorbt ,ie contemplativă.

27

Page 28: Sivaism nondualist cașmirian yogaezoteric colaj 2018.docx

Contemplare s,i dizolvare

Marele înt,elept eliberat Abhinavagupta descrie astfel, în lucrarea sa fundamentală TANTRALOKA, succesiunea (KRAMA) fazelor din procesul cons,tientizării:

„Această Roată a Absolutului (ANUTTARACHAKRA) izvorăs ,te din însăs,i Inima Supremului SHIVA prin vidul ochilor etc., către fiecare obiect al simt ,urilor.Razele ei dau nas,tere progresiv Focului (subiectul), Lunii (obiectul) s,i Soarelui(mijloacele sau căile de cunoas,tere), în fiecare dintre fazele creat,iei, ment,inerii s,i resorbt,iei lumii din exterior. Astfel, yoghinul trebuie să contemple în profunzime modul în care tot ceea ce apare în câmpul percept ,iei sale drept sunet etc. devine una cu această Roată a Energiilor Universale, pe măsură ce simt ,ul auzului etc. sunt resorbite în vidul Cons,tiint,ei. Roata Energiilor, care de fapt este tot ceea ce există (toate lucrurile, fiint,ele, fenomenele etc.), precum un mare rege, este urmată de vasalii ei (simt,urile), oriunde act,iunea ei este implicată. Astfel, calea cosmică a emanat,iei Creat,iei se unes,te spontan cu marea Roată a lui BHAIRAVA s,i a zeit,elor Cons,tiint,ei cale îl înconjoară. Atunci, chiar dacă Universul s-a contopit cu ea, lăsând în urmă doar o foarte palidă urmă latentă a existent ,ei sale, yoghinul trebuie să contemple această Roată a Energiilor drept o revărsare a propriei sale naturi esent,iale. Atunci când tot „combustibilul” obiectivităt ,ii a fost consumat în focul Rot,ii, iar până s,i cele mai slabe urme remanente ale sale au fost s ,i ele distruse, yoghinul trebuie să contemple Roata chiar de pe „marginea” extinct ,iei finale a Creat,iei, apoi în chiar procesul extinct,iei s,i, în sfârs,it, trebuie să o contemple atunci când Creat,ia a fost complet resorbită. Yoghinul perseverent, care va aplica această modalitate de a medita asupra realităt ,ii Rot,ii Energiilor Universale, va înt ,elege că Manifestarea se dizolvă în chiar sânul acestei rot ,i s,i că aceasta, la rândul ei, se dizolvă în Cons,tiint,a supremă, lipsită de orice obiect.

Totus,i, natura Cons,tiint,ei supreme este de a da nas,tere unei noi Creat,ii s,i acest proces se desfăs,oară în eternitate. Acela care dizolvă în fiecare clipă Creat ,ia în propria lui cons,tiint,ă s,i care, mai apoi, o emite din nou, acela este în eternitate s ,i pe deplin identificat cu marele BHAIRAVA.”

Pulsat,ie s,i nemis,care

Abhinavagupta adaugă, de asemenea, că în forma sa de bază acest proces este comun oricărui tip de meditat ,ie care conduce către realizarea Absolutului (ANUTTARA). În plus, yoghinul poate să mediteze cu succes asupra oricărei alte Rot ,i de Energii din Creat,ie s,i, în final, să se bucure de aceeas ,i grat,ie supremă a eliberării spirituale. Acest lucru este posibil pentru că orice „spit ,ă” a Rot,ii Energiilor Universale („spit,ă” care este, la rândul său, o roată de energii secundare) conduce în final tot în centrul imuabil al marii Rot ,i a lui BHAIRAVA. Totus,i, pentru a dobândi succesul deplin, yoghinul trebuie să se identifice cu Stăpânul Rot ,ii, care se află în centrul ei, ca Pură Cons,tiint,ă a Eu-lui Suprem s,i Absolut, fort,a divină supremă care se află în spatele emanat,iei Creat,iei s,i a tuturor celorlalte mis,cări care o acompaniază.

28

Page 29: Sivaism nondualist cașmirian yogaezoteric colaj 2018.docx

Kshemaraja numes,te Eu-l suprem (AHAM) „freamătul lui BHAIRAVA”, deoarece„ El generează Creat,ia s,i toate celelalte lucruri în vârtejul macrocosmic al propriei Sale puteri infinite”. SHIVA „agită” s,i „învârte” energiile în jurul Lui Însus,i, creând s,i dizolvând întregul Macrocosmos prin Pulsat ,ia Supremă (SPANDA) a Voint ,ei Sale universale s,i atotputernice, în timp ce El sălăs ,luies,te nemis,cat (ACALA) în Inima Supremă a Cons,tiint,ei Absolute, care este centrul Rot,ii.

Aflându-se chiar în centru Rot,ii Energiilor Universale, SHIVA este perfect liber în măret,ia act,iunii cosmice pe care o realizează „Roata”. El este supremul observator, contemplându-i „mis,carea” s,i efectele pe care le produce ea în orice activitate. Pe de altă parte, sufletul individual, subjugat de Roata Energiilor lumii s ,i a trupului, se eliberează chiar în clipa când devine pe deplin cons ,tient de diferent,a care există între el (încarnat) s,i „corpul lumii exterioare” în care trăies,te.

Experimentând astfel întregul Macrocosmos de la TATTVA Pământului (PRITHIVI), cea mai grosieră, s,i până la TATTVA lui SHIVA, cea mai subtilă, el devine cons ,tient de faptul că, în realitate, este chiar SHIVA, pura cons ,tiint,ă a Eu-lui Suprem s,i Absolut, ves,nic cuprins de beatitudinea infinită (ANANDA) a jocului Rot ,ii Energiilor Universale.

Articol preluat din Revista YOGA MAGAZIN nr. 64

yogaesoteric 20 mai 2009

Vidul transcendent s,i roata energiilor universale (III) de profesor YOGA Dan Bozaru

Pentru a deveni stăpânul Rot ,ii Energiilor s,i a dobândi astfel eliberarea supremă, este necesar ca yoghinul să se identifice cu Absolutul divin (să fuzioneze plenar cu Realitatea Supremă – Vidul Transcendent – al lui ANUTTARA). Astfel, el devine una cu Puterea infinită din spat,iul tainic s,i subtil al Inimii lui Dumnezeu Tatăl(PARAMASHIVA). Totus,i, cel care a reus,it să aibă revelat,ia naturii esent,iale a Cons,tiint,ei Absolute, trebuie să cunoască s ,i totodată să practice orice căi ale divinităt,ii în Manifestare, nu doar să contemple într-un profund extaz suprem (SAMADHI) măret,ia s,i strălucirea efulgentă a Rot,ii Energiilor Divine. Dacă yoghinul nu este însă capabil să acceadă în mod direct la starea supremă de fuziune plenară cu Absolutul Divin, el trebuie să pătrundă în centrul Rot ,ii Energiilor Universale, să mediteze profund asupra activităt,ii acesteia la nivelul întregii Creat,ii, să se concentreze asupra marelui vortex pe care îl creează aceasta, percepându-l drept însăs,i Vibrat,ia Supremă a naturii lui esent ,iale. Rezonând plenar cu MANTRA inimii (MANTRA supremă, PARABIJA), yoghinul imprimă într-un mod tainic vibrat ,ia divină supremă rot,ilor succesive de puteri (energii) divine din Manifestare, de la cea mai înaltă până la cea mai de jos. Astfel, reus,es,te să satureze razele propriei sale cons,tiint,e cu plenitudinea cunoas,terii de sine, devenind Stăpânul Magician al întregului Macrocosmos. Din acest moment, tot ceea ce percepe nu reprezintă decât pulsat,ia divină supremă a luminii necreate (PRAKASHA) a naturii lui esent ,iale.

29

Page 30: Sivaism nondualist cașmirian yogaezoteric colaj 2018.docx

Marele înt,elept eliberat Abinavagupta explică acest aspect uluitor în comentariul din faimosul text tantric PARATRIMSHIKALAGHUVRITTI: „Atunci yoghinul se bucură infinit de o deplină stabilitate, sigurant ,ă de sine s,i satisfact,ie, fiind totodată fuzionat cu lumina Divină Supremă, astfel încât cons ,tiint,a lui se expansionează tot mai mult, înglobând progresiv întreaga obiectivitate. El experimentează astfel pulsat ,ia extrem de subtilă a Cons,tiint,ei lui SHIVA, ceea ce îi va permite să realizeze libertatea supremă s,i necondit,ionarea esent,ei lui divine imuabile”.

În pulsat,ia cons,tiint,ei absolute

Trăind plenar desfăs,urarea activităt,i Rot,ii Energiilor Universale în cons ,tiint,a sa, aspirantul se bucură de roadele Universului (BHOGA) s ,i de beatitudinea nesfârs,ită (ANANDA) a cons,tiint,ei cosmice. Când Roata Energiilor se contractă, individualitatea yoghinului realizat spiritual fuzionează cu pura cons ,tiint,ă, experimentând libertatea necondit,ionată (SVATANTRYA). El contemplă în profunzime aceste două mis ,cări antagonice care au loc la nivel universal s ,i dobândes,te toate puterile supranaturale (SIDDHI), care îi sunt conferite de valurile particulare de energie divină ale vibrat ,iei universale (SAMANYSPANDA) a cons,tiint,ei. Supremat,ia s,i controlul divin asupra tuturor lucrurilor, precum s,i realizarea unicităt,ii cons,tiint,ei sunt astfel dobândite din pozit,ia de Stăpân suprem al Rot ,ii Energiilor Universale. Această condit ,ie extraordinară de cons,tiint,ă apare în urma ment,inerii, un timp suficient de lung a unei stări de absorbt,ie neîntreruptă în vibrat,ia infinit de subtilă a cons,tiint,ei, atât în extazul conferit de contemplarea ei cu ochii închis ,i (NIMILANA SAMADHI), cât s,i atunci când contemplarea este realizată cu ochii deschis ,i (UNMILANA SAMADHI). Astfel, fie că ochii lui sunt deschis,i (când yoghinul se află în starea de veghe), fie că sunt închis,i (când yoghinul se află în starea de somn sau de meditat ,ie), el este intim fuzionat cu pulsat,ia cons,tiint,ei divine, care se mis,că precum o scânteie între aces,ti doi poli s,i generează în el strălucirea fără egal a cons ,tiint,ei pe deplin iluminate.

În acelas,i text celebru, marele înt,elept Abhinavagupta face unele precizări importante referitoare la acest aspect: „Dacă yoghinul reus ,es,te să rămână într-o profundă contemplare asupra propriei sale naturi esent ,iale, fără nicio întrerupere, timp de trei ore, atunci el se va elibera de lant ,ul diversităt,ii în Manifestare s,i de magia înlănt,uitoare pe care aceasta o revarsă asupra tuturor fiint ,elor." Pe ignorant îl supune, pe înt,elept îl eliberează

Astfel, pentru cel eliberat, puterea Rot ,ilor Energiilor Universale este chiar Lumina Divină necreată, care îi iluminează mintea, precum s ,i suflul divin al spiritului ce conferă ideea de puritate perfectă a Eu-lui său. În realitate această Lumină Divină Supremă este cea care face posibilă orice act ,iune s,i orice percept,ie a yoghinului. Infuzându-i în totalitate mintea s,i trupul s,i realizând totodată sacralitatea lor, ea aduce în acest fel toate lucrurile, într-un mod tainic, în propria lui cons ,tiint,ă. Aspirantul este capabil atunci să acceadă la Lumina Divină (natura sa esent ,ială, nedivizibilă s,i complet liberă) prin intermediul Rot ,ii Energiilor Divine ale Manifestării. Astfel, Roata reprezintă însăs ,i sursa puterii supreme la care ajunge prin grat,ie divină s,i prin intuit,ia lui purificată.

30

Page 31: Sivaism nondualist cașmirian yogaezoteric colaj 2018.docx

Totus,i, precizează înt,eleptul eliberat Kshemaraja: „Sunt foarte put ,ini cei care, binecuvântat,i cu pret,ioasa comoară a contemplării desăvârs ,ite, ascensionează fulgerător (grat,ie intuit,iei lor spirituale elevate) în Inima Supremă a lui PARAMASHIVA, fuzionând astfel cu Lumina Divină necreată a lui SHANKARA,propria lor natură esent,ială. Ceilalt,i, supus,i influent,ei eu-lui lor fals s,i mirajului întrupării, nu reus,esc aceasta.”

În concluzie, putem spune că Roata Energiilor Universale funct ,ionează în dublu sens: pe de o parte, poate fi sursa înlănt ,uirii în Manifestare pentru cei care sunt orbit ,i de mirajul pe care îl exercită MAYA asupra lor, însă pe de altă parte, poate reprezenta s ,i puterile divine supreme la care ajunge să aibă acces cel iluminat prin practica YOGA intensă s,i perseverentă. Prin urmare, aceleas ,i fort,e care înlănt,uie s,i condit,ionează fiint,a umană în Manifestare pot să o conducă la cele mai înalte niveluri ale elevării spirituale. Ceea ce îl limitează s ,i îl supune pe ignorant, îl eliberează pe înt ,elept, după cum afirmă cele mai importante texte tantrice ale spiritualităt ,ii hinduse.

Articol preluat din Revista YOGA MAGAZIN nr. 65

yogaesoteric 12 iunie 2009

Priza de cons,tiint,ă s,i experient,a individuală în manifestare (I) de

profesor YOGA Dan Bozaru

Totalitatea fenomenelor care apar în câmpul cons ,tiint,ei noastre sunt experimentate în mod direct chiar din clipa init,ială în care sunt percepute, atunci când nu s-au diferent,iat încă de cons,tiint,ă. Ele sunt, prin urmare, în fuziune cu subiectul care simte (cu noi îns,ine). Percept,ia instantanee, primară pe care o avem asupra oricărui lucru sau proces din Creat,ie se confundă as,adar cu însăs,i Lumina Cons,tiint,ei. Dacă am reus,i, de pildă, să ne ment,inem ferm focalizat,i asupra momentului init,ial al percept,iei, am rămâne în acest fel pe deplin fuzionat ,i cu esent,a fiint,ei noastre, Cons,tiint,a absolută a lui Dumnezeu Tatăl. Pe de altă parte, natura Cons ,tiint,ei supreme este Lumina divină necreată. Aceasta înseamnă că, în acel moment de început, cons,tiint,a noastră individuală este pe deplin unificată cu Lumina supremă. Totus,i, în majoritatea cazurilor, feluritele forme-gând care ne apar se interpun între noi, subiectul care percepe s ,i trăies,te experient,a respectivă, s,i obiectul acelei experient,e s,i ocultează astfel Lumina divină pură a percept ,iei init,iale.

Este important de remarcat că, des ,i face posibilă aparit ,ia s,i manifestarea fenomenelor în Creat,ie în modul descris mai sus, Lumina Cons ,tiint,ei supreme nu se identifică în totalitate cu experient ,a pe care o trăim prin raport la fenomenul respectiv. Explicat,ia este că nicio experient ,ă nu e posibilă în lipsa prizei de cons,tiint,ă individuală asupra ei. Cu alte cuvinte, ea trebuie să fie neapărat personală ca să o percepem s,i să o înt,elegem în totalitate. Acesta, de altfel, este s ,i motivul pentru care nu putem fi eliberat ,i prin act,iunea sau intervent,ia cuiva exterior, ci doar prin eforturile noastre sust,inute s,i prin înt,elegerea profundă a experient,elor pe care le trăim (oricare ar fi natura lor).

31

Page 32: Sivaism nondualist cașmirian yogaezoteric colaj 2018.docx

Lumina se reflectă pe ea însăs,i

Cunoas,terea este esent,ială pe calea revelării Sinelui esent ,ă (indiferent că o realizăm prin devot,iune, prin iubire, prin discriminare între real s ,i nereal etc.). În această direct,ie, psihanalistul Carl Gustav Jung a remarcat cu obiectivitate în celebra lucrare Psihologie s,i religie: Orient s,i Occident: „Experient,a nu poate avea loc fără reflexie, deoarece este înainte de toate un proces de asimilat ,ie, în lipsa căruia nu poate să apară înt,elegerea (individuală)”.

Conform s,ivaismului din Cas,mir, reflexia la care se referă Jung este, de fapt, priza de cons,tiint,ă asupra unor imagini care apar în oglinda Luminii divine supreme. Pentru ca procesele cosmice care se desfăs,oară la nivelul Cons,tiint,ei dumnezeies,ti universale să poată fi percepute de fiint ,a individuală ca tot atâtea experient ,e, cons,tiint,a trebuie să le reflecte în ea însăs ,i. Marele înt,elept Abhinavagupta afirmă în TANTRA SARA că Supremul divin poartă în El Însus ,i reflectarea întregului Macrocosmos (a întregii Creat,ii), iar aceasta reprezintă chiar propria Lui natură, care ia forma lucrurilor din manifestare.

Acest act de cons,tiint,ă reflectivă este numit VIMARSHA. Cuvântul derivă din rădăcina sanscrită MRISH, care înseamnă a atinge, a simt ,i, a înt,elege, a percepe, a reflecta sau a examina. Astfel, VIMARSHA semnifică puterea cons ,tiint,ei de a înt,elege, de a se percepe pe ea însăs ,i s,i de a analiza evenimentele care au loc în ea însăs,i. Cu alte cuvinte, VIMARSHA face ca suprema Cons ,tiint,ă divină să act,ioneze ca o fiint,ă vie, gigantică, nelimitată. Caracteristica sa esent,ială de a se reflecta în ea însăs,i este inerentă chiar Luminii Cons ,tiint,ei absolute. Ea constituie elementul fundamental al Cons,tiint,ei divine s,i viat,a naturii ei pulsatorii. În lipsa ei, Lumina Cons,tiint,ei nu ar forma decât fenomene necunoscute fiint ,elor din Creat,ie, prin imposibilitatea experimentării s,i înt,elegerii lor.

Are libertate absolută

Capacitatea de reflexie a Cons,tiint,ei divine în ea însăs ,i îi conferă înt,elegerea că este singura realitate s,i tocmai de aceea există prin s ,i se odihnes,te în ea însăs,i. Această odihnă nu seamănă cu aceea a unui obiect lipsit de viat ,ă. Dimpotrivă, Cons,tiint,a divină se bucură de o infinită libertate s ,i este pe deplin mult,umită în cunoas,terea a tot ceea ce se manifestă (subiect, obiect sau mijloc de cunoas ,tere). Atunci când îl extrapolăm, conceptul de priză de cons,tiint,ă devine însăs,i omniscient,a lui Dumnezeu, plinătatea a tot ceea ce este cuprins de Cons ,tiint,a Lui supremă, beatitudinea divină sau extazul nesfârs ,it care cont,ine în sine varietatea infinită a tuturor lucrurilor.

În contemplarea propriei naturi, Cons,tiint,a divină îs,i asumă forma tuturor planurilor de existent,ă, de la cel mai subtil la cel mai grosier. Puterea reflexiei cons ,tiint,ei (VIMARSHA) reprezintă as,adar libertatea creatoare inerentă Luminii Cons,tiint,ei divine. Această libertate infinită poate determina suprema Cons ,tiint,ă să se orienteze asupra sa însăs,i, într-un act introspectiv de autocontemplare care nu este condit,ionată de nicio formă exterioară.

32

Page 33: Sivaism nondualist cașmirian yogaezoteric colaj 2018.docx

Cons,tiint,a poate alege, de asemenea, să se orienteze spre exterior, pentru a-s ,i contempla forma universală în manifestările sale. Aflat într-o deplină armonie cu oscilat,ia Cons,tiint,ei supreme între aceste polarităt,i fundamentale (interiorexterior), Macrocosmosul manifestat este mereu reînnoit s,i sust,inut prin ritmul pulsat,iei divine. Suprema vibrat,ie divină (SPANDA) reprezintă de fapt chiar această oscilat ,ie sau modificare de percept,ie a cons,tiint,ei lui Dumnezeu între cele două polarităt ,i (interioară s,i exterioară).

Priza de cons,tiint,ă totală, deziderat la care omul dores ,te să ajungă prin practicaYOGA intensă s,i perseverentă, reprezintă unitatea viziunii nelimitate asupra Întregului sau, altfel spus, a Totului. Lipsa acestei percept ,ii integratoare rezultă dintr-o viziune incompletă asupra realităt ,ii fenomenale s,i conduce la un fel de divizare a Întregului în părt,i. Fiecare dintre părt,i este atunci înt,eleasă ca un acesta (IDAM) specific, ce contrastează s,i se distinge de restul existent. Fără a fi atunci focalizat ,i asupra cunoas,terii de sine, noi ne orientăm exclusiv asupra părt ,ii s,i ignorăm Întregul. Dar când Cons,tiint,a se odihnes,te în ea însăs,i s,i îs,i contemplă propria natură, se percepe sub forma purului s,i supremului subiect cons,tient ce se dezvoltă s,i se desfăs,oară ca unitate indivizibilă a tuturor lucrurilor.

În sinteză, priza de cons,tiint,ă reflectivă (VIMARSHA) are două aspecte fundamentale:

1.Aspectul intern

Atunci când lumina Cons,tiint,ei divine este orientată asupra ei însăs ,i sau cândCons,tiint,a supremă se odihnes,te în ea însăs,i. Aceasta este cons,tiint,a pură a lui„Eu suprem” (AHAMVIMARSHA), lipsit de orice constrângeri mentale, total liber s ,i cuprins de o nesfârs,ită uluire s,i beatitudine.

2.Aspectul extern

Atunci când actul de reflexie a cons,tiint,ei este direct,ionat dinspre subiect către obiect. Obiectul este perceput separat de subiect, ceea ce face să apară dualitatea. În această situat,ie, realitatea poate fi redată sub forma unor reprezentări discursive (rodul unor concept,ii, gânduri s,i atitudini mentale).

Întreaga cunoas,tere se topes,te în El

Cons,tiint,a are rolul de a realiza legătura dintre subiectul care experimentează s ,i obiectul care este perceput, astfel încât, în final, obiectul este total integrat în cunoas,terea de sine a subiectului. În realitate, cons ,tiint,a reflectivă este totdeauna cons,tiint,a lui „Eu suprem” s ,i, practic vorbind, nu se obiectivează niciodată, nici chiar atunci când ia forma cons,tiint,ei lui acesta (IDAM) s,i se reflectă asupra obiectului. Experient,a pe care noi o avem cu privire la lucrurile care există as ,a-zis „în afara cons,tiint,ei” se datorează lipsei de vigilent,ă, faptului că nu avem o priză totală de cons,tiint,ă. Astfel, cons,tiint,a noastră (a subiectului care percepe) nu este, niciodată „în exterior, acolo”, ci continuă să existe, în eternitate, în chiar inima esent ,ială a

33

Page 34: Sivaism nondualist cașmirian yogaezoteric colaj 2018.docx

subiectului cunoscător. De fapt, toate formele de cunoas ,tere există mereu s,i se odihnesc în subiectul cunoscător.

„As,a cum fiecare picătură de apă se odihnes ,te în ocean, toate act,iunile s,i percept,iile ajung să se odihnească în Supremul divin, oceanul Cons ,tiint,ei absolute. Chiar s,i cea mai mică picătură de apă de pe pământ, care se evaporă sub razele soarelui, ajunge mai apoi tot în ocean, sub forma ploii. Tot astfel, întreaga cunoas,tere s,i act,iune din Macrocosmos se resoarbe în oceanul nesfârs ,it de cons,tiint,ă al lui SHIVA, fie direct, spontan, prin ea însăs,i, fie indirect, printr-oserie de alte procese.” - MALINIVIJAYAVARITIKA Articol preluat

din Revista YOGA MAGAZIN nr. 60 yogaesoteric februarie 2009

Priza de cons,tiint,ă s,i experient,a individuală în manifestare (II) de

profesor YOGA Dan Bozaru

Cele două aspecte fundamentale ale lui VIMARSHA (Cons,tiint,a divină ce se reflectă în ea însăs,i) sunt aspectul intern s,i aspectul extern. Reflexia sa internă reprezintă un fel de „priză de cons,tiint,ă totală s,i complet autonomă”, deoarece, metaforic vorbind, Supremul Divin „se odihnes,te atunci în El Însus,i”. Pe de altă parte, aspectul său extern implică, în mod necesar, dualitatea subiect-obiect. Prin urmare, există un act de percept,ie s,i de cunoas,tere a obiectului de către subiect. Obiectul este considerat exterior s,i izolat, fapt ce determină limitarea Cons,tiint,ei universale la cons,tiint,a individuală. În acest caz sunt percepute doar anumite aspecte, nu întregul.

Sinele se cunoas,te pe el însus,i

În realitate, Cons,tiint,a universală s,i cons,tiint,a individuală sunt una s,i aceeas,i.Singura diferent,ă este că, în cazul cons ,tiint,ei individuale, feluritele procese din Creat,ie sunt nis,te reprezentări limitate pe care le ia Cons ,tiint,a universală a lui Dumnezeu Tatăl în act,iunea sa pe deplin expansionată. Activitatea noastră mentală este chiar activitatea Cons,tiint,ei divine reflective, este însăs ,i puterea infinită manifestată de SPANDA (pulsat,ia rezonantă universală).

Astfel, la nivelul individualităt,ii noastre, cons,tiint,a reflectivă reprezintă aptitudinea Sinelui esent,ă de a se cunoas,te pe el însus,i (capacitatea de autorevelare), în starea de perfectă puritate s,i libertate, necondit,ionată de nicio limitare. Ea reprezintă s,i capacitatea noastră de a-i analiza multiplele stări sau condit ,ii, datorate unor cauze interne sau externe.

Tot cons,tiint,a reflectivă este cea care face posibilă „ret ,inerea” urmelor energetice ale act,iunilor noastre la nivel subcons,tient sub forma as,a-numitelor „impregnări subtile” sau SAMSKARA. Ea ne oferă posibilitatea amintirii acestor impregnări în momentele care se acordează pe „lungimea de undă” specifică unei anumite impregnări subtile din subcons,tientul nostru. Tot ea ne asigură capacitatea de select,ie s,i imaginat,ie, precum s,i pe cea a manifestării liberului nostru arbitru. În concluzie, cunoas,terea pe care o avem sau pe care o putem dobândi ar fi practic

34

Page 35: Sivaism nondualist cașmirian yogaezoteric colaj 2018.docx

imposibilă dacă nu ar exista capacitatea cons ,tiint,ei de a cunoas,te. Tocmai această însus,ire a sa reprezintă, de fapt, puterea de reflexie pe care o manifestă asupra ei însăs,i, ca „Eu suprem”, pur s,i unic. Ne odihnim în propria natură esent,ială

Atunci când cons,tiint,a este limitată de obiectele cunoas ,terii (limitare aparentă, asumată prin liberă voint,ă), care la rândul lor, sunt condit ,ionate de fort,ele s,i legile care guvernează planul fizic în Manifestare (aspecte ale puterii lui MAYA, iluzia cosmică), ea act,ionează sub forma cunoas,terii, a memoriei s ,i a tuturor celorlalte funct,ii ale mint,ii. As,adar cunoas,terea (sau priza de cons,tiint,ă) reprezintă puterea reflexiei lui „Eu suprem”, limitat însă de feluritele influent ,e ale manifestărilor exterioare, generate chiar de Cons ,tiint,a supremă. Atunci când fiint ,a umană (subiectul care percepe) se eliberează de orice asociat ,ii cu celelalte obiecte, se cufundă în beatitudinea divină fără de sfârs,it. Aceasta reprezintă starea sau condit,ia divină pe care o trăim atunci când ne „odihnim” în propria noastră natură esent ,ială. Cons,tiint,a de sine beatifică (VIMARSHA) continuă să rămână stabilă pentru cel care a realizat condit,ia non-implicării s,i a non-atas,amentului fat,ă de orice, deoarece chiar s,i atunci când trăies,te în lume, el o percepe s,i react,ionează în mod diferit la stimulii acesteia.

În mod obis,nuit, omul nu recunoas,te natura creatoare a fluxului continuu de energie vibratorie divină care se manifestă totdeauna spre s ,i dinspre obiectul cunoas,terii. De asemenea, nu este cons ,tient că, în fiecare clipă, creează din propria sa cons ,tiint,ă variatele nume s,i forme care îi umplu astfel câmpul de cunoas ,tere. La nivelul universal al subiectivităt,ii, adică la nivelul TATTVA-elor pure ale Manifestării, această „mis,care” de la interior spre exterior s,i de la exterior spre interior este însă percepută în interiorul cons,tiint,ei drept creat,ia s,i distrugerea întregului Macrocosmos.

KRIYA s,i JNANA sunt polii întregii Creat,ii

Prin urmare, cons,tiint,a reflectivă universală (VIMARSHA) este caracterizată ca act,iune (KRIYA) (ea este atunci chiar fluxul Devenirii), în timp ce Lumina divină necreată (PRAKASHA) este cunoas,tere (JNANA) (aspectul pasiv al Fiint ,ei Universale, Dumnezeu). Cu alte cuvinte, cons,tiint,a este actul creator care face ca realitatea să poată fi cunoscută de fiint,a individuală (ANU).

Înt,elept,ii s,ivaismului din Cas,mir resping viziunea vedantică conform căreia cunoas,terea nu este compatibilă cu act ,iunea. Totus,i, as,a după cum lesne putem observa, cunoas,terea s,i act,iunea formează o bază solidă a viet,ii de zi cu zi s,i constituie chiar existent,a tuturor fiint,elor, deoarece nu putem vorbi niciodată despre cunoas,tere lipsită de act,iune sau invers; ele există s ,i se manifestă mereu împreună, sunt nedespărt,ite. La nivel macrocosmic, universal, puterea act ,iunii (KRIYA) face să apară felurite forme în Manifestare din preaplinul Cons ,tiint,ei universale, în timp ce puterea cunoas ,terii (JNANA) face ca aceste forme să se manifeste într-un joc complex de infinite interact ,iuni. La nivel individual, puterea

35

Page 36: Sivaism nondualist cașmirian yogaezoteric colaj 2018.docx

act,iunii s,i puterea cunoas,terii reprezintă polii obiectiv s ,i subiectiv ai întregii activităt,i vii din Creat,ie.

Unitate s,i diversitate în Lumina divină

Cunoas,terea sau cons,tiint,a interioară a lui „eu sunt” reprezintă referint ,a stabilă a tuturor act,iunilor pe care le făptuim. Astfel, ea rămâne aceeas ,i s,i nedivizată pe parcursul oricărei act,iuni. Dacă nu ar fi as,a, faptele noastre ar deveni s,i ele imposibile (de exemplu, nu am mai putea alerga sau nu am mai putea înt ,elege o frază rostită foarte repede etc.). În timp ce cons,tiint,a de sine ne informează în fiecare clipă că noi existăm, act,iunea (fiind iluminată de cunoas,tere) este chiar cons,tiint,a faptului că „eu act,ionez”.

Des,i în cadrul cons,tiint,ei există o varietate nesfârs,ită de elemente, acestea trebuie totus,i să fie clar distincte unul de celălalt. Aflată în condit ,ia sa de nediferent,iere, Creat,ia nu ar mai fi creat,ie dacă lumina cons,tiint,ei nu ar diferent,ia feluritele forme care apar în sânul cons,tiint,ei prin actul ei de iluminare spontană. Ea realizează aceasta prin diferite modalităt,i în care se reflectă asupra propriei sale naturi esent,iale. Des,i Lumina divină este totdeauna nedivizată, atât la cel mai de jos nivel al lui MAYA, cât s,i la cel mai înalt nivel al Cons ,tiint,ei pure, puterea reflexiei Cons,tiint,ei sale în ea însăs,i este diferită. Astfel, în timp ce Lumina divină exprimă în cel mai înalt grad unitatea cons ,tiint,ei, reflexia cons,tiint,ei semnifică (atunci când facem distinct,ia între Lumină s,i cons,tiint,ă) diversitatea percept,iilor.

Articol preluat din Revista YOGA MAGAZIN nr. 61 yogaesoteric

februarie 2009

Priza de cons,tiint,ă s,i experient,a individuală în manifestare (III) de prof.

YOGA Dan Bozaru

Reflexia Cons,tiint,ei în ea însăs,i este diferită pentru a permite formelor din Manifestare să fie percepute de fiint ,a individuală (ANU) ca distincte. La nivel microcosmic, tocmai datorită acestei reflexii diferite a Cons ,tiint,ei asupra ei însăs,i, afirmăm că „aceasta este o masă”, „acesta este un măr” s ,i, de asemenea, că „acestea două (masa s,i mărul) sunt diferite între ele s,i totodată sunt diferite de mine însumi”. La nivel macrocosmic însă, priza de cons ,tiint,ă reflectivă (VIMARSHA) este intim unită cu Lumina divină necreată (PRAKASHA), însăs ,i Suprema Realitate (PARAMARTHA), ce cuprinde toate categoriile de manifestare, de la cea a pământului (PRITHIVI TATTVA), până la cea a lui SHIVA (SHIVA TATTVA).

Aceasta nu înseamnă că VIMARSHA este diversă. Nu sunt mai multe VIMARSHA care se reflectă. Faptul că există cons,tiint,a unităt,ii supreme sau a distinct,iei relative între fenomenele asupra cărora se revarsă Lumina divină necreată (PRAKASHA) (astfel încât acestea sunt percepute drept unul sau mai multe) se datorează naturii Cons,tiint,ei lui SHIVA, care este aceeas,i în ambele cazuri.

36

Page 37: Sivaism nondualist cașmirian yogaezoteric colaj 2018.docx

În realitate, cea care unes,te, separă sau t,ine laolaltă Totul Creat,iei este libertatea infinită pe care o are Cons,tiint,a supremă a lui Dumnezeu Tatăl (PARAMASHIVA). Această libertate neîngrădită de nimeni s,i nimic face posibilă, de pildă, distinct,ia dintre materia inertă s,i cea animată. O piatră sau o stâncă nu poate act ,iona la voint,ă, nu poate ies,i din strânsoarea limitării dramatice pe care Cons,tiint,a universală s,i-o asumă la acest nivel.

Pe de altă parte, fiint ,a umană se bucură de mult mai multă libertate, întrucât ea det,ine cons,tiint,a de sine s,i liberul arbitru. O Mare Putere Cosmică este încă s ,i mai liberă, în virtutea nivelului său de cons ,tiint,ă extrem de elevat. Toate aceste aspecte sunt însă parte din creat,ia lui SHIVA, fiind generate din sânul Cons,tiint,ei lui supreme, imuabile.

Separare, expansiune, uniune

În starea nediferent,iată (PARAMASHIVA) a Cons,tiint,ei sunt cont,inute implicit toate lucrurile s,i fenomenele într-o stare de deplină unitate s,i fuziune. Macrocosmosul (cu toate lumile lui în manifestare) se nas,te în urma vibrat,iei extrem de fine a Cons,tiint,ei supreme, care generează universurile printr-un proces de unire s ,i divizare a elementelor care există în ea. Din această perspectivă, textele s ,ivaiste afirmă că VIMARSHA operează în patru direct ,ii:

1. îs,i „neagă” (altfel spus, îs,i ocultează) propria natură esent,ială;

2. îs,i asumă identificarea cu obiectele sau fenomenele as ,a-zis exterioare care au fost create;

3. realizează simultan primele două act,iuni;

4. neagă primele două act,iuni, după ce acestea au fost reunite. Cele patru funct ,ii esent,iale de manifestare a Cons,tiint,ei supreme a lui SHIVA în procesul creator corespund celor trei niveluri ale prizei de cons ,tiint,ă reflectivă care sunt:

1. separarea: suntem izolat,i de tot ceea ce există în rest;

2. expansiunea: includem tot ceea ce există în câmpul cons ,tiint,ei noastre; 3.

uniunea: unim într-un întreg feluritele tipuri de manifestări ale cons ,tiint,ei.

Unitate în diversitate

Să analizăm pe scurt cele patru modalităt ,i principale de act,iune a cons,tiint,ei s,i corelat,ia lor cu cele trei niveluri ale prizei de cons,tiint,ă.

În primul rând, prin „negarea naturii esent ,iale s,i identificarea cu altceva exterior ei” se înt,elege că VIMARSHA se identifică la voint ,ă cu fiint,ele sau obiectele din Manifestare s,i îs,i ocultează astfel natura esent,ială. As,a apare cons,tiint,a individuală, care se percepe distinctă de celelalte obiecte sau aspecte din Creat ,ie. În al doilea rând, prin aceeas,i putere reflectivă (VIMARSHA) subiectul s ,i obiectul din Creat,ie sunt adus,i împreună (s,i, de asemenea, feluritele fenomene din manifestare sunt

37

Page 38: Sivaism nondualist cașmirian yogaezoteric colaj 2018.docx

corelate unele cu altele în virtutea rezonant ,ei universale) într-un singur câmp al cons,tiint,ei în timpul actului de cunoas,tere.

În al treilea rând, subiectul s,i obiectul, care sunt distincte, precum s,i întreaga diversitate a Creat,iei, se unifică în cons,tiint,a reflectivă s,i devin unul s,i acelas,i (subiectul universal).

Aceste trei niveluri ale prizei de cons,tiint,ă corespund modului întreit de manifestare a cons,tiint,ei:

a) cons,tiint,a diviziune (BHEDA), a separării între obiecte;

b) cons,tiint,a unităt,ii în diversitate (BHEDABHEDA): reprezentată de mijloacele de cunoas,tere ce servesc drept legătură între cons,tiint,a unităt,ii (ABHEDA) subiectului s,i diversitatea (BHEDA) obiectului.

c) cons,tiint,a unităt,ii individuale (ABHEDA) a tuturor lucrurilor, ca subiectulpur.

Pura vibrat,ie a beatitudinii

Toate cele trei niveluri sunt cont,inute permanent în completitudinea Cons,tiint,ei supreme, indiferent că vibrat,ia sa determină mis,carea de la nivelurile inferioare s ,i limitate ale diversităt,ii în Creat,ie către starea de unitate infinit expansionată, ori de la unitate către diversitate, în cadrul unui proces descendent. Această gigantică mis,care dublă o putem înt,elege din două puncte de vedere: pe „verticală”, ca o mis,care de sus (de la Absolutul Divin) în jos, înspre manifestare s ,i respectiv, înspre resorbt,ia (SAMHARA) Creat,iei; sau o putem înt,elege pe „orizontală”, ca o mis,care a prizei de cons,tiint,ă spre s,i dinspre obiect, în timpul actului de percept ,ie. În acest caz, percept,ia serves,te ca un model pentru cosmogeneză s ,i totodată ca un mijloc de realizare a unităt,ii imuabile s,i a creativităt,ii nesfârs,ite a Absolutului Divin.

Cele trei energii fundamentale – a voint ,ei (ICCHA), a cunoas,terii (JNANA) s,i a act,iunii (KRIYA) – care operează în Creat ,ie fac posibilă multitudinea de fenomene s ,i interact,iuni de o uluitoare s,i inepuizabilă diversitate s,i sunt emanat,ii sau aspecte ale cons,tiint,ei lui Eu suprem s,i absolut, care este puterea nediferent ,iată a reflexiei cons,tiint,ei. Aceasta este, de fapt, pura vibrat,ie a beatitudinii infinite care cont,ine s,i hrănes,te toate celelalte puteri ce act ,ionează în feluritele planuri ale existent ,ei. Ea reprezintă cons,tiint,a simultană a unităt,ii celor trei planuri fundamentale ale Creat,iei (suprem, de mijloc s ,i inferior) în contemplarea nesfârs ,ită a unicităt,ii. Realizarea de sine înseamnă tocmai a recunoas,te că acest „Eu suprem s,i unic” este cel care se manifestă pe cele trei planuri ale Creat ,iei s,i, totodată, reprezintă natura adevărată a fiint,ei umane, care este însăs,i natura lui SHIVA.

Articol preluat din Revista YOGA MAGAZIN nr. 62

yogaesoteric martie 2008

PRAKASHA – Lumina cons,tiint,ei divine străluces,te orbitor (I)

38

Page 39: Sivaism nondualist cașmirian yogaezoteric colaj 2018.docx

de profesor YOGA Dan Bozaru

Pentru a putea intui realitatea unor aspecte fundamentale care constituie natura ultimă a Manifestării este necesar să abandonăm impulsul de a judeca logic sau de a rat,iona sec cu privire la aceste not ,iuni pline de taine. În această categorie de analiză intră mai ales elementele esent,iale ce definesc însăs,i esent,a Sinelui Suprem, PARAMASHIVA.

Experient,ele mistice trăite de fiint,e eliberate spiritual, de sfint ,i sau chiar de oameni obis,nuit,i care s-au bucurat, în unele momente ale viet ,ii lor, de grat,ia spontană s,i coples,itoare a lui Dumnezeu Tatăl, confirmă în unanimitate că unul dintre aspectele dominante ale Realităt,ii Supreme (Dumnezeu) este cel al luminii necreate (PRAKASHA).

În terminologia limbii sanscrite, PRAKASHA înseamnă „lumină pură”, „ceea ce este luminos prin sine însus,i” sau „cea care se revelează pe sine însăs ,i”. PRAKASHA constituie esent,a s,i totodată natura supremă, Sinele Divin ATMAN, a tot ceea ce există în Creat,ie. Faptul că lucrurile, fiint ,ele s,i fenomenele apar în Manifestare se datorează, în primul rând, acestei lumini, iar esent ,a ei, Manifestarea este însăs ,i lumina divină care reflectă totul.

Însă, chiar dacă natura esent,ială a tuturor lucrurilor este aceeas ,i, fiecare dintre ele apare în Creat,ie conform specificului său. Marele înt ,elept eliberat Abhinavagupta afirmă, în TANTRALOKA, opera sa fundamentală, că tot ce s-ar putea presupune că nu face parte din această Lumină Supremă a lui SHIVA este „la fel de ireal ca o floare care cres,te în cer”. De aici putem concluziona că PRAKASHA sust ,ine aparit,ia tuturor lucrurilor sau fenomenelor în Creat,ie s,i totodată este sursa unică din care provin toate lucrurile.

PRAKASHA nu este o lumină statică, ci dimpotrivă, foarte vie, vibrândă – aceasta reprezintă una dintre caracteristicile sale foarte importante.

Lumina divină pulsează fără încetare s ,i tocmai dinamismul său s,i extraordinara sa ritmicitate universală face posibilă manifestarea fenomenală. În acelas ,i timp, însă, lumina cons,tiint,ei divine se retrage în ea însăs ,i, se tăinuies,te, se ocultează s,i cons,tiint,ele individuale limitate nu o pot percepe. De fapt, această particularitate s ,i activitate a lui PRAKASHA, care transcende timpul, o deosebes ,te în mod fundamental de orice alt fenomen fizic sau subtil care, prin comparat ,ie, ne apare drept inert.

Lumina cons,tiint,ei divine supreme reprezintă unitatea de manifestare a nenumăratelor forme pe care s ,i le asumă în Creat ,ie, precum s,i unitatea întregului ansamblu, uluitor de complex, al tuturor categoriilor de manifestare (TATTVA). As,adar, giganticul Macrocosmos este reflectarea spontană s ,i continuă a lui PRAKASHA în sine însăs,i, este chiar pulsat,ia sau vibrat,ia (SPHURATTA) acestei Lumini supreme ce radiază pretutindeni, este chiar starea de manifestare a cons,tiint,ei divine.

39

Page 40: Sivaism nondualist cașmirian yogaezoteric colaj 2018.docx

PRAKASHA străluces,te orbitor clipă de clipă în tot ceea ce există s,i face astfel posibilă manifestarea diversă (atât individuală, cât s ,i în ansamblu) a obiectelor, fiint,elor s,i fenomenelor. Totus,i, ea nu este atât de implicată sau identificată cu acestea, încât să sufere o disociere în propria ei natură. Pentru a înt ,elege mai bine, este suficient să comparăm această situat,ie cu gradul de implicare a unui om obis,nuit (o cons,tiint,ă individuală limitată) în orice act,iune a sa s,i cu gradul lui de identificare (de multe ori totală) în respectiva act ,iune. Cel mai elocvent exemplu este identificarea lui cu trupul din carne s,i oase, despre care este convins că reprezintă adevărata sa natură s,i esent,ă. În acest caz, „uitarea” este practic completă s ,i există o profundă disociere între cons,tiint,a individuală a omului s,i natura sa reală. Totul unit cu tot

Această separat,ie care apare în diferite grade de intensitate între natura reală a lucrurilor, PRAKASHA sau lumina cons,tiint,ei supreme s,i cons,tiint,a individualităt,ii lor în manifestare, constituie însăs,i cheia de boltă pentru înt ,elegerea modului în care Creat,ia a fost emisă. Într-un fel, separat ,ia reprezintă motorul ce face posibilă manifestarea s,i evolut,ia lucrurilor, ea dă as,adar sens s,i coerent,ă existent,ei lor în Macrocosmos. De obicei, experient ,a pe care o trăim prin raport la orice obiect sau fenomen din lumea exterioară poate fi exprimată prin cuvintele: „eu văd aceasta”.

În realitate, obiectul respectiv nu este separat de rest, deoarece nu are o existent ,ă de sine stătătoare, nu există prin sine însus ,i. Noi vedem, de fapt, forma manifestată pe care obiectul s,i-o asumă, ca un principiu luminos al experient ,ei cons,tiint,ei. PRAKASHA reflectă sau proiectează în ea însăs ,i forma obiectului respectiv, care are la bază un principiu luminos; noi percepem însă acea formă în mod obiectiv s ,i disociat de sursa ei supremă, care a generat-o s ,i i-a făcut posibilă existent ,a. Atunci gândim în mod reflex că obiectul este o entitate individuală care există separat de celelalte entităt,i din Macrocosmos. În eternul prezent

Spre deosebire de modul fals în care cons ,tiint,a individuală limitată percepe realitatea exterioară, lumina divină (PRAKASHA) este mereu autorevelată, există mereu prin ea însăs,i s,i niciodată nu poate dispărea sau nu poate „uita” complet ceea ce o face să existe, deoarece ea însăs ,i este propria sa sursă de existent ,ă. Aceasta înseamnă, implicit, că orice există în univers (lucru, fenomen, fiint ,ă etc.) nu va putea să obstruct,ioneze vreodată sau să determine disparit ,ia luminii cons,tiint,ei divine. Aceasta se datorează raportului de cauzalitate ce există între PRAKASHA s ,i lumea obiectivă (deoarece realitatea exterioară este un efect direct al vibrat ,iei luminii supreme), dar mai ales libertăt,ii absolute s,i necondit,ionării luminii divine prin raport la orice tip de manifestare căreia îi dă nas ,tere.

Tocmai de aceea, înt,elept,ii eliberat,i ai s,ivaismului non-dualist din Cas,mir afirmă la unison că PRAKASHA este cea mai înaltă realitate (PARAMARTHA). Ea face posibilă aparit,ia Creat,iei, cu nesfârs,ita sa varietate de nume s ,i forme, s,i totodată îi asigură în fiecare clipă înnoirea, conferindu-i astfel un caracter foarte dinamic s ,i divers. Acesta este motivul principal pentru care se afirmă că misterele Manifestării sunt nenumărate, că ea este mereu nouă s ,i plină de taine ce as ,teaptă să fie dezvăluite,

40

Page 41: Sivaism nondualist cașmirian yogaezoteric colaj 2018.docx

revelate celui care a dobândit capacitatea de a le percepe s ,i de a le înt,elege dimensiunea spirituală reală.

Printre altele, aceasta este s ,i explicat,ia profundă a sintagmei „eternul prezent”. Prezentul transcende întotdeauna timpul, ce implică doar not ,iunile de trecut s,i viitor. De altfel, timpul s ,i spat,iul nu sunt decât relat,ii specifice, de natură energetică, ce se stabilesc continuu între lumea exterioară în care trăim s ,i propria noastră cons,tiint,ă. Tocmai de aceea, ele nu vor putea să influent,eze niciodată unitatea s,i integritatea cons,tiint,ei divine absolute, care le transcende complet. Prin urmare nici timpul s,i nici spat,iul (caracteristici fundamentale ale multiplicităt ,ii) nu pot divide ori separa în părt,i mai mici PRAKASHA, deoarece ele sunt intim fuzionate cu însăs ,i această lumină divină care le face posibilă existent,a în Univers.

PRAKASHA este chiar strălucirea glorioasă a Absolutului, vie, liberă s ,i necondit,ionată în manifestarea ei. Prin urmare nu reprezintă un principiu impersonal s ,i abstract, ci este chiar Lumina lui Dumnezeu, Inima lui Supremă, sursa infinit luminoasă s ,i originea a tot ceea ce există s ,i se manifestă. Astfel, Dumnezeu Tatăl este chiar Lumina Cons,tiint,ei (PRAKASHA) care face posibilă prezent ,a în Creat,ie atât a ceea ce este real, cât s,i a ceea ce este nereal, adică atât a iluminării, cât s ,i a întunericului cons,tiint,ei. El, paradoxul

Această directă s,i coples,itoare percept,ie a realităt,ii lui Dumnezeu Tatăl, ce reprezintă totodată concept,ia metafizică despre Absolutul Divin formulată de Abhinavagupta, este asemănătoare cu descrierea experient ,elor mistice ale unor sfint,i cres,tini din trecut s,i se distant,ează evident de părerea pur speculativă a psihologilor s,i filosofilor occidentali moderni sau a celor din vechime, cu privire la natura cons,tiint,ei. De pildă, în cartea Numele divine, sfântul cres ,tin Dionisie Areopagitul descrie unele aspecte ale Realităt ,ii Supreme (Dumnezeu Tatăl) întrun mod foarte asemănător cu concept ,ia înt,elept,ilor s,ivaismului din Cas,mir, când aces,tia se referă la lumina cons,tiint,ei absolute a lui BHAIRAVA:

„Fiind Unul, Dumnezeu comunică această unitate indistructibilă a sa în orice parte, oricât de mică ar fi ea, din lumea pe care a creat-o. În acelas ,i timp, el face acelas,i lucru s,i în ansamblul lumii, luată ca un întreg. El este unic s ,i neschimbător în esent,a Sa într-un mod care depăs,es,te înt,elegerea obis,nuită, nefiind nici multiplicitatea lucrurilor (când acestea sunt considerate separat), dar nici suma lor totală (când ele sunt considerate ca un întreg) (...) Unitatea lui este ceva complet diferit de simpla adunare într-un întreg a părt,ilor separate(...) De aceea, despre El nu se poate vorbi decât în termeni de paradox.El este pluralitatea indivizibilă, nesfârs ,ită s,i exuberantă, dar, în acelas,i timp, foarte ascunsă, ocultată, profund misterioasă. Manifestarea Lui este mereu nouă, desăvârs,ind s,i ment,inând în acelas,i timp, într-o stare de perfect ,iune, atât unitatea cât s,i pluralitatea Sa.”

„Astfel BHAIRAVA, Stăpânul Divin, care este chiar Lumina Supremă (PRAKASHA), există prin Sine Însus,i. De aceea, El nu are început, dar în acelas ,i timp este primul s,i

41

Page 42: Sivaism nondualist cașmirian yogaezoteric colaj 2018.docx

ultimul dintre lucruri. El este eternul prezent. În aceste condit ,ii, ce altceva s-ar mai putea spune despre El? Desfăs,urând în Creat,ie categoriile de existent,ă (TATTVA) care nu sunt altceva decât expansiunea propriului său Sine Suprem, El iluminează perpetuu totul, ment,inându-se identic cu Sine Însus,i. Astfel, datorită faptului că se iluminează pe Sine Însus,i, El se reflectă, de asemenea, asupra propriei Sale naturi esent,iale, fără ca, prin aceasta, extazul uimirii Lui nesfârs ,ite să se diminueze în eternitate.” Abhinavagupta, comentariu (VIVARANA) la celebrul text PARATRIMSHIKA Articol extras din Revista YOGA MAGAZIN nr. 57

yogaesoteric decembrie 2008

PRAKASHA – Lumina cons,tiint,ei divine străluces,te orbitor (II)

de prof. yoga Dan Bozaru

„Această beatitudine nu este comparabilă cu bucuria trezită de bogăt ,ie, de bet,ia cu vin ori de contopirea amoroasă cu iubita. Aparit ,ia acestei lumini nu poate fi nicicum asemănătoare cu aprinderea unei lămpi ori cu strălucirea Lunii sau Soarelui; repausul ce apare prin eliberarea de separarea inerentă existent ,ei în diversitate este precum us,urarea resimt,ită după ce o povară grea a fost lăsată la pământ. Răsăritul acestei lumini este ca regăsirea unei comori pierdute: comoara tărâmului non-dualităt ,ii universale.” Abhinavagupta

În majoritatea sistemelor s,i tradit,iilor spirituale, experient,a iluminării este simbolizată de Lumina divină. Mai mult decât atât, zeităt ,ile s,i tot ceea ce există în planurile superioare ale manifestării au ca trăsătură universală Lumina. De aceea prezent,a sa este considerată practic în toate religiile drept una dintre cele mai importante caracteristici ale trăirilor mistice profunde. În această categorie se încadrează s,i shivaismul din Kashmir, pentru care experient ,a directă a Luminii divine este mai importantă decât orice alt concept despre realitatea supremă. Aceasta sust,ine, în mod implicit, ideea că t,elul adevărat al yoghinului îl reprezintă realizarea spirituală ultimă s,i nu speculat,iile filosofice sau discut,iile teologice.

În toate lucrurile s,i dincolo de ele

De-a lungul evolut,iei sale spirituale, fiint ,a umană ajunge în etapa în care trebuie să depăs,ească domeniul tranzitoriu (SAMSARA) s ,i să treacă pragul în domeniul eternităt,ii. Omul trebuie atunci să renunt,e definitiv la condit,ia sa profană. Cu alte cuvinte, atunci yoghinul abandonează lumea în care Lumina divină nu străluces ,te, pentru a se cufunda plenar în sfera celei eterne, nesfârs ,ite. Efectul acestei treceri este, în primul rând, cel al rafinării cons ,tiint,ei, al unei înt,elegeri interioare mult mai profunde, simbolizate de lumină. Este viziunea unei lumini ce radiază strălucire s ,i energie pură prin toate lucrurile, dar, cu toate acestea, Lumina divină apare s ,i dincolo de ele. Înt,elept,ii eliberat,i ai shivaismului din Kashmir afirmă că cea mai înaltă experient,ă spirituală este cea în care yoghinul recunoas ,te lumina propriei sale cons,tiint,e în toate lucrurile, adică este una cu Manifestarea însăs ,i.

42

Page 43: Sivaism nondualist cașmirian yogaezoteric colaj 2018.docx

Prin urmare, aceasta constituie experient,a spirituală fundamentală pe care shivaismul din Kashmir îs,i întemeiază înt,elegerea despre natura Realităt,ii supreme.

Atunci când urmărim să redăm trăirile mistice în termeni conceptuali, nu putem decât să ne raportăm la unele idei simbolice ale experient ,ei pe care am trăit-o.

Din acest punct de vedere, filosofia nu poate servi decât ca metodă descriptivă. Prin intermediul acestui simbolism, putem facilita o viziune a Realităt ,ii supreme, pentru că în noi se manifestă atunci puterea recunoas,terii (PRATYABHIJNA), ceea ce ne permite să unificăm un concept cu experient,a spirituală pe care el o defines,te.

Lumina divină, (PRAKASHA), sunetul subtil rezonant (NADA), vibrat ,ia supremă a Cons,tiint,ei absolute (SPANDA), savoarea extatică (RASA) – toate sunt reprezentări simbolice, conceptuale, care ne ajută să ajungem, de fapt, la inexprimabila experient,ă ultimă. Dintre ele se remarcă Lumina divină (PRAKASHA) s ,i pulsat,ia supremă creatoare (SPANDA).

Trei într-o pulsat,ie

Simbolismul Luminii divine ne ajută să înt ,elegem relat,iile profunde dintre lucruri, considerate ca părt,i ale Absolutului. Spat ,iul, de pildă, este considerat un model pentru lumină, iar timpul pentru pulsat,ia divină (SPANDA).

Realitatea absolută este adeseori numită Lumină, deoarece ea este însăs ,i cunoas,terea universală a supremului Subiect cons,tient, ce face posibilă manifestarea Creat,iei. Tocmai de aceea, reprezintă cons ,tiint,a drept martor neschimbat al tuturor evenimentelor care au loc în Macrocosmos, însăs ,i puterea Absolutului de a cunoas,te (JNANASHAKTI) pe care l-a creat.

În legătura cu aceasta, faimosul tratat ISHVARAPRATYABHIJNA afirmă: „Mă închin la picioarele supremului SHIVA, care iluminează în eternitate, cu lampa cunoas ,terii sale supreme, nenumăratele obiecte care se află în marea pes ,teră a iluziei universale (MAYA).”

Pe de altă parte, caracterul dinamic al Luminii Cons ,tiint,ei este reprezentat de fluxul cunoas,terii. Acesta, la rândul său, este reprezentat de pulsat ,ia divină supremă (SPANDA), ea însăs,i atât subiectul cons,tient, cât s,i cel care percepe cunoas,terea. O logică simplă ne arată că nu poate exista înt ,elegere în afara celui care înt ,elege. Obiectul este încastrat în cunoas,tere, iar cunoas,terea în subiectul cons,tient, cel care cunoas,te. Aceasta face ca cele trei aspecte fundamentale(obiectul de cunoscut, cunoas,terea s,i cel care cunoas,te) să fie strâns interconectate. Esent,ial vorbind, ele sunt identice, deoarece nimic din ceea ce este perceput nu poate exista independent de percept,ie, iar percept,ia nu diferă de cel care percepe. Prin urmare, întregul univers nu este altceva decât subiectul cons ,tient care percepe.

În concluzie, suprema Cons,tiint,ă universală este unică s,i are trei aspecte:

1) este cea care iluminează;

2) este universul iluminat;

43

Page 44: Sivaism nondualist cașmirian yogaezoteric colaj 2018.docx

3) este însăs,i lumina cunoas,terii care îl iluminează.

Astfel, Macrocosmosul, Sinele divin nemuritor s ,i Lumina divină sunt una s,i aceeas,i. Subiectul, obiectul s,i mijloacele cunoas,terii realizează împreună fiecare act al percept,iei s,i fac astfel posibilă cunoas,terea. Manifestate de puterea creatoare a Luminii divine supreme, ele sunt totdeauna prezente împreună oricând este vorba despre o percept,ie obiectivă, îmbrăcând astfel întregul Macrocosmos în natura lor.

Atunci când aceste aspecte sunt create, întregul Macrocosmos apare în interiorul câmpului Cons,tiint,ei universale. Atunci când manifestarea lor încetează s ,i tensiunea dintre subiect s,i obiect este din nou resorbită în unitatea primordială, Creat ,ia este s,i ea retrasă în domeniul nediferent,iat al Cons,tiint,ei universale.

Atunci când aceste aspecte sunt create, întregul Macrocosmos apare în interiorul câmpului Cons,tiint,ei universale. Atunci când manifestarea lor încetează s ,i tensiunea dintre subiect s,i obiect este din nou resorbită în unitatea primordială, Creat ,ia este s,i ea retrasă în domeniul nediferent,iat al Cons,tiint,ei divine supreme.

Focul, Soarele s,i Luna

Dacă cele trei aspecte fundamentale ale acestei cons ,tiint,e (subiectul cunoscător, obiectul de cunoscut s,i cunoas,terea însăs,i) sunt considerate în aspectul lor dinamic, ce reprezintă de fapt, libertatea absolută a lui SHIVA de a act ,iona ca agent al cunoas,terii, ele devin faze distincte ale Vibrat ,iei (sau pulsat,iei) Sale supreme (SPANDA). Mis,carea foarte specială a energiei cons ,tiint,ei, străfulgerată în fiecare clipă de lumina acesteia, generează acte de cunoas ,tere care apar ca tot atâtea manifestări instantanee (ABHASA) ale cons,tiint,ei divine în ea însăs,i. Astfel, dacă le privim într-un ansamblu unitar, cele trei sunt, în realitate, lumina subtilă a naturii esent,iale a tuturor lucrurilor din Manifestare. Ele sunt atunci supremul subiect cons,tient (PARAPRAMATRI), identificat cu starea de pură cons ,tiint,ă ce reprezintă, de altfel, chiar esent,a lor profundă. Supremul subiect cons ,tient este Însus,i PARAMASHIVA, care îs,i asumă în Creat,ie forma acestor trei aspecte fundamentale prin intermediul unui proces de autolimitare, dar în acelas ,i timp continuă să existe ca unitate nediferent,iată a Cons,tiint,ei pure.

Din perspectiva simbolismului, cele trei aspecte principale ale Luminii Cons ,tiint,ei divine sunt asimilate respectiv Focului, Soarelui s ,i Lunii. Mijloacele de cunoas,tere, la fel precum Soarele, iluminează obiectul. La rândul lui, obiectul – precum Luna – străluces,te prin lumina care se reflectă în el. În plus, conform tradit ,iei spirituale hinduse, Luna este cea care picură nectarul nemuririi, în sensul că obiectul cunoas,terii încântă simt,urile, provocând plăcere s ,i fericire. Pe de altă parte, Focul reprezintă subiectul cons,tient s,i are trei manifestări: focul terestru obis ,nuit, fulgerul furtunii s,i zeul focului din cer. În plus, subiectul cons ,tient, ca s,i focul, are o orientare ascendentă consumând toate lucrurile din câmpul cons,tiint,ei lui atotcunoscătoare.

Se reflectă în ea însăs,i

44

Page 45: Sivaism nondualist cașmirian yogaezoteric colaj 2018.docx

Chiar dacă Lumina Cons,tiint,ei experimentează toate aceste trei aspecte, ea nu are nevoie totus,i de altcineva pentru a o percepe ci se autoiluminează chiar în timp ce se manifestă întregul Macrocosmos. De aceea se afirmă că, în realitate, Cons ,tiint,a reprezintă ultimul principiu ce este revelat. As ,adar, Lumina divină, care revelează totul, nu are nevoie de un al doilea pentru a se revela pe ea însăs ,i. Dacă, prin absurd, cons,tiint,a nu ar fi cons,tientă de ea însăs,i, ci ar avea nevoie de o altă cons,tiint,ă care să-i reveleze propria ei natură, această a doua cons ,tiint,ă ar avea nevoie s,i ea, la rândul său, de o a treia cons ,tiint,ă s,i tot as,a, ad infinitum. Însă, după cum se s ,tie, atât realitatea observabilă, cât mai ales experient ,ele extatice ale marilor mistici s,i yoghini eliberat,i demonstrează fără echivoc unicitatea Cons ,tiint,ei divine, care este supremă s,i perfect cons,tientă de ea însăs,i.

„Categoriile de subiect,i cons,tient,i, feluritele mijloace ale cunoas ,terii, multiplele feluri de cunoas,tere s,i obiectele de cunoscut – toate acestea reprezintă Cons ,tiint,a divină a lui SHIVA. Zeit,a supremă (SHAKTI) este însăs,i libertatea absolută a cons,tiint,ei noastre care îs,i asumă toate aceste forme de manifestare.”

Abhinavagupta – Tantraloka

Articol extras din Revista YOGA MAGAZIN nr. 58

yogaesoteric decembrie 2008

PRAKASHA – Lumina cons,tiint,ei divine străluces,te orbitor (III)

de profesor YOGA Dan Bozaru

„Imaginea reflectată într-o oglindă provine de la un obiect care se află în exteriorul oglinzii. Dacă însă s,i acesta, la rândul lui, este o imagine reflectată, atunci ce mai rămâne din obiectul original?” Abhinavagupta

Lumina divină (PRAKASHA) pătrunde totul în Creat ,ie, de la materia sub feluritele ei forme de existent,ă, până la experient,ele foarte diferite pe care le trăim de-a lungul viet,ilor în manifestare. Cel care realizează această expansiune nelimitată a Luminii divine necreate este însus,i SHIVA. Formele diferite pe care Lumina (PRAKASHA) le sust,ine sunt o consecint,ă directă a numeroaselor limitări pe care El s ,i le impune prin liberă voint,ă. În felul acesta, ceea ce este unic, infinit s ,i nelimitat apare ca fiind multiplu, finit s,i limitat, la fel cum raza de lumină care pătrunde printr-o prismă de cristal este percepută de cealaltă parte ca un mănunchi de raze de mai multe culori. Chiar dacă, aparent, SHIVA se limitează pe sine pentru a crea nenumărate forme finite, El rămâne simultan s ,i dincolo de acestea, neschimbat, în eternitate, ca Supremul Experimentator.

Două dintre proprietăt,ile fundamentale ale Cons ,tiint,ei divine sunt lipsa de formă s ,i omniprezent,a. Datorită acestor atribute, este posibil ca obiectele din Creat ,ie să se afle în legătură unele cu altele. Percept ,ia noastră asupra lucrurilor înconjurătoare se datorează în primul rând prezent,ei Luminii divine necreate (PRAKASHA), natura lor fundamentală.

45

Page 46: Sivaism nondualist cașmirian yogaezoteric colaj 2018.docx

Astfel, chiar dacă fiecare obiect este separat de un altul, putem să le înregistrăm pe amândouă simultan, într-un singur act de percept ,ie. Aceasta nu se poate decât dacă există o Cons,tiint,ă divină unică, aceeas,i pentru toate obiectele din manifestare. Chiar s,i as,a însă, doctrina s,ivaismului din Cas,mir neagă faptul că obiectele Creat,iei ar fi separate de Cons,tiint,a divină unică, fără formă s,i nedivizată.

S, i unică s,i multiplă

S, tim din proprie experient,ă faptul că noi (mai bine zis cons,tiint,a noastră) nu percepem în mod egal tot ce ne înconjoară; de pildă, unele obiecte ne pot apărea mai clare decât altele. Mai mult decât atât, ne putem întreba: dacă Lumina divină (PRAKASHA) este unică s,i perfect omogenă (dacă este aceeas,i în orice punct) înseamnă că noi nu ar trebui să distingem, de exemplu, între culorile albastru s ,i galben? Într-o astfel de situat,ie, am deveni confuzi în ceea ce prives ,te percept,ia obiectelor s,i probabil că întregul univers ar sfârs ,i într-un haos total.

Cu toate acestea, realitatea este în mod evident alta. Totul în Macrocosmos se mis ,că s,i act,ionează după legi fundamentale, care asigură o perfectă corelare între diferitele lucruri, fiint,e, fenomene. Prin urmare, întrebarea esent ,ială este următoarea: cum e posibil ca aceeas,i Lumină divină (PRAKASHA) prin care percepem că un obiect albastru este albastru să ilumineze un obiect galben s ,i să ne creeze senzat,ia că el este galben? Întrebarea este legitimă, deoarece se afirmă că lucrurile pe care le percepem nu afectează în niciun fel Cons,tiint,a divină s,i, prin urmare, nu ar putea exista o distinct,ie între lucruri care au caracteristici diferite.

Acest paradox poate fi solut,ionat doar dacă se admite că Lumina divină care pătrunde s,i iluminează totul în Creat,ie este, simultan, atât lipsită de formă, cât s ,i capabilă să îs,i asume toate formele. Putem explica aceasta numai dacă luăm în considerare trăsătura fundamentală a Cons ,tiint,ei divine, aceea că ea este absolut liberă să îs,i asume simultan ambele ipostaze: atât cea fără formă, cât s ,i cea în care este toate formele.

Cons,tiint,a nu poate fi doar una sau alta dintre aceste două posibilităt ,i. Întrun asemenea caz, am fi fort,at,i să admitem necesitatea existent,ei unei a doua cons,tiint,e care să îmbrace celălalt aspect, rămas neacoperit de prima cons ,tiint,ă. Prin urmare, nu putem afirma că Lumina divină este doar unică sau doar multiplă, pentru că aceasta ar implica, în mod automat, aparit ,ia unei diviziuni în interiorul ei. Singura solut,ie la această problemă, fără a fi nevoit ,i să recurgem la o formulă dualistă, este acceptarea ideii că unicitatea Cons ,tiint,ei este singura realitate, supremă, eternă s,i neschimbătoare, iar diversitatea este doar aparentă, iluzorie. Privind lucrurile din această perspectivă, tot ceea ce există este doar Cons ,tiint,a divină, care pare să-s,i asume felurite forme. Aceasta este viziunea filosofiei vedantice asupra monismului (ADVAITA VEDANTA). S, i imanentă, s,i transcendentă

Înt,elept,ii s,ivaismului din Cas,mir propun însă o abordare s,i mai subtilă a problemei ce prezintă o perspectivă mai profundă asupra realităt ,ii supreme a lui Dumnezeu Tatăl (PARAMASHIVA). Lumina divină a Cons ,tiint,ei este absolut independentă în

46

Page 47: Sivaism nondualist cașmirian yogaezoteric colaj 2018.docx

manifestarea ei s,i, prin urmare, este liberă s,i de limitările inerente în tot ceea ce este relativ. De fapt, tocmai această libertate absolută reprezintă caracteristica ei cea mai importantă. Datorită completei sale necondit ,ionări, Lumina divină (PRAKASHA) nu este legată de o singură formă, cum se petrece în cazul oricărui obiect din manifestare. Pulsând mereu de energia subtilă a viet ,ii, Lumina divină îs,i asumă nenumărate forme în Creat,ie, DEOARECE EA ESTE CHIAR PURA Cons ,tiint,ă divină, ceea ce este echivalent cu libertatea absolută (SVATANTRYA). Pe de altă parte, un obiect care nu are o cons ,tiint,ă de sine este încastrat în limitările spat ,io-temporale ce îi definesc condit,ia. Spre deosebire de Lumina divină a Cons,tiint,ei, el nu este liber să fie altceva decât forma pe care deja o are.

Marele înt,elept Abhinavagupta precizează că noi percepem simultan mai multe obiecte, fără ca prin aceasta atent,ia noastră să fie divizată (nu vedem, de pildă, obiectele din cameră unul câte unul, separate s,i în succesiune, ci le percepem simultan într-un singur act de cons,tiint,ă).

Această observat,ie foarte importantă este valabilă s ,i în cazul Cons,tiint,ei absolute a lui Dumnezeu, care realizează actul de percept ,ie asupra întregului Macrocosmos. Astfel, percept,ia universală a lui SHIVA asupra Creat ,iei Sale poate fi o reflexie în interiorul Cons,tiint,ei Sale absolute. Se s ,tie că, simbolic vorbind, Lumina divină a Cons,tiint,ei lui SHIVA este precum o oglindă perfect s ,lefuită, infinită, în care se reflectă întregul Macrocosmos. Astfel explică înt ,elept,ii s,ivaismului din Cas,mir felul în care Cons,tiint,a divină poate să fie simultan imanentă s ,i transcendentă, fără ca prin acesta să-i fie compromisă unicitatea s ,i, de asemenea, fără să nege realitatea universurilor manifestate. Obiectul reflectat e tot o reflexie

As,adar, ca o oglindire perfect netedă s ,i s,lefuită, Cons,tiint,a divină manifestă acele imagini reflectate ca s,i cum ele ar fi separate de ea, ca s ,i cum ar fi ea însăs,i. Are puterea s,i libertatea deplină să manifeste entităt ,i separate de ea, ca s,i cum ar fi ea însăs,i (deoarece obiectele care se reflectă în oglindă ne apar confundate cu aceasta), fără ca natura sa divină să fie afectată în acest fel. S , i invers, Cons,tiint,a divină manifestă aceste imagini reflectate ca s ,i cum ele ar fi separate de ea, des ,i nu sunt. Nesfârs,ita varietate a formelor din Creat,ie face ca acestea să ne apară separate unele de celelalte, fără ca, în acest fel, să fie compromisă unicitatea Cons ,tiint,ei, întocmai cum se petrece atunci când imaginea unui obiect se reflectă într-o oglindă. Cu toate acestea, cel put,in dintr-un punct de vedere, analogia cu oglinda nu este bună. În primul rând, reflexiile imaginilor într-o oglindă corespund unor obiecte exterioare acesteia, ceea ce nu se petrece s,i în cazul Cons,tiint,ei divine. Întregul (totul) este o gigantică reflectare în aceasta. Din perspectiva Cons ,tiint,ei absolute a lui Dumnezeu, obiectul original este o reflexie, ca s ,i imaginea lui reflectată în oglindă. Chiar dacă Macrocosmosul este o reflexie imensă, totus ,i nu există niciun obiect exterior Cons,tiint,ei divine (oglinda), care – reflectându-se în ea – să apară precum întregul Macrocosmos.

47

Page 48: Sivaism nondualist cașmirian yogaezoteric colaj 2018.docx

Marele înt,elept eliberat Ahinavagupta explică într-un mod foarte subtil această realitate: „Imaginea reflectată într-o oglindă provine de la un obiect care se află în exteriorul oglinzii. Dacă însă s,i acesta, la rândul lui, este o imagine reflectată,atunci ce mai rămâne din obiectul original?”

Ecoul unui sunet care a încetat

Într-adevăr, orice obiect perceput prin intermediul simt ,urilor nu poate fi cel original (obiectul-sursă), deoarece percept,ia lui nu este niciodată instantanee, ci are loc prin intermediul unui anumit lant, de cauze succesive. Fără îndoială, percept ,ia sa are o realitate destul de clară pentru noi, însă orice obiect din manifestare va fi mereu perceput de noi ca o reflectare specifică în mintea s ,i în simt,urile noastre. Lumea exterioară există, dar în forma în care ne apare este întotdeauna o reflexie; ea nu este niciodată obiectul original care a produs acea reflexie. Aici am putea replica faptul că nu are cum să existe o reflexie fără un obiect original care să o genereze. Înt,elept,ii s,ivaismului din Cas,mir arată însă că această condit,ie este valabilă atunci când se ia în considerare reflectarea unei imagini într-o oglindă, însă nu este adevărată în cazul Cons,tiint,ei divine.

Ideea principală este că lucrurile pe care noi le percepem în exterior nu sunt obiectul original, ci reflexii; în realitate, nu există obiect original. Chiar s ,i în cazul reflexiei unui obiect într-o oglindă, obiectul nu este niciodată unul cu imaginea lui reflectată. În plus, atunci când vedem o reflectare a unui obiect în oglindă, nu vedem niciodată obiectul original în acelas,i timp; percept,ia unuia (a obiectului original sau a reflexiei lui în oglindă) urmează totdeauna după a celuilalt, nefiind niciodată simultană. În mod similar, auzim ecoul unui sunet numai după ce sunetul original a încetat să fie emis, iar umbra unei mâini o percepem fără să vedem s ,i mâna care o generează.

Pe cerul infinit al propriei naturi

În concluzie, nu se poate vorbi despre un obiect original care să provoace reflexia percepută ca un obiect pe care îl observăm. Singura cale de a înt ,elege Creat,ia ca pe o reflexie este să considerăm că este manifestată în mod spontan de cons ,tiint,a lui SHIVA. Astfel, Cons,tiint,a absolută este perfect liberă să fie „agentul actului de creat,ie universală”. Tocmai de aceea, Cons ,tiint,a divină (a cărei natură este însăs ,i Lumina divină necreată) este atât cauza obiectului original, cât s ,i a reflexiei sale. Dacă nu ar fi as,a, am fi nevoit,i să căutăm o altă realitate diferită de Cons ,tiint,a supremă a lui SHIVA, care să cont ,ină reflexiile obiectelor din manifestare. Dar pentru că aceasta este imposibil, rezultă că nu ar mai apărea nimic în Creat ,ie s,i, prin urmare, noi nu am mai percepe nimic. Marele înt ,elept eliberat Abhinavagupta comentează aceste aspecte în mod sintetic s ,i definitiv: „Adevărul este că Supremul Divin manifestă într-o manieră perfect liberă variatul s ,i complexul joc al emisiilor s,i absorbt,iilor creat,iei pe cerul infinit al propriei sale naturi esent,iale.”

Articol extras din Revista YOGA MAGAZIN nr. 59 yogaesoteric

ianuarie 2009

48

Page 49: Sivaism nondualist cașmirian yogaezoteric colaj 2018.docx

Marea sărbătoare a lui SHIVA, MAHASHIVARATRI

de Bianca Andrei

Cea mai sfântă noapte a anului se apropie. Această noapte misterioasă, cu totul deosebită din punct de vedere spiritual s,i profund sacră este noaptea de MAHASHIVARATRI.

Fiecare lună a anului are o zi consacrată adorării lui SHIVA. Dintre toate aceste sărbători (SHIVARATRI), una are o semnificat ,ie cu totul deosebită: MAHASHIVARATRI. Noaptea sfântă a transcendent ,ei, MAHASHIVARATRI, este în fiecare an noaptea dinaintea zilei de lună nouă, în februarie - martie (luna lunară Phalguna, care se calculează potrivit sistemului astrologic indian). În acest an MAHASHIVARATRI se sărbătores,te în 23 februarie.

Termenul sanscrit SHIVARATRI are mai multe semnificat,ii. „RATRI” înseamnă„noapte”. SHIVARATRI este astfel „Noaptea lui SHIVA”. Simbolic, cuvântul RATRI este derivat din rădăcina verbală sanscrită RA, care înseamnă „a da”.Esoteric, se atribuie astfel nopt,ii sensul de dătătoare a fericirii, păcii s ,i beatitudinii nepieritoare, care transcende aspectele efemere ale manifestării. SHIVARATRI mai înseamnă s,i „noaptea revărsării Grat,iei Divine” s,i este momentul în care putem simt,i cu cea mai mare us,urint,ă Grat,ia s,i iubirea infinită a lui SHIVA.

SHIVARATRI este o zi foarte favorabilă din punct de vedere spiritual. Ea este cea de-a 14-a zi a ciclului lunar, moment în care luna este aproape cu totul ascunsă. După momentul de Lună Plină, Luna pierde în fiecare zi câte a 16-a parte din strălucirea sa. Astfel, ea descres,te până în momentul de SHIVARATRI când manifestă doar a 16-a parte din puterea sa. În astrologia hindusă mintea individuală (MANAS) este intim asociată cu Luna. CHANDRA, îngerul tainic guvernator al Lunii, este totodată s ,i divinitatea care guvernează mintea (MANAS). Momentul de Lună Nouă poate fi asociat prin urmare cu acea stare a mint ,ii în care fluctuat,iile s,i capriciile ei sunt mult reduse, putând fi suspendate cu us,urint,ă s,i controlate prin disciplină spirituală. În această noapte sfântă (SHIVARATRI), nouă ne rămâne doar o mică parte a mint ,ii de controlat, iar acest control poate fi realizat prin focalizarea intensă a atent ,iei asupra gloriei nepieritoare a lui Dumnezeu.

Aspecte ale lui SHIVA

Conform tradit,iei s,ivaite, SHIVA este etern, fără formă, misterios, Unul fundamental având o multitudine de aspecte. El este atât imanent cât s ,i transcendent, dincolo de minte s,i simt,uri, neputând fi cuprins de cons,tiint,a noastră limitată. Scrierile sacre ne prezintă o serie de aspecte ale lui SHIVA, revelate fiint ,elor iluminate:

SHIVA ca NIRGUNA BRAHMAN (Dumnezeu transcendent)

La cel mai înalt nivel, în aspectul său transcendent, SHIVA este PARAMASHIVA– Cel lipsit de atribute s ,i calităt,i, Supremul Absolut, Adevărul Ultim, infinit, etern, indivizibil. Unitatea absolută a lui PARAMASHIVA este singura realitate, realizată

49

Page 50: Sivaism nondualist cașmirian yogaezoteric colaj 2018.docx

doar de fiint,ele care au atins perfect,iunea. Conform celor scrise în SHIVA PURANA, BRAHMA s,i VISHNU au ajuns la realizarea spirituală prin devot ,iunea fat,ă de NIRGUNA SHIVA.

SHIVA ca SAGUNA BRAHMAN (Dumnezeu cu atribute)

Ca Sine Suprem (revelat), SHIVA este MAHESHWARA sau MAHASHIVA,Domnul universului manifestat. Ca Sine Suprem (revelat), El este SAGUNA BRAHMAN. În RAMATAPANYA UPANISHAD, se spune: „Pentru a ajuta adoratorul în efortul său de devot,iune, El (BRAHMAN) a fost împodobit cu simboluri s ,i calităt,i”. SAGUNA BRAHMAN este o personificare a Divinului care poate fi mai us ,or adorată s,i apelată prin rugăciune. MAHASHIVA este Domnul Universului care det ,ine funct,iile de creat,ie, ment,inere, distrugere, ocultare s,i acordare a Grat,iei. El realizează aceste act,iuni fundamentale prin intermediul celor cinci energii supreme ale sale: CIT SHAKTI (pura cons,tiit,ă), ANANDA SHAKTI (pura beatitudine), ICCHA SHAKTI (energia voint,ei), JNANA SHAKTI (energia cunoas,terii) s,i KRIYA SHAKTI (energia act,iunii).

Întreaga creat,ie este visul său cons,tient, proiectat pe cerul imaculat al cons ,tiint,ei sale, asemeni reflexiei într-o oglindă. El este PURUSHA din VEDE, bărbatul cosmic, cel care o creează pe PRAKRITI, femeia cosmică, pentru a manifesta apoi realitatea obiectivă, în care se ascunde pe sine de sine însus ,i, într-un joc divin. Tot El este sursa întregii cunoas,terii s,i a tuturor revelat,iilor.

SHIVA ca RUDRA

E un alt nivel, SHIVA este ISWARA sau RUDRA. Această ipostază a sa îndeplines ,te funct,ia de distrugere a universului material s ,i obiectiv pentru ca apoi, din ceea ce era vechi s,i degradat, să poată să renască noul. El facilitează curgerea iluzorie a timpului, KALA, de la o epocă (YUGA) la alta s ,i permite progresul spiritual al umanităt,ii. Grat,ia Sa ne înlătură KARMA, ne distruge impurităt ,ile s,i atas,amentele, accelerându-ne evolut,ia spirituală. RUDRA este releul care permite cons ,tiint,ei divine să pătrundă în cons,tiint,a noastră limitată. Cunoscut ca cel cu o mie de nume, El îs ,i are res,edint,a pe muntele sacru Kailasa, împreună cu PARVATI, consoarta sa, fiind însot,it de o întreagă suită de zei (DEVA), slujitori celes ,ti (GANA), fiint,e realizate spiritual (SIDDHA-s,i), miriade de yoghini s ,i devot,i care se bucură de viziunea sa (DARSHAN). SHIVA ca JIVA

JIVA înseamnă VIAT, Ă, ceea ce este VIU. Toate sufletele (JIVA), s ,i toate lumile (LOKA), provin din Fiint,a Supremă a lui SHIVA. JIVA-s,ii (sufletele individuale) sunt supuse impurităt,ilor cons,tiint,ei: finitudinii (ANAVA), iluziei (MAYA) s ,i act,iunii egoiste (KARMA), dar în esent,ă ele sunt chiar SHIVA; El însus ,i s-a întrupat s,i se ocultează sub forma sufletelor individuale. Când prin Grat ,ia lui SHIVA norii ignorant,ei sunt îndepărtat,i, un JIVA devine o fiint,ă eliberată, unificată cu SHIVA. KAULA-JNANA-NIRNAYA afirmă că individul este numit JIVA atât timp cât el locuies ,te într-un corp, identificându-se în special cu acesta s ,i devine supremul SHIVA după ce, grat,ie trezirii spirituale, este eliberat de legăturile sale iluzorii cu acel corp.

50

Page 51: Sivaism nondualist cașmirian yogaezoteric colaj 2018.docx

Chipurile tainice ale lui SHIVA

Prin proiect,ia voint,ei divine în timpul diferitelor faze ale creat ,iei apar variatele ipostaze, divinităt,i, zeităt,i, emanat,ii spirituale care constituie panteonul lui SHIVA. Aceste entităt,i divine iluminate s,i perfect cons,tiente de sine, prin multitudinea funct,iilor lor fac să se manifeste voint,a supremă a lui SHIVA. MAYAVIN, PASHUPATI, VIRUPAKSHA, DHURJATI, UMAPATI,NATARAJA, BHAIRAVA, DAKSHINAMURTI, VRISHABHARUDHA, BHIKSHATANA, ARDHANARISHVARA, CHANDRASHEKHARA, VIRABHADRA sunt câteva bine cunoscute ipostaze ale lui SHIVA.

Literal, SHIVA înseamnă „cel Bun, cel Blând”. El este cel de-al treilea zeu esent ,ial din trinitatea hindusă (TRIMURTI) ce îi cuprinde pe BRAHMA, VISHNU s ,iSHIVA. SHIVA este zeul distrugerii celor răi s,i ignorant,i s,i disolut,iei a ceea ce este impur. El este, de asemenea, o fort ,ă infinită binefăcătoare, care îndepărtează adeseori fulgerător AVIDYA sau ignorant,a înlănt,uitoare. Simbolul său este LINGAMUL sau organul masculin creator ce reprezintă virilitatea, aspectul solar, activ, YANG. SHIVA este deseori reprezentat în fuziune intimă, amoroasă, infinită cu iubita sa SHAKTI, care este aspectul feminin, al cărei simbol fundamental este YONI sau organul feminin, sexual, ce reprezintă aspectul YIN, energia naturii, etc.

Plin de grat,ie s,i de iubire, us,or accesibil adoratorilor lui care îl invocă cu devot ,iune, ca Domn al muntelui sacru Kailasa, este chintesent,a iubirii necondit,ionate, umilint,ei, cunoas,terii absolute. Ca sot, devotat, tată s,i Ghid spiritual, El acordă Grat,ia s,i iubirea sa necondit,ionată adoratorilor săi devotat,i. Credint,a s,i dăruirea hindus,ilor fat,ă de SHIVA poate fi observată prin multitudinea templelor s ,i a locurilor sacre dedicate Lui.

În concluzie, SHIVA este însus,i BRAHMAN, Dumnezeu Tatăl care, în jocul divin al creat,iei, coboară în planuri din ce în ce mai joase pentru a se manifesta în diferite aspecte. Ca spirite încarnate, supuse limitărilor este important să fim cons ,tient,i că suntem însus,i SHIVA în formă umană s,i că prin angrenarea cons ,tientă a voint,ei noastre în acest scop s,i prin Grat,ia Lui ne putem redescoperi natura divină.

Cum se sărbătores,te MAHASHIVARATRI în diferite părt ,i ale Indiei Diferitele tradit ,ii s,i obiceiuri legate de MAHASHIVARATRI sunt urmate cu rigurozitate de adoratorii lui SHIVA. Majoritatea îs,i purifică fiint,a, pentru ca astfel să atragă mai us,or Grat,ia lui SHIVA, prin post sau regimuri cu fructe s,i lapte. Devot,ii cred cu tărie că în această noapte sacră cel care îl venerează sincer s ,i plin de dăruire pe SHIVA este absolvit de gres,elile sale s,i eliberat din ciclul mort,ii s,i renas,terii.

Se consideră că realizarea cu rigurozitate s,i dăruire a ritualurilor de MAHASHIV-ARATRI ajută devotul să controleze în fiint,a sa cele două tendint,e – RAJAS GUNA (act,iuni pasionale, pline de dorint,e) s,i TAMAS GUNA (inert,ia). Rugăciunile sincere s,i meditat,iile realizate de aspirant în această zi fac ca impurităt ,i ca pofta, furia, gelozia să fie sublimate. Renunt,area la somn în această noapte face ca lenea să fie îndepărtată.

51

Page 52: Sivaism nondualist cașmirian yogaezoteric colaj 2018.docx

MAHASHIVARATRI este considerată deosebit de favorabilă în special femeilor. În timp ce femeile căsătorite se roagă pentru sot ,ii lor, fetele necăsătorite îl invocă pe SHIVA, considerat sot,ul ideal, pentru a le trimite un sot , bun, prin care El să se manifeste în viat,a lor.

În această zi sfântă devot,ii lui SHIVA se trezesc dis de dimineat ,ă, fac o baie ritualică purificatoare, preferabil în apa Gangelui. Unii din ei folosesc apă în care au fost fierte semint,e de susan negru, pentru a purifica corpul. Apoi, îmbrăcat ,i în haine de sărbătoare se îndreaptă spre templele dedicate lui SHIVA pentru a-s ,i arăta credint,a s,i devotamentul fat,ă de SHIVA, turnând în mod ritualic apă, lapte, miere etc. peste SHIVA LINGAM-urile împodobite cu frunze s,i flori, aducând în acest fel, pe lângă iubirea din inimile lor, ofranda lor lui SHIVA. În timp ce îmbăiază în acest fel SHIVA LINGAM-ul, devot,ii rostesc: „O, Doamne, Te îmbăiez cu apă, lapte s ,i miere. Te implor îmbăiază-mă cu laptele înt ,elepciunii. Te implor spală-mă de toate păcatele mele, astfel încât focul atas,amentelor de lumea materială care mă mistuie să poată fi stins, odată pentru totdeauna, astfel încât să devin aici s ,i acum una cu Tine.” Se presară ca ofrandă peste SHIVA LINGAM s ,i frunze de bilva, considerate a fi sacre, în ele având res,edint,a zeit,a LAKSHMI. Devot,ii as,ează în jurul SHIVA LINGAM-ului ghirlande de flori de lotus albe s,i roz.

Ruga către SHIVA continuă toată ziua s ,i toată noaptea. Din trei în trei ore preot ,ii realizează POOJA îmbăind SHIVA LINGAM-urile cu lapte, iaurt, miere, ghee, apă de trandafir, rostind MANTRA „OM NAMAH SHIVAYA” în timp ce sunetul clopotelor templelor amintes,te celor prezent,i rostul sacru al acestei zile, de fapt rostul întregii noastre existent,e: „Venerează-l pe SHIVA, El te va duce în Inima lui, în eternitate, în Pura Existent,ă, Pura Cons,tiint,ă s,i Pura Beatitudine”. Toată această noapte este o rugă continuă către SHIVA, manifestată prin imnuri s ,i cântece devot,ionale (Shiva Mahimna Stotra – Pushpadanta, Shiva Tandava Stotra – Ravana) sau prin tăcere sacră s,i meditat,ie. Prima masă după post este tot o ofrandă consacrată lui SHIVA.

În Bengalul de vest, MAHASHIVARATRI este o sărbătoare populară. Fetele tinere postesc s,i îl preaslăvesc pe SHIVA întreaga noapte, astfel încât acesta să le binecuvânteze cu sot,i buni.

La templu Trakeshwar, la 57 km de Calcutta, pelerini descult ,i cară containere cu apă din Gange pe care o vor revărsa asupra imaginii de piatră a lui SHIVA. SHIVA LINGAM-ul de granit va fi ornat cu ghirlande de flori ca semn al devot ,iunii lor. În Andhra Pradesh, templul Sri Kalahateshwara din Klahasti s ,i templul Bharamarambha Malikarjunaswamy din Srisailam sunt pline de pelerini care îl sărbătoresc pe SHIVA postind s,i invocându-l prin cântece devot,ionale.

În Rajasthan această sărbătoare sfântă se celebrează printr-o PUJA (manifestare prin care se arată venerat,ia fat,ă de un aspect al divinului prin invocat ,ii, rugăciuni, ritualuri, cântece s,i dansuri devot,ionale, meditat,ii). În Assan, noaptea lui SHIVA este sărbătorită de o mult,ime de devot,i ai lui SHIVA în templul Umananda. În Jammu s ,i Cas,mir marea sărbătoare se întinde pe durata a 15 zile. În templul Pashupatinath din

52

Page 53: Sivaism nondualist cașmirian yogaezoteric colaj 2018.docx

Kathmandu se strâng pelerini hindus ,i din lumea întreagă pentru a aduce ofranda lor atotputerniciei lui SHIVA. Incinta templului se umple de SADHU-s ,i goi (NANGA BABAS) cu trupurile acoperite de cenus,ă. Hindus,ii care rămân acasă fac focuri în aer liber s,i veghează toată noaptea sărbătorind-ul pe SHIVA. S , i ei îmbăiază SHIVA LINGAM-uri cu lapte s,i miere s,i aduc ofrande de frunze de bilva, fructe s ,i alte alimente sacre. Un moment privilegiat

Iubirea s,i Grat,ia pe care SHIVA le revarsă asupra noastră sunt infinite. La nivelul nostru obis,nuit de fiint,e umane limitate percepem extrem de put,in din ceea SHIVA manifestă în permanent,ă. În momentele în care ne îndreptăm cu toată fiint ,a noastră către El, când ego-ul ni se diminuează s ,i ne depăs,im limitările, când în inimile noastre se trezes,te dorul frenetic de transcendent,ă, SHIVA ni se revelează. În permanent,ă El ne călăuzes,te pas,ii pe calea către El care ne este cea mai accesibilă. Când suntem pe cale, cu fat ,a îndreptată către El, ne coples ,es,te cu iubirea sa. Când ne rătăcim s,i ne întoarcem fat,a de la El, ne pune în situat,ii de viat,ă care ar putea să ne amintească de Dumnezeu. Voia lui este să devenim una cu EL.

MAHASHIVARATRI, marea noapte a lui SHIVA este un moment privilegiat care ne arată că puritatea inimii s,i a mint,ii, ruga sinceră, plină de fervoare, devotamentul, iubirea necondit,ionată, renunt,area ne apropie de Dumnezeu, ne ajută să devenim una cu El. Ne arată cum gândurile îndreptate către Divin ne transformă rapid s ,i profund ajutându-ne să atingem supremul t ,el al fiint,ei – identificarea extatică cu Dumnezeu Tatăl, PARAMASHIVA. Fie ca grat,ia supremă a lui SHIVA să ne umple pentru totdeauna întreaga fiint,ă.

yogaesoteric februarie 2008

Legendele sărbătorii MAHASHIVARATRI

de Bianca Andrei

În noaptea de MAHASHIVARATRI, conform unui obicei de păstrat de mii de ani în India, se obis,nuies,te să se asculte legende despre SHIVA s,i MAHASHIVARATRI s,i să se mediteze asupra semnificat,iei lor profunde. Acestea explică tradit ,iile legate de această sărbătoare în care devot,ii lui SHIVA renunt,ă la somn, meditând s,i rugându-se.

Căsătoria dintre SHIVA s,i PARVATI

Una dintre cele mai importante legende asociate cu MAHASHVARATRI este despre căsătoria lui SHIVA cu consoarta sa divină, PARVATI.

SHIVA era căsătorit cu SATI, fiica lui DAKSHA. Atunci când tatăl său, DAKSHA, a realizat o ceremonie tradit,ională (YAGNA), el nu i-a invitat nici pe SATI s ,i nici pe SHIVA. Totus,i, SATI a venit să participe împreună cu SHIVA la acea ceremonie, iar părint,ii săi au adoptat un comportament făt ,arnic s,i lingus,itor fat,ă de SHIVA. Neputând suporta această insultă la adresa sot ,ului său, spre disperarea părint ,ilor săi, SATI s,i-a ars propriul corp prin puterile sale paranormale yoghine.

53

Page 54: Sivaism nondualist cașmirian yogaezoteric colaj 2018.docx

Mânios s,i îndurerat, SHIVA, a început RUDRA TANDAVA, dansul distrugerii s ,i disolut,iei. A nimicit întregul regat al lui DAKSHA. Întreaga lume a fost îngrozită, pentru că dansul lui SHIVA putea distruge întregul univers. BRAHMA l-a condus pe SHIVA pe marginea unui lac, unde s,i-a regăsit pacea interioară prin contemplarea a ceea ce este neschimbat. El a rămas acolo până când SATI, renăscută ca PARVATI, fiică a muntelui Himalaya, l-a smuls din solitudine.

Legendele spun că SHIVA s-a căsătorit cu PARVATI cu o noapte înainte deAMAVASYA (ziua fără lună) în luna lui Phalgun. De aceea MAHASHIVARTRI este considerată a fi cea mai mare sărbătoare a întregului an.

Există mai multe variante ale legendei legate de nunta lui SHIVA cu PARVATI.Noi vă prezentăm una dintre acestea, pentru care SHIVA este cunoscut ca KALYANASUNDARA.

PARVATI era tânăra fiică preafrumoasă a muntelui Himalaya s ,i totodată a sot,iei lui, MENA. Ca tânără fecioară, PARVATI nu era deloc preocupată de joaca cu ceilalt ,i copii. Încă de mică era adeseori înclinată către a realiza o profundă meditat ,ie asupra supremului SHIVA, retrăgându-se periodic singură în munt,i.

Ea îs,i dorea cu o mare ardoare să fie iubita s ,i mireasa spirituală a lui SHIVA. Pentru aceasta ea a început la un moment dat să realizeze o retragere pentru a medita fără încetare în munt,ii cei înzăpezit,i din Himalaya. Părint,ii ei au ezitat să-i acorde permisiunea de a face aceasta, însă hotărârea tinerei fete, care totodată era neasemuit de frumoasă, senzuală s,i plină de o mare vitalitate, i-a înduplecat pe părint,ii ei în cele din urmă. PARVATI a mers atunci la un ASHRAM care se afla în munt,i, realizând acolo toate meditat ,iile s,i întregul tapas care îi era consacrat lui SHIVA. Atunci SHIVA fiind încântat de fermitatea s ,i aspirat,ia cu totul extraordinară a acestei tinere fete a venit personal în locul unde ea medita profund pentru a-i testa fervoarea devot,iunii sale.

Luând înfăt,is,area unui bătrân aspirant, el s-a apropiat de PARVATI. Atunci tânăra PARVATI i-a acordat tot respectul cuvenit unui bătrân care era dăruit adorării iubitului ei SHIVA. Fără să pregete, bătrânul i-a spus atunci fetei că nu are rost să-s ,i irosească tineret,ea s,i energia realizând toate acele austerităt ,i atât de severe s,i că ar fi mult mai bine ca ea, fiind atât de tânără, atât de senzuală s ,i atât de frumoasă, să se mărite. Mai mult decât atât, bătrânul respectiv i-a sugerat că ar fi cel mai potrivit să se mărite chiar cu el, care era un mare adorator al lui SHIVA. Ce rost avea, a adăugat el, să-l tot dorească pe acela, deci pe SHIVA, care dansează prin cimitire s ,i care poartă oase s,i cranii drept podoabe. PARVATI, care l-a început nu s ,i-a dat seama că sub înfăt,is,area acelui bătrân se afla chiar iubitul ei SHIVA, s-a mâniat foarte tare auzind vorbele acestuia. Revoltată, ea i-a spus atunci bătrânului că până acum ea îi acordase respectul numai pentru că el părea că este un sincer adorator al lui SHIVA. Însă iată că acum el vrea să o abată de la practica ei spirituală, as ,a că din acel moment ea nu mai vrea să audă din gura lui niciun fel de blasfemie referitoare la

54

Page 55: Sivaism nondualist cașmirian yogaezoteric colaj 2018.docx

SHIVA. Cu o voce fermă s,i foarte autoritară ea i-a spus bătrânului să părăsească imediat acel loc.

Încântat de hotărârea de nezdruncinat pe care tânăra s ,i frumoasa PARVATI o avea în a-l adora, SHIVA i s-a revelat atunci sub înfăt ,is,area care deja îi era cunoscută ei. PARVATI a fost atunci plăcut surprinsă de aparit,ia cea neas,teptată s,i s,i-a cerut iertare pentru că nu l-a recunoscut imediat pe SHIVA sub înfăt ,is,area acelui bătrân. SHIVA i-a spus atunci că a acceptat dojana ei anterioară ca pe o chemare sinceră s ,i foarte profundă ce exprima dorul net ,ărmurit al tinerei s,i frumoasei fete de a-l îmbrăt,is,a plină de dragoste pe el. Oare acea dojană nu venea în realitate dintr-o adâncă iubire fat,ă de SHIVA? Atunci SHIVA a decis să-i ofere tinerei s ,i preafrumoasei PARVATI darul cel nepret ,uit pe care ea s,i-l dorea cu ardoare s ,i anume acela de a deveni iubitul ei.

Familia regală a fetei din Himalaya a fost foarte încântată să afle că fata lor cea frumoasă s,i iubită se va mărita. Întreaga regiune a fost împodobită foarte frumos s ,i a început să se pregătească pentru ceremonia celestă, fiind prinsă de o strălucire divină încântătoare. PARVATI a fost împodobită s,i ea radia o fericire fără seamăn în preajma momentului contopirii ei extatice cu SHIVA. SHIVA era as ,teptat. Atunci el a venit la ceremonia de nuntă călare pe un taur, cu cranii s ,i oase atârnându-i pe corp drept podoabe s,i având înfăs,urat în jurul taliei doar o piele de tigru. Drept alai de nuntă SHIVA a venit împreună cu câteva cohorte de spirite fantomatice, BUTAGANA, ale mort,ilor. Văzând această grozăvie mama tinerei mirese a les ,inat pe dată, fiind foarte revoltată la gândul că mirele fetei sale, cea plină de dulceat ,ă s,i senzualitate, mai frumoasă decât toate florile de pe pământ, avea o înfăt ,is,are atât de terifiantă.

Ajungând însă la locul de nuntă, mirele divin, SHIVA, s ,i-a transformat pe dată înfăt,is,area sa de ascet s,i li s-a înfăt,is,at tuturor celor prezent ,i sub un chip s,i cu o vestimentat,ie de o neasemuită frumuset ,e s,i strălucire, fiind scânteietor s ,i plin de podoabe nepret,uite s,i în plus având o îmbrăcăminte splendidă. Când mama fetei, MENA, s,i-a revenit din starea de les ,in, ea a fost de data aceasta foarte încântată de înfăt,is,area mirelui fetei sale s,i acum s-a bucurat foarte mult, descoperind că el este cel mai potrivit pentru iubita sa fiică, s ,i ea a realizat astfel în final, că jocul divin cel tainic al lui SHIVA nu are niciodată limite. În acest caz, mama tinerei PARVATI, nu a văzut init,ial decât aspectul exterior, aparent ,a lui SHIVA. Însă în realitate nicio altă fiint,ă nu a putut vedea dinainte măret,ia s,i splendoarea mirelui divin, SHIVA, s ,i gloria care emană mereu din fiint,a sa divină în afara iubitei sale, PARVATI. Încântătorul SHIVA, în ves,tmânt de nuntă, s-a căsătorit cu fiica munt ,ilor, PARVATI, s,i de atunci, forma sa cea plină de frumuset ,e, care a fost văzută de către oameni în ziua nunt ,ii sale divine, a fost numită KALYANASUNDARA.

SHIVA, salvatorul lumilor create

Această legendă foarte populară din PURANA-e explică de ce SHIVA este cunoscut s ,i ca NILAKANTHA s,i de ce adoratorii lui SHIVA rămân treji în noaptea de MAHASHIVARATRI.

55

Page 56: Sivaism nondualist cașmirian yogaezoteric colaj 2018.docx

SHIVA NILAKANTHA este ipostaza tainică a lui SHIVA cu gâtul de culoare albastră, numit s,i VISHAPAHARANIA - cel care preia în fiint ,a sa gigantică veninul teribil al păcatelor lumii, pentru a-l sublima apoi în nectar. Fundamentul acestei manifestări divine de alchimist perfect este mitul despre act ,iunea cosmică pe care fort,ele misterioase ale luminii, zeii (DEVA-s ,ii) au realizat-o împreună cu fort,ele ascunse ale întunericului, demonii (ASURA-s,ii);

La începuturile lumii, la scurt timp după ce toate fiint ,ele fuseseră create, DEVAs,ii s,i ASURA-s,ii voiau să obt,ină doar pentru ele însele nectarul cel divin (AMRITA), elixirul ce face posibilă o viat,ă extraordinar de fericită, ce conferă neasemuite puteri spirituale s,i chiar nemurirea. Pe atunci, cu toate că erau veri apropiat ,i, zeii s,i demonii trăiau în continuă rivalitate s ,i se luptau deseori între ei. Într-una din aceste confruntări, zeii erau pe punctul de a fi înfrânt ,i de demoni. Condus,i de temutul s,i curajosul INDRA, DEVA-s,ii i-au cerut imediat ajutorul lui BRAHMA, creatorul tuturor lumilor. BRAHMA însă i-a îndemnat să meargă la VISHNU, cel care are puterea de a ment,ine ordinea macrocosmică. VISHNU, la rândul său, i-a sfătuit atunci pe zei să se împace imediat cu demonii s,i să înceapă să decanteze împreună tainicul nectar divin (AMRITA) ascuns în oceanul nediferent,iat, supranumit oceanul de lapte al Universului. INDRA s-a întâlnit după aceea cu BALI, conducătorul fort ,elor ascunse ale întunericului; amândoi au înt,eles atunci necesitatea de a renunt ,a la luptă s,i de a act,iona împreună într-un mod creator, ca să poată obt ,ine elixirul pe care tot,i îl căutau, izvorul misterios al fericirii, puterii s ,i nemuririi. Spre surprinderea lor, tocmai când decantau laptele oceanului primordial (SAMUDRA MATHANA) pentru a obt ,ine astfel nectarul esent,ial cel misterios (AMRITA), o teribilă otravă ucigătoare (HALAHALA) a t,âs,nit din adâncuri, amenint ,ând toate lumile existente cu distrugerea iminentă. Pentru a salva însă întreaga Creat ,ie, SHIVA s-a sacrificat fără să ezite s ,i a sorbit pe loc toată otrava. PARVATI, mama Universului s ,i divina sa iubită, s-a temut atunci ca nu cumva cumplita băutură să distrugă trupul lui gigantic ce cuprinde în eternitate lumile văzute s,i nevăzute. As,a că s-a îndreptat fulgerător spre preaiubitul ei s,i l-a apăsat strâns pe gât, pentru a opri astfel otrava fatală s ,i a o împiedica să treacă mai departe. Băutura ucigătoare a fost într-adevăr stăvilită înainte ca SHIVA să o înghită, dar gâtul său a devenit de aceea imediat albastru (NILAKANTHA). Zeii au fost sfătuit,i să-l t,ină pe SHIVA treaz toată noaptea s ,i pentru aceasta ei au cântat s ,i au dansat. Zeii au stat de veghe toată noaptea contemplându-L pe SHIVA. La răsăritul soarelui SHIVA i-a binecuvântat pe tot ,i. MAHASHIVARATRI este celebrarea acestui eveniment, când SHIVA a salvat lumile create, prin act ,iunea Sa plină de curaj.

Venerarea SHIVA LINGAM-ului

SHIVA PURANA relatează legendara intervent,ia divină a lui SHIVA în lupta ce părea interminabilă s,i care distrugea această lume dintre BRAHMA, creatorul universului s ,i VISHNU, ment,inătorul universului. Văzând această distrugere iminentă a universului, care ar fi fost prematură s,i ar fi venit într-un moment nepotrivit, prezent ,a invizibilă a lui SHIVA s,i-a asumat forma terifiantă a unei imense coloane de foc care a apărut între cele două ipostaze divine. S, i astfel, cele două armate cuprinse de flăcările

56

Page 57: Sivaism nondualist cașmirian yogaezoteric colaj 2018.docx

războiului, care erau suficiente pentru a calcina întregul univers, au fost absorbite în imensa coloană de foc.

Văzând acest uimitor fenomen care le-a neutralizat armele, cei doi zei aflat ,i în conflict s-au întrebat unul pe celălalt: „Ce este această aparit ,ie uimitoare?

Ce este această coloană de foc care s-a ridicat între noi? Ea depăs ,es,te domeniul percept,iei noastre senzoriale. Trebuie să-i găsim începutul s ,i sfârs,itul, să aflăm care este baza ei s,i care îi este vârful!” VISHNU, asumându-s ,i forma unui mistret,, a pornit către în jos pentru a căuta baza coloanei de Lumină. La rândul său BRAHMA a luat forma unei păsări migratoare (HAMSA) s ,i a zburat către înalt, în căutarea vârfului coloanei. Amândoi s-au întors în punctul de plecare, fără vreun rezultat. Atunci SHIVA, plin de compasiune, le-a vorbit astfel: „Eu am două aspecte: unul manifestat s,i unul nemanifestat. Nimeni altcineva nu det ,ine aceste două aspecte, de aceea nimeni altcineva nu poate fi Stăpânul Suprem al Universului. Această coloană infinită de foc sugerează natura mea supremă, impersonală. Acest LINGAM va fi simbolul meu s,i voi tot,i îl vet,i adora întotdeauna. Dragii mei fii, această coloană de foc fără început s,i fără sfârs,it va putea fi reprezentată de acum înainte s ,i într-o formă restrânsă, pentru necesităt,ile percept,iei obis,nuite s,i ale adorării sale.

Acest simbol al LINGAM-ului va aduce celui înt ,elept starea de beatitudine. Adorarea sa este cel mai bun mijloc de a obt ,ine atât fericirea nesfârs,ită în această lume cât s,i desăvârs,irea spirituală ultimă. El va putea înlătura toate eventualele renas ,teri obligatorii în sfera iluziei s,i a ignorant,ei, ale oricăror fiint,e încarnate.

Îndeplinirea ceremoniilor spirituale, realizarea de ofrande sau rugăciunea, tot ceea ce va constitui o practică spirituală în legătură cu acest simbol va fi de un milion de ori mai eficient decât fără raportarea la el.

Dacă voi fi adorat în forma Mea supremă de LINGAM s ,i dacă în această raportare la LINGAM se vor realiza toate celelalte ceremonii s ,i procedee spirituale, se vor obt ,ine cu sigurant,ă cele cinci forme de eliberare [cunoscute în tradit ,ia indiană]: a trăi în aceeas,i lume divină cu Mine – SALOKYA, a fi mereu aproape de Mine – SAMIPYA, a fi întru totul la fel ca Mine – SARUPYA, a atinge aceleas ,i puteri divine ca Mine – SARISHTI s,i a fi în întregime identificat cu Mine – SAYUJIA.

Astfel vet,i putea obt,ine cu tot,ii împlinirea tuturor dorint,elor voastre!

Simbolul LINGAM-ului s,i Eu Însumi, care sunt astfel simbolizat, nu suntem două entităt,i diferite. LINGAM-ul este chiar Fiint ,a Mea Absolută. El permite adoratorilor Mei să se apropie de Mine. El este astfel întotdeauna s ,i în întregime demn de venerat,ie.”

Legenda devotului Lubdhaka

Un devot al lui SHIVA, pe nume Lubdhaka, mergând să strângă lemne de foc, a fost surprins de căderea întunericului în pădure. Era noaptea de dinainte de Luna Nouă astfel încât lumina Lunii era foarte slabă. Din cauza întunericului Lubdhaka s-a rătăcit. Un tigru flămând s-a apropiat s,i a scos un răget puternic. Înspăimântat,

57

Page 58: Sivaism nondualist cașmirian yogaezoteric colaj 2018.docx

Lubdhaka s-a căt,ărat într-un copac de bilva. Ca nu cumva să at ,ipească s,i să cadă din copac, devenind astfel o pradă sigură pentru tigru, Lubdhaka a decis să petreacă noaptea rupând frunze de bilva s ,i să cânte în acest timp numele lui SHIVA. Fără să s,tie acest lucru, pe toată durata nopt ,ii Lubdhaka a presărat mii de frunze peste un SHIVALINGAM aflat sub copac s ,i pe care nu-l văzuse în întuneric. SHIVA, impresionat a alungat tigrul s,i a revărsat Grat,ia Sa asupra lui Lubdhaka. Noaptea când s-a petrecut acest fapt este noaptea de MAHASHIVARATRI.

Legenda fluviului Gange

Legenda coborârii fluviului Gange din ceruri este relatată în RAMAYANA s ,i explică de ce SHIVA mai este numit s,i GANGADHARA.

Conform scrierilor sfinte, pentru ca un rege să devină împărat (SAMRAT) s ,i să îi fie recunoscută gloria de cuceritor (CHAKRAVARTI) trebuie să realizeze ritualul (YAGNA) cunoscut ca ASHVAMEDHA. În acest ritual un cal alb este sacrificat. Înainte de aceasta, calul este condus la granit,ele regatului s,i lăsat liber timp de un an, urmărit îndeaproape de gărzile regelui. Cârmuitorul locului în care merge calul, oricare ar fi acesta, trebuie, fie să se supună împăratului, fie să lupte cu acesta s ,i armata sa. Dacă acesta câs,tigă, ASHVAMEDHA este oprită. Dacă pierde, fie va fi omorât, fie va deveni un supus al împăratului.

Regele Sagar din Ayodhya, strămos, al lui RAMA, a realizat cu succes ritualulASHVAMEDHA YAGYA de 99 de ori. Regele Sagar s-a pregătit pentru realizarea celui de-al 100-lea ritual. 60.000 de fii ai regelui s ,i gărzile lor au pornit în urmărirea calului. În Ceruri, Indra, conducătorul zeilor, a devenit gelos pe succesul regelui SAGAR. Unul dintre numele lui Indra este SHATAKRATU – cel care a realizat de 100 de ori ASHVAMEDHA YAGYA. Pentru a nu fi egalat de regele Sagar, Indra a răpit calul s,i l-a ascuns în ashramul lui MAHARSHI KAPILA. Fii lui Sagar plecat ,i în căutarea calului au ajuns la ashramul lui KAPILA. Crezând că înt ,eleptul a furat calul, l-au atacat. Instantaneu acesta i-a transformat pe cei 60.000 de print ,i în cenus,ă.

Aflând ce s-a petrecut, regele Sagar l-a vizitat pe MAHARSHI KAPILA pentru a afla cum pot fi readus,i la viat,ă fiii săi. Răspunsul înt,eleptului a fost că doar apa Gangelui i-ar putea aduce în mod miraculos la viat,ă.

Sagar, apoi fiul său Anshumana s,i-au petrecut viat,a urmând o asceză dedicată lui BRAHMA prin care îl implorau să coboare Gangele pe Pământ. Anshumana a avut un fiu, Dilipa, s,i el un mare rege, care s ,i el s,i-a dedicat viat,a acestei asceze. Fiul său Bhagiratha a continuat tradit,ia familiei. BRAHMA, înduplecat, i-a răspuns acestuia. SHIVA a fost singurul care a putut sust ,ine coborârea zeit,ei GANGA. Aceasta, furioasă că trebuie să părăsească Cerurile, s-a revărsat cu o asemenea fort ,ă încât ar fi distrus Pământul. Plin de compasiune, SHIVA a prins în părul său torentul. Astfel s-a născut râul Gange, care i-a adus din nou la viat ,ă pe fiii regele Sagar. De aceea apa râului Gange este considerată pură s,i sfântă, pentru că este adusă din ceruri de către SHIVA. Această ipostază a lui SHIVA este numită GANGADHARA.

58

Page 59: Sivaism nondualist cașmirian yogaezoteric colaj 2018.docx

Devot,ii lui SHIVA toarnă peste SHIVA LINGAMU-uri apă din Gange, ca ofrandă, în noaptea sfântă de MAHASHIVARATRI.

Noaptea favorită a lui SHIVA

După ce a creat întreaga lume, SHIVA s ,i-a stabilit împreună cu PARVATI res,edint,a pe muntele Kailasa. Într-una din zile PARVATI l-a întrebat care dintre multitudinea de ritualuri pe care devot,ii le practică pentru adorarea sa este cel mai plăcut inimii sale.

Iată ce i-a răspuns SHIVA: noaptea dinaintea zilei de Lună Nouă, în februarie – martie, este noaptea sa favorită. Pentru El, frunzele de bilva pe care devot ,ii i le oferă sunt mai pret,ioase decât bijuteriile s,i florile rare. În această zi, devot,ii urmează o practică spirituală riguroasă, postesc s,i îl adoră pe SHIVA în patru forme diferite pe parcursul a patru perioade succesive (de câte 3-4 ore) ale nopt ,ii. SHIVA a indicat ca în prima perioadă să fie îmbăiat cu lapte, în a doua perioadă cu lapte bătut, în a treia perioadă în ghee (unt clarifiat) s,i în final să fie îmbăiat în miere. La ies,irea din postul pe care devot,ii îl t,in în această zi, hrana trebuie consacrată lui SHIVA.

În final SHIVA a adăugat că ritualurile realizate de MAHASHIVARATRI nu pot fi comparate cu niciun alt ritual. Impresionată, PARVATI a povestit totul apropiatelor ei. Prin ele, cuvintele lui SHIVA s-au răspândit în întreaga creat ,ie. De atunci MAHSHIVARATRI se sărbătores,te prin post, ofrande de frunze de bilva s ,i băi ceremoniale ale SHIVA LINGAM-ului.

yogaesoteric februarie 2009 Timpul

dispare în procesul devenirii (I)

de prof. yoga Dan Bozaru

Marii înt,elept,i eliberat,i ai s,ivaismului din Cas,mir s-au raportat întotdeauna la cele mai înalte aspecte ale Divinităt,ii, descriind cu o acuratet ,e inegalabilă procesele extrem de subtile care au loc în diferitele faze ale Creat ,iei. Asemenea viziune s,i percept,ie foarte nuant,ate s,i precise asupra tainelor ancestrale ale lui Dumnezeu Tatăl (PARAMASHIVA) nu au mai fost atinse niciodată până la uluitoarea perioadă de înflorire spirituală a s,ivaismului non-dualist din Cas,mir(sec. 8 – 11 d.Hr.) s,i nici de atunci încoace. Expunerile doctrinare s ,i practice extraordinar de profunde ale principalelor sisteme spirituale ale s ,ivaismului din Cas,mir sunt atât de dificil de înt ,eles s,i de intuit în toată amploarea lor, încât practic nu este de mirare de ce această divină cale către eliberarea spirituală supremă a fost cu rapiditate uitată s,i abandonată de către adept ,ii s,i căutătorii lui Dumnezeu. Motivul principal este tocmai colosala dificultate de înt ,elegere s,i asimilare corectă a not,iunilor care sunt prezentate în doctrina s,ivaismului non-dualist din Cas,mir, al cărei corpus a fost genial sintetizat de marele înt ,elept s,i eliberat Abhinavagupta. Pe de altă parte, volumul informat ,iilor care cuprind doctrine, ritualuri, tehnici s ,i mijloace ce au drept unic scop eliberarea spirituală supremă a sufletului individual înlănt,uit de ignorant,ă este atât de mare s ,i de cuprinzător, încât nici până în zilele

59

Page 60: Sivaism nondualist cașmirian yogaezoteric colaj 2018.docx

noastre nu a putut fi descifrat s ,i analizat în întregime de către cercetătorii orientalis,ti (fără a mai lua în calcul textele definitiv pierdute).

Dintre numeroasele subiecte metafizice abordate de marii înt ,elept,i ai s,ivaismului cas,mirian (subiecte cu perfectă aplicabilitate practică prin intermediul tehnicilor specifice ment,ionate în tratatele respective), o pondere specială o are procesul creat,iei s,i desfăs,urării ei, precum s,i descrierea caracteristicilor ontologice ale TATTVA-elor (ale categoriilor sau realităt ,ilor de manifestare) s,i a timpului (ca energie universală extrem de subtilă).

Străfulgerarea orbitoare a creat,iei

La modul general vorbind, înt ,elept,ii s,ivaismului din Cas,mir afirmă că procesul cosmic, care este eminamente un proces al devenirii, constă în realitate dintr-o serie de as,a-zise „creat,ii s,i distrugeri ciclice” care se succed precum gălet ,ile pe roata urias,ă a unei mori de apă (comparat,ie sugestivă pe care o putem găsi în edit ,ia bilingvă a textului YOGHINIHRIDAYA TANTRA, pag. 15). Des ,i în cadrul acestui proces elementul fundamental este schimbarea (iar aceasta, la rândul ei, constituie însăs ,i baza aparit,iei timpului), SHIVA (Dumnezeu Tatăl) este în eternitate s ,i în mod simultan implicat în toate fazele actului de creat ,ie s,i de distrugere. Totodată el realizează aceste faze de succesiune, una după alta, s ,i creează astfel iluzia timpului. Această stare paradoxală este admirabil descrisă de marele eliberat Utpaladeva într-un imn de slavă pe care l-a închinat gloriei nesfârs ,ite a lui SHIVA: „Slavă Stăpânului Unic s,i Absolut, etern cufundat în beatitudinea actului de emisie creatoare (SRISHTI) s,i de ment,inere (STHITI) a Creat,iei! El este ves,nic mult,umit de hrana oferită de Cele Trei Lumi (fizică, subtilă s,i cauzală) ale Manifestării”. (SHIVASTOTRAVALI).

Des,i nu este divizată sau fragmentată de timp s ,i nici nu se plasează în spat ,iu, activitatea creatoare a cons,tiint,ei lui SHIVA reprezintă însăs,i baza tuturor manifestărilor spat,iale s,i temporale, totdeauna secvent,iale s,i clar definibile. Prin urmare, act,iunea este de două feluri: primul fel de activitate este acela care poate fi „spart” într-o serie (KRAMA) sau succesiune de act ,iuni integrate într-un complex spat,io-temporal; al doilea tip de activitate este nesuccesiv (AKRAMIKA) s ,i are loc doar în sânul cons,tiint,ei absolute al lui Dumnezeu Tatăl. Acest al doilea tip de act,iune reprezintă, de fapt, chiar sursa de aparit ,ie a spat,iului s,i timpului s,i tocmai de aceea se află dincolo de limitările spat ,io-temporale care caracterizează orice succesiune.

În lucrarea fundamentală ISHVARAPRATYABHIJNA KARIKA, Utpaladeva oferă o explicat,ie clară a acestei realităt ,i: „Act,iunea obis,nuită poate fi descrisă ca succesivă, tocmai datorită manifestării puterii timpului; însă activitatea eternă a Stăpânului Suprem (PARAMASHIVA), ca s,i natura Sa proprie, nu pot fi descrise în acest fel (s ,i nici într-un altul).”

Atunci când este contemplată de la cel mai înalt nivel (PARA) de cons ,tiint,ă, realitatea supremă a lui Dumnezeu Tatăl este experimentată ca un întreg unic, perfect omogen, neschimbător. La nivelurile inferioare ale creat ,iei (APARA) putem

60

Page 61: Sivaism nondualist cașmirian yogaezoteric colaj 2018.docx

percepe aceeas,i realitate supremă ca o succesiune (KRAMA) de evenimente care îs ,i modifică pozit,ia în spat,iu s,i se află totodată într-o continuă tranzit ,ie de la un moment de timp la altul. La nivelurile intermediare ale Creat ,iei (PARAPARA), realitatea este experimentată în chiar momentul manifestării ei cosmice care poate fi asemănată atunci cu fulgerarea unei lumini orbitoare, ce are o energie gigantică.

Momentul init,ial al străfulgerării creatoare este sursa înfloririi sau expansiunii creatoare care mai apoi dă viat,ă întregii manifestări.

S, i sământ,ă, s,i floare, s,i fruct

Practic vorbind, acesta este momentul esent,ial al actului creator al lui DumnezeuTatăl. Luând ca etalon descrierile din doctrina s ,ivaismului non-dualist din Cas,mir, niciun alt sistem spiritual s ,i nicio altă religie a lumii nu a redat întrun mod atât de exact (în limitele de exprimare care sunt impuse de folosirea cuvintelor) felul în care Dumnezeu a creat lumea, des,i acest subiect a constituit întotdeauna o preocupare metafizică s,i filosofică de bază în tradit ,ia umanităt,ii. În conformitate cu revelat ,iile care au fost făcute de marii înt ,elept,i eliberat,i ai s,ivaismului cas,mirian, expansiunea cosmică a Creat,iei (sau, cu alte cuvinte, chiar aparit ,ia Creat,iei) este precum un flash, o străfulgerare orbitoare gigantică, unică s ,i nesecvent,ială, care transcende atât schimbarea succesivă, cât s,i manifestarea tuturor fazelor sale deodată. Kshemaraja precizează că SHIVA străfulgeră doar o singură dată (la începutul unui nou ciclu enorm al Creat,iei); această străfulgerare cont,ine în ea toate lucrurile s,i nu există loc sau spat,iu în care ea să nu se manifeste. În lucrarea fundamentală TANTRALOKA, marele înt,elept eliberat ABHINAVAGUPTA face chiar unele precizări importante asupra acestui subiect: „(...) Cons,tiint,a lui Dumnezeu nu apare succesiv atunci când dă nas,tere Creat,iei, as,a cum se petrece, de pildă, în cazul dezvoltării unei plante, când din sământ,ă apar întâi mugurele, apoi tulpina, petalele, floarea s ,i la sfârs,it fructul, iar procesul se reia ciclic. Mugurele apare din sământ ,ă, iar tulpina apare apoi din mugur s,i nu din sământ,ă, ceea ce înseamnă că procesul are o succesiune. Totus ,i, cons,tiint,a absolută a lui Dumnezeu Tatăl se manifestă pretutindeni în Creat ,ie, simultan în orice circumstant,ă a viet,ii de zi cu zi, deoarece ea este în eternitate completă s,i perfectă. Cons,tiint,a absolută este astfel cauza tuturor lucrurilor, deoarece izvorăs,te pretutindeni, în orice formă de manifestare.”

O succesiune are sens doar atunci când apare ca o serie de elemente diferite. Pe de altă parte, din punctul de vedere al Cons ,tiint,ei Absolute a lui SHIVA, evenimentele nu se petrec în succesiune. Succesiunea (KRAMA) depinde de existent ,a anumitor diferent,e, iar diferent,a depinde, la rândul ei, de existent ,a unui anumit tip de manifestare bruscă, precum o străfulgerare (ABHASA), s ,i de nonexistent,a (simultană) a alteia. Pe de altă parte, este clar că evenimentele cosmice nu pot fi interpretate ca fiind simultane, deoarece simultaneitatea, de exemplu, este posibilă numai în cazul în care există două entităt ,i diferite. În realitate, putem intui faptul că succesiunea s,i lipsa acesteia nu reprezintă proprietăt ,i obiective ale unei entităt,i (fiint,e) din planul fizic sau din planurile subtile ale Manifestării, ci sunt doar nis ,te formate sau tipare de percept,ie.

61

Page 62: Sivaism nondualist cașmirian yogaezoteric colaj 2018.docx

Din această perspectivă, succesiunea este o funct ,ie a timpului care nu trebuie înt,eleasă ca o realitate de sine existentă, ci doar ca o percept ,ie ce defines,te conceptele de „dinainte” s,i de „după” a ceva anume (obiect, fiint ,ă, fenomen etc.). Astfel, succesiunea se bazează pe amintirea unor evenimente trecute care se află în relat,ie cu evenimente din prezent sau din viitor, as ,a cum sunt ele percepute în câmpul cons,tiint,ei individuale. Tocmai de aceea, Utpaladeva precizează în ISHVARAPRATYABHIJNA (2,1,3) că „în realitate, timpul nu reprezintă altceva decât succesiunea observabilă în mis,carea Soarelui etc., în cres ,terea feluritelor plante (fiecare în sezonul care îi este favorabil) sau în trecerea de la un anotimp la altul”.

Nici succesiune, nici simultaneitate

Ceea ce ne conferă senzat,ia de trecere a timpului este, de fapt, „mis ,carea” pe care cons,tiint,a noastră individuală o face de la o percept ,ie la alta. Prin urmare, fenomenul temporalităt,ii apare numai datorită faptului că noi percepem separarea între diferite fenomene individuale atât prin raportarea la ele însele, cât s ,i prin raportul dintre noi (ca entităt,i separate) s,i acele fenomene. Acest aspect apare atunci când cons,tiint,a se ocultează pe ea însăs,i, contractându-se s,i pierzând astfel legătura sau focalizarea asupra naturii ei esent ,iale: Sinele. Din perspectiva lumii obiective, această „contract,ie” este percepută însă ca o veritabilă expansiune, ca o mis,care spre exterior, în lumea dualităt ,ii. Paradoxal, des,i dă impresia de dezvoltare s,i cres,tere (mai ales prin aparit ,ia aspectelor iluzorii de spat ,iu s,i timp), în realitate această act,iune constituie o limitare dramatică de la condit ,ia supremă a omnicunoas,terii s,i omnipotent,ei Sinelui. În chiar natura noastră divină esent ,ială (Sinele Suprem), care este eternă, imuabilă s ,i neschimbătoare, timpul nu există, deoarece atunci totul este perceput compact s ,i în mod unitar. Timpul operează numai în sfera obiectivităt,ii, deoarece nu poate să dividă sau să fragmenteze subiectivitatea de monolit a cons,tiint,ei supreme. Aceasta este cu atât mai us ,or de înt,eles cu cât dobândim convingerea fermă (prin intermediul practicii meditat ,iei profunde) că timpul izvorăs,te chiar din sânul cons,tiint,ei noastre, care este sursa lui.

Kshemaraja insistă asupra faptului că discut ,iile despre feluritele procese care au loc în cons,tiint,a universală a lui SHIVA, în termeni de succesiune a evenimentelor, nu se referă la starea reală a Cons ,tiint,ei Absolute, ci au drept scop doar să redea într-o anumită măsură unele caracteristici s,i atribute ale acesteia (ale Cons ,tiint,ei lui Dumnezeu) în singurul mod accesibil cunoas ,terii directe, adică prin limbaj (cuvinte). Este foarte important de ret,inut că activitatea ves,nic creatoare a lui SHIVA nu implică nicio diversificare temporală, ea nu este în niciun fel supusă act ,iunii timpului, ci o transcende cu mult pe aceasta. De altfel, as ,a după cum am precizat mai sus, însus,i timpul este unul dintre rezultatele directe ale activităt ,ii creatoare a Cons,tiint,ei Divine în Manifestare.

As,adar, oricare ar fi tipul act,iunii sau evenimentului care apare sau dispare din as ,a-zisul corp infinit al Cons,tiint,ei Divine, el nu reus,es,te să dividă sau să fragmenteze unitatea indistructibilă a cons ,tiint,ei supreme. Cu toate acestea, noi experimentăm s ,i ne confruntăm în permanent,ă cu fenomenul schimbării, care implică succesiunea

62

Page 63: Sivaism nondualist cașmirian yogaezoteric colaj 2018.docx

temporală. Tocmai de aceea, în unele texte ale tradit ,iei spirituale hinduse, timpul este asemănat cu „marele devorator”, care distruge până s ,i cea mai îndelungată existent,ă în dualitate.

La polul opus se află realitatea imuabilă a Cons ,tiint,ei Supreme a lui SHIVA, care, de fapt, este Cons,tiint,a Absolută a lui Dumnezeu Tatăl. În legătură cu acest tainic s ,i fascinant aspect, marele înt,elept eliberat Abhinavagupta precizează în TANTRALOKA: „Întrucât în Cons,tiint,a Supremă nu există fenomenul succesiunii, nu există nici simultaneitate; s,i, pentru că nu există simultaneitate, nu există nici succesiune. Cons,tiint,a extrem de pură a Realităt ,ii Absolute a lui PARAMASHIVA (Dumnezeu Tatăl) transcende orice analiză discursivă careimplică not,iunile de succesiune sau de absent ,ă a ei.” Articol

preluat din Revista YOGA MAGAZIN nr. 54

yogaesoteric octombrie 2008 Timpul

dispare în procesul devenirii (II) de prof.

yoga Dan Bozaru

În prima parte a acestui articol s-a arătat că pura cons ,tiint,ă divină, supremă s,i perfect unitară, transcende aspectele de simultaneitate sau succesiunea ce implică not,iunea de timp, precum s,i aspectele devenirii. În realitate nimic nu apare s ,i nimic nu dispare; la modul esent,ial vorbind, în sânul cons,tiint,ei transcendente a lui Dumnezeu Tatăl, PARAMASHIVA nu are loc nicio modificare, deoarece aceasta ar implica dualitatea, iar cons,tiint,a supremă este unică. Totus,i iluzia transformării apare drept reală pe „ecranul” Cons ,tiint,ei Absolute, datorită puterii vibratorii infinite a acesteia care, liberă de orice schimbare, produce totus ,i miracolul prefacerii aparente în Creat,ie. În TANTRALOKA, marele înt ,elept s,i eliberat Abhinavagupta prezintă această uluitoare act,iune a puterii divine în manifestare prin intermediul unei comparat,ii foarte inspirate s,i elocvente: „Toate lucrurile s ,i fiint,ele există în sânul cons,tiint,ei lui SHIVA, întocmai cum razele albastre luminează tainic în interiorul opalului. În realitate însă, aceste raze nu provin de la o sursă, dar nici nu încetează să existe”.

Prin urmare, realitatea supremă a lui PARAMASHIVA apare ca un paradox pentru rat,iunea duală s,i limitată pentru că, des ,i e percepută drept schimbătoare, totus ,i nu se schimbă de loc. Oricât de mult am vrea să o încadrăm în anumite concepte, acestea nu ar reprezenta decât palide reflexii ale adevărului pe care realitatea supremă a lui Dumnezeu Tatăl îl exprimă. În concluzie, singura posibilitate de a „cunoas,te” adevărul ultim presupune să-l experimentăm direct, să ne identificăm plenar cu cons,tiint,a absolută a lui PARAMASHIVA.

Această condit,ie except,ională este atinsă de yoghinul avansat care plonjează în starea de profundă contemplare (TURIYA) s,i transcende cele trei stări de cons ,tiint,ă ale fiint,ei umane (starea de veghe (JAGRAT), starea de somn cu vise (SVAPNA) s ,i starea de somn profund fără vise (SUSHUPTI)). Cea de-a patra stare (TURIYA) implică

63

Page 64: Sivaism nondualist cașmirian yogaezoteric colaj 2018.docx

deci experient,a directă a realităt,ii absolute a lui Dumnezeu Tatăl, pe care majoritatea oamenilor o consideră doar un ideal sau o fantezie.

Beatitudinea divină nas,te lumi

Mai mult decât o simplă fuziune, această experient ,ă spirituală extrem de profundă oferă yoghinului care a reus,it să o trăiască posibilitatea de a percepe realitatea supremă a lui SHIVA într-un mod foarte nuant ,at. Atunci, cons,tiint,a individuală a aspirantului este contopită pe deplin cu cons ,tiint,a realităt,ii absolute, percepute extatic drept unitatea deplină între act ,iunile de creat,ie, de ment,inere s,i de resorbt,ie a universului. Yoghinul înt ,elege atunci, într-un mod intuitiv care transcende orice gând sau manifestare spat ,io-temporală, că Zeit,a Supremă – însăs,i Puterea Absolută a cons,tiint,ei lui Dumnezeu Tatăl – emite s ,i resoarbe în ea Însăs,i, neîncetat, fiecare fază procesuală a Creat,iei.

Deoarece cont,ine deja în ea însăs,i toate lucrurile, fiint ,ele, entităt,ile, procesele, fenomenele etc., cons,tiint,a absolută este plinătatea însăs,i; în acelas,i timp însă, lipsită de orice atribut sau particularitate, ea este chiar vidul absolut. Mai mult decât atât, despre cons,tiint,a supremă a lui SHIVA se poate spune că este caracterizată atât de vid cât s,i de plin s,i totodată nu este definită nici de vid, nici de plin. Această stare de neconceput pentru mintea umană, care funct ,ionează numai în termenii de dualitate, poate fi înt,eleasă la modul intuitiv ca un gen de vibrat ,ie a cărei frecvent,ă este infinită s,i radiază în eternitate, liberă de orice fenomen de succesiune sau simultaneitate.

Creat,ia cosmică s,i distrugerea ei nu reprezintă însă procese mecanice. Atât emisia Macrocosmosului (a Manifestării) din sânul cons ,tiint,ei divine supreme, cât s ,i resorbt,ia lui în cons,tiint,a divină nu trebuie interpretate simplist, ca plasarea s ,i apoi retragerea unui obiect dintr-un anumit loc. Tocmai de aceea, procesul creat ,iei divine nu poate fi înt,eles având la bază un proces rat ,ional. În esent,ă, trecerea de la o stare indicibilă, anterioară creat,iei, la o stare de manifestare cosmică reprezintă, de fapt, o transformare de la o formă sau stare de cons ,tiint,ă la altă formă sau stare de cons,tiint,ă. Această tranzit,ie marchează, de fapt, creat,ia unei noi experient,e s,i distrugerea celei vechi. În acest fel, puterea cons ,tiint,ei divine cont,ine în mod potent,ial orice experient,ă, orice ciclu de creat,ie s,i de distrugere.

Ajungând în acest punct ne putem întreba: ce anume determină ciclurile de creat ,ie s,i de resorbt,ie a Manifestării în sânul cons,tiint,ei absolute a lui Dumnezeu Tatăl? Răspunsul poate fi acelas,i ca în cazul eternei interogat,ii a filosofilor: „De ce a creat Dumnezeu lumea?” În esent,ă, explicat,ia este simplă, însă ramificat,iile pe care le implică sunt nenumărate.

Marele înt,elept Kshemaraja precizează în comentariul SPANDA NIRNAYA: ceea ce face ca universul (lumea, atât cea fizică cât s ,i planurile subtile) să se manifeste este chiar pulsat,ia sau vibrat,ia divină creatoare, inerentă cons ,tiint,ei absolute a lui SHIVA, a cărei natură este însăs ,i beatitudinea infinită. Această vibrat ,ie (SPANDA) cu totul specială a cons,tiint,ei divine determină mis,carea universului din starea de

64

Page 65: Sivaism nondualist cașmirian yogaezoteric colaj 2018.docx

potent,ialitate în care se afla până atunci către manifestarea sa obiectivă, care reprezintă chiar ritmul cosmic al creat ,iei s,i distrugerii. Kshemaraja afirmă în comentariul său că Pulsat,ia divină creatoare (care, de fapt, reprezintă însăs ,i vibrat,ia supremă a cons,tiint,ei lui SHIVA sau cu alte cuvinte SPANDASHAKTI, Suprema Rezonant,ă Divină) este chiar beatitudinea divină nesfârs ,ită (ANANDA), esent,ă s,i totodată mister profund al cons,tiint,ei unice a lui Dumnezeu Tatăl. Ea este taina de nepătruns (pentru cei care nu sunt pregătit ,i) a cons,tiint,ei divine care se manifestă pretutindeni ca „Eu” Suprem s,i Absolut, cea care cuprinde în ea însăs ,i ciclurile fără de sfârs,it ale creat,iei s,i distrugerii universale. Natura reală a Pulsat ,iei divine creatoare (SPANDA) este, de fapt, chiar această manifestare a expansiunii s ,i contract,iei subiectului s,i obiectului (a celui care percepe s ,i a ceea ce este perceput), la orice nivel de manifestare (pură sau impură) a Macrocosmosului.

Universul se resoarbe în ochii Lui

Putem înt,elege mai bine acest aspect dacă asemănăm creat ,ia universală cu felul în care noi creăm lumea înconjurătoare, imediat ce ne trezim dintr-un somn profund fără vise. Pe de altă parte, la fel ca atunci când noi dormim (condit ,ie în care toate activităt,ile s,i ideile pe care le manifestăm în starea de veghe încetează să se mai manifeste, retrăgându-se în sânul cons ,tiint,ei noastre), putem spune că, într-un fel, s,i cons,tiint,a absolută „doarme” (NIMESHA) după ce a retras în ea însăs ,i întreaga Manifestare. Tocmai de aceea, înt ,elept,ii eliberat,i au afirmat cu deplină convingere că fuziunea cons,tiint,ei individuale umane cu aspectele de Fiint ,ă s,i Nefiint,ă (cu aspectele de manifestare s,i nemanifestare) ale lui DumnezeuTatăl este perfect posibilă. Una dintre cele mai sugestive metafore folosite în textele s,ivaismului cas,mirian pentru a descrie emanat,ia s,i resorbt,ia Creat,iei spune că universul este creat atunci când SHIVA deschide ochii pentru a vedea astfel întreaga măret,ie a operei Sale s,i este resorbit în sânul cons,tiint,ei divine supreme atunci când SHIVA (Dumnezeu Tatăl) închide ochii s,i nu mai vedeManifestarea.

Pe de altă parte, JNANA SHAKTI, puterea cunoas ,terii lui SHIVA, este intim corelată cu SRISHTI SHAKTI, puterea sa de emanat,ie a universului. Atunci când El îs,i manifestă dorint,a de a crea, în vidul absolut al cons ,tiint,ei sale infinite apare spontan Manifestarea perfectă, cu toate lumile, planurile, legile s ,i fenomenele ei distincte. Simultan, JNANA SHAKTI, puterea cunoas ,terii lui Dumnezeu, se manifestă într-un gen de desfăs,urare globală, care percepe instantaneu s ,i complet toate aspectele Creat,iei. Prin urmare, cons,tiint,a divină supremă pare că se expansionează pentru a-s,i asuma forma universului; însă, raportat la starea init ,ială nemanifestată, această expansiune reprezintă, de fapt, o contract,ie a cons,tiint,ei divine în sine însăs,i. Ocultându-s,i deci natura unică s ,i indivizibilă, SHIVA apare ca fiind mai mult ,i într-un joc al multiplicităt,ii. Dimpotrivă, atunci când SHIVA îs ,i revelează propria natură s,i renunt,ă la vălul care îl oculta până atunci, întreaga Creat ,ie este distrusă, resorbindu-se în vidul absolut al cons,tiint,ei Sale.

65

Page 66: Sivaism nondualist cașmirian yogaezoteric colaj 2018.docx

În TANTRALOKA, marele înt,elept s,i eliberat Abhinavagupta descrie foarte clar s ,i sintetic procesul creat,iei divine: „Supremul Divin este însăs ,i lumina necreată a Absolutului (ANUTTARA). Ocultându-s,i propria Lui natură esent,ială, ca rezultat al Purei sale Voint,e Absolute, El dă nas,tere planului cunoas,terii obiective s,i face astfel încât fenomenele să se manifeste ca s ,i cum ar fi separate de propria lui natură s ,i cons,tiint,ă.”

Unicul se contemplă în multiplu

Macrocosmosul reprezintă, de fapt, varietatea practic nesfârs ,ită a naturii lui SHIVA, creată de El printr-un gen de reflectare a cons ,tiint,ei Sale asupra ei însăs ,i. Tocmai de aceea se spune că SHIVA, de fapt, se contemplă pe El Însus ,i, fie că se cunoas,te (se percepe) pe El Însus,i ca multiplu, fie ca sursa unică a multiplicităt,ii. Yoghinul avansat, fuzionat cu suprema cons,tiint,ă, îl contemplă pe SHIVA în toată măret ,ia s,i gloria sa divină s,i realizează că expansiunea (UNMESHA) universului, a lumii obiective, a multiplicităt,ii coincide, de fapt, cu expansiunea propriei sale cons ,tiint,e nedivizate, care atunci apare precum „zorii realităt ,ii absolute, ce exclud lumea exterioară.”

În acest fel, cele două faze principale ale Manifestării – emisia (creat ,ia) s,i resorbt,ia (distrugerea) ei, însăs,i expresiile esent,iale ale pulsat,iei divine creatoare, SPANDA, coincid s,i, des,i, în starea de extaz desăvârs,it pe care o trăies ,te plenar, yoghinul le consideră a fi distincte, el le percepe totodată ca pe o unitate indestructibilă a cons,tiint,ei.

Oscilând precum brat,ele egale ale unei balant,e de precizie, cele două faze fundamentale ale Creat,iei (emisia s,i resorbt,ia) sunt totus,i perfect echivalente. Referindu-se la acest aspect, marele eliberat Kshemaraja afirmă în SPANDA SANDOHA, alt comentariu al său la textul divin revelat, care este SPANDA KARIKA: „Starea de contract,ie cosmică (NIMESHA) este identică, de fapt, cu starea de expansiune cosmică (UNMESHA), chiar dacă întregul univers se întoarce la starea de pură cons,tiint,ă care asimilează totul pentru a forma astfel o unitate indivizibilă.”

În concluzie, expansiunea s,i contract,ia cons,tiint,ei sunt realizate de puterea infinită a lui SHIVA (care are o natură pulsatorie s ,i vibrează infinit de repede); tocmai de aceea, ea este simultan identică atât cu expansiunea, cât s ,i cu contract,ia universului. Altfel spus, cele două faze fundamentale ale Creat ,iei divine reprezintă aspectul intern s,i aspectul extern al uneia s,i aceleias,i energii supreme – SPANDASHAKTI.

Articol preluat din Revista YOGA MAGAZIN nr. 55

yogaesoteric noiembrie 2008 Timpul

dispare în procesul devenirii (III) de prof.

yoga Dan Bozaru

„Spat,iul cuprins într-o cană sau într-un burduf nu este diferit de spat ,iul cosmic, apa percepută într-o halucinat,ie nu se deosebes,te de nisipul des,ertului – iar natura

66

Page 67: Sivaism nondualist cașmirian yogaezoteric colaj 2018.docx

reală a acestor fenomene care apar uneori, iar alteori dispar, nu poate fi definită. La fel trebuie să înt,elegem că lumea fenomenală, cu toate fiint ,ele, entităt,ile, lucrurile s,i experient,ele care o compun, nu are o existent ,ă separată de cea a lui BRAHMAN (Absolutul Divin).” - Shankaracharya – comentariu asupra BRAHMASUTRA-elor

UPANISHADA-ele s,i alte numeroase scrieri tantrice afirmă în mod explicit că întregul Macrocosmos izvorăs,te din BRAHMAN (Absolutul Divin), iar la sfârs ,itul unui ciclu de creat,ie, este resorbit tot în BRAHMAN. Totus,i filosofia VEDANTA, promulgată de Shankaracharya, nu consideră Creat,ia un proces real, după cum afirmă înt ,elept,ii s,ivaismului din Cas,mir. Shankaracharya urmează ideea predecesorului său, înt,eleptul Gaudapada s,i sust,ine că, în realitate, nu există un Macrocosmos care a fost creat. El afirmă că Realitatea Supremă este acauzală s ,i necreată, de unde rezultă că Manifestarea nu poate exista decât în domeniul iluziei (MAYA). Prin urmare, din punctul de vedere al s,colii ADVAITA VEDANTA, a spune că Macrocosmosul apare din Cons,tiint,a absolută a lui BRAHMAN s,i, mai apoi se resoarbe în cons,tiint,a absolută a lui BRAHMAN, este o altă modalitate de a afirma că întreaga Manifestare reprezintă, de fapt, un proces tranzitoriu s,i, deci, este iluzorie. Caracteristica principală a iluziilor este aceea că apar s,i mai apoi dispar; ceea ce rămâne neschimbat este numai sursa lor ocultă de manifestare.

Schimbarea nu atinge esent,a

Pe de altă parte, s ,ivaismul din Cas,mir afirmă că toate lucrurile sunt în mod spontan emanate de cons,tiint,a absolută a lui SHIVA, astfel încât sursa originară a emisiei rămâne neschimbată s,i totodată perfect fuzionată cu emanat ,ia căreia îi dă nas,tere. Plenitudinea Manifestării este as,adar o expresie a perfect,iunii Absolutului. Realitatea Supremă (Absolutul) cuprinde s,i cont,ine totul s,i, tocmai de aceea, poate să genereze Creat,ia, fără să sufere totus,i o pierdere s,i fără să-s,i modifice natura esent,ială. Din această perspectivă, manifestarea Macrocosmosului este un eveniment real, nu doar o schimbare aparentă de stare în natura esent ,ială s,i nedivizată a cons,tiint,ei absolute a lui SHIVA.

Prin urmare, într-un anumit sens, Creat ,ia implică o transformare reală (PARINAMA) a cons,tiint,ei în forma Macrocosmosului, aproximativ la fel cum o minge de clei ia forma vasului în care a fost pusă. Cu toate acestea, analizând problema dintr-un alt sens, cons,tiint,a absolută a lui SHIVA nu suferă nicio transformare. Înt ,eleptul Bhagavatotpala, în comentariul la SPANADA KARIKA, exprimă astfel acest paradox al Realităt,ii Supreme: „Cons,tiint,a Absolută nu se transformă, fie că schimbarea este considerată reală, fie iluzorie. Însă chiar s ,i în cazul în care SHIVA ar fi supus uneia sau alteia dintre cele două transformări, natura Lui esent ,ială ar rămâne unică s,i nedivizată.”

Înt,elept,ii s,ivait,i afirmă, ca s,i marii maes,trii ai doctrinei vedantice, că tot ceea ce există apare as,a cum este, fără a produce însă nicio modificare în natura esent ,ială a Absolutului. Totus,i, chiar s,i în această privint,ă concept,ia s,ivaismului nondualist din Cas,mir este mai subtilă s,i mai nuant,ată. Ea sust,ine că emanat,ia diversităt,ii în

67

Page 68: Sivaism nondualist cașmirian yogaezoteric colaj 2018.docx

manifestare nu reprezintă decât o transformare aparentă în unitatea cons ,tiint,ei absolute a lui SHIVA; dacă Creat,ia ar fi doar iluzie, implicând aparit ,ia unor entităt,i sau lucruri etc. iluzorii, adică lipsite de realitate, atunci acestea nu ar putea fi făcute niciodată să se manifeste.

Efectul este chiar cauza

În acest fel, s,ivaismul din Cas,mir acceptă as,adar ideea că un efect reprezintă, de fapt, o transformare reală (PARINAMA) a cauzei care îl produce. Totus ,i, doctrina sistemului precizează foarte clar: chiar s ,i atunci când lumina cons,tiint,ei absolute a lui SHIVA ne apare sub forma nenumăratelor tipuri de experient ,e trăite în Manifestare, de fapt nu există nicio transformare a ei, adică lumina cons ,tiint,ei supreme nu devine altceva decât ceea ce este. Astfel, efectul este chiar cauza lui însus,i, care apare astfel ca efect, fără să se transforme însă în niciun fel. În legătură cu acest aspect, marele înt,elept Abhinavagupta afirmă: „Transformarea reală a cauzei în efect implică ocultarea formei (substant ,ei supusă transformării) pe care aceasta o avea înainte s,i modificarea ei într-o altă formă (substant ,ă). Însă, în cazul luminii divine a cons,tiint,ei supreme a lui SHIVA, acest proces este imposibil, deoarece cons,tiint,a absolută nu are nicio formă (s,i prin urmare nicio substant,ă). As,adar nu există nimic care ar putea să se transforme în altceva. Mai mult decât atât, dacă lumina cons,tiint,ei supreme a lui SHIVA ar fi cu adevărat ocultată sau diminuată, atunci întregul Macrocosmos ar fi cuprins de orbire. În plus, dacă forma (substant,a) cea nouă ar fi altceva decât lumina cons ,tiint,ei divine, ea nu ar mai putea să apară, deoarece Macrocosmosul se nas ,te din cons,tiint,a absolută care este unică. În oricare din aceste cazuri, Creat,ia nu ar putea fi percepută s,i, prin urmare, ea ar apărea ca s,i adormită, ceea cecontrazice experient,a noastră de zi cu zi.”

Perfect,iunea coboară în trepte

Nuant,ele complexe ale procesului transformării în Creat ,ie sunt cel mai bine surprinse în ce prives,te energia subtilă specifică a timpului. Procesul devenirii (evolut,ia în ansamblu a universului) este strâns dependent de timp, care are o natură subiectivă. Tot prin intermediul timpului putem analiza s ,i totodată înt,elege intuitiv aspectele subtile ale raporturilor cauză-efect la cel mai înalt nivel al lor, cel de emanat,ie a Creat,iei. Doctrina s,ivaismului din Cas,mir respinge, de pildă, transformarea totală s,i ireversibilă a cauzei materiale în efectul ei, însă acceptă posibilitatea unei modificări reale care implică doar calităt ,ile cauzei ce generează efectul. Acest tip de transformare nu se referă, prin urmare, la distrugerea totală a cauzei, ci permite „reîntoarcerea” efectului în cauza care l-a generat. As ,adar, tot ce s-a petrecut în trecut nu reprezintă decât o transformare temporară a calităt ,ilor cauzei materiale (forma, textura, proprietăt ,ile fizice etc.) care s-a aflat la baza aparit,iei efectului respectiv.

Această concept,ie referitoare la cauzalitate este în deplin acord cu felul în care s,ivait,ii descriu procesul manifestării. În urma actului suprem s ,i spontan de voint,ă

68

Page 69: Sivaism nondualist cașmirian yogaezoteric colaj 2018.docx

absolută, SHIVA face astfel încât cons ,tiint,a lui supremă să se structureze într-o serie de stadii sau etape evolutive, care acoperă un domeniu vast: de la cea mai subtilă s ,i subiectivă stare a cons,tiint,ei (SHIVA TATTVA) până la cea mai grosieră s ,i obiectivă formă de cons,tiint,ă (PRITHIVI TATTVA). Partea în întreg, întregul în parte

As,a-zisul proces de coborâre în materie este, în realitate, un proces gradat de limitare autoimpusă (RODHANA) a cons,tiint,ei absolute. Cu toate acestea, diferitele nivele de cons,tiint,ă sau categorii ale realităt,ii (TATTVA) care alcătuiesc manifestarea în ansamblul ei (incluzând aici timpul) nu apar în mod consecutiv. De aceea, înt,elegerea mentală, rat,ională, a felului în care a apărut Creat ,ia, a modului tainic în care ea a fost emanată din sânul cons ,tiint,ei absolute a lui SHIVA este foarte dificilă. Singurul mod în care noi putem concepe actul de creat ,ie al lui SHIVA este să ne imaginăm diferitele categorii ale existent ,ei (TATTVA) izvorând progresiv din cons,tiint,a absolută a lui SHIVA, într-un singur lant , cauzal. Prin urmare, fiecare parte a acestui lant, cauzal extrem de complex este un efect al tuturor „zalelor” precedente s,i totodată o cauză a următoarelor categorii, inferioare, de manifestare. Astfel, cauza cont,ine în ea însăs,i, într-o formă ocultată s,i potent,ială, ca o înfăs,urare, ca un mosor cu at,ă, efectul pe care urmează să îl producă. Astfel, ultimul dintre elementele seriei cauzale a Creat,iei, des,i este cel mai de jos s,i cel mai grosier, cont,ine totus,i, implicit, toate celelalte aspecte care există până la el, s ,i care, astfel, sunt inseparabile de propria lui natură. Acesta este s ,i motivul pentru care se spune că suprema cons,tiint,ă a lui SHIVA este luminoasă prin ea însăs ,i, fiind completă s,i perfectă în plenitudinea s,i perfect,iunea sa (PURANA). Fazele sau categoriile de existent ,ă (TATTVA) care o preced pe cea mai de jos, PRITHIVI TATTVA sau pe oricare altă TATTVĂ dată, implică aceeas,i reflexie a părt,ii în tot s,i a totului în parte, care este posibilă datorită prezent,ei luminii cons,tiint,ei absolute a lui Dumnezeu Tatăl. Totodată, această lumină divină, plenară s,i perfectă, este deja prezentă s,i în categoriile (TATTVA) care urmează, până la cea mai de jos. În felul acesta, niciuna dintre categoriile de existent,ă (TATTVA) nu este separată de totalitatea cons ,tiint,ei supreme a lui SHIVA s,i fiecare înglobează toate categoriile care o preced pe scara ierarhică a evolut,iei în Creat,ie. Prin urmare, fiecare dintre TATTVA-e se iluminează pe ea însăs,i s,i, reflectându-se în propria sa natură esent ,ială, se descoperă plenară s,i perfectă.

Divinul se sacrifică în Creat,ie

Cele două faze ale pulsat,iei cons,tiint,ei supreme a lui SHIVA – de la interior către exterior s,i de la exterior către interior – sunt echivalente, respectiv cu procesul autolimitării sau al coagulării cons ,tiint,ei în Manifestare s,i cu disolut,ia elementelor (TATTVA-elor) grosiere în categorii din ce în ce mai subtile de existent ,ă. Ele reprezintă succesiunea etapelor de coborâre în materie s ,i de ascensiune spre cel mai înalt nivel al cons,tiint,ei divine. Pe măsură ce cons,tiint,a absolută se ocultează tot mai mult, până când ajunge la nivelul ultimei categorii de existent ,ă, cea mai grosieră, TATTVA pământului (PRITHIVI TATTVA), manifestările ei devin din ce în ce mai supuse legăturilor s,i dependent,elor create de legile naturii (NIYATI). Cons ,tiint,a

69

Page 70: Sivaism nondualist cașmirian yogaezoteric colaj 2018.docx

supremă în Manifestare devine, într-un fel, din ce în ce mai condit ,ionată. Pe de altă parte, atunci când ascensionează de la TATTVA-ele inferioare spre TATTVA-ele superioare de existent,ă, ea se eliberează succesiv de aceste condit ,ionări până când atinge nivelul absolut, care se află dincolo de relativitate. De aceea, dintr-un anumit punct de vedere, putem concepe procesul descendent al cons ,tiint,ei divine ca un fel de mis,care către o condit,ie de existent,ă limitată, constrictivă, iar procesul ascendent – ca pe o mis ,care către eliberarea totală a fiint ,ei. Aceasta este percept,ia pe care o are un om obis,nuit, care nu a realizat încă natura adevărată s ,i esent,ială a cons,tiint,ei. Însă, pentru cel care a atins eliberarea spirituală supremă, cele două tipuri de mis,cări, aparent distincte, nu reprezintă altceva decât activitatea spontană, total liberă s,i necondit,ionată a cons,tiint,ei absolute a lui SHIVA.

Creat,ia este manifestarea diferent,elor în cadrul unităt,ii perfecte a cons,tiint,ei divine, prin intermediul căreia apare în forma sa cosmică. Reversul acestui proces este distrugerea sau resorbt,ia Creat,iei în sânul cons,tiint,ei supreme a lui SHIVA. Astfel, diversitatea se resoarbe în unitate, iar cons ,tiint,a îs,i asumă aspectul transcendent, fără formă. Aceste două aspecte reprezintă, respectiv, forma inferioară (APARA) s,i forma superioară (PARA) a lui SHIVA. Articol preluat din Revista YOGA MAGAZIN nr. 56

yogaesoteric noiembrie 2008

Inima Divină în s,ivaismul cas,mirian

Motto: „Mă înclin în fat,a Inimii mele, care este suprema, inegalabila lumină a Sinelui, care este splendidă iluminare s,i uimire.” Abhinavagupta

Inima, privită ca Realitate spirituală ultimă, este, as ,a cum afirmă Abhinavagupta, chiar Sinele lui Shiva (BHAIRAVA) s,i al lui Devi, Zeit,a, care este inseparabilă de El. Într-adevăr, Inima este locul lor de uniune (yamala), a eternei lor îmbrăt ,is,ări beatifice (samghatta). Această res,edint,ă este atât pură cons,tiint,ă (caitanya), cât s,i beatitudine supremă (ananda). Privită drept cons ,tiint,ă, Inima este nelimitată; ea este Lumină infinită (prakasha), fiind totodată libertate (svatantrya) s ,i spontaneitate (vimarsha) absolută a acestei Lumini, care apare într-o multitudine de forme. Inima, afirmă Abhinavagupta, este vasul focului sacru al lui Bhairava.

Inima spirituală este Realitatea ultimă (anuttara) care este atât transcendentă(vishvotirna), cât s,i imanentă (vishvamaya) în toate lucrurile create. Ea este esent ,a ultimă (sara). Inima spirituală încarnează paradoxul naturii indefinibile a lui Shiva s ,i este de aceea o nesfârs ,ită sursă de încântare (camatkara), definită ca pură uimire (vismaya) s,i inefabil mister. Inima este plenitudinea s ,i nelimitarea lui Shiva (purnatva), preaplinul existent,ei care se revarsă continuu în manifestare. În acelas ,i timp, ea este o vacuitate de neconceput (shunyatishunya). Inima spirituală este Sinele Universal s,i nelimitat (purnahanta).

Inima lui Shiva nu este totus,i o realitate absolută statică sau inertă. De fapt, tradit ,ia s,ivaismului cas,mirian non-dualist consideră Inima ca fiind într-o stare de perpetuă

70

Page 71: Sivaism nondualist cașmirian yogaezoteric colaj 2018.docx

mis,care, o stare de vibrat ,ie (spanda), în care are loc o continuă contract ,ie s,i expansiune (samkoca-vikasa), o permanentă deschidere s ,i închidere (unmesha-nimesha), un tremur (ullasita), un freamăt (sphurata), o continuă pulsat ,ie, unduire s,i revărsare (ucchalata) a Suflului Divin. Intensitatea s ,i viteza acestei mis,cări sunt atât de mari încât, paradoxal, ea poate fi simultan privită s ,i ca o perfectă nemis,care dinamică.

Tradit,ia spirituală compară Inima Supremă cu un enorm ocean (ambunidhi), Oceanul de lumină sau Oceanul de cons,tiint,ă. Apele cons,tiint,ei, care în cazul fiint,ei obis,nuite sunt sparte de nenumărate valuri polarizatoare s ,i divizante (urmi), pot fi cu us,urint,ă aduse la o stare de nemis,care dinamică prin procesul de cufundare sau absorbt,ie (samavesha) în Inima spirituală.

Perpetua efervescent,ă s,i incandescent,ă din centrul Fiint,ei Supreme a lui Shiva constituie motorul care generează întregul proces de manifestare sau, as ,a cum afirmă Abhinavagupta, al emisiei întregului Univers. Puterea care rezidă în Inimă, care este Zeit,a, generează atât manifestarea, cât s,i posibilitatea reîntoarcerii la Shiva sau, altfel spus, posibilitatea iluminării sau a îndumnezeirii prin însăs ,i reîntoarcerea în sânul Inimii lui Shiva. Astfel, această putere a Inimii, Devi, este simultan centrifugă (pravritti), sau altfel spus, emisivă s ,i expansivă, s,i centripetă (nivritti), cu alte cuvinte, generează resorbt ,ia s,i unificarea. Această mis,care centripetă a lui Shakti rezidă în om sub forma energiei KUNDALINI, care poate conduce fiint,a înapoi către sursă s,i centrul propriei sale cons ,tiint,e printr-o modalitate complet naturală s,i spontană (sahaja).

Abhinavagupta identifică Zeit,a în Inimă cu supremul cuvânt (para-vak) sau cu sunetul primordial (nada). În versetul introductiv din Paratrimshikavivarana, Abhinavagupta sintetizează învăt,ătura esent,ială cu privire la conceptul de Inimă:

“Inima mea, [...] în interiorul căreia întregul univers ia nas ,tere, apărând ca o proiect,ie exterioară luminoasă în timpul procesului manifestării, situată în Suprem, a cărui freamăt este s,i a cărui nemis,care este, în fat,a ei mă înclin, Zeit,a unică care este percept,ia propriului său Sine.

[...] Mă înclin în fat,a ei, care este suprema, inegalabila lumină a Sinelui, care este splendidă iluminare s,i uimire.”

Inima este sursa întregii manifestări, originea realităt ,ii vizibile. În acest rol creator, Inima se spune că este compusă din puterea emisiei creatoare s ,i structurează în Suprem (anuttara) unitatea eternă a cosmosului întrupat (kula).

S, i din nou Abhinavagupta afirmă:

„O, Zeit,ă cu s,olduri fascinante! Inima este vibrat ,ia subtilă a triunghiului care constă din expansiunea s,i contract,ia neîncetată a celor trei puteri s ,i este locul de repaus, locul supremei Beatitudini. Această Inimă este Sinele lui Bhairava, reprezentând esent,a lui Bhairava s,i a binecuvântatei Zeit,e Supreme care esteinseparabilă s,i cu nimic diferită de El.”

71

Page 72: Sivaism nondualist cașmirian yogaezoteric colaj 2018.docx

Inima privită ca întrupare a Cosmosului: Kula

Ca întrupare a întregului macrocosmos care apare din Shiva, Inima Divină Supremă, privită s,i ca totalitate, kula, este chintesent ,a magnifică s,i complexă a întregii realităt,i vii. Ea reprezintă, am putea spune, încorporarea, conferirea unei structuri pentru ceea ce transcende orice structură. Termenul kula poate fi de asemenea aplicat oricărei unităt,i relativ structurate în sine a manifestării, în interiorul căreia trăies,te Realitatea Divină, indiferent dacă această unitate este un univers, o lume, o familie sau o fiint,ă individuală.

Abhinavagupta echivalează kula cu Inima spirituală în versetul introductiv din Paratrimshikavivarana: „Inima mea, [care] este compusă din emisia condit ,iei luminoase (strălucitoare), fremătătoare, a uniunii Mamei (Zeit ,a sau Shakti) s,i a Tatălui (Shiva), al cărei corp este plenitudinea, care generează lumina concentrată ce are cinci fet,e (aspecte), producând marea s,i mereu noua manifestare, este locuint ,a purelor energii manifestatoare, deoarece în freamătul s ,i tremurul ei se află Supremul, nemuritorul, grupul (kula).”

Într-o afirmat,ie concisă s,i totus,i atotcuprinzătoare, Abhinavagupta explică relat ,ia dintre kula s,i Stăpânul Suprem, Parameshvara:

„Kula este puterea lui Parameshvara, fort ,a Sa, superioritatea Sa, libertatea Sa, potent,a Sa, vigoarea Sa, fundamentul Său, cons,tiint,a Sa, corpul Său.” Aici kula este identificată cu Shakti, fort,a s,i suveranitatea Stăpânului Suprem, s ,i cu libertatea Sa, concept de o important,ă centrală în abordările s,ivaite tradit,ionale. Energia esent,ială a Supremului exprimă continuu s ,i absolut liber infinitatea lui Shiva în varietatea nesfârs,ită a formelor manifestate care compun kula.

În grandoarea de neconceput a jocului lui Shiva, orice unitate cont ,inută în Sine, de exemplu universul nostru, poate fi numită kula. Unitatea îs ,i este suficientă sies,i cu precizie, deoarece este o parte care este structurată din întreg s ,i care cont,ine deci în esent,ă întregul.

Deoarece realitatea esent,ială ultimă a lui kula este această plenitudine divină supremă care a fost în mod uimitor întrupată, fiecare unitate, sau kula, vibrează la unison cu fiecare altă structură ce are la bază această plenitudine. În acest mod, corpul uman, privit drept întrupare a cosmosului, kula, rezonează cu întregul univers. Divinul crează kula; El este cel care emite plin de beatitudine s ,i fără nici un fel de restrict,ii universul din interiorul lui însus ,i. Kula devine astfel, atunci când este cunoscută s,i realizată de fiint,a umană, esent,a sa cea mai profundă, ofranda sacrificială care este oferită lui Shiva, deoarece kula este atât cons ,tiint,a (samvid), cât s,i corpul (sharira) Supremului.

Această rezonant,ă poate fi explicată ca un tip de paralelism între microcosmos, corpul uman, s,i macrocosmos, universul însus,i. Not,iunea de kula tinde totus,i să destrame distinct,iile dintre micro- s,i macrocosmos, deoarece, datorită naturii indivizibile a lui Shiva, microcosmosul s ,i macrocosmosul sunt perfect omologabile.

72

Page 73: Sivaism nondualist cașmirian yogaezoteric colaj 2018.docx

Ori de câte ori Shiva este prezent, întregul este prezent. Dacă corpul este o structură compusă esent,ialmente din Shiva, atunci totul este manifestat de către Shiva, incluzând întreaga ordine a universului, care poate fi identificată ca fiind prezentă în corp. Prezent,a sa în corp nu este totus,i precum o replică microcosmică, ci mai curând trebuie să înt,elegem, de exemplu, că fiecare organ al corpului uman este precum o sui generis condensare sau încarnare a unei energii cosmice. Astfel, infinita Realitate din care sunt structurate desfăs,urările universului este prezentă implicit în corpul fiint,ei umane.

„Puterea care rezidă în Inima cons,tiint,ei, ne spune Abhinavagupta, este libertatea însăs,i. Scopul activităt,ii sale creatoare este grupul (kula), întreaga scară a subiectului percepător, a obiectului perceput s,i a procesului de percept,ie. Aceasta este numită kaulini; ea este nobila Stăpână a acestui grup asupra căruia guvernează. Cunoscând-o, (yoghinul va înt,elege că) ea generează atât manifestarea, cât s ,i resorbt,ia în ea însăs,i.”

Am văzut că Inima spirituală este Realitatea ultimă s ,i aceasta este de asemenea centrul, madhya. Termenul madhya are de asemenea s ,i sensul de „punct de jonct,iune”. Madhya este acel punct din care realităt ,ile finite emerg din Realitatea ultimă s,i, de asemenea, se dizolvă continuu înapoi în Realitatea ultimă. Această funct,ie extrem de importantă a Inimii spirituale face din ea un t ,inut de granit,ă, deoarece ea împarte s,i participă simultan atât la caracteristicile Realităt ,ii ultime, cât s,i a realităt,ilor finite.

Aici realităt,ile finite specifice lui kula sunt dizolvate înapoi în a-kula, cu alte cuvinte ele îs,i pierd caracteristicile finite s ,i sunt resorbite înapoi în Shiva, în infinit. Am putea să spunem atât că ele sunt permanent expansionate în totalitatea lumii manifestate, dar s,i că ele sunt resorbite în vacuitatea transcendentă. Aceasta este s ,i ceea ce face de altfel din cons,tientizarea Inimii spirituale o cale completă în sine, atât de cunoas,tere, prin integrare, a întregii manifestări, cât s ,i de reîntoarcere în Transcendent,a Supremă Ultimă.

Astfel, puterea (energia) lui kula poate de asemenea să act ,ioneze drept kauliki shakti pentru a aduce perfect,iunea s,i expansiunea realităt,ilor finite într-un asemenea mod încât ele să nu îs,i piardă aparent caracteristicile s ,i structurile de realităt,i finite. Această situat,ie are loc în cazul specific al realităt ,ii individuale finite, anu. Anu, sau atomul spiritual, ilustrează în mod clar această condit ,ie de extremă limitare la care se face referire mai sus. Aflându-se în centru, între infinitatea lui Shiva s ,i inert,ia materiei, el este capabil să realizeze transformarea finitului în infinit. Deoarece anu cont,ine în sine esent,a Realităt,ii Ultime, redobândindus,i cons,tiint,a de sine, el poate să se hrănească din abundent,a s,i plenitudinea Realităt,ii Supreme.

Abhinavagupta defines,te de altfel s,i modalitatea de reîntoarcere, de reintegrare în Realitatea Divină Supremă:

„În interiorul lui kula apare kauliki siddhi ce este formată din beatitudine. [...] Ea este identică cu priza de cons,tiint,ă de sine a lui Shiva, caracteristica sa este Suprema

73

Page 74: Sivaism nondualist cașmirian yogaezoteric colaj 2018.docx

Cons,tiint,ă a cărei natură este Inima. Pentru că într-adevăr, kula, deoarece este identică cu Sinele esent,ă al Supremului, aduce această perfect,iune. Kula este numită cercul de raze ale splendorii Supremului Stăpân Bhairava, constituit din abundent ,a propriei sale lumini. Atunci când kula dobândes ,te identificarea cu cons,tiint,a interiorizată a lui Bhairava, atunci nu mai există nimic decât Supemul, aflat dincolo de spat,iu s,i timp, constând din extazul nectarului divin, suprema Beatitudine nemuritoare, nemis,carea.”

Iată cum defines,te Utpaladeva, un alt mare maestru al s ,ivaismului cas,mirian, autorul lui Ishvara-pratyabhijna-karika, not ,iunea de Inimă:

„Libera s,i spontana priză de cons,tiint,ă de Sine (vimarsha) este propria natură a luminii cons,tiint,ei. Altfel, des,i reflexiile obiectelor exterioare ar cădea asupra sa, el nu ar fi cu nimic mai bun decât un cristal incons,tient.”

„Această cons,tiint,ă este lumină vibrantă (sphuratta). Este Realitatea absolută (mahasatta) aflată dincolo de distinct,iile spat,iale s,i temporale. Această cons,tiint,ă, care este esent,a universală, este numită Inima Stăpânului Suprem. Datorită uniunii mint,ii cu Inima, obiectele s,i, de asemenea, vidul, apar ca o formă de cons ,tiint,ă.”

Aici este descris un tip particular de experient ,ă iluminatoare care poate fi denumită viziune unificatoare. În comentariul său asupra acestui vers, principalul discipol al lui Abhinavagupta, Ksemaraja, explică:

„Hridaya, Inima, este privită în acest context ca lumină a cons ,tiint,ei, având în vedere că ea este fundamentul întregului Univers. Odată ce mintea individuală pătrunde în profunzimea Inimii, ea poate să iasă din nou la suprafat ,ă pentru a percepe presupusa realitate obiectivă exterioară care a fost lăsată în urmă. În acest punct are loc realizarea faptului că lumea exterioară este o formă de cons ,tiint,ă, care nu este nimic altceva decât cons,tiint,a care este atât percepător, cât s,i perceput.”

Modul prin care este posibilă această cunoas ,tere este explicat în continuare tot de Abhinavagupta:

„Inima, a cărei natură este cons,tiint,a, este suprema res,edint,ă de odihnă a tot ceea ce există, cum ar fi a culorii albastre, a plăcerii, precum s ,i a corpului, respirat,iei, intelectului etc. Puterea care constă în vibrat ,ia scânteietoare, s,i care se află în Inimă, prin intermediul propriei sale libertăt ,i înnăscute, creează diviziuni artificiale, cum ar fi diferitele cunoas,teri, un vas s,.a.m.d. Această putere care este nobila Stăpână a grupului sau, altfel spus a corpului, respirat ,iei, fericirii s,.a.m.d., produce o stare de pulsat,ie s,i astfel devine energia rot,ii zeităt,ilor, cum ar fi Brahma etc. Puterea, a cărei formă este centrul întregii rot ,i a energiilor senzoriale s ,i a canalelor subtile, este de natura lui linga s,i a lui karnika, locul nas,terii.”

yogaesoteric 25 iulie 2007

Kalavidya - Cele 16 manifestări esent ,iale ale Supremei Energii Divine Creatoare Parashakti, Suprema Energie Divină Creatoare, este personificată adesea ca fiind eternitatea. În această situat,ie ea este numită s,i Kali sau, în tradit,ia Sri Vidya,

74

Page 75: Sivaism nondualist cașmirian yogaezoteric colaj 2018.docx

această ipostază a energiei divine poartă numele de Adya Nitya Lalita (de la adya, care înseamnă “etern” s,i Lalita care înseamnă “cea plină de frumuset ,e s,i farmec, care creează jocul divin al manifestării”). În jocul manifestării, energia divină supremă se proiectează (se extinde) în timp s ,i spat,iu; aspectul ei secvent,ial este ilustrat în primul rând de cele 12 kali-uri, dar ipostaza sa de putere supremă care “hrănes,te” s,i însuflet,es,te întregul univers cu nectarul sublim s,i beatific (soma) prezintă 16 fat,ete distincte (nitya-uri) care sunt foarte strâns legate de etapele densificării structurilor s,i energiilor formatoare esent,iale ale Creat,iei.

Termenul nitya înseamnă “eternitate” sau “permanent ,ă” s,i desemnează Suprema Cons,tiint,ă Divină sau Absolutul. Simbolismul tantric tradit ,ional asociază aceste nitya-uri cu mersul ciclic al Lunii, Soarelui, precum s ,i al altor planete. De fapt, s ,tiint,a secretă a nitya-urilor mai este denumită s ,i kala-vidya (s,tiint,a secretă a cuantelor esent,iale ale energiei supreme).

În realitate, kala-urile reprezintă “razele” energiei timpului, emanat ,iile prin care eternitatea se manifestă în Creat,ie.

Secvent,ele energetice creatoare (nitya-urile sau kala-urile) ale Emanat ,iei Divine se întâlnesc la toate nivelurile de manifestare, atât macrocosmic (în toate dimensiunile manifestării universale) cât s,i microcosmic (la nivelul structurii umane).

La nivel uman, nitya-urile se regăsesc pe foarte multe planuri, nuant ,ate într-o gamă foarte largă de aspecte, însă putem afirma, fără să gres ,im - s,i întreaga tradit,ie tantrică, în special tradit ,ia Kaula subliniază acest lucru - că cel mai eficient s ,i mai important mod de a trezi în fiint,a noastră, într-o formă complet benefică, sublimă s ,i divinizantă aceste energii creatoare este fuziunea amoroasă tantrică, în care iubirea, transfigurarea s,i sublimarea pe centrii superiori au un rol esent ,ial. În aceste condit,ii, nitya-urile se pot obiectiva la modul concret (fizic), încărcate de fort ,ă spirituală (transformatoare). Obiectivarea sau, mai bine zis, materializarea nitya-urilor (kala-urilor) este reprezentată de fluidele sexuale feminine, care pot fi emise într-un anumit context de integrare erotică s,i spirituală, femeia devenind atunci un adevărat releu divin prin care grat,ia lui Shiva se manifestă plenar.

Nitya-urile reprezintă prima emanat,ie a Marii Puteri Divine creatoare(Parashakti), care în tradit,ia Kaula este asimilată de obicei (în contextul nitya-urilor) cu Tripura Sundari. Des,i aceste energii se manifestă în timp, ele fac parte din categoriile de entităt,i divine deosebit de elevate, care au transcens total timpul (sunt eterne) s,i prin grat,ia cărora fiint,a umană poate să transceandă s,i ea devenirea s,i iluzia existent,ei finite.

Vom enumera în continuare, în ordinea asocierii lor cu fazele Lunii, cele 15 nityauri care o însot,esc s,i o asistă în permanent,ă pe Adya Lalita Tripura Sundari (cea de-a 16-a nitya), as,a cum sunt ele revelate în tratatul secret Tantraraja Tantra.

(1) Kameshvari nitya (“Eternitatea divină creatoare care îndeplines ,te toate dorint,ele sublime”)

75

Page 76: Sivaism nondualist cașmirian yogaezoteric colaj 2018.docx

Perioada de manifestare predominantă. Kameshvari nitya este asociată primei faze (kala) lunare s,i primei zile lunare (tithi) - faza de Lună Nouă (unghiului Soare-Lună cuprins între 0°-12°, în chenzina luminoasă sau unghiului Soare-Lună cuprins între 348°-360°, în chenzina întunecoasă).

(2) Bhagamalini nitya (“Eternitatea divină creatoare [asemănătoare] Yoni-ului care înflores,te [sau care îs,i revarsă mereu nectarul sublim]”). Numele său este în legătură cu faptul că ea poate oferi adoratorului ei perseverent toate plăcerile divine s,i aspectele minunate legate de această lume, care în acelas ,i timp pot conduce yoghinul, în final, la suprema eliberare.

Perioada de manifestare predominantă. Bhagamalini nitya corespunde celei de-a doua zile lunare, atât în chenzina luminoasă (unghiul Soare-Lună cuprins între 12°-24°) cât s,i în chenzina întunecoasă (unghiul Soare-Lună de 336°-348°).

(3) Nityaklinna nitya (“Eternitatea divină creatoare cea mereu plină [“udă” klinna] de nectarul divin esent,ial”)

Perioada de manifestare predominantă. Nityaklinna nitya corespunde celei de-a treia zile lunare (unghiului Soare-Lună cuprins între 24°-36°, în chenzina luminoasă s ,i unghiului Soare-Lună de 324°-336°, în chenzina întunecoasă).

(4) Bherunda nitya (“Eternitatea divină creatoare cea teribilă”)

Perioada de manifestare predominantă. Bherunda nitya corespunde celei de-a 4-a zi lunare (unghiului Soare-Lună de 36°-48°, în chenzina luminoasă s ,i unghiului Soare-Lună cuprins între 312°-324°, în chenzina întunecoasă).

(5) Vahnivasini nitya (“Eternitatea divină creatoare care îs ,i are res,edint,a în Focul cosmic purificator”)

Perioada de manifestare predominantă. Vahnivasini nitya corespunde celei de-a 5-a zile lunare (tithi) - unghiul Soare-Lună cuprins între 48°-60°, în chenzina luminoasă s ,i unghiul Soare-Lună cuprins între 300°-312°, în chenzina întunecoasă. (6) Vajreshvari (Mahavajreshvari) nitya (“Eternitatea divină creatoare care stăpânes ,te perfect fulgerul divin iluminator [puterea instantaneuiluminatorie a Cons ,tiint,ei Divine]”). Fulgerul mai este s,i simbolul Grat,iei Divine coples,itoare.

Perioada de manifestare predominantă. Vajreshvari nitya corespunde celei de-a 6-a zile lunare (unghiului Soare-Lună cuprins între 60°-72°, în chenzina luminoasă s ,i unghiului Soare-Lună de 288°-300°, în chenzina întunecoasă).

(7) Duti (Shivaduti) nitya (“Eternitatea divină creatoare care este mesagerul cel binecuvântat al lui Shiva”)

Perioada de manifestare predominantă. Shivaduti nitya corespunde celei de-a 7-a zile lunare (unghiului Soare-Lună cuprins între 72°-84°, în chenzina luminoasă s ,i, respectiv, unghiului Soare-Lună cuprins între 276°-288°, în chenzina întunecoasă.)

76

Page 77: Sivaism nondualist cașmirian yogaezoteric colaj 2018.docx

(8) Tvarita nitya (“Eternitatea divină creatoare cea iute [în act ,iuni]” sau Totala Devi [aceeas,i semnificat,ie])

Perioada de manifestare predominantă. Tvarita nitya corespunde celei de-a 8-a zile lunare (unghiului Soare-Lună cuprins între 84°-96°, în chenzina luminoasă s ,i, respectiv, unghiului Soare-Lună de 264°-276°, în chenzina întunecoasă).

(9) Kulasundari nitya (“Eternitatea divină creatoare plină de farmecul nesfârs ,it al Totalităt,ii (Inimii)”)

Perioada de manifestare predominantă. Kulasundari nitya corespunde celei de-a 9-a zile lunare (unghiului Soare-Lună cuprins între 96°-108°, în chenzina luminoasă, respectiv unghiului Soare-Lună cuprins între 232°-264°, în chenzina întunecoasă).

(10) Nitya nitya (“Eternitatea divină creatoare [care este identică] permanent ,ei [Existent,ei] Divine”)

Perioada de manifestare predominantă. Nitya nitya corespunde celei de-a 10-a zile lunare (unghiul Soare-Lună de 108°-120°, în chenzina luminoasă, respectiv 240°-252°, în chenzina întunecoasă).

(11) Nilapataka nitya (“Eternitatea divină creatoare binevoitoare precum cerul albastru”)

Perioada de manifestare predominantă. Nilapataka nitya corespunde celei dea 11-a zile lunare (unghiul Soare-Lună cuprins între 120°-132°, în chenzina luminoasă, respectiv 228°-240° în chenzina întunecoasă).

(12) Vijaya nitya (“Eternitatea divină creatoare cea mereu victorioasă”) Perioada de manifestare predominantă. Vijaya nitya corespunde celei de-a 12-a zile lunare (unghiul Soare-Lună de 132°-144° în chenzina luminoasă s ,i, respectiv, 216°-228° în chenzina întunecoasă).

(13) Sarvamangala nitya (“Eternitatea divină creatoare eminamente benefică [benefică prin excelent,ă]”)

Perioada de manifestare predominantă. Sarvamangala nitya corespunde celei de-a 13-a zile lunare (unghiul Soare-Lună cuprins între 144°-156°, în chenzina luminoasă s,i, respectiv, 204°-216° în chenzina întunecoasă).

(14) Jvalamalini nitya (“Eternitatea divină creatoare împodobită cu o ghirlandă de flăcări”)

Această “ghirlandă de flăcări” (jvalamalini) este un simbol al Focului divin al cunoas,terii ce cont,ine, în “ghirlandă”, întregul ciclu al devenirii pe care îl calcinează (îl transformă, îl purifică s,i îl sublimează).

Perioada de manifestare predominantă. Jvalamalini nitya corespunde celei de a 14-a zile lunare (unghiul Soare-Lună cuprins între 156°-168°, în chenzina luminoasă, respectiv 192°-204° în chenzina întunecoasă).

77

Page 78: Sivaism nondualist cașmirian yogaezoteric colaj 2018.docx

(15) Citra nitya (“Eternitatea divină creatoare cea multicoloră”) [cea care cont ,ine toate culorile curcubeului sau, altfel spus, care este completă, pentru că ea este asociată celei de-a 15-a zile lunare, care culminează cu faza de Lună Plină].

Perioada de manifestare predominantă. Citra nitya corespunde celei de-a 15-a zile lunare (unghiul Soare-Lună cuprins între 168°-180°, în chenzina luminoasă s ,i, respectiv, 180°-192°, în chenzina întunecoasă).

yogaesoteric mai 2007 SPANDA,

suprema rezonant,ă divină de profesor

yoga Dan Bozaru

În conformitate cu doctrina shivaismului din Kashmir (shivagama), Cons ,tiint,a Supremă a lui Dumnezeu nu este doar o cons ,tiint,ă „martor”, distantă, „rece” s ,i complet detas,ată de efemeritatea lumii. Prin urmare, ea (Cons ,tiint,a Absolută) nu este doar cunoas,tere, ci în egală măsură ea reprezintă s ,i aspectul de activitate, care în acest caz este sugerat de existent,a unei vibrat,ii (rezonant,e) infinite, a unei pulsat,ii etern creatoare ce emană, sust ,ine s,i resoarbe în fiecare clipă toate lumile în Manifestare. Elementul fundamental în această perspectivă îl reprezintă vibrat ,ia. De altfel, sistemul filosofic s,i totodată practic al vibrat ,iei în cadrul shivaismului din Kashmir surprinde un aspect esent,ial, care se referă – as,a după cum putem intui cu us,urint,ă – la fenomenul de rezonant,ă. În textele s,i lucrările acestei veritabile doctrine a vibrat,iei, termenul de rezonant,ă nu este ment,ionat în mod explicit, însă realitatea s,i înt,elegerea profundă a not,iunilor sistemului ca atare impun în mod evident acest termen, pentru o mai bună s,i mai completă înt,elegere a fenomenelor care implică Manifestarea în ansamblul ei. Această filozofie urmăres ,te atingerea t,elului suprem în viat,ă pentru o fiint,ă umană, t,el care este eliberarea spirituală, prin revelarea spontană s,i totală a identităt,ii Sinelui Suprem individual cu Shiva însus ,i (Dumnezeu Tatăl). Pe de altă parte, s ,coala sau doctrina vibrat,iei în cadrul shivaismului kashmirian pune în mod special accentul pe experimentarea plenară a vibrat,iei sau „pulsat,iei” Cons,tiint,ei Divine. Astfel, esent,a acestei s,coli constă în experient,a profundă, mistică s,i contemplativă, pe care yoghinul iluminat o trăies ,te în mod extatic, experient,ă în care cons,tiint,a lui individuală se identifică în mod inefabil cu Cons,tiint,a Universală, Atotpătrunzătoare s,i Vibrândă a lui Dumnezeu Tatăl. Orice tip de activitate în Macrocosmos, precum s ,i orice percept,ie, not,iune, senzat,ie sau emot,ie care se nas,te în microcosmosul fiint,ei umane izvorăs,te s,i se dezvoltă ca o parte sau o modalitate de expresie a ritmului universal al Realităt ,ii Supreme este chiar Shiva însus,i (Dumnezeu Tatăl), care reprezintă în acelas ,i timp atât Purul Agent Cons,tient (cel care act,ionează) s,i Percepătorul (cel care observă) la nivelul întregii Creat,ii. Cu alte cuvinte, doctrina vibrat,iei afirmă că fiint,a umană îs,i poate revela adevărata ei natură ca fiind Shiva însus ,i prin identificarea extatică cu ceea ce înt,elept,ii eliberat,i ai shivaismului din Kashmir au numit Spanda. Într-o exprimare sintetică, Spanda se referă la activitatea creatoare, pulsândă s ,i plină de dinamism a Cons,tiint,ei Absolute a lui Dumnezeu Tatăl.

78

Page 79: Sivaism nondualist cașmirian yogaezoteric colaj 2018.docx

Prin ea se manifestă Supremul

Semnificat,iile profunde ale acestui termen sunt atât de importante, încât ele trebuie să fie analizate cu cea mai mare atent ,ie. Din punct de vedere literar, spanda înseamnă „mis,care” sau „pulsat,ie”, iar spandana înseamnă „un gen de mis ,care”. Totus,i, s,tim că orice mis,care are loc întotdeauna într-un cadru spat,iotemporal, care este cadrul finit al Creat,iei. Pe de altă parte, Supremul Absolut (Shiva sau Paramashiva in accept,iunea shivaismului din Kashmir) transcende toate not ,iunile de spat,iu s,i timp. De aceea Spanda, în cazul Supremului, nu reprezintă nici o mis ,care de tip fizic, nici o activitate psihică (cum ar fi, de pildă, durerea sau plăcerea) s ,i nici o activitate prana-ică (de exemplu, foamea sau setea). Ea (Spanda) este însăs ,i pulsat,ia extazului nesfârs,it al Cons,tiint,ei Divine

(vimarsha), este pulsat,ia Creat,iei Divine s,i a Libertăt,ii ei absolute (svatantrya). Comentând acest aspect, marele înt,elept s,i eliberat Abhinavagupta afirmă că

„Spanda este o pulsat,ie divină, o ascensiune debordantă a beatitudinii spirituale în chiar natura intimă esent,ială a Divinului, care include astfel toate succesiunile. Totus,i, pentru a permite o viziune conceptuală mai apropiată de posibilităt ,ile înt,elegerii umane, Spanda este interpretată ca „un gen de mis ,care” (kincit)”.

Trebuie însă să remarcăm faptul că termenul de „mis ,care” este impropriu aplicat în cazul Supremului Divin, deoarece Shiva nu se „mis ,că”, de exemplu, nici mai încolo s ,i nici mai încoace. Într-adevăr, din această perspectivă suprem transcendentă, mis,carea nu înseamnă nimic. De aceea, ne putem pune în mod justificat întrebarea cum poate fi aplicat în mod corect acest termen („mis ,care”) în ceea ce prives,te activitatea Supremului, deoarece după cum s-a arătat anterior, Spanda înseamnă „un gen de mis,care”. Abhinavagupta precizează că expresia „un gen de mis ,care” se referă la faptul că „chiar s,i nemis,carea ne apare, în fapt” „ca o mis ,care”, pentru că des,i lumina divină a cons,tiint,ei supreme nu se schimbă deloc, totus ,i (ca să spunem as,a) ea pare că se schimbă”. Astfel, concluzia este aceea că nemis ,carea însăs,i ne apare de fapt ca o varietate de manifestări în Creat ,ie. La modul esent,ial vorbind, Spanda reprezintă deci dinamismul cons,tiint,ei spirituale, fără ca prin aceasta să aibă loc vreo mis,care sau vreo modificare în ea însăs ,i (în cons,tiint,ă), dar servind totus,i ca o cauză sine qua non a tuturor genurilor de manifestare.

Este pulsat,ia extazului Divin

Cons,tiint,a Divină Absolută, care este Infinită s,i Perfectă, are întotdeauna deplina cunoas,tere de sine (vimarsha); această cunoas ,tere de sine este completă s ,i eternă, reprezentând într-un anumit fel o activitate extrem de subtilă ce semnifică însus ,i dinamismul celei mai înalte spiritualităt ,i, dinamism care nu se referă (aici, la acest nivel suprem) la nici un aspect fizic, psihic sau mental. Din această cauză Divinul Absolut mai este numit s,i Maheshvara, pentru că el reprezintă omniprezent ,a s,i reprezintă s,i imuabila cunoas,tere de sine (vimarsha), care este absolut liberă s ,i necondit,ionată, perfect pură, atotcunoscătoare s ,i pe deplin eficientă (activă). As,adar, termenul „spanda” ne apare ca fiind doar un alt nume care este atribuit acestei divine s,i perfecte cunoas,teri de sine (vimarsha). De altfel, în textele din

79

Page 80: Sivaism nondualist cașmirian yogaezoteric colaj 2018.docx

tradit,ia shivaită din nordul Indiei (Kashmir) sunt ment ,ionat,i mai mult,i termeni sinonimi care se referă la acelas ,i aspect al cunoas,terii de sine a Divinului Absolut: svatantrya (libertatea absolută), vimarsha (priza de cons ,tiint,ă sintetică s,i extrem de eficientă), parashakti (Energia Divină Supremă), sara (natura esent ,ială imuabilă), hridaya (Inima Spirituală a Divinului Absolut), spanda (suprema rezonant ,ă divină creatoare) etc.

Ca s,i doctrina s,colii pratyabhijna, doctrina sistemului spanda a apărut s ,i s-a dezvoltat în regiunea Kashmirului prin intermediul unor texte s ,i lucrări care au fost scrise de autori (mari înt,elept,i eliberat,i) cunoscut,i. Altfel spus, conceptele doctrinare ale sistemului nu au apărut în diferitele texte tantrice anonime, ci ele au fost expuse s,i apoi comentate într-un mod precis s ,i sistematic de către reprezentant,ii de frunte ai shivaismului din Kashmir. Cel mai profund s ,i mai activ în această direct,ie a fost marele înt,elept eliberat Kshemaraja, care a manifestat un interes deosebit în studiul, analiza s,i dezvoltarea sistemului spanda în cadrul shivaismului nondualist din Kashmir.

Se poate afirma chiar că originile doctrinei spanda au marcat practic începutul metodic al celui mai elevat sistem spiritual care există (shivaismul nondualist din Kashmir), sistem care s-a impus astfel atât prin extraordinara complexitate s ,i profunzime a not,iunilor pe care el le expune, cât s ,i prin abordarea extrem de elevată, rafinată s,i abstractă a celor mai înalte aspecte care se referă la Absolutul Divin. În acest context, considerăm necesar să prezentăm în mod sintetic ansamblul istoric în care diferitele curente spirituale ale shivaismului au luat nas ,tere în zona Kashmirului, reunindu-se apoi în cele câteva s,coli fundamentale care definesc această perspectivă asupra spiritualităt ,ii. Ne interesează însă în mod deosebit aparit,ia s,i dezvoltarea s,colii spanda, pentru a putea înt ,elege mai bine rezonant,ele doctrinare pe care le are cu alte s,coli ale shivaismului din Kashmir.

Învăt,ături inscript,ionate pe o stâncă

Astfel, tradit,ia shivaită ment,ionează (în conformitate cu afirmat,iile lui Kshemaraja) că între anii 800-850 d.Hr., marele înt ,elept s,i eliberat Vasugupta a avut o revelat,ie divină în vis. În acea revelat,ie, însus,i Shiva i-a transmis că pe una din stâncile muntelui Mahadeva din Kashmir, el (Vasugupta) va găsi înscris un mesaj spiritual extrem de important pentru întreaga omenire. Vasugupta a găsit cu us ,urint,ă locul indicat, care era o enormă stâncă pe a cărei suprafat ,ă se afla inscript,ionat un text în limba sanscrită, text care a primit numele de Shiva Sutra („Aforismele lui Shiva”). Shiva Sutra cont,ine 77 de aforisme extrem de sintetice s ,i abstracte, care condensează astfel esent,a shivaismului nondualist. Shiva Sutra este considerat primul text al sistemului shivait din Kashmir. Datorită extremei conciziuni în care este prezentat s,i a înt,elesului foarte ermetic al aforismelor care îl alcătuiesc, textul Shiva Sutra a fost comentat de mai mult ,i înt,elept,i, însă până în zilele noastre s-au păstrat doar patru astfel de comentarii, care sunt esent ,iale. Cea mai cuprinzătoare analiză a Shiva Sutra-elor este cea a lui Kshemaraja. Kshemaraja a fost cel mai eminent discipol al marelui eliberat Abhinavagupta s ,i totodată vărul acestuia, iar comentariul

80

Page 81: Sivaism nondualist cașmirian yogaezoteric colaj 2018.docx

său la Shiva Sutra-e poartă numele de Vimarshini ; analiza lui Varadajara (unul din fiii lui Kshemaraja) se bazează foarte mult pe comentariul tatălui său (Kshemaraja) însă, chiar dacă îi lipses,te o anumită originalitate, ea cont,ine totus,i câteva idei novatoare. Al treilea comentariu are un autor necunoscut s ,i el nu reprezintă altceva decât un rezumat al lui Shiva Sutra – Vimarshini al lui Kshemaraja. În sfârs ,it, al patrulea comentariu este atribuit lui Bhaskara s ,i orientalis,tii afirmă că el diferă în multe privint,e de comentariul lui Kshemaraja. Aceste text este anterior lui Vimarshini s ,i nu a fost tradus încă în vreo limbă europeană.

Ajungem astfel la textul fundamental al filozofiei Spanda. Discipolul cel mai de seamă a lui Vasugupta a fost Kallabhatta (sau, mai simplu, Kallata), despre care tradit ,ia ne spune că a trăit între anii 855-883 d.Hr. După descoperirea Shiva Sutra-elor de către maestru său, Kallata a scris el însus ,i un text de o extraordinară profunzime spirituală, pe care l-a numit SpandaKarika („Aforisme despre Suprema Vibrat ,ie (Rezonant,ă) Divină”), în ideea de a rezuma cât mai bine învăt ,ăturile din ShivaSutra-e. Cuvântul Karika înseamnă „o colect,ie de aforisme (sau versete) despre subiecte cu caracter gramatical, filosofic s,i s,tiint,ific.” Cuvântul spanda, as,a după cum s-a explicat anterior, înseamnă (la modul esent,ial vorbind) „vibrat,ie” sau „pulsat,ie”, ceea ce poate fi imediat corelat cu termenul de „rezonant ,ă” s,i cu semnificat,ia acestuia. As,adar, el implică aspectul dinamic al Divinităt ,ii sau pulsat,ia divină creatoare. Spanda Karika reprezintă, deci, „o colect ,ie de aforisme care tratează despre subiectul pulsat,iei (rezonant,ei) divine supreme creatoare”. Totus ,i, există serioase îndoieli cu privire la autorul de drept al Spanda Karika-urilor, pe care Kshemaraja îl ment,ionează a fi, de fapt însus,i marele eliberat Vasugupta, maestrul lui Kallata. Chiar s,i în această situat,ie (care va fi analizată în următorul articol), se s ,tie sigur că Kallata a scris totus,i un scurt comentariu (vritti) la aceste aforisme (Spanda Karika), care a fost primul dintr-o serie de alte comentarii ce au fost scrise de numeros ,i autori, printre care s,i Kshemaraja.

Articol preluat din revista YOGA MAGAZIN nr. 34

yogaesoteric noiembrie 2007

SPANDAKARIKA: Aforismele despre Suprema Rezonant ,ă Divină de profesor yoga Dan Bozaru Acest articol este continuarea articolului SPANDA, suprema rezonant ,ă divină.

În prezent, părerea unanim acceptată este aceea că „Aforismele despre Suprema Rezonant,ă Divină” (Spandakarika) sunt opera marelui înt,elept s,i eliberat Vasugupta. Cele 51 de aforisme cont ,inute în acest text fundamental prezintă, în opinia lui Kshemaraja, esent,a învăt,ăturilor din Shiva Sutra (text pe care, de altfel, Kshemaraja îl consideră „un compendiu” (adică o expunere sintetică, prescurtată) a shivaismului nondualist). Referindu-se la învăt,ăturile care sunt prezentate în Spandakarika, Kshemaraja afirmă că ele reprezintă însus ,i secretul fundamental al shivagama-ei, adică al doctrinei acestui sistem spiritual. Marele înt ,elept precizează că Shiva însus ,i i-a oferit marea grat,ie lui Vasugupta, revelându-i textul Shiva Sutra-elor, pentru ca tradit,ia supremă s,i totodată foarte secretă a shivaismului nondualist să nu se piardă

81

Page 82: Sivaism nondualist cașmirian yogaezoteric colaj 2018.docx

complet într-o lume orientată către concept,ia dualistă. Ulterior, Somananda caracterizează s,i el (în lucrarea sa principală, Shivadrishti) s ,coala shivaismului nondualist ca fiind o „doctrină secretă” ce se află în pericolul de a fi pierdută în hăt,is,ul complicat al epocii actuale (Kali Yuga).

În sinteză, „Aforismele despre Suprema Rezonant ,ă Divină” prezintă not,iunea de spanda ca o formulare doctrinară sau ca o expresie supremă a caracterului dinamic al Cons,tiint,ei Absolute a lui Dumnezeu (Paramashiva), cât s ,i manifestările ei multiple la orice nivel al existent,ei s,i al experient,ei individuale.

Comentariile textului fundamental Spandakarika au fost numeroase, dar dintre toate se impun cele două scrise de însus ,i Kshemaraja, comentariul lui Kallata (vritti), cel al lui Bhagavatotpala (intitulat Spandapradipika) s ,i comentariul in extenso al lui Rajanaka Rama (vivritti). Comentariile ultimilor doi autori nu au fost traduse încă într-o limbă europeană. În opinia specialis ,tilor, cele mai profunde observat ,ii s,i explicat,ii ale textului Spandakarika sunt cont ,inute în cele două comentarii ale lui Kshemaraja. Într-adevăr, se pare că (după o anumită datare biografică) prima lucrare scrisă a lui Kshemaraja a fost un comentariu la primul aforism din Spandakarika, comentariu pe care el l-a numit „Esent ,a Vibrat,iei (sau Rezonant,ei) Supreme Divine” (Spandasamdoha). Ulterior, la rugămint ,ile repetate ale fiului său, Kshemaraja a scris un comentariu al întregii lucrări, analizând cu atent ,ie toate cele 51 de aforisme. El a numit acest al doilea comentariu: „Precizări asupra Rezonant ,ei Supreme Divine” (Spandanirnaya), a cărei traducere foarte bună în limba engleză (însot ,ită de explicat,iile s,i expunerile necesare) a fost realizată de Jaideva Singh, sub îndrumarea directă s,i competentă a ultimului exponent al s ,colii shivaismului nondualist din Kashmir, care a fost Sri Lakshman Joo Brahmacharin.

Dumnezeu – unicul actor pe scena Creat,iei

La modul esent,ial vorbind, în comentariile sale, Kshemaraja precizează un element fundamental al spiritualităt,ii shivaismului nondualist: acesta se referă la caracterul dinamic (spanda) al Cons,tiint,ei Absolute ca fiind în totalitate liberă s ,i necondit,ionată, putând să-s,i asume orice formă dores ,te în cadrul Creat,iei spat,iotemporale, atunci când ea (Cons,tiint,a Absolută) se orientează către domeniul obiectiv al Manifestării. „Mis,carea” (sau, mai bine zis, „genul de mis ,care”) Cons,tiint,ei Absolute a lui Dumnezeu reprezintă de fapt o mis ,care pur creatoare, care face astfel tranzit,ia de la starea nemanifestată a Fiint ,ei Supreme (Dumnezeu) la starea obiectivată a Devenirii sau „Transformării” Fiint ,ei Supreme.

Din această perspectivă, putem spune că Fiint ,a Supremă (Divinul, Shiva) se află într-o perpetuă Devenire, deoarece ea adoptă în mod constant o expresie finită în timp s ,i spat,iu. Astfel, esent,a pură s,i infinit luminoasă a Fiint,ei Supreme (care este Dumnezeu Tatăl) apare ca o manifestare a Devenirii Sale în exterior, constituind deci o perpetuă sursă mereu reînnoitoare a propriei ei aparit ,ii obiective. Făcând o simplă comparat,ie (care, desigur, prezintă limitările inerente situat ,iei), este ca s,i cum un actor intră pe scenă în culise (unde nu se manifestă încă), interpretează singur toate

82

Page 83: Sivaism nondualist cașmirian yogaezoteric colaj 2018.docx

rolurile piesei de teatru, se observă s ,i se admiră singur în acelas,i timp, inventează noi situat,ii, noi conjuncturi s,i noi caractere (pe care tot el le sust ,ine, modificând mereu decorul, costumele etc.). El este deci în acelas ,i timp dirijorul, orchestra s,i auditoriul, fără ca prin aceasta să-s,i schimbe natura esent,ială.

Din această perspectivă, mai ales, putem spune că Fiint ,a Supremă s,i Devenirea sau Obiectivarea ei reprezintă fat,etele „interioară” (ascunsă, ocultată) s ,i respectiv, „exterioară” (adică exprimată în nume s ,i forme) ale Cons,tiint,ei Divine Universale, care manifestă astfel spontan Putere Ei infinită. Putem intui cu us ,urint,ă faptul că fat,eta interioară sau aspectul ocultat al Cons,tiint,ei Divine Supreme o reprezintă purul subiect cons,tient (Eu-l Suprem), care este lipsit de orice cont ,inut obiectiv s,i care se află, de asemenea, cu mult dincolo de not ,iunile de spat,iu s,i de timp. De altfel, sutra 16 din Spandakarika afirmă în acest sens: „Acea stare interioară indescriptibilă reprezintă sălas,ul omniscient,ei s,i al oricărui atribut al Divinităt ,ii. Ea nu are sfârs,it s,i continuă să existe în eternitate, deoarece nimic altceva nu poate fi perceput (în afara ei)”.

Pe de altă parte, aspectul sau fat ,eta exterioară a Cons,tiint,ei Divine Supreme reprezintă însăs,i diversitatea s,i transformarea continuă a lumii manifestate, adică a obiectivităt,ii. Aici este însă necesar să facem observat,ia că, în timp ce aspectul exterior al Cons,tiint,ei Divine apare ca fiind o realitate distinctă de aspectul interior al ei, aspectul ocultat (interior) cont ,ine însă totalitatea „exteriorului”, care apare astfel în interiorul „interiorului”, fără ca prin aceasta să modifice, să împartă sau să transforme natura esent,ială a Cons,tiint,ei Absolute al lui Dumnezeu.

Această condit,ie paradoxală a fost exprimată în mod genial de simplu de marele înt,elept s,i eliberat Abhinavagupta în lucrarea sa fundamentală (Tantraloka): „Atunci când se manifestă, Cons,tiint,a Supremă apare atât ca subiect (interior), cât s ,i ca obiect (exterior). Ea străluces,te astfel într-un mod sublim (în ea însăs ,i), însă lasă impresia că luminează o altă realitate decât cea unică pe care o reprezintă.”

Aceste observat,ii subliniază în primul rând libertatea creatoare absolută(svatantrya) a Cons,tiint,ei Divine, care astfel devine oarecum identică cu puterea iluziei (maya). Când puterea divină infinită care se manifestă s ,i creează obiectivitatea este recunoscută într-un act fulgerător de priză de cons ,tiint,ă sintetică s,i unitară ca fiind expresia spontană de manifestare a Absolutului Divin, atunci ea este experimentată într-un mod inefabil ca pură vibrat ,ie infinită (spanda) a libertăt,ii ei necondit,ionate.

Maya – vălul care face din unitate diversitate

Trebuie să ment,ionăm aici că, în timp ce „câmpul” de operare a libertăt ,ii absolute (svatantrya) a Divinului reprezintă nesfârs ,ita cons,tiint,ă omniprezentă, puterea iluziei sau maya reprezintă lumea existent,ei efemere s,i a transmigrat,iei. Diferent,a între aceste două perspective (svatantrya s,i maya) constă doar în gradul de viziune spirituală pe care îl avem cu privire la natura esent ,ială a Realităt,ii Supreme (Dumnezeu Tatăl). Datorită teribilei puteri (sau energii) a ocultării, obiectul

83

Page 84: Sivaism nondualist cașmirian yogaezoteric colaj 2018.docx

manifestat apare ca fiind proiectat în afara subiectului etern chiar dacă el rămâne totus,i mereu în acesta (în purul s ,i supremul subiect cons ,tient). Din această cauză, înt,elept,ii shivaismului nondualist din Kashmir au afirmat că aparit ,ia diversităt,ii este definită cel mai bine ca „proiect,ia naturii unui anumit lucru, fenomen etc. în Sine, proiect,ie care este realizată tot de Sine.” Concluzia pe care o putem exprima acum este aceea că, din moment ce există „în mod aparent” două condit ,ii ale Cons,tiint,ei Divine Absolute (cea nemanifestată, transcendentă s ,i cea „exterioară”, obiectivată, manifestată), putem vorbi despre o„mis,care” a Cons,tiint,ei, care nu reprezintă altceva decât esent ,a pură a percept,iei. As,adar, întreaga Creat,ie ne apare ca necesitatea sau, mai bine zis, voint ,a unui act de percept,ie divin, universal, deoarece percept,ia reprezintă conexiunea intimă între forma exterioară manifestată a unui obiect s ,i natura lui esent,ială care îl defines,te în realitate. Prin urmare, mis,carea cons,tiint,ei de la interior către exterior este echivalentă cu mis,carea cons,tiint,ei de la condit,ia unitară a naturii lăuntrice s ,i intrinseci a tuturor lucrurilor, către diversitatea formelor lor exterioare.

Acest gen de „activitate” a Cons,tiint,ei Divine este cea asociată vibrat ,iei infinite s,i ea este singura care poate justifica în acest fel aparit ,ia s,i manifestarea diversităt,ii nesfârs,ite a numelor s,i formelor în Creat,ie. Des,i nu gres,im dacă afirmăm că, dintr-o anumită perspectivă, Absolutul Divin se află într-o continuă stare de transformare sau, cu alte cuvinte, este o continuă, infinită s ,i preapură vibrat,ie creatoare (spanda), dintr-un alt punct de vedere putem spune că, de fapt, în Absolutul Divin (care este Realitatea Supremă sau Dumnezeu Tatăl) nu are loc nici un fel de mis ,care s,i cu atât mai put,in o transformare.

Cu alte cuvinte, mis,carea s,i repaosul desăvârs,it se suprapun perfect la nivelul Realităt,ii Supreme. Acest paradox (ca de altfel toate celelalte paradoxuri cu care ne confruntăm la acest nivel suprem) poate fi explicat doar prin libertatea absolută (svatantrya) a Cons,tiint,ei lui Dumnezeu Tatăl (Shiva) care poate să făptuiască chiar s,i ceea ce rat,iunii îi apare ca fiind imposibil, determinând de pildă în cazul de fat ,ă condit,ia Absolutului de a fi simultan perfect nemis ,cat s,i totus,i, plin de o activitate intensă.

În mod firesc, s,tim că mis,carea implică o deplasare între două puncte separate, care determină existent,a a cel put,in două entităt,i distincte între care poate să aibă loc respectiva mis,care. Totus,i, deoarece toate lucrurile sunt în ultimă instant ,ă aceeas,i cons,tiint,ă supremă, nu există practic două realităt ,i distincte între care să aibă loc o mis,care, cel put,in în modul convent,ional pe care i-l atribuim noi. Această stare foarte subtilă de lucruri este explicată de Abhinavagupta în sensul că spanda (care reprezintă de fapt pulsat,ia creatoare a Cons,tiint,ei Divine) este definită ca o „mis,care subtilă”. El afirmă: „dacă această mis ,care ar angaja o anumită deplasare către o altă entitate, ea nu ar mai fi „subtilă”, (ci doar o mis ,care grosieră); dar dacă ea nu procedează în acest mod, atunci putem spune că nu există de loc mis ,care.”

Procesul cosmic constă într-o serie ciclică de creat,ii s,i distrugeri care se succed una alteia. Des,i schimbarea apare tocmai datorită manifestării acestui proces ciclic de

84

Page 85: Sivaism nondualist cașmirian yogaezoteric colaj 2018.docx

creat,ie – distrugere s,i des,i schimbarea reprezintă într-un anumit sens însăs ,i fundamentul timpului, pulsat,ia Cons,tiint,ei Absolute se află totus,i în afara act,iunii temporale. Supremul Stăpân Divin (Shiva) este implicat în eternitate s ,i în mod simultan în toate fazele actului creator dar, cu toate acestea, el săvârs ,es,te aceste faze una după cealaltă, în mod succesiv. Ambele modalităt ,i de act,iune reprezintă însă apanajul puterii infinite a lui Dumnezeu, care este pulsat ,ia lui divin creatoare sau spanda.

Articol preluat din YOGA MAGAZIN nr. 35 yogaesoteric

decembrie 2007

ROATA SIMT, URILOR – în viziunea Shivaismului din Kashmir (I)

de profesor yoga Dan Bozaru

Categoriile (tattva-ele) de percept,ie senzorială

După cum ne putem da seama cu us,urint,ă, activitatea senzorială (cu alte cuvinte, percept,iile pe care le avem prin intermediul simt,urilor) reprezintă cea mai tangibilă expresie a puterii cons,tiint,ei noastre de a cunoas,te realitatea înconjurătoare s,i de a act,iona în cadrul acestei realităt,i. Din această perspectivă organele fizice ale vederii s,i auzului, de exemplu, care sunt ochii, respectiv urechile nu reprezintă altceva decât „port,i” (dvara) sau „canale” senzoriale specializate prin intermediul cărora „circulă” puterea cons,tiint,ei. Prin urmare, ochii s,i urechile noastre (în mod analog ne putem referi s,i la celelalte organe fizice ale simt ,urilor mirosului, gustului s,i pipăitului, care sunt nasul, limba s,i pielea) nu sunt răspunzătoare prin ele însele de percept ,ia senzorială a luminii s,i a sunetului. Ele reprezintă un fel de anexe sau prelungiri ale unor aspecte particulare ale puterii cons ,tiint,ei universale a lui Shiva, care oferă puterea de a cunoas,te toate lucrurile din manifestare în toate modurile posibile. Înt,elept,ii s,colii shivaite din Kashmir precizează că Stăpânul Cons ,tiint,ei Atotpătrunzătoare (care este însus,i Supremul Shiva) act,ionează asupra fiecărei fiint,e prin intermediul propriei sale puteri a iluziei (maya). Simt ,urile sunt instrumente ale puterii cons,tiint,ei proiectate (de aceasta) în Creat ,ia obiectivă, însă tot aceeas,i putere infinită a cons ,tiint,ei divine este cea care realizează percept ,ia s,i cunoas,terea prin simt,uri. Prin urmare, percept,iile s,i activităt,ile nenumăratelor fiint,e din Manifestare constituie, de fapt simt ,urile Supremului Shiva fiind deci tot atâtea aspecte ale puterii Cons,tiint,ei Sale. În mod figurativ, tradit,ia shivaită din Kashmir aranjează simt,urile în două cercuri concentrice. Astfel, cercul exterior constă din zece simt,uri care sunt cele cinci simt ,uri ale cunoas,terii (jnanendriya) s,i cele cinci simt,uri, ale act,iunii (karmendriya). Cercul interior este reprezentat de „aparatul cognitiv intern” (antahkarana), care implică funct ,iile mentale de percept,ie. Acest cerc cuprinde intelectul (buddhi), simt ,ul eu-lui efemer (ego-ul) (ahamkara) s,i mentalul inferior (manas). Marii init ,iat,i s,i înt,elept,i din Kashmir au precizat că, prin efort constant (practică spirituală intensivă) s ,i prin grat,ia lui Shiva, yoghinul care este sincer devotat căutării Adevărului Suprem poate să atingă starea de perfectă trezire a cons,tiint,ei, stare ce îi permite să sesizeze în fiecare clipă adevărata

85

Page 86: Sivaism nondualist cașmirian yogaezoteric colaj 2018.docx

„pulsat,ie” (spanda a Creat,iei), dincolo de orice iluzie sau dualitate. În această stare supremă de cons,tiint,ă, yoghinul iluminat (care este atunci numit prabuddha, adică „cel trezit fat,ă de Realitatea Supremă”) percepe spanda ca fiind o tainică s ,i indescriptibilă vibrat,ie a cons,tiint,ei sale îndumnezeite, care îi animă corpul fizic s ,i corpurile sale subtile s,i care totodată reprezintă impulsul generator ce dă viat ,ă simt,urilor, coordonându-le în mod perfect. Printr-o atentă integrare a acestei supreme realităt,i, yoghinul respectiv ajunge să realizeze unitatea deplină între el însus,i s,i, Shiva (care este Cons ,tiint,a Universală) s,i întreaga lume a obiectelor s ,i percept,iilor. Pentru a înt,elege modalitatea în care această stare de supremă eliberare este, în mod gradat, cons ,tienizată de yoghinul perseverent în antrenamentul său spiritual, vom prezenta sintetic în continuare principalele caracteristici ale fiecărui simt, din cele ment,ionate anterior (care formează cele două cercuri concentrice din tradit,ia shivaită, adică „roata simt,urilor”). Intelectul (buddhi)

Atunci când ne aflăm în starea de somn profund fără vise, sufletul nostru (jivatma) este liber de orice percept,ie senzorială sau gând s,i se află atunci intim unit cu„substant,a primordială” (care este prakriti) din care izvorăs ,te lumea obiectivă (incluzând organismul nostru la nivel fizic s,i psihic).

În tradit,ia shivaismului din Kashmir, această materie sau substant ,ă primordială este înt,eleasă ca o putere (shakti) a cons,tiint,ei s,i tocmai de aceea ea este numită shamshavishakti. Echilibrul init,ial (primordial) dintre cele trei calităt ,i fundamentale (guna) ale materiei primordiale (prakriti) este „deranjat” de o anumită putere a cons,tiint,ei (care este personificată de zeul Ananta sau Svatartresha) astfel încât sunt generate pricipiile inferioare (ce apar din cele trei guna: sattva, rajas s ,i tamas). În acest proces complex de act,iune a energiei universale a lui Shiva, primul principiu care se „desprinde” din starea init ,ială de perfect echilibru al celor trei calităt ,i este intelectul (buddhi). Înt,elept,ii yoghini descriu experient,a la acest nivel ca fiind asemănătoare cu cea trăită în momentul trezirii din somn: pentru câteva clipe aproape că nu suntem pe deplin cons,tient,i de noi îns,ine s,i cu atât mai put,in de lucrurile din jurul nostru sau de faptul că ne-am trezit. În mod analog intelectul este liber atât de „presiunea” limitatoare a ego-ului, cât s ,i de activitatea mentală obis,nuită. Din această cauză, imaginile care apar sunt percepute în mod direct, fără intermediari (cum ar fi mintea sau ego-ul). Funct ,ia intelectului este prin urmare aceea de a ilumina (printr-un gen de hotărâre discriminatoare) diferitele situat ,ii ale activităt,ii senzoriale s,i mentale ale fiint,ei umane.

Ego-ul sau simt,ul individualităt,ii

Aparit,ia acestei categorii de existent ,ă (tattva) marchează următoarea fază distinctă în procesul de cons,tientizare a propriei noastre fiint,e ca individualitate aparent separată în lumea înconjurătoare. Funct ,ia principală a ego-ului este aceea de a „acapara” experient,ele pe care le trăies ,te fiint,a umană, îmbrăcându-le în haina lui „al meu” s,i „a mea”. Această particularizare, într-un anumit fel dramatică pentru fiint,a individuală (deoarece o separă de cons ,tiint,a întregului s,i a unicităt,ii) care se reflectă în intelect (buddhi) s,i este „colorată” de fenomenele ce sunt percepute în

86

Page 87: Sivaism nondualist cașmirian yogaezoteric colaj 2018.docx

mod obiectiv, reprezintă de fapt adevărata natură a Sinelui Suprem Etern (Atman). Astfel, ego-ul identifică în mod fals Sinele cu ceea ce, de fapt, nu este Sinele s ,i viceversa. Din această cauză, fiint ,a umană este efectiv robită de eroarea fundamentală a înt,elegerii ei reale, eroare care se aplică nu numai în relat ,ia cu operat,iile subtile ale intelectului (buddhi), dar, de asemenea, (s ,i mai cu seamă) în relat,ia fiint,ei umane cu obiectele fizice, grosiere). Totus ,i, trebuie să avem în vedere faptul că acest ego (care face parte, as ,a după cum s-a precizat anterior, din organul mental intern (antahkarana)) nu trebuie în nici un caz confundat cu Eu-l suprem pur al Cons,tiint,ei lui Shiva. În timp ce cons ,tiint,a universală a lui „Eu” suprem s ,i absolut este complet liberă s,i necondit,ionată (caracteristica ei principală fiind autonomia perfectă), ego-ul efemer s,i impur (ca principiu sau categorie senzorială inferioară) este un produs al lui Maya (puterea iluziei în Manifestare), fiind limitat s ,i efemer. Identificarea falsă „condit,ionează” Eu-l suprem pur, limitând-ul la un organism psiho-fizic, adică la starea obis ,nuită a unei fiint,e umane. Individualitatea care a fost astfel creată este imperfectă s,i supusă mai mereu de diferite limitări ce îi sunt impuse de condit,iile fizice s,i mentale care o înconjoară. Prin urmare, în timp ce Eu-l pur s,i suprem este necreat s,i perfect liber, eu-l individual este o creat ,ie care se obiectivează în Manifestare ca un act al voint,ei purei cons,tiint,e al lui Eu suprem s,i absolut. Aceasta ne indică faptul că în realitate există doar un singur ego (Eu) care însă operează în cadrul unor parametri diferit ,i. Eu-l pur, suprem, apare doar la nivelul universal al subiectivităt,ii cosmice, în timp ce eu-ul impur s ,i efemer act,ionează doar la nivelul individual al subiect ,ilor care sunt supus,i rigorilor iluziei (maya). Procesul eliberării spirituale devine astfel extrem de simplu din punct de vedere conceptual: prin recunoas,terea condit,iei că Eu (aham) este Shiva s,i că acesta nu reprezintă sufletul individual limitat, se realizează identitatea de cons ,tiint,ă cu Shiva (Dumnezeu Tatăl) s,i se obt,ine eliberarea supremă. Totus,i, a avea un ego (cu alte cuvinte, o individualizare) nu este ceva rău sau neplăcut, deoarece atunci însăs ,i cons,tiint,a divină transmite prin intermediul acestui ego, ca printr-un filtru, impulsurile cons,tiint,ei individuale care activează suflurile vitale în corp, animând astfel s,i trupul.

Eu-l individual (adică ego-ul sau simt ,ul individualităt,ii) reprezintă sursa tuturor celorlalte simt,uri, fiind numit Soarele Cunoas,terii. În jurul ei rotesc cei doisprezece sori ai celorlalte simt,uri, care apar din Soarele central (ahamkara) s ,i în final se resorb din nou în acesta. Astfel, funct ,ia ego-ului este aceea de a-s ,i atribui toate experient,ele fizice, psihice s,i mentale prin intermediul identificării false pe care o realizează între cons,tiint,ă s,i celelalte simt,uri, acestea din urmă fiind, de fapt, instrumentele de cunoas,tere s,i de act,iune ale cons,tiint,ei. Cu toate acestea, direct,ionând în mod eficient activitatea sa mentală s ,i senzorială, ego-ul (ahamkara) reflectă în microcosmosul fiint,ei individuale supremat,ia Eu-lui universal (care este Shiva), ce reprezintă sursa s ,i totodată stăpânul absolut a tot ceea ce se petrece în domeniul Manifestării. Preluat din Revista YOGA MAGAZIN nr. 38 yogaesoteric decembrie 2007

Introducere

87

Page 88: Sivaism nondualist cașmirian yogaezoteric colaj 2018.docx

S, ivaismul este, la propriu vorbind, cea mai veche cale spirituală a lumii. În India, s,ivaismul are o vechime multimilenară, săpăturile arheologice de la Mohenjo Daro s ,i Harappa revelându-i o istorie care merge chiar dincolo de calcolitic.

Shiva reprezintă acea ipostază a lui Dumnezeu care se manifestă ca Mare Init ,iator sau Mare Salvator (Mântuitor) al fiint,elor limitate s,i ignorante. Orice aspirat,ie sinceră, frenetică către starea de eliberare spirituală este adresată, de fapt, acestei fat,ete mântuitoare a lui Dumnezeu, purtând numele de Shiva (“Cel bun s ,i blând”). Orice manifestare a Grat,iei Divine, indispensabilă atingerii stării de eliberare spirituală, este strâns legată de Shiva. De aceea, se poate afirma faptul că s ,ivaismul se regăses,te, sub diferite nume, pretutindeni unde a înflorit o tradit ,ie spirituală.

În India, există s,ase forme principale ale s,ivaismului, dintre care trei sunt esent ,iale: VIRA-SHAIVA, răspândit preponderent în zona centrală a Indiei; SHIVA-SIDDHANTA, în sud s,i ADVAITA-SHIVA, cea mai pură s ,i elevată formă a s,ivaismului, în Cas,mir (nordul Indiei).

Tradit,ia s,ivaismului cas,mirian s-a transmis secole la rând, numai de la Ghid spiritual la aspirant, “de la gură la ureche”. Prima lucrare fundamentală a s ,ivaismului, atribuită lui Vasugupta (primul init,iat al acestei căi spirituale, care a trăit între sfârs,itul sec. al VII-lea s,i începutul sec. al IX-lea d.C.) este numită Shiva Sutra s ,i este o culegere de aforisme lapidare s ,i complet ermetice pentru neinit,iat, care prezintă cele trei căi cardinale care conduc la eliberarea spirituală: Calea lui Shiva (Shambhavopaya), Calea lui Shakti sau Calea Energiei (Shaktopaya) s ,i Calea fiint,ei limitate (Anavopaya).

Vasugupta ment,ionează că nu el a scris Shiva Sutra, ci a găsit-o scrisă pe o stâncă care s-a ridicat din apă s,i care s-a scufundat din nou sub ape, după ce a citit s ,i memorat ceea ce era scris pe ea.

Întreaga tradit,ie (shastra) s,ivaită scrisă se poate împărt,i în trei părt,i:

Agama Shastra – privită ca fiind o revelat,ie directă de la Shiva (Dumnezeu).Cuprinde lucrări ca: Shiva Sutra, Malinivijaya Tantra, Vijnana Bhairava Tantra etc.

Spanda Shastra – cont,ine elementele doctrinare ale sistemului. Principala lucrare din această categorie este opera lui Vasugupta - Spanda Karika.

Pratyabhijna Shastra – cont,ine lucrări de ordin metafizic, având un înalt nivel spiritual (fiind s,i cea mai put,in accesibilă). În această categorie cele mai importante sunt lucrările Ishvara Pratyabhijna a lui Utpaladeva s ,i Pratyabhijna Vimarshini, un comentariu al primeia.

Există mai multe s,coli importante ale s,ivaismului, cele mai elevate fiind grupate în sistemul Trika. Cuvântul “trika” înseamnă în limba sanscrită “trinitate” sau “treime”, sugerând ideea esent,ială că absolut totul are o natură triplă. Putem exprima această trinitate prin: Shiva (Dumnezeu), Shakti (energia Sa creatoare fundamentală) s ,i Anu (individul, proiect,ia limitată a dumnezeirii). Trika cuprinde mai multe s ,coli spirituale:

88

Page 89: Sivaism nondualist cașmirian yogaezoteric colaj 2018.docx

Krama – în sanscrită “proces”, “ordonare”, “succesiune ordonată”.

Kaula (Kula) – în sanscrită “comunitate”, “familie”, “totalitate”.

Spanda – termen care denumes,te Suprema Vibrat,ie Divină Creatoare.

Pratyabhijna – termen care se referă la recunoas ,terea directă a Esent,ei Divine. Aceste ramuri ale tradit,iei s,ivaite au fost genial sintetizate s ,i unificate de cea mai ilustră personalitate, cel mai mare realizat spiritual al acestui sistem, înt ,eleptul eliberat Abhinavagupta. Cea mai importantă lucrare a sa, Tantraloka, scrisă în versuri, unifică toate aparentele diferent ,e între ramurile sau s ,colile s,ivaismului cas,mirian de până la el, oferind o viziune coerentă s ,i completă a sistemului. Dându-s,i seama de dificultatea acestei lucrări, Abhinavagupta a scris un rezumat al ei, în proză, numit Tantrasara (“Esent,a Supremă a Tantrei”).

Despre marele înt,elept Abhinavagupta se spune că a fost o manifestare a lui Shiva. Chiar s,i astăzi este unanim acceptat ca unul dintre cei mai mari filosofi s ,i esteticieni indieni. Des,i India a avut mult,i esteticieni, Abhinavagupta rămâne unic prin sinteza magistrală realizată asupra tuturor viziunilor s ,i teoriilor de până la el, oferindu-le o perspectivă mult mai vastă, profund spirituală.

Abhinavagupta s-a născut aproximativ în anul 950 d. C. s ,i a trăit până în secolul al XI-lea. Se spune că, la un moment dat, a plecat împreună cu un mare grup de discipoli într-o pes,teră pentru a medita s ,i nu s-au mai întors niciodată (translatând într-o altă dimensiune).

Continuatorul lui Abhinavagupta a fost Kshemaraja, discipolul său direct s ,i cel mai important. Apoi, treptat, tradit ,ia secretă a s,ivaismului s-a stins în Cas,mir. Ea a mai înflorit put,in, la vreo 300 de ani după aceea, în sudul Indiei, unde au trăit cât ,iva mari init,iat,i: celebrul Jayaratha, care a concentrat magistral Tantraloka, precum s ,i vizionarul Bhattanarayana, autorul poemului init,iatic de o mare profunzime: Stavacintamani (Sanctuarul de taină al Nestematei Iubirii Divine). Ultimul continuator al tradit,iei s,ivaite a Cas,mirului a fost Swami Brahmacharin Lakshman (Lakshmanjoo), care a trăit până în 1992.

S, ivaismul cas,mirian este foarte apropiat de cres ,tinismul autentic. Aici, ca s ,i în cres,tinism, accentul este pus pe Grat ,ia lui Dumnezeu (Sfântul Duh din cres ,tinism) s,i pe trezirea Inimii (Esent,ei). Există mărturii conform cărora Iisus, de la vârsta de 12 până 30 de ani, a fost în India s ,i Tibet, rămânând mult timp în Cas ,mir (conform unor documente găsite în Tibet). Există o frapantă asemănare între multe aspecte ale tradit,iei cres,tine autentice s,i s,ivaism.

S, ivaismul cas,mirian are, de asemenea, influent ,e tantrice. S, i aici, ca s,i în tantrism, regăsim ideea fundamentală a legăturii tainice dintre tot s ,i toate, dintre diferite aspecte ale creat,iei, ca un model holografic al universului. Astfel, întregul univers este o gigantică ret,ea de rezonant,e virtuale care se stabilesc între fiecare punct (“atom”) al Universului s,i tot,i ceilalt,i “atomi”. Cunoscând în profunzime un singur aspect (“atom”) al Universului, cunoas ,tem totul, întregul Univers, deoarece totul

89

Page 90: Sivaism nondualist cașmirian yogaezoteric colaj 2018.docx

este rezonant,ă. La ora actuală, rezonant,a este un concept tot mai dezbătut s ,i mai important în s,tiint,a s,i cultura contemporană.

În yoga, contribut,ia adusă de profesorul yoga Gregorian Bivolaru este esent ,ială, deoarece el a introdus pentru prima oară conceptul actual de rezonant ,ă, ceea ce permite o cunoas,tere s,i o structurare extrem de clară a întregului sistem yoga, precum s,i a s,ivaismului.

yogaesoteric Istoric

s,i tradit,ie

Motto: “Jocul (LILA) al nas,terii s,i al disparit,iei lumilor este un act al Voint,eiFiint,ei Supreme, care se află dincolo de substant,ă (PRADHANA) sau spirit(PURUSHA), de manifestat (VYAKTA) sau de nemanifestat (AVYAKTA), sau de timp (KALA). Timpul Fiint,ei Supreme nu are nici început, nici sfârs ,it. Iată de ce nas,terea, durata s,i resorbt,ia lumilor nu se opres,te niciodată. În momentul resorbt ,iei nu mai există nici zi, nici noapte, nici spat ,iu, nici pământ, nici obscuritate, nici lumină, nimic altceva decât Fiint,a însăs,i, dincolo de percept,iile simt,urilor sau de gândire.” (VISHNU PURANA, I, 18-23)

S, ivaismul, religie a vechilor dravidieni, a rămas de-a lungul mileniilor o religie populară. El străbate erele, ciclurile temporale. Conceptele sale metafizice, cosmologice s,i ritualice au fost păstrate s,i proliferate de comunităt,ile de ascet,i rătăcitori ce trăiau la marginea societăt ,ii, pe care arienii invadatori îi numeau cu dispret, YATI (rătăcitori), VRATYA (oameni în afara castelor) sau AJIVIKA (cers ,etori). S,

ivaismul nu este un sistem unic, ierarhic. El implică mai multe tradit ,ii, mari s,i mici. În sensul său cel mai larg, s,ivaismul este viat,a însăs,i.

Distrugerea umanităt,ii, în conformitate cu tradit ,ia puranică milenară, nu poate avea loc decât atunci când rat,iunea sa de a fi este depăs ,ită, atunci când neamurile s-au pervertit prin amestecul raselor s,i când tradit,ia cunoas,terii oculte nu-s,i mai găses,te nici un recipient pentru a fi primită s,i transmisă mai departe ca mos,tenire spirituală.

În măsura în care anumite fiint,e umane vor s,ti să inverseze tendint,ele lumii moderne, regăsind modalităt,ile de viat,ă s,i de gândire conforme cu adevărata lor natură, spirituală, “scadent,a” aparent inevitabilă ar putea fi întârziată sau, cel put ,in, câteva grupuri de fiint,e umane ar putea să scape cataclismului s ,i să participe la formarea umanităt,ii viitoare s,i a noii vârste de aur. Noua eră ar trebui să apară după următorul cataclism planetar, după cum se atestă în scrierile s ,ivaite. Nu este deci inutil pentru fiint,ele umane să urmărească să se “izoleze” de tentat ,iile joase ale lumii actuale s,i să regăsească valorile autentice s ,i virtut,ile asupra cărora insistă învăt,ătura esoterică. După aceste scrieri (AGAMA), supraviet ,uirea noastră mai mult sau mai put,in îndelungată nu depinde decât de revenirea la preceptele religioase, morale s,i sociale legate de s,ivaism (înt,eles aici într-un sens mai larg, ca abordare directă a Lui Dumnezeu). Învăt,ăturile s,ivaismului constituie germenii Erei de Aur a umanităt,ii viitoare. La fel, o serie întreagă de linii spirituale revin la viat ,ă după o

90

Page 91: Sivaism nondualist cașmirian yogaezoteric colaj 2018.docx

perioadă îndelungată de platitudine. Budismul Mahayana, cel tibetan, a ajuns să reîncorporeze numeroase aspecte filosofice, ritualice s ,i chiar erotice ale s,ivaismului s,i astfel s-a reintegrat într-o anumită măsură tradit ,iei ancestrale. El oferă deci o cale alternativă. De-a lungul primelor secole ale erei cres ,tine, cres,tinismul mistic s,i eliberator al gnosticilor timpurii s-a transformat treptat într-o religie dogmatică, moralistă s,i puritană, care s-a depărtat treptat de învăt ,ăturile lui Iisus, la fel cum în India, de exemplu, vis,nuismul dogmatic s-a substituit treptat s ,ivaismului plin de viat,ă. Aparit,ia recentă a numeroase texte ale Gnozei, foarte apropiate concept ,iilor s,ivaite s,i a evangheliilor pe care Biserica le-a îndepărtat s ,i le-a proclamat apocrife, constituie un preambul fericit pentru viitor. Ceea ce s-a produs de fapt în timp, la un nivel mai profund, nu a fost decât o înlocuire a religiilor as ,a-zise “ale acceptării” cu religii as,a-zise “ale negării”, negarea s ,i acceptarea referindu-se la viziunea umană asupra manifestării s,i viet,ii. Spre deosebire de celelalte linii spirituale, tantrismul (s,ivaismul fiind aici un veritabil vârf de lance) s ,i într-o anumită măsură s ,i taoismul au fost căi care au considerat întotdeauna că “Totul (manifestarea) este Cons ,tiint,ă (Divină)”.

Perioada actuală prezintă anumite semne ale unei reveniri la valorile s ,ivaite s,i dionisiace care pot anunt,a o salvare spirituală din posibilul sfârs ,it apocaliptic al lui Kali Yuga. Unul din fenomenele cele mai importante ale epocii actuale este restabilirea unei unităt,i între cercetarea s,tiint,ifică s,i studiile cosmologice, un efort pentru a înt,elege natura lumii care prezintă o continuitate între fizic, metafizic s ,i spiritual s,i se opune dogmatismului religiilor inspirate de Arihat (vezi subcapitolul “Legende despre viitor”).

Sfârs,itul lui Kali Yuga este o perioadă în mod particular favorabilă căutării s ,tiint,ei adevărate. “Anumit,i oameni vor atinge înt ,elepciunea în timp scurt, deoarece meritele obt,inute într-un an din TRETA YUGA pot fi obt ,inute într-o zi în KALI YUGA.” (SHIVA PURANA, 5.1., 40-40)

“La sfârs,itul lui KALI YUGA, Zeul SHIVA se va manifesta pentru a restabili calea justă sub o formă secretă s,i ascunsă.” (LINGA PURANA 1.40.12) Poarta care duce pe calea înt,elepciunii se întredeschide. Oamenii vor avea oare discernământul necesar s ,i curajul de a se angaja s,i de a încetini astfel scadent,a?

yogaesoteric

S, coli s,ivaite

Din punct de vedere filosofic, s ,ivaismul poate fi înt,eles ca fiind format din 6 tradit ,ii majore (care pot fi puse în legătură cu cele 6 aspecte ale lui Shiva), acestea având anumite similarităt,i s,i câteva diferent,e specifice.

În marea căutare a păcii interioare, a iluminării s ,i a eliberării, s-ar putea spune că nici o cale nu este mai tolerantă, mai mistică, mai răspândită sau mai veche decât hinduismul s,ivait. Des,i surghiunit de multe ori de către religiile oficiale, de-a lungul istoriei s,ivaismul s-a dezvoltat ca un vast s,ir de linii spirituale s,i tradit,ii, fiecare cu

91

Page 92: Sivaism nondualist cașmirian yogaezoteric colaj 2018.docx

caracteristici filosofico-lingvistice s,i culturale unice, dominând India înainte de anul 1100 de la Himalaya la Sri Lanka, de la Golful Bengal la Marea Arabică. Vom urmări să prezentăm caracteristicile esent,iale ale celor 6 tradit,ii majore ce pot fi identificate în contextul s,ivait: S, ivaismul Pashupata, Shaiva Siddhanta, S , ivaismul Vira, Shiva Advaita, Siddha Siddhanta s,i S, ivaismul din Cas,mir.

Ar trebui însă înt,eles că această împărt,ire formală s,i oarecum intelectuală, e totus,i folositoare, des,i nu este nicidecum o descriere completă a S , ivaismului s,i nici singura listă posibilă. În practică, S , ivaismul este mult mai bogat s ,i mai variat decât cuprind aceste diviziuni. Descrierea noastră asupra celor 6 s ,coli s,i a relat,iilor între ele este bazată pe informat,ia istorică. Des,i există goluri în această informat ,ie de-a lungul timpului, s,tim că în fiecare moment în care cortina istoriei se ridică, adorarea lui Shiva a fost perpetuu prezentă.

Agama-ele s,ivaite formează baza s,i circumferint,a tuturor s,colilor s,ivaite. Sistemul filosofic prezentat în agama-e este comun într-un remarcabil grad la toate aceste sisteme de gândire. Aceste agama-e sunt teiste, ceea ce înseamnă că toate îl identifică pe Shiva cu Supremul Suveran, imanent s ,i transcendent, capabil să accepte adorarea în aspect personal s,i să poată fi realizat (revelat) prin yoga. Acesta este, dincolo de toate, fiorul ce leagă toate aceste tradit ,ii.

Din punct de vedere filosofic, tradit ,ia agama-ică include următoarele aspecte doctrinare principale:

1) cele cinci energii ale lui Shiva (creat ,ie, ment,inere, resorbt,ie, revelare s,i ocultare);

2) cele trei categorii ontologice: pati, pashu s ,i pasha;

3) cele trei impurităt,i (anava, maiya s,i karmamala);

4) întreita energie în act,iune a lui Shiva (iccha, jnana, kriya shakti);

5) cele treizeci s,i s,ase de tattva-e sau categorii ale existent,ei;

6) nevoia de sadguru s,i de init,iere;

7) puterea mantra-elor;

8) cele patru căi sau modalităt,i de evolut,ie: carya, kriya, yoga s,i jnana.

Pe măsură ce vom explora s,colile individuale s,i liniile spirituale s,ivaite, trebuie să s,tim faptul că toate aderă la aceste doctrine. Discut ,ia noastră însă se va focaliza în mod necesar asupra diferent,elor dintre o s,coală s,i alta, în ciuda similarităt,ilor covârs,itoare în ceea ce prives,te credint,a s,i practica. În final vom face o departajare clară între S, ivaismul din Cas,mir s,i celelalte s,coli, pentru a înt,elege mai bine particularităt,ile acestei linii spirituale.

Filosofia s,i practicile agama-ice sunt transmise către omul obis ,nuit prin diferite canale de informat,ie, unul dintre ele fiind purana-ele s ,ivaite. Aceste colect,ii orale de povestiri s,i mituri despre zei sunt întrepătrunse de filosofia agama-ică. Un al doilea

92

Page 93: Sivaism nondualist cașmirian yogaezoteric colaj 2018.docx

canal de informat,ie este constituit de templul s ,ivait însus,i. Construct,ia templelor s,i îndeplinirea ritualurilor au fost prezentate în agama-e, constituind de fapt unul dintre principalele subiecte. Preot,ii urmează anumite manuale numite paddhati, care sunt rezumate ale instruct ,iunilor de adorare cuprinse în scrierile sacre agama-ice s,ivaite, mai precis fiind vorba de shodasha-upacara, sau cele s ,aisprezece acte ale adorării puja, cum ar fi oferirea de hrană, tămâie arsă etc. Un al treilea canal de informat,ie sunt cântecele devot,ionale s,i bhajana-ele care, în simplitatea lor, poartă o puternică încărcătură filosofică. Al patrulea canal este constituit de învăt ,ăturile orale ala guru-s,ilor, swami-lor, pandit-ilor, shastri-lor, preot ,ilor s,i înt,elept,ilor.

Asemenea elemente dovedesc faptul că S , ivaismul nu este sistem ierarhic, singular. Mai degrabă, el înseamnă o mult ,ime de tradit,ii, mari s,i mici. Câteva dintre ele sunt ortodoxe s,i pioase, pe când altele sunt iconoclastice, unele sunt extremascetice precum kapalika, sau altele, chiar excentrice s ,i orgiastice. Pentru câteva, Shiva este puternic, teribil, distrugător, înspăimântător, dar pentru majoritatea El este dragostea însăs,i, plină de compasiune s,i blândet,e.

Pentru aproape toate milioanele de adoratori ai lui Shiva, s ,ivaismul nu este totus,i o s,coală sau o filosofie; as,a cum am mai spus, s ,ivaismul este pentru ei viat,a însăs,i. Pentru ei, s,ivaismul înseamnă iubirea pentru Shiva, aces ,tia urmând pur s,i simplu vechile tradit,ii ale familiei s ,i comunităt,ii. Aces,ti bărbat,i s,i femei îs,i manifestă adorat,ia în temple s,i îs,i marchează momentele importante ale viet ,ii cu ritualuri sfinte. Ei merg în pelerinaje, practică rugăciuni zilnice, meditat ,ii s,i tehnici yoghine. Ei cântă imnuri de laudă, îs,i împărtăs,esc povestiri din folclorul purana-ic s ,i recită versete din scripturi.

yogaesoteric S,

ivaismul cas,mirian

“Ceea ce nu este real, nu există pentru mine, ceea ce există cu adevărat, să fie s ,i pentru mine. Fie ca în acest mod, o, Doamne, să Te regăsesc s ,i să Te ador în toate stările s,i în toate lucrurile doar pe Tine.” -Utpaladeva

Printre multiplele ramuri ale s,ivaismului putem să afirmăm fără să gres ,im că cea mai elevată, cea mai pură, cea mai înaltă formă de s ,ivaism pe care o cunoas,tem este as,a-numitul s,ivaism cas,mirian, care a înflorit s,i s-a extins în special în regiunea de nord a Indiei, s,i anume în regiunea Cas,mirului, în secolele VIII-IX d.C.

S, ivaismul cas,mirian este un filon spiritual de o profunzime unică care oferă o întreagă pleiadă de modalităt,i spirituale care s-au dezvoltat în această zonă s ,i care s-au extins apoi în întreaga Indie, având influent ,e chiar s,i în Tibet, în unele s,coli budiste. Această iradiere spirituală a făcut ca s,ivaismul să ajungă chiar până în sudul Indiei, zonă unde a avut reprezentant,i chiar s,i la câteva sute de ani de când el a dispărut practic din regiunea Cas,mirului.

Această linie spirituală este except,ională deoarece ea dăruies,te, într-un mod unic, am putea spune, s,i într-o formă extrem de elevată adevărul ultim, asimilabil direct

93

Page 94: Sivaism nondualist cașmirian yogaezoteric colaj 2018.docx

de către fiint,a care are puritatea, aspirat ,ia, deschiderea s,i profunzimea lăuntrică necesară. Singurul obstacol care îngreunează asimilarea acestei forme de s ,ivaism (s,ivaismul cas,mirian) constă în dificultatea de a înt ,elege mesajul său. Textele acestei s,coli spirituale (numită generic s ,coala Trika) sunt lucrări cu o înaltă încărcătură spirituală, încât de cele mai multe ori ele scapă modului de înt ,elegere comun. Cei care însă pătrund adevăratul sens s ,i mesajul acestor lucrări, beneficiază de stări înalte de cons,tiint,ă s,i o înt,elegere superioară în plan spiritual.

Învăt,ăturile de bază ale Tradit,iei Trika în S, ivaismul Cas,mirian

Termenul trika înseamnă trinitate. Această trinitate este în acelas ,i timp superioară - param trikam (prakasha, vimarsha, samarasya), intermediară - paraparamtrikam (iccha, jnana, kriya shakti) s,i inferioară (shiva, shakti s,i nara (fiint,a individuală)). Sistemul Trika arată că trinitatea nu este decât o reprezentare a Unităt ,ii în Manifestare (3=1). Shiva, Shakti s ,i Nara nu sunt diferit ,i unul de celălalt. Pe scurt, Om s,i Dumnezeu sunt unul s,i acelas,i. În esent,ă, Sinele Suprem, cunoscut ca Shiva în acest sistem filosofic s,i practic, este Sinele întregului Univers.

De aceea, nu există nici o diferent,ă între Shiva (Dumnezeu) s,i Shakti (Cons,tiint,a de Sine a lui Dumnezeu). Dumnezeu este [Totul] s ,i s,tie că El este [Totul]. Nu există deci nici o diferent,ă esent,ială.

Shiva este numele dat aspectului static al lui Dumnezeu.

Shakti este numele dat aspectului dinamic al lui Dumnezeu.

Shiva- Shakti este Libertatea însăs,i.

De aceea, în mod inerent, fiint,a umană este de asemenea liberă.

Fiint,a umană experimentează înlănt,uirea datorită condit,iei limitatoare sau, altfel spus, a impurităt,ilor suprapuse peste cons,tiint,ă - mala.

Evident, această mala nu este ceva în afara fiint,ei umane însăs,i.

Dumnezeu devine “om” (des,i, cu adevărat Dumnezeu este Dumnezeu s ,i nu este supus transformării) prin mala (impuritate, condit ,ie limitatoare). Într-un cuvânt, mala apare din Dumnezeu.

Shiva (Dumnezeu) nu este inactiv. El posedă Shakti sau Cons ,tiint,ă de Sine. Aceasta se concretizează prin Voint,ă, care generează Cunoas,tere s,i Act,iune.

Când o fiint,ă umană realizează inerenta sa unitate cu Shiva s ,i Shakti, mala (condit,ia limitatoare) încetează definitiv să mai existe.

Realizarea sa pune sfârs,it întregii înlănt,uiri “aparente”.

Odată ce fiint,a umană este în esent,ă Dumnezeu, ea manifestă întregul Univers în jurul ei.

94

Page 95: Sivaism nondualist cașmirian yogaezoteric colaj 2018.docx

Chiar dacă non-dualitatea între Dumnezeu s ,i fiint,a umană este predominantă în acest sistem filosofic s,i practic, celelalte puncte de vedere (mai mult dualiste) sunt s ,i ele explicate s,i incluse.

Universul este desfăs,urarea jucăus,ă a puterii lui Dumnezeu. De aceea, Universul este născut în orice clipă din Beatitudine.

Nefericirea este experimentată de fiint,a umană atunci când ea îs,i uită natura sa spirituală.

Când fiint,a umană îs,i reamintes,te natura sa spirituală s ,i realizează unitatea sa cu Dumnezeu, nefericirea este transformată în fericire.

Mala (impuritatea) nu este altceva decât ignorarea propriei naturi esent ,iale.

Mintea umană este Shakti însăs ,i trecută printr-un proces de contract ,ii succesive. De aceea, mintea umană experimentează fericirea supremă (completă) doar atunci când este absorbită în Dumnezeu.

Dumnezeu nu este vid imens, ci un Sine plin de Cons,tiint,ă de Sine.

El poate apare ca fiind “vid” deoarece El nu cont ,ine de fapt, în natura Sa lăuntrică, nici un obiect.

Fiint,a umană trebuie să înt,eleagă că mintea sa este Mintea Divină care a trecut printr-un proces de contract,ii succesive.

Ca o consecint,ă, în acest sistem, este încurajată practica de a înt ,elege mintea, nu numai de a o controla.

A controla mintea înseamnă mai întâi a o înt ,elege.

yogaesoteric

Ipostaze fundamentale ale lui Shiva sinteză

realizată de Gregorian Bivolaru

Shiva este Lumina Absolută (prakasha) a Cons,tiint,ei Divine nediferent,iate, care se manifestă sub forma a tot ceea ce există. Această Lumină este în acelas ,i timp pură beatitudine, întrucât ea se sprijină pe sine însăs,i, prin propria ei natură.Unică fiind, ea este total liberă, neexistând nimic altceva de care să depindă.

Precedând spat,iul s,i timpul, cărora le dă nas,tere, ea este omniprezentă s,i eternă. Ea cont,ine totul, nici un atom nu poate exista în afara ei. Rezidând în inima fiecărei fiint,e sub forma Subiectului universal (aham sau Eu-l Absolut), ea ne luminează întreaga viat,ă, toate manifestările psihice cons ,tiente s,i ne permite să percepem lumea exterioară. Fără ea am fi insensibili, orbi s ,i nici o experient,ă nu ar fi posibilă. Acesta este motivul exclamat ,iei marelui înt,elept iluminat Utpaladeva: “Pentru a Te cunoas,te, nu este nevoie de nici un ajutor, nu există în realitate nici un obstacol. Totul este inundat de torentul impetuos, care debordează de fericire nesfârs ,ită, al existent,ei Tale eterne!” (XII. 1) Realitatea Infinită s ,i Supremă în întreaga sa

95

Page 96: Sivaism nondualist cașmirian yogaezoteric colaj 2018.docx

plenitudine străluces,te necontenit deasupra lumii s,i în lume, fără a-s,i părăsi vreodată propria natură.

În tradit,ia orientală sunt cunoscute mai multe IPOSTAZE FUNDAMENTALE ALE SUPREMULUI SHIVA.

MAYAVIN – SHIVA, ÎN IPOSTAZA DE MAGICIAN

Dacă Paramashiva – Cons,tiint,a s,i Fericirea Divină nediferent,iată – constituie propria noastră substant,ă esent,ială, de ce totus,i nu o sesizăm astfel s,i suntem supus,i iluziei, fricii s,i durerii, fiind dominat,i de corp s,i de ego? Acest aspect apare deoarece Shiva este totodată un Magician, care prin fort ,a sa creatoare s,i îns,elătoare, maya, se ascunde în El însus,i de El însus,i prin El însus,i – precum păianjenul ce se înconjoară în propria plasă – pentru a-s,i desfăs,ura jocul său prodigios de înlănt,uire s,i eliberare, atât la nivel macrocosmic, cât s ,i la nivel microcosmic. El se percepe, prin urmare, fragmentat în nenumărate fiint,e create prin uitare de sine, căci dând nas ,tere multiplicităt,ii, El se ascunde, ocultând unitatea. În această direct ,ie, init,iata Laleshvari spune: “Nu există nici tu, nici eu, nici contemplat, nici contemplare, există numai Creatorul Universului, care se află ascuns în inimile tuturor fiint ,elor, aparent pierdut în uitarea de sine. Dacă cei orbi sau, altfel spus, ignorant ,i, nu-I descoperă nici un sens, dimpotrivă, înt,elept,ii, văzând Supremul, se topesc extaziat,i în El.”

PASHUPATI – SHIVA, ÎN IPOSTAZA PĂSTORULUI CEL BUN

Shiva este provident,a ce are în grija sa întreaga manifestare, găsind fiecărei fiint ,e, spre binele ei, un rost s ,i un loc anume în Univers s ,i apoi îi dirijează viat ,a după propria sa voint,ă suverană. Prin urmare, cea mai rapidă posibilitate de evolut ,ie spirituală a omului este aspirat ,ia plină de fervoare către El. În ipostaza de Dumnezeu salvator, Shiva mântuies,te fiint,a umană aflată în oceanul durerii. El este lebăda (hamsa) care extrage din apele impure ale iluziei laptele imaculat al discernământului s,i, în bunătatea sa nesfârs,ită, îl dăruies,te oamenilor. El este astfel adorat ca Pashupati, păstorul cel vigilent s,i iubitor, care prin focul său (tejas) îs ,i impulsionează turma rătăcită în strâmtoarea cea îngustă a egoismului să găsească un nou drum: interiorizarea ce duce la Inima universală (paramatman). Pashupati foloses,te în acest scop energia tainică ce alină, grat ,ia (anugrahashakti), care se află în ves,nicie în inima fiint,ei umane.

VIRUPAKSHA – SHIVA, ÎN IPOSTAZA STĂPÂNULUI CELUI DE-AL TREILEA OCHI (ajna chakra)

Înt,elept,ii shivait,i îl invocă adesea pe Shiva sub numele de Tryambaka sau deVirupaksha, “Shiva cu ochi teribili”, datorită celui de-al treilea ochi al său, situat în mijlocul frunt,ii s,i simbolizând deschiderea completă a centrului secret de fort ,ă Ajna Chakra. Acest ochi de foc, semn al unicităt ,ii primordiale divine, se opune viziunii obis,nuite a omului închistat în dualitate: “Fără Tine, întregul Univers este înzestrat cu o vedere duală, fragmentatoare, descoperind obiectivitatea (relat ,ia Subiect-Obiect). Dimpotrivă, numai Tu – Stăpânul acestui univers – posezi o viziune plenar

96

Page 97: Sivaism nondualist cașmirian yogaezoteric colaj 2018.docx

unificatoare (non-duală).” Acelas,i poet spune în continuare: “O picătură a fericirii Tale căzută pe pământ dă nas,tere Lunii. O scânteie ce t,âs,nes,te din focul Tău, distrugător al iluziei, dă nas,tere Soarelui. O, Doamne, T , ie, care pătrunzi cu privirea Ta pretutindeni, ne oferim întreaga fiint ,ă ca ofrandă, celui de-al treilea ochi al Tău, pecete unică a unei măret,ii inexprimabile s,i transcendente.”

DHURJATI – SHIVA, ÎN IPOSTAZA ASCETULUI

Ascetul suprem, numit Kapardin sau Kapalin, cu părul strâns într-un coc, având un s,arpe drept cordon sacru s,i t,inând focul cosmic (agni) în căus,ul palmei Sale, animă s,i face să vibreze, prin salturile Sale ritmate, ghirlanda de cranii pe care o poartă la gât s,i care simbolizează sărbătoarea dansului cosmic etern. Sub acest aspect, Shiva simbolizează Cons,tiint,a Divină universală (Bhairava) care dă viat ,ă, putere s,i mis,care indivizilor limitat,i, lipsit,i de viat,ă s,i de cons,tiint,ă proprie. Ea (Cons,tiint,a Divină universală) este cea care dansează în “cimitirul” imens al Universului supus timpului s,i devenirii, bând dintr-un craniu licoarea îmbătătoare, sublimă, ce are savoarea cea esent,ială a întregului cosmos. “Slavă T , ie, Cons,tiint,ă Supremă, unic Dumnezeu care port,i la gât ghirlanda de cranii!”... “Cei care au învins lumea s ,i cărora Tu, care te găses,ti pretutindeni, le-ai dăruit iubirea Ta infinită, o, Tu Cel care es ,ti omniprezent, trebuie să fie venerat,i de întregul Univers. Chiar s,i marea furtunoasă s,i teribilă a încarnării nu mai estepentru ei decât un lac în care ei se joacă.” - Utpaladeva

UMAPATI – SHIVA, ÎN IPOSTAZA IUBITULUI LUI UMA

Vocea melodioasă a lui Uma Pashyanti, iubita lui Shiva, este singura în măsură să cânte măret,ia fără egal a lui Dumnezeu... Înainte de a iubi, Paramashiva trebuie să renunt,e, ca să zicem as,a, s,i evident că o face în joacă, la pura Sa cons ,tiint,ă s,i la libertatea Sa absolută s,i, sfâs,iind în aparent,ă esent,a lor nedivizată, El revelează fiint,elor limitate, individuale, când libertatea (Shakti, vimarsha sau nada), când Cons,tiint,a (Shiva, prakasha sau bindu). S, i, prin jocul miraculos al Libertăt ,ii divine s,i al Cons,tiint,ei divine, el creează astfel cosmosul s ,i fiint,ele (nara), întreaga evolut ,ie izvorând, în definitiv, dintr-un act de iubire, Shiva iubindu-se la nesfârs ,it în suprema Sa energie creatoare (Shakti), ves ,nic liberă s,i spontană s,i iubind în ea întregul Univers. Procesul invers de resorbt ,ie pornes,te de la univers, mai precis de la fiint ,a individuală s,i limitată care, îndrăgostită fiind de Energia universală (Uma-Shakti) fuzionează cu ea s,i, la rândul ei, Uma dizolvându-se în Shiva, ea (Uma), îl poartă astfel pe yoghin spre inexprimabilul Paramashiva (Supremul Absolut).

NATARAJA – SHIVA, DANSATOR LA MAREA SĂRBĂTOARE A VIET , II DIVINE

Dansul cosmic al lui Shiva, ce simbolizează universala înflorire a Cons ,tiint,ei Supreme în eternitate, are ca izvor esent,ial vibrat,ia primordială (spanda), germene al oricărei mis,cări. Această primă mis,care infinit de subtilă t,âs,nită din Inimă (esent,a divină ultimă – Atman) este exprimată de Hara (Shiva cel Fermecător), simultan poet s ,i actor, care, vigilent clipă de clipă, având universul ca un teatru, interpretează de la început până la sfârs,it spectacolul cosmic asumându-s,i, în acelas,i timp s,i

97

Page 98: Sivaism nondualist cașmirian yogaezoteric colaj 2018.docx

pretutindeni, toate rolurile. El îs,i desfăs,oară multipla Sa activitate creând, sust ,inând s,i distrugând universul, ascunzându-se sub vălul iluziei (maya) s ,i, totodată, revelându-s,i adevărata sa natură. “Atunci când Tu vibrezi, reverberând în timp s ,i spat,iu, desfăs,ori întreaga lume. Când Ît ,i cons,tientizezi esent,a, cons,tientizezi esent,a universului. Iar atunci când Te clatini pe picioare sub efectul propriului Tău nectar sublim s,i beatific, scânteiază cercul existent,elor!” - Utpala, XIII.15

BHAIRAVA – SHIVA, TRANSCENDENT S, I INEFABIL, CARE SE MANIFESTĂ ÎN NOAPTEA TAINICĂ A REVELAT, IEI DIVINE, SHIVARATRI

Shiva învăluie atât luminile, cât s ,i tenebrele într-o strălucire transcendentă incomparabilă. El nu are nici un mod definit de a fi (deoarece aceasta ar constitui o limitare). El este “cea de-a treia minune, de dincolo de existent ,ă s,i de non-existent,ă”, fiind astfel dincolo de orice atribut. El este acea ipostază a lui Dumnezeu cel extraordinar s,i suprem, al cărui semn distinctiv este acela de a nu avea nici unul. Astfel, yoghinul care aspiră să se identifice cu starea lui Shiva accede în “inefabila Noapte, unde nu se mai pune problema călătoriei sau a etapelor”. Noaptea tainică a nediferent,ierii – ce reprezintă puritatea fără umbră a lui Shiva, care înlocuies ,te ziua iluziei – nu este altceva decât un aspect al deznodământului ce duce la starea de nedeterminare finală (nirvikalpa) a cons,tiint,ei fuzionate cu Shiva. “Lumină mirifică a tuturor luminilor, tenebre tainice ale tuturor tenebrelor! Acestor lumini paradisiace s,i acestor tenebre tainice, care manifestă neîncetat o strălucire fără pereche, închinare!” Abhinavagupta – Laghuvritti I.I.

yogaesoteric

Abhinavagupta: Imnuri închinate Absolutului (Stotra)

Literatura sanscrită este bogată în imnuri închinate diferitelor aspecte ale Divinului, imnuri ce sunt recitate sau cântate zilnic, în timpul orelor de rugăciune. Aceste imnuri

nu cont,in doar proslăviri sau rugi ci s,i teme filosofice sau mistice. Aproape tot,i filosofii indieni au compus s,i astfel de imnuri, fie ca o expresie a credint,ei lor, fie

pentru a exprima o trăire mistică sau o teorie filosofică într-o formă poetică, fără a mai fi obligat,i să urmeze regulile scolasticii sau dialecticii. Astfel, aproape toate imnurile de inspirat,ie vedantică îi sunt atribuite marelui filosof Shankara. Forma literară a acestora a condus ca, într-o măsură destul de mare, calităt ,ile divine,

intensitatea iubirii de Dumnezeu (bhakti), învăt ,ăturile filosofice fundamentale s,i experient,ele mistice să-s,i lase amprenta asupra fiint,ei obis,nuite, căci aceste imnuri

se transmiteau oral, erau învăt,ate pe de rost s,i apoi erau cântate s,i ascultate, cu mult mai mult decât orice tratat filosofic. Chiar s,i astăzi, în hinduism este foarte vie

dorint,a de a cânta sau de a asculta aceste imnuri cu o profundă încărcătură spirituală.

Din multitudinea acestor texte spirituale (numite stotra sau stuti), anumite imnuri sunt în mod deosebit apreciate - cum ar fi “Imnurile despre frumuset ,ea negrăită a lui Shiva” (Shivamahimnastotra sau Mahimnastotra, unul dintre cele mai vechi imnuri

98

Page 99: Sivaism nondualist cașmirian yogaezoteric colaj 2018.docx

ajunse la noi), imnuri ce sunt recitate cu regularitate în ashram-uri, de către sannyasini (pentru a da doar un exemplu).

Nici s,ivaismul din Cas,mir nu face o except,ie s,i legătura realizată aici între mistică, iubirea de Dumnezeu (bhakti) s,i filosofie, a fost un teren deosebit de fertil pentru această formă de expresie literară. Cea mai cunoscută culegere de imnuri ce datează dinaintea lui Abhinavagupta este Shivastotravali, compusă de predecesorul acestuia, Utpaladeva (aprox. 900-950) ale cărui stotra-e sunt recitate cu evlavie s ,i astăzi de comunitatea s,ivaită. Utpaladeva a fost un mare filosof ce a pus bazele sistemului “recunoas,terii divine” (pratyabhijna), însă în Shivastotravali intensa lui iubire mistică închinată Divinului îs,i găses,te libera exprimare, multe versuri fiind de fapt rugăciuni trăite în profunzime. O, Doamne,

găsindu-mi, în marea bucuriei Tale,

armonia unităt,ii primordiale,

fie ca inima mea să se

elibereze dintr-o dată

din starea aceasta lipsită de sens a separării de Tine. (VII. 1)

El descrie atât starea de fuziune cu Dumnezeu, cât s ,i suferint,ele cauzate de separarea de acesta: O, Doamne! Ascultă, Te rog

scurta-mi poveste despre fericire s,i durere:

Doar fuziunea cu Tine dă nas,tere fericirii, iar

separarea de Stăpânul meu este o amară

suferint,ă. (XIII. 1)

Însă el dores,te să-L adore în toate stările de cons,tiint,ă doar pe Dumnezeu.

Fie că trăiesc, fie că mor sau sunt în orice altă

stare, doar pe Tine, o, Doamne, doresc să Te

slăvesc, căci corpul Tău cuprinde Universul

preaplin fiind de nectarul Sinelui nepieritor. (XIII. 3)

Această neîntreruptă adorare a lui Dumnezeu presupune o acordare prealabilă la

Realitatea sa: Ceea ce nu este real aceea nu există pentru mine, ceea ce există cu

adevărat aceea să fie s,i pentru mine fie ca în acest mod, o, Doamne, să Te regăsesc

în toate stările s,i în toate lucrurile, doar pe Tine s ,i să Te ador neîncetat. (XII. 9)

Bhakti s,i Advaita, dragostea s,i non-dualitatea se contopesc aici într-o singură stare extraordinar de intensă:

99

Page 100: Sivaism nondualist cașmirian yogaezoteric colaj 2018.docx

Acolo unde nu există nici măcar urma vreunui obiect,

acolo unde lumina Sinelui este pretutindeni vizibilă, acolo

unde Tu, o, Doamne, poposes,ti, fă-mă Doamne, acolo,

adoratorul Tău pe vecie. (XIII. 9)

Această stare de dor a misticului ce aspiră la reunificarea cu Supremul este caracteristică pentru Utpaladeva, dar o vom regăsi mai put ,in la Abhinavagupta. Misticul cas,mirian Bhattanarayana (aprox. a doua jumătate a secolului IX) a compus, încă înaintea lui Utpaladeva, imnul său Stavacintamani (“Sanctuarul de taină al nestematei Iubirii Divine”) care unifică, de asemenea, intensitatea iubirii de Dumnezeu cu limpezimea cunoas,terii mistice. O, Stăpâne al Manifestării, cât timp trăim un singur lucru trebuie să îndeplinim:

prin grat,ia Ta să rămânem etern în

starea de uniune cu Tine. (V. 15) Slavă

celui Unic, celui Nenăscut, lipsit de

orice proprietate, dar care este

recunoscut de

cei ce cunosc aceste proprietăt,i.

El, Cel care este lipsit de orice dorint,ă,

El este suprema împlinire a tuturor dorint,elor. (s. 28)

Imnurile lui Abhinavagupta poartă amprenta misticii sale personale, având o puternică tentă filosofică. Ele nu sunt izbucniri ale unei devot ,iuni emot,ionale, ci sunt mai curând o oglindă a clarităt,ii cons,tiint,ei lui, reflectând suprema trăire mistică.

Ce loc ocupă aceste Stotra-e în ansamblul operei lui Abhinavagupta? Din cont ,inutul lor se poate deduce că ele au fost scrise după ce acesta a atins culmea experient ,ei mistice, prin urmare în fazele mai târzii ale viet ,ii sale. Un alt indiciu în acest sens ar fi faptul că Anuttara shtika a fost influent ,ată de comentariul său la Paratrishika, comentariu ce este o lucrare mai târzie. Alte Stotra-e sunt însă compuse cu sigurant ,ă în diferite perioade ale viet,ii sale, unele fiind citate în scrierile sale mai ample, cum ar fi Tantraloka s,i Gitarthasamgraha. Marea libertate interioară s ,i chiar literară a sa, ce transpare din aceste imnuri, reprezintă în orice caz un indiciu al maturităt ,ii sale. El se adresează prin ele s,i elevilor săi mai evoluat ,i spiritual fără a mai t ,ine cont de didactică sau de retorică, nemaisimt ,indu-se astfel legate de nici o regulă a unei expuneri filosofice ori a unui comentariu hermeneutic, presupunând drept cunoscută întreaga sa teologie la care face doar unele referiri. Dintr-un punct de vedere literar, aceste versuri, care sunt scrise adesea într-o metrică complicată, sunt de o calitate ce corespunde profunzimii cont,inutului lor, cont,inând aliterat,ii, comparat,ii s,i alte

100

Page 101: Sivaism nondualist cașmirian yogaezoteric colaj 2018.docx

figuri de stil. Unele imnuri au un stil simplu s,i pătrunzător, adecvat în mod deosebit pentru recitări (de exemplu Bhairavastava).

Aproape toate imnurile păstrate au fost tipărite prima dată de K. C. Pauley în anexa la opera sa despre Abhinavagupta, corectate apoi de L. Silburn, de care au fost apoi traduse s,i în franceză.

În ceea ce-l prives,te pe autorul lor, Abhinavagupta a adăugat unora dintre aceste Stotra un colofon cu numele său, iar altele îi pot fi atribuite cu sigurant ,ă, judecând după stilul lor, după cont,inutul, precum s,i după tradit,ia s,ivaită care le-a păstrat în Cas,mir (de exemplu Anubhavanivedana).

Unele dintre imnurile lui Abhinavagupta au ca subiect permanenta rugă spre eliberare s,i fuziune cu Dumnezeu (de exemplu Bhairavastava). Cinci din cele opt imnuri sunt închinate lui Shiva, în ele slăvirea lui Dumnezeu nefiind decât un aspect al relat,iei cu acel Tu divin: Bhairavastava, Paramarthacharca, Mahopadeshavimshatika, Bodhapanchadashika s,i Dehasthadevatachakrastotra. Două fragmente sunt închinate lui Shakti sau Zeit,ei. Celelalte imnuri cont,in descrieri mistice cum ar fi Anuttarashtika s,i Paramartha-dvadashika, iar Anubhavanivedana descrie suprema stare a yoghinului condensată în patru etape. În toate imnurile însă, fie ele sub forma unei adresări directe către Dumnezeu, fie că au o formă didactică sau extatică, mistica filosofică a autorului este versificată, în adevăratul sens al cuvântului. Prin urmare este necesar să lămurim câte ceva din contextul ei general.

În toate imnurile, nu contează în ce formă literară sunt, este vorba de o experimentare directă (s,i nu de o cunoas,tere intelectuală) a Absolutului, anuttara, paramartha, Bhairava sau sub ce alte nume sau concepte mai poate fi El întâlnit. Două titluri cont,in cuvântul paramartha, “t,inta supremă”, unul anuttara, “Absolutul”, s,i un altul Bhairava, Dumnezeul transcendent, pe când un titlu indică drept temă iluminarea, bhoda, iar celălalt trăirea supremă, anubhava. Spre deosebire de unele imnuri vedantice ce apelează la negat ,ie spre a ajunge la suprema trăire a purei Cons,tiint,e, spunând printre altele: “Eu nu sunt acest corp, aceste simt,uri, aceste gânduri, etc.”, Abhinavagupta plonjează direct în această trăire supremă, fără vreo negare dar s,i fără trepte intermediare sau vreo pregătire prealabilă. Nu este vorba aici despre o ascensiune treptată a sufletului spre Domnul, respectiv Absolutul, ca în căile eliberatoare descrise în Tantraloka s ,i Tantrasara, ci este o expunere a chiar miezului realităt ,ii s,colii Trika, acolo unde calea treptată nu mai are nici o important ,ă s,i unde punctul de plecare s ,i cel de sosire al căii mistice se contopesc într-unul singur.

S, i totus,i, Abhinavagupta prives,te cu o nemărginită adorare spre Stăpânul Suprem, “refugiul celor părăsit,i” (Bhairavastava, s. 1). El apreciază realist situat ,ia existent,ială a omului în lumea renas,terii s,i înlănt,uirii (samsara, V. 3) din punctul de vedere al suferint,ei s,i al mort,ii (ibid., s. 4), îndrumându-s,i plin de compasiune s,i discipolii mai evoluat,i printre pericolele drumului mistic. Dar, ca să spunem as ,a, toate acestea sunt îmbăiate în lumina mistică a celui ce a “degustat” deja din starea Absolutului.

101

Page 102: Sivaism nondualist cașmirian yogaezoteric colaj 2018.docx

Aceasta, în contextul căilor mistice, semnifică faptul că experient ,ele s,i trăirile din aceste imnuri se referă la calea fără de etape (anupaya), dualitatea fiind aici deja transcensă s,i chiar s,i profunzimea rugii sau a iubirii nu indică o separare între cel ce se roagă s,i cel căruia I se roagă, ci mai degrabă o experient ,ă unificatoare (Bhairavastava, V.1).

Cum este totus,i posibil să devenim una cu Absolutul? Aceeas ,i întrebare o pune s,i zeit,a în Paratrishika Tantra, întrebare parafrazată de Abhinavagupta în felul următor: “Cum poate fi atins acest Absolut (anuttara)? Renunt,ând la orice altceva ce nu este chiar acest Absolut sau prin alte mijloace?”. Iar în Anuttara shtika el răspunde în felul următor: nu poate fi vorba nici să renunt ,ăm la ceva s,i nici să dobândim ceva (s. 1-2) căci nici o metodă, fie ea pozitivă sau negativă nu ne poate ajuta să dobândim Realitatea ultimă, care este omniprezentă. Atunci când aspirantul se simte părăsit văzând că prin act,iunile sale nu poate realiza nimic, răspunsul pentru el este că singură grat,ia poate face ceea ce nici o strădanie a omului nu va reus ,i: Grat,ia Supremului s,i a energiei Sale “care este permanent preocupată de gândul de a-s ,i dărui grat,ia întregii lumi”, căci doar Absolutul se poate dărui pe Sine, se poate împărtăs,i cuiva.

Absolutul este “Cel transcendent, căci nu există nimic care să fie transcens”, întrucât nu există nimic în afara sa. El este ulterior descris ca fiind Suprema Lumină ce nu poate fi comparată cu cea a soarelui, a lunii sau a unei lămpi(Anuttara shtika, s. 4) des,i ea nu exclude luminile pământes ,ti ci le include căci ea pătrunde totul (Paramarthacharca, s. 1); ea nu este doar nepieritoarea “lumină a tuturor luminilor”, ci este s,i “lumina tuturor întunecimilor” în care atât strălucirea cât s,i întunericul sunt deopotrivă înglobate s ,i dizolvate (Bodhapanchadashika, V. 1). Această lumină este Sinele, pura Cons ,tiint,ă ce luminează în fiint ,a umană ca Sinele său (atman), ca adevăratul său Eu (aham), chiar dacă ea nu are cons ,tiint,a acestui fapt sau îl acoperă cu voalul materialităt ,ii s,i al impurităt,ii. “Nu este Shiva cel ce luminează ca subiect cons,tient în inimile tuturor fiint ,elor? Da, dar chiar dacă El este cel ce străluces,te în ele, nu este în realitate perceput de inimă ca atare. Atâta timp cât Suprema Realitate nu este percepută în inimă, chiar ceea ce luminează pare a nu lumina, la fel cum firele de iarbă s ,i frunzele nu există pentru carul ce trece peste ele.” (Laghuvritti, s. 3) Însă dacă a recunoscut cum “această lumină străluces ,te pe firmamentul propriei cons,tiint,e”, misticul va exclama:

“Toate formele s,i toate luminile sunt în mine însumi.

Ele îs,i găsesc locul propriu în supremul Vid al Inimii mele,

Ale cărui raze strălucesc nediferent,iate în ves,nicia splendorii Sinelui meu.

Această Lumină a nesfârs,itei Cunoas,teri,

Neschimbătoare, absolută,

Adevărată, neprihănită s,i liberă,

102

Page 103: Sivaism nondualist cașmirian yogaezoteric colaj 2018.docx

Care împrăs,tie întunericul cauzat de cele două credint,e contrarii: dualitate s,i non-dualitate, Această Lumină sunt eu!" Paramartha-dvadashika , s. 10.

Ce îl poate conduce pe aspirant la această stare de cons ,tiint,ă? Pentru a avea acces la Realitatea Absolută, el trebuie să urmeze diferitele îndemnuri, cum ar fi: “Trezes,te-te” (Anuttara shtika, s. 6), “căci tu es ,ti dintotdeauna treaz s,i iluminat” (Paramartha-dvadashika, s. 5), “fii o parte a păcii” (ibid., s.1), “rămâi în propria-t ,i fiint,ă” (Anuttara shtika, s. 1-2), “nu-t,i mai face griji inutile!” (ibid., s. 3). O condit ,ie necesară este depăs,irea separării, a dualităt,ii, a diferent,elor (bheda, Paramarthacharca, s. 2. 4), dar s,i o extraordinară iubire pentru Absolut (paramarthakama, ibid., s. 8).

În loc să indice o cale treptată, aceste imnuri trezesc în aspirantul plin de dăruire o stare de o intensitate mistică ce îl ridică din planul său obis ,nuit de cons,tiint,ă întrunul superior, în care orice problemă, nu doar zilnică ci s ,i spirituală, este rezolvată de la sine, printr-o revărsare de grat ,ie similară doar cu prezent,a (darshana) unui mare yoghin sau eliberat (jivanmukta). Ele conduc însă s ,i la o formă superioară de adorare (para puja, Mahopadeshavimshatika, V. 20), la o formă de cult interiorizată (ibid., întregul imn precum s,i Dehasthadevatachakrastotra, îndeosebi V. 14-15) în care orice diferent,ă dintre adorator, adorare s,i obiectul adorării dispare cu desăvârs,ire (Anuttara shtika, s. 3).

Dacă există cineva care îs,i imaginează că această stare de bet,ie mistică, de spontaneitate s,i fericire nu este foarte deosebită de stările generate de băuturi amet,itoare sau de uniunea sexuală obis ,nuită, Abhinavagupta explică limpede că nu se poate face nici o comparat,ie, căci bucuriile acestei lumi oscilează permanent între două alternative, între iubire s,i ură, bucurie s,i suferint,ă, atract,ie s,i respingere, pe când preafericirea mistică este dincolo de aceste dualităt ,i, fiind în întregime liberă (ibid., V. 4). Pe de altă parte toate stările generate de organele de simt , sunt parte a fericirii universale dacă sunt integrate în dimensiunea lor nediferent ,iată s,i necondit,ionată (ibid., s. 5 s,i Dehasthadevatachakrastotra). Este vorba aici chiar de o transformare a stării de cons,tiint,ă s,i nu de o negare a vreunor experient,e.

Când fiint,a umană se îndreaptă spre Absolut, ea îl poate considera ca un Tu, îl poate obiectiva ca un el/ea s ,i îl poate experimenta ca fiind propriul Sine sau Eu. Abhinavagupta jonglează cu aceste posibilităt ,i în versurile sale despre “marea învăt,ătură” (Mahopadeshavimshatika). Nici un pronume personal s ,i nici o relat,ionare nu îl poate însă cuprinde cu adevărat pe cel care des ,i este definit prin Tu, poate fi descoperit doar după depăs ,irea lui tu, eu, el/ea, pentru ca în final să devină adevăratul Eu (V. 4).

Dar cât de us,or pot fi mimate s ,i afis,ate aceste trăiri mistice! Cât de mult trebuie să ne ferim să exprimăm ceva ce nu izvorăs ,te dintr-o experient,ă interioară profundă (ibid., s. 5-8). Persoanele s ,i deci pronumele personale, explică Abhinavagupta în comentariul său la Paratrishika, nu pot fi clar separate unele de altele ci se suprapun s,i se condit,ionează reciproc, pentru ca în final ele să apară ca nis ,te roluri pe care

103

Page 104: Sivaism nondualist cașmirian yogaezoteric colaj 2018.docx

Shiva s,i le asumă ca un suprem actor divin s ,i pe care le joacă în drama lumilor (s. 10). Totul are o realitate proprie în lumina revelării Stăpânului Absolut ce apare ca fiind diferit, fiind însă în Realitate nediferent ,iat în toate lucrurile (s. 9-10).

În versurile scurte s,i condensate ale acestor imnuri sunt cuprinse toate domeniile experient,ei mistice, chiar dacă dimensiunea psihologică joacă un rol secundar. Scopul ultim s,i, într-o oarecare măsură punctul de plecare, este starea de jivanmukta, “eliberatul în viat,ă”, care nu mai trebuie să realizeze nimic, lucru exprimat foarte clar în scurtul imn Anubhavanivedana. Acesta descrie starea îndumnezeită a lui bhairavamudra prin care toate act ,iunile yoghinului devin spontane, prin care exteriorul este interiorizat iar interiorul se îndreaptă către exterior. Aceasta este o stare ce este “dincolo de vid s ,i de non-vid”, care împlines,te armonia dintre corp s,i Univers, fiind cu adevărat “un preaminunat banchet în regatul plin de lumină al Supremului” (s. 4). Cea mai înaltă treaptă mistică reflectă, în s ,coala Trika, libertatea s,i spontaneitatea divină ce nu poate genera în fiint ,a umană decât uimire s,i minunare (adbhuta în V. 4, vismaya în Shiva Sutra, I. 12).

Prin urmare, aceste imnuri extatice, care au simultan o filosofie clară, pot fi înt ,elese doar în lumina acestei cons,tiint,e transformate în care limitările s ,i diferent,ierile au dispărut, dispărând chiar s,i diferent,a dintre înlănt,uire s,i eliberare- căci în Supremul Absolut dispar toate stările firii (Bodhapanchadashika, s. 14-15).

yogaesoteric S, coli cas,miriene

Există mai multe s,coli importante ale s,ivaismului cas,mirian, cele mai elevate fiind grupate în sistemul Trika. Cuvântul “trika” înseamnă în limba sanscrită “trinitate” sau “treime”, sugerând ideea esent ,ială că absolut totul are o natură triplă. Putem exprima această trinitate prin: Shiva (Dumnezeu), Shakti (energia Sa creatoare fundamentală) s,i Anu (individul, proiect,ia limitată a dumnezeirii).

Trika cuprinde mai multe s,coli spirituale:

Krama – în sanscrită “proces”, “ordonare”, “succesiune ordonată”.

Kaula (Kula) – în sanscrită “comunitate”, “familie”, “totalitate”.

Spanda – termen care denumes,te Suprema Vibrat,ie Divină Creatoare.

Pratyabhijna – termen care se referă la recunoas ,terea directă a Esent,ei Divine. Aceste ramuri ale tradit,iei s,ivaite au fost genial sintetizate s ,i unificate de cea mai ilustră personalitate, cel mai mare realizat spiritual al acestui sistem, înt ,eleptul eliberat Abhinavagupta. Cea mai importantă lucrare a sa, Tantraloka, scrisă în versuri, unifică toate aparentele diferent ,e între ramurile sau s ,colile s,ivaismului cas,mirian de până la el, oferind o viziune coerentă s ,i completă a sistemului. Dându-s,i seama de dificultatea acestei lucrări, Abhinavagupta a scris un rezumat al ei, în proză, numit Tantrasara (“Esent,a Supremă a Tantrei”), mult mai accesibil. yogaesoteric Consultă s,i:

Krama

104

Page 105: Sivaism nondualist cașmirian yogaezoteric colaj 2018.docx

Krama înseamnă în limba sanscrită “proces”, “ordonare”, “succesiune ordonată”. “În sistemul Krama trebuie să te ridici pas cu pas, în succesiune. Acest sistem învat ,ă că ascensiunea realizată pas cu pas este fermă. Întrucât se referă la realizarea succesivă, el este în... Kaula

S, coala KAULA este una dintre componentele importante ale sistemului complex de curente s,i tradit,ii spirituale apart,inând s,ivaismului cas,mirian. Într-un anumit sens, această grupare spirituală secretă numită KAULA sau KULA constituie chintesent ,a s,colii TRIKA. Ea este cea mai... Spanda

Spanda este Parashakti, Suprema Rezonant ,ă Divină, Energia Ultimă a Cons ,tiint,ei Divine. Ea este în acelas,i timp transcendentă, dar totodată s ,i ca un freamăt subtil, o mis,care care animă transcendentul; altfel spus ea este acea man...

Pratyabhijna

Pratyabhijna este calea cea mai recentă, supranumită s ,i “Calea cea us,oară s,i foarte scurtă”, deoarece este accesibilă doar celor foarte put ,ini (foarte elevat,i). Acest sistem are la bază recunoas,terea directă (Pratyabhijna) a Esent,ei Divine a fiint,ei, Sinele...

Utpaladeva

Utpaladeva, cunoscut s,i sub numele de Utpala sau Utpalacharya, a trăit la sfârs ,itul sec. al IX-lea s,i începutul celui de-al X-lea d.C. (aprox. 900-950). Fiu spiritual al lui Somananda - fondatorul s,colii Pratyabhijna – el l-a avut ca discipol pe Padmananda s,i a fost tatăl lui Vibhramakara. Utpaladeva nu a fost nici celibatar s ,i nici ascet rătăcitor (sanyasin). Unul dintre discipolii săi, Lakshmanagupta, a fost la rândul său unul dintre maes,trii lui Abhinavagupta.

Utpaladeva a fost înainte de toate un mare adorator al lui Shiva. Iluminat genial, metafizician profund, fin psiholog s,i totodată un mare poet, Utpala a fost, alături de Abhinavagupta una dintre cele mai marcante figuri ale s ,colii Pratyabhijna. Lucrările sale sunt caracterizate de o analiză profundă bazată pe experint ,a proprie nemijlocită a căii libertăt,ii absolute a cons,tiint,ei, specifică fiint,ei eliberate care trăies,te permanent într-o totală identificare cu Dumnezeu. De altfel tradit ,ia spune că Utpala se afla adeseori într-o profundă stare de extaz spiritual, o mărturie vie în acest sens constituind-o s,i poemul său de frenetică dragoste către Dumnezeu (Shiva), Shivastotravali. Discipolii săi, Sri Rama s ,i Adityaraja, împreună cu Vishvanatha, au structurat acest poem în 20 de capitole care, cu except ,ia capitolelor treisprezece s,i paisprezece care au fost scrise de Utpaladeva într-o deplină stare de luciditate, a fost redactat după o perioadă de intense s,i adânci stări de extaz divin (samadhi), marcate de o totală abnegat,ie devot,ională. Acest poem este, de altfel, unul dintre cele mai profunde cântece de dragoste shivaite, exprimând într-o manieră spontană caracteristică profunda intuit,ie s,i trăire spirituală a acestui mare Maestru spiritual.

Se spune că într-o primăvară, după o lungă perioadă de extaz spiritual, Utpala a deschis ochii s,i a văzut flori de migdal presărate la sol de către vânt. În fat ,a acestei

105

Page 106: Sivaism nondualist cașmirian yogaezoteric colaj 2018.docx

imagini el a exclamat spontan: „Ah! Devot ,ii au realizat adorarea lui Shiva s ,i L-au împodobit cu ghirlande de flori. Doar să mă reîntorc la El, asta vreau.” Toate versurile sale constituie de altfel o mărturie vie în acest sens.

yogaesoteric

Maheshvarananda

Goraksa, autor al poemului Maharthamanjari, a fost supranumit Maheshvarananda, Beatitudinea Domnului Shiva –Stăpânul universului, de către Maestrul său, Mahaprakasa, în momentul init,ierii sale.

Fiul lui Madhava s,i originar din regiunea Cola, din sudul Indiei, el a trăit aproximativ în secolul al XII-lea, după Kshemaraja, pe care îl ment ,ionează adesea. În primele s,i ultimele versete ale propriei glose la Maharthamanjari, intitulată Parimala, Maheshvarananda ne oferă el însus ,i numeroase detalii asupra viet ,ii s,i operelor sale. Discipol al lui Mahaprakasha care trăia în aceeas ,i regiune, el a transcens toate impurităt,ile s,i limitările cons,tiint,ei sale sub privirea binecuvântată a Maestrului său s,i a atins astfel completa revelare a Sinelui. Pe de altă parte, init ,iat în diverse s,coli s,ivaite din Cas,mir, în Auttaramnaya, în Krama ezoterică, el datorează cunoas ,terea iluminatoare în special s,colii Pratyabhijna. A trăit într-o profundă intimitate cu operele lui Abhinavagupta (pe care-l numea Abhinavaguptanathapada), fat ,ă de care manifestă cel mai profund respect de fiecare dată când îl citează. El i-a studiat nu numai operele filozofice, dar s ,i tratatele poetice, Dhvanyaloka s ,i Locana, cărora le datorează cunoas,terea sa în acest domeniu.

El apart,ine tradit,iei mistice Mahartha sau Mahanaya, identică cu Auttaramnaya, s ,i în mod particular grupării Yoginimelapa a cărei tradit ,ie diferă put,in de cea a s,colii Trika. Se spune că el a fost de fapt init ,iat în timpul unui vis de o siddhayogini (o entitate divină feminină - termenul de siddha desemnează aici pura energie care provine din suflu s,i care-l revelează pe Bhairava însus ,i). El însus,i precizează că aceasta i-a apărut în starea intermediară dintre veghe s ,i somn care corespunde extazului celei de a patra stări (starea de turya). Maheshvarananda identifică această yogini cu realitatea ultimă a sistemului Krama s ,i o omagiază cu un profund respect numind-o Kalasamkarshani.

Maheshvarananda mărturises,te că avea obiceiul să adore în mod constant divinitatea, să mediteze s,i să recite formule mantra-ice. Într-o zi, tocmai terminase un ritual, aducând ofrande de flori, parfumuri s ,i băuturi către suprema Zeit,ă în compania consoartei sale mistice (duti) în cercul sacrificial când, fiind cufundat în extaz, i-a apărut o siddhayogini îmbrăcată în haine ascetice, în zdrent ,e peticite (kantha), purtând un trident într-o mâna s ,i un craniu în cealaltă. Maheshvarananda i-a oferit un loc s,i i-a adus omagiul său, s,i a însărcinat-o pe duti să-i dea bani, dar siddhayogini, mânioasă, i-a spus în limba maharastri ‘la ce bun aceasta!’, a schit ,at cu mâna numărul s,apte s,i a adăugat: ‘această mudra trebuie transmisă s ,i fructul său recoltat’. Cu aceste cuvinte ea a atins fruntea lui Maheshvarananda cu capul de mort s,i a dispărut. În dimineat ,a următoare Maheshvarananda s-a dus la Maestrul său s ,i i-

106

Page 107: Sivaism nondualist cașmirian yogaezoteric colaj 2018.docx

a povestit ce se petrecuse în timpul nopt ,ii; acesta văzu în acestea semnul că discipolul său va trebui să renunt ,e la multiplicitatea obiectelor de cult s ,i să expună adevărata cale spirituală în s,aptezeci de versete în limba maharastri. El a interpretat îmbrăcămintea în zdrent,e de diferite culori ca pe un simbol al lumii obiective în diversitatea sa, tridentul, ca simbol al triplei energii: voint ,ă, cunoas,tere s,i act,iune, iar capul de mort ca simbol al fiint ,ei umane supuse limitărilor s,i deci reprezent,ând efemeritatea, expresie a kanthasulakapalamatravibhava, desemnând ceea ce manifestă întreg universul prin intermediul subiectului limitat grat ,ie celor trei energii. De aceea Maheshvarananda a transcris această revelat ,ie în s,aptezeci de versete în maharastri, numind-o ‘Maharthamanjari’ - Ghirlanda de flori a adevărului suprem; el a tradus-o apoi în sanscrită s ,i i-a făcut el însus,i o glosă pe care a numit-o Parimala, parfum, (glosa s,i titlul reunite semnifică astfel: Parfumul ghirlandei de flori a cărei esent,ă este Absolutul).

Autorul ment,ionează de-a lungul glosei s ,i alte lucrări ale sale, astăzi pierdute: Padukodaya, Samvidullasa, Parastotra, Maharthodaya, pe care le citează în numeroase pasaje; Komalavallistava, Sukta, Kundalabharana, Mukundakeli, Nakhapralapa sunt doar amintite. El citează, de asemenea, două opere ale paramaguru-lui său: Kramavasana s,i Rjuvimarsini s,i două ale Maestrului său: Manoshnusasanastotra s,i Ananda Tandavavilasastotra, inspirate de s ,coala Pratyabhijna s,i din care a mai rămas doar o strofă. Maharthamanjari, lucrarea sa principală, se prezintă ca o sinteză a diverselor curente mistice s ,i filozofice ale s,ivaismului monist care au înflorit în Cas ,mir: Maharthadarshana (numită s,i Mahanaya s,i Krama), Kula, originară din Assam, Trika s,i Pratyabhijna-darshana.

yogaesoteric

LALLA

Majoritatea surselor indică faptul că Lalla s-a născut la Sempur, un sat de lângă Pampore, în familia unui brahman cas,mirian numit Sri Cheda Bhat sau SriChandra Bhat, în anul 1382 Bikrami Samvat, corespunzând aproximativ anului1326 d. C., altfel spus acum aproximativ 674 de ani. Ea a văzut lumina zilei în noaptea de Lună plină a lunii bikram, bhadoon, corespunzător lunii septembrie. Locul nas ,terii sale nu este ment,ionat în sursele istorice ale timpului. Lalla este ment ,ionată doar ca o “nebună de Dumnezeu”, absorbită în Sine, o sfântă rătăcitoare cu puteri miraculoase.

Hassan, un binecunoscut istoric târziu al Cas ,mirului, ne spune că “această sfântă este cunoscută sub multe nume, cum ar fi: Lalla-ded, Lalla-moj, Lalleshvari etc. Ea s-a născut în secolul al 8-lea hijri, în satul Sempore, în casa unui pandit cas ,miri. Data s,i ziua nas,terii sale nu sunt exact cunoscute. Încă din fragedă copilărie, calea ei s-a conturat ca fiind neobis,nuită. Ea auzea voci s,i avea viziuni spirituale...”

Se spune că Lalla l-a întâlnit pe Siddha Srikantha (sau Siddhmol) atunci când ea avea doar s,apte ani; acesta era Guru-l familiei. În acest context nu putem decât să

107

Page 108: Sivaism nondualist cașmirian yogaezoteric colaj 2018.docx

concluzionăm că ea a beneficiat de ghidarea acestui mare yoghin s ,i erudit încă de timpuriu în viat,ă.

Numele de Lalla, purtat de Yogeshvari, provine etimologic de la prefixul ‘lal’, un derivat cas,mirian al cuvântului sanskrit ‘lalasa’ însemnând dorint ,ă, aspirat,ie înflăcărată, a tânji după, a căuta, a obt,ine. Ea a fost numită Lalla sau Lalla-ded deoarece era o căutătoare înflăcărată a Adevărului, care a atins starea de yoga, de fuziune plenară, identificatoare, cu Absolutul încă în timpul viet ,ii sale pe pământ.

Relatările populare vorbesc despre faptul că a rătăcit nudă până la sfârs ,itul zilelor sale. Întrebată de ce dansa astfel fără nici un pic de rus ,ine, se spune că ea ar fi răspuns că nu există nici un “bărbat” adevărat în jur. Însă până într-o zi când, ea l-a văzut la distant,ă pe Sayyed Mir Ali Hamdani, cunoscut popular sub numele de Shahi Hamdam Saheb, unul dintre sfint,ii patronatori ai Cas,mirului musulman. Brusc, ea a strigat: “Am văzut un bărbat!” s,i a fugit în josul străzii pentru a-s ,i ascunde nuditatea s,i rus,inea. Atunci când un băcan a refuzat să-i ofere adăpostul, ea a sărit în cuptorul aprins al unei brutării, spre uluirea s,i disperarea brutarului, care a închis capacul de teamă să nu fie acuzat de crimă. Bietul brutar a rămas stupefiat s ,i aproape pe punctul de a-s,i pierde mint,ile atunci când Lalla a ies,it afară prin deschiderea inferioară a cuptorului, purtând podoabe celeste de smaralde verzi s ,i salutându-l pe sfântul musulman.

Inima Lalla-ei a fost purificată de focul iubirii divine. Intensa sa iubire pentru Shiva a unificat energiile corpului s,i ale mint,ii, conferindu-i controlul deplin asupra corpului, în plan fizic, s,i asupra prana-ei s,i nadi-urilor, în plan subtil. Ea a experimentat astfel starea de comuniune cu realitatea absolută a lui Shiva. Realizarea yoga-i, unificarea totală a Sinelui individual cu Fiint ,a Supremă Absolută avea să urmeze. Lalla ne spune:

Prin practică perseverent repetată, (Sinele individual limitat) a fost dizolvat în infinitul Sine Universal! Fiint,a înzestrată cu atribute s-a contopit cu Akasha (unificându-se cu Fiint,a Eternă fără de atribute), într-un întreg omogen!

Însus,i Vidul a dispărut atunci. Nimic nu a rămas, cu except ,ia lui Anamaya nemis,catul, purul, prosperul Paramashiva;

Adevărata învăt,ătură secretă constă cu precizie în această practică, o, căutătorule!

Nici o umbră de dualitate nu mai persistă în starea de fuziune absolută cuParamashiva. Limbaj accesibil, un domeniu altfel inaccesibil cons ,tiint,ei obis,nuite. Din planurile subtile ale cons,tiint,ei, Yogeshvari ne conduce în oceanul Adevărului, departe de apăsătoarele stări sufletes,ti ale cons,tiint,ei limitate.

Atingând starea de yoga, Lalla exprimă misterul imanent ,ei lui Shiva, regăsit acum în întreaga creat,ie:

Într-o căutare ardentă am ies,it din sufletul meu în plin clar de Lună.

108

Page 109: Sivaism nondualist cașmirian yogaezoteric colaj 2018.docx

Într-o căutare ardentă am ajuns să realizez că Acelas ,i (Dumnezeu) se unes ,te cu Acelas,i (Dumnezeu).

Această întreagă lume es,ti Tu, o Narayana (Shiva)!

Ce sunt toate aceste lucruri s,i fiint,e? Sunt ochii tăi!

Lalla a regăsit lumina cunoas,terii în cea de-a doisprezecea cuantă a Lunii, scufundându-se în extazul cosmic. Clarul de lună simbolizează în cadrul s ,ivaismului universul iluminat de inefabila lumină divină dătătoare de fericire. Prin cunoas ,terea sa, Lalla discerne acum aceeas,i Realitate Divină Ultimă în orice atom al acestui Univers manifestat. Ea îl realizează (recunoas ,te) pe El (Dumnezeu) în toate creaturile, fie ele animate sau neanimate, cons ,tiente sau incons,tiente. Odată ce a devenit cons,tientă de Fiint,a Transcendentă în starea de samadhi, ea resimte tangibil prezent,a lui Dumnezeu în forma sa imanentă în întregul Univers. yogaesoteric

Bhattanarayana

Bhattanarayanaa trăit probabil la începutul domniei lui Avantivarman, rege al Cas,mirului (855-883 d. C.), după Vasugupta, al cărui discipol principal este posibil să fi fost. A fost deci contemporan cu Kallata s ,i Somananada, în a doua jumătate a sec. al IX-lea. Bunicul său se numea Parameshvara, iar tatăl său Aparajita. El a avut doi fii, Muktakana s,i Ramakantha, ultimul fiind discipolul lui Utpaladeva, s ,i pe care marele realizat s,i eliberat Abhinavagupta îl citează cu mare respect.

Stavacintamani – Bijuteria inestimabilă a [inimii divinizate în urma] adorării lui Shiva - principala sa operă, exprimă uniunea totală realizată prin iubire nesfârs ,ită dintre Shiva (Paravak sau Parameshvara – Dumnezeu sau Supremul Absolut) s ,i Energia Sa Divină (Shakti sau Pashyanti) sau altfel spus a celor doi poli complementari ai Cons,tiint,ei Divine, prakasha s,i vimarsha. Această lucrare a fost comentată de principalul discipol al lui Abhinavagupta, Rajanaka Kshemaraja. Fără îndoială că, datorită autenticităt,ii s,i uimitoarei sale spontaneităt ,i, poetul a compus aceste versuri după ce a ies ,it din starea de beatitudine dată de scufundarea extatică în profunzimile nesfârs,ite ale Spiritului, de unde a extras perla inestimabilă a Iubirii Dumnezeies,ti. Limbajul folosit de Narayana este concis, cuvintele sale au mai multe semnificat,ii s,i grade de profunzime care coexistă într-un tot armonios, având o inefabilă savoare s,i fiind de aceea aproape intraductibile.

Oferim în continuare câteva extrase din acest sublim imn de slavă a lui Shiva:

„Slavă lui Parameshvara, Stăpânul Suprem: măret ,ia Sa, a cărei esent,ă este fericirea absolută, străluces,te orbitor în eternitate grat,ie lui Pashyanti, cea cu dulce grai, care, de cum a zărit-o i-a cucerit Inima!

El, a cărui fascinantă înflorire este binele suprem (bunăvoint ,a universală), iubirea s,i compasiunea infinită, înt,elegerea iluminatoare, beatitudinea supremă s ,i eficient,a extraordinară, s,i a cărui maiestate inegalabilă străluces ,te de Cunoas,tere, este Atotputernicul s,i Invincibilul Dumnezeu! În veci slavă Lui!

109

Page 110: Sivaism nondualist cașmirian yogaezoteric colaj 2018.docx

Închinare lui Shankara, lumina infinită a cărei esent ,ă este pura ambrozie, ocean de lapte ce desfăs,oară mai întâi valurile diferent,ierii s,i revine apoi în Cons,tiint,a nediferent,iată. [...]

Ce drum ar putea oare să nu ajungă la Tine s ,i ce cuvânt ar putea să nu Te denumească? În ce meditat,ie ai putea Tu lipsi? Sau, mai mult, ce nu es ,ti Tu, o Atotputernice!?

Spunând „Să-L ador, să-L contemplu, să-I fac voia”, fie ca atract ,ia mea către Tine să se expansioneze în mii de valuri, o, Existent ,ă (universală)!

Închinare T, ie, Doamne, Trunchi axial ce ai un s,arpe simbolic drept cordon sfânt s,i care es,ti, prin însăs,i natura Ta, refugiul unde se odihnesc mătăniile – păsări ale gândurilor mele!

A ne aminti în mod constant de Tine constituie singurul remediu suveran pentru tenebrele ignorant,ei, o,(universală) Existent,ă! Printr-un dar mereu reînnoit, statornices ,te în mine această stare prielnică (amintirii)!”

yogaesoteric

Vasugupta

Vasugupta a trăit aproximativ în perioada 875-925 e.n., fiind considerat autorul sau mai curând cel care a descoperit Shiva-sutra, celebrele aforisme ale lui Shiva. Legenda spune că Vasugupta a descoperit aceste aforisme de o foarte mare profunzime spirituală în urma unui vis. Ele erau gravate pe o stâncă a muntelui Mahadeva chiar de către Shiva, iar după ce Vasugupta le-a memorat, stânca s-a scufundat în apă.

Numele său este profund semnificativ, vasu însemnând comoară, iar gupta ascuns. Se cunosc put,ine elemente referitoare la viat ,a sa: Vasugupta a trăit aproape de Srinagar, nu departe de muntele Mahadeva, în valea Sadarhadvana a fluviului Harvan. El este fondatorul s,colii Spanda (a vibrat,iei), această linie mistică (sampradaya) avându-i drept continuatori pe Bhattasuri, Kallata, Pradyumnabhattha, pe fiul acestuia, Prajnarjuna, pe Mahadeva s ,i pe fiul său Srikantha Bhatta, acesta din urmă transmit,ându-i învăt,ătura sa lui Bhaskara, care a trăit probabil în sec. XI.

Vasugupta, a cărui filozofie este esent ,ialmente mistică, se opune învăt ,ăturii dualiste care predomina în acele timpuri s ,i care nega Sinele în favoarea unei serii de cunos,tint,e determinându-se una pe alta, fără a fi legate printr-un subiect permanent. Învăt,ătura lui Vasugupta, exprimată extrem de clar încă de la prima sutra, nu lasă însă loc nici unui dubiu: ”Cons ,tiint,a este Sinele”.

De asemenea lui Vasugupta îi este atribuită s,i Spanda Karika (Doctrina supremei vibrat,ii creatoare) care tratează despre Suprema vibrat,ie divină creatoare, dinamismul divin absolut care cuprinde întreaga realitate.

Somananda

110

Page 111: Sivaism nondualist cașmirian yogaezoteric colaj 2018.docx

Somananda a trăit aproximativ în anii 900-950, fiind considerat fondatorul s ,colii Pratyabhijna, a cărei mistică o fundamentează în lucrarea Shivadrishti. Aproape că nu există nici o referire biografică despre acest mare Maestru al s ,ivaismului cas,mirian. Elevul său, Utpaladeva, a fost unul dintre cei mai important ,i exponent,i ai misticii cas,miriene, dezvoltând învăt,ătura sa non-dualistă în IshvarapratyabhijnaKarika. Accentul este pus aici pe experimentarea directă a lui Dumnezeu în toate domeniile viet,ii s,i existent,ei, printr-o recunoas,tere directă, nemijocită, atât a propriei naturi divine, a realităt,ii inefabile a Sinelui Suprem Individual (Atman), cât s ,i a identităt,ii esent,iale a lui Atman cu Sinele Suprem Universal (Paramatman).

Abhinavagupta

Fără îndoială, Abhinavagupta nu a fost doar cel mai de seamă Maestru al s ,ivaismului din Cas,mir, care a condus această s ,coală în toate domeniile la o extremă înflorire, ci s,i unul dintre cele mai mari spirite pe care India le-a dat nas ,tere vreodată. Aptitudinile sale variate cuprindeau diferite domenii, cum ar fi filosofia, estetica, poetica, teoria muzicală, gramatica sanscrită, toate s ,colile s,i textele tantrismului s,i, ca o încununare a cunoas,terii, domeniul misticii profunde. El însus ,i a atins treptele cele mai înalte ale experient,ei mistice, putând să o s ,i exprime într-un limbaj clar s ,i poetic. El reîncepe să fie descoperit s ,i recunoscut ca Maestru în toate aceste domenii după o perioadă de relativă uitare, opera s ,i ideile sale dovedindu-se valoroase s,i pentru Occident.

Ce cunoas,tem despre viat,a sa? Următoarele date au fost determinate cu exactitate: s-a născut în jurul anului 950 e. n. s,i a trăit până în secolul al XI-lea, însă anul mort ,ii sale nu poate fi stabilit cu precizie. Spre deosebire de majoritatea filosofilor indieni, care nu dau amănunte biografice proprii, el face câteva referiri autobiografice. Alte indicat,ii biografice contemporane cu el provin din sudul Indiei, de la elevul său Madhuraja (locuitor al Maduraiului de astăzi), în poemul său “Gânduri despre Marele maestru” (Gurunathaparamarsha).

În ceea ce prives,te originea lui, s,tim că provenea dintr-o familie de important ,i învăt,at,i, căci unul dintre strămos,ii săi, Atrigupta, a fost adus la curtea regelui Lalityaditya, după o expedit,ie de cucerire a regatului Kanauj, în secolul al VIIIlea, regele fiind impresionat de înt,elepciunea acestuia. Familia sa provenea deci, din “t,ara de mijloc”, Antarvedi (Doab), t,inutul situat între Gange s,i Yamuna, stabilindu-se în secolul al VIII-lea în Cas,mir, pe malurile râului Vitasta (azi Srinagar). Abhinavagupta laudă minunatele calităt,i ale acestui t,inut, asemănându-l cu Shiva însus,i, slăvind frumuset,ea naturii s,i atmosfera spirituală a acestor locuri (Tantraloka XXXVII, 40-41). Tatăl său se numea Narasimhagupta, numit s ,i Cukhulaka, fiind fiul lui Varahagupta, numele mamei lui Abhinavagupta fiindVimalakala. Abhinavagupta este numit “fiu al unei yogini” (yoginibhu), deci al unei desăvârs,ite în practica yoga, prin urmare s,i mama sa a avut un înalt nivel de realizare spirituală.

Moartea timpurie a mamei sale i-a influent ,at în mod hotărâtor cursul viet ,ii, as,a cum chiar el o scrie:

111

Page 112: Sivaism nondualist cașmirian yogaezoteric colaj 2018.docx

“Mama lui l-a părăsit când mai era un copil, astfel

soarta l-a pregătit pentru menirea sa viitoare. Căci

mama, se spune, este cea mai mare legătură, iar

iubirea ei înlănt,uie cu legături adânci. Deci dacă

aceasta primă legătură dispare,

se obt,ine Eliberarea în chiar această viat,ă“.

Tantraloka , XXXVII, 56-57.

Tatăl său i-a fost primul profesor, introducându-l în gramatica sanscrită precum s ,i în studiul logicii. Ca urmare, s-a îndreptat cu plăcere spre studiul literaturii s ,i “a fost dintr-o dată cuprins de dăruire fat ,ă de Divin, ca de o bet,ie” (V. 58). De timpuriu a trăit uniunea mistică cu Dumnezeu, ce l-a făcut să uite de tot ceea ce este lumesc. Unica sa activitate pe lângă studiul său consta în servirea învăt ,ătorilor săi (V. 59). El ment,ionează o lungă listă de Maes,tri împreună cu care a studiat diferite domenii ale cunoas,terii. Cei mai important,i profesori ai săi în studiul Tantra-elor, a diferitelor s,coli filosofice, a poeticii s,i dramaturgiei au fost Vamanatha, Bhutiraja, Bhutirajatanaya s,i Lakshmanagupta, fiul lui Utpaladeva, precum s ,i Induraja s,i Bhatta Tota. El a studiat s,i cu Maes,trii buddhis,ti, în principal cu cei ai s ,colii Vijnanavada s,i cu învăt,ători ai filosofiei jainiste. Cu toate acestea el îl ment ,ionează întotdeauna, cu un mare respect s,i recunos,tint,ă pe Maestrul său Shambhunatha, cel care l-a init ,iat în tradit,ia Kaula s,i căruia îi datorează astfel suprema iluminare. E posibil ca Abhinavagupta să fi făcut un pelerinaj el însus ,i la Jalandhara spre a-s,i întâlni Maestrul s,i spre a fi init,iat de acesta în secretele s ,colilor Trika s,i Kaula sau Shambhunatha însus,i a venit în Cas,mir. Maestrul lui Shambhunatha a fost un anume Sumati ce provenea din locurile sfinte ale sudului Indiei s ,i care stăpânea toate tradit,iile s,i scrierile s,ivaite. Atât acest fapt cât s ,i contactul cu elevul lui Abhinavagupta, Madhuraja, demonstrează existent,a unui schimb viu între sudul Indiei s,i Cas,mir s,i că tradit,ia Agama-elor s,ivaite legau strâns cele două extreme ale subcontinentului indian.

Sintetizând experient,a anilor săi de studiu, Abhinavagupta remarcă: “Găsindu-s ,i bucuria în propria fiint,ă, el a trăit o viat,ă a renunt,ării în singurătate, dăruit fiind servirii Adevărului” (V. 63). După ce a dobândit desăvârs ,irea în cunoas,tere s,i în experient,a personală au început, spontan, să se adune discipoli în jurul său, la început chiar membrii familiei sale, cum ar fi fratele său Manoratha s ,i cumnatul său Karna, care însă a murit devreme (V. 64-65). Abhinavagupta îl mai ment ,ionează cu o simpatie deosebită pe un anume Mandra, fiul unui ministru, precum s ,i pe Ramagupta s,i pe verii săi, printre care Kshema, care este probabil acelas ,i cu cel mai de seamă elev al său, Kshemaraja, autor a numeroase comentarii s ,i lucrări proprii. Propriile sale eleve sunt ment,ionate de asemenea cu o mare dragoste s ,i respect, în mod deosebit Vatsalika, mătus,a lui Mandra, s,i Amba, propria lui soră (V. 73-79), care i-a slujit cu dăruire după moartea sot ,ului ei. Din toate descrierile reiese că

112

Page 113: Sivaism nondualist cașmirian yogaezoteric colaj 2018.docx

Abhinavagupta a fost celibatar (brahmacharin) des ,i mult,i dintre marii Maes,trii ce l-au precedat au fost căsătorit ,i. În vremea când el devenise deja faimos, călugărul Madhuraja a făcut un pelerinaj din îndepărtatul sud al Indiei s ,i până în Cas,mir pentru a se as,eza la picioarele Maestrului, iar el face o descriere vie a atmosferei ce îl înconjura. Abhinavagupta este descris în mijlocul unei adunări spirituale, înconjurat de siddha-s,i s,i yogini, elevi s,i eleve având un înalt nivel spiritual, făcând cu o mână mudra cunoas,terii iar cu cealaltă cântând la Vina, în timp ce discipolii săi îi notau învăt,ăturile. Madhuraja îl slăves,te ca fiind chiar personificarea lui Shiva, ce împărtăs,es,te discipolilor săi starea lui Shiva, adică îndumnezeirea, eliberându-i de orice impuritate s,i legătură (v. Gurunathaparamarsha V. 37). Prin grat ,ia Maestrului el a realizat în fiint,a sa starea descrisă de afirmat,ia “eu sunt Shiva!” (V. 45).

Abhinavagupta mărturises,te despre el însus,i că “a interpretat prin profundă concentrare s,i prin propria sa inteligent,ă (buddhi), multe scrieri vechi extrăgând esent,a acestora” (Tantraloka XXXVII. 82). El a studiat toate curentele spirituale ale timpului său, dar mai cu seamă tradit,iile tantrice pe care le-a prelucrat într-o sinteză extraordinară. Chiar dacă opera sa se bazează pe Tantra-e, ea poartă totus ,i marca originalităt,ii lui, a sentimentului său de dăruire totală fat ,ă de esent,a supremă s,i este impregnată de o vie trăire mistică.

Opera sa cuprinde aproximativ 60 de scrieri, dintre care unele extrem de grele s ,i de voluminoase. În toate lucrările sale el transpare ca Maestru, argumentând logic în filosofia sa, nefiind doar familiarizat cu complexităt ,ile dramaturgiei, cu subtilităt,ile poeticii s,i ale muzicologiei, ci dezvoltând mai departe ideile înaintas ,ilor săi. Cititorul este condus prin hăt,is,ul des al învăt,ăturilor tantrice s,i al ritualurilor acestora cu o claritate spirituală ce discerne întotdeauna realul de ireal. Ceea ce este chiar mai important, el perfect,ionează toate căile s ,i metodele viet,ii mistice, pe care le cunoas,te din proprie experient,ă. Expunerea sa nu este niciodată subiectivă s ,i totus,i chiar din descrierea aparent impersonală a unor stări mistice transpare intensitatea trăirilor proprii. Operele sale filosofice nu au niciodată caracterul sec al unora dintre speculat,iile scolastice indiene, chiar cuvintele argumentat ,iei sale dovedesc o vie trăire interioară.

Dintre operele lui nu putem aminti aici decât pe cele mai importante. K. C.Pandey, care a redactat prima, s,i până acum singura, monografie a operei luiAbhinavagupta, o împarte în trei perioade a căror relativă cronologie se bazează pe câteva lucrări datate s,i pe unele citate din alte scrieri proprii. Prima lucrare datată este Kramastotra (cca. 900) iar imnul Bhairavastava, tradus aici, este datat cu doi ani mai târziu. Cea mai importantă s ,i totodată cea mai voluminoasă operă a sa, este “Lumina Tantra-elor” (Tantraloka), realizând o extraordinară sinteză în 37 de capitole a căilor eliberatoare tantrice, o adevărată summa ce integrează metafizica, mistica s ,i ritualul. El citează în ea o multitudine de Agama-e, totus ,i exegeza sa se bazează îndeosebi pe tratatul ezoteric Malinivijaya Tantra. Tantraloka a fost în amănunt comentată de Jayaratha (cca 1150-1200 e. n.). O variantă prescurtată a acesteia este “esent,a Tantra-elor” (Tantrasara).

113

Page 114: Sivaism nondualist cașmirian yogaezoteric colaj 2018.docx

Abhinavagupta a dat s,i două comentarii ale tratatului ezoteric mai sus ment ,ionat, Purvapancika, considerată a fi pierdută, s,i Malinivijaya Varttika, cont,inând explicarea unor versuri din această Tantra, care nici ea nu s-a păstrat în întregime. Mai notăm încă două comentarii ce provin, probabil, dintr-o perioadă mai târzie, fiind unele dintre cele mai profunde lucrări ale sale, comentarii ale unui tratat tantric ce este foarte pret,uit în s,coala Trika, Paratrishika (Tantra), o parte a lucrării mai ample (azi pierdute) Rudrayamala. Cel mai lung dintre aceste două comentarii, ce pătrunde în profunzimile misticii, a s,tiint,ei s,i practicii mantraelor este denumit Paratrishika Vivarana. Mai este cunoscut s,i sub numele de Anuttaraprakriya, o variantă prescurtată a acestuia fiind cel de-al doilea comentariu, Laghuvritti.

Cea de-a doua perioadă în opera lui Abhinavagupta cuprinde, după K. C. Pandey, lucrări literare, de teorie literară s ,i de dramaturgie. Înainte de redescoperirea, în acest secol, a important,ei operei lui Abhinavagupta în domeniile misticii s ,i metafizicii, acesta a fost cunoscut în principal datorită contribut ,iilor sale pe tărâmul esteticii s,i poeticii.

Cele mai importante lucrări din acest domeniu sunt Abhinava Bharati s ,i Dhvanyaloka Locana. Prima este un comentariu amănunt ,it, s,i primul păstrat, al operei fundamentale a dramaturgiei indiene, Natya Shastra a lui Bharata Muni. Întrucât drama sanscrită este izvorul tuturor artelor, cele 37 de capitole ale acestei lucrări tratează toate aspectele teatrului, ale muzicii, arhitecturii, poeziei s ,i esteticii. Abhinavagupta este un Maestru în toate aceste domenii s ,i fără comentariul său, această lucrare ar fi rămas în mare parte de neînt ,eles. Contribut,ia sa esent,ială constă însă în teoria profundă a experient ,ei estetice, rasa, s,i a celor 8 sau 9 tonalităt,i fundamentale ale acesteia. Abhinavagupta realizează în această teorie o legătură între sensibilitatea sa artistică s ,i claritatea sa filosofică, pe fondul propriei experient,e mistice. Astfel, experient,a estetică este numită “fratele mai tânăr al trăirii mistice” căci ambele t,intesc către o stare a bucuriei ori beatitudinii (ananda) dincolo de starea de cons,tiint,ă obis,nuită, plăcerea estetică fiind însă trecătoare s,i dependentă de opera de artă, pe când preafericirea mistică este eternă s ,i independentă de cauze exterioare.

A doua operă importantă este un comentariu la Dhvanyaloka a lui Anandavardhana, “Lumina sugestiei poetice”. Anandavardhana, poet s ,i teoretician al artei poetice, a trăit în sec. al IX-lea în Cas ,mir s,i a fost întemeietorul învăt,ăturii despre “sugestie”, literal “ton”, despre “rezonant,ă” (dhvani), ce tratează despre inexprimabil sau sugestia în poezie. Această învăt,ătură care este fundamentală chiar s ,i în zilele noastre, în domeniul teoriei literare, a fost dezvoltată s ,i explicată de Abhinavagupta în comentariul său. Ea este strâns legată de teoria estetică generală ce tratează s ,i despre intuit,ia poetică sau inspirat,ia creatoare (pratibha), cât s,i despre receptarea unei opere de artă de către un spectator cunoscător (sahridaya). Celelalte opere ale lui Abhinavagupta în domeniul criticii literare s,i al esteticii nu s-au păstrat.

Încă din vremea în care lucra la comentariul său la Natya Shastra, Abhinavagupta a început redactarea unui comentariu la Bhagavad-Gita, numit Gitarthasamgraha,

114

Page 115: Sivaism nondualist cașmirian yogaezoteric colaj 2018.docx

“Esent,a Gita-ei”, în care interpretează pe scurt acest text fundamental pentru toate ramurile hinduismului, în lumina metafizicii s ,i spiritualităt,ii s,ivaite.

Cu aceasta începe cea de-a 3-a perioadă în creat ,ia lui Abhinavagupta, perioada în care au fost scrise lucrări filosofico-teologice. Cele mai importante ar fi cele două comentarii la Ishvarapratyabhijna Karika a lui Utpaladeva, “versurile despre recunoas,terea lui Dumnezeu”, primul fiind Ishvarapratyabhijna Vimarshini, relativ scurt fat,ă de cel de-al doilea Ishvarapratyabhijna Vivritivimarshini, un comentariu amănunt,it ce se bazează pe comentariul original făcut chiar de Utpaladeva care însă s-a pierdut. Ambele lucrări fundamentează în detaliu s ,i argumentativ învăt,ătura despre “recunoas,terea lui Dumnezeu” (pratyabhijna), filosofia non-dualistă a acestei s,coli. În conformitate cu aceasta, iluminarea s ,i eliberarea omului constă în a redeveni cons,tient de adevărata identitate a omului ca fiind însus ,i Shiva. Este vorba cu adevărat de o recunoas,tere căci starea de “cădere” a omului nu este decât o uitare de sine, omul s ,i-a uitat originea divină înstrăinându-se astfel de el însus ,i. Recunoas,terea adevăratului său Sine se poate produce prin intermediul scrierilor sacre ale s,ivaismului (Agama) s,i prin grat,ia Maestrului. Printre lucrările pierdute ale lui Abhinavagupta se numără s,i un comentariu la primul text filosofic al s ,colii s,ivaite din Cas,mir, Shivadrishti al lui Somananda, comentariu numit Shivadrishtyalocana. Un alt text filosofico-teologic este Paramarthasara, “Esent ,a Absolutului” sau “Fiint ,a supremei Realităt,i”. Acesta este o adaptare a unui text mai vechi, de origine vis,nuită, având s,i influent,e din filosofia Samkhya, Adhara Karika a lui Sheshamuni. O altă lucrare scurtă s,i foarte condensată este Paryanta Panchashika, unde în 52 de versuri sunt expuse cele mai importante principii ale teologiei s ,ivaite.

yogaesoteric

Categorii fundamentale ale manifestării (tattva)

Întregul univers nu este altceva decât o expansiune a Cons ,tiint,ei Supreme(Dumnezeu Tatăl) prin intermediul Supremei Shakti (energia supremă a lui Dumnezeu), sub forma celor 36 de categorii ale manifestării (tattva-e). Cu ajutorul celor 36 de tattva-e este descris, în cadrul s ,ivaismului cas,mirian, procesul cosmic al emanat,iei s,i al resorbt,iei universului. Din această perspectivă este descris modul în care Cons,tiint,a Supremă (Paramashiva sau Dumnezeu Tatăl) se limitează pe sine însăs,i, în aparent,ă, la un univers limitat, făcând astfel accesibilă cons ,tiint,ei limitate experient,a finitului, a bucuriilor trecătoare. Tot cu ajutorul celor 36 de tattva-e este descris procesul invers, prin care Cons ,tiint,a Supremă îs,i revelează natura proprie, experimentând astfel bucuria nesfârs,ită a eliberării spirituale. yogaesoteric

Conceptul de Inimă

" O, Doamne, găsindu-mi în marea fericirii Tale armonia unităt ,ii primordiale, fie ca Inima mea să se elibereze dintr-o dată de starea aceasta lipsită de sens a separării de Tine."

Utpaladeva - Shivastotravali (cântul al VII-lea)

115

Page 116: Sivaism nondualist cașmirian yogaezoteric colaj 2018.docx

Un prim înt,eles al conceptului de Inimă, în contextul s ,ivaismului din Cas,mir, este acela de suflet. S, i, mai precis, nu întregul suflet, ci doar partea lui cea mai pură, numită în yoga jivatma, adică “sufletul cel viu”, “sufletul care dă viat ,ă”.

Sufletul cel viu este cel care îmbracă în mod succesiv un corp sau altul, o minte sau alta în procesul încarnării. Aceasta este Inima în prima sa accept ,iune. Această cauză, acest adevăr esent,ial fundamental este incons,tient perceput de către orice fiint ,ă umană atunci când spune “Da, eu am făcut cutare lucru.”, când se afirmă în mod obis,nuit: “Eu!”

Acest suflet este centrul, este inima spirituală a fiint ,ei aflate pe anavopaya, prima etapă a căii spirituale, la periferia lui aflându-se mintea, corpul s ,.a.m.d. As,adar, ceea ce este definitoriu pentru Eul nostru adevărat este Inima. Aceasta este, deci, prima semnificat,ie a Inimii s,i putem sesiza cu us ,urint,ă că aici s,ivaismul coincide cu cres,tinismul, pentru că s,i în cazul cres,tinismului autentic întâlnim aceeas,i indicat,ie: “trezit,i inima! trezit,i iubirea! trezit,i această stare de suflet specifică iubirii!” De asemenea, în iconografia cres,tină, apare frecvent Iisus cu inima arzând, arătând trezirea Inimii, a sufletului, a Spiritului Divin. Fără această trezire a sufletului, care reprezintă de fapt un prim pas în cunoas ,terea de sine, nu se poate vorbi de o reală cres,tere spirituală, căci fără aceasta oricând pot ,i fi robotizat, manevrat de fort ,ele malefice, pentru că nu ai acel discernământ spiritual s ,i acea fort,ă care să permită controlul (cel put,in part,ial) asupra acestora. A doua semnificat ,ie a conceptului de inimă este deja una extrem de elevată care înseamnă centrul ultim al fiint ,ei s,i care este chiar Atman, Sinele. El este centrul ultim, absolut al fiint ,ei umane, este Inima noastră cea mai profundă, este esent,a noastră divină.

Textele tradit,ionale ale s,ivaismului ment,ionează în mod clar că nu pot ,i ajunge aici, în punctul ultim al evolut,iei fiint,ei umane, dacă mai întâi nu ît,i trezes,ti sufletul.

Aici însă conceptul de Inimă este mult mai profund, fiind simultan s ,i mult mai vast, căci este vorba chiar de scânteia divină din noi, Sinele nemuritor sau Atman (despre care vorbesc majoritatea tradit,iilor spirituale autentice), care este înconjurată de celelalte învelis,uri sau kosha-uri as,a cum sunt denumite în tradit ,ia yoghină. Fie că le numim minte, corp, suflu vital etc., toate aceste învelis ,uri nu sunt decât nis ,te direct,ii de manifestare, de reflectare, doar nis ,te moduri de desfăs,urare a acestei Inimi esent,iale care transcende s ,i timpul s,i spat,iul. Încă de la început, de la prima semnificat,ie a conceptului de Inimă, sufletul des,i în evolut,ie este o reflexie directă a Sinelui, el nu dispare o dată cu corpul s,i cu mintea, ci există tot timpul.

La exterior Inima spirituală este sufletul, interior ea este însă Sinele (Atman), iar trezirea Inimii înseamnă trezirea Sinelui, cu alte cuvinte, iluminarea. Pentru unele metode s,ivaite evolut,ia spirituală propriu-zisă începe abia după ce ai trezit a doua semnificat,ie a Inimii, Sinele. Acum începe o altă etapă fundamentală a practicii spirituale care lasă în urmă foarte multe sisteme yoga clasice care conduc doar până aici. Acestea au în vedere linis,tirea mint,ii s,i revelarea Sinelui, mai departe nu mai spun nimic, pentru că ele se adresează unor fiint,e începătoare în Yoga. yogaesoteric

116

Page 117: Sivaism nondualist cașmirian yogaezoteric colaj 2018.docx

Rolul Energiei (Shakti)

“Fie că trăiesc, fie că mor, fie că sunt în orice altă stare, doar pe Tine, o, Doamne, doresc să Te slăvesc, căci corpul Tău cuprinde Universul întreg, preaplin denectarul Inimii nepieritoare.” Utpaladeva

Tradit,ia s,ivaită afirmă că după trezirea sufletului (jivatma) s ,i după trezirea profundă a Inimii (revelarea Sinelui nemuritor individual – Atman), începe o altă etapă evolutivă, mult mai înaltă, care te îndreaptă s ,i care te face cons ,tient că Inima, centrul fundamental al fiint,ei umane, este de fapt o reflectare a Totului, fiind în esent,ă parte din Inima Supremă a lui Dumnezeu. Aici nu mai este vorba doar de Sinele individual, ci de Sinele Divin Universal al cărui corp sau ves ,mânt este întregul Univers.

Iată, deci, în evolut,ia celui care adoptă drept cale spirituală s ,ivaismul, trei etape fundamentale (Jivatma, Atman - Sinele Suprem Divin s ,i Paramatman sau Inima lui Dumnezeu) care marchează cea mai directă, cea mai scurtă s ,i cea mai divină cale spirituală, aceea a aprofundării ideii de Inimă, aceea a trezirii Inimii, cale specifică s,ivaismului cas,mirian. Aceeas,i cale este specifică s,i adevăratului cres,tinism ezoteric, însă în s,ivaismul cas,mirian avem păstrată întreaga cale, cu tot ceea ce îi este ei aferent. Pentru acele fiint,e care sunt capabile să se deschidă într-atât de profund, calea este extrem de scurtă, de multe ori ea nu este decât o pură recunoas ,tere, reamintire, căci ajungi să ît,i reamintes,ti aproape instantaneu cine es,ti cu adevărat.

Cele trei etape prin care trebuie să treacă aspirantul la eliberarea supremă, jivatma sau purusha (sufletul individual), Atman (Sinele Divin individual) s ,i Paramatman (Inima lui Dumnezeu sau Sinele Divin Universal) formează esent ,a s,ivaismului, iar în fiecare dintre aceste etape esent,ială este Grat,ia divină.

Fără Grat,ia divină nu se poate vorbi despre trezirea sufletului, despre revelarea Sinelui, sau despre fuziunea beatifică, ultimă, cu Dumnezeu transcendent. Această Grat,ie care revelează Inima în toate aspectele sale este chiar libertatea lui Dumnezeu sau, altfel spus, Shakti – Energia Divină, aspectul dinamic al lui Dumnezeu.

S, i în cres,tinism apare ideea de Grat,ie divină (Shakti) aceasta fiind numită aici Duhul Sfânt.

În s,ivaism se explică faptul că nu ar fi cu putint ,ă Manifestarea s,i Creat,ia, fără a exista o legătură strânsă, implicită dar directă, între Dumnezeu s ,i Creat,ie. Această legătură este însăs,i Shakti, care la modul absolut este Energia Divină Supremă, cea care ne conduce la Inima lui Dumnezeu, s ,i care la nivelul condit ,iei umane este ocultată sub forma energiei fundamentale Kundalini. Toate manifestările s ,i energiile fiint,ei au ca sursă energia Kundalini, care la fiint ,ele limitate rezidă latentă pe nivelul cel mai de jos, Muladhara Chakra.

Pentru o fiint,ă, în funct,ie de gradul de cons,tientizare a Inimii spirituale, Shakti generează 3 universuri:

117

Page 118: Sivaism nondualist cașmirian yogaezoteric colaj 2018.docx

Ca fiint,e individuale trăim într-un univers limitat, al percept ,iilor senzoriale, gândurilor s,i emot,iilor, al tuturor trăirilor de natură mentală, emot ,ională sau fizică. Acest univers individual este creat de Prakriti, energia sufletului individual (purusha sau jivatma) sau natura manifestatoare a fiint ,ei limitate.

Când ne revelăm Sinele începem să trăim într-un univers mult mai extins, de o frumuset,e inefabilă s,i de o bogăt,ie extraordinară. Este universul generat de energia Sinelui, în care prezent ,a Divinului este mult mai clar percepută, iar limitările obis,nuite de spat,iu, timp, atas,ament etc. nu ne mai afectează cons ,tiint,a noastră dilatată.

În final, când ajungem să fim chiar una cu Dumnezeu, trăim în realitatea creată de Energia Supremă a lui Dumnezeu, trăim în Tot s ,i în toate, trăim chiar în Inima Sa, pentru că acum suntem unit,i beatific cu Dumnezeu însus,i.

yogaesoteric Grat,ia

Divină

“Vreau să pot cu adevărat să te contemplu pe Tine,

Maestrul meu (SHIVA), în esent,a Ta cosmică,

Percepându-t,i Grat,ia infinită în fiecare clipă S , i

în fiecare obiect existent.”

(Utpaladeva, Shivastotravali, XII,19)

S, ivaismul cas,mirian este prin excelent,ă o Cale a Grat,iei Divine, ca s,i cres,tinismul autentic. Totul este Grat,ie Divină – afirmă marele înt,elept s,i eliberat cas,mirianAbhinavagupta – iar Calea spirituală este în ultimă instant ,ă o Cale a Grat,iei Divine:

“Nu diferitele Căi spirituale îl pot revela pe Shiva, Ci

doar Lumia Grat,iei Sale” (Tantrasara, Cap. 2)

Pentru aspirantul la desăvârs,irea spirituală, trezirea sufletului (jivatma), revelarea deplină a esent,ei sale divine (Sinele Suprem Individual – Atman) s ,i fuziunea beatifică cu Inima lui Dumnezeu (Sinele Suprem Universal – Paramatman) sunt cele trei etape fundamentale de pe Calea spirituală în care esent ,ială este manifestarea tainică a Grat,iei Divine.

Shiva impulsionează aspirantul către Inima Universală folosind în acest scop energia care alină, Grat,ia (anugrahashakti), care “se află etern în inima fiint ,ei umane”. Grat,ia ne este acordată permanent, datorită esent ,ei noastre divine, dar noi nu suntem cons,tient,i de aceasta, ignorând-o.

Atunci când Shiva se revelează, arătându-s ,i adevărata Sa esent,ă, El o face în totalitate liber, conform voint,ei proprii, fără ca aceasta să depindă nici de eforturile individuale, nici de act,iunile bune ale aspirantului.

118

Page 119: Sivaism nondualist cașmirian yogaezoteric colaj 2018.docx

“Sinele Suprem (Atman), a cărui minunată esent ,ă este Lumina divină cons,tientă s,i care este identic cu Shiva, liber s ,i suveran, prin jocul impetuos al libertăt ,ii Sale, îs,i ocultează mai întâi propria Sa esent ,ă, revelând-o apoi în întreaga ei plenitudine, dintr-o dată sau gradat. Iar această coborâre a Grat ,iei este pe deplin independentă!” (Abhinavagupta, Tantrasara)

Efortul individual de purificare s,i control al corpului, suflului subtil vital s,i al mint,ii nu atrage în mod direct Grat,ia. Iluminarea spirituală nu se obt ,ine ca urmare a unei acumulări cantitative de act,iuni individuale. Tehnicile s,i metodele spirituale înscrise în sfera individualităt,ii doar pregătesc aspirantul pentru primirea Grat ,iei, s,i din acest punct de vedere acestea sunt utile s ,i indispensabile pentru acele fiint ,e care nu au încă un nivel de puritate s ,i deschidere spirituală foarte mare. Ar fi o eroare să se renunt,e la aceste tehnici pe motiv că totul este Grat ,ie Divină, atâta timp cât această Grat,ie nu poate fi receptată decât într-o măsură foarte mică, datorită diferitelor impurităt,i (mala-uri) care mai există în fiint,ele încă limitate.

De altfel, de nivelul de intensitate al Grat ,iei Divine pe care o poate primi aspirantul depinde integrarea lui pe una dintre cele trei Căi de eliberare spirituală care decurg din cele trei energii ale triunghiului Inimii lui Dumnezeu: Anavopaya, Calea fiint ,ei limitate, pe care predomină energia divină a act ,iunii, kriyashakti, Shaktopaya, Calea Energiei Divinizante, pe care predominantă este energia divină a cunoas ,terii, jnanashakti s,i Shambhavopaya, Calea glorioasă a lui Shiva sau Calea purei voint ,e divine, icchashakti.

Fondatorii Căii PRATYABHIJNA , căutători înflăcărat ,i ai Absolutului Divin, au revelat s,i o a patra Cale, directă s ,i extrem de simplă, Calea Inimii (hridaya) sau Calea spontanei recunoas,teri (pratyabhijna) a Sinelui Esent,ă Atman. Pe aceastăCale (numită Anupaya în S, coala Trika) esent,iale sunt iubirea s,i devot,iunea(bhakti) fat,ă de Dumnezeu. Acele rare fiint ,e care pot aborda această Cale se lasă pătrunse de o Grat,ie Divină extraordinar de intensă.

Grat,ia Divină s,i Calea Iubirii (Bhakti)

Iubirea este un dar al Grat,iei lui Shiva. “Dragostea nesfârs ,ită, de care depinde în întregime realizarea spirituală, provine ea însăs ,i din Grat,ie”, spune Abhinavagupta în Tantraloka, (XIII, 285). Shiva este iubire. Totul începe printr-o privire plină de iubire a lui Shiva în interiorul său nelimitat, mis,carea de iubire care emană din El întorcându-se în final tot în El. Shiva îs ,i revelează prezent,a Sa plină de viat,ă, lumină s,i cons,tiint,ă în inima fiint,ei umane, iar aceasta răspunde Grat ,iei Lui printr-un elan spontan s,i intens, dacă Grat,ia este intensă, sau mai lent, absorbindu-se gradat, plină de iubire în ea, dacă chemarea este blândă.

Este suficient să aspiri intens s ,i frenetic la revelarea Realităt ,ii ultime, cu întreaga fiint,ă, doar un singur moment, pentru a o obt ,ine spontan. Acordarea Grat ,iei Divine nu depinde decât de fort,a s,i constant,a aspirat,iei.

Între Grat,ie (anugraha) s,i devot,iune (bhakti) există o relat,ie misterioasă. Ambele

119

Page 120: Sivaism nondualist cașmirian yogaezoteric colaj 2018.docx

– devot,iunea s,i Grat,ia - act,ionează împreună ca două aspecte ale aceleias ,i entităt,i, având o origine comună, Divinul.

Din punctul de vedere al cons,tiint,ei dualiste, cele două sunt procese separate: în primul proces (al devot,iunii), devotul (ca subiect) îs,i revarsă sentimentul de devot,iune asupra lui Dumnezeu (ca obiect), iar în celălalt proces, al Grat ,iei, Dumnezeu (ca suprem subiect) îs,i revarsă Grat,ia Sa asupra devotului (ca obiect).

Pentru o fiint,ă eliberată, devot,iunea s,i Grat,ia sunt două fat,ete ale Supremei Realităt,i Divine (Paramashiva – Dumnezeu Tatăl). Paramashiva este simultan Shiva s ,i Shakti, Prakasha (Lumina) s,i Vimarsha (Cons,tiint,a Luminii, priză sintetică s,i unitară de cons,tiint,ă). Dumnezeu este deci Lumină absolută s,i necreată s,i simultan El este s,i Cons,tiint,ă sau Lumină Cons,tientă.

Grat,ia poate fi privită ca manifestarea lui Prakasha. Devot ,iunea este, la rândul ei, manifestarea lui Vimarsha. Devot,iunea este dinamică, în continuă căutare, în acelas ,i timp completată mereu de Lumina constantă care este Grat,ia.

Grat,ia – una din cele cinci mari act,iuni ale lui Shiva

Cele cinci mari act,iuni ale lui Shiva sunt: srishti, creat ,ia; sthiti, ment,inerea; samhara, distrugerea (disolut,ia); tirodhana, ocultarea s,i anugraha, grat,ia, revelarea naturii Sale. Fiecare dintre aceste act ,iuni este realizată s,i de către fiint,a individuală, însă într-un mod limitat.

S, coala Pratyabhijna consideră că anugraha este singura dintre cele cinci act ,iuni eterne ale lui Shiva absolut necesară pentru eliberarea spirituală.

În S, coala Krama cea de-a cincea act,iune eternă (corespunzând Grat,iei – anugraha- conform sistemului Pratyabhijna) a lui Shiva este numită bhasa, Splendoare Divină, Realitatea ultimă a sistemului Krama - Mahartha.

Bhasa desemnează Energia Cons,tiint,ei (cit shakti), libertatea absolută(svatantrya shakti) a lui Dumnezeu Tatăl, aflată dincolo de orice dualitate, etern activă s,i atotcuprinzătoare (purna) căci ea le resoarbe pe toate celelalte. Pe Calea reîntoarcerii spre Unicul Absolut, bhasa este identificată cu eterna act ,iune a lui Shiva de iluminare, de revărsare permanentă a Grat,iei asupra tuturor fiint,elor.

Prin cea de-a cincea act,iune a Sa, actul Grat,iei (anugraha) Shiva impulsionează fiint,ele umane să evolueze, conferindu-le statutul de discipol sau chiar de Maestru spiritual.

Într-una din agama-ele s,ivaite, Svacchandatantra, este revelată tradit ,ia secretă a Maes,trilor (paramparagama) căreia s,coala s,ivaită îi datorează strălucirea. În această tradit,ie tainică s,i rar întâlnită, Grat,ia trece direct de la Maestru la discipol, fără nicio intermediere, prin simpla prezent,ă tăcută a Maestrului. Maestrul desăvârs ,it care cunoas,te această practică eficace (pratipatti) acordă Grat ,ia în cursul unei init,ieri eliberatoare, unind direct Sinele discipolului (pregătit să primească o Grat ,ie atât de intensă) cu Shiva.

120

Page 121: Sivaism nondualist cașmirian yogaezoteric colaj 2018.docx

Cele nouă moduri de manifestare a Grat,iei lui Shiva

Primul s,i cel mai înalt nivel al Grat ,iei se numes,te tivrativra shaktipata, Marea Grat ,ie Supremă. Când Shiva acordă cuiva acest tip de Grat ,ie, atunci acea fiint,ă devine perfect realizată spiritual, îs,i cunoas,te adevărata natură într-un mod complet s ,i perfect. Însă corpul fizic nu poate rezista acestei Grat ,ii extraordinar de intense, care resoarbe fiint,a din manifestare, s,i moare. Această fiint,ă devine un Maestru desăvârs,it care îndeplines,te din lumile subtile act,iuni de ghidare spirituală, în mod tainic, în inimile discipolilor.

Al doilea nivel al Grat,iei, ca intensitate, se numes,te tivramadhya shaktipata, Suprema Grat,ie de mijloc. Cel care receptează acest tip de Grat ,ie devine perfect s,i complet iluminat, dar nu părăses ,te planul fizic. El se numes,te pratibha guru, adică acel Maestru care a atins singur realizarea spirituală, fără ajutorul unui alt Maestru, doar prin Grat,ie. Acest Maestru trăies,te în lumea fizică pentru elevarea spirituală a umanităt,ii.

Al treilea nivel al Grat,iei se numes,te tivramanda shaktipata. În fiint,a în care se manifestă această Grat,ie apare dorint,a de a întâlni un Maestru spiritual, o fiint ,ă care a primit cel de-al doilea tip de Grat ,ie, tivramadhya shaktipata. Acest Maestru este o fiint,ă perfectă, atotcunoscătoare, este una cu Shiva. Doar prin simpla sa atingere, privire sau îmbrăt,is,are acordată discipolului, acesta îs ,i transcende perfect individualitatea s,i intră în Starea Supremă Transcendentă (a realizării de sine), fără a practica japa sau dhyana (meditat,ia) etc. Totus,i el experimentează plăcerea s ,i durerea în corpul său fizic, care însă nu îl afectează. Acest discipol va deveni un Maestru numit Rudra shakti samavistah, deoarece el este în perfectă fuziune cu Rudra shakti (energia lui Rudra).

Prin Grat,ia Sa manifestată în aceste trei modalităt ,i Shiva face ca o fiint,ă să devină un Maestru. Grat,ia Sa manifestată cu o intensitate mai mică face ca o fiint ,ă să devină un discipol merituos.

Cel de-al patrulea nivel al Grat ,iei se numes,te madhyativra shaktipata, Grat,ia Medie Supremă. Prin intermediul ei aspirantul ajunge discipolul unui Maestru perfect. Întrucât mintea discipolului nu este perfect stabilă, simpla privire sau atingere ale Maestrului nu sunt suficiente pentru a aduce Iluminarea acestuia. Maestrul îl va init,ia într-o mantra sau tehnică specifică. Prin această init ,iere discipolul va atinge Iluminarea, însă aceasta nu va fi stabilă. Abia după părăsirea planului fizic el va deveni una cu Shiva.

Cel de-al cincilea nivel al Grat,iei se numes,te madhyamadhya shaktipata, Grat,ia Medie de mijloc. În momentul când Shiva acordă acest tip de Grat ,ie, în mintea acelui aspirant apare dorint,a intensă de a dobândi starea de Shiva. În acelas ,i timp el dores,te însă să se bucure s,i de plăcerile acestei lumi, astfel că după părăsirea planului fizic el va intra într-unul din paradisurile astrale unde va savura toate plăcerile lumes,ti, până la deplina lor satisfacere. După aceea el va primi o nouă

121

Page 122: Sivaism nondualist cașmirian yogaezoteric colaj 2018.docx

init,iere în planul astral de la Maestrul său, care este omniprezent. Prin această init,iere el va intra în regatul lui Shiva s,i se va contopi cu Acesta.

Cel de-al s,aselea nivel al Grat,iei se numes,te madhyamanda shaktipata, Grat,ia Medie inferioară. Efectul acestui tip de Grat ,ie este similar celui precedent, diferent ,a constând în dominantă. Dorint ,a de a experimenta plăcerile lumes ,ti este mai puternică în acest caz decât aceea de a obt ,ine starea de Shiva. După părăsirea planului fizic discipolul va intra într-unul din paradisurile astrale, unde va savura toate aceste bucurii. Însă aici el nu va avea capacitatea de a practica în vederea realizării Sinelui, de aceea se va încarna din nou. În această ultimă încarnare el se va focaliza numai asupra realizării de sine. Viat ,a sa aici va fi scurtă, iar la sfârs ,itul ei va intra în starea transcendentă a lui Shiva.

Aceste trei tipuri de Grat,ie apar printre aspirant,ii care trăiesc în regatul lui Svadharma. Aces,tia manifestă dorint,a de a obt,ine starea deplinei realizări spirituale cel put,in o jumătate de oră în timpul zilei s ,i de două ori în timpul nopt ,ii. Restul timpului rămas îl păstrează pentru plăcerile lumes ,ti. Următoarele trei modalităt ,i de manifestare a Grat,iei, mandativra, mandamadhya, mandamanda shaktipata apar printre aspirant,ii care trăiesc în regatul viet ,ii lumes,ti, Lokadharma. În aces ,ti aspirant,i apare dorint,a de a atinge starea supremă a lui Shiva, realizarea de sine, numai când durerile s,i suferint,ele provocate de această lume devin prea mari. În acest moment ei doresc să abandoneze totul s ,i să obt,ină Suprema Realizare, dar nu sunt capabili de aceasta. Tendint ,a predominantă a acestor aspirant ,i este către plăcerile lumii s,i mai put,in către realizarea spirituală. Totus ,i, întrucât Grat,ia lui Shiva străluces,te în ei, într-un sfârs,it, care poate dura multe viet,i, ei vor deveni una cu Fiint,a Supremă.

Astfel se manifestă măret,ia s,i gloria Grat,iei lui Shiva. Chiar dacă această Grat ,ie este acordată în diferite forme s,i la diferite intensităt ,i, Ea va purta în final fiint ,a umană către Suprema Realitate Divină.

yogaesoteric

Paralele cu alte tradit,ii

“Metafora dansului cosmic al lui Shiva unes ,te mitologia, arta religioasă s,i fizica modernă. Este într-adevăr, as,a cum spunea Coomaraswamy, «poezie, dar nu mai put,in s,tiint,ă»”. Jacques Bergier

Printre numeroasele religii s,i căi spirituale autentice, s,ivaismul se remarcă prin universalitatea modelului său conceptual. Cu alte cuvinte, viziunea s ,i înt,elegerea init,iatică pe care o conferă s,ivaismul este atât de cuprinzătoare încât aici se regăsesc corespondent,e s,i similitudini cu aproape toate căile spirituale autentice ale lumii. Sunt semnificative în acest sens similitudinile s,i asemănarea cu cres,tinismul:

*trinitatea - este un concept fundamental atât în s ,ivaism cât s,i în cres,tinism; *etapele apropierii s,i contopirii cu Dumnezeu se regăsesc aproape identic în practica meditat,iei - ca modalitate ce t ,ine de Calea fiint,ei individuale (Anavopaya) din cadrul

122

Page 123: Sivaism nondualist cașmirian yogaezoteric colaj 2018.docx

s,ivaismului - s,i în rugăciunea inimii - modalitate spirituală specifică cres ,tinismului ortodox;

*iubirea coples,itoare s,i elanul nestăvilit către Dumnezeu - este o trăsătură comună atât misticilor cres,tini cât s,i celor s,ivait,i.

Regăsim în s,ivaism, integrate într-o viziune unitară, tehnici s ,i procedee întâlnite atât în yoga cât s,i în tantra sau în budismul Zen. Este semnificativ în acest sens faptul că Vijnana Bhairava Tantra, tratat ce apart ,ine tradit,iei s,ivaite, este de asemenea unul din tratatele fundamentale ale budismului Zen (Japonia) s ,i Chan (China). Universalitatea viziunii s,ivaismului cas,mirian nu trebuie să ne surprindă având în vedere faptul că Shiva reprezintă prin excelent ,ă acea fat,etă a lui Dumnezeu care se manifestă ca Marele Init,iator sau Marele Salvator (Mântuitor) al fiint ,elor înlănt,uite de ignorant,ă s,i suferint,ă. Putem afirma pe drept cuvânt că, prin definit ,ie, orice apelare frenetică s,i sinceră a Divinului este adresată, de fapt, ipostazei mântuitoare a lui Dumnezeu, ipostază cunoscută în India sub numele de Shiva (“Cel bun s ,i blând”), s,i orice manifestare a Grat,iei Divine eliberatoare este în strânsă legătură cu Shiva. Astfel, chiar dacă fiint,a umană nu s,tie, în orice proces spiritual iluminator, Grat,ia lui Shiva joacă un rol esent,ial.

Viziunea cuprinzătoare a s,ivaismului nu se rezumă însă numai la corespondent ,e s,i similitudini cu alte tradit,ii spirituale. Ceea ce ne uimes ,te acum, când s,tiint,a s-a dezvoltat atât de mult, câs,tigând teren în detrimentul religiilor s ,i a multitudinii de căi spirituale nou apărute, este că teoriile cele mai moderne ale s ,tiint,ei contemporane îs,i găsesc corespondent,e evidente în vasta tradit,ie spirituală s,ivaită: modelul holografic al universului, teoria câmpurilor morfogenetice, teoria stringurilor, mecanica cuantică etc.

yogaesoteric Consultă

s,i:

S, ivaism s,i Cres,tinism

Un aspect foarte important, comun ambelor tradit,ii, s,ivaită s,i cres,tină, este accentul pus pe Grat,ia Divină. În ambele sisteme, init,iativa relativă la calea spirituală s,i trăirea mistică provin de la Dumnezeu. Dimensiunea “coborâtoare” a misticii predomin...

S, ivaism s,i Tantrism

Este important pentru început să vedem ce se înt ,elege de fapt prin Tantra sau tantrism, întrucât acest “sistem” pan-indian formează baza s ,ivaismului din Cas,mir. Trebuie să lămurim, mai întâi, că termenul Tantra desemnează aproape întotdeauna un text, chiar dacă nu toate lucrările...

Viziunea asupra artei

Arta autentică, un instrument init,iatic în cadrul s,ivaismului cas,mirian În întreaga tradit,ie a s,ivaismului din Cas,mir există o extraordinară inflorescent,ă de artis,ti ce s-

123

Page 124: Sivaism nondualist cașmirian yogaezoteric colaj 2018.docx

au manifestat în paralel cu înt,elept,ii s,i cu maes,trii s,colii Trika care au avut ei îns,is,i puternice înclinat,ii artistice. Astfel, marele înt,elept s,i eliberat Abhinavagupta a compus mai multe poeme de slăvire a Domnului s,i s,i-a scris aproape întreaga operă în versuri, la fel ca s,i ceilalt,i înt,elept,i ai s,ivaismului.

Arta autentică poate fi o cale spirituală dar, spre deosebire de yoga propriu-zisă, ea nu este accesibilă oricui, ci devine cu adevărat o cale spirituală de abia atunci când

fiint,a care o receptează este înzestrată cu un anumit gen de sensibilitate. Arta init,iatică este accesibilă atunci când sufletul fiint ,ei poate să vibreze, să se umple de încântare, de fericire sau farmec contemplând o anumită operă artistică, stare care

este legată de trezirea sufletului.

În esent,ă, emot,ia estetică pe care o trezes,te arta în fiint,a spectatorului este, spune tradit,ia s,ivaismului, ca o savoare extatică s ,i inefabilă, savoare numită în limba sanscrită rasa.

Cel mai important estetician al Indiei este unanim acceptat ca fiind Abhinavagupta, care are două lucrări fundamentale în acest domeniu: Abhinava Bharati si Dhavanyabaratloka locana. Din perspectiva lui Abhinavagupta, arta este o manifestare atât exterioară cât s,i interioară cons,tiint,ei, manifestare profund spirituală. El arată că rolul artei este de a trezi în cons ,tiint,a s,i în inima noastră o anumită “savoare inefabilă, un sentiment sublim, savoare net diferită de celelalte trăiri umane obis,nuite. Ea are un caracter general, fiind o trăire supraindividuală. Pe baza acestei emot,ii intense (bucurie, teamă, mânie, uimire etc.), pe deplin cons,tientizată s,i sublimată, arta face trecerea de la individual (de la ego) la universal.

În artă, întreaga lume obiectivă este mai întâi esent ,ializată s,i apoi purificată s,i transfigurată, prezentată într-o formă pură, lipsită de orice fel de contingent ,e individuale limitate. Arta autentică ne transpune aproape instantaneu într-un plan divin, producând în cons,tiint,a noastră o stare de universalizare s,i unificare.

yogaesoteric S, ivaism

s,i Cres,tinism

Un aspect foarte important, comun ambelor tradit,ii, s,ivaită s,i cres,tină, este accentul pus pe Grat,ia Divină. În ambele sisteme, init,iativa relativă la calea spirituală s,i trăirea mistică provin de la Dumnezeu. Dimensiunea “coborâtoare” a misticii predomină în ambele tradit,ii căci Dumnezeu se află, în ambele, în prim plan. Treptele căii spirituale s,i ale experient,ei mistice nu sunt altceva decât gradele intensităt,ii Grat,iei Divine. Misiunea omului ce păs ,es,te pe calea spirituală, constă atât într-o tradit,ie cât s,i în cealaltă, în a se curăt,a (via purgativa) de impurităt,ile cu care s-a născut (păcatul originar în cres ,tinism, mala-urile în s,ivaism), pentru a atrage Grat,ia Divină.

Un alt concept comun ambelor tradit ,ii este structura triplă fundamentală atât a întregii realităt,i cât s,i a experient,ei divine, chiar dacă acestea sunt expuse diferit. Ca

124

Page 125: Sivaism nondualist cașmirian yogaezoteric colaj 2018.docx

s,i în s,ivaism, cres,tinismul este o cale a unui monism nediferent ,iat. Conceptul trinităt,ii înseamnă s,i o experient,ă intimă s,i dinamică a realizării divinităt ,ii, ce nu se odihnes,te pasivă doar în ea însăs ,i (cum ar fi Brahman în Vedanta), ci este prezentă prin energiile sale în întreaga manifestare. În acest moment o comparat ,ie cu opera teologului grec Sf. Grigorie Palama (cca. 1296-1359) despre energiile divine ar putea fi foarte fructuoasă. Această dinamică (v. s ,i conceptul de spanda) nu se referă doar la viat,a interioară a Divinului, ci cuprinde înlăuntrul ei întreaga realitate exterioară, manifestată.

La toate acestea se adaugă s,i important,a trupului în viat,a spirituală, care în Tantrism devine un instrument al spiritului, iar în Cres ,tinism, datorită manifestării cristice, nu a fost niciodată separat de cele spirituale. S , i aici se pot face numeroase paralele între metodele isihas,tilor, al căror apărător a fost Sf. Grigorie Palama, s ,i cele ale tantrismului. Un rol central în ambele metode îl au punctele de concentrare în corp (în cel subtil), de exemplu Inima, precum s ,i armonizarea respirat,iei cu rugăciunea. O corespondent,ă uimitoare cu învăt,ătura tantrică a chakra-elor o găsim s ,i la Palama, care se referă de asemenea la interiorizarea omului s ,i îndumnezeirea trupului: “Un mare învăt,ător a scris că:”de la căderea originară, omul interior s-a format după tiparuri exterioare“. Nu ar fi astfel mai util pentru un om ce caută să se realizeze interior, să îs,i supună mintea unei mis,cări ritmice circulare în loc să o lase să zburde s,i în loc să-s,i lase privirea să se piardă împrejur să s ,i-o fixeze în piept ori în ombilic? Dacă în exterior corpul său ia o pozit ,ie circulară el va imita mis ,carea interioară a mint,ii sale s,i prin această postură corporală atrage fort ,a spiritului său ce este răspândită în afară prin privire, înapoi în inima sa. Dacă este adevărat că puterea animalului interior provine din zona abdomenului s ,i a ombilicului în care act,ionează legea păcatului oferindu-i acestuia loc de păscut, de ce să nu îndreptăm chiar asupra acestui punct legea contrară, bine înarmată fiind cu rugăciuni?” Atât aici cât s ,i în cazul tantrismului este vorba de transformarea corpului s ,i nu de o scufundare în cele trupes,ti, as,a cum adesea a fost gres ,it înt,eles în cazul tantrismului. Palama scrie despre cei “ce s,i-au ridicat spiritul în Dumnezeu iar sufletul lor este ancorat în iubirea de Dumnezeu”: “Carnea lor transformată este o parte a spiritului s ,i se contopes,te cu el în Dumnezeu. Trupul acestor oameni se transformă în locuint ,a s,i casa lui Dumnezeu”. Aceasta este s,i convingerea yoghinului tantric (v. Dehasthadevatacakra-stotra).

Nu ar fi greu să găsim paralele între metafizica luminii s ,i a spiritului în lucrările luiAbhinavagupta s,i literatura cres,tină. Că nu este nicidecum vorba de abstract ,iuni metafizice, o arată s,i conceptul s,ivait al divinităt,ii ce s-ar putea traduce cu expresia biblică “Dumnezeu este ca un foc mistuitor”. Cu toate acestea, nu ne vom mai ocupa decât de punctul central spre care t,intes,te întreaga mistică s,ivaită. Care este t,elul final al tuturor acestor învăt,ături s,i căi? Acesta este regăsirea propriei naturi, divine, a deveni astfel una cu Eu-l divin (aham) ce suspendă s ,i simultan înalt,ă “eu-l” individual s,i separat (anu). Acest Eu divin este descris în întregul său dinamism de Meister Eckhart în comentariul său la manifestarea divină biblică “Eu sunt cel ce sunt”, care se apropie foarte mult s ,i în expresia ei literară de spusele lui

125

Page 126: Sivaism nondualist cașmirian yogaezoteric colaj 2018.docx

Abhinavagupta: “Expresia: eu sunt cel ce sunt, cuprinde manifestarea sonoră a afirmat,iei divinităt,ii, ce exclude orice negat ,ie. De asemenea, această expresie cuprinde s,i un fel de întoarcere a existent ,ei în sine însăs,i s,i chiar pe ea, o oprire sau stabilire în sine. Pe de altă parte ea cuprinde s ,i o izbucnire sau o nas ,tere - existent,a este în continuă mis,care, în continuă curgere în sine însăs,i s,i chiar ea Lumină ..., care se pătrunde pe sine, care curge s ,i luminează din toate direct ,iile înapoi spre starea originară. De aceea se spune că:”în El a fost viat ,a" (Ioan 1. 4). Viat,ă înseamnă, de fapt, un fel de revărsare... Astfel “Eu sunt Cel ce sunt” dovedes ,te atât unicitatea existent,ei, cât s,i vastitatea sa“. Meister Eckhart relativizează, la fel ca s ,i Abhinavagupta, căile s,i modalităt,ile ce duc la Dumnezeu. Când cel din urmă vorbes,te despre”calea fără de cale" (anupaya), Meister Eckhart spune: “Cel ce îl caută pe Dumnezeu fără a apela la vreo modalitate, acela îl găses ,te în chiar interiorul său”.

În aceste put,ine rânduri din interiorul misticii cres,tine nu s-a urmărit punerea în evident,ă a asemănărilor s,i excluderea deosebirilor ci doar construirea unei punt,i de legătură spre înt,elegerea a două lumi, atât de diferite, ale spiritualităt ,ii s,i experient,ei mistice. Oricine vrea să se apropie de o altă tradit ,ie nu doar din curiozitate intelectuală ci spre a o trăi s,i experimenta, trebuie să păs,ească pe această punte. yogaesoteric S, ivaism s,i Tantrism

Este important pentru început să vedem ce se înt ,elege de fapt prin Tantra sau tantrism, întrucât acest “sistem” pan-indian formează baza s ,ivaismului din Cas,mir. Trebuie să lămurim, mai întâi, că termenul Tantra desemnează aproape întotdeauna un text, chiar dacă nu toate lucrările denumite astfel sunt, cu adevărat, de factură tantrică. În general, Tantra înseamnă “sistem, regulă, teorie, metodă, învăt ,ătură” s,i, de asemenea, “t,esătură, urzeală” sau, literal, “text”. Sintagma “tantrism” se referă la toate fenomenele spirituale, religioase, rituale s ,i literare, ce posedă o anumită coerent,ă spirituală s,i simbolică, greu de descris în câteva cuvinte. Există, totus ,i, suficiente caracteristici comune ce îi dau coerent ,a unui sistem, dincolo de granit ,e doctrinare sau ideologice, în cadrul s,ivaismului sau al buddhismului, al vis ,nuismului sau al s,aktismului.

Referirile negative ce au marginalizat tantrismul, atât în India cât s ,i în Occident, s,i care part,ial se datorează decadent,ei unor practici ale sale, nu au văzut aici altceva decât vrăjitorii, s,i un cult al sexualităt,ii exacerbat. Desigur, amândouă aspectele apar la periferia extremă a tantrismului, însă un fenomen religios nu trebuie judecat după evenimentele periferice ale sferei sale de manifestare, înainte de a s ,ti ce cuprinde el în esent,a sa.

Esent,a tantrismului e constituită de Tantra-e s ,i Agama-e, texte care, conform tradit,iei, au fost revelate de Shiva. În general, ele sunt alcătuite din patru părt ,i ce tratează ritualuri, atitudini practice, învăt,ături teoretice s,i practici yoga (kriya, carya, jnana, yoga), căci aceste patru dimensiuni apart ,in esent,ei cunoas,terii s,i practicii tantrice. Deseori apare însă, o viziune limitatoare ce asociază tantrismului doar ritualuri s,i practici yoghine, însă gnoza, cunoas ,terea - fie ea teistă, în cazul

126

Page 127: Sivaism nondualist cașmirian yogaezoteric colaj 2018.docx

s,ivaismului sau non-teistă în cazul budismului - este o componentă fundamentală a tantrismului. Dar înainte de a vedea care sunt elementele sale caracteristice trebuie să studiem întrucâtva acest fundal gnoseologic. Afirmat ,iile generale ce urmează vor fi valabile pentru întregul spectru al sistemelor tantrice, pe când cele specific s ,ivaite se vor referi la învăt,ătura non-dualistă a s,ivaismului. O caracteristică generală a tantrismului este ideea interconexiunii totului cu totul, a corespondent ,elor dintre microcosmos s,i macrocosmos, corespondent,e care, as,a cum textele tantrice o afirmă adesea, leagă totul, “de la firul de iarbă s ,i până la Shiva”, într-un sistem de relat,ii interioare s,i interdependent,e reciproce. Afirmat,ia unui fizician modern, “când un copil îs,i aruncă păpus,a pe jos, se cutremură Sirius, este pe deplin aprobată de tantrici. Această viziune a lumii nu exclude nimic de la aspectele grosiere, materiale s,i până la cele foarte subtile, de natură pur spirituală. Filosofia Samkhya a preluat o afirmat,ie ce exprimă chiar acest aspect:”Totul este de natura totului" (sarvam sarvatmakam), adică “pentru cel ce are ochi să vadă” Dumnezeu este totodată imanent în orice firicel de praf iar materia este cont ,inută în fiint,a divină. Acest concept a condus la o teorie a “reflexiei”, în care ceea ce este superior se reflectă în ceea ce este inferior s,i invers. Aceasta înseamnă totodată că ceeea ce este material este de asemenea spiritual, în limbaj cres ,tin - caracterul sacru al realităt,ii. Un vers mult citat defines,te lumea în felul următor:

“Preaslăvesc corpul vizibil al lui Bhairava sub forma lumii care s-a

format ca o densă cristalizare a esent,ei Spiritului"

Această lume sau, mai mult, întreaga manifestare, nu este însă un haos ci o ierarhie de principii (tattva-e) ordonate. Clasificarea fundamentală triplă, ce se reflectă în orice lucru, cuprinde cele trei planuri: grosier, material (sthula), subtil, psihic (sukshma) s,i transcendent (para). Ierarhia celor 36 de principii sau categorii din s,ivaism este un întreg ce cont,ine s,i teorii cosmologice s,i psihologice. Totul, chiar s,i ierarhiile divine, cu except,ia purei transcendent,e a Absolutului(anuttara) este cuprinsă în acest sistem, sistem împărt ,it în două etape, cea impură s ,i cea pură.

Acest sistem al conexiunilor micro-macrocosmice se exprimă în practica ritualurilor s,i în Yoga, pretându-se cu us ,urint,ă în formele sale mai put ,in spirituale, unor abuzuri prin magie. Aceasta desigur, se explică s ,i prin faptul că tantrismul provine din păturile societăt,ii ce nu au fost integrate în ortodoxia vedică s ,i în care magia era o formă de expresie de la sine înt ,eleasă, a existent,ei religioase. Pe de altă parte, aspectele magice ale tantrismului au fost tot mai mult spiritualizate în formele înalte ale acestuia, iar în s,coala Trika le regăsim sub o formă deplin purificată s ,i spiritualizată.

Un alt element caracteristic tantrismului este faptul că prin metodele s ,i căile sale nu se obt,ine doar mântuirea sau eliberarea (moksha, mukti) ci s ,i plăceri ale simt,urilor, obis,nuite sau paranormale (bhoga, bhukti). În funct ,ie de treapta de evolut,ie

127

Page 128: Sivaism nondualist cașmirian yogaezoteric colaj 2018.docx

spirituală s,i de dorint,ele aspirantului, el poate obt,ine init,ieri ce îl conduc, în diverse grade, spre unul sau altul din aceste scopuri.

În acest sens, al înt,elesului sacru al corporalului s,i al viziunii generale asupra lumii, trebuie văzută s,i simbolistica sexuală tantrică, în care polaritatea fundamentală masculin-feminin, prezentă în întreaga creat ,ie, este considerată ca provenind din arhetipul său divin, în care Shiva, Dumnezeu, este unit cu Shakti, energia sa feminină, această polaritate fundamentală având înt,elesurile ei proprii fizice s,i metafizice, simbolice s,i spirituale. Chiar dacă în tantrism apar s,i ritualuri sexuale, trebuie să subliniem că numărul participant ,ilor la aceste ritualuri era strict redus la un cerc restrâns de aspirant,i, beneficiari ai unei init,ieri deosebite cu un nivel spiritual înalt. Scopul acestora nu era nicidecum satisfacerea instinctelor primare, ci ele urmăreau să testeze autocontrolul participant,ilor precum s,i depăs,irea oricărei dualităt,i. Astfel, ele apart,in mai ales domeniului unei spiritualităt ,i ce “coboară” asupra omului, integrând s,i planul fizic în realitatea sa spirituală. Mult mai des, imaginile sexuale sunt interpretate doar simbolic s,i ele pot fi comparate, chiar dacă într-un alt context spiritual, al tradit,iei iudeo-cres,tine, cu limbajul Cântării Cântăriilor s ,i de aici cu nunta mistică. Pe plan interior, energia sexuală este inclusă în kundalini-yoga s ,i apoi sublimată.

Un concept central al tantrismului este cuprins în cuvântul sanscrit Shakti, puterea cosmică s,i spirituală, ce nu este separată de Shiva, provenind totus ,i din El, fiind aspectul Său creator s,i dinamic. As,a cum vom vedea, Shakti nu este doar un concept metafizic, ci o putere palpabilă ce trebuie trezită în interior. În diferitele tradit ,ii tantrice fie Shakti este privită ca divinitate centrală iar Shiva îi este subordonat, fie Shiva este zeul suprem iar Shakti este energia sa creatoare (acest aspect s ,i-a găsit expresia s,i în iconografie). În primul caz, numit s ,i s,aktism, apare o afirmat,ie ades citată, “Shiva fără Shakti este un cadavru” (joc de cuvinte între Shiva s ,i shava - “cadavru”), în concepte teologice, principiul divin rămâne inactiv în lipsa fort ,ei sale dinamice. În acest punct apare s ,i diferent,a fundamentală fat,ă de sistemul vedantic al cărui concept asupra divinităt,ii ca Brahman, “neutru” s,i total pasiv, este criticat de tantrici. Kshemaraja, discipol al lui Abhinavagupta, se referă ironic la aceasta: “Acest Brahman este neutru (adică asexuat), cum poate fi deci fertil, trebuie prin urmare să vină în contact cu minunata Ta (adică a lui Shiva) energie s ,i să obt,ină astfel virilitatea masculină!”. Pe scurt Shakti este o energie divină, cosmică, vitală s ,i spirituală, ce joacă în tantrism un rol special. Ea se “încarnează” ca zeit ,ă, luând în hinduism forme nenumărate, de la cele populare, primitive, până la forme ce reprezintă întrupări ale principiilor subtile, metafizice.

În s,ivaismul din Cas,mir sunt adorate mai cu seamă trei energii, Shakti, ce reprezintă concepte metafizice: Para, suprema, transcendenta, Parapara, transcendentimanenta s,i Apara, cea imanentă. Aceste trei energii, shakti, s ,i sferele lor de act,iune, de fort,ă se regăsesc în întreaga cosmologie, căci nimic nu există dacă nu este constituit din aceste trei energii.

128

Page 129: Sivaism nondualist cașmirian yogaezoteric colaj 2018.docx

Un alt fenomen ce poate fi regăsit în toate s ,colile tantrice s,i care, sub aspect teoretic, are multe puncte comune cu vedele, este metafizica logosului, a cuvântului s,i practica mantra-elor. Pornind de la logosul sacru, de la cuvântul revelat (în Vede - shruti, în s,ivaism - agama), ambele sisteme văd în vorbire o energie primordială, în care limbajul (sau limbajele) ca sistem de înt ,elesuri convent,ionale are o important,ă secundară. Practica mantra-elor, fie ea de factură vedică sau tantrică, constă, în general, în reîntoarcerea la energia ce se găses ,te la originea cuvântului, limbii, sunetului. S, i totus,i, tantrismul îs,i afirmă din nou în considerat,iile asupra cuvântului precum s,i în mantra-ele utilizate, particularitatea sa inconfundabilă.

O mantră poate fi formată doar dintr-o silabă (aparent lipsită de important ,ă), (bija - literal, sământ,ă), sau dintr-o formulă rituală mai lungă, putând fi repetată cu voce tare, murmurată sau doar recitată interior (japa). Însă ea este eficientă, nu contează prin ce metodă ar fi emisă, doar dacă cel ce o emite a primit init ,ierea corespunzătoare. Tantra-ele atent,ionează că operarea superficială sau lipsită de răspundere cu o mantra poate avea urmări grave, deoarece în cazul unei mantra-e este vorba de vectori ai unei energii ce include însăs ,i logosul sacru. Nici un ritual sacru nu poate avea loc fără recitarea unei mantra-e.

Scopul unei mantra-e este “de a exprima divinitatea”, ceea ce nu se reduce doar la numele lui Dumnezeu, nume ce au un rol fundamental în toate tradit ,iile hinduismului. În tantrism găsim teorii subtile despre emanat ,ia cuvântului s,i diferitele nivele ale acestuia. Toate teoriile despre cuvînt, silabe s ,i elementele sale constitutive afirmă în primul rând capacitatea creatoare a cuvântului: “La început a fost Cuvântul”, Logosul, iar această afirmat ,ie are pentru un tantric un înt,eles mult mai limpede decât pentru cres,tinul modern.

Andre Padoux afirmă despre important,a unei mantra-e următoarele: “Mantra-ele sunt modalităt,i importante ale eliberării s,i ele apar ca instrumentele preferate pentru a realiza reîntoarcerea la originea primordială a energiei cuvântului. Mai mult, adeseori o mantra este ea însăs ,i un simbol sau mai degrabă o manifestare a acestei energii primordiale, energie pe care o cont ,ine într-o formă deosebit de eficientă s,i de practică. Totus,i, o mantra este ea însăs,i vie, plină de o fort,ă interioară ce tinde puternic spre izvorul oricărei rostiri, spre puterea infinită a cuvântului. As,adar o mantra reunes,te energiile practic-eficiente s,i creatoare ale cuvântului cu cele transcendente s,i eliberatoare ale acestuia.”

Alte elemente caracteristice ale tantrismului sunt atitudinile, mudra, ce se pot exprima s,i în exterior, sau desemnează o atitudine interioară sau o stare mistică, mandala-ele sau yantra-ele, diagramele sacre. Ambele sunt, la fel ca s ,i mantra-ele, indispensabile oricărui ritual. Această scurtă caracterizare a celor mai importante elemente ale tantrismului a fost necesară pentru a înt ,elege fundalul pe care s-a dezvoltat s,ivaismul din Cas,mir, cât s,i legăturile dintre cele două tradit,ii.

yogaesoteric

129

Page 130: Sivaism nondualist cașmirian yogaezoteric colaj 2018.docx

Kshemaraja: Intrarea în Realitatea Supremă a lui Dumnezeu (Parapraveshika) Mă înclin în fat,a acelei Cons,tiint,e(samvid) care străluces,te în întreita modalitate a energiilor Sale – supremă, intermediară s ,i inferioară – s,i în toate cele trei stări de Cons,tiint,ă. Această Cons,tiint,ă este Inima Supremului Shiva.

În realitate, Stăpânul Suprem este pură lumină spirituală (prakasha) s ,i această lumină este în esent,ă pură cons,tiint,ă (vimarsha), fiind o străfulgerare a Eului Absolut s,i liber ce îs,i asumă simultan formele Universului, îl ment ,ine s,i îl animă, iar apoi îl resoarbe din nou. Dacă nu ar fi pura cons ,tiint,ă, nu ar putea fi Dumnezeu, ci ar fi un obiect lipsit de viat ,ă. Această cons,tiint,ă luminoasă este desemnată de tradit ,ie cu următoarele cuvinte: spirit pur (cit), cons ,tiint,ă absolută (caitanya), cuvânt transcendent, libertate deplină necreată, supremă fericire a Sinelui Universal, liberă act,iune a Creatorului, străfulgerare, esent ,ă, inimă, vibrat,ie (spanda). Iar această pură lumină, Eu-l suprem necreat, Stăpânul Suprem, este cel care îs ,i asumă diferite calităt,i, luminează s,i se manifestă înUnivers cu ajutorul supremei sale energii, de la tattva lui Shiva s ,i până la pământ(...) yogaesoteric

Comentariu 1 (Laks,man Joo)

Lucrarea Parapraveshika tantra apart,ine lui Ksemaraja, discipolul cel mai important al lui Abhinavagupta. Cuvântul parapraveshika se poate traduce prin“ceea ce te face să intri în Suprem”, ceea ce te împinge în cea mai înaltă realitate. Mă înclin în fat,a acelei Cons,tiint,e (samvid) care străluces,te în întreita modalitate a energiilor Sale – supremă, medie s,i inferioară – s,i în toate cele trei stări de Cons,tiint,ă. Această Cons,tiint,ă este Inima Supremului Shiva.

Suprema Energie (Shakti) este energia dincolo de orice limitare. Ea este nonduală (advaita) s,i duală (dvaita). Energia inferioară (apara) este doar duală (dvaita). Aceste trei energii corespund cons,tiint,ei subiective, cons,tiint,ei conceptuale s,i cons,tiint,ei obiective. Mă înclin în fat,a acelei Cons,tiint,e care străluces,te în aceste trei moduri. Această Cons,tiint,ă este inima Supremului Shiva. Ea este totodată una cu universul s ,i dincolo de lumea manifestată.

În lumea filosofiei shivaite, Supremul Shiva este conceput ca o fiint ,ă plină de lumină. Dar, mai mult decât atât, Supremul Shiva este întruchiparea luminii s ,i această lumină este diferită de cea a soarelui, a lunii sau a focului.

Este lumina (prakasha) înzestrată cu Cons ,tiint,ă (vimarsha); s,i această lumină înzestrată cu Cons,tiint,ă este natura Acelei Supreme Cons ,tiint,e, Supremul Shiva. Ce este Cons,tiint,a? Lumina Cons,tiint,ei nu este doar pură Cons,tiint,ă, ea este umplută cu înt,elegerea că Eu sunt creatorul, Eu sunt protectorul s ,i Eu sunt distrugătorul a tot. Doar a s,ti faptul că Eu sunt creatorul, Eu sunt ment ,inătorul s,i Eu sunt distrugătorul reprezintă Cons,tiint,ă. Dacă Cons,tiint,a nu ar fi fost atas,ată luminii Cons,tiint,ei, ar fi trebuit să admitem că lumina soarelui sau lumina lunii sau lumina focului sunt tot Supremul Shiva. Dar nu e cazul.

130

Page 131: Sivaism nondualist cașmirian yogaezoteric colaj 2018.docx

Luminii Cons,tiint,ei (vimarsha) i-au fost atribuite diferite nume. Ea este numită cit-chaitanya, ceea ce înseamnă tăria cons,tiint,ei; para vak, cuvântul suprem; svatantrya, independent,a perfectă; aishvarya, gloria predominantă a Supremului Shiva; kartitva, puterea de act,iune; sphuratta, puterea de existent ,ă; sara, esent,a completă a tot; hridaya, inima universală s ,i spanda, vibrat,ia universală. Toate acestea sunt nume atribuite în Tantra-e acestei Cons,tiint,e.

Această Cons,tiint,ă a Eu-lui, care este realitatea Supremului Shiva, este un “Eu” natural (akritrima) s,i nu născocit. Nu este o Cons ,tiint,ă a Eului adaptată. Fiint,ele umane limitate au o Cons,tiint,ă a Eului adaptată. Supremul Shiva are o naturală sau pură Cons,tiint,ă a Eu-lui. Există o diferent ,ă între Cons,tiint,a adaptată s,i Cons,tiint,a naturală. Cons,tiint,a artificială sau adaptată există când această Cons ,tiint,ă a Eu-lui este atribuită corpului tău, mint,ii tale, intelectului tău, egoului tău. Cons ,tiint,a naturală este acea Cons,tiint,ă care este atribuită realităt ,ii Sinelui, care este Cons,tiint,a a tot.

Cons,tiint,a naturală este întruchiparea pură a Cons ,tiint,ei. Este chiar Shiva. Toate cele treizeci s,i s,ase de elemente (tattva), de la Shiva la pământ, sunt create de această Cons,tiint,ă naturală a Eu-lui. Acestea nu sunt doar create de această Cons,tiint,ă, ele s,i strălucesc în această Cons ,tiint,ă. Creat,ia Sa nu este în afara naturii Sale, ea există în Sinele Său. El a creat întreg acest univers în perimetrul Cons ,tiint,ei Sale. Astfel, tot ceea ce există rezidă în această Cons,tiint,ă.

Asta ar trebui să înt,eleget,i. Energia creativă care este atribuită Supremului Shiva, nu este o energie a Supremului Shiva care creează universul în afara Cons ,tiint,ei Sale, as,a cum noi creăm în afara cons,tiint,ei noastre. Creat,ia Sa nu este insensibilă (jana) as,a cum sunt creat,iile noastre.

Acest univers, care este creat în Cons ,tiint,a Sa, este dependent de acea Cons ,tiint,ă. El este întotdeauna dependent de acea Cons ,tiint,ă. Nu se poate mis ,ca în afara acelei Cons,tiint,e. Acesta este modul în care Creat,ia Sa are loc.

Trebuie să înt,eleget,i că acest univers, care este creat de Stăpânul Cons ,tiint,ei, este una cu acel Creator Care este în întregime prakasha-vimarsha, lumină înzestrată cu Cons,tiint,ă, luminoasă prin ea însăs,i.

Dacă acest univers creat ar fi rămas în afara acestei Cons ,tiint,e, n-ar fi apărut nimănui în raza percept,iei. N-ar fi existat, as,a cum nu există fiul unei femei sterpe sau laptele unei păsări. Dacă aprofundăm această înt ,elegere, vom vedea că există o diferent,ă între aceste analogii. Dacă acest univers creat ar fi rămas în afara Cons,tiint,ei, n-ar fi fost perceput de nimeni, pentru că, de fapt, nu ar fi existat deloc. Totus,i, doar Cons,tiint,a există. Astfel, deoarece universul există, el este una cu Cons,tiint,a. În realitate, nimic n-ar exista dacă ar fi separat de această Cons ,tiint,ă. În acest sens doar, noi putem spune că fiul unei femei sterpe sau laptele unei păsări pot exista. Aceasta există deoarece în Cons ,tiint,ă există tot atât de multe lucruri câte există în gândul nostru. Când ceva există în imaginat ,ie, atunci există s,i în Cons,tiint,ă. Ksemaraja ne spune că acest univers nu există în afara Cons ,tiint,ei. Astfel, fiul unei

131

Page 132: Sivaism nondualist cașmirian yogaezoteric colaj 2018.docx

femei sterpe sau laptele unei păsări nu există în afara Cons ,tiint,ei. Ne putem gândi la ele, deci ele există de asemenea înăuntrul Cons,tiint,ei.

Cons,tiint,a Supremului Shiva nu este umbrită de această lume creată. Lumea nu poate pune Cons,tiint,a în obscuritate. Dimpotrivă, Cons ,tiint,a dă nas,tere existent,ei acestei lumi.

Această lume există pe suprafat,a Cons,tiint,ei. Atunci, cum poate această lume să acopere sau să ascundă natura Cons,tiint,ei? Adevărul este că această lume îs,i extrage seva viet,ii din Cons,tiint,ă. Este plină de lumina Cons,tiint,ei. Universul nu poate să-s,i oculteze viat,a, care este Cons,tiint,ă. Dacă acest univers ar putea să oculteze Cons,tiint,a Supremului Shiva, cum ar putea, însă, exista? Răspunsul este că nu ar putea face acest lucru, pentru că el ar dispare.

Astfel, este us,or să se observe că un argument care urmăres ,te să probeze nonexistent,a Cons,tiint,ei, chiar nu ar putea exista în absent ,a Cons,tiint,ei. Dacă spunet,i că Dumnezeu nu există, at,i putea fi întrebat,i, cine spune că Dumnezeu nu există? Dumnezeu este Cel care spune că Dumnezeu nu există. Deci, Dumnezeu Însus,i este Cel care urmăres,te să dovedească faptul că El nu există. De ce? Pentru faptul că acea persoană care infirmă existent ,a Supremului Shiva, prin această încercare a sa de a infirma existent ,a Lui, chiar Îi afirmă existent ,a. Acest lucru se petrece deoarece persoana care pune întrebarea este Supremul Shiva, care există chiar dinainte ca întrebarea privitoare la existent,a Sa să apară.

Cum se poate înt,elege existent,a Supremului Shiva? Aceasta trebuie cuprinsă cu mintea folosind înt,elegerea proprie. Existent,a Sa străluces,te peste tot fie că suntem de acord, fie că nu suntem de acord. Dacă suntem de acord că Supremul Shiva există, El străluces,te. Dacă nu suntem de acord că Supremul Shiva există, El străluces ,te de asemenea în acest non-acord. În amândouă cazurile El străluces ,te.

Deci a prezenta un argument pentru a dovedi existent ,a Sa este la fel de fără folos, pentru că persoana care avansează argumentul este acea persoană care deja manifestată aici este dovedită astfel. De fapt, cele două clase de obiecte – interne s ,i obiective – s,i cele trei clase de corpuri – grosier, subtil s ,i cel mai subtil – sunt dependente de acea Cons,tiint,ă. Dacă Cons,tiint,a nu ar fi fost, nici unul din aceste obiecte sau corpuri nu ar fi existat.

Mai mult decât atât, o dovadă (pramana) este dată doar pentru ceea ce nu este cunoscut apriori s,i care este cunoscut doar acum. Pentru a da o probă pentru ceea ce a fost deja cunoscut dinainte de existent,a dovezii, nu are sens. Astfel, o dovadă a existent,ei Lui Dumnezeu, Supremul Shiva, nu-s,i are locul aici.

Completa Cons,tiint,ă a Eu-lui (purnahanta) este umplută de toate sunetele, toate cuvintele, toate propozit,iile. Totul există aici, în această Cons,tiint,ă Completă a Eu-lui. De aici, Paramashiva se expansionează în ciclul celor treizeci s ,i s,ase de tattva-e sau elemente. Aceste treizeci s ,i s,ase de elemente sunt următoarele. În primul rând sunt elementele pure: shiva, shakti, sadashiva, ishvara, shuddhavidya. Acestea sunt urmate de elementele limitării: ignorant ,a (maya), energia activă limitată (kala),

132

Page 133: Sivaism nondualist cașmirian yogaezoteric colaj 2018.docx

energia limitată a cunoas,terii (vidya), atas,amentul (raga), limitare a timpului (kaala) s,i de limitarea de spat,iu (niyati). După acestea, sunt tattva-ele purusha, sufletul limitat s,i prakriti, natura sa. Tattva buddhi este intelectul. Ahamkara este egoul. Manas este mintea, shrotra este urechea, tvak este pielea, cakshuh sunt ochii, jihva este limba, ghrana este nasul, vak este sunetul, pani este mâna, pada este piciorul, upastha este organul excretor al urinării, payu este organul eliminării fecalelor. Shabda este auzul, sparsha este atingerea, rupa este forma (văzul), rasa este gustul, gandha este mirosul. Akasha este eterul, vayu este aerul, vahni este focul, salila este apa s,i bhumi este pământul. Acestea sunt cele treizeci s ,i s,ase de tattva-e s,i ele sunt create în natura Supremului Shiva.

Acum vor fi explicate aceste treizecis ,is,ase de tattva-e. Prima tattva este Shiva tattva, elementul lui Shiva. Shiva tattva este acea tattva care cont ,ine iccha, voint,a, jnana, cunoas,terea s,i kriya, act,iunea, fiecare din ele debordând de beatitudine. Voint ,a Sa este plină de extaz, Cunoas,terea Sa este plină de extaz, act ,iunea Sa este plină de extaz.

Când Supremul Stăpân (Parameshvara), dores ,te să creeze acest univers care există în natura Sa în afara naturii Sale, în natura Sa proprie, primul început al mis ,cării pentru a crea acest univers este elementul shakti. Acesta este primul început al voint,ei (iccha). Această voint,ă este voint,a Supremului Shiva. Este voint,a Sa nestăvilită. Voint,a omului obis,nuit este de multe ori încătus ,ată, neputând să facă la un moment dat ceva ce s ,i-ar dori. Voint,a Supremului Shiva este liberă s ,i independentă. Nu este limitată sau în opozit ,ie cu nimic. Când El dores,te să creeze universul, universul începe să fie.

Dar universul, care apare din natura Sa proprie, este deja existent în natura Sa. Când universul începe să îs,i facă aparit,ia, el continuă să fie impregnat de Suprema Cons,tiint,a de Eu a Lui Shiva. În această aparit ,ie a universului, Cons,tiint,a lui Eu nu este ignorată. La acest stadiu al manifestării, Cons ,tiint,a Lui Eu este predominantă. Acesta este elementul sadashiva. Elementul sada-shiva există când Supremul percepe “Eu sunt acest univers”. Nu “Eu am creat acest univers”, mai degrabă “Eu sunt acest univers”. Aceasta este starea de Sadashiva. Când universul care trebuie creat a t,âs,nit în deplinătatea sa, s,i este încă înfăs,urat cu Cons,tiint,a de Sine a Supremului Shiva, acesta este elementul ishvara.

Când acest univers este creat s,i El vede că acest univers creat nu este separat de Sine Însus,i s,i El simte existent,a naturii Sale în universul exterior acesta este shuddhavidya tattva.

Trebuie notată diferent,a între aceste trei stări sadashiva, ishvara s ,i shuddhavidya. Sadashiva este acel element care există când universul este gata să t ,âs,nească din Inima Divină. El nu a t,âs,nit încă, dar această stare este iminentă. Această stare corespunde lui sadashiva tattva. Când este emanat aceasta este starea de ishvara. Când a fost emanat s,i a înflorit în natura sa proprie aceasta este starea de shuddhavidya.

133

Page 134: Sivaism nondualist cașmirian yogaezoteric colaj 2018.docx

Cuvintele aham idam, “Eu sunt acest univers”, exprimă experient ,a lui Sadashiva. Cuvintele idam aham, semnifică “Acest univers nu este separat de Mine Însumi”. Aceasta este percept,ia în starea de Ishvara. Cuvintele aham aham, idam idam, înseamnă “Chiar dacă acest univers pare separat, de fapt acest univers nu este separat de Mine”. Aceasta este experient,a specifică lui shuddhavidya tattva.

Astfel, universul este mai put,in predominant în Sadashiva, mai predominant în Ishvara s,i cel mai predominant în shuddhavidya. Când percepi cunoas ,terea universului s,i când, din cauza acestei percept ,ii gândes,ti că acest univers este doar o iluzie – plină de durere s ,i plăcere care trebuie astfel evitate – acest tip de percept ,ie este numit maya. Trebuie să înlături această percept ,ie din cons,tiint,a ta. Este doar iluzie. Este ignorant,ă.

Când Supremul Shiva, prin propria Sa Energie liberă, (svatantrya shakti), acoperă propria Sa natură cu ignorant ,ă, El devine o fiint,ă limitată. Astfel, în fiecare s ,i prin orice cale, El act,ionează ca s,i cum El ar fi limitat. În această stare limitată, El simte, “O, acesta este inamicul meu, acesta nu este inamicul meu, acesta este adevărul, acesta nu este adevărul; acesta este bun, acesta este rău”, toate aceste limitări s ,i contradict,ii Îi apar Lui. Aceasta este ignorant ,a. În această stare Supremul Shiva este cunoscut ca purusha, fiint,a individuală(sufletul individual). Când totul ît ,i apare ca fiind divin, atunci tu es,ti Shiva. Când totul ît,i apare ca fiind diferit, în contradict ,ie, atunci ai devenit limitat. În acest punct ai pierdut cunoas ,terea de sine s,i es,ti acaparat de ignorant,ă. Dar chiar s,i atunci există o sperant ,ă, căci tu pot,i termina s,i elimina această stare limitată.

Astfel fiint,a individuală se spune că este păcălită de propria maya, de propria ignorant,ă. Ea este atas,ată de act,iunile sale. Ea este o samsari, o fiint,ă limitată (jiva), care hoinăres,te prin această lume în ciclul repetatelor nas,teri s,i mort,i. În aceste cicluri, nu există sperant,ă pentru ea să trăiască în spiritualitate dacă nu aspiră la această elevare. Dar când fiint,a aspiră să se înalt,e, atunci ea se poate înălt,a.

În această stare, ca fiint,ă limitată (jiva), fiint,a este totus,i una cu Supremul Shiva. Dar deoarece este plină de ignorant,ă, ea nu s,tie că este Supremul Shiva. Aceasta este problema fiint,ei limitate. Acest tip de ignorant,ă nu este posibilă pentru Shiva. Cu toate că Shiva creează acest univers s ,i face totul, îndeplinind neîncetat cele cinci act,iuni, El nu este marcat de ignorant ,ă. El nu gândes,te că ar fi separat de natura Sa proprie.

E ca în cazul magicianului: când îi dai acestui magician o mână plină de praf, el va crea o mână de dulciuri pentru tine. Mai întâi el îs ,i închide pumnul în jurul prafului, apoi el îs,i realizează magia sa. Rezultatul este că tu vei vedea mâna sa plină de dulciuri. Trebuie să-t,i dai seama că numai tu vezi dulciurile, nu s,i magicianul. El nu vede dulciuri. El te va întreba, “sunt acestea dulciuri?” s ,i tu vei spune, “da, acestea sunt dulciuri”. Dar magicianul nu vede dulciuri, el vede doar praf. Magicianul s ,tie că nu e decât pământ, dar pentru tine sunt dulciuri. Pot ,i chiar să le mănânci s,i ele vor fi dulci. Magicianul nu le poate mânca, fiindcă el s,tie că ele sunt doar pământ. Astfel este acest univers creat. Pentru magician, este doar pământ. S, i pentru tine, care

134

Page 135: Sivaism nondualist cașmirian yogaezoteric colaj 2018.docx

percepi acest pământ ca dulciuri, acesta este dulciuri. Te bucuri de aceste dulciuri s ,i totus,i acestea nu sunt nimic. Nu sunt decât existent,a Supremului Shiva. Acest univers este înlănt,uire pentru jiva s,i nimic pentru Supremul Shiva.

În acelas,i mod, vezi o sot,ie frumoasă sau urâtă, un bărbat frumos sau unul urât, un fruct gustos sau unul rău. Toate aceste lucruri le percep astfel din cauza ignorant ,ei. Dar toate acestea sunt doar Voint,a Sa, liberă s,i independentă (svatantrya) doar existent,a Supremului Shiva.

Când, prin grat,ia Supremului Shiva sau prin grat,ia Maestrului său, fiint,a limitată ajunge la adevărata înt,elegere a naturii sale, atunci ea este una cu Paramashiva.În acel moment nu există nici o diferent,ă între el s,i Paramashiva.

Ca s,i Stăpânul Suprem (parameshvara), ea posedă cele cinci mari energii. Aceste cinci energii sunt puterea de a face orice [în conformitate cu armonia universală] (sarva-kartritvam), puterea de a înt,elege orice (sarva- jnatvam), puterea completei împliniri (purnatvam), puterea eternităt,ii (nityatvam) s,i puterea de a fi atotpătrunzător (vyapakatvam). Acestea sunt energiile care există în Supremul Shiva.

Însă, din cauza magiei lui Shiva, aceste energii îs ,i asumă diferite forme s ,i condit,ii. Puterea de a s,ti totul (sarva- jnatvam) este transformată în puterea de a s ,ti ceva. Puterea de a face orice (sarva-kartritvam) este transformată în puterea de a face ceva. Puterea completei împliniri (purnatvam) este transformată în puterea de a fi incomplet, în sentimentul imperfect,iunii, a nu fi împlinit. Datorită puterii acestei limitări, fiint,a limitată poate gândi, “Am nevoie de acest tip de fabrică pentru hainele mele, altfel nu voi arăta bine. Dacă nu voi slăbi s ,i nu voi deveni potrivit din punct de vedere fizic, toată lumea va vedea cât de urât sunt s ,i nimeni nu mă va mai place. Trebuie să am mas,ina aceea. Dacă o am s ,i o conduc, toată lumea mă va respecta s ,i va vedea ce plin de succes sunt”. Puterea de a fi etern (nityatvam) este transformată în puterea serenităt,ii, a experimentării în domeniul timpului. Datorită acestei puteri, fiint,a individuală limitată gândes,te “am 35 de ani”, când de fapt ea este eternă. Timpul nu există. El se manifestă doar din cauza acestei limitări a puterii eternităt ,ii. Puterea de a fi atotpătrunzător (vyapakatvam) este transformată în puterea de a fi limitat în spat,iu, a fi doar într-un loc s,i nu oriunde.

Atunci când aceste puteri, care sunt de fapt divine, se limitează, devin limitările kalaa, vidya, raga, kaala s,i niyati. Kalaa este cea care limitează Divinul în atotputernicia sa (sarva-kartritvam). Vidya este cea care îi limitează atotcunoas ,terea (sarva- jnatvam). Raga, atas,amentul, este cel care limitează completa Sa plenitudine (purnatvam). De ce? Pentru că atas,amentul apare atunci când nu es,ti deplin, când simt,i că lipses,te ceva. Kaala, timpul, este cel care limitează eternitatea Sa (nityatvam). Niyati este cea care limitează fiint,a sa atotpătrunzătoare (vyapakatvam). Este limitarea în spat,ialitate. De fapt fiint,a umană ar putea să pătrundă oriunde, dar din cauza lui niyati ea se găses,te într-un singur loc s,i nicăieri în altă parte.

135

Page 136: Sivaism nondualist cașmirian yogaezoteric colaj 2018.docx

Limitarea kalaa conduce fiint,a limitată la act,iune limitată. Limitarea vidya o conduce la cunoas,tere limitată. Limitarea numită raga o face să fie atas ,ată de cele cinci elemente subtile (tanmatra), sunetul (shabda), atingerea (sparsha), forma (rupa), gustul (rasa) s,i mirosul (gandha).

Limitare timpului, kaala, face ca fiint ,a limitată să experimenteze trecutul, prezentul s,i viitorul. Ea există în prezent. În trecut nu a existat deoarece fiint ,a nu era încă născută. În viitor ea nu va exista deoarece va muri. Deci, există trecutul, prezentul s ,i viitorul care o ment,in în strâmtoare.

Limitarea niyati este limitarea act,iunii. “Eu trebuie să fac aceasta, iar acea act ,iune nu o voi face”. Limitarea act,iunii dă nas,tere acestui mod de a gândi s,i de a act,iona.

Scopul acestor cinci elemente limitatoare este de a acoperi s ,i oculta natura reală a lui Shiva. Astfel, ele sunt numite kancuka, ceea ce înseamnă învelis ,uri, teci.

Aceste cinci kancuka, cele cinci elemente ale limtării (kalaa, vidya, raga, kaala s ,i niyati), împreună cu maya formează cele s ,ase teci (shat- kancuka), care acoperă Cons,tiint,a Divină a fiint,ei. Purtând aceste s,ase învelis,uri ea devine o fiint,ă complet limitată.

Urmând celor s,ase învelis,uri, în succesiunea manifestării se află elementele prakriti s,i purusha. Aceste două elemente sunt interdependente. Prakriti, adesea tradus ca “natura” sau “materia primară”, este cauza predominantă (mula-karana) a tuturor celorlalte elemente începând cu elementul intelect s ,i sfârs,ind cu elementul final, pământul. Prakriti este potent,ialul nediferent,iat care dă nas,tere lumii obiective, atât interioară cât s,i exterioară. Iată de ce în filozofia Samkhya, elementele create de prakriti sunt numite vikriti. Vikriti este ceea ce este supus schimbării. Prakriti este ceea ce este neschimbător. Prakriti este cauza lui vikriti. Vikriti este ceea ce se schimbă. Prakriti este fără formă s ,i îs,i asumă forma a ceea ce este schimbător. De exemplu, elementul intelect este supus schimbării, este format, cu alte cuvinte modelat s,i această punere în formă a lui prakriti este vikriti.

Această Prakriti este starea materiei nediferent ,iate (samya-vastha). Este starea unde cele trei gunas – sattva, rajas s ,i tamas – nu sunt cu adevărat percepute. Aceste trei gunas există în prakriti, dar ele nu sunt percepute deoarece, în prakriti, aceste elemente sunt într-un perfect echilibru s,i nediferent,iate. Aceste trei gunase, din această cauză, nu sunt cu adevărat manifestate în starea cauzei care este prakriti. Ceea ce răspunde de prakriti s,i posedă acel prakriti se numes,te purusha. Purusha este acel suflet înlănt,uit s,i limitat care este conex cu subiectivitatea.

Elementul intelect, buddhi, este elementul care decide. Prima oară mis ,carea mint,ii apare ca un gând s,i apoi acel gând este reflectat în elementul intelect (buddhi). Când acest gând este reflectat în intelect, acest intelect decide dacă noi trebuie să act,ionăm în conformitate cu acest gând sau nu. Această determinare este îndeplinită de intelect.

136

Page 137: Sivaism nondualist cașmirian yogaezoteric colaj 2018.docx

Următorul element după intelect este ahamkara, elementul ego. Elementul ego este acel element care te face să gândes ,ti s,i să înt,elegi că “acesta este al meu s ,i acesta nu este al meu”. Când acest lucru are loc, se dezvoltă abhimana, arogant ,a. Urmând egoului, se află manas, elementul mint ,ii. Mintea este acel element care dă nas ,tere varietăt,ilor fără de sfârs,it a gândurilor fără nici un scop s ,i fără cont,inut. Tu gândes,ti, “Acesta este un dop, acesta este un zid, acesta este un vas, aceasta este o carte”. La ce foloses,te această gândire fără folos? Tu pot,i gândi, “Acesta este un copac”. Dar, des,i nu ai de făcut nimic cu copacul, totus ,i gândul “Acesta este un copac” apare în minte. Toate gândurile precum “aceasta este o haină, aceasta este aceasta, aceasta este aceea”, sunt samkalpa s,i sunt realizate de manas, elementul minte.

Acestea trei – mintea, ego-ul s,i intelectul – sunt în mod obis,nuit numite antahkarana, care înseamnă “organ intern”.

După organul intern urmează cele cinci organe de percept,ie. Aceste cinci organe de percept,ie - urechea, pielea, ochii, limba s,i nasul – controlează respectiv cele cinci tanmatra – sunet, pipăit, formă, gust s,i miros.

După organele de percept,ie sunt create cele cinci organe de act ,iune. Aceste organe de act,iune sunt (pani), piciorul (pada), organul excret ,iei (payu), organul reproducerii (upastha) s,i organele fonat,iei (vak). Vak produce două organe, unul de percept ,ie s,i unul de act,iune. Când percept,ia este produsă de limbă, este vorba despre gust. Când act,iunea este produsă de limbă (s ,i coardele vocale) atunci este vorbire. Această act,iune este numită vacana. Adana este apucarea, care este realizată de mâini. Viharana, mis,carea dintr-un loc în altul este realizată de picioare. Visarga, excret,ia, reprezintă totus,i două act,iuni s,i este realizată de un singur organ. Când urinezi s,i când elimini fecalele, amândouă actele sunt excret ,ie s,i amândouă sunt realizate de un singur organ. Organul sexual dă nas ,tere extazului (ananda) de tip sexual. Este organul extazului.

Elementele care vin după cele cinci organe de act,iune sunt cele cinci tanmatra. Tanmatra -ele sunt sălas,ul sau res,edint,a senzat,iilor date de cele cinci simt,uri. De exemplu, după ce produce sunetul aum, unde se duce acest sunet? El îs ,i ia locul în shabda tanmatra, rămâne în shabda tanmatra s,i poate fi creat din nou din shabda tanmatra.

Sunetul poate fi retras s,i poate fi produs s,i auzit din nou. Orice lucru am spune, totul se memorează în shabda tanmatra. S , abda tanmatra este res ,edint,a impresiei de sunet. Acesta este de asemenea cazul celorlalte patru tanmatra. Sparsha tanmatra este rezident,a impresiei de formă s,i gandha tanmatra este res,edint,a impresiei de miros.

După cele cinci tanmatra, vin cele cinci elemente grosiere. Aceste elemente sunt eterul, aerul, focul, apa s ,i pământul. Elementul eter generează spat ,iul în care mergi s,i te mis,ti. Dacă nu ar fi fost eter, nu ai fi putut să-t ,i mis,ti mâna sau piciorul. Deci eterul ît,i dă spat,iu. Elementul aer ît,i dă viat,ă. Elementul foc ît,i dă căldură s,i senzat,ie de ardere. Elementul apă ît ,i dă umezeala s,i viat,a răcoroasă. Ît,i dă senzat,ia

137

Page 138: Sivaism nondualist cașmirian yogaezoteric colaj 2018.docx

de rece s,i te umezes,te când es,ti uscat. Elementul pământ te ment ,ine. Dacă nu ar fi pământul, nimic nu ar fi sust,inut. Note:

1 Aceste trei stări de cons,tiint,ă sunt cele trei aspecte care alcătuiesc orice percept,ie. Există deci, cel ce percepe, care este cons ,tiint,a subiectivă; mijloacele perceperii acelui obiect, ceea ce înseamnă cons ,tiint,a cognitivă, s,i obiectul care este perceput, ceea ce reprezintă cons,tiint,a obiectivă.

2 Cele două clase de obiecte sunt obiectele externe s ,i interne. Lumea externă obiectivă constă în lucruri, forme, culori, sunete, etc. care există în mod extern. Lumea internă obiectivă este construită din durere, plăceri, supărare, etc. Obiectele interne sunt acele obiecte care nu sunt percepute de nimeni altcineva decât de persoana care le experimentează. Obiectele noastre interne sunt percepute doar de noi îns,ine. Obiectele noastre interne nu pot fi percepute de altcineva. Dacă noi suntem plini de supărare sau de fericire nimeni nu poate experimenta s,i nici nu poate vedea aceasta. Pe de altă parte, obiectele externe sunt percepute de oricine.

3 “Limitarea de spat,iu” înseamnă a fi situat într-un loc particular s,i nu oriunde.

4 Tanmatra-ele sunt elemente subtile s,i stări potent,iale care există ca fundal al celor cinci elemente grosiere. Ele sunt sălas ,ul, rezident,a senzat,iilor date de cele 5 simt,uri.

5 S, coala de filosofie Samkhya este unul din cele s ,ase sisteme ortodoxe ale filosofiei clasice indiene.

6 savïkalpa este gândul intent,ional, cons,tient, gândul direct.

7 În ordine, cele cinci organe ale percept,iei sunt srotra, tvak, caksuh, jihva s ,i ghrana. Cele cinci tanmatra sunt sabda, sparsa, rupa, rasa s ,i gandha. 8 În ordine, cele cinci elemente grosiere sunt: akasa, vayu, agni, jala s,i prithivi.

yogaesoteric

Căi de eliberare spirituală

“Nu diferitele căi spirituale îl pot revela pe SHIVA

Ci doar Lumina Grat,iei Sale;

Cum ar putea să strălucească plenar, într-un vas efemer s ,i mărginit, Soarele cel

cu infinite raze?

Acela care, cu o privire nobilă, discerne astfel,

Într-o singură clipă, iluminat de propria-I Lumină pătrunde în Shiva (DUMNEZEU)”.

Conform tradit,iei s,ivaismului cas,mirian există trei mari Căi prin care se poate obt ,ine starea de eliberare spirituală. Aceste Căi cuprind trei mari categorii de tehnici

138

Page 139: Sivaism nondualist cașmirian yogaezoteric colaj 2018.docx

iluminatorii care se adresează la trei tipuri de aspirant ,i aflat,i pe nivele spirituale diferite.

Marele eliberat s,i init,iat Abhinavagupta – figură centrală a Maes ,trilor cas,mirieni care au prezentat această vastă s,i profundă învăt,ătură în operele lor – a expus într-un mod magistral aceste Căi în două dintre lucrările sale fundamentale: Tantraloka s ,i Tantrasara.

Cele trei Căi de acces la Dumnezeu sunt:

SHAMBHAVOPAYA, Calea Divină sau Calea lui SHIVA, cea mai elevată dintre ele.

SHAKTOPAYA - Calea Energiei Divinizante sau Calea lui SHAKTI, Calea intermediară.

ANAVOPAYA – Calea individuală, accesibilă fiint ,ei limitate (anu). Dincolo de aceste Căi – arată Abhinavagupta – mai există o a patra, ANUPAYA, care nu poate fi numită propriu-zis o Cale, pentru că nu are nici un fel de etape (în limba sanscrită upaya înseamnă “cale” iar ANUPAYA desemnează non-Calea).

Integrarea unei fiint,e care aspiră la starea de desăvârs,ire spirituală pe una din cele3+1 Căi este dată –arată Maes,trii cas,mirieni – exclusiv de nivelul de intensitate al Grat,iei Divine pe care acea fiint,ă umană este capabilă să o recepteze.

În această direct,ie în “Tantraloka” se spune:

“SHIVA, care este Sinele (Esent ,a) întregului Univers s,i a cărui natură este Lumina Necreată, liberă s,i suverană, în jocul impetuos al al Libertăt ,ii sale, la început se ascunde s,i apoi se iluminează (se revelează) din nou pe deplin: fie spontan, fie într-un triplu mod.” yogaesoteric

Shiva s,i Shakti - principii universale

Pentru a înt,elege cât mai bine viziunea tantrică asupra Creat ,iei s,i evolut,iei, este necesară o scurtă s,i esent,ializată incursiune în cunoas,terea principiilor fundamentale ale tantrismului. Acest demers cognitiv este absolut necesar, deoarece, după Tantra, Creat,ia nu este un proces care a avut loc odată, la un moment trecut din timp s,i, de asemenea, nici disolut,ia ei nu va fi într-un moment viitor. Ambele procese au loc s ,i se petrec în fiecare clipă. Ceea ce există s ,i se petrece acum, în fat,a noastră s,i în noi îns,ine, este perfect analog cu ceea ce s-a petrecut la “începuturi”. Tot ceea ce există - spune Tantra - nu reprezintă altceva decât efectul interact,iunii continue dintre cei doi poli opus ,i: unul static - Shiva s ,i celălalt dinamic - Shakti. Partea exterioară a oricărei forme s ,i a oricărui fenomen reprezintă aspectul creator al fort,ei dinamice; în interiorul oricărei creat ,ii, însă, există s,i o fort,ă statică, ce reprezintă chiar nucleul, inima existent ,ei fenomenale.

Shiva - Principiul Masculin Universal

Legenda spune că Sadashiva (“cel care s ,i-a dedicat existent,a pentru binele celorlalt,i”), cunoscut s,i ca Shiva, este Maestrul primordial sau Guru Suprem. El este cel care a oferit omenirii prima prezentare sistematică a unei gândiri pur spirituale.

139

Page 140: Sivaism nondualist cașmirian yogaezoteric colaj 2018.docx

Tot el, se spune, a fost fondatorul muzicii s ,i dansului spiritual hindus (Shiva Nataraja), fiind considerat - în plus - s ,i adevăratul întemeietor al medicinei tradit,ionale hinduse.

În sfera socială, cea mai importantă contribut ,ie a lui Shiva la întemeierea civilizat ,iei constă, spune legenda, în conceptul de “Dharma”. În limba sanscrită, acest cuvânt semnifică “trăsătură, caracteristică înnăscută” (adică ceea ce este propriu fiint ,ei umane). Shiva a explicat că scopul fiint ,ei umane este să obt,ină mult mai mult decât satisfact,ia senzorială, s,i anume: omul trebuie să dobândească infinita cunoas ,tere s,i beatitudinea spirituală. Întreaga învăt,ătură a lui Shiva era dedicată sprijinirii fiint ,ei umane în vederea îndeplinirii acestui scop. Pe vremea când însus ,i Shiva era Guru, el preda aceste concepte tantrice t,inând cont de stadiul de dezvoltare a cons ,tiint,ei discipolului.

În panteonul hindus, Shiva este numele unuia dintre zei, component al trinităt ,iiTrimurti: Brahma, Vishnu, Shiva. Shiva reprezintă aspectul divin de Distrugător al Creat,iei limitate s,i, de aceea, el este întotdeauna asociat cu cea mai înaltă dimensiune divină, cea a Transcendent ,ei. Tantricii sunt adoratori ai lui Shiva, deoarece aspectul Divinului în calitate de “transformator”, de etern “înnoitor” al unei Creat,ii mereu vii, efervescente, se adaptează cel mai bine căutărilor lor, care vizează realizarea stării supreme în care spiritul individual (Atman) se reunes ,te cu Spiritul Universal (Paramatman).

Privit ca principiu universal, Shiva este supremul arhetip masculin, stăpânul sexualităt,ii transcendente, lumina eternă a Cons ,tiint,ei care străluces,te în adâncurile Creat,iei.

Imobilitatea sa fascinantă generează o irezistibilă atract ,ie s,i emană o nesfârs,ită splendoare Divină. În această ipostază, el este adorat ca fiind Iubitul universal, fiind asociat în mod esent,ial unui alt aspect divin, care reprezintă contrapartea sa feminină, Shakti.

Shakti - Principiul Feminin Universal

Una dintre caracteristicile principale ale tantrismului, considerată de mult ,i ca fiind cea mai importantă s,i distinctă, o constituie - fără îndoială - important ,a acordată conceptului de Shakti. Adeseori se spune s ,i se crede despre Tantra că este un “cult de adorare a Mamei”. Des,i acest lucru nu este de natură să definească în întregime tantrismul, el reprezintă totus,i un adevăr. Shakti este principiul universal al energiei, puterii s,i creativităt,ii. Această energie este considerată a fi Mama Universală. În cel mai înalt sens cauzal, Shakti reprezintă Divinul sub aspectul său de Mamă s ,i, privind din alt punct de vedere, ea este însus,i acest Univers ce izvorăs,te din Pântecele Ei.

Iată cum preamăres,te s,i adoră Yoginihridaya Tantra pe Cea care concepe, sust ,ine, produce s,i apoi hrănes,te infinitatea lumilor în manifestare:

“Respect s,i adorare Celei care este Fiint,a, Cons,tiint,a s,i Fericirea Absolută, caPutere Infinită;

140

Page 141: Sivaism nondualist cașmirian yogaezoteric colaj 2018.docx

care există sub forma Timpului s,i Spat,iului s,i a orice se află în ele; s,i care constituie,

de asemenea, Lumina Supremă Divină din toate fiint ,ele." Aspectul esent,ial, însă,

care o defines,te pe Shakti ca minunată s,i infinită Putere

Supremă este perfecta Ei identificare permanentă (în esent ,ă) cu Eternul Absolut(Transcendentul Imuabil, Shiva). Shakti reprezintă atât Maya, iluzia, adică cea prin intermediul căreia Cons,tiint,a Absolută este ascunsă s,i apare diferent,iată în manifestare, cât s,i Mula Prakriti, sau starea nemanifestată s,i nediferent,iată.

Shakti sau Energia Feminină Universală se polarizează, deci, sub două aspecte: static s,i dinamic. Aceste două forme nu trebuie înt ,elese, însă, ca existând separat, rupte una de alta, ci ele coexistă în fiecare moment într-un tot indivizibil. În orice sferă a activităt,ii fort,ei creatoare există un aspect dinamic, de act ,iune, sprijinit de celălalt aspect potent,ial, static, ca un fundal, reprezentat de Shakti dormind “încolăcită” la baza coloanei vertebrale (Kundalini Shakti).

Manifestarea lui Shakti nu cunoas,te nici început s,i nici sfârs,it. Des,i activitatea ei este continuă s,i infinită, energia act,ionează totus,i după un anumit ciclu bine stabilit, alternând perioadele de mis,care cu cele de repaus. Atunci când se mis ,că s,i act,ionează într-un număr incalculabil de permutări s ,i combinat,ii diferite, energia Supremului (Shakti) se obiectivează în tot ceea ce există. După o perioadă adecvată de as,a-numită “odihnă” - în care are loc un fel de sinteză a experient ,elor acumulate anterior - energia se reorganizează s ,i, astfel, procesele creat ,iei, ment,inerii s,i distrugerii continuă la nesfârs,it.

În tantrism, manifestarea lui Shakti este considerată ca fiind perfect liberă; ea nu cunoas,te nici un fel de lege care să o supună, să o constrângă sau să o determine în vreun fel anume. Astfel, nu există nimeni s ,i nimic care să se opună în fat ,a dorint,ei ei de a se manifesta: “Substant,a Ei este alcătuită din Voint ,ă (Iccha)” Tantratattva. În spiritualitatea s,i iconografia hindusă, Shakti este reprezentată sub mai multe forme, care desemnează anumite aspecte precise sub care ea poate fi adorată. Cele mai cunoscute sunt: Parvati, zeit,a frumuset,ii s,i încântării divine, Sati, aspectul tragic al ei s,i Kali, fat,a teribilă a Energiei Divine.

Indiferent însă de numele pe care-l poartă, Shakti este întotdeauna constant s ,i irezistibil atrasă de Iubitul Ei cosmic, marele Shiva care, plin de iubire, contemplă fascinat mirificul dans manifestator al Iubitei Lui.

yogaesoteric

Krama

Krama înseamnă în limba sanscrită “proces”, “ordonare”, “succesiune ordonată”. “În sistemul Krama trebuie să te ridici pas cu pas, în succesiune. Acest sistem învat ,ă că ascensiunea realizată pas cu pas este fermă. Întrucât se referă la realizarea succesivă, el este în primul rând conex cu not ,iunile de spat,iu s,i timp, deoarece acolo unde există succesiune, există spat,iu s,i timp.” (Lakshman Joo – “Secretul Suprem”)

141

Page 142: Sivaism nondualist cașmirian yogaezoteric colaj 2018.docx

Din punct de vedere istoric, Krama este cea mai veche s ,coală din sistemul Trika.Mai este cunoscută s,i sub numele de Mahartha, Mahanaya, Atinaya, Atimarga, Doctrina sau Calea Supremă, Devinaya s ,i Kalinaya, datorită important,ei pe care o acordă Marii Puteri Cosmice a Timpului, Kali.

Acest sistem are la bază ideea că drumul pe care fiint ,a umană îl urmează pentru a ajunge la Dumnezeu prezintă anumite etape (trepte). Fiecare etapă este prezidată de un anumit aspect al Divinului, des,i Divinul este prezent de-a lungul întregii Căi. Sistemul Krama este bazat pe conceptul de Shakti ca supremă energie creatoare a lui Shiva. Aici Shakti este prezentă în aspectul de succesiune s ,i timp, fat,etă care este chiar Marea Putere Cosmică a Timpului s ,i Eternităt,ii Kali. În acest sistem, Kali nu este doar una din cele 10 Mari Puteri Cosmice, ci este identificată cu însăs ,i Parashakti, Suprema Putere Divină.

Sistemul Krama este atribuit init,ial căii shaktopaia s,i celor 12 kali-uri. Cele 12 kali-uri sunt cele 12 etape succesive ale oricărui act cognitiv. De exemplu, dacă prives ,ti un vas de lut, percept,ia călătores,te de la gândul tău până la locul vasului s ,i apoi se reîntoarce de la locul vasului la gândul tău, dându-t ,i senzat,ia prin care tu percepi vasul. Tu nu percepi vasul ca fiind în acel loc unde este vasul, tu îl percepi în mintea ta. Percept,ia ta s-a deplasat din interior până la vas s ,i s-a reîntors de la vas în gândul tău. S, i aceste mis,cări sunt distribuite în 12 moduri, precum cele 12 kali-uri din sistemul Krama.

Kaula

S, coala KAULA este una dintre componentele importante ale sistemului complex de curente s,i tradit,ii spirituale apart,inând s,ivaismului cas,mirian. Într-un anumit sens, această grupare spirituală secretă numită KAULA sau KULA constituie chintesent ,a s,colii TRIKA. Ea este cea mai completă linie spirituală a s ,ivaismului, oferind o paletă foarte bogată de tehnici de atingere a iluminării s,i de atragere a Grat,iei Divine, elementul ei definitoriu fiind raportarea profundă s ,i constantă la Shiva. Din această cauză ea mai este numită s,i Shivopaya (Calea lui Shiva), iar când se vorbes,te de Calea lui Shiva (shambhavopaya) în contextul s,colii TRIKA aceasta mai este numită s,i Kaulopaya (Kulopaya).

În întreaga operă a lui Abhinavagupta se regăsesc referiri la învăt ,ătura s,colii Kaula, ca s,i numeros,i termeni specifici acestei s ,coli. Versurile Paratrishika-ăi, lucrare care după cont,inut apart,ine în mod evident tradit,iei Kaula, reprezintă punctul de plecare pentru două dintre cele mai importante comentarii ale lui Abhinavagupta. În versurile acestei Paratrishika, ce se presupune că ar reprezenta ultima parte a Rudra-yamala-tantra-ei, regăsim expresia cea mai importantă a conceptului de Inimă, simbol central al spiritualităt,ii non-dualiste a s,ivaismului cas,mirian.

Învăt,ătura Kaula este de o mare important ,ă în sfera lărgită a tradit ,iei tantrice, fiind cea mai străveche s,coală spirituală tantrică, care nu este specifică doar s ,ivaismului cas,mirian. Goudrian afirmă de altfel: “Prin înflorirea “căii Kula”, înflorire ce se poate dovedi că a avut loc nu mai târziu de secolul al IX-lea s ,i care probabil că merge înapoi

142

Page 143: Sivaism nondualist cașmirian yogaezoteric colaj 2018.docx

în timp până în secolele IV-V d.C., tantrismul îs ,i desfăs,oară cea mai tipică trăsătură, dăruirea spirituală fat,ă de Shakti, aspectul feminin al Divinului devenind acum elementul cel mai important.”

Întrucât adevăratele antecedente istorice ale acestei învăt ,ături nu ne sunt accesibile, vom încerca să pătrundem adevărul prin prisma miturilor despre originea acestor tradit,ii, conform tradit,iei însăs,i. În ultimul capitol din Tantraloka, Abhinavagupta afirmă că doi mari învăt ,ători, Lukulisa s,i Srikantha, au fost dăruit ,i cu harul de a transmite învăt,ătura s,ivaită. Primul a fost fondatorul tradit ,iei Pashupata. Cel de-al doilea a dăruit mai departe învăt ,ătura celor trei fiint,e perfecte, Tryambhaka, Amardaka s,i Srinatha, pentru ca acestea să coboare s ,i să transmită mai departe învăt,ăturile s,ivaite ale non-dualităt,ii, dualităt,ii s,i respectiv a dualităt,ii în non-dualitate. Fiica lui Tryambhaka a fondat o a patra s ,coală, numită Ardhatryambhaka, care poate fi identificată ca fiind tradit ,ia KAULA, tradit,ie numită de Jayaratha kula-prakriya.

În timp ce aceste evenimente par să fi avut loc într-un fel de illo tempore, Abhinavagupta afirmă că întemeietorul S, colii KAULA în epoca cea mai întunecată a omenirii (Kali Yuga) este Macchandanatha, cel care a format una dintre s ,colile KAULA, s,coală cunoscută sub numele de Yogini Kaula. Jayaratha ne mai spune că Macchandanatha era căsătorit s,i că a avut s,ase fii. Fiecare dintre aces,ti fii a fondat o samtana, o familie spirituală sau curent de cunoas,tere (jnana pravaha).

Mai aproape de vremea lui Abhinavagupta a fost Sumati, probabil primul Maestru istoric al s,colii, despre care se spune că a trăit în sudul Indiei. Sumati a fost Maestrul lui Somadeva, care la rândul său a fost maestrul lui Shambhunatha, acesta transmit,ându-i învăt,ătura tradit,ională lui Abhinavagupta în localitatea Jalandhara din Punjab.

Literatura tradit,iei KAULA

Datorită specificului tradit,iei KAULA, în spiritul căreia pe primul loc se află init ,ierea s,i practica propriu-zisă, textele rămase sunt relativ put ,ine fat,ă de profunzimea s,i bogăt,ia ideilor spirituale pe care această s,coală le sintetizează. Există totus ,i o serie de lucrări ce sunt asociate s ,colii KAULA. Din păcate, multe dintre ele, pierdute de-a lungul timpului, ne sunt astăzi cunoscute doar ca referiri din alte scrieri.

K. C. Pandey include în lucrările sale o enumerare a scrierilor spirituale KAULA:

Siddha-yogeshvari-mata-tantra.

Se spune că această tantra era foarte lungă. Ea a fost în timp reluată în trei texte succesiv prescurtate, dintre care Malini-vijaya a fost primul, iar Malini-vijayottara ultimul. Fiind cel mai succint text, acesta din urmă este considerat una dintre lucrările Kaula esent,iale, fiind pus la mare cinste de însus,i Abhinavagupta.

Rudra-yamala-tantra.

Singura port,iune rămasă din acest text este Paratrishika.

143

Page 144: Sivaism nondualist cașmirian yogaezoteric colaj 2018.docx

Kularnava-tantra. Un foarte popular text în cadrul învăt ,ăturilor Kaula, cont,inând de asemenea interpolări ulterioare.

Nitya-shodashika-arnava.

Numită uneori Vamakeshvara-tantra. Considerată un fel de adăugare ezoterică la această tantra este s,i Nitya-hridaya sau Yogini-hridaya.

Svacchanda-tantra. Această importantă s,i lungă lucrare poate fi inclusă printre lucrările tradit,ionale ale S, colii KAULA.

Netra-tantra.

S, i această lucrare prezintă caracteristici specifice S , colii KAULA.

Tantraraja-tantra.

Este o tantra apărută mai târziu; este o lucrare KAULA în sensul că este un text Shrividya.

Kalikula. Text semi-agamic care cont ,ine lista numelor Maes,trilor acestei tradit,ii, împreună cu sot,iile lor.

În plus, Lilian Silburn (autoare a mai multor lucrări despre shivaismul cas ,mirian) adaugă următoarele texte despre care afirmă că sunt deseori citate de către Maheshvarananda (Maestru din secolul al XII-lea, apart ,inând tradit,iei Mahartha sau Anuttaramnaya, init,iat în Krama ezoterică s,i în Pratyabhijna prin care a obt ,inut iluminarea; autor al lucrării Maharthamanjari): Trishiro-bhairava, Ratnamala, Kalikula, Kula-gahvara, Kula-mulavatara, Kula-kamala,s ,i Rijuvimarshini, un comentariu la Nitya-shodashika-arnava-tantra.

Universul spiritual al S, colii KAULA

Învăt,ăturile importante ale s,colii KAULA care vor fi tratate în cele ce urmează sunt: calea de obt,inere a stării de iluminare s ,i a Grat,iei Divine specifică acestei S, coli, practica de grup s,i simbolismul ezoteric al fonemelor alfabetului sanscrit. Calea pe care o urmează această S, coală este de fapt shambhavopaya - Calea lui Shiva, cale care implică un elan impetuos, sincer s ,i nestăvilit către Shiva, o transcendere fulgerătoare, o despridere spontană de orice obiect al cunoas ,terii, pentru a regăsi fără efort - acesta fiind în sine tot un obiect - oceanul nesfârs ,it al Cons,tiint,ei Absolute. Această cale implică deci, ca element esent ,ial, atingerea directă s,i imediată a stării de nirvikalpa, fiind rezervată as ,adar fiint,elor cu un înalt grad de realizare spirituală. Nirvikalpa, sau starea non-duală, poate apărea spontan, ca urmare a manifestării intense s,i coples,itoare a grat,iei divine, shaktipata, ea constând la modul esent,ial într-o stare de oglindire implicită dincolo de mental, a cons,tiint,ei în ea însăs,i, de oprire a procesului de desfăs ,urare manifestatoare la nivelul său suprem, pur, nescindat, al uniunii obiect-subiect. Astfel, în acest caz, accesul la starea de îndumnezeire devine aproape o nonmodalitate (anupaya), în care rămâne foarte put,in de făcut din partea fiint ,ei respective. Însă, în cazul în care fiint,a nu este suficient de pură pentru a primi intensa Grat ,ie Divină (shaktipata) ce

144

Page 145: Sivaism nondualist cașmirian yogaezoteric colaj 2018.docx

face posibil accesul la calea lui Shiva, ea trebuie să-s ,i înceapă ascensiunea prin modalităt,i care o vor pregăti pentru aceasta, specifice căii energiei divinizante(shaktopaya). Pe această cale, modalitatea esent ,ială este lucrul cu o mantra, aceasta conducând către resorbt,ia în adâncimile fiint,ei, spre izvorul de lumină al Sinelui.

Termenul kula s,i formele sale adjectivale derivate au o mare varietate de semnificat,ii, toate acestea fiind prezente ca înt ,elesuri vii în tradit,ia S, colii (Pandey include în lucrările sale o listă de 22 de înt ,elesuri ale termenului kula, extrase din diferite texte). Totus,i, semnificat,ia de bază de la care derivă toate celelalte este cea de “grup”. Ideea esent,ială surprinsă de acest termen care are o mare profunzime în cadrul S, colii KAULA este faptul că, atunci când Realitatea Absolută a lui Shiva se manifestă pe sine, întreaga desfăs,urare a formelor manifestate constituie, datorită sursei lor ultime, o mare familie, un grup coerent pătruns până în cele mai mici aspecte de prezent,a divină unică. Această realitate manifestată poate fi as ,adar numită kula, spre deosebire de Shiva, care este numit a-kula. Ulterior, fiecare unitate mai mică a acestei manifestări, un univers, o familie, o persoană, poate fi denumită kula, ca fiind o sintetizare a unui grup de elemente, fiint ,e, respectiv organe diferite, compuse laolaltă printr-o lege de coerent,ă unitară specifică, manifestând la nivel individual legea absolută a unităt,ii divine. Mai mult, datorită prezent ,ei lui Shiva în însăs,i inima fiecărei grupări, fiecare dintre acestea cont ,in la rândul lor, într-un mod implicit, toate celelalte realităt,i manifestate, aspectul lor unitar oferindu-le un fel de autonomie, de identitate proprie. Astfel, fiecare obiect manifestat este în esent ,ă o contract,ie (samkocha) a totalităt,ii, în timp ce, simultan, întregul, în virtutea libertăt ,ii sale implicite, rămâne necontractat. Acest tip de viziune holistică, de sorginte eminamente tantrică, având ca s ,i coordonate esent,iale unitatea în diversitate, armonia s,i coerent,a prin intermediul imanent,ei divine în întreaga manifestare, coerent,ă exprimată prin legea rezonant ,ei, explică us,urint,a uimitoare cu care se trece în cadrul tradit,iei KAULA de la un nivel de manifestare la altul, omul, cosmosul, ritualul, etc. toate căpătând o dimensiune analogică, unitară, de corespondent ,ă. Termenul kula, ca s,i derivatele sale: kaula, kaulini, kaulika, kauliki au semnificat ,ii s,i rezonant,e complexe pe care termenul grup nu le poate cuprinde s ,i totodată nu poate satisface spectrul larg de aplicabilitate, pe care îl are în contextul spiritual al S ,

colii KAULA, termenul kula. Am putea mai degrabă să utilizăm traduceri alternative ale termenului, una dintre cele mai utilizate fiind probabil cea de “Cosmos Întrupat”. Este clar de altfel că tradit ,ia KAULA descrie trupul uman ca fiind “unealta” esent ,ială a practicii spirituale (sadhana). Philip Rawson scrie: ”Conform acestui principiu, Tantra echivalează trupul uman cu Cosmosul. Putem spune că cele două constituie acelas,i sistem funct,ional văzut din două puncte de vedere diferite, fiecare dintre ele fiind de neconceput în lipsa celuilalt. Cosmosul pe care mintea umană îl cunoas ,te este o structură de curent,i energetici în sistemul propriului său trup.”

Similar, Abhinavagupta comentează: “Astfel, trupul trebuie să fie văzut ca metaforă împlinită a întregii manifestări, lăcas , al tuturor desfăs,urărilor timpului s,i spat,iului. Trupul văzut astfel este în sine compus din toate divinităt ,ile s,i drept urmare trebuie

145

Page 146: Sivaism nondualist cașmirian yogaezoteric colaj 2018.docx

să constituie obiect al contemplării s ,i adorării, centru al ritualurilor iluminatorii. Acela care pătrunde astfel în propriul său trup dobândes ,te eliberarea.”

Abhinavagupta continuă afirmând că “ mantra este instrumentul prin intermediul căruia se poate accede la realizarea divinităt ,ilor ce îs,i au proiect,ia în trupul uman”. Astfel trupul, asemenea universului cosmic, poate fi văzut ca fiind o parte a manifestării, compus din mai multe părt ,i ce sunt legate împreună prin prezent ,a divină în fiecare dintre acestea.

Metoda spirituală de bază a tradit,iei KAULA este experient,a libertăt,ii cons,tiint,ei.Această libertate îs,i are, în mod aparent paradoxal, lăcas ,ul la nivelul Inimii, loc în care, prin puterea absolută a Divinului, infinitul găses ,te în mod magic modalitatea de a se odihni în finit, proiectându-se chiar la nivelul structurii fizice a corpului uman. Metoda spirituală KAULA este o formă de iluminare în viat ,ă, suprapusă peste s,i având drept punct central trupul uman, aspirantul trebuind să dobândească controlul asupra puternicelor energii subtile ale trupului său s ,i totodată consonant,a cu divinităt,ile care îs,i au proiect,ia la acest nivel. Din această perspectivă putem înt,elege corect de ce as,a numita kauliki shakti, termen ce poate fi tradus ca Energia Cosmosului Întrupat, este simultan o energie specifică trupului (kundalini) s ,i totodată o fort,ă cosmică.

Tradit,ia KAULA nu respinge s,i nu torturează trupul pentru a atinge iluminarea ci, mai degrabă, îl slujes,te s,i îl contemplă ca fiind corabia care poate purta sufletul spre t,ărmul Cons,tiint,ei Supreme. Într-adevăr, instrumentul principal pentru atingerea iluminării este trupul.

Un aspect care decurge din această viziune asupra iluminării în viat ,ă este corelat cu not,iuni extrem de asemănătoare celor cuprinse în tradit ,ia Natha Siddha. Cons,tiint,a trebuie mai întâi să fie eliberată la propriul său nivel, respectiv contract ,ia care limitează cons,tiint,a trebuie să fie anulată pentru a putea pătrunde în starea non-duală de nirvikalpa. Acest proces este descris sub forma resorbt ,iei în Inimă. La atingerea resorbt,iei complete în propria Inimă, aspirantul, regăsind starea originară de fericire fără obiect, trebuie să o lase să se reverse, revărsare care va avea ca efect transformarea profundă a viziunii s,i raportării sale la universul manifestat. Simt ,urile, care până acum îi aduceau o informat ,ie limitată s,i simultan limitatoare despre univers, pot fi acum lărgite pentru a cuprinde infinitul la nivelul experient ,ei senzoriale. Acesta este un aspect init ,ial al unei viziuni unitare a realităt ,ii, samadhi extrovertit. În Paratrishika laghuvritti sunt prezente aluzii la un stadiu ulterior al acestui proces în care trupul fiint,ei desăvârs,ite este divinizat s,i chiar făcut nemuritor. Nivelul înalt la care trăies ,te un siddha care locuies,te un astfel de trup este pătruns de realizarea faptului că întregul univers a devenit propriul său trup. Astfel, acest siddha nu mai este limitat de trupul fizic, ci are sub control întreaga realitate manifestată. Caracterul central s ,i important,a acestui termen ( kula), precum s,i a tradit,iei pe care o denumes,te nu pot fi subestimate în ceea ce prives ,te prezent,a sa esent,ială în cadrul mai larg al întregii tradit ,ii tantrice. Termenul kula, având ca semnificat,ie de bază pe aceea de grup, ajunge astfel să însemne Cosmos

146

Page 147: Sivaism nondualist cașmirian yogaezoteric colaj 2018.docx

Întrupat, care cuprinde întreaga diversitate a realităt ,ii manifestate. În plus, semnificat,ia de “grup” conduce la ideea familiei spirituale care practică metodele “trupului” pentru a atinge iluminarea.

Înt,elesul de “grup” ca familie ne conduce astfel către o a doua trăsătură de bază a S ,

colii KAULA, s,i anume conceptul de grup spiritual. Acest grup spiritual specific tradit,iei KAULA se manifestă asemenea unei familii spirituale, în care Maestrul, împreună cu sot,ia sa, sunt privit,i ca părint,i spirituali. Abhinavagupta spune în Tantraloka despre acest concept al familiei spirituale: “Întrucât not ,iunile de “eu” s,i “altul” sunt în egală măsură imaginare, discipolii devin una cu învăt ,ătorul lor; ei formează un singur Sine s,i astfel grupul este numit “cel perfect” (siddha) s ,i “cel eliberat””. Abhinavagupta continuă mai apoi: “Grupul constituit din Maestru, sot ,ia Maestrului, frat,ii s,i fiii spirituali nu este dat de vreo înrudire de sânge, ci de una de cons,tiint,ă.”

Această cons,tiint,ă lărgită, de grup, este experimentată în timpul ritualurilor de grup. Într-un pasaj revelator Abhinavagupta spune: “Cons,tiint,a, substrat s,i materie a tuturor obiectelor, intră într-o stare de contract ,ie generată de manifestarea diferent,iată a obiectelor, dar revine la o stare unitară, de expansiune universală, de îndată ce toate componentele sale manifestate sunt capabile să se reflecte una în cealaltă. Atunci când totalitatea propriilor noastre raze ale cons ,tiint,ei sunt reflectate una în cealaltă, revărsându-se în cons ,tiint,a individuală a fiecăruia dintre cei prezent ,i ca în tot atâtea oglinzi, s,i aceasta se petrece în mod spontan, fără efort s ,i totodată foarte intens, cons,tiint,a devine universală. Din acest motiv, atunci când un grup de oameni se adună împreună pentru a urmări un dans, cântec etc., fericirea va apare doar atunci când vor fi cu tot ,ii - s,i nu unul câte unul - concentrat ,i, dăruit,i cu totul savurării spectacolului. Cons,tiint,a, izvor ce revarsă neîntrerupt fericire, atinge în spectacolele trăite astfel o stare de unitate s ,i, datorită acesteia, fiecare dintre cei prezent,i va experimenta o stare de deplină, perfectă fericire. Absent ,a cauzelor contract,iei, cum ar fi gelozia, ura, etc., permite cons ,tiint,ei să se desfăs,oare în astfel de momente fără obstacole, într-o stare de beatitudine dar, dacă chiar s ,i unul singur dintre cei prezent,i nu este concentrat s,i absorbit (în spectacol), cons,tiint,a nu îs,i va mai face simt,it darul infinit, căci, datorită celui rămas în afară, ar fi ca s ,i cum ar atinge o suprafat,ă plină de denivelări s,i protuberant,e. Acesta este motivul pentru care, în cadrul ritualurilor de adorare în cerc (chakrapuja ) unul dintre participant ,i trebuie să rămână atent s,i să nu permită nici unei persoane a cărei cons ,tiint,ă este dispersată să participe la ritual, întrucât el va deveni o sursă de contract ,ie. În practicarea ritualului de adorare în cerc fiecare dintre cei prezent ,i adoră trupurile celorlalt,i întrucât, odată ce tot,i s-au resorbit în deplinătatea cons ,tiint,ei, toate celelalte trupuri le apar ca fiind propriul lor trup. Dacă printr-o neglijent ,ă cineva din afară reus,es,te să intre în cerc, ritualul init,iat poate continua cu condit,ia ca noul venit să nu intre într-o stare de contract ,ie. Acesta, dacă grat,ia divină se revarsă asupra sa, va deveni concentrat s,i absorbit în desfăs,urarea ritualului dar, dacă va fi lovit de una dintre sinistrele s ,i răuvoitoarele puteri ale Domnului, el va critica grupul.”

147

Page 148: Sivaism nondualist cașmirian yogaezoteric colaj 2018.docx

Această analiză remarcabilă ne oferă o viziune despre activităt ,ile s,i ritualurile de grup care constituie inima practicilor tantrice. Există cu sigurant ,ă o dimensiune erotică prezentă în S, coala KAULA, as,a după cum reiese din învăt ,ăturile lui Abhinavagupta. Unele s,coli ulterioare au accentuat în mod deosebit aceste aspecte erotice ale ritualului. Presărate în întreaga literatură tantrică a s ,ivaismului din Cas,mir, regăsim descrieri de yogini, nayika s ,i duti transfigurate în cadrul ritualurilor ca diferite ipostazieri ale lui Shakti. Cu toate acestea, as ,a cum reiese s,i din pasajul citat anterior, este clar că scopul final al acestor practici de grup este expansiunea cons,tiint,ei la dimensiunile sale divine, s ,i în nici un caz relat ,ia erotică în sine. Abhinavagupta face referire explicită la practica ritualului kulachakra, cunoscută de asemenea s,i sub denumirea de kula-yoga, în capitolul 29 din Tantraloka. Chiar s ,i în acest capitol, învăt,ăturile lui Abhinavagupta fac referire atât la stările interioare generate de practica ritualului, cât s ,i la aspectele exterioare de realizare propriu-zisă a acestuia. În mod evident, descrierea lui Abhinavagupta se referă simultan la mai multe nivele de înt,elegere, ambiguitatea învăt,ăturii fiind evident o ocultare deliberată.

Un alt aspect important al învăt,ăturilor cuprinse în tradit,ia KAULA este ceea ce poate fi denumit misticismul fonemelor sau, mai precis, misticismul vocalelor. Acest aspect al S, colii KAULA este expus în capitolul al treilea din Tantraloka, fiind detaliat pe larg în Paratrishika vivarana s ,i Paratrishika laghuvritti. Cele s ,aisprezece vocale ale alfabetului sanscrit, inclusiv bindu, “punctul” s ,i visarga, Energia Sământ,ă, sunt prezentate ca reprezentând diferite aspecte ale Supremei Energii Divine. Utilizând vocalele pentru a denumi diferitele aspecte ale divinităt ,ii se generează o descriere a desfăs,urării manifestării, a legilor implicite ale acesteia, corelat ,iile gramaticale existente între vocalele alfabetului sanscrit s ,i grafica fonemelor în scrierea devanagari sau sharada căpătând semnificat ,ii spirituale ezoterice. Acest aspect trebuie înt,eles în sensul că limba sanscrită, limbă considerată ca fiind sacră, este capabilă să oglindească, prin perfect,iunea concept,iei sale de inspirat,ie divină, realitatea transcendentă s,i totodată manifestarea universală. Astfel, totalitatea se manifestă pe sine sub diferite forme finite, manifestare care are loc propriu-zis ca desfăs,urare a lui Shakti, marea energie manifestatoare care nu poate s ,i nu trebuie să fie niciodată privită ca fiind separată de Shiva. În consecint ,ă, fiecare parte cont,ine implicit totalitatea, fiecărei foneme corespunzându-i o tattva. Paratrishika laghuvritti cont,ine o analiză complexă prin care se exprimă faptul că fiecare tattva le cont ,ine pe toate celelalte. Această viziune unitară îs,i găses,te mai apoi exprimarea în faptul că în fiecare dintre obiectele care apar în câmpul cons ,tiint,ei se regăses,te întreaga totalitate. Dintre vocale, două apar ca având cele mai importante conotat ,ii spirituale, s,i anume A, prima vocală numită s ,i Suprema (anuttara) s,i ultima vocală, H, visarga. Este semnificativ faptul că, explicând în Tantraloka Calea Supremă, shambhavopaya, Abhinavagupta descrie în cea mai mare parte a capitolului dedicat acestei căi simbolismul ezoteric al fonemelor. Asocierea acestui simbolism spiritual al fonemelor cu calea supremă ne dă astfel o idee asupra înt ,elegerii dificile a adevărurilor ezoterice expuse prin intermediul desfăs ,urării energiilor fonematice.

148

Page 149: Sivaism nondualist cașmirian yogaezoteric colaj 2018.docx

Simbolismul fonemelor este de asemenea important, deoarece ele reprezintă “cărămizile” din care sunt structurate mai apoi mantra-ele. În acest sens, descriind fonemele ca apart,inând unui plan cosmic, Abhinavagupta revelează semnificat ,iile care iau nas,tere în cadrul mantra-elor pe care aceste foneme le generează. În special în Paratrishika laghuvritti Abhinavagupta îs,i exprimă învăt,ăturile referitoare la “instrumentul” esent,ial al căii lipsite de efort, mantra. yogaesoteric

Spanda

Spanda este Parashakti, Suprema Rezonant ,ă Divină, Energia Ultimă a Cons ,tiint,ei Divine. Ea este în acelas,i timp transcendentă, dar totodată s ,i ca un freamăt subtil, o mis,care care animă transcendentul; altfel spus ea este acea manifestare transcendentă dinamică din sânul Tatălui Suprem care face să apară manifestarea. Realizând o paralelă cu tradit ,ia cres,tină, ea ar putea fi asimilată Duhului Sfânt – acel martor credincios care este de fapt s ,i Vibrat,ie Creatoare Supremă, în lipsa căruia nimic nu ar putea să existe.

Această act,iune de manifestare a universului prin intermediul lui spanda se realizează cuantificat, în 12 faze sau momente distincte de Cons ,tiint,ă s,i de Energie în acelas,i timp, care sunt cele 12 Kali-uri. Această act ,iune se manifestă la nivel cosmic, divin, reflectându-se totodată s ,i la nivel individual - la nivelul lui Atman (în fiecare cons,tiint,ă umană), fiind chiar Lumina Divină Necreată care face să existe atât manifestarea universală, cât s,i fiecare cons,tiint,ă în parte. Spanda este deci acea Lumină necreată care sust,ine s,i animă totul. Sistemul Spanda este un sistem al Grat,iei divine. Aici Grat,ia este privită, ca de altfel în întregul s ,ivaism, ca o revărsare instantanee s,i coples,itoare de energie provenind direct de la Shiva. Dumnezeu răspunde în acest mod celor mai profunde aspirat ,ii ale fiint,ei umane, iar acest act de coborâre a Grat,iei se poate manifesta, de asemenea, cu aceeas ,i eficient,ă s,i de la Maestru la discipol. S, ivaismul este o line de filiat ,ie spirituală în care Maestrul nu are doar rolul de a-s,i învăt,a discipolul modalitatea de a parcurge calea spirituală, ci el este în acelas,i timp pentru discipol ca un Tată Suprem, elevul fiindu-i un fiu preaiubit. Este de ajuns o privire, o atingere, un gând al Maestrului către discipol ca instantaneu acesta să acceadă la nivelul Suprem de Cons ,tiint,ă. Este de fapt aceeas,i grat,ie a lui Shiva manifestată în acest caz printr-un vehicul sau instrument uman – Maestrul.

Spanda – vibrat,ia primordială - are un rol fundamental în cadrul s ,ivaismului cas,mirian. Lucrarea de bază a s ,colii Spanda o constituie tratatul Spandakarika al cărui autor, Vasugupta, a trăit în prima jumătate a secolului al IX-lea. Kshemaraja, unul dintre comentatorii săi, mai numes ,te această lucrare s,i Spandasutra (Aforisme asupra vibrat,iei) sau Spandashastra (Tratat asupra vibrat ,iei). Există mai multe comentarii asupra acestei lucrări: Spandakarikavritti a lui Bhatta Kallata, cel mai vechi s,i cel mai succint dintre ele, cele ale lui Kshemaraja, Spandasamdoha, care comentează exclusiv doar primul verset al lucrării s ,i Spandanirnaya, care o comentează în întregime, Spandapradipika a lui Upalavaishnava s ,i, de asemenea, Spandakarikavivriti a lui Ramakantha, pe care îl citează adesea s ,i Abhinavagupta.

149

Page 150: Sivaism nondualist cașmirian yogaezoteric colaj 2018.docx

În cadrul s,colii Spanda, termenii care caracterizează aspectul vibrant al energiei sau al Cons,tiint,ei au diferite niveluri de manifestare. Astfel, termeni ca: spanda, spandana, sphurana, sphuratta, samsphuratta au ca rădăcină spand- sau sphur-.

Spand - înseamnă freamăt, tremur, vibrat,ie, pulsat,ie a inimii.

Sphur - are aceeas,i semnificat,ie cu diferent,a că această rădăcină verbală asociază mis,cării s,i lumina, emot,ia vie, izbucnirea, t,âs,nirea, ceea ce conduce la sensul de scânteiere, străfulgerare, reverberat,ie (luminoasă) etc. Des,i numeroase texte consideră echivalent,i termenii spanda s,i sphuratta, putem totus,i spune că sphuratta (scânteiere, străfulgerare) vizează identitatea dintre Cons ,tiint,ă s,i activitatea Sa s,i desemnează manifestarea sau iluminarea universală ce caracterizează actul de priză de cons,tiint,ă de sine (vimarsha). Practic, semnificat ,ia acestor termeni este diferită în funct,ie de nivelul la care se aplică: suprem (para), intermediar (para-apara) sau inferior (apara).

yogaesoteric Pratyabhijna

Pratyabhijna este calea cea mai recentă, supranumită s ,i “Calea cea us,oară s,i foarte scurtă”, deoarece este accesibilă doar celor foarte put ,ini (foarte elevat,i). Acest sistem are la bază recunoas,terea directă (Pratyabhijna) a Esent,ei Divine a fiint,ei, Sinele Suprem Individual (Atman) s ,i respectiv universal (Paramatman). Aici vom găsi nu atât tehnici, cât prezentarea s,i inducerea anumitor atitudini interioare necesare pentru a trezi fulgerător Cons,tiint,a Divină în noi. Noi nu căutăm s ,i nu urmărim să obt,inem decât ceea ce suntem cu adevărat în realitate(Sinele Divin Suprem). Cu alte cuvinte, noi nu ne căutăm decât pe noi îns ,ine. S, i atunci unde s,i de ce să mergem în afara noastră? Trebuie doar să devenim plenar cons,tient,i că noi suntem întotdeauna una cu Dumnezeu.

Această reamintire fundamentală (Pratyabhijna) este încununarea oricărei căi spirituale autentice; odată ajuns pe pragul de a te scufunda extatic în Dumnezeu, acolo doar ît,i recunos,ti (reamintes,ti) natura esent,ială divină.

Cuvântul “pratyabhijna” înseamnă “a-t,i recunoas,te, a-t,i realiza în mod spontan Sinele încă odată”. Aici tu trebuie numai să realizezi, nu este necesar să practici. Nu există upaya (modalităt,i, mijloace) în sistemul Pratyabhijna. Trebuie să realizezi cine es,ti tu. Oriunde te-ai afla, fie că te afli la nivelul Fiint ,ei Supreme, fie la un nivel superior al practicii yoga sau la un nivel inferior acestuia, tu ît ,i pot,i recunoas,te propria ta natură chiar acolo unde te afli s ,i chiar în acest moment, fără a te deplasa undeva s,i fără a face ceva anume. yogaesoteric

150