2014

Silviu StanciuCristina Enciu

Medicațiacardiovasculară

țMedicația cardiovascularăPe înțelesul pacienților

2

Dr. Silviu StanciuDr. Cristina EnciuMedicația cardiovasculară pe înțelesul paciențilorColecția Ghidul pacientului®Grafica: Măriuca Stanciu ISBN 978-606-8470-05-04Puteți accesa colecția Ghidul Pacientului® și afla alte informații utile pe site-ul:www.ghidulpacientului.ro

© Editura Medicală AntaeusReproducerea integrală sau parțială a textului, tabelelor sau figurilor din această carte este posibilă numai cu acordul prealabil al Editurii Medicale Antaeus.Drepturile de distribuție în țară și străinătate aparțin în exclusivitate Editurii Medicale Antaeus.

Editura Medicală Antaeusemail: editura.antaeus@gmail.com

Această publicație reprezintă o sursă de informare generală pentru dumneavoastră, dar nu poate substitui un consult medical. Pentru întrebări despre sănătatea dumneavoastră, tratament și alte aspecte ale îngrijirii, discutați cu medicul de familie sau cu un medic specialist.

Ghid realizat cu sprijinul financiar al companiei Sandoz.

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

Stanciu, SilviuEnciu, Cristina

Medicația cardiovasculară pe înțelesul pacienților / Silviu Stanciu, Cristina Enciu. - Bucureşti:

Editura Medicală Antaeus, 2014

ISBN 978-606-8470-05-04

3

'H�FH�XQ�JKLG�FX�PHGLFDŜLH�FDUGLRYDVFXODUÞ�SHQWUX�SDFLHQŜL"

Î ncă din studenție am observat că pacienții nu aderă sau renunță de multe ori nejustificat la medicația car-diovasculară pentru că nu li se explică pe înțelesul lor

cum acționează și care sunt posibilele probleme ce pot să apară în timpul tratamentului. În plus, pacientul ar trebui să-și cunoască boala pentru care primește medicamente și ar trebui să știe care este rolul lui în relația medic-paci-ent, relație care de cele mai multe ori nu se formează dato-rită lipsei de comunicare și de timp a medicului.

În acest sens, am considerat ca fiind imperios necesară apariția acestui ghid care să-l ajute pe pacient să înțeleagă și să ca-pete un minim de cunostințe despre medicamentele cardiovasculare prescrise iar pe medic să consolideze cunoașterea pacientului prin informații suplimentare, câștigul reflectându-se în cele din urmă în creșterea complianței la tratament și în timp. Astfel, ghidul nostru re-prezintă pe lângă o necesitate și o noutate care completează bagajul de informații publicat de noi despre bolile cardiovasculare, începând cu prima pagina de factori de risc cardiovasculari pentru populație construită de echipa noastră în urmă cu 15 ani și continuând cu o în-treagă colecție dedicată bolilor cardiace pe care o puteți găsi pe www. ghidulpacientului.ro.

Ghidul „Medicația cardiovasculară pe înțelesul pacienților‘‘ se concentrează asupra principalelor clase de medicamente folosite în cardiologie (antiagregante, anticoagulante, betablocante, blocanți de calciu, diuretice, inhibitori ai enzimei de conversie, sartani, stati-ne, antiaritmice), fiecare clasă fiind prezentată într-un format special care nu depășește trei pagini. Principalele efecte adverse sunt semna-lizate prin desene dispuse sub forma unor benzi laterale, din cadrul fiecărei clase medicamentoase nelipsind întrebările frecvente pe care le adresează pacienții medicului și ceea ce trebuie să facă pacientul atunci când apar probleme neprăvăzute.

Mai trebuie spus, că acest proiect a apărut cu sprijinul compani-ei Sandoz căreia îi mulțumim pentru implicare, dar mai ales pentru grija pe care o acordă în informarea pacienților.

Coordonator proiect Dr. Silviu STANCIU

4

Antiagregante plachetare(Aspirină, Clopidogrel, Ticlopidină, Prasugrel, Ticagrelor)

Sunt o clasă de substanțe care blochează agregarea plachetelor (trombocitelor), agregarea acestora fiind mecanismul care duce la apariția de trombi (cheaguri de sânge), ce pot înfunda vasele inimii (infarct miocardic) sau vasele creierului (acci-dent vascular ischemic).

Cui adminstrăm antiagregante plachetare?Aceste medicamente vă vor fi prescrise de medicul dumneavoastră dacă suferiţi de:

angină pectorală (dureri în piept) – exprimă de obicei prezența ischemiei miocardice (o deficiență în irigarea mușchiului inimii);dacă ați suferit un infarct miocardic pentru prevenirea apariției ulterioare a unui alt infarct sau accident ischemic cerebral;afectare arterială la nivelul membrelor inferioare (pacientul are dureri la nivelul mușchilor picioarelor care apar la mers);la pacienții la care s-au implantat stent-uri.

Efecte adverseUlcer gastro-duodenal;Sângerare gastro-intestinală, mai ales dacă se administrează în asociere cu anticoagulante de tipul Trombostop/ Sintrom;Greață, disconfort digestiv.

Trebuie să informați medicul

1. Dacă sunteti cunoscut cu ulcer gastric/duodenal;2. Dacă aveți în schema de tratament medicamente anticoagulante (de exemplu

Acenocumarol);3. Dacă suferiți de hemofilie sau altă boală de coagulare a sângelui;4. Dacă suferiţi de o boală reumatologică pentru care luaţi constant medicamente antiin-

flamatoare, deoarece asocierea lor crește riscul de sângerare gastro-intestinală;5. Dacă sunteți planificat la o operație, inclusiv la stomatolog, existând recomandări de cele

mai multe ori pentru oprirea administrării cu minimum 24 ore înainte, în funcție de tipul operației;

6. Dacă sunteţi însărcinată – există riscul de alterare a hemostazei materne (tulburări de coagulare). Aspirina trece și în laptele matern.

7. Dacă suferiţi de insuficienţă renală cu valori ale creatininei peste 2.5 - 3 mg/dl.

5

ÎNTREBĂRI FRECVENTE

Cât timp se administrează antiagregantele?

De obicei, aceste medicamente se admistrează pe termen lung, cât timp există boala, mai bine spus toată viață dacă pacientul nu dez-voltă reacții adverse și sunt bine tolerate. Este important să anunțați medicul înainte de a întrerupe an-tiagregantul, deoarece joacă un rol major în prevenirea evenimentelor cardiovasculare majore ce apar mai des la întreruperea acestora.

Administrarea antiagregantelor are vreo legătura cu masa sau cu tipul alimentației?

Se preferă în practică administra-rea lor la prânz, cam la 2 ore de la masă, pentru că în acest fel putem reduce riscul de apariție de reacții gastro-intestinale, alimentele sănătoase având și rol protector gastric. În acest sens, ar trebui evi-tate alimentele ce cresc aciditatea gastrică sau care încetinesc golirea stomacului.

Cât timp este obligatoriu să folosesc antiagregante dacă mi s-a implantat un stent?În funcție de tipul stentului, se recomandă folosirea a două antia-gregante în asociere (cel mai frec-vent asprirină și clopidogrel) pen-

Ulcer

Sângerare

Greață

6

De reţinut

» Trebuie folosite preparatele precondiționate pentru uz cardiologic, deoarece aspirina are efecte antiagregante doar la doze mici (75-300 mg/zi), dozele mari, de peste 500-1000 mg/zi, având efect anti-inflamator;

» La pacienții cu probleme gastro-duodenale trebuie asociat un me-dicament ce scade aciditatea; în acest sens, în ultimii ani au apărut asocieri într-o singura capsulă dintre aspirina și omeprazol;

» Prasugrel și ticagrelor sunt medicamente antiagregante utilizate în special la pacienții cu stent-uri sau la cei cu infarct miocardic;

» Uneori aspirina este asociată clopidogrelului sau antiagregantelor noi, în special la pacienții cu stent-uri pentru a preveni înfundarea acestora;

» Persoanele vârstnice necesită o atenție deosebită în monitorizarea atentă hematologică și digestivă, mai ales la cei cărora li se reco-mandă asocieri cu alte antiagregante sau anticoagulante.

tru cel puțin 3 luni pentru stent-ul fără substanță (numit generic farmacologic inactiv) și cel puțin un an pentru cel cu substanță protectoare împotriva înfundării (farmacologic activ). În practică, unde primează teama medicului și a pacientului pentru înfundarea stenturilor, recomandările sunt pe termen lung, în funcție de evoluția bolii pacientului, deorece nu exis-tă un consens privind perioada de administrare pentru această indicație.

Antiagregant

Antiagregant

7

Anticoagulante(acenocumarol, warfarină, apixaban, dabigatran, rivaroxaban)

Anticoagulantele scad funcția de coagualare a sângelui prin blocarea unor factori ai coagulării și previn astfel formarea de cheaguri (trombi), tromboza fiind un mecanism implicat în înfundarea arterelor și venelor.

Cum acţionează aceste medicamente?

Deoarece intervin în coagulare, există un risc potențial de sângerare, motiv pentru care nivelul din sânge al acestor medicamente se monitorizează strict prin dozarea periodică a unei analize numită generic INR, care trebuie menținut de obicei în intervalul 2-3 (în special produsele ce conțin acenocumarol sau derivati ai acestuia).

Medicamentele anticoagulante orale (Dabigatran, Apixaban, Rivaroxaban) au un profil de siguranță ridicat și nu necesită monitorizarea gradului de anticoagulare prin determi-narea lunară a INR-ului. Efectul acestor medicamente este lent (se instalează în 2-3 zile pentru acenocumarol) și în câteva ore pentru Dabigatran, Apixaban, Rivaroxaban.

Care sunt principalele indicații?

Aceste medicamente vă vor fi prescrise pe termen lung de medicul dumneavoastră dacă suferiţi de:

fibrilaţie atrială (bătăi neregulate ale inimii) pentru prevenirea apariţiei de cheaguri de sânge care pot bloca vasele inimii (infarct) sau ale creierului (accident vascular);embolie pulmonară (trombembolism pulmonar – TEP) blocarea de către un cheag a unui vas ce duce sângele la plămâni;tromboze venoase (cheaguri în venele membrelor inferioare);dacă aveți valve mecanice cardiace.

Efecte adverse

Ulcer, sângerare gastro-intestinală Greaţă, disconfort digestiv, vărsăturiAfectare hepatică, icterOsteoporoză și fracturi în tratamentul îndelungat, mai ales la bărbaţi.

8

ÎNTREBĂRI FRECVENTE

În ce moment al zilei se administrează aceste medicamente; orarul meselor influenţează administrarea?

Comprimatele se administrează de obicei seara, la ore fixe, indiferent de orarul meselor; dacă aţi uitat să luati o doză, nu luaţi o cantitate dublă pentru a compensa- crește riscul de reacţii adverse, în special sângerări.

Care sunt principalele simptome ale supradozării de acenocumarol?

Sângerarile prin scaun, urină sau vărsături cu sânge obligă pacientul să se adreseze de urgenţă medicu-lui; vânătăile mari, la traumatisme minore, pot fi un indicator al consu-mului exagerat de acenocumarol.

Ulcer

Sângerare

Trebuie să informați medicul

1. Dacă v-a fost recomandat simultan tratamentul cu Aspirină în doză mică (75-100 mg), întrucât crește riscul de sângerare;

2. Dacă suferiţi de o boală reumatologică pentru care luaţi constant medicamente an-tiinflamatoare (de tipul ibuprofen, celecoxib, ketoprofen etc) sau corticosteroizi (de exemplu Prednison) – asocierea crește riscul de sângerare gastro-intestinală;

3. Dacă sunteţi însărcinată – la recomandarea medicului specialist, tratamentul anticoa-gulant se întrerupe sau este înlocuit cu heparine cu greutate moleculară mică;

4. Dacă sunteţi cunoscut cu ulcer gastric/duodenal;5. Dacă suferiţi de hemofilie sau altă boala de coagulare a sângelui.

9

De reţinut

» În cazul folosirii acenocumarolului este necesară monitorizarea la 7, 14 zile apoi lunar a INR-ului, păstrând valorile ţintă între 2 si 3 (chiar mai mari dacă aveţi o valvă înlocuită la inimă). Pentru Dabigatran, Api-xaban, Rivaroxaban nu este necesar controlul INR;

» Dozele de acenocumarol vor fi modificate de medicul dumneavoastră în funcţie de valorile INR-ului, în timp ce pentru Dabigatran, Apixaban, Rivaroxaban dozele sunt fixe;

» Datorită numărului mare de medicamente care interacţionează și pot modifica valorile INR-ului, trebuie să vă informaţi medicul asupra tu-turor medicamentelor pe care le consumaţi în mod curent, în special antibiotice, antiinflamatoare nesteroidiene.

» Atenție la consumul de alcool, pentru că poate altera funcția hepatică și crește riscul de sângerare atunci când folosiți anticoagulante și se vor observa variații mari la dozarea INR;

» Orice intervenţie chirurgicală, chiar intervenţii minore (puncţii, extracţii dentare) pot necesita oprirea temporară a anticoagulantului, numai la recomandarea medicului;

» Controlaţi strict tensiune arterială; valorile mari pot duce la sângerări.

Ce înseamnă INR?

INR (raportul internaţional normalizat) – în esenţă arată cât de greu se coagulează sân-gele pacientului în comparație cu o persoană fără tratament anticoagulant. Valorile ţintă urmărite sunt între 2-3 cu valori mai mari la cei care au valve mecanice (2.5-3.5).

Anticoagulantele trebuie luate toată viaţa?

Da, dacă suferiţi de fibrilaţie atrială, anomalii de coagulare sau valvă înlocuită la inimă.

Trombozele sau emboliile pulmonare pot beneficia de tratament temporar, în medie între 3 și 12 luni.

Alimentele influenţează valorile INR-ului ?

Alimentele bogate în vitamina K pot deter-mina scăderea INR-ului: ficat, brocolli, varză, spanac; sucul de grapefruit modifică eficienţa warfarinei.

10

Betablocantele(atenolol, bisoprolol, carvedilol, nebivolol, metoprolol, sotalol)

Betablocantele constituie o clasă numeroasă de medicamente care au ca efect direct scăderea pulsului și a forței de contracție a inimii cu reducerea consecutivă a consumului de oxigen, efect benefic mai ales în cardiopatia ischemică sau în aritmiile cu frecvență cardiacă crescută.

Ce sunt și cum acţionează betablocantele?Împiedică anumiţi hormoni stimulatori (adrenalina și noradrenalina) să crească forţa mușchiului inimii folosită pentru împingerea sângelui în vasele mari și economisesc astfel energia inimii, mecanism util în ischemia miocardică, atunci când mușchiul este slab irigat;scad pulsul; în cazul în care medicul v-a recomandat acest tratament pentru cardiopatie ischemică (artere îngustate ale inimii) este ideală menţinerea pulsului între 50 și 60/minut;unele betablocante ajută la dilatarea vaselor de sânge, ameliorând oxigenarea celorlalte organe la repaus și la efort;previn apariţia bătăilor neregulate ale inimii prin scăderea excitabilitaţii inimii.

Există forme care acţionează doar la nivelul inimii, așa numite cardio-selective, și forme care acţionează și la nivel pulmonar (atenţie în astm – pot produce îngustarea căilor aeriene și pot determina simptome tipice), ocular (folosite și în glaucom).

Când este utilă folosirea lor?Aceste medicamente vă vor fi prescrise pe termen lung de medicul dumneavoastră dacă suferiţi de:

în cardiopatie ischemică manifestată prin durere în piept (angină sau angor) betablocan-tele reprezintă o alegere potrivită (aveți unul sau mai multe vase ce alimentează mușchiul inimii îngustate);insuficiență cardiacă – mușchiul inimii este slăbit și nu poate împinge sângele cu o forţă necesară pentru funcţionarea normală a organismului;bătăi neregulate ale inimii (fibrilaţie atrială sau extrasistole); hipertensiune arterială – când sunt alese ca singur medicament în tratamentul hiperten-siunii, tinerii au beneficiile cele mai mari.

Ce efecte adverse pot apăreacardiace: scăderea exagerată a pulsului (bradicardie), a tensiunii arteriale, ameţeli, rareori sincope (pierderea conștienței);respiratorii: crize de astm sau bronhospasm (sufocare prin închiderea căilor aeriene);

11

abdominale: greaţă, vărsături, crampe abdominale sau constipaţie;hipo sau hiperglicemie;senzaţie de ochi uscat, vedere neclară;impotenţă;tulburări de somn, depresie.

Anunţaţi mediculDacă suferiţi de astm sau boală pulmonară obstructivă cronică (BPOC);Dacă aveţi afecţiuni la nivelul vaselor membrelor inferioare (gambă, coapsă, picior) sau aţi fost diagnosticat cu arteriopatie obliterantă;Dacă sunteţi diabetic sau cu prediabet (toleranţă alterată la glucoză)- aceste medicamen-te pot masca simptomele unei hipoglicemii; Dacă sunteţi însărcinată, pot provoca malformaţii fetale.

ÎNTREBĂRI FRECVENTE

În ce moment al zilei trebuie să iau aceste medicamente? Administrarea are legătură cu masa?

Aceste medicamente se administrea-ză de obicei dimineaţa, în timpul me-selor, întregi, atunci când medicul v-a recomandat o singură tabletă/zi. În funcţie de indicaţiile medicului, pot fi luate la prânz/seara, dar în tim-pul meselor.

Care sunt cele mai frecvente efecte adverse la care să mă aștept?

Reacţiile adverse digestive ( dureri abdominale, greaţă, vărsătură, us-carea gurii), scăderea pulsului și a tensiunii arteriale (atenţie dacă aveţi tensiuni mici de obicei) sunt cele mai frecvente.

Bradicardie

Disfuncție sexuală

12

De reţinut

» Apariţia amețelilor la muncitori, șoferi profesioniști care iau betablo-cante necesită anunţarea medicului;

» Se evită consumul de alcool în exces în timpul tratamentului, datorită dilatării vaselor de sânge ce poate determina scăderea exagerată a ten-siunii arteriale;

» Ca și restul tratamentului împotriva tensiunii arteriale crescute, be-tablocantele se vor lua pe termen lung (ani/restul vieţii), fiind strict interzisă întreruperea medicaţiei fără avizul medicului, care va face, după caz și în funcţie de efectele adverse, modificări ale dozelor sau schimbarea cu un alt antihipertensiv. Se preferă întreruperea treptată a dozelor timp de 10-14 zile;

» În timpul tratamentului este recomandată monitorizarea pulsului de 2 ori/zi și anunţarea medicului dacă scade sub 50 bătăi pe minut la repaus;

» Pacienţii diabetici iși vor monitoriza glicemia cu mare strictețe.

Care este valoare pulsului atunci când luăm betablocante?

În practică, recomadăm o valoare cuprinsă între 50-60 bătăi pe minut în repaus, interval în care știm că efectul lor este maxim, mai ales în cardiopatia ischemică.

Dacă sunt astmatic sau am BPOC pot lua aceste medicamente?

În general, la astmatici se con-traindică tratamentul cu beta-blocante, iar în BPOC se poate administra sub observaţie și mo-nitorizare mai strictă a reacțiilor adverse. În practică, medicul evită recomandarea de beta-blocante în cele două afecțiuni, deoarece pot produce un spasm bronșic și accentua boala.

13

Blocanții de calciuConstituie o clasă de medicamente extrem de folosită în controlul valorilor tensionale, cu multe subgrupe tera-peutice împărțite generic în funcție de compoziția chimică în: blocanți de calciu dihidropiridinici (amlodipină, felodipi-nă, lercanidipină, nifedipină, nicardipi-nă, nitrendipină)și non-hidropiridinici (diltiazem, verapamil).În practica noastră, folosim în tra-tamentul hipertensiunii arteriale cu predilecție pe cei dihidropiridinici, care

au efect crescut în controlul valorilor tensionale și un profil de siguranță bun la administrarea pe termen lung. Se ad-ministrează oral pe termen lung, de 2-3 ori pe zi sau o singură data pentru for-mele cu acțiune prelungită și mai puțin intravenos.De asemenea, blocanții de calciu, mai ales cei dihidropiridinici, pot fi utilizați în controlul durerii anginoase din cardi-opatia ischemică prin capacitatea lor de a dilata vasele coronariene.

Cum acționează blocanții de calciu?

Aceste medicamente acţionează prin vasodilataţie arterială, ameliorează circulaţia prin arterele ini-mii și prin arterele periferice, scăzând efortul pe care îl depune inima pentru a pompa sângele către celelalte organe, toate aceste efecte fiind rezulatul blocării calciului la nivelul mușchiului arterial care, în consecință, se va relaxa (calciul este ne-cesar contracției musculare).

La ce efecte adverse mă pot aștepta dacă iau aceste medicamente?

Până la 10% dintre pacienţi, la începutul tratamentului, pot prezenta dureri de cap, ameţeli, somnolenţă și edeme periferice (umflarea picioarelor). Aceste edeme pot deveni uneori în practică o problemă atât pentru medic, cât și pentru pacient, care de cele mai multe ori renunță la medicație. În realitate, edemele pot să apară din alte ca-uze, preexistența unei boli venoase fiind cel mai des întâlnit scenariu, iar recomandarea unui venotonic sau ciorap elastic va duce la dispariția acestora. Uneori, pacienţii manifes-tă scăderea exagerată a pulsului în principal la verapamil și diltiazem (bradicardie).

Umflarea picioarelor

14

ÎNTREBĂRI FRECVENTE

Ce trebuie să fac atunci când apar edeme la membrele inferioare?

În primul rând, trebuie demonstrat că sursa o reprezintă me-dicamentele, pentru că, de cele mai multe ori, edemele sunt date de prezența unei insuficiențe venoase, în acest context recomandându-se o evaluare atentă clinică și chiar ecogra-fică venoasă. Dacă există cu adevărat o relație de cauzalitate între medicament și edeme, atunci se poate înjumătăți sau opri blocantul de calciu, cu acordul medicului.

Se pot administra la nevoie atunci când tensiunea crește semnificativ?

Blocanții de calciu se administrează zilnic, fără întrerupere, pentru a menține tensiunea arterială sub valoarea de 140/90 mmHg (optim sub 130/80 mmHg) și nu se întrerup decât atunci când tensiunea sistolică scade sub 100 mmHg. În practică, unii medici recomandă adminis-

Bradicardie

Dureri de cap

Când nu sunt recomandate aceste medicamente?

hipotensiune (tensiune arterială sub 100/60 mmHg) stenoză (îngustare) importantă de valvă aortică, cardio-miopatie hipertrofică obstructivăinfarct miocardic acutinsuficienţă cardiacă severa, necontrolatăantecedente de alergie la aceste medicamente

15

De reţinut

» blocanții de calciu dihidropiridinici sunt utilizați frecvent în controlul tensiunii arteriale în special la persoanele vârstnice, diabetici sau la cei cu insuficiență renală și în tratamentul anginei pectorale, datorită efec-tului benefic de dilatare a arterelor;

» este utilă măsurarea tensiunii și a pulsului de 2 ori pe zi (dimineața la trezire, seara la culcare) timp de o lună de la începerea tratamentului; personal recomand pacienţilor efectuarea unui examen venos (clinic sau ecografic) la inițierea tratamentului;

» pot fi folosiți în asociere cu majoritatea medicamentelor cardiovascu-lare, nefiind acceptată cea dintre verapamil sau diltiazem cu betablo-cantele;

» medicul sau pacienții pot opta pentru asociații fixe într-o singură cap-sulă (blocant de calciu cu inhibitor de enzimă de conversie/sartan/statină) care au avantajul unei administrări în doză unică, cu creșterea complianței la tratament;

» nu ezitați să înștiințați medicul curant dacă luaţi și alte medicamente pentru tensiunea arterială, antidepresive (sau suferiţi de boli psihice în tratament) sau consumaţi în mod regulat alcool, întrucât riscaţi scăde-rea exagerată a tensiunii arteriale.

trarea la nevoie, în asociere cu alte medicamente, atunci când tensiunea arterială crește semnificativ, existând și o recomadare mai veche de a folosi de exemplu nifedipina sublingual în acest context.

Cui se potrivește mai bine acest tratament?

Blocanții de calciu dihidropiridinici se folosesc mai mult în contro-lul hipertensiunii arteriale la persoanele vârstnice, la diabetici sau în insuficiența renală, deoarece au un profil de siguranță ridicat, motiv pen-tru care unele dintre ele se pot folosi și în hipertensiunea gravidelor, la indicația medicului specialist. De asemenea, au un efect bun în ameli-orarea durerii anginoase, mai ales în asociere cu betablocantele. Se pot asocia cu majoritatea medicamentelor cardiovasculare, fiind de evitat asocierea dintre blocanții de calciu non-hidropiridinici (verapamil sau diltiazem) cu betablocantele.

16

DiureticeDiureticele acționează la nivelul rinichiului prin creșterea eliminării de apă și electroliți cu reducerea consecutivă a volumului de sânge și implicit a valorilor tensiunii arteriale. De asemenea, prin creșterea eliminării de apă și sodiu și reducerea volumului de lichide din organism, au un efect important în ameliorarea simptomatologiei din insuficiența cardiacă.

Ele au fost împărțite în 3 grupe, în funcție de mecanism și de locul de acțiune: diuretice de ansă (ex. furosemid, bumetanid) diuretice tiazidice (ex. indapamida, hidroclorotiazida) diuretice antialdosteronice (ex. spironolactona, eplerenona).

Diuretice de ansă (ex. furosemid, bumetanid)

La nivelul rinichiului, aceste medicamente cresc cantitatea de sânge primită de acesta, cresc filtrarea sângelui și pot fi eficiente și în insuficienţa cardiacă și renală până la un anu-mit punct. Se administrează de obicei oral, cu

excepţia urgenţelor când sunt folosite intra-venos, furosemidul reprezentând principalul medicament utilizat în practica medicală la pacienții cu valori mari ale tensiunii, atunci când dorim scăderea rapidă a acesteia.

Diuretice tiazidice (ex. indapamida, hidroclorotiazida)

Au efecte adverse metabolice reduse, ne-interferând cu reglarea glicemiei sau cu eli-minarea acidului uric. De asemenea, ele cresc reabsorbţia de calciu la nivel renal, de unde

și efectul benefic în litiaza renală calcică, dar și în osteoporoză.Au un efect antihipertensiv blând, eficient, fiind indicate în special în hi-pertensiunea vârstnicului și sunt nelipsite în diferite combinații medicamentoase (de ex. cu inhibitorii enzimei de conversie, beta-blo-cantelor sau blocanții de receptori de angio-tensină). Se administrează oral și nu au formă injectabilă, motiv pentru care nu se folosesc în urgențele hipertensive.

Diuretice antialdosteronice (spirono-lactona, eplerenona)

Acest tip de diuretice cresc retenţia pota-siului în organism, mai ales dacă tratamentul este asociat cu inhibitori de enzimă de conversie/beta-blocante.

Au efect diuretic crescut, fiind utile în hipertensiunea arterială rezistentă, în combi-

17

naţie cu diureticele de ansă sau tiazidice, pentru evitarea scăderii exagerate a potasiului.

Antialdosteronicele produc ca reacții adverse hiper-potasemie dar mai ales creșterea în volum a sânilor (gine-comastie), tulburări menstruale și atrofie testiculară, efect mai puțin evident la eplerenonă. Dacă apar aceste efecte adverse, spironolactona sau eplerenona pot fi înlocuite cu triamteren/amilorid.

Efecte adverse (comune diureticelor de ansă și celor tiazidice)

hipopotasemie;hiperuricemie;hipotensiune prin scăderea exagerată a tensiunii arteriale;creșterea glicemiei, mai ales în asociere cu beta-blocantele;crampe musculare, amorţeli, tulburări de auz – efecte adverse rare.

Medicația diuretică trebuie luată în fiecare zi sau se poate administra intermitent?

Diureticele se administreaza zilnic, de cele mai multe ori în doză unică, cu monitorizarea strictă a valorilor tensiunii arteriale și a greutății, cu ajustarea dozelor în funcție de acești parametri.Se evită administrarea în cursul serii, pentru că pot altera somnul pacientului prin producerea unei diureze noctur-ne accentuate.

Tulburări de auz

Hipotensiune

Hipopotasemie

ÎNTREBĂRI FRECVENTE

18

De reţinut

» diureticele sunt eficiente în controlul hipertensiunii arteriale și a insuficienței cardiace prin scăderea cantității de apă și sodiu din orga-nism (reduc retenția hidro-salină);

» au ca efect secundar reducerea cantității de potasiu din organism (hi-popotasemie) cu excepția diureticelor antialdosteronice care produc creșterea potasiului (hiperpotasemie);

» determinarea periodică a unui set minim de analize (ionograma, crea-tinina) ajută la corectarea deficitelor ionice și funcționale ce pot apărea în timp, mai ales la persoanele vârstnice cu boli asociate cunoscute (la interval de 3 luni);

» vizitarea periodică a medicului de familie, cu rezultatul analizelor, a va-lorilor tensiunii arteriale și a greutății măsurate zilnic la domiciliu;

» avertizați medicul dacă aveți dovada unei sarcini- aceste medicamente traversează placenta și pot determina apariţia icterului nou-născutului, trombocitopeniei (scăderea numărului de celule cu rol esenţial în coa-gulare din sânge).

Câtă sare pot consuma dacă primesc un diuretic pentru tratamentul hipertensiunii arteriale?

Cantitatea maximă admisă de sare în acest caz este de 5g/zi (un vârf de cuțit) cu evitarea ali-mentelor ce conțin sare în cantitate mare precum brânza telemea, murăturile etc. Abținerea completă de la consumul de sare nu este recomandată.

Ce ar trebui să fac atunci când apar amețeli la ridicarea din pat?

Ca multe din medicamentele antihipertensive, diureticele produc hipotensiune ortostatică (va-lorile tensiunii scad semnificativ la mobilizarea bruscă) mai ales la primele doze administrate. Mobilizarea mai cu blândețe și hidratarea corespunzătoare pot ameliora aceste amețeli și nu impun întreruperea tratamentului, ci o monitorizare mai atentă a valorilor tensiunii arteriale.

19

Inhibitorii enzimei de conversie (IEC)(captopril , enalapril, lisinopril, quinapril, perindopril,

ramipril, trandolapril etc)

Reprezintă o clasă de medicamente ce acționează prin blocarea unei enzime din organism (enzima de conversie a angiotensinei) responsabilă în principal de constricție arterială și retenție de sare la nivel renal. Aceste substanțe se utilizează cu precădere în hipertensiunea arterială și în insuficiența cardiacă, având beneficii mari în reducerea mortalității cardiovasculare.

Cum acţionează IEC?dilată vasele de sange (blochează formarea unei substanţe-angiotensina-ce determi-nă îngustarea vaselor de sânge), acțiune utilă în principal în hipertensiunea arterială;împiedică și retenţia de apă și sare în organism, ce reprezintă un mecanism important în insuficiența cardiacă;ameliorează oxigenarea mușchiului inimii (acțiune favorabilă la paci enții cu boală is-chemică miocardică).

Înainte de începerea tratamentuluiTrebuie să efectuați o serie de analize de laborator (pentru evaluarea funcţiei rinichiu-lui și a ionilor din sânge: sodiu, potasiu); aceste analize vor fi repetate la fiecare 2 săp-tămâni de la modificarea dozelor, apoi anual.

Când trebuie să anunţaţi medicul?

1. Dacă luaţi și alte medicamente pentru tensiunea arterială, antidepresive (sau suferiţi de boli psihice în tratament, în special cu Litiu), sau consumaţi în mod regulat alcool, întrucât riscaţi scăderea exagerată a tensiunii arteriale;

2. Dacă suferiţi de o boală reumatologică pentru care luaţi constant medicamente an-tiinflamatoare (există riscul creșterii potasiului din sânge și agravării funcţiei renale);

3. Dacă sunteţi diabetic -asocierea cu antidiabeticele orale poate provoca uneori hipoglicemie;

4. Dacă sunteţi însărcinată – există riscul de malformaţii fetale în trimestrul I de sarcină și de fetotoxicitate în trimestrele II și III. IEC trec în laptele matern, de aceea, pe parcursul alăptării, tratamentul este interzis;

20

5. Dacă suferiţi de insuficienţă renală;

6. Dacă aţi mai fost în tratament cu un medicament din această clasă și aţi suferit reacţii adverse sau alergice.

Pe parcursul tratamentului, este acceptată o creștere ușoară a valorilor creatininei cu 20-35%.

Efecte adversetuse neproductivăscăderea exagerată a tensiunii arteriale creșterea potasiului din sânge mai ales la diabetici sau pacienţi cu insuficienţă renală, ceea ce poate provoca aritmii cardiace (bătăi neregulate)reacţie alergică manifestată prin umflarea feţei și sete de aer (angioedem)la pacienţii cu îngustare de arteră renală pot agrava funcţia renală.

În ce moment al zilei să iau acest medicament; orarul meselor este important?

Medicul vă poate recomanda să luaţi unul sau mai multe comprimate/zi; când se administrează în doză unică, se preferă administrarea seara, fără ca absorbţia să fie modifi-cată de orarul meselor.

Hiperpotasemie

Erupții cutanate

Tuse seacă

ÎNTREBĂRI FRECVENTE

21

De reţinut

» pentru evitarea hipotensiunii arteriale, ce apare mai des la primele doze, tratamentul diuretic preexistent se poate administra în doză mică (cu înjumătăţirea dozelor sau o doză la 2 zile);

» administrarea concomitentă de antiinflamatoare scade efectul antihi-pertensiv și crește riscul de hiperpotasemie;

» înainte de începerea tratamentul trebuie făcute analize uzuale de labo-rator care să indice funcţia renală și valorile ionilor serici (Na, K);

» se evită administrarea în sarcină – sunt contraindicate în trimestrul 2 și 3 de sarcină, datorită riscului crescut de toxicitate fetală;

» atenţie la înlocuitorii de sare din comerţ pe bază de potasiu – pot de-termina creșterea suplimentară a potasiului seric.

Care sunt cele mai frecvente reacţii adverse la care să mă aștept?

Tusea seacă fără spută, dureri de cap, ameţeli și modificările tranzitului intestinal sunt cele frecvente reacţii adverse. Scăderea exagerată a tensiunii arteriale apare mai ales la pacienţii care au deja o afectare a rinichiului, cu valori ale creatininei >1.5-3 mg/dl sau în asocierea cu tratamentul diuretic.

Trebuie menționat că tusea apare la pacienții care iau IEC mai rar decât se credea și că, înainte de toate, trebuie căutată o altă cauză: pulmonară, cardiacă, din sfera ORL etc.

Analizele mele de rinichi au ieșit modificate, pot lua IEC?Deși este cunoscut efectul de protecţie a rinichilor la diabetici, se re-comandă evitarea acestor medicamente dacă aveţi înfundate ambele artere renale, sau în caz de rinichi unic, valori mari ale potasiului seric în contextul insuficienţei renale. Dacă sunteţi în programul de dializă

și vi se administrează eritropoetină pentru tratamentul anemiei, este posibil să fie necesară creșterea dozelor de eritropoetină.

Ce ar trebui să știu dacă sunt diabetic?Dacă sunteţi în tratament cu antidiabetice orale, IEC poate crește eficienţa acestora în scăde-rea glicemiei și pot apărea episoade hipoglicemice.

22

Sartani(candesartan, irbesartan, losartan, olmesartan, telmisartan,

valsartan etc)

Sunt o clasă de substanţe apărută recent în tratamentul hipertensiunii arteriale și al insuficienței cardiace, constituind o alternativă pentru pacienții care nu tolerează inhibitorii enzimei de conversie. Ei se impun din ce în ce mai mult în practica medica-lă prin eficiența crescută în controlul tensiunii sau al insuficienței cardiace, cu reacții adverse mai puține față de IEC (absența tusei și fenomene alergice mai rare).

Ce sunt și cum acționează aceste medicamente

dilată vasele de sânge prin blocarea acţiunii unei substanţe (angiotensina) ce determină îngustarea vaselor de sange; au efecte similare IEC dar cu efecte adverse mai puţine prin faptul că acționează ţintit la nivelul vasului.

Efecte adverse

Scăderea exagerată a tensiunii arteriale, mai ales dacă sunt folosiţi în asociere cu alte an-tihipertensive;Creșterea potasiului din sânge; totodată, folosiţi în combinaţie cu diuretice de ansă de tipul furosemidului, compensează pierderea de potasiu generată de acestea;Cefalee (durere de cap), ameţeli;Creșterea valorilor analizelor care reflectă funcţia rinichilor: uree, creatinină;

Când trebuie să anunţaţi medicul

1. Dacă luaţi și alte medicamente pentru tensiunea arterială, antidepresive (sau suferiţi de boli psihice în tratament), sau consumaţi în mod regulat alcool, întrucât riscaţi scă-derea exagerată a tensiunii arteriale;

2. Dacă suferiţi de o boală reumatologică pentru care luaţi constant medicamente anti-inflamatoare (sartanii pot avea o eficienţă scăzută în acest caz), iar antiinflamatoarele pot favoriza dezvoltarea insuficienței renale;

3. Dacă sunteţi însărcinată – există riscul de retard de creștere a fătului, moarte intrauteri-nă, avort sau naștere prematură. Sartanii trec în laptele matern, de aceea, pe parcursul tratamentului, alăptatul este interzis;

4. Dacă suferiţi de insuficienţă renală cu valori ale creatininei peste 2.5 - 3 mg/dl.

23

ÎNTREBĂRI FRECVENTE

În ce moment al zilei să iau acest medicament; orarul meselor este important?

Medicul vă poate recomanda să luaţi unul sau mai multe compri-mate/zi; când se administrează în doză unică, se preferă administra-rea seara, fără ca absorbţia să fie modificată de orarul meselor.

Poate să apară tuse atunci când folosesc un sartan?

Extrem de rar s-a raportat prezența tusei la pacientul care folosește un sartan. Atunci când aceasta apare trebuie căutată o altă cauză. Efectele adverse sunt comparabile cu placebo (substanţe fără nici un efect la nivelul organismului, dar administrate pacientului sub dife-rite denumiri în studiile clinice).Dureri de cap, ameţeli, scăderea exagerată a tensiunii arteriale apar în principal la pacienţii care asoci-ază și alt tratment antihipertensiv, mai ales nitraţi sau diuretice.

Pot lua un sartan dacă am deja funcţia rinichiului afectată?

Aceste medicamente sunt con-traindicate în insuficienţă renală severă cu valori ale creatininei >3 mg/dl sau la pacienții cu îngustare severă a arterei renale pe rinichi unic sau a ambelor artere renale.

Hipotensiune

Hiperpotasemie

Cefalee

24

De reţinut

» sartanii sunt medicamente cu eficiență crescută, în principal la pacienții cu hipertensiune și insuficiență cardiacă având reacții adver-se mai puține decât IEC;

» au acțiune lungă și se administrează de cele mai multe ori o dată pe zi, comod pentru pacient;

» înaintea începerii tratamentului veţi efectua analize de laborator uzu-ale care să indice funcţia rinichilor și a ionilor serici (Na, K);

» monitorizarea atentă a potasiului din sânge este necesară la diabetici sau cu afectarea cunoscută a funcţiei rinichilor; atenţie la suplimentele cu potasiu sau la înlocuitorii de sare pe bază de potasiu;

» aceste medicamente sunt contraindicate în sarcină și alăptare.

Inhibitori de enzimă Sartani

25

Statine (atorvastatină, pravastatină, simvastatină, rosuvastatină etc)

Colesterolul este o formă de grăsime, necesară organismului, produsă în ficat func-ţie de dietă; atunci când este în exces, se depune la nivelul vaselor de sânge și poate duce la apariţia unor plăci numite ateroame, responsabile de îngustarea arterelor- fenomenul de ateroscleroză. Aceste medicamente opresc formarea colesterolului în organismul dumneavoastră, scăzând nivelul de colesterol „rău” (LDL colesterol) responsabil de depunerea pe vase și de blocarea acestora. Astfel, statinele opresc evoluția plăcilor de aterom prin stabilizarea acestora, și reduc în cele din urmă riscul de apariție de infarct miocardic sau de accident vascular.

Când se folosesc statinele?

Medicul poate prescrie tratamentul cu statine dacă:Aveţi valori mari ale colesterolului seric (în principal LDL) și/ sau ale trigliceridelor, desco-perite la analizele uzuale de laborator;Indiferent de valoarea colesterolului dacă aveţi risc mare de evenimente cardio-vasculare majore (infarct al inimii, accident vascular, moarte subită), de obicei dacă asociaţi și alte afecţiuni severe: diabet, dislipidemie, cardiopatie ischemică;După un infarct sau accident vascular cerebral pentru prevenirea reapariţiei.

Trebuie să anunţaţi mediculDacă luaţi și alte medicamente precum Amiodarona sau Verapamil, dacă urmaţi un tratament cu antibiotice, precum Eritromicină sau Claritromicină, întrucât asocierea lor crește riscul de efecte adver-se ale statinelor;Tratamentul anticoagulant urmat pentru fibrilaţie sau alte tromboze, trebuie de asemenea semnalat medicului;Dacă sunteţi însărcinată – există riscul de

malformaţii sau moartea fătului. Aceste medicamente trec în laptele matern, de aceea, pe parcursul alăptării, tratamentul este interzis;Dacă suferiţi de insuficienţă renală sau afectare hepatică (poate fi necesară re-ducerea dozelor). Vor fi dozate periodic transaminazele hepatice și poate fi nece-sară oprirea tratamentului dacă vor crește peste 3 ori valoarea normală.

Efecte adversesimptome digestive: disconfort abdominal asociind constipaţie sau diaree; simptomatologie nespecifică generală: durere de cap, ameţeli, astenie;modificarea analizelor care reflectă activitatea ficatului- transaminazele hepatice (TGO sau AST, TGP sau ALT);durere și scăderea forţei musculare;insuficienţă renală – foarte rar.

26

ÎNTREBĂRI FRECVENTE

În ce moment al zilei pot sa iau statinele și care este legatura cu mesele?

Statinele se administrează de obicei seara, fără legatu-ră cu mesele, întrucât colesterolul este produs de către or-ganism mai ales nocturn. Totuși, noile generaţii de statine Atorvastatina, Rosuvastatina permit administrarea în orice moment al zilei, indiferent de masă.

Care sunt cele mai frecvente efecte adverse la care să mă aștept?

Cele mai frecvente efecte adverse sunt digestive: greaţă, vărsături, diaree/ constipaţie.

Cât timp se folosesc?

Statinele se administrează fără întrerupere (dacă nu apar reacții adverse), scopul fiind menținerea unor anumite va-lori țintă ale colesterolului total și ale LDL-colesterolului (de obicei sub 100 mg/dL). Monitorizarea la anumite momente a lipidogramei complete (colesterol, trigliceride, LDL și HDL (colesterolul bun) permit ajustarea tratamentului în funcție de contextul clinic.

Decizia de creștere, micșorare sau de întrerupere a medi-camentului o ia medicul dumneavoastră.

Ce înseamnă dislipidemia familială?

Hipercolesterolemiile familiale apar când mai mulţi membri ai aceleiași familii au un nivel crescut de colesterol seric, fără o legătură cu dieta; această afecţiune poate necesita doze mai mari de statine.

Care sunt valorile normale ale colesterolului?

În funcţie de vârstă și de afecţiunile asociate, o valoare <220 mg/dl este considerată nor-mală la tineri, în timp ce la pacienţii cu afectare cardiacă, istoric de infarct sau de accident vascular, medicul poate recomanda statine la valori de 175-190 mg/dl ca limită de sus.

Slăbiciune musculară

Dureri de cap

27

De reţinut

» Aceste medicamente se administrează doar la recomandarea medicului.

» Înainte de începerea tratamentului veţi efectua un set de analize uzuale de laborator pentru evaluarea în special a funcţiei hepatice și renale. În funcţie de rezultat, veţi repeta analizele la intervale regulate: 1-3 luni, apoi anual (creșterea transaminazelor de peste 3 ori faţă de normal poate necesita oprirea tratamentului);

» Atenţie la asocierea acestor medicamente cu Verapamil, Dilitiazem; se recomandă evitarea consumului sucului de grapefruit – crește riscul de efecte adverse prin creșterea nivelului de statine din sânge;

» Consumul concomitent de alcool poate contribui la afectarea funcţiei ficatului și la creșterea reacţiilor adverse;

» În caz de apariţie a reacţiilor adverse, în special durere musculară, slă-biciune, trebuie să vă adresaţi imediat medicului;

» Decizia de creștere, micșorare sau de întrerupere a medicamentului o ia medicul dumneavoastră.

Ce înseamnă rabdomioliza și când poate să apară?

Rabdomioliza este un efect advers foarte rar și constă în apariţia de slăbi-ciune și durere musculară și cresterea unor analize de laborator (CPK), mai ales la pacienţii care au deja afectare renală; simptoma-tologia dis pare de obicei la oprirea Statinelor în 5-7 zile.

Statină

28

Antiaritmice(Amiodaronă, Betablocante, Diltiazem, Dronedaronă, Flecainidă,

Propafenonă, Verapamil etc)

Sunt împarțite prin convenție în funcție de modul cum acționează la nivelul organismului în 4 clase. În practică, cele mai folosite sunt Betablocantele (clasa II – explicate în capitolele anterioare), Propafenona și Flecainida (clasa Ic), Amiodarona (clasa III), Verapamil si Diltiazem (clasa IV).

Pe cine tratăm?Aceste medicamente vă vor fi prescrise de medicul dumneavoastră în următoarele circumstanțe:

bătăi neregulate ale inimii (palpitații); antiaritmicele corectează ritmul inimii și chiar îl încetinesc în cazul bătăilor rapide;prevenția apariției unui stop cardio-respirator prin tahicardie sau fibrilație ventriculară și inclusiv pentru prevenirea apariției acestora;medicamentele precum Verapamil și Diltiazem datorită acțiunii lor și ca blocante de cal-ciu (relaxează pereții vaselor de sânge și scad efortul depus de inimă pentru pomparea sângelui), sunt utile și pentru tratamentul hipertensiunii arteriale și al anginei pectorale (dureri in piept apărute prin spasm).

Amiodarona este considerată un antiaritmic de rezervă, fiind folosit când alte aritmice nu au efectul așteptat. Dronedarona, un frate mai tânăr al amiodaronei, se impune treptat în tratamentul aritmiilor, în special în cel al fibrilației atriale, prin eficiență, dar mai ales prin pro-fil de siguranță ridicat (în special reacții adverse tiroidiene scăzute).

Efecte adverse

ameţeli, tulburări de vedere, dispnee (senzaţie de lipsă de aer); la începerea tratamentului cu Propafenonă amețelile pot fi intense, recomandând evitarea șofatului/ operarea utilajelor;cefalee (durere de cap), oboseală, ce pot fi mai accentuate în cazul Verapamilului/ Diltiaze-mului, dar de obicei scad în intensitate sau dispar în câteva zile;dureri abdominale, diaree; cel mai frecvent efect advers în cazul Verapamilului este constipația;parestezii (amorţeli la nivelul membrelor).

Amiodarona are unele efecte adverse specifice: fotosensibilitate (sensibilitate la expunerea la soare), neuropatii optice (afectarea vederii);datorită conţinutului în iod poate da afecţiuni tiroidiene: hipo sau hipertiroidie;pneumonii la pacienţii care primesc peste 400 mg amiodaronă zilnic, de obicei la cei cu afectare pre-existentă a plămânilor.

29

ÎNTREBĂRI FRECVENTE

În ce moment al zilei se administrează aceste medicamente; orarul meselor influențează administrarea?

Comprimatele se administrează întregi, de obicei după masă; medicul va recomanda în cazul Propafe-nonei administrarea de 3 ori/zi, iar pentru restul anti-aritmicelor de 1-2 ori/zi. În cazul Amiodaronei poate fi necesară o perioadă de 1-3 săptămâni „de încărcare” în care substanța să se acumuleze în organism pentru a-și face efectul.

Aritmii cardiace

Amețeli

Cefalee

Când trebuie să anunţaţi medicul1. Dacă suferiți de fibrilație atrială sau luați derivați de

acenocumarol – Amiodarona poate crește eficiența acestora și riscul de sângerare;

2. Dacă sunteți în tratament cu alte medicamente pen-tru bătăile neregulate ale inimii, sau sunteți diagnos-ticat cu Fibrilație Atrială – Verapamilul crește eficiența Digoxinului, crescând și riscul de efecte adverse;

3. Dacă sunteți în tratament cu antiagregante placheta-re de tipul Clopidogrelului, Amiodarona îi poate scă-dea acțiunea;

4. Dacă aveți valori mici ale tensiunii arteriale, unele an-tiaritmice, în special Verapamil, Diltiazem, Amiodaro-nă, pot determina suplimentar scăderea tensiunii;

5. Dacă sunteţi însărcinată – există riscul de retard de creștere a fătului sau malformații fetale. Antiaritmice-le pot trece în laptele matern, mai ales Amiodarona;

6. Dacă suferiți de afectare severă a ficatului sau a tiroi-dei, înainte de tratamentul cu Amiodaronă;

7. Dacă aveți montat stimulator cardiac (aparat ce con-trolează bătăile inimii).

De reţinut

» fibrilația atrială reprezintă cea mai frecventă aritmie întâlnită în practică și care necesită, de cele mai multe ori, pe lângă un control al ritmului cardiac și o prevenție adecvată a formării cheagurilor prin tratament anticoagulant;

» majoritatea antiaritmicelor au și efecte proaritmice (pot favoriza apariția altor aritmii), mai ales atunci când nu sunt administrate la pa-cientul corespunzător;

» tratamentul pe termen lung cu Amiodaronă impune o evaluare car-diacă și efectuarea periodică a unor analize pentru funcția ficatului, tiroidei sau a ochilor;

» propafenona poate scădea viteza de reacție și afectează conducerea autovehiculelor și manevrarea utilajelor;

» pacienții cu stimulator cardiac pot necesita reprogramarea sau cel puțin testarea funcției acestuia în tratamentul cu Propafenonă/ Amio-daronă, deoarece pot modifica felul în care inima răspunde la undele de stimulare.

Care sunt cele mai frecvente reacții adverse la care să mă aștept?

În cazul Verapamilului și Diltiazemului apar dureri de cap, amețeli, transpirații și umflarea gleznelor care dispar în câte-va zile. Verapamilul dă cel mai frecvent constipație. Propafenona dă cel mai frec-vent amețeli, dureri de cap și scăderea vite-zei de reacție.

De ce este considerată amiodarona un medicament de rezervă?

Amiodarona este un medicament pentru controlul ritmului inimii dumneavoastră,

foarte eficient, util în situații clinice în care alte medicamente similare au fost ineficiente. Totuși, datorită asocierii unui număr mare de efecte adverse (hepatice, tiroidiene, cutanate, oculare), medicul nu vi-l va prescrie la prima prezentare, ci după recomandarea altor substanțe.

Ce înseamnă torsada vârfurilor ?

Este o aritmie severă ce poate apărea la pacienții în tratamentul cu Amiodaronă asociind un potasiu în sânge scăzut, bradi-cardie (puls mic), sau în asocierea cu unele antiaritmice.

30

31

Raportarea reacţiilor adverseDacă manifestaţi orice reacţii adverse,

adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. De asemenea, puteţi raporta reacţiile adverse direct prin intermediul sistemului naţional

de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei Naţionale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale http://www.anm.ro

Raportând reacţiile adverse, puteţi contribui la furnizarea de informaţii suplimentare privind

siguranţa administrării medicamentelor.

«Ghidul „Medicația cardiovasculară pe înțelesul pacienților‘‘ se concentrează asupra principalelor clase de medicamente folosite în cardiologie (antiagregante, anticoagulante, betablocante, blocanți de calciu, diuretice, inhibitori ai enzimei de conversie, sartani, statine, antiaritmice), fiecare clasă fiind prezentată într-un format special care nu depășește trei pagini. Principalele efecte adverse sunt sem-nalizate prin iconițe dispuse sub forma unor benzi desenate, din cadrul fiecărei clase nelipsind întrebările frecvente pe care le adresează pacienții medicului și ceea ce trebuie să facă pacientul atunci când apar probleme neprăvăzute.»

dr. Silviu Stanciu

ISBN 978-606-8470-05-04