Caz tipic de schizofrenie-paranoidă relatat pe internet 2007

Poate mă putet,i ajuta

Am un frate bolnav de schizofrenie paranoidă s,i de 7 ani de când a murit mama noastră practic am rămas singura rudă care îl mai poate sust ,ine atât financiar cât s,i în alte privint,e. Dar am s,i eu familia mea s,i nu mai pot s,i nici nu mai vreau să am de-a face cu el, deoarece în urmă cu 2 săptămâni a luat o cărămidă s,i mi-a spart geamurile de la bucătărie, motiv pentru care nu am vrut să-i mai dau drumul în casă. Apoi la câteva zile a revenit cu un ciocan, a sărit gardul s ,i mi-a mai spart alte 2 geamuri. Ment ,ionez că el stă separat de mine într-un apartament care e pe numele meu, deoarece mi-e frică să nu-l vândă s ,i după aia să vină tot peste mine. Eu nu înt ,eleg de ce a făcut gestul ăsta, deoarece eu eram singura care îl mai putea ajuta s,i să spunem că banii ca banii dar, ce m-a afectat cel mai mult, e teama s,i nesigurant,a în care trăiesc cu cei 2 copii minori, că ar putea să fugă oricând din spital, cum a mai făcut de altfel, s ,i să ne trezim cu el peste noi s,i ne putem as,tepta la ce e mai rău. Deasemeni, după cum s,tit,i, nu există o legislat,ie care să asigure anumite măsuri de protect ,ie pentru as,a ceva, s,i există numai drepturile bolnavilor psihici, dar drepturi ale familiilor care trăiesc în preajma acestora nu. S, i polit,ia s,i avocat,ii spun că până nu ne dă în cap nu pot să facă nimic. Nici nu pot să concep as ,a ceva, după ce 7 ani am încercat să fie cât mai bine s,i pentru el s,i pentru familia mea, mai ales că a abuzat psihic s,i material de noi, nimeni nu ne ajută, iar el consideră că are dreptul să sară gardul s,i să-mi dea în cap, în timp ce eu trebuie să stau eventual pasivă s,i să bag copiii în fat ,ă, ca polit,ia s,i autorităt,ile incompetente să-s,i facă treaba. Ultima dată a sărit gardul cu un ciocan pe care l-a adus cu el într-o geantă s,i noi ne-am ascuns în casă. As ,tept un sfat, o idee, vă rog din suflet. De ment,ionat că a doua oară când a venit, polit,ia a venit după 20 de minute după ce am chemat-o. Scris 16 February 2007 - 10:36 PM

Chiar tu ai spus că suferă de schizofrenie paranoidă. Dacă s,tii ce înseamnă această boală, cred că nu are nici un rost să repros,ezi nimic. De fapt ce vrei să s,tii? Un loc unde l-ai putea băga să pot,i să-t,i trăies,ti viat,a linis,tită?

Sunt foarte multe cazuri din acestea în România. Am avut o vecină la bloc exact deasupra noastră s,i mereu vindea cai la t,ărani s,i făcea cu gura pe geam ca s,i cum chema caii. Parcă erau vreo 20 de cai imaginari înaintea ei s ,i ea avea grijă de ei să nu meargă pe linia ferată !!! Curios câteodată părea as ,a de intelectuală s,i vorbea la nivel înalt de parcă era din politică. Altădată era beată chioară crit ,ă.

1

S-a sinucis, a băut capetele de fosfor din vreo 8 cutii de chibrite, ea s ,i-a preparat paharul!!! Era o femeie foarte frumoasă! Până nu face ceva împotriva legii fratele tău, nu pot,i pune deoparte problema. Păcat că e om s ,i el dar nu judeca.Scris 05 May 2007 - 11:34 AM

Ce este comunicarea disociată s,i de ce apare ea

Comunicarea dintre Victimă s,i Agresor - Cum ajunge victima să manipuleze agresorul

Să presupunem că victima, în calitate de sot ,ie s,i de victimă, este incons,tientă de faptul că lângă ea are un sot, agresor psihic, care va deveni cu timpul un agresor fizic prin bătaie.

<>

Am folosit culorile alb-negru, ca să scot în evident,ă intent,ia clară a sot,ului de a-s,i agresa sot,ia afirmând opusul adevărului, plus o agresiune verbală (“nu vezi, es,ti chioară?”) care atacă integritatea fizică a sot,iei, astfel ca aceasta să se simtă degradată s,i umilită.

Să presupunem că această agresiune continuă pe acelas ,i patern. Sot,ia spune, hai să facem asta, sot,ul spune, nu, facem astalaltă, ce zici tu mai târziu (s ,i de fapt niciodată). Azi as,a, mâine as,a, sot,ia deduce că pentru a obt,ine adevărul de la sot,, respectiv un răspuns afirmativ conform cu realitatea, trebuie să afirme contrariul adevărului, adică să mintă. As ,a ia nas,tere comunicarea disociată, schizoidă dintre victimă s,i agresor.

Iată DE CE pe viitor VICTIMA va comunica în mod disociat cu AGRESORUL. Cum anume va ajunge să se desfăs,oare dialogul de mai sus:

<>

Din acest dialog, sot,ia-victimă e în continuare agresată, devalorizată, dar cel put,in obt,ine un răspuns care corespunde realităt,ii, ZIDUL E ALB. În continuare, în planul act,iunii, ea învat,ă să nu mai ceară sot,ului, “hai să facem cutare lucru” ci îi va spune, “hai să nu facem cutare lucru”. Atunci sot,ul agresor cade în capcană s,i decide să facă acel lucru, împlinind fără să s,tie dorint,a sot,iei sale pe care o agresează în toate planurile.

2

Ei bine, imaginat,i-vă că în acest mediu schizoid se nas,te un copil, în mod sigur dorit numai de mamă. Ce să înt,eleagă el de aici? Va deveni din ce în ce mai confuz, până se va disocia s ,i el, dar la modul incons ,tient. Studiu de caz: (caz real) Persoanele (domiciliu comun):

• Tata socru mic, alcoolic, agresor fizic s ,i psihic (doar înjurături), abuza emot,ional doar când era beat, det,ine contractul de casă.

• Mama soacră mică, victimă, agresată fizic s ,i verbal de sot,ul său, în final s,i de fiica sa.

• Ginere, abuzator psihic pe toate coordonatele, s ,i în toate modurile posibile (de aceea nici nu are nevoie de alcool)

• Mama, victima sot,ului, devenită în final agresor psihic pentru părint,ii ei, sot,ul său s,i copil.

• Copil unic, băiat, pe post de paratrăsnet.

Haidet,i să vedem cum va comunica acest tată cu copilul său, având în vedere că el îs,i urăs,te sot,ia, s,i prin urmare nu are cum să îs ,i iubească copilul (mai sunt s ,i except,ii, dar rare, s,i oricum tot patologice, când tatăl îs,i “iubes,te” copilul pe care i l-a dăruit sot,ia victimă) iar sot,ia evident că nici ea nu-l mai iubes,te, dar se gândes,te, “stau cu el că am un copil de crescut.” (o mare gres,eală).

Tatăl sună copilul său aflat în impas s,colar în primul an de s,coală:

• TATA: Te-am dat la facultatea asta ca să fac domn din tine, om mare, s ,i tu mă faci de rus,ine, ai rămas repetent, nu e nimic de capul tău."

• Copilul devenit student, spune tatălui prin telefon: “Cum de m-ai dat la facultatea asta as,a de grea, când tu când erai student aveai numai 5 s ,i 6 la o facultate mai us,oară ca asta la care m-ai dat? Nu te-ai gândit că eu n-am cum să ies mai des,tept ca tine?”

• TATA răspunde: “Taci că vin peste tine s,i te fac praf, să învet,i că dacă nu, dracu’ te ia!”

3

Acelas,i tată, când era mic, spunea fiului său, când avea o altă opinie decât el: “Taci că te cârpesc!”

Ce deducem din acest mod de comunicare?

1. Nu există comunicare, tatăl s,i-a agresat fiul de la bun început, iar din răspunsul fiului, deducem că acesta a devenit agresor pentru tatăl său.

2. Comunicarea este blocată, fiului nu numai că nu i se permite o opinie diferită, este atacat în însăs,i dreptul său la existent,ă.

3. Fiul deduce că “Dacă l-am făcut de rus ,ine pe tata” nu e un om demn, deci este desfiint,ată demnitatea.

4. Fiul deduce că e prost în comparat,ie cu ceilalt,i, din moment ce a rămas repetent, fără să s,tie că cei care învat,ă bine, învat,ă fiindcă ei s,i-au ales drumul s,i sunt motivat,i, pe când el “a fost împins de la spate”.

5. Fiul a fost s,antajat moral să urmeze facultatea aleasă de tatăl său care se justifică “am vrut să te fac domn mare”. Iar fiul deduce, că odată ce a es,uat pe acest drum impus, a ajuns un nimeni.

Haidet,i să vedem cum a comunicat acest tată cu fiul său în primii 7 ani ai copilului, când se formează scriptul (caracterul):

Tatăl locuies,te la socru’, care îl umiles ,te permanent, spunându-i sărăntoc, coate goale, ai venit cu “chilot,ii în geamantan”, n-ai nimic etc.

Tatăl, care de fapt are sentimente ambigue fat,ă de sot,ie (mai clar spus nu o iubes,te sincer, ci din interes, ca să aibă unde locui, iar serviciul i l-a obt ,inut tata socru mic prin mită), face o proiect,ie negativă asupra copilului său. Iată cum va comunica acest “tată” cu fiul său mic, inocent, care se as,teaptă la o dragoste necondit,ionată din partea tatălui său:

Tatăl mes,teres,te ceva la bicicletă: - Copilul, de 5 ani, îl întreabă: “Ce e asta de aici?” (să zicem farul de la bicicletă). Tăcere, tatăl îl ignoră. - Copilul, peste 5 minute, întreabă: “Tata, de ce e asta aici?” (să zicem dinamul de la bicicletă). - Tatăl răspunde: “Să se mire pros,tii.”

Ce deducem din acest dialog? : Tatăl îs ,i ignoră copilul, copilul consideră că dacă nu e băgat în seamă, nu există, îs,i simte amenint,ată existent,a, dreptul de a

4

exista. E cel mai rău lucru posibil. “Să se mire pros ,tii!” - Copilul de cinci ani trage concluzia că e prost.

Să vedem mai târziu evolut,ia acestei comunicări tată - fiu: În continuare tatăl socru îl exploatează pe ginere la diverse munci în gospodărie, agricultură, etc. , fără ca acesta să aibă reale beneficii, s,i este umilit în continuare. Tatăl socru, umiles,te ginerele, fiul de 14 ani asistă la scenă, iar taică-su se uită apoi la fiu-su s,i îi spune după ce se îndepărtează tata socru: - “Vezi, de asta am vrut să pleci de aici!”

Ce înt,elege copilul din acest dialog total disociat? Că tatăl său e umilit din cauza sa, când de fapt tata socru se poartă bine cu nepotul său, făcându-i cadouri peste cadouri.

Tatăl îi sugerează copilului său prin această frază “Vezi, de asta am vrut să pleci de aici!” că pe viitor va ajunge umilit ca el, tatăl său, din cauza cui... când de fapt tata socru e deosebit de amabil cu nepotul său. Prin urmare trage concluzia că nu e bine venit în acest loc - casa bunicului său, care îl iubes ,te de fapt, în felul său.

Ce va face în continuare pe viitor tatăl ca să-s ,i recupereze ceea ce simte că i-a furat tata socru? Adică stima de sine? Decide ca fiul său să devină MEDIC, asta în condit,iile în care tatăl era mediocru la s ,tiint,e umaniste, darămite în ceea ce prives,te s,tiint,ele exacte.

Evident, fiul este motivat să urmeze facultatea de medic prin s ,antaj moral,“vei ajunge un gunoi, vei ajunge să caut,i în gunoaie, ori învet,i ori mori, etc, etc.” Părint,ii trăiesc în iluzia că dacă fiul lor va ajunge medic mare, ei vor fi valorizat ,i prin el, s,i din gunoaie, cum se simt, vor deveni “cineva” prin fiul lor.

Cum se numes,te această manevră? Manipulare prin s ,antaj moral, un abuz emot,ional deosebit.

Să vedem ce se întâmplă mai departe: - Fiul dezvoltă o tulburare afectivă încă din timpul liceului, cu insomnie gravă, cos,maruri, este timid, necomunicativ, nu poate să-s,i facă o prietenă de sex opus. ; - Fiul, lipsit de vocat ,ie s,i motivat,ie pentru profesia de medic, es,uează apoi la facultate. ; - Revine în familie, incapabil de a munci din cauza epuizării fizice s ,i psihice derivată din grava insomnie, unde primes,te numai repros,uri: “Es,ti un gunoi, es,ti un nimic, te-ai căcat în diplomă, du-te s,i munces,te, ai vârsta la care trebuie să munces ,ti, să ai familie...”

5

În familie, tata socru e cons ,tient de impostura sa, ca tată s ,i sot,, a ginerelui său s,i amenint,ă că va da contractul de casă fiului său. Tatăl, între timp, devine între timp disperat, dar îs,i ascunde sentimentele. El venise în casa tatălui socru la 9 luni după nas,terea fiului său, la care nici nu asistase, motivat de casă s ,i serviciul obt,inut de tata socru. În cele 9 luni, trimisese mai multe scrisori în care spunea că nu va mai veni, s,i că va divort,a.

Ce se decide tatăl să facă? Îs,i dă seama că atâta timp cât fiul e acolo, el e în pericol de a fi dat afară din casă, între timp fiul devenind agresiv fat,ă de tatăl său, fat,ă de mama sa, dar total incons,tient de ce a ajuns bolnav s,i cu stima de sine praf.

Tatăl decide că fiul trebuie să se facă bine, s,i să plece de acolo. Recurge din nou la s,antaj: “fă-te bine s,i mâine ît,i iau Logan”, adică, ceva de genul “eu te-am îmbolnăvit timp de... să zicem 20 s,i ceva de ani, tu acum fă-te bine într-o zi, că eu imediat ît,i iau mas,ină”.

Ce credet,i voi, e sincer sau nu acest tată? Cum s,i-ar putea da seama fiul că tatăl său vrea ca el să plece de acolo, iar de mas,ină nici vorbă? Ei bine, tatăl e suspect de econom cu fiul său, dacă acesta încearcă să se bucure de ceva, sare ca o fiară la el, s,i-i interzice orice l-ar putea destinde, delecta, pe motiv că nu poate munci, deci nu are voie să se bucure. După care, văzându-s,i fiul trist, dezarmat, în postură de victimă, se duce la el s,i-i spune: “nu te văd niciodată zâmbind, de ce es,ti tot timpul trist?”

Fiul schizofren nu are voie la tv, nu are voie la calculator, nu are voie să-s ,i cumpere nimic în afară de mâncare (să ne amintim că agresorul nu dores ,te moartea victimei, de aceea tatăl mereu spune, “la mâncare niciodată nu m-am zgârcit”).

Care e viitorul acestui copil? Ce tulburare va dezvolta el cu timpul? Disocierea personalităt,ii sale e ultima etapă, deja încrederea în sine a fost distrusă, comunicarea blocată (am văzut cum), nu are voie la o viat ,ă personală, viat,ă socială nu mai poate avea dacă în plan social e incapabil de a presta o activitate din care să se întret,ină. Neexistând afect,iune din partea mamei pentru copil (care acum e adult într-o stare de pseudo-debilitate psihică), deoarece aceasta s-a căsătorit cu tatăl copilului din interes, tatăl socru mic fiind un agresor fizic, iar sot,ul ginere firav s,i intelectual, părea incapabil de agresare fizică, părea de treabă, iar ea a decis că s,i dacă e sărac, măcar nu va fi bătută as ,a cum a fost mama ei, soacra mică.)

6

As,a apare schizofrenia, în familii unde sot ,ii sunt căsătorit,i din interes (moralmaterial, unde nu există sentimente de nici un fel. Unde există un lant , de agresiune - victimizare, în cazul de mai sus: tata socru -> ginere - > copil . Neexistând dragoste nici din partea mamei, decât una patologică, de substitut ,ie vis-a-vis de sot,, mama devine agresor pentru fiul său. În ce mod? Verbal îl devalorizează permanent, dar material îl ajută, cu haine, mâncare, tot ceea ce e necesar ca victima să supraviet,uiască. Evident copilul-adult nu are voie altceva.

În final, boala s,i neputint,a fiului lor devine o agresiune pentru părint,ii săi impostori în rolul lor de părint,i. Odată fiul disociat total, devenit extrem de agresiv, incons,tient de sine s,i familia sa, e internat într-un spital de psihiatrie. Acolo este părăsit de părint,ii săi, care se justifică către gura târgului, fat,ă de care se simt foarte deranjat,i în stima lor de sine datorită fiului, “e nebun săracu’, noi am încercat tot ce era cu putint,ă, dar a devenit din ce în ce mai agresiv s,i a trebuit să-l lăsăm acolo”.

Cam acesta e tiparul clasic pe care apare schizofrenia la tineri.

În continuare, în studiul de caz prezentat mai sus, tatăl devine agresat de mamă, care îs,i pierde sensul de a mai exista, acela de soră de caritate pentru fiul său, îmbolnăvit de tatăl său. Mama îs,i găses,te un sens în viat,ă agresând sot,ul, as,a cum el a agresat-o în tineret,e înainte de a-i face un copil, s,i de asemenea îs,i va agresa părint,ii, ajuns,i “la mâna ei”, bătrâni s,i neputincios,i.

Mai departe, sot,ul, din AGRESOR devine o victimă, din trei direct ,ii, sot,ie, tata socru, mama soacră. Acest sot, disociază s,i el, începe să vorbească singur, are accese de paranoia, s,i devine de nesuportat de sot,ie, care îl agresează cumplit. În final, sot,ul disociază complet, as,a apare schizofrenia la vârstă adultă. Este internat de sot,ie la psihiatrie pentru totdeauna.

Mama impostoare rămâne singură, la sat, agresând cumplit orătăniile din ogradă, cu blesteme, bătaie... În final moare nebună complet.

Să vedem acum de ce tatăl devenit ginere are script de AGRESOR. Mama sa l-a devalorizat de la nas,tere, nu i-a arătat nici un fel de afect ,iune, apoi i-a distrus stima de sine. Tatăl său, al viitorului ginere de care vorbim, a fost un om deosebit de echilibrat. Fiul s,i viitorul ginere din cazul nostru, a plecat de acasă cu mâna goală s,i cu un sfat de la mama sa: “tu să nu crezi pe nimeni ce spune, s,i să-t,i vezi de interesul tău”. Avem de a face cu o mamă cu structură paranoid-schizoidă, iar fiul său a preluat script-ul ei. Mai departe în viat ,ă, fiul incapabil de

7

sentimente, a trăit permanent cu impresia ca “tot,i îs,i bat joc de el”, “toată lumea profită de el”, incapabil de a oferi tandret ,e, atent,ie sau cadouri vreunei femei, doar o teribilă agresiune în plan psihic. Acesta e un script de paranoic cu patern feminin.

Astfel ne dăm seama cum “studentul la medicină”, a fost crescut practic de două femei, tatăl fiind o “femeie paranoică” iar mama o femeie anxioasă, al cărui tată, tata socru mic de care am pomenit mai sus, a fost un alcoolic s ,i un agresor fizic s,i verbal (doar înjurături teribile).

Ginerele său, în compensat ,ie, nefiind un agresor în plan fizic, decât foarte rar, atacă intens pe plan psihic (încrederea în sine, viat ,a personală, socială, a îndepărtat prietenii din tineret,e ai sot,iei, i-a limitat avansarea socială, ea fiind la servici subalternul lui).

Pe ambele direct,ii ale arborelui genealogic (sot,-sot,ie, socrii mici, mari) avem de a face numai cu relat,ii de tip agresor (fizic - psihic) - victimă, alcoolism, adulter etc.

Concluzie: schizofrenia nu apare dintr-o dată. Ea apare în familii unde există comunicare disociată încă de când copilul se nas ,te, când copilul nu e iubit sincer s,i necondit,ionat (copilul mic nu poate fi mint ,it, de ret,inut!). Evident, există s,i un fond structural al copilului care favorizează această tulburare, s ,i anume dezvoltarea mai târzie a celorlalte tipuri de inteligent ,ă (socială, abstractă, emot,ională).

Am cunoscut chiar student,i, pe vremea când eram s ,i eu student, într-un hal fără de hal de alcoolism, care repetau la nesfârs ,it acelas,i an. Apoi am văzut s,i părint,ii, mama t,ant,os,ă, cu pieptul umflat, fiul care umbla supus după ea cu coada între picioare... sărmanu’, era într-o stare de hipnoză (transă socială), era studentul care muncea pentru “realizarea de sine a... mamei”! Dar cât ,i student,i nu se schizofrenizează muncind pentru “realizarea de sine a mamei sau a unui tată schizoid? Părint,i fără scrupule îs,i obligă proprii copii spre o facultate înaltă, pentru ca aces,tia prin realizarea socială cât mai înaltă să”despăgubească" toate pierderile în plan moral/social, ale părint ,ilor lor. Cât de abject e acest mod de a te folosi de propriul tău copil?! Evident, când în familie există iubire pe toate axele, es,ti atent la abilităt,ile/talentele copilului tău s,i investes,ti în această direct,ie, adică îl iubes,ti pe copil pentru el, nu pentru tine, ca un canibal sentimental.

8

Practic, aces,ti părint,i, lipsit,i total de sentiment, vor realmente ca să trăiască viat,a copilului lor în locul său, al copilului. Să zicem că pe parcurs copilul se reorientează, abandonează cu mare scandal facultatea impusă de părint ,i s,i alege ceea ce simte el că are vocat ,ie. Ce fac părint,ii săi? Imediat se vor arăta extrem de interesat,i de noua alegere a fiului/fiicei lor, bombardând-ul cu sfaturi necerute, cu ajutor necerut, ba chiar se vor preocupa să-i găsească din mica publicitate diverse oferte de job-uri corespunzător cu domeniul ales de fiu/fiică.

Cum se numes,te această atitudine? PARAZITARE. Ei, părint,ii vor să trăiască viat,a copilului lor în locul său, e o formă de substituire, care nu numai că demotivează proaspătul adult de la a se clădi pe sine pentru viat ,ă, dar îl neantizează, îl reduce la neant. El, tânărul în căutarea unei identităt ,i de sine, va schimba mereu obiectivul în sperant,a că va scăpa de “insuportabilii” părint,i.

Acum ne vom întreba, ce-i motivează pe părint,i spre a act,iona as,a? Simplu, părint,ii nu au ei îns,is,i propia lor viat,ă clădită pe coordonatele specifice unei viet,i normale s,i anume:

• sunt căsătorit,i din interes, nu au sentiment nici între ei, nici fat ,ă de ei îns,is,i.

• nu sunt mult,umit,i de statutul lor social, sunt complexat,i.

• nu au sentiment fat,ă de copilul lor, pe care îl văd ca pe o piesă biologică, incapabil de nimic.

• doresc ca prin viat,a fiului/fiicei lor, ei să fie despăgubit ,i de toate pierderile în plan social s,i moral pe care le resimt.

• neavând sentiment unul fat,ă de celălalt, nu au nici fat ,ă de copil, căruia i-au găsit o “întrebuint,are” perversă, pur s,i simplu ei se “masturbeaza” cu copilul lor pentru propria satisfact,ie egoistă.

Copilul e periodic bombardat cu mesaje de “dragoste” s ,i de “ură”. Riscul de a disocia al copilului e foarte mare în asemenea familii.

De obicei, doar un copil decompensează într-o familie patologică, cel mai adesea primul copil. Fiindcă al doilea cres,te deja în alt sistem, într-unul familial, are un frate. Primul copil se nas,te în cadrul unui cuplu, de aceea primul copil e

9

s,i cel mai abuzat, e principalul cobai, deja la al doilea, părint ,ii agresori îs,i vor fi consumat deja o parte din energia de a agresa s ,i manipula. Părint,ii patologici (schizoizi-paranoizi) sunt totdeauna extrem de atent ,i cu sine s,i nemult,umit,i cu copilul lor.Ei nu fac un copil pentru el, pentru copil, ca acesta să-s ,i trăiască viat,a sa. Fericirea unui copil e, că dacă are aptitudini să fie tâmplar, lasă-l domnule să fie tâmplar. Dacă alterezi unui om prima coordonată a viet ,ii umane, activitatea, le alterezi s,i pe celelalte. Fără o activitate corespunzătoare, ce încredere în sine poate avea omul deviat din interesul părint,ilor spre altceva? Ce fel de relat,ie îs,i poate face un om fără încredere în sine? Una bazată pe sentiment necondit,ionat? Nicidecum, ci una din interes, să nu fie singur, să aibă cu cine face sex, etc. sau din interes material la fete. Iată coordonatele viet ,ii umane:

1. Activitatea (serviciul)

2. Relat,ia (cu sot,ul, sot,ia)

3. Viat,a socială (cercul de prieteni)

4. Viat,a personală (hobby-ul)

Când te închei gres,it la primul nasture, toată haina va sta strâmb. As ,a s,i viat,a, când ît,i alegi gres,it cariera, adio relat,ie de calitate, adio prietenii care t ,i i-ai dorit etc., s,i probabil adio bani de hobby-uri.

Iată cum se năruie destinul unui om, cum din cauza unor părint ,i schizoiziparanoizi copilul e nevoit în viat,a sa să urmeze “ratarea” părint,ilor. Desigur, există s,i except,ii, dar nu scriu aici pentru George Lucas, pe care taică-su voia să-l facă patron de băcănie s,i pe care mult,i ani l-a dispret,uit pentru “jucăriile” din Star Wars.

Majoritatea din noi suntem oameni slabi, victimele unui sistem familial patologic. Din păcate în România peste 50% din bărbat ,i îs,i t,in familia aproape prin agresiune psihică (manipulare) s ,i fizică. Simt,ul responsabilităt,ii părint,ilor români fat,ă de copiii lor e extrem de pervertit, mai ales la sate, comune.

Dacă i-am aduce în s,edint,e de psihoterapie, ce ne-ar spune? Ce părint ,i minunat,i au fost ei pentru progeniturile lor s ,i câte sacrificii au făcut... Cum pot

10

fi tratat,i asemenea oameni? Cam greu după 40-50 de ani, când hot ,ul deja versat în meseria sa se simte excelent jucând la 10 capete.

Niciodată un nevrotic nu va recunoas ,te adevărul. Niciodată un psihopat nu va prelua responsabilitatea pentru actele sale.

• Iosafat, nu mi-ai răspuns, mă pot,i ajuta cu ce te-am rugat eu?

• Nu s,tiu din ce zonă geografică suntet,i. Trebuie să luat,i legătura cu cel mai apropiat spital de psihiatrie s,i să solicitat,i sprijin pentru internarea de lungă durată a fratelui dumneavoastră într-un osipiciu. Acolo poate beneficia de tratament adecvat precum s,i de alte metode terapeutice. Se va simt,i s,i el mai bine, adică în lumea lui.

Dacă ar fi în occident, ar lua zyprexa s ,i dacă s-ar stabiliza prin acest medicament, ar fi receptiv s,i la psihoterapie, fiindcă de fapt cea care i-a cauzat boala, mamă-sa, e moartă. Acum el face proiect ,ia mamei pe sora sa, s ,i pe orice alt membru din familie dacă ar fi. E o ură generalizată în el, tocmai din cauză că nu s,tie de unde i se trage.

Fratele tău a fost copilul sensibil din familie, cu structura labilă, motiv pentru care a s,i decompensat. Totus,i, chiar s,i cu structura labilă, nu ar fi putut decompensa dacă mama sa, mama voastră care v-a crescut, nu ar fi fost schizoidă, adică o persoană incapabilă de sentiment, ambivalentă, care una spune, alta face. Acest fenomen la destabilizat pe fratele dv. s ,i ca un bulgăre de nea, boala s-a amplificat la ceea ce e astăzi. Evident, el nu s,tie toate acestea.

Se poate ca, nu mama să fi fost cea schizoidă, ci tatăl, dar sigur unul din părint ,ii vos,tri a fost schizoid.

De acord cu tine să acuzi mediul familial, dar de ce trebuie neapărat să-i faci schizoizi pe părint,ii lui? De multe ori este de vină o concept ,ie generală despre educat,ie gres,ită ce-i poate determina pe oameni să ia decizii incorecte în comportamentul adoptat fat,ă de copii, sot,, sot,ie sau părint,i. Parcă avansai ideea de script, ce nu poate fi depăs,it de către oricine. Un om ce nu-s,i poate învinge scriptul este obligatoriu schizoid?

Scriptul e definitivat până la 8 ani, rar se definitivează la pubertate. (vezi copiii lup care după 8 ani nu mai pot învăt,a să vorbească, vezi cei din orfelinate care

11

ies de acolo într-o stare de pseudodebilitate mentală din cauza carent ,ei afective s,i a agresiunii psihice din acel mediu).

Dar act,iunea nefastă a unui părinte psihopat continuă asupra copilului până părintele moare. De ce schizofrenia apare mai des la vârsta de 18 ani? În primul rând că nu apare, atunci la 18 ani are loc decompensarea psihică a copilului, fiindcă în adolescent,ă tânărul se vede nevoit să-s ,i stabilească o identitate, o personalitate în raport cu ceilalt,i. S, i din cauză că se simte lipsit de mijloacele necesare, care vin din interiorul său, decompensează psihic în schizofrenie, la început nu prea severă, dar care se amplifică accelerat pe măsură ce frustrările sale se înmult,esc.

S, i de ce lipsesc mijloacele? Fiindcă un copil labil, sensibil, preia ca un burete modul schizoid de a relat,iona al părintelui său. Învat,ă să nu comunice, ci doar să monologheze, să ceară imperativ, iar dacă nu primes,te, să se retragă în sine. Învat,ă de la părintele său să nu iubească pe nimeni, să facă totul condit ,ionat, să creadă că toată lumea are un scop, vrea să profite de el, etc., etc.

Schizoidul e un individ gol pe dinăuntru, incapabil de sentiment fat ,ă de sine s,i fat,ă de alt,ii, foarte preocupat de sine, atât de preocupat încât identitatea sa o simte mereu în pericol de dizolvare, motiv pentru care se studiază în orice obiect care luces,te, vitrină, pentru a se putea regăsi, simt ,i pe sine. Ceilalt,i pentru el nu există decât atunci când pot deveni as ,a cum îs,i dores,te el. Schizoidul simte că nu poate iubi o persoană as ,a cum e decât dacă acea persoană e fizic ca aspect as ,a cum îs,i dores,te, iar ca s,i comportament trebuie să fie marioneta sa.

Imaginat,i-vă că un asemenea individ îs,i face o familie, evident incapabil să-s,i iubească partenerul s,i copiii. Copiii săi vor fi pus,i mereu într-un pat al lui Procust. În final copiii lui ajung mai rău decât părintele schizoid, adică decompensează (cel mai sensibil din copii, nu tot ,i) în ceea ce psihiatrii numesc schizofrenie paranoidă, care nu e altceva decât o formă de apărare a eului orbit de o amenint,are pe care nu o poate detecta, tocmai fiindcă amenint ,area vine de la părinte, de la cel pe care copilul îl considera trup s ,i suflet pentru el, pentru copil.

Schizofrenia la copil e, dacă vret ,i, pedeapsa divină pentru părintele incapabil de a iubi, e modul în care Dumnezeu retează partea putredă din buturuga care lăstăres,te.

12

Aceast mesaj a fost editat de iosafat: 10 June 2007 - 03:55 PM

PLÂNGERE,

Subsemnatul ..., domiciliat în ..., doresc să semnalez următoarele aspecte referitoare la fratele meu .... Pe parcursul ultimelor patru luni survenite după decesul mamei noastre ... la data de ... , a avut un comportament agresiv, impulsiv, instabil psihic, cu conflicte spontane din motive mai mult sau mai put,in întemeiate, nu am reus,it să ajungem la o înt,elegere amiabilă pentru realizarea succesiunii s,i ies,irii din indiviziune, trăim în devălmăs ,ie s,i tensiune continuă. Urmăres,te sistematic să mă ruineze, mă obligă să arunc sau să dau lucruri, sparge pahare, mi-a furat cinci poze cu ... pe motiv că-mi spală creierul. Consideră că sunt schizofren s,i că are dreptul să mă pună sub interdict ,ie în curatela lui, e un coleric iritabil disimulativ cu ranchiune s ,i dorint,e incons,tiente de răzbunare, un Praita prezent,ă malefică, Graphites CH200 dus,man de plumb, abuzează de fort,a fizică (acumulează energie yang nesublimată în focarul de asamblare deplasat spre dreapta fiindcă nu are viat,ă sexuală armonioasă s,i este latent homosexual), aruncă cu obiecte în mine, sparge, amenint ,ă cu distrugerea din nou a calculatorului (pe ... a călcat în picioare Pentium 4 Asus), cărt ,ilor (mi-a furat ...), cristalelor (le vinde pe olx), mobilei, yantra-elor de yoga. E un nebun disimulativ cu fixat,ie asupra persoanei mele, un homosexual latent care face pe zbirul s,i proprietarul unic (delir de proprietate praita rapace) fără a avea actele în regulă, mă hărt,uies,te psihic s,i-mi impune intimidant decizii care t,in de cons,tiint,a mea, mă obligă să-mi fac pensie de handicapat, să-mi ridic alimentele ajutoare U. E. pentru persoanele cele mai defavorizate, mă jignes ,te repetat, sistemic, hipnotic, îmi aplică tehnica de turbare berserker, după zece întrebări mânioase are creierul aprins s ,i pierde controlul agresivităt,ii lovind, aruncând cu obiecte, distrugând, pentru ca apoi să nu aibă remus ,cări sau cons,tiint,a morală a responsabilităt,ii. Dacă fură ceva minte patologic s ,i nu recunoas,te pe veci că a furat, îmi t,ine predici simpliste s,i prostes,ti s,i mă obligă să-l aprob ascultându-l timorat s,i amenint,at ca s,i când ar fi tatăl meu (care s ,i el a fost nebun). M-a luat în sclavie ca într-un cuplu spurcat homosexual, nu are viat,ă sexuală normală, nu-s,i caută nevastă, nu-s,i reface viat,a, stă s,aisprezece ore zilnic în taxi s,i cloces,te gânduri de băgare de vină, nemult,umire, taxe, neajunsuri. Nu putem folosi cei cinci mii de lei rămas ,i de la mama în conturile BCR s,i Banca Transilvania, a ascuns certificatul de deces al mamei, la fel ca s ,i

13

pozele cu ... s,i face că nimic nu s-ar fi întâmplat.(După ce i-a aruncat mamei hainele de piele s,i mătase, i-a întors pe dos poza de la capu’ patului, apoi după două săptămâni a întors-o la loc s,i a luat apoi poza cu tata s,i mama din sufragerie în camera lui fără să spună.)

La ordinul comandantului polit,iei municipale ... l-am dat în judecată pentru dezbaterea succesiunii s,i ies,irea din indiviziune, dar el urmăres ,te ca eu să nu am acces la justit,ie s,i la jumătatea mea de mos ,tenitor s,tiind că nu am bani s ,i spunând la notari că nu am drept de semnătură. Mă amenint,ă cu internarea fort,ată la Zam s,i cu inject,ii de muiere a creierului (Rispolept consta¤), e un paranoic răzbunător pedepsitor sociopat psihopat(“Gerula”), fără prieteni sau respect fat,ă de rude, un mincinos distrugător, risipitor, neglijent cu maniere de porc, refractar la sfaturi(ît,i rupe gura cinic), recomandări, cunos ,tint,e ezoterice, un satanist yezit pus pe distrus simboluri spirituale autentice, infectat archontic luetic reptoid fără romantism, poezie, valori estetice sau discernământ superior spiritual, ultragiază s,i desconsideră, o brută robotică care necesită consiliere psihologică. Pentru copiii lui eu nu sunt unchi, m-a pus sub interdict ,ie, ... s,i ... sunt “răi”.

Sâmbătă 20 decembrie am descoperit furtul pozelor s ,i m-am mâniat tare... s,i m-a “convins” că le-am pus eu bine s ,i am uitat de ele(conform credint ,ei lui incons,tiente în amnezia satanică indusă de archonii cei nebuni)... a aruncat în mine cu obiecte care s-au împrăs,tiat s,i spart, apoi mi-a t,inut predică... după ce-am t,ipat îngrozit... cât de mult bine îmi vrea el s ,i-mi face s,i cheltuie. E o fiint,ă dificilă, periculoasă, cu potent,ial criminal, fără scrupule morale, încăpăt,ânată, ineducabilă semit,igan(“Năstase”), bandit s,ef de celulă cu limbaj murdar, mă terorizează s,i vrea să clachez psihic pentru a obt ,ine totul. E las,, dependent, ineficient, ciudat, respins s,i respingător, un solitar schizoid capabil să pozeze în om responsabil s,i grijuliu(vanitate ipocrită). Dacă nu mă înscriu în 65 de lei îmi aruncă calculatorul la gunoi, cărt,ile sunt prea multe s,i trebuie date la DCA(le-am făcut donat,ie la femeile liberale din Basarabia), cristalele trebuie vândute pe net la olx.ro, toate obiectele din cameră sunt ale lui s ,i compensează taxele plătite de el. A stricat brăt ,ara la ceasul mamei fără să anunt ,e sau să recunoască. Face pe victima traumatizată în copilărie care trăies ,te ca să se răzbune. Conviet,uirea cu acest om e dificilă s ,i periculoasă, sparge spontan us ,i, rupe, aruncă, vrea să fie luat în serios, dă cu piciorul în tastatură, sparge, urăs ,te sălbatic s,i apoi e blândul Ben predicator. Se laudă că nu poate fi prins de

14

comisia psihologică că e coleric iritabil care turbează prin întrebări, ... că eu sunt nebun s,i el mă scapă de la Zam s,i să-i fiu recunoscător.

Dieta cu iaurt s,i conserve de pes,te, carne s,i crudităt,i... mănâncă hulpav s,i mereu grăbit, cu televizorul aprins... îl va îmbolnăvii grav în curând, dar el găses,te motive abracadabrante s,i tu es,ti de vină că l-ai îmbolnăvit.

Instabil psihic, fără caracter, cuvânt, onestitate... speculant la bursă s ,i pariuri, cu bani blocat,i în circuite speculative, mereu dator cu împrumuturi de la Provident cu 30% dobândă pe 72 de săptămâni plătit cu cardul ca să nu fie 70% dobânda, incapabil de o planificare transparentă cu risc corect calculat, e patologic de zgârcit, fără compasiune, aritmetic, arde gazul în nesimt ,ire, spală la jumătate din capacitatea mas ,inii cu cuvă de spălat, are justificări aberante s ,i prostes,ti, o brută fără sex appeall. A furat din casă tot ce l-a interesat atunci când a părăsit domiciliul s,i s-a mutat la garsonieră în chirie: televizor, aspirator, frigider, mas,ină de spălat, uscător pliant rufe, scaune, covoare, saltele, polonic, linguri, oale s,i altele. Intent,ia lui e să nu mai plătească întret ,inerea, curentul, gazul s,i apa s,i să vină “băiet,ii de la Minolta” să taie gaz, curent, apă... Un asediu brutal s,i primitiv, nu recunoas,te hotărârea judecătorească s,i nu are intent,ia s,i nu are de unde să plătească sulta de 15.000 de euro. Zice că semnătura mea e pe un interviu s,i nu are valoare, nu se pune, că psihiatrul a zis s ,i a dres (abuz psihiatric al statului de interne).

Fără o mustrare energică lovirile s,i distrugerile vor continua până la colapsul final, încăpăt,ânarea s,i las,itatea lui făcând ca viitorul să arate sumbru. Cer înt,elegere s,i ajutor, năpasta conviet,uirii cu acest avorton archonic trebuie să aibe un final cât mai apropiat, îi respect interesele dar drepturile mele nu pot fi anulate de un diagnostic psihiatric abuziv s ,i la comandă politică, nu sunt schizofren, câine sau pres,, ... mă ajută s,i miracolul de vindecare din septembrie 2015 e o s,ansă în care cred. Urându-l pe ..., ... e un dus ,man spiritual, vreau să-mi fie respectată alegerea de cons,tiint,ă s,i pus,căria obligativităt,ii conviet,uirii în indiviziune să fie în curând o amintire de vis urât. S , tiu ce să fac cu banii ce mi se cuvin, nu mai fug pripit în lume fără chibzuint ,ă, tineret,ea s-a dus s,i drumul meu se desparte de cel al fratelui meu ....

..., 22 decembrie 201X

Psihiatrie | Publicat la 11.5.2012

15

Cum ar trebui să funct,ioneze o psihiatrie de urgent,ă

Următoarele rânduri se bazează pe propria mea experient ,ă într-un serviciu de psihiatrie de urgent,ă francez (la Spitalul de Urgent,ă din Metz), confruntată cu realităt,ile din sistemul sanitar românesc. „Urgent ,ele psihiatrice” sunt mult mai diverse decât s-ar putea crede. S, i mult mai put,in psihiatrice decât s-ar putea crede. Patologia psihiatrică „institut,ionalizabilă”, adică marile boli psihice aflate în situat,ii de urgent,ă (psihoza floridă, furorul maniacal, etc) reprezintă un compartiment relativ mic al urgent ,elor ce necesită un filtru psihiatric. Majoritatea cazurilor se află într-o zonă medicală s ,i socială gri, cu care psihiatria are de-a face, dar asupra căreia nu det,ine monopolul.

Cites,te mai mult s,i comentează pe blogul specialistului psihiatru Vlad Stroescu.

dr. Vlad Stroescu

Actualmente, în România, lucrurile se întâmplă cam as ,a:

¤ cineva cheamă salvarea

¤ salvarea se deplasează, dar dacă persoana în cauză nu dores ,te să fie dusă la spital, nu se intervine în niciun fel

¤ dacă situat,ia este intenabilă, până la urmă anturajul va chema s ,i polit,ia, care intervine de abia într-un al doilea timp, pierzându-se timp pret ,ios ¤ salvarea duce pacientul (cu sau fără voia lui, adică plus/minus suportul polit ,iei) fie la camera de gardă de psihiatrie, fie la Urgent ,ă. Decizia o ia medicul sau asistentul din echipajul de salvare.

¤ dacă pacientul ajunge direct la psihiatrie, nu poate beneficia, de regulă, de niciun bilant, medical de urgent,ă, pentru că spitalele de psihiatrie nu sunt dotate pentru as,a ceva. Întrucât agitat,iile psiho-motorii au adesea o cauză non-psihiatrică (chiar dacă pacientul are „s ,tate vechi” la psihiatrie), în cazul cel mai bun, psihiatrul de gardă va reorienta pacientul, pierzându-se din nou enorm de mult timp foarte pret,ios. Cazul cel mai rău este cel în care pacientul nimeres ,te într-un serviciu în care nu poate primi îngrijiri corespunzătoare, punându-i-se viat,a în pericol. Cred că fiecare psihiatru care a făcut de gardă într-un spital de psihiatrie a fost martorul unor asemenea tragedii, s ,i s,tie cât de greu e să reorientezi un pacient care a apucat să treacă pe la psihiatrie. ¤ dacă pacientul ajunge la Urgent,ă (as,a cum este cazul, de exemplu, cu tentativele de suicid), el va avea nevoie, pe parcurs, să fie văzut s ,i de un psihiatru. Toate spitalele de

16

urgent,ă din România ar trebui să aibă măcar un psihiatru. Există spitale care chiar au, dar ele sunt o minoritate concentrată în marile oras ,e. Chiar s,i în Bucures,ti, există astăzi spitale de urgent ,ă care nu au la dispozit,ie niciun psihiatru.

¤ dacă există un psihiatru disponibil, acesta va examina pacientul, dacă are timp s,i e disponibil, pierzând însă orice control asupra acestuia de îndată ce el e externat. E însă probabil să nu apuce să vadă pacientul: psihiatrii de la urgent ,e nu au linii de gardă, s,i un pacient nu stă niciodată prea mult la urgent ,e. Iar numărul de pacient,i care ar trebui să fie văzut,i este foarte mare.

¤ dacă nu există niciun psihiatru, atunci putem spera că medicul urgentist îi va recomanda pacientului să consulte el un psihiatru, când o putea. Eventual îi va face o trimitere către un spital de psihiatrie. Imensa majoritatea a acestor pacient,i vor fi pierdut,i pe drum.

¤ pentru pacient,ii internat,i în sect,ii medicale s,i chirurgicale, care ar necesita consult de specialitate psihiatric, cu except ,ia put,inelor spitale care beneficiază de psihiatru, pur s,i simplu nu ai ce să faci, i.e., pacientul nu primes ,te toată îngrijirea de care are nevoie.

Cum s-ar putea remedia toate obstacolele din calea unui pacient ce necesită îngrijiri psihiatrice de urgent,ă? Respectând următoarele principii:

¤ tot,i pacient,ii trebuie să ajungă mai întâi la Urgent,e, niciodată mai întâi la psihiatrie. Chiar s,i pacient,ii cunoscut,i cu vechi tulburări psihiatrice, cu istoric de multe internări de urgent,ă la psihiatrie, cărora li s-a recomandat o nouă internare de urgent,ă, de către un psihiatru din teritoriu.

¤ în toate serviciile de primiri ale urgent,elor din spitalele generale ar trebui să existe as,adar un departament de psihiatrie de urgent,ă s,i de legătură.

¤ acesta ar trebui să fie rezultatul colaborării administrative dintre spitalul general s,i spitalul de psihiatrie, astfel încât, atunci când un psihiatru al departamentului de urgent,ă pune indicat,ia de internare în spitalul de psihiatrie, aceasta să se facă automat, fără pasul suplimentar al examinării la camera de gardă din spitalul de psihiatrie. În mai put ,ine cuvinte: camera de gardă de psihiatrie ar trebui transplantată în spitalul de urgent ,ă. În spitalul de psihiatrie ar rămâne un medic care să se ocupe exclusiv de problemele pacient,ilor deja internat,i. Procesul gestionării cazului s,i orientării pacientului ar deveni brusc mult mai simplu.

17

¤ departamentul de urgent,e psihiatrice ar trebui să cont,ină nu doar 1, 2 sau 3 psihiatri, ci o echipă completă, cu tot cu rezident ,i, asistente medicale cu experient,ă în psihiatrie, psiholog care poate interveni în criză, infirmiere, etc. În general, în România, asistentele medicale nu sunt utilizate la întregul lor potent,ial, mai ales în psihiatrie, fiind doar pe post de distribuitoare de tratament. O asistentă ar trebui să fie capabilă să stea de vorbă cu pacientul din pozit,ie de profesionist al sănătăt,ii („anamneză”), să cunoască tehnici de intervent,ie în criză s,i chiar să ajute la trierea cazurilor, atunci când medicii sunt insuficient,i. S, i sunt mereu insuficient,i.

¤ psihiatrul ar trebui să vadă pacient ,ii la solicitarea medicul urgentist. În cazurile clare, venite cu indicat,ie psihiatrică precisă, psihiatrul poate să fie primul care vede pacientul, dar are luxul posibilităt ,ii de a cere ajutorul colegilor urgentis,ti, la nevoie, sau de a cere el însus,i alte consulturi s,i investigat,ii.

¤ ar trebui să existe o legătură strânsă a departamentului de psihiatrie de urgent,ă cu serviciile de asistent,ă socială, tot la nivelul asistentei medicale. (În Frant,a, de ex, există as,a numitele „echipe de precaritate”, alcătuite din polit,is,ti, asistent,i sociali, asistente medicale s,i asistente de psihiatrie, care „patrulează” teritoriul s,i sunt la curent cu cazurile sociale (persoane fără domiciliu, etc) susceptibile a apela frecvent la departamentul de urgent ,e, psihiatrice sau non-psihiatrice.

¤ ar trebui să existe câteva paturi de criză. Un fel de stat ,ionar psihiatric, în care un pacient poate fi internat pe termen scurt (48-72 de ore). Adesea rezolvarea unei crize necesită timp, s,i primirile urgent,elor medicale nu pot fi blocate de pacient,i ce as,teaptă orientarea psihiatrică. Faptul că pot ,i să mai as,tept,i, s,i să-i oferi pacientului posibilitatea unei internări scurte într-un mediu care nu este cel psihiatric clasic, înseamnă uneori diferent,a dintre viat,ă s,i moarte. Un pacient suicidar nu va merge de bună-voie la spitalul de psihiatrie, un loc ce are stigma s,i reputat,ia lui nefastă, dar ar putea fi convins să rămână la Urgent ,ă o zi în plus.

¤ departamentul ar trebui să se ocupe s ,i cu legătura cu sect,iile medicale s,i chirurgicale ale spitalului de urgent,ă, adică spitalul de urgent,ă ar avea luxul de a solicita consulturi psihiatrice ori de câte ori e nevoie, pentru pacient ,ii internat,i. De asemenea, un pacient internat, care ar beneficia de o îngrijire psihiatrică după externare, poate fi orientat rapid s,i direct de către

18

departamentul de psihiatrie din spital. Cu alte cuvinte, din rat ,iuni practice, psihiatria de urgent,ă ar trebui să fie indisociabilă de psihiatria de legătură.

¤ departamentul ar trebui să poată chema pacientul la control, ocupându-se s ,i de init,ierea unei terapii ambulatorii, pentru a se profita de aliant ,a terapeutică stabilită în timpul crizei. Ea ar putea avea loc, de ce să nu visăm, s ,i prin vizita la domiciliul pacientului, măcar a unei asistente medicale. (De exemplu, pentru un pacient cu risc de suicid, care nu dores ,te să fie internat s,i nici nu întrunes,te criteriile unei internări împotriva voint,ei).

¤ competent,a psihiatriei de urgent,ă ar trebui să facă parte din pregătirea rezident,ilor de psihiatrie, printr-un stagiu într-un astfel de departament.

În fine, un asemenea departament, dacă ar exista, ar trebui să poată să gestioneze urgent,ele psihiatrice cu marea finet ,e de care acestea au întotdeauna nevoie, s,i de care nu beneficiază aproape niciodată. Urgent ,a psihiatrică nu este numai o situat ,ie periculoasă, ci s,i o ocazie de a rupe inert ,ia s,i a interveni, în sfârs,it.

Cites,te mai mult s,i comentează pe blogul specialistului psihiatru Vlad Stroescu.

Prostituarea psihologiei în România

sau

Despre cum concurent,a neloială poate distruge credibilitatea unei profesii

Scris de S, tefan ALEXANDRESCU

31/07/2013

Există unele profesii care conferă un titlu, de exemplu: medic, avocat, jurist, economist, psiholog. Reprezentant,ii acestor profesii au privilegiul de a-s ,i spori credibilitatea folosind un titlu cu acoperire legală în fat ,a numelor lor: dr., av., jur., ec., psih. Toate acestea, s,i multe altele, sunt încetăt,enite în gândirea comună precum figuri ale autorităt,ii. Oamenii de rând pot fi tentat ,i să acorde mai multă greutate spuselor s,i sugestiilor acestor oameni în baza titlului pe care îl folosesc. Am explicat despre mecanismul încrederii pe acest criteriu la români în acest articol publicat pe Economia Online (1) s ,i mai pe larg în cartea mea, “Căile persuasiunii în negociere” (2)

Astăzi mă voi apleca în mod deosebit asupra unuia din aceste domenii, s ,i anume psihologia, în spet,ă consilierea psihologică s,i psihoterapia.

19

Psihologia, ca s,tiint,ă, a început să se dezvolte din a doua jumătate a secolulului al XIX-lea, iar părintele fondator al psihologiei moderne este considerat filosoful american William James (3). De fapt, SUA au reprezentat s ,i domină în continuare, ca locomotivă a descoperirilor în psihologie, datorită aparatului incredibil de sofisticat s,i a metodologiei perfect ,ioniste pe care a s,lefuit-o în ultimele două secole. În mod deosebit, psihologia a prosperat în SUA datorită faptului că a fost pusă în slujba corporat,iilor s,i datorită fondurilor de cercetare. Această combinat,ie particulară, împreună cu sprijinul guvernamental, a făcut din psihologia modernă o afacere foarte profitabilă, care a explodat odată cu anii ’40. Nu doar psihologia industrială ca ramură, ci o adevărată industrie a psihologiei, pe fundamente de cercetare. Odată cu sfârs ,itul celui de-al doilea război mondial, mare parte din tehnicile psihologice de propagandă folosite pe timp de război cu scopuri militare au fost transformate într-o urias ,ă mas,inărie de relat,ii publice s,i publicitate, care angajau psihologi (4).

Un lucru mai greu de recunoscut este pentru mult,i faptul că un vârf de lance în ceea ce prives,te descoperirile despre cum funct,ionează mintea umană au avut-o armata s,i agent,iile de spionaj. Declasarea multora din dosarele secrete de acum 60-70 de ani dezvăluie metodele folosite cu succes de către acestea pentru investigarea s,i experimentarea facultăt,ilor intelectuale, a personalităt,ii s,i a memoriei, cum a fost spre exemplu proiectul MK-Ultra (5). Odată cu reîntregirea Germaniei după căderea Cortinei de Fier, s-a dezvoltat tot mai mult un nou pol pe harta psihologiei mondiale, constituit în centrul Europei. Nemt,ii au dezvoltat s,i folosesc mii de teste psihometrice în domeniul corporativ, la standarde internat,ionale comparabile cu cele americane.

Am făcut această scurtă descriere istorică pentru a întări ideea că psihologia a fost dezvoltată pentru a produce rezultate concrete, măsurabile s,i puternice în câmpuri foarte serioase, care depind de rezultate efective s,i, în general, ai căror conducători nu aruncă foarte mult,i bani de pomană.

România, la rândul ei, a produs mari psihologi, unii cu vocat ,ie filosofică sau sociologică. Aces,tia au rămas cunoscut,i ca autori de referint,ă în analele psihologiei moderne: Constantin Rădulescu-Motru, Nae Ionescu, Dumitru Drăghicescu, Ernest Bernea, Mielu Zlate, Andrei Cosmovici, acum adormit ,i întru ves,nicie. Actualmente, alt,i mari psihologi români au preluat “făclia cunoas ,terii” s,i o duc mai departe în România prin cercetare, dezvoltare s ,i educat,ie. Numesc

20

doar cât,iva: Dragos, Iliescu, Daniel David, Ticu Constantin, Florin Alin Sava, Dan Stănescu, Ion Dafinoiu, Aurel Stan, Zoltan Boghaty, Mihaela Porumb.

Student,ii lor s,i actualii proaspăt absolvent,i de psihologie, pe de altă parte, trăiesc în lumi diferite. Tinerii absolvent,i de psihologie au o lume complet separată de măiestria profesorilor lor. Această situat,ie este complexă s,i are mai multe cauze.

1. Student,ii români valoros,i în domeniul psihologiei preferă să îs ,i continue studiile s,i să practice în alte t ,ări ale UE, unde beneficiază de resursele s ,i sprijinul necesar pentru un înalt nivel de performant ,ă. Această opt,iune este us,or de înt,eles, mai ales citind scrisoarea prof. univ. dr. psih. Daniel David adresată student,ilor din străinătate (6).

2. Distrugerea sistematică a sistemului de învăt ,ământ românesc a scăzut nivelul de cunos,tint,e ale student,ilor, nivelul de interes al profesorilor, cantitatea s,i calitatea programei de învăt,ământ din facultăt,i s,i standardele pentru evaluarea a ceea ce reprezintă o lucrare s ,tiint,ifică sau o cercetare universitară.

3. Scăderea sau tăierea fondurilor pentru cercetare acordate de Guvernul României a afectat negativ toate sectoarele, scăzând standardele s ,i calitatea cercetărilor din mediul universitar, de la an la an. Sensul cuvântului “cercetare” a fost pervertit, mutându-se accentul de la cercetarea de tip survey către studiile de caz sau as ,a-zisele “studii experimentale”. Pentru a încuraja student,ii, masteranzii s,i doctoranzii, sunt acum acceptate la conferint,e nat,ionale s,i internat,ionale lucrări care acum 10 sau 15 ani nu ar fi obt,inut nici măcar o notă acceptabilă ca proiect de facultate.

4. Student,ii nu mai citesc cărt,i tipografiate, iar profesorii nu îi mai condit,ionează să citească materiale de specialitate, îndeosebi din aria cercetării, pentru a obt,ine trecerea examenelor.

5. Inflat,ia diplomelor are ca efect goana după cursuri, specializări s ,i formări în afara ariei universitare, în care accentul este mutat, îndeosebi în psihologia clinică, de pe supervizare pe încasarea unor onorarii de către formatorii care astfel îs ,i câs,tiga pâinea pe care nu apucă să o primească lucrând în sistemul universitar. Desigur, pregătirea suplimentară a oricărui

21

psiholog este necesar să fie completată s ,i după facultate, dar insist pe cuvântul: “completată”, iar nu “cârpită pe bandă rulantă”.

6. Calitatea costă. Psihologii români foarte buni sunt s ,i foarte scumpi, raportat la buzunarul românului sau al studentului. Un bun specialist în România, cu cel put,in 10 ani de experient,ă practică, poate să câs ,tige cu us,urint,ă peste 1000 de euro net din cumulul: activitatea universitară, fonduri europene, training s,i cabinet de consultat,ii. Prin urmare, marea majoritate preferă să se reorienteze către psihologii de mâna a doua, a treia sau a s,aptesprezecea, ale căror servicii sunt ieftine s,i, de multe ori, pe măsură de proaste.

As,adar, ce observă proaspătul absolvent de psihologie, cu atestatul de liberă practică obt,inut, după 5-6 ani de studii s ,i examene? În cele din urmă, îs ,i poate practica meseria într-un cadru organizat, ca angajat sau liber-profesionist, dar se confruntă cu o mult,ime de neajunsuri.

1. Îs,i dă seama că nu s,tie cum să-s,i vândă munca. Nu s,tie, pentru că pe nicăieri în facultate nu a studiat tehnici de vânzare, iar studierea tehnicilor de promovare s,i negociere nu s-a făcut decât la nivel abstract. S, i se frustrează.

2. Fos,tii lor colegi de liceu câs ,tigă sute sau mii de euro lunar lucrând ca: programatori, vânzători în corporat,ii, avocat,i, publicitari, fotografi/operatori la nunt,i s,i botezuri, ori în străinătate, ca îngrijitori de bătrâni sau oameni de serviciu. S, i se frustrează.

3. La formările de specialitate la care participă licent ,iatul în psihologie, vin zeci de psihologi, marea majoritate nepregătit ,i, tot,i cu întrebări, fiecare cu ideile lor, care nu reus ,esc să obt,ină ce au nevoie de la formator în scurtul timp dedicat formării de specialitate. Banii se duc s ,i se întreabă adesea pe ce. S, i se frustrează.

4. Traineri străini, din Occident s,i Orient, ai căror compatriot,i îi expulzează ca s,arlatani s,i incompetent,i, vin cu tot felul de vrăjeli exotice s,i încasează mii sau zeci de mii de euro de la participant ,i creduli, disperat,i să afle secretul transformării universal valabile cum ai pocni din degete. S, i absolventul român se frustrează.

22

5. Proaspătul psiholog vede că lucrează două slujbe ca să câs ,tige o pâine, în timp ce “mama Omida” s,i fiecare din neamul ei câs ,tigă salariul lunar de psiholog într-o zi. S, i se frustrează.

6. Supervizorul său, de la care a învăt ,at psihoterapie, apare la TV s,i face reclamă la tot felul de tehnici de vindecare holotropică, terapie cu îngeri, s,amanism, zodiac s,i primes,te foarte multă apreciere. S , i tânărul practicant din nou se frustrează.

7. Potent,ialii client,i îi spun că n-au bani să plătească s ,edint,ele de consultant,ă, pentru că se duc în weekend la un seminar de meditat ,ie transcendentală, într-o cabană la munte. S, i fostul student, care mai are o fărâmă de decent,ă în calificarea lui s,tiint,ifică, se frustrează.

8. Observă că mult,i oameni par deplin sereni în incons,tient,a s,i ignorant,a lor de a accepta gândirea magică, în loc să-s ,i rezolve propriile probleme, în loc să se confrunte cu trecutul s ,i să-s,i facă planuri realiste pentru viitor. S, i se frustrează.

9. Când spune în dreapta s,i în stânga că e psiholog, oamenii încep să îs ,i des,ire (pe gratis!) toată încărcătura psihoemot ,ională acumulată în zeci de ani pentru că – nu-i as,a? – psihologii sunt buni ascultători. S, i se frustrează.

10. Vede buni specialis,ti, care nu sunt psihologi, dar lucrează în marketing, au urmat studii certificate internat ,ional sau formări în analiza tranzact,ionala sau NLP (de asemenea recunoscute pe drept de Colegiul Psihologilor în România), cu aplicat,ii în terapie. Aces,ti specialis,ti le iau fat,a s,i client,ii s,i au mai multă practică în mai put ,ini ani de studiu. S, i psihologul nostru iar se frustrează.

Cum deci, în asemenea condit,ii, calitatea serviciului psihologic în România să nu scadă, de la un an la altul, sub invazia unor curente ideologice, spirituale s ,i religioase, care nu au nicio legătură cu s,tiint,a?

Cum deci să nu apară ca o rus,ine pentru unii absolvent,i faptul de a se declara“psiholog”? Eu, de exemplu, am lucrat în resurse umane din 2006, domeniu în

care am experient,ă în cercetare, două masterate, certificări de formator s,i inspector, precum s,i patru specializări/formări finalizate cu certificate emise de

23

organizat,ii internat,ionale cu corespondent,ă s,i recunoas,tere în România. Primul lucru pe care oamenii care mă cunosc mă întreabă este: “es,ti cumva psiholog?”. Sunt mândru să răspund că nu. M-a întrebat deunăzi cineva dacă nu regret că n-

am licent,a în psihologie. Eu am răspuns că mi-ar fi plăcut să fiu student la psihologie, dar nu cea care se predă acum în facultăt,i, ci care se preda acum 10-

15 ani.

Cum deci, în asemenea situat ,ii, tinerii psihologi să nu se orienteze către deplina ignorant,ă? Această ignorant,ă oferă o fericire trecătoare, dar face clientul să vină din nou s,i din nou, fără să-s,i rezolve problema, ci creându-i în schimb dependent,ă?

Cum deci să nu îi considere pe adevărat ,ii psihologi profesionis,ti în psihologie ca “depăs,it,i”, “fumat,i”, “babalâci”, în comparat,ie cu guru-s,i venit,i să propovăduiască tot felul de scamatorii de doi bani?

Cum deci student,ii români să nu plagieze, când uneori chiar profesorii lor dau tonul (7) ?

Vă mai amintit,i cine a câs,tigat la “Românii au talent” în 2012? Cristian Gog, iluzionistul demascat în presă (8)(9)(10)(11). Deci talentul care a fost cel mai apreciat a fost iluzionismul. Desigur, s ,i mie îmi place, de exemplu Derren Brown (12), dar mă uit la show-urile lui ca divertisment, îmi place să o fac pe-a detectivul, iar vreo jumătate din scamatoriile pe care le face, s ,tiu cum le face. Desigur, în spate e un real talent, dar mult ,i au considerat că de fapt în spate e o magie, o vrajă, iar cel care o performează este un mare guru. Aici, premiul cel mare nu l-a luat talentul de iluzionist, ci gândirea magică a românului. De exemplu, dacă pentru un iluzionist de profesie, este o virtute faptul că i-a ies ,it o scamatorie pe scenă, nu acelas,i lucru se poate spune despre un psiholog, care ar trebui să se bazeze pe s,tiint,ă.

Unele guri rele spun că t,ara întreagă este condusă de un iluzionist care a“reus,it să facă să dispară o întreagă flotă”, dar aici apare s ,i cheia interpretării: flota nu mai este, în mod real în România. Nu este vorba despre o disparit ,ie urmată de o aparit,ie pe o scenă în aplauze. La mijloc, nu se află o iluzie, ci o mas,inat,iune extrem de reală, iar scena întreagă e constituită de popor. Însăs ,i aluzia în sine consider că este reprezentativă despre cum anume este percepută realitatea de către români: aluzia devine iluzie, dar nu o iluzie în adevăratul sens

24

al cuvântului, ci una folosită destul de transparent de către cel care-s ,i ascunde căciula s,i apoi începe să o caute.

Când iluzia învinge s,tiint,a, când subiectivismul incompetent învinge cercetarea profesionistă, când realul s,i imaginarul se îmbină într-un melanj relativist, atunci psihologia nu mai are un loc real pe piat ,ă, iar profesionis,tii au de împărt,it o plăcintă ce se mics,orează. Psihologia în România a fost învinsă de concurent,a neloială, sau, dacă vret ,i, acea concurent,ă indirectă care apare la un studiu aprofundat al rot,ii lui Bernstein (13). Problema este una de branding, mai exact de pozit,ionare. Preotul îl sprijină pe om să-s,i conducă sufletul, medicul îl sprijină pe om să-s,i conducă trupul, iar psihologul îl sprijină pe om să-s,i conducă mintea. Vrăjitorul, sau scamatorul de ocazie (nici măcar de profesie) ît,i oferă solut,ia magică fără efort: nu mai trebuie să conduci nimic, t ,i le conduce el pe toate, s,i încă la pret,uri pentru buzunarul fiecăruia. În mâinile magicianului amator, iluzia devine realitate, iar s,tiint,a doar o vrăjeală pentru neinit,iat,i.

Dacă dezvoltarea personală ar trebui să se diferent,ieze de cea profesională(14), iar psihologia de alte “surori” cum sunt coachingul(antrenoriatul) s ,i NLP-ul(programarea neuro-lingvistică a oamenilor-robotizat ,i închinători laYaldabao) (15), atunci cu atât mai mult psihologii n-ar trebui să-s ,i discrediteze meseria asociindu-se cu tot felul de halucinat ,ii, bazaconii s,i vrăjeli. Dacă vret,i să vă luminat,i asupra nu s,tiu cărei terapii ezoterice despre care v-a povestit cineva cu entuziasm, ajunge să căutat,i după denumirea în engleză a acelei terapii, împreună cu “scam” sau “fraud” pe Google – foarte probabil vet ,i putea afla nis,te lucruri foarte interesante despre fondatorii lor.

PS: Nu cred în magie, dar se spune că orice magie îs ,i pierde puterea după un timp. Iar cei ce au crezut în ea vor fi, pe bună dreptate, foarte, foarte supărat ,i.(Cabala - elita malefică - posedă piatra materiei întunecate, care poate provoca revolte spontane în masele manipulate.) Realitatea e o iluzie, chiar dacă una foarte persistentă. (Einstein)

SPITALUL DE PSIHIATRIE S, I SIGURANT, Ă MAXIMĂ POIANA MARE, JUDET, UL DOLJ - 2004

La 20 februarie 2004, Spitalul de Psihiatrie s ,i pentru măsuri de sigurant,ă maximă Poiana Mare cu o capacitate maximă de 500 de paturi era ocupat cu 440 de pacient,i. Dintre aces,tia 239 sunt internat,i sub procedura art. 114 Cod

25

Penal iar 201 sunt sunt pacient,i cu afect,iuni psihiatrice. Directoarea Spitalului de psihiatrie ne-a ment,ionat că mai mult de 70 de pacient ,i tineri dintre cei 201 au ca principală cauză a internării în spital, „oligofrenie”/caz social s ,i că ei ar putea să trăiască într-un alt tip de institut ,ie s,i chiar în comunitate. Cei mai mult,i pacient,i cu dizabilităt,i intelectuale (retard mental sau oligofrenie este diagnosticul trecut în fis,ele de observat,ie din spital) au venit direct din centrele de plasament prin transfer al direct,iilor judet,ene pentru protect,ia copilului.

Noua Lege a Sănătăt,ii Mintale prevede ca în cazul internărilor involuntare(internat,i împotriva voint,ei lor) să fie formată o comisie formată din 2 medici psihiatrii din Spitalul Poiana Mare s,i un alt psihiatru din afara spitalului. Directoarea spitalului declara că “...mai mult de ½ dintre pacient ,ii internat,i sunt cu internări voluntare,... dar nu avem posibilitatea să organizăm o comisie pentru internările involuntare”. Două persoane au fost aduse cu mas ,inile jandarmeriei chiar în seara zilei de 20 februarie 2004 la camera de urgent ,ă a spitalului Poiana Mare. Doi reprezentant,i a două sect,ii de polit,ie comunale au însot,it cei doi bărbat,i la camera de gardă. Aveau declarat,iile familiilor care afirmau că persoanele în cauză îi amenint,ă. Nici pentru aces,tia nu a fost organizată o comisie pentru internarea nevoluntară. De ment ,ionat aici s,i neglijent,a personalului de pe mas,ină (ambulant,ă) care nu au specificat pe biletul de trimitere medicat,ia administrată pacient,ilor până în momenetul internării.

De aproximativ 8 luni de zile Spitalul de psihiatrie Poiana Mare (lângă Calafat - Vidin) a trecut din subordinea Direct ,iei Judet,ene de Sănătate Publică Dolj, în subordinea Ministerului Sănătăt,ii. Conducerea spitalului crede că de atunci au început să apară problemele s,i comunicarea a devenit mai dificilă. Tot directoarea afirma că s-a adresat Ministerului Sănătăt,ii în nenumărate rânduri cu plângeri s,i sesizări cu privire la dezinteresul s,i neglijent,a medicilor fat,ă de pacient,ii din Poiana Mare.

Prin contractul cadru nr 202 semnat de Spitalul de psihiatrie Poiana Mare cu Casa Nat,ională de Asigurări de Sănătate la data de 03.02.2004, bugetul aprobat

este de 45.823.916 miliarde lei. Aceasta în condit,iile în care Spitalul ar avea nevoie de un buget minim în valoare de 73 miliarde de lei. Din cele

45.823.916.000 spitalul va trebuie să achite o datorie de 5 miliarde lei(ROL-i) pentru anul trecut. Din suma rămasă 27.054.696.000 ROL-i sunt cheltuieli de

persoanal (au nevoie de 32 miliarde ROL-i) iar 1.756.097.000 ROL-i sunt

26

cheltuieli legate de achizit,ionarea medicamentelor (au nevoie de 6 miliarde lei). Bugetul pentru medicamente este mai mic decât cel pentru anul 2003. În plus,

acum spitalele sunt obligate să organizeze licitat,ii electronice pentru achizit,ionarea de medicamente. Aceasta înseamnă cres,terea duratei de

as,teptare până la achizit,onarea medicamentelor s,i un buget mai mare. Suma stabilită prin lege pentru alocat,ia de hrană este 54.000 lei/pacient. Spitalul de

psihiatrie ar avea nevoie de 9.850.000.000 lei pentru 500 de pacient ,i. În condit,iile bugetului aprobat pentru 2004 spitalul de psihiatrie poate acorda o

sumă de maxim 6 miliarde de lei (în condit,iile în care nu apar alte cheltuieli neprevăzute) ceea ce ar însemna 37.878 lei alocat ,ie hrană/pacient. De

asemenea, bugetul pentru medicamente alocat ar permite administrarea de medicat,ie în valoare de 11.087 lei/pacient/zi, în condit,iile în care s,i o tabletă de Diazepam costă mai mult (trebuie să aflu cât costă o tabletă de diazepam sau o fiolă de haldol). Pentru încălzire spitalul ar avea nevoie de minim 7.650 miliarde

lei dar vor putea aloca maxim 3 miliarde de lei.

În anul 2003 bugetul spitalului a fost de 41 miliarde de lei fat ,ă de un necesar de 62 miliarde de lei. În anul 2003 Primăria Comunei Poiana Mare a eliberat certificate de deces pentru un număr de 84 de pacient ,i. În 2003, repartit,ia pe luni a fost următoarea: în ianuarie 10, februarie 16, martie 12, aprilie10, mai 2, iunie 5, iulie 2, august 7, septembrie 7, noiembrie 4, decembrie 9, prezentând deci o cres,tere a numărului de decese în luni cu temperaturi scăzute. În 2004, în mai put,in de 2 luni, un număr de 17 certificate, dintre care 13 doar în ianuarie, iar 4 în februarie.

La 20 februarie în morga spitalului de aproximativ o săptămână se mai aflau doi bărbat,i pentru care se făceau demersuri în sensul identificării familiilor. Ei vor rămâne în morga spitalului până când familia îi va ridica sau până când spitalul va găsi fondurile necesare pentru ceremoniile de înmormântare. Amândoi au decedat datorită unui infarct miocardic s,i a cas,exiei (o formă mai evoluată de malnutrit,ie) s,i sufereau de schizofrenie paranoidă.

Directoarea Spitalului Poiana Mare ne-a ment,ionat că chiar dacă are 102 infirmiere, paznici s,i supraveghetori angajat,i, s,i un număr de 82 de asistente, (cuprinzând s,i asistentele s,efe), totus,i pe timpul nopt,ii nu are infirmiere/infirmieri pentru îngrijirea sau acordarea ajutorului pacient ,ilor. Pe timpul zile sunt 2 infirmiere pentru 85 de pacient ,i. La fel, spitalul are angajat,i un număr de 5 doctori psihiatrii, dar doar 2 dintre aces ,tia vin zilnic la program

27

(unul dintre aces,tia este directoarea spitalului care mai are de rezolvat s ,i probleme admistrative). Ceilalt,i trei psihiatrii, spunea directoarea, “...stau la poves,ti pentru o oră la spital, iar apoi pleacă pentru că au consultat ,ii private în Craiova”. Ceilalt,i 6 medici generalis,ti, “vin totus,i, dar nu fac nimic”. Spitalul are angajat s,i un psiholog pentru tot,i cei 440 de pacient,i. Probabil că cel mai us ,or ilustrează lipsa interesului doctorilor fat,ă de pacient,ii cu afect,iuni psihice cazul pacientei internată în sect,ia psihiatrie 3, PavilionulE, Cod Penal 114. G. V., 36 de ani, care în urma unei relat ,ii cu un alt pacient, a născut la începutul lunii ianuarie 2004 un băiat la maternitatea din oras ,. Pacienta ne-a declarat că atunci când probabil sarcina avea 2 luni s-a adresat medicului care se ocupa de ea cu rugămintea de a o consulta, deoarece bănuia că este însărcinată. Se pare însă că medicul psihiatru a trecut cu vederea sarcina femeii, iar medicul generalist nu a consultat-o timp de 8 luni “pentru că era mai plinut,ă”. La sfârs,itul lunii decembrie femeia a acuzat dureri s ,i a mers pentru un consult la medicul de gardă care a depistat o sarcină în 8 luni. s ,i mai grav este faptul că pe parcursul celor 8 luni de sarcină femeia a primit tratament medicamentos pentru schizofrenie paranoidă. În prezent copilul născut se află în plasament într-un leagăn pentru bebelus ,i deoarece mama aflată sub incident,a art. 114 CP este scoasă din drepturi (omor).

Discutabilă este s,i us,urint,a cu care au fost trimis,i cu salvarea la alte spitale pacient,i cu “diaree” provocată de Dulcolax.

Organizare

Sect,ia 1 psihiatrie Penală (Bărbat ,i) organizată pe două etaje, cu o capacitate de 85 de paturi, s,i o ocupare de 71. La parter sunt internat ,i 30 de bărbat,i, iar pe primul nivel, 41 de bărbat,i. Pe fiecare nivel există 3 sau 4 wc-uri s,i un dus,.Pardoseala s,i peret,ii au fost placate cu gresie s,i faiant,ă în luna august, 2003(corpurile de wc însă nu au fost schimbate, nu au apă la toalete). La parter se mai află o cameră de supraveghere (izolare) capitonată cu mochetă în care la momentul vizitei noastre nu se afla nici un pacient. Tot la parter mai există un cabinet medical pentru psihiatru s,i un cabinet pentru tratamente. Pentru această sect,ie sunt prevăzut,i 1 medic psihiatru, 10 asistente medicale, 1 asistentă s,efă, 9 paznici de supraveghere (care sunt s ,i infirmieri). Programul asistentelor este 2 as. med. dimineat ,a, 2 asistente medicale după-amiaza s ,i 1 asistentă medicală pe timpul nopt,ii. La fel pentru infirmiere, mai put ,in noaptea când nu este nici o infirmieră. În fiecare cameră locuiesc câte 5 bărbat ,i.

28

Pavilionul 3, Psihiatrie 4, 8 asistente/2 etaje

Sect,ia 2 Psihiatrie Penală Femei, organizată pe două nivele, 64 de femei internate, foarte multe cazuri de femei cu handicap intelectual (oligofrenite) care au trăit în centrele de plasament. Locuiesc în medie, 6 femei în fiecare salon. În jur de 5 – 6 saloane pe fiecare etaj.

Într-unul din saloane se află 5 femei în vârstă (aprox. 70 ani) cu oligofrenie, cas,exie, epilepsie cu tulburări psihice. Sunt foarte slabe, au aspectul unui copil de 10-12 ani (cât o pernă medie ca lungime, iar ca s ,i greutate max. 35-40 kg), probabil că ar trebui alimentate cu lingurit ,a s,i nu are cine. Salonul 3, 5 femei tinere din care 2 femei cu oligofrenie, transferate de la centrele de plasament. Salonul 4, 6 femei tinere din care 2 femei (identificate) cu oligofrenie transferate în 18.10.2002 din Centrul de Plasament Corlate, Dolj s ,i o femeie necunoscută X-35, oligofrenie, adusă de Polit ,ie. Personalul crede că aceste femei pot trăi într-un centru de recuperare s,i reabilitare neuropsihiatrică (ANPH, ITPH Dolj). Salonul 5 sunt 10 femei câte 2 femei în pat, toate diagnosticate cu oligofrenie, transferate de la centrele de plasament în anul 1999. La acest etaj are cabinet s,i un psiholog, dar nu era de găsit în ziua vizitei CRJ. Nu a fost văzută în nicio fis ,ă de observat,ie a pacientelor diagnosticate cu oligofrenie indicat,ii terapeutice sau de reabilitare s ,i comunicare, logopedie recomandate de un psiholog.

Pavilionul 5, Sect,ia Psihiatrie 6, Bărbat,i

Capacitate de 70 de paturi s ,i 73 de bărbat,i internat,i. 3 cabine wc, 2 cabine dus ,. 1 “club” cu două bănci rupte s,i două sârme pentru uscat rufe. Salonul 1, 6 bărbat,i internat,i. Salonul 2, 6 bărbat,i cu oligofrenie. Salonul 3, 7 bărbat ,i schizofrenie paranoidă. Salonul 4, 6 bărbat ,i schizofrenie paranoidă (sunt foarte foarte slabi). Salonul 5, 4 bărbat ,i. Salonul 6, 6 bărbat,i (dintre ei 2 sunt cu oligofrenie s,i handicap locomotor). Etaj: Salon 7, 5 bărbat ,i. Salon 8, 6 bărbat,i (aproape dezbrăcat,i, nu au s,osete, pantaloni de pijama, lenjerie de corp). Salonul 9, 5 bărbat,i (aici este internat s,i un bărbat din anul 1975, P.D., surdomutitate, tulburări de personalitate), aceeas,i situat,ie ca în salonul 8. Salonul 10, 9 bărbat,i, câte 4 într-un singur pat. Stau lipit ,i pentru a se încălzi, incontinent,ă urinară, nu au cears,afuri, pături rupte, saltele foarte subt,iri s,i rupte, pătate, murdare, miroase foarte greu.

29

Transferul, internarea abuzivă s,i lipsa îngrijirilor medicale de specialitate acordate pacientului Câmpeanu Valentin, infect ,ie HIV/SIDA, oligofrenie grad grav de handicap, QI 30.

În Pavilionul 5, Sect,ia Psihiatrie 6, Bărbat,i, s-a aflat internat până la începutul săptămânii trecute când a decedat (luni, 23, februarie, 2004, personalul nu cunoas,te cu precizie data decesului) pacientul Câmpeanu Valentin cu infect ,ie HIV/SIDA. Cîmpeanu Valentin a fost transferat pentru prima dată în data de 11.02.2004. de la Spitalul din Calafat, sect ,ia externă Centrul medico-social Cetate. La acea dată pacientului i s-a prescris haldol s ,i diazepam deorece prezenta agitat,ie psiho-motorie. Pe 13.02.2004, personalul medical din Spitalul de psihiatrie Poiana Mare recomandă transferul tânărului în Centrul medicosocial Cetate pentru că acesta nu necesita tratament într-un spital de psihiatrie, nu prezintă periculozitate s,i mai mult, spitalul de psihiatrie Poiana Mare nu beneficiază de pavilioane „contagios,i” pentru îngrijirea pacient,ilor infectat,i cu HIV. Centrul medico-social Cetate refuză reinternarea pacientului C.V. s,i recomandă reîntoarcerea lui Spitalul de Psihiatrie Poiana Mare. Ment,ionăm că pacientul la data vizitei noastre (20.02.2004) se afla singur într-o cameră neîncălzită, doar cu o o bluză de pijama s ,i într-un pat fără lenjerie. Pacientul trebuia hrănit s,i schimbat, dar personalul a manifestat teamă atunci când au fost rugat,i să-l atingă.

Primul abuz institut,ional asupra tânărului a avut loc atunci când Direct ,ia pentru Protect,ia Drepturilor Copilului Dolj a semnat H.1125/30.09.2003 (revoca H. 1657/27.12.2001) s,i recomandă „asistentul social responsabil de caz va face demersurile necesare transferării tânărului (oligofrenie, grad grav de handicap, QI 30 coeficient de inteligent,ă idiot) la spitalul de psihiatrie din Poiana Mare”.

Alimentat,ia pacient,ilor

Hrana pacient,ilor constă de mai mult de o lună de zile în conserve cu ghiveci de legume (conform declarat,iilor unui pacient). La data vizitei noastre în magazia de alimente a spitalului se aflau doar 108 borcane cu ghiveci (1 borcan = 1 kg, adica 250 gr ghiveci + 35 gr.orez/pacient), 15 kg de orez s ,i un bidon de 10 l de ulei din care lipseau cam 1-1,5 l(cina). Pentru a doua zi (sâmbătă) mai aveau doar câte 500 gr. pâine/pacient s,i câteva cutii cu margarină. Chiar dacă la 7 pm servesc cina, la 7 pm nu era nimeni în sala de mese sau în drum spre masă. Pacient,ii nu primesc carne, produse lactate, fructe sau legume. Marea majoritate prezintă semnalmentele unei persoane malnutrite, iar pe cele mai

30

multe certificate de deces (2003, 2004) apăreau la cauze ale decesului s ,i “cas,exia”, o formă mai avansată a malnutrit ,iei. De asemenea, în cazul în care bolnavii au nevoie de hidratare, s,i în afara orelor de masă stabilite de spital, nu am văzut căni sau pahare în camerele lor.

Tratament medicamentos necorespunzator sau lipsă

Datorită temperaturii s,i îmbrăcămint,ii necorespunzatoare pacient,ii care au deja o imunitate foarte scăzută pot dezvolta s,i o altă patologie, pe prim plan aflându-se boli respiratorii. Într-unul dintre saloane se afla o doamnă cu vârsta peste 70 de ani, care până la jumătatea lunii ianuarie a fost tratată cu antibiotice, dar care în prezent,a noastră a avut un acces de tuse productivă cu semne de încărcare pulmonare s,i care nu mai beneficia de medicamentele necesare.

Cu toate că bolile cardiovasculare reprezintă prima cauză ca mortalitate la nivel mondial s,i că pe o mare parte a certificatelor de deces figurau diagnostice de insuficient,ă cardiacă s,i cardiopatie ischemică, în nici una din fis ,ele pe care noi le-am consultat nu am găsit medicat,ia adecvată acestor afect,iuni, chiar dacă mare parte dintre bolnavi aveau vârsta peste 60 de ani, vârsta la care incident ,a acestor boli este crescută. La fel, nu am întâlnit în nici una dintre fis ,ele analizate medicat,ie prescrisă pentru hipertensiune s,i cardiopatie ischemică sau insuficient,ă cardiacă. Unul dintre medicamentele întâlnit în aproape toate fis,ele pacient,ilor este Haldol. Acest neuroleptic poate da modificări EKG. Nu am întâlnit în nici una dintre fis,ele analizate un examen EKG, nici măcar pentru acei pacient,i cu o vârstă foarte înaintată. Chiar dacă mai mult de 90% dintre pacient ,i prezintă afect,iuni dentare, aces,tia nu beneficiază de consult s,i tratament stomatologic. O simplă carie dentară poate reprezenta punctul de plecare pentru o infect,ie care sunt foarte periculoase deoarece pot disemina într-un organism slăbit, cu imunitate scăzută s,i pot conduce la endorcardită s,i miocardită (una dintre cauzele decesului unuia dintre pacient,i).

De asemenea, un procent foarte ridicat dintre pacient ,ii Spitalului Poiana Mare prezintă plăgi la nivelul membrelor inferioare. Aces ,tia se pot deplasa doar descult,i, deorece nu beneficiază de încălt,ăminte sau s,osete. Totus,i, cei care au o pereche de papuci de baie, din plastic sau în cel mai fericit caz o pereche de bocanci (probabil că nici 5% dintre pacient ,i) îi ascund sub saltea, de frică să nu le fie furat,i.

31

În condit,iile unei alimentat,ii frecvente cu ghiveci de legume, este de as,teptat ca pacient,ii să dezvolte o serie de complicat,ii gastrice. Chiar s,i as,a, nu am văzut pe fis,ele lor medicamente ca Ranitidină sau Dicarbocalm recomandate în cazurile de gastrită s,i ulcer. În unele fis,e am întâlnit ment,iunea „unguent cu sulf”, medicament administrat în cazurile de scabie (râie).

Sect,ia 1 Psihiatrie Penală, salonul 2, pe stânga, 2 bărbat ,i cu oligofrenie. N.C., 28 de ani, oligofrenie grd. II, a locuit într-un centru de plasament până la vârsta de 18 ani, când a fost externat. A primit prin repartit,ie o garsonieră în Slobozia, judet,ul Ialomit,a. L.R., o asistentă din Ialomit,a locuies,te (sau administrează ?) locuint,a, tel ( )21 7772. Cătălin se află internat sub procedura art. 114 CP pentru că în anul 2000 a furat o „plasă cu dulciuri” din depozitul întreprinderii în care lucra. A furat pentru că îi era foame (patronul nu-l mai plătise de 2-3 luni). Tribunalul Ialomit,a a judecat s,i trimis spre internare cazul în spitalul Poiana Mare până la însănătos,irea pacientului. Doctorul care urmăres,te pacientul s,i personalul mediu consideră că el poate fi externat (nu este necesar tratament psihiatric în spital), dar Comisia de expertiză formată din reprezentant ,i ai Ministerului Sănătăt,ii, Ministerului de Justit,ie, Parchetul General, Pres,edintelui Judecătoriei au hotărât că pacientul trebuie să mai rămână în spital. Comisia a analizat 230 de cazuri în doar 5 zile în luna august-septembrie 2003. Dacă pentru un pacient ai nevoie de min. 40 de minute, încărcarea, volumul de muncă este foarte mare. Următoarea comisie se va întruni în vara-toamna anului 2004. Directoarea spitalului nu s,tie câte s,anse va avea C. deorece el neavând părint,i, nu-s,i poate asuma nimeni responsabilitatea s ,i să semneze actele pentru externarea lui. Nu-s,i poate asuma responsabilitatea asistenta care-l vizitează s,i care îi administrează/locuies,te în garsoniera lui.

Pavilionul 3, Psihiatrie 4, femei. B.G., 71 de ani, cas ,exie, alimentat,ie insuficientă, foarte slabă (35-40 kg), tuse cu expectorat ,ie s,i încălcare pulmonară, fără tratament antibiotic ( a avut 7 zile în luna ianuarie), epilepsie cu tulburări psihice. X-28 s,i X-29, două necunoscute aduse de polit,ie în anul 1999. Oligofrenie grd. II-III, dezbrăcate, doar un halat subt ,ire, descult,e, nu vorbesc, m-au înt,eles prin semne, gestică s ,i comunică din priviri. T.I., 17 ani, oligofrenie, grd. II, instabilitate psihomotorie.

Pavilionul 5, sect,ia psihiatrie 6, bărbat,i. S.C, 45 de ani, din Merines,ti, Dolj, internat în anul 1994 pentru tulburări de personalitate, hemipareză dreapta, caz social, pictor, fost minier, are un fiu, dar nu vrea să-l vadă pentru că a fost

32

internat la psihiatrie Poiana Mare. Doctorii spun că poate fi externat dar nu are unde să plece. P.C., 27 de ani, provine dintr-un centru de plasament, transferat printr-o hotărâre a Autorităt,ii tutelare Dolj, Primăria Mun. Calafat la 11.08.2003. A fugit din spitalul Poiana Mare, a fost găsit de polit ,ie dormind într-o mas,ină pe stradă. C. este diagnosticat cu oligifrenie s ,i are s,i un handicap locomotor (dacă nu are un scaun cu rotile, poate să meargă doar sprijinindu-se în mâini). În hotărârea Autorităt,ii tutelare asistentul social recomandă “....transferarea tânărului P.C. în spitalul de psihiatrie Poiana Mare pentru a nu mai reveni pe străzile oras,ului Calafat”. Fundamentarea s-a realizat în baza faptului că C. trăies,te pe stradă, consumă alcool s ,i tulbură linis,tea publică. Sesizând personalul că pacientul se târăs,te pe jos în mâini, C. a primit un scaun cu rotile. Se pare că era prima dată după o lungă perioadă când primea scaunul cu rotile. Într-o discut,ie la care personalul nu a asistat, pacientul s-a plâns că datorită faptului că el se deplasează în mâini nu poate intra în baie (unde este mereu apă s,i mizerie pe jos) să se spele pe mâini s ,i că de fapt nu se poate spăla singur. Handicapul locomotor nu-i permite folosirea mâinilor. S-a plâns s ,i de faptul că personalul (infirmierii s,i asistent,ii îl bat). De altfel până la vizitele de investigare recente (Ministerul Sănătăt,ii) nu au mai făcut baie de foarte mult, lenjeria nu le-a fost schimbată, aveau păduchi pe cap s ,i corp, acum i-au tuns s,i le-au schimbat lenjeria. Nu primesc săpun, s,ampon, hârtie igienică sau pastă de dint,i, perii s,i prosoape. Atunci când fac dus, trebuie să intre câte doi sub dus,

(“unul se clătes,te în timp ce celălalt se săpunes ,te”) pentru că trebuie să facă economie la consumul de apă caldă. D.I. este în aceeas ,i situat,ie (oligofrenie, handicap locomotor). V.C., 51 de ani, internat în martie 2003 pentru tentativă de suicid s,i schizofrenie, spune că de la internare a mâncat doar ghiveci de legume, că de la vizitele de investigare ale autorităt ,ilor au început să-i scoată zilnic afară să bată saltelele pentru a le curăt ,a de parazit,i. Este adevărat că tocmai i-au tuns pe tot,i, dar lenjeria nu poate fi sterilizată pentru a scăpa de parizit,i deoarece este spălată cu apă rece. Apoi, nu poate fi schimbată în funct,ie de necesităt,i, pentru că nu are timp să se usuce (nu au uscător, usucă rufele afară, în frig). Mâncarea de bază constă în margarină, ceai preparat din zahăr ars s,i fasole, ghiveci de legume s,i orez.

Psihiatrie 3, Blocul E, art. 114 CP

Neglijent,a s,i lipsa interesului doctorilor fat,ă de pacientă, lipsa unor standarde legate de planificarea familială. G.V, 36 de ani, schizofrenie paranoidă, omor.

33

Pacienta a rămas însărcinată cu un alt pacient în spitalul PM. A născut în ziua de 15 ianuarie la maternitatea Craiova un băiet,el care acum se află în plasament la un Leagăn pentru nou-născut,i din subordinea Direct,ia Judet,ene pentru Protect,ia Drepturilor Copilului Dolj.

Pacienta declară că atunci când avea maxim 2 luni de sarcină s-a adresat medicului psihiatru cu întrebarea dacă poate fi consultată. Medicul psihiatru a tratat-o cu indiferent,ă, spunându-i că nu are nimic, ci că doar este „mai plinut,ă”. În tot acest timp pacienta a primit o cantitate foarte mare de neuroleptice s,i există posibilitatea ca fătul să fie afectat. Într-o seară când sarcina avea 8 luni a acuzat dureri s,i s-a deplasat pentru consult la medicul de gardă (doctorit,a de gardă era directoarea spitalului, psihiatru). Imediat ce a consultat-o a stabilit că este vorba despre o sarcină.

Acesta este un exemplu clar de neglijent ,ă s,i nepăsare, cu atât mai mult cu cât în acest spital sunt încadrat,i 6 medici generalis,ti, care au obligat,ia să facă o vizită la fiecare pacient zilnic. Apoi, prin contractul cu CNAS, fiecare pacient din România are dreptul la 2 controale medicale amănunt ,ite/an. Întrebarea este de câte ori consultă un doctor un pacient, dacă este internat într-un spital, dacă pe parcursul a 8 luni de zile nu a observat nimeni o sarcină avansată?!

34