Revista Regio nr. 36/ian 2015: Regio, mai mult decât cifre

32
Nr. 36, Ianuarie 2015 Alba Iulia, evaluat de Moody’s Bistriţa europeană Botoşaniul în haine noi Aradul se pregăteşte să candideze la titlul de capitală culturală europeană în 2021 REGIO, MAI MULT DECÂT CIFRE

description

Revista Regio nr. 36, ianuarie 2015: "Regio, mai mult decât cifre". Revista Regio este editată de Autoritatea de Management a Regio-Programul Operaţional Regional 2007-2013, din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice: www.mdrap.ro.

Transcript of Revista Regio nr. 36/ian 2015: Regio, mai mult decât cifre

Page 1: Revista Regio nr. 36/ian 2015: Regio, mai mult decât cifre

Nr. 36, Ianuarie 2015

Alba Iulia, evaluat de Moody’s

Bistriţa europeană

Botoşaniul în haine noi

Aradul se pregăteşte să candideze la titlul de capitală culturală europeană în 2021

REGIO, MAI MULT DECÂT CIFRE

Page 2: Revista Regio nr. 36/ian 2015: Regio, mai mult decât cifre

e-mail: [email protected] [email protected]

Tel.: 0372 11 14 09

REDACTOR-ŞEF: Ovidiu NAHOIREDACTORI: Bogdan MUNTEANU Vlad BÂRLEANU Alice-Claudia GHERMAN Elena ALEXA

SPECIALIST DTP & GRAFICĂ: Andrei POPESCUCORECTOR: Pompiliu L. DUMITRESCU

Coordonator proiect AM POR: Andreea MIHĂLCIOIU

Editorial

Ovidiu NAHOI

www.inforegio.ro

„Din zori şi până-n seară dezvoltăm o ţară!“ Este un slogan binecunoscut ro-mânilor, din campania media de promovare a programului Regio, care s-a derulat în această toamnă. A fost, de altfel, prima formulă care a apărut, aproape de la sine, în redacţia noastră, atunci când am privit în urmă spre ediţiile revistei Regio din 2014. Şi nu e întâmplător.

Cifrele vorbesc de la sine. Până la mijlocul lunii noiembrie 2014, Regio a în-semnat pentru România peste 1.500 de kilometri de drumuri judeţene, străzi ur-bane şi şosele de centură reabilitate şi modernizate. A mai însemnat sprijin finan-ciar pentru mai bine de 1.650 de microîntreprinderi. Au fost echipate 39 de centre medicale. Au fost reabilitate şi dotate 127 de centre sociale şi 165 de şcoli.

Toate acestea au dus la înfiinţarea a peste 11.000 de noi locuri de muncă. Sunt date publicate de Autoritatea de Management a programului Regio din Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.

Ediţia pe care o răsfoiţi acum este consacrată bilanţului la sfârşitul lui 2014. Ne-am asumat o sarcină dificilă încercând să sintetizăm, în câteva pagini, contri-buţia fondurilor Regio la dezvoltarea fiecărei regiuni. Mai ales că a vorbi numai despre cifre nu este suficient — fondurile Regio au însemnat îmbunătăţirea calită-ţii vieţii pentru cetăţeni, sprijin pentru proiecte educaţionale, creşterea calităţii actului medical, o viaţă mai bună pentru categoriile defavorizate.

Şi vine o veste bună şi de la Bruxelles: România va primi un sprijin consistent pentru a reuşi atragerea unei sume cât mai mari prin programul Regio în perioada 2007-2013. Este promisiunea lansată chiar la Bucureşti de comisarul Corina Creţu. Iar vice premierul Liviu Dragnea este optimist că în noua perioadă de programare nu vor mai fi întârzierile înregistrate în anii precedenţi în implementarea progra-mului.

Este, cu adevărat, o misiune extrem de importantă. Aşa cum veţi putea citi în analiza pe care v-o propunem în actuala ediţie, ne aflăm într-o perioadă de tranziţie: pe de o parte, se fac eforturi pentru atragerea fondurilor necheltuite din bugetul 2007-2013. Pe de altă parte, se dă startul noii perioade de finanţare, 2014-2020.

Comisia Europeană are gânduri mari legate de aceste fonduri, pe care le vede drept esenţiale pentru depăşirea crizei în Uniune. Pentru aceasta, însă, statele membre trebuie să dea dovadă de creativitate şi să-şi îmbunătăţească mecanis-mele de guvernare.

Aşa că de-abia aşteptăm bilanţul următorului an Regio. Până atunci, însă, e mult de lucru!

REGIO — CIFRE ŞI… CEvA MAI MULT

SCRIEţI-NE! „REGIO‘‘, îN DIALOG CU CITITORIIDoriţi să semnalaţi un proiect interesant la nivel regional, o iniţiativă de parteneriat

local? Credeţi că zona în care locuiţi oferă oportunităţi încă neexploatate suficient, din punctul de vedere al resurselor locale, al potenţialului turistic şi investiţional sau prin tra-diţii ce pot fi promovate la nivel naţional şi european? Există proiecte locale care ar putea merge mai bine? Doriţi să faceţi comentarii sau adăugiri la unele dintre articolele publicate în revista noastră? Aţi dori să abordăm anumite subiecte? Doriţi să cunoaşteţi mai multe despre activitatea anumitor instituţii responsabile cu dezvoltarea locală, din România sau din Uniunea Europeană?

Suntem deschişi tuturor semnalelor dum neavoastră şi orice contribuţie va fi utilă pentru îmbunătăţirea conţinutului revistei noastre.

Aşteptăm scrisorile şi mesajele dum nea voastră pe adresa: [email protected]ţiile cele mai interesante vor fi publicate în secţiunea „Scrisori‘‘ şi tot acolo veţi

primi din partea redactorilor noştri răspunsuri la eventualele întrebări.

FONDUL EUROPEAN PENTRU DEZVOLTARE REGIONALĂ

UNIUNEA EUROPEANĂ

Instrumente Structurale2007-2013

Page 3: Revista Regio nr. 36/ian 2015: Regio, mai mult decât cifre

ianuarie 2015 3

4 POR

4 LUCRĂRILE COMITETULUI DE MONITORIzARE POR 2007-2013

5 UNIUNEA EUROPEANĂ, îN „TRANzIţIA“ DINTRE DOUĂ

PERIOADE DE FINANţARE

7 Politică regională

7 STUDIU: NOI LOCURI DE MUNCĂ CREATE PRIN

FINANţAREA EUROPEANĂ A MICROîNTREPRINDERILOR

PRIN REGIO 2007-2013

8 Ştiri regionale

10 dosar10 BOTOŞANIUL îN HAINE NOI

14 ALBA IULIA, EVALUAT DE MOODy’S

16 CONSTANţA, O DESTINAţIE TURISTICĂ

LA MALUL MĂRII

18 PREGĂTIţI PENTRU MIGRAţIA DINSPRE CAPITALĂ

20 îNFĂţIŞAREA UNUI ORAŞ GREU îNCERCAT DE ISTORIE, REFĂCUTĂ

CU FONDURI EUROPENE

22 Bistriţa europeană

24 „MĂ-NTREB: CEL CARE-AM FOST CÂNDVA TOT EU SUNT ŞI-AzI? SAU SUNT ALTCINEVA?“

27 ARADUL SE PREGĂTEŞTE SĂ CANDIDEzE LA TITLUL DE CAPITALĂ CULTURALĂ

EUROPEANĂ îN 2021

30 Informaţii utile

31 Alt fel de ştiri

„URIAŞII“ DE PIATRĂ CARE VEGHEAzĂ EUROPA

SUMAR

Page 4: Revista Regio nr. 36/ian 2015: Regio, mai mult decât cifre

www.inforegio.ro4

Monitorizare

OFICIALITĂţI ŞI MEMBRI AI COMISIEI EUROPENE, PREzENTE LA IAŞI

LUCRĂRILE COMITETULUI DE MONITORIzARE POR 2007-2013

Reprezentanţii Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, ai Autorităţii de Management a programului Regio (AM POR), primari, şefi de consilii judeţene şi reprezentanţi ai Comisiei Europene au participat la Iaşi, în perioada 20-21 noiembrie a.c., la lucrările Comitetului de Monitorizare a Programului Operaţional Regional 2007-2013.

OVIDIU [email protected]

Responsabili de coordonarea Programului Ope ra ţional Re-gional (POR) 2007-2013 au participat, în perioada 20-21

noiembrie 2014, la Iaşi, la reuniu-nea de lucru privind stadiul imple-mentării programului şi măsurile care vor fi luate pentru îmbunătăţi-rea derulării proiectelor.

Participanţii la eveniment au ana lizat proiectele derulate până în prezent prin Regio 2007-2013, fiind discutate şi soluţii pentru proiecte-le care sunt în prezent în faza de implementare.

Printre invitaţi s-a numărat şi An-ton Schrag, director adjunct al Uni-tăţii pentru România din cadrul DG

REGIO. Acesta a punctat importanţa POR 2007-2013 pentru dezvoltarea localităţilor din România, asigurân-du-i pe cei prezenţi la eveniment că finanţarea proiectelor se realizează pe un principiu echidistant în raport cu toate ţările membre ale Uniunii Europene. „Programul Operaţional Regional se derulează foarte bine.

Anton Schrag: trebuie să arătăm oamenilor că europa îi ajută să aibă o viaţă mai bună.

FOTO

: Io

nuţ

Bene

a

Page 5: Revista Regio nr. 36/ian 2015: Regio, mai mult decât cifre

ianuarie 2015 5

Focus

Trebuie să le spunem oamenilor şi să le arătăm că Europa îi ajută să aibă o viaţă mai bună“, a spus An-ton Schrag, care a adăugat că mai sunt 13 luni în care proiectele prin POR pot fi implementate şi că, pro-babil, această perioadă se va dove-di prea scurtă pentru a mai putea fi depuse şi altele noi. „Trebuie să ne asigurăm că proiectele sunt reali-zate în mod corespunzător. Această analiză o vom avea în 2017. Vor fi şi surprize negative, însă per ansam-blu vom avea experienţe pozitive să vedem că sunt mii de proiecte implementate şi foarte multe per-soane care beneficiază de ele“, a mai spus Anton Schrag.

PRIMARUL IAŞIULUI VORBEŞTE DE O EMULAţIE PENTRU ACCESAREA DE FONDURI EUROPENE

Primarul municipiului Iaşi, Ghe-orghe Nichita, a subliniat şi el im-portanţa proiectelor derulate prin intermediul POR, exemplificând chiar oraşul pe care îl conduce, be-

neficiar al mai multor proiecte de dezvoltare. „Suntem într-un oraş în care absorbţia de fonduri europene este prioritară, pentru că suntem conştienţi de importanţa acestora“, a spus Gheorghe Nichita. Organiza-torii evenimentului au precizat că „experienţa Iaşiului“ în atragerea de fonduri europene este dovedită şi i-a felicitat pe primarul Gheorghe Nichita şi pe echipa acestuia.

REGIO — ABSORBţIE DE 57%

În cadrul evenimentului a fost menţionat şi stadiul implemen-tării Regio. Gradul de absorb-ţie al POR 2007-2013 era la mijlocul lunii noiembrie de 57,02%, procentul reprezentând tota-lul sumelor solicitate spre rambursare, în valoare de 2,26 mi-liarde de euro. La aceeaşi dată, erau încheiate un nu-măr de 4.393 de contracte

de finanţare, 2.544 dintre acestea fiind deja implementate. La reuniu-ne a fost prezentat şi stadiul pregă-tirii noului Program Operaţional Re-gional, pentru perioada 2014-2020.

Varianta oficială a noului pro-gram a fost transmisă Comisiei Eu-ropene în data de 25 august 2014, care a comunicat comentariile asu-pra acestuia la sfârşitul lunii oc-tombrie 2014. În prezent, continuă discuţiile cu reprezentanţii Comi-siei Europene pentru definitivarea

formei finale a programului, astfel încât versiunea

revizuită a acestuia să poată fi transmisă cât mai curând pentru

aprobare.

UNIUNEA EUROPEANĂ, îN „TRANzIţIA“ DINTRE DOUĂ PERIOADE DE FINANţARE

Uniunea Europeană a intrat în faza demarării efective a programelor operaţionale de dezvoltare regională corespunzătoare Cadrului Financiar Multianual 2014-2020. Dar executivul de la Bruxelles se concentrează şi pe finalizarea absorbţiei fondurilor alocate pentru perioada 2007-2013. Toate aceste fonduri sunt considerate de Comisie drept esenţiale pentru statele membre în eforturile lor de depăşire a crizei.

OVIDIU [email protected]

Aşa cum afirma comisarul pentru Politică Regională, Corina Creţu, la 21 noiem-brie, într-o întâlnire cu pre-

sa acreditată la Bruxelles, Comisia Europeană a semnat acordurile de parteneriat cu toate statele mem-bre. Astfel, sunt acum fixate strate-giile pentru utilizarea optimă a bu-getului următorilor şapte ani, pen-tru fiecare regiune şi stat membru.

În ceea ce priveşte Programul Operaţional Regional 2014-2020, va-loarea fondurilor comunitare aloca-te este de 6,7 miliarde Euro.

POR 2014-2020 are ca principa-le priorităţi îmbunătăţirea compe-titivităţii IMM-urilor şi transferului

Primarul municipiului

Iaşi, Gheorghe

Nichita

FOTO: curierul-iasi.ro

Page 6: Revista Regio nr. 36/ian 2015: Regio, mai mult decât cifre

www.inforegio.ro6

Focus

tehnologic, creşterea eficienţei ener -getice, dezvoltarea infrastructurii sa-nitare, sociale şi de educaţie, reabi-litarea drumurilor judeţene, progra-me pentru regenerarea economică şi socială a comunităţilor defavorizate din mediul urban. De asemenea, pro-gramul are ca priorităţi măsuri pentru conservarea patrimoniului cultural.

PROGRAMELE OPERAţIONALE 2014-2020, ESENţIALE PENTRU IEŞIREA DIN CRIzĂ

Programele operaţionale vor de-termina în mare măsură investiţiile publice europene pentru următorii şapte ani, în special în acele ţări şi re-giuni care au nevoie cel mai mult de această contribuţie europeană. Potri-vit Comisiei Europene, aportul fondu-rilor pentru dezvoltare regională este esenţial pentru succesul strategiei de ieşire din criză a Uniunii.

Comisia Europeană atrage însă atenţia statelor membre că în peri-oada de programare 2014-2020, aces-tea trebuie să dea dovadă de multă creativitate pentru ca niciun euro din bugetul comunitar să nu fie pierdut, ci să fie orientat acolo unde este ne-voie. Statele membre trebuie să uti-lizeze din plin instrumente financiare inovatoare, cum ar fi împrumuturi şi garanţii (în loc de subvenţii, de exemplu), pentru a putea finanţa cât mai multe proiecte. Aceste instru-mente sunt văzute de Comisie drept pârghii pentru creşterea investiţiilor private şi crearea de mai multe locuri de muncă.

În acest context, comisarul pen-tru Dezvoltare Regională insistă asupra creşterii capacităţii instituţi-onale şi a bunei guvernări. Acestea stau la baza succesului oricărui efort de dezvoltare. „Am convingerea că acest lucru este mai important decât banii şi o condiţie prealabilă pentru reuşita politicilor noastre“, a subli-niat Corina Creţu.

Pentru atingerea acestor obiec-tive, comisarul a promis statelor membre asistenţă tehnică şi spri-jin instituţional, inclusiv prin spri-jinirea cooperării inter-regionale şi promovarea exemplelor de bune practici. Tot la acest capitol, simpli-ficarea procedurilor reprezintă un sprijin important dat atât autorită-ţilor, cât şi beneficiarilor direcţi.

Comisarul Corina Creţu a promis simplificări de ordin procedural, însă a atras atenţia asupra princi-piului toleranţei zero în privinţa eventualelor fraude.

O PRIORITATE: FOLOSIREA îN îNTREGIME A FONDURILOR DIN BUGETUL 2007-2013

Fondurile rămase necheltuite în cadrul Bugetului 2007-2013 re-prezintă o altă resursă importantă aflată la dispoziţia statelor membre în perspectiva depăşirii crizei. Ast-fel, Comisia Europeană a anunţat

înfiinţarea unui grup de lucru spe-cific pentru a stimula absorbţia şi a sprijini anumite state membre care întâmpină probleme în utilizarea la maximum a fondurilor rămase dis-ponibile din perioada 2007-2013.

„Aceasta a fost una dintre pri-mele mele priorităţi în calitate de comisar pentru politica regională. Sper că acest grup de lucru va oferi impulsul final necesar pentru pe-rioada 2007-2013 şi ne va ajuta să tragem învăţăminte valoroase pen-tru noua perioadă de programare, 2014-2020“, a afirmat comisarul Co-rina Creţu.

Comisia Europeană se concen-trează pe sprijinirea statelor membre pentru a realiza o rată de absorbţie cât mai mare până la sfârşitul anului viitor, a afirmat comisarul Corina Cre-ţu, în cadrul unei vizite efectuate la Bucureşti, pe 27 noiembrie.

În privinţa programelor de dez-voltare regională, întreaga Uniune Europeană se află într-o perioadă de tranziţie. Atenţia autorităţilor, dar şi a beneficiarilor din mediul privat tre-buie concentrată atât pe finalizarea proiectelor aferente perioadei 2007-2013, cât şi pe pregătirea cât mai bună a următorilor şapte ani.

FOTO

: eu

obse

rver

.com

FOTO

: Pa

rlam

entu

l Eur

opea

n

Page 7: Revista Regio nr. 36/ian 2015: Regio, mai mult decât cifre

ianuarie 2015 7

Studiu IMM-uri

BIROUL EvALUARE PROGRAM, DIRECţIA AUTORITATEA DE MANAGEMENT PENTRU [email protected]

Principalele constatări rezul-tate în urma evaluării indi-că faptul că finanţarea prin Regio a contribuit la crearea

şi menţinerea locurilor de muncă la nivelul microîntreprinderilor. Astfel, beneficiarii proiectelor fina-lizate după primul apel de finanţare au creat cu 3 locuri de muncă mai mult comparativ cu firmele care nu au accesat fonduri europene. Rezultatele arată că, în pofida cri-zei economice, numărul locurilor de muncă înfiinţate în acest mod au fost menţinute şi după măsurarea rezultatelor, la 4 ani de la finaliza-rea investiţiilor, la un nivel mediu de 2,4 locuri de muncă nou create.

Studiul nu a relevat o legătură directă între finanţarea prin Regio şi cifra de afaceri, însă a identificat o corelaţie pozitivă între valoarea grantului şi variaţia ocupării forţei de muncă: cu cât finanţarea a fost mai mare, cu atât mai multe noi locuri de muncă au fost create.

Acesta este şi primul studiu de impact realizat în România pentru un program european la care s-a fo-losit metoda contrafactuală, metodă recomandată de Comisia Europeană. Metoda presupune compararea, după

o metodologie specifică, a microîn-treprinderilor care au beneficiat de finanţare prin Regio 2007-2013 cu cele care nu au accesat astfel de fon-duri europene (non-beneficiari).

Până la 31 iulie 2015, vor mai fi realizate încă şapte evaluări de im-

pact pentru domenii majore de inter-venţie ale Regio 2007-2013, studiile fiind elaborate de către consultanţi independenţi. Studiul complet poate fi accesat de pe pagina de internet a programului, www.inforegio.ro, de la secţiunea Evaluare.

Rezultatele primei evaluări de impact realizat cu metoda contrafactuală derulat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice au fost prezentate în cadrul reuniunii de închidere a proiectului ce vizează Domeniul Major de Intervenţie 4.3. „Sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor“.

STUDIU: NOI LOCURI DE MUNCĂ CREATE PRIN FINANţAREA EUROPEANĂ A MICROîNTREPRINDERILOR PRIN REGIO 2007-2013

Alte analize cuprinse în studiu arată că microîntreprinderile care au avut acces mai mare la finanţare provin din rândul celor care au site-uri web, o situaţie financiară solidă şi care aparţin sectorului de servicii. Totodată, fi-nanţarea prin Regio 2007-2013 a asigurat beneficiarilor creşteri la nivelul:

capacităţii de exploatare a oportunităţilor de piaţă; orientării strategice şi schimbării domeniului de activitate; trecerii de la comercializare la producţie; calităţii producţiei şi furnizării de noi servicii.

FOTO

: to

uchs

tone

blog

.org

.uk

Page 8: Revista Regio nr. 36/ian 2015: Regio, mai mult decât cifre

www.inforegio.ro8

Ştiri regionale

NORD-VEST NORD-EST

VESTCENTRU

CURSURI PENTRUSIGURANţA ALIMENTAţIEIElevii şi liceenii din Satu Mare au aflat ce înseamnă să fii un consumator responsabil, care sunt regulile unei alimentaţii corecte, dar şi cum să protejeze mediul.

În cadrul evenimentu-lui numit „Săptămâna Educaţiei Globale“, şcolarii au participat la seminarii speciale sus-ţinute de specialişti în medicină sau protecţia mediului, au colectat şi donat fructe şi le-gume către centrele de plasament. Cei mai interesaţi dintre ei au

dovedit că au înţeles ce înseamnă să mănânci corect şi sigur, prin desene specifice vârstei. Partenerii acestui eveni-ment au fost Agenţia pentru Pro-tecţia Mediului Satu Mare, Oficiul pentru Protecţia Consumatorului şi Direcţia de Sănătate Publică Satu Mare.

CENTRU TURISTICLA MIROSLAvA

Trei biserici de patrimoniu, dar şi câteva rezer-vaţii naturale de o rară frumu-seţe — acestea sunt atuurile cu care primăria comunei Miros-lava din judeţul Iaşi încearcă să atragă cât mai mulţi turişti străini în zonă. Recent, în comuna ieşea-nă a fost inaugurat un centru de informare turistică de unde vizitatorii vor primi toate informaţiile legate de potenţialul zonei. Autorităţile spun că peisajele ri-

valizează cu cele din Transilvania atât de mult vizitată. Punctele de atracţie ale Miroslavei sunt Valea lui David, pădurea Uricani, dar şi un monument al naturii, pâlcul de stejari aflat în apropierea locali-tăţii Valea Ursului.

AUTOBUzE ELECTRICEîNTRE DEVA ŞI HUNEDOARAO linie de autobuze electrice va fi deschisă între municipiile Deva şi Hunedoara, în cadrul unui proiect comun de dezvol tare a transportului public de per soane în care sunt implicate pri măriile celor do uă oraşe şi Consiliul Judeţean Hu nedoara. Iniţial, pro iectul prevedea con-struirea unei linii de troleibuze, dar tehnologia avan-sată a permis re-facerea acesteia pentru autobuze electrice. Potrivit autorităţilor, pro-iectul liniei de au-tobuze electrice va aduce beneficii populaţiei, care va plăti mai ieftin călătoria între Deva şi Hunedoara. În prezent, transportul public de persoane între cele două municipii este asigurat de firme private.

TERMINAL MODERN PENTRUTRANSPORTUL îN COMUN

Un terminal modern şi util este soluţia pe care Primă-ria Braşovului a găsit-o în încercarea de a reduce tra-ficul auto. Construcţia de la capătul liniei de autobuz care ajunge în centrul oraşului de la poalele Tâmpei are 6.000 de metri pătraţi, şapte peroane, parcare, sală de aşteptare, birou de informaţii şi ghişeu de bi-lete. Astfel, turiştii, dar şi navetiştii sunt încurajaţi să folosească mijloacele de transport în comun în detri-mentul maşinilor personale. Se evită astfel atât ambu-teiajele, cât şi creşterea nivelului de poluare. Tot mai multe oraşe caută astfel de soluţii pentru reducerea traficului auto.

FOTO

: ac

cent

med

ia.r

o

FOTO

: w

ww

.bra

sov.

net

FOTO

: w

ikim

edia

.org

FOTO

: do

ku.c

ac.a

t

Page 9: Revista Regio nr. 36/ian 2015: Regio, mai mult decât cifre

ianuarie 2015 9

Ştiri regionale

SUD-VEST

OLTENIASUD-EST

SUD MUNTENIA BUCUREŞTI

- ILFOV

INVENţIA UNUI CRAIOVEAN,îN SĂLILE DE OPERAţIIInvenţia unui craiovean ar putea revoluţiona intervenţii-le chirurgicale. Este vorba despre un radiocauter pentru care inginerul Emil Godeanu a primit medalia de aur la Salonul de inventică de la Geneva. Aparatul care a fost atât de apreciat permite realiza-rea de operaţii mai sigure şi de mai scurtă dura-tă şi, foarte im-portant, nu lasă cicatrici după intervenţie. Cra-ioveanul va înce-pe producerea în serie a radiocau-terului care poa-te fi folosit în orice spital. Apa-ratul este în curs de omologare şi în ţări din Europa şi America de Nord. Inventatorul lucrează acum şi la un aparat pentru bol-navii de diabet.

SISTEM NOU DE COMUNICARE LA PREFECTURA CONSTANţA

Autorităţile din judeţul Con-stanţa vor co-munica mai ra-pid şi mai efi-cient în cazul unor urgen-ţe sau dezas-tre naturale. La Prefectură a fost implemen-tat un proiect unic în ţară, prin intermediul căruia re-prezentanţii în teritoriu ai Guvernului vor discuta cu primarii. Este vorba despre o platformă online, conec-tată la un videoproiector şi la videotelefoane în pri-mării. Platforma a fost realizată de informaticieni de

la Universitatea Ovidius, care au lucrat aproape doi ani la pro-iectul susţinut şi de Serviciul de Telecomunicaţii Speciale. Con-form autorităţilor, programul A.P.R.O.A.P.E ar putea fi extins în mai multe judeţe în 2015.

PRIMA PERDEA FORESTIERĂPLANTATĂ PE A2Autostrada Soarelui are primii 8 km de perdea forestieră de protecţie. Romsilva a plantat de-a lungul A2, în apro-pierea localităţii Feteşti, puieţi din speciile frasin, ulm de Turkestan, pin negru, sălcioară, păducel şi măceş.

A început astfel implementarea programului na-ţional de reali-zare a perdele-lor de pădure, în conformitate cu normele de mediu. În pre-zent, în Româ-nia există ast-fel de protecţii

pentru autostrăzi şi drumuri naţionale pe o suprafaţă de 700 de hectare, necesarul fiind de aproximativ 20.000 de hectare. De-a lungul Autostrăzii Soarelui, împăduri-rea va continua în primăvara viitoare.

PREţURILE, COMPARATE

PE O PLATFORMĂ ON LINE

Bucureştenii vor putea afla rapid la ce magazine sunt cele mai bune preţuri. Proiectul de 80.000 de euro va fi implementat în perioada martie-decembrie 2015 de Consiliul Concuren-ţei printr-o plat-formă online cu detalii despre ma-gazine, produse şi preţuri. Săptămâ-nal, vor fi afişate preţurile produse-lor care fac parte din coşul zilnic al populaţiei. Astfel, clienţii vor putea compara şi vor face cea mai bună alegere din punctul de vedere al preţului, iar concu-renţa între magazine va duce la o scădere a preţurilor, conform specialiştilor. Pentru extinderea proiectului vor fi atrase, din 2016, şi fonduri europene.

FOTO

: w

ww

.gla

sul-

hd.r

o

FOTO

: ob

serv

ator

.ro

FOTO

: lid

erul

deop

inie

.ro

FOTO

: pr

emiil

eino

vati

ei.r

o

Page 10: Revista Regio nr. 36/ian 2015: Regio, mai mult decât cifre

www.inforegio.ro10

BOTOŞANIUL îN HAINE NOI

ALICE-CLAUDIA [email protected]

Botoşaniul este un oraş cu 110.000 locuitori, cu tradiţii în organizarea de festivaluri şi evenimente la care parti-

cipă anual un număr mare de local-nici şi de turişti. O succintă analiză a câtorva dintre proiectele derulate prin programul Regio la Botoşani ne dezvăluie anvergura şi importanţa accesării de fonduri europene în sco-pul dezvoltării acestui oraş din regiu-nea de Nord-Est a României. Totul a plecat de la strategia de dezvoltare locală a municipiului, care se imple-mentează în perioada 2008-2015. Ca urmare a unei expertize tehnice, au fost gândite o serie de iniţiative de dezvoltare a oraşului concretizate în proiecte de infrastructură şi solicitate spre finanţare în cadrul Programului Operaţional Regional. Între aceste proiecte s-au numărat: modernizarea şi reabilitarea acceselor pietonale şi carosabile; iluminatul arhitectural în municipiul Botoşani; reabilitarea şi modernizarea parcurilor şi a spaţiilor verzi, plus modernizarea iluminatului ornamental aferent acestora, în mu-nicipiul Botoşani; reutilizarea unei clădiri vechi în scopul transformării în centru social; creşterea siguran-ţei cetăţenilor prin achiziţionarea de echipamente specifice şi amenajarea unui centru de supraveghere în oraş; consolidarea şi restaurarea Teatrului „Mihai Eminescu“ Botoşani; reamena-jarea Parcului Regional de agrement turistic şi sportiv Cornişa Botoşani; re-

staurarea şi modernizarea „Casei Ven-tura“, în vederea amenajării Muzeu-lui etnografic al judeţului Botoşani; extinderea şi modernizarea Hotelului Belvedere — 3 stele şi, nu în ultimul rând, reabilitarea Spitalului Judeţean de Urgenţă „Mavromati“ din munici-piul Botoşani. Contribuţia fondurilor europene la aceste proiecte este de circa 119 milioane de lei.

Toate aceste investiţii au avut ca scop transformarea şi dezvoltarea municipiului Botoşani la standarde calitative ridicate. Creşte, astfel, atractivitatea spaţiilor publice, iar locuitorii municipiului şi turiştii care tranzitează oraşul petrec timpul li-ber într-un mediu mai plăcut şi mai sănătos. Pe de altă parte, reabilitarea spitalului judeţean a venit în sprijinul pacienţilor oraşului, dar şi ai judeţului

Botoşani, iar iluminatul public şi no-ile echipamente de supraveghere au ca menire creşterea gradului de sigu-ranţă a cetăţeanului în oraş. Fiecare proiect are, aşadar, însemnătatea şi particularităţile sale care contribuie la alcătuirea imaginii unui oraş mo-dern, cu numele Botoşani.

Reabilitarea acceselor pietonale şi carosabile prin lucrări de refacere a părţii pietonale şi a aleilor cu pa-vele, amenajarea unei parcări în zona pieţei centrale pe două niveluri, re-paraţii ale fântânilor arteziene şi pla-carea cu gresie, refacerea spaţiilor verzi şi plantarea/replantarea de ve-getaţie, precum şi înlocuirea stâlpilor şi a aparatelor de iluminat public cu tehnică şi echipamente moderne au dat un aer contemporan, pe drept cu-vânt de secol XXI, zonei cuprinse între

Fondurile Regio înseamnă dezvoltare, locuri de muncă şi, mai ales, o modalitate de a recăpăta prestigiul unei întregi comunităţi. Astfel, prin implementarea unor proiecte utile se urmăreşte creşterea standardelor de calitate a vieţii cetăţenilor. Din această perspectivă municipiul Botoşani are cu ce se mândri.

REGIO, MAI MULT DECÂT CIFRE

FOTO

: Co

nsili

ul J

udeţ

ean

Boto

şani

Hotel Belvedere, terasa

Page 11: Revista Regio nr. 36/ian 2015: Regio, mai mult decât cifre

ianuarie 2015 11

Piaţa Centrală şi Piaţa Revoluţiei din Botoşani. Unul dintre rezultatele ime-diate ale proiectului a fost scăderea numărului accidentelor în zona caro-sabilă şi pietonală vizată de proiect, potrivit Inspectoratului de Poliţie al judeţului Botoşani.

Pe de altă parte, locuitorii Boto-şaniului beneficiază acum de rezul-tatele proiectului de recondiţionare a parcurilor Sucevei, Junior, Primă-riei, Tineretului şi Mihai Eminescu. În fiecare dintre aceste parcuri au fost montate dale pe alei, reabilitate fântânile arteziene, refăcute zonele plantate cu iarbă, arbuşti şi arbori, precum şi iluminatul ornamental al acestora.

De maximă importanţă este pro-iectul de supraveghere video a străzilor oraşului, a parcurilor şi zonelor din imediata apropiere a şcolilor. Fiind un oraş de frontieră, este de la sine înţeleasă importan-ţa investiţiei. „Utilitatea sisteme-lor implementate s-a dovedit deja prin prezentarea probelor video în instanţă, în numeroase cazuri de contravenţii şi infracţiuni. Prezenţa acestor tipuri de sisteme a condus la scăderea semnificativă a infrac-ţionalităţii în zonele acoperite“, a declarat Oana Neica, şefa Serviciului

Management Proiecte din Primăria Botoşani.

Ce este un oraş fără un teatru? Mai ales dacă acesta are o istorie în spate, botoşănenii iubind arta tea-trală încă de la primele reprezentaţii ţinute într-o sală de şcoală în 1838. Clădirea Teatrului Mihai Eminescu a fost ridicată în 1914, după deteriora-rea clădirii Teatrului Petrache Cris-tea, ridicată în 1860 şi grav avariată după 1885. Dar trecerea timpului a afectat şi clădirea monument a Tea-trului Mihai Eminescu şi se impu-neau lucrări de consolidare şi resta-urare, din cauza stării avansate de degradare. „Lucrările de restaurare se justifică din perspectiva semnifi-caţiei şi a valorii acestui monument pentru oraşul Botoşani şi pentru judeţele Botoşani şi Suceava, care constituie grupul ţintă al ofertei culturale iniţiate în cadrul acestei instituţii. Clădirea care adăposteşte Teatrul Mihai Eminescu are o valoa-re istorică şi arhitecturală deosebită şi reprezintă unul dintre simbolurile oraşului“, a precizat Oana Neica.

În secolul al XIX-lea şi prima jumă-tate a secolului XX, oraşul Botoşani era cunoscut în ţară şi chiar în străi-nătate ca fiind o urbe a reşedinţelor somptuoase şi a grădinilor amenajate

după standarde europene occidenta-le. Regimul de după 1945 a transfor-mat palatele şi conacele în reşedinţe cenuşii, adesea lăsate în paragină sau chiar demolate. Din anul 1989, Primă-ria Botoşani a intrat în posesia monu-mentului istoric cunoscut sub denumi-rea Casa Ventura şi inclus de Minis-terul Culturii pe Lista monumentelor reprezentative pentru patrimoniul local. Unica soluţie de a introduce în circuitul turistic atât imobilul, cât şi piesele de patrimoniu ale Secţiei de Etnografie a Muzeului Judeţean, a fost accesarea de fonduri europene Regio. Clădirea Casa Ventura a fost constru-ită, între anii 1845 şi 1850, de Grigore Ventura (scriitor şi compozitor român, tatăl actriţei Maria Ventura). Stilul

este neoclasic, cu decoraţiuni arhi-tectonice interioare baroce de valoa-re, ce păstrează încă formele origina-le (scări, confecţii metalice, vitralii). Atestată la 1872, clădirea de pe Bdul. M. Eminescu nr. 50, este un edificiu în care, după anul 1950 au funcţionat mai multe instituţii de cultură şi ale administraţiei locale, printre care: Şcoala Populară de Artă, Filarmonica Botoşani, Filiala Uniunii Compozitori-lor etc. Până la posibilitatea utilizării Fondurilor Structurale alocate Româ-niei după aderarea la UE, în clădirea Casa Ventura funcţiona o singură in-stituţie de cultură subordonată pri-măriei Botoşani — Şcoala Populară de Arte şi Meserii. Din această cauză, clă-

Dosar

FOTO

: Co

nsili

ul J

udeţ

ean

Boto

şani

Page 12: Revista Regio nr. 36/ian 2015: Regio, mai mult decât cifre

www.inforegio.ro12

Dosar

direa de patrimoniu nu putea fi vizita-tă şi apreciată la valoarea sa. Datorită recunoaşterii ei ca unul dintre cele mai importante monumente istorice locale, Consiliul Judeţean Botoşani a hotărât introducerea Casei Ventura în circuitul turistic. Au fost restaurate spaţiile de la subsolul neutilizat şi de la parterul clădirii pentru a fi alocate Secţiei de Etnografie a Muzeului, pre-cum şi mansarda, nefuncţională până în momentul restaurării. „Prin Casa Ventura s-a aşezat încă o perlă la şi-ragul de nestemate arhitecturale pe care îl deţine judeţul Botoşani. Veniţi la Botoşani şi veţi descoperi splendoa-rea arhitecturii de altădată, totul be-neficiind de utilităţile începutului de mileniu III!“, este îndemnul autorită-ţilor botoşănene, prin vocea doamnei Oanei Neica. Proiectul Casa Ventura şi-a atins obiectivul de a aduce mai mulţi turişti care să viziteze patrimo-niul cultural al Botoşaniului. Astfel, după primul an de la darea în folosinţă a obiectivului de investiţie menţionat, s-au înregistrat 3.237 de vizitatori la Secţia de Etnografie, iar anul următor deja numărul de vizitatori ai aceleiaşi Secţii se ridica la 3.340. Şi să nu uităm încă o realizare importantă adusă de proiect! Reabilitarea Casei Ventura a contribuit şi la creşterea numărului de spaţii verzi şi amenajări peisagistice cu 1.280 mp.

Potenţialul turistic al municipiului Botoşani este completat de un alt pro-iect, încă în derulare — Parcul Regio-nal de Agrement Turistic şi Sportiv — Cornişa, ce contribuie la îmbunătăţi-rea gradului de atractivitate a regiunii de Nord-Est şi la crearea de noi locuri de muncă. „Locuitorii Botoşaniului şi-au manifestat dintotdeauna inte-resul pen tru noi spaţii de agrement şi facilităţi pentru petrecerea timpu-lui liber. În acest context, parcul de agrement Cornişa vine ca un răspuns la aceste nevoi ale locuitorilor şi ale turiştilor, inclusiv din Republica Mol-dova şi din Ucraina, care ne vizitează oraşul“, a menţionat doamna Neica.

Cu atâtea atracţii turistice re-

abilitate şi modernizate, la care se adaugă altele care nu au făcut obiec-tul finanţărilor Regio, era normal ca în panoplia de proiecte să fie inclus şi un produs turistic, respectiv mo-dernizarea şi extinderea Hotelului Belvedere — 3 stele, din Botoşani. „În urma accesării de fonduri euro-pene şi a implementării proiectului, noi am înregistrat o creştere de 20% a turiştilor în hotelul nostru, iar asta înseamnă că beneficiarii noştri – tu-riştii, sunt mulţumiţi. Prin atragerea de fonduri Regio am dezvoltat firma, iar aceasta nu este puţin lucru pen-tru noi. Şi încă ceva! Un hotel în plus la Botoşani înseamnă concurenţă, iar clienţii pot alege ce este mai bun“, ne-a declarat Eugen Tudose, mana-gerul Hotelului Belvedere.

Înainte de implementarea proiec-tului de reutilizare a unei clădiri în scopul transformării în centru social în Municipiul Botoşani, imobilul si-tuat în str. Tineretului nr.4 se afla în conservare, după ce anterior găzdui-se o creşă şi apoi o şcoală. Proiectul a venit în întâmpinarea nevoilor unui număr mare de persoane care nece-sită asistenţă socială, în special copii aflaţi în situaţii de risc, pentru care serviciul public al Primăriei oferea la acel moment o gamă redusă de servi-cii sociale.

Centrul social de zi furnizează ser-vicii sociale specializate şi acreditate pentru 24 copii aflaţi în situaţii de risc social: îngrijire de bază şi educaţie non-formală şi informală, dezvoltarea deprinderilor de viaţă şi pregătirea reintegrării sau integrării familiale, asistenţă şi consiliere pentru activităţi cultural-artistice şi sportive, servire a hranei. Până la finalul anului 2014, nu-mărul beneficiarilor Centrului social a ajuns la 36. Copiii de la Centrul social de zi nu sunt instituţionalizaţi, servi-ciile sociale oferite fiind de zi, în sis-tem de tip after school. „Necesitatea proiectului a reieşit şi din rata mai mare a şomajului înregistrată în zona de acţiune urbană Parcul Tineretului şi a răspuns unor realităţi sociale re-lativ noi, dar care riscau să genereze un impact negativ pe viitor — copiii ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate sau copiii străzii şi cer-şetorii“, ne-a declarat doamna Neica. În cele 24 de luni de implementare a proiectului, clădirea centrului a căpă-tat o nouă faţă şi funcţionalitate prin reabilitarea faţadelor şi acoperişului, prin reorganizarea şi recomparti-mentarea spaţiului interior pentru a răspunde necesităţilor serviciului de asistenţă socială din municipiul Boto-şani şi multe alte intervenţii care au dus la crearea a 25 de locuri de muncă

FOTO

: Co

nsili

ul J

udeţ

ean

Boto

şani

FOTO

: Co

nsili

ul J

udeţ

ean

Boto

şani

Hotel Belvedere

Page 13: Revista Regio nr. 36/ian 2015: Regio, mai mult decât cifre

ianuarie 2015 13

Dosar

în etapa realizării lucrărilor de reabi-litare, plus alte zece locuri de muncă, pentru asigurarea serviciilor sociale, în etapa operaţională.

SERvICII MEDICALE MAI BUNE

Ultimul, dar nu cel din urmă pro-iect, care completează imaginea de ansamblu a unui oraş în plin proces de modernizare îl constituie reabilita-rea spitalului Judeţean de urgenţă Mavromati. Construcţiile din incinta spitalului, inclusiv clădirea principală în care funcţionează spitalul şi ambu-latoriul, aveau o vechime de peste 34 de ani. Clădirea a fost proiectată con-form unor norme în vigoare la data respectivă, norme care nu asigurau cerinţele normativelor actuale referi-toare la siguranţa în exploatare a con-strucţiilor spitaliceşti. Din punct de vedere funcţional, nu erau respecta-te condiţiile de eficienţă energetică, securitate la incendiu, igienă, sănăta-te şi protecţia mediului, siguranţă în exploatare. Astăzi, datorită fondurilor Regio, toate aceste probleme sunt de domeniul trecutului. Reabilitarea Spi-talului Judeţean de Urgenţă din Boto-şani a inclus corpul propriu-zis al spita-lului (corp cazare), clădirea S+P+9E ce

cuprinde Unitatea de Primiri Urgenţe, Cardiologie, Terapie Intensivă Coro-narieni, Neurologie, Medicină internă 2, Gastroenterologie, Diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice, Medicină internă 1, Endocrinologie, Hemato-logie, Nefrologie, ORL, Oftalmologie, Chirurgie plastică, Urologie, Chirurgie generală, Neurochirurgie, Ortopedie, Anestezie-Terapie Intensivă. Spitalul de urgenţă Mavromati preia jumăta-te dintre pacienţii judeţului Botoşani, care numără o populaţie totală de

peste 450.000 de locuitori. În primele zece luni ale lui 2014, 37.121 pacienţi au fost internaţi în Spitalul Judeţean Botoşani, din care 87% au fost trataţi în clădirea reabilitată. Dintr-un număr de 105 pacienţi chestionaţi, în peri-oada septembrie-octombrie 2014, de către reprezentanţii Consiliului Jude-ţean Botoşani, peste 90% s-au declarat mulţumiţi de serviciile medicale şi de condiţiile de cazare.

Toate proiectele prezentate au dus la crearea a 331 de locuri de muncă temporare, pe durata realizării lucră-rilor şi 40 de locuri de muncă perma-nente după finalizarea proiectelor. În plus, după finalizarea proiectului par-cului Cornişa, vor mai fi angajate cel puţin 25 de persoane.

„Regio, prin investiţiile în infra-structura rutieră, spaţii verzi, turism, eficienţă energetică, infrastructură socială şi culturală, a însemnat pen-tru Municipiul Botoşani şansa schim-bării şi a modernizării. În spatele tu-turor indicatorilor realizaţi stau sute de ore de muncă, atât pe şantierele create, cât şi în birourile de imple-mentare ale proiectelor. Însă, fiecare efort depus a adus valoare adăugată la nivelul comunităţii noastre“, a de-clarat Ovidiu Iulian Portariuc, primarul Municipiului Botoşani.

FOTO

: Co

nsili

ul J

udeţ

ean

Boto

şani

FOTO

: Co

nsili

ul J

udeţ

ean

Boto

şani

Spitalul Judeţean Mavromati

Colegiul Naţional „A.T. Laurian“

Page 14: Revista Regio nr. 36/ian 2015: Regio, mai mult decât cifre

www.inforegio.ro14

Dosar

ALBA IULIA, EVALUAT DE MOODy’SCând mai bine de 60% din sumele alocate unor proiecte de dezvoltare sunt fonduri nerambursabile înseamnă că administraţia locală şi-a făcut datoria. Este cazul oraşului Alba Iulia.

VLAD BÂ[email protected]

Din cele opt proiecte ale administraţiei locale Alba Iulia, finanţate prin Regio, doar unul este încă în im-

plementare. În rest, toate celelal-te şapte proiecte au fost finalizate. Din valoarea totală de 279 milioane de lei a acestor proiecte, aproape 168 milioane de lei sunt fonduri europene nerambursabile. Proiec-tele au vizat valorificarea resurse-lor turistice, modernizarea infra-structurii rutiere şi a celei sociale. „Implementarea acestor proiecte a transformat administraţia locală în cel mai mare investitor în perioa-da crizei economice din Alba Iulia. Lucrările executate şi prestările

de servicii, respectiv necesarul de resurse umane pentru asigurarea sustenabilităţii post implementare aferente, au permis crearea a peste 1.500 de locuri de muncă tempora-re şi permanente“, a declarat Nico-laie Moldovan, City Manager, Primă-ria Alba Iulia. Potrivit acestuia, în perioada de pregătire a proiectelor contractate şi puse în aplicare prin intermediul programului Regio, în perioada 2007-2008, numărul tu-riştilor care vizitau Alba Iulia nu depăşea 32.000. În prezent, oraşul atrage peste 400.000 de vizitatori pe an. Trendul este ascendent şi se reflectă şi în dublarea număru-lui de înnoptări în oraş (aproxima-tiv 90.000 zilnic). Cei mai mulţi sunt turişti aflaţi în tranzit sau city break.

„Prin contractele de finanţa-re derulate, Regio a permis rege-nerarea celei mai mari cetăţi din România şi din Europa Centrală şi de Sud-Est. Lucrările derulate în ul-timii 5 ani în zona istorică au repre-zentat cel mai mare şantier derulat în România, ca valoare financiară, areal vizat, tipologie de intervenţie şi dotări într-un sit istoric de cate-goria A. Zona istorică reprezintă azi o mare grădină urbană în mişcare, deschisă atât publicului local, cât şi vizitatorilor români şi străini“, ex-plică reprezentantul municipalităţii.

Cetatea Alba Carolina îţi permite să respiri aerul a peste două mile-nii de istorie, să te bucuri de eve-nimente culturale de calitate, pre-cum Festivalurile Dilema Veche sau Festivalul de Muzică şi Film sau să trăieşti cu adevărat apartenenţa la România, an de an, la 1 Decembrie.

PROIECTE SOCIALE

Un proiect relevant mai ales pen-tru persoanele vârstnice din Alba Iulia este reabilitarea şi moderniza-rea Căminului de persoane vârstni-ce — Serviciul social rezidenţial de interes regional. Centrul a dispus şi înainte, dar şi după reabilitare şi modernizare, de 100 de garsoniere pentru seniori. Potrivit lui Nicolaie Moldovan, în urma proiectului nu a crescut numărul persoanelor insti-tuţionalizate aici, dar există alte beneficii. „Am rămas în aceeaşi me-die. Am câştigat însă enorm în ceea ce priveşte calitatea servici ilor şi confortul rezidenţilor, economisim mult la facturile de energie, mai ales fiindcă acest proiect a fost FO

TO:

Revi

sta

de A

lba

Festival Roman Apulum în Cetatea Alba

Page 15: Revista Regio nr. 36/ian 2015: Regio, mai mult decât cifre

ianuarie 2015 15

Dosar

complementar cu un altul derulat prin Programul Operaţional Sec-torial «Creşterea Competitivităţii Economice», prin care am asigurat sustenabilitatea energetică a clădi-rii cu panouri fotovoltaice şi solare. Nu în ultimul rând, au crescut ca-litatea şi condiţiile de desfăşurare a activităţilor de asistenţă socială, medicală, terapie“, arată City Ma-nagerul Primăriei Alba Iulia.

Cât priveşte impactul proiecte-lor de infrastructură, acesta spune că, în condiţii de austeritate inves-tiţională în zona proiectelor cu fon-duri publice guvernamentale, este o mare performanţă ca o parte foarte importantă din infrastructura de mo-bilitate a unui municipiu reşedinţă de judeţ, aproximativ 35 de kilome-tri, să fie reabilitată, modernizată sau extinsă cu finanţări nerambur-sabile. În acest moment, intrările dinspre Cluj Napoca, Munţii Apuseni, întreg centrul civic, zona istorică,

două pasaje peste magistrala de cale ferată 200 şi o derivaţie secundară, podul peste râul Ampoi, toate per-mit fluidizarea traficului în munici-piu, deservesc operatori economici locali importanţi, permit desfăşura-rea în condiţii optime a transportu-lui public de persoane sau au redus parţial poluarea.

Municipalitatea a reuşit să ame-najeze şi 20 de kilometri de piste pentru biciclişti în zona istorică, în zona de agrement Parcul Dendrolo-gic-Mamut şi în zonele rezidenţiale şi comerciale din cartierul Cetate.

BENEFICIUL FONDURILOR UE

Primul instrument de monitori-zare a proiectelor de infrastructură va fi Planul de Mobilitate Urbană al municipiului Alba Iulia, document în curs de elaborare. Însă efectele financiare ale proiectelor finanţate prin intermediul fondurilor europene

sunt evidente. Potrivit lui Nicolaie Moldovan, Regio şi alte instrumente structurale accesate în ultimii 7 ani de Municipiul Alba Iulia au însem-nat 150 milioane de euro investite în dezvoltarea comunităţii. Acest volum financiar a însemnat aproxi-mativ 2.500 euro/cap de locuitor şi peste 6.000 de euro pe familie.

Alba Iulia este primul oraş din România care a primit, în noiembrie 2013, un calificativ financiar din par-tea agenţiei de rating Moody’s. Po-trivit acestuia, municipalitatea Alba Iulia este o instituţie cu o credibili-tate considerabilă în faţa investitori-lor şi a demonstrat un management performant în atragerea fondurilor europene în perioada 2007 – 2013. De asemenea, municipalitatea Alba Iulia deţine o capacitate instituţio-nală puternică pentru planificarea dezvoltării urbane şi atragerea re-surselor financiare pentru politici şi proiecte urbane.

FOTO

: sh

utte

rsto

ck

Intrarea în Cetatea Alba

Page 16: Revista Regio nr. 36/ian 2015: Regio, mai mult decât cifre

www.inforegio.ro16

Dosar

CONSTANţA, DESTINAţIE TURISTICĂ LA MALUL MĂRII

Constanţa înseamnă mai mult decât o capitală de judeţ. Oraşul cuprinde şi o zonă metropolitană care include Mamaia, Eforie Nord, Agigea, Tuzla sau Poarta Albă. Această realitate este reflectată inclusiv de modul în care au fost accesate fonduri Regio pentru reabilitarea şi modernizarea unor obiective turistice sau sociale în municipiul Constanţa şi zona metropolitană.

ALICE-CLAUDIA [email protected]

întotdeauna turiştii au venit la Constanţa pentru mare şi soare, dar şi pentru pitorescul oraşului, care îmbină atmosfera interbeli-

că la Belle Époque cu parfumul orien-tal al Istanbulului. Din păcate, până să înceapă proiectele de reabilitare prin fonduri Regio, farmecul centru-lui vechi aproape că se stinsese. Eu însumi, mergând în Constanţa, vara la mare, eram dezamăgită de cum ara tă centrul vechi, aflat într-o con-tinuă stare de degradare. Iată, însă, că lucrurile par să se aşeze şi o serie de proiecte au primit finanţare şi au salvat centrul vechi şi nu numai. Unul dintre acestea se referă la reamena-jarea integrată a zonei pietonale din centrul istoric al municipiului, un al-tul a vizat restaurarea şi reamenaja-

rea Pieţei Ovidiu, iar altul reamena-jarea spaţiilor verzi şi a promenadei din zona Vraja Mării – Cazino - Portul Tomis. Prin implementarea celor trei

proiecte s-a urmărit regenerarea ur-bană a centrului istoric al municipiu-lui Constanţa. A fost reabilitată o su-prafaţă totală de aproximativ 92.000 mp, fiind înlocuit asfaltul cu paviment din piatră naturală destinat traficului pietonal şi fiind reamenajate cores-punzător spaţiile verzi. De asemenea, a fost montat mobilier urban nou în consonanţă cu stilul arhitectonic al zonei, redând astfel centrului vechi al Constanţei aerul boem din perioa-da interbelică. Realizarea celor trei proiecte a influenţat în mod pozitiv fluxul de turişti care vizitează mu-nicipiul, centrul istoric redevenind punct de atracţie atât pentru turişti, cât şi pentru constănţeni. Mai mult decât atât, ele reprezintă tot atâtea oportunităţi pentru mediul de afa-ceri, interesul investitorilor pentru

FOTO

: Co

nsili

ul J

udeţ

ean

Cons

tanţ

a

FOTO

: Co

nsili

ul J

udeţ

ean

Cons

tanţ

a

Centrul vechi, Constanţa

Page 17: Revista Regio nr. 36/ian 2015: Regio, mai mult decât cifre

ianuarie 2015 17

Dosar

această zonă crescând exponenţial. „Investiţiile pu blice în centrul vechi al municipiului au stimulat mediul de afaceri. Ţinând cont şi de proxi-mitatea portului, ne aşteptăm ca, în scurt timp, zona să devină principalul centru pentru afacerile din domeniul serviciilor, intermedierilor şi consul-tanţei portuare, dar şi un important reper turistic în sine“, a declarat Victor Păduraru, un reprezentant al IMM-urilor din Constanţa.

Dar Constanţa nu presupune doar grijă pentru centrul vechi, ci şi pen-tru staţiunea aflată în imediata sa vecinătate, celebra Mamaia, perla turismului românesc. Şi aici mă refer la proiectul Promenada turistică Ma-maia, cel care a vizat îmbunătăţirea accesului în staţiunea Mamaia prin construirea unor pasarele pietona-le. În Mamaia, o staţiune extrem de căutată de turişti, nu era amenajată o zonă de promenadă, în adevăratul sens al cuvântului. În urma imple-mentării proiectului amintit, staţiu-nea se poate acum încadra în cate-goria resorturilor maritime care pot oferi un cadru special de promenadă. Asta a însemnat mai ales sprijinirea sectorului turistic prin îmbunătăţirea accesibilităţii turiştilor la obiective-le turistice din Satul de Vacanţă şi Staţiunea Mamaia, asigurarea unei infrastructuri rutiere urbane extin-se, moderne şi durabile, dar şi dez-voltarea municipiului şi a zonei me-tropolitane Constanţa prin crearea condiţiilor necesare preluării unor funcţiuni economice şi sociale ale ju-deţului şi regiunii Sud-Est. Proiectul de construcţie a celor trei pasarele pietonale a dus la fluidizarea traficu-lui în staţiunea Mamaia, la reducerea ciclului de oprire la semafor sau la trecerea de pietoni şi la reducerea numărului de accidente în zona tran-zitată de un număr impresionant de turişti în sezonul estival.

În nordul zonei metropolitane Constanţa se găseşte staţiunea Efo-rie Nord, unde se află în curs de implementare proiectul Promena-

da turistică Eforie Nord. Din cauza obstacolelor birocratice, lucrările de reamenajare din Eforie Nord au în-ceput abia în aprilie 2014. Peste 18 luni de la data începerii proiectului, locuitorii staţiunii şi turiştii care vin aici se vor bucura de 1.800 de metri de faleză modernizată. Proiectul are o deosebită importanţă economică şi turistică, mai ales că faleza amin-tită se afla într-o avansată stare de degradare, ultima modernizare da-tând de acum 40 de ani. Lucrările de modernizare au ca scop extinderea aleii de promenadă, realizarea unor puncte de observaţie şi supralărgirea promenadei cu 1,70 m, realizarea pavimentului, montarea de bănci şi mobilier urban. De asemenea, se va realiza un sistem de supraveghere vi-deo şi se va înlocui sistemul de ilumi-nat ornamental.

Proiectelor de reamenajare şi modernizare a zonelor cu valoare tu-ristică li s-a adăugat o serie de opt proiecte de reabilitare, extindere şi dotare a unor clădiri, în vederea utilizării acestora drept centre de tineret în localităţile Lumina, Cor-bu, Kogălniceanu, Poarta Albă, Valu lui Traian, Tuzla, Agigea şi Cumpă-na. Cu excepţia proiectelor din Cum-păna şi Mihail Kogălniceanu, celelal-te centre de tineret au fost finalizate în perioada 2012–2014 de către Aso-ciaţia de Dezvoltare Intercomunita-ră „Zona Metropolitană Constanţa“.

Scopul înfiinţării centrelor de tine-ret este acela de a le oferi tinerilor metode alternative de învăţare, o educaţie informală care să vină ca o completare la cunoştinţele pe care le acumulează în şcoli, să asigure acce-sul la informaţie şi să reprezinte un loc de întâlnire pentru desfăşurarea unor activităţi cultural-artistice şi educative. Noile centre pentru tine-ret sunt dotate cu mobilier adecvat şi echipamente IT necesare desfăşu-rării activităţii celor 22.767 de tineri vizaţi de respectivele proiecte.

„Aşteptăm de multă vreme o in-stituţie care să-i ajute pe tineri! Ei au nevoie de toate instrumentele educa-ţionale necesare pentru a-şi construi un viitor frumos şi cred că vom putea să-i ajutăm de-acum înainte în acest sens!“, a declarat primarul comunei Mihail Kogălniceanu, Ancuţa Belu. Ini-

ţiativa construirii de centre pentru ti-neret a fost salutată şi de primarul co-munei Tuzla, Micu Florin Constantin, care a declarat că: „Situaţia tinerilor ne preocupă mult, la fel şi implicarea lor în problemele societăţii şi comu-nităţii din care fac parte. Încercăm să îi atragem către spaţii în care să se poată exprima şi în care părerea lor să conteze!“.

Contribuţia fondurilor europe-ne nerambursabile la proiectele de modernizare din municipiul şi zona metropolitană Constanţa se ridică la 88,32 milioane de lei.

FOTO

: Co

nsili

ul J

udeţ

ean

Cons

tanţ

a

Pasarela „Năvod şi pescăruşi“, Mamaia

Page 18: Revista Regio nr. 36/ian 2015: Regio, mai mult decât cifre

www.inforegio.ro18

Dosar

VLAD BÂ[email protected]

Autorităţile din Chitila au bifat, din luna septembrie 2009, până în iunie 2013, patru proiecte finanţate

prin Regio, dintre care două au vizat modernizarea infrastructurii rutiere, iar celelalte două — modernizarea şi crearea de parcuri. „Regiunea Bucu-reşti-Ilfov reprezintă şi cea mai mare aglomerare industrială a României, în care sunt prezente, de fapt, toa-te marile ramuri industriale. Acesta este unul dintre motivele care au stat la baza identificării necesită-ţii de investiţii în parcuri“, explică Elena Petre, manager de proiect la Primăria Chitila. Administraţia locală nu duce lipsă de argumente atunci când trebuie să motiveze necesita-tea de a investi în parcuri. Ba a făcut chiar şi studii de piaţă în acest sens. „Populaţia nu percepe în mod clar extinderea construcţiilor ca o cau-ză a lipsei spaţiilor verzi. Se obser-vă, totuşi, o diferenţă de pondere atunci când comparăm părerea celor mulţumiţi şi a celor nemulţumiţi de spaţiile verzi când se pune proble-ma afectării acestora de extinderea construcţiilor: 10,1% din cei mulţu-miţi de spaţiile verzi consideră că extinderea construcţiilor afectea-ză în mare măsură aceste spaţii, în timp ce 18,6% din cei nemulţumiţi de spaţiile verzi consideră că ex-tinderea construcţiilor afectează în mare măsură aceste spaţii“, arată Elena Petre.

În ultimii ani, Chitila a atras tot mai multă populaţie tânără din Ca-pitală. Având în vedere investiţiile imobiliare din 2006 şi 2007, s-au es-timat creşteri anuale de până la 5% ale populaţiei. În octombrie 2010 a început modernizarea parcului din Chitila, iar în februarie 2012 a fost demarat un nou proiect, respectiv cel de creare a parcului Tineret. La finalul celor două proiecte s-au atins mai multe obiective:

• îmbunătăţirea calităţii aerului prin absorbţia a 3,8 tone de dioxid de carbon pe an, ca efect direct al spaţiilor verzi nou create;

• creşterea eficienţei ener-getice prin folosirea unor sisteme

moderne de iluminat public şi iri-gat, reducându-se aproape la mini-mum risipa caracteristică sisteme-lor clasice;

• creşterea gradului de siguran-ţă a domeniilor publice, prin ampla-sarea camerelor de supraveghere în diferite zone ale parcului.

PARIU PE INFRASTRUCTURĂ

Implementarea proiectelor de modernizare a infrastructurii ruti-ere în oraşul Chitila, judeţul Ilfov (etapele I şi II) au avut efecte di-recte asupra mediului economic, ştiut fiind faptul că reţelele ruti-ere de transport susţin creşterea

PREGĂTIţI PENTRU MIGRAţIA DINSPRE CAPITALĂ

Infrastructura şi spaţiile verzi par să fi fost priorităţile administraţiei locale din Chitila (Ilfov) în perioada 2009-2013, cel puţin în privinţa proiectelor finanţate din bani euro-peni. Şi nu puţini, ci peste 31 de milioane de lei (7 milioane de euro). Un lucru este sigur: tinerii care vor continua să migreze din Capitală în Chitila vor avea drumuri bune şi parcuri în care să se recreeze.

FOTO

: Pr

imăr

ia C

hiti

la

Parcul Cartier, Chitila

Page 19: Revista Regio nr. 36/ian 2015: Regio, mai mult decât cifre

ianuarie 2015 19

Dosar

economică a unei regiuni. „Proiec-tele duc la creşterea gradului de accesibilitate în interiorul oraşului, prin preluarea fluxurilor majore pe direcţia Drumului Naţional Centura Municipiului Bucureşti care traver-sează oraşul Chitila. Investiţia în infrastructura de transport facili-tează nu numai mobilitatea popula-ţiei, a bunurilor şi serviciilor, ci şi reducerea costurilor de transport de mărfuri şi călători“, spune Ele-na Petre. Există şi alte argumente: îmbunătăţirea accesului pe pieţele

regionale, creşterea eficienţei ac-tivităţilor economice, economisirea de energie şi timp, creând condiţii pentru extinderea schimburilor co-merciale şi, implicit, pentru dezvol-tarea investiţiilor productive.

Potrivit autorităţilor, pentru eta-pa I se estimează o creştere a tra-ficului pe străzile modernizate din oraşul Chitila cu 28% în 5 ani de la finalizarea investiţiei, respectiv până în 2017. De asemenea, sunt aşteptate economii de 4,5 milioa-ne de lei în costurile cu operarea

autovehiculelor, în termen de 5 ani de la finalizarea investiţiei, şi o economie în timpii de transport, echivalentă cu aproape 94.000 de lei. Pentru etapa a II-a se aşteaptă creşterea vitezei medii de deplasa-re la 40 km/h şi o economie de timp pe întregul drum, tot în termen de 5 ani de la finalizarea investiţiei, de peste 18.700 de lei.

EFECTE ECONOMICE ŞI SOCIALE

Impactul proiectelor de infra-structură asupra dezvoltării econo-mice este tot mai evident. Facilita-rea accesului investitorilor privaţi la oraşul Chitila creează perspectivele creşterii locurilor de muncă, esenţi-ale pentru dezvoltarea locală. „Prin implementarea proiectelor, comuni-tatea locală beneficiază de creştere economică locală, de crearea de noi locuri de muncă şi menţinerea celor existente, de acces crescut la via-ţa economică, socială şi culturală a oraşului. Investiţia în infrastructura de transport a facilitat atât mobili-tatea populaţiei, a bunurilor şi ser-viciilor, cât şi reducerea costurilor de transport de mărfuri şi călători, îmbunătăţirea accesului pe pieţele regionale, creşterea eficienţei ac-tivităţilor economice şi economisi-rea de energie şi timp“, a afirmat managerul de proiect. Proiectul de modernizare a infrastructurii rutie-re a presupus refacerea a 16 străzi, crearea de piste pentru biciclişti, de trotuare şi rampe de urcare pen-tru persoanele cu dizabilităţi. Elena Petre este convinsă că parcurile, ca locuri de joacă atractive şi sigure pentru copii, fac această zonă mult mai atractivă pentru tinerele familii.

În total, cele patru proiecte au creat 120 de locuri de muncă. Oraşul Chitila a fost un aspirator de fonduri europene, iar localitatea este uni-cat în judeţul Ilfov, în sensul în care beneficiază de utilităţi, apă, canal, gaze, în proporţie de 100%. FO

TO:

Prim

ăria

Chi

tila

FOTO

: Pr

imăr

ia C

hiti

la

Strada Gorunului, reabilitată

Parcul Tineret, Chitila

Page 20: Revista Regio nr. 36/ian 2015: Regio, mai mult decât cifre

www.inforegio.ro20

Dosar

BOGDAN [email protected]

Cel mai vestic oraş din Vechiul Regat, unde viitorul Rege Ca-rol I punea prima dată piciorul pe teritoriul românesc (1866),

a avut o istorie agitată, fiind trecut prin „foc şi sabie“ de mai multe ori. Acum 19 secole, localitatea de pe ma-lul Dunării lua fiinţă în jurul castrului Drobeta, de unde Imperiul Roman pornea războaiele contra dacilor.

Cele mai mari distrugeri au venit de la nord, Severinul fiind unul din-tre cele mai sudice oraşe răvăşite de Marea invazie mongolă de la 1241. În 1524, pe când se afla sub stăpâ-nirea Ţării Româneşti, fortăreaţa a fost distrusă de otomani şi de-abia în

1833 domnitorul Alexandru Dimitrie Ghica va reînfiinţa un oraş denumit Turnu Severin.

Către începutul secolului al XX-lea, urbea a avut o creştere spectaculoa-să, dar şi lupte grele în 1916 şi o aspră ocupaţie germană şi austro-ungară.

Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, municipiul pare să aibă din nou o perioadă mai bună, reuşind să atragă finanţare Regio pen-tru 12 proiecte în ultimii ani, în timp ce a implementat cel puţin alte cinci proiecte cu fonduri UE.

STRĂzI LA STANDARDE EUROPENE

La prima vedere, oraşul este cel mai bine sistematizat din România — cu străzi largi, paralele şi perpen-diculare faţă de Dunăre, schiţate de arhitectul catalan Xavier Villacrosse, primul arhitect-şef al Bucureştilor. Din păcate, deşi trecuseră decenii de când localitatea nu a mai cunoscut urgia războiului, unele dintre artere-le din Turnu Severin arătau „ca după război“ până acum câţiva ani: caro-sabilul era plin de gropi, cu trotuare nesigure pentru pietoni.

În urma implementării a şase pro-iecte cu finanţare Regio, din oricare parte ai intra în municipiu ca şofer, te vei simţi ca într-un oraş vest-eu-ropean. Cel mai amplu proiect a avut în vedere reabilitarea a 34 de străzi, iar în total au fost modernizate 118 artere, la standarde de calitate eu-ropeană, care să garanteze o durată de exploatare de peste 15 ani, ne-a precizat Mihaela Vătuiu, şef Serviciu Dezvoltare Locală şi Managementul Proiectelor în cadrul Primăriei.

„Aproape toate zonele au fost re-făcute, cam 70% din totalul străzilor din oraş, respectiv 90% în zona cen-trală, iar dezvoltarea infrastructurii

îNFĂţIŞAREA UNUI ORAŞ GREU îNCERCAT DE ISTORIE, REFĂCUTĂ CU FONDURI EUROPENE

Refacerea între 2010 şi 2013 a peste 100 de străzi din Drobeta-Turnu Severin, modernizarea de şcoli şi licee, precum şi instalarea unui sistem de monitorizare video în tot oraşul se numără printre proiectele implementate cu fonduri europene, prin Regio, începând cu 2010. Cel mai amplu dintre ele, cu finalizare în 2015, vizează reabilitarea Palatului Cultural „Theodor Costescu“ şi a Cetăţii Severinului, având drept obiectiv revigorarea vieţii culturale a urbei şi creşterea numărului de turişti cu 60% faţă de anul 2009.

132,35 MILIOANE DE LEI (circa 30 milioane de euro) reprezintă contribuţia din fonduri europene

nerambursabile pentru cele 12 proiecte prezentate şi implementate de primăria Drobeta-turnu severin.

FOTO

: AD

R SV

Olt

enia

Străzi reabilitate

Page 21: Revista Regio nr. 36/ian 2015: Regio, mai mult decât cifre

ianuarie 2015 21

Dosar

creează condiţii pentru atrage-rea investitorilor. Deja avem so-licitări pentru deschiderea unor fabrici“, ne-a declarat Mihaela Vătuiu cu privire la impactul re-facerii străzilor.

În paralel, alt proiect a constat în instalarea unui sis-tem de monitorizare video a principalelor instituţii publice, unităţi de învăţământ, pieţe şi opt intersecţii. Sistemul, admi-nistrat de Poliţia locală, a creat cinci noi locuri de muncă permanente şi oferă informaţii în timp real privind comiterea de infracţiuni şi nerespec-tarea regulilor de circulaţie de că-tre şoferii celor 500.000 de vehicule care străbat zilnic oraşul.

ŞCOLI MAI BINE DOTATE

Investiţiile din fonduri UE nu au ocolit unităţile şcolare care aveau mare nevoie de reparaţii. Printr-o contribuţie Regio de 1,6 milioane de lei, toate încăperile Liceului de Artă „I. St. Paulian“ au fost reabilitate, iar tinerii artişti beneficiază acum de mese de desen, şevalete, mulaje, calculatoare, videoproiectoare şi mo-bilier nou.

De reparaţii ample au avut parte şi Colegiul Tehnic „Lorin Sălăgean“ şi două şcoli. Una dintre ele, Şcoala nr. 1 „Dimitrie Grecescu“ împlinise 150 de ani de funcţionare în 2001, dar sălile ei erau considerate „inadecva-te“ de către autorităţile sanitare, care avertizau că nu vor mai putea acorda autorizaţia de funcţionare. Acum, clă-direa şcolii a fost extinsă şi cei 240 de elevi au parte de mobilier şi materiale didactice noi.

În 1997 a fost inaugurată Şcoala nr. 7 „Theodor Costescu“, dar nu toate corpurile de clădire au fost fi-nalizate. Printr-un alt proiect Regio, condiţiile de studiu pentru cei 675 de elevi au fost substanţial îmbunătăţite, iar şcoala se poate lăuda ca fiind una dintre cele mai moderne din ţară, cu un bazin de înot şi o sală polivalentă perfect funcţionale.

vALORIFICAREA PATRIMONIULUI ISTORIC ŞI A POTENţIALULUI CULTURAL

În ciuda vechimii de două mile-nii şi a zecilor de monumente totuşi bine păstrate, majoritatea turiştilor încă nu privesc Drobeta-Turnu Seve-rin decât ca pe un „popas“ în dru-mul către Cazanele Dunării, zonă situată la 25 km mai la vest. Dar Pri-măria şi-a asumat valorificarea po-tenţialului turistic drept un obiectiv major de dezvoltare.

Astfel, începând cu 2009, se află în implementare proiectul de reabilitare a Palatului Cultural „Theodor Costes-cu“ şi a Cetăţii Severinului. Cu o fi-nanţare nerambursabilă prin Regio de 36,85 milioane de lei, proiectul pre-vede ca, până în 2015, să fie refăcute cele două atracţii turistice ale urbei.

Pe de o parte, se do reş te reabilita-rea unei clă diri-monument constru ite între 1913 şi 1924 care găzduieşte o bibliotecă lo cală, un salon de festivi-tăţi, o sală de teatru, una de cinema-tograf, încăperi pentru expoziţii şi o grădină de vară.

Încă din anul 1980 se discu-ta despre consolidare şi corec-tarea unor defecte ale zidări-ei palatului, dar numai acum edificiul trece printr-un proces de reabilitare completă, de la structura de rezistenţă (afec-tată de marile cutremure din secolul trecut) până la cură-ţarea faţadelor, eliminarea inflitraţiilor de apă şi reface-rea instalaţiilor electrice şi de

încălzire. Palatul reabilitat va contribui la

revigorarea vieţii culturale în mu-nicipiu, prin punerea la dispoziţia artiştilor locali a unor spaţii de cre-aţie şi de expunere sau pentru orga-nizarea de spectacole şi întruniri. În plus, se aşteaptă să devină un obiec-tiv neocolit de turişti.

Cealaltă componentă a proiectu-lui se referă la restaurarea şi ame-najarea adecvată pentru circuite tu-ristice a ruinelor Cetăţii Severinului.

Cetatea poate reprezenta o opţi-une de petrecere a timpului în aer li-ber pentru localnici şi turişti. În acest sens, situl arheologic va fi curăţat de vegetaţie, consolidat şi pus în valoa-re prin plantarea de gazon, copaci şi arbuşti şi prin crearea unor alei pen-tru vizitatori. Se vor amenaja şi un cinematograf în aer liber şi puncte de belvedere, de unde să poată fi ad-mirată Cetatea şi Dunărea.

IMPACTUL PROIECTELOR EUROPENE

77 km de străzi (peste două treimi din totalul arterelor oraşului) modernizate

55 de obiective publice monitoriza-te de 127 camere video

Circa 2.300 de elevi din două şcoli şi două licee învaţă în condiţii mai bune

186 de locuri de muncă create în timpul implementării proiectelor

34 de joburi permanente nou create

Alte 46 de locuri de muncă vor fi create până în 2015

FOTO

: AD

R SV

Olt

enia

FOTO

: AD

R SV

Olt

enia

Cetatea Severinului

Page 22: Revista Regio nr. 36/ian 2015: Regio, mai mult decât cifre

www.inforegio.ro22

Bistriţa europeanăBanii Uniunii Europene au ajuns şi la Bistriţa, iar asta se vede mai ales prin proiectele Regio care au permis autorităţilor locale să dezvolte infrastructura, mediul de afaceri şi educaţia. Consolidarea şi modernizarea a şase instituţii de învăţământ, înfiinţarea Parcului Industrial Sud şi alte zece proiecte la fel de importante vor dezvolta semnificativ oraşul.

Dosar

VLAD BÂ[email protected]

Bistriţa îşi datorează, într-o mare măsură, geneza şi evo-luţia, colonizării germane medievale. Alcătuirea cen-

trului oraşului aminteşte de oraşe-le din Europa Centrală şi de Nord, iar sistemul de fortificaţie al Bistri-ţei, a cărui construcţie a început în 1465, este o dovadă a nivelului de dezvoltare destul de incipient al urbei. Cei aproximativ 81.000 de lo-cuitori sunt un mix de etnii şi culte religioase cum puţine oraşe din ţară îl mai au. Experienţa autorităţilor locale din Bistriţa este una bogată în cazul atragerii de fonduri euro-pene, în special prin Regio, astfel că promisiunea scrisă a continuării acestei strategii, incluse în Rapor-tul Primarului Municipiului Bistriţa pe anul 2013, este şi mai credibilă.

Cele 17 proiecte accesate prin Regio în perioada 2007-2013 au creat 333 de locuri de muncă în timpul imple-mentării şi 73 după finalizarea lor.

DEzVOLTAREA MEDIULUI DE AFACERI

Cel mai important proiect de în-curajare a antreprenoriatului local, într-o ţară cu mari carenţe la acest capitol, este înfiinţarea Parcului In-dustrial Bistriţa Sud. Proiectul, în curs de implementare, are ca scop

atragerea de investitori care să ge-nereze pe termen mediu cel puţin 200 de locuri de muncă. Una din-tre mizele autorităţilor locale este atragerea unui număr cât mai mare de turişti. Astfel, doar prin intro-ducerea în circuitul turistic a Cen-trului de Artă Tradiţională Casa cu lei, un alt proiect finanţat cu bani europeni, municipiul Bistriţa a atras din mai 2013 până în aprilie 2014 aproape 6.200 de turişti.

„În oraşul Bistriţa, numărul de turişti a crescut faţă de anii an-teriori şi datorită reabilitării şi modernizării parcului municipal, reabilitării axelor turistice, cât şi datorită extinderii infrastructurii turistice de agrement — Pădurea Schullerwald. În acest an au fost în-registraţi peste 17.000 de turişti“, a declarat Liliana Coceşiu, director de integrare europeană în cadrul Primăriei Bistriţa.FO

TO:

Prim

ăria

Bis

triţ

a

FOTO

: Pr

imăr

ia B

istr

iţa

Parcul municipal Bistriţa

Page 23: Revista Regio nr. 36/ian 2015: Regio, mai mult decât cifre

ianuarie 2015 23

Dosar

Un alt proiect important pentru oraş, în special pentru gradul de civilizaţie al acestuia, este deschi-derea unui centru de noapte pentru persoane fără adăpost. Iar rezulta-tele din 2013 sunt argumente sufici-ente pentru o astfel de măsură: 107 persoane au fost informate şi au pri-mit adăpost temporar în regim de noapte sau cazare, 34 de persoane au fost admise în regim de cazare pe o perioadă mai îndelungată şi au beneficiat de consiliere socială, iar 22 de persoane au primit masă caldă la cantina de ajutor social. În ceea ce priveşte consilierea socia-lă, aceasta a presupus găsirea unor spaţii de locuit pentru persoanele fără adăpost, menţinerea legătu-rii cu aparţinătorii, reintegrarea în familie, reducerea şi chiar evitarea consumului de alcool şi tutun, pre-venirea cerşetoriei, sprijin pentru obţinerea actelor de identitate şi sprijin la întocmirea dosarului de handicap sau de pensionare.

CREŞTERE PRIN EDUCAţIE

Oraşul Bistriţa este renumit pen-tru nivelul ridicat al performanţei educaţionale, astfel că pentru a menţine ştacheta ridicată au fost şi sunt necesare investiţii ample în

infrastructura de învăţământ. Admi-nistraţia locală a reuşit în ultimii ani să reabiliteze nu mai puţin de şase şcoli cu bani europeni. Este vorba despre consolidarea şi modernizarea atelierelor şcolare ale Liceului cu program sportiv şi a Şcolii Genera-le Viişoara, despre înfiinţarea unor ateliere la Grupul şcolar forestier, despre consolidarea şi modernizarea a două clădiri ale Colegiului Andrei Mureşanu şi a internatului Colegiului tehnic INFOEL.

Potrivit directorului de integra-re europeană din Primăria Bistriţa, prin reabilitarea celor şase şcoli, peste 5.000 de elevi sunt beneficiari ai unor instituţii dotate cu mobilier nou şi modern, echipamente infor-matice şi echipamente specifice la-boratoarelor.

Un alt proiect extrem de util unui oraş, şi el finalizat, este un sis-tem de supraveghere video, pentru prevenirea şi reducerea infracţio-nalităţii. Amplasat în centrul istoric al municipiului Bistriţa, şi acesta a avut rezultate concrete: prin cele 85 de zone supravegheate video de la darea în funcţiune şi până în prezent au fost constatate 2.125 de incidente, din care 50 au fost de natură penală pentru care poliţia a solicitat înregistrările video.

INFRASTRUCTURĂ MODERNĂ

Prin Regio, Bistriţa a reuşit să modernizeze semnificativ şi infra-structura urbană, de la cea rutieră la creşterea eficienţei energeti-ce. Prin reabilitarea a aproximativ 31.000 mp de străzi şi a 8.200 mp de parcări noi s-a reuşit creşterea siguranţei circulaţiei şi reducerea

IMPACTUL GENERAL AL REGIO ASUPRA CALITĂţII VIEţII îN BISTRIţA:

10 clădiri reabilitate, modernizate şi dotate, din care: 6 şcoli, un centru de artă tradiţională, un centru de cultură, un centru pentru tineret, un centru de noapte pentru persoanele fără adăpost

5.000 de elevi beneficiari

28 de blocuri de locuinţe proiectate între anii 1950 şi 1990 = 2.080 de aparta-mente reabilitate termic

o amplă campanie de promovare a Cetăţii Medievale Bistriţa

un parc modernizat

o pădure-parc amenajată ca zonă de agrement

30.891 mp străzi reabilitate, 7.927 mp trotuare şi 8.186 mp parcări

30 de hectare organizate pentru domeniul afacerilor

85 de zone supravegheate video pentru siguranţa cetăţenilor.

FOTO

: Pr

imăr

ia B

istr

iţa

Atelier în Centrul de Artă

„Casa cu lei“

Page 24: Revista Regio nr. 36/ian 2015: Regio, mai mult decât cifre

www.inforegio.ro24

Dosar

ELENA [email protected]

CENTRU DE AFACERI, 164 DE LOCURI NOI DE MUNCĂ

De departe, cea mai modernă şi mai colorată clădire de pe Bd. I.C Brătianu din Piteşti este noul Centru de Afaceri.

O clădire de birouri nu doar extrem de funcţională şi de bine comparti-mentată, ci şi cu multe beneficii pen-tru mediul de afaceri. Bogdan Badea, managerul SC Fast Finance Finder SRL, care a demarat proiectul de în-fiinţare a unui Centru de Afaceri în municipiul Piteşti, spune că semnale-le de la potenţialii clienţi sunt cât se poate de favorabile.

„La numai două luni de la punerea în funcţiune a Centrului, cei intere-saţi de închirierea spaţiilor au apreci-at atât locaţia, cât şi facilităţile ofe-rite pentru o paletă largă de activi-

tăţi“, a declarat Badea pentru Regio. Centrul de Afaceri, a cărui finalizare a durat 18 luni, a fost gândit de ar-hitecţi ca un ansamblu format dintr-o clădire de birouri de clasa A, cu 10 etaje şi două clădiri cu spaţii anexe. „Marele avantaj al clădirii principale este faptul că firmele care vor avea

birouri aici îşi vor putea configura spaţiul interior aşa cum vor dori, în funcţie de tipul de activitate şi de numărul angajaţilor“, explică Bogdan Badea.

Problema maşinilor a fost şi ea re-zolvată cu o parcare subterană pe trei niveluri care asigură 220 de locuri, iar siguranţa întregului spaţiu este de cinci stele: circuite antiefracţie şi sis-tem de supraveghere video.

Celelalte două clădiri au săli de conferinţe, spaţii expoziţionale, dar şi săli de sport, piscină şi saună. Pe scurt, modern, util şi eficient, dar mai ales important pentru dezvolta-rea afacerilor din judeţul Argeş. „În doi ani, vom avea o rată de ocupare de 95% în cadrul acestei structuri de sprijinire a afacerilor. Vorbim des-pre 51 de agenţi economici şi 164 de locuri de muncă nou create“, ne-a mai spus managerul Fast Finance Fin-der. Contribuţia UE la acest proiect este de peste 35 milioane de lei.

„MĂ-NTREB: CEL CARE-AM FOST CÂNDVATOT EU SUNT ŞI-AzI? SAU SUNT ALTCINEVA?“

Cele patru versuri din „Povestea mea şi-a lor“ a lui Ion Minulescu par să se potrivească perfect istoriei recente a Piteştiului. Oraşul în care s-a născut îndrăgitul poet român a „bifat“ realizări în multe domenii, datorită fondurilor europene.

timpului de călătorie prin fluidiza-rea traficului. „Datorită străzilor reabilitate se protejează mediul înconjurător, prin scăderea gradului de poluare a aerului şi a apei, redu-cerea poluării fonice şi a poluării cu gaze de eşapament şi praf“, explică Liliana Coceşiu. Concret, este vor-ba despre reabilitarea şi moderni-zarea străzilor din centrul oraşului, despre reabilitarea şi modernizarea parcului municipal Bistriţa şi despre reabilitarea şi modernizarea străzii Sigmirului şi a pasajului denivelat

peste calea ferată, spre şoseaua ocolitoare a Bistriţei.

Prin implementarea proiectelor de îmbunătăţire a eficienţei energe-tice a blocurilor de locuinţe, se vor reabilita termic 1.282 de apartamen-te. Consumul specific anual de ener-gie pentru încălzire va scădea de la un consum de peste 180 kWh/mp la sub 90 kWh/mp. Valoarea celor 17 proiecte depăşeşte 164 de milioane de lei (peste 37 de milioane de euro).

Ovidiu Creţu, primarul munici-piului Bistriţa, spune că adminis-

traţia a reuşit, printr-o gospodărire judicioasă a resurselor din bugetul local şi prin atragerea de fonduri europene, să contracareze parţial efectele negative ale crizei.

„Măsurile concrete şi eficien-te pentru dezvoltare, împreună cu fondurile europene nerambursabile pe care vom continua să le vânăm vor face ca viaţa în municipiul Bis-triţa să fie sensibil mai bună, iar «Bistriţa europeană», sloganul pro-iectelor noastre, să fie o realitate“, a afirmat primarul Creţu.

FOTO

: Pr

imăr

ia P

iteş

ti

Page 25: Revista Regio nr. 36/ian 2015: Regio, mai mult decât cifre

ianuarie 2015 25

Dosar

Nu doar mediul de afaceri din Pi-teşti a fost impulsionat cu fonduri Regio. Şi la capitolele servicii sociale şi învăţământ se simţea nevoia unor îmbunătăţiri, iar fondurile europene au fost soluţia. Două proiecte foarte importante pentru piteşteni au avut în vedere extinderea şi reabilitarea termică a şcolii nr. 19 şi extinderea complexului de servicii pentru copii cu handicap Trivale.

ŞCOALA 19 VA AVEA TREI CLĂDIRI NOI

Una dintre cele mai apreciate şcoli din Piteşti va deveni, anul viitor, de nerecunoscut. Graţie unui proiect la care UE a con-tribuit cu 12,21 milioane de lei, unitatea de învăţământ va fi ex-tinsă cu trei corpuri de clădire, iar corpurile existente vor fi rea-bilitate termic şi modernizate la interior. „Vor fi asigurate condiţii mai bune pentru învăţătură, iar părinţii sunt încântaţi că se va putea demara programul «şcoa-lă după şcoală», pentru susţi-nerea copiilor din familii foarte ocupate“, ne-a explicat Marcela Bădescu, şef Serviciu dezvoltare şi managementul proiectelor din cadrul Primăriei Piteşti.

Lucrările de modernizare la Şcoala nr. 19 au început la 1 iulie 2014 şi se vor derula pe o perioadă de 18 luni. La finalul lu-crărilor, elevii vor avea la dispoziţie, printre altele, 19 săli noi de clasă, un centru de informare, un cabinet fonetic pentru limbi moderne, o sală de informatică, un cabinet logopedic, cabinet psihopedagogic şi un spaţiu special amenajat pentru servirea me-sei. Dotările vor fi şi ele adaptate la tehnologia de ultimă generaţie şi la apetitul elevilor pentru „digitaliza-rea“ informaţiei. Sala tip amfiteatru, de exemplu, destinată activităţilor di-dactice demonstrative, va avea sistem interactiv de prezentare, notebook şi sisteme audio performante. Centrul

de documentare va fi informatizat şi prevăzut cu televizoare LCD, DVD pla-yer şi ecran de proiecţie.

Un beneficiu important adus de acest proiect este şi reducerea sub-stanţială a costurilor de întreţinere. „La corpurile deja existente ale şco-lii va fi înlocuită complet tâmplăria exterioară cu o tâmplărie din profil PVC, cu geam termoizolator. Faţade-le vor fi izolate termic, iar terasa va fi reabilitată. Astfel, creşte gradul de

confort termic pentru elevi şi scad costurile totale de întreţinere“, a adăugat doamna Bădescu.

SERVICII SOCIALE PENTRU COPII ŞI PĂRINţI

Tot pentru copii şi adolescenţi, dar pentru unii cu grave probleme de să-nătate, a fost gândit şi proiectul de extindere a Complexului de Servicii pentru Copii cu Handicap Trivale, cu o valoare totală de peste 1 milion lei, din care fonduri europene neram-bursabile de aproape 700.000 de lei.

Concret, în noul modul rezidenţial construit, 12 copii cu grad de handi-cap grav învaţă să-şi primească şansa la sănătate, educaţie, inserţie soci-ală. Cu dragoste, pricepere şi multă răbdare, specialiştii îi ajută pe copii să facă kinetoterapie, să rostească primele cuvinte sau să facă trei, pa-tru paşi, atât de importanţi pentru în-crederea lor. Anii de terapie vor avea, însă, un rezultat uriaş: integrarea so-cială a copilului.

„La începutul proiectului, 16 copii beneficiau de servici ile so-ciale, iar după extindere numă-rul acestora a ajuns la 28. Toa-te spaţiile noi au fost dotate cu mobilier şi materiale adecvate lucrului cu copii cu dizabilităţi“, ne-a spus directorul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Argeş, Adrian Macovei.

Un ajutor important a fost gândit şi pentru familiile acestor copii. Părinţii sunt sfătuiţi cum să se comporte şi cum să lucre-ze şi acasă cu micuţii, în aşa fel încât progresele lor să fie cât mai vizibile. „În plus, venim în sprijinul familiilor acestor copii oferind aşa-numitele servicii de tip «respiro». Un copil cu dizabi-lităţi poate rămâne la centru pe o perioadă cuprinsă între 2 şi 10 zile. Astfel, din martie 2014, de când a fost finalizat proiectul, părinţii au posibilitatea de a se

elibera temporar de activităţile care ţin de copil, având în vedere atenţia deosebită de care pacienţii cu dizabi-lităţi trebuie să beneficieze“, a mai adăugat domnul Macovei.

BISERICA SF. VINERI VA „îMBRĂCA“ HAINE NOI

Proiecte pentru minte, trup, dar şi pentru suflet. Dacă fondurile Regio au ajuns în şcoli, centre sociale şi me-dii de afaceri, nu puteau ocoli nici dragostea românilor pentru biserică. După mai bine de 40 de ani, Biserica

FOTO

: w

ikip

edia

Biserica „Sf. Vineri“, Piteşti

Page 26: Revista Regio nr. 36/ian 2015: Regio, mai mult decât cifre

www.inforegio.ro26

Dosar

Sf. Vineri, cel mai iubit şi mai cunoscut lăcaş de cult din Piteşti, va „îmbrăca“ o haină nouă şi strălucitoare. Lucrările de construire în cadrul proiectului de consolidare, restaurare şi reabilitare a Ansamblului Bisericii Sfânta Vineri, la care fondurile europene au contri-buit cu 5,6 milioane de lei, se vor în-cheia în aprilie 2015.

„Biserica Parohiei Sf. Vineri a fost şi rămâne cea mai importantă clădire bisericească din zonă, devenind cate-drală şi sediul Protopopiatului Piteşti. În biserică se fac lucrări de restaura-re a vitraliilor, a picturii interioare şi ornamentelor“, ne explică preotul paroh Laurenţiu Vasile Dinu. Efectele vremii le-au resimţit cel mai mult pic-tura, peste care se aşezase praful şi fumul celor zece decenii, dar şi ten-cuielile şi partea decorativă. La sfârşi-tul primăverii, biserica va înălţa spre soare turle complet refăcute, iar pe-reţii vor fi consolidaţi şi treptele vor străluci de la piatra restaurată.

„Sf. Vineri“ îşi va recăpăta cu ade-vărat renumele de bijuterie arhitec-tonică, la fel ca „sora“ ei, mult mai cunoscută, Biserica Mănăstirii Curtea de Argeş.

PODURI MODERNIzATE, TRAFIC MAI SIGUR

Pe de o parte, fluidizarea traficu-lui, creşterea siguranţei în transport, reducerea consumului de carburanţi. Pe de altă parte, grad mai mare de siguranţă a circulaţiei, îmbunătăţi-rea mediului stradal sau facilitarea mobilităţii populaţiei. Aşa ar putea fi descrise câteva dintre beneficiile eco-nomice şi sociale aduse de două pro-iecte importante finanţate de Regio în Piteşti. Este vorba despre moderni-zarea podului Argeş şi modernizarea podului peste Râul Doamnei, două proiecte care au solicitat 9,82 milioa-ne de lei din fonduri nerambursabile.

După 22 de luni de lucrări, podul peste râul Argeş este de nerecunoscut. Au fost executate reparaţii cu mortare şi betoane speciale în zonele degrada-

te, au fost montate dispozitive noi de acoperire a rosturilor de dilataţie, pa-rapetul pietonal a fost schimbat, mar-cajele rutiere şi indicatoarele au fost înlocuite, la fel şi bordurile şi trotua-rele. Cum s-ar traduce toate acestea? Nu se mai formează blocaje în trafic din cauza reducerii vitezei la gropi sau alte „obstacole“, cauciucurile maşini-lor rezistă mai mult, aprovizionarea oraşului se face mult mai uşor.

Specialiştii din cadrul Primăriei Pi-teşti ne-au detaliat beneficiile sociale

ale acestui proiect realizat cu fonduri europene. „Proiectul a generat mul-tiple beneficii pentru populaţie. Îm-bunătăţirea infrastructurii publice impulsionează creşterea investiţiilor în modernizarea clădirilor, în dezvol-tarea magazinelor şi restaurantelor. În plus, se vor reduce costurile de transport de mărfuri şi călători şi se îmbunătăţeşte accesul pe pieţele re-gionale. Se vor crea astfel locuri noi de muncă“, ne-a declarat şeful Ser-viciului dezvoltare şi managementul proiectelor din cadrul Primăriei Pi-teşti, Marcela Bădescu.

La fel de importantă pentru co-munitate este şi modernizarea podu-lui peste Râul Doamnei. Lucrările au durat aproximativ nouă luni, timp în care s-a lucrat la infrastructură (con-

solidare, rebetonare, realizarea de dispozitive antiseismice), la supra-structură (lărgirea părţii carosabile cu 7.80 m pentru podul aval, reface-rea grinzilor de parapet şi a rosturi-lor), terasamente, rampe şi albie. În spatele descrierilor seci stă însă uria-şul avantaj pe care proiectul îl aduce Piteştiului. Conform specialiştilor, in-vestiţia dă posibilitatea municipiului să elimine din dificultăţile pe care le are în raport cu celelalte oraşe din re-giunea Sud Muntenia. „Modernizarea

acestui pod va creşte accesibilitatea pentru agenţii economici. Astfel, se va combate rata mare de plecări din localitate. Pe termen lung, putem vorbi despre dezvoltarea reţelelor de transport urbane în municipiul Piteşti, care va facilita cooperarea interregională“, ne spune Marcela Bădescu.

DRUMURI DESCHISE CĂTRE AFACERI

Tot la dezvoltarea oraşului şi la creşterea calităţii vieţii piteştenilor a contribuit şi proiectul de moder-nizare a străzilor din zona II, de pe Calea Câmpulung, la care fondurile nerambursabile au contribuit cu 2,81 milioane de lei. „Zona nu a fost alea-

FOTO

: Pr

imăr

ia P

iteş

ti

Page 27: Revista Regio nr. 36/ian 2015: Regio, mai mult decât cifre

ianuarie 2015 27

Dosar

BOGDAN [email protected]

Aflat la 55 km de frontiera de vest, cu o îndelungată tradi-ţie multiculturală şi cu suc-cese economice, Aradul nu

poate lipsi din orice clasament pri-vind primele 4-5 „cele mai europene oraşe“ ale ţării. Municipiul este prin-cipala poartă de intrare rutieră în Ro-mânia, fiind mai apropiat şi mai bine legat prin autostrăzi de alte capitale

europene precum Budapesta, Viena sau Belgrad decât de Bucureşti.

ARADUL SE PREGĂTEŞTE SĂ CANDIDEzE LA TITLUL DE CAPITALĂ CULTURALĂ EUROPEANĂ îN 2021

Reabilitarea Centrului Istoric, reabilitarea unor instituţii de învăţământ şi stimularea mediului de afaceri — toate realizate cu fonduri Regio — cresc şansele candidaturii municipiului de pe Mureş la acest titlu. Până la atingerea acestui deziderat, arădenii se pot bucura de conservarea unor monumente, creşterea numărului de turişti şi crearea câtorva sute de locuri de muncă.

Câtă vreme rangul de oraş euro-pean cu cheltuială se ţine, Primăria a înţeles să valorifice oportunităţile aduse de fondurile europene pen-tru dezvoltare regională la scurtă vreme după aderarea României la UE. În ultimii ani, autorităţile loca-le au accesat fonduri Regio pentru 11 proiecte. Exemplul a fost urmat de companii private şi de ONG-uri.

Asociaţia „Arad, Capitală Europea-nă a Culturii 2021“ doreşte obţinerea acestui titlu (care va reveni unui oraş

să întâmplător: Calea Câmpulung este unul dintre cele opt cartiere din zona de intervenţie prioritară pentru planul de dezvoltare urbană a Piteş-tiului“, ne lămureşte şeful Serviciu-lui dezvoltare şi managementul pro-iectelor din cadrul Primăriei Piteşti. Străzi care până anul trecut erau doar drumuri de pământ, neas faltate sau doar parţial amenajate, acum sunt „ca-n palmă“. Oamenii ajung mult mai uşor la serviciu, drumul copiilor spre grădiniţă sau şcoală nu mai trece prin noroaie, ploile aparent neînsem-nate nu mai distrug casele. Lucrările de asfaltare au fost finalizate în 24 de luni, timp în care au fost create 16 locuri noi de muncă, la care se adau-gă doi angajaţi permanenţi pentru întreţinerea lucrărilor. Şi acesta este doar începutul. „S-au îmbunătăţit condiţiile de transport. Toate acestea au transformat zona într-una mult

mai atractivă pentru investiţii, ceea ce înseamnă şi locuri noi de muncă“, adaugă Marcela Bădescu.

Modern şi clasic, progres şi istorie, grijă pentru oameni. Un centru de afaceri modern, o biserică reabilitată,

o şcoală „de cinci stele“, un centru destinat copiilor cu grave dizabilităţi, poduri şi străzi modernizate. Acestea sunt doar câteva dintre proiectele fi-nanţate de Regio prin care „oraşul la-lelelor“ a renăscut.

FOTO

: Pr

imăr

ia P

iteş

ti

FOTO

: SC

Com

agro

Ves

t

Podul peste Râul Doamnei

Page 28: Revista Regio nr. 36/ian 2015: Regio, mai mult decât cifre

www.inforegio.ro28

Dosar

din ţara noastră şi a unuia din Grecia în anul respectiv), fiind gata să intre în competiţie cu municipii precum Iaşi, Timişoa-ra, Cluj-Napoca şi Alba-Iulia. Pentru depunerea candidaturii (în 2016) ar mai fi destule de făcut, dar roadele unor proiec-te europene implementate sunt premise favorabile.

UN CENTRU VECHI CARE ARATĂ CA... NOU

Din februarie 2009 până în mar-tie 2012, Primăria Arad a desfăşurat ample lucrări de modernizare a 12 străzi din zona Biserica Sârbească — Piaţa Romană cunoscută drept „Cen-trul Istoric Vechi“, beneficiind de o contribuţie Regio echivalentă cu 14 milioane de euro.

Problemele locuitorilor şi ale agenţilor economici din zonă legate de alimentarea cu apă, canalizarea menajeră şi pluvială au dispărut. Re-ţelele au fost reabilitate, iar la su-prafaţă au fost asfaltate străzi cu o lungime totală de 4,45 km. În zona respectivă a fost înnoită şi reţeaua de iluminat public, fiind adăugaţi 58 de noi stâlpi cu felinare al căror de-

sign se încadrează în stilul arhitecto-nic al clădirilor, dintre care majori-tatea sunt vechi de 100-150 de ani, multe având statut de monument istoric.

Printr-un proiect complementar, Primăria a desfăşurat lucrări din fon-duri proprii pentru reabilitarea liniilor de tramvai pe direcţia Piaţa Sârbeas-că – Piaţa Romană şi pe Podul Traian. La acest din urmă monument-simbol al localităţii (construit între 1910 şi 1913), în afara liniilor de tramvai, au fost necesare reparaţii capitale care au intrat tot în proiectul cu finanţare Regio privind centrul istoric.

Podul Traian (185,4 metri) des-parte Aradul vechi de aşa-numitul

Arad Nou, respectiv provinciile istorice Banat (la sud) de Crişa-na (la nord). După un secol de utilizare neîntreruptă, podul prezenta coroziuni ale structu-rii metalice şi crăpături în cei trei piloni de beton, astfel că siguranţa zecilor de mii de ve-hicule care îl traversează zilnic era ameninţată.

În iunie 2010, circulaţia pe pod a fost oprită şi, după circa un an şi jumătate de lucrări, monumentul a fost redat circu-

laţiei. În prezent, durata de funcţio-nare a podului-monument a fost pre-lungită cu încă 20 de ani. Autorităţile au câştigat un răstimp până prin anii 2030 în care să proiecteze şi să con-struiască alt pod peste Mureş.

Închiderea podului a fost o sursă de frustrare pentru aproape toţi cei circa 160.000 locuitori ai oraşului şi pentru şoferii aflaţi în tranzit, astfel că reparaţiile s-au desfăşurat într-un ritm rapid.

MUzEUL PRIMEI ŞCOLI PEDAGOGICE ROMÂNEŞTI

Proiectul cu finanţare Regio a in-clus şi reabilitarea Clădirii Preparan-diei (de pe strada cu acelaşi nume, la nr. 13) — prima şcoală pedagogică românească (1812) şi una dintre pri-mele pe plan mondial. Mai bine de un secol, la Şcoala pedagogică arădeană au fost pregătiţi învăţători (până în 1822) şi preoţi, instituţia având o in-fluenţă majoră asupra culturii româ-ne transilvănene în secolul al XIX-lea.

Clădirea formată doar din de-misol şi un etaj data de la sfârşitul secolului al XVII-lea şi avea nevoie atât de consolidare, cât şi de reface-re din punct de vedere estetic. Mai mult decât atât, edificiul a fost do-tat cu mobilier şi echipamente elec-tronice necesare transformării ei în muzeu tematic dedicat primei şcoli pedagogice româneşti.

Amenajarea muzeului (inclusiv a curţii interioare, pentru evenimente FO

TO:

Arhi

tect

ura-

1906

FOTO

: AD

R Ve

st

Centrul vechi al Aradului

Podul Traian

Page 29: Revista Regio nr. 36/ian 2015: Regio, mai mult decât cifre

ianuarie 2015 29

Dosar

în aer liber) a creat cinci locuri de muncă permanente şi a atras peste 5.700 de turişti în primul an după im-plementarea proiectului.

CLĂDIRI MODERNE PENTRU SUTE DE COPII

Pe lângă valorificarea clădirilor is-torice, Primăria Arad a derulat şi două proiecte de reabilitare a unor institu-ţii de învăţământ. Reparaţiile de la Şcoala generală nr. 11 „Nicolae Băl-cescu“ au făcut ca cei circa 375 de elevi din ciclul primar şi gimnazial să poată învăţa acum în săli mai bine în-călzite şi mai luminoase, beneficiind şi de pe urma dotării laboratoarelor de limbi străine şi de informatică.

Eficienţa energetică a clădirii a crescut cu 45% la finalizarea proiectu-lui. Condiţiile mai bune din şcoală au avut drept rezultat şi creşterea cere-rilor de înscriere a copiilor. Numai în privinţa programului de after school, numărul de copii a sporit de la 40 la 150 în anul şcolar următor finalizării proiectului.

Un proiect de reabilitare termică a redus aproape la jumătate cheltu-ielile cu încălzirea şi a creat condiţii mai bune în căminul-internat al Lice-

ului Teoretic „Vasile Goldiş“. Elevilor nevoiţi să înveţe departe de familie li s-a dat posibilitatea să studieze mai confortabil (în două săli de lectură dotate cu echipamente IT) şi să se gospodărească mai uşor. În internat s-au amenajat două chicinete cu frigi-dere şi cuptoare cu microunde şi s-au instalat maşini de spălat, fiare şi mese de călcat.

Un alt proiect cu finanţare Regio din Arad a fost cel al Asociaţiei Creş-tine de Caritate „Gosen“. Organiza-ţia a modernizat grădiniţa pe care o deţine pe Calea Aurel Vlaicu nr. 121-125, amenajând o sală de infor-matică şi una de sport.

Noile echipamente permit extin-derea activităţii, organizarea unei grupe pentru copii cu nevoi speciale (15 copii cu autism şi Sindrom Down), dar şi sporirea numărului de angajaţi. În urma proiectului au fost create pa-tru noi locuri de muncă permanente, urmând să mai fie angajate încă două persoane.

SPRIJIN PENTRU IMM-URI

În plan economic, Aradul a fost un deschizător de drumuri, găzduind pri-ma instituţie bancară (1840), prima producţie de automobile (1909), pri-ma fabrică de jucării (1959) şi prima fabrică de ceasuri (1962) de pe teri-toriul României de astăzi. Din păcate, ultimii ani de constrângeri economice au dus la închiderea mai multor în-treprinderi şi lipsa unor oportunităţi pentru antreprenori.

Unul dintre aceste neajunsuri a fost absenţa unor spaţii de birouri adecvate, căci majoritatea micilor firme din oraş funcţionează în spaţii rezidenţiale sau comerciale adap-tate. În întâmpinarea acestei nevoi a venit firma SC Comagro Vest SRL

care a construit, pe un teren propriu şi cu bani europeni, Centrul de afa-ceri Maris.

De facilităţile noii clădiri (birouri moderne, recepţie comună, sistem informatic, gestionarea corespon-denţei, pază) se bucură deja mai multe firme din construcţii, proiec-tare, servicii informatice, servicii de analiză a produselor alimentare, distribuţie de materiale de birou şi papetărie, consultanţă etc. Prin des-chiderea centrului au fost create opt noi locuri de muncă şi, pe măsură ce creşte interesul clienţilor, proprieta-rul clădirii are în plan să le ofere ac-ces şi la servicii de medicina muncii şi contabilitate.

O altă firmă arădeană, SC Mara Com Mixt SA, a accesat fonduri ne-rambursabile pentru a construi un an-samblu de hale industriale de 7.671 mp. Denumit Arcvia Sud şi situat la 500 metri de autostrada Arad-Timi-şoara, proiectul finalizat în februarie 2012 se compune din două hale. Aces-tea se împart în şapte module, din a căror suprafaţă 95% este închiriată de firme de producţie, logistică şi trans-port. Firmele respective asigură peste 100 de locuri de muncă.

REzULTATE ALE PROIECTELOR EUROPENE

64.306 metri pătraţi de suprafeţe carosabile şi trotuare asfaltate

Peste 10.100 metri de conducte şi ţevi proaspăt instalate

211 puncte luminoase refăcute sau nou instalate în Centrul Istoric Vechi

O creştere cu 27% a turiştilor în 2013 faţă de 2009

Cel puţin 229 locuri de muncă perma-nente nou create

71,32 MILIOANE DE LEI reprezintă contribuţia din fonduri europene nerambursabile la proiectele

prezentate şi implementate de primăria arad, două firme locale şi un onG.

FOTO

: As

ocia

ţia

Creş

tină

de

Cari

tate

Gos

enFO

TO:

Şcoa

la n

r. 1

1 Ar

ad

Page 30: Revista Regio nr. 36/ian 2015: Regio, mai mult decât cifre

www.inforegio.ro30

Informaţii utile

ORGANISMELE DE IMPLEMENTARE ŞI MONITORIzARE A PROGRAMULUI OPERAţIONAL REGIONAL

Autoritatea de Management pentruPOR (AM POR) — Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei PubliceStr. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5Telefon: (+40 37) 211 14 09E-mail: [email protected],Website: www.mdrap.ro, www.inforegio.ro

Organisme intermediare PORAgenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est (ADR Nord-Est)Str. Lt. Drăghescu nr. 9, Piatra Neamţ,judeţ Neamţ, cod poştal 610125Telefon: 0233 218071, Fax: 0233 218072E-mail: [email protected]: www.adrnordest.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Est (ADR Sud-Est)Str. Anghel Saligny nr. 24, Brăila,judeţ Brăila, cod poştal 810118Telefon: 0339 401018, Fax: 0339 401017E-mail: [email protected], Website: www.adrse.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia (ADR Sud Muntenia)

Str. General Constantin Pantazi, nr. 7A,cod poştal 910164 Călăraşi, RomâniaTelefon: 0242 331769, Fax: 0242 313167E-mail: [email protected]: www.adrmuntenia.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia (ADR SV Oltenia)Str. Aleea Teatrului nr. 2A, Craiova,judeţ Dolj, cod poştal 200402Telefon: 0251 418240, Fax: 0251 412780E-mail: [email protected]: www.adroltenia.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Vest (ADR Vest)Str. Proclamaţia de la Timişoara nr. 5,Timişoara, judeţ Timiş, cod poştal 300054Tel/Fax: 0256 491923E-mail: [email protected]: www.adrvest.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Vest (ADR Nord-Vest)Sat Rădaia nr. 50, comuna Baciu,judeţ Cluj, cod poştal 400111Telefon: 0264 431550, Fax: 0264 439222

E-mail: [email protected], [email protected] Website: www.nord-vest.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru (ADR Centru)Str. Decebal nr. 12, Alba Iulia,judeţ Alba, cod poştal 510093Tel: 0258 818616/int. 110, Fax: 0258 818613E-mail: [email protected]: www.adrcentru.ro

Agenţia pentru Dezvoltare RegionalăBucureşti Ilfov (ADR Bucureşti Ilfov)Str. Mihai Eminescu nr. 163, et. 2,Sector 2, cod poştal 020076, BucureştiTelefon: 021 313 8099, Fax: 021 315 9665E-mail: [email protected]: www.adrbi.ro, www.regioadrbi.ro

Organism Intermediar pentruTurism (Autoritatea Naţională pentru Turism)Blvd. Dinicu Golescu nr. 38, Poarta C, sector 1, cod poştal 010873, BucureştiTelefon: 0372/ 144 018, Fax: 0372/ 144 001Email: [email protected]

CONFERINţA C.E. îN DOMENIUL TURISMULUI DIN zONELE DE COASTĂ ŞI MARITIME Bruxelles, Belgia, 20 ianuarie 2015

Comisia Europeană organizează conferinţa de tip workshop „Cooperarea inteligentă în domeniul turismului din zonele de coastă şi maritime — Încurajarea parteneriatelor transnaţionale prin clustere şi reţele“. Premisa este creşterea economiei şi a numărului de locuri de muncă, prin întărirea rolului organizaţiilor de tip cluster şi a reţelelor, inclusiv din domenii conexe — industria creativă sau pescuit. Mai multe detalii la: http://ec.europa.eu/enterprise/events

FORUMUL EUROPEI CENTRALE ŞI DE EST – euroMoneyViena, Austria, 20-21 ianuarie 2015

Forumul, ajuns la a XX-a ediţie, va aduce împreună elitele financiare ale regiunii, pentru a discuta agenda investiţiilor din 2015. Vor participa oficiali guvernamentali, reprezentanţi ai FMI şi BERD, ai băncilor, companiilor şi marilor fonduri de investiţii. Organizatorii au programat şi sesiuni separate dedicate statelor din regiune, inclusiv României.Mai multe detalii la: www.euromoneyconferences.com/cee.html

FORUMUL ENERGIEI 2015Karpacz, Polonia, 22-24 ianuarie 2015

Aflată la a IX-a ediţie, conferinţa pe teme energetice este organizată de Economic Forum, grup sub a cărui egidă se desfăşoară anual şi Forumul de la Krynica, cunoscut şi ca „Davos-ul Estului“. Vor participa oameni de afaceri, experţi şi autorităţi din domeniul energiei, din statele UE, Ucraina, Rusia, Asia Centrală şi SUA. Principalele teme de dezbatere sunt piaţa europeană a energiei, coridoarele de transport, gazele de şist, energiile regenerabile şi finanţarea. Mai multe detalii la: www.forum-ekonomiczne.pl

CONFERINţA: INTEGRAREA IMIGRANţILOR PE PIAţA MUNCII DIN EUROPA Bucureşti, 12-13 martie 2015

Conferinţa este organizată de Centrul de cercetare şi documentare în domeniul integrării imigranţilor, sub egida Ministerului Afacerilor Interne, cu finanţare de la UE. Vor participa specialişti şi studenţi interesaţi de fenomentul migraţiei şi al integrării pe piaţa muncii din Uniunea Europeană. Mai multe detalii la: www.conference.cdcdi.ro/

FORUMUL IMM-URILORBucureşti, 12-14 martie 2015

IMM Forum 2015 — Soluţii pentru IMM-uri este organizat de Romexpo şi de Camerele de Comerţ şi Industrie din România, fiind caracterizat drept „cel mai complex eveniment business-to-business adresat întreprinderilor mici şi mijlocii“. Vor fi organizate conferinţe, seminarii, workshop-uri şi întâlniri directe. La Forum vor participa reprezentanţi ai IMM-urilor, firme de consultanţă, bănci, fonduri de garantare şi companii cu oferte specifice pentru IMM-uri.Mai multe detalii la: www.imm-expo.ro/expozanti

AGENDA

Page 31: Revista Regio nr. 36/ian 2015: Regio, mai mult decât cifre

ianuarie 2015 31

„URIAŞII“ DE PIATRĂ CARE VEGHEAzĂ EUROPA

Alt fel de ştiri

FRANţA. Una din cele mai cunos-cute şi mari zone de schi din Euro-pa este cea din Alpii Francezi, un-de „rege“ este vârful Montblanc (4.808 m). Dacă vă gândiţi la o va-canţă plină de mişcare şi acţiune pe zăpadă, e bine de ştiut că veţi găsi în Franţa peste 4.000 de pârtii de-a lungul Alpilor. La Méribel, de exemplu, statisticile sunt impresi-onante: aproa pe 175 de kilometri de pârtii, mai mult decât tot do-meniul schiabil din România. Staţi-unea a fost creată în perioada in-terbelică, de un scoţian iubitor de sporturi de iarnă care voia să evite regimul nazist!

Stânci abrupte, creste desprinse parcă din regatul de gheaţă, pârtii de cinci stele, staţiuni cochete. Munţii din Europa sunt renumiţi pentru „bogăţiile“ pe care le oferă când vine vorba atât de tradiţie, cât şi de sporturi de iarnă. Vă prezentăm detalii inedite despre cei mai cunoscuţi „uriaşi“ europeni.

ELENA [email protected]

ITALIA. Nu există iubitor de munte care să nu fi auzit de „minunea din Dolomiţi“. În munţii din nord-estul Italiei, trei roci masive, asemănate cu nişte popice imense, „ţâşnesc“ spre cer. Legenda spune că rocile, numite Tre Cime di Lavaredo, ar fi rezultatul unui blestem făcut de Laurin, regele piticilor. Acesta i-ar fi transformat în stânci trandafirii pe cei care l-au trădat atunci când a încercat s-o răpească pe prinţesa de care se îndrăgostise.

ISLANDA. Unul dintre cele mai fotografiate locuri din Islanda este muntele Kirkjufell. Iarna, priveliştea este absolut spectaculoasă, mai ales când aurora boreală colorează cerul şi gheaţa de pe crestele semeţe. Lângă munte se află şi Kirkjufellsfoss, o cascadă descrisă de turişti drept una dintre cele mai spectaculoase din Europa.

ELVEţIA. Un pisc superb din Alpii Elveţieni a reuşit să câştige un bine-meritat loc în top 10 al celor mai fru-moşi munţi din lume. Este vorba des-pre Matterhorn, în forma unei pira-mide abrupte şi înclinate, care se ri-dică la aproape 1.000 de metri dea-supra gheţarilor. În Elveţia, sporturi-le de iarnă sunt la ele „acasă“.

RUSIA. Spectacolul din munţii Ural este greu de egalat, spun cu-noscătorii. Roci neobişnuite, stânci uriaşe, platouri misterioase care au generat poveşti legate de for-me de viaţă extraterestră, toate acestea se pot găsi în munţii care se întind de la ţărmurile de gheaţă ale Oceanului Arctic până în stepe-le din nord-vestul Kazahstanului. Un platou din munţii Ural numit Man Pupu Nior şi-a câştigat cele-britatea pentru cei 7 megaliţi de piatră, cu înălţimi între 30 şi 42 de me-tri. Doar turiştii experimentaţi pot ajunge acolo, cu snowmobile sau eli-coptere. Legenda spune că un şaman a vrăjit demonii şi i-a transformat în pietre uriaşe, dincolo de cea mai mare pădure virgină din Europa, aflată în rezervaţia Komi.

FOTO

: w

ww

.sum

mit

post

.org

FOTO

: Ru

sia

spqr

ol.c

om

FOTO

: ne

xttr

ipto

uris

m.c

om

Page 32: Revista Regio nr. 36/ian 2015: Regio, mai mult decât cifre

Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional RegionalMinisterul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice

Str. Apolodor nr.17, Sector 5, BucureştiWebsite: www.inforegio.ro, www.mdrap.ro

Investim în viitorul tău!

Numele proiectului: „Promovarea rezultatelor Regio 2012-2013‘‘Editor: Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional – Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice

Data publicării: ianuarie 2015

www.inforegio.roe-mail: [email protected]

)0372 11 14 09

Doriţi mai multe informaţii?

https://www.facebook.com/inforegio.ro