6 ¦ IANUARIE 2015

Actualitate

Economii imPortantEprin energie de pe Brm

Poşta Română a realizat, printr-un contract în-cheiat în luna decembrie a anului trecut, o econo-mie de 2,54 milioane de lei (560.000 de euro),cumpărând pentru prima dată energie electricăde pe Bursa Română de Mărfuri (BRM). Operato-rul naţional de servicii poştale a achiziţionat ocantitate de 14.840 MWh/an, la un preţ de 5,73milioane de lei (1,28 milioane de euro).

Procedura de achiziţie a energiei electrice de pe piaţa li-beră, necesară alimentării unui număr de 1.708 locuri deconsum, a fost demarată la finalul lunii noiembrie 2014. Va-loarea iniţială a contractului de achiziţie, de 8,27 milioanede lei (1,85 milioane de euro), a fost estimată pe baza con-sumului anterior al Poştei Române. Până la finalul anului re-cent încheiat, Poşta Română a beneficiat de contractereglementate de energie electrică, pe perioadă nedetermi-nată.

„Marele merit al acestui contract este faptul că, faţă depreţul avansat, am obţinut o reducere de 25% pe segmen-tul negociabil. Asta în condiţiile în care mai mult de jumă-tate din preţ este, în continuare, reglementat şi reprezintăcosturi fixe, de sistem, care nu sunt negociabile”, a declaratAlexandru Claudiu Moise, Manager Energetic – CompaniaNaţională Poşta Română.

Oferta declarată câştigătoare a contractului de achiziţie pu-blică având ca obiect „Energie electrică” este cea depusă deElectrica Furnizare, cu o propunere financiară de 164,08lei/MWh, fără TVA, respectiv suma totală de 5,73 milioane delei fără TVA. La toate aceste sume se adaugă costurile cuacciza, certificatele verzi şi contribuţia pentru cogenerare deînaltă eficienţă, acestea fiind evidenţiate separat pe factură.

„Piaţa liberă de energie este o realizare esenţială, carene-a permis să nu rămânem un consumator captiv şi să pro-fităm de avantajele negocierii. Poşta Română va aborda şiîn 2015 o strategie bazată pe eficienţa cheltuielilor. Cu câtmai multe companii vor accesa această piaţă liberă a ener-giei, cu atât aceasta se va dezvolta mai mult, aşa cum estefiresc într-o economie de piaţă cu preţuri competitive”, adeclarat Alexandru Petrescu, Directorul General al PoşteiRomâne. Piaţa de energie electrică din România este totaldeschisă încă de la 1 iulie 2007.

Fiecare autovehicul monitorizat, din cele 796 din categoria au-toutilitare, dispune acum de câte un modul GPS şi echipamentCANBUS, prin care se colectează date privind poziţia şi viteza au-tovehiculului, dar şi parametrii de funcţionare, aşa cum sunt mo-nitorizaţi pe computerul de bord. Din acestea, 390 de autouti-litare destinate transportului de valori vor fi dotate cu butoanede panică şi vor fi dispecerizate printr-un serviciu special autori-zat de Inspectoratul General al Poliţiei Române. Prin acţionareaacestor butoane, în caz de atac, va fi alarmat dispeceratul de ser-viciu al Poliţiei conectat la 112.

„În Departamentul de Transport al Poştei Române va exista uncolectiv de monitorizare a întregii flote dotate cu echipamenteleGPS. Această activitate se va face printr-un centru de monitorizarecu video-wall şi staţie de control complet echipată. În teritoriu vorfi distribuite 10 unităţi PC special destinate acestui scop. Aplicaţiafolosită va permite urmărirea şi înregistrarea tuturor evenimentelor

Întreaga flotă dotată

Compania Naţională Poşta Română are, înce-pând cu 1 ianuarie 2015, echipamente de monito-rizare GPS pe toată flota auto. Aproape 800 demaşini au fost echipate cu astfel de module, înurma unei investiţii de aproximativ 400.000 deeuro. Până la finele lui 2014, doar 150 de autove-hicule ale companiei erau dotate cu sistem GPS, înperioada 2010 – 2011, şi acestea nefuncţionale.

POªTAªUL433 ¦ 7

de pe traseu, putând să genereze rapoarte complete, care să con-ţină consumul de carburanţi, vitezele medii de deplasare, foaia deparcurs sau rutele urmate”, a precizat Gabriel Dumitru, DirectorulDirecţiei Logistică a Poştei Române.

consum diminuat de combustibil Introducerea sistemului GPS pe întreaga flotă auto a Poştei Ro-

mâne va reduce cheltuielile generate de consumul de carburanţi,pe cele cu plata orelor suplimentare ale şoferilor, dar şi pe cele cureparaţiile, prin controlul vitezei de deplasare. În plus, va reducetimpii de parcurs prin folosirea rutelor optime, fără kilometri nejus-tificaţi, şi va creşte siguranţa în exploatare. „Poşta Română îşi per-mite, în acest moment, să facă o investiţie absolut necesară înprocesul de modernizare a serviciilor companiei. Introducerea GPSpe toată flota auto asigură folosirea eficientă a parcului şi creşte si-guranţa în exploatare pentru autovehicule, pentru şoferi şi pentruîncărcătură, fie că este vorba despre valori sau despre corespon-denţă. Eficienţa şi calitatea serviciilor poştale nu mai pot fi asigurateîn lipsa acestor mijloace moderne de monitorizare a activităţii, pecare concurenţa le foloseşte de mult timp”, a declarat AlexandruPetrescu, Directorul General al Poştei Române.

Flota auto a Poştei Române este compusă din 925 de autovehi-cule şi 35 de mopede. Contractul de servicii de monitorizare şi dis-pecerizare ale flotei operatorului naţional de servicii poştale,câştigat prin licitaţie publică şi încheiat în 18 decembrie 2014, arevaloarea de 397.680 de euro, pentru o perioadă de 2 ani.

auto a Poştei, cu GPS

Poşta română cumpără hârtieCompania Naţională Poşta Română va achiziţiona hârtie

de copiator A4, în valoare de aproximativ 353.000 de lei.Produsul va fi livrat de câştigătorul licitaţiei direct în depo-zitele regionale ale CNPR din Bucureşti, Braşov, Cluj, Cons-tanţa, Craiova, Iaşi, Ploieşti şi Timişoara, conform caietuluide sarcini. Potrivit contractului, prin atribuirea acestui con-tract se doreşte achiziţionarea unei cantităţi de 38.490 detopuri (1 top = 500 file) de hârtie de copiator A4, clasa A -80 gr/mp (albă), (210 x 297 mm), cu caracteristicile tehniceminime conform caietului de sarcini. Contractul se va în-cheia pe o perioadă de şase luni de la data atribuirii. Terme-nul limită pentrudepunerea cereri-lor de documentesau pentru acces ladocument este 23ianuarie, ora 15.00,iar cel pentru pri-mirea ofertelor saua cererilor de parti-cipare este 26 ia-nuarie, ora 10.00.Deschiderea ofer-telor va avea loc înaceeaşi zi, o orămai târziu.

Elena are nevoie de ajutorul nostru

Elena Gherle, poştaş cu o vechime de 28 de ani în sis-tem, are nevoie de sprijinul colegilor pentru a depăşi osituaţie dificilă. Cu o sănătate precară, angajata Ofi-ciului Poştal de Distribuire Timişoara şi-a cheltuit ceamai mare parte a veniturilor obţinute în ultimii ani petratamente, operaţii, internări.

Probleme de sănătate ale Elenei Gherle au apărut în 2009,atunci când a fost nevoită să se opereze de neoplasm mamar.Ulterior, în 2011, au apărut necazurile cu genunchiul drept.Totul s-a întâmplat după ce un autoturism condus de un cetă-ţean străin a lovit-o pe o trecere de pietoni din cartierul timi-şorean Badea Cârţan şi i-a făcut ţăndări rotula genunchiului.S-a operat de două ori în cursul anului 2011 la spitalele din lo-calitatea de reşedinţă, însă, din nefericire, niciuna dintre inter-venţii n-a avut succes. În disperare de cauză a apelat la mediciiclinicii „Sfântul Gheorghe” din oraşul maghiar Székesfehérvár.În august 2012, aceştia au reuşit să-i elibereze rotula, însă chiarşi aşa Elenei îi este foarte greu să se deplaseze din cauza dure-rilor puternice pe care le resimte. Din acest motiv riscă să ră-mână cu o atrofiere iremediabilă a muşchilor piciorului drept.Pentru a depăşi această situaţie, medicii maghiari i-au reco-mandat o nouă operaţie, de osteotomie de femur, un fel deprotezare a piciorului, menită să-i reducă durerea resimţită şi,implicit, să-i redea mobilitatea. Operaţia urmează să aibă locla aceeaşi clinică din Ungaria şi costă circa 10.000 de lei, sumădin care poştăriţa de 53 de ani din Timişoara nu dispune decâtpe jumătate.

Toţi cei care doresc să se implice în ajutorarea colegei noastrede la Timişoara o pot face expediind bani, prin mandat poştal, penumele Elena Gherle - Oficiul Poştal de Distribuire Timişoara.Orice sumă este binevenită!

apel umanitar

12 ¦ IANUARIE 2015

Analizã

traficrEcorD pesite-ul cnPrîn 2014

Aproape 4 milioane de vizite au fostfăcute, anul trecut, pe site-ul oficial alCompaniei Naţionale Poşta Română,www.posta-romana.ro. Este un recordabsolut în întreaga existenţă a portaluluiweb al operatorului public poştal. Vorbimdespre o creştere cu 16,4 procente a nu-mărului de sesiuni faţă de anul 2013, maiexact de la 3,42 milioane (în 2013) laaproape 4 milioane (în 2014). Şi cifra uti-lizatorilor unici a crescut substanţial, cu11,6%, la 1,81 milioane, în vreme ce nu-mărul de afişări a cunoscut o ascensiuneceva mai moderată, de 4,15%, ajungândla aproximativ 10 milioane.

PrEZEntarE GEnErală a PuBlicului 1 ianuarie - 31 decembrie 2014 PaGini ViZitatE

Datele pe care vi le prezentăm înacest număr de revistă fac refe-rire la performanţele site-ului

Poştei Române şi au fost procesate de GoogleAnalytics, unul dintre cele mai importanteinstrumente de măsurare a evoluţiilor dinmediul on-line, care aparţine gigantuluiamerican Google. Trebuie spus că dome-niul posta-romana.ro a avut parte, pe întregintervalul anului trecut (1 ianuarie-31 de-cembrie 2014), de 3,98 milioane de vizite(sesiuni). Acestea au fost făcute de 1,81 mi-lioane de utilizatori unici, care au vizualizatun număr total de aproape 9,97 milioanepagini. Toate aceste cifre reprezintă recor-duri istorice pentru pagina web a CNPR.

Faţă de anul 2013 a scăzut numărul depagini vizualizate/vizită, de la 2,7 la 2,5. Şidurata medie a unei vizite a fost ceva maiscurtă, cu 8 secunde, fiind de 2 minute şi6 secunde la nivelul anului 2014. Explica-ţiile acestor scăderi ar fi faptul că vizitatoriis-au familiarizat cu modificările radicaleaduse site-ului Poştei Române la mijlocul

anului 2012 şi ajung mai repede şi din maipuţine click-uri la paginile dorite.

Decembrie - luna recordurilor

Trebuie remarcat faptul că în fiecare lunăa anului trecut audienţa site-ului a fostpeste cea din 2013. Cea mai aglomeratălună a fost, ca şi în anii precedenţi, decem-brie, când s-au înregistrat aproximativ470.300 de vizite, cu peste 58.000 peste de-cembrie 2013. A doua în top a fost lunanoiembrie, cu aproape 400.000 de sesiuni,urmată de martie, cu 333.800 de vizite.

La capitolul cea mai bună săptămână,anul 2014 a aparţinut perioadei 7-13 de-cembrie, când s-au consemnat peste116.500 vizite. Pe doi s-a situat perioada23-29 noiembrie, cu 106.867 sesiuni, iar ul-timul loc al podiumului a revenit perioadei30 noiembrie - 6 decembrie, cu 102.442 vi-zite. De precizat că, în rapoartele GoogleAnalytics, săptămâna începe duminica. Dinanaliza datelor de peste an se poate uşor re-marca faptul că, săptămână de săptămână,

ziua cu cele mai multe accesări ale site-uluiCNPR este lunea, în vreme ce sâmbăta şi,mai ales, duminica sunt zilele de minim.

Cea mai aglomerată zi din activitateasite-ului în 2014 a fost cea de luni, 15 de-cembrie, când Google Analytics a consem-nat 22.253 de vizite. La mică distanţă vineziua de 16 decembrie, cu 21.479 de sesiuni,iar 8 decembrie încheie podiumul, cu21.174 vizite. Spre comparaţie, cea maibună zi din 2013, cea de luni, 16 decem-brie, a avut numai 18.240 de sesiuni.

track & trace – noul rege al site-ului

Din totalul celor aproape 10 milioane depagini afişate de portalul web al Poştei Ro-mâne în cursul anului trecut aproape unsfert, mai exact 2,41 milioane de pagini, aufost cele de Track&Trace. O creştere majoră,de aproape 37% faţă de anul precedent, adus instrumentele de urmărire online a co-respondenţei pe primul loc în topul celormai vizonate pagini de pe domeniul posta-romana.ro. Pe locul doi se situează pagina

1 ianuarie - 31 decembrie 2014

POªTAªUL433 ¦ 13

câteva detalii tehniceÎnregistrarea şi analiza traficului

de Internet reprezintă două ches-tiuni vitale pentru a putea înţelegedacă un site este performant saunu. Cum măsoară companiile despecialitate traficul pe Internet?Foarte simplu: toate detaliile le-gate de acest proces pornesc de lapremisa că se contorizează doaracţiunile realizate de un vizitatoruman. Fiecare furnizor de serviciide analiză, inclusiv Google Analy-tics, posedă tehnici variate de iden-tificare şi filtrare a traficului, astfel

încât cifrele de trafic furnizate săaibă legătură doar cu vizitatoriiumani. Tipurile de vizitatori non-umani includ roboţii, adică aceleprograme folosite de motoarele decăutare, spre exemplu, pentru a in-dexa şi stoca în permanenţă infor-maţie nouă despre conţinutul unoranumite site-uri. Spre exemplu,website-urile importante sunt vizi-tate zilnic sau de mai multe ori pezi de către roboţii Google (google-bot), care indexează conţinutulnou apărut şi refac baza de dateGoogle cu privire la conţinutul ace-lor site-uri. Dacă s-ar contorizaaceste vizite, website-urile vizitate

ar beneficia de câteva mii de afişăriîn plus în fiecare zi, în funcţie de nu-mărul de pagini parcurse de roboţi.

Cele mai importante criteriidupă care se măsoară traficul unuisite sunt următoarele: numărul desesiuni (vizite), cel de utilizatori di-feriţi (unici) şi numărul de paginiafişate.

O sesiune (vizită) reprezintă ungrup de interacţiuni care au loc peun site într-un interval de timp dat.De exemplu, o singură vizită poateconţine mai multe afişări de pa-gină, evenimente, interacţiuni so-ciale, variabile personalizate şitranzacţii de comerţ electronic.

Utilizatorii diferiţi sau unici suntvizitatorii număraţi o singură datăcare au ajuns pe un site pe parcur-sul unei anumite perioade de timp.Fiecare IP este contorizat o singurădată în perioada raportată. Deexemplu, dacă de pe acelaşi PC seintră pe pagina web a PoşteiRomâne de 10 ori în intervalul00.01- 24.00 al unei zile, nu va ficontorizată decât o singură vizită.Numărul de pagini afişate repre-zintă numărul de pagini de pe site-ulmonitorizat accesate de către unvizitator la fiecare vizită efectuată.Aici se iau în calcul şi afişările repe-tate ale unei singure pagini.

de start (home page), cu puţin peste 2milioane de afişări, în scădere faţă de celeaproape 2,43 milioane din 2013. Pe locultrei se află paginile de coduri poştale, cupeste 970.000 de afişări.

Cei mai mulţi vizitatori au folosit PC-urisau laptop-uri, de pe aceste dispozitivefiind efectuate 3,24 milioane de sesiuni(81,75% din total). Chiar dacă se situează lamare distanţă, numărul vizitelor de pe te-lefoane mobile în 2014 a crescut exploziv:aproape 588.000, faţă de 263.400 în 2013(123,18% în plus)! Tabletele aduc restul deaproximativ 140.000 de sesiuni, o creşterede aproape 68% faţă de 2013.

Din punct de vedere al browser-ului fo-losit, cei mai mulţi vizitatori au preferatChrome (1,77 milioane), urmat de Firefox(1,01 milioane) şi Internet Explorer (547.900).

Dacă a pierdut războiul browser-elor,Microsoft l-a câştigat categoric pe cel al sis-temelor de operare de pe care s-a accesatsite-ul posta-romana.ro. Windows a fost uti-lizat în peste 3 milioane de vizite, fiindurmat de Android, de care s-au folosit peste

465.000 de vizitatori, şi de iOS, cu aproape250.000 de utilizări.

La capitolul operatorilor de reţele de co-municaţii şi al furnizorilor de servicii de In-ternet, cei mai mulţi vizitatori au venit dinreţelele RCS&RDS, cu circa 35% din numă-rul total de vizitatori.

creştere majoră a vizitelor din Sua

Interesante sunt şi zonele geografice dincare s-a accesat pagina web a CNPR. Nor-mal, imensa majoritate - 3.411.672 (85%) acelor aproape 4 milioane de sesiuni pro-vine din România, în creştere cu peste 16%faţă de 2013. A doua ţară ca număr de IP-uridin care s-a intrat pe site este Germania, cupeste 102.300 de vizitatori (80.377 în 2013).Pe locul 3 se situează SUA, cu aproximativ89.400 de vizite, peste 51% în plus faţă de2013. Top 10 este completat de Marea Bri-tanie, Franţa, Italia, Spania, Canada, Mol-dova şi Austria. În total, vizitatori din 206ţări şi teritorii au intrat în 2014 pe site-ulPoştei Române, unele dintre cele mai ine-dite locaţii fiind cele din Insulele Palau, St.

Pierre & Miquelon, Mariane de Nord sauCuraçao.

În ceea ce priveşte traficul din ţara noastră,Bucureştiul este lider de necontesat. Din Ca-pitală s-au făcut peste 40% din numărul totalde vizite din cursul anului 2014, adică peste1,6 milioane din 3,98 de milioane. La maredistanţă urmează Cluj-Napoca, cu 207.670vizitatori, podiumul fiind completat de Iaşi,cu aproximativ 150.000 de sesiuni. În top maiintră Timişoara, Braşov, Oradea, Constanţa,Craiova, Ploieşti şi Sibiu. Prima localitate depeste hotare care apare în acest top esteLondra, locul 26, de unde s-au efectuat peste17.200 de vizite. Al doilea oraş străin este Chi-şinău, aflat pe locul 38, cu peste 9.000 de vi-zite pe site-ul CNPR. Pe locul 41 şi al treileaoraş străin este Tel-Aviv, cu peste 8.000 de se-siuni. Suprinde clasarea pe locul 88 a locali-tăţii franceze Guyancourt, un orăşel cu circa28.000 de oameni din regiunea Île-de-France. De aici s-au făcut 2.342 de vizite, maimulte decât din oraşe autohotone impor-tante, cum ar fi Lugoj, Medgidia, Caracal,Sinaia, Fălticeni sau Câmpulung-Muscel!

16 ¦ IANUARIE 2015

Oamenii Poºtei

Ada Cojan

Pe Carmen şi pe Cristina le-am întâlnitîn mijlocul uliţei, împărţind corespon-denţa. Erau înconjurate de oameni care lecereau lămuriri despre facturile primite,pe care mulţi nici nu ştiau să le citească.Deşi îngheţate din cap până în picioare şicu braţele doldora de trimiteri poştale,răbdarea cu care vorbeau cu fiecare înparte ne-a lăsat fără cuvinte. Minute bunele-am urmărit cu privirea, aşteptând, cu-minţi, să ne vină şi nouă rândul să le luămun interviu.

Cristina Tăbârcă este unul dintre cei doifactori poştali de la Moroeni. Pe 22 de-cembrie a împlinit 47 de ani. Cu trei ani înurmă, Cristina a renunţat la activitatea co-mercială şi, atrasă de contactul perma-nent cu oamenii, s-a angajat la Poştă cafactor poştal înlocuitor, regăsindu-şi acolo

fosta colegă de clasă şi actuala vecină, ofi-cianta Antoaneta Marmandiu. Ceea ce laînceput părea a fi doar o dorinţă pasagerăs-a transformat, mai târziu, într-un jobpermanent. Traseul factoriţei nu e unuluşor. „Plec de la oficiul poştal din Moroenişi merg spre Pucheni, sat pe care îl par-curg de la un capăt la altul. Apoi mai de-parte la Glod, unde am de împărţit foartemultă corespondenţă. Iarna, cum e ziuamică, noroc că sunt cu colega. Am umblatîmpreună şi până la 6 seara cu lanterna.Tot cu ea merg şi prin Muscel, localitateunde e foarte greu de urcat, fiind zonămuntoasă”, ne-a povestit Cristina.

De două ori pe săptămână, mai precismarţea şi vinerea, cele două merg în satulDobreşti de unde, cu maşina Poştei, urcăpână aproape de cota 1000. Acolo, la spi-

talul TBC, una dintre puţinele bucurii alebolnavilor este sosirea poştaşului. „Pa-cienţii primesc colete, mandate poştale,dar şi trimit scrisori rudelor plecate pestehotare. Se întâmplă chiar ca poştăriţa săurce în salon, să dea pachetul celor carenu se pot deplasa. Unii îi cer dinainte săle aducă şi câte un rebus de la oficiu”, ne-a spus Vasile Ţârcuş, portarul spitalului.

Soţul ştefan e, de fapt, Vasile

La sat, după cum se ştie, toţi se cunoscîntre ei. Dar, în mod surprinzător, există şicazuri când soţia nu cunoaşte numelesoţului, ceea ce dă bătăi de cap poştări-ţelor din Moroeni. „Într-o zi aveam de dusun plic unui anume Ştefan Ion. Nu vă

Poştaşii de la cota 1000 „Am umblat prin sat cu lanterna şi până la 6 seara şi nu am plecat

până nu i-am găsit pe toţi...” „Când ne udăm, avem şi câte o perechede ghete de rezervă cu noi...” „Ne încălzim cu geanta şi cu mersul nos-tru rapid...”. Sunt vorbe care ne-au rămas în minte mult timp după ceam plecat din Moroeni, o comună din apropierea Târgoviştei. Ar fi în-deajuns pentru a creiona portretul poştaşului de la munte. Iar dacămunca de la oraş nu e deloc uşoară, ce putem spune despre cea a poş-taşului de la sat, mai ales când traseul lui urcă, uneori, şi până la 1000de metri altitudine?

Antoaneta Marmandiu,oficiant la OP Moroeni

Carmen Bănescu, împreună cu oclientă a poştei

Cristina Tăbârcă, împărţind corespondenţa

POªTAªUL433 ¦ 17

spun cât de mirată am fost când soţia luimi-a spus că nu acesta e numele lui.Totul corespundea, inclusiv numărul decasă. Vă daţi seama ce nedumerităeram. Auzind probabil discuţia, el a ieşitdin casă şi a zis: «Pe mine mă cheamăŞtefan Ion» Deşi trăiau de ani buni îm-preună, soţia nu îi cunoştea adevăratulnume pentru că toţi în sat îi ziceau Va-sile”, ne povesteşte Cristina amuzată. Unalt caz ciudat este cel al unei familii încare tatăl şi cei doi copii ai lui poartăacelaşi nume: Ion Luca. „Nu ştiu ce o fifost în capul părinţilor. Slavă Domnuluică îi pot deosebi după anul naşterii cândle duc corespondenţa!”, şi-a amintit poş-taşul.

De la întâmplările amuzante, Cristinaa trecut, deodată, într-un registru gravşi, încercând să-şi încălzească mâinile în-gheţate, a început să ne povestească.„Pe când mergeam să împart corespon-denţa în satul Glod, am intrat, la un mo-ment dat, într-o curte. Acolo era uncâine lup şi, fiind dezlegat, a sărit pemine. Nu ştiam cum să mă întorc mai re-pede, mergeam cu spatele, să pic pe ju-mătatea şoselei şi mai multe nu. Mi-ausărit în ajutor vecinii, că altfel nu aveamnicio şansă. E un sat plin de câini”.

fete de la munteÎn tot acest timp, mai trăgeam cu

coada ochiului la Carmen, colega Cristi-nei, înconjurată de o mulţime de oa-meni care aşteptau să îşi primeascăplicul. Carmen Bănescu are 42 de ani şio vechime de 15 ani în Poştă. Traseul eiîncepe de la oficiul poştal şi se întindepână la comuna Pietroşiţa, satul Lunca,şi spitalul TBC. Uneori îşi însoţeşte co-lega în satul Glod întrucât, după cumspune ea, „acolo e multă corespon-denţă”. Traseul e greu, de multe oriabrupt, fiind nevoite să meargă prin pă-duri, prin grădini, prin văi, iar casele suntrăzleţe. Când a terminat de împărţit tri-miterile, a început să ne vorbească,plină de optimism. „Merg din poartă înpoartă până sus, la ultima casă. Iarna efoarte greu, iar volumul de trimiteri emult mai mare ca înainte. Plicuri vin cusutele, zilnic, aproape 200 pe zi şi în jurde 16.000 lunar. În zonă sunt multe mă-năstiri, hoteluri şi pensiuni, toţi depuntrimiteri. Pe munte nici nu avem cursăpoştală si le ducem greu. În rest, camtoţi au telefoane mobile, au facturi deplătit, corespondenţă bancară. Ce să

facem, ne încălzim cu geanta şi cu mer-sul rapid al nostru. Se mai întâmplă săne udăm la picioare, de aceea avem şicâte o pereche de ghete de rezervă cunoi. Doar suntem fete rezistente, cres-cute la munte”, povesteşte Carmen.

La bătrânii din sat au găsit înţelegereşi răbdare. Era un bătrân care le maidădea, de 1 Martie, câte un mărţişor,câte o carte. Nu mai trăieşte, îl chemaIon Baltag. El însuşi a scris o carte depoezii pe care i-a dat-o cadou, cu dedi-caţie: „Pentru Carmen, poştăriţa care nebucură foarte mult, care îmi aduce veş-tile bune şi rele, dar şi pensia”. „Maiaveam pe cineva care ne-a adus laleleînfăşurate în ziar, un ziar atât de mareîncât laleaua nici nu se mai zărea”, şi-aamintit Carmen.

De la Antoaneta Marmandiu, ofici-antă în Moroeni, aflăm că, pe vremeacând la Dobreşti era agenţie poştală, laoficiul din Moroeni lucrau trei factori,printre care şi fiica ei, Elena. Antoanetaare o vechime de 15 ani în poştă şi nu odată s-a întâmplat să facă şi munca fac-torului poştal. „Înainte, am lucrat cinciani ca factor, deci am experienţă. Iarnae mai greu pentru că se întunecă de-vreme, iar noi ajungem acasă pe la 7seara. Nu ne mai cunoaşte nimeni, nicipisica, nici căţelul, nici bărbatul”, a spusoficianta.

Sprijin providenţialComuna Moroeni cuprinde satele

Lunca, Moroeni, Pucheni, Glod, Muscelşi Dobreşti.

Aproape 6.000 de locuitori sunt de-serviţi de cei trei poştaşi din comună,care parcurg, în total, în jur de 80 de ki-lometri. Ştiind situaţia, oamenii în-cearcă să le dea o mână de ajutor. Defiecare dată când soseşte corespon-denţa, stareţul mănăstirii din Muscel tri-mite o persoană de încredere să oridice, asta deoarece satul se află într-ozonă alpină subcarpatică unde e maigreu de ajuns. Întâmplarea a făcut ca, laoficiul din Moroeni, să îl găsim chiar peîmputernicitul mănăstirii, Ion Gogu.„Când vine corespondenţa pentru mă-năstire, oficianta îl sună pe stareţ să îlînştiinţeze, iar eu vin să o preiau. Îmidau seama cât le este de greu. Nu e atâtde uşor nici măcar să cobori de la mă-năstire pe o astfel de vreme, darămitesă urci. Mă bucur că pot să fiu de folosangajatelor de la poştă”, a spus acesta.

Deşi îngheţate, poştăriţele sunt pline de optimism

Împuternicitul mănăstirii,împreună cu stareţul

Drumul spre Sanatoriul TBC

Punctul final al traseului