proiect modelare .docx

7/30/2019 proiect modelare .docx

1/37

1

Situatia tehnico-economica si de productie a societatii comerciale

Kraft Foods S.A.

Societatea Comerciala Kraft Foods S.A. opereaza pe piata unui bun de consum de folosintacurenta si realizeaza, de 2 ani, doua tipuri de produse Poiana cu alune si Poiana cu lapte cuurmatoarele caracteristici:

Volumul vanzarilor variaza intamplator de la o luna la alta, cu toate ca aceste produse aucastigat pozitii importante pe piata;

Pregatirea productiei pentru cele doua produse Poiana cu alune si Poiana cu lapte in lunileurmatoare ( octombrie, noiembrie, decembrie), necesita cunoasterea in avans de catre S.C.Kraft Foods S.A. a cererii viitoare pentru cele doua produse ale sale;

Produsul Poiana cu alune este in concurenta cu ale trei produse similare Primola cualune,Africana cu alune, Novatini cu alune realizate de firme concurente, astfel ca variatiacererii pentru produsul Poiana cu alune este cauzata de evolutia ponderii pe piata a

produselor concurentiale Primola cu alune,Africana cu alune, Novatini cu alune

Produsul Poiana cu lapte nu are concurenta semnificativa pe piata, dar cererea pentru acest produs variaza in functie de conjunctura economica: rata inflatiei, cresterea preturilor unor produse de consum curent, etc. Pentru acest produs, S.C. Kraft Foods S.A. are contracte fermede 1000 u.f. pentru luna noiembrie si de 3200 u.f. in decembrie.

In evidenta contabila si statistica a S.C. Kraft Foods S.A. exista informatii privind costurileunitare de productie, productivitatea utilajelor si a angajatilor de vanzari pentru produsulPoiana cu alune si despre vanzarile produselor Poiana cu alune si Poiana cu lapte (tabel 10.2).In perioada considerenta, costurile unitare de stocare reprezinta 1,5% din costul unitar de

productie.

Tabel 10.1

Produs Costulunitar de

productie(u.m/u.f)

Profit unitar (u.m/u.f)

Productivitateautilajului(ore/u.f)

Productivitateamuncii(ore/u.f)

Suprafta destocare(u.s/u.f)

Poiana cualune

20 u.m/u.f 5 u.m/u.f 0,1 0,05 2

Poaina culapte

10 u.m/u.f 3 u.m/u.f 0,08 0,07 3


2/37

2

Tabel 10.2

Nr.crt Luna Nr. agentide vanzare

Vanzari din produsul Poiana cualune(lei)

Vanzari din produsulPoiana cu

lapte(unitatifizice)1 Octombrie (anul precedent) 23 20860 16362 Noiembrie (anul precedent) 22 19360 17363 Decembrie (anul precedent) 23 21960 14364 Ianuarie (anul curent) 21 21120 15365 Februarie (anul curent) 21 20460 13366 Martie (anul curent) 20 20860 15867 Aprilie (anul curent) 20 20860 16868 Mai (anul curent) 21 19360 13869 Iunie (anul curent) 19 19510 143610 Iulie (anul curent) 17 19160 133611 August (anul curent) 15 17960 154612 Septembrie (anul curent) 14 17460 1486

Anul Timestru I Timestru II Timestru III Timestru IVAnul curet T 10800 12780 17640 14850Anul T+1 11040 13350 17760 15810Anul T+2 12120 15600 17880 16230Anul T+3 12300 16200 18000

10.1 Evolutia pe piata a unor produse concurentiale.Estimarea cererii produsului Poiana cualune

La inceputul lunii septembrie a.c., S.C. Kraft Foods S.A. a organizat o ancheta asupra unuiesantion reprezentativ de 1236 consumatori, cu scopul de a determina numaril utilizatorilor

produsului Poiana cu alune cat si al utilizatorilor produselor concurente Primola cualune,Africana cu alune, Novatini cu alune .

S-au inregistrat urmatoarele rezultate:

-636 cumparatori s-au declarat utilizatori ai produsului Poiana cu alune;

-220 cumparatori s-au declarat utilizatori ai produsului Primola cu alune;

-230 cumparatori s-au declarat utilizatori ai produsului Africana cu alune;

-150 cumparatori s-au declarat utilizatori ai produsului Novatini cu alune;

In luna septembrie a.c., S.C. Kraft Foods S.A a lansat o campanie de publicitate pentru produsul Poiana cu alune. La inceputul lunii octombrie s-a efectuat o noua ancheta asupra

aceluiasi esantion reprezentativ de cumparatori si s-au obtinut urmatoarele rezultate:


3/37

3

-dintre utilizatorii produsului Poiana cu alune ( la incepututul lunii a.c.)

80% au ramas fideli produsului Poiana cu alune;

10% s-au orientat catre produsul Primola cu alune;

5% s-au orientat catre produsul Africana cu alune;

5% s-au orientat catre produsul Novatini cu alune;

-dintre utilizatorii produsului Primola cu alune ( la incepututul lunii a.c.)

60% au ramas fideli produsului Primola cu alune;

20% s-au orientat catre produsul Poiana cu alune;

10% s-au orientat catre produsul Africana cu alune;

10% s-au orientat catre produsul Novatini cu alune;

-dintre utilizatorii produsului Africana cu alune ( la incepututul lunii a.c.)

50% au ramas fideli produsului Africana cu alune;



15% s-au orientat catre produsul Novatini cu alune;-dintre utilizatorii produsului Novatini cu alune ( la incepututul lunii a.c.)

40% au ramas fideli produsului Novatini cu alune;



10% s-au orientat catre produsul c Africana cu alune;

Se fac urmatoarele ipoteze:

Alegerea unuia dintre produsele Poiana cu alune, Primola cu alune,Africana cu alune, Novatini cu alune in luna urmatoare depinde numai de alegerea din luna curenta;

Se considera ca matricea reorientarilor ramane neschimbata pentru fiecare din urmatoarele 3luni;

Fiecare consumator cumpara un singur tip de produs, iar canitatile cumparate ramanneschimbate in urmatoarele trei luni.

Pe baza datelor furnizate de anchetele efectuate rezulta:


4/37

4

0S =(0,5145 0,1779 0,1860 0,1213)

P=

40,010,020,030,015,050,010,025,0

10,010,060,020,0

05,005,010,080,0

1S =(0,5299 0,2009 0,1485 0,1198)

2S =(0,537 0,2121 0,1325 0,1165)

3S =(0,54 0,2174 0,1258 0,1144)

Analiza economic a rezultatelor

1.Reprezentarea grafic i analiza evoluiei ponderilor pe pia a celor 4 produseconcureniale. Precizarea i comentarea stadiului pe curba "vieii" n care se afl fiecare produs la momentul iniial;

Ponderile de pe piata sunt reprezentate in tabelul de mai jos:

PrerioadaProdus

Septembrie a.c. Octombrie a.c. Noiembrie a.c. Decembrie a.c.

Poiana 0,5145 0,5299 0,537 0,54

Promola 0,1779 0,2009 0,2121 0,2174Africana 0,1860 0,1485 0,1325 0,1258

Novatini 0,1213 0,1198 0,1165 0,1144

Reprezentarea grafica a evolutiei ponserilor pe piata ale celor 4 produse concurentiale estereprezentata in figura de mai jos:

0.5145 0.5299 0.5370.54

0.17790.2009 0.2121

0.2174

0.186 0.1485 0.1325 0.1258

0.1213 0.1198 0.1165 0.1144

0

0.1

0.2

0.3

0.4

0.5

0.6

Se tembrie Octombrie Noiembrie Decembrie

P o n

d e r e a p e p i a t a Poiana

Primola

Africana

Novatini

Legenda

Evolutia ponderilor pe piata a celor 4 produse


5/37

5

Din evolitia ponderilor pe piata a celor 4 produse concurentiale putem concluziona ca:

-Produsul Poianacu alune are o pondere pe piata din ce in ce mai mare, el castigandcumparatori in defavoarea produselor concurente . Putem afirma ca produsul Poianacualune se afla in stadiu de crestere.

-Produsul Primolacu alune are o pondere pe piata in crestere, el aflandu-se in stadiul decrestere.

-Produsul Africanacu alune inregistreaza o scadere a ponderii pe piata, el afandu-se instadiu de declin.

-Produsul Novatinicu alune inregistreaza flucuatii foarte mici ale ponderii pe piata, elaflandu-se in stadiul de maturitate .

2.Analiza influenei campaniei de publicitate asupra vnzrilor produsului Poianacu alune .

Deoarece cota de piata a produsului Poianacu alune a crescut luna de luna in perioadaanalizata, rezulta ca influienta campaniei de publicitate a avut un impact semnificativ asupraconsumatorilor.

3.Ponderea limit pe pia la care poate ajunge produsul Poianacu alune dac matricea detranziie rmne neschimbat un numr mare de perioade.

Ponderea linimta pe piata la care poate ajunge produsul Poianacu alune este de 54,34%.

4.Evoluia pe pia n raport cu luna septembrie a fidelitii fa de produsul Poianacu alune i a reorientrilor ctre produsele concureniale. Vectorul initial cu ponderi pe piata al prodului Poianacu alune este(1,0,0,0), deoarece ne

intereseaza sa studiem doar consumatorii produsului Poianacu alune .


6/37

6

Fidelitatea consumato rilor produsului Poianacu alune in luna octombrie este de 80%, inluna noiembrie este de 68,75%, iar in luna decembrie este de 62,42%.

20% din consumatorii din luna septembie a.c. ai produsului Poianacu alune se reorienteazain octombrie a.c. catre produsele concurente

31,25% din consumatorii din septembrie a.c. ai produsului Poianacu alune se reorienteazain noiembrie a.c. catre produsele concurente

37,57% din consumatorii din septembrie a.c. ai produsului Poianacu alune se reorienteazain decembrie a.c. catre produsele concurente

Din analiza se observa cresterea procentului de consumatori ai produsului Poianacu alune care se reorienteaza catre produsele concurente.

5.Volumul vnzrilor produsului Poianacu alune n lunile octombrie, noiembrie, decembrie, pentru situaia n care volumul total al vnzrilor celor patru produse este de6000 u.f. n fiecarelun.

Perioada

Data

Octombrie Noiembrie Decembrie

Volumul toal alvanzarilor

6000 6000 6000

Cota de piata pentruPoiana

0,5299 0,537 0,54

Volumul vanzarilor pentru Poiana

3179,4 3222 3240

Se observa o tendinta de crestere in timp a volumelor vanzarilor produsului Poianacualune .

6.Evolut ia profitului asociat produsului Poianacu alune .

PerioadaData

Octombrie Noiembrie Decembrie

Profitul asociat 2,6511 2,6878 2,7044Volumul vanzarilor 3179,4 3222 3240Profitul asociat total 8428,90 8660,09 8762,25


7/37

7

7.Politica manageriala privind produsul Poianacu alune .

In urma analizei produsului Poianacu alune se observa o evolutie crescatoare a ponderii pe piata si implicit o evolutie crescatoare a volumelor vanzarilor si a profiturilor obtinute de peurma comercializarii produsului Poianacu alune .

10.2 Estimarea vanzarii produselor

10.2.1 Cazul produsului Poiana cu Alune

Societatea Comerciala Kraft Foods S.A. nu are contracte ferme pentru pro dusul Poiana cuAlune, acesta se vinde prin eforturile unei echipe de agenti de vanzari, care fluctueaza camarime. Se presupune ca exista o legatura direct proportionala intre numarul de agenti devanzari si volumul vanzarilor. Se doreste verificarea acestei ipoteze folosind datele disponibile pe ultimul an (tabel 10.2).Pentru estimarea volumului vanzarilor produsului Poiana cu Alune

in trimestrul urmator, intereseaza modelul de previziunea cel mai recomandat avand in vedereca conducerea firmei doreste sa stabilizeze numarul acestor agenti de vanzari pentru a incurajacresterea vanzarilor.

Fogura 10.2 Reprezentarea vanzarilor pentru produsul Poiana cu Alune

1.Repzentarea grafica a datelor reale y=f(x) in forma liniara y= a+b*x si respectiv,

ln(y)=ln(a)+b*ln(x) pentru forma neliniara.

0

500010000

15000

20000

25000

0 5 10 15 20 25

V o

l u m

v a n z a r i

( l e i )

Nr agenti vanzare

Vanzari "Poiana cu Alune"


8/37

8

Reprezentare grafica a datelor reale in forma liniara:

Reprezentare grafica a datelor reale in forma neliniara:

20860 19360

21960

21120

20460

20860

20860 19360

19510

19160

17960

17460

y = -283.04x + 21751R = 0.5783

0

5000

10000

15000

20000

25000

Oct a.p Nov a.p Dec a.p Ian a.c Feb a.c Mar a.c Apr a.c Mai a.c Iun a.c Iul a.c Aug a.c Sep a.c

Vanzari din produsul Poiana cu alune

Vanzari din produsul Poiana cu alune (lei) Linear (Vanzari din produsul Poiana cu alune (lei))

20860 19360

21960

21120

20460

20860

20860 19360

19510

19160

17960

17460

y = -1042ln(x) + 21646R = 0.3442

0

5000

10000

15000

20000

25000

Oct a.p Nov a.p Dec a.p Ian a.c Feb a.c Mar a.c Apr a.c Mai a.c Iun a.c Iul a.c Aug a.c Sep a.c

Vanzari din produsul Poiana cu alune

Vanzari din produsul Poiana cu alune (lei)

Log. (Vanzari din produsul Poiana cu alune (lei))


9/37

9

2.Analiza rezultatelor in cele doua forme ale ecuatiei de regresie 95% nivel de semnificatie,respectiv pentru 90%.

Ecuatia regresiei 95%:

SUMMARY OUTPUT

Regression StatisticsMultiple R 0,836253R Square 0,699319Adjusted RSquare 0,669251StandardError 1,687141Observations 12

ANOVA

df SS MS F Significance

F Regression 1 66,2022 66,2022 23,25784 0,000699Residual 10 28,46446 2,846446Total 11 94,66667

CoefficientsStandard

Error t Stat P-value Lower 95%Upper 95%

Lower 95,0%

Upper 95,0%

Intercept -16,7327 7,563294 -2,21235 0,051356 -33,5847 0,119406 -33,5847 0,119406X Variable 1 0,001828 0,000379 4,822639 0,000699 0,000983 0,002673 0,000983 0,002673

RESIDUAL OUTPUT

Observation Predicted Y Residuals1 21,40185 1,5981462 18,65968 3,3403213 23,41278 -0,412784 21,87716 -0,877165 20,67061 0,3293936 21,40185 -1,401857 21,40185 -1,401858 18,65968 2,3403219 18,9339 0,066103

10 18,29406 -1,2940611 16,10032 -1,1003212 15,18626 -1,18626


10/37

10

Ecuatia regresie 90%:

SUMMARY OUTPUT

Regression StatisticsMultiple R 0,836253R Square 0,699319Adjusted RSquare 0,669251StandardError 1,687141Observations 12

ANOVA

df SS MS F

Significance

F Regression 1 66,2022 66,2022 23,25784 0,000699Residual 10 28,46446 2,846446Total 11 94,66667

CoefficientsStandard

Error t Stat P-value Lower 95%Upper 95%

Lower 90,0%

Upper 90,0%

Intercept -16,7327 7,563294 -2,21235 0,051356 -33,5847 0,119406 -30,4408 -3,02449X Variable 1 0,001828 0,000379 4,822639 0,000699 0,000983 0,002673 0,001141 0,002515

RESIDUAL OUTPUT

Observation Predicted Y Residuals1 21,40185 1,5981462 18,65968 3,3403213 23,41278 -0,412784 21,87716 -0,877165 20,67061 0,3293936 21,40185 -1,401857 21,40185 -1,401858 18,65968 2,3403219 18,9339 0,066103

10 18,29406 -1,2940611 16,10032 -1,1003212 15,18626 -1,18626


11/37

11

3. Volumul estimat al vanzarilor recomandat sa fie luat in considerare pentru productiaurmatorului trimestru pe baza modelului de previziune cel mai potrivit-in cest caz, pe bazacoeficientului de determinare R2.

Vanzari trimestru IV:

Y=2850*4 + 9800=21200

10.2.2 Cazul produsului Poiana cu lapte

Societatea Co merciala Kraft Foods S.A. are contracte ferme pentru produsul Poiana cu lapte,numai in lunile noiembrie si decembrie a.c. Pentru estimarea volumului vanzarilor produsuluiPoiana cu lapte in luna octombrie a.c., conducerea fiermei a hotarat sa utilizeze datele dinlunile anterioare (tabelul 10.2), care, in repzentarea grafica, sunt redate in Figura 10.2.

12300.0000

16200.000018000.0000

y = 2850x + 9800R = 0.9567

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000

16000

18000

20000

tr1 tr2 tr3

Vanzari Poiana cu alune

10001050110011501200125013001350140014501500155016001650170017501800

oct nov dec ian feb mar apr mai iun iul aug sep

Datele reale Media


12/37

12

Figura 10.3 Evolutia vanzarilor pentru produsul Poiana cu lapte

Din grafic se observa ca nu exista trend si variatii sezoniere.


Raportul managerial n care se analizeaz rezultatele obinute pentru datele individualizate cuvaloarea c 0 va include urmtoarele informaii:

1.Reprezentarea grafic a datelor reale, a mediei vnzrilor i a estimaiilor vnzrilor pentruconstantele de nivelare: = 0,2, = 0,9 i, respectiv optim n raport cu eroarea medie ptratic.

Tabelul cu datele introduse si cu ezultatele obtinute poate fi vazut in figura de mai jos:

Reprezentarea grafic a datelor reale, a mediei vnzrilor i a estimaiilor vnzrilor pentruconstantele de nivelare: = 0,2, = 0,9 i, respectiv optim n raport cu eroarea medie ptratic este prezentata in figur a urmatoare:


13/37

13

Datele reale sunt reprezentate cu negru.

Datele obtinute pentru =0.2 sunt reprezentate cu albastru.

Datele obtinute pentru =0.9 sunt reprezentate cu rosu.

Datele obtinute pentru optim in raport cu MSE sunt reprezentate cu roz.

Media vanzarilor reale este de 1511,833.

2.Analiza comparativ a rezultatelor pentru cele trei valori ale constantei de nivelare.

Analiza:

- pentru =0.2 vanzarile estimate pentru luna octombrie sunt de 1493,736 u.f pentru produsulPoiana cu lapte, iar eroareamedie patratica este 21628,46.

- pentru =0.9 vanzarile estimate pentru luna octombrie sunt de 1489,998 u.f pentru produsulPoiana cu lapte, iar eroarea medie patratica este de 30836,92.


14/37

14

- pentru optim in raport cu MSE vanzarile estimate pentru lunaoctombrie sunt de 1482,031u.f, iar eroarea medie patratica este de 21276,38.

3. Volumul vnzrilor recomandat s fie luat n considerare pentru producia din lunaoctombrie anul curent.Volumul vanzarilor recomandat sa fie luat in considerare pentru productia din luna octombrieeste de 1482,031, adica cel obtinut pentru varianta de previziune in care se alege optim,deoarece valoarea cea mai mica a erorii mediei patratice este intregistrata atunci cand=optim. 4.Recomandri generale pentru alegerea constantei de nivelare .

Deoarece msura influenei generale a vnzrilor reale asupra estimrii vnzrilor viitoare

cont mai mult de valorile vnzrilor reale. Deci, dac se doreste ca previzionarea s in cont n mare msur de valorile vnzrilor reale (piee stabile, fr fluctuaii semnificative) este recomandat s se aleag o

Daca este aprope de 1,

vanzarile din ultimele perioade au o influenta mare asupra previziunii pentru perioadaurmatoare.Dac, dimpotriv, piaa este instabil, se recomand alegerea valorii constantei de

minim (MSE este unindicator bun deoarece penalizeaz erorile mari ).

Daca este mai aproape de 0, vanzarile din ultimele perioade au o influenta mica asupra previziunii pentru perioada urmatoare (previziunile de la o perioada la alta vor tinde safie constante.


15/37

15

10.3 Decizia manageriala in conditii de incertitudine si risc

Conducerea S.C. kraft Foods realizeaz n principal dou produse: Poiana cu alune i Poiana culapte . Pentru produse le Poiana cu alune i Poiana cu lapte , volumul vnzrilor variaz

ntmpltor de la o lun la alta, iar conducerea societii este interesat n planificarea programului

de producie pe ultimul trimestru a.c. astfel ca oferta s se apropie ct mai mult de cerereamanifestat pe pia.

Ajustarea nivelului prod uciilor pentru produsele Poiana cu alune i Poiana cu lapte este estimat n funcie de volumul previzionat al vnzrilor corelat cu vnzrile reale din produsele concurenteexist ente pe pia (produsele Primola cu alune, Africana cu alune i Novatini cu alune pentruprodusul Poiana cu alune i produsele substitut pentru produsul Poiana cu lapte a crui cererefluctueaz n funcie de conjunctura economic).

Structurarea situaiei decizionale sub forma unui set finit de variante de ac iune, a mai

multor stri ale naturii i posibilitatea de a calcula consecinele economice asociate fiecreicombinaii variant decizional stare a naturii permite formularea unui model de deciziesub form matriceal prezentat n Tabelul 10.4

Sunt evid eniate urmtoarele situaii obiective de evoluie a vnzrilor:

- Starea naturii SN1 : situaie favorabil societii Kraft Foods (condiii slabe de concuren) - cererea pentru produsul Poiana cu alune se estimeaz astfel:

cota de participare pe pia (calculat prin modelul Markov)* 6000u.f. n lunaoctombrie = 0,5299 * 6000 =3179,4 u.f.

1,10 * cota de pia (din modelul Markov)* 6000 u.f. n luna noiembrie = 1,10 *0,537 * 6000 =1,10 * 3222 = 3544,2 u.f.

1,15 * cota de pia (din modelul Markov)* 6000 u.f . n luna decembrie = 1,15 *0,54 * 6000 = 1,15 * 3240 u.f. = 3726 u.f.

Rezult c n cazul strii naturii SN1, cererea pentru produsul Poiana cu alunesesitueaz la nivelul:3179 u.f. + 3544,2 u.f. + 3726 u.f. = 10449,2 u.f.

- pentru produsul Poiana cu lapte s fie n luna octombrie la nivelulde 1489,998 u.f. prognozat prin modelul Brown pentru = 0,9, apoi n luna noiembrie la nivelul de1400u.f. i n decembrie la 3500 u.f. Rezult c n cazul strii naturii SN1, cererea pentru produsul Poiana cu lapte se

situeaz la nivelul: 1489,998+ 1400 + 3500 = 6389,998u.f.- Starea naturii SN2 : condiii medii de concuren pe piaa produselor Poiana cu alune i

Poiana cu lapte- cererea pentru produsul Poiana cu alune se estimeaz astfel:

cota de pia (calculat prin modelul Markov)* 6000 u.f. n luna octombrie=0,5299 * 6000 = 3179,4 u.f.

cota de pia (calculat prin modelul Markov)* 6000 u.f. n luna noiembrie= 0,537* 6000 =3222 u.f.

cota de pia (calculat prin modelul Markov)* 6000 u.f.n luna decembrie = 0,54* 6000 = 3240 u.f.


16/37

16

Rezult c n cazul strii naturii SN2, cererea pentru produsul Poiana cu alune se situeaz lanivelul: 3179,4 + 3222 + 3240 = 9641,4 u.f.

-cererea pentru produsul Poiana cu lapte s fie n luna octombrie lanivelul de1493,736 u.f. prognozat prin modelul Brown pentru =0,2, apoi n luna noiembrie la nivelul1200 u.f. i n decembrie la 3200 u.f.

Rezult c n cazul strii naturii SN2, cererea pentru produsul Poiana cu laptesesitueaz la nivelul:1493,736 + 1200 + 3200 = 5893,736 u.f.

- Starea naturii SN3 : situaie nefavorabil pentru SC.KraftFoods (concuren agresiv acelorlalte produse)

- cererea din produsul Poiana cu alune se situeaz la nivelul:

cota de participare pe pia (calculat prinmodelul Markov)* 6000 u.f. n lunaoctombrie = 0,5299 * 6000 =3179,4 u.f.

0,95 * cota de pia (din modelul Markov) * 6000 u.f. n luna noiembrie= 0,95 *0,537 * 6000 = 0,95 * 3222 = 3060,9 u.f.

0,90 * cota de pia (din modelul Markov) * 6000 u.f. n luna decembrie = 0,90 *0,54 * 6000 = 0,90 * 3240 u.f. = 2916 u.f.

Rezult c n cazul strii naturii SN3, cererea pentru produsul Poiana cu alune sesitueaz la nivelul: 3179,4 + 3060,9 + 2916 = 9156,3u.f.

-cererea pentru produsul Poiana cu lapte s fie n lunaoctombrie la nivelul de1482,031 u.f. prognozat prin modelul Brown pentru optim, apoi n luna noiembrie lanivelul 1000 u.f. i n decembrie la 3200 u.f.

Rezult c n cazul strii naturii SN3, cererea pentru produsul Poiana cu laptesesitu eaz la nivelul:1482,031 + 1000 + 3200 = 5682.031 u.f.

Sunt luate n considerare urmtoarele variante decizionale referitoare la oferta de producie pentru urmtoarele trei luni:

V1 oferta pentru produsul Poiana cu alune s fie egal cu cererea total estimat pe baza cotelor de pia din octombrie, noiembrie i decembrie a.c. obinute cu modelul Markov= 0,5299*6000 +0,537*6000 + 0,54 * 6000 = 3179,4 + 3222 + 3240 = 9641,4 u.f., iar oferta pentru produsul Poiana cu lapte s fie egal cu [(cererea pentru luna octombrie estimat cumodelul lui Brown pentru = 0,2) + (cererea de 1000 u.f. pentru luna noiembrie) + (cerereade 3200 u.f. pentru luna decembrie)] = 1493,736 + 1000 +3200 = 5693,736 u.f.

V2 oferta pentru prod usul Poiana cu alune s fie cu 5% mai mare fa de cerereatotal estimat pe baza cotelor de pia din octombrie, noiembrie i decembrie a.c. obinute cumodelul Markov = 1,05*9641,4 = 9598,47 u.f., iar oferta pentru produsul Poiana cu lapte sfie cu 5% mai mic dect [(cererea pentru luna octombrie estimat cu modelul lui Brown pentru = 0,2) + (cererea de 1000 u.f. pentru luna noiembrie) + (cererea de 3200 u.f. pentruluna decembrie)] = 0,95*5693,736 = 5409,0492 u.f.

V3 - oferta pentru produsul Poiana cu alune s fie cu 5% mai mic fa de cerereatotal estimat pe baza cotelor de pia din octombrie, noiembrie i decembrie a.c. obinute cumodelul Markov = 0,95 * 9641,4 = 9159,33 u.f. , iar oferta pentru produsul Poiana cu lapte s fie cu 5% mai mare dect [(cererea pentru luna octombrie estimat cu modelul lui Brown


17/37

17

pentru = 0,2) + (cererea de 1000 u.f. pentru luna noiembrie) + (cererea de 3200 u.f. pentruluna decembrie)] = 1,05*5693,736 = 5978,4228 u.f.

Compararea diferitelor posibiliti de desfurare a produciei se face prin prisma unor consecine de tip profit calculat pentru fiecare variant decizional Vi, i = 1, 2, 3 i stare anaturii SN j, j = 1, 2, 3.

Strile naturii

SN1 (p1 = 0,4)

Cererea Poiana cualune = 10449,2 u.f.

Cererea Poiana culapte = 6389,998 u.f.

SN2 (p2 = 0,4)

Cererea Poiana cualune = 9641,4 u.f.

Cererea Poiana culapte = 5893,736 u.f.

SN3 (p3 = 0,2)

Cere rea Poiana cualune = 9156,3 u.f.

Cererea Poiana culapte = 5682.031 u.f.

Varianta decizional V1

Oferta Poiana cualune = 9641,4u.f.

Oferta Poiana culapte = 5693,736u.f.

65288,208 u.m. 65288,208 u.m. 53160,708 u.m.



Oferta Poiana culapte =5409,0492 u.f.

64219,4976 u.m. 64219,4976 u.m. 53165.2476 u.m.



Oferta Poiana culapte =5978,4228 u.f.

63731.9184 u.m. 62885,0504 u.m. 63656,1684 u.m.

Din Tabelul 10.1:

- profitu unitar Poiana cu alune=5 u.m/u.f

- profit unitar Poiana cu lapte=3 u.m/u.f

-cost unitar de productie Poiana cu alune= 20 u.m/u.f


18/37

18

-cost unitar de productie Poiana cu lapte= 10 u.m/u.f

De exemplu, consecinta asociata variantei V1 daca se manifesta starea SN1 a naturii va fi:

Profit (V1, SN1)=5*MIN{ 9641,4 , 10449,2 } + 3*MIN{5693,736 , 6389,998} -20*MAX{0;

(9641,4- 10449,2)} 10*MAX{0;( 5693,736 - 6389,998)}= 5*9641,4 + 3*5693,736 20*0 -10*0 = 65288,208


1.Recomandri de alegere acelei mai potrivite reguli de decizie din cele folosite: Wald(minmax), maxmax, Savage (minmax regret), Laplace (equal likelihood), Hurwicz ;

Variantele recomandate in urma analizei datelor sunt:

-conform criteriului maximin( criteriu pesimist al lui Wald) varianta 3 cu un profit de 59802,88u.m.

-conform criteriului maximax varianata 1 cu un profit de 65288,21 u.m.

-conform criteriului Hurwicz alegem varianta 3 cu un profit de 61767,40 u.m

-conform criteriului Savage (minimax regret) vom alege varianta 3 cu cea mai mica pierdere posibila de 2657,22 u.m.

-conform criteriului Laplace ( equal likelihood) alegem varianta 3 cu un proft de 62055,26 u.m.

2.Estimarea costului maxim pentru achizit ionarea unor informaii complete asupra strilor naturii.

Costul maxim pentru achizitionarea unor informatii complete asupra starilor naturii este de1404,50.

3.Recomandri de alegere a valorii coeficientului de optimismpentru regula/ criteriulHurwicz i surclasarea variantelor decizionale pentru valorile coeficientului de optimism [0, 1].


19/37

19

Coeficientrul reprezinta o valoare intre [0,1], prin care se definesc variantele optimiste dealegere.Se va determina astfel:

h1=*65288,208+(1-) * 53160,708

h2=*64219,4976+(1- )* 53165,2476 h3=*63731,9184+(1-)* 6365,1684

In urma calculelor efectuate obtinem urmatoarele valori pentru :

h1=h2=> = 0,87 ; >0,87=>h2>h1

h1=h3=> =0,83 ; >0,83=>h1>h3

h2=h3=> =0,85 ; >0,85=>h2>h3

Daca apartine intervalului [0;0,83) oridinea de preferinta este h3,h1,h2

Daca apartine intervalului (0,83;0,85) ordinea de preferina este h3,h1,h2

Daca apartine intervalului (0,85;0,87) ordinea de preferinta este h1,h2,h3

Daca apartine intervalului (0,87;1] ordinea de preferinta este h2,h1,h3

4.Decizia n condiii de risc.

In conditii de risc se va alege alternativa 3 care are un profit de 63370,82u.m .

10.4.2 Cazul duratelor probabiliste

Activitatile din cadrul proiectului de introducere in fabricatie a produsului nou Poiana rom baton la SCKraft Foods S.A prezinta un grad mare de imprecizie in ceea ce priveste durataacestora datorita faptului ca acest proiect nu a mai constituit preocuparea firmei in trecut. Inaceste conditii, le s-au solicitat specialistilor estimari ale duratelor activitatilor care au fostgrupaste in trei categorii: durata optimista, durata cea mai probabila si durata pesimista.


20/37

20

Tabelul 10.6

Simbol Denumire activitate Activitatiprecedente

Durataoptimista(saptamani)

Durata ceamai probabila(saptamani)

Duratapesimista(saptamani)

A Proiectare produs 11,36 14,36 17,36B Elaborare program

marketing 5,36 7,36 10,36C Pregatire documentatie

tehnicaA

5,36 8,36 11,36D Construire prototip A 10,36 13,36 16,36E Elaborare prospect de

marketingA

4,36 6,36 8,36F Estimare cost de

productieC

3,36 5,36 8,36

G Testare tehnica aproductiei

D6,36 8,36 11,36

H Studiul pietei B,E 7,36 10,36 13,36I Estimare cerere si pret

de vanzareH

4,36 5,36 7,36J Redactare stuiul final F,G,I 3,36 5,36 8,36

Conducerea S.C. Kraft Foods S.A. doreste sa analizeze care este durata de realizare a proiectului in condiiile luarii in considerare a duratelor probabiliste ale activitatilor.

1.Termenele minime i maxime de ncepere, respectiv, de terminare a fiecrei activiti, precumi rezerva total de timp.


21/37

21

Dupa cum reiese din tabel termenele minime si maxime de incepere , respectiv, de terminare, precum si rezerva totala de timp pentru fiecare activitate sunt:

-activitatea A se afla pe drumul critic, se desfasoara pe o perioada de 14,36 saptamanii, incepein prima saptamana si se termina in a 14,36-a, nu are rezerva de timp

-activitatea B nu se afla pe drumul critic, se desfasoara in 7,5267 saptamanii, incepe cel maidevreme, in prima saptamana si se termina in a 7,5267-a, sau poate incepe in a 13,1933-asaptamana si se poate termina in a 20,72-a. Rezerva de timp este de 13,1933 saptamanii

-activitatea C nu se afla pe drumul critic, se desfasoara in 8,36 saptamanii, incepe cel maidevreme in a 14,36-a saptamana si se poate termina in a 22,72-a, sau poate incepe cel maitarziu in a 22,72-a si se poate termina in a 31,08-a. Are o rezerva de 8,36 saptamanii.

-activitatea D nu se afla pe drumul critic, se desfasoara in 13,36 saptamanii, incepe in a 14,36-a saptamana si se termina in a 27,72-a saptamana,sau poate incepe in saptamana a 14,72 si se

poate termina in saptamana 28,08 .Are o rerva de timp de 0,36

-activitatea E se afla pe drumul critic, se desfasoara in 6,36 saptamanii, incepe in saptamana14,36 si se termina in saptamana 20,72.Nu are rezerva de timp .

-activitatea F nu se afla pe drumul critic, are o activitate de 5,5267 saptamanii, poate incepe insaptamana 22,72 si se poate termina in saptamana 28,2467, sau poate incepe in saptamana

31,08 si se poate termina in saptamana 36,6067. Rezerva de timp este de 8,36 saptamanii.

-activitatea G nu se afla pe drumul critic,are o activitate de 8,5267 saptamanii, incepe in a27,72-a saptamana si se termina in a 36,2467-a saptamana, sau poate incepe in a 28,86-asaptamana si se poate termina in a 36,6067-a saptamana. Are o rezerva de timp de 0,36.

-activitatea H se afla pe drumul critic, are o activitate de 10,36 saptamanii, incepe insaptamana 20,72 si se termina in saptamana 31,08.Nu are rezerva de timp .

-activitatea I se afla pe drumul critic, are o activitate de 5,5267, incepe in a 31,08-a saptamanasi se termina in a 36,6067-a. Nu are rezerva de timp .


22/37

22

-activitatea J se afla pe drumul critic, are o activitate de 5,5267 saptamanii, incepe in a36,6067-a saptamana si se termina in a 42,1333-a saptamana. Nu are rezerva de timp.

2.Durata medie total de realizare a proiectului.

Durata medie total de realizare a proiectului este de 42,13 saptamani. 3. Probabilitatea de realizare a proiectului n 42,1 i 41,74 sptmni i, respectiv 48,1 i47,74 sptmni.

Critical Path CompletionTimeStd.Dev.

Probabilityto finish in42,1 weeks




AEHIJ 1,8409 49,28 41,54 99,94 99,88

Probabilitatea de realizare in:

42,1 saptamani este de 49,28




4.Determinarea prin simularea Monte Carlo a distribuiei de probabilitate a duratei totale derealizare a proiectului.


23/37

23

Durata medie totala de realizare a proiectului obtinuta prin simulare este de 42,70 saptamani, iaracestei durate ii corespunde o probabilitate de 0,62. Posibilitatea de termina in 42,13 saptamanieste de 38%.

10.5 : Calculul profitului maxim probabil (sperana matematic a profitului) n cazul n care seva lansa pe pia produsul Poaiana rom baton

Departamentul de ce rcetare producie al S.C. Kraft Foods S.A. a creat un nou produs Poianarom baton care a fost testat pe pia i care este acceptat de ctre utilizatori. Pentru realizarea

produsului conducerea S.C. Kraft Foods S.A. are n vedere mai multe variante. Alegereavariantei convenabile depinde n principal de evoluia vnzrilor produsului peste 2 ani, acestafiind timpul de amortizare a utilajel or. Dup primul an se vor lua noi decizii n funcie desituaia vnzrilor. Datele privind variantele i strile naturii pentru cele 2 momente de decizie sunt prezentate n Tabelul 10.7. Conducerea S.C Kraft Foods S.A. dorete s cunoasc aciunea

pe care trebuie s o ntreprind n prima i, respectiv, a doua etap pentru a obine maximum de profit.


24/37

24

Anul t Anul t+1

Variantele

Strile naturii Variantele Strile naturii Profitulestimat

Instalareaunui utilajnou

(cost 256u.m)

Conjucturfavorabil

(probabilitatea=0.7)

Instalarea unui nouutilaj

(cost 256u.m.)

Cerere mare(probabilitatea =0.3) 1036

Cerere medie(probabilitatea =0.6)

836

Cerere mic(probabilitatea=0.1)

736

Ore suplimentare delucru

(cost 238u.m.)

Cerere mare(probabilitatea=0.3)

836

Cerere medie(probabilitatea=0.6)

736

Cerere mica(probabilitatea=0.1)

636

Conjucturnefavorabil


Utilizarea capacitiiexistente


736

Cerere medie(probabilitatea=0.6) 636


436

Oresuplimentare delucru

(cost238u.m.)

Conjucturfavorabil


Instalarea unui utilajnou

(cost 256 u.m.)


836


736


436

Instalarea unui utilajnou i

ore suplimentare delucru

(cost 492u.m.)


736


636

Cerere mic(probabilitatea=0.1) 436


25/37

25

Conjucturnefavorabil


Ore suplimentare delucru

(cost 238 u.m.)


636


636


436

Raportul managerial va include:

1.Reprezentarea arborelui decizional cu valorile asociate tuturor nodurilor.


26/37

26

2.Analiza rezultatelor i indicarea variantelor optime att n primul an ct i n cel de al doileaan.Valorile nodurilor se calculeaza de la dreapta la stanga:

Nodul 8 are o crestere mare cu o probabilitate de 30% ce aduce un profit de 1036 u.f ,cu o

probabilitate de 60% ce aduce un profit de 836 u.f si cu o probabilitate de 10% ce aduce un profit de 736 u.f.

Daca se alege instalarea unui nou utilaj(nod 8) profitul mediu este :

1036x30%+836x60%+736x10%=886 u.f

Daca se va hotari instalarea unui nou utilaj vom avea un cost de 256 u.f .

Nodurile 9,10,11,12 si 13 se rezolva la fel .

In nodul 4 exista doua alternative:de a instala un nou utilaj sau de a suplimenta numarul deore. Instalarea unui nou utilaj are un cost de 256 u.f si aduce un profit mediu de 886 u.f,iar suplimentarea numarului de ore are un cost de 238 u.f si adude un profit mediu de 756 u.f.Deci vom avea pentru nodul 8 un profit de 886-256=630 u.f ,iar pentru nodul 9 756-238=518u.f. Se alege pentru nodul 4 valoarea maxima dintre cele doua profituri calculate, adica

profitul obtinut de la nodul 8.

Nodurile 5,6 si 7 se calculeaza la fel .

In nodul 2 nu putem decide ,astfel profitul nodului 2 este 646x30%+630x70%=634,8 u.f .Costul instalarii noului utilaj este de 256 . La fel procedam si pentru nodul 3.

Fundamentarea deciziei initiale are la baza maximizarea profitului,prin urmare profitul aferentacestui nod este dat de maximul dintre valorile profiturilor nete ale nodurilor 2 si 3 mai exact378,80 u.f .

Pentru primul an ,decizia optima este de a opta pentru instalarea unui nou utilaj,care in cazulunei conjuncturi favorabile,ar duce in cel de al doilea an la decizia de instalare a unui nouutilaj,iar in cazul unei conjuncturi nefavorabile,ar duce in cel de al doilea an la decizia deutilizare a capacitatii existente .

3.Analiza senzitivitii soluiei la variaia probabilitilor de realizare a strilor naturii. Vom analiza senzivitatea solutiei la variatia probabilitatilor de realizarea a starilor naturii,crescand procentul in cazul conjuncturii favorabile de la 70% la 80%,iar in cazul celeinefavorabile ,scazand procentul de la 30% la 20%.


27/37

27

Prin modificarile realizate vom avea:

Profitul nodului 1: 377,20 u.f



In urma modificarii probabilitatilor de realizare a starii naturii observam ca varianta optimava ramane neschimbata.

10.7 Determinarea programului de fabricatie care permite minimizarea cheltuielilor de productie si stocare.

Pe baza datelor obinute privind estimarea cererii produsului Poiana cu alune, a estimriivnzrii produsului Poiana cu lapte i din contractele ncheiate rezult c cererea pentru produsele Poiana cu alune si Poiana cu lapte n lunile octombrie, noiembrie i decembriea.c. este urmtoarea:


28/37

28

ProdusulCererea in lunaoctombrie (u.f.)

Cererea in lunanoiembrie (u.f.)

Cererea in lunadecembrie (u.f.)

Poiana cu alune 3179,4 3222 3240

Poiana cu lapte 1482,031 1236 3436

Se observ c cererea pentru produsul Poiana cu alune este fluctuant, iar din datele Tabeluluirezult c i timpul de lucru disponibil al utilajului variaz de la o lun la alta n aceast perioad din cauza reparaiilor curente i medii. In aceste condiii, pentru satisfacerea cereriin perioada urmtoare, S.C. Kraft Foods va lucra cu stocuri. Conducerea societii dorete sdetermine programul lunar de producie care minimizeaz cheltuielile totale de producie istocare considernd c cheltuielile unitare sunt independente de cantitile realizate i stocatedin fiecare produs.

Modelul liniar pentru stabilirea programului de productie-stocare

Variabilele modelului:

x1 = cantitatea din produsul Poiana cu alune realizata in lunaoctombrie a.c.;

x2 = cantitatea din produsul Poiana cu alune stocata in luna octombrie a.c.;

x3 = cantitatea din produsul Poiana cu alune realizata in luna noiembrie a.c.;

x4 = cantitatea din produsul Poiana cu alune stocata in lunanoiembrie a.c.;

x5 = cantitatea din produsul Poiana cu alune realizata in luna decembrie a.c.;

x6 = cantitatea din produsul Poiana cu lapte realizata in luna octombrie a.c.;

x7 = cantitatea din produsul Poiana cu lapte stocata in luna octom brie a.c.;

x8 = cantitatea din produsul Poiana cu lapte realizata in luna noiembrie a.c.;

x9 = cantitatea din produsul Poiana cu lapte stocata in luna noiembrie a.c.;

x10 = cantitatea din produsul Poiana cu lapte realizata in luna decembriea.c.;

Functia obiectiv: minimizarea cheltuielilor totale de productie si stocare

(min) f(x)= 20x1+0,3x2+20x3+0,3x4+20x5+10x6+0,15x7+10x8+0.15x9+10x10


29/37

29

Restrictiile problemei:

- pentru satisfacerea cererii produsului Poiana cu alunein luna octombrie a.c.:

C1: x1 - x2 = 3179,4

- pentru satisfacer ea cererii produsului Poiana cu laptein luna octombrie a.c.:

C2: x6 - x7 = 1482,031

- pentru satisfacerea ce rerii produsului Poiana cu alunein luna noiembrie a.c.:

C3: x2 + x3 - x4 = 3222

- pentru satisfacerea cerer ii produsului Poiana cu laptein luna noiembrie a.c.:

C4: x7 + x8 - x9 = 1236

- pentru satisfacerea ce rerii produsului Poiana cu alunein luna decembrie a.c.:

C5: x4 + x5 = 3240

- pentru satisfacerea cerer ii produsului Poiana cu laptein luna decembrie a.c.:

C6: x9 + x10 = 3436

- pentru timpul de lucru disponibil al utilajului:

C7: 0.1 x1 + 0,08x6 447,2 (luna octombrie a.c.)C8: 0.1 x3 + 0,08x8 547,2 (luna noiembrie a.c.)

C9: 0.1 x5 + 0,08x10 647,2 (luna decembrie a.c.)

- pentru timpul de lucru disponibil al resursei umane:

C10: 0,05x1 + 0,07x6 323,6 (luna octombrie a.c.)

C11: 0,05x3 + 0,07x8 323,6 (luna noiembrie a.c.)

C12: 0,05x5 + 0,07x10 323,6 (luna decembrie a.c.)

- pentru capacitatea de stocare:

C13: 2x2 + 3X7 6000

C14: 2x4 + 3x9 6000

Restrictiile de nenegativitate:


30/37

30

xi 0, i=1,,10.

Analiza economica a rezultatelor

Raportul managerial n care se analizeaz rezultatele obinute pentru datele individualizate cu

valoarea c = 236 va include urmtoarele informaii: 1.Programul lunar de producie- stocare, modul de utilizare a resurselor disponibile (utilaj,resurs uman), costul de producie, costul de stocare, costul total i profitul total.

Octombriea.c.

Noiembriea.c.

Decembriea.c.

Total

Producia (u.f.):

Produsul Poiana cu alune

Produsul Poiana cu lapte

3179,4000

1524,0310

3222,0000

2321,429

3240,0000

2308,5720

9641,4000

6154,0320

Stocul (u.f):c13

Produsul Poiana cu alune

Produsul Poina cu lapte

0

41,9999

0

1127,4290

0

0

0

1169,4289

Utilajul:

Timpul ocupat (ore)c7

Timpul nefolosit (ore)

439,8625

7,3375

507,9143

39,2857

508,6857

138,5143

1456,4625

185,1375

Resursa uman c10 Timpul ocupat (ore)

Timpul nefolosit (ore)265,6522

57,9478

323,6000

0

323,6000

0

912,8522

57,9478

Costul total (u.m.)

Costul de producie Costul de stocare

78834,61

78828,31

6,3000

87823,4043

87654,29

169,1143

87885,72

87885,72

0

254543,7343

254368,32

175,4143

Profitul net total 1 (u.m.) 20330,793 22905,1727 23125,716 66361,6817


31/37

31

2.Problema dual i interpretarea valorilor variabilelor duale.

Variabilele:

u1: cererea pentru produsul A in luna octombrie

u2: cererea pentru produsul B in luna octombrie

u3: cererea pentru produsul A in luna noiembrie

u4: cererea pentru produsul B in luna noiembrie

u5: cererea pentru produsul A in luna decembrie

u6: cererea pentru produsul B in luna decembrie

u7: timpul de lucru disponibil al utilajului in luna octombrie

u8: timpul de lucru disponibil al utilajului in luna noiembrie

u9: timpul de lucru disponibil al utilajului in luna decembrie

u10: timpul de lucru disponibil al resursei umane in luna octombrie

u11: timpul de lucru disponibil al resursei umane in luna noiembrie

u12: timpul de lucru disponibil al resursei umane in luna decembrieu13: capacitatea de stocare in luna octombrie

u14: capacitatea de stocare in luna noiembrie

max f(u)= 3179,4u1 + 1482,030u2 + 3222u3 + 1236u4 + 3240u5 + 3436u6 + 447,2u7 +547,2u8 + 647,2u9 + 323,6u10 +323,6u11 + 323,6u12 + 6000u13 + 6000u14


32/37

32

In coloana Shadow Price din Tabel, linia a 3-a, u3=20,1071. Aceasta nse amn c,n cazul creterii cu 1 u.f. a cantitii de produs Poiana cu alune realizat nluna noiembrie,cheltuielile totale de producie stocare vor crete cu 20,107 u.m. Evident, cheltuielile totalede producie stocare se vor reduce cu 20,107 u.m. n cazul reducerii cu 1 u.f. a cantitii de

produs Poiana cu alune.

Preul de evaluare= u3 = 20,107 u.m. poate fi aplicat pentru va riaia cantitii de produs Poiana cu alune realizat n luna noiembrie a.c. numai n intervalul [3163,2000 u.f.,3350,4070 u.f.]. Analiza n afara acestui interval se va realiza pe baza informaiilor dinurmator ul tabel, referitoare la parametrizarea termenului din partea dreapt a restriciei C3.


33/37

33

n cazul creterii cu o or a timpului de lucru al resursei umane n luna noiembrie a.c.,cheltuielile totale de producie stocare se vor reduce cu (-u11)= 2,1429 u.m. Aceastevaluare a unei ore suplimentare de lucru n luna noiembrie este valabil pentru variaiatimpului total de lucru al resursei umane n luna noiembrie a.c. n intervalul [317,1798 ore,326,5400 ore]. Analiza parametric a termenului din partea dreapt a restriciei C11 este prezentat n tabelul urmator.

3.Dac managerul poate suplimenta resursa uman numai ntr -o singur lun, care dintre elear avea prioritate i de ce ?

Managerul societatii ar putea sa suplimenteze resursa umana in luna decembrie deoareceaceasta are cea mai mare valoare cu minus -4,2857.Aceasta suplimentare ar aduce o scadere acostului total cu 4,2857 intr-o ora.

4.Pentru ce interval de variaie al timpului de lucru al resursei umane din luna de referin estevalabil aceast evaluare?

Evaluarea este valabila in inervalul de variatie a timplului de lucru al resursei umane din luna

decembrie si anume: [317,1797; 326,5400]

5.Utilizarea analizei de senzitivitate i a analizei parametrice pentru determinarea domeniuluide admisibilitate pentru vari aia disponibilului de resurse.

n cazul creterii cu o or a timpului de lucru al resursei umane n luna decembrie a.c.,cheltuielile totale de producie stocare se vor reduce cu (- u12)= 4,2857 u.m. Aceastevaluare a unei ore suplimentare de lucru n luna noiembrie este valabil pentru variaiatimpului total de lucru al resursei umane n luna decembrie a.c. n inte rvalul [317,1797;326,5400] . Vom face analiza parametric a termenului C12.


34/37

34

Analiza de senzivitate:

In decembrie C12 este 323,6000, in coloana Shadow Price u12= -4,2857.Daca presupunem caC12=326,5400, resulta ca valoarea functiei obiectiv se modifica cu -2,1429, de la254531,1000 la 254368,3000.

Analiza parametrica:

-daca resursa umana creste de la 323,6000 la 326,5400, valoarea functiei obiectiv scade cu o panta de -4,2857.

-daca resursa umana creste de la 326,5400 la 402,5200, valoarea functiei obiectiv scade cu o panta de -2,1429.

-daca resursa umana creste de la 402,5200 la infinit, valoarea functiei obiectiv un se vamodifica deoarece panta este 0.

-daca resursa umana scade de la 323,6000 la 317,1797, valoarea functiei obiectiv scade cu

panta de -4,2857.

6.Utilizarea analizei de senzitivitate i a analizei parametrice pentru determinarea domeniuluide optimalitate pentru costurile u nitare de producie i stocare.

Costul unitar de productie pentru produsul Poiana cu alune in luna Noiembrie este de 20u.f/buc,aceasta valoare fiind inclusa in intervalul de optimalitate [19,8071 20,1929].La ovariatia a pretului in acest ingterval se mentine acelasi cost de productie,iar o modificare inafara intervalului se modifica cantitaea de produs Poiana cu alune ,conform urmatorului tabel :


35/37

35

Analiza parametrica a C3:

-daca costule de productie-stocare cresc de la 3222,0000 la 3350,4070 , atunci valoareafunctiei obiectiv a primalei se modifica cu valoarea pantei(20,1071)

- daca C3 creste de la 3350,4070 la infinit atunci solutia nu este fezabila.- daca C3 scade de la 3222,0000 la 3163,2000, atunci valoarea functiei obiectiv a primaleiscade cu 20.1071.

- daca C3 tinde spre 0, atunci valoarea functiei obiectiv a primalei ajunge la valoarea de20,0000.

Costul de stocare pentru produsul Poiana cu lapte in luna Noiembrie este de 0,15 u.f/buc,aceastavaloare fiind inclusa in intervalul de optimalitate [-0,1500 0,4200].La o variatia a pretului inacest ingterval se mentine acelasi cost de stocare,iar o modificare in afara intervalului se

modifica cantitaea de produs Poiana cu lapte ,conform urmatorului tabel :

7.In cazul unor produse indivizibile (variabile de numere intregi), cum se modific modelul pentru determinarea structurii de producie care minimizeaz cheltuielile totale de producie istocare?

In cazul unor produse indivizibile se cauta in model cantitatile si se pun numere intregi,printrunchiere prin lipsa sau prin adaos.

In programul de productie apar urmatoarele modificari:

-se inregistreaza o crestere a cantitatii realizate din produsul Poiana cu lapte in luanaoctombrie si ulterior o scadere in lumile noiembrie si decembrie


36/37

36

-cresc stocurile pentru produsul Poiana cu lapte-creste timpul de ocupare al utilajelor, respectiv timpul nefolosit-creste timpul de ocupare al resursei umane, respectiv timpul nefolosit-cresc costul de stocare si costul de productie in luna octombrie, dar scad in noiembrie-profitul creste in octombrie si noiembrie, dar scade in decembrie

8.Programul de producie obinut asigur o utilizare uniform a utilajului i a resursei umanen cele 3 luni? In caz negativ, constr uii un model pentru determinarea programului de producie care s permit minimizarea cheltuielilor de producie- stocare i ncrcareauniform a utilajului i resursei umane.

Programul obtinut nu asigura o utilizare uniforma a utilajului si a resursei umane ,inconsecinta ,pentru a se realiza uniformizarea este necesara adaugarea de noi restrictii prinegalarea acestora in fiecare luna :

C15: 5,472x1 + 43,776x6 4,472x3 35,776x8


37/37

proiect modelare .docx

Documents

Transcript of proiect modelare .docx