Primii 10 Pasi in Fotografia Digitala

5/14/2018 Primii 10 Pasi in Fotografia Digitala - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/primii-10-pasi-in-fotografia-digitala 1/86

Dragoş Asaftei

Primii zece paşi în fotograia digitală



5

Cuprins

1. Întrebări frecvente ............................................................9

Ce înseamnă D‑SLR ? .........................................................................................9

Ce este obturatorul ? .......................................................................................10

Ce este timpul de expunere ? ......................................................................10

Ce este diafragma ?..........................................................................................11

Ce este profunzimea de câmp ?..................................................................11

Ce este sensibilitatea ISO ?...........................................................................12

Ce este zgomotul de imagine ? ...................................................................12

Ce este temperatura de culoare ? ..............................................................13

Ce reprezintă modurile regăsite la D‑SLR‑uri: M, A, S, P ? ..............13

Ce este distanţa focală ? ................................................................................14

Când şi cum se foloseşte compensarea expunerii ? ..........................15

Care este regula treimilor ?..........................................................................15

2. Primii paşi .........................................................................16

1. Expunerea. Cum fac o expunere corectă ? ........................................17

2. Diafragma. La ce mă ajută

şi cum îmi poate transforma rezultatul ? .........................................19

3. Sensibilitatea ISO. Când o pot folosi şi de ce este necesară ? ...20

4. Balansul de alb. Cum modiică rezultatul fotograiei ?................21

5. Compoziţia. La ce trebuie să iu atent ? .............................................23



6

3. Cum aleg un aparat compact .......................................24

1. Pentru ce tip de fotograii va i folosit aparatul ? ..........................25

2. Ce trebuie să urmăresc la detaliile tehnice ? ...................................26

3. Vreau să şi ilmeze. Care ar i cel mai potrivit ?..............................284. Care sunt principalele accesorii

ce trebuie să le achiziţionez ? ................................................................28

5. Care sunt principalii distribuitori

de la care poate i achiziţionat aparatul ?.........................................29

4. Utilizarea aparatelor compacte ..................................31

1. Care sunt speciicaţiile tehnice ce le pot modiica ? .....................32

2. Cum pot utiliza modurile de focalizare şi funcţia macro ? ........37

3. Care este avantajul utilizării modurilor predeinite (scene mode) ? ..............................................40

4. Care sunt avantajele şi dezavantajele

utilizării zoom‑ului digital ? ...................................................................41

5. Recomandări de aparate compacte .....................................................42

5. Fotograiile macro ...........................................................431. Insectele, cum le abordez pentru a obţine fotograii bune ? ....44

2. De ce echipament am nevoie ? (Do It Yourself) .............................46

3. Cum trebuie să combin detaliile tehnice ?........................................48

4. În ce moduri pot realiza fotograiile ? ................................................49

5. La ce trebuie să iu atent în post‑procesarea fotograiilor ? .....50

6. Fotograiile macrorealizate cu obiectivul întors ...........................................52

1. Cum funcţionează această metoda ? ...................................................53

2. Cum pot expune perfect

fără a mă putea folosi de exponometru ? .........................................55

3. Profunzimea de câmp, cum o pot ajusta ? ........................................56



7

4. Cum pot să focalizez cât mai uşor ? .....................................................56

5. Care sunt avantajele şi dezavantajele acestei tehnici ? ...............58

7. Panoramele .......................................................................591. Cum se realizează panoramele ?...........................................................60

2. Care sunt parametrii ce nu trebuie modiicaţi ? ............................61

3. Cum unesc fotograiile

pentru a evita urmele zonelor de îmbinare ? .................................63

4. Care sunt accesoriile necesare realizării unei panorame ? .......64

8. Peisajele .............................................................................661. Combinarea setărilor tehnice ................................................................67

2. Reguli privind compoziţia .......................................................................70

3. Obiective şi accesorii .................................................................................72

9. Peisajele crepusculare (apus, răsărit) .....................741. Cum trebuie să combin parametrii tehnici ? ...................................75

2. Compensarea expunerii şi utilizarea iltrelor graduale..............77

3. Cum pot obţine o compoziţie cât mai bună ? ..................................79

4. Obiective şi accesorii recomandate fotograiei crepusculare ..80

10. Fotograiile din călătorii .............................................821. Care sunt parametrii tehnici pe care trebuie să îi cunosc ? ......83

2. Care sunt regulile de bază de care trebuie să ţin cont ? .............853. Cum pot fotograia principalele obiective turistice ? ...................87

4. Cum pot transpune în fotograii atmosfera şi speciicul zonei ?...............................................................89



9

1. Întrebări frecvente

Din momentul în care am început să scriu arcole des-pre fotogra am primit diverse întrebări cu privire la tehnicade realizare a fotograilor şi la diverşi termeni specici.

Asel, în connuare voi prezenta cele mai frecvente în‑trebări şi răspunsul la acestea, sperând ca totul să e mai clar

în urma cirii acestui ghid.

Ce înseamnă D‑SLR ?

Deniţia cuvântului D‑SLR în limba engleză este digitalsingle lens reex camera. Acest lucru reprezintă faptul că apa-ratul foloseşte un sistem mecanic de oglinzi şi o pentaprismă

pentru a redirecţiona lumina din obiecv către vizor.Această oglindă este ridicată în momentul declanşării şiasel prin vizor nu se va mai vedea nimic. Diferenţa între D‑SLRşi SLR ţine de modul de captare a fotograilor. D‑SLR-urile cap-

tează imaginea pe un senzor, iar SLR‑urile pe un lm.



10

Ce este obturatorul ?

Obturatorul este un dispoziv aat între obiecv şi lm

sau senzor, a cărui durată de deschidere stabileşte durata expu-nerii. Obturatorul se poate închide şi deschide de foarte multeori într-o secundă, creându-se asel „fotograerea în rafală”.

Ce este mpul de expunere ?

Timpul de expunere reprezintă în secunde durata pă-trunderii luminii pe senzorul aparatului (ex. 1/320 este mai

scurt decât 1/2). Aşa cum spuneam la întrebarea precedentăeste necesară ridicarea oglinzii pentru pătrunderea luminiicătre senzor şi realizarea fotograei.

Cantatea de lumină ce ajunge pe senzor este directproporţională cu durata expunerii senzorului la lumină (prin

intermediul ridicării obturatorului).

Dacă mpul de expunere este de jumătate de secundă(1/2) atunci obturatorul va rămâne deschis mp de jumă-

tate de secundă după care va închis, realizându-se aselfotograa.

Cu cât obturatorul rămâne mai mult mp deschis cu atât

pătrunde mai multă lumină pe senzor. Cantatea de luminănecesară pentru obţinerea unei fotograi bine expuse depin-

de de diafragmă şi sensibilitatea ISO.



11

Ce este diafragma ?

Diafragma este alcătuită dintr-un anumit număr de la-

mele a căror mişcare controlează cantatea de lumină ce pă-trunde pe senzor.

Diafragma poate asociată pupilei umane care îşi mă-

reşte circumferinţa atunci când ne aăm în locuri cu luminăslabă şi se contractă când stăm în lumină puternică.

Asel, dacă diafragma este deschisă (ex. valoare cât

mai mică: f/1.8) va pătrunde mai multă lumină pe senzor şi

vom obţine asel un mp de expunere mai scurt (şi invers).Fotograind cu diafragma deschisă vom obţine însă o

profunzime de câmp mai mică. Pentru a obţine o profunzimede câmp mai mare este necesar să închidem diafragma pânăla valori destul de ridicate. (ex. f/11‑16‑22)

Ce este profunzimea de câmp ?

Profunzimea de câmp reprezintă distanţa în plan în caresubiectul este clar. Această distanţă de claritate a profunzimiide câmp este dată de valoarea diafragmei.

Având o valoare mai mare a diafragmei (f/3.5) vom ob-

ţine o profunzime de câmp mai scurtă şi asel avem mai pu-ţine şanse să prindem tot subiectul în focus.

Pentru a avea o profunzime de câmp mai largă este ne-cesar să aducem valoarea diafragmei la valori mai scăzuteprecum f/16‑22.

Profunzimea de câmp este inuenţată şi de ltre (ex.

l trele macro), distanţa până la subiect şi distanţa focală.



12

Profunzimea de câmp poate calculată şi online pe si-te-ul DofMaster.com.

Ce este sensibilitatea ISO ?

Sensibilitatea ISO reprezintă sensibilitatea lmului saua senzorului la lumină. Filmele ulizate pe SLR-uri erau cre-

ate cu o anumită sensibilitate ce avea valori între 25 şi 800

(nu este aceasta limita), ind necesar câte un lm pentru

ecare valoare.La D‑SLR-uri lmele au fost înlocuite de senzori şi asel

sensibilitatea la lumină este redată de cât curent trece prinsenzor. Dacă sensibilitatea ISO este mai mare atunci va trecemai mult curent prin senzor, se va obţine o imagine mai lumi-noasă şi un mp mai scurt de expunere.

Valorile sensibilităţii ISO sunt în general sub forma unorputeri ale lui 2 urmate de doua zerouri (ex. 200, 400, 800,

1600, 3200, 6400, 12800 etc.). Desigur există şi valori inter-mediare însă acestea sunt cele mai ulizate şi întâlnite pe ma-

joritatea aparatelor, e ele compacte sau D-SLR-uri.Ulizarea unei sensibilităţi ISO mai ridicate va crea însă

zgomotul de imagine (noise). Acest zgomot, această granu‑

laţie, se va intensica pe măsură ce veţi creşte valoarea ISO.

Ce este zgomotul de imagine ?

Zgomotul de imagine apare sub forma unei granulaţiicare în funcţie de aparat poate colorată sau monocromă.



13

Zgomotul de imagine poate redus cu ajutorul unorplug-in-uri pentru programul Adobe Photoshop sau cu ajuto-

rul unor programe dedicate precum Noise Ninja, Noiseware

NeatImage etc. În funcţie de sensibilitatea ISO, zgomotul se poate in-

tensica sau tempera. De exemplu la valoarea ISO 1600 veţiavea mai mult zgomot decât la ISO 400.

Ce este temperatura de culoare ?

Temperatura de culoare ilustrează nuanţa luminii la mo-mentul fotograei. Aceasta se măsoară în grade Kelvin şi deobicei ecare aparat prezintă câteva valori presetate pentrudiferite situaţii. (ex. apus, bec incandescent, bliţ, cer noros etc.)

Aceste valori presetate sunt folosite pentru compensa-

rea modicărilor cromace datorate culorii luminii ambiante. În funcţie de temperatura de culoare a luminii, o foto-

grae poate avea nuanţele culorilor mai reci sau mai calde.Dacă doriţi să obţineţi culori mai calde trebuie să folosiţi

o valoare mai ridicată a setării temperaturii de culoare (ex.

6500° K), iar pentru a obţine culori mai reci trebuie folosită ovaloare mai scăzută (ex. 2500° K).

Ce reprezintă modurile regăsite la D‑SLR‑uri: M, A, S, P ?

Modul M este modul complet manual. Pentru a obţi-ne fotograi reuşite trebuie să reglaţi mpul de expunere,

valoarea ISO, compensarea expunerii, valoarea diafragmei şi



14

temperatura de culoare. Acest mod se ulizează atunci cânddoriţi să obţineţi anumite puri de fotograi ce necesită se-

tări aparte.

Modul A/Av este unul dintre cele mai ulizate modurişi este semi-automat. Fotograful are posibilitatea să reglezediafragma, sensibilitatea ISO, compensarea expunerii şi tem-

peratura de culoare, urmând ca aparatul să calculeze singurmpul de expunere.

Modul S/Tv este modul ulizat pentru obţinerea unuianumit mp de expunere setat de fotograf. După ce aţi re-

glat mpul de expunere aparatul va regla valoarea diafragmeipentru obţinerea unei fotograi bine expuse cu mpul de ex-

punere reglat de fotograf.Modul P combină modurile A şi S calculând mpul de

expunere necesar şi valoarea diafragmei pentru obţinereaunei fotograi bine expuse şi a unei profunzimi de câmp des-

tul de largi, în funcţie de situaţie.

Ce este distanţa focală ?

Distanţa focală este distanţa în milimetri de la centrulopc al obiecvului până la planul de focalizare, această dis-

tanţă denind şi unghiul de cuprindere. În funcţie de distanţa focală sunt clasicate şi obiecve-

le. Obiecvele wide şi ultra‑wide au distanţa focală cuprinsă între 8 şi 35 mm, obiecvele standard au distanţa focală în-

tre 35 mm şi 70 mm, teleobiecvele au distanţa focală între70 mm şi 300 mm iar cele super‑tele au distanţa focală peste300 mm.



15

Când şi cum se foloseşte compensarea expunerii ?

Compensarea expunerii se foloseşte în cazul ulizării

modurilor automate şi semiautomate. Compensând expune-rea e cu două trepte în plus e în minus aparatul va modicampul de expunere necesar pentru obţinerea valorii cerute.

Acest lucru este ideal în situaţiile în care dorim să creămo lumină uniformă în întreg cadrul sau în cazul în care fotogra-

em în încăperi cu mai multe surse de lumină, evitând aselsubexpunerea fotograilor.

Care este regula treimilor ?

Regula treimilor vă ajută să evitaţi încadrarea subiectu-

lui în centrul cadrului, obţinând asel fotograi cu o perspec-

vă mult mai interesantă.Folosind regula treimilor puteţi împărţi cadrul în 9 case-

te de dimensiuni egale, încadrând subiectul chiar la intersec-

ţia colţurilor lor (vezi g. 1).

Fig. 1. Regula treimilor



16

2. Primii paşi

Începutul într-un anumit domeniu este întotdeaunagreu, mai ales dacă e vorba de fotograe şi dacă nu ai pe ni-meni care să te ajute. Totul începe cu o mulţime de întrebăriasupra unor setări care ţi se par cu totul şi cu totul extra-

terestre. Ce-i cu expunerea ? Cu ce mă ajută diafragma ? şialte întrebări în genul acestora apar connuu până reuşeşsă te lămureş. În acest ghid voi descrie setările elementareale unui aparat de fotograat, redând totodată principaleleaspecte ale unei fotograi reuşite.

• Expunerea. Cum fac să expun cât mai corect ?• Diafragma. La ce mă ajută şi cum îmi poate transforma

rezultatul ?• Sensibilitatea ISO. Când o pot folosi şi de ce este ne‑

cesară ?• Balansul de alb. Cum modică rezultatul fotograei ?• Compoziţia. La ce trebuie să u atent ?



17

1. Expunerea. Cum fac o expunere corectă ?

Expunerea poate delimita o fotograe de o simplă poză

şi îi poate schimba în totalitate aspectul. În cazul în care deţiiun aparat de fotograat D-SLR sau unul bridge şi alegi să foto-

graezi pe modul manual, expunerea se realizează destul deuşor însă compensarea acesteia poate îmbunătăţi semnica-

v rezultatul. Asel, în cazul în care fotograezi subiecte pecare cade o lumină nu foarte puternică şi alegi să fotograezimanual, cel mai bine este să urmăreş exponometrul apa-

ratului care este reprezentat de o linie gradată, expunereacorectă ind evidenţiată de punctul „O”. Dacă rezultatul va unul bun, însă nu vei avea zone arse, pentru îmbunătăţireaacestuia este recomandată supraexpunerea uşoară cu 1/3,2/3 trepte, obţinând o fotograe mult mai plăcută.

Modul în care reglezi expunerea poate schimba şi nivelulculorilor din fotograe, subexpunerea închizând toate nuan-

ţele, supraexpunerea mărindu-le saturaţia dar şi contrastul. În cazul în care doreş să subexpui intenţionat o fotograetrebuie să ţii cont de zgomot, deoarece acesta se va accen-

tua ind invers proporţional cu intensitatea luminii din cadru.Asel, un cadru subexpus realizat la ISO 200 va echivala cuISO 400 sau mai mult, acest lucru afectând fotograa.

Figura 2 prezintă trei moduri în care am expus o fotogra-e, cel corect ind cel de la mijloc. De aici deducem faptul căun mp de expunere scăzut (1/40-60 - cadrul de sus) va per-mite pătrunderea luminii pe senzor mai mult decât unul ridicat(1/100 - cadrul de jos), acesta ind şi principiul pe care funcţi-onează aparatul fotograc. Expunerea, analizată tehnic, repre-

zintă durata deschiderii obturatorului, stabilind asel canta-

tea de lumină ce ajunge pe senzorul aparatului de fotograat.



18

Fig. 2. Timpul de expunere.



19

2. Diafragma. La ce mă ajută şi cum îmi poate transforma rezultatul ?

Diafragma este prezentă în mecanismul obiecvului şireglează cantatea de lumină ce pătrunde în aparat. Asel,la închiderea sau deschiderea acesteia, cantatea de luminăcare va intra se va modica, profunzimea de câmp realizândacelaşi lucru. DOF-ul, depth of eld (profunzimea de câmp)reprezintă zona de focus, zona în care subiectul este foarteclar disngându-se foarte bine de fundal. Cu cât diafragma

este mai închisă, cu atât profunzimea de câmp este mai mare,acest lucru ind foarte folosit, în special la fotograa de pro‑dus sau la cea conceptuală.

Manipularea diafragmei poate oferi rezultate senzaţio-

nale în fotograa dumneavoastră, contribuind la claritatea şiintensitatea luminii în fotograe. La majoritatea obiecvelorpragul maxim de claritate (sharpness) se aă undeva pestef/5.6. Asel, când realizaţi fotograi pe o lumină destul deputernică puteţi ţine cont de acest lucru deoarece rezultatulva îmbunătăţit semnicav. În momentul în care fotogra-

aţi peisaje e bine să păstraţi diafragma între f/11 şi f/16 pen-

tru a mări claritatea şi contrastul fotograei. Aveţi grijă însăla faptul că dacă închideţi diafragma, mpul de expunere va

trebui mărit deoarece lumina ce va pătrunde pe senzor va în cantate redusă. În gura 3 veţi vedea inuenţa diafragmei asupra pro-

funzimii de câmp şi modul în care poate schimba perspecvafotograei. De multe ori rezultatele cele mai interesante suntdenite de combinaţii ciudate ale setărilor, depăşind limitele,neind nimic obligatoriu.



20

Fig. 3. Diafragma.

3. Sensibilitatea ISO. Când o pot folosi şi de ce

este necesară ?

Sensibilitatea ISO reprezintă principala soluţie de a face fo-

tograi reuşite cu lumină slabă. Asel, în cazul în care dispuneţide o lumină nu foarte intensă şi aveţi nevoie de un mp de ex-

punere mai ridicat se recomandă mărirea numărului ISO în aşafel încât să puteţi realiza fotograa. Încercaţi să evitaţi totuşi zgo-

motul de imagine care vă poate afecta rezultatul. Important estesă expuneţi cât mai corect şi zgomotul nu va deloc supărător.

Evitaţi folosirea valorilor ridicate ale numărului ISO, maiales cele create digital de aparat, deoarece rezultatul va unul nesasfăcător, granulaţia ind extrem de evidentă. Deaceea este bine să alegeţi ori folosirea bliţului sau a unei alte

surse de lumină ori mărirea sensibilităţii doar până la un anu-mit punct (nedepăşind valorile în care sensibilitatea ISO este

creată digital – HI1, HI2...). Granulaţia apărută la diferite va-

lori ale numărului ISO face diferenţa între o cameră profesio-

nală şi una pentru amatori, acest criteriu ind unul destul deimportant în alegerea unei camere foto.

În cazul în care aţi ales folosirea unei valori medii (800

de exemplu) şi rezultatul este unul plăcut încercaţi să nu



21

post-procesaţi foarte mult fotograa deoarece zgomotul vaapărea încet, încet şi se va intensica foarte tare în momentul

în care depăşiţi limita. În gura 4 puteţi vedea impactul care

îl are valoarea ridicată a numărului ISO asupra unei fotograi împreună cu zgomotul generat de acesta. Imaginile prezintăun crop 100% centrat din fotograa iniţială.

Fig. 4. Numărul ISO

4. Balansul de alb. Cum modică rezultatul foto‑graei ?

Balansul de alb reprezintă modul în care este perceputăculoarea albă în fotograe denind asel toate tonurile deculori folosite în aceasta. Un balans alb realizat corect (Whi-

te Balance) va transforma culorile prezente în fotograe în



22

nuanţe cu adevărat speciale, însă şi foarte reale. De multeori este necesară o prezentare reală a subiectului fotograatpentru a transmite un mesaj corect.

Balansul de alb se realizează manual, prin fotograe-rea unei hâri albe aşezate perpendicular pe direcţia lumi-nii principale ce va folosită. Această fotograe se va face

în urma setării aparatului pentru balans manual, mpul deexpunere folosit ind cel indicat de exponometru. Odată ob-

ţinut balansul de alb rezultatul va vizibil mai bun, însă nuneapărat şi cel mai corect deoarece intensitatea luminii poa-

te diferită în zona realizării fotograei hârei. Asel, ajun-gând la post-procesarea fotograei balansul se poate modi-ca destul de uşor, mai ales daca faceţi fotograa în format„.raw” (formatul „.raw” se regăseşte la bridge‑uri, D‑SLR‑uri

şi compactele mai dezvoltate, şi acesta vă oferă accesul la

anumite setări ce nu erau disponibile în formatul standard,

„.jpg”) având acces la majoritatea setărilor aparatului. În gura 5 veţi vedea diferenţa între un balans de alb rea-

lizat corect, şi unul greşit (a doua fotograe). Cel greşit creeazăo impresie plăcută însă nu va apreciat absolut deloc datoritătranspunerii false a realităţii (lucru necesar câteodată).

Fig. 5. Balans de alb (white balance).



23

5. Compoziţia. La ce trebuie să u atent ?

Acum că ai învăţat în mare ce poate face aparatul tău

de fotograat şi cum îl poţi controla, ai ajuns la momentul în care faci fotograa, moment în care imaginaţia joacă celmai important rol. Odată ce te ai în faţa subiectului estebine să ţii cont de majoritatea setărilor ce le poţi realiza şi săi atent la câteva reguli de compoziţie care pot transformatotal rezultatul.

• Evită încadrarea orizontului la jumătatea fotograei.

Încadrează‑l la una sau două treimi pentru a obţine operspecvă cât mai plăcută.

• Evită centrarea subiectului deoarece fotograa se vaconcentra asupra unui singur punct.

• În cazul în care realizezi fotograi cu personaje, esterecomandat să laşi mai mult spaţiu în direcţia privirii.

• Dacă sunt prezente linii care se intersectează, pot transformate în diagonale contribuind la dinamica fo‑tograei.

• Realizează fotograile de la nivelul subiectului, rareoriobţii un rezultat bun de sus sau de jos.

• Evită încadrarea unor linii puternice în spatele subiec‑tului, rezultatul nu va unul bun.

• Încearcă să încadrezi fotograa într‑un cadru natural,daca se iveşte ocazia. (ferestre, tocuri etc.)• Caută culori plăcute şi contraste sesizabile şi combi‑

nă‑le cu mare atenţie, poţi obţine rezultate deosebite.• Fii creav ! Găseşte simetrii şi încadrează‑le corespun‑

zător pentru a le evidenţia.• Experimentează! Caută încadrări, culori şi subiecte de‑

osebite şi vei obţine rezultate bune!



24

3. Cum aleg un aparat compact

De cele mai multe ori în momentul în care doriţi să achi-ziţionaţi un nou aparat de fotograat întâmpinaţi diferiteprobleme datorită diversităţii produselor ce vă sunt oferite.

În funcţie de scopul aparatului, în funcţie de desnaţia ce ova avea, există o mulţime de criterii ce trebuiesc luate în con-siderare, însă doar câteva sunt importante şi fac diferenţa întreun aparat bun şi unul mai puţin bun.

Voi prezenta în connuare principalele aspecte în alege-rea unui aparat de fotograat compact. Criteriile sunt totaldiferite de alegerea unui D-SLR.

Preţul, scopul, calitatea, specicaţiile tehnice, „duratade viaţă”, toate reprezintă mijloace de diferenţiere a aparate-

lor şi criterii de alegere ale acestora.

Din cauza diversităţii vor foarte multe aparate ce coin-cid criteriilor impuse însă doar câteva vor demne de aces-

tea. Mai jos veţi vedea unele dintre cele mai importante cri-terii în alegerea unui aparat foto compact şi câteva sugesi deaparate în funcţie de preţ şi performanţe.

• Pentru ce p de fotograi va folosit aparatul ?• Ce trebuie să urmăresc la detaliile tehnice ?

• Vreau să şi lmeze, care ar cel mai potrivit ?



25

• Care sunt principalele accesorii ce trebuie să le achizi‑ţionez ?

• Care sunt principalii distribuitori de la care poate

achiziţionat aparatul ?

1. Pentru ce p de fotograi va folosit aparatul ?

“Doresc să‑mi cumpăr un aparat foto compact, destul

de iein, însă nu sunt hotărât care să e acesta. Aş vrea să‑l

folosesc pentru pozele de familie, să pot face poze în vacanţe,nu am nicio altă pretenţie de la el.”

În cazul în care doriţi un aparat pentru pozele de familietrebuie să stabiliţi acest lucru cu prioritate. Multe aparate autendinţa să ofere specicaţii tehnice cât mai deosebite carese dovedesc a de cele mai multe ori inule.

Pentru alegerea unei camere ce va folosită ca aparatde familie trebuie să urmăriţi cu atenţie câteva criterii destulde importante care nu sunt neapărat tehnice.

Rezistenţa aparatului şi durata de viaţă a acumulatori-lor reprezintă principalele criterii în alegerea unui asel deaparat. Rezistenţa este foarte importantă datorită condiţii-lor în care va purtat şi greutăţilor la care va supus. Trebu-

ie asel să căutaţi un aparat cu o construcţie cât mai solidăcare să nu prezinte niciun element liber în afara carcasei(bliţ, vizor, obiecv etc.). De aici vine şi numele de camerăcompactă, putând purtată oriunde, având o bună abili-tate şi rezistenţă.

Un aparat perfect ce s-ar potrivi acestor criterii esteNikon CoolPix L21, prezentând specicaţii tehnice ideale fo-

tograilor de familie, precum opţiunea de „best shoot selec‑



26

on” (alegerea celei mai bune fotograi în cazul în care realizaţipozele în modul de rafală), „ face detecon”, şi smiley mode.

“Aş vrea să‑mi cumpăr un aparat care să‑l pot folosi atât

în pozele cu familia dar şi în cele arsce. Simt ca în mine zaceun spirit arsc şi doresc să‑mi încerc norocul. Ce aparat crezi

că mi s‑ar potrivi ?”

În acest caz aparatul va trebui să cuprindă mai multe cali-tăţi pentru a se încadra celor două situaţii prestabilite. Numă-

rul de megapixeli (ce asigură calitatea), zoom-ul opc (necesi-tă mare atenţie, doar acesta trebuie folosit, nu şi cel digital),

sensibilitatea ISO (zgomotul ce va apărea în fotograile pe olumină slabă), toate reprezintă criterii de care trebuie să ţineţicont în cazul în care doriţi să achiziţionaţi un asel de aparat.

Cu siguranţă se va pune accent destul de mare pe foto-

graile macro (obsesia ecărui fotograf care este la început) şiasel trebuie să ţineţi cont şi de distanţa minimă de focalizare,specicată chiar în cadrul detaliilor tehnice. Un aparat idealcu un preţ mediu ce s-ar încadra în aceste criterii ar NikonCoolPix S3000, prezentând o distanţă de 8 cenmetri în ca-

zul fotograilor macro, 12 megapixeli, zoom opc 4x alăturide un stabilizator opc pentru evitarea fotograilor mişcate,face‑detecon, şi multe alte specicaţii ce-l transformă în ale-

gerea perfectă.

2. Ce trebuie să urmăresc la detaliile tehnice ?

Specicaţiile tehnice sunt cele ce diferenţiază un aparatde altul, stabilindu-i calităţile dar şi defectele ce vor scoase

în evidenţă pe parcursul folosirii acestuia.



27

Numărul de megapixeli atrage întotdeauna atenţia, însănu este singurul detaliu ce oferă calitate fotograilor. Sensibi‑litatea ISO, stabilizatorul şi modul de focalizare au o mare

importanţă în rezultatul ce-l veţi obţine. Variaţia sensibilită-ţii ISO este trecută în specicaţiile tehnice asel:100 – 3200,

reprezentând valoarea minimă şi maximă a acesteia. Valorileminime sunt folosite pe mp de zi datorită luminii naturaleoferite, mpul de expunere ind asel destul de scurt, ne-

afectând calitatea fotograilor. În cazul în care intensitatealuminii scade, mărirea sensibilităţii ISO compensează pierde-

rea luminii, oferindu-vă posibilitatea unei expuneri corecte şievitarea fotograilor mişcate.

Datorită acestui lucru trebuie să aveţi grijă în momentul în care achiziţionaţi un aparat foto, să prezinte o plajă destulde mare, cel puţin între 200 şi 1600.

Zoom‑ul opc şi stabilizatorul de imagine incorporat, re-prezintă nişte caracterisci importante de care trebuie să ţi-neţi cont, indiferent de aparatul pe care doriţi să-l cumpăraţi.

Zoom‑ul opc, spre deosebire de cel digital, reprezintăun mare avantaj datorită faptului că nu scade calitatea foto-

grailor. În cazul în care zoom-ul opc va mai mare de 4-5x

necesitatea stabilizatorului va foarte mare, evitând asel

fotograile mişcate. Trebuie să urmăriţi notaţia IS (în cazulaparatelor Canon), VR (în cazul aparatelor Nikon) sau OS (încazul celorlalte aparate) pentru a vă asigura de prezenţa sta-

bilizatorului opc încorporat.Asel, respectând criteriile prezentate mai sus, veţi găsi

cu uşurinţă aparatul ideal, putând să vă folosiţi de acesta înorice situaţie, oferindu-vă fotograi la o calitate înaltă.



28

3. Vreau să şi lmeze. Care ar cel mai potrivit ?

În cazul în care doriţi ca aparatul foto să preia rolul unei

camere video este important să vă stabiliţi nişte criterii pre-cum numărul de cadre pe secundă, rezoluţia lmelor, calitateaacestora, lmarea pe mp de noapte etc. Rezoluţia lmeloreste probabil cel mai important aspect în cadrul acestui dome-

niu, trebuind asel să căutaţi varianta cea mai potrivită care săcombine numărul de cadre pe secundă cu rezoluţia obţinută.

Deseori pentru creşterea rezoluţiei numărul de cadre

pe secundă va scădea, oferindu-vă asel un efect aparent de„slow-moon” total nedorit. Rezoluţia potrivită pentru majo-

ritatea lmelor realizate cu un aparat foto compact este de1280x720, iar numărul de cadre este de 30 pe secundă. Asel,calitatea lmelor va destul de ridicată, surprinzând acţiunilerapide cu uşurinţă, datorită celor 30 fps. (cadre pe secundă)

Un alt aspect în realizarea lmelor cu aparatele de foto-

graat este modul de focalizare. Trebuie să ţineţi cont de op-

ţiunea de urmărire a subiectului în mpul lmării pentru a-lpăstra tot mpul în zona de focus, evitând asel lmuleţeleneclare pe care negreşit le veţi şterge.

Unul dintre aparatele de preţ mediu ce prezintă aceastăproprietate este Nikon CoolPix S6200, putând realiza lmu-

leţe de o calitate ridicată.

4. Care sunt principalele accesorii ce trebuie să leachiziţionez ?

Odată ales aparatul de fotograat dorit, următorul pas

este accesorizarea sa pentru a face munca celui ce va fotogra-



29

a mult mai uşoară. Printre principalele accesorii ce nu trebu-

ie să lipsească din geanta oricărui fotograf se aă trepiedul,kit-ul de curăţare şi câţiva acumulatori în plus pentru a face

faţă asel oricărei situaţii.Trepiedul este foarte ul mai ales pentru fotograile pe

lumină slabă şi pentru pozele în cadrul familiei, fotograful de-

venind asel subiect. Pentru camerele compacte, trepiedulnu trebuie să e foarte solid, preţul lui ind asel unul foartemic, până în 70 lei.

Unul dintre trepiedele perfecte pentru asel de condiţii

este Fancier WT3710, foarte iein şi foarte rezistent pentrupreţul său, suportând o sarcină de până la 2 kilograme, maimult decât sucient pentru un aparat foto compact.

Kitul de curăţare este şi el indispensabil din cauza con-

diţiilor în care va folosit aparatul, evitând asel depunereaprafului şi a altor pete atât pe obiecv cât şi pe display. Un kitfoarte folositor în majoritatea situaţiilor este cel oferit de Gi‑oos, CL1001, la preţul de 43 lei, putând asel a sua prafulde pe lenle şi curăţa întreg aparatul cu uşurinţă.

5. Care sunt principalii distribuitori de la care poa‑te achiziţionat aparatul ?

În România numărul distribuitorilor de produse foto estedestul de mic, ind foarte puţine magazine specializate în acestdomeniu. Unele dintre cele mai renumite sunt F64 – Bucureş,Sinpro Plus – Timişoara şi Foto Hobby Shop – Bucureş, pre-

zentând toate servicii şi produse de o calitate ridicată. În afară de aceste magazine, produsele foto se regăsesc

şi în cadrul altor distribuitori de produse electronice, neind



30

specializaţi în acest domeniu, creându-se asel deseori micineplăceri. De aceea achiziţionarea oricăror produse din do-

meniul fotograei trebuie realizată din magazine specializate,

cu un personal bine instruit, care să vă prezinte atât avantaje-le cât şi dezavantajele produselor achiziţionate.



31

4. Utilizarea aparatelor compacte

Aparatele de fotograat compacte sunt probabil celemai ulizate în întreaga lume ind accesibile tuturor persoa-

nelor, neind necesar un nivel minim de cunoşnţe în do-

meniul fotograei. Aparatele de fotograat compacte suntdenite de o dimensiune foarte mică (g. 6) şi de o gamă desetări limitată la un nivel minim.

Fig. 6. Aparatul de fotograat compact Nikon CoolPIX S4000

Majoritatea aparatelor compacte sunt realizate după

aceleaşi standarde variind doar o parte din specicaţiile teh-



32

nice precum numărul de megapixeli, sistemul de autofocus,

modul de lmare, modurile predenite de realizare a foto-

grailor etc. Asel modul de realizare a fotograilor coincide

la majoritatea aparatelor compacte, putând creat un parde ulizare a acestora.

În connuarea ghidului de ulizare a aparatelor com‑

pacte voi prezenta mai multe aspecte cu privire la setările teh-

nice ce pot modicate la aceste aparate şi la modul de reali‑zare a fotograilor, incluzând în această categorie şi modurilepredenite (scene mode) ce se regăsesc la ecare aparat.

Menţionez faptul că acest ghid l-am realizat pe bazaaparatului de fotograat compact Nikon CoolPIX S4000 (mul-ţumesc Nikon România şi Skin Media care mi-au oferit posi-bilitatea de a-l testa şi a-i realiza un review).

• Care sunt specicaţiile tehnice ce le pot modica ?• Cum pot uliza modurile de focalizare şi funcţia macro ?• Care este avantajul ulizării modurilor predenite (sce‑

ne mode) ?• Care sunt avantajele şi dezavantajele ulizării zoom‑ului

digital ?• Recomandări de aparate compacte.

1. Care sunt specicaţiile tehnice ce le pot modica ?

Aparatele compacte sunt limitate în privinţa modicăriidetaliilor tehnice principale precum valoarea mpului de ex-

punere şi a diafragmei însă se pot modica valorile sensibi‑lităţii ISO, temperaturii de culoare, modului de declanşare abliţului, modului de realizare a fotograilor (fotograere în ra‑

fală etc.) şi chiar a compensării expunerii (exemplu în g.7).



33

Fig. 7. Compensarea expunerii.



34

Posibilitatea de compensare a expunerii reprezintă unmare avantaj ce se regăseşte în cadrul ecărui aparat com-

pact putând asel să realizaţi fotograi în situaţii în care exis-

tă o diferenţă între lumina din planul superior şi cea din pla-nul inferior al cadrului ( ex. în cazul fotograerii peisajelor)

creând un balans între cele două zone de luminozitate.Compensarea expunerii este reprezentată printr-o axă

putându-se atribui valori între ‑2,0 şi +2,0. Valorile negavese atribuie în cazul în care realizaţi peisaje şi lumina de pe cereste mult prea puternică (veţi subexpune asel planul inferi‑

or dar veţi expune corect planul superior), iar valorile pozivese ulizează în cazul în care fotograaţi în diferite încăperi şio sursă de lumina (geamul) vă modică mpul de expunere(în acest caz veţi supraexpune zona interioară însă în acelaşi

mp şi geamul, acesta devenind ars)

Modul de realizare a fotograilor sau de declanşare a obtu-

ratorului este denit de fotograerea în rafală ( burst – mai multe

cadre pe secundă) sau fotograerea după un anumit mp pre-

stabilit (2‑10 secunde) (vezi g. 8). Fotograerea în rafală (burst)este ulă în cazul în care fotograaţi diverse evenimente sporvesau chiar copii şi doriţi să surprindeţi ecare expresie fără să maiaşteptaţi să vizualizaţi fotograile şi apoi să declanşaţi din noudupă un anumit mp de încărcare al aparatului.

Unele aparate de fotograat vă oferă posibilitatea de aprota de acest mod prin selectarea setării: best single shot(BSS – aparatul realizează mai multe cadre şi îl alege automat

pe cel mai clar şi cel mai bun din punct de vedere tehnic).



35

Fig. 8. Modul de fotograere.

Fig. 9. Modurile de declanşare a bliţului.

Modul de declanşare al bliţului (g. 9) reprezintă deasemenea una dintre cele mai importante „probleme” în ca-

zul ulizării aparatelor compacte. În general ulizatorii aces-

tor aparate setează bliţul pe modul automat acesta urmând

să declanşeze doar în cazul în care este strict necesar. Acest



36

lucru nu este întocmai unul nepotrivit însă este bine ca încadrul fotograilor de interior şi a portretelor să ulizaţi bliţulca lumină de umplere, evitând asel subexpunerea fundalu-

lui sau supraexpunerea subiectului.

Fig. 10. Balansul de alb (white balance).

Modicarea temperaturii de culoare (white balance

‑ vezi g. 10) reprezintă de asemenea o specicaţie tehnicădestul de importantă punându-şi asel amprenta asupra rezul-tatului nal (asupra fotograei obţinute). Valorile temperatu‑rii de culoare pot selectate automat sau alese dintr-o gamă

largă disponibilă pe aparatul compact (ash, cloudy, sunset,



37

daylight, incandescent etc.) însă se pot şi seta manual. Pentrusetarea manuală a temperaturii de culoare este necesară fo-

tograerea (din meniul white‑balance, preset‑manual) a unei

hâri albe orientate către sursa de lumină din locul respecv.Ulma setare, însă nu cea din urmă, este valoarea sen‑

sibilităţii ISO. Această setare vă poate ajuta să obţineţi mpimai scurţi de expunere în cazul fotograerii spaţiilor întune-

coase. Crescând această valoare ( ex. 800) veţi obţine un mpmai scurt de expunere însă şi un zgomot (granulaţie) pe fo-

tograa rezultată, putând totuşi redus în cadrul postproce-

sării cu ajutorul unor souri de editare.

2. Cum pot uliza modurile de focalizare şi func‑ţia macro ?

Modurile de focalizare regăsite la majoritatea aparate‑lor de fotograat compacte sunt realizate în aşa fel încât să văe uşurată munca în cazul tuturor situaţiilor. Pentru realizareaportretelor sau fotograilor cu model există funcţia Face Prio‑rity AF, funcţie ce reprezintă focalizarea unei feţe umane dincadru. Acest lucru vă va foarte folositor de multe ori, neindnecesar să mutaţi subiectul pe centru sau să apelaţi la funcţia

de AF (autofocus pe obiectul cel mai apropriat de obiecv).Cea de a doua funcţie regăsită printre modurile de foca-

lizare (vezi g.11) este cea mai sus menţionată, funcţia de fo‑calizare doar pe centru. Cu această funcţie vă veţi putea des-

curca foarte uşor în cazul în care doriţi să focalizaţi rapid sau săfaceţi fotograi macro/close‑up. Această funcţie vă poate defolos şi în cadrul fotograerii evenimentelor sporve în special

pentru realizarea panningului.



38

Fig.11. Modurile de focalizare.

Fig. 12. Funcţia Macro.



39

O a treia funcţie al cărei control este total automat estecea de Full AF. Acvând această funcţie aparatul de fotograatva focaliza pe zona cea mai apropriată de obiecv ind necesar

asel să aveţi subiectul în prim plan, blocându-vă posibilitateade a vă „juca” cu încadrările sau compoziţia fotograei.

O ulmă funcţie ce poate acvată în paralel cu unadintre cele menţionate mai sus este funcţia MACRO (vezi g.12). Această funcţie reprezentată de obicei printr-o oare, vascădea semnicav distanţa minimă de focalizare permiţân-

du-vă să vă apropriaţi mai mult de subiect. Funcţia MACRO

este ideală pentru fotograerea diverselor ori sau insectecrescând semnicav raportul de mărire.

Fig. 13. Funcţia autofocus.

Acestor funcţii li se adaugă şi alte două (precum cele ding. 13) care vă permit e să focalizaţi atunci când declanşaţie să menţineţi subiectul tot mpul în focus. Prima funcţie se

regăseşte la majoritatea aparatelor de fotograat şi este stan-

dard, focalizând subiectul doar în momentul declanşării. Cea



40

dea doua funcţie, Full‑Time AF, reprezintă focalizarea subiec-

tului pe toată durata menţinerii acestuia în cadru. Această func-

ţie vă va ajuta foarte mult în cazul fotograerii evenimentelor

sporve însă va scădea semnicav durata de viaţă a bateri-ilor/acumulatorilor, sistemul de AF ind solicitat foarte mult.

3. Care este avantajul ulizării modurilor prede‑nite (scene mode) ?

Modurile predenite (scene mode ‑ vezi g. 14 ) sunt pre-zente în meniul aparatelor compacte de foarte mulţi ani ofe-

rindu-le ulizatorilor posibilitatea de a realiza fotograi reuşite în majoritatea situaţiilor.

Fig. 14. Modurile predenite.

Printre aceste moduri predenite se regăsesc cele pen-

tru fotograile macro, fotograerea peisajelor şi a apusuri‑

lor, fotograerea pe litoral şi la munte, fotograerea pe mp



41

de noapte, fotograerea în diverse incinte precum restauran‑te şi muzee, fotograerea evenimentelor sporve etc. Multealte asel de moduri se regăsesc în meniul Scene Mode, gă-

sind câte unul ideal pentru ecare situaţie.Avantajul ulizării acestor moduri este unul foarte ma-

re. De multe ori în funcţie de locul în care faceţi fotograieste necesară realizarea unor setări suplimentare e pentrucompensarea expunerii, e pentru modul de ulizare al bli‑ţului, e pentru modul de declanşare al senzorului etc. U-

lizarea unui mod predenit vă va ajuta foarte mult, aparatul

realizând automat setările necesare pentru obţinerea unorfotograi reuşite chiar din prima încercare.

Un dezavantaj însă este limitarea la modicarea altor pa-

rametri. În cadrul ulizării unor moduri predenite accesul lamodicarea altor parametri este restricţionat. Dacă doriţi săaprofundaţi tehnica fotogracă ulizarea acestor moduri nu

este recomandată deoarece munca dumneavoastră se va limitala simpla apăsare pe butonul declanşator.

4. Care sunt avantajele şi dezavantajele ulizării zoom‑ului digital ?

Zoom‑ul digital atrage de multe ori foarte multă lumepăcălindu-i cu nişte cifre uriaşe care imediat atrag privirile.De multe ori s-ar putea să găsiţi în specicaţiile tehnice aleaparatelor „zoom până la 20x” . Înainte de achiziţionarea unuiasel de aparat trebuie să vericaţi dacă această valoare seregăseşte în cadrul zoom‑ului digital sau celui opc.

Dacă zoom‑ul opc este atât de mare nu este nicio pro-

blemă, însă dacă cel digital ajunge până la 20x atunci intervi-



42

ne problema calităţii reduse. Acesta este realizat prin scăde-

rea rezoluţiei imaginii.Folosit la valori mici zoom‑ul digital nu creează foarte

multe probleme tehnice însă folosit la valori ridicate scădereacalităţii imaginii începe să e supărătoare.

Singurele avantaje sunt preţul şi dimensiunea aparatu-

lui. Adăugarea unor valori ridicate ale zoom‑ului digital nueste atât de cossitoare precum mărirea zoom‑ului opc şiasel mulţi producători aleg această variantă.

Dezavantajul calităţii însă acoperă şi diferenţele de preţ

ind probabil una dintre cele mai renumite părţi negave aleulizării zoom‑ului digital.

5. Recomandări de aparate compacte

Voi prezenta în connuare câteva aparate din cadrul -

ecărei game de preţ şi ecărui brand producător, sugerân-

du-vă aparate compacte ideale pentru foarte multe situaţiice le veţi întâlni pe perioada realizării fotograilor.

sub 500 lei 500 - 1000 lei peste 1000 lei

Nikon S2600 S100 P510

Canon Ixus 105 IS Ixus 220 Ixus 1000HSPanasonic n/a Lumix DMC-FS35 Lumix DMC-TZ20

Olympus VG-130 SP-610 TG-810

Sony DSC W-6120 DSC-HX5V DSC-HX9V



43

5. Fotograiile macro

Fotograile macro sunt unele dintre cele cu cel maimare impact asupra privitorilor, ind realizate de o mulţimede fotogra atât profesioniş cât şi amatori, devenind aselaproape cel mai praccat gen fotograc. Datorită popularită-

ţii ridicate, fotograile macro sunt foarte variate, incluzândo multudine de subiecte cu potenţial fotograc, ind aselsursa interminabilă a oricărui fotograf pasionat de acest gen.Acest gen al artei fotograce nu presupune doar fotograe-

rea insectelor şi a vietăţilor, ci şi a unor alte obiecte (devenindmacro-conceptual) sau a unor părţi ale corpului (în fotogra-

ile cu modele). În funcţie de categoria din care fac parte, fotograile

macro acoperă o gamă largă de cerinţe, atât în cazul celor co-

merciale dar şi celor personale, adaptându-se cu uşurinţă lamajoritatea necesităţilor. Asel, în ghidul care urmează vomtrata subiecte şi probleme des întâlnite în fotograile macro,făcând referinţă în special la următoarele aspecte :

• Insectele, cum le abordez pentru a obţine fotograibune ?

• De ce echipament am nevoie ? (D.I.Y.)

• Cum trebuie să combin detaliile tehnice ?



44

• În ce moduri pot realiza fotograile ?• La ce trebuie să u atent în post‑procesarea fotogra‑

ilor ?

1. Insectele, cum le abordez pentru a obţine foto‑grai bune ?

Fotograatul insectelor este unul dintre cele mai popu-

lare genuri din acest domeniu, ind renumit în întreaga lume

datorită simplităţii aparente. Faptul că sunt privite a simplesnapshoot-uri, care pot realizate de oricine, oferă mult curajamatorilor şi tuturor începătorilor de a pracca acest gen, că-

zând într-un oarecare miraj, totul ind foarte uşor în primelemomente, contrariul având a se dovedi în următoarele clipe.

Pentru a fotograa insecte răbdarea este în prim-plan,necesitând atât o atenţie ridicată cât şi abilitatea de a aştep-

ta şi a rămâne nemişcat minute întregi. Insectele sunt foartemici, însă foarte rapide şi fricoase, reacţionând la orice vi-braţie, orice sunet, orice mişcare. Asel, trebuie să ţi cât sepoate de silenţioşi, dar şi foarte atenţi, pentru a descoperilocurile în care vin vietăţile, orile din care se hrănesc, putândapoi să le ademeniţi mult mai uşor către locul în care doriţi

să le fotograaţi. În cazul în care doriţi să găsiţi insecte mai rare, o docu-

mentare despre habitatul acestora şi locul în care trăiesc estemai mult decât necesară, deoarece le veţi găsi cu uşurinţă,fără a căuta prea mult.

De alel, unele insecte pot ademenite foarte uşor prinfolosirea diverselor „capcane”; după ce veţi observa locul din

care se hrănesc, mutarea plantei (hranei) într-un loc mai ac-



45

cesibil vă poate uşura foarte mult munca. În cazul în care vorveni, veţi avea mult mai mult mp de fotograat datorităfaptului că veţi avea o poziţie xă, neind necesară căutarea

insectei într-o zonă foarte largă (vezi g. 15).

Fig. 15. Fluture, fotograe macro.



46

2. De ce echipament am nevoie ? (Do It Yourself)

Făcând referire la popularitatea ridicată a acestui gen se

deduce faptul că echipamentul necesar nu este unul foartespecial, ind accesibil tuturor. Specic oricărui gen fotogra-

c, există şi accesorii speciale care vă pot transforma simplulaparat într-o cameră deosebită, dedicată macro.

În cazul în care deţineţi un aparat compact sau un D‑SLRal cărui obiecv nu este special pentru macro, există câtevamici trucuri DIY care vă pot îmbunătăţi foarte mult rezultate-

le. Unul dintre cele mai cunoscute arcii pentru a te puteaapropria mult mai mult de subiect este folosirea binecunos-

cutei lupe (vezi g. 16), lucru foarte iein, însă cu rezultatedestul de bune. Dacă obiecvul folosit este unul cu o calitatepeste medie, rezultatele obţinute vor foarte bune, aberaţi-ile cromace ind pracc inexistente

Alte accesorii în afară de obiecvele macro dedicate cevă pot aduce mai aproape de subiect obţinând un raport demărire apropiat de 1:1 ar putea lenlele close‑up (sunt foar-te asemănătoare cu lupa, doar că mai scumpe) şi tuburile de

extensie, care, folosite împreună cu un obiecv bun, pot rea-

liza fotograi macro foarte detaliate. O metodă relav nouăeste folosirea unui „burduf macro“ care, mărind distanţa de

la senzor la obiecv, scade distanţa de focalizare, crescândasel raportul de mărire dar şi rezoluţia imaginii, evitând uncrop mult mai strâns.

Pentru a obţine o lumină uniformă, adecvată acestuip de fotograi, folosirea unui bliţ extern este cea mai bunăsoluţie, necesitând însă şi alte accesorii pentru a transpunefasciculul de lumină în faţa obiecvului, circular, şi nu perpen-

dicular. Aceste inele pentru bliţuri vor împrăşa lumina pe o



47

suprafaţă mult mai mare, evitând asel atât umbrele dure câtşi reexiile puternice de pe obiecte sau insecte.

Fig. 16. Fotograe macro realizată folosind lupa.

3. Cum trebuie să combin detaliile tehnice ?

Detaliile tehnice necesită o atenţie sporită, combinareareuşită a lor putând a vă prezenta rezultate pe măsură, reu-

şind de multe ori să transpună privitorul exact în momentulfotograerii. Asel, expunerea, diafragma, sensibilitatea şibalansul de alb trebuie combinate şi setate cu grijă pentru

a obţine fotograi reuşite. Expunerea, unul dintre cele maiimportante elemente necesare în realizarea unei fotograi,trebuie vericată cu atenţie înainte de declanşare.

În cazul în care fotograaţi pe lumină naturală (cea asoarelui) se recomandă vericarea expunerii vizual, şi nu înfuncţie de exponometru, din cauza faptului că uneori umbre-

le şi razele puternice vor determina o sub/supraexpunere a

fotograilor (vezi g. 17). Dacă doriţi să supraexpuneţi, histo-



48

grama vă poate ajuta foarte mult; expunerea poate mărităpână în momentul în care tonurile încep a se îndrepta spredreapta axei fără a obţine o fotograe arsă, rezultatul ind

unul interesant, cu contrast bun şi culori saturate.

Fig. 17. Supraexpus 0.7 trepte pentru un contrast

şi o saturaţie a culorilor mult mai mare.

De asemenea diafragma joacă şi ea un rol foarte impor-

tant în realizarea fotograilor, mărind sau scăzând profunzi-mea de câmp dar şi lumina care pătrunde pe senzor în func-

ţie de necesităţi. La fotograatul insectelor se recomandă o

diafragmă cât mai închisă pentru a încadra întreg subiectul în zona de focus, detaliile obţinute asel ind foarte claredatorită faptului că majoritatea obiecvelor îşi măresc ratade sharpness în momentul în care diafragma se închide maimult de f/7.1.

Sensibilitatea ISO şi balansul de alb pot schimba în to-

talitate modul în care va ieşi rezultatul. Datorită faptului că

se recomandă ulizarea unui mp de expunere destul de mic



49

pentru a surprinde momentele din natură mult mai clar, va-

loarea numărului ISO va trebui modicată regulat în funcţiede lumina disponibilă. Dacă fotograaţi insecte este necesar

un mp mai scurt de 1/160 din cauza mişcărilor foarte rapiderealizate de acestea. Timpul de expunere nu mai este însă oproblemă la realizarea fotograilor macro într-un spaţiu în-

chis, în care subiectul este de fapt un obiect, putând asel amenţine sensibilitatea ISO la valori foarte mici.

4. În ce moduri pot realiza fotograile ?

Modurile în care pot realizate fotograile macro suntdestul de diferenţiate, variind de la fotograf la fotograf, indcreate în funcţie de imaginaţia ecăruia. Există însă două me-

tode clasice prin care pot realizate fotograile macro. Încazul în care doriţi să fotograaţi diferite plante sau obiecte,lumina soarelui este cea mai accesibilă. Folosind o cue foto-

gracă pusă în direcţia luminii soarelui se creează un mediudestul de spaţios pentru fotogra, oferind o mobilitate ridica-

tă, existând asel şi un fundal uniform, ce poate exploatatulterior în etapa post-procesării.

Datorită asemănării primului mod cu simpla fotograere

a insectelor în mediul lor (ind folosită lumina naturală), ceade a doua metodă se aproprie foarte mult de fotograile destudio, necesitând foarte multă dibăcie şi creavitate. Pentrua realiza asel fotograile aveţi nevoie de o cue fotogracăsau de un spaţiu cu un fundal monocolor, şi de una sau maimulte surse de lumină cu măcar o sursă de difuzie pentruecare, evitând asel umbrele şi reexiile puternice. În cazul

în care doriţi să fotograaţi asel, vă veţi apropia mult de



50

realizarea celor de produs sau a celor conceptuale, principiileind aceleaşi, diferind doar subiectul şi mesajul pe care doriţisă îl transmiteţi.

5. La ce trebuie să u atent în post‑procesarea fo‑tograilor ?

Post‑procesarea fotograilor este pasul nal în obţine-

rea unui rezultat bun, însă depinde foarte mult de îndeplini-

rea cu atenţie a paşilor precedenţi. Niciodată nu veţi reuşisă obţineţi o fotograe foarte bună dintr-una prost expusăsau rău realizată, ind necesară asel o atenţie sporită în mo-

mentul fotograerii.Fotograile macro precum şi cele de produs sau con-

ceptuale necesită aceeaşi atenţie la post-procesare, detaliileurmărite ind aproape aceleaşi. De multe ori în cazul foto-

graerii insectelor cropul va unul destul de mare, crescândasel şi zgomotul, necesitând a eliminat printr-un sowarededicat, precum Noise Ninja (unul dintre cele mai bune dinacest domeniu). Se recomandă urmărirea cu atenţie a detali-ilor mai ales când vine vorba de vietăţi; ochii, coloritul trebuiesă iasă în evidenţă foarte bine pentru a putea realiza un par

bine denit atât al insectei cât şi a fotograei. În cazul în care fotograa a fost realizată foarte rapid şifundalul nu este cel mai potrivit, acesta poate modelat uşorprin so-ul Adobe Photoshop, folosindu-vă de ustensileleClone şi Gaussian blur, necesitând însă foarte multă răbdaredin cauza detaliilor existente în fotograe (vezi g. 18).



51

Fig. 18. Fotograe macro în care fundalul a fost uşor modicat pentru obţinerea unui bokeh plăcut.



52

6. Fotograiile macrorealizate cu obiectivul întors

După cum spuneam şi în ghidul anterior, fotograilemacro atrag tot mpul cele mai multe priviri şi cele mai multelaude, ind unele dintre cele mai renumite în întreaga comu-

nitate a fotogralor. De-a lungul mpului au apărut metodedin ce în ce mai bune pentru realizarea fotograilor macrofără un efort nanciar prea mare, putând asel economisisume semnicave de bani, în scopul unor soluţii DIY.

În afară de soluţia DIY prezentată într-un ghid anteriorcare oferea o distanţă de focalizare mult mai mică, aceastănouă metodă despre care voi vorbi este puţin mai cossitoa-

re, însă avantajele sunt mult mai mari. Mai jos voi prezenta

principalele aspecte în folosirea tehnicii „obiecvului întors”,comparând asel această metodă cu folosirea unui obiecvmacro dedicat.

• Cum funcţionează această metodă ?• Cum pot expune perfect fără a mă putea folosi de ex‑

ponometru ?

• Profunzimea de câmp, cum o pot ajusta ?



53

• Cum pot să focalizez cât mai uşor ?• Care sunt avantajele şi dezavantajele acestei tehnici ?

1. Cum funcţionează această metoda ?

Folosirea „obiecvului întors“ (vezi g. 19) în locul unuiobiecv macro este una dintre cele mai avantajoase tehnici,atât la preţ cât şi la calitatea obţinută. Pentru început este im-

portant să şm cum funcţionează şi pe ce se pune accentul.

Primul pas, dar şi cel mai important : pentru a putea menţineobiecvul întors pe aparat fără niciun ajutor este necesar uninel inversor (se poate achiziţiona şi de la F64 - vezi g. 20).Acest inel se montează pe partea frontală a obiecvului, dupăcare acesta se întoarce şi se montează invers pe aparat.

În cazul în care nu doriţi să achiziţionaţi acest inel existăsoluţia gratuită, aceea de a ţine obiecvul lipit de aparat dar

în mână, scăzându-vă asel puţin mobilitatea. Odată ce aţimontat obiecvul pe aparat urmează reglarea distanţei fo-

cale şi a diafragmei. Pentru a putea regla diafragma este ne-

cesar să trageţi manual de acea mică urechiuşă (vezi g. 21),setând asel cantatea de lumină care va pătrunde în aparatdar şi profunzimea de câmp.

Pe toată durata „şedinţei foto” trebuie să ţineţi diafrag‑ma deschisă, sau o puteţi bloca într-un mod DIY folosind unelasc sau orice altceva ce va ţine acea mică placă metalică înloc. După ce realizaţi acest lucru, distanţa focală este ulmullucru ce mai trebuie setat. Asel, pentru a obţine un raportde mărire ridicat trebuie să roţi inelul distanţei focale (inelulpt. zoom) la o valoare cât mai mică (18 mm, 35 mm); pentru a

obţine un raport de mărire mai mic şi o profunzime de câmp



54

mai largă trebuie să realizaţi fotograa la o distanţă focalămai mare ( 55 mm +).

Fig. 19.Aparatul foto Nikon D40 cu obiecvul 18‑55 întors.

Fig. 20. Inel inversor.

Fig. 21. Urechiuşa de reglare manuală a diafragmei.



55

În raport cu distanţa focală se aă si distanţa de focaliza-

re, ind direct proporţionale. În momentul în care fotograaţicu obiecvul întors la 18 mm este necesară o distanţă focală

mult mai mică (1-2 cm) decât la 55 mm, unde este necesarăo distanţă de 4-5 cm.

2. Cum pot expune perfect fără a mă putea folosi de exponometru ?

Odată ce aţi reuşit să treceţi de partea tehnică, urmeazărealizarea propriu-zisă a fotograei. Pentru a putea expunecât mai corect trebuie să vă folosiţi de ceea ce vă oferă apara-

tul, de exponometru, însă nu în mod direct. Faceţi o fotograela subiect cu obiecvul pus normal la valoarea cea mai ridicatăa diafragmei (ex. f/5.6) şi reţineţi mpul de expunere. Comu-

taţi pe modul manual, introduceţi valoarea dorită (puteţi ast-fel şi supraexpune pentru intensicarea efectului - g. 22), şirealizaţi acum fotograa cu obiecvul întors.

Fig. 22. Fotograe macro realizată cu obiecvul întors,

supraexpusă manual cu 0,3 trepte.



56

Folosind această metodă veţi obţine întotdeauna unmp de expunere cât mai corect, modicând ulterior valoa-

rea obţinută în funcţie de locurile în care veţi mai realiza fo-

tograi. Valoarea va tot mpul aproximav aceeaşi, însă înfuncţie de intensitatea luminii puteţi compensa expunerea,obţinând într-un nal rezultatul dorit (vezi g. 23).

3. Profunzimea de câmp, cum o pot ajusta ?

Profunzimea de câmp este determinată de deschiderea

diafragmei. O valoare ridicată a diafragmei (f/1.8) vă va oferio profunzime de câmp foarte mică, ind necesară asel în-

chiderea diafragmei. De aici deducem faptul că valoarea di-afragmei este direct proporţională cu profunzimea de câmp.

Asel, pentru lărgirea profunzimii de câmp, trebuie să închideţi diafragma până la valori mici precum f/11-16 (vezi în g. 24). Închizând diafragma însă veţi obţine un mp deexpunere mai mare. Dacă mpul este mult prea mare şi nuputeţi obţine fotograi clare va trebui să măriţi sensibilitateaISO, revenind asel la valori scăzute ale expunerii.

4. Cum pot să focalizez cât mai uşor ?

Unul dintre ulmii paşi, dar nu cel din urmă, este fo-calizarea. Folosind această tehnică focalizarea se face puţinmai greu datorită mobilităţii scăzute. Pentru a putea focalizasubiectul este important să schimbaţi distanţa aparatului deacesta, ind unicul mod prin care aţi putea realiza acest lucru.Este necesar ca inelul de focalizare să rămână x pentru a nuschimba asel distanţa focală.



57

Asel, de multe ori fotograile OOF (out of focus) vor destul de multe, însă cu mpul veţi obţine o acurateţe mairidicată. Principalul mod de a evita acest lucru este închide-

rea diafragmei, mărind asel profunzimea de câmp, crescând însă mpul de expunere.

Fig. 23. Fotograe macro realizată în modul complet manual

cu obiecvul întors.

Fig. 24. Fotograe macro realizată cu f/11

pentru cuprinderea întregii insecte în focus.



58

Per total fotograerea cu obiecvul întors supune în-

demânare şi răbdare multă, neputând realiza fotograi bunefără a avea parte de aceste două calităţi.

5. Care sunt avantajele şi dezavantajele acestei tehnici ?

Avantajele folosirii acestei tehnici sunt foarte mari însăse rezumă în special la un cost mult mai redus decât cel al

unui obiecv macro dedicat şi la claritatea fotograilor re-zultate. Datorită preţului scăzut (max. 50 lei) această tehnicăeste foarte renumită în întreaga lume, atrăgând foarte mulţifotogra entuziaş.

Printre avantajele sus menţionate se regăseşte şi calita-

tea înaltă a fotograilor rezultate. Spre deosebire de folosireaaltor tehnici unde claritatea fotograilor nu este atât de ridi-cată, metoda „obiecvului-inversat” vă va scăpa de rezultate-

le neplăcute şi aberaţii cromace.Pe lângă aceste două mari avantaje această metodă pre-

zintă şi câteva dezavantaje ce distanţează foarte mult aceastătehnică de obiecvele macro dedicate. Înşirate, dezavantaje-

le folosirii acestei metode sunt : pătrunderea relor de praf

pe senzor (pete mici şi negre în poze), focalizarea manualăprin schimbarea distanţei subiect-aparat, expunerea manua-

lă şi o profunzime de câmp mult mai scăzută.Aceste dezavantaje însă sunt mici aspecte ce pot co-

rectate cu uşurinţă, intervenind aici atât experienţa cât şi în-

demânarea celui ce va face fotograile.



59

7. Panoramele

Panoramele au fost întotdeauna unele dintre cele maiapreciate fotograi datorită faptului că prezintă într-un cadrudestul de larg diverse momente surprinse într-un mod dife-

rit. Panoramele reprezintă un ansamblu de fotograi unite cuscopul de a aduce în prim-plan subiecte ce nu pot surprinse

în totalitate printr-o simplă fotograe.Tehnica de realizare a panoramelor este întotdeauna

aceeaşi, modicându-se însă diverşi parametri în funcţie desituaţia în care vă aaţi. În general panoramele se realizeazăprintr-o simplă mişcare uniformă a aparatului într-o anumi-tă direcţie, menţinându-se mpul de expunere şi alte detaliitehnice ce pot modica întregul aspect al fotograei.

În cazul în care veţi realiza cele „n“ cadre pe unul dintre

modurile automate veţi obţine rezultate diferite în ecare fo-tograe şi asel veţi întâmpina probleme la unirea acestora,variind intensitatea luminii dar şi profunzimea de câmp şi contrastul etc.

În cadrul acestui ghid de realizare a panoramelor voiprezenta toţi paşii necesari şi anumite detalii ce vă vor ajuta săobţineţi un cadru cât mai reuşit fără defecte „tehnice” ce pot

surveni în cazul în care nu sunt respectaţi anumiţi parametrii.



60

• Cum se realizează panoramele ?• Care sunt parametrii ce nu trebuie modicaţi ?• Cum unesc fotograile pentru a evita urmele zonelor

de îmbinare ?• Care sunt accesoriile necesare realizării unei panorame ?

1. Cum se realizează panoramele ?

Metoda de realizare a panoramelor este aceeaşi în ma-

joritatea cazurilor ind necesare doar mici ajustări pentru e-care situaţie. Pentru a realiza o panoramă (vezi g. 25) esteimportant să blocaţi modicările aduse mpului de expunere

(în cazul în care fotograaţi pe un mod automat) sau să foto-

graaţi pe modul manual pentru a obţine o valoare constan-

tă a expunerii.Valoarea mpului de expunere trebuie să e aceeaşi

în ecare fotograe pentru a obţine o lumină uniformă încadrul nal. Acest lucru se poate realiza prin apăsarea bu-

tonului de blocare a expunerii sau prin realizarea fotograeipe modul manual.

În momentul în care toate detaliile tehnice sunt reglateputeţi începe să realizaţi cele „n“ fotograi ce vor compune

panorama. Începeţi întotdeauna din partea stângă (în cazul în care sunteţi dreptaci) şi declanşaţi din două în două treimide cadru. Declanşarea în acest mod reprezintă faptul că otreime din fotograa precedentă se va regăsi şi în fotograaurmătoare, creându-se asel o zonă a elementelor comune.

În cazul în care dispuneţi de un trepied veţi putea realizapanoramele mult mai uşor, menţinând o mişcare uniformă fără

diverse greşeli ce le-aţi face în mod normal. Dacă alegeţi să rea-



61

lizaţi panorama de pe trepied puteţi achiziţiona şi un cap pano‑ramic ce va înlătura eventuale distorsiuni create în urmă rotaţiei.

Achiziţionarea unui cap panoramic reprezintă varianta

mai cossitoare pentru a realiza panorame şi poate înlo-cuită cu o mişcare sigură a mâinii şi cu respectarea anumitorreguli precum cea a celor două treimi de cadru.

Fig. 25. Panoramă realizată cu ajutorul unui trepied,

fără cap panoramic.

2. Care sunt parametrii ce nu trebuie modicaţi ?

Pentru a obţine o panoramă cât mai reuşită este impor-tant să creaţi încă de la început cadre aproximav idence

din punct de vedere tehnic pentru a nu da naştere unor uc-tuaţii de lumină ce vor strica aspectul întregului cadru.

Unul dintre cei mai importanţi parametrii tehnici estempul de expunere. Modicând mpul de expunere chiar şicu o treaptă de la un cadru la altul veţi crea o diferenţă a lu-

minii existente ce va foarte evidentă în locurile de îmbinarea fotograilor.



62

Menţinerea unor valori exacte a mpului de expunerese poate realiza prin măsurarea expunerii manual ind nece-

sară asel evitarea oricărui mod automat/semi‑automat ce

modică unul dintre parametrii.Valoarea diafragmei este de asemenea foarte impor-

tantă datorită faptului că poate intensica sau scădea con‑trastul existent în cadrele ce alcătuiesc panorama. În cazul

în care realizaţi o panoramă interioară modicând valoareadiafragmei se va modica atât profunzimea de câmp cât şiintensitatea anumitor reexii şi a anumitor zone mai puţin

luminate din cadru.Unul dintre parametrii ce nu trebuie modicat este şi

temperatura de culoare (white balance - vezi g. 26). Mo-

dicând valoarea acestui parametru veţi obţine o gamă deculori diferită în ecare cadru, ind asel necesară foartemultă muncă în etapa post-procesării pentru a compensaaceastă diferenţă.

Fig. 26. Panoramă realizată cu valori idence

ale temperaturii de culoare obţinute manual.



63

3. Cum unesc fotograile pentru a evita urmele zonelor de îmbinare ?

După ce aţi realizat toate fotograile necesare obţineriiunei panorame este momentul să le uniţi e manual e cuajutorul unui soware de îmbinare. Voi începe întâi cu pre-

zentarea variantei de îmbinare manuală a fotograilor prinintermediului arhicunoscutului so, Adobe Photoshop.

Pentru a uni fotograile începeţi prin deschiderea tu-

turor şi realizarea unui nou document de o lăţime/lungime

sucientă pentru a cuprinde toate cadrele. Adăugaţi apoi pri-mele două fotograi şi îmbinaţi-le în aşa fel încât să obţineţi ozonă comună iar apoi să ştergeţi marginea interioară a celeide-a doua fotograi.

Repetaţi procedura pentru ecare imagine iar în naluniţi-le pentru a crea panorama. Veţi obţine cu siguranţă odiferenţă de poziţionare a cadrelor însă aceea va eliminatăprin decuparea imaginii pentru dimensiunile nale. În urmarealizării acestui scurt procedeu veţi obţine o panoramă des-

tul de bine realizată fără urme evidente în zonele îmbinărilor.Varianta de „îmbinare automată“a fotograilor este la

îndemâna oricui neind necesare cunoşnţe în diverse pro-

grame de editare gracă. Pentru unirea fotograilor necesa-

re realizării panoramei următoarele souri vă pot de mareajutor: RealVizStcher, Panorama Tools, Microso ICE (vezig. 27), AutoStch, AutoPano, 360 degrees of freedom şi Pa‑norama Factory. Lista sourilor pentru realizarea panorame-

lor este foarte lungă, existând foarte multe ce vă pot uşuramunca din programele clasice de editare foto.



64

Fig. 27. Panoramă realizată cu ajutorul soului Microso ICE.

4. Care sunt accesoriile necesare realizării unei

panorame ?

Unul dintre accesoriile indispensabile realizării panora‑melor este clasicul trepied (vezi g. 28) ce nu ar trebui sălipsească din geanta foto a ecărui pasionat de fotograe.Trepiedul vă va ajuta foarte mult în realizarea unei panorameoferindu-vă un punct x de sprijin în jurul căruia puteţi roaparatul fără a varia distanţa de la un cadru la altul.

Fig. 28. Panoramă realizată de pe trepied,

reuşind asel să obţin mpi lungi de expunere.

Un alt accesoriu foarte important este ltrul de polari‑zare, ltru ce vă poate ajuta să eliminaţi diverse reexii ale

unor obiecte ce pot apărea în cadre adiacente celor existente



65

în seria fotograilor pentru panorama nală. De foarte multeori în momentul în care realizaţi o panoramă apar diversenoi elemente în ecare cadru care e reectă lumina e sunt

foarte strălucitoare. Folosirea unui ltru polarizator vă vaajuta să evitaţi aceste efecte nedorite şi să obţineţi panora‑me reuşite.

Un ulm accesoriu, destul de important, este capul pa‑noramic ataşat unui trepied normal. Folosind un cap panora‑mic veţi evita toate distorsiunile ce pot strica întreg aspectulpanoramei nale. Preţul unui asel de accesoriu este însă

foarte mare şi aproape inaccesibil pentru majoritatea pasio-naţilor de fotograe. Puteţi realiza acelaşi lucru şi fără el,printr-o serie de mişcări ale mâinii imitând deplasarea capu-

lui panoramic, evitând asel în mare parte distorsiunile.



66

8. Peisajele

Peisajele reprezintă în multe cazuri punctul de pornireal ecărui fotograf, putând încadrate într-o serie de etapece ajută la denirea slului acestuia. Deşi peisajele par foar-te uşor de realizat nu este aşa. Obţinerea unui peisaj reuşitţine de foarte multe lucruri precum compoziţie, lumină, în-

cadrare etc. (vezi g. 29).

Fig. 29. Peisaj realizat la Pasul Tihuţa

(se poate remarca respectarea regulii treimilor).



67

De cele mai multe ori tablourile cu diverse peisaje suntfoarte apreciate şi regăsite în foarte multe expoziţii. Pentru aobţine însă un tablou demn de înrămat trebuie să i foarte

atent la orice detaliu în momentul declanşării.Este foarte important să cauţi cel mai potrivit unghi

pentru fotograerea unui anumit peisaj şi să încerci să scoţi în evidenţă frumuseţea acestuia. Jucându-te cu mpul deexpunere, diafragma şi temperatura de culoare poţi obţinerezultate care vor în acelaşi mp foarte interesante dar şifoarte plăcute.

Voi aborda în connuare principalele aspecte din do-meniul realizării peisajelor, prezentând pe larg regulile com-

poziţionale şi anumite trucuri ce vă vor ajuta să obţineţi re-

zultate reuşite.• Combinarea setărilor tehnice• Reguli privind compoziţia• Obiecve şi accesorii

1. Combinarea setărilor tehnice

Pentru realizarea unui peisaj reuşit trebuie să ţineţi contde absolut toate setările tehnice. Timpul de expunere, valoa-

rea diafragmei, sensibilitatea ISO, temperatura de culoare,toate trebuie combinate în aşa fel încât să obţineţi un cadruatât plăcut cât şi corect din punct de vedere tehnic.

Timpul de expunere vă poate ajuta în foarte multe mo-

duri. Pentru realizarea peisajelor este important să reglaţimpul de expunere manual în aşa fel încât să aveţi o luminăcât mai bună în întreg cadrul dar să şi evitaţi zonele sub/su-

praexpuse.



68

De cele mai multe ori la peisaje cerul poate crea mariprobleme fotogralor. Fie că este soarele în cadru, e călumina de pe cer e prea puternică, veţi obţine fotograi e

supraexpuse (cerul ars, pământul expus bine), e fotograisubexpuse (cerul expus bine, pământul subexpus). Ambelecazuri sunt neplăcute însă există destule metode pentru evi-tarea acestora.

Una dintre metodele de evitare a diferenţelor de luminădintre planul cerului şi cel terestru este crearea unei fotogra-

i HDR (high dynamic range). Pentru a realiza o fotograe

HDR este necesar să fotograaţi peisajul de trei, cinci sau maimulte ori. În ecare cadru trebuie să aveţi un mp de expune-

re diferit, expunând pe rând corect atât planul terestru cât şicel al cerului. Un exemplu de serie de cadre este următorul:‑2 EV, ‑1 EV, 0, +1 EV, +2 EV . Compensând în acest mod expu-

nere veţi obţine o serie de e 3, e 5 fotograi.Aceste fotograi va trebui să le uniţi cu ajutorul unui

program dedicat realizării fotograilor HDR, însă puteţi rea-

liza acest lucru şi manual în Photoshop. Unul dintre cele maipopulare souri pentru realizarea fotograilor HDR este Pho‑tomax care vine şi în varianta de plug-in pentru Photoshopsau Lightroom.

O altă metodă de evitare a diferenţelor mari de lumină

dintre două planuri din fotograe este ulizarea ltrelor gra‑duale. Cu ajutorul acestor ltre veţi putea obţine o luminăuniformă în tot cadrul, expunând bine atât planul terestru câtşi cel al cerului.

Timpul de expunere vă poate ajuta şi la crearea unorefecte deosebite în cadrul fotograerii peisajelor. Unul dintrecele mai cunoscute avantaje ale prelungirii mpului de expu‑

nere este obţinerea unei mişcări ale unor elemente din cadru



69

precum mişcarea norilor sau a apei. Veţi obţine asel un efect

foarte interesant ce va transforma peisajul dintr-unul banal într-unul deosebit.

Pentru a putea obţine ziua un mp de expunere mailung este necesar să închideţi diafragma, lucru FOARTE re-

comandat în cazul realizării peisajelor. Închizând diafragmapână la valoarea f/11‑16‑22 veţi obţine o profunzime decâmp mult mai largă, mai puţine reexii în cazul în care soa-

rele este în cadru şi imagini mult mai clare, mai bine denite.Uneori mpul de expunere obţinut cu valori scăzute

ale diafragmei va prea lung pentru fotograerea din mână.Pentru evitarea fotograilor mişcate este necesar e să măriţivaloarea sensibilităţii ISO, e să ulizaţi un trepied şi o valoa-

re ISO scăzută. Avantaje sunt de ambele părţi. În cazul uneivalori ISO ridicate veţi putea declanşa din mână, fără să maicăraţi trepiedul, însă veţi obţine zgomotul de imagine. Deza-

vantajul trepiedului constă în cărarea unei greutăţi suplimen-

tare, dar care vă poate salva de multe ori de la obţinerea unorfotograi mişcate.

Pe lângă aceste setări tehnice ce vă vor inuenţa rezul-tatul trebuie să aveţi mare grijă la temperatura de culoare.Reglând o valoare corectă a acesteia veţi obţine fotograimult mai plăcute cu un aspect mult mai real. Pentru realiza-

rea acestui lucru trebuie să măsuraţi manual temperatura deculoare cu ajutorul unei hâri albe îndreptate către sursa delumină (soarele). Intraţi în meniul aparatului şi setaţi opţiu-

nea de reglare manuală a temperaturii de culoare (vezi g.30). Fotograaţi apoi hâra albă şi asel veţi obţine culoriplăcute, aproape idence ca în peisajul real.



70

Fig. 30. Temperatura de culoare a fost reglată manual

pentru obţinerea unor culori cât mai reale.

2. Reguli privind compoziţia

Una dintre cele mai cunoscute reguli în realizarea peisa‑ jelor este regula treimilor (vezi g. 31). Această regulă impli-că separarea cadrului în trei părţi, atât orizontal cât şi egal.Se recomandă asel încadrarea orizontului e la o treime debază e la două treimi, evitându-se asel centrarea peisaju-

lui (vezi g. 32).



71

Fig. 31. Peisaj realizat în conformitate cu regula treimilor

creându‑se asel trei planuri în cadru.

Fig. 32. Regula treimilor a fost aplicată în cadrul acestui peisaj

având asel cerul la două treimi din cadru.

Această regulă presupune şi separarea fotograei în treiplanuri în caz că acest lucru este posibil. Puteţi asel să aveţi unprim plan cu un câmp apropriat, o stâncă, un gard etc., un plansecundar cu un peisaj din fundal şi un al treilea plan cu cerul.„ Joaca” cu planurile ţine de fotograf şi de creavitatea acestu-

ia, însă trebuie să ţineţi cont că întotdeauna frumuseţea unuipeisaj poate redată şi de o compoziţie cât mai interesantă.



72

Un alt aspect privind compoziţia este redat de obţinereaunor linii care vor da adâncime cadrului. Trebuie să aveţi foar-te mare atenţie la linii însă deoarece pot de asemenea să şi

strice un cadru. Dacă liniile sunt orientate într-o direcţie opusăfaţă de liniile cerului de exemplu, nu se va găsi un punct în caresă se orienteze privirea iar cadrul nu va deloc unul bun.

Puteţi obţine compoziţii interesante chiar şi cu cerul îndouă treimi din cadru folosindu-vă de orele de aur pentru fo-

tograe. Aceste ore se regăsesc la răsăritul şi apusul soarelui,lumina neind asel atât de puternică, putând încadra soa-

rele în cadru fără nicio problemă. Veţi obţine asel peisajereuşite şi fără vreun ltru special.

3. Obiecve şi accesorii

Se şe deja că la majoritatea peisajelor sunt ulizateobiecvele wide, permiţându-vă asel să evitaţi panoramareaşi să obţineţi fotograi reuşite. Acest lucru nu e denit însă. Pu-

teţi uliza şi teleobiecve pentru peisaje, obiecve lt&shipentru crearea efectului de miniatură şi obiecve ultra‑widesau sheye pentru cuprinderea unui peisaj mai larg.

Toată această gamă de obiecve ce le puteţi uliza în

realizarea peisajelor vă oferă posibilitatea să compuneţi ca-dre aşa cum vă doriţi, ieşind din parul clasic al peisajelorsimple. Acest lucru ţine însă de imaginaţia fotografului şi decreavitatea acestuia.

Pe lângă această gamă largă de obiecve puteţi ulizaşi diverse accesorii ce vă vor îmbunătăţi rezultatele şi uşu-

ra munca. Un accesoriu indispensabil îl reprezintă trepiedul.

Acesta vă poate ajuta să evitaţi fotograile mişcare şi să uli-



73

zaţi un mp de expunere mult mai lung, obţinând asel efec-

te interesante în cadrul diferitelor peisaje.Un alt accesoriu aproape indispensabil, în cazul realizării

peisajelor, este ltrul gradual. Cu ajutorul unui ltru gradual,e că este neutru, e că este colorat, veţi obţine o luminăuniformă în tot cadrul, evitând zonele sub/supraexpuse dincauza diferenţelor mari de lumină.

Telecomanda este de asemenea un accesoriu foarte re-co mandat. În cazul în care fotograaţi un anumit peisaj cuaparatul pus pe trepied mişcarea realizată în momentul apă-

sării pe buton poate transpusă în fotograe, rezultând niştecadre mişcate. Acest lucru poate evitat însă prin declan-

şarea după 2, 5, 10 secunde sau prin ulizarea unei teleco‑menzi. Aceasta este foarte ulă şi în cazul ulizării moduluibulb, permiţându-vă să expuneţi mai mult de 30 de secunde.



74

9. Peisajele crepusculare(apus, răsărit)

Momentele crepusculare (apus sau răsărit) sunt proba-

bil unele dintre cele mai fascinante evenimente meteorolo‑

gice şi cu siguranţă sunt îndrăgite de foarte multe persoane.Probabil ţi-ai dorit de multe ori să fotograezi un apus sau unrăsărit însă nu ai reuşit. Ai lăsat aparatul să facă singur setă-

rile şi rezultatele nu au fost foarte bune, sau ai greşit o setareşi a ieşit totul foarte întunecat sau foarte deschis.

Pentru a putea fotograa un asel de moment crepus‑cular este important să acorzi atenţie ecărui parametru şisă înţelegi anumite detalii cu privire la expunere şi compen‑sarea ei şi la modul în care o diafragmă cât mai închisă îţi va

îmbunătăţi rezultatele.

În cadrul acestui ghid voi prezenta principalele aspecte în realizarea fotograilor la asel de momente, indicând anu-

mite sugesi pentru obţinerea unor rezultate cât mai bune.• Cum trebuie să combin parametrii tehnici ?• Compensarea expunerii şi ulizarea ltrelor graduale• Cum pot obţine o compoziţie cât mai bună ?• Obiecve şi accesorii recomandate fotograei crepus‑

culare.



75

1. Cum trebuie să combin parametrii tehnici ?

Partea tehnică este probabil una dintre cele mai impor-

tante în realizarea fotograilor în cadrul momentelor crepus-culare. Parametrii principali ce vă vor inuenţa rezultatelesunt mpul de expunere, diafragma, sensibilitatea ISO şibalansul de alb. În urma combinării acestor patru parame-

trii într-un mod cât mai corect va rezulta o fotograe foartebună, cel puţin din punct de vedere tehnic.

Timpul de expunere este probabil cel ce poate schimba

încă de la început rezultatul, ind necesară găsirea unui punctmediu ce va asigura o lumină plăcută în tot cadrul fotograei.

În primul rând modul în care măsoară expunerea aparatultrebuie să e matrix (pe toate zonele, nu doar pe centru),

evitându-se asel sub/supraexpunerea dramacă de caresuferă fotograile realizate cu expunerea doar pe centru.

În urma stabilirii mpului de expunere este important săalegeţi valoarea diafragmei. În cazul în care soarele este vizibil

în prim plan, diafragma trebuie să e cât mai închisă pentru aobţine o formă cât mai rotundă a acestuia (vezi g. 33), în cazcontrar soarele va ieşi oval şi are‑ul va foarte mare. Dupăce alegeţi o valoare în jurul f/11‑16 puteţi să modicaţi mpulde expunere în aşa fel încât să corespundă acestei valori.

Acest lucru se poate realiza şi prin folosirea modului Aval aparatului de fotograat alegând întâi valoarea diafragmei,aparatul urmând să modice mpul de expunere în funcţiede aceasta. Tot este necesar însă să compensaţi ulterior m‑

pul de expunere pentru a obţine un echilibru între lumina depe cer şi cea de pe planul terestru.

Sensibilitatea ISO poate inuenţa mpul de expunere

şi granulaţia prezentă pe întreaga fotograe. În cazul în care



76

dispuneţi de un trepied sau de o mână sigură veţi putea fo-

tograa apusul la o sensibilitate ISO cât mai mică, zgomotulind aproape inexistent. Dacă nu aveţi un trepied la îndemâ-

nă încercaţi să obţineţi o valoare a mpului de expunere deaproximav 1/60 pentru a evita asel fotograile mişcate.Această valoare se poate obţine prin creşterea valorii ISO înfuncţie de luminozitatea ce o asigură subiectul fotograat.

Balansul de alb este de asemenea foarte important de-

oarece poate schimba întreg aspectul fotograei. De aceeaeste recomandat să îl setaţi manual cu ajutorul unei coli albe

sau gri. ) Trebuie să obţineţi un balans nu foarte cald însă nicifoarte rece pentru a crea o perspecvă cât mai reală a mo-

mentului fotograat.

Fig. 33. Peisaj crepuscular realizat cu f/16

pentru obţinerea unui forme rotunde a soarelui.



77

2. Compensarea expunerii şi ulizarea ltrelor graduale

În funcţie de ceea ce doriţi să obţineţi se crează douămari categorii de fotograi ale momentelor crepusculare. Pri‑ma categorie este cea în care se expune în funcţie de soare şise obţine o siluetă a tuturor „obiectelor” ce se aă înainteaacestuia (vezi g. 34), iar cea de a doua categorie este cea încare totul este expus corect ind folosită în cazul în care seadaugă un punct de interes în prim plan.

Fotograile din prima categorie sunt probabil cel maiuşor de realizat ind necesară doar expunerea pe soare, obţi-nând asel un mp foarte scurt, în jurul valorii 1/1000. În ca-

drul acestor fotograi este important să aveţi grijă la valoareadiafragmei pentru a obţine un soare cât mai „real” şi nu unuloval sau unul ce va umple tot cadrul datorită zonelor arse.

Cea de a doua categorie presupune însă mai multă mun-că, ind necesară o atenţie mărită asupra mai multor detalii.

În cazul în care doriţi să expuneţi bine atât cerul şi soarele câtşi prim planul este absolut necesar un ltru gradual. Acestltru va crea o diferenţă între expunerea de pe partea supe-

rioară a fotograei şi cea inferioară.Majoritatea ltrelor graduale au suprafaţa superioară mai

întunecată decât cea inferioară, folosindu-se asel cu uşurinţăla diferenţele mari de expunere între cele două părţi ale foto-

graei rezultate. Asel cu ajutorul unui ltru gradual puteţi în‑tuneca partea unde este cerul şi menţine expunerea pe partea

prim planului obţinând un balans al luminii cât mai echilibrat(vezi g. 35).



78

Fig. 34. Solul a fost subexpus pentru a obţine

o expunere cât mai bună a cerului.

Fig. 35. Peisaj realizat cu ajutorul unui ltru gradual

întunecând asel partea superioară a cadrului.

Fig. 36. Peisaj crepuscular realizat pe baza regulii treimilor

ce a fost respectată întocmai.



79

3. Cum pot obţine o compoziţie cât mai bună ?

Compoziţia este cea ce poate diferenţia o simplă poză a

unui moment crepuscular de o fotograe cu adevărat ars-că. Crearea unei compoziţii cât mai interesante este determi-nată de creavitatea fotografului.

Pentru a scoate o simplă poză a unui apus este impor-tant să adăugaţi un element ce o va face cu totul şi cu totul in-

teresant. De cele mai multe ori se abordează adăugarea unorelemente ale naturii în prim plan ce vor expuse bine şi vor

cu uşurinţă recunoscute de oricine. În cadrul acestei etape intervin şi regulile clasice de com-

poziţie ce delimitează o fotograe de o poză. Una dintre acestereguli este cunoscuta lege a treimilor în care e cerul, e pla-

nul terestru sunt încadrate la o treime, respecv două treimiunul de celelalte (precum în g. 36). Această regulă asigură unplus reprezentat de adăugarea altor elemente interesante încadrul fotograei.

Pentru a obţine o compoziţie şi mai interesantă variazădistanţa focală la care fotograezi, pentru a obţine cadre mailargi ale peisajului sau un primplan ce va la fel de spectacu-

los. Variind distanţa focală pot apărea asel în cadru diversenoi elemente ce vor transforma rezultatul într-unul foarte re-

uşit. De exemplu în cazul în care fotograaţi un apus la maredacă introduceţi în cadru şi o ambarcaţiune care va transpu-

să sub forma unei siluete, veţi obţine cu siguranţă un rezultatfoarte bun, demn de apreciat.



80

4. Obiecve şi accesorii recomandate fotograei crepusculare

În funcţie de pul de fotograe crepusculară pe caredoriţi să o obţineţi există o gamă largă de obiecve ce vă potsasface cerinţele. În general majoritatea fotograilor cre‑pusculare sunt realizate e cu obiecve ultra‑wide e cu te‑

leobiecve pentru a surprinde atât un plan îndepărtat cât şiunul mai larg al întregului peisaj.

Folosirea unui anumit p de obiecv rămâne însă la

alegerea fotografului acesta ind cel ce stabileşte compoziţianală a fotograei. Este important însă să nu fotograaţi lavalorile maxime ale diafragmei ci la cele minime (f/11‑16)pentru a nu obţine raze solare puternice în toată fotograa.

Pe lângă un obiecv destul de bun sunt necesare şi câte-

va accesorii ce vor îmbunătăţi cu siguranţă rezultatele. Unuldintre aceste accesorii este indispensabilul trepied care sepoate găsi la preţuri foarte accesibile începând chiar de la50 de lei. Un trepied vă va asigura fotograi cât mai clare şiposibilitatea de a alege mpi mari de expunere ce vor da unefect foarte plăcut fotograei.

Alături de un trepied este foarte ulă o telecomandăsau un cablu declanşator ajutându-vă asel să realizaţi foto-

graa de la distanţă pentru a evita mişcarea din mpul apă-sării butonului. În cazul în care nu dispuneţi de aceste douăaccesorii este foarte ul şi modul de declanşare după câtevasecunde inclus în meniul ecărui aparat de fotograat.

Un ulm accesoriu aproape indispensabil fotograeriimomentelor crepusculare este ltrul gradual. Acest p deltru vă oferă posibilitatea de a da frâu liber creavităţii şi de

a obţine compoziţii originale prin expunerea corectă a între-



81

gului cadru. Tot cu ajutorul unui ltru gradual puteţi obţinediverse efecte asupra culorilor ce vor oferi fotograilor obţi-nute un aspect plăcut şi totodată unic.



82

10. Fotograiile din călătorii

Fotograile din călătorii sau cele din vacanţe sunt pro-babil cele mai interesante datorită momentelor surprinse şia diversităţii ce intervine în rândul pozelor obţinute. În gene-

ral pe durata ecărei călătorii sau vacanţe apar foarte mul-te obiecve cu potenţial fotograc care sunt însă „lăsate în

umbră“ e din cauza setărilor din aparat e din cauza unorcompoziţii ce lasă de dorit.

Pentru a evita aceste rezultate neplăcute este importantsă cunoaşteţi nivelul de bază al câtorva reguli din fotograe.Pentru început trebuie să vă cunoaşteţi aparatul de fotogra‑at cât mai bine, e că este unul compact sau un D‑SLR. Totulva mult mai uşor după ce veţi stăpâni detaliile tehnice aleaparatului şi condiţiile în care acestea trebuie modicate.

În momentul în care partea tehnică nu va mai o pro-blemă urmează aprofundarea cunoşnţelor în domeniul fo‑tograei, acest lucru însemnând cunoaşterea unor reguli debază ce vă pot îmbunătăţi rezultatele. În connuarea acestuighid voi prezenta principalele aspecte pentru realizarea foto-

grailor din vacanţe sau călătorii.• Care sunt parametrii tehnici pe care trebuie să îi cu‑

nosc ?



83

• Care sunt regulile de bază de care trebuie să ţin cont ?• Cum pot fotograa principalele obiecve turisce ?• Cum pot transpune în fotograi atmosfera şi specicul

zonei ?

1. Care sunt parametrii tehnici pe care trebuie să îi cunosc ?

Printre cele mai importante setări ale unui aparat de fo-

tograat se regăsesc valorile mpului de expunere, diafrag‑mei, sensibilităţii ISO şi a temperaturii de culoare. Combi-nând toate aceste specicaţii tehnice, vor rezulta fotograireuşite cel puţin din punct de vedere al calităţii tehnice

Timpul de expunere reprezintă valoarea care determinăcantatea de lumină ce va ajunge pe senzorul aparatului defotograat, respecv intensitatea luminii din fotograa re-

zultată. Timpul de expunere determină şi durata de realiza-

re a fotograei; un mp de expunere mai lung (ex. 1/20) vapermite pătrunderea unei cantăţi mai mari de lumină însăexistă dezavantajul obţinerii unei fotograi mişcate, un mpde expunere mai scurt (ex. 1/200) va scădea cantatea de lu-

mină ce va pătrunde pe senzor însă vă va oferi o „stabilitate“

în realizarea fotograilor.La majoritatea aparatelor compacte de fotograat va‑loarea mpului de expunere va reglată automat, însă exis-

tă şi posibilitatea reglării manuale în funcţie de indicaţiile ex-

ponometrului, lucru recomandat însă doar în situaţia în caredispuneţi de un nivel mai ridicat de cunoşnţe în domeniulfotograei.



84

Cea de a doua valoare ce poate modica rezultatul estecea a diafragmei, aceasta reglând atât cantatea de luminăce va ajunge la senzor cât şi profunzimea de câmp. În cazul în

care deţineţi un aparat compact, această valoare va seta-tă automat, însă în cazul în care deţineţi un D‑SLR veţi aveaposibilitatea să o modicaţi în funcţie de situaţia în care văaaţi. Deschizând diafragma (f/număr cât mai mic, ex. f/1.8)

veţi obţine un mp de expunere mai scurt ce vă va ajuta săobţineţi fotograi nemişcate, cât mai clare.

Valoarea sensibilităţii ISO este cea care poate modica

mpul de expunere în aşa fel încât chiar şi cu lumină foar-te puţină să obţineţi fotograi luminoase fără a mişcate.Creşterea valorii ISO va crea însă un aşa-zis zgomot ce constă

în pixeli de diverse culori ce se vor suprapune pe fotograe.Aceşa vor însă puţin vizibili la valori între 100 şi 800, dar

se vor intensica la valori de peste 800, variind însă în funcţiede senzorul aparatului.

Fig. 37. Sighişoara, oraş medieval.



85

Ulma setare, dar nu cea din urmă, este temperatura deculoare (white balance ‑ vezi rezultatul obţinut în g. 37). Mo-dicând temperatura de culoare veţi putea fotograa în diver-

se condiţii controlând nuanţele culorilor din fotograe. Deexemplu în cazul în care fotograaţi la lumina unui bec uores-

cent aveţi posibilitatea de a comuta temperatura de culoarepentru această situaţie, obţinând culori calde în fotograe.

2. Care sunt regulile de bază de care trebuie să ţin

cont ?

Regulile de bază pentru realizarea fotograilor din călă-

torii sunt în mare parte cele regăsite în majoritatea genurilorfotograce, adaptându-se la situaţia în care vă aaţi.

Una din principalele reguli ale fotograei este regula tre‑imilor (vezi g. 38). Această regulă presupune încadrarea su-

biectului fotograat sau a prim planului la una, respecv douătreimi din cadru, evitându-se asel fotograile centrate, clasice.

Fig. 38. Regula treimilor – încadraţi subiectul

în jurul zonelor marcate, nu pe centru.



86

Această regulă vă va oferi posibilitatea să realizaţi foto-

grai mai interesante şi nu simple poze ce vor rămâne uitate în arhivă.

O altă regulă foarte importantă a fotograilor din că‑lătorii este notarea informaţiilor despre locurile fotograatesau simplul nume al obiecvului turisc. Această regulă nuţine doar de latura fotogracă însă vă va ajuta foarte mult laregăsirea fotograilor (ex. DSC_0092.jpg – Arcul de Triumf).

În cazul în care fotograaţi din interiorul unei maşini sauunei bărci este important să aveţi o valoare cât mai scăzută a

mpului de expunere pentru a nu obţine fotograi mişcate.Pentru realizarea acestui lucru este necesară e deschidereadiafragmei e mărirea valorii ISO, permiţându-se asel tre-

cerea unei cantăţi mai mari de lumină pe senzor.Una dintre regulile ce vă vor ajuta să obţineţi o compo-

ziţie cât mai reuşită este cea a cadrului în cadru (framing).

Această regulă presupune încadrarea subiectului principalprin alt subiect (ex. fereastră, toc de uşă, poartă, boltă etc.)

şi obţinerea unor rezultate mult mai interesante ce vor trans-

forma poza într-o adevărată fotograe.O ulmă regulă care de fapt ţine mai mult de partea

tehnică este cea care face referire la setările realizate înain-

tea fotograerii. Este foarte important, chiar dacă fotograaţi

pe un mod (semi)automat să vericaţi setările înainte de de-clanşare. Acest lucru vă va asigura obţinerea unor fotograireuşite din primele încercări, fără a repeta „exerciţiul” de maimulte ori.



87

3. Cum pot fotograa principalele obiecve turis‑ce ?

Pentru fotograerea principalelor obiecve turisce estenevoie de o doză de creavitate combinată cu ingeniozitateacelui aat în spatele aparatului de fotograat. În cazul în carevă aaţi în faţa unei clădiri foarte mari şi doriţi să o fotogra‑aţi este important să găsiţi un unghi deosebit, care o avanta-

jează şi care scoate în evidenţă elemente ale acesteia.NU este obligatoriu să aveţi toată clădirea în cadru, dar

trebuie să căutaţi partea interesantă a obiecvului fotogra-at pentru a evita prezentarea acestuia într-o formă banală.Un alt lucru foarte important în cazul fotograerii diverselorobiecve turisce (clădiri, castele etc.) este crearea unei per-specve ce avantajează respecvul loc.

Dacă faceţi fotograi în muzee sau diverse acvarii tre-

buie să acordaţi mare atenţie detaliilor tehnice şi să obţineţiun mp de expunere cât mai scurt pentru a evita fotograilemişcate. Întotdeauna când vă aaţi într-un muzeu sau într-unloc asemănător trebuie să evitaţi ulizarea bliţului deoare-

ce, în caz contrar, veţi obţine simple poze cu reexii şi umbrefoarte neplăcute (vezi g. 40 - bliţul nu a fost folosit şi s-aobţinut asel o lumină ambientală, plăcută).



88

Fig. 39. Braşov, oraş al lanităţii româneş.

Fig. 40. Panoramă realizată în casa memorială a lui Liviu Rebreanu.



89

4. Cum pot transpune în fotograi atmosfera şi specicul zonei ?

Transpunerea atmosferei regăsită într-o anumită zonăeste probabil cea mai frumoasă parte a fotograilor realizate

în călătorii. În ecare zonă veţi găsi ceva nou, iar în ecareloc veţi descoperi oameni ce vă vor fascina. Asel trebuie săaduceţi în ecare fotograe realizată câte un pic din acestelucruri pentru a obţine rezultate cât mai interesante.

Pentru aducerea specicului zonei în cadrul ecărei fo-

tograi puteţi începe prin realizarea unor portrete ale local‑nicilor (vezi g. 41), mai ales în cazul în care aceşa reprezintăautencitatea locului (costume populare etc.). Aceste portre‑te pot însoţite şi de fotograi ale mâncărurilor regăsite înacele locuri dar şi de diverse cadre ce asigură un „peisaj” au-

tenc al zonei.

Fig. 41. Portret al unui bătrân dintr‑un sat ardelean.



90

Tot pentru crearea unui „peisaj” al zonei vă puteţi folosişi de realizarea unor panorame (vezi g. 42) ce vor cuprinde

întregul oraş/sat vizitat. Panoramele pot realizate foarte

uşor cu ajutorul unor souri dedicate ce le puteţi regăsi încadrul acestui ghid.

Alte mici sfaturi pentru realizarea unui peisaj al zonei:• fotograaţi şi micile pancarte descripve ale statuilor,

de obicei ascund poveş chiar interesante;• fotograaţi clădirile cu o arhitectură specică;

• puneţi accent pe portretele oamenilor dacă vă aaţi laun sat sau într‑o mănăsre, şi pe mâncăruri şi clădiridacă vă aaţi în diferite staţiuni/oraşe;

• încercaţi să creaţi o legătură între nou şi vechi, întreobiecvele existente de sute de ani şi cele proaspătconstruite pentru a prezenta atât evoluţia cât şi istorialocului.

Fig. 42. Panoramă realizată din cinci cadre vercale la Cetatea Neamţului.

Primii 10 Pasi in Fotografia Digitala

Documents

Transcript of Primii 10 Pasi in Fotografia Digitala