ORIZONT 2020

Strategia dedezvoltare economico – socială

durabilă a Municipiului Iaşi

���������� �şi

IAŞI

–O

RA

ŞA

LIN

SPIR

AŢI

EI

OR

IZO

NT

2020

1.

IAŞI

–O

RA

ŞA

LIN

SPIR

AŢI

EI

Perspectivele de viitor ale oraşului Iaşi s-au schimbat fundamental,odată cu intrarea României în Uniunea Europeană, la 1 Ianuarie 2007.Suntem acum şi noi parte a pieţei europene , alături de altemilioane de consumatori şi În vederea ridicării bunăstăriinoastre la un nivel superior, a launele oportunităţi specifice membrilor Uniunii, precum şi la fondurileeuropene Aceasta a fost raţiunea pentru care amdemarat un proiect strategic cu ajutorul căruia să definim viziuneanoastră asupra viitorului, urmată de un plan strategic pentrudezvoltare şi un pachet de propuneri de proiecte prin care aceastăviziune să devină o realitate.

În primăvara şi vara acestui an au derulat multiple activităţiEle au inclus un număr de consultări cu

locuitorii oraşului, pentru a înţelege mai bine felul în care văd aceştiaviitorul municipiului. Pe baza rezultatelor acestor contacte extinse,s-au organizat multiple mese rotunde, la care au participat experţi dinuniversităţi, din mediul de afaceri şi din alte organizaţii, directori dinadministraţia oraşului, arhitecţi / urbanişti, precum şi specialiştii firmeiHaute Europe. Produsul acestor cooperări se numeşte

El conţine o analiză minuţioasă a stării de fapt, o descriere apunctelor noastre tari şi a punctelor slabe, deschizînd calea spre paşiiurmători în elaborarea strategiei. Aceştia s-au concretizat sub forma atrei rapoarte: Analiza şi viziunea Urbanistică, Planul strategic pentrudezvoltare şi Portofoliul de proiecte.

În opinia mea, este necesar să adoptăm această viziune şi strategiepentru dezvoltarea municipiului Iaşi. Ea este vitală pentru ca oraşul săse focalizeze, să nu-şi disperseze energiile. Pentru anii ce vin ea va fi unîndrumar – cadru, care ne va ajuta să luăm decizii armonioase.

document aduce în faţa ochilor dumneavoastră unrezumat al celor trei rapoarte, fiind explicate obiectivele strategice şicei mai importanţi paşi de urmat. Pe linia acestor planuri,municipalitatea va pregăti propunerile pentru proiectele de maximăprioritate. Această fază de pregătire, discutarea conţinutului lor, cât şideciziile necesare în lunile imediat următoare. Odatăfinalizat acest demers, proiectele vor putea fi demarate.

Sper din toată inima ca acest rezumat al planurilor strategice să văinformeze şi, î cetăţeni ai Iaşului, să vă stimuleze ambiţiade a deveni parte a viitorului său. Numai împreună vom putea folosiavantajele de oraş al Uniunii Europene şi-l vom clădi ca

Primar al Municipiului Iaşi

liberede firme.

cest moment ne deschide accesul

pentru dezvoltare.

s- deelaborare a acestor planuri.

“

”.

Prezentul

, se pot realiza

n calitate de

„”.

Gheorghe NICHITA,

Strategia dedezvoltare economico – socială durabilă a municipiului Iaşi

oraş alinspiraţiei

<ORIZONT2020>

Municipiul Iaşi

PLANUL STRATEGIC DE DEZVOLTARE

IA I – ANALIZ I VIZIUNE URBANISTICŞ ŞĂ Ă

PORTOFOLIUL DE PROIECTE

SITUA IA LA ZIŢ

ANALIZA SWOT

IA I – ORA AL INSPIRA IEIŞ Ş Ţ

ea

PLANUL STRATEGIC PENTRU DEZVOLTARE

Introducere

Prezentul Plan Strategic pentru Dezvoltare este parte integrantă dinStrategia de dezvoltare ‘Orizont 2020’. Obiectivul acestui documenteste descrierea cadrului strategic posibil în care Municipalitatea Iaşi,dintr-o poziţie pro-activă, poate susţine şi implementa acţiuni pentrua stimula dezvoltarea economică a oraşului, pe termen mediu şi lung.Elaborarea acestui document constituie o parte a procesului care agenerat până în prezent ca rezultate principale: analiza SWOT, Stareala zi, Analiza şi viziunea urbanistică, şi Portofoliul de proiecte.Toate aceste produse vor trebui parcurse în lumina Planului pentrudezvoltare strategică, care constituie pentru ele axa de conţinut.Acelaşi Plan pentru dezvoltare strategică reprezintă miezul strategieide dezvoltare comandate şi elaborate.

În ultimii ani s-au elaborat o multitudine de planuripregăti România, regiunea de Nord-Est şi municipiul Iaşi pentruaderarea la Uniunea Europeană şi pentru dezvoltările lor viitoare.Menţionăm, pentru exemplificare, o scurtă selecţie a acestora:

• Planul Naţional pentru Dezvoltare• Planul Regional pentru Dezvoltare• Iaşi - Agenda Locală 21• Planurile sectoriale• Planul pentru Dezvoltarea Zonei Metropolitane Iaşi

Fiecare plan are specificul său zonal, termene specifice de planificareşi unele scopuri sectoriale. Fără a ne permite să judecăm planurilesus-citate, nu a existat de fapt un plan care să se concentreze peaspectele forte ale oraşului Iaşi şi, plecînd de la acestea, să conturezecomplex dezvoltarea sa de viitor, împreună cu propuneri de proiectespecifice.

Am putea chiar spune că numărul de planuri, numărul de pagini

(unele dintre planuri au peste o sută de pagini),

,

ca şi numărul deobiective propuse este prea mare pentru ca un factor de decizie,politician sau chiar cetăţe n interesa să poată pun laolaltă şi săaleagă priorităţile corecte.

Obiectivul Planului Strategic de DezvoltareScopul nostru este de a elabora un plan strategic pentru dezvoltare,care:

• să prezinte, pe un număr limitat de pagini, ţintele strategiei dedezvoltare

• să fie simplu de citit şi de înţeles de către politicienii şi cetăţeniioraşului Iaşi

• să expună, într-o succintă dar sistematică trecere în revistă,cele mai relevante idei de proiecte, propuneri de proiecte şiplanuri de afaceri

• să dea unele recomandări asupra modului de implementarea diferitelor idei sau propuneri de proiecte.

Conţinutul prezentului document

Prezentarea Planului Strategic pentru Dezvoltare se face pe capitole,în fiecare dintre acestea fiind inserate unele propuneri specificepentru proiecte de dezvoltare şi acţiuni sugerate. În această manieră,fiecare capitol reprezintă câte un pas spre conturarea obiectivelor şicondiţiilor pentru dezvoltarea economică a municipiului Iaşi.

În capitolul iniţial (capitolul 0) descriem rolurile posibil de adoptatde către guvernarea locală. Prin urmare, acest capitol este decisivpentru urmărirea paşilor dezvoltării strategice, aşa cum sunt sugeraţiîn celelalte capitole.

În capitolul 1 descriem abordarea necesară pentru construirea uneinoi imagini a municipiului Iaşi;În capitolul 2 vom descrie cele patru obiective economice strategice;

3.

IAŞI

–O

RA

ŞA

LIN

SPIR

AŢI

EI

t

cu scopul de a

În capitolul 3 descriem scopurile, măsurile şi proiectele din cele 4 domenii:urbanistic, social, infrastructural şi mediu;În capitolul 4 propunem măsurile potrivite pentru consolidareaadministraţiei muncipale.În anexele I şi II sunt prezentate recomandările noastre referitoare laprogramele de management şi la obţinerea finanţărilor din FondurileStructurale.

Paşii despre care se vorbea mai sus sunt sugeraţi în graficul ceurmează.

Diagrama dezvoltării:

1

2

3

4Administraţie/organizare

Obiectivele condiţionale

Obiectivele economice

O imagine fanion

0.R

olu

rile

au

torit

aţi

lor

loc

ale

4.

IAŞI

–O

RA

ŞA

LIN

SPIR

AŢI

EI

ORIZONT 2020: O PROVOCARE PENTRU GUVERNAREA LOCALĂ

IntroducereÎn zilele noastre, politicienii guvern rilor locale din România trebuieăs fac fa unor sarcini cople itoare. Mai întâi de toate, ei trebuieă ă ţă şs se îngrijeasc ca procesul de tranzi ie de la economia comunistă ă ţ ăplanificat central spre economia de pia s se realizeze într-oă ţă ămanier adecvat i sustenabil . La aceasta s-a ad ugat recent oă ă ă ăşa doua provocare: dup aderarea la Uniunea European i după ă ăşdeschiderea frontierelor popula ia a teapt ca, ţ ăşpoliticienii s onduc – într-un orizont de timp previzibil , spre ună o c ă –nivel de trai comparabil cu cel al altor ri membre.ţă

Pentru a face fa acestor solicit ri este imperios necesar s extragemţă ă ăimaginea cât mai clar a rolului pe care guvernarea local ar trebuiă ăs -l aib în acest complicat proces de tranzi ie. Clarificarea completă ă ţ ăa r spunsului la aceast întrebare abstract i complex dep e teă ă ă ă ăş ş şîns inta i obiectivul de timp al studiului social-economic reclamată ţ şde lucrarea „Orizont 2020”.

Cu toate acestea, pentru implementarea cu succes a strategieisocial-economice pe termen lung, municip va trebuiiul Iaşisă-şi ădefineasc rolurile în diversele domenii ale politicilor publice. i,Şchiar mai important decât aceasta, cel pu in într-o anumit laţ ă etapă,nivelul proiectelor individuale iu aşi ămuncip l I trebuie shot rasc sistematic în careă ă proiecte ă ăva implica r spunderea (direct )guvern rii locale i la careă ş dintre proiecte responsabilitateaimplement rii va fi l sat în seamaă ă ă organiza iilor private sau a unorţinstitu iiţ .

Date fiind cele spuse deja, înainte de a descrie în urm toareleăcapitole viitoarea dezvoltare economic i condi iile necesareă ţşpentru aceast dezvoltare (m surile privind planificarea urbanistic ,ă ă ăinfrastructura, mediul i domeniul social) vom prezenta mai întâişun cadru general pentru diferitele roluri pe care le poate jucaguvernarea local . vom prezenta unele exempleă În continuare

specifice despre guvernarea local a municipiului Ia imodul în care ă şîşi poate ţîndeplini diferitele roluri, inînd seama de obiectivelesemnificative ale ăacestui plan pentru dezvoltarea strategic .

În ciuda acestor exemple este important s c nuă reţinem ăexist r spunsuri universal valabile la aceste provoc ri. Ele depind deă ă ădiferitele puncte de vedere politice i variaz de la credin a absolutş ă ţ ăîn rolul regulator al pie elor pân la convingerea cţ ă ă administraţialocal trebuie s joace un rol decisiv în conducerea dezvolt rii.ă ă ă

Textul de fa nu va adopta o pozi ie proprie în aceast dezbatereţă ţ ămai degrab politic . Cu toate acestea, am dori s subliniem nevoiaă ă ăesen ial de a c uta i de a g si r spunsurile potrivite contextulţ ă ă ă ă înşpolitic local i na ional.ş ţ

Schimbarea rolului guvern rilor (1989 - 2006)ăÎn felul s u, sistemul comunist era ordonat: aveam de-a-face cu unăsingur partid-stat, dublat de o economie planificat centralizat . Înă ăstructura de conducere puternic ierarhizat planificarea la scară ăna ional pornea din ora ul – capital , acesta fiind transpusţ ă ă ăşdirect la nivelul regiunilor, ora elor i satelor, f r a se ine seama deş ş ă ă ţcircumstan ele locale.ţR m i ele acestui sistem unitar pot fi u or recunoscute în fiecareă ă ţş şregiune sau ora al României sub forma structurilor industriale i aş şeconomiei în genere, a arhitecturii monotone i a planific rii urbaneş ăunice.

Dup revolu ia din 1989 a demarat un proces lung i adesea ezitantă ţ fost şpentru g sirea noilor metode i c i ale guvern rii.ă ă ăşCit m dintre cele mai cunoscute schimb ri din România: formareaă ăsistemului multipatinic care implic coali ii pentru asigurareaă ţmajorit ii, cre terea independen ei guvern rilor locale în raportăţ ţ ăşcu capitala, amplificarea sectorului economic privat i sporireaşimportan ei opiniei publice în procesul politic decizional.ţ

5.

IAŞI

–O

RA

ŞA

LIN

SPIR

AŢI

EI

Pe diferitele trepte ale puterii s-au f cut pa i consisten i pentruă ţşclarificarea rolurilor diferitelor nivele de guvernare. Un asemeneaexemplu ar fi prevederile legale asupra r spunderii exclusive, aăr spunderii împ r ite i a r spunderii delegate, la diferite nivele aleă ă ţ ăşguvern rii .ă 1

Dar pe de alt parte, în opinia noastr i pân în acest moment,ă ă ăşacest proces este departe de a fi încheiat. Un exemplu ilustrativ înseacest sens ar putea fi cantitatea uria a documentelor complexe deşăplanificare pe perioada 2007-2013. Partea ini ial a acestor planuriţ ăeste în linii mari asem n toare, descriind toate obiectivele strategiceă ăde atins. Ceea ce r mâne îns aproape întotdeauna neclar esteă ămodul de participare al celorlalte nivele de guvernare în atingerearespectivelor obiective.

Se presupune ăc procesul de descentralizare i deconcentrareşva mai câ iva ani buni, pân la distribuirea corect adura ţ ă ăresponsabilit ilor.ăţ

Careul urm tor prezint câte din experien ele similare aleă ă va ţ OlandeiAcestea, ca i istoria proceselor similare din alte ri,ş ţă demonstrează cădefinirea acestor roluri ale diverselor nivele de guvernare este de faptun proces continuu.

Schimbarea rolului guvern rilor: experien a olandeză ţ ă

Olanda folose te un sistem multipartinic în cadrul unui sistemşdemocratic bazat pe constitu ia din 1848. Alegeri libere seţorganizeaz la trei nivele de guvernare: na ional, regional (provincii)ă ţşi al comunelor. Dup peste 160 de ani de folosire, exist în continuareă ămulte discu ii, iar responsabilit ile se modific frecvent între diferiteleţ ăţ ănivele ale guvern rii.ă

O scurt impresie despre schimb rile produse din 2000 i pân acum:ă ă ăş

• plata aloca iilor sociale a fost descentralizat dinţ ăresponsabilitatea organelor centrale c tre comune (2003);ă

• asisten a social i îngrijirea s n t ii au fost de asemeneaţ ă ă ă ăţşdescentralizate. Spitalele i c minele (pentru b trâni i pentruş şă ăcopii) r mân în sarcina guvernului central (2007);ă

• companiile furnizoare de energie vor fi divizate. Re eleleţprincipale vor r mâne în proprietatea na iunii. Distribu ia va fiă ţ ţasigurat de companii private. Unele regiuni (provincii), ca iă şunele municipii, vor fi co-ac ionari (lege în curs de elaborare).ţ

Intrarea pe câmpul interna ional de joc europeanţSpecificul de economie de pia în cre tere, ca i rolul cresc torţă ăş şal companiilor private, probabil c vor continua s existe. Pentru oă ăeventual instalare într-o loca ie european oarecare sau într-alta deă ţ ăpe glob, companiile multina ionale vor continua s compare seturiţ ăsimilare de factori decisivi.

Pentru un num r de sectoare de activitate, câmpul de joc la nivelăeuropean este reglat de Comisia European . Ca efect, această ăpractic a redus spa iul de manevr pentru guvernele na ionale sauă ţ ă ţlocale.

Mai , fiecare guvernare local trebuie s in seamamult de atât ă ă ţ ăde modul de distribuire, prin intermediul unor bugete na ionale, aţfondurilor UE alocate pentru regiuni sau ora e i s - i preg teascş ş şă ă ăpropriile strategii pentru a influen a acest proces decizional.ţ

O procedur interesant const în decizia recent a multor regiuniă ă ă ăsau ora e din statele membre de a- i crea propriile agen ii laş ş ţBruxelles, pentru a influen a procesul de adoptare a deciziilor i pentruţ şa procedurile legate de cererile de subsidii.susţine

Un cadru general pentru o guvernare localăS-au scris c r i despre rolul guvern rilor i desprenumeroase ă ţ ă ş

1 Legea administra iei publice locale (Nr.215/2001) i legea privind descentralizarea (Nr.195/2006.)ţ ş

6.

IAŞI

–O

RA

ŞA

LIN

SPIR

AŢI

EI

sarcinile lor tradi ionale. Opiniile difer de la ar la ar i se schimbţ ă ţ ă ţ ă ăşîn timp.

De asemenea, opiniile difer cu referire la diferite sectoare precumăsiguran a cet eanului, s n tatea public i securitatea social ,ţ ăţ ă ă ă ăşeduca ia sau infrastructura. Chiar i acolo unde o guvernare se simteţ şresponsabil pentru un anum câmp de activitate o mareă it , observămdiversitate de formule organizatorice, cum ar fi companiile publice,proiectele multi-disciplinare, funda iile sau parteneriatele public-ţprivate.

În careul urm tor prezent m un cadru general pentru ase diferiteă ă şroluri pe care le-ar putea adopta o guvernare local .ăPrimele dou roluri sunt tradi ionale:ă ţ

1) legislator2) executant

În opinia noastr , într-o economie modern de pia , o guvernare vaă ă ţăjuca desigur i alte roluri noi. În func ie de intele strategice specifice,ş ţ ţsuger m i alte câteva roluri noi:ă ş

3) inspirator4) stimulator5) facilitator6) coordonator.

Despre cele ase roluri ale guvern rii localeş ă1) LegislatorPrimul i cu adev rat tradi ional rol al unui guvern este acela de aş ă ţpreg ti legi i alte reglement ri. De a formula politici noi, dar i deă ăş şa asigura aducerea la zi a regulilor existente. Dup opinia noastră ă„între inerea” este o parte esen ial a rolului de legislator. Este f rţ ţ ă ă ăsens a legifera f r a aduce la zi legisla ia deja aplicat .ă ă ţ ă

2) ExecutantCel de al doilea rol, de asemenea tradi ional, al guvern rii este s - i- ţ ă ă ş

îndeplineasc sarcinile pentru care a fost creat . D m câteva misiuni,ă ă ăaproape la întâmplare, precum cele de poli ist, de pompier, dar i deţ şasistent social.

3) InspiratorÎn primul rând o guvernare va preg ti planuri pentru viitor, vaădescrie tendin ele viitoare, va stabili principii i se va comportaţ şîn concordan cu acestea. Un exemplu pe aceast linie ar fiţă ăpromovarea activ a numitor activit i.ă ăţ

4) StimulatorGuvernele nu sunt direct r spunz toare în privin a anumitor obiective.ă ă ţÎn acele privin e indivizi sau firme sau alte organiza ii ar fi responsabileţ ţde îndeplinirea acestora. Dar pentru a stimula procesul, guvernareapoate formula politici, poate pune participan ii laolalt , poateţ ăinterveni când apar blocaje. Un exemplu ar fi crearea i organizareaşunor re ele de interes general în interiorul comunit ii.ţ ăţ

5) FacilitatorGuvernul se consider pe sine par ial responsabil pentru anumiteă ţobiective i, ca urmare, organizeaz activit i, îndep rteaz blocaje,ş ă ăţ ă ăîn a a fel încât indivizii, firmele sau alte organiza ii s - i poat preluaş şţ ă ăşi îndeplini propriile misiuni. Un asemenea exemplu ar fi activit ile deăţsus inere a unor activit i.ţ ăţ

6) CoordonatorGuvernul se poate considera pe deplin responsabil pentru atingereaanumitor inte, dar las în seama altora execu ia practic . Avîndţ ă ţ ăîns pozi ia de coordonator, el poate fi sigur c dorin ele sale vor fiă ţ ă ţîndeplinite. Un exemplu în acest sens ar fi sub-contractarea atingeriiacestor obiective.

Pentru a realiza îns unele obiective, guvernarea poate decide să ărecurg la o combina ie între aceste roluri.ă ţ

7.

IAŞI

–O

RA

ŞA

LIN

SPIR

AŢI

EI

Un cadru posibil pentru guvernul local al Municipiului Ia işÎn acest paragraf vom prezenta câteva exemple specifice despremodul în care ă uluiguvernarea local a Ia ar putea îndeplini diferiteşroluri, în ţfunc ie de diferitele obiective specifice ale planului strategicde dezvoltare.

1. Guvernul local al Ia i, ca legislatorMunicipiului ş

Pentru guvernarea local , rolul de legislator este limitat din cauzaălegisla iei na ionale i a celei europene. Una dintre competen eleţ ţ ţşexclusive planificarea urban .îl reprezintă ă

Exemplul tipic în acest sens este preg tirea dezvolt rii urbanisticeă ăgenerale. Planul acesta va descrie în linii generale i pe termen lungşunde s se construiasc i unde i va formulaă ă să nu se construiascăş şcriteriile după care ăs fie judecate viitoarele propuneri de proiecte.În pasul următor ţăpropunerile de proiecte vor fi judecate în concordancu planul ăgeneral pentru dezvoltare urban în sensul de a decideplanul ă ţpentru infrastructura fundamental , ca de exemplu pozi ionareaşoselei de centur sau a aeroportului.ăNu mai este necesar s subliniem c asemenea decizii infrastructuraleă ăvor schimba i caracterul ora ului pentru un secol de aiciaspectul ş şînainte şi de aceeaaceea ele trebuiesc elaborate cu profesionalism. Demodul de adoptare al acestor decizii va fi discutat în detaliuîn paragraful 3.1. vor trebui adoptate m suri prinSpre final ă care săne asigur m c persoanele vor ac iona în conformitate cuă ă ţ acestereguli i c orice abuz va fi pedepsit cu severitate.ş ă

2. Guvernul local al , ca executantMunicipiului Ia iş

Pentru guvernul local sarcina de executant revine la a aduce laîndeplinire propriile sale îns rcin ri. Acest rol este limitat în privin aă ă ţsectorului economic, din pricina reglement rilor na ionale i aleă ţ şUniunii Europene.

Exemple tipice pentru acest rol îl constituie serviciile publice, precumfurnizarea de ap , gaz, electricitate sau înc lzire sau asigurareaă ătransportului public. Necesitatea ca aceste activit i s fieăţ ă sau nuexecutate reprezintă ţde însu i guvernul local, un câmp de discu ie.şAdesea însă ă ţserviciile publice prestate chiar de c tre administra iapublică sunt relativ ineficiente i dificil de modernizat.ş

În principiu, nu este de importan vital ca serviciile publice pentruţă ăutilit i s r mân în proprietate public . Un coordonator – fie căţ ă ă ă ă ăac ioneaz ca agent de contractare, fie prinţ ă că acţioneazăparteneriatul public-privat – ţă ţpoate impune cu aceea i for cerin eleşde calitate. Vom detaliatdiscuta în paragraful 3.4, mai , despre

Pentru evolu iile pe termen lung este îns important decizia privindţ ă ărolul guvern rii locale în executarea acestor servicii publice i privindă şcadrul organizatoric pentru aceasta.

3. Guvernul local al , ca inspiratorMunicipiului Ia iş

Guvernarea local este responsabil pentru preg tirea unei viziuniă ă ăasupra viitorului, pentru promovarea anumitor imagini i pentruşdezvolt rile viitoare.ă

Un asemenea exemplu este crearea unei imagini de baz pentruăora ul Ia i. Vom în capitolul 1 modul în care ora ele au fostş ş şrelatacapabile ă îndreptes declinul lor economic / politic / cultural spre unviitor nou, plin de promisiuni. Principala caracteristic a acestor ora eă şde succes a fost aceea c ele au fost în stare s se concentreze,ă ăs aleag o cale principal pentru dezvoltarea lor i s - i creeze oă ă ă ăş şimagine de succes.Atât promovarea unei imagini atr g toare pentru afaceri în întâlnirileă ăla nivel na ional i interna ional, cât i promovarea atractivit iiţ ţ ăţş şturistice i culturale a ora ului sunt strâns legate de aceast imagine-ş ş ăfanion a .Iaşului

8.

IAŞI

–O

RA

ŞA

LIN

SPIR

AŢI

EI

serviciile publice.

În cadrul rolului de inspirator, o alt misiune special a guvern riiă ă ălocale ar trebui s fie stimularea locuitorilor spre a anticipaădezvolt rile de viitor ale ora ului. Este cazul industriilor i serviciiloră ş şbazate pe ITC (tehnologia informa iei i comunica ii ), prin promoţ ţ lor -şvarea ă ă ăpe scar larg a E-business-ului i a utiliz rii generale aşInternetului. etaliatdiscutateAceste corela ii vor fi d în paragraful 2.1.ţ

4. Guvernul local al , ca stimulatorMunicipiului Ia iş

Exist acă tivit i pentru care guvernul local nu poate fi directăţr spunz tor. A deoarece uneori aceste activit i sunt strânsă ă ceasta ăţlegate de ac iunea sau proprietatea privat . Alteori situa ia apareţ ă ţatunci când respectivele servicii sunt furnizate de guvernul na ional. Înţasemenea situa ii guvernarea local poate participan iiţ , ă aduce doar ţlaolalt i poate elimina blocajele.ă ş

Un asemenea exemplu îl constituie îmbun t irea aspectului cl diriloră ăţ ăşi cartierelor. Majoritatea cl dirilor sunt în proprietate privat ; caă ăurmare, nu este în sarcina direct a guvernului local s renoveze toateă ălocuinţele aflate în stare de degradare.Într-un asemenea caz rolul guvernului local se reduce la a aduceîmpreun locuitorii, companiile implicate comitetele de bloc i deă , şcartier, pentru a se forma o responsabilitate de grup i aş pentru seformula un ţplan concret de ac iune.

5. Guvernul local al , ca facilitatorMunicipiului Ia iş

Dezvoltarea economică, în orice economie de piaţă, contribuie laalegerea viitorului ora ului. De cele mai multe ori,ş companiile sauinvestitorii priva i vor decide pentru ei în i i unde sţ ă demareze, săş şcontinue ă ă poate adoptasau s - i închid afacerile. Guvernul local nuşel însu i i n mod direct asemenea decizii antreprenoriale.ş ş î Dimpotrivă,influen a guvern rii locale trebuie orientat spre creareaţ ă ă

condi iilor necesare pentru ini iativa privat .ţ ţ ăEste elementar c sectorul privat joac un rol dominant înă ădezvoltarea economic viitoare i c rolul sectorului public esteă ăşde a facilita apari ia condi iilor necesare. În asemenea cazuri îns ,ţ ţ ăsectorul public va organiza ac iunile încât indivizii, firmele sauţ astfelorganiza iile s - i preia pachetul lor de responsabilit i i s -l duc laţ ă ăţ ă ăş şbun sfâr it.ş

Un astfel de exemplu crearea de incubatoare de afaceri,îl constituiesau cel puţin crearea unor sedii pentru birouri, în a a fel încât firmeleşnoi sau chiar ă ăş şi cele existente s poat demara noi afaceri. Chiar iatunci este ă ă ătotu i evident c firmele vor fi deplin r spunz toare pentruşdeciziile lor de a investi.Un alt exemplu este subven ionarea unor activit i din turism. Esteţ ăţ deasemenea ăevident c hotelurile, restaurantele sau centreleexpoziţionale ă ăsunt pe deplin r spunz toare de propriile decizii de ainvesti. ăGuvern rile locale pot facilita asemenea întreprinderi nunu numai prin ţ ă ă ăpromovarea ac iunilor, ci f cînd mai atr g toareprogramele turistice ţ ţprin subven ionarea ac iunilor culturale,distribuirea de informa ii, prinţ crearea de birouri pentru informarea

6. Guvernul local al , în pozi ia de coordonatorţMunicipiului Ia iş

La prezentarea rolului de executant am ar tat deja c nu esteă ăobligatoriu ca unele companii de importan crucial pentruţă ăcomunitate s r mân proprietate privat . Coordonatorul – fieă ă ă în ăc ac ioneaz prin contract, fie c particip la un parteneriată ţ ă ă ăpublic-privat poate for a respectarea unor importante exigen e de– ţ ţcalitate.

Ş şi, a a cum deja s-a mai discutat, exemple din oricese pot dasector care furnizeaz servicii de interes public.ă

Un alt exemplu prive te lucr rile majore de infrastructur . Esteş ă ă evident

9.

IAŞI

–O

RA

ŞA

LIN

SPIR

AŢI

EI

turi tilor etc.ş

de asemenea ă ă acestor obiectivec direct responsabil de realizareamajore ă, iar aceste lucrări nu pot fi executateeste guvernarea localdoar de către companiile publice .

De la rolul de guvern local spre managementul proiectelor

Chiar dac discu ia de mai sus a p rut mai degrab o fixare deă ţ ă ăcadru teoretic, r spunsul la aceste întreb ri este de importană ă ţăcrucial pentru implementarea cu succes a unei strategii deădezvoltare.

Ca participan i la proiectul „Orizont 2020” noi am propus un num rţ ăde proiecte i am prezentat un num r de planuri de afaceri.ş ăÎn toate aceste proiecte întreb rile esen iale r mân:ă ţ ă- care este scopul i ra iunea proiectului ?ş ţ- cine este responsabil i cine este partener în proiect ?ş- cine este coordonatorul ?

Pentru unele din aceste întreb ri, noi am formulat deja uneleăr spunsuri în propunerile de proiecte sau în planurile de afaceri.ăUrmătorul pas pe linia procesului de implementare va fi caaceste r spunsuri s fie verificate i apoi validate de organeleă ă şresponsabile ale municipiului Ia i. De exemplu, o propunere adecvatş ăpentru partea de finan are din partea guvernului local se poate faceţabia dup ce rolurile acestuia i ale celorlal i participan i la proiectă ţ ţşsunt clare. În continuare i pe aceast baz se poate trece de laş ă ăplanul de afaceri la faza de elaborare a proiectului. Atunci se vor luadeciziile detaliate pentru finan are.ţ

În capitolele urm toare se vor discuta obiectivele economice aleădezvolt rii ora ului, condi iile necesare pentru aceasta i impactulă ţş şasupra organiz rii ului.ă oraş

10.

IAŞI

–O

RA

ŞA

LIN

SPIR

AŢI

EI

11.

IAŞI

–O

RA

ŞA

LIN

SPIR

AŢI

EI

În analiza pe care am intitulat-o Situa ia la zi descriem bogata istorie„ ţ “a Ia i i pozi ia central pe care acesta a avut-o în trecut.oraşului ţ ăş şEvolu iileţ geo-politice din ultimele secole au f cut îns ca ora ul să ă ăşjoace un rol mai pu in central.ţChiar dac unele aspecte legate de calitatea vie ii au evoluată ţfavorabil, cifrele economice indic un declin pentru ultimii ani aiăora ului Ia i.ş ş

Dac privim spre viitor termen lung, mi c rile geo-ă , pe ă strategiceşvor influen a din nou rolul i pozi ia ora ului Ia i. Ca exempleţ ţş ş şde asemenea mi c ri putem men iona aderarea eventual la UE, înş ă ţ ăviitorul ceva mai îndep rtat, a Turciei, Moldovei sau chiar a Ucrainei.ăAlte exemple de mi c ri geo-strategice cu b taie lung vor mai fiş ă ă ădezvoltarea importantelor coridoare de transport de la Vest la Est, caşi dezvoltarea coridorului Dun rii ori ale porturilor la Marea eagră N ă(Odesa sau Constan a).ţPlanurile pe termen mediu (2007 – 2015) privind infrastructurilede transport indic deocamdat Ia într-o pozi ieă ă menţinerea ului ţşexcentric , la frontiera r s ritean a Uniunii Europene.ă ă ă ă

Pentru un ora precum Ia ul este greu s reu eascş ş şă se ă influenţareamajor a deciziilor stategice la scar na ional . Pe deă ă ţ ă altă parte însă,istoria ne arat exemple reu ite în care ora e luate caă atare au inversatş şsensul evolu iei lor spre declin economic / politicţ un / cultural înspreun viitor de succes. Asemenea exemple stimulatoare oferă oraşeleLille din Fran a sau Bilbao din Spania.ţPrincipala caracteristic a acestoră ora e a fost puterea de a seşfocaliza, de a- i alege calea principal de dezvoltare, de a crea oş ăimagine puternic i un centru nervos al acestei dezvolt ri.ă ăş

Dac la punctele tari ale ora ului Ia i i la posibilit ile pentruă privim ăţş ş şviitor, vom c acest ora întrune te o combina ie unicobserva ă ţ ă formatăş şdin ăurm toarele caracteristici:

• lunga sa istorie în câmpul tiin ei i al educa iei, ca i num rulş ş şţ ţ ăactual de universit i i studen i ofer o atmosferăţ ţ , care ă ăşputernic inspiratoare pentru inventarea de noi tehnologii;

• prezen a unor monumente culturale i religioase importanteţ şcare ăofer un loc ce te inspir la a-l vizita;ă

• prezen a actual a diferit arte i industrii creativeţ ă elor careşar putea oferi spaţii de lucru inspiratoare pentru crearea de noiproduse;

• ambientul acestui ora , cu atâtea spa ii deschise i înconjuratş şţde dealurile înverzite genereaz un puternic sentiment al tr iriiă ăşi al sim irii.ţ

La modul general, noi anticip m c ora ul Ia i are prilejul de deveni,ă ă ş şîn Europa recent l rgit , „un ora al inspira iei”. Pentru a valorificaă ă ţşaceast ans , guvernul local ar putea preg ti o viziune asupraă ă ăşviitorului ora ului, ar putea promova anumite imagini specifice i arş şputea conduce anumite dezvolt ri legate de aceea i imagine.ă ş

Obiectivul strategiei „Orizont 2020”: crearea unei imagini fanionpentru ora ul Ia iş ş

Acest obiectiv strategic ar putea fi dus la bun sfâr it prin urm toareleş ăactivit i:ăţ

• înso irea numelui ora ului Ia i de un brand (acest proiect esteţ ş şdeja anticipat printr-unul dintre planurile de afaceri);

• o alt activitate care ar putea contribui la crearea iă şr spândă irea imaginii-fanion ar fi identificarea unui num r deăjuc tori – cheie din diverse sectoare de activitate ale ora uluiă şIa i, s promoveze ora ul în afara acestuia (ideea deş şcapabili ăproiect intitulat „Ambasadorii Ia i”).ă Municipiului ş

1. ORIZONT 2020. O IMAGINE FANION

Se poate vedea oriunde c în economiile orientate spre pia ,ă ţădezvoltarea economic este cea care în mod fundamentală , ,ghideaz evolu iile viitoare ale ora elor. Cum am mai spus, de regulă ţ ăşîntreprinderile private sau investitorii vor decide de cândla sines porneasc , s continue sau s - i opreasc afacerile. Guvernareaă ă ă ă ăşlocal nu numai c nu poate s -i înlocuiasc în aceste deciziiă ă ă ăantreprenoriale i , capacitatea sa de influen are trebuie; d mpotrivă ţs fie orientat spre crearea condi iilor cerute de ini iativa privat .ă ă ţ ţ ăÎn func ie de obiectivul concret, rolul guvernului local va fi acela deţinspirator, stimulator sau de facilitator.

O ţ îp iunile sunt destul de limitate n alegerea sectorului economicpe care s -l stimuleze sau s -iă căruia ă .creeze facilit iăţ Cu siguranţăsunt ă ăţposibile diferite scenarii pentru dezvoltarea economic a localit ii,dar caracteristicile de baz ale ora ului determină sunt cele care ăşprincipalele ăţ ă seoportunit i pentru viitorul acestuia. Ora ul trebuie sşfocalizeze pentru a atinge cele mai bune rezultatepe anumite direcţiieconomice. Pe de al ă ă ăt parte îns , ar trebui s se evite un profil

În analiza situa iei la zi din economia ora ului am descris diferiteleţ şaspecte semnificative ale ac iunii productive din Ia i:ţ ş

• For a de munc este relativ bine instruit i prime te salariiţ ă ă ş şrelativ ;scăzute

• Principala calitate a p mântului din recoltele deă provineproduse agricole;

• În comparaţie cu alte oraşe din România, nivelul investiţiilor(străine, în particular) şi al capitalurilor folosite rămân la unnivel foarte scăzut;

• Ac iunea antreprenorial este în cre tere, darţ ă cu toateşastea se confrunt cu probleme;ă încă

• Factorii esen iali favorizeaz alocarea precump nitoare aţ ă ăresurselor spre firmele furnizoare de servicii.

Pe baza nalizei SWOT i a Situa iei la zi , am propus ca politici de„A “ „ ţ “şdezvoltare economic trei scenarii ini iale:ă, ţ

1. Ora al serviciilor bazate pe cunoa tere: construirea uneiş şeconomii bazate pe ITC i pe servicii ale cunoa terii;ş ş

2. Ora al comer ului (inter)-regional: la maximş ţ folosireaa situării la frontiera de Est a Uniunii Europene;

3. Ora al industriilor moderne: extinderea capacit ilorş ăţputernice i a experien ei de produc ie existente spre alteş ţ ţverigi ale lan ului de furnizare (integrarea mai ampl aţ ăproduc iei).ţ

Ţ ăinta tuturor acestor scenarii era dezvoltarea economic a ora uluişIa i i toate aveau ca baz de plecare poten iale existente pe planş ş ă , ţlocal. Scenariile au fost discutate cu organiza ii i firme care î i auţ ş şsediul Aîn municipiul Ia i. ceste scenarii nu erau propuse într-oşviziune de excludere reciproc . Fiecare scenariu era doar focalizatăîn principal pe un alt sector economic. În vreme ce scenariul 1 seconcentreaz preponderent pe dezvoltarea economiei bazate peăcunoa tere, scenariul 2 e focalizat în principal pe comer ul (inter)-ş ste ţregional, iar scenariul 3 pe dezvoltarea unei industrii prelucr toareămoderne. Elemente sau ac iuni din cadrul scenariului 2 - „comerţ ţinter-regional” (de exemplu extinderea târgurilor / expozi iilorţna ionale sau interna ionale sau înfiin area unui parc logistic lângţ ţ ţ ăaeroportul Ia i) ar putea fi incluse la fel de bine i în alte scenarii, oriş şvice-versa.Dezvoltarea turismului va fi parte a tuturor celor trei scenarii dejaexpuse, dat fiind c Ia un mare poten ial turistic, iarfaptul ă ul deţine ţşdezvoltarea ă drept ţ ă ăturismului este considerat o op iune „f r regrete”.

Pe baza rezultatelor celei de a 2-a Mese Rotunde i a ancheteişpublice din luna Iunie în care au fost interoga i 1097 locuitori aiţora ului, s-au desprins urm toarele concluzii privitoare la scenariile deş ădezvoltare:

2. OBIECTIVELE STRATEGICE ALE DEZVOLT RII ECONOMICEĂ

12.

IAŞI

–O

RA

ŞA

LIN

SPIR

AŢI

EI

economic prea îngust.

• Primul obiectiv strategic este ca Ia ul s o industrie iş şă deţinăservicii bazate pe cunoa tere i antrenate de activit ile ITC.ş ş ăţÎn paragraful 2.1 este descris o agend de investi ii care să ă ţ ăstimuleze dezvoltarea activit ilor ITC.ăţ

• Cel de - ul ă ăal doilea obiectiv strategic este ca Ia s - i foloseascş şcuno tş in ele i talentele pentru industrii inovativ-creative. Înţ şparagraful 2.2 vom descrie felul în care ideile bune i creativeşpot fi dezvoltate ca produse comercializabile.

• Cel d obiectiv strategic este ca Ia s fie large-al treilea oraşul i ăşcunoscut precum capital cultural i turistic a României. În ,ă ă ăşacest scop în paragraful 2.3 vom descrie m surile prin care Iaă ulşpoate deveni o destina ie turistic atractiv .ţ ă ă

• Cel de al patrulea obiectiv strategic este ca Ia i s devin- ă ăşcentrul de servicii pentru întreaga Regiune de Nord-Est. Înrealitate, prin dimensiunile sale îndepline te o puternicş deja ăfunc ie regional . În paragraful 2.4. vom descrie m surile prinţ ă ăcare aceast pozi ie s fie men inut i înt rit .ă ţ ă ţ ă ă ăş

2.1. Crearea de industrii i servicii bazate pe cunoa tereş ş

Analiza stadiului economic curent al Ia ului a eviden iat c n privin aş ţ ă î ţICT i a tehnologiilor noi, capitalul uman existent este un factorşpozitiv foarte puternic. Atât num rul de universit i i studen i, cât iă ăţ ş ţ şunele experien e utile ale unor ntreprinderi in sectorul ICT, ofer unţ î d ăputernic ă îargument pentru continuarea dezvolt rii n acest sector.Totu i, pentru a avea succes ace sta piaş la nivel internaţional pe a ţăcompetitivă ăsunt necesare unele m suri:

• linii rapide de comunicare ntre ntreprinderi sunt deî îimportan vital pentru decizii de investi ii, n special pentruţă ă ţ îcompanii legate de ICT. De aceea ora ul Ia i trebuie sş ş ăfurnizeze infrastructura modern potrivit pentru ICT;ă ă

• pentru a deveni bine cunoscut ca un ora -ICT nu este suficientşa se baza pe unii speciali ti din universit i sau companii.ş ăţEste necesar un program pe scar larg care ar extindeă ă

cuno intele despre internet, nu numai la speciali ti i utlilizatorişt ş şfrecven i, ci la un num r mare de locuitori;ţ şi ă

• transformarea de la tehnologie la dezvoltare de produs arenevoie de un cadru organiza ional n care ntreprinderi mici iţ î î şmijlocii (IMM) pot conlucra sunt facilitate, etc.şi

Î ă ş ş şn general, prevedem c ora ul Ia i are ocazia de a crea industrii iservicii bazate pe cunoa tere, n special n ce prive te dezvolt rileş î î ea ce ş ăîn ş deţineICT. De i un sector economic relativ mic, acesta ar puteafurniza un ţănivel de angajare promi tor .

D , de i nu solu ia complet dezvoltareain acest motiv ş reprezintă ţ ă pentrueconomică de sectorviitoare , ar putea contribui semnficativ laformarea unei imagini f vorabile Iaşi şa pentru , i astfel ar putea stimulaalte sectoare economice.

Obiectivul strategic Orizont 2020: Ia v avea o industrie bazat peşul a ăcunoa tere (propulsat de ICT) i servicii n domeniuş şă î

Progresul c tre acest obiectiv strategic va fi ob inut prin urm toareleă ţ ăactivit i care vor dezvolta capitalul uman cu experien n ICT iăţ ţă î şaccesibilitatea infrastructurii necesare:

• Proiect de educa ie n mas pentru Internet i E-businessţ î ă şadresat ntreprinz torilor i popula iei(acest proiect este dejaî ă ţştratat ntr-o variant de studiu );î ă

• Distribuirea i a cesul la infrastructura broadband (acestş cproiect este deja tratat ntr-o variant de studiu).î ă

Alte activit i posibile sunt:ăţ• Plasarea companiilor de dezvoltare-ICT n centrul ora ului Ia iî ş ş

(propunere de proiect preg tit );ă ă• Activit i promo ionale cum ar fi crearea unui IT-cube;ăţ ţ• Stimularea activit ilor extinz nd implicarea universit ilorăţ î ăţ

13.

IAŞI

–O

RA

ŞA

LIN

SPIR

AŢI

EI

(constituirea unui centru de expertiz (excelent ), nt rireaă ă î ărela iilor de parteneriat i inversarea tendin ei de pierdere aţ ş ţpersonalului calificat (reverse brain drain);

• Facilitarea unor activit i de gen incubator pentru dezvoltareăţde afaceri i organizarea unui t rg i conferin e inter-regionaleş â ş ţde ICT. E posibil ca aceste activit i s fie mai potrivite peăţ ătermen lung, atunci c nd s-a dob ndit o pozi ie clar , chiarâ â ţ ădac de anvergur mic .ă sunt ă ă

Unele din ideile valoroase ar putea fi recompensate i ini iate n fazaş ţ îulterioar , tratate i ad ugate la un program global de stimulare iă ş ă şfacilitare a industriei i serviciilor bazate pe cu tin e.ş no ţş

2.2. Inovarea industriilor i serviciilor existenteş

Analiza stadiului economic de dezvoltare a Ia i a eviden iatl Municipiului ţşcă ţ î şin ultimii ani o mul ime de ntreprinderi mici i mijlocii (IMM-uri) aug sit calea de pozi ionare pe pia , aproape n toate sectoareleă ţ ţă îeconomice. n ce prive te industriile u oare promi toare, amÎ ceea ş ş ţădiscutat pozi ia puterni a industiilor alimentare i textile, i anseleţ că ş ş şindustrillor de crea ieţ ..Suntem de părere c exist suficient creativitate n ora ul Ia i pentruă ă ă î ş şa crea produse noi i interesante.ş

De o importan vital pentu dezvoltarea economic viitoare va fiţă ă ătrecerea de la idei creative i dezvoltare de produse c tre o abordareş ăde pia cu succes, la nivel local, na ional i chiar interna ional.ţă ţ ş ţ

Pentru a stimula aceste competen e n marketing, promovarea iţ î şfacilitarea noilor afaceri la locul de munc , suger m investi ia nă ă ţ îc teva din aceste sectoare promi toare.â tre ţă

Î ă ă şn mod general, previziunea noastr este c ora ul Ia i are ocaziaşs - i mbun t easc industriile deja existente cum ar fi cele textile iă ş î ă ăţ ă ş

de ţ ş ă ă ş ţconfec ii i s foloseasc ansele pentru industrii de crea ie.

Obiectivul strategic Orizont 2020: Ia i ca centru al industriilorşcreative i inovatoareş

Progresul c tre acest obiectiv strategic va fi ob inut prin urm toareleă ţ ăactivit i ce l rgesc perspectiva inovativ n industri textil iăţ ă ă î a ă şalimentar .ă

• Centru incubator pentru industria alimentar (acest proiect eădeja tratat ca studiu );de caz

• Stabilirea de arii de lucru creativ-tehnice pentru textileşi proiectarea n domeniul textil (propunere de proiectîpreg tit ).ă ă

Alte activit i posibile sunt:ăţ• Activit i promo ionale cum ar fi promovarea iăţ ţ ş

interna ionalizarea S pt m nii Modei de la Ia i i cre tereaţ ă ă â ş ş şatractivit ii ora ului pentru organizarea de evenimente legateăţ şde art i creativitate;ă ş

• Stimularea activit ilor de cooperare n cercetare-dezvoltareăţ îîntre universit i i comunitatea de afaceri i cooperare inter-ăţ ş şdisciplinar pentru dezvoltare economic ;ă ă

• Facilitarea activit ilor de genul ”one-stop shop” pentru noiiăţîntreprinz tori tineri i modernizarea laboratoarelor pentruă şcalitatea produselor alimentare

Unele din aceste idei valoroase ar putea fi recompensate n fazatre îulterioar , tratate i ad ugate la un program global de stimulare iă ş ă şfacilitare a inova n sectoare economice promi toare.ţiei î ţă

2.3. Utilizarea poten ialului turisticţ

Analiza stadiului economic al Ia ului relev poten ialul s uactual ş ă ţ ăturistic. Ora ul Ia i are lucruri interesante de oferit pentruş ş diferitetipuri de turism (cultural, religios, evenimente speciale, turism

14.

IAŞI

–O

RA

ŞA

LIN

SPIR

AŢI

EI

de afaceri, tratament).Unele dintre cele mai mari ghiduri turistice sunt favorabile Ia ului,şdedicînd un num r de pagini i sugerîndacestuia ă vizitarea oraşuluişpentru câteva zile. ă ţăÎn opinia noastr , cea mai promi toare abordareturistică ar fi de a ă ăincuraja turistul s - i extind ederea în Ia i câtevaş ş şzile în plus, pentru a gusta caracteristicile speciale ale Ia ului.ş

În ceea ce prive te dezvolt rile viitoare, exist multe idei promi toareş ă ă ţăpentru a îmbun t i mediul turistic cum ar fi centre de relaxare iă ăţ şorganizarea de festival (vezi lista extins de mai jos).uri ă

Pentru dezvoltarea turismului trebuie luate unele m suri:ă• îmbun t irea organiz rii turismului, cre nd o „agend ”ă ăţ ă î ă

de activităţ ţ ţi, festivaluri, expozi ii etc. care pot fi par ialsponsorizate de conducerea local , stimul nd noi idei iă î şresurse;

• îmbun t irea promov rii Ia ului, na ional iă ăţ ă pe plan ţ câtş şinternaţional. Acesta trebuie s fie un program integrat constândăîn oferirea ţ ţ ţde informa ii (bro uri), re ele de stimulare, prezen a laşexpoziţii ţ ţinterna ionale, atragerea de organiza ii turistice etc.

• stimularea ini iativei private pentru a crea posibilit iţ ăţ mai multesi mai diverse de cazare turistică .

Vorbind în general, întrevedem c ora ul Ia i are mari oportunit i deă ăţş şa- i utiliza poten ialul turistic.ş ţ

Obiectivul strategic Oriz 2020: Ia i v fi cunoscu pe scar largont a t ă ăşdrept capitala cultural i turistic a Românieiă ăş

Progresul c tre acest obiectiv strategic va fi ob inut prin urm toareleă ţ ăactivit i c e l rgesc perspectiva inovatoare pentru industria turismului.ăţ ar ă

• Plan de dezvoltare turistic . Începutul acestui plan va fi unăstudiu de fezabilitate privind poten ialul turistic local i regionalţ ş(acest proiect este deja în lucru într-un studiu de caz);

• Crearea unui centru de preg tire pentru promovareaăserviciilor turistice (propunere de proiect preg tit );ă ă

• Îmbun t irea caz rii turistice (propunere de proiectă ăţ ăpreg tită ă).

Alte posibile activit i sunt:ăţ• Promovarea activit ilor cum ar fi afi aje de informa ie digitaleăţ ş ţ

şi un centru de expertiz pentru promovare turistic ;ă ă• Stimularea de activit i de îmbun t ire a dezvolt riiăţ ă ăţ ă

produselor turistice i dezvoltarea de centre de terapieşcosmetic i relaxare;ă ş

• Facilitarea activit ilor cum ar fi participarea la festival ,ăţ urimuzee i altş e atrac ii turistice.ţ

Unele di aceste idei valoroase ar putea fi recompensate n fazntre î ăulterioar i s fie parte a planului de dezvoltare turistic . Cu câtevaă ă ăşdintre ideile men ionate, este important s fie definit rolul conduceriiţ ălocale. În fapt, destule atrac ii turistice pot fi organizate cu ini iativ iţ ţ ă şinvesti ii private.ţ

2.4. Utilizarea pozi iei regionaleţ

În analiza economic a Ia ului s-a constatat c pozi ia regională ă ţ ăşa (în jude ul Ia i i în regiunea de Nord-Est) este puternic .oraşului ţ ăş şNu nici o îndoial c ora ul Ia i este cel mai important ora dinexistă ă ă ş ş şregiune unde toate activit ile economice, sociale i culturale sunt, ăţ şdisponibile.De i pozi ia este puternic , oportunit i pentru a îmbun t iş ţ ă există ăţ o ă ăţşi eventual extinde. În aceast func ie regional distingema o ă ţ ăurm toarele elemente:ă

• Centru regional politic i administrativ;ş• Centru regional pentru spitale, universit i, coli;ăţ ş• Centru regional pentru servicii financiare, asigur ri;ă

15.

IAŞI

–O

RA

ŞA

LIN

SPIR

AŢI

EI

• Centru regional pentru cump r turiă ă• Centru regional pentru transport i distribu ie.ş ţ

Primele dou diă ntre ţaceste func iuni regionale sunt un fapt cotidiandatorita func iunii de capital regional (cum ar fi centru politic).ţ ă ăNu sunt necesare multe ac iuni speciale pentru a men ine sau nt riţ ţ î ăaceast func ie regional .ă ţ ăServiciile financiare vor urma n principal pia a. Ele acoloî ţ se vor plasaunde există ţă acolo unde ţafaceri promi toare i sunt prezente condi iileşnecesare pentru aceste servicii.P rerea noastr este aceea ca Ia ul ar trebui s se concentreze laă ă ăş

dou func iuni (cump r turi i transport/distribu ie), care auă ţ ă ă ţşimportante de imbun t ire. Un principiu important ar fiă ăţ aceea

rezultate edin aceste parteneriate public - privat arîeconomice n ora ul Ia i.ş ş

Ora ul Ia i are op iunea strategic de a deveni centru de serviciiş ş ţ ăpentru regiune. L n considerare dimensiunea ora ului n cadruluînd î îşregiunii, exist pentru a prelua uneleă un număr suficient de serviciifunc ii i a le satisface pentru ntreaga regiune. Considerţ î îş nd pozi iaţgeografic a Ia ului i existen a infrastructur logistic i deă ş ţ ii e a celeiş ştransport, este c transportul aerian va deveni un deevident ă mijloctransport important, garanta distribu ia de bunuri c tre i decare va ţ ă şla ora i regiune.ş şPentru a se putea manipula fluxul de bunuri ce trec prin transportulaerian, va fi necesar s se dezvolte infrastructura logistic necesară ă ăin vecin tatea aeroportului, i de a atrage noi parteneri importan iă ţşca logistic , pentru a int ri pozitia ora ului Ia i ca nod inter-regional iă ă ş ş şinterna ional de distribu ie de bunuri.ţ ţ

Prevedem c ora ul Ia i are san a de a utiliza aceast func ieă ă ţş ş şregional .ă

Obiectivul strategic Orizont 2020: Ia va fi centrul de servicii alşi

regiunii

Progresul c tre acest obiectiv strategic va fi ob inut prin urm toareleă ţ ăactivit i:ăţ

• Terminal aerian cargo – de m rfuri – i Park Logistic la aeroportă ş(proiect deja tratat ca i studiu).ş

16.

IAŞI

–O

RA

ŞA

LIN

SPIR

AŢI

EI

(Not : acest proiect este despre crearea unei re ele logistice n jurulă ţ îaeroportului. Preg tirea unui aeroport nou e tratat n capitolul 3.2 );ă ă î

• Modernizarea i aducerea la nivel a pie elor dinş înalt ţ Iaşi(propunere de proiect pregatit ).ă

Alte posibilit i sunt:ăţ• Activit ti promo ionale de gen Valea Vinului la Ia iă ţ ş• Facilitarea activit ilor cum ar fi crearea de centre regionale iăţ ş

func ii pentţ ru diferite sectoare economice. Exemple ar fi:

o Construc ia unui centru expozi ionalţ ţ

o Centru de s n tate i terapieă ă ş

o Scoala de servicii turistice i alimentareş

o Centru logistic alimentar

Unele di acentre ste idei valoroase ar putea fi recompensate infaza ulterioar i parte dintr-un program global ce facilitează vor fi ăşdezvoltarea de func ii regionale a Ia . Acest program ar fi executatţ uluişî legătură ânsăn str cu Planul de management pentru ZonaM ăetropolitan (PMZMI).

ultimelesanseca beneficiilestimula ăţactivit ile

Este necesar colaborare cu principalii factori de ac iuneă ţstr nsâ aî A ţ R ă D A ţn regiune cum ar fi gen ia egional de ezvoltare, gen iaM ă C J ţ .etropolitan Ia i i onsiliul ude eanş ş

Odat cu men ionarea acestor idei este important a se defini exactă ţcare este rolul conducerii locale. n acest sens, ar putea fi stabiliteÎni te centre i coli, cu ini iativ i investi ii private. n alte cazuri,ş ş ş şţ ă cu ţ Î vortrebui dezvoltate ca parteneriate public- private alte forme ţ .organiza ionale

17.

IAŞI

–O

RA

ŞA

LIN

SPIR

AŢI

EI

Pentru a îmbun t i cet enilor Ia ilor, trebuie rezolvateă ăţ nivelul de trai al ăţ şmulte probleme urbane, sociale i de infrastructur . A fost preg titş ă ă ăo lung list de proiecte esen iale, majoritar legate de infrastructur ,ă ă ţ ăce trebuie definitivat cât mai rapid. Din p cate, este imposibilă ă ăîndeplinirea tuturor acestor dorin e într-o perioad foarte scurt .ţ ă ăDezvolt rile economice ulterioare i asisten social vor fi necesareă ţa ăşpentru a dobândi veniturile necesare pentru aceste cheltuieli.

În consecin , considerând proiectele urbane, sociale, deţăinfrastructur i de mediu, o prioritate trebuie acordat proiectelor că ă areşcontribuie la îndeplinirea scopurilor economice strategice.

În capitolele 3.1 la 3.4 descriem obiectivele, m surile i proiecteleă dinşdomeniul urban, social, de infrastructur i de mediu.ă ş

18.

IAŞI

–O

RA

ŞA

LIN

SPIR

AŢI

EI

3. ŢCONDI IILE NECESARE STRATEGICE: CONSTRUIND IA I 2020Ş

3.1. Planificarea i echilibrarea dezvolt rii urbaneş ă

În analiza noastr a situa iei, am realizat c exist o viziune a ora uluiă ţ ă ă şIa i cu cl dirile sale frumoase, faimoasele m n stiri i biserici, cuş şă ă ăprima universitate fondat în România, muzee, palate teatre iă şparcuri. Alte ale Ia ului arat blocurile de beton gri din perioadacadre ăşcomunist întinse pe toat suprafa a ora ului, uneori situate înă ă ţ şapropierea unor frumoase edificii.Chiar în centrul ora ului se întinde o panoram superb a frumoaselorş ă ădealuri ce împrejmuiesc ora ul, îns exist de asemenea zoneş ă ăindustriale abandonate, uneori localizate în apropierea centruluiora ului i a cartierelor de locuit.ş ş

Este evident faptul c ora ul Ia i are calit ile necesare pentru aă ăţş şdeveni un ora în care e pl cut s locuie ti i s munce ti. Ia poateş ş ş ş şă ă ă ulfi mândru de mo tenirea sa cultural , de unive it ile sale, de pozi iaş ă rs ăţ ţsa geografic între dealuri i pe malul râului.ă ş

Este de asemenea evident c ora ul necesit o viziune a dezvolt riiă ă ăşpe termen lung, f r a- i pierde unele din calit ile sale. Exist un riscă ă ăţ ăşmajor ca activit ile viitoare i din vecin tate s elimine unul sau maiăţ ă ăşmulte dintre aspectele pozitive ale ora ului.ş

De aceea, este esen ial pentru ora dezvoltarea unei viziuniţ ă ,şechilibrate, ample i coerente pe termen lung i o planificare aş şviitorului. Consider nd aceast planificare pe termen lung, func iileî ă ţspa iale i programatice ale ora ului trebuie descrise într-o manierţ ăş şsistematic , fiind trasate unele priorit i. Unele linii principale c eă ăţ arvor fi ătrasate se refer la:

o Pozi ia oselei de centur ;ţ ăş

o Loca ia i pozi ia aeroportului;ţ ţş

o Decizii referitoare la ariile în care se va construi i laşcele în care nu se va întâmpla acest lucru;

o Func iile râului Bahlui i a zonelor învecinate;ţ ş

o Dealurile verzi i zonele de agrement.ş

Pentru o discu ie mai elaborat a acestor teme, urm ri i Viziune iţ ă ă ţ „ şanaliz uban .ă ă“

Principala provocare a dezvolt rii urbane viitoare va fi protejareaăspa iilor deschise i a colinelor verzi învecinate, pentru a men ineţ ţşsentimentul placut de a tr i i de a respira.ă ş

planul de dezvoltare urban , într-o anumi ordine:ă tă

• Tuneluri i poduri;ş• Zona sta iilor de cale ferat ;ţ ă• Pasaje subterane i supraterane;ş• Noi complexe de construc ii i centre;ţ ş

• Dezvoltarea zonelor industriale;• Ariile pietonale;• Zone de agrement/ joac i parcuri.ă ş

Pentru o trecere în revist complet a ideilor existente, facem trimitereă ăla linia de proiecte, cu o list complet i descrieri.ă ă ş

Pentru unele dintre ideile men ionate mai sus, este important a seţdefini care este locul administra iei locale. De fapt, unele activit iţ ăţde mediu, centre i construc ii se pot realiza prin ini iativ i investi iiş şţ ţ ă ţprivate. Dealtfel, trebuie dezvoltate forme organiza ionale adecvate,ţcum ar fi parteneriatele public-privat .e

Obiectivul strategic Orizont 2020: Iaşi v fi i v r mâne un ora cua a ăş şspa iu pentru respira ieţ ţ

Acest obiectiv strategic va fi realizat prin urm toarele activit i:ă ăţ

• Planul de dezvoltare urban (acest proiect este deja realizatăîn cadrul unui studiu de caz)

• Proiectul de mobilitate al ora ului (propunere de proiectşrealizat );ă

• Proiectul de revigorare a zonei Ciric (propunere de proiectnerealizat înc );ă ă

Necesitatea planific rii pe termen lung a primelor dou activit i esteă ă ăţdescris mai sus. Procesul de revigorare a zonei Ciric a fost ad ugată ădeoarece constituie una, dup p rerea exper ilor i a opiniei publiceă ă ţ ,şdin priorit ile majore ale dezvolt rii urbaneăţ ă . Proiectul va conduce laapari ia unui parc modern de agrement, distrac ie i sport în afaraţ ţ şora ului. Compozi ia i func ionarea acestei zone va fi dezvoltat înş şţ ţ ăacord cu planul general de dezvoltare urbanistic .ă

Pentru îmbun t irea unor zone specifice, drumuri, pasaje, tunel ,ă ăţ uriexist o mul ime de idei promi toare. Pentru a lua o decizie asupraă ţ ţăacestor idei este important de re inut faptul c exist un buget redusţ ă ăpentru realizarea acestor activit i în anii urm tori. Prin urmare,ăţ ăpriorit ile trebuie fixate într-o manier sistematic i transparent .ăţ ă ă ăşAceasta se va face prin evaluarea ideilor de proiect în corelare cu

19.

IAŞI

–O

RA

ŞA

LIN

SPIR

AŢI

EI

20.

IAŞI

–O

RA

ŞA

LIN

SPIR

AŢI

EI

3.2. Un num r în cre tere de lucr ri de infrastructură ă ăş

În analiza noastr , am realizat c exist o varietate deă ă ă infrastructuridisponibile i în stare de func ionare, darş ţ cu toate acestea există unmare ă care contribuienum r de puncte slabe, la o stare relativînapoiat aă Infrastructurii.

În ultimii ani au fost f cu i pa i pentru îmbun t irea re elei deă ţ numeroşi ă ăţ ţşdrumuri şi de linii de tramvai, a moderniza mijloace decu scopul de letransport precum autobuzele tramvaielei . Punctele slabe se refer laş ăla faptul că ă ăexist o abordare sistematic în ceea ce prive teşdezvoltările viitoare. Fiecare mijloc de transport (autobuze, tramvaie,automobile sau chiar biciclete) este tratat în mod diferit.

Opinia public referitoare la transportul în comună diferă - unii oameni îlconsider bun, al ii slab . C t prive teă iar ţ dezvoltat â spaţiile de parcare şişdrumurile publice, mesajul este clar: majoritatea populaţiei considerăcă acestea sunt de calitate proastă şi chiar foarte slabă.

Vorbind la modul general, semnal m faptul c exist un num ră ă ă ăîn cre tere de lucr ri de infrastructur în execu ie i preg tire,ş şă ă ţ de ăcare contribuie la obiectivul strategic.

Obiectivul strategic Orizont 2020: Ia i v fi un ora u or accesibilş ş şa

În moment (august 2007), dou proiecte vitale pentruul considerat ăaccesibilitatea viitoare a Ia l sunt în preg tire:şu ui ă

1. Planificarea i construirea oselei de centur din jurul Ia ilorş ş şă

2. Modernizarea aeroportului

Alte proiecte importante de infrastructur sunt de asemenea în curs

2

ăde construc ie:ţ

3. Reabilitarea i modernizarea sistemului de str zi a ora ului;ş şă

4. Reabilitarea i modernizarea sistemului de tramş vaie în Ia i;ş

5. Modernizarea sustenabil a flotei i sistemelor de transport înă şcomun.

Aceste 5 proiecte o agend amibi ioaslaolaltă, reprezintă ă ţ ăprivind infrastructura. În special oseaua de centur i aeroportul vorş şăavea consecin e economice enorme în anii ce vor urma. Pentruţa implementa cu succes aceste proiecte în anii ce vor urma, vor fiabsorbite majoritatea resurselor disponibile (buget, for de munc ,ţă ăsuport) i vor solicita mult timp i aten ie dinş şde aceea ţ deosebităpartea directorilor de proiect i a liderilor politici.ş

Pentru planificarea pe termen scurt, recomand m ca aceste proiecteăs includ :ă ă

o Continuarea preg tirii i execut rii proiectelor în derulare;ă ăşo Luarea unor decizii ireversibile numai când acestea sunt în

concordan cu strategia de dezvoltare urban vitoare.ţă ăDeciziile legate de infrastructur , legate de aeroport i deă şre eaua de drumuri vor schimba imaginea ora ului pentruţ şsecolul urm tor.ă

o Ajustarea planific rii acestor proiecte în acord cu planulăde dezvoltare urban când acest plan este finalizat.ă

La o agend deja ambi ioas , am dori s ad ug m urm toareleă ţ ă ă ă ă ăactivit i:ăţ

6. Conceperea i construirea de spa ii de parcare în ora ul Ia iş ş şţ(acest proiect este solu ionat într-un studiu de caz)ţ

2 S-a realizat un studiu de fezabilitate, în care sunt prezentate alternativele pentru construc ia aeroportului, iar acum, (august 2007)proiectul tehnologic va fiţfinalizat. O parte din bugetul necesar a fost aprobat la nivel na ional i jude ean (dup un articol de pres din 22 mai 2007). Restul bugetului va cuprinde deţ ţ ă ăşasemenea contribu ii din fondurile UE i din bugetele locale.ţ ş

21.

IAŞI

–O

RA

ŞA

LIN

SPIR

AŢI

EI

7. Managementul transportului în comun de pasageri(propunere de proiect preg tit )ă ă

Locurile de parcare sunt, conform studiului public, una dintreprincipalele nemul umiri ale locuitorilor Ia iţ Municipiului ş . Pân acumănu exist oă a bordare sistematic pentru a face fa problemei.ă ţă

Management-ul proiectului privind transportul în comun pentrupasageri va consta într-o analiz a cererii privind mobilitatea i înă şidentificarea „ ” referitoare la mobilitate,ştrangulărilor în ceea ce priveşteo formă ămodern de management al traficului. Rezultatul acestui proiectva consta în real un sistem modern de taxare.

Un num r de alte activit i pot fi de asemenea ad ugate, toateă ăţ ăcontribuind la o cre tere a accesibilit ii. Pentru a avea o privire deş ăţansamblu asupra lucr rilor de infrastructur i pentru a le men ineă ă ţşaliniate cu planul urbanistic i de mobilit i, num rul acestora trebuieş ăţ ăs fie limitat.ă

• Unele idei de proiect pot fi u or de implementat i arş ştrebui finalizate în scurt timp (de exemplu organizareatransportului public aeroport);spre şi dinspre

• Alte idei de proiect au caracter mai inovativ iştrebuie să ădepind de planul de mobilitate i deşmanagement-ul transportului în comun de pasageri.

22.

IAŞI

–O

RA

ŞA

LIN

SPIR

AŢI

EI

3.3. Furnizarea de servicii sociale

În acest capitol discut m serviciile sociale. Majoritatea serviciiloră despresociale de fapt o redistribuire efectelreprezintă în scopul îmbunătăţirii oradverse ţă ţale economiei de pia . Condi iile economice corecteconstau în trei elemente:

• securitate social i ajutor social (furnizând suficient venit cândă şpersoanele nu sunt capabile s câ tige un venit suficient eleă şînsele)

• îngrijiri sociale(crearea de sisteme de îngrijire pentru cei care aunevoie)

• locuin e (furnizarea unui spa iu de locuit pentru cei ce nu potţ ţs i-l peă ş rmit )ă

În analiza noastr a st rii de fapt, am realizat c în ceea ce prive teă ă ă şasigur rile sociale i îngrijiril sociale, responsabilitatea ine maiă e ţşmult de nivelul na ional. Locuin ele in mai mult de proprietateaţ ţ ţprivat .ă

Rolul autorit ilor locale este în primul rând de a stimula organiza iileăţ ţrelevante implicate pentru, cu scopul de a concretiza împreunăatingerea obiectivul comun.Pentru un ora precum Ia i, focalizareaş şserviciilor sociale ar fi asupra:

• stimul rii i facilit rii cre terii economice i a gradului deă ăş ş şocupare a for ei de munc (vezi capitolele 2.1 la 2.4);ţ ă

• stimularea ini iativei private;ţ• evitarea utiliz rii rezervelor colective;ă• stimularea organiza iilor responsabile (na ionale) i a altorţ ţ ş

organiza ii implicate pentru a lucra împreun .ţ ă

De i oamenii sunt în general responsabili pentru propriaş situaţiematerială care, cei cu adev rat nevoie trebuie să au de ajutor ăprimeasc sus inere din parteaă ţ iar acestguvernelor locale, suporttrebuie să fie suficient;acest lucru conduce la ideea că cel care trebuie

să ofere un minimum pentru existenţă ă acestorşi s faciliteze accesuloameni la acest suport, este guvernul. Această activitate trebuierealizată în cadrul , intermediul ăriiunui sistem integrat prin cooper

Obiectiv strategic Orizont 2020: Ia i v dispune de un sistemş asatisf c tor de servicii sociale integrateă ă

Unele proiecte sociale sunt în execu ie. Un exemplu suntţ de acest felnoile facilităţi oferite orde cazare persoanel cu probleme sociale.

Acest obiectiv strategic va fi solu ionat prin urm toarele activit i:ţ ă ăţ

• Reformarea ora ului prin activare social (acest proiect a fostş ăsolu iţ onat într-un studiu de caz)

• Integrarea serviciilor sociale din Ia i (propunere de proiectşpropusă).

Pentru a face unele cartiere mai atrăgătoare poate fi pusă la punct ooperaţiune majoră care să conste în renovarea blocurilor deapartamente şi vecin tatea acestora într-o manier creativ . În acestă ă ăfel, calitatea ţ ă ăţ ălocuin elor accesibile poate fi îmbun t it , iar imagineaoraşului ă ă ăţpoate deveni mai atr g toare. Activarea cet enilor înmenţinerea ăţ ţpropriet ii i a spa iilor adiacente private (poate chiar iş şpublice) ă ăţ oferirea depoate fi stimulat de autorit ile locale prinbonusuri şi o influenţă ă ă ţpozitiv direct asupra percep iei ora ului, atâtşdin partea locuitorilor cât şi a lor lorvizitatori i investitori .şIntegrarea serviciilor sociale va fi organizat într-o manier eficient ,ă ă ăastfel încât calitatea se va îmbun t i iacestora ă ăţ un număr mai mareşde cetăţeni vor abeneficia de aceste servicii atât timp cât suntîndrept i i. În cadrulăţ ţ alprocesului de integrare serviciilor sociale,există ăo oportunitate clar de a dezvolta i implementa utiliza eş r a

Alte activit i posibile sunt:ăţ• Stimularea activit ilor de socializare a persoanelor în vârstăţ ă

guvernamentale cu - organizaţiile private.

de noi tehnologii.

23.

IAŞI

–O

RA

ŞA

LIN

SPIR

AŢI

EI

• Facilitarea activit ilor de furnizare a serviciilor la domiciliu iăţ şde ad postire a persoanelor cu dizabilit i.ă ăţ

Activit ile men ionate anterior nu implic faptul c toate ac iunileăţ ţ ă ă ţîn acest domeniu ar fi acoperite. Ne concentr m pe dezvolt riă ăulterioare i pe posibile schimb ri. Sfatul nostru ar fi ca în documenteleş ăanuale s se realizeze o trecere în revist sistematic a m suriloră ă ă ăsociale actuale i a propunerilor pentru a fi prezentate publicului.ş

3.4. Îmbun t irea serviciilor publiceă ăţ

În analiza noastr a st rii de fapt, am realizat c în ceea ce prive teă ă ă şserviciile publice exist un lung istoric în furnizarea i îmbun t ireaă ă ăţşacestora într-un mare num r de domenii:ă

• înc lzireă• electricitate/iluminat public• gaz• apă• managementul de eurilorş

În fiecare an se realizeaz demersuri în direc ia l rgirii re eleiă ţ ă ţ pentruîmbunătăţirea ilor ţconexiun pentru locuitorii din Ia i i instala iilorş şcentrale.

În ciuda acestor eforturi:• un mare num r de locuitori nu sunt înc conecta i la serviciileă ă ţ

publice• re elele i instala iile centrale opereaz în continuare cuţ ţ ăş

eficienţă ă ăsc zut

D o ă ţ ăespre serviciile publice este oarecum împ r it :pinia publicăopinia referitoare la apa potabil i canalizare este mai degrabă ăşnegativ . Cât prive te electricitatea i furnizarea gazului, opinia esteă ş şdestul de clar : majoritatea popula iei consider calitatea acestui tipă ţ ăde servicii publice ca fiind bun .ă

Obiectiv strategic Orizont 2020: Ia i v dispune de servicii publiceş afunc ionaleţ

Un exemplu important al unui proiect actual în execu ie este :ţ 3

• Modernizarea sistemului de înc lzireă

Recomand m ca acesta, precum i alte proiecte curente deă şîmbun t ire a serviciilor publice s fie continuate.ă ăţ ă

Acest obiectiv strategic va fi solu ionat prin urm toarele activit i:ţ ă ăţ

• Managementul sistemului de înc lzire a ora ului (propunereă şde proiect preg tit ).ă ă

• Managementul integrat al de eurilor solide în Ia i (propunereş şde proiect care nu a fost înc preg tit ).ă ă ă

Scopul va fi de a stabili modalit i noi sustenabile de administrareăţa sistemului de înc lzire pentru a realiza o abordare orientat spreă ăclient.În viitorul îndep rtat va fi necesar introducerea de noi tehnologiiă ăpentru managementul sustenabil al energiei.Al doilea proiect de management integrat al de eurilor solide a fostşad ugat deoareceă atât ă ţ cât şi cea ădup opinia exper ilor publicreprezint una dintre priorit ile urbane majoreă ăţ . Proiectul va conducela închiderea loca iilor vechi de colectare a de eurilor solide iţ ş şla construirea unor zone selective i sustenabile de tratament aşde eurilor solide.ş

Alte activit i posibile sunt:ăţ• Promovarea activiti ilor de reducere a polu rii apei i deăţ ă ş

îmbunăt ire a calit ii aerului;ăţ ăţ• Facilitarea activit ilor de reabilitare a sistemului subteran deăţ

drenaj şi a re elelor de ap .ţ ă

3 Pentru o viziune de ansamblu a m surilor i activit ]ilor în acest domeniu facem trimitere la Planul de management metropolitan pentru Ia iă ăş ş

24.

IAŞI

–O

RA

ŞA

LIN

SPIR

AŢI

EI

3.5. Protejarea mediului

În analiza noastr a st rii de fapt, am realizat c în ceea ce prive teă ă ă şmediul exist anumite îngrijor ri referitoare la calitatea aerului, apei,ă ăa management-ului de eurilor solide i a utiliz rii energiei.ş ş ăDe i exist unele aspecte pozitive privito r la mediu, cum ar fi prezen aş ă a e ţzonelor de conservare naturale, parcurile dendrologice, ariileîmp durite, exist probleme de rezolvat.ă ă cu toate acestea

• Calitatea aerului (concentra ia de pulberi)ţ• Solul (poluarea istoric i desp durirea necontrolat )ă ă ăş• Ap (nivel înalt de poluare)ă• Management-ul de eurilor (absen a colet rii selective)ş ţ ă• Risipa de energie (slab infrastructur de înc lzire)ă ă ă

În urm tă orii ani, odat cu cre terea economic i cre tereaă ă situaţieiş ş şmateriale a cetăţenilor , aspectele legate de mediu vor fi supuse unorpresiuni puternice. Deseori, câ tigurile economice sunt preferateşcalit ii peăţ termen lung.În capitolul referitor la planificarea urban , am discutat deja faptulăc principala provocare pentru dezvoltarea urban viitoare va fiă ămen inerea spa iilor deschise i a dealurilor verzi înconjur toareţ ţ ăşpentru a men ine un .ţ mediu de trai sănătos, plăcut

Prin orientarea spre o economie sustenabil , Ia î i v organizaă ul aş şdezvoltarea economic de o manier încât s permită ă ă ă prezervareaariilor naturale i de vecin tate pentru un viitorş ă îndep rtat.ă

Rolul administra iei locale în protejarea mediului poate fi îndeplinitţpar ial prin realizarea unui set clar de reglement ri i men inereaţ ă ţşacestora.De altfel, într-un num r de zone ecologic sensibile (ap , electricitate,ă ăgaz, de euri), administra ia local este executantul direct al serviciilorş ţ ăpublice. Prin urmare, subiectele de mediu trebuie aliniate cuorganizarea serviciilor publice.

Obiectiv strategic Orizont 2020: Ia i v inti spre o economieş a ţsustenabilă

În opinia noastr , este de importan vital ca aspectele de mediuă ţă ăs nu fie tratate ca argument unic în confruntare cu intereseleăeconomice i de infrastructur . n acest caz, interesele de mediuş ă Îpierd (aproape întotdeauna) meciul.Prin urmare, propunem ca aspectele de mediu s fie integrateăcelorlalte domenii pe cât de mult posibil.

Acest obiectiv strategic va fi solu ionat prin urm toarele activit i:ţ ă ăţ

• Integrarea reglement rilor privind mediul în planul deădezvoltare urban ( în capitolul 3.1 acest plan este discutat înădetaliu – studiu de caz rezolvat).

• transformarea serviciilor publice de ap , gaz, electricitate, înăorganiza ii eficiente din punct de vedere energetic (proiecteleţdedicate serviciilor publice sunt discutate în capitolul 3.4).

• management integrat al de eurilor solide în Ia i (capitolul 3.4).ş ş

Alte activit i posibile sunt:ăţ• Promovarea activit ilor care s informeze popula ia despreăţ ă ţ

efectele pe termen lung ale polu rii.ă• Stimularea i facilitarea activit ilor de reabilitare a drenajuluiş ăţ

subteran i a re elelor de ap .ş ţ ă

25.

IAŞI

–O

RA

ŞA

LIN

SPIR

AŢI

EI

4. CREAREA UNEI ORGANIZA II PUTERNICEŢ

În ale ţanaliza punctelor tari i slabe administra iei orasului pe careş Obiectiv strategic Orizont 2020: Ia i v avea o administra ieş a ţinovativ i orientat c tre client/cet eană ă ă ăţş

Nu este suficient s reorganizezi administra ia ora ului spre o atitudineă ţ şfavorabilă ăţ ăclientului/cet eanului i eficient din punct de vedere alşcosturilor; administra ia ora ului trebuie s fie întreprinz toare i s - iţ ă ă ăş ş şdezvolte propria abordare inovativ pentru a deveni un centru deăcunoa tere i de excelen în ceea ce prive te furnizarea de serviciiş ş şţăpublice. Acest obiectiv are în mod evident o legatur cu op iuneaă ţstrategic a Ia ilor de a deveni un centru de inovare i un centru deă ş şindustrii i servicii bazate pe ICT.ş

Se va atinge acest obiectiv strategic prin îndeplinirea urm toarelorăactivit i:ăţ

• dezvoltarea unor servicii electronice eficiente i calitativeş„e- legătură instituţiilegovernment” în cu mediul de afaceri işde înv mânt (acest proiect este deja elaborat într-ăţă unproiect de afaceri “business case”);

• reorganizarea administra iei ora ului (propunere de proiectţ şpreg tiă t ).ă

Cooperarea ntre autor ile locale, reprezentan ii mediului deî ităţ ţafaceri i institu iile de înv mânt, în ceea ce prive te atât oferta câtş şţ ăţăşi cererea furniz rii de servicii de înalt calitate, este cea mai eficientă ă ăabordare pentru îmbun t irea accesibilit ii i furniz rii acestora.ă ăţ ăţ ăş

Alte activit i posibile sunt:ăţ• Monitorizarea (sistemul informa ional de management,ţ

calitatea serviciilor publice)• Analizarea (crearea unei h r i sociale)ă ţ• Schimb rile organiza ionale (agen ia de dezvoltare, cadastrulă ţ ţ

urban, interna ionalizarea administra iei ora ului).ţ ţ ş

am efectuat-o, am realizat faptul c la nivelul diferitelor domeniiăde interes exista o consistent expertiz disponibil i experienă ă ă ţăşvast în special în domeniul tehnic, de infrastructur i în construc ii.ă ă ţşAdministra ia ora ului este organizat de-a lungul acestor liniiţ ăşfunc ionale.ţAm observat de asemenea c exist o important informa ieă ă ă ţspecific , disponibil pentru a monitoriza diferite aspecte tehnice.ă ă

În ceea ce prive te num rul ridicat de proiecte ini iate în ultimii ani,ş ă ţputem concluziona c a fost dificil concentrarea pe anumite direc ii,ă ă ţprioritizarea principalelor obiective strategice si implementarea cusuccess acest proiecte.a or

Implementarea noii strategii de dezvoltare Orizont 2020 vaî ă ăţ ţmbun t i calitatea vie ii în domeniile social, economic i de mediuşpentru locuitorii, vizitatorii i investitorii a i. Mai mult decâtş şMunicipiului I

aceasta va face Ia un loc mult mai atractiv pentru investitori, iş şulmult mai adecvat pentru a deveni centrul regional i interregional deşservicii în Nord-Estul României.

Realizarea acestui proiect major va fi posibil numai in m sura înă ăcare ora ul este dispus s investeasc în restructurarea propriei saleş ă ăadministra ii. Corespunz tor strategiei de dezvoltare a Municipiuluiţ ăIa i i în cadrul schemei de competen e legale i obliga ii,ş ş şţ ţadministra ia ora ului inte te asupra urm toarelor:ţ ţ ăş ş

• Furnizarea serviciilor de calitate• O atitudine de întreprinz toră• O administrare local activând în slujba grupurilor de cet eniă ăţ• O abordare inovativ c serviciileă care vrea să demonstreze ă

electronice(„e-s es“)ervic exist i sunt organizate.ă ş

atât,

26.

IAŞI

–O

RA

ŞA

LIN

SPIR

AŢI

EI

Planul Strategic de Dezvoltare Suma

1. Orizont 2020. O imagine centrală 1

2. Cele patru obiective economice strategice 102.1. Ia v avea o industrie i servicii bazate pe cuno tin e de ICTş ş şul a ţ 3

2.2. Iaşul va fi centrul pentru industrii creative si inovative 2

2.3. Iaşul va utfi cunoscut t uror ca i capitala cultural si turistic a Românieiş ă ă

2.4. Iaşul va fi centru de servicii pe regiune2

3. Condiţ uliile strategice necesare: construind Ia 2020ş 73.1. Dezvoltare urban : Ia , un ora cu spa iu în care se poate respiraă ul ţş ş 23.2. Infrastructura: Ia v trebui s devin un or accesibilşul a ă ă aş 23.3. Iaşul va avea servicii sociale de înalt calitateă 23.4. Iaşul va avea servicii publice de calitate 13.5. Iaşul ţ şte ăinte pentru o economie durabil

4. Crearea unei organiza ii puterniceţ 24.1. Iaşul va avea o administra ie inovativ i orientat c tre client/cet eanţ ă ă ă ăţş 2

Num rul tă otal al propunerilor de proiecte 20

dedicate stimul rii dezvolt rii economice.ă ă

În total, re omand m 20 de propuneri de proiecte.c ă Accentulva trebui pe dezvoltare economic . Prin urmare,pus ăsuger m ca cel pu in jum tate din propunerile de proiecte s fieă ţ ă ă

3

27.

IAŞI

–O

RA

ŞA

LIN

SPIR

AŢI

EI

În aceast anex , vom prezenta pe scurt câteva recomand ri înă ă ăceea ce prive te administrarea unui protofoliu de proiecte.ş

Pasul 1: Crearea unei imagini clare asupra a ceea ce este i a ceeaşce nu este un proiect.Pentru a avea o imagine clar asupra proiectelor actuale, esteăcrucial s folosim o defini ie clar .ă ţ ăÎn opinia noastr , o activitate obi nuit îndeplinit de administra iaă ă ă ţşora ului nu ar trebui s reprezinte un proiect. De asemenea, o ideeş ăinteresant nu reprezint un proiect.ă ă

Pasul 2: Definirea cerin elor calitative a proiectului, valabile pentruţ lefiecare proiect.

Un proiect fără a avea un plan prestabilit, fără un buget corespunzător,fără activităţi planificate şi rezultate bine definite, nu poate fi consideratproiect.

În planul proiectului, trebuie acordat aten ie rolului administra ieiă ţ ţlocale i altor institu ii implicate.ş ţ

Pasul 3: Stabilirea procedurilor clare despre aprobarea unui proiect.În planul strategic de dezvoltare am discutat proiectele aflate în fază deexecu ie i proiectele în faz de preg tire. Aceste faze trebuie sţ ă ă ăşfie clare tuturor celor implica i. De aceea,ţ trebuie stabilite procedurilede aprobare ă a. O posibil abordare ar pute fi:

• Ideea de proiect: nu exist înc un status al proiectului.ă ăDepartamentul strategic va avea periodic o eviden aţăactualelor idei;

• Propunerea de proiect: pentru a o prelucra, idea de proiecttrebuie s fie să us inut de unul sau mai multi directori;ţ ă

• Proiect de afaceri - “project business case”: pentru a-lelabora, acesta trebuie aprobat de un comitet director

– “steering committee” sau de o echip de managementă“management team”;

• Începutul proiectului: pentru a îl începe, proiectul de afaceritrebuie s fie aă probat de comitetul director/echipa demanagement i de c tre factorii politici de decizie.ş ă

Pasul 4: Stabilirea unor proceduri clare privind aprobarea bugetului

În general, exist o serie de resurse pentru a finan a bugetul. Înă ţordinea preferin elor:ţ

i. Finan are UEţii. Bugetele na ionale sau regionaleţiii. Împrumuturiiv. Bugetul local

Cu scopul de a evita procedurile administrative lungi i complicate,şcâteva reguli pot fi stabilite precum ar fi:

• proiecte mici ( < € 100.000) sunt în principal finan ate de lale ţbugetul local;

• obiectivele strategice i programele pot primi un buget dejaşalocat – “earmarked budget” pentru a finan a proiecte mici siţalte ini iative;ţ

• proiectele de infrastructur sau proiecte de investi ii cuă le ţbeneficii previzibile, pot fi par ial finan ate din mprumuturi.ţ ţ îCheltuielile anuale directe nu pot fi finan ate din mprumuturi.ţ îDe aceea, folosireatrebuie stabilite reguli clare cu privire laîmprumuturilor;

• unele proiecte vor avea avantaje macroeconomice petermen lung prin impunerea de taxe pe venituri sau altebeneficii. referito la modul înTrebuie stabilite reguli clare arecare sunt folosite aceste be eficii indirecte pentru a aproban seinvesti iile f cute;ţ ă

• Finan are UE este posibil aproape n toate domeniile.ţ ă î

ANEXA I. ADMINISTRAREA PORTOFOLIULUI DE PROIECTE

28.

IAŞI

–O

RA

ŞA

LIN

SPIR

AŢI

EI

Coordonarea este necesar pentru a decide cine vaăinvestiga, dezvolta, aplica i ( n final) justifica cheltuielile. nş î Îparagraful urm tor sunt discutate o serie de sugestii practiceăîn detaliu.

Pasul 5: Organizarea programelor n grupuri de proiecte – “clusters ofîprojects”

Pentru a avea un portofoliu de proiecte administrabil, este importantca cel mai nalt nivel de management i f de decizie politici,î actoriişs se concentreze asupra obiectivelor strategice i asupra celor maiă şimportante proiecte pe maxim 10 p n la 20 de, â ă proiecte.

O solu ie practic este aceea de a defini programe (grupuri deţ ăproiecte - clusters of projects) la nivelul obiectivelor strategice.De exemplu: un program de stimulare a turismului i de realizareşa obiectivului strategic. Activit ile specifice men ionate n planulăţ ţ îstrategic de dezvoltare sunt parte ale acestui program. Un director artrebui s fie responsabil de implementarea unui astfel de program.ă

Pasul 6: Monitorizarea sistematic i periodic a p tofoliului deă ş ă orproiecte

Sugestia este de a monitoriza lunar cele mai importantenoastră 10 – 20de mpreun cuî ăîproiecte si programe strategice n comitetul director,directorii i factorii politici decizionali. Scopul nu este de a discutaşfiecare proiect n detaliu, ci:î

• De a avea o imagine de ansamblu asupra fazei n care se aflî ăproiectul

• De a discuta interdependen eleţ• De a decide asupra impedimentelor / piedicilor principale

• De a decide asupra nceperii unor noi proiecteî• De a decide asupra termin rii unor proiecteă

În comitetul director este imposibil toate proiectele. Desă se discuteaceea proiectele mai mici sunt delegate unui nivel de, mai josmanagement .

Pasul 7: Management de proiect puternic

Asigura i-v ca fiecare proiect are un manager de proiect calificatţ ăcare să-l conducă . Cursuri despre managementul proiectului pot fiutile, rapoarte de audit, revizuiri, i evalu ri aleş ă proiectelor finalizate.

Pasul 8: ncorpora i planificarea proiectului n planificarea anualÎ ţ î ă

Este important de re inut c planificarea proiectelor nu poate fiţ ăindependent de alte activit i. De aceea n planificarea normal ,ă ăţ , î ăactivit ile proiectului trebuie luate n considerare.ăţ îPractic: v sf tuim ca la finele anului 2007, s fie prezentat un plană ă ăconcret con in nd proiectele care or fi preg tite executate n 2008.ţ â v ă şi î

Pasul 9: Informa i publicul despre rezultateţ

Anual, autoritatea local ar trebui s furnizeze publicului ună ăraport sistematic monitoriz nd progresul obiectivelor strategice i al, â şprincipalelor proiecte.

Î ă ă â ă în aceast anex , vom descrie pe scurt c teva recomand ri n ceeace prive te achizi ia Fondurilor Strucutrale Europene.ş ţ

29.

IAŞI

–O

RA

ŞA

LIN

SPIR

AŢI

EI

Situa ia curent a proiectelor cu finan are europeanţ ă ţ ăÎ â ă în 2007 Rom nia a devenit parte a Uniunii Europene (UE). Pân n2006, Rom nia a avut acces la a a numitele fonduri de pre-aderare.â şPân n momentul de fa , rim ria a folosit n mod substan ial fonduriă î ţă P ă î ţeuropene. Prim ria Ia i a executat multe proiecte n perioada de pre-ă îşaderare care au mbun t it calitatea vie ii n ora .î ă ăţ ţ î şAceste proiecte au fost executate ntr-o mare parte n domeniulî îvie ii urbane. n primul rând sistemul de canalizare a fost mbun t itţ Î , î ă ăţî zone atâtn multe din ora . Au fost construite i amenajate iluminatulş şpublic aleile pietonale, i locurile de joac . Blocurile de locuin ecât şi ă ţşau f î ţ ă ţ ţost nfrumuse ate i p r i ale transportului public (re eaua deşde tramvai) î Î ăau fost nnoite. n perioda 2002 – 2007 un num r total de63 milioane ţăRON a fost dedicat acestor proiecte cu asisten4

substanţială din partea fondurilor de pre-aderare.

Probleme curente n proiectele cu fina europeaî nţare năÎ ţ în acest moment cateva proiecte municipale i jude ene sunt nşstadiul de dezvoltare. Cele mai importante sunt cele dedicate şoseleide centur i aeroportului interna ional. Aceste proiecte auă ţşfost dezvoltate n ultimii ani i vor intra n stadiul de implementareî îşî ţn curând. Fonduri europene substan iale vor fi disponibile pentruambele proiecte de infrastructur . Au fost determina i pa i concre iă ţ ţşpentru a pune n mi care acest proiecteî realizarea or considerate dreptşesenţiale în dezvoltarea ora ului.ş

Oportunit i de finan are european 2007 - 2013ăţ ţ ăCele dou proiecte men ionate mai sus sunt parte dintr-un portofoliuă ţmai larg de proiecte P ă ăal rim riei. Prim ria Municipiului Ia i este foarteşbine informat despre Fondurile Structurale Europene care suntădisponibile n noua perioad 2007 -2013. Portofoliul actual de proiecteî ăeuropene al Municipiului Ia i este alc tuit din 39 proiecte majore cu oş ăvaloare total mai mare de € 633 milioane.ă

Î âncepând cu 1 Ianuarie a acestui an, aderarea Rom niei la UE

ofer multe oportunit ti de finan are pentru diferite tipuriă ţării noastre ă ţde proiecte variind de la infrastructur pân la competitivitate, ă ăeconomic i prevenirea riscurilor. Rom nia, are acum oportunitateaă âşde a folosi aceste fonduri pentru dezvoltare. Aceasta se aplic n modă îspec Ia , din vreme ce acesta este situat n una din cele maiial ului îşslab dezvoltate zone a Europei. Fondurile structurale sunt menite aleoferi asisten celor mai s race regiuni n procesul lor de dezvoltareţă ă îeconomic .ă

Romania va avea acces la fondurile Obiectivului 1 i Obiectivuluiş3 ca i resurse majore de finan are. Fondurile Obiectivului 1,ş ţmenite s aduc regiunile la acela i standard european, oferă ă ăşIa ilor de departe cele mai multe oportunit i. Obiectivele privescş ăţî ă ăţ ţămbun t irea standardelor minime de via . Acestea sunt proiectemari cu fonduri substan iale pentru dezvoltarea regional , activareţ ăeconomic , incluziune social , transport i accesibilitate.ă ă şFondurile Obiectivului 3 sunt menite a promova cooperarea işparteneriatele interna ionale. Aceste proiecte de cele mai multe oriţsunt mai mici, sunt noi, fiind proiecte pilot dar cu anse substan iale deş ţa proiecte ulterioare i a rezultate substan iale.dezvolta de obţine ţş

Obiectivul 1 are 6 programe opera ionale care sunt intersante pentruţIa i. Obiectivul 3 are 3 programe opera ionale aplicabile Ia ilor.ş şţ

Este notabil c strategia propus are foarte multe suprapuneri cuă ăobiectivele UE pentru urm torii 7 ani, element reflectat faptul că prin ăfiecare tem de dezvoltare sugerat are 4 sau mai multe suprapuneriă ăcu priorita ile din programele men ionate.ţ ţAceasta nseamn c , depinz nd de abordarea pentru proiecteleî ă ă îfinale, ar putea exista UE disponibile pentrufonduri substanţialeproiectele sugerate. n paragraful urm tor sunt prezentate câtevaÎ ă“trucuri” practice.

Fondurile europene vor fi disponibile ncepând cu septembrie 2007.î

ANEXA II. ORGANIZAREA OPORTUNIT ILOR FINANCIARE EUROPENEĂŢ

4 € 20 milioane fa de rata actualţă ă

30.

IAŞI

–O

RA

ŞA

LIN

SPIR

AŢI

EI

Obiectiv 1

SOP Transport

Axa Prioritar 1: Extinderea i modernizareaă şsistemului de ap i ape reziduale; Axa Prioritară ş ă2: Dezvoltarea unui sistem integrat demanagementul de eurilor i reabilitarea zonelorş şistorice contaminate

Axa Prioritar 1: Extinderea i modernizareaă şsistemului de ap i ape reziduale; Axa Prioritară ăş2: Dezvoltarea unui sistem integrat demanagementul de eurilor i reabilitarea zonelorş şistorice contaminate

SOP Mediu

Axa Prioritar 4: Sporirea eficien eienergetice i securi area distribu iei ncontextul combaterii schimb rii climatului

ă ţş z ţ î

ă

Axa Prioritar 1: Un sistem productiv inovativi eco-eficient; Axa Prioritar 2: Cercetare,

Dezvoltare Tehnologic i Inovare pentrucompetitivitate;

ăş ă

ă ş

Axa Prioritar 4: Sporirea eficien eienergetice i securitarea distribu iei ncontextul combaterii schimb rii climatului

ă ţş ţ î

ă

Axa Prioritară ţeiţei ării cu energie , în

contextul combaterii ărilor climatice

4: Crealiment

schimb

şterea eficien şi asiguran

Axa Prioritar 2: Cercetare, DezvoltareTehnologic i Inovare pentrucompetitivitate;

ăă ş

Axa Prioritar 2: Cercetare, DezvoltareTehnologic i Inovare competitivitate; AxaPrioritar 3: ICT pentru sectoarele privat ipublic

ăă ş

ă ş

Axa Prioritar 1: Un sistem productiv inovativi eco-eficient; Axa Prioritar 2: Cercetare,

Dezvoltare Tehnologic i Inovarecompetitivitate; Axa Prioritar 3: ICT pentrusectoarele privat i public

ăş ă

ă şă

ş

Axa Prioritar 4: ntlocal

ă Î ărirea mediuluide afaceri regional şi

Program opera ional de cre tere acompetitivit ii economice

ţ şăţ

Program opera ional regionalţTeme Ia iş

Axa Prioritar 3: mbun ireainfrastructurii sociale; Axa Prioritar4: nt rirea mediului de afaceriregional i local

ă Î ătăţă

Î ăş

Axa Prioritar 3: mbun t ireainfrastructurii sociale

ă Î ă ăţ

Axa Prioritar 2: mbun t ireainfrastructurii de transportregionale i locale

ă Î ă ăţ

ş

Axa Prioritar 1: Suport pentrudezvoltarea durabil a centrelorurbane

ăă

Axa Prioritar 1: Suport pentrudezvoltarea durabil a centrelorurbane

ăă

Axa Prioritar 5: Dezvoltareadurabil i promovarea turismului

ăă ş

Axa Prioritar 4: ntlocal

ă Î ărirea mediuluide afaceri regional şi

Axa Prioritar 4: ntlocal

ă Î ărirea mediuluide afaceri regional şi

Axa Prioritar 1: Suport pentrudezvoltarea durabil a centrelorurbane

ăă

1. Iaşi, oimaginecentrală

2.1. Industrie

cuno

şi serviciibazate pe

ştinţe deICT

2.2. Centrulpentruindustriicreative iinovative

ş

2.3. Capitalacultural ituristic aRom niei

ă şă

â

2.4. Centrulde servicii peregiune

3.2.Infrastructura:Iaaccesibil

şii un oraş

3.3. Serviciisociale denalta calitateî

3.4. Serviciipublice decalitate

4. Creareauneiorganiza iiţ

Axa Prioritară 1: axele prioritare TEN-T care ţintesc spre unsistem de transport durabil integrat în reţelele de transport EU;Axa Prioritară 2: Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii detransport naţionale în afara priorităţii TEN-T; Axa Prioritară 3:Modernizarea sectorului de transport care ţinteşte spre ungrad ridicat de protejare a mediului, sănătate umană şiprotecţia pasagerilor

Axa Prioritară 1: axele prioritare TEN-T care ţintesc spre unsistem de transport durabil integrat în reţelele de transport EU;Axa Prioritară 2: Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii detransport naţionale în afara priorităţii TEN-T; Axa Prioritară 3:Modernizarea sectorului de transport care ţinteşte spre ungrad ridicat de protejare a mediului, sănătate umană şiprotecţia pasagerilor

3.1. Dezvoltareurbană: Iaşii,un oraş cuspaţiu în carese poaterespira

31.

IAŞI

–O

RA

ŞA

LIN

SPIR

AŢI

EI

Obiectivul 3

P3. Îmbun irea accesibilit iiătăţ ăţ Aspecte de mediu

Mediul revenirea iscurilorşi p r

Mediul revenirea iscurilorşi p r

Sporirea atractivit ii teritoriuluipentru sprijinirea dezvolt rii socio-economice i turismului durabil prinprotejarea mo tenirii culturale ipeisajului

ăţă

şş ş

Prioritate 1: Inovare economibazat pe cunoa tere

şi ee ş

Obiectiv 3 IVC (Cooperareinterregional )ă

Obiectiv (Cooperaretransna ional )ţ ă

3 IVB SEEObiectiv (Cooperaretransfrontaliera)

3 IVA ENPISOP Dezvoltarea capacit iiadministrative

ăţSOP Dezvoltarea resurselor umane

P4. Dezvoltarea sinergiilor transna ionalepentru zonele de cre tere durabil

ţş ă

P1. Facilitarea inov rii & antre renoriatului,P3 mbun irea accesibilit ii; P3 3.2.Dezvoltarea strategiilor pentru mbun ireaaccesului la mijloacele ICT

ă pÎ ătăţ ăţ

î ătăţ

P4. Dezvoltarea sinergiilor transna ionalepentru zonele de cre tere durabil ; P1 1.3.mbun irea condi iilor necesaredeterminarea c ii spre inovare

ţş ă

Î ătăţ ţ şiă

P4 4.3 Promovarea folosirii valorilor culturalepentru dezvoltare

P4. Dezvoltarea sinergiilor transna ionalepentru zonele de cre tere durabil

ţş ă

P2 Protejarea i I mbun rea mediuluinconjur tor

. ş î ătăţiî ă

P4 4.1. Abordarea problemelor cruciale careafecteaz zonele metropolitane sistemelede a ez ri regionale

ă şiş ă

P2 2.2 Furnizarea de ap imanagementul de eurilor

ă şş

P1 1.2 Ini iative transfrontalieren transport i energie

ţî ş

P2. Provoc ri legate de mediupreg tiri n caz de urgen

ăşi ă î ţă

P1. Dezvoltare EconomicSocial

ă şiă

P1. Dezvoltare EconomicSocial

ă şiă

P1. Dezvoltare EconomicSocial

ă şiă

P1. Dezvoltare EconomicSocial

ă şiă

Axa Prioritar 2: Dezvoltareacapacit ii pentru ambun i performan aserviciilor administra iei locale

ăăţ

î ătăţ ţţ

Axa Prioritar 2: Dezvoltareacapacit ii pentru ambun i performan aserviciilor administra iei locale

ăăţ

î ătăţ ţţ

Axa Prioritar 2: Dezvoltareacapacit ii pentru ambun i performan aserviciilor administra iei locale

ăăţ

î ătăţ ţţ

Axa Prioritar 2: onectarea ntre procesul denv are continu i pia a for ei de munc ;

ă C îî ăţ ă ş ţ ţ ă

Axa Prioritar 4: odernizarea serviciului public alfor ei de munc

ă Mţ ă

Axa Prioritar 2: Dezvoltareacapacit ii pentru ambun i performan aserviciilor administra iei locale

ăăţ

î ătăţ ţţ

Axa Prioritar 2: Dezvoltareacapacit ii pentru ambun i performan aserviciilor administra iei locale

ăăţ

î ătăţ ţţ

Axa Prioritar 4: odernizarea serviciului public alfor ei de munc ; Axa Prioritar 5: romovaream surilor activ de angajare; Axa Prioritar 6:Promovarea incluziunii sociale

ă Mţ ă ă P

ă e ă

Axa Prioritar 4: odernizarea serviciului public alfor ei de munc ; Axa Prioritar 5: romovaream surilor activ de angajare; Axa Prioritar 6:Promovarea incluziunii sociale

ă Mţ ă ă P

ă e ă

Axa Prioritară 1: Educaţia şi cursurile/training ca suportpentru creşterea şi dezvoltarea unei societăţi bazate pecunoaştere; Axa Prioritară 2: conectarea între procesul deînvăţare continuă şi piaţa forţei de muncă; Axa Prioritară 3:Creşterea adaptabilităţii forţei de muncă şi a companiilor

32.

IAŞI

–O

RA

ŞA

LIN

SPIR

AŢI

EI

mele î ăeuropene vor fi aprobate n a doua jum tate a anului 2007.

europene. Mijloace financiare deja bugetate pot fi losite precumfoco-finan areţ .

8. Urm ri i programele opera ionale selectate – r mâne i informa iă ţ ţ ă ţ ţasupra detaliilor/informa iilor despre programe – detalii despreţaplica ii, buget, termene limit etc. Cele mai multe din prograţ ă tre -

Cererile de îproiecte sunt a teptate ncepând cu septembrie 2007.ş

9. O aten ie deosebit trebuie acordat sinergiilor. Programele cuţ ă ăfinan are european sunt interconectate n multe privin e, ele suntţ ă î ţcel mai adesea complementare unul altuia. Proiectele care aratăun grad ridicat de interconectivitate cu alte programe sau careprezint o abordare trans-sectoral au prioritate.ă ă

1. Decide i asupra strategiei regionale sau urbane i de identitateţ ş : Ia ,şulOra al Inspira iei, s fie vândut prin implementarea de proiecte.ş ţ ă

2. Alege i n mod con tient programele i proiecteleţ î ş ş . Determina iţtemele de interes ale Ia ilor, pentru care dş intre activit ile iăţ şproiectele dispunând de oportunit i de finan are european arăţ ţ ătrebui s existe o abordare activ i pentru care ar fi mai potrivită ă şexiste o abordare pasiv .ă

3. S fi i concentra i i pro-activi n achizi ia de fonduri europene.ă ţ ţ ş î ţAc izi ia de fonduri UE este un proces solicitant.h ţ Acest proces solicităidentificarea la timp a oportunit ilor de finan are european iăţ ţ ă ştraducerea n mod pro-activ n ac iuni rapide .î î ţ 5

4. Lobby, re ele.ţ Men ine i rela ii bune cu autorit ile centrale i cuţ ţ ţ ăţ şdiferitele autorit i de management/secretariate ale ProgramelorăţOpera ionale. Aceasta n scopul de a monitoriza i a asigura oţ î şleg tura str ns a obiectivelor i pentru a optimiza oportunit ileă â ă ăţşcu finan are european .ţ ă

Sugestii practice n dezvoltarea de proiectî

5. Dezvolta i parteneriate: – inventaria i parteneriate/re ele actualeţ ţ ţpentru a determina idei de proiecte/priorit i. Inventaria i actoriăţ ţrelevan i la nivel regional – sectorul public i privat sector care seţ şpoate implica ca aplicant sau lider de proiect.

6. Determina i rolul adecvat al ora ului n fiecare tip de programţ îşa. Principalul beneficiar – e.g. proiecte n Obiectivul 1îb. Rol coordonator – e.g. proiecte ENPIc. Rol intermediar – e.g. alte UE fonduri, precum CIP sau FP 7

7. Resurse disponibile pentru co-finan are: nu ntotdeauna esteţ îsolicitat extra finan are pentru co-finan rea proiecteloră ţ

TRUCURI PRACTICE PENTRU ACHIZI IA I MANAGEMENTUL FONDURILOR UEŢ Ş

5 cazul n care aceast expertiz lipse te n interiorul institu iei, organiza ii externe pot asista n dezvoltarea proiectului i managementul acestuia. n cele maiÎn î ă ă ş î ţ ţ î ş Î

ţa

multe cazuri, aceste costuri sunt declarate eligibile odat ce proiectul este aprobat.ă

PLANUL STRATEGIC DE DEZVOLTARE

IA I – ANALIZ I VIZIUNE URBANISTICŞ ŞĂ Ă

PORTOFOLIUL DE PROIECTE

SITUA IA LA ZIŢ

ANALIZA SWOT

IA I – ORA AL INSPIRA IEIŞ Ş Ţ

Iasi

EU 2007

Ia n contextul Uniunii Europene – cel mai estic or !şul î aş

SCARA INTERNA IONALŢ Ă

Pe harta Europei de sud-est se observ c ora ul Ia i esteă ă ş ş

situat la extremitatea de est a Uniunii Europene. Este de

asemenea evident c ora ul nu este hotarul Europei conti-ă ş

nentale. Mai bine spus ora ul Ia i este situat în mijloculş ş

Europei, între Europa de est i de vest.ş

Datorit acestei a ez ri geografice, pozi ia ora ului poateă ă ţş ş

fi caracterizat ca o poart pentru Moldova i Ucraina dină ă ş

partea Uniunii Europene.

34.

IAŞI

–O

RA

ŞA

LIN

SPIR

AŢI

EI

Europa pe timpul nop iiţ

o poart estic a Uniunii Europene (conexiune cu Moldova i Ucraina)ă ă ş

al doilea mare ora al Rom niei (comparat ca marime cu Bilbao, Nisa,ş â

Bologna, Plovdiv, Tel Aviv)

-

-

35.

IAŞI

–O

RA

ŞA

LIN

SPIR

AŢI

EI

- localizat la grani , dar nu marginal!ţă

SCARA NA IONALŢ Ă

Pentru a în elege pozi ia ora uluiţ ţ ş

Ia i, trebuie luat în considerare is-ş ă

toria României. Începând cu anul

1564 i timp de secole ora ul Ia iş ş ş

a fost capitala Moldovei. Cu aju-

torul hă ţ ăr ilor a ezarea geograficş

a ora ului din perioada datş ă

poate fi u or perceput . Influen aş ă ţ

politic , precum i anex rile careă ăş

au avut loc au dus la observa iaţ

c ora ul este localizat la mar-ă ş

ginea ţării. Atunci ora ul Bucure tiş ş

a devenit capitala României.

36.

IAŞI

–O

RA

ŞA

LIN

SPIR

AŢI

EI

- veche capital a Moldovei, a suferit multe transformari politice i influenteă ş

1600 1793 1878

1920 1942 1947-

37.

IAŞI

–O

RA

ŞA

LIN

SPIR

AŢI

EI

drumurile existente i calea ferata sunt n stare nesatisfacatoare (precar )ş î ă

noua re ea de autostr zi ( n stadiu de proiectare) ar trebui s mbun easc conex -ţ ă î ă î ătăţ ă i

unile de transport (inter)na ionalţ

perfec ionarea aeroportului existent ar trebui s imbun easc accesibilitatea (ac-ţ ă ătăţ ă

tualmente zborurile interna ionale se efectueaz via Bucure ti, zboruri directe existţ ă ş ă

numai spre Viena)

ANALIZ : INFRASTRUCTURA LA SCAR NA IONALĂ Ă Ţ Ă

Coridoarele Pan Europene Re eaua de cale feratţ ă românească

Infrastructura ora ului Ia i este diversificat , aceasta fiind alc tuit dinş ş ă ă ă

drumuri, aeroport, re ea de osele i din drumurile na ionale 24 i 28.ţ ţş ş ş

Infrastructura ora ului trebuie îns perfec ionat i extins .ş şă ţ ă ă

Aproximativ apte trenuri circul în fiecare zi ntre Ia i i Bucure ti. Tim-ş ş ş şă î

pul necesar pentru a parcurge cei 460 km este de 6,5 ore. De aseme-

nea un tren interna ional circul în fiecare zi spre Moldova.ţ ă Republica

Ia ul nu are osele directe care ar face conexiuni cu ora ul Bucure ti sauş ş ş ş

cu alte ora e mari.ş

Un num r de companii interna ionale de transport ofer servicii zilniceă ţ ă

spre ora ele principale din Europa.ş

-

-

-

38.

IAŞI

–O

RA

ŞA

LIN

SPIR

AŢI

EI

INFRASTRUCTURA LA SCAR NA IONAL – AEROPORTURIĂ Ţ Ă

Regiunile de dezvoltare UE ale Romaniei

(popula ia pe regiune)ţ

Popula ia total a Rom niei 22 milioaneţ ă â

distan eţ

Ia i - Bucure ti 430 kmş ş

Ia i - Chi in u 130 kmş ş ă

Ia i - Bac u 130 kmş ă

Ia i - Suceava 145 kmş

2,2 mln

Oradea

Nord-Vest2,7 mln

Central2,5 mln

Sud-Vest2,3 mln

Vest1,9 mln Sud

3,3 mln

Sud-Est2,8 mln

Nord-Est3,7 mln

Bucure tiş

(210,000)Cluj-Napoca(320,000)

Sibiu(160,000)

Timi oaraş(320,000)

Arad(190,000)

Constan aţ(310,000)

Bac uă(210,000)

Suceava(110,000)

Ia iş(350,000)

aeroporturi interna ionaleţ

T rgu Mureâ ş(150,000)

Craiova(310,000)

Satu Mare(120,000)

Baia Mare(150,000)

aeroporturi na ionaleţ

Moldova4,3 mln

Chi in uş ă(650,000)

aeroporturi interna ionaleţ

2 aeroporturiinterna ionaleţ

sursa : www.wikipedia.org

Aeroportul interna ional, situat în partea de nord-est aţ

ora ului este accesibil i pentru avioanele mai mici. Seş ş

efectueaz zboruri zilnice la Bucure ti, Viena i Timi oara.ă ş ş ş

Aeroportul nu are conexiune adecvat i rapid cuă ăş

ora ul.ş

39.

IAŞI

–O

RA

ŞA

LIN

SPIR

AŢI

EI

- dou drumuri principale traverseaz ora ul (Drumul Na ional 24 i Drumul Na ional 28)ă ă ş ţ ş ţ

- trafic de mare distan traverseaz centrul ora uluiţă ă ş

- oseaua de centur poate redirec iona transportul de tranzit din centrul ora ului i s revigoreze ora ul i dezvoltarea regionalş ă ţ ş ş ă ş ş ă

- re eaua de cale ferat traverseaz ora ulţ ă ă ş

- transportul public este deficitar

- exist o cerere sporit pentru locurile de parcare n interiorul ora uluiă ă î ş

principiul unei osele de centurş ă

INFRASTRUCTURA LA SCAR REGIONALĂ Ă

40.

IAŞI

–O

RA

ŞA

LIN

SPIR

AŢI

EI

- ora al tiin ei, culturii, religiei, industriei, naturii i al capitalului umanş ş ţ ş

IMAGINE

Ora ul Ia i este un ora cu cl diri frumoase,ş ş ş ă

precum m n stiri i biserici, prima universitateă ă ş

fondat din România, muzee, palate, teatre iă ş

parcuri. Dar în acela i timp pute i g si cl diriş ţ ă ă

cenu ii de beton construite în timpurile comu-ş

niste, care se g sesc peste tot în ora i uneoriă ş ş

se afl în apropierea cl dirilor frumoase.ă ă

Ora ul este de asemenea cunoscut pentruş

festivalul de cântece i dansuri populare, Sim-ş

pozionul Na ional Mihai Eminescu.ţ

În jurul ora ului secât şi în jurul acestuia întâl-ş

nesc dealuri cu vederi splendide.

Exist i suprafe e mari industriale, utilizateă ţş

par ial, care sunt uneori localizate aproapeţ

de centrul ora ului i de cartierele locuite aleş ş

ora ului.ş

Dintr-un anumit punct de vedere, ora ul Ia iş ş

poate fi numit ora al contrastelor.ş

41.

IAŞI

–O

RA

ŞA

LIN

SPIR

AŢI

EI

secolul al XV-lea secolul al XVII-lea secolul al XVIII-lea

secolul al XIX-lea secolul al XX-lea (dupa razboi)

Structura urban a ora ului Ia i este puternică ş ş

influen at de c tre circumstan ele naturaleţ ă ă ţ

ş şi geografice. Ora ul este situat de-a lungul

râului Bahlui, este înconjurat de dealuri i esteş

traversat de dou drumuri na ionale. Pân înă ţ ă

anul 1940 Ia s-a dezvoltat mai mult bazân-şul

du-se pe tr s turile sale geografice precumă ă

râul i dealurile. Cl dirile situate de-a lungulş ă

râului au fost construite pe terenuri mai ridicate

pentru a preveni i a evita inunda iile. Ora ulş şţ

nu se extindea pe dealuri. Dup perioadaă

dat , principiile de construc iiă ţ bazate pe

condi iile naturale nu au maiţ fost urmate. Dez-

voltarea de dup r zboi nuă ă a avut vreo

leg tur cu peisajele sau istoriaă ă oraşului.

Ar fi o viziune bun de a restabili leg turaă ă

dintre oraş pozi ia sa geografic .şi ţ ă

CRE TEREA I ORIC A ORA ULUIŞ ST Ă Ş

42.

IAŞI

–O

RA

ŞA

LIN

SPIR

AŢI

EI

POPULA IA I CRE TEREA SUPRAFE EI IAŢ Ş Ş Ţ ŞULUI

cre terea popula ieiş ţ cre terea suprafe ei ora uluiş ţ ş

41 ha 110 ha 158 ha

559 ha

1446 ha

1986 ha

3650 ha

9527 ha

sec. XV sec. XVI sec. XVII sec. XVIII sec. XIX 1944 1985 1993

2000 ha

4000 ha

6000 ha

8000 ha

10000 ha

50000

100000

150000

200000

250000

300000

350000

sec

.XV

sec

.XV

II

sec

. XV

III

18

31

18

59

18

76

18

84

18

89

18

94

18

98

19

06

19

12

19

30

19

41

19

48

19

66

19

77

19

85

19

92

43.

IAŞI

–O

RA

ŞA

LIN

SPIR

AŢI

EI

Ş ĂOSEAUA DE CENTUR

situa ia actualţ ă

traficul de tran it traverseaz ora ulz ă ş

ş ă îoseaua de centur ( n faza de proiectare)

f r trafic de tran it n ora , un num r de alteă ă z î ş ă

drumuri ca alternative

Proiectul privind oseaua de centur va aveaş ă

o influen major pentru ora . Utilizareaţă ă ş

acesteia cu scopul de a controla traficul pe

ş ş şose 28 i 24 va acorda mai mult spa iu ilele ţ va

crea o ă ă ăatmosfer de trai mai pl cut .

De la oseauade centur trebuie s porneascş ă ă ă

conexiuni spre ora , în special spre aeroport,ş

noile zone industriale, zone de afaceri, parcuri

de logistic i spa iile de locuit.ă ţş

Ora ul Ia i va fi un ora u or accesibil.ş ş ş ş

0-50 m

50-100 m

100-200 m

200-400 m

zona urbana existenta

zone nou construite

44.

IAŞI

–O

RA

ŞA

LIN

SPIR

AŢI

EI

Loca ia curent a aeroportului trebuie luat în considerare.ţ ă ă

Dac loca ia aeroportului r mâne aceea i i el va trebui s fieă ţ ă ăş ş

m rit, aceasta va avea o influen asupra ora ului. Care suntă ţă ş

consecin ele precum zgomotul i poluarea aerului produse deţ ş

c tre avioanele mai mari? Va fi necesar crearea unei zoneă ă

în fa a i dup pista de aterizare cu limit ri riguroase în ceeaţ ă ăş

ce prive te activit ile de construc ie. Dac noua pist de atş ăţ ţ ă ă e-

rizare va fi de 1,8 km în lungime, atunci zona de influen vaţă

fi aproximativ de 15 ori mai mare decât lungimea pistei, ceea

ce înseamn 27 km din ambele p r i ale pistei.ă ă ţ

Oare aeroportul trebuie s r mân în aceea i loca ie, sauă ă ă ţş

poate trebuie s fie reconstruit i rotit cu câteva grade sauă ş

este mai bine de c utat o alt loca ie pentru aeroport, careă ă ţ

acord mai multe posibilit i ora ului?ă ăţ ş

Deja se efectueaz studii practice de extindere a aeropor-ă

tului în l oca ia curent . Aceste aspecte trebuie s fie luate înţ ă ă

considerare în planurile de viitor cu privire la aeroport.

Mall tip occidental, centru com-mercial i dş e petrecere a timpuluiliber

Zona industrial n apropiereaă îcentrului istoric: poten ial deţ(re)dezvoltare?

blocuri tipice de locuit – colo isurbani

DN 28

(E 58)

DN 24

Universitatea

INDUSTRIE

CENTRUL

IND

US

TR

IE

INDUSTRIE

TEHNOPOLIS

IULIUS MALL

UN

IVE

RS

ITAT

EA

TE

HN

ICA

GA

RA

CENTRALA

GARA

CENTRALA

DN 24

DN 28

GRADINI

BOTANICE

AUTOGARA

schema marilor zone din oraş

STRUCTURA URBAN ACTUALĂ Ă

centrul ora ului – un amestecş

de stiluri

Aeroport

45.

IAŞI

–O

RA

ŞA

LIN

SPIR

AŢI

EI

În ceea ce prive te transportul public, este esen ial de a dezvolta serv -ş ţ i

cii de calitate înalt , precum i reabilitarea i modernizarea re elei deă ţş ş

tramvaie. Ar trebui s fie posibil de c l torit în regiune f r a schimbaă ă ă ă ă

compania de autobuze sau tramvaie. Conexiuni rapide (feroviare)

c tre noile zone dezvoltate vor evita aglomerarea oselelor, produsă ăş

din cauza traficului care se dezvolt rapid în zonele de trai i de lucru.ă ş

Este necesar o linie de transport public rapid de la aeroport la ora .ă ş

Odat cu cre terea rapid a mobilit ii din anii urm tori, necesitateaă ă ăţ ăş

locurilor de parcare de asemenea va cre te.ş

Exist necesitatea de a rezolva aceast problem sistematic. Pentruă ă ă

cei ce locuiesc la bloc, aceast problem este deja vizibil , de ex. pre-ă ă ă

siunea ced rii spa iilor verzi pentru ca în locul acestora s fie construiteă ţ ă

locurile de parcare.

Conceperea i construc ia spa iilor de parcare în ora , precum i trans-ş ş şţ ţ

portul public reabilitat i bine administrat i re eaua de str zi a ora ului,ş ş şţ ă

sunt pa i esen iali pentru a face ora ul mai u or accesibil.ş ş şţ

Dezvoltarea mobilit ii trebuie s fie încorporat într-un Plan de Mobili-ăţ ă ă

tate, luând în considerare toate problemele legate de infrastructur iă ş

de mediul înconjur tor.ă

- lipsa de orientare clar n interiorul ora uluiă î ş

- alea ferat i oselele regionale traverseaz ora ulc ă ş ş ă ş

- transportul public este deficitar

- exist o cerere sporit pentru locurile de parcare n interiorul ora uluiă ă î ş

- exist prea mult asfalt i spa ii goaleă ş ţ

INFRASTRUCTURA LA SCARA ORA ULUIŞ

46.

IAŞI

–O

RA

ŞA

LIN

SPIR

AŢI

EI

SCARA REGIONALĂ

0-50 m

50-100 m

100-200 m

200-400 m

zona urban exist ntă e ă

zone nou construite

scenari de cre tere: DAu ş

zonele nou construite definite de un Mater

Plan referindu-se la structura geografică

scenariu de cre tere: NUş

extinderile ora ului completeaz oseaua deş ă ş

centură

Dac Ia dore s r mân un loc pl cut de trai i deă ul şte ă ă ă ăş ş

munc , ora ul trebuie s evite supraînc rcarea cu construc iiă ă ă ţş

ş ş ş şi cl diri în zonele dintre ora i oseaua de centur . Mediulă ă

înconjur tor al ora ului are nevoie de spa ii deschise verzi iă ţş ş

de suprafe e de trai, relaxare i de petrecere a timpului liber.ţ ş

Pentru a ob ine rezultate, este esen ial de a dezvolta o politicţ ţ ă

funciar adecvat .ă ă

Această politic poate fi combinat cu achizi ionareaă ă ţ

strategic a unor terenuri de c tre prim rie. Dreptul de pri-ă ă ă

oritate în achizi ia terenurilor, precum i legile anti-speculativeţ ş

sunt arme puternice care pot fi folosite pentru îndeplinirea

sarcinilor. Aceast politic trebuie neap rat pus în aplicare.ă ă ă ă

Ace ti pa i trebuie efectua i cât mai rapid!ş ş ţ

Este bine pentru imaginea ora ului c dealurile verzi ceş ă

înconjoar ora ul sunt vizibile din centrul ora ului.ă ş ş

Este esen ial pentru dezvoltarea Ia c în limitele ora ului iţ ului ăş ş ş

a oseleş i de centur vor fi create zone i posibilit i pentru rec-ă ăţş

re re, se port i alte facilit i ecologice. Ora ul Ia i este încon-ş ş şăţ

jurat de dealuri verzi unde locuitorilor le place s - i petreacă ăş

timpul liber. Rezervarea spa iilor verzi pentru acest scop trebuieţ

s ocupe un loc important în planul de dezvoltare urban .ă ă

Dealurile verzi trebuie s se infiltreze în ora servind caă ş

pl mâniă , care acord ora ului aer curat. Ia a nevoie de oă ul reş ş

diversitate de zone i spa ii i aceste suprafe e verzi dau iden-ş şţ ţ

titate i cş aracter imaginii unui ora sustenabil.ş

- contruite n vai, p str nd dealurileî ă â

- priveli ti deschise dinspre ora c tre peisajulş ş ă

exterior ora uluiş

- p str nd caracterul zoneiă â

- extindere necontrolată

- f r nici o leg tur cu peisajulă ă ă ă

- nu exist o structur definită ă ă

47.

IAŞI

–O

RA

ŞA

LIN

SPIR

AŢI

EI

Re eaţ

conect nd locurile existente i noile dezvolt ri ntr-o con-â ş ă î

tinu “fă abric ” urbană ă

- proiecte specifice (de revitalizare) la toate sc rileă

- spa iul public ca i element unificatorţ ş

- d nd prioritate pietonilor i vie ii de stradâ ş ţ ă

- solu ii pentru drumuri/parc riţ ă

- transport public/rute de bicicli tiş

POSIBILIT I STRUCTURALEĂŢ

- maximizeaz diversitatea ora uluiă ş

- nu limiteaz noile dezvolt ri la o singur zonă ă ă ă

- ofer spa iu ini iativelor localeă ţ ţ

- combina ii multifunc ionaleţ ţ

Zone

î ă ţ ş î ăţmp r ind ora ul n arii tematice (identit i locale)

Cea mai important problem pentru ora ulă ă ş

Ia i este cea de a dezvolta o viziune deş

lung durat ce ar cuprinde locurile undeă ă

se poate construi i unde nu!ş

Aceast viziunetrebuies includ felul încareă ă ă

to i locuitorii ora ului vor putea s g seascţ ă ă ăş

locuri de trai, de munc i de odihn . Există ă ăş

o cerere pentru a ez ri industriale, zone aleş ă

parcului de logistic , suprafe e de locuit,ă ţ

zone de afaceri pentru scopuri diferite, spa iiţ

pentru sport,etc.

Pot fi create suprafe e noi de construc iiţ ţ

având în vedere structura geografic aă

ora ului, în special v ile i râurile.ş şă

Specificarea vecin t ilor i împ r ireaă ăţ ă ţş

ora ului în zone tematice ar duce la maximi-ş

zarea variet ii.ăţ

Exist posibilit i suficiente pentru dezvolta-ă ăţ

rea unor zone din cadrul ora ului. Zonele cuş

caracter specific îi pot da ora ului identitate:ş

un centru al ora ului f r trafic, cl diri cuş ă ă ă

birouri ăce se afl aproape de centrul ora ului,ş

malurile râului cu o identitate nou , orientată ă

spre recre re i odihn .e ăş

Fiecare locuitor al oraşului şi fiecare turist care

viziteaz Iaă ul ar trebui să ştie unde se aflăş

cele mai bune terase, cinematografe,

magazine etc.

Centrul ora ului poate fi dezvoltat ca o zonş ă

48.

IAŞI

–O

RA

ŞA

LIN

SPIR

AŢI

EI

- specifica caracteristici cartierelorlor

Centrul dezvolt rii urmeaz zona fireasc a bazinuluiă ă ă

r ului (actualmente n mare parte ocupat de indus-â î ă

trie)

Achiziţionarea ă ţunei cl diri cu accent puternic, cu o func iune

(cultural ) publică ă

- imagine la scar international / un simbol al ora uluiă ă ş

- promovarea ora ului (mediul de afaceri i turism)ş ş

- activit i alternative n centrul ora uluiăţ î ş

- impuls pentru alte dezvolt ri n zonă î ă

- element nou structural, de identitate

- apa va uni, n loc s separeî ă

- unind dou p r i ale r uluiă ă ţ â

- dezvoltare la scar regională ă

f r trafic, unde oamenii se pot plimba, faceă ă

cump r turi, distra, merge în baruri i restau-ă ă ş

rante, privi filme, relaxa.

Pentru a facilita leg tura dintre zonele ora ului,ă ş

zonele publice vor face parte dintr-o re ea, pi -ţ e

tonii având prioritate.

49.

IAŞI

–O

RA

ŞA

LIN

SPIR

AŢI

EI

- este poluat de c tre industrieă

- este ngust, dar apa poate dep i limitele acceptate (risc de inunda ii)î ăş ţ

- malul r ului este spa ios i verdeâ ţ ş

- creeaz o mp r ire a ora uluiă î ă ţ ş

- nu reprezint o atrac ie special a ora uluiă ţ ă ş

- exist o influen a proiectului Zona ml tinoas Costuleni asupra zonei exterioare ora ului?ă ţă ăş ă ş

Bazinul r ului Bahlui cu zona de riscâ imagini din ora de-a lungul r uluiş â

R UL BAHLUIÂ

De-a lungul hotarelor verzi, ora ul Ia i esteş ş

traversat de c tre râul Bahlui. Râul separ ora ulă ă ş

în dou : partea de nord i cea de sud. Din cândă ş

în când râul cauzeaz probleme mariă datorate

inunda iilor i a zonelor de construc ie care pro-ţ ţş

duc pagube(daune).

În afara ora ului, spre est, trebuie întreprinseş

m suri pentru a regula râul care se vars nă ă î

râul Prut.

Este bine de în eles c râul Bahlui poate avea oţ ă

importan mai mare decât doar cea de sepa-ţă

rare a oraşului în partea de nord i de sud.ş

Râul, precum i hotarele ora ului, pot fi trans-ş ş

formate în locuri pl cute pentru plimb ri sauă ă

ciclism, dar de asemenea pentru recreare, sport

şi petrecerea timpului liber. Râul poate fi dez-

voltat într-un nou element de identitate pentru

întregul ora .ş

Zonele nou create ar putea servi ca leg turiă

între cele dou p r i separate ale ora ului.ă ă ţ ş

Un exemplu de creare a acestei leg turi ar fiă

realizarea unei plaje în ora . Atunci o parte dinş

malurile râului vor fi transformate în nisip, unde

oamenii vor putea juca volei de plaj , unde suntă

baruri i restaurante, i po i s te bronzezi când eş ş ţ ă

însorit afar . Un alt exemplu ar fi transformareaă

unei p r i a malului râului într-un parc mic deă ţ

var , cu pist pentru alergat de-a lungul râului.ă ă

50.

IAŞI

–O

RA

ŞA

LIN

SPIR

AŢI

EI

1) ORA DURABILŞ

Verde, ecologic, atractiv, s n tos, n schimbare, interesant…ă ă î- cre terea n interiorul limitelor ora ului, n loc de suburbiiş şî î- redescoperirea loca iilor existenteţ- solu ii mixte de folosinţ ţă- stimularea transportului public i folosirea bicicletelorş- re ea de spa iu public pietonal ( n favoarea pietonilor)ţ ţ î- industrii curate

2) ORAŞ CREATIV

Ora creativ, industriile culturale i educa ionale sunt parte in-ş ş ţtegrant din reă vitalizarea urbană- imagine nouă- impuls de dezvoltare- activit i continueăţ- dezvolt ri economice simultaneă

CONCEPTE TEMATICE

3) ORA AL INDUSTRIILOR CUNOA TERIIŞ Ş

Stimularea loca iilor de business prinţ- infrastructura de fibr optică ă- loca iiţ pentru centre de afaceri- t rguri pentru produsele ICTâ- conferin e ICTţ- proiect ora virtualş- ora universitarş

4) ORA AL CULTURII I TURISMULUIŞ Ş

rovocarea turistului de a- i prelungi ederea n Ia iP ş ş î ş- promovare turistică- festivaluri- atrac ii turistice, inclusiv sta iuni de odihnţ ţ ă- zone pentru destindere i amuzamentş

51.

IAŞI

–O

RA

ŞA

LIN

SPIR

AŢI

EI

Este evident c ora ul Ia i are calit ile ne -ă ăţ ceş ş

sare pentru a fi considerat un ora pl cutş ă

pentru trai i munc . Ia p fi mândrş şă ul oate u

de m ă ăţo tenirea sa cultural , universit ile sale,ş

situa ia pe piata muncii, a ezarea geografic ,ţ ăş

în special cu râul i dealurile sale i cu multeş ş

alte calit i.ăţ

Este de asemenea evident c ora ul areă ş

nevoie de o viziune de lung durat care ară ă

include în sine toate aceste calit i.ăţ

Exist un mare risc c activit ile i dezvoltareaă a ăţ ş

î să eze să -n viitorul apropiat afect sau chiar e

limine una sa u mai multe din aspectele pl -ă

cute ăale ora ului. Exist de asemenea riscul caş

unul să devină -din aceste aspecte prea domi

Din aceste motive dezvoltarea unei viziuni

echilibrate i coerente, de lung durat ,ş ă ă

precum i a planific rii pentru viitor esteş ă

important pentru ora . Cu aceast planifi-ă ăş

care de lung durat , care poate lua formaă ă

unui plan de dezvoltare urban sau a unuiă

Master Plan (Plan conduc tor), func iile pro-ă ţ

gramatice i spa iale trebuie s fie descrise sis-ş ţ ă

tematic şi priorit ile trebuie s fie setate.ăţ ă

Dup implementarea unui asemenea plan, fie-ă

care element al acestui poate fi îndeplinita în

limitele posibilit ilor planului.ăţ

În ceea ce prive te administra ia ora ului, ex -ş şţ e

cutarea i implementarea tuturor proiectelorş

poate fi efectuat de c tre echipe de pro-

cte, care ar lucra sub supravegherea unui

ă ă

ie

SFATURI

lider de proiect. Liderul de proiect trebuie

s coordoneze i s conduc în toate ariileă ă ăş

proiectului i s aib acces direct la consilieriiş ă ă

locali. To i consilierii locali au responsabilitateţ

integral de a-i îndruma pe cei ce lucreaz laă ă

proiecte. Astfel este garantat caracterul inte-

gral al programului. Un supraveghetor extern

poate ajuta conducerea ora ului în controlulş

calit ii execut rii proiectelor.ăţ ă

Datorit unei politici funciare riguroase, pre-ă

cum i apş lic rii tuturor deciziilor, dezvolta-ă

rea oraşului nu va fi rezultatul unor ini iativeţ

întâmpl toare i neprev zute, ci se va afla înă ăş

echilibru!

Şi aceasta exact ceea ceeste merită Iaşul

52.

IAŞI

–O

RA

ŞA

LIN

SPIR

AŢI

EI

nant.

PLANUL STRATEGIC DE DEZVOLTARE

IA I – ANALIZ I VIZIUNE URBANISTICŞ ŞĂ Ă

PORTOFOLIUL DE PROIECTE

SITUA IA LA ZIŢ

ANALIZA SWOT

IA I – ORA AL INSPIRA IEIŞ Ş Ţ

54.

din lume, bazată pe cunoştinţe, cu o creştere sus-

tenabilă în stare să genereze slujbe cât mai multe şi mai buneşi o mai mare coeziune socială. În anul 2005 strategia de la Lisa-bona a fost revizuită, fiind accentuate următoarele reforme-cheie,atât la nivelul Uniunii Europene, cât şi al statelor-membre:

ii) pot conduce la concluzia că una dintre sugestiile deproiect n-ar mai fi necesară. Acest lucru va reprezenta cadrulpentru elaborarea unui proiect mai potrivit. Acesta este scopul pre-zentului portofoliu. Portofoliul proiectelor de dezvoltare constituie de

de fapt un element dinamic în cadrele strategiei de dezvoltare a municipiului Ia i, dezvoltare care nu se opre te niciodat .

Metodologia Lista general cu idei de proiecte a fost inspirat din mai multe surse, din care ne-am ales apoi propunerile. Unele dintre aceste idei erau mai clar elaborate, altele erau expuse extrem de sumar. Sursele prinicipale au fost:

1. Portofoliul proiectelor eligibile pentru finan ri de c tre UE în perioada 2007 – 2013, elaborat de Prim ria Municipiului Ia i

2. Agenda Local 21 3. Consultarea popula iei (pe mai multe c i) realizat în

perioada Aprilie – Iulie 2007 4. Opiniile exper ilor

Propunerile noastre de proiecte i cazurile alese pentru elaborarea planurilor de afaceri au fost alese pe baza unor criterii de apreciere, expuse în continuare.

Propunerile de proiecte ar trebui:

s fie compatibile cu sinteza dezvolt rii i strategia elaborats consolideze punctele tari ale ora ului s diminueze punctele slabe ale ora ului s se adreseze unui grup- int substan ial s aib o valoare estimat de peste 100.000 euro.

Selec ia de „business cases” din lista propunerilor de proiecte s-a f cut în a a fel încât planurile de afaceri rezultate s îndeplineas-cã condi iile de mai jos.

s fie realizabile din punct de vedere financiar, preferabil prin Fondurile Structurale alocate obiectivelor 1 i respectiv 3 s fie implementate pe termen scurt sau mediu, preferabil în actuala perioad de finan are european

s fie perfect compatibile cu sinteza dezvolt rii preferabil, s r spund la toate criteriile de mai sus.

Un alt aspect important în alegerea de „business cases” a fost de asemenea considerentul ca portofoliul, în întregul s u, s reprezinte o gam divers i totodat echilibrat de proiecte, pentru a acoperi cele câteva teme diferite ale dezvolt rii. Portofoliul selectat con ine astfel un plan de afaceri la tema general , cinci planuri de afaceri la temele dezvolt rii economice, patru planuri de afaceri la temele care privesc condi iile i un alt asemenea plan la tema organiza ional . Selec ia a fost cu atât mai complicat cu cât am acoperit principalii piloni ai dezvolt rii: economic, social, urbanistic, infrastructural i de mediu. În particular aspectele de mediu sunt tratate mai ales în cadrul propunerilor de proiecte i în planurile de afaceri cu aspecte importante de mediu.

Propunerile de proiecte (cu specificarea celor alese pentru extinderea în planuri de afaceri) i ideile de proiecte de la care s-a plecat sunt ar tate în tabelele ce urmeaz .

55.

Privire de ansamblu asupra propunerilor de proiecte selectate

Nr. Theme 1. Orizont 2020. O singur image central

1 Business Case Transformarea numelui ora ului Ia i într-un brand

2.1. Ia ul va avea o industrie i servicii bazate pe cuno tin ede TIC (tehnologia informa iei i comunica iilor)

2 Business Case Internet i E-business: proiect pentru educa ia antreprenorial de mas a ie enilor

3 Business Case Extinderea accesului ie enilor la infrastructura de band larg

4 Spa ii moderne pentru activit i ICT (tehnologia informa iei i a comunica iei) în centrul comercial al Ia ilor

2.2. Ia ul va fi centrul unor industrii creative i inovatoare

5 Înfiin area unor spa ii de crea ie artistic itehnic pentru design de textile iîmbr c minte

6 Business Case Incubator pentru industria ne-conven ionala alimentelor

2.3. Ia ul, bine cunoscut drept capitala cultural i turistic a României

7 Crearea unui centru de preg tire pentru promovarea turismului

8 Business Case Plan pentru dezvoltarea turismului în zona Ia ului

9 Îmbun t irea spa iilor de cazare ialimenta ie pentru turi ti

2.4. Ia ul va fi centrul de servicii al regiunii

10 Modernizarea i profesionalizarea pie elor din Ia i

11 Business Case Aeroportul din Ia i – terminal pentru marf iparc logistic

3.1. Dezvoltarea urban a Ia ului: un spa iu cu respira ieampl

12 Planul de mi care în ora (City Mobility Plan)

13 Business Case Plan pentru dezvoltare urbanistic

3.2. Infrastructur : Ia ul va deveni un ora cu mare accesibilitate

14 Business Case Conceperea i construirea re elei spa iilor de parcare din Ia i

15 Managementul transportului public pentru c l tori

3.3. Ia ul – ora al serviciilor sociale de calitate

16 Business Case Reabilitarea fa adei construc iilor, prin activarea resurselor interne ale comunit ii

17 Integrarea serviciilor sociale

3.4. Ia ul, municipiu cu servicii publice de nivel european

18 Managementul sistemului de înc lzire al ora ului

4. Construirea unei organiza ii publice puternice

19 Reformarea administra iei ora ului

20 Business Case Dezvoltarea unor servicii de e-government eficiente i de calitate, în cooperare cu afacerile i universit ile

56.

Project Business Case Ia i

PN 01

1. Titlu proiectBranding-ul ora ului Ia i

2. M suri strategice Orizont 2020 O imagine unic , central a ora ului Ia i (1)

3. Project leader (Conduc tor de proiect) Prim ria Ia i

4. Argumentare i Parteneri de Proiect

a. argumentare (expunere ra ional )Toate deciziile noastre, incluzând decizia unui ora de a- i procura produsele sau serviciile sale, de a face afaceri într-un loc anumit sau de a relocaliza o companie, sunt într-o oarecare m surra ionale i într-o oarecare m sur emo ionale. Nici o activitate uman nu face excep ie de la aceast regul i imaginile marc(de brand) ale ora elor stau la baza p r ii emo ionale a oric rei decizii legate de aceste ora e, care la rândul s u afecteaz idetermin partea ra ional . Dac lumea asociaz ora ul Milan cu cuvântul „stil”, iar ora ul Barcelona este asociat cu „cultur ”, este evident c brandurile acestor ora e sunt legate de istoria ifunc ionarea acestor ora e. În cadrul lumii globalizate de ast zi,fiecare localitate trebuie s concureze cu alte localit i pentru cota sa pe pia a consumatorilor, turi tilor, afacerilor, investi iilor, capitalurilor i a aten iei în sursele de informare media. Ora ele au devenit centrele de for în economie i sunt din ce în ce mai mult în focarul competi iei interna ionale pentru faim , talent i capital.

i s o comunice va fi decisiv pentru prosperitatea lui economicã. Într-o lume globalã, localit ile sunt asemenea companiilor: ora ele

cu un brand puternic vor vinde produsele i serviciile lor mai u or ivor atrage mai mul i oameni i mai multe investi ii.

Prin urmare, un branding (promovare) adecvat al ora ului Ia i va fi crucial pentru implementarea reu it a strategiei acestuia i pentru garantarea unei dezvolt ri economice i sociale prospere pentru locuitorii s i.

Este important de a nota faptul c o opera iune de promovare a brandului ora ului este mai mult decât o simplã strategie de comunicare, distribuind sigle dr gu e i sloganuri mucalite. Branding-ul înseamn mult mai mult. Branding-ul este un proces strategic de dezvoltare pentru un ora a unei viziuni pe termen lung care este semnificativ i fascinant pentru audien ele-cheie pe care ora uldore te s le atrag . În acest mod, acest proces de branding este îndeaproape legat de defini ia strategiei generale a ora ului Ia i. Brand-ul unui ora reflect ADN-ul autentic al ora ului i indic prin ce se face o localitate diferit de celelalte. Pentru a defini i pentru a promova marca care este legat de ora ul Ia i i care va fi recunoscut de c tre cet enii lui (identificare), investitorii si vizitatorii lui, este important s se implice o gamã larg de actori din cadrul ora ului. Marca (brand-ul) trebuie s fie promovat de c tre toate for ele însufle ite, active ale ora ului la tot felul de evenimente i în diverse locuri. Alegerea m rcii va fi rezultatul unui consens.

b. parteneri de proiect Pentru a identifica o marc univoc i atr g toare, este important sã fie interesa i i implica i partenerii potrivi i, ce posed o bunpercepere a procesului i a obiectivelor de dezvoltare a unei strategii de marc . În cadrul grupului-nucleu, actorii respectivi vor fi in mod activ implica i :

ora ului, liderii în afaceri, consiliul pentru dezvoltarea economic .

Modul în care ora ul reu e te s - i creeze o marcã (un brand) clarã For e economice: Camera de Comer , Biroul de Turism al

57.

For e administrative: conducerea ora ului, consiliile jude ene. For e politice: membrii consiliului municipal. For e ale cunoa terii: universit ile, studen ii. For e ale comunic rii: surse de informare media locale iregionale. For e sociale: ONG-uri, locuitorii, conduc tori civici. For e culturale: institu iile de cultur i patrimoniu cultural.

5. Descrierea proiectului A. Scop Pentru a ob ine o identitate univoc i recunoscut pe plan interna ional, este important ca ora ul Ia i s - i dezvolte marca lui proprie. O marcã poate fi perceput drept una dintre bazele ora ului care face ca ora ul s fie dorit ca amplasarea de afaceri, ca destina ie pentru vizitatori sau ca o cas pentru locuitorii acestuia. Aceastã marc trebuie s fie clar , unic , fascinant idurabil pe termen lung facilitând identificarea ora ului Ia i într-o jungl de centre urbane din toat Europa. Impactul acestei m rci se va oglindi în dezvoltarea social , economic i turistic din cadrul ora ului i va inspira toate ac iunile viitoare care vor avea loc în cadrul ora ului, atât pe plan privat cât i public. De aceea acest proiect este de interes i de importan general . Motivul cel mai important pentru ca un ora s - i dezvolte o strategie de marc este stimularea cre terii economice. O marc puternic poate sschimbe percep ia unei localit i ce ar putea suferi de o imagine pur . Ea poate s creeze o viziune comun pentru viitorul comunit ii i poate s fac localitatea mai atr g toare.

B. Obiective Pentru a stabili o marc general care corespunde strategiei ora ului, este necesar realizarea urm toarelor obiective:

- obiectiv de cercetare: definirea rezultatelor care trebuie sse ob in din dezvoltarea i lansarea unei strategii de marcpentru ora ul Ia i: este important s se cunoasc dac

branding-ul tinde s atrag mai mul i vizitatori în ora sau sschimbe percep ia curent a ora ului, sau dacã alte rezultate sunt necesare. Importan a benchmarking-ului (compararea performan elor) cu alte ora e de m rime medie din Europa.

-

minimizate ca num r i prioritare pe baza importan ei lor asupra efectului a teptat în urma opera iunilor de promovare.

- obiectiv de cercetare: analiza imaginii / brand-ului existent al ora ului (intern i extern). Pentru a fi în stare s se creeze o marc , este important de a cunoa te ce sentimente au locuitorii, turi tii i str inii, în leg tur cu ora ul;

-local , regional , na ional i interna ional ;

- obiectiv de identificare: pentru a institui o marc durabil a ora ului este necesar identificarea acelor realiz ri care pozi ioneaz ora ul pe harta interna ional i îl fac interesant i atr g tor;

- obiectiv de cercetare: o aten ie special poate fi acordatidentific rii pozi iei logistice actuale i de viitor a ora ului Ia i,

- pe baza strategiei ora ului i a realiz rilor identificate, va fi important de a identifica un num r limitat de m rci care pot fi testate in forumurile de discu ie mai vaste; acela i exerci iu trebuie s fie înf ptuit cu turi tii i str inii;

- obiectiv de selec ie: pe baza rezultatului strategiei, a activelor i platformelor de discu ie, pozi ionarea m rcii

obiectiv de cercetare: identificarea i analiza audien ei int a opera iunilor de promovare; audien ele trebuie

analiza surselor media: care este imaginea Ia ului în presa

în mod special în func ie de dezvoltarea C ii de Est la Vest

forumul de discu ie Ia i:

(Odessa-Budapesta)

58.

produsului ora i selectarea final a m rcii generale a Ia ilor trebuie îndeplinit ; pozi ionare i marca trebuie s fie credibile, fascinante i durabile.

-grupurile inta într-un mod eficient, este important sã seidentifice influen a pozi ion rii alese a ora ului i a mãr-cii acestuia asupra acestor audien e; aceasta înseamn cã mesajele-cheie trebuie s fie selectate, precum si opovestire aferent , pentru a influen a percep iile lor i pentru pentru a promova marca aleas si pozi ionarea ora ului.

- pentru a putea monitoriza

tul potrivit, este evident necesitatea organiz rii unei echipemanageriale inter-disciplinare. Sarcinile principale vor fi coordonarea tuturor pa ilor aferen i procesului dedezvoltare a strategiei de promovare a municipiului Ia i si monitorizarea rezultatelor acestui proces.

- plan de implementare : la fel ca i strategia, va fi important ca acea marc a ora ului care se va alege s fie pus în aplicare în toate ini iativele pe care ora ul i locuitorii le vor întreprinde. Un plan de ac iuni clar trebuie întocmit pentru a garanta folosirea m rcii generale. Bugetele necesare trebuie g site. Un organ de executare practic trebuie s fie stabilit. ( e. g. Centrul de Promovare Ia i )

- procesul de introducere a unei m rci generale a ora ului trebuie evaluat in mod curent i de asemenea efectele m rcii alese trebuie m surate regulat. Sarcina CPI (Centrul de Promovare Ia i ) este de a monitoriza introducerea i folosirea acestei m rci de ora .

C. Input Pentru a fi posibil executarea acestui proces, vor fi necesare câteva elemente pentru organizarea acestuia, spre exemplu:

proces de selec ie într-o manier obiectiv i inegrat .

D. Rezultate Prin executarea acestui proiect, urm toarele rezultate pot fi ob inute:

- o marc univoc i transparenta pentru ora , adecvat

---- înfiin area unei agen ii de promovare profesioniste, luând în

6. Contribu ia la strategia general a ora ului Strategia general tinde s defineasc o viziune clar a viitorului ora ului. Unul dintre elementele cheie în cadrul acestei strategii este de a avea o marc elocvent care convinge locuitorii i vizitatorii de calitatea i însu irile ora ului lor.

7. Buget * Luând în considerare diversele elemente din cadrul procesului, si considerând caracterul permanent al opera iunii, pentru a valorifica branding-ul Ia ilor, un buget de 1.000.000 poate fi prevãzut pentru urm torii 4 ani, din care:

----

aplic costurilor pentru promovarea integrat în sursele media la nivel regional, na ional i interna ional.

obiectiv de valorificare : pentru a organiza comunicarea cu

obiectiv de management :procesul i de a implica toti partenerii semnificativi la momen-

organizarea comitetului de marc Ia i :

- strategia de dezvoltare a ora ului;

- o echip de proiect puternic , capabil s supravegheze întregul - capacitatea de cercetare; - politica surselor de informare media;

strategiei; recunoa tere îmbun t it (pe plan intern si extern);

cre terea for ei de atrac ie a ora ului; ac iuni corelate dintre sectorul public si privat;

considerare controlul utiliz rii brand-ului uniform.

costuri de cercetare : 250.000 euro costuri de management : 150.000 euro costuri de investi ie : 100.000 euro costuri de comunicare : 500.000 euro; principalele costuri se

59.

* oportunit i financiare : - D1: îmbun t irea competitivit ii economice - D1: dezvoltarea capitalului uman - D1: programul opera ional regional - D3: benchmarking interna ional între ora ele de m rime

medie - D3: dezvoltarea unei pozi ion ri i a unei m rci atractive a

ora ului

60.

Project Business Case Ia iPN 02

1 Titlu proiect Proiect de educare în mas în domeniul Internetului si afacerilor electronice (E-business) pentru antreprenori

2. M suri strategice

condus de TIC (ICT) i a serviciilor aferente acestei industrii

3. Project leader (Conduc tor de proiect) CESIS: Centrul European pentru Securitatea Informatiei si Sistemelor

4. Argumentare i Parteneri de Proiect a. argumentare (expunere ra ional )În noua economie global , unde competitivitatea urmeaz s fie consolidat pe diferite nivele, întreprinderile române, institu iile sociale i administra iile publice înfruntã provoc ri majore. Cre terea productivit ii este un factor decisiv pentru o dezvoltare prosperde pia în România i Europa i influen a TIC (Tehnologii Informa ionale i de Comunicare) în acest proces este un factor bine cunoscut. Utilizarea TIC stimuleaz cre terea intensivã iextensiv a produc iei de m rfuri i servicii. În ceea ce prive te cre terea extensiv , TIC furnizeaz companiilor din România oportunitatea de a accesa noi pie e regionale iglobale i de a promova m rfurile i serviciile lor pe cale electronic .În pofida faptului c România a înregistrat un progres considerabil în acest domeniu, p trunderea TIC este înc foarte redus în România, datorit dezvolt rii insuficiente a infrastructurii, determinat de rata joas a investi iilor totale i puterii de cump rare sc zute a popula iei. În plus, exist doar un num rfoarte mic de aplica ii TIC, atât pentru întreprinderi cât i pentru cet eni. De exemplu, nivelul comer ului electronic din România este cu mult mai jos decât nivelul general în EU25. Pentru a men ine

cre terea economicã i competitivitatea în România, ar trebui intentate ac iuni speciale în domeniul dezvolt rii de E-learning (studiu electronic), e-government ( guvern electronic ) i e-health (medicin electronic ). Aceste ac iuni, îmbun t ind interac iunile dintre diferi ii actori economici i sociali, vor contribui la crearea unei atmosfere pozitive pentru introducerea de servicii i produse noi. Având în vedere aceast situa ie în întreaga societate român iop iunea strategicã a municipiului Ia i de a deveni un centru pentru industriile i serviciile TIC, va fi foarte importantã familiarizareamajorit ii covâr itoare a popula iei cu oportunit ile folosirii tehno-logiilor TIC în via a lor zilnicã i în activit ile de afaceri.

b. parteneri de proiectPentru a dezvolta generalizarea afacerilor electronice i ini ierea antreprenorilor i colaboratorilor lor în lumea Internetului, va fi necesar mobilizarea unei mul imi de for e pentru realizarea acestor obiective pe scar larg în incinta ora ului :

-

--- for e pedagogice: Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”,

centre de preg tire profesional pentru IMM-uri i centre de

- for e sociale: ONG-uri, sectorul de îngrijire a s n t ii, locuitorii.

5. Descrierea proiectului A. Scop Pentru a dezvolta ora ul Ia i ca baza pentru industria i serviciile TIC este crucial crearea unei ample platforme sociale i economice pe care industriile i serviciile s poat fi dezvoltate. În consecin- ã, este important s creasc capacitatea cet enilor orasului

în general i a antreprenorilor în special de a în elege oportu-nit ile care pot apare pentru dezvoltarea afacerilor lor, prin integrarea Internetului i a serviciilor electronice specializate. Pentru a- i da seama de aceste oportunit i, cet enii, întreprinz torii i

Orizont 2020: Ia i în calitate de centru pentru industria cunoa terii

for e economice antrenate: camer de comer , uniuni

for e administrative: conducerea ora ului;

re-calificare;

furnizorii de servicii TIC (hardware i software);

me te ug re ti, organiza ii profesionale;

61.

speciali tii individuali au nevoie de dezvoltarea abilit ilor necesare i de integrarea acestora în munca lor zilnicã. Acest lucru va fi

efectuat printr-un proiect major de educa ie în domeniul aface- rilor electronice (E-business). În func ie de cererea din partea cet enilor i a întreprinz torilor, training-urile ar putea fi dezvoltate în domenii precum:

Afaceri electronice (E Business) Guvernare electronic (E Government) Comer electronic (E Commerce) Medicin electronic (E Health) Etc.

În acest mod se va urma o abordare de pia i se vor concepe si organiza pachete de training (preg tire) pentru antreprenori (produc toriproiectului este de a preg ti circa 100 000 de cet eni i al i 2500 antreprenori. Aceasta va contribui la orientarea spre cerere pe viitoarea pia electronic . Proiectul tinde s reduc „pr pastia” digital care afecteaz întreprinderile i cet enii ora ului Ia i i sconsolideze grupurile int în cauz astfel încât ora ul s poatdeveni centru de excelen în Nordul României i o forpropulsoare a tehnologiilor TIC pe întreaga pia româneasc a produselor i serviciilor aferente acestui domeniu.

B. Obiective Pentru a se putea organiza aceast campanie de familiarizare iacest proiect de educa ie în mas , legat de Internet i afaceri electronice, va fi necesar îndeplinirea urm toarelor obiective :

cadrul ora ului i a regiunii Ia i (inclusiv indicarea venitului anual ob inut i a structurii de repartizare pe sectoare de produs), precum i utilizarea total a Internetului în ora în scopuri economice; analiza

con inutului serviciilor livrate i a atractivit ii lor pentru cet enii iantreprenorii din ora .

- obiectiv de cercetare: analiza industriei existente de hardware isoftware, inclusiv analiza infrastructurii existente în domeniul TIC

- obiectiv de cercetare: analiza familiariz rii comunit ii de afaceri cu mediul Internet i identificarea abilit ilor disponibile în aceastã comunitate; analiza familiariz rii cet enilor cu folosirea de tehnologiilor i produselor TIC.

- obiectiv de cercetare: analiza procedurilor de securitate existente necesare pentru dezvoltarea serviciilor si produselor.

electronice i a produselor i serviciilor pe baza TIC; evaluarea acestui cost în func ie de calitatea livratã i în compara ie cu serviciile existente în domeniile corespunz toare; identificarea valorii ad ugate de c tre serviciile electronice livrate.

- obiectiv pedagogic: pentru a se putea organiza campania în mas asupra familiaz rii i educa iei în domeniul TIC este importantconceperea pachetelor necesare aferente nevoilor respective ale antreprenorilor i speciali tilor; clasificarea nevoilor trebuie f cutpentru a fi în stare s se dezvolte câteva pachete de training ajustate corespunz tor; activit i de bench-marking pot fi ini iate cu regiunea Eindhoven i ora ul Kortrijk, unde autorit ile locale au preluat ini iativa de demarare a unor ac iuni similare, concentrîndu-se pe includerea social i accesibilitatea popula iei în vârst la mediul TIC.

- obiectiv antreprenorial: grupul int al campaniei îl formeazantreprenorii; acestia au nevoi specifice în leg tur cu afacerea lor; unii vor folosi uneltele TIC într-un mod pasiv, unii dintre ei le vor folosi într-un mod activ. S-a demonstrat în trecut c o abordare pur pedagogic va pierde toate efectele pentru a stimula folosirea de servicii legate de TIC de c tre IMM-uri i speciali ti; participarea activ a for elor economice precum i a institutelor specializate de training pentru IMM-uri va fi esen ial ;

i vânz tori) i pentru cet eni (clien i). Ambi ia

- obiectiv de cercetare: analiza afacerilor electronice existente în

- obiectiv de cercetare: analiza costului accesibilit ii serviciilor

62.

con tientizare i instruire pentru antreprenori, va fi necesar crearea unei vederi clare de ansamblu a pa ilor ce urmeaz s fie urma ipentru implementare i organizarea activit ilor de training necesare în localit ile acceptate în proiect;

- managementul proiectului: considerând participarea i pozi ia partenerilor cheie în ora , va fi important crearea unei echipe puternice de management al proiectului pentru a coordona executarea ac iunilor precum i a organiza continuarea acestui proiect. Echipa managerial a proiectului va monitoriza de asemenea i rezultatele campaniei i va identifica un set de indicatori. Echipa managerial a proiectului va fi multi-sectorial ,luând în considerare importan a dezvolt rii locale i a subprodusului antreprenorial.

- obiectiv de comunicare: pentru a se putea accesa masa antreprenorilor se vor organiza structurile de comunicare necesare pentru a atinge grupurile intã. De asemenea efectul proiectului trebuie sã fie acoperit, în conformitate cu marca municipiului Iasi care va fi dezvoltat .

C. Input Pentru a putea livra produsele avute în vedere sunt necesare urm toarele elemente : - strategia de dezvoltare a ora ului Ia i; - expertiza în TIC pentru antreprenori; - plan de afaceri si comunicare; - expertiz pedagogic referitor la TIC; - expertiz referitoare la training si dezvoltare în afaceri; - institu ii de training pentru IMM-uri; - echipa proiectului.

D. Rezultate În urma execut

- îmbun t irea familiariz rii cu TIC a cet enilor i introducerea a 100 000 de cet eni în ini ierea produselor i serviciilor TIC precum i

- familiarizarea apreciabil cu tehnologiile TIC si pachete de training

- introducerea i utilizarea îmbun t it i efectiv a serviciilor TIC; - dezvoltarea unor noi afaceri electronice; - preg tirea în mas a unei mari p r i a locuitorilor activi din jude ulIa i pentru o nou era a e-business-ului; - 10000 de noi înregistr ri de domenii; - 500+noi afaceri electronice generând peste 1,000,000 Euro în urma finaliz rii cursului.

6. Contribu ia la strategia general a ora ului Strategia general tinde sã defineasc o viziune clar a viitorului ora ului. Aceast viziune este legat de promovarea cuno tin elor ide îmbun t irea aptitudinilor în sfera ora ului, utilizând noile tehnologii. Acest proiect consolideaz concretizarea acestei viziuni.

7. Buget * Considerând caracterul de mas al campaniei de familiarizare si instruire este important ca fondurile necesare s fie disponibile în mod permanent. Considerând emiterea valoriz rii know-how-ului, un buget de 1.000.000 euro poate fi prev zut pentru o perioad de 4

- D1: program opera ional regional - D1: program opera ional de cre tere a competitivit ii economice - D1: program opera ional de dezvoltare a resurselor umane - D1: program opera ional de dezvoltare administrativ- D3: promovarea dezvolt rii economice i sociale - D3: b enchmarking transna ional i dezvoltarea produselor

- plan de implementare: pentru a efectua aceast campanie de

rii acestui proiect urm toare rezultate pot fi ob inute:

ani dintre care:

- management: 160.000 euro

* finan are:

- hardware: 140.000 euro

- cercetare: 100.000 euro

- organizarea unor sesiuni de training efective: 600.000 euro

pentru cel pu in 2500 antreprenori i speciali ti;

îmbun t irea accesului acestora c tre aceste resurse;

corespunz toare la nivel european.

63.

Project Business Case Ia iPN 03

1. Titlu proiect Distribuirea i accesul la infrastructura broadband (de band larg )

2. M suri strategice Orizont 2020; Ia i în calitate de centru pentru industria cunoa terii condus de TIC (ICT) i a serviciilor aferente acestei industrii

3. Project leader (Conduc tor de proiect) Ora ul Ia i

4. Argumentare i Parteneri de Proiect a. argumentare (expunere ra ional )În noua economie global unde competitivitatea trebuie consolidat pe diferite nivele, întreprinderile române ti, centrele de cunoa tere (academice), institu iile sociale i administra iile publice înfrunt provoc ri majore. Cre terea productivit ii este un factor decisiv pentru o dezvoltare prosper de pia în România i Europa i influen a TIC (Tehnologii Informa ionale i de Comunicare) în acest

proces este un factor bine cunoscut. Utilizarea TIC stimuleazcre terea intensivã i extensiv a produc iei de m rfuri i servicii. În ceea ce prive te cre terea extensiv , TIC furnizeaz companiilor din România oportunitatea de a accesa noi pie e regionale i globale ide a promova m rfurile i serviciile lor pe cale electronic . În pofida faptului c România a înregistrat un progres considerabil în acest domeniu, p trunderea TIC este înc foarte redus în România, datorit dezvolt rii insuficiente a infrastructurii, determinat de rata joas a investi iilor totale i a puterii de cump rare sc zute a popula iei.

Strategia na ional român de broadband(band larg ) care va fi adoptat în 2007, presupune stabilirea unui set complet de m suri corespunz toare pentru a garanta durabilitatea dezvolt rii

Societ ii Informa ionale în România. Aceast strategie este în conformitate cu obiectivele, fixate la rândul lor de guvernul na ional în Planul Na ional de Dezvoltare, legate de sporirea competitivit iieconomice. Accesibilitatea la conexiunile de bandã largã vor fi cruciale în implementarea acestei strategii. Acest acces c tre infrastructura broadband (bandã largã) va fi sus inut, în special în zonele unde pia a e ueaz , în conformitate cu dispozi iile UE privind fondurile structurale. Extinderea conexiunilor de bandã largã, între inerea infrastructurii de bandã largã i sporirea protec iei informa iilor sunt condi iile necesare pentru dezvoltarea unei economii bazate pe cunoa tere.

Pentru a fi posibil dezvoltarea ora ului Ia i ca centru pentru industria cunoa terii condus de tehnologiile i serviciile TIC este nevoie ca in ora s fie disponibil si accesibil infrastructura TIC necesar . Aceast infrastructur trebuie s corespund nevoilor clien ilor ora ului i trebuie s includ de asemenea prognoza pentru nevoile de viitor si dezvolt rile din cadrul ora ului i a regiunii Ia ilor, servind oricât de mul i poten iali utilizatori pe cât este posibil la pre uri accesibile. De aceea va fi important mobilizarea atât a furnizorilor cât i a utilizatorilor infrastructurii de band larg . În final ora ul trebuie s ia în considerare de asemenea i dac î i dore te consolidarea rolului s u de centrul regional al serviciilor i s ia spre considerare si rolul s u c tre zonele rurale. Cea mai efectivabordare pentru cre terea accesibilit ii i livr rii de servicii în cadrul unui mediu TIC va fi pe baza cooper rii dintre autorit ile locale, reprezentan ii mediului de afaceri i institu iile academice (TRIPLE HELIX), atât în materie de ofert , cât i de cerere a serviciilor broadband.

b. parteneri de proiectVor fi invita i urm torii parteneri:

- For e economice: furnizori TIC, furnizori ai re elei de comunica ii electronice, (ca RDS & RCS), furnizori de utilit i; grupuri de utilizatori: Prim ria, Camera de comer , universit ii licee, servicii logistice.

64.

- For e administrative: administra ia ora ului, administra ia

--

5. Descrierea proiectului A. Scop Ora ul Ia i are ambi ia de a deveni un centru pentru industria

posibil doar dac infrastructura necesar i eficient este prezentã i accesibil pentru a prelua aceast ambi ie. În plus, instalarea

acestei infrastructuri poate fi o unealt de structurare a colabor rii dintre ora i suprafe ele rurale înconjur toare, cu scopul de a furniza si acestora serviciile TIC elementare. Prin colaborarea în

sectoarele public, privat i al cunoa terii, vor fi create efecte sinergetice.

B. Obiective Pentru a instala infrastructura necesar pot fi luate în considerare urm toarele obiective:

- cercetare: identificarea infrastructurii de bandã largã existente i a calit ii acestei infrastructuri;

- cercetare: analiza nevoilor pentru infrastructura i serviciile de broadband luând în considerare situa ia actual a ora ului i viitorul s u ca centru inter-regional;

- obiectiv de planificare: considerînd pre ul i lucr rile aferente pe de o parte, i identificarea nevoilor prioritare, un plan univoc trebuie stabilit, implicând atât elemente de planificare cât i financiare ale furniz rii de infrastructurã i a serviciilor electronice necesitate;

- obiectiv de management: pentru a conduce întreaga infrastructur i serviciile sale, pentru a garanta nivelurile de

performan necesare, va fi nevoie de identificarea celor mai efective structuri manageriale i juridice, în care ora ulIa i poate juca un rol special în colaborare cu parteneri priva i i ONG-uri. Obiectivul este de a dezvolta o conducere durabil astfel încât toate repara iile necesare, viitoarele lucr ri i dezvoltarea serviciilor s se poat autofinan a.Acest corp de conducere va fi de asemenea responsabil de continuarea planific rii viitoare i de monitorizarea infrastructurii livrate;

- obiectiv de implementare: pentru a organiza lucr rile, o procedurã de licita ie trebuie organizat , pentru a identifica cea mai potrivit companie de utilit i care poate pune la dispozi ie lucr rile de implementare;

- managementul proiectului: întregul proces de instalare a infrastructurii de band largã trebuie s fie monitorizat ievaluat, în special având în vedere lucr rile ce sunt implicate în func ie de anima ia i mobilitatea din cadrul ora ului;

-dublu; pe de o parte va fi important informarea partenerilor economici i a locuitorilor despre eforturile ce sunt f cute pentru a livra infrastructura necesar . Pe de alt parte, va fi important comunicarea progresului ob inut, raportat la strategia general a ora ului, în special investitorilor str ini.

C. Input Pentru a realiza instalarea infrastructurii de band larg vor fi

---- analiza infrastructurii TIC i planul de investi ii corespunz tor-

na ional

cunoa terii condus de tehnologiile i serviciile TIC. Acest lucru este

For e financiare: b nci, autorit i na ionale i regionale.

rezolvarea problemelor legate de serviciile electronice de c tre

strategia ora ului Ia i;necesare urm toarele elemente:

planul de dezvoltare economic

expertiz în leg tur cu instalarea infrastructurii de bandlarg

planul urban; ;

;

;

For e academice: universit i si licee. .

obiectiv de comunicare: obiectivul de comunicare este

65.

-

D. Rezultate - în urma realiz rii acestor obiective ora ul va dispune de o

infrastructur de band larg performant ;- cooperare ridicat dintre partenerii helixului triplu într-un

--- atractivitate ridicat a ora ului pentru antreprenorii din

6. Contribu ia la strategia general a ora uluiStrategia general tinde s defineasc o viziune clar a viitorului ora ului. Aceast viziune consider ora ul Ia i drept centru pentru industria cunoa terii bazat pe TIC i pentru serviciile aferente acestuia; instalarea infrastructurii de band larg va determina investi ii social-economice si dezvolt ri de produse în viitor referitoare la industriile cunoa terii pe baza TIC, i va contribui la concretizarea viziunii. Prin colaborare în Helix Triplu o nou solu ie a accesului va fi abordat . Se vor discuta i vor ap rea noi servicii electronice. Datorit cooper rii sporite în servicii electronice i a disponibilitãtii unei re ele de band larg performante ansele municipiului Iasi de a deveni un cluster TIC în regiune vor cre te semnificativ.

7. Buget * Considerând lucr rile ce trebuie executate instalarea infrastructurii de band larg poate fi foarte costisitoare, în dependen de lucr rile ce trebuie f cute. Într-o prim faz un buget de 2.000.000 euro poate fi alocat pentru o durat de 4 ani, din care :

- cercetare: 200.000 euro - Management : 200.000 euro - Investi ii : 1.600.000 euro

* finan are: - D1: program opera ional regional - D1: program opera ional de cre tere a competitivit ii economice

- D3: promovarea cooper rii economice i sociale - D3: schimb de know-how legat de dezvoltarea economic

echipa proiectului.

domeniu crucial; acces ridicat al cet enilor la broadband; num r sporit de servicii electronice;

domeniul electronicii.

66.

Project Business Case Ia i

PN 06

1. Titlu proiect Centru incubator pentru industria alimentar

2. M suri strategice Orizont 2020; Ia i – centru al industriilor inovatoare si creative

3. Project leader (Conduc tor de proiect) Prim ria Ia i

4. Argumentare i Parteneri de Proiect a. argumentare (expunere ra ional )Pentru a înfiin a un centru incubator pentru industria alimentar ,ora ul Ia i va lua în considerare rolul s u economic în regiune precum i tradi iile sale industriale. Al turi de industria textil ,industria alimentar este cel de-al doilea pilon important al economiei Ia ului. Industria alimentarã este intensiv ca for de muncã i foarte variatã. În plus, industria alimentar este un sector unde inovarea i cercetarea devin din ce în ce mai importante. În aceast ordine de idei acest proiect ofer alt posibilitate ora ului Ia i de a coopera cu cele 3 componente ale triplei elice (public ,privat i institu iile academice) într-un domeniu specific care va crea valoare economic ad ugat într-un viitor apropiat. În cele din urmã, considerând faptul c multe standarde alimentare sunt definite la nivel european, dezvoltarea industriei alimentare conform standardelor europene poate s deschid u a spre exportul produselor alimentare i s atrag investitori, în c utare de diversificare a ofertei lor în pie ele de consumatori corespunz toare. Într-atât leg tura cu Ia i este f cut clar în aceste produse; aceasta poate deveni un instrument major pentru promovarea ora ului drept un ora unde se tr ie te i se m nânc bine.

b. parteneri de proiectPrin urmare, urm toarele p r i vor participa la acest proiect:

- For e economice: sector alimentar, centrul de întemeiere a afacerilor, centru de promovare a exportului, sector de distribu ie alimentar ;

- For e urbane: departamentul economic si de planificare al ora ului Ia i;

- Centre de training pentru IMM-uri i me te ugari; - For e academice: universit ile Ia ului, institu ii pentru

calitatea alimentelor etc.

5. Descrierea proiectului A. Scop Ora ul Ia i poate deveni un centru al industriilor creative si inovatoare. Pentru a atinge acest scop general el trebuie s - ivalorifice tradi iile industriale existente i s g seasc modalit i noi capabile s atrag investi ii str ine precum i s sus in dezvoltarea economic local într-un mod durabil. Al turi de sectorul textil, industria alimentar este un sector economic ce se confrunt cu provoc ri enorme pentru a crea valoarea ad ugat economic si social necesar supravie uirii.

O data cu intrarea României în Uniunea European , standardele alimentare ale UE se aplic tuturor produselor alimentare existente pe pia . Deoarece sectorul alimentar este un sector preponderent IMM-urilor, multe întreprinderi din acest sector înfrunt o mul ime de investi ii i trebuie sã câ tige îndemânarea necesar pentru a îndeplini standardele europene. Pe de alt parte, o mul ime de aptitudini tradi ionale sunt disponibile i câteva produse î i g sesc

tin e. Pentru a promova modernizarea industriei alimentare în ora ul Ia i, un centru-incubator specializat va fi creat având în vedere prevederea instala iilor necesare (de ex. camere frigorifice, etc.). Antreprenorii încep tori î i pot ini ia aici activit ile f r prea multe investi ii i pot ob ine ajutorul necesar de la institu ii specializate în domeniul înfiin rii afacerilor, al calit ii alimentelor, exportului, distribu iei i cercet rii.

originea in regiunea Ia ului, implicând o mul ime de cuno

67.

B. Obiective Pentru a înfiin a centrul incubator pentru industria alimentar ,trebuie îndeplinite urm toarele obiective :

- Obiectiv de cercetare: analiza influen ei i calit ii industriei alimentare în ora ul Ia i; analiza nevoilor IMM-urilor în sectorul alimentar în func ie de aplicarea dispozi iilor UE în ceea ce prive te siguran a i transportul alimentelor; identificarea cuno tin elor i cercet rii disponibile în institu iile de instruire iîn universit ile ora ului. Identificarea produsului : Ce marcdin industria alimentarã din Ia i are cel mai mare poten ial de cre tere i dezvoltare intensivã (legume, carne, etc.). Instala iile i activit ile din incinta incubatorului se vor concentra pe cele mai promi toare sub-sectoare ale industriei alimentare;

- Obiectiv de cercetare: identificarea celor mai relevante p r i interesate i a partenerilor pentru stabilirea sediului incubatorului pentru industria alimentar ;

- Obiectiv de cercetare: identificarea unei loca ii favorabile de amplasare a incubatorului; având in vedere aplicarea dispozi iilor UE de protec ia mediului. În leg tur cu folosirea apei i cu problema economic de distribu ie, trebuie g sito loca ie în afara ora ului Ia i, aproape de autostr zi sau drumuri na ionale. O amplasare într-un parc de afaceri este preferabil . Un parc de afacere specializat în industria alimentar este de preferat pentru folosirea comun a unor instala ii, pentru o conlucrare mai efectiv ca i cost;

- Obiectiv de planificare: pentru a putea înfiin a centrul i a integra diverse func ii în amplasamentul incubatorului este necesar întocmirea unui plan de afaceri i a unui plan financiar

- considerînd integrarea diver ilor parteneri i func ii în opera iunile incubatorulu, trebuie teg sit o structur managerial i juridicã potrivit . Structura managerial aleas este de asemenea responsabil de promovarea centrului incubator i poate ad uga un

care activitatea din incubator este satisf c toare, iar actorii î i asum responsabilitatea, acest incubator poate deveni un centru de cuno tin e pentru industria alimentarã din cadrul ora ului i a regiunii Ia ilor, integrând func ia de inovare. Incubatorul poate astfel s prevad facilit ile de testare necesar . Câteva exemple de dezvolt ri similare

- plan de implementare: luînd în considerare lucr rile de construc ie în func ie de sub-sectoarele alese din industria alimentar , ca i de nevoile identificate, diferite proceduri de licita ie trebuie preg tite, pentru a stabili amplasamentul

-important pentru to i locuitorii i actorii economici din ora ,precum si pentru investitorii români i str ini, c Ia i vrea sinvesteasc în promovarea industriilor creative i inovatoare i vrea sã prevad infrastructura necesar pentru a u ura

aceast dezvoltare. În plus, el poate se preia rolul unui centru regional la nivel na ional, pentru a prevedea furnizarea necesarã atât spre Budapesta, cât i spre Bucure ti.

C. Input

amplasament, urm torul input va fi important : ---

Obiectiv de management:

Obiectiv de comunicare: În func ie de strategia ora ului, va fi

obiectiv specific func ion rii incubatorului: În m sura în

exist deja în Europa Central

incubatorului;

;

; Strategia ora ului; plan de dezvoltare economic

Pentru a putea efectua construc ia si func ionarea incubatorului ca

planul urban; ;

68.

----

D. Rezultate În cadrul ora ului, se va amplasa un incubator specializat în industria alimentarã, în conformitate cu actorii semnificativi ai triplei elice.

decenii de tradi ie industriale i îndemân ri în industria alimentar .Incubatorul va deveni din ce în ce mai mult un loc de întâlnire i un centru de cuno tin e unde dezvoltarea afacerilor, inova ia idezvoltarea produselor va fi în joc, i astfel se va construi o punte între întreprinderile tradi ionale i institu iile de cercetare. În mai pu in de 4 ani, 20 de afaceri proasp t înfiin ate vor folosi înlesnirile centrului incubator de afaceri, benefic pentru angajarea a 100 de persoane dup 4 ani. Cercet torii vor efectua 100 de interven ii i studii în fiecare an.

6. Contribu ia la strategia general a ora uluiAcest proiect va consolida imaginea ora ului Ia i drept ora ce se concentreaz asupra industriilor creative si inovatoare bazate pe un respect fundamental pentru tradi iile i îndemân rile industriale. Acest proiect va crea atât inova ie în industria alimentar cât icrearea propuls rii economice prin cooperare sporit între partenerii helixului triplu, inovarea în spiritul tradi ional local al alimenta iei va g si teren propice pentru dezvoltarea suplimentarîn viitor.

7. Buget * Pentru fondarea incubatorului, implicând toate tehnologiile specializate i pentru garantarea func ion rii acestui centru peste o perioad de 4 ani un buget de 3.600.000 va fi utilizat din care :

- cercetare : 400.000 euro - management : 200.000 euro - investi ii si m suri asociate: 3.000.000 euro

* finan are:- D1: dezvoltarea capitalului uman - D1: program opera ional regional - D1: program opera ional de cre tere a competitivit ii economice - ESF : includerea social si dezvoltarea abilit ilor - D3: dezvoltarea economic si social- D3: schimb de experien în domeniul dezvolt rii economice

expertiza în înfiin area afacerilor; expertiza în logistic i depozitarea alimentelor;

expertiza în dispozi iile Europene privind apa;

Viabilitatea economic ora ului va fi garantat , bazându-se pe

expertiza în tehnologiile alimentare;

69.

Project Business Case Ia iPN 08

1. Titlu proiect Plan de dezvoltare turistic

2. M suri strategice Orizont 2020; Ia i – capitala cultural si turistic a României

3. Project leader (Conduc tor de proiect) Prim ria Ia i

4. Argumentare i Parteneri de Proiect a. argumentare (expunere ra ional )Ora ul Ia i este un important centru istoric din România, cu multiple active culturale i de mediu. Totu i, aceste active nu sunt exclusive pentru teritoriul românesc. i mai mult de atât ele nu sunt foarte cunoscute în afara României. Cu alte cuvinte, ora ul Ia i de ine un capital interesant i bogat, dar ascuns în comoara ora ului. În prezent întrebarea este cum se poate valorifica acest capital pe cale durabil . Una din metodele de valorificare a acestui capital al ora ului poate fi dezvoltarea industriei turismului în ora , aducând beneficii economice i sociale locuitorilor ora ului.

turistic a României va fi important s se defineasc un plan de dezvoltare a turismului, privind atât dezvoltarea produselor turistice cât i promovarea turismului. Acest plan va identifica îndrum rile pentru dezvoltarea turismului în interiorul ora ului pe termen scurt, termenul mediu i pe termen lung. Acest plan de dezvoltare va fi transpus în câteva planuri de ac iune, pentru a stimula rezultatele

num rul de nop i i cheltuielile turi tilor, calitatea i diversificarea serviciilor oferite.

b. parteneri de proiectPentru a defini planul de dezvoltare a turismului este necesar implicarea urm torilor parteneri in acest proces într-un mod activ : - for e economice: camera de comer , uniunea me te ugarilor, investitori str ini, furnizori de servicii turistice, uniunea hotelurilor si restaurantelor, etc.; - for e administrative: administra ia ora ului, consiliul jude ean Ia i, poli ia, companiile de transport public; - for e sociale: firme de recrutare a for ei de munc , institu iile de training pentru instruire profesional ;

5. Descrierea proiectului A. Scop Ora ul Ia i trebuie s devin capitala turistic a României. Considerând activele sale i pozi ia sa istoric , aceastã alegere este justificatã. i deja ast zi, o mul ime de activit i turistice au fost dezvoltate, cu toate c nu într-un cadru legislativ clar, i numai din ini iativa sectorului privat. Aceasta nu este suficient pentru dezvoltarea sectorului de turism în ora , cu impact major asupra cre terii economice, angaj rii for ei de munc i investi iilor structurale în ora i regiune. Pentru a evita excese în sectorul turistic

parte, i pentru a crea sinergiile necesare dintre diver i actori, implica i în dezvoltarea turismului pe de alta parte, se va întocmi un plan de dezvoltare a turismului. Scopul unui asemenea plan nu este de a defini un codice de

ora ului, dar de a trasa un cadru general pentru turism în Ia i i de a stabili câteva scopuri clare în ob inerea calit ii, care pot sã înso easc viitorul proces de dezvoltare turistic în ora . El va servi de asemenea administra iei ora ului pentru a face alegerile necesare atunci când trebuie luate deciziile pentru investi iile publice majore. Prin aceastã elaborare se va ob ine un document

Pentru ca Ia i s devin (sau s r mân ) o capital cultural i

- for e financiare: sectorul bancar, fondul de investi ii;- for e culturale: funda ii de mo tenire, organiza ii culturale etc.;

i dezvoltarea serviciilor i a promov rii de calitate joasã pe de o

- popula ia local a Ia ului.

cantitative i calitative: indicatorii se vor referi la investi iile turistice,

condi ii care s fie impuse oric rei dezvolt ri în sectorul turistic al

70.

i de a încorpora tendin ele recente în industria interna ional a turismului. În plus, turismul poate deveni o for major pentru promovarea antreprizei i angaj rii for ei de munc prost calificate.

B. Obiective Pentru a defini planul de dezvoltare a turismului pentru ora ul Ia iurm toarele obiective trebuie luate în considerare :

turismului, este important ob inerea unei viziuni clare a situatiei actuale a turismului in ora ul Ia i. De aceea elementele ce urmeazvor fi analizate :

*identificarea tuturor activelor ora ului, care pot fi valorificate la dezvoltarea turismului, inclusiv analiza statutului actual al valorific rii activelor din ora : de exemplu, dac este posibilvizitarea unor monumente culturale; când este posibil vizitarea acestora; dac exist o infrastructura de întâmpinare organizat ;etc.; *identificarea calit ii si cantit ii infrastructurii turistice existente; de exemplu, care este oferta de paturi sau dac exist o calitate bine precizat a cazarii B B, etc.;

* identificarea si analiza accesibilit ii generale c tre ora ul Ia i; * identificarea i analiza investi iilor existente în sectorul turistic al ora ului.

- Obiectiv de cercetare : analiza sectorului de turism din ora ul Ia i i influen a sa asupra economiei locale; identificarea num rului de vizitatori ai ora ului i a num rului de turi ti reali, originea vizitatorilor i a turi tilor, nevoile vizitatorilor i turi tilor; Identificare modalit ilor de transport pentru a ajunge în Ia i; identificarea perioadei de edere a vizitatorilor i turi tilor; identificare statisticilor privind vizitele c tre principalele monumente i puncte de atrac ie din cadrul ora ului.

- Obiectiv de cercetare: analiza resurselor umane implicate în sectorul turistic din Ia i i a aptitudinilor actual prezente în sectorul turistic al ora ului; identificarea centrelor de instruire profesional pentru profesii legate de turism; prognozarea nevoii de resurse umane i de aptitudini necesare pentru a corespunde planului de dezvoltare a turismului.

- Obiectiv de cercetare: analiza produselor turistice existente în cadrul ora ului Ia i i respectiv a succesului lor; analiza produselor turistice existente în care ora ul Ia i este inclus (de ex. trasee prin România, vizitatorii str ini, etc);

- Obiectiv de cercetare: analiza produselor turistice existente în cadrul ora ului Ia i si respectiv succesul lor; analiza originii

local , româneasc sau interna ional ;

- Obiectiv de cercetare: analiza promov rii turistice existente in cadrul ora ului Ia i atât directe cât i indirecte, i analiza canalelor de promovare utilizate;

- Obiectiv de cercetare: analiza inova iilor existente în sectorul i cercetarea din turism, legate de utilizarea tehnologiilor TIC

în sectorul turismului municipiului Iasi;

- Obiectiv de cercetare: analiza i identificarea infrastructurii de agrement în ora i oportunitatea de a integra aceastã infrastructur în dezvoltarea promov rii i a produselor de turism adaptate; analiza valorii ad ugate a infrastructurii în cauz pentru turi ti i vizitatori;

- Obiectiv de cercetare: analiza SWOT a sectorului de turism din Ia i

-foarte flexibil, care se dezvoltã foarte rapid; considerând masa de informa ii ce trebuie analizat i multitudinea

dinamic, care va trebui actualizat la fiecare cinci ani, pentru a ine cont de dezvolt rile recente în sectorul turistic al ora ului i al regiunii

- Obiectiv de analiz : pentru a întocmi planul de dezvoltare a

acestor servicii turistice: dac acestea se refer la antepriza

Obiectiv de management: sectorul de turism este un sector

71.

actorilor care sunt implica i, va fi important desemnarea unei echipe manageriale foarte puternice care s poatfacilita accesul tuturor actorilor semnificativi la activitãtiledin municipiul Iasi si sã dea interpretarea corectã fluxului deinforma ii.

- Obiectiv de definire a planului: pe baza tuturor cercet rilor ia strategiei relevante a ora ului, va fi definit un plan pentru dezvoltarea turismului, incluzând recomand ri foarte clare în domeniul infrastructurii de turism, serviciilor de turism, dezvolt rii produselor de turism, promov rii turistice icomunic rii i a accesibilit ii turistice. Legat de fiecare dintre aceste capitole, un plan de ac iune special va fi întocmit. Fiecare din aceste planuri va fi prev zut cu un set de indicatori, pentru a se putea monitoriza progresul iefectele implement rii acestor planuri de c tre grupul managerial.

- Obiectiv de implementare: considerând interac iunile multiple cu diferite agen ii de consultan i institu ii de cercetare i cu actorii din sectorul de turism, va fi importantdefinirea unor pachete de implementare foarte clare pentru care este necesar organizarea unor proceduri de licita ie

- Obiectiv de comunicare: luînd în considerare strategia ora ului de a deveni capital turistic , participarea întreprinderilor locale, a vizitatorilor i a locuitorilor vor fi foarte importante pentru succesul de capital turistic a munici- piului Iasi. În consecin ã, este important s se investeas-cã energia necesar în mobilizarea tuturor actorilor pentru a defini un plan univoc de dezvoltare a turismului. Mai mult o comunicare deschisã este necesar pentru a urma evolutia pe pia a turismului din ora i regiune.

C. Input Pentru a defini strategia de dezvoltare a turismului vor fi incluse urm toarele elemente :

-

---- Planul de dezvoltare cultural------

D. Rezultate În ora ul Ia i,va fi definit un plan de dezvoltare a turismului,stabilind câteva indica ii i recomand ri pentru dezvoltarea ulterioar a turismului i sectoarelor aferente acestuia. Acest plan include planurile de ac iune necesare pentru stimularea dezvolt riiulterioare a sectorului de turism i pentru a majora influen a pozitivi durabil a turismului asupra calit ii vie ii din ora .

E. Proiecte pilot si produse derivate Pentru a conferi planului de dezvoltare a turismului mai multconsisten i o dimensiune deja mai practic , câteva ini iative pot fi luate pentru a consolida pozi ia orasului Ia i pe pia a turismu- lui sau pentru a spori atractivitatea ora ului pentru vizitatorii i locui- torii sãi. Este evident c aceste ac iuni pot fi efectuate doar într-atât pe cât sunt ini iate cu respectarea deplin a cadrului stabilit de planul de dezvoltare a turismului i de indicatorii care sunt fie fixa i de acest plan. În acest context, urm toarele proiecte pilot pot fi întocmite :

1. Analiza posibilit ii înfiin rii unui parc de distrac ii i odihnaccesibil i rentabil în ora ul sau regiunea Ia i: - identificarea condi iilor necesare pentru crearea unui asemenea parc. - identificare valorii ad ugate a unui asemenea parc în infrastructura turismului din România i Europa (ex. Parc Asterix,

Strategia ora ului; Disneyland, Park Pippy Langstrom etc.

Expertiz în angajarea for ei de munc în turism.

Expertiz în promovarea turismului;

Expertiz în analiza sectorului de turism;

Expertiz în dezvoltarea produselor de turism;

Expertiz în înfiin area afacerilor;

Expertiz în antrepriza turistic

Planul de dezvoltare urbanPlanul ora ului de dezvoltare social-economic

Plan de mo tenire; ;

;

;

;

72.

- impactul unui asemenea parc asupra turismului total din Ia i. - impactul asupra calit ii i cantit ii turismului din Ia i. - valoarea ad ugat c tre planul de dezvoltare turistic ieconomicã. - valoarea ad ugat în domeniul angaj rii for ei de munc . - valoarea ad ugat recreativ pentru locuitorii ora ului. - impactul asupra mobilit ii din interiorul ora ului i a regiunii Ia i.

2. Dezvoltarea unui centru major de wellnes i îngrijirea s n t ii- identificarea condi iilor si a resurselor necesare pentru dezvoltarea

- identificarea unei loca ii în ora de înalt calitate, implicând resursele necesare i garantând un nivel acceptabil de

- identificarea valorii ad ugate de acest centru dezvolt rii turismului

- impactul unui asemenea centru asupra dezvolt rii academice în general, i analiza posibilit ilor de cooperare cu departamentele

- analiza pentru garantarea accesibilit ii necesare acestui centru

3. Îmbun t irea infrastructurii de terenuri de joac i a zonelor

- aprecierea cantit ii i calit ii terenurilor de joac i a suprafe elor

- aprecierea func iilor terenurilor de joac i a suprafe elor de

- analiza valorii ad ugate de c tre terenurile de joac si suprafe ele de agrement existente la calitatea vie ii din ora i la dezvoltarea

- identificarea unor noi loca ii în interiorul i împrejurimile ora ului pentru construc ia terenurilor de joac i a suprafe elor de

6. Contribu ia la strategia general a ora ului Definirea unui plan de dezvoltare a turismului va contribui la imaginea i profilul ora ului Ia i, ca ora al turismului. Aceasta va contribui la un sector de turism mai calitativ i mai cantitativ în ora ,cu o influen ã pozitiv asupra economiei locale.

7. Buget * Considerând diversele procese de definire a planului de dezvoltare turistic , un buget de 600.000 euro poate fi prev zutpentru o perioad de 2 ani. Aceste costuri sunt legate de :

- managementul procesului : 100 000 euro - cercetare si analiz : 200 000 euro - consultan : 150 000 euro - costuri diverse : 150 000 euro

Pre ul se refer la planul de ac iune general al proiectului i nu include proiectele pilot aferente. * finan are:- D1: program opera ional regional - D1: dezvoltarea capitalului uman

sectorul turismului - D3: dezvoltarea economic si social- D3: benchmarking interna ional i dezvoltarea produselor - D3: plasamentul turistic al unui ora i adaptarea zonelor urbane la dezvoltarea ora ului

unui asemenea centru;

accesibilitate si vizibilitate; - benchmarking la nivelul României;

- impactul asupra calit ii i cantit ii turismului din Ia i;

pentru locuitorii Ia ului.

din ora

corespunz toare universit ilor i liceelor;

;

recreative din ora :

de agrement din ora- aprecierea infrastructurii;

agrement în ora

produselor de turism;

;

;

agrement.

- ESF: includerea social si ini iative pentru training profesional în

73.

Project Business Case Ia i

PN 011

1. Titlu proiect

2. M suri strategice Orizont 2020; Ia i, ca centru de servicii al regiunii

3. Liderul Proiectului Prim ria Municipiului Ia i

4. Argumentare i partenerii de proiect a. argumentare Ora ul Ia i a preluat op iunea strategic de a deveni un centru regional al serviciilor. Considerând pozi ia geografic a Ia ului, este important de analizat organizarea transportului de persoane i a celui de bunuri din i spre ora ul Ia i i de identificat mijloacele de transport care ar putea fi folosite pentru a aduce costurile sale la un nivel care ar fi acceptabil atât pentru locuitori, cât i pentru întreprinz tori. Unul din mijloacele de transport care are o importan strategic în dezvoltarea ulterioar a ora ului este transportul aerian. Pentru a face ca acest transport s fie efectiv isustenabil, este clar c ora ul trebuie s preia rolul unui centru interna ional i inter-regional. În ceea ce prive te transferul de bunuri, exist necesitatea de deschidere a unui parc de logisticintegral în jurul aeroportului, care ar include un terminal cargo mare în aeroport. Acest terminal cargo poate fi dezvoltat în moduri multifunc ionale i poate s îndeplineasc în cadrul aeroportului func iile de depozit.

Luând în considera ie costurile înalte implicate în dezvoltarea transportului aerian i volumul limitat care poate fi transportat de c tre un avion, doar un singur fel de bunuri este considerat: pentru

acest tip de transport sunt luate în considerare doar bunurile cu o valoare economic înalt sau bunurile care necesit livrare rapid .De i distribuirea bunurilor care necesit livrare rapid ar fi o op iune pentru dezvoltarea parcului de logistic a aeroportului i pentru înfiin area unui terminal de înc rc turi, totu i va fi necesarã ga-rantarea unei logistici corespunz toare i unei retele de drumuri în jurul aeroportului pentru a livra rapid bunurile.

Pentru a avea succes în realizarea terminalului cargo al aeroportului i al parcului de logistic în jurul aeroportului, este necesar

stabilirea unor parteneriate. Pe lâng aceasta, sectorul de transport i cel de înc rc turi sunt printre sectoarele în care inova ia i

cooperarea au o importan major . Din aceast perspectivproiectul ofer Ia ului înc o posibilitate de cooperare dintre cele trei p r i ale triplei spirale (institu iile publice, private i academice) cu privire la subiectele specifice care vor crea în viitorul apropiat o valoare economic ad ugat pentru ora .

b. Partenerii de proiect Urm toarele p r i vor fi implicate:

- Reprezentan ii administra iei: Prim ria, Administra ia local ,

- Reprezentan ii sectorului economic: Investitori str ini, companiile majore din regiune, integratorii poten iali a

- Reprezentan ii sectorului academic: departamentele de inginerie (construc ii, proiectare) din cadrul universit ilor;

- Specialistii pe domeniul mediului: organiza iile ecologice -- Reprezentan ii sectorului academic: universit ile, unit ile

Terminalul cargo i parcul de logistic al aeroportului municipiului Ia i

Ministerul transportului, Departamentul avia iei;

Reprezentan ii sectorului financiar: b nci;

de cercetare i monitorizare.

centrele academice de logistic

cheltuielilor de transport (3PL, 4PL);

;

74.

Ora ul Ia i are ca op iune strategic posibilitatea de a deveni centrul regional de servicii. Luând în considerare dimensiunea ora ului în cadrul regiunii, este disponibil o mas cantitativ destul de numeroas pentru a îndeplini func iile necesare pentru întreaga regiune. Una din aceste func ii este furnizarea bunurilor. Luând în considerare pozi ia geografic a ora ului i infrastructura deja existent în domeniul logisticii i a transportului, devine clar ctransportul aerian va deveni un mijloc de transport crucial în garantarea furniz rii bunurilor din i spre ora ul Ia i i regiunea Iasului.

Pentru a putea mânui fluxurile de bunuri care sunt transportate aerian, va fi necesarã dezvoltarea în vecin tatea aeroportului infrastructurii de logistic necesar , inclusiv i construc ia unui terminal cargo al aeroportului. Pe lâng organizarea logistic a fluxurilor de bunuri în i în jurul ora ului Ia i, va fi de asemenea important de a atrage noi juc tori de logistic cu scopul de a consolida pozi ia Ia ilor ca un centru interna ional i inter-regional de furnizare a bunurilor.

B. Obiective Pentru a stabili parcul de logistic i terminalul cargo al aeroportului, trebuie luate în considerare urm toarele obiective:

- Obiectiv de cercetare: analiza fluxurilor de importuri iexporturi din regiunea municipiului Ia i; identificarea în re-giunea municipiului Ia i; i la nivel de frontiere a centrelor de produc ie na ionale i

interna ionale; analiza poten ialului aeroportului cu privire la traficul de pasageri în cadrul unei re ele inter-regionale;

- Obiectiv de cercetare: analiza capacit ilor tehnice iecologice a aeroportului în cauz ; analiza general a accesibilit ii aeroportului; analiza capacit ii optimale a parcului de logistic i a terminalului cargo pentru a fi efective în ceea ce prive te costurile; posibilitatea de realizare a construc iei parcului de logistic din cadrul aeroportului;

- Obiectiv de cercetare: analiza tipurilor de bunuri care pot fi procesate de c tre aeroportul ora ului Ia i; analiza poten ialului volum care poate fi realizat de c tre aeroport;

- Obiectiv de cercetare: schimb de experien cu alte aeroporturi regionale din România, i cu alte aeroporturi regionale cu perspectiv european , încurajând astfel comer ul;

- obiectiv administrativ: pentru a administra procesul de realizare a terminalului cargo din cadrul aeroportului i a parcului de logistic , trebuie stabilit o echip de administrare flexibil i activ , implicând sectorul public icel privat (organizarea unei agen ii de dezvoltare a aeroportului ar fi o op iune); luând în considerare competen ele jude ului cu privire la aeroporturile regionale, ini iativa trebuie preluatã de Consiliul Jude ean. De fapt, structura administrativ va optimiza situa ia cu privire la terminalul cargo i va investi în atragerea spre aeroportul Ia ia juc torilor complementari de logistic . Luând în considerare construc ia parcului de logistic i a terminalului cargo, trebuie s fie dezvoltate planurile de afaceri i cele financiare;

- Obiectiv de implementare: luând în considerare dezvoltarea i construc ia parcului de logistic , propunerile necesare vor

fi lansate i implementate. Este necesar monitorizarea corect a construc iei i a finan elor;

- Obiectiv de comunicare: luând în considerare importan astrategic a dezvolt rii economice a regiunii aeroportului idezvoltarea logisticii în ora ul Ia i, este recomandat o comunicare direct i deschis cu to i reprezentan ii implica i, inclusiv i cu popula ia ora ului. Pentru o dezvoltare acceptabil a aeroportului, administra ia acestuia va trebui s aib grij de îmbun t irea conexiunilor aeriene pentru pasageri. Pe lâng aceasta, administra ia aeroportului va promova zona aeroportului ca fiind un centru interesant de furnizare a bunurilor în Europa Central i în delta M rii Negre.

5. Descrierea proiectului A. Scop

75.

C. Furnizare Pentru a dezvolta parcul de logistic i terminalul cargo în cadrul aeroportului, vor fi necesare urm toarele elemente:

- testarea posibilit ii de constituire a parcului de logistic în cadrul aeroportului

- plan de dezvoltare urban- plan de dezvoltare economic- plan de mobilizare regional- analiza importurilor i a exporturilor - expertiz cu privire la dezvoltarea aeroportului - expertiz cu privire la dezvoltarea logisticii în cadrul

aeroportului - expertiz cu privire la construc ia terminalului cargo i a altor

servicii de logistic- expertiz cu privire la reglement rile UE ce in de aeroporturi - expertiz în promovare regional- expertiz în dezvoltarea i administrarea aeroporturilor

regionale

D. Rezultate În regiunea Ia i, în vecin tatea aeroportului, va fi construit un parc mare de logistic i un terminal cargo, având ca scop valorificarea infrastructurii aeroportului i consolidarea pozi iei municipiului Ia i ca un centru regional de logistic , fiind recunoscut în special pentru fur-nizarea de bunuri de la i spre delta M rii Negre. Investi iile majore vor avea un impact pozitiv asupra num rului de angaj ri locale siasupra atragerii noilor tehnologii ce in de administrarea sectorului logisticii i a depozitelor.

6. Contribu ia în strategia general a Ia ilor Acest proiect va contribui la îmbun t irea imaginii ora ului Ia i, fiind considerat ora care func ioneaz ca centru regional al serviciilor. Dezvoltarea noilor activit i de logistic în jurul aeroportului va consolida pozi ia ora ului ca centru interna ional de furnizare a bunurilor.

7. Buget *Pentru a construi terminalul cargo i parcul de logistic , investi iimajore trebuie f cute pentru a pune baza unei infrastructuri necesare. Deci, se preconizeaz un buget de 10.000.000 euro pe o perioad de 4 ani, care se va stabili în func ie de dimensiunile parcului i de capacitatea depozitului, dintre care:

- investi ii: 9.000.000 euro, inclusiv i problemele de accesibilitate

- administrare, cercetare, tehnologii i promovare: 1.000.000 euro

*finan are:- D1: SOP Transport - D1: Regional OP - D1: OP Cre terea competitivit ii economice - D3: Dezvoltarea economic i social- D3: Problemele i provoc rile mediului înconjur tor - D3: Schimb de experien e bazat pe dezvoltarea economic

76.

Project Business Case Ia iPN 013

1. Titlu Proiect Plan de dezvoltare urban

2. M suri strategice Orizont 2020 - Ia i, ora cu spa ii pentru odihn

3. Liderul proiectului Prim ria ora ului Ia i

4. Argumentare i Partenerii de proiect a. argumentare Ora ul Ia i a dezvoltat o strategie ambi ioas care ar putea preg tiun viitor pentru ora , punând accentul pe un num r limitat de priorit i. Una dintre aceste priorit i este de a organiza un ora cu spa iu suficient pentru odihn .Ca i orice alt ora , Ia ul este un oraunde în acela i timp, pe spa iu limitat, se combin func ii diferite. Ca o consecin , orice schimbare ce ine de func ionalitatea urbanva avea un impact direct asupra utiliz rii spa iului disponibil în cadrul ora ului. Faptul c acest spa iu urban este limitat poate duce la iscarea conflictelor de interese, fiecare având dorin a de a se asigura c executarea anumitor func ii este rentabil i efectiv .

Un plan de dezvoltare urban va încerca s evalueze importan afiec rei func ii în parte i va balansa aceste func ii într-un mod sustenabil, respectând dimensiunile sociale, economice i ecologice ale ora ului. Planul de dezvoltare urban va fi un plan urban integrat, care va stabili un echilibru dinamic al tuturor func iilor din cadrul spa iului limitat al ora ului Ia i.

Luând în considerare func iile respective ale ora ului, va fi important de încorporat viziunea strategic asupra ora ului Ia i în planul de dezvoltare urban pentru a fixa spa iul necesar pentru dezvoltarea

în viitor a ora ului. În acest fel, planul de dezvoltare urban va ac iona ca un exemplu major pentru toate investi iile i planurile care vor fi efectuate pentru dezvoltarea ora ului i care au un impact direct asupra utiliz rii spa iului ora ului. În aceast m surproiectul ofer ora ului Ia i înc o posibilitate de cooperare între cele trei p r i ale triplei spirale (institu iile publice, private iacademice) cu privire la un subiect specific care va crea condi iile necesare pentru dezvoltarea economic i social a ora ului în viitorul apropiat.

Pe când subiectul dezvolt rii urbane i a planific rii este discutat iaplicat în multe ora e i regiuni în Europa de Est contemporan ,exist câteva posibilit i de dezvoltare a aspectelor acestui proiect într-un context European. Pentru aceasta e nevoie de parteneri interna ionali. b. partenerii de proiect Cu scopul de a implementa acest plan de dezvoltare urban ,urm toarele p r i vor fi implicate:

- reprezentan ii administra iei: administra ia local , agen iile de dezvoltare local

- reprezentan ii sectorului economic: organiza iile comerciale, investitorii, Camera de Comer , agen iile turistice

- reprezentan ii sectorului social: consiliile regionale, locuitorii, furnizorii de servicii sociale

- reprezentan ii sectorului academic: centre academice de arhitectur

- reprezentan ii sectorului cultural: organiza iile culturale - reprezentan ii mediului înconjur tor - speciali ti pe urbanism

5. Descrierea proiectului A. Scop Ora ul Ia i dore te s devin un ora în care calitatea urban este excelent i unde este loc pentru odihn .Pentru a atinge scopul dat, este important de în eles cum pot fi definite func iile (scopurile)ora ului în prezent i în viitor. Luând în considerare faptul c func iile ora ului trebuie s fie organizate în

77.

cadrul limitelor acestuia,va fi dificil de g sit un echilibru dintre toate func iile pe care trebuie s le stabileasc ora ul pentru a avea o calitate înalt a nivelului de trai.Urm toarele func ii trebuie sã fieconsiderate în cadrul limitelor ora ului:

- munca; - traiul; - comer ul; - recrearea i odihna; - dezvoltarea academic ;- turismul;

Pentru a putea combina dou sau mai multe func ii, este necesar de a garanta mobilitatea i accesibilitatea. Implementarea unui plan de dezvoltare urban este un proces dinamic i care necesit participare pentru ca fiecare utilizator al spa iului ora ului s - i poat ap ra interesele. Comunicarea este crucial pentru implementarea acestui proiect. Rezultatele acestui proces vor fi definite de c tre un exemplu general, baza care a fost pus în strategia ora ului Ia i.

B. Obiective Pentru a defini planul de dezvoltare urban , trebuie urmate urm toarele obiective:

- obiectiv de cercetare: identificarea teritoriului ora ului Ia i; definirea spa iului urban de pe teritoriul ora ului Ia i;

- obiectiv de cercetare: identificarea diverselor func ii care sunt cu adev rat executate pe teritoriul ora ului; dezvoltarea unei h r i func ionale; identificarea în ora a zonelor mono-func ionale i a celor multi-func ionale; transla ii geografice a zonelor func ionale;

- obiectiv de cercetare: analiza func iilor de trai în ora ul Ia i;analiza calit ii vie]ii i a condi iilor locuin elor; impactul viitoarelor planuri de construc ii pentru casele noi;

- obiectiv de cercetare: analiza func iei de munc ;identificarea cantit ii i calit ii spa iilor pentru birouri a

sectorului de servicii în ora i în jurul ora ului; schimb de experien cu alte ora e de dimensiuni medii; analiza sectoarelor industriale existente în ora ; evaluarea economic , social i cea a mediului înconjur tor cu privire la valoarea i func ionalitatea sectoarelor industriale din ora ;impactul construc iilor ulterioare din sectorul industrial care se vor efectua în ora ; impactul asupra mobilit ii iaccesibilit ii;

- obiectiv de cercetare: analiza func iei comer ului; identificarea calit ii institu iilor comerciale din ora ;evaluarea institu iilor comerciale din punct de vedere social, economic i cel al mediului înconjur tor; identificarea confisc rilor; impactul asupra mobilit ii;

- obiectiv de cercetare: analiza func iei de recreare; identificarea spa iilor verzi din ora ; identificarea spa iilor deschise din ora ; identificarea terenurilor de joac i a infrastructurii de sport; identificarea centrelor culturale din ora ; impactul asupra mobilit ii; analiza securit ii din zoneleîn cauz ; evaluarea pozi iei acestora în conformitate cu func iile de locuin i trai;

- obiectiv de cercetare:identificarea centrelor academice din ora ; evaluarea loca iei acestora în conformitate cu func iile de trai i de munc ; evaluarea calit ii mediului înconjur tor în zonele date; impactul acestei func ii asupra mobilit ii;

- obiectiv de cercetare: analiza func iei turismului; identificarea zonelor geografice unde se concentreaz infrastructura ifacilit ile ce in de turism; impactul asupra mobilit ii din ora ;

- obiectiv de cercetare: analiza calit ii vizuale (optice) a organiza iilor urbane existente i propuneri de ameliorare a calit ii vizuale din cadrul ora ului;

78.

- obiectiv de cercetare: evaluarea calit ii iluminatului în orasi implementarea unui sistem de ameliorare a calit ii ilumina- tului public cu scopul de a valorifica bunurile urbane i de a consolida sentimentul de securitate în ora ;

- Obiectiv de planificare: pentru viitorul contur al ora ului, intind la un nivel înalt de calitate a vie ii, se va proiecta un plan

func ional i geografic integrat, ce va pune în valoare consecin ele economice, sociale i de mediu ale alegerilor prezentate

- Obiectiv de comunicare: pentru a beneficia de o sus inere suficient din partea tuturor p r ilor interesate, este importantorganizarea sesiunilor necesare de informare i consultanpentru a prezenta efectul sesiunilor de planificare i pentru a sus ine alegerile ce trebuie s fie f cute.

- Obiectiv de valorificare: dup ce toate comentariile din partea p r ilor interesate au fost luate în considerare, se poate stabili si valorifica de c tre nivelul politic responsabil un plan de dezvoltare urban revizuit;

- Obiectiv de management: pentru a coordona întregul proces de întocmire a unui plan de dezvoltare urbanintegrat i pentru a organiza sesiunile de comunicare respective, va fi important înfiin area unei echipe manageriale inter-disciplinare cu reprezentan i atât din sectorul privat cât i public. Aceastã echip va monitoriza procesul de definire a unui plan de dezvoltare urban i va configura standardele pentru executarea ulterioar a acestui plan în contextul strategiei generale a ora ului.

- Obiectiv de implementare: odat ce un plan final de dezvoltare urbanã va fi stabilit, pot fi definite câteva planuri de ac iune; ele vor fi înso ite de un plan financiar.

C. Input Pentru a întocmi planul de dezvoltare urban , sunt necesare urm toarele elemente :

- Strategia ora ului - Serviciul GIS al ora ului - Cartografia social a ora ului - Planul de dezvoltare economic- Planul de infrastructura transportului - Planul de dezvoltare turistic- Planul de siguran i securitate al ora ului - Evaluarea mediului ambiant - Expertiz în calitate vizual- Expertiz în iluminare a ora ului - Expertiz în comunicare participativ- Expertiz în design urban - Expertiz în dispozitiile na ionale i europene

D. Rezultate Realizarea acestui proiect va genera rezultate pe diferite niveluri :

- Întocmirea unui plan de dezvoltare urban- Organizarea unei comunic ri deschise dintre diferite p r i

interesate - Dezvoltarea mai echilibrat a ora ului - O evaluare clar a func iilor semnificative ale ora ului i de

identificare a implant rii lor geografice - Evaluarea poten ialului de mobilitate - Definirea unui cadru calitativ pentru investi ii ulterioare în

infrastructura urban , economic , social i de mediu a ora ului

- O calitate mai bun a vie ii

E. Proiecte pilot i produse derivate Pentru a conferi planului de dezvoltare urban mai multconsisten i o dimensiune deja mai practic , câteva ini iative pot fi luate pentru a consolida calitatea vie ii din ora ul Ia i sau pentru a spori atractivitatea ora ului pentru vizitatorii i locuitorii s i. Este

79.

evident c aceste ac iuni pot fi efectuate doar într-atât pe cât sunt ini iate cu respectarea deplin a cadrului stabilit de planul de dezvoltare urban i de indicatorii fixa i de acest plan.

În acest context, urm toarele proiecte pilot pot fi întocmite:

1. Îmbun t irea mediului ambiant g rii feroviare :Gara feroviar din ora este în mod normal o zon unde se combin diverse func ii. Din punct de vedere al transportului aceast zon func ioneaz ca centru intermodal unde diferite modalit i de transport sunt interconectate. Pe lâng func ia de transport gara mai îndepline te i func ia comercial , de distribu ie ilocativ .

2. Modernizarea i specializarea pie elor din oraPie ele îndeplinesc diferite func ii cruciale în mediul urban, ca ora .Este în consecin ã de importan major luarea acestor locuri în considera ie din diferite unghiuri de vedere i investirea în îmbun t irea calit ii acestor spa ii deschise.

3. Crearea oselei de centur a ora ului Ia iPentru a îmbun t i mobilitatea din i spre ora , este evident coseaua de centur va fi un element cheie în dezvoltarea viitoare a

ora ului. Pentru a identifica cea mai bun amplasare a oselei de centurã, va fi important s se considere func iile dezvolt rii economice, ale transportului, distribu iei i logisticii în ora ul iregiunea municipiului Ia i, astfel încât pot s se profite maxim posibil de acest instrument nou de infrastructur , f r lezarea intereselor locuitorilor. În consecin ã, va fi necesar o evaluare obiectiva mediului ambiant pentru a diminua influen a negativ asupra calitãtii vietii din ora pe cât de mult este posibil.

4. Crearea spa iilor verzi i a zonelor de agrement :Din perspectiv urban , este evident c spa iile verzi i zonele de distrac ie îndeplinesc func ii diferite în ora : nu numai func ii de mediu, ci i foarte importante func ii sociale; în consecin ã, va fi important întocmirea unui plan integrat pentru dezvoltarea acestor suprafe e, cu privire la toate aceste func ii.

5. Reabilitarea re elei de str zi :Considerând varietatea func iilor urbane legate de dezvoltarea re elei de str zi, va fi necesar efectuarea evalu rii func ionale elementare în dependen de planul de dezvoltare urban .

6. Impactul C ii de la Est la Vest ( Odessa-Budapesta)Considerând construc ia acestei axe majore de transport, va fi necesar evaluarea influen ei acestei infrastructuri asupra diverselor func ii ce au fost identificate în planul de dezvoltare urban , pentru a analiza care vor fi efectele pozitive i negative ale acestei infrastructuri pentru ora .

6. Contribu ia la strategia general a ora ului Realizarea acestui proiect va contribui la imaginea internã iextern a ora ului Ia i, ca fiind un ora concentrat pe cre tere durabil i pe o calitate bunã a vie ii pentru toate p r ile interesate din ora . Un plan urban bine coordonat, sprijinit i impus va contribui în mod irevocabil la imaginea i buna existen a ora ului i cetãte-nilor lui.

7. Buget *Pentru a întocmi planul de dezvoltare urban , un buget de 600.000 euro poate fi prev zut pe parcursul unei perioade de 3 ani, din care:

- Cercetare : 200.000 euro - Sus inere TIC: 100.000 euro - Comunicare : 150.000 euro - Management : 150.000 euro

* finan are:- D1: program opera ional de dezvoltare admuinistrativ- D1: program opera ional regional

economice - D1: mediul ambiant - D3: schimb de experien- D3: dezvoltarea economic i social- D3: provoc ri de mediu

ire a competitivit ii- D1: program opera ional de îmbun t

80.

Project Business Case Ia iPN 014

1 Titlu proiect Conceperea i construirea locurilor de parcare în ora ul Ia i

2.M suri strategice Limita 2020; Ia i un ora u or accesibil

3.Liderul proiectului Prim ria Municipiului Ia i

4. Argumentare i partenerii de proiect a. argumentare Ora ul Ia i are op iunea strategic de a deveni un centru regional atractiv pentru industriile inovative i creative. Mai mult de atât, mu- nicipiul Iasi aspirã s devin ora cu aer curat, capabil s asigure un nivel de viatã elementar pentru vizitatorii i locuitorii s i. Deci este important ca ora ul s devin accesibil pentru a putea sprijini toate activitãtile ce vor avea loc. Aceast accesibilitate implic toate tipurile de transport i o infrastructur de mobilizare într-un cadruurban fix. Unul dintre aceste elemente este prezen a spa iilor de parcare. Lipsa acestora a fost identificat ca o problemã cheie a orasului. Aceasta se datoreaz cre terii bru te a numãrului deautomobile si a folosirii lor intense în ora .Pe de alt parte, Ia ul este un ora istoric, care nu a fost construit pentru a avea de a face cu mii de automobile i camioane. Astfel infrastructura acestuia nu a fost conceput sau adaptat unei circula ii intense al actualului num r de automobile. De aceea în concordan cu planul de mobilizare a ora ului, este necesar

analiza clar a necesit ilor pentru locurile de parcare, atât pentru locuitori, cât i pentru vizitatorii ora ului, respectând pozi ia strategic a acestuia.

b. Partenerii de proiect Cu scopul de a identifica i de a construi locuri de parcare, vor fi implica i urm torii parteneri : - reprezentan ii sectorului economic: proprietarii de magazine, proprietarii de hoteluri i restaurante, Camera de Comer- reprezentan ii sectorului academic: facult ile de inginerie, departamentele de arhitectur i planificare urban- reprezentan ii sectorului social: locuitorii ora ului, studen ii- reprezentan ii sectorului administrativ: serviciul de paz isecuritate, poli ia

5.Descrierea proiectului A. Scopul Ora ul Ia i a decis s devin un ora accesibil. Aceasta reprezintcondi ia primordial pentru a deveni un ora atractiv unde este bine de locuit, de investit i de dezvoltat industriile inovative. Pentru a deveni accesibil, este important ca mobilitatea infrastructurii s fie adaptat caracteristicilor acestui ora , f r dominarea unei imagini generale.Prezen a spa iilor de parcare este un element necesar în acest caz. Luând în considerare cre terea spectaculoas a num rului de automobile i a intensific rii circula iei din cadrul ora ului, este evident c crearea unui loc de parcare reprezint o pierdere enorm de timp. Mai mult de atât, aceasta d uneaz imaginii ora ului, acesta devenind inaccesibil, neatractiv pentru desf urarea unor activit i cu o dimensiune regional i inter-regional . Luând în considerare faptul c ora ul se afl departe

81.

de centrul economic al rii, ora ul Ia i nu poate accepta o astfel de pierdere de imagine.

Astfel, pentru a satisface nemul umirile locuitorilor, a vizitatorilor i a oamenilor de afaceri, este important sã avem o imagine detaliat asupra num rului total de locuri de parcare, astfel încât s existe posibilitatea identific rii unor noi loca ii pentru ca acolo s fie construite noile locuri de parcare în func ie de planul de dezvoltare urban .Conceperea i construirea spa iilor de parcare nu va fi suficientpentru a garanta un ora accesibil; toate locurile de parcare (vechi sau noi) trebuie integrate într-un singur sistem informa ional, astfel încât vizitatorii s afle care locuri de parcare sunt ocupate i care nu. În continuare va fi important ca locurile de parcare s fie concepute într-un mod multifunc ional, astfel încât aceste spa iideschise s fie folosite i cu alte scopuri. În fine, locurile de parcare vor fi construite într-un mod sustenabil: pentru unii locuitori, alternativele calitative sunt disponibile pentru organizarea mobilit ii lor în ora ; deci nu va fi necesar folosirea automobilelor sau se va putea chiar renun a la ele.

B. Obiectivele Pentru a concepe i a construi noi locuri de parcare, este necesarrealizarea urm toarelor obiective: - obiective de cercetare: analiza num rului de automobile, a utiliz rilor acestora de c tre locuitori, prognozarea privind sporirea sau mic orarea num rului de proprietari de automobile, analiza unor moduri alternative de circula ie - obiective de cercetare: analiza fluxurilor de automobile i a circula iei în cadrul ora ului, analiza originii i a destina iei

automobilelor din ora , analiza motiv rii folosirii automobilelor de c tre vizitatori - obiective de cercetare: analiza infrastructurii locurilor de parcare din punct de vedere al calit ii i cantit ii, analiza vizibilit ii spa iilor de parcare, prognoze privind fluxurile de automobile i de autobuze - obiective de cercetare: analiza economic a fluxului de automobile, incluzând toate scopurile distribuirii i depozit rii ; analiza centrelor comerciale majore din ora i impactul lor asupra mobilit ii ora ului - obiective de cercetare: identificarea loca iilor unde pot fi construite locuri de parcare pentru a satisface cererile locuitorilor ia vizitatorilor . - obiective de cercetare: valorificarea socio-economic a tuturor spa iilor utilizate ca locuri pentru parc ri pentru a estima costul/pre ul unei ore sau zile de folosire a spa iilor deschise din ora ;o diversificare a pre urilor poate fi f cut în func ie de scopurile sociale (pre uri mai mici pentru locuitori) i în func ie de atrac ia economic : dac cineva vrea s parcheze pe strada principal în locul folosirii transportului public, el trebuie s pl teasc pentru aceasta. - obiective administrative: cu scopul de a monitoriza dezvoltarea spa iilor pentru parcare în ora ul Ia i, este necesar crearea unui grup managerial, format din reprezentan ii ora ului, magazinele i locuitorii care reunesc speciali ti siguri i mobili. Ei vor lua în considerare necesit ile generale pentru locurile de parcare, precum i pre ul care va fi pl tit pentru a dezvolta aceste spa ii, luând în considerare natura ora ului i planul de mobilitate al acestuia. Construc ia infrastructurii majore în cadrul ora ului, ca mall-uri, cinematografe, poate fi considerat o piedic în dezvoltarea multifunc ional a spa iilor de parcare în cadrul

82.

ora ului, cât i în afara lui. Ei vor urm ri calitatea conceperii iimplement rii acestora, vor avea grija i de costul beneficiar al acestora. Oricum este necesar elaborarea unui plan de afaceri ia unui plan financiar. - Implementarea obiectivelor: vor fi organizate i elaborate procedurile necesare luând în considerare schemele de investi ii ce vor fi elaborate. - Obiectivele de comunicare: cu scopul de a elabora o adev rat politic cu privire la spa iile de parcare, comunicarea cu partenerii relevan i este foarte important pentru garantarea unui succes pentru ora ; de asemenea datorit implement rii acestei politici , comunicarea va fi un element important pentru elaborarea unei infrastructuri de comunicare care i-ar îndruma pe conduc torii auto într-un mod eficient atât în cadrul, cât i în afara ora ului.

C. Input Cu scopul conceperii i construc iei locurilor de parcare , urm toarele elemente sunt necesare: - strategia ora ului - planul de dezvoltare urban- planul de mobilizare a ora ului - planul de paz i securitate - expertiza în cadrul dezvolt rii locurilor de parcare - expertiza în cadrul comunic rii - expertiza în cadrul administr rii mobiliz rii - expertiza în inginerie - expertiza în cadrul drenajului i a canaliz rii

6.Contribu ia în cadrul dezvolt rii strategice a ora uluiProiectul va contribui la crearea imaginii ora ului ca un oraaccesibil cu respect pentru locurile deschise. Locurile pentru parcare vor fi mult mai atractive i vor contribui la fluidizarea circula iei în ora .

7. Buget Pentru a concepe, a moderniza i a construi spa iile de parcare, se preconizeaz un buget de 4.000.000euro în timp de 4 ani, dintre care se vor folosi pentru: - Cercetare: 250.000 euro - Concepere: 250.000 euro - Management: 200.000 euro - Lucr ri de preg tire: 500.000 euro - Lucr ri de construc ie (în func ie de num r): 2.300.000 euro - Infrastructura comunica iilor (inclusiv cablu TV): 500.000 euro Finan area: - D1: Regional OP - D1 : OP Transport - D1: dezvoltarea competitivit ii economice - D3: dezvoltarea economic i social- D3: provoc ri ecologice

83.

Project Business Case Ia iPN 016

1. Titlu proiect Renovarea ora ului prin activarea social

2. M suri strategice Orizont 2020; Ia i, prestarea serviciilor sociale de nivel înalt

3. Liderul proiectului Primaria Municipiului Ia i

4. Argumentare i Parteneri de Proiect a. Argumentare Ora ul Ia i are op iunea strategica de a începe prestarea serviciilor sociale de nivel înalt locuitorilor s i. Unul din sectoarele majore din cadrul departamentului serviciilor sociale, i prin urmare de probleme strategice, este situa ia spa iului locativ al popula iei ora ului : un nivel bun de existen în cadrul ora ului Ia i amelioreazpercep ia individual a ora ului i ofer locuitorilor încredere în faptul c investirea în domeniul spa iului locativ este i în interesul lor propriu. Astfel se vor m ri ansele unei autoidentific ri cu ora ul, sim ul responsabilit ii pentru mediul urban, precum i dorin a de a perfec iona calitatea mediului respectiv. În ceea ce prive te spa iul locativ pentru popula ia din Ia i, multe blocuri au fost construite în perioada comunist . Valoarea arhitectural a acestor blocuri este dubioas , iar calitatea materialelor folosite nu este de încredere. Aceste blocuri prezint o referin la un trecut pu in-atractiv pentru majoritatea popula iei. Prin urmare, ar fi binevenit o opera iune major care ar viza renovarea unor cartiere de blocuri ivecin tatea lor imediat într-un mod original i creativ, una din m suri fiind zugr virea sau pictarea artistic a pere ilor. Astfel calitatea spa iilor locative va fi îmbun t it ,iar ora ul va c p taun aspect atractiv.Implicarea cet enilor în domeniul renov rii iredecor rii propriet ii private (ba chiar i publice) s-ar putea stimula

de c tre autorit ile locale prin ac iuni i proiecte în comun i ar avea un impact pozitiv direct atât asupra locuitorilor, cât i asupra vizitatorilor i investitorilor. Experien e similare au fost atestate în Berlin i Brussels, unde zugr virea creativ a fost ini iat spre a atrage

aten ia i a stimula spiritul creativ al locuitorilor ora elor.

b. Partenerii de proiect În realizarea proiectului vor fi implica i urm torii participan i:

- Responsabili în sectorul administrativ: departamentul social al ora ului, departamentul locuin elor ora ului, departamentul de planific ri al ora ului

- Responsabili în sectorul cognitiv: departamentele sociale si economice ale universit ilor i ale liceelor;

- Responsabili în sectorul economic: uniunea companiilor de construc ie, uniunea inginerilor de construc ie, companii de materiale de construc ii;

- Responsabili in sectorul social: conducerile cartierelor, locatari, centre de economie sociala

- Responsabili in sectorul cultural: coala de Arte din Ia i , uniunea arti tilor.

5. Descrierea Proiectului A. Scopul Ora ul Ia i tinde s ofere servicii sociale de un nivel înalt locuitorilor s i. Actualmente, una din condi iile de baz a statutului social al locuitorilor o constituie condi iile de cazare. Majoritatea locuitorilor ora ului tr iesc în blocuri de apartamente, unele dintre care au fost construite înainte de 1940, altele fiind construite în ultimele decenii. Calitatea arhitecturala i practic a acestor blocuri este joas , iar aspectul lor exterior are un impact negativ asupra ora ului. Majoritatea locuitorilor nu au o situa ie financiara suficient de bun ,i nu dispun de surse financiare pentru remodelarea locuin ei sau

îmbun t irea condi iilor de trai din propria ini iativ . A adar,este nevoie de un program specializat pentru a ameliora condi iile interne de trai i aspectul exterior al blocurilor. Renovarea ipersonalizarea fa adelor blocurilor va crea un efect estetic pozitiv, contribuind concomitent la cre terea sim ului civic al locatarilor.

84.

Astfel, este necesarã organizarea unui proces de cooperare deschis cu locuitorii cartierelor în cauz , consultând ini iativele lor în privin aamelior rii aspectului cartierelor. În faza implement rii proiectului, vor fi contacta i studen ii Academiei de Arte din Ia i i institu iilor arhitecturale, care vor contribui prin abord ri originale i design-uri creative la renovarea fa adelor blocurilor. Se preconizeazorganizarea unui concurs inter-universitar pentru cea mai reu itã viziune creativ asupra ora ului luându-se în considera ie bugetul limitat i strategiile ulterioare de dezvoltare a ora ului Ia i. O aten ie deosebitã va fi acordatã spa iilor publice dintre blocuri: transformarea spatiilor de depozitare a gunoiului în spa ii verzi atractive si neprimejdioase cu facilit i pentru copii i oamenii în vârst .Un alt scop al proiectului ar fi organizarea spa iilor de parcare în jurul blocurilor, deoarece majoritatea blocurilor au fost construite în perioade când automobilele personale erau rar-întâlnite pe str zile ora ului. La momentul actual este atestat lipsa catastrofal de spatii de parcare, din care cauz apar numeroase conflicte sociale, iar spa iile publice de lâng blocuri sunt adesea tratate f rrespect. Pentru a finan a aceast opera iune de renovare a blocurilor din centrul ora ului se preconizeaz crearea unui parteneriat profitabil i atractiv dintre autorit ile locale, locatari i companiile de

construc ie. Dup implementarea în cartierele- int a m surilor propuse în proiect, calitatea condi iilor de trai a locatarilor se va îmbun t i, iar aspectul estetic al fa adelor blocurilor va contribui la imaginea pozitiv a ora ului Ia i.

B. Obiective

Pentru a organiza renovarea blocurilor, apar urm toarele obiective: - Obiectivul cercet rii: identificarea i localizarea blocurilor în

ora ; analiza calit ii condi iilor locative din fiecare bloc; analiza st rii fa adelor blocurilor în cauz ; analiza calit ii spa iilor publice din jurul blocurilor, identificându-le func iile initiale i actuale.

- Obiectivul cercet rii: consultarea viziunii locatarilor asupra aspectului spa iilor destinate renov rii i impactului acestora asupra imaginii generale ale ora ului.

- Obiectivul cercet rii: analiza structurii i amplas rii blocurilor de apartamente; analiza statutului economic i social a locatarilor din blocurile- int ; identificarea necesita ilor sociale ale locatarilor.

- Obiectivul cercet rii: analiza viabilit ii economice ale spa iilor- int i a nivelului de servicii prestate la moment în cartierele respective, atât din punct de vedere economic, cât i social.

- Obiectivul cercet rii: analiza ratei de posesori a automobilelor personale din num rul locatarilor blocurilor-int i a necesita ilor lor de mobilitate.

- Obiectivul concursului: se preconizeaz organizarea unui concurs pentru un design creativ i u or de între inut folosit la redecorarea fa adelor . În acest scop, vor fi distribuite invita ii la colile de arhitectur din Ia i, România i Europa; proiectele de decorare prezentate vor trebui s includ de asemenea un plan de afaceri i un plan financiar; din punct de vedere financiar, selectarea va fi efectuat de o comisie format din reprezentan ii Prim riei i reprezentan iilocuitorilor blocurilor- int .

- Obiectivul de planificare: pentru a începe un program de redecorare a blocurilor i spa iilor anexate, este necesar atât un plan de afaceri transparent, cât i un plan financiar bine-determinat. Luând în considera ie volumul lucr rilor, este nevoie de setarea unor termeni concre i pentru fiecare etap de implementare a programului.

- Obiectivul administrativ: Luând în considera ie volumul lucrului i scopurile elementare spre care se tinde, este

85.

nevoie de o echip de manageri inter-disciplinari pentru implementarea pa ilor prev zu i de proiect i coordonarea execut rii lucr rilor. În componen a echipei manageriale vor fi reprezentan i ai Prim riei ora ului, locatari, reprezentan ii sectoarelor: economic, arhitectural i cel de construc ie. Echipa va fi de asemenea responsabil de monitorizarea i analiza efectelor acestui program asupra locatarilor cartierelor men ionate i asupra vizitatorilor ora ului Ia i. Luând în considera ie dreptul de proprietate în domeniul respectiv, va fi important sã fie determinatconstruc ia financiar potrivit pentru ac iunile de remodelare din cartierele selectate: o combina ie optimã definan are publicã i privat .

- Obiectivul implement rii: Având ca obiectivul proiectului îmbun t irea condi iilor de trai din blocuri i spa iile anexate lor, vor fi lansate toate procesele de facilitare necesare.

- Obiectivul mediatiz rii : Realizând importan a din punct de vedere social a proiectului respectiv, este necesar de a adopta o atitudine participativ fa de el. Participarea activ a locatarilor blocurilor va fi crucial pentru succesul proiectului, m rind astfel respectul i încrederea în sine. De asemenea, dup finisarea proiectului, va fi necesar s accentu m procesul de renovare care a avut loc în sectorul prev zut, pentru a se debarasa de imaginea de cartiere neglijate.

C. Furnizare Pentru proiectul de renovare a blocurilor din ora ul Ia i, sunt necesare urm toarele: - Strategia ora ului

- Planul dezvolt rii urbane - Planul mobilit ii-schimb rii ora ului - Expertiza arhitectural a blocurilor - Expertiza construc iei i a renov rii - Design-ul creativ - Expertiza managementului spa iilor deschise

- Expertiza în condi iile locative - Expertiza în mobilitate

D. Rezultate Realizarea acestui proiect va avea efecte directe i indirecte la diferite nivele. Întâi de toate, calitatea condi iilor de trai din blocuri se va îmbun t i. Apoi, fa adele blocurilor vor sc pa de aspectul lor mohorât, devenind subiectele unei trat ri creative i originale din partea arhitec ilor, arti tilor sau a locatarilor proprii. Spa iile publice dintre blocuri vor fi de asemenea remodelate, fiind adaptate necesit ilor locatarilor. Datorit îmbun t irii calit ilor de trai ale blocurilor i a spa iilor adiacente, i datoritã particip rii active în cadrul proiectului, locatarii blocurilor vor deveni mai responsabili pentru spa iul în care tr iesc, mai ales c ei au contribuit financiar la renovarea blocurilor. Ca urmare a îmbun t irii aspectului estetic al cartierului, în aceste arii vor fi atrase firme particulare, contribuind la un dinamism economic sporit. În final, imaginea generalã a ora ului se va îmbun t i, iar administra ia local va avea o percep ie mai complexã asupra necesit ilor sociale a popula iei din zonele- intale proiectului.

6. Contribu ia în strategia general a ora uluiRealizarea acestui proiect va contribui la imaginea Ia ului ca orace tinde s presteze servicii sociale de un înalt nivel i nu ezit sutilizeze elemente de inova ie i creativitate în dezvoltarea sa.

7. Buget * Pentru a implementa acest proiect, se preconizeaz utilizarea unui buget de 5.000.000 euro care va fi cheltuit pe parcursul a 5 ani, printre care

- management: 400.000 euro - cercetare: 200.000 euro - concurs de creativitate i mediatizare: 200.000 euro - investi ii în ameliorarea condi iilor de trai: 2.500.000 - investi ii în renovarea fa adelor: 1.200.000 euro - investi ii în spa iile publice : 500.000 euro

86.

* finan are: - D1: OP Regionale - D1: OP Dezvolt rii Resurselor Umane - D1: OP Capacita ii administrative - ESF: Includerea social- ESF: Promovarea calit ilor profesionale - D3: Dezvoltarea economic i social- D3: Schimb de experien

87.

Project Business Case Ia iPN 020

1. Titlu Proiect Dezvoltarea serviciilor eficiente i calitative de e-guvernare în colaborare cu institu iile comerciale i academice

2. M suri strategice Orizont 2020; Ia i, construind o organiza ie durabil

3. Liderul Proiectului Prim ria Municipiului Ia i

4. Argumentare i parteneri de proiect a. Argumentare Realizarea acestui proces va fi posibil doar dac ora ul are dorin ade a investi în reforma administra iei locale. În conformitate cu rezultatele strategiei ini iale a ora ului Ia i i în limitele competen elor i obliga iilor legale, administra ia ora ului are urm toarele functii:

- furnizarea serviciilor calitative - competen e întreprinz toare- administra ie a ora ului care ar lucra în func ie de grupul de clien irespectiv - un mod de abordare inovativ, care ar duce la înfiin area iorganizarea serviciilor electronice

Deci, nu este suficient de a efectua o reform a administra iei ora ului ce ar duce la orientarea c tre clien i i administrarea efectiv a costurilor; administra ia local trebuie s fie întreprinz toare i s dezvolte un mod propriu de abordare pentru

prive te furnizarea serviciilor publice. Acest ultim obiectiv are o leg tur clar cu obiectivele strategiei ora ului – de a deveni un centru al inova iilor i al industriilor i serviciilor bazate pe tehnologii informa ionale.

Prin cooperarea între administra ia local , reprezentan ii sectorului de afaceri i institu iile academice (Triple Helix - tripla spiral ) cu privire la problemele ce in de cererea i oferta serviciilor de calitate înalt poate fi implementat modul de abordare cel mai efectiv cu scopul de a m ri accesibilitatea i furnizarea serviciilor.

b. Partenerii de proiect

Pentru a implementa acest proiect, vor fi implicate urm toarele p r i: - reprezentan ii administra iei: administra ia local , administra ia na ional- reprezentan ii sectorului social: consiliile regionale, ONG-urile, locuitorii - reprezentan ii sectorului economic: furnizorii serviciilor TIC, Camera de Comer , organiza iile comerciale - reprezentan ii sectorului academic: universit i, centre academice a tehnologiilor informa ionale

institu iilor academice au dat dovad de o atitudine pozitiv în leg tur cu cooperarea cu municipalitatea în ceea ce prive te dezvoltarea serviciilor electronice.

5. Descrierea proiectului A. Scop Ora ul Ia i a ales o strategie general de proiectare a unui plan pentru viitorul ora ului, în care o aten ie deosebit este acordatpromov rii inova iei i atragerii în ora a industriilor i serviciilor bazate pe TIC. Aceste inte nu sunt considerate ca fiind externe pentru orai administra ia acestuia i nici nu sunt doar relevante pentru

investitorii priva i i institu iile academice. Aceast strategie a ora ului, care are ca int inova iile i dezvoltarea bazat pe sectorul TIC, va avea succes doar în cazul în care administra ia

- reprezentan ii sectorului politic

Not : reprezentan ii administra iei organiza iilor comerciale i ai

ca Ia ul s devin un centru academic i de excelen în ceea ce

88.

local va încorpora aceste hot râri strategice în activit ile lor zilnice i în furnizarea serviciilor c tre clien i.

În consecin , toate institu iile ora ului vor integra în schema lor organiza ional obiectivul de a pune permanent accentul pe inova ie, respectând cadrul juridic (legisla ia, contextual juridic) inevoile clien ilor s i. Ei se vor baza pe utilizarea tehnologiilor informa ionale cu scopul de a îmbun t i calitatea serviciilor administrative oferite i facilitarea comunicãrii cu poten ialii clien i. Introducerea i implementarea serviciilor guvernamentale calitative în cadrul administra iei locale va contura îmbun t irea în viitor a cooper rii dintre ora , pe de o parte, i locuitorii s i,institu iile, întreprinderile i turi tii ora ului, pe de alt parte.

Astfel, calitatea administr rii ora ului se va afla în acord cu strategia

inova ie în domenii diferite a serviciilor publice. Pentru a deveni o for strategic puternic în ceea ce prive te inova ia, administra iaora ului trebuie s dezvolte parteneriate durabile cu furnizorii particulari de servicii i cu institu iile academice. Acest proces va fi posibil de realizat doar dac în ora va fi prezent o infrastructur a tehnologiilor informa ionale i dac func ionarii publici vor avea cuno tin ele i abilit ile adecvate de a prelua acest rol pro-activ.

B. Obiective Cu scopul de a dezvolta servicii guvernamentale (electronice) de calitate, este necesar ca urm toarele obiective s fie realizate:

- obiectiv ce ine de cercetare: analiza infrastructurii TIC din cadrul administra iei locale; identificarea infrastructurii TIC din ora ;

- obiectiv ce ine de cercetare: identificarea competen elor necesare, relevante pentru dezvoltarea serviciilor guvernamentale (electronice); identificarea abilit ilor disponibile în cadrul administra iei locale; analiza cuno tin elor TIC care se afl în cadrul administra iei locale;

- obiectiv ce ine de cercetare: analiza reglement rilor relevante ce in de privatizarea i dezvoltarea serviciilor de e-guvernare; analiza standardelor de calitate existente cu privire la serviciile de e-guvernare i analiza furniz rii acelora i servicii în alte ora e europene medii dup m rime;

- obiectiv ce ine de cercetare: analiza nevoilor grupurilor de clien i respective din cadrul administra iei ora ului (administra ia/locuitorii/întreprinderile)

- obiectiv ce ine de cercetare: analiza procedurilor administrative relevante, cu scopul de a comunica drepturile ce in de serviciile respective i analiza accesibilit iiadministrative; impactul procedurilor existente asupra calit ii vie ii i a antreprenoriatului.

- obiectiv ce ine de cercetare: analiza accesului electronic a întreprinderilor i locuitorilor ora ului; evaluarea pie ii poten iale de dezvoltare a serviciilor relevante de e-guvernare;

- obiectiv ce ine de cercetare: analiza furnizorilor de servicii ia institu iilor academice, care sunt în stare de a dezvolta servicii eficiente în cooperare cu func ionãrii publici;

- obiectiv ce ine de cercetare: identificarea schemei relevante ce ine de categoriile produselor pe baza c ror se pot dezvolta serviciile electronice; dezvoltarea indicatorilor;

- Obiectiv de planificare: pentru a trece de la serviciile tradi ionale de administrare la organizare bazat pe serviciile electronice, trebuie s fie elaborate un plan de afaceri, un plan de competen e i unul financiar (fiscal);

- Obiectiv administrativ: considerând organizarea procesului de participare i implicarea diferitor parteneri, va fi stabilit o echip de administrare inter-disciplinar , responsabil de monitorizarea procesului i rezultatului fazei (perioadei) de dezvoltare; aceast echip este de asemenea responsabilde comunicarea cu to i partenerii relevan i, i administra ia trebuie s aib grij de securitatea i reglement rile cu privire la privatizare, care se afl în leg tur cu serviciile de e-guvernare;

general a Ia ului, aceasta putând s devin un imbold pentru

89.

- Obiectiv rela ional: este crucial de a între ine leg turi strânse cu institu ii academice i cu furnizori de servicii competen ipentru a avea posibilitatea de a juca un rol activ în dezvoltarea serviciilor noi; ace ti furnizori de servicii i aceste institu ii academice î i pot avea originea în ora , dar este de asemenea important de a atrage abilit i de dinafar cu scopul de a consolida re elele deja existente;

- Obiectiv de comunicare: considerând faptul c un nou tip de servicii se dezvolt i pentru a ob ine cel mai bun rezultat al acestui proces de dezvoltare, va fi important de organizat o comunicare foarte direct cu to i partenerii relevan i i în primul rând cu grupul de clien i.

C. InputPentru a organiza serviciile relevante de e-guvernare, este necesar de avut urm toarele elemente: - Strategia ora ului - Planul pentru reforma cu privire la administra ia ora ului - Strategia na ional în ceea ce prive te e-guvernarea - Infrastructura TIC - Func ionari de stat califica i- Expertiz în ceea ce prive te serviciile de e-guvernare - Expertiz în legile ce in de TIC - Expertiz în organizarea administra iei publice - Expertiz în comunicarea public

D. Rezultate Implementarea proiectului va avea rezultate pe diferite nivele: - Func ionari publici mai competen i- Organizarea serviciilor publice pe baza electronic- Îmbun t irea accesului la serviciile or ene ti- Cooperare i comunicare mai eficient cu grupele de clien irespective - Dezvoltarea unei re ele integrate dintre administra ia ora ului, institu ii academice i furnizorii de servicii a sectorului privat - Calitatea vie ii îmbun t it

- Încurajarea ini iativei i a eficacit ii în sectorul serviciilor publice

6. Contribu ia întregii strategii pentru ora ul Ia iImplementarea proiectului va avea un impact asupra imaginii icapacit ii ora ului, acesta devenind ora al inova iilor, furnizând servicii publice eficiente i de calitate înalt , dezvoltate în cooperare cu centrele academice relevante i sectorul privat de servicii. Cooperarea sporit a partenerilor în tripla spiral (public, privat iacademic) va crea inova ii în ceea ce prive te furnizarea icalitatea serviciilor.

7. Buget * Pentru implementarea proiectului, trebuie s fie preconizat un buget de 750.000 euro pe timp de 3 ani, dintre care se vor utiliza pentru:

- cercetare: 120.000 euro - management: 90.000 euro - investi ii: 300.000 euro - dezvoltarea produselor i testarea: 240.000 euro

* Finan area: - D1: dezvoltarea resurselor umane OP - D1: Regional OP - D1: Cre terea competitivit ii economice OP - D3: Dezvoltarea economic i social- D3: Schimbul de experien e cu privire la dezvoltarea economic

- Confirmarea Ia ului ca ora al inova iilor

90.

Propunere de proiect Ia iPN 04

1. Titlu proiect

municipiului Ia i

2. M suri strategice

3. Coordonatorul proiectului Agen ia de dezvoltare Ia i (dac exist )

4. Partenerii proiectului Pentru dezvoltarea municipiului Ia i ca un centru de informare, industrie infrastructurii necesare pentru dezvoltarea economic . Trebuie

dezvoltare inovatoare a economiei din municipiu. Alte interese în joc în acest proiect sunt îmbun t irea calit ii vie ii în ora iconservarea activ a infrastructurii economice i urbanistice a ora ului.

Prin urmare, în acest proiect vor participa urm torii actori: - factori economici: Camera de comer i reprezentan i ai

mediului de afaceri - factori urbanistici: departamentele de urbanism i

arhitectur ale municipiului -- factori educa ionali i de cercetare: universit i, licee. - Institu ii de formare: centre de formare pentru IMM-uri

5. Descrierea proiectului A. Scop Municipiul Ia i a ales s devin un centru european de formare iindustrii TIC i de servicii adiacente. Pentru a pune în practic acest scop este important s sprijinim dezvoltarea economic din interiorul municipiului i din regiune. Dezvoltarea economic se bazeaz pe doi piloni: cre terea endogen , prin dezvoltarea afacerilor pe plan local i stimularea antreprenorial a universit ilor i a liceelor, i o cre tere exogen prin atragerea de întreprinz tori str ini care scontribuie cu o calificare înaltã i cuno tin e avansate si comple- mentare la industria i serviciile locale. Trebuie stabilitã si pregãtitãinfrastructura necesar atât pentru industria TIC cât si pentru servi- ciile adiacente. În ceea ce prive te investitorii str ini o optiune ar fi centrele de afaceri puternice; este e vident c i tinerii întreprinzã- tori locali au nevoie de un loc pentru a- i desfãsura activitatea la pre uri rezonabile. Pentru a men ine activitatea economicã în oras i aproape de centrele de cercetare, mai multe locatii pot fi adap-

tate la nevoile tinerilor întreprinzãtori care activeazã în sectoare

B. Obiective Pentru a stabili loca iile de afaceri legate de industria TIC în interiorul municipiului, se propun urm toarele obiective, luând în considerare i calitatea vie ii:

- cercetare: o analiz privitoare la nevoia de loca ii pentru afacerile din sfera TIC pe termen scurt mediu i lung

- cercetare: o analiz în ceea ce prive te dezvoltarea de afaceri noi din domeniul activit ii de cercetare în universit i i licee

- cercetare: analiza i identificarea loca iilor din municipiul Ia ipotrivite pentru dezvoltarea afacerilor TIC inclusiv din vecin tatea centrelor de informare i a spa iilor verzi, precum i o dezvoltare urban consistent . O aten ie deosebit se acord cl dirilor antreprenoriale deja existente în ora c rora li se poate schimba destina ia, precum izonelor de interes istoric care au nevoie de o perspectiveconomic . O alt problem va fi extinderea loca iilor de afaceri pe tot teritoriul ora ului

Loca ii pentru centre de afaceri i dezvoltare TIC în centrul

Orizont 2020 : Ia i - centru de informare, industrie i servicii TIC

i servicii TIC, trebuie avut în vedere proiectarea

stabilit nu numai infrastructura TIC, ci i spa iul care s permit o

serviciile TIC

legate de sau în cadrul industriei TIC.

91.

- obiectiv managerial: pentru a face loca iile de afaceri durabile i atractive pentru tinerii întreprinz tori va fi nevoie de cea mai eficient i flexibil structur managerial ijuridic . Se recomand stabilirea unui parteneriat între municipalitate, universitate i o serie de agen i economici. Acest aspect este esen ial pentru dezvoltarea imonitorizarea loca iilor de afaceri i a activit ilor legate de acestea. În unele loca ii se poate opta pentru organizarea unor servicii necesare în transferul cuno tin elor i informa iilor de la centrele de cercetare c tre afacerile i ini iativele TIC.

- obiectiv de planificare: pentru a reconstrui loca iile de afaceri necesare în func ie de nevoi i de cerere, trebuie elaborat un plan de lucru i un plan de finan are.

- obiectiv de implementare: luând în considerare lucr rile care vor trebui efectuate (construc ie, reconstruc ie sau restaurare), trebuie organizate i urmate proceduri speciale pentru licitarea i contractarea acestor lucr ri, precum ipentru execu ia lor.

- obiectiv de comunicare: luând în considerare strategia general a municipiului, este important s transmitem popula iei i poten ialilor întreprinz tori care activeaz în orai în centrele de informare respective, mesajul c ora ul ine

cont de orice posibilitate de stimulare a dezvolt rii inovatoare în economia ora ului.

C. Ini ierea proiectului Pentru a putea deschide centrele respective pentru afaceri îndomeniul TIC, urm toarele elemente trebuie finalizate:

- Strategia municipiului Ia i - Planul de dezvoltare economic- Planul urbanistic - Expertiz pentru înfiin area firmelor - Expertiz pentru dezvoltarea industrial i economic în

domeniul TIC - Expertiz pentru transferul cuno tin elor din cercetare în

afacere.

D. Rezultate Prin stabilirea acestor loca ii de afaceri, ora ul î i va elabora infrastructura necesar pentru a stimula dezvoltarea economicendogen în domeniul TIC în tot ora ul i pentru a oferi tinerilor cercet tori i întreprinz tori facilit i pentru a p stra o leg turstrâns cu centrele de informare TIC din ora . În acest caz tinerii nu vor mai sim i nevoia s plece din Ia i pentru a lucra în Bucure ti. În acest fel va cre te competitivitatea ora ului cu garan ia unei diversit i economice.

6. Contribu ia la strategia general a municipiului Strategia î i propune s defineasc o viziune clar pentru viitorul ora ului. Acest proiect va consolida imaginea ora ului ca o zon de inova ie i înalt calitate i va contracara „exodul creierelor”.

7. Buget Pentru a selec iona i a adapta loca iile de afaceri la standardele unui management modern i de dezvoltare industrial , este anticipat un buget de 1500000 euro pe o perioad de 3 ani.

92.

Propunere de proiect Ia iPN 05

1. Titlu proiect Stabilirea unor zone de lucru tehnice i creative pentru industria textil i design.

2. M suri strategice Orizont 2020 - Ia i ca un centru pentru industria u oar

3. Coordonatorul proiectului Prim ria Municipiului Ia i

4. Motiva ie i parteneri ai proiectului Pentru a deveni un centru pentru industria u oar , ora ul Ia i trebuie s - i evalueze mo tenirea industrial i valoarea actual a acestei mo teniri în func ie de noua dezvoltare economic . În ora ul Ia i se remarc dou sectoare industriale: industria alimentar i industria textil , inclusiv confec iile. Acum este sarcina ora ului i a factorilor economici s se ocupe de viitorul acestor sectoare, luând în considerare principiile acestei strategii. Rezultatul va fi o reformmajor a industriei textile, utilizând competen ele i tradi iile existente. C acest lucru este posibil s-a demonstrat deja în unele regiuni din Europa, de exemplu Kortrijk, o regiune cu tradi ie în industria textil . În timpul anilor ‘80, datorit importurilor ieftine i a costurilor ridicate ale for ei de munc locale, întregul sector s-a aflat într-o criz profund . Prin fonduri europene i prin for aîntreprinz torilor locali din industria textil acest sector a fost reformat în profunzime prin concentrarea asupra specializ rilor de ni i prin investi iile în retehnologizare. Ast zi regiunea este cunoscut ca un lider european în produc ia de covoare, i un important centru de prelucrare a fibrelor. Institutul de cercetare în domeniul textilelor de la Universitatea Gent a jucat un rol important în acest proces. Prin urmare urm torii actori vor participa la proiect:

- agen i economici: industria textil , industria de confec ii ivestimentar , industria de fire i fibre, centre de promovare a afacerilor.

-urbanistic i sectorul de cultur al municipiului Ia i.

- reprezentan i ai industriei u oare- centre de formare pentru IMM-uri i artizani - factori culturali

5. Descrierea proiectului A. Scop Municipiul Ia i a ales s devin un centru al industriilor creative. Pentru a- i atinge acest scop general, trebuie s - i valorifice tradi ia industrial existent i s o înnoiasc prin atragerea de investi ii str ine i prin sprijinirea dezvolt rii economice pe plan local, într-o manier durabil . Una din aceste tradi ii este reprezentat de industria textil , aflat în prezent la un punct de r scruce între oportunit i i provoc ri. Pe de o parte, for a de munc din industria textil a devenit scump , iar nivelul de investi ii în tehnologie este prea sc zut, a a încât ansele de supravie uire a industriei în acest sector foarte competitiv sunt destul de limitate. Pe de alt parte, industria textil i de confec ii este capabil s î i asigure recunoa terea interna ional f când din Ia i un centru al modei i al designului vestimentar. Luând în considerare cre terea nivelului de salarizare din România, investi ia în aceste ni e ale industriei de textile i confec ii poate reprezenta o alternativ în care cuno tin ele i competen ele tradi ionale pot fi combinate în mod creativ cu inova ia i cercetarea. Mai mult, ora ul Ia i joac un rol important dintr-o perspectiv cultural , ducând mai departe o tradi ie înfloritoare în art i cultur . De aceea este nevoie de organizarea infrastructurii în ora care s permit o leg tur între creativitate, afacere i cercetare, prin implicarea poten ialului local i prin atragerea de exper i din afara Ia ului. Este de preferat ca

aceast infrastructur s fie amplasat în interiorul ora ului pentru a garanta fluiditatea economic , precum i pentru a realiza conexiunile necesare între factorii relavan i i unitatea între diversele competen e i aptitudini relevante.

factori de urbanism: departamentul de proiectare

93.

B. Obiective Pentru a putea stabili loca iile de lucru tehnologice i de crea ie pentru produc ia textil i design trebuie îndeplinite urm toarele obiective: - cercetare: analiza industriei textile i confec ii din perspectivsocial i economic ; analiza în ceea ce prive te deschiderea de noi afaceri în acest sector - cercetare: identificarea participan ilor relevan i i a competen elornecesare în vederea dezvolt rii atelierelor de crea ie i tehnice din ora ; analiza nevoilor din procesul de organizare a acestor ateliere tehnice i de crea ie pentru a le putea face eficiente i rentabile - cercetare: identificarea loca iilor relevante în care se pot înfiin aaceste ateliere, luând în considerare tradi iile din ora i amplasarea agen ilor relevan i- etapa de planificare: trebuie elaborat un plan de afaceri i un plan de finan are pentru a putea organiza activit ile legate de func ionarea acestor ateliere i transferul de cuno tin e iexperien .- plan managerial: luând în considerare faptul c atelierele tehnice i de crea ie îndeplinesc diverse func ii în acela i timp, este

important s le definim o structur juridic i managerialadecvat ; aceast structur va comporta un management integrat, inând cont de tipul de afacere, schimburile culturale, activitatea de crea ie, inova ie, formare, calificare tradi ional ischimbul de experien . Aceast structur va monitoriza i produc ia i rezultatele acestor ateliere. Astfel atelierele au drept obiectiv

cheie combinarea diverselor competen e implicate în procesul de crea ie din designul vestimentar i stimularea antreprenoriatului în general. Ca alternativ , se poate opta pentru dezvoltarea economic tutelar .- planul de implementare: inând cont de lucr rile de construc ie în func ie de nevoile i cererea din partea factorilor implica i, pentru înfiin area atelierelor trebuie îndeplinite câteva proceduri de ofertare. Atelierele pot fi amplasate preferabil în cl diri care au leg turi cu tradi ia textil i pot reprezenta mo tenirea industrial .- planul de comunicare: inând cont de strategia municipiului, este important s transmitem atât locuitorilor cât i reprezentan ilor din

afar a industriei textile i a designului vestimentar, mesajul c Ia i a ales s sprijine tendin ele inovatoare i de crea ie din respectivele sectoare i c to i cei care au talent i abilit ile necesare sunt invita i s participe la mediul de crea ie în textile i mod .

C. Ini ierea proiectului Pentru a putea construi atelierele în ora trebuie lua i în considerare urm torii pa i în faza ini ial :- strategia ora ului - planul de dezvoltare urban- analiza general a sectorului textil i de confec ii- planul de dezvoltare economic- expertiza privitoare la ini ierea unei afaceri - expertiza în domeniul textilelor i al confec iilor - expertiza mo tenirii i valorilor culturale - expertiza în ceea ce prive te promovarea proceselor de crea ie

D. Rezultate Se vor înfiin a în ora 5 ateliere tehnice i de crea ie în rela ie strânscu sectorul de textile i confec ii, sectorul cultural, sectorul de dezvoltare a afacerilor i institutele de formare pentru artizanat iIMM-uri. Mai mult, viabilitatea economic a ora ului va cre te, iar calitatea mo tenirii industriale va cunoa te îmbun t iri. Atelierele tehnice i de crea ie func ioneaz ca o mare pepinier pentru tineri designeri i întreprinz tori i asigur o punte între industria textiltradi ional , voca ia cultural o ora ului i strategia lui, folosind instrumente existente pentru a se conecta la mediul interna ional cum este de exemplu „S pt mâna interna ional a modei”

6. Contribu ia la strategia general a municipiului

creativitatea i spiritul antreprenorial sunt valorificate în manierintegrat bazat pe un respect fundamental pentru tradi iile industriale i valorile culturale.

Acest proiect va consolida imaginea ora ului Ia i ca un loc în care

94.

7. Buget Se vor aloca 5 000 000 euro pe o perioad de 4 ani pentru înfiin area a 5 ateliere tehnice i de crea ie i pentru a dezvolta procesele implicate în inova ie, antreprenoriat, formare, creativitate i respectul pentru tradi iile industriale. Aceasta implic un buget

anual de func ionare i construc ie de 250 000 euro per atelier.

95.

Propunere de proiect Ia iPN 07

1. Titlu proiect Crearea unui centru pentru servicii de promovare a turismului

2. M suri strategice Orizont 2020: Ia i, capitalã turistic i cultural a României

3. Coordonatorul proiectului Prim ria Municipiului Ia i

4. Motiva ie i parteneri ai proiectului Municipiul Ia i de ine comori culturale i naturale în interiorul i în jurul lui. Ele reprezint materia prim pentru orice tip de dezvoltare

românesc. În plus, prezen a lor nu este suficient pentru dezvoltarea unei industrii turistice înfloritoare. Exist o nevoie de produse turistice atractive dublate de servicii profesioniste, precum i de promovarea turistic focalizat . De asemenea promovarea turistic necesit o abordare profesionist care înseamn mult mai mult decât tip rirea unor bro uri i prezentarea unor reclame str lucitoare. Promovarea turistic începe cu atitudinea localnicilor fa de turi ti i cu flexibilitatea si calitatea serviciilor locale la impactul turistic. Dacoferul de taxi, recep ionerul de la hotel, negustorul sau vânz torul

nu sunt în stare s afi eze o atitudine flexibil i comunicativ fade clien ii lor este evident c ace tia din urm nu se vor sim ibineveni i i nu vor avea nici un motiv s viziteze Ia ul din nou. Existexemple de promovare turistic în ora e de m rime medie, de

includ numai servicii din sfera turismului ci i magazinele tradi ionale.

Pentru a putea profesionaliza serviciile din sfera turismului i pentru a adapta sectorul comercial tradi ional la prezen a i activit ile

turi tilor este important s implic m urm torii parteneri în acest proiect:

- organiza ii ale furnizorilor de servicii turistice (asocia ia proprietarilor de hoteluri, asocia ii de restaurante, asocia ia taximetri tilor, etc).

- furnizori de servicii publice (companii de autobuze itramvaie, poli ia, etc)

- reprezentan i ai camerelor de come i ai mediului de afceri - organiza ii ale artizanilor - centre de limbi str ine- servicii ale prim riei în rela iile cu publicul - institu ii financiare care ofer servicii comerciale - centre de formare profesional pentru întreprinderi i artizani - centre de formare profesional pentru poli ie - centre de formare profesional pentru func ionarii publici din

ora

5. Descrierea proiectului A. Scop Municipiul Ia i îsi propune s devin o capital turistic i culturalã aRomâniei. Având în vedere pozi ia geografic i lipsa unei infra- structuri de drumuri principale din regiune, este evident cã orasul trebuie s se concentreze pe valorificarea bog iilor naturale si cultu- rale i pe o profesionalizare intensiv a infrastructurii si serviciilorturistice pentru a- i putea întâmpina oaspe ii într-o manierã deschi- s i încurajatoare. Mai multe analize au ar tat cã prima impresie este hot râtoare pentru imaginea general pe care o adoptã o poate avea un turist sau un vizitator despre un ora : dac soferul de autobuz sau de taxi se comport nerespectuos, turistul va avea o imagine negativ despre nivelul serviciilor din ora i nu va fi motivats cheltuiasc bani. De aceea cea mai bun promovare a orasului o reprezint prezen a unor servicii de întâmpinare care implicã o abordare flexibil i comunicativ fa de turi ti i vizitatori. Acest aspect prive te atât sectorul public cât i cel privat: atitudinea gardienilor de la muzeu este la fel de importantã ca si comporta- mentul chelnerului la restaurant. Prin urmare va fi înfiintat un ampluprogram de formare permanentã pentru a pregãti serviciile private

turistic . Totu i aceste avantaje nu sunt exclusive pe teritoriul

exemplu Brugge (Belgia), Gouda (Olanda) i Dijon (Fran a), care nu

96.

si publice din ora pentru provocãrile industriei turistice. Un centru de formare pentru promovarea turisticã reprezintã deci un instrument important pentru dezvoltarea industriei turistice din oras si din regiune Pentru a dobândi o atitudine flexibilã si comunicativã, se vor lua înconsiderare trei elemente majore în cadrul acestor module de for- mare: învãtarea de limbi strãine, orientarea cãtre client si serviciile financiare. Programele de formare trebuie sã fie flexibile si focalizatepe nevoile serviciilor care se vor confrunta cu exigentele turistilor. Într-o etapã ulterioarã, o datã dezvoltate modulele de formare, centrul de formare poate deveni un centru de informare pentru promovarea turismului capabil sã intre într-o re ea de alte astfelde centre de turism din orase europene de mãrime medie cu o importantã mostenire culturalã.

B. Obiective Pentru a înfiin a un centrul de formare pentru promovarea turismului trebuie îndeplinite urm toarele obiective:

- obiectiv de cercetare: analiza sectorului turistic din municipiul Ia i i a impactului pe care îl are acesta la nivel social i economic; analiza obiectivelor de interes turistic din Ia i; analiza vizitatorilor din punctul de vedere al originii idestina iei lor; analiza vizitatorilor ora ului Ia i din punctul de vedere al modului cum î i cheltuiesc banii; analiza vizitatorilor din punctul de vedere al mijloacelor de transport pe care le folosesc

- obiectiv de cercetare: inventarierea tuturor serviciilor din ora ul Ia i cu care vin în contact turi tii; analiza calitativ a atitudinilor de întâmpinare existente în sectoarele studiate, publice i private; analiza nevoilor în cadrul fiec rui sector din sfera turistic . Analiza posibilit ilor de formare specializat i focalizat în cadrul fiec rui sector din sfera turismului (axat pe practica cotidian )

- obiectiv de cercetare: identificarea celui mai bun amplasament pentru organizarea unui centru de formare în promovarea turismului

- obiectiv de dezvoltare: dezvoltarea modulelor de formare necesare în strâns cooperare cu diver i exper i în domeniul

limbilor str ine (în func ie de fluxul de vizitatori de o anumitna ionalitate i de nivelul de cuno tin e real al furnizorilor de servicii turistice), orientare c tre client (atitudine general ) iservicii financiare (sisteme de plat în avantajul clientului în strâns cooperare cu exper i financiari)

- obiectiv de planificare: trebuie elaborat un plan de afaceri iun plan financiar pentru a înfiin a centrul de formare pentru promovarea turismului i pentru a integra diverse func ii în acest centru,

- obiectiv managerial: sectorul turistic este unul foarte flexibil, pentru care calitatea produselor i serviciilor turistice joacun rol decisiv. Luând în considerare dezvoltarea produselor turistice în Ia i, pe de o parte, i prezen a serviciilor turistice pe de alt parte, este important s îmbun t im imaginea ora ului prin implementarea în regim permanent a unei abord ri orientate spre client. A adar este nevoie de o structur managerial adecvat care s reprezinte atât sectorul public cât i cel privat care s poat ine pasul cu tendin ele din sectorul turistic i s monitorizeze nevoile sectoarelor relevante din municipalitate i din regiunea Ia ipentru a garanta o promovare calitativ a turismului.

- Func ie de implementare: trebuie îndeplinite proceduri de ofertare inând cont de lucr rile de construc ie care se vor efectua pentru înfiin area centrului. Având în vedere grupul int al modulelor de formare i natura lor, este de preferat o

amplasare cât mai central . Prin urmare o op iune ar putea fi restaurarea unei cl diri importante din centrul ora ului.

- Obiectiv de comunicare: având în vedere strategia municipiului de a deveni o capital turistic , participarea serviciilor locale i a locuitorilor va fi esen ial pentru succesul Ia ului ca ora turistic. De aceea este important s investim energia necesar în mobilizarea tuturor serviciilor conexe i a locuitorilor pentru a participa la aceste module de formare. În plus este necesar o comunicare deschis pentru a cunoa te îndeaproape nevoile serviciilor implicate, atât publice cât i private.

97.

C. Ini ierea proiectului Pentru a dezvolta acest centru de formare pentru promovarea turismului, vor fi necesare urm toarele elemente:

- strategia municipiului - planul de dezvoltare turistic- planul de dezvoltare urban- expertiz în limbi st ine concentrat pe educare

pragmatic- expertiz în orientarea c tre client a serviciilor - expertiz în servicii financiare în interesul clientului - expertiz în promovarea turismului - centre de formare relevante pentru antreprenor i servicii

publice

D. Rezultate În municipiul Ia i se va înfiin a un centru specializat pentru promovarea turismului cu diverse obiective educa ionale, în cooperare cu actori relevan i in cadrul municipalit ii. Organizarea cursurilor de formare va contribui la îmbun t irea imaginii ora ului pentru vizitatori str ini i români. O abordare mai intens orientat

În plus acest centru de formare va deveni un loc de întâlnire pentru to i factorii publici i priva i implica i direct în organizarea serviciilor pentru turi ti. Centrul reprezint o oportunitate pentru crearea unor sinergii i pentru dezvoltarea în continuare a unor produse turistice, m rind poten ialul turistic al Ia ului.

6. Contribu ia la strategia general a municipiului Acest proiect va contribui la imaginea Ia ului ca ora turistic, va contribui la îmbun t irea calit ii serviciilor, un aspect profitabil atât pentru vizitatori cât i pentru localnici.

7. Buget Pentru înfiin area centrului de formare pentru promovare turisticeste necesar un buget de 1 200 000 euro, inând cont de lucr rile de construc ie i de func ionarea centrului de formare, din care:

- investi ii: 600 000 euro (restaurare, adaptarea unor facilit ielementare de formare)

- func ionare: 200 000 euro/an

spre client va contribui de asemenea la calitatea vie ii locuitorilor.

98.

Propunere de proiect Ia iPN 09 1. Titlu proiect Îmbun t irea caz rii turistice în municipiul Ia i

2. M suri strategice Orizont 2020 – Ia i- capital cultural i turistic a României

3. Coordonatorul proiectului Prim ria Municipiului Ia i

4. Motiva ie i parteneri ai proiectului Municipiul Ia i a f cut o op iune strategic de a deveni o capitalturistic a României. Având în vedere bog iile sale culturale inaturale, aceast op iune este mai mult decât justificat . Totu isimpla existen a bog iilor elementare nu este suficient pentru a dezvolta un sector turistic puternic care s aib un impact major asupra dezvolt rii economice i sociale a ora ului. Mai multe condi iitrebuie s fie îndeplinite i trebuie luate mai multe m suri pentru a face din Ia i o destina ie turistic atractiv . Una dintre aceste condi ii o reprezint calitatea i cantitatea caz rii turistice în municipiul i regiunea Ia i. Acest proces comport dou aspecte: actualizarea i îmbun t irea calit ii ofertei existente de cazare icrearea de noi posibilit i de cazare de foarte bun calitate. Pentru a realiza aceast condi ie este important ca sectorul privat iadministra ia local s lucreze în colaborare. Vor fi invita i sparticipe în acest proiect:

- asocia ii de hoteluri i pensiuni - sectorul hotelier - sectorul de cazare în regim de demipensiune (cazare cu

mic-dejun inclus) - departamentul de urbanism al municipalit ii Ia i- servicii de siguran i securitate ale municipalit ii- departamentul de turism al municipiului Ia i

5. Descrierea proiectului A. Scop Municipiul Ia i a ales s devin o capital turistic a României. Având în vedere pozi ia geografic , ora ul trebuie s investeasc în valorificarea bog iilor naturale i culturale i în profesionalizarea infrastructurii turistice. În ceea ce prive te infrastructura turistic ,unul din elementele fundamentale îl reprezint dezvoltarea capacit ii de cazare turistic . Un scop esen ial este îmbun t irea cantit ii icalit ii caz rii turistice în func ie de nevoile pie ei i de exigen ele turi tilor. A adar este nevoie de un plan de investi ie specializatmenit s îmbun t esc poten ialul actual i s atrag investitori interna ionali din industria hotelier i de catering .

B. Obiective Pentru a îmbun t i cantitatea i calitatea caz rii turistice urm toarele obiective trebuie duse la îndeplinire:

- obiective de cercetare: analiza diverselor categorii de cazare turistic în municipiul Ia i; analiza cantitativ a ofertei de cazare pe categorii existente; analiza calit ii ofertei existente de cazare turistic ; normarea calit ii i cantit ii caz rii turistice comparativ cu alte ora e de m rime medie din România, normarea la nivel interna ional

- obiectiv de cercetare: analiza cantitativ a nevoilor de cazare hotelier în func ie de planul de dezvoltare turistic

- obiectiv de cercetare: analiza nevoilor legate de capacitatea de cazare turistic existent ; analiza capacit ii de cazare existent în func ie de planul de dezvoltare urban i planul de mobilitate.

- obiectiv managerial: având în vedere nivelul investi iilor în sectorul turistic i flexibilitatea tendin elor din turism este necesar infiin area unui grup managerial din care s facparte reprezentan i ai sectorului public i privat, în func ie de planul de dezvoltare turistic , ei au responsabilitatea de a elabora programul de îmbun t ire a calit ii caz rii existente; în cadrul acestui program municipalitatea va acorda facilit i speciale sectorului privat, responsabil cu cazarea turistic respectând întru totul regulile concuren ei;

99.

o alt responsabilitate a grupului managerial este sînfiin eze un program pentru atragerea de noi investi ii în sectorul hotelier.

- Obiectiv de implementare: având în vedere schemele de investi ii care vor fi propuse, trebuie stabilite procedurile necesare i indicatorii utiliza i pentru a controla valoarea în bani i impactul asupra îmbun t irii calitative i cantitative a caz rii turistice.

- Obiectiv de comunicare: având în vedere strategia ora ului este important s stabilim o comunicare eficient cu sectorul turistic local pentru a realiza obiectivele legate de cazare; în func ie de strategie este important s stabilim o comunicare deschis cu investitorii str ini în ceea ce prive te strategia ora ului i poten ialul pentru investi iile lor.

C. Ini ierea proiectului Pentru a îmbun t i cazarea turistic va fi nevoie de urm toarele elemente:

- stategia ora ului - planul de dezvoltare turistic- planul de dezvoltare urban- planul de dezvoltare economic- expertiz în sistemele de calitate a caz rii turistice - expertiz în infiin area sistemelor de control a calit ii pentru

cazarea din hotelului i pensiuni - expertiz în scheme de investi ii- expertiz în siguran a i securitatea caz rii turistice

D. Rezultate În municipiul Ia i vor fi elaborate dou scheme majore de îmbun t ire a cantit ii i calit ii caz rii turistice, în func ie de rezultatele planului de dezvoltare turistic . Una din scheme se va concentra pe capacitatea de cazare existent ; cealalt se va concentra pe atragerea de noi investi ii pentru cazare turistic .Ambele scheme vor fi coordonate de o echip în care municipalitatea este implicat direct.

6. Contribu ia la strategia general a municipiului Proiectul va contribui la imaginea Ia ului ca un ora al turismului de calitate. Ora ul va dispune de o capacitate de cazare m rit , un aspect important în atragerea de vizitatori pe termen lung.

7. Buget Pentru a finan a ambele scheme de investi ii, se poate crea un fond mixt pentru fiecare din scheme, a a încât s poat estima un buget total de 1 600 000 euro pentru 4 ani din care:

- cercetare i management: 200 000 euro - schema de investi ie în cazarea existent : 1 000 000 euro - schema de investi ie în înfiin area unei noi capacit i de

cazare: 400 000 euro

100.

Propunere de proiect Ia iPN 010

1. Titlu proiect Modernizarea i profesionalizarea pie elor din Ia i

2. M suri strategice Orizont 2020 - Ia i – centru regional de servicii

3. Coordonatorul proiectului Prim ria Municipiului Ia i

4. Motiva ie i parteneri ai proiectului Municipiul Ia i a optat s devin un centru regional de servicii. Acest op iune strategic implic faptul c municipiul Ia iorganizeaz o serie de func ii pe teritoriul s u. Acest lucru este posibil numai datorit dimensiunilor ora ului: m rimea îi d suficient volum critic pentru a face aceste func ii eficiente sau rentabile. Una dintre aceste func ii este distribu ia de bunuri: datorit num rului de locuitori, transportul i vânzarea de bunuri diverse în cantitate suficient sunt profitabile, deoarece sunt suficien i poten iali clien ipentru ele. Pe de alt parte c l toria la Ia i în condi iile unei oferte mult mai diverse este mult mai profitabil deoarece în ora tr iesc mai mul i poten iali cump r tori decât într-un sat. Cu alte cuvinte municipiul Ia i joac un rol esen ial în distribu ia bunurilor, iar locurile tradi ionale pentru îndeplinirea acestei func ii sunt pie ele. Având în vedere schimb rile în cerere i ofert , înfiin area de hipermarketuri i concuren a lor în ora i aplicarea normelor europene de comercializare a alimentelor, aceste pie e tradi ionale trebuie s înfrunte mari dificult i pentru a supravie ui ca activitate economic în Ia i. Trebuie definit o nou func ionalitate economic pentru aceste pie e complementar la activitatea hipermarketurilor, care s ofere alte produse, neincluse în oferta hipermarketurilor. Închiderea pie elor nu este o op iune dat fiind

func ia social a acestor activit i i posibilitatea de a men ine leg turile sociale i economice dintre ora i zona rural învecinat .În plus aceste pie e func ioneaz în spa ii deschise în ora . Dintr-o perspectiv urbanistic este important ca aceste spa ii deschise s -i p streze func ionalitatea. Totu i îmbun t irea calit ii în

infrastructura i instala iile pie ei poate contribui la îmbun t irea calit ii vie ii în municipiu. În sfâr it, dup cum s-a observat în multe ora e medii i mici, pie ele locale reprezint o atrac ie special pentru turi ti: este un loc din ora unde vizitatorul ia contact cu tradi iile locale, aromele iprodusele specifice regiunii. Aceste pie e au a importantfunc ionalitate ca atrac ii turistice, mai ales în zonele în care condi iile meteorologice sunt suficient de bune pentru ca fermierii sî i aduc produsele direct la pia . Cum Ia i î i propune s devin o capital turistic a României este important s ridice standardele de calitate a serviciilor în pie e. Pentru a- i duce la îndeplinire acest deziderat vor fi implica i urm torii parteneri:

- Agen i economici: asocia ii ale furnizorilor de servicii de pia , camere de comer , agen ii turistice.

- Agen i administrativi: sectorul de urbanism, cel de alimenta ie i s n tate plublic , ca i cel de siguran a cet eanului.

5. Descrierea proiectului A. Scop Municipiul Ia i a ales s devin un centru regional de servicii. Având în vedere m rimea ora ului, exist suficient poten ial disponibil pentru a îndeplini câteva func ii majore în regiune. Una dintre aceste func ii este distribu ia de bunuri, în particular distribu ia de produse alimentare care provin din regiune. Distribu ia acestor produse se desf oar în primul rând în pie ele din Ia i. Aceste pie esunt organizate în aer liber în locuri special amenajate din ora ,acolo unde exist infrastructur elementar . Având în vedere apari ia hipermarketurilor importatoare de produse alimentare din toat lumea i aplicarea normelor europene cu privire la siguran aalimentelor, a ap rut nevoia de actualizare i specializare a pie elor.

101.

Pe lîng func ia economic , aceste pie e îndeplinesc i alte func ii. În primul rând ele au o important func ie social fiind locul de comunicare dintre ora i zonele învecinate. Apoi aceste pie e sunt spa ii deschise în ora , reprezentând adev rate oaze de oxigen printre cartierele de blocuri; a adar este important s avem grij de aceste locuri din punct de vedere urbanistic f r ca ele sa- i piardidentitatea. În sfâr it, mai ales în rile cu clim cald , aceste pie ereprezint o important atrac ie turistic , vizitatorii putând sobserve îndeaproape modul de via original din ora ul i regiunea respectiv i specificul local. Luând toate aceste func ii în considerare, este important s men inem pie ele prin modernizare iprofesionalizare pentru a nu fi nevoi i s le închidem.

B. Obiective Pentru a moderniza i profesionaliza pie ele din Ia i trebuie îndeplinite urm toarele obiective:

- obiectiv de cercetare: identificarea pie elor existente; analize ale produselor comercializate în aceste pie e; analize ale specializ rii lor pentru fiecare din pie e (pie egenerale, pie e de flori, pie e de pe te, etc.); identificarea locului de origine a vânz torilor din pia (ora , regiunea Ia i, alt regiune sau chiar de peste granit ); analiza nevoilor idorin elor clien ilor din aceste pie e; analize privitoare la accesibilitatea pie elor.

- obiectiv de cercetare: analiza normelor europene aplicabile în cazul produselor comercializabile în pia ; analiza infrastructurii existente în i în jurul pie ei; analiza serviciilor oferite în pia ; analiza sistemelor de administra ie existente în pie e i siguran a pie elor.

- obiectiv managerial: pentru a monitoriza sistemul de modernizare i profesionalizare a pie elor este necesarinfiin area unui grup managerial la care s participe reprezentan i ai administra iei locale i ai furnizorilor de servicii în pia ; o dat cu îmbun t irea infrastructurii elementare, adaptarea pie elor la standarde europene ivalorificarea spa iilor deschise din ora , se va realiza un program de motivare a furnizorilor de servicii de pia pentru

a-i ajuta s - i profesionalizeze afacerea; grupul managerial trebuie s ini ieze acest program de motivare i smonitorizeze rezultatele acestei opera iuni în func ie de strategia definit i planul de ac iune.

- plan de implementare: având în vedere schemele de investi ii poten iale pentru fiecare pia în parte, vor fi ini iate procedurile de ofertare necesare pentru actualizarea infrastructurii pie ei.

- plan de comunicare: pentru a realiza scopul propus de modernizare tehnic i comercial i de profesionalizare a serviciilor oferite în pia , este important s organiz m o comunicare deschis cu distribuitorii i furnizorii de servicii; de asemenea este necesar comunicarea cu popula ia lo-calã pentru a asigura succesul moderniz rii. De asemenea, se va realiza comunicarea cu turi tii, integrat în pache-tele de informare turistic în leg tur cu activit ile pe care le oferã ora ul.

C. Ini ierea proiectului Pentru a moderniza pie ele urm toarele elemente sunt vitale:

- strategia ora ului - planul de dezvoltare economic- planul de dezvoltare urban- planul de mobilitate - planul de siguran- expertiz privitoare la normele europene - expertiz privitoare la schemele de investi ie i monitorizare - expertiz privitoare la profesionalizarea serviciilor oferite de

furnizorii din pie e- expertiz în sistemele de controlul calit ii în pie e- centre de formare pentru educa ie profesional , comer i

antreprenoriat.

D. Rezultate În municipiul Ia i spa iile în care func ioneaz pie ele î i vor p stra profilul multifunc ional i vor integra organizarea serviciilor idistribu ia bunurilor produse în regiunea municipiului Ia i. De aceea

102.

se va ini ia o schem de investi ie major pentru îmbun t irea spa iilor în care func ioneaz pie ele i o schem de investi ie pentru modernizarea serviciilor de distribu ie conexe.

6. Contribu ia la strategia general a municipiului Acest proiect va contribui la imaginea Ia ului ca centru regional de servicii. Spa iile deschise vor fi mai atractive f r s î i schimbe func iile stabilite pe arealul lor.

7. Buget Pentru a moderniza i profesionliza pie ele din Ia i, se va fixa un buget în func ie de num rul pie elor identificate; pentru a realiza schemele de investi ii se estimeaz un buget de 500.000 euro/an, din care:

- 50.000 euro pentu cercetare i administrare general- 250.000 euro pentru îmbun t irea calit ii infrastructurii

pie elor- 200.000 euro pentru profesionalizarea serviciilor inclusiv

cursuri de formare specializate pentru comercian ii din pia .

103.

Propunere de proiect Ia iPN 012

1. Titlu proiect Planul de mobilitate urban

2. M suri strategice Orizont 2020 - Ia i, un ora respirabil

3. Coordonatorul proiectului Prim ria Municipiului Ia i

4. Motiva ie i parteneri ai proiectului Ia ul este un municipiu important în România. Are ambi ia de a deveni un ora turistic i un centru regional din nordul României. În plus, Ia ul dore te s devin un centru al industriilor creative. Acest lucru va avea un impact direct asupra vie ii i calit ii ei: activitatea i transportul se vor intensifica i, dat fiind cre tera spectaculoas a

num rului de ma ini din România i, în special din ora ele române ti, acest lucru va duce inevitabil la blocaje majore în trafic. În consecin aerul va fi mai poluat amenin ând atât s n tatea cet enilor cât i starea cl dirilor vechi din ora . De asemenea nu va mai fi posibil organizarea de servicii eficiente din punct de vedere al costurilor astfel încât municipiul Ia i nu va mai reprezenta o atrac ie pentru poten ialii investitori. În locul imaginii de oradinamic i atractiv din nordul rii, Ia iul va dec dea la stadiul deora poluat post-industrial. De aceea, având în vedere intensificarea traficului spre i dinspre ora , cre terea social ieconomic în zon , va fi vital s punem în practic un plan de mobilitate urban în timp pentru a face traficul in ora mai pu independent de ma inile particulare prin g sirea unor alternative eficiente i pentru a structura fluxul de trafic c tre periferia ora ului unde se pot construi parc ri multifunc ionale. Participarea constructiv a proprietarilor de magazine a artizanilor i a locuitorilor

este un aspect important în succesul unui asemenea plan de mobilitate. Pentru a defini un plan general de mobilitate urban trebuie s -i implic m pe urm torii parteneri într-un mod activ:

- agen i economici: asocia ii de artizani, asocia ii ale proprietarilor de magazine, Camera de Comer , asocia ii de hoteluri i restaurante, furnizori i distribuitori locali de servicii, firme de construc ii, etc

- factori sociali: locuitori ai municipiului Ia i, institu ii educa ionale, spitalele i centrele de îngrijire din Ia i

- factori din transport: companii de transport public, firme de taximetrie, firme private de distribu ie

- factori administrativi: administra ia local , agen ii de mediu, departamentul de urbanism, for ele de securitate i de poli ie

5. Descrierea proiectului A. Scop Municipiul Ia i a ales s devin un ora confortabil. Aici sunt incluse dou elemente: Ia i v zut ca un ora cu aer respirabil i Ia i ca oraîn care i locuitorii i vizitatorii au parte de spa iu de calitate.Aceastop iune strategic reflect dorin a puternic de a avea un oraatr g tor cu o înalt calitate a vie ii atât pentru locuitori cât ipentru vizitatori. Având în vedere valorile sale culturale, investi iile în inova ii idezvoltare economic , ora ul are toate ansele s î i ating scopul. Totu i exist câteva piedici în realizarea lui: una ar fi lipsa din ce în ce mai acut a posibilit ilor de mobilitate în ora datorit num rului crescut de ma ini care circul spre i dinspre ora în fiecare zi. Cum ora ul nu este proiectat pentru sus inerea unui flux permanent al unui volum uria de ma ini, acest aspect va afecta calitatea vie ii ia infrastructurii ora ului. Iar aceast calitate a vie ii este necesarpentru a atrage investitori care doresc s sus in eforturile de inova ie. De asemenea va afecta starea de s n tate a cet enilor, i se va m ri inciden a afec iunilor pulmonare cronice din cauza

smogului de pe str zi i dintre cl diri. Intoxicarea cu CO2 este o consecin direct a cre terii traficului rutier din ora , iar blocajele

104.

vor contribui i mai mult la aceast intoxicare. De asemenea cl dirile din ora vor fi afectate i ele, iar distribu ia din ora va fi limitat . În sfâr it, locuitorii se vor confrunta cu sc derea siguran eipe str zile ora ului, iar mobilitatea persoanelor cu handicap va fi redus . Având în vedere aceste amenin ri, precum i pozi ia geografic a municipiului Ia i pe harta României, este evidentnecesitatea unui plan de mobilitate urban pentru a ine sub control fluxul de ma ini care intr i ies din ora .

B. Obiective Pentru a elabora planul de mobilitate urban trebuie îndeplinite urm toarele obiective:

- obiectiv de cercetare: analize privitoare la fluxul de ma ini în diferite momente ale zilei pe tot teritoriul ora ului; identificarea locurilor de origine i destina ie ale acestor fluxuri rutiere (care sunt punctele de atrac ie); analize privitoare la identitatea celor care folosesc ma ini (locuitori, studen i, turi ti, etc); analiza scopurilor folosirii ma inilor în ora(scopuri profesionale sau private)

- obiectiv de cercetare: analiza asupra st rii drumurilor din ora ; analiza strangul rilor i a zonelor periculoase din trafic; analiza calit ii spa iilor deschise i posibilitatea construirii de parc ri în rela ia cu alte modalit i de transport, pentru a crea noduri intermodale de transport.

- obiectiv de cercetare: analiza alternativelor de mobilitate în ora ; analiza serviciilor organizate (frecve , capacitate) i a utilit ilor; analize privitoare la serviciile furnizate între ora iregiunea înconjur toare; analiza facilit ilor dezvoltate pentru acestea în ora i în afara lui.

- obiectiv de cercetare: analiza nevoilor diverselor categorii de locuitori ai ora ului; aten ie special se acord grupurilor speciale de mobilitate (studen i, persone în vârst ) ifurnizorilor de servicii economice (nivel i frecven de distribu ie)

- obiectiv de cercetare: analiza resurselor energetice folosite în ora ; având în vedere deschiderea ora ului spre inova ie iprezen a universit ilor se poate face o cercetare pentru a

identifica combustibili alternativi care pot fi folosi i în orapentru a reduce emisiile de CO2

- obiectiv managerial: pentru a putea elabora planul de mobilitate urban se va organiza un grup de lucru multidisciplinar care s administreze procesul de dezvoltare al planului de mobilitate urban ; având în vedere multitu-dinea de interese i strategia general a municipiului, acest grup managerial va face recomand rile elementare pe termen scurt i pe termen lung.

- obiectiv de elaborare a planului: pe baza cercet rilor, se vor face propuneri pentru un plan de mobilitate urban din care s reias recomand ri clare legate de infrastructur ,circula ie, organizarea serviciilor de mobilitate i folosirea resurselor de energie alternativ . Pentru fiecare din aceste capitole se va elabora un plan de ac iune i se vor defini o serie de indicatori. Se va monitoriza progresul i efectul implement rii asupra mobilit ii în general, asupra s n t ii, siguran ei i calit ii vie ii în ora . În fine, este evident c sunt necesare revizuiri integrale ale planului de mobilitate urbanla fiecare 5 ani.

- Obiectiv de implementare: având în vedere multiplele interac iuni cu diver i actori i con inutul practic al recomand rilor este necesar s existe o leg tur între fiecare plan de ac iune i un pachet de implementare bine definit din care s fac parte i procedurile necesare de ofertare. De asemenea va fi necesar monitorizarea iasistarea implement rii i execu iei noului plan de mobilitate urban .

- Obiectiv de comunicare: pentru a defini un nou plan de mobilitate urban este esen ial comunicarea cu to i actorii implica i. Acest lucru conteaz pentru etapele de cercetare, etapa de planificare i cea de implementare. Introducerea unui nou plan de mobilitate urban trebuie sfie dublat de o campanie intensiv de informare.

105.

Pentru a defini planul de mobilitate urban se va ine cont de urm toarele elemente:

- strategia ora ului - planul de dezvoltare socio-economic a ora ului - planul de conservare - planul de dezvoltare urban- expertiza privitoare la mobilitatea urban- expertiza asupra resurselor alternative de energie - expertiza în rela ii i comunicare cu publicul - expertiza pe analiza de trafic - expertiza în ceea ce prive te distribu ia i logistica

municipal- expertiza asupra transportului public

D. Rezultate În municipiul Ia i se va realiza un plan multifunc ional de mobilitate urban care face leg tura între interesele diverselor grupuri de utilizatori i strategia ora ului având ca efect un ora confortabil. Implementarea acestui plan are ca rezultat o mai bunadministrare a traficului, o mobilitate îmbun t it în infrastructur iintroducerea unor servicii de mobilitate alternativ în ora i în afara lui.

6. Contribu ia la strategia general a municipiului Planul de mobilitate urban va contribui la op iunea strategic a municipiului de a deveni un spa iu confortabil i s n tos. Implementarea acestei strategii va avea un impact pozitiv asupra calit ii vie ii din ora i asupra dezvolt rii economice pe m sur ce ora ul va deveni un loc mai pl cut în care s locuie ti.

7. Buget Având în vedere diversele procese în elaborarea planului de mobilitate urban , se estimeaz un buget de 900 000 euro pe o perioad de 3 ani. Din ace tia:

- management 300 000 - cercetare 300 000 - consultan 300 000

în ceea ce prive te investi iile minore dar urgente care trebuie f cute pentru a neutraliza cele mai periculoase i cele mai aglomerate zone din trafic se estimeaz un buget de 2 100 000 euro.

C. Ini ierea proiectului

106.

Propunere de proiect Ia iPN 015

1. Titlu proiect Managementul transportului public de pasageri

2. M suri strategice Orizont 2020: Ia i - un ora u or accesibil

3. Coordonatorul proiectului Prim ria Municipiului Ia i

4. Motiva ie i parteneri ai proiectului Municipiul Ia i a f cut op iunea strategic de a deveni un ora u oraccesibil. Aceasta este o condi ie important care trebuie îndeplinit pentru ca Ia ul s devin un ora cu poten ial turistic, un ora dinamic care acord spa iu de dezvoltare industriilor creative. Problema accesibilit ii nu se refer doar la calitatea infrastructurii ci i la calitatea serviciilor de mobilitate care func ioneaz în ora i în

jurul lui. Un asemenea serviciu de mobilitate esen ial în contextul urban este transportul public. Transportul public se compune din toate serviciile livrate cu trenuri, tramvaie, troleibuze i autobuze. Având în vedere dimensiunea urban elementar a ora ului Ia i irolul lui de centru regional, este important ca ora ul s - i consolideze aceast pozi ie oferind un sistem de transport public durabil ieficient locuitorilor i vizitatorilor, respectând pe deplin structura imo tenirea urban . În plus, în m sura în care ora ul dore te sfoloseasc aeroportul pe post de nod major de transport pentru c l tori din afara ora ului, este esen ial s aib conexiuni bune cu centrele economice importante intra i extra urbane. Îmbun t irea i profesionalizarea administra iei transportului public de pasageri

este un element important pentru punerea în aplicare a planului urban de mobilitate. Se mai iau în calcul inova iile i sursele regenerabile de energie în managementul transportului public, în stâns colaborare cu institu iile de informare i cercetare din ora .

Un alt aspect este diversificarea produselor de transport public i a pre urilor corespunz toare în func ie de categoriile sociale c rora se adreseaz : se pot fixa produse i pre uri speciale pentru studen i ipersoane în vârst în vederea promov rii mobilit ii i independen eisociale a acestora. Acest proiect va contribui la îmbun t irea calit ii mediului în general i a calit ii vie ii atât pentru vizitatori cât i pentru locuitori, va îmbun t i mobilitatea în ora i leg turile

sociale i economice între ora i împrejurimi, consolidând astfel Ia ul ca centru regional. În sfâr it proiectul va contribui la imaginea Ia ului ca ora al inova iilor în m sura în care se vor introduce noi tehnologii în func ionarea transportului public. Pentru realizarea acestui proiect vor fi implica i urm torii parteneri:

-hoteluri i restaurante, camere de comer , asocia ii ale proprietarilor de magazine

- factori implica i în mobilitate: administra ia aeroportului, firme de transport cu autobuzul, de troleibuzul, de tramvaiul i pe calea ferat

- factori administrativi: administra ii de transport, administra ii de planificare urban , Consiliul jude ean Ia i

- agen i de turism: servicii turistice, întreprinz tori turistici - agen i educa ionali : universit i, licee - agen i sociali :spitale, etc.

5. Descrierea proiectului A. Scop Municipiul Ia i trebuie s devin un ora accesibil. De aceea infrastructura are nevoie de îmbun t iri pentru a garanta un nivel satisf c tor de accesibilitate i adresabilitate. Serviciile din sfera transportului de pasageri trebuie s fie i ele eficiente i adaptate la nevoile poten ialilor clien i pentru o mai bun accesibilitate urban .În cadrul pachetului de servicii de mobilitate, transportul public de pasageri joac un rol esen ial ca instrument de garantare a accesibilit ii. Astfel, este important monitorizarea diferitelor moduri de transport public în ora i în afara lui i înfiin area unui sistem de administrare transparent care s implice to i factorii publici pentru a garanta un serviciu eficient la nivelul tuturor modurilor de transport

agen i economici: asocia ii ale artizanilor, asocia ii de

107.

public. În practic aceasta înseamn c toate serviciile sunt coordonate într-un mod eficient în a a fel încât s acopere un areal extins în jurul ora ului, iar serviciile s fie oferite pe o perioad cât mai lung posibil pe parcursul zilei, scopul acestui proiect fiind de a înfiin a un sistem de administrare general a transportului public intra i extra urban. Aici sunt incluse mai multe aspecte cum ar fi infrastructura de mobilitate pentru transportul public, cantitatea icalitatea vehiculelor, furnizarea de energie, introducerea de tehnologii noi, fixarea pre urilor i identificarea locului pe care ar trebui s -l ocupe serviciile de transport public în cadrul modalit ilor de transport urban.

B. Obiective Pentru infiin area unui sistem de administrare general pentru transportul public de pasageri în ora ul Ia i se au în vedere urm toarele obiective:

- obiectiv de cercetare: analiza cererii de mobilitate urban iregional ; diversificarea cererii de mobilitate în func ie domiciliu, categorie social i orientare profesional .

- obiectiv de cercetare: analize privitoare la diversele servicii de mobilitate public ; identificarea unui nivel al serviciilor din punct de vedere geografic i pe intervale orare; identificarea calit ii i cantit ii vehiculelor in dotare; identificarea infrastructurii utilizat de diver i furnizori de transport public la nivelul ora ului i al regiunii; identificarea posibilit ilor de dezvoltare a benzilor de mare vitez i a benzilor rezervate autobuzelor în ora

- obiectiv de cercetare: analiza impactului social i economic al trasportului public la nivelul regiunii Ia i; identificarea posibilit ilor de ofertare a unor linii de transport c tre companii private, sau încurajarea ini iativelor public-private în domeniul transportului

- obiectiv de cercetare: identificarea unor op iuni variate de coordonare a tuturor serviciilor de transport public din Ia i idin regiune în a a fel încât s garanteze o cât mai largacoperire geografic i un interval orar cât mai extins posibil, în m sura în care aceste servicii sunt organizate eficient din

punct de vedere financiar i in cont de obiectivele sociale; dezvoltarea unui sistem de stabilire a pre urilor i de taxare integrat

- obiectiv de cercetare: analize privitoare la furnizarea de energie pentru toate modalit ile de transport public; analiza impactului furniz rii de energie asupra mediului icalit ii aerului; identificarea combustibililor cu emisii sc zutede CO2 care se pot folosi în diverse servicii de transport public pentru a promova energia nepoluant

- obiectiv managerial: având în vedere diferi i furnizori de servicii de transport public i dezvoltarea unui sistem de transport public integrat pentru pasageri urban i regional, trebuie constituit o echip administrativ care s ini ieze negocieri cu diver i furnizori de servicii de transport public pentru a coagula un sistem integrat în func ie de eficien ide nevoile sociale ale locuitorilor i vizitatorilor. De asemenea echipa administrativ va monitoriza nivelul de satisfacere a clien ilor i punctualitatea serviciilor livrate. În sfâr it, echipa administrativ va evalua necesitatea serviciilor i impactul asupra mediului

- obiectiv de implementare: având în vedere adaptarea infrastructurii, parcul de vehicule i furnizarea de energie este necesar organizarea i executarea procedurilor de ofertare.

- Obiectiv de comunicare: având în vedere aspectul social al organiz rii transportului public pentru pasageri este necesarînfiin area unor linii de comunica ii cu privire la nevoia de servicii focalizat pe anumite grupuri ca de exemplu marii angajatori din regiune i categoriile sociale defavorizate; pentru a promova o mobilitate durabil i constant , este necesar promovarea permanent în rândul locuitorilor i al vizitatorilor a serviciilor integrate i a sistemului de taxare.

C. Ini ierea proiectului Pentru a ini ia un sistem administrativ integrat în transportul public de pasageri sunt eviden iate urm toarele elemente:

- strategia ora ului

108.

- planul de dezvoltare urban- plan de mobilitate urban- planul de siguran i securitate urban- expertiz în managementul traficului - expertiz în taxarea integrat- expertiz în managementul de transport public - expertiz în economia transportului - expertiz în furnizarea de energie pentru transport i logistic- expertiz în comunica iile din serviciile publice

D. Rezultate În Ia i se va înfiin a un sistem integrat de administrare a serviciilor de transport public. Acesta va face posibil coordonarea orarelor diverselor modalit i de transport i acoperirea unui areal geografic cât mai larg pentru serviciile publice. Aceste elemente, combinate cu un sistem de taxare integrat vor contribui la acomodarea pasagerilor în toate tipurile de transport public. Acest sistem administrativ va putea s acorde un loc preferen ial pentru serviciile coordonate de transport public în procesul de elaborare al planului de mobilitate urban i va veni în întâmpinarea nevoilor de mobilitate ale categoriilor sociale defavorizate. În fine, datoritintegr rii noilor tehnologii aceste servicii vor contribui la îmbun t irea calit ii aerului i a calit ii vie ii din ora .

6. Contribu ia la strategia general a municipiului Acest sistem va contribui la îndeplinirea obiectivului de oraaccesibil i va consolida pozi ia Ia iului ca un centru regional prin coordonarea serviciilor de transport public spre i dinspre ora . De asemenea ora ul va deveni mai atractiv i va cre te calitatea vie ii.

7. Buget Pentru a realiza managementul coordonat al serviciilor de transport public se estimeaz un buget de 1 500 000 euro pe 4 ani, din care:

- 200 000 euro : management general - 100 000 euro: cercetare - 800 000 euro : adaptarea infrastructurii la transportul public

pentru pasageri - 400 000 euro : introducerea de noi tehnologii

109.

Propunere de proiect Ia iPN 017

1. Titlu proiect Integrarea serviciilor sociale

2. M suri startegice Orizont 2020 – Ia i: un ora cu servicii sociale de nivel înalt

3. Coordonatorul proiectului Prim ria Municipiului Ia i

4. Motiva ie i parteneri ai proiectului Municipiul Ia i a ales s ofere servicii sociale de nivel înalt locuitorilor s i, iar îmbun t irea calit ii vie ii pentru to i cet enii este un obiectiv major pentru politicienii ora ului. Datorit schimb rilor sistemului socio-economic din România, datorit descentraliz rii constante i intr rii în Uniunea European , to i locuitorii i institu iile trebuie s se adapteze unei noi situa ii. Unii au aptitudinile imijloacele financiare pentru a se adapta, al ii nu au posibilit ile de a investi în reorganizarea vie ii lor i au nevoie de asisten în mod special pentru a- i realiza acest obiectiv. În plus, apar i alte nevoi în societatea româneasc pentru care nici autorit ile i nici sectorul public înc nu au formulat un r spuns clar. În sfâr it, structura grupurilor int se schimb i ea; de aceea nu mai este posibilorganizarea unor solu ii generale care s le acopere nevoile. O aten ie special trebuie acordat cet enilor de vârsta a treia, care se confrunt cu izolare social i economic , i persoanelor cu handicap pentru care integrarea social este o condi ie esen ialpentru integrarea societ ii române ti în Uniunea European . Avînd în vedere aceast situa ie, precum i competen ele legale ale municipalit ii în acest domeniu, este necesar organizarea serviciilor sociale într-un mod eficient în a a fel încât un num r din ce în ce mai mare de cet eni care au dreptul la aceste servicii spoat benficia de ele. În cadrul procesului de integrare a serviciilor

sociale, exist o oportunitate real de a dezvolta i implementa noi tehnologii.

Pentru a realiza acest proiect, vor fi implica i urm torii parteneri : - Factori administrativi: serviciile sociale ale municipalit ii,

coli, gr dini e, spitale, departamente de resort din consiliul jude ean, ministere de resort; departamentul ICT, sectorul de comunica ii al municipalit ii;

- Factori economici: furnizori de servicii; - Factori educa ionali: licee, organiza ii educa ionale pentru

servicii sociale; centre de formare profesional penrtu IMM-uri; departamente sociale ale universit ilor din Ia i;

- Factori sociali: ONG-uri, care func ioneaz în func ie de gradul de integrare social al diferitelor grupuri int i ONG-uri furnizoare de servicii sociale.

5. Descrierea proiectului A. Scop Municipiul Ia i dore te s devin un ora cu servicii sociale profesionale de înalt calitate: Ia ul î i propune s fie un ora de interes pentru vizitatori i investitori i un ora primitor pentru locuitorii s i. Av nd în vedere structura popula iei din Ia i, nevoile în schimbare iintegrarea României în Uniunea European , este important ca toate serviciile sociale din Ia i s îndeplineasc standardele de calitate necesare. Acest lucru presupune investi ii masive în dezvoltarea serviciilor sociale în raport direct cu dimensiunea ora ului, iar integrarea serviciilor sociale poate contribui la o organizare iadministrare mai eficient .Având în vedere diversitatea grupurilor int i obiectivele respectivelor servicii, este important s asigur m un acces comun la bazele de date, în a a fel încât serviciile s poat fi acordate în manier integrat . A a se vor evita situa iile în care cet enii trebuie s completeze cinci formulare diferite la cinci departamente diferite din ora , cerând aceea i informa ie. Este evident c noile tehnologii IT vor juca un rol important în acest proces i c trebuie g sit o complementaritate general între servicii.

110.

De asemenea integrarea serviciilor sociale va fi încununat de succes numai dac î i aduc contribu ia toate structurile implicate în asigurarea serviciilor pentru popula ie, anume:

- organizarea eficient a serviciilor sociale; - managementul eficient al serviciilor sociale; - dezvoltarea eficient a serviciilor sociale; - organizarea eficient a cursurilor de formare pe teme de

implementare a serviciilor sociale; - comunicarea eficient între serviciile sociale i popula ie;

În ceea ce prive te con inutul restructur rii acestui important segment al administra iei municipale, se va pune accentul pe urm toarele servicii:

- îngrijirea la domiciliu pentru persoanele în vârst ;- mobilitatea i accesibilitatea pentru persoanele cu

handicap; - îngrijirea copilului; - asigurarea de ad post în condi ii de calitate; - acces la facilit i sportive; - asisten pentru un stil de viat s n tos; - acces la utilit i (electricitate, c ldur , etc);

Având în vedere aceste elemente, trebuie stabilit un master plan pentru integrarea serviciilor sociale în Ia i.

B. Obiective Pentru a integra serviciile sociale din Ia i într-o manier eficienttrebuie îndeplinite urm toarele obiective:

- obiectiv de cercetare: identificarea serviciilor sociale organizate în Ia i, atât în cadrul institu iilor de stat, cât iprivate; identificarea serviciilor sociale asigurate în domeniul s n t ii, îngrijirea la domiciliu, îngrijirea copilului, ad post, asisten pentru persoanele cu handicap fizic i mental; integrare social ; identificarea dimensiunilor grupurilor int

- obiectiv de cercetare: analiza nevoilor sociale ale popula iei în general; analiza nevoilor sociale pe grupuri int ; prognoza

nevoilor de servicii sociale pentru popula ie în general i pe grupuri int pe termen mediu i lung;

- obiectiv de cercetare: cuantificarea serviciilor sociale pentru popula ie în general; analiza randamentului serviciilor sociale pentru fiecare din grupurile int ; analiza impactului financiar al asisten ei sociale oferite asupra calit ii vie ii cet enilor iasupra grupurilor int ; analiza num rului de anagaja iimplicat în furnizarea serviciilor sociale i a num rului de angaja i implica i în supravegherea administrativ a serviciilor;

- obiectiv de cercetare: analiza criteriilor juridice de acces la serviciile sociale; identificarea condi iilor generale i a informa iilor necesare pentru a beneficia de servicii; identificarea criteriilor de respingere; analiza procedurilor care trebuie urmate pentru a beneficia de drepturile efective;

- obiectiv de cercetare: analiza tuturor serviciilor sociale organizate în municipiul Ia i; analiza costurilor de management; analiza propor iilor de participare a sectoarelor public i privat la managementul serviciilor; rolul partenerilor sociali în managementul serviciilor sociale; analiza indicatorilor care trebuie stabili i pentru a monitoriza calitatea serviciilor; analiza tehnologiilor noi care trebuie incluse în managementul serviciilor sociale din Ia i;

- obiectiv de cercetare: analiza serviciilor sociale furnizate atât de sectorul privat cât i cel public; analiza rela iei cu clientul pentru fiecare din servicii; normarea comparativ cu alte ora e de m rime medie în ceea ce prive te calitatea organiz rii serviciilor sociale pentru popula ie;

- obiectiv de cercetare: analiza comunic rii între municipalitate, popula ie în general i grupuri int specifice în ceea ce prive te oferta i accesibilitatea serviciilor sociale;

111.

- obiectiv de planificare: pentru a dezvolta servicii sociale integrate în Ia i, trebuie conceput un plan de afaceri transparent în func ie de obiective i grupurile int ; aceste planuri de afaceri vor fi înso ite de un plan financiar din care s reias nivelul resurselor umane i echipamente IT necesare pentru garantarea calit ii serviciilor sociale; de asemeneatrebuie stabilit un calendar de activitãti;

- obiectiv managerial: pentru a asigura servicii sociale integra-te cu scopul de a garanta o bun calitate a vie ii pentrutoti cet enii, trebuie înfiin at o structur managerialãputernic din care s fac parte sectorul privat i cel de stat precum i partenerii sociali. Având în vedere obiectivul general, aceast structur managerial trebuie sã detinã instrumentele necesare, competen ele si potentialul de inves-ti ii pentru a pune în execu ie planul de integrare; grupul este de asemenea responsabil cu monitorizarea integrãrii serviciilor sociale i a calit ii serviciilor, atât în sectorul privat cât i public.

De aceea trebuie luate în calcul urm toarele aspecte: organizarea mai eficient a serviciilor managementul mai eficient al serviciilor o comunicare mai eficient a serviciilor.

Structura managerial trebuie s defineasc i condi iile de asigurare a serviciilor sociale de c tre sectorul privat. - Obiectiv de implementare: cum scopul ultim este integrarea

serviciilor sociale folosind noile tehnologii i cu ajutorul organiza iilor private, se vor ini ia procedurile de ofertare necesare. Procesul de integrare a servicilor sociale va fi legat direct de introducerea serviciilor guvernamentale online.

- Obiectiv de comunicare: organizarea serviciilor eficiente are o imporan major pentru calitatea vie ii în Ia i; procesul de reorganizare al serviciilor sociale trebuie secondat de o comunicare transparent , deoarece aceste servicii sunt destinate categoriilor sociale cele mai vulnerabile. Ulterior

integr rii serviciilor, comunicarea într-o manier transparentcu to i poten ialii clien i va avea un rol vital în garantarea accesibilit ii pe criterii echitabile.

C. Ini ierea proiectului Pentru a ini ia integrarea serviciilor sociale în municipiul Ia i sunt necesare urm toarele elemente:

- strategia municipiului - expertiz în managementul serviciilor sociale - expertiz în introducerea de noi tehnologii în serviciile sociale - expertiz în analiza nevoilor sociale - expertiz în introducerea schemelor de calitate în serviciile

sociale - expertiz în managementul schemelor de integrare social- expertiz în servicii guvernamentale online

D. Rezultate Acest proiect va avea efecte asupra diverselor structuri, direct iindirect:

- serviciile vor fi organizate într-un mod mai eficient, iar procedurile vor fi mai transparente

- servicii sociale pro-active i mai apropiate de oameni, organizate în func ie de nevoile popula iei în general i de grupurile int în special

- dezvoltarea de noi servicii în func ie de nevoile reale ale grupurilor int

- posibilitatea de a dezvolta solu ii integrate pentru anumite categorii de locuitori

- o mai mare transparen în ceea ce prive te accesibilitatea serviciilor

- o comunicare mai transparent cu grupurile int- o cooperare eficient între sectorul public i cel privat - o eficien crescut în administra ia municipal- îmbun t irea imaginii generale a ora ului ca unul care are

grij de locuitorii s i

112.

6. Contribu ia la startegia general a municipiului Acest proiect va contribui la imaginea intern i extern a Ia ului ca ora care se îngrije te de locuitorii s i i utilizeaz noi tehnologii în administra ie.

7. Buget Pentru a realiza acest proiect se estimeaz un buget de 1 600 000 euro pe 4 ani din care:

- cercetare : 500 000 euro - introducerea de noi tehnologii i servicii guvernamentale

online: 600 000 euro - management: 300 000 euro - organizarea schemelor de calitate i a comunic rii

transparente: 200 000 euro

Fondurile se pot ob ine din fondul pentru dezvoltarea imodernizarea guvern rii locale care va fi administrat de Ministerul de Finan e (CUPAR) i va primi propuneri de proiect începând cu luna octombrie.

113.

Propunere de proiect Ia iPN 018

1. Titlu proiect Managementul sistemului de înc lzire central

2. M suri startegice Orizont 2020 – Ia i, ora cu servicii publice de înalt calitate

3. Coordonator de proiect Prim ria Municipiului Ia i

4. Motiva ie i parteneri ai proiectului Municipiul Ia i a ales s ofere locuitorilor i vizitatorilor s i servicii publice de înalt calitate. Unul dintre aceste servicii publice se refer la organizarea sistemului de inc lzire central . Având în vedere situa ia actual a re elei de înc lzire din ora i pre urile tot mai mari ale surselor de energie necesare pentru alimentarea sistemului, exist o oportunitate de a administra sistemul de înc lzire din ora într-un mod inovator i durabil, mai centrat pe nevoile clientului. Pentru a îmbun t i calitatea vie ii locuitorilor, calitatea aerului i a mediului printr-un nou sistem de administrare a re elei de înc lzire, trebuie monitorizate toate aspectele diferite ale sistemului de înc lzire urban, utilizând noile tehnologii. Problema cea mai important va fi cum s livr m c ldura c tre cet eni în cel mai eficient mod, la cel mai rezonabil pre , cu cel mai mic impact asupra mediului i asupra aspectului urban. Având în vedere marile investi ii necesare pentru a garanta furnizarea eficient a c ldurii ne vom baza pe o strâns colaborare între sectorul public i cel privat. De asemenea va fi nevoie de o expertiz specific pentru instalarea unui sistem de înc lzire durabil, de o expertiz din perspectiva legisla iei mediului aplicabil atât în Uniunea European cât i în România. În acest proiect vor fi implica i urm torii parteneri:

- Factori economici: furnizori c ldur i de alte utilit i; sectorul construc iilor; companii furnizoare de energie

- Factori administrativi: departamentul de dezvoltare urbanal municipalit ii, departamentul social i cel de mediu

- Factori de cercetare i educa ionali: catedrele de inginerie ale universit ilor i liceelor, direc ii juridice

5. Descrierea proiectului A. Scop Ora ul Ia i a optat în mod strategic pentru organizarea unor servicii publice de înalt calitate pentru cet eni. Unul din elementele cheie în aceste servicii publice îl reprezint organizarea sistemului de încãl- zire central . Având în vedere normele europene economice i demediu i nevoia cet enilor de a beneficia de un sistem eficient de înc lzire organizat de municipalitate, este necesar un managementmodern i durabil al sistemului de înc lzire central : acesta trebuie sintegreze interese economice, ecologice i sociale în procesul de reorganizare i dezvoltare al sistemului de înc lzire. De asemenea pre urile surselor de energie care alimenteaz sistemul cresc extrem de rapid i exercit presiuni asupra bugetului municipalit ii. Prin urmare managementul trebuie s in cont de interesele sectorului public i ale celui privat i s analizeze situa ia actual a sistemului de înc lzire pentru a îmbun t i calitatea serviciilor de furnizare a c ldurii. În acest context, managementul se va concentra asupra resurselor de energie, asupra modului de distribu ie i a livr rii de c ldur cãtre cetãteni, inclusiv stabilirea preturilor. Tot managementul trebuie s identifice i calitatea locuin elor din Ia i din punctul devedere al gradului de izolare i al eficien ei termice. În momentul în care s-a realizat acest lucru managementul se va referi la conditiilede înc lzire a a cum vor fi ele definite pentru viitoarele santiere de cl diri industriale i reziden iale.

B. Obiective Pentru a organiza managementul sistemului de înc lzire al ora ului într-un mod inovator, durabil i care s respecte priorit ile clientului se au în vedere urm toarele obiective:

114.

- obiectiv de cercetare: analiza organiz rii actuale a sistemului de înc lzire; analiza managementului actual al sitemului de înc lzire; analiza costurilor generale în vederea unei organiz ri eficiente a sistemului de înc lzire; analiza cantit ii de c ldur preluate de cet eni;

- obiectiv de cercetare: analiza nevoilor de c ldur ale fabricilor i ale locuitorilor; analiza nevoilor în func ie de categorii diferite ale popula iei

- obiectiv de cercetare: identificarea resurselor folosite în sistemul de înc lzire central i livrarea de agent termic; analiza pre ului din punct de vedere economic i al mediului; analiza impactului asupra mediului; identificarea tehnologiilor necesare pentru un sistem de înc lzire f remisii de CO2;

- obiectiv de cercetare: analiza modului de organizare a distribu iei de energie termic de la instala iile centrale c tre fabrici, institu ii sociale i locuitori; controlul calit ii, distribu iei i controlul eficien ei energetice a distribu iei;

- obiectiv de cercetare: analiza modului de livrare a c ldurii c tre întreprinderi, institu ii sociale i locuitori; analiza mecanismelor de sprijin pentru unii clien i; analiza modului de stabilire a pre urilor; analiza modului de orientare c tre client a serviciilor furnizate;

- obiectiv de cercetare: analiza eficien ei termice a locuin elor, institu iilor i întreprinderilor; controlul calit ii izol rii termice a acestor spa ii i identificarea unor solu ii tehnice de cre tere a eficien ei energetice; analiza unor modalit i de îmbun t ire a re elei de radiatoare (calorifere) din locuin e;

- obiectiv de cercetare: analiza diverselor op iuni de îmbun t ire a sitemului de înc lzire urban;

- obiectiv de planificare: în vederea dezvolt rii unui management mai performant i durabil al sistemului de înc lzire urban este necesar elaborarea unui plan de afaceri care s specifice procesul i tehnologiile de îmbun t ire i planul financiar care s specifice investi iile necesare;

- obiectiv de management: având în vedere scopul general de a g si o manier mai performant de a administra sistemul de înc lzire general din ora , se va înfiin a o echipmangerial interdisciplinar care s implementeze diversele etape ale planului de afaceri i care s coordoneze lucr rile ce vor fi executate în produc ia i distribu ia de energie termic , livrarea agentului termic, calitatea locuin elor ireconversia energiei. Echipa managerial va fi compus din reprezentan i ai administra iei locale, ai locuitorilor, ai întreprinderilor, ai institu iilor sociale i exper i în economie iîn energie termic . Echipa managerial va pune la punct un sistem de monitorizare pentru a evalua calitatea, volumul ipre urile de cost ale sistemului de înc lzire. În sfâr it, echipa managerial va stabili un program de ac iune pentru îmbun t irea calit ii locuin elor din Ia i, eficien a lor termic i energetic . Acest program de ac iune va atinge dou eluri: controlul cl dirilor, al apartamentelor i al caselor în ceea ce prive te eficien a termic i energetic i o ofertde stimulente pentru cre terea eficien ei termice ienergetice care s fie adus la cuno tin a popula iei, a institu iilor i a întreprinderilor;

- obiectiv de implementare: având în vedere obiectivul de a îmbun t i re eaua de distribu ie i livrare a agentului termic în municipiu, trebuie realizate construc iile necesare iînceperea procedurilor de ofertare obi nuite;

- obiectiv de comunicare: având în vedere impactul direct al acestor lucr ri asupra cet enilor i institu iilor, este

115.

important o abordare participativ , care s îi includ pe to i factorii de decizie. De asemenea, dat fiind importan aacestor servicii pentru locuitori, este esen ial s avem birouri permanente de contact i informare direct pentru a înregistra reclama ii i pentru a identifica diverse probleme în ora . Un aspect special al comunic rii prive te i latura special în procesul de livrare al acestor servicii.

C. Ini ierea proiectului Pentru a reforma managementul sistemului de înc lzire centraleste nevoie de urm toarele elemente:

- expertiz în construc ii - expertiz în ingineria agentului termic - expertiz în dezvoltare durabil- expertiz în re eaua de conducte - expertiz în legisla ia mediului - expertiz în sursele regenerabile de energie - expertiz în comunicare - planul urbanistic - strategia municipiului

D. Rezultate Proiectul va avea efecte la diferite nivele:

- mangementul i organizarea eficient a sistemului de înc lzire

- un sistem de înc lzire mai nepoluant - un sistem de înc lzire mai eficient din punct de vedere al

costurilor - adaptarea sistemului de înc lzire la nevoile locuitorilor i al

întreprinderilor, luând în considerare pozi ia social a anumitor categorii de locuitori

- cre terea calit ii locuin elor- o abordare orientat mai mult spre client - monitorizarea strict a calit ii livr rilor de agent termic - comunicare direct între client i management

- introducerea de noi tehnologii în organizarea sistemului de înc lzire

6. Contribu ia la startegia general a municipiului Acest proiect va contribui la imaginea Ia ului ca un ora care oferlocuitorilor i vizitatorilor servicii de înalt calitate, utilizând tehnologii noi i acordând o aten ie special mediului înconjur tor i nevoilor sociale.

7. Buget Pentru execu ia proiectului se estimeaz un buget de 2 550 000 euro pe o perioad de trei ani, din care:

- cercetare : 150 000 euro - analiz : 150 000 euro - management: 250 000 euro - investi ii în produc ia de agent termic : 300 000 euro - investi ii în ditribu ia de agent termic: 300 000 euro - investi ii în organizarea serviciilor: 150 000 euro - comunicare: 50 000 euro -

1 200 000 euro. programe de investi ii pentru îmbun t irea calitãtii locuin elor:

116.

Propunere de proiect Ia iPN 019

1. Titlu proiect Reformarea administra iei locale

2. M suri strategice Orizont 2020 -Ia i, un ora cu o organizare putermic

3. Coordonatorul proiectului Prim ria Municipiului Ia i

4. Motiva ie i parteneri ai proiectului Municipiul Ia i si-a dezvoltat o strategie ambi ioas pentru viitorul s u, concentrându-se pe un num r limitat de priorit i. Realizarea iimplementarea acestei strategii va face din Ia i un loc mai interesant pentru investi ii, pentru traiul obi nuit i va aduce ora ului o recunoastere na ional i interna ional drept un centru de servicii accesibil. Întregul proces de elaborare a strategiei, planul de ac iune, proiectele i implementarea lor sunt posibile numai dacmunicipiul este dispus s investeasc în reorganizarea propriei administra ii, a a încât s existe competen ele manageriale iinovatoare care s permit îndeplinirea acestui el major. Strategia general a municipiului va determina cadrul de lucru pentru reorganizarea administra iei locale, aceea i strategie general care a inspirat urm toarele elemente incluse în planul de lucru:

- o administra ie local de calitate - o administra ie local întreprinz toare - o administra ie local inovatoare - o administra ie local în slujba cet enilor i vizitatorilor

ora ului.

Aceasta presupune o structur de manegement general al administra iei locale care pune accent pe organizarea eficient a serviciilor i pe responsabilizarea resurselor umane relevante. Având

în vedere schema de organizare, nu mai este posibil men inerea structurilor de servicii supra-ierarhizate i este evident c sectorul privat va trebui invitat s participe i el. Ar trebui avute în vedere rezultatele proiectului Ia i - Orizont 2020. Pe durata acestui proiect participarea activ a publicului a ar tat c exist multe idei, care au avut ca rezultat o list de nu mai pu in de 121 idei de proiect. Pe baza criteriilor de selec ie unele dintre aceste proiecte ar putea deveni suficient de realiste pentru implementare. Colectarea, evaluarea, implementarea i managementul proiectelor reprezinto parte din aceast propunere de proiect i ar trebui efectuate în colaborare strâns cu diver i parteneri. În acest proiect vor fi invita i urm torii parteneri:

- factori administrativi: departamente diverse ale administra iei locale ; servicii publice externe; ministere de resort.

- factori politici: filiale locale ale partidelor politice - factori economici: investitori, turi ti, întreprinz tori, furnizori de

servicii - factori sociali: ONG-uri, cet eni, comitete locale - factori educa ionali i de cercetare: universit i, coli de

management

5. Descrierea proiectului A. Scop Municipiul Ia i a ales s dezvolte i s implementeze o strategia ambi ioas pentru cre terea calit ii vie ii cet enilor i pentru cre terea atractivit ii în scopul de a deveni un centru regional iinter-regional de servicii. Pentru implementarea acestei strategii în urm torii ani este vital ca ora ul s dispun de un aparat administrativ capabil s pun în practic strategia selectat iprogramele de ac iune i proiectele din cadrul ei, un aparat cu competen a de a monitoriza procesele i rezultatele respective i de a le corecta dac unele activit i nu îndeplinesc obiectivele propuse.Aceasta însemn o reorganizare complet a actualei administra iilocale (în cadrul proiectului). Aceast reorganizare nu este un scop în sine.

117.

Scopul acestei reforme în diverse departamente administrative ale municipalit ii este ob inerea unei administra ii de calitate, eficienti flexibil care s îndeplineasc strategia în func ie de nevoile

locuitorilor, ale institu iilor i întreprinderilor din ora . Administra ia înnoit trebuie s fie capabil s garanteze calitatea vie ii în ora iîn afara lui, punând accent pe exigen ele economice, sociale i de mediu. Pentru a putea realiza acest lucru trebuie conceput schema actualei structuri de organizare i o serie de elemente trebuie supuse unei analize înainte ca reforma s fie pus în aplicare în func ie de strategia ora ului, îndatoririle legale i cererile factorilor de decizie. Având în vedere perspectiva în timp a acestui proces este necesar o comunicare clar pentru a avea o reform cât mai transparent , atât pe plan intern cât i extern, întrucât cel pu in nivelul minim de servicii de calitate trebuie s ajung la popula ie în regim permanent.

B. Obiective În vederea reorganiz rii administra iei locale trebuie atinse urm toarele obiective:

- obiectiv de cercetare: analiza structurii de organizare actuale a administra iei locale cu nominalizarea departamentelor administrative interne i externe; o eviden general a tuturor seviciilor livrate de administra ialocal cu indicarea grupurilor int pentru fiecare din servicii;

- obiectiv de cercetare: analiza procedurilor decizionale formale i informale existente din interiorul administra iei locale; analiza structurii decizionale existente în administra ia local ;

- obiectiv de cercetare: analiza structurilor de comunicare existente în administra ia local , atât interne cât i externe;

- obiectiv de cercetare: analiza resurselor umane folosite efectiv pentru livrarea serviciilor existente, precizând icompeten ele i aptitudinile respective; analiza pre ului de

cost a resurselor umane din administra ia local ; eviden acategoriilor sociale pasive al ora ului;

- obiectiv de cercetare: analiza i evaluarea socio-economic a logisticii din administra ia local

- obiectiv de cercetare: analiza raportului dintre cost ibeneficiu pentru toate serviciile asigurate de municipalitate pentru grupuri int ;

- obiectiv de cercetare: analiza i evaluarea gradului de orientare c tre client a tuturor serviciilor asigurate de administra ia local ; normarea orient rii fa de client a serviciilor locale comparativ cu alte ora e de m rime medie din România i din Europa

- obiectiv de cercetare: analiza obliga iilor i îndatoririlor existente pe care le are administra ia local conform legisla iei na ionale i europene i pentru care administra ia local trebuie s organizeze servicii specializate; analiza competen elor juridice ale administa iei locale

- obiectiv de cercetare: analiza portofoliului clientului administra iei locale, cu indicarea serviciilor din aceastsfer ; o împ r ire special pe categorii de clien i: -clien iadministrativi (guvernul central, etc), clien i sociali (cet eni, ONG-uri) i clien i economici (turi ti, investitori, etc)

- obiectiv de cercetare: analiza cererii de servicii pentru fiecare grup de clien i precum i îndatoririle i serviciile obligatorii care trebuie asigurate de administra ia local ;

- obiectiv de cercetare: compara ia calitativ i numericîntre servicii care sunt asigurate de sectorul privat cu acelea i servicii asigurate de administra ia local în prezent;

118.

- obiectiv de planificare: având în vedere diversitatea exigen elor fa de administra ia local , cadrul legal în care trebuie s func ioneze administra ia local , inclusiv serviciile obligatorii din responsabilitatea administra iei locale, trebuie conceput un plan de reform amplu, un plan financiar, un plan al resurselor umane i un plan de comunicare;

- obiectiv managerial: având în vedere dimensiunea procesului de reform a administra iei locale, se va constitui o echip managerial interdisciplinar compus din reprezentan i ai administra iei locale i a fiec reia dintre categoriile de clien i ai administra iei locale. Echipa va fi responsabil cu reforma gradual a administra iei locale icu monitorizarea procedurilor urmate i a calit ii rezultatelor. Echipa va mai monitoriza i gradul de satisfacere a clien ilor i implica iile financiare ale acestei reforme. Ea va r spunde

de comunicarea intern i extern ;

- obiectiv de comunicare: pentru ca procesul de reform sfie acceptat i în eles atât de membrii administra iei locale cât i de categoriile de clien i, se vor indica o serie de etape cu motiva ia lor deplin pentru realizarea acestui proces;

- obiectiv de formare profesional : având în vedere reformele i adaptarea serviciilor existente la nevoile i cererile diver ilor

clien i, vor trebui dezvoltate într-un mod eficient o serie de aptitudini i competen e. A adar este necesar o abordare integrat pentru formarea membrilor administra iei locale, în a a fel încât ei s î i poat prelua rolul în administra ia reînnoit .

C. Ini ierea proiectului Urm toarele elemente vor trebui ob inute în vederea organiz rii reformei administra iei locale:

- strategia ora ului - expertiz în managementul public - expertiz în comunicarea cu publicul

- expertiz în reforma administra iilor - expertiz în dreptul public - expertiz în managementul organiza ional - expertiz în managementul cheltuielilor publice - expertiz în formarea profesional a func ionarilor publici - expertiz în marketing

D. Rezultate Rezultatele acestui proiect se situeaz pe diferite nivele i se referla aspecte diferite:

- administrare local de calitate - administrare local întreprinz toare- administra ie local care se pliaz pe nevoile clien ilor - administra ie local eficient din punctul de vedere al

costurilor - administra ie local competent- a comunicare mult mai deschis între administra ia local i

cet eni

6. Contribu ia la startegia general a municipiului Acest proiect va contribui la preg tirea i implementarea strategiei municipiului Ia i i va consolida imaginea i pozi ia Ia ului ca un centru de servicii regional i inter-regional.

7. Buget Pentru realizarea acestui proiect s-a estimat un buget de 1.500.000 euro pe cinci ani, din care:

- cercetare: 300 000 euro - management: 450 000 euro - formare profesional : 450 000 euro - comunicare: 300 000 euro

119.

Trecere în revist a ideilor pentru proiecte de dezvoltare

Titlul proiectului Pilon

1. Orizont 2020. O singur image central

1. Transformarea numelui ora ului Ia i într-un brand

Economie

2. Economie

2.1. Ia ul va avea o industrie i servicii bazate pe cuno tin e de TIC (tehnologia informa iei icomunica iilor)

3.gimnaziu

Economie

4. Incubator pentru Dezvoltarea Afacerilor Economie

5. Centru de Documentare Multimedia si Management

Economie

6. Internet i E-business: proiect pentru educa ia antreprenorial de mas a ie enilor

Economie

7. Centru de pregãtire profesionalã pentru aviatie

Economie

8. Proiect Orasul Virtual Economie

9. Extinderea accesului ie enilor la infrastructura de band larg

Economie

10.(tehnologia informa iei i a comunica iei) în centrul comercial al Ia ilor

11.internet wireless

12. Dezvoltarea unui centru de pregãtire vocational pentru e-business

Economie

13. Întoarcerea “Mintilor Luminate” în oras (Reverse Brain drain)

Economie

14. Retea între universitãti în vederea cooperãrii Ecomonie

15. Centru de expertizã pentru dezvoltarea centrelor universitare si promovare a acestora

Economie

16. IT cube Economie

17.gimnaziu

Economie

18. Incubator de Dezvoltarea Afacerilor Economie

2.2. Ia ul va fi centrul unor industrii creative iinovatoare

19. Centru de dezvoltare vocational pentru promovarea internationalizãrii afacerilor

Economie

20. Modernizarea institutiei/laboratorului pentru calitatea alimentatiei (responsabil cu calitatea alimentatiei)

Economie

21. Cooperare trans-frontaliera pentru dezvoltare economicã

Economie

22. Cooperare R&D (cercetare-dezvoltare) între centrele universitare si comunitatea de afaceri

Economie

23. Promovarea si Internationalizarea Sãptãmânii Modei în Iasi

Economie

Ambasadorii Ia ului

Dezvoltarea unui laborator pilot de TIC pentru

Spa ii moderne pentru activit i TIC Economie

Instalarea pilonilor TIC pentru conectare Economie

Dezvoltarea unui laborator pilot de TIC pentru

120.

24. Îmbunãtãtirea atractivitãtii orasului pentru organizarea evenimentelor în domeniul artei si creativitãtii

Economie

25. Înfiin area unor spa ii de crea ie artistic itehnic pentru design de textile iîmbr c minte

Economie

26. Incubator pentru industria ne-conven ionala alimentelor

Economie

27. Unitate centralizatã de informare (One-stop

entrepreneurs)

Economie

2.3. Ia ul, bine cunoscut drept capitala culturali turistic a României

28. Crearea unui centru de preg tire pentru promovarea turismului

Economie

29. Plan pentru dezvoltarea turismului în zona Economie

30. Festival International de balet "Eurodans” Economie

31. Centru Bucium de relaxare si recuperare Economie

32. Festival si salon de literaturã latinã Librex (implementare anualã)

Economie

33. Panouri digitale de expunere a informatiilor în turism si evenimente culturale

Economie

34. Centru de expertizã pentru promovare turisticã

Economie

35. Centru de pregãtire pentru dezvoltare de produs turistic

Economie

36. Analiza impactului dezvoltãrii turistice asupra dezvoltãrii locale si regionale

Economie

37. Finalizarea reabilitãrii bãii turcesti Economie

38. Festivalul anual de ceramicã româneascã (implementare anualã)

Economie

39. Festivalul anual de traditii populare Catalina (implementare anualã si îmbunãtãtire)

Economie

40. Festivalul anual de traditii de iarnã (implementare anualã si îmbunãtãtire)

Economie

41. Dezvoltare centru balnear (centru de recreere)

Economie

42. Parc de distractii si amuzament Economie

43. Îmbun t irea spa iilor de cazare ialimenta ie pentru turi ti

Economie

44. Centru de recreere Dobrovat Economie

45. concurs/competitie

46. Campionat studentesc între toate universitãtile din Iasi

Economie

47. Muzeul Dealul Paun Economie

48. Galeriile subterane centrale Economie

2.4. Ia ul va fi centrul de servicii al regiunii

49. Dezvoltarea unui parc logistic Economie

50. Centru pentru traditii si creativitiate Economie

51. Modernizarea i profesionalizarea pie elor din Ia i

Economie

shop) pentru oameni de afaceri/întreprinzãtori începãtori (starting

Ia ului

bine pentru turisti – Economie Mai

121.

52. Economie

53. Aeroportul din Ia i – terminal pentru marf iparc logistic

Economie

54. Valea Vinului Iasi Economie

55. Centru de sãnãtate si recuperare Economie

56. Scoalã pentru alimentatie si servicii în turism Economie

57. Centru logistic pentru alimentatie Economie

3.1. Dezvoltarea urban a Ia ului: un spa iu cu respira ie ampl

58. Plan pentru definirea si construirea spatiilor de birouri clasa A în Iasi

Urban

59. Pasajul Piata Centralã Urban

60. Consolidarea complexului “Râpa Galbenã” Urban

61. Pregãtirea dezvoltãrii zonelor industriale Urban

62. Reabilitarea clãdirii situate la nr. 8, Stefan cel Mare i Sfânt

Urban

63. Centru cultural privat – Zona Strada L pusneanu

Urban

64. Tunelul Tãtãrasi Urban

65. Centrele Frumoasa si Copou Urban

66. Îmbunãtãtirea calitãtii zonelor recreationale si spatiilor verzi

Urban

67. Construirea unui pasaj pietonal Piata Eminescu

Urban

68. Regenerare Urbana Zona Cicoarei Urban

69. Regenerare Urbana zona Manta Rosie si zonaBas Ceaus

Urban

70. Planul de mi care în ora (City Mobility Plan) Urban

71. Plan de Mostenire Culturalã a orasului Urban

72. Plan pentru dezvoltare urbanistic Urban

73. Îmbunãtãtirea zonei gãrii centrale Urban

74. Revitalizarea zonei Ciric Urban

75. Zona pietonalã Anastasie Panu Urban

76. Autostrada Est-Vest (Odessa-Iasi-Budapest autostrada)

Urban

77. Pasajul Spiridon (The tunnel Spiridon) Urban

78. Studiu în legãturã cu Bulevardul Petru Rares Urban

79. Pasajul Sfîntu Mina Urban

80. Studiu în legãturã cu tunelul Gara Alexandru Urban

81. Studiu în legãturã cu podul Ungheni Urban

82. Îmbunãtãtirea infrastructurii pentru sport si a bazei de cazare pentru sportivi

Urban

83. Îmbunãtãtirea infrastructurii de joaca pentru copii (destinate copiilor)

Urban

84. LORIN inter-modal Urban

3.2. Infrastructur : Ia ul va deveni un ora cu mare accesibilitate

85. Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de tramvai în Iasi

Infrastructur

Construirea unui centru expozitional

122.

86. Reabilitarea si modernizarea retelei stradale Infrastructur

87. Planificarea si construirea soselei de centurã în jurul orasului

Infrastructur

88. Conceperea i construirea re elei spa iilor de parcare din Ia i

Infrastructur

89. Managementul transportului public pentru c l tori

Infrastructur

90. Modernizarea durabilã a parcului de transport public si a sistemelor de sustinere (in cazul troleibuzelor, ele au linii electrificate)

Infrastructur

91. Transport public din oras la aeroport Infrastructur

92. Tramvaie pe calea feratã Infrastructur

93. Retea de statii de autobuze – autogara Infrastructur

94. Infrastructura de biciclete de-a lungul râului Bahlui

Infrastructur

95. Taxi modern Infrastructur

3.3. Ia ul – ora al serviciilor sociale de calitate

96. Servicii la domiciliu pentru bãtrâni, care sunt mai putin mobili

Social

97. Servicii de sãnãtate pentru persoanele în îngrijire medicalã pentru o zi (medical day-care)

Social

98. Socializare între persoane învârstã (locuri Social

speciale de întâlnire si petrecere a timpului liber)

99. Reabilitarea fa adei construc iilor, prin activarea resurselor interne ale comunit ii

Social

100. Integrarea serviciilor sociale Social

101. Adaptarea locuintelor pentru persoanele cu disfunctionalitãti fizice

Social

3.4. Ia ul, municipiu cu servicii publice de nivel european

102. Modernizarea serviciului de încãlzire Infrastructur

103. Reabilitarea sistemului public de iluminat Infrastructur

104. Managementul integrat al deseurilor solide în Iasi

Mediu

105. Studiu asupra reducerii poluãrii apei în Iasi Mediu

106. Managementul sistemului de înc lzire al ora ului

Infrastructur

107. Plan pentru calitatea aerului Mediu

108. Reabilitarea sistemului de canalizare si retelei de apã

Mediu

4. Construirea unei organiza ii publice puternice

109. Sistem de management informatic integrat în cadrul Primãriei Iasi

110. Modernizarea si extinderea sistemului de cadastru urban si a bazei de date urbane

123.

111. Îmbunãtãtirea protectiei cetãtenilor împotriva riscurilor asociate cu dezastrele naturale

112. Diversificarea mijloacelor de comunicare între administratia Iasi si populatie

113. Reformarea administra iei ora ului

114. Internationalizarea administratiei orasului si integrarea sa în dezvoltarea europeanîã

115. Monitorizarea calitãtii serviciilor publice în Iasi

116. Agentie de Dezvoltare Proiecte pentru oras

117. Sistem de monitorizare a spatiilor verzi/de recreere în ora

118. Harta social GIS a ora ului

119. Dezvoltarea unor servicii de e-government eficiente i de calitate, în cooperare cu afacerile i universit ile

120. Înfiintarea Agentiei de Dezvoltare a Orasului Iasi (think-tank)

121. Plan de Training/Pregatire pentru functionarii publici

124.

PLANUL STRATEGIC DE DEZVOLTARE

IA I – ANALIZ I VIZIUNE URBANISTICŞ ŞĂ Ă

PORTOFOLIUL DE PROIECTE

SITUA IA LA ZIŢ

ANALIZA SWOT

IA I – ORA AL INSPIRA IEIŞ Ş Ţ

126.

IAŞI

–O

RA

ŞA

LIN

SPIR

AŢI

EI

Acest document prezint situa ia la zi a municipiului Ia i. Situa ia la ziă ţ ţş

este un pas în procesul de dezvoltare urban i face parte din proiectulă ş

‘Ia i, Orizont 2020’. Acesta prezint o ‘imagine’ din diverse perspec-ş ă

tive care sunt relevante pentru viitoarele dezvolt ri ale ora ului. Acesteă ş

perspective iau în considerare toate aspectele generale, economice

şi condi ionale relevante pentru dezvoltarea strategic viitoare aţ ă

ora ului.ş

Acest document se bazeaz pe analiza SWOT ce a fost întocmit caă ă

prim document în proiectul ‘Ia i, Orizont 2020’. El constituie punctul deş

pornire pentru planul de dezvoltare strategic i pentru setul de pro-ă ş

iecte ulterioare.

Situa ia la zi se bazeaz pe mai multe surse informa ionale:ţ ă ţ

- 2 Mese rotunde organizate Ia i în prim varaîn cadrul Primăriei ăş

anului 2007;

- Interviuri sus inute cu diver i întreprinz tori din ora ;ţ ăş ş

- Sondaj public efectuat pe un e antion de 1100 cet eni aiş ăţ

Ia ului;ş

- Elaborarea unei analize SWOT;

- Elaborarea a 4 scenarii economice posibile pentru ora ;ş

- Cercetare teoretic .ă

Procesul ce a dus la aceast situa ie la zi a ar tat c exist multe ra-ă ţ ă ă ă

poarte i planuri na ionale, regionale i metropolitane care prezint dateş şţ ă

despre starea actual a lucrurilor. Au fost puse la dispozi ie multe dateă ţ

despre toate aspectele vie ii. Din punctul nostru de vedere, aspecteleţ

cele mai importante i mai de actuali ate sunt:ş t

1. Planul de dezvoltare na ionalţ ă

2. Planul de dezvoltare regională

3. Planul de amenajare a teritoriului metropolitan Ia iş

4. Agenda Local 21ă

5. Registrul statistic anual al jude ului Ia i 2006ţ ş

În afar de acestea exist numeroase alte resurse care indic stareaă ă ă

lucrurilor în municipiul Ia i i în afara sa.ş ş

Acest document nu repet toate informa iile existente în general. Elă ţ

con ine o selec ie a surselor de informa ii, selec ie care este, din punc-ţ ţ ţ ţ

tul nostru de vedere, necesar pentru descrierea dezvolt rii strategiceă ă

viitoare a ora ului.ş

În analizele efectuate pân în prezent am luat în considerare situa iaă ţ

Ia ilor din prisma a cinci piloni (economic, social , urban, infrastructuraş

şi mediu).

În capitolul 1 vom prezenta situa ia la zi general , acoperind cei 5 pi-ţ ă

loni i prezentând o perspectiv general a municipiului Ia i.ş şă ă

În capitolul 2 vom prezenta situa ia la zi economic . În vedereaţ ă

elabor rii unei strategii economice viabile vom analiza principalii fac-ă

tori economici necesari pentru dezvoltarea economic . Vom dezbateă

subiectul tiin ei ca punct vital pentru municipiu (2.1); vom discuta de-ş ţ

spre unele sectoare economice promi toare (2.2) i vom intra în de-ţă ş

taliu în ceea ce prive te poten ialul turistic (2.3).ş ţ

În capitolul 3 vom prezenta situa ia la zi condi ional . În acest capitolţ ţ ă

vom discuta despre condi iile necesare pentru dezvoltarea economic .ţ ă

SITUA IA LA ZI INTRODUCEREŢ .

În subcapitole vom dezbate rezultatele principale ale aspectelor ur-

bane (3.1), infrastructur (3.2), serviciile sociale (3.3), serviciile publiceă

(3.4) i vom încheia cu aspectele legate de mediu (3.5).ş

În fiecare capitol vom furniza câteva informa ii statistice, vom prezentaţ

câteva figuri ilustrative, vom discuta despre rezultatele majore ale ana -li

zei SWOT i vom utiliza rezultatele sondajului public.ş

În câteva cazuri vom prezenta, din motive practice, date de la nive-

lul jude ului. Statisticile existente la nivel de jude sunt mai sigure, seţ ţ

încadreaz în metodologiile statistice na ionale i acest motivă ţ din potş

fi ţ ţcomparate cu cifrele de la nivelul altor jude e i de la nivel na ional .ş 1

Toate descoperirile principale ale etapelor anterioare ale proiectului

adunate în aceast Situa ie la zi ofer o baz solid pentru planulă „ ţ “ ă ă ă

de d ăezvoltare strategic .

1 Dat fiind dimensiunea municipiului Ia i în cadrul jude ului Ia i (aproximativ 50% din popula ia total a jude ului), mai ales în ceea ce prive te statisticile urbaneă ţ ţ ă ţş ş ş

(aproximativ 8 ţ ă ţ ţ ţ5% din popula ia urban locuie te în Ia i) multe tendin e de la nivelul jude ului sunt considerate ca fiind informa ii cruciale pentru municipiul Ia i.ş ş ş127.

IAŞI

–O

RA

ŞA

LIN

SPIR

AŢI

EI

O istorie bogat i o pozi ie centrală ţ ăş

Municipiul Ia i are o lung i bogat istorie caracterizat prin cultur ,ş şă ă ă ă

religie i tiin . Ora ul este men ionat pentru prima dat oficial la în-ş ş şţă ţ ă

ceputul secolului al . Deoarece unele cl diri suntXV- lea ă

mai vechi, se crede c ora ul exista cu mult înaintea primei saleă ş

atestări documentare .

Între anii 1565 i 1859, ora ul a fost capitala Moldovei. Num rul impresio-ş ş ă

nant de ansambluri de monumente i arhitectur stau m rturie acesteiş ă ă

istorii bogate. Literalmente i conform datelor, în acea perioad ora ulş şă

Ia i avea o pozi ie central . Pentru o imagine mai detaliat a acestş ţ ă ă ei

perioade, recomand m consultarea c r ilor de istorie i a documen-ă ă ţ ş

telor istorice.

În afar de func ia politic a ora ului, tradi ia regiunii, numeroa-ă ţ ă ţş

sele institu ii culturale i artistice de importan na ional i chiarţ ţă ţ ăş ş

interna ional i o serie de evenimente istorice importante au consoli-ţ ă ş

dat renumele cultural al Ia ilor. Am putea spune c Ia i are o tradi ieş şă ţ

ca i ora al începuturilor.ş ş

C tre o pozi ie descentralizată ţ ă

Dup aceast perioad capitala na ional a fost stabilit la Bucure ti.ă ă ă ţ ă ă ş

Ia i a devenit ora de frontier cu o pozi ie periferic , i chiar mai mult,ş ş şă ţ ă

situat în apropierea unei grani e impermeabile.ţ

În timpul perioadei de comunism, evolu ia centrelor urbane a fostţ

controlat de autorit ile statului prin mecanisme economice i sociale,ă ăţ ş

stabilite de capitala rii. Din nefericire, centrele urbane nu s-au pututţă

dezvolta în mod natural, conform poten ialului uman i natural al zonei.ţ ş

În concluzie, în timpul acestor decenii voca ia centrului istoric, culturalţ

ş şi universitar din Ia i cu vechi tradi ii comerciale a fost ignorat . În con-ţ ă

cluzie, dup o istorie prosper de lung durat în pozi ie central , is-ă ă ă ă ţ ă

toria ultimelor decenii prezint Ia ul ca ora aflat – atât în sens propriu,ă ş ş

cât i în sens figurat - într-o pozi ie descentralizat .ş ţ ă

Dup pr bu irea zidului Berlinului în 1989 i dup c derea dictatoruluiă ă ă ăş ş

Nicolae Ceau escu a tept rile cu privire la dezvoltarea democraticş ş ă ă

ş ş şi economic au fost mari. Ia i, fiind al doilea ora ca m rime în Româ-ă ă

nia, avea ansa de a deveni un pol de dezvoltare în strategiş cadrul ei

de dezvoltare na ional .ţ ă

Ia i: ora al nceputurilorş ş î

1508 prima tip ritur rom nească ă â ă

1640 prima coal de limb maternş ă ă ă

1860 prima universitate rom neascâ ă

1856 gr dina botanică ă

1896 teatru na ionalţ

1918 case memoriale literare rom ne tâ ş i

Fig. 1.2. Ia i. Ora ul înce turilorş ş pu

Fig 1.1. Pozi ia central ca i capitalţ ă ăş

a rii Moldoveiţă

Sursa: Harta lui Reichersdorffer, 1595

128.

IAŞI

–O

RA

ŞA

LIN

SPIR

AŢI

EI

1. SITUA IA LA ZI GENERALŢ Ă

Men inerea unei pozi ii descentralizate în viitorul apropiatţ ţ

Privind în viitor, mi c rile geo-politice vor influen a din nou rolul i pozi iaş şă ţ ţ

Ia . Un exemplu de mi care politic este legat de întrebarea dacş şului ă ă

Turcia, Moldova i Ucraina vor deveni membre UE.ş

Exemple de mi c ri geo-strategice pe termen lung sunt dezvoltareaş ă

culoarelor importante de trafic de la vest la est i dezvoltarea porturilorş

de la Dun re i Marea Neagr (Odessa/ Constaă ă nţa).ş

Pentru un ora aproape izolat ca Ia ul este aproape imposibil sş ş ă

influen eze acest gen de decizii.ţ

O privire mai detaliat a planului de dezvoltare na ional 2007-2015ă ţ ă

(PND) i a planurilor de infrastructur corespunz toare ofer o impresieş ă ă ă

cu p rere la pozi ia strategic a în viitorul apropiat.ă ţ ă municipiului Iaşi

Prioritatea absolut în ceea ce prive te infrastructura se refer la mo-ă ăş

dernizarea i dezvoltarea re elei trans-europene (TEN) i a re elei deş şţ ţ

transport de leg tur (TEN-T)ă ă

Aceast m sur va avea ca scop finalizarea autostr zilor aflate mo-ă ă ă ă

mentan în construc ie, construc ia de noi autostr zi i drumuri expres,ţ ţ ă ş

construc ia de osele de centur pentru ora ele aflate pe TEN–T iţ ăş ş ş

modernizarea drumurilor i podurilor aflate pe TEN-T.ş

Aceast hart indic în mod cert c Ia i nu va fi situat la culoarele eu-ă ă ă ă ş

ropene (liniile colorate i îngro ate, cu puncte negre).ş ş

În ceea ce prive te calea ferat , situa ia pare mai pu in nefavorabil :ş ă ţ ţ ă

sectorul de cale ferat face parte din culoarul paneuropean IX (PNDă

pagina 265) c tre Moldova .ă 2

Ş şi în cele din urm , în ceea ce prive te transportul aerian, în PND seă

prevede modernizarea infrastructurii i echipamentului de transportş

aerian. O aten ie deosebit se va acorda moderniz rii i dezvolt rii in-ţ ă ă ăş

frastructurii aeroporturilor din Bucure ti, Timi oara i Constanş ş ş ţa.

În concluzie: conform planurilor de dezvoltare na ional , putem trageţ ă

concluzia c în situa ia actual i în viitorul previzibil Ia i î i va men ineă ţ ă ţş ş ş

pozi ia descentralizat .ţ ă

Fig 1.3. Jude ul Ia i în zona nord-estic aţ ăş

României

Fig 1.4. Jude ul Ia i în zona sud-estic a UEţ ăş

Fig 1.5. Por iuni de autostrad pentru perioada 2007-2015.ţ ă

Sursa: PND

NDP. Capitolul x.x. pagina 265.2

129.

IAŞI

–O

RA

ŞA

LIN

SPIR

AŢI

EI

Factori demografici în sc dereă

În ultimele decenii observ m o dezvoltare puternic a ora ului, pornindă ă ş

de la pu in peste 100.000 locuitori în 1950 i ajungând la un cu maiţ judeţş

mult de 400.000 locuitori în anii 1990.

În anii 1990 evolu ia a ajuns la o stagnare i la începutul secolului XXIţ ş

judeţul a suferit un declin minor, dar constant.

Principalele cauze ale acestor mi c ri demografice sunt migra iaş ă ţ

intern i extern i natalitatea mai sc zut .ă ă ă ăş ş

În figura al turat observ m în ultimii ani o sc dere drastic a indiceluiă ă ă ă ă

de activitate. Acest indice reprezint num rul de persoane aflate laă ă

vârsta apt de munc (15-65) în raport cu popula ia total . Un indiceă ă ţ ă

de activitate mai mic înseamn c mai pu ini oameni la vârsta activă ă ţ ă

trebuie s câ tige venituri pentru a avea grij de cei tineri (0-15) i deă ăş ş

cei mai în vârst (65+). În 2000, 72 persoane la vârsta activ trebuiauă ă

s câ tige venituri pentru 28 persoane inactive; în urm torii ani pân înă ă ăş

2005 aceast cifr s-a modificat , ajungând la 63 persoană ă e nevoite să

câ tige venituri pentru 37 persoane.ş

Calitatea vie ii este în cre tereţ ş

De i unii indici demografici arat o dezvoltare destul de tulbure, alteş ă

cifre ne ofer dovada îmbun t irii calit ii vie ii.ă ă ăţ ăţ ţ

O ţă ă ă ătendin pozitiv este faptul c în ultima decad durata medie de

preconizat a crescut pentru popula ia urban , prezentând oviaţă ă ţ ă

Fig 1.6. Locuitori urbani în jude ul Ia iţ ş

Sursa: SYCI. Capitolul 2.2.

Fig 1.7.Indicele de activitate în jude ul Ia iţ ş

Sursa: SYCI 2006. Capitolul 3.1.

130.

IAŞI

–O

RA

ŞA

LIN

SPIR

AŢI

EI

cre tere de la peste 70 ani la peste 73 ani.ş

U oara recuperare economic din ultimii aniş ă

Modific rile demografice ale popula iei i rata sc zut de activitateă ţ ă ăş

au avut o influen negativ asupra dezvolt rii economice la începutulţă ă ă

acestui deceniu. S analiz m pu in mai detaliat i modific rile ciclice iă ă ţ ăş ş

structurale la nivelul economiei în ultimii ani .3

• Num rul de salaria i este în cre tere (de la aproximativ 158.000ă ţ ş

la sfâr itul anului 2005 pân la 165.000 la sfâr itul anului 2006);ş şă

• În consecin , rata omajului de la aproximativţă în judeţ a scăzutş

• Volumul lucr rilor de construc ie cre te în ritm alert (peste 10%),ă ţ ş

în timp ce volumul cifrei de afaceri al produc iei industrialeţ

totale stagneaz ;ă

• Volumul importurilor a crescut, dar volumul exporturilor este

aproximativ acela i;ş

• O puternic dezvoltare în domeniul investi iilor, mai ales înă ţ

domeniul lucrărilor de construcţii.

Conform dezvolt rilor macroeconomice din România i din Europaă ş

ne-am fi a teptat s vedem, de asemenea, o recuperare economicş ă ă

ciclică în Ia i în ultimii ani, dar conform datelor preliminare putem spuneş

c aceast recuperare nu a început înc într-un ritm puternic.ă ă ă

În figura al turat vom analiza mai am nun ită ă ă ţ modific rile structuraleă

din ultimii ani.

În anul 2000 un num r important de salaria i lucrau deja în compa-ă ţ

nii private (38%).În ultimii ani acest num r a crescut la peste jum tateă ă

(51%). De asemenea, raportul companiilor str ine s-a dublat.ă

Prin urmare, indicele companiilor de stat i mixte a sc zut pân la unş ă ă

nivel de o importan minor la nivelul economiei.ţă ă

Fig 1.8. Vârsta medie

a mamelor la prima

na tere.ş

Sursa: SYCI 2006.

Capitolul 2.8.

Fig 1.9. Speran a medieţ

de via urban .ţă ă

Sursa: SYCI.

Capitolul 2.17.

Fig 1.10. Raportul

salaria ilor dup tipul deţ ă

proprietate n jude ulî ţ

Ia i.ş

Sursa: SYCI 2006.

Capitolul 3.3.

Cifrele statistice pentru 2006 sunt preliminare i nu au fost înc incluse în bazele de date statistice istorice i în registrul anual. Prin urmare oferim date par iale care ilustreaz3 ş şă ţ ă

dezvoltarea din 2005 pân în 2006.ă

Angajati pe tipul formei de proprietate: 2000 2005 schimbare

Stat 11% 8% ↓

Mixt 19% 7% ↓↓

Privat 9% 51% ↑

Strain 2% 4% ↑↑

Cooperativa 2% 1% =

Comun 0% 1% =

De importanta locala / nationala 27% 28% =

131.

IAŞI

–O

RA

ŞA

LIN

SPIR

AŢI

EI7,2% la 6,3%;

Analizând mai bine structura produc iei industriale nu observ m pânţ ă ă

în prezent modific ri dramatice în compozi ie. Sectoarele care au avută ţ

o pozi ie puternic în 2000 (peste 5% din produc ia industrial )aveauţ ă ţ ă

aproximativ aceea i pozi ie i în 2005.ş şţ

În figura 1.11 observ m care sunt cele mai importante sectoare i cla-ă ş

samentul lor conform contribu iei la produc ia industrial total . Sec-ţ ţ ă ă

torul alimentelor i al b uturilor este în continuare de departe cel maiş ă

important sector. Celelalte sectoare importante sunt cele ale indus-

triei grele (metalurgic , chimic , electricitate i ma ini) i ale industrieiă ă ş ş ş

u oare (îmbr c minte i textile). Pozi ia relativ dintre aceste sectoareş şă ă ţ ă

s-a modificat u or.ş

În concluzie, am putea spune c în ciuda tranzi iei din ultimii ani spreă ţ

o economie de pia , structura economiei pe sectoare nu s-a modi-ţă

ficat foarte mult pân în prezent. Aceast ipotez este ilustrat i deă ă ă ă ş

cre terea salariilor din diferite sectoare. Pân în prezent exist doarş ă ă

modific ri minore la nivelul salariilor nete medii a salaria ilor pe fiecareă ţ

sector, sugerând o u oar presiune asupra industriilor avantajoase iş şă

dezavantajoase pentru a modifica salariile din aceste sectoare con-

form situa iei actuale de pe pia .ţ ţă

În concluzie, dezvoltare economiei arat pân în prezent o u oar re-a ă ă ăş

cuperare pân în prezent:ă

• Modific rile demograficeă sunt nefavorabile, prezentând un de-

clin în ceea ce prive te num rul locuitorilor i popula ia activ ;ş şă ţ ă

• Modific rile cicliceă se redreseaz u or, indicând un num r înă ăş

sc dere al omerilor i o cre tere a investi iilor;ă ţş ş ş

• Modific rile structuraleă se fac cu pa i mici. Structura propriet iiş ăţ

s-a modificat, dar dimensiunea relativ a structurii produc iei i salariileă ţ ş

nete au r mas mai mult sau mai pu in acelea i.ă ţ ş

Opinia public : pozitiv cu privire la Ia i i la viitoră ă ş ş

Dezvolt rile istorice i datele statistice prezentate în acest capitol neă ş

ofer o imagine a situa iei la zi pentru municipiul Ia i. În afar de acesteă ţ ăş

cifre mai mult sau mai pu in obiective v prezent m câteva rezultateţ ă ă

ale sondajului public.

Structura rezultatelor industriale 2000 rank 2005 rank

Alimente i b uturi 28% (1) 21% (1)ş ă

Haine 9% (4) 10% (2)

Metal rgie 5% (6) 9% (3)u

Substan e chimicale i produse 10% (2) 9% (4)ţ ş

Electricitate, energie, gaz i ap 10% (3) 8% (5)ş ă

Ma ini i echipamente 6% (5) 6% (6)ş ş

Produse textile 5% (7) 5% (7)

Fig 1.11. Structura

produc iei industrialeţ

Sursa: SYCI. 2006.

Capitolul 13.2

Aspecte pozitive:

1. Cur enia 14%ăţ

2. Cultura 11%

3. Parcuri/zone verzi 8%

4. Universit i 7%ăţ

5. Monumente istorice 6%

Aspecte negative:

1. Str zi/trotuare/locuri de parcare 23%ă

2. Salubritatea 22%

Fig 1.12. Opinia public despre Ia iă ş

Sursa: Sondaj public

132.

IAŞI

–O

RA

ŞA

LIN

SPIR

AŢI

EI

Într-un sondaj public efectuat pe un e antion de 1100 cet eni ai Ia ,ş şăţ ului

locuitorii au fost întreba i despre p rerea lor referitoare la aspecteleţ ă

pozitive i negative ale ora ului.ş ş

În figura 1.12 v prezent m cele mai importante elemente men ionateă ă ţ

de public.

Acest tabel arat c unele aspecte calitative, cum ar fi cur enia iă ă ăţ ş

cultura sunt considerate pozitive, iar str zile/ aleile/ locurile de parcareă

şi salubrizarea sunt considerate negative.

Aceste observa ii nu se reflect neap rat în datele statistice generaleţ ă ă

(economice).

La modul general, oamenii au fost întreba i care sunt p rerile lorţ ă

despre situa ia actual i despre dezvoltarea viitoare.ţ ă ş

• marea majoritate a popula iei (80-85%) este de acord c ora ulţ ă ş

este un loc frumos pentru locuit. De fapt ei sunt mândri c locu-ă

iesc în Iaşi;

• un procent mai mic, dar totu i o mare majoritate(70-80%) suntş

optimi ti în ceea ce prive te viitorul ora ului i consider c ad -ş ş ş ş ă ă e

rarea la UE va fi benefic pentru Ia i.ă ş

Rezumat

În aceast situa ie la zi general am descris istoria bogat aă ţ ă ă munici-

piului Iaşi ş i ţ ă ă -i storia sa în trecut ca pozi ie central . Dezvolt rile geopo

litice din ultimele secole au dus spre o pozi ie mai decentralizat .ţ ă

Planurile privind infrastructura viitoare 2007-2015 indic faptul c Ia i î iă ă ş ş

va men ine acea pozi ie de centralizat .ţ ţ s ă

În ultimii ani Ia i a suferit un declin la nivelul rezultatelor economice,ş

de i unele aspecte ale calit ii vie ii evolueaz într-un sens favorabil.ş ăţ ţ ă

Analizând mai în detaliu dezvoltarea economic , modific rile de-ă ă

mografice par a fi nefavorabile, situa ia ciclic se amelioreaz u or, iarţ ă ă ş

modific rile structurale se fac cu pa i mici.ă ş

Opinia public vorbe te în general pozitiv despre ora ul lor i pu in maiă ţş ş ş

rezervat despre dezvolt rile viitoare.ă

133.

IAŞI

–O

RA

ŞA

LIN

SPIR

AŢI

EI

În acest capitol vom prezenta situa ia economic la zi. Pentru a ajungeţ ă

la o strategie economic viabil ne vom concentra asupra principaliloră ă

factori economici necesari în vederea dezvolt rii economice. De ase-ă

menea, vom dezbate subiectul tiin ei ca punct vital al ora ului (2.1),ş şţ

vom discuta despre unele sectoare economice promi toare (2.2) iţă ş

vom intra în detalii în ceea ce prive te poten ialul turistic (2.3).ş ţ

În ultimii ani nu am observat modific ri fundamentale în activit ileă ăţ

specifice sectoarelor. În capitolul 1 am prezentat unele concluzii

generale.

• Modific rile demograficeă sunt nefavorabile, prezentând un de-

clin în ceea ce prive te num rul locuitorilor i popula ia activ ;ş şă ţ ă

• Modific rile cicliceă se redreseaz u or, indicând un num r înă ăş

sc dere al omerilor i o cre tere a investi iilor;ă ţş ş ş

• Modific rile structuraleă se fac cu pa i mici. Structura propriet iiş ăţ

s-a modificat, dar dimensiunea relativ a structurii produc iei iă ţ ş

salariile nete au r mas mai mult sau mai pu in acelea i.ă ţ ş

În acest capitol vom aborda mai îndeaproape factorii tradi ionali aiţ

produc iei:ţ

1. for a de muncţ ă

2. p mântulă

3. capitalul

La ace ti factori tradi ionali ai produc iei am dori s ad ug m înc doi,ş ţ ţ ă ă ă ă

care au o importan vital într-o economie de pia interna ional :ţă ă ţă ţ ă

4. Antreprenoriatul

5. Factorii cheie privind loca iaţ

În acest vom discuta despre ace ti factori i î i vom comparacapitol ş ş

cu cei din celelalte jude e i municipii ale României pentru a vedeaţ ş

dac exist avantaje comparative.ă ă

1. For a de muncţ ă

Conform celor mai recente date, salariul mediu net în jude ul Ia i esteţ ş

sub media la nivelul României (1.046 fa de 1.099 Lei în 2006) .ţă 4

Mai interesant este s compar m nivelul salarial din diferite jude e. Deă ă ţ

obicei jude ele urbane prezint salarii nete mai mari decât jude ele înţ ă ţ

care predomin agricultura.ă

În tabelul 2.1 prezent m salariile nete din jude ele cu cele mai mari ora eă ţ ş

din România (> 300.000): jude ele cu ora ele Bra ov, Cluj, Constan a,ţ ţş ş

Craiova, Gala i, Timi oara i Bucure ti). Tabelul indic , a adar, c dinţ ă ăş ş ş ş

cele 42 jude e, cele jude e urbane 7 selectate se clasific în primeleţ ţ ă

18, deci în jum tatea superioar a num rului total de jude e.ă ă ă ţ

În cadrul listei de jude e urbane, Ia i ocup un loc inferior, fiind în urmaţ ăş

celor mai multe ora e din România.ş

2. SITUA IA ECONOMIC LA ZIŢ Ă

Numele or ului Salariu n lei P jude uluiaş î oziţia ţ

Mun. Bucure ti 1.490 (1)ş

Dolj (Cra va) 1.173 (5)io

Cluj 1.165 (6)

Timi (Timi oara) 1.149 (7)ş ş

Constan a 1.144 (8)ţ

Gala i 1.054 (12)ţ

Ia i 1.046 (13)ş

Bra ov 983 (18)ş

Fig 2.1. Salariu mediu net în compara ie cu alte jude eţ ţ

Sursa: SB Decembrie 2006.

Date statistice din 2006. Tabelul 2.5.4

134.

IAŞI

–O

RA

ŞA

LIN

SPIR

AŢI

EI

Dar for a de munc relativ ieftin nu ar trebui s fie factorul decisivţ ă ă ă

pentru dezvoltarea economic a unui jude .ă ţ

Mai ales în cazul Ia , disponibilitatea unei for e de munc cu oşului ţ ă

educa ie superioar ar trebui s fie punctul forte penţ ă ă tru dezvoltarea

economic viitoare. Nu exist date statistice exacă ă te existente care

demonstreze calitatea for ei de munc disponibile.să ţ ă

În capitolul 2.1 vom furniza mai multe argumente i informa ii privindş ţ

punctele forte ale Ia ca ora al tiin ei.ş ş şului ţ

2. P mânturile i resursele disponibileă ş

Conform sondajului public, municipiul Ia i este apreciat datorit me-ş ă

diului s u i a spa iilor verzi. Municipiul/ jude ul pot fi descrise ca o re-ă ţ ţş

giune atractiv în care s te afli i s locuie ti.ă ă ăş ş

Dar s analiz m mai atent dac – conform statisticilor economiceă ă ă

– p mântul în sine ofer resurse naturale favorabile în compara ie cuă ă ţ

alte jude e.

Zona din jurul Ia are o agricultur orientat atât pe produc ia

ţ

ului ă ă ţ

5 Pentru o descriere mai elaborat cu privire la diversele posibilit i de utilizare a p mântului consulta i Planul de Amenajare a Teritoriului Metropolitan Ia i (paginile 221-234).ă ăţ ă ţ ş

ş

agrar vegetal , cât i pe produc ia agrar animal .ă ă ţ ă ăş

În figura 2.2 se observ c pentru jude ul Ia i disponibilitatea te -ă ă ţ reş

nu ţrilor arabile corespunde aproximativ mediei na ionale: locul 17 din

42 jude e. Analizând mai bine diversele produc ii, observ m c maiţ ţ ă ă

ales în ceea ce prive te produc ia de legume, struguri i fructe i laş ş şţ

câteva categorii de , jude ul Ia i este cotat mai bine decâtanimale ţ ş

media ţ ăpe ar .5

În afar de terenul pentru agricultur nu exist alte resurse naturaleă ă ă

specifice care s ofere jude ului Ia i un avantaj fa de alte jude e.ă ţ ţă ţş

3. Capitalul posibil i posibilele investi iiş ţ

În capitolul 1 am men ionat deja c în ultimii ani (2005-2006) a existat oţ ă

cre tere puternic a investi iilor, mai ales în lucr rile de construc ie. Darş ă ţ ă ţ

nivelul investi iei de capital este totu i foarte sc zut.ţ ăş

Ilustrativ este num rul redus al firmelor de comer cu participare str ină ţ ă ă

la capitalul subscris.

Statistici agricole Pozi ia jude ului 2005ţ ţ

Suprafe e arabile (17)ţ

Grâu (21)

Porumb (10)

Ro ii (14)ş

Legume (4)

Struguri (5)

Fructe (3)

Bovine (4)

Porcine (15)

Oine (8)

Fig 2.2. Produc ia în agricultur înţ ă

compara ie cu alte jude eţ ţ

Sursa: SYCI

Oras Companii Pozitia judetului

Municipiul Bucure ti 430 (1)ş

Timi 95 (2)ş

Cluj 55 (4)

Constan a 45 (6)ţ

Bra ov 40 (7)ş

Ia i 21 (10)ş

Dolj 17 (13)

Gala i 14 (16)ţ

Fig 2.3. Num rul de firme de comer cu capital str in.ă ţ ă

Sursa: SD Decembrie 2006. Tabelul II.7

135.

IAŞI

–O

RA

ŞA

LIN

SPIR

AŢI

EI

În tabelul 2.3, sunt prezentate din nou cele 7 jude e cu cele mai mariţ

ora e ale României (> 300.000). Tabelul ne arat – f r a fi cevaş ă ă ă

surprinz tor – c în capitalul municipiului Bucure ti exist sute de firmeă ă ăş

str ine implicate, în timp ce alte jude e sunt cu mult în urma sa. Celeă ţ

7 jude e urbane selectate ocup locuri de la 1 a 16, i în concluzieţ ă ş

toate sunt mai bine cotate decât jude ele medii din România. Dar înţ

compara ie cu majoritatea celorlalte ora e mai mari, Ia i prezint unţ ăş ş

num r foarte mic de activit i str ine.ă ăţ ă

4 Antreprenoriatul în plin dezvoltare. ă

În afara factorilor tradi ionali ai for ei de munc , p mântului i capi-ţ ţ ă ă ş

talului am dori s ad ug m antreprenoriatul ca unul dintre factorii deă ă ă

importan vital într-o economie de pia interna ional .ţă ă ţă ţ ă

În jude ul Ia i se observ o cre tere constant a num rului de între-ţ ă ă ăş ş

prinderi mici i mijlocii (IMMuri). Mai ales num rul întreprinderilor miciş ă

(mai pu in de 10 angaja i) a crescut de la aproximativ 8.600 în 2000 laţ ţ

12.000 întreprinderi în 2005.

În afar de punctul forte reprezentat de cre terea constant a IMM-ă ăş

urilor i participarea micro-întreprinderilor la aproape toate sectoareleş

economice, exist i circumstan e mai pu in favorabile care con-ă ţ ţş

strâng IMM-urile s devin un sprijin mai puternic pentru dezvoltareaă ă

economic ulterioar :ă ă

• Nu exist o tradi ie în afaceri i o cultur antreprenorial ;ă ţ ă ăş

• Sprijin insuficient pentru activit ile de marketing, publicitate iăţ ş

cercetare a pie ei;ţ

• Un grad sc zut de cooperare între universit i / &ă ăţ cercetare

dezvoltare i companiiş pentru a asigura transferul tehnologic

5. Factorii cheie pentru loca ieţ

Într-o economie de pia interna ional i deschis , companiile auţă ţ ă ăş

o gam variat de posibilit i de a se decide unde s înceap oă ă ăţ ă ă

afacere nou sau s continue afaceri deja existente. În afara factoriloră ă

tradi ionali men iona i mai sus, mai exist mul i al i factori pe care com-ţ ţ ţ ă ţ ţ

paniile îi iau în considerare atunci când se decide asupra unei loca ii.ţ

În figura 2.5. sunt reprezentate rezultatele unei cercet ri europene asu-ă

pra factorilor esen iali pentru loca ia unei afaceri.ţ ţ

Cei mai importan i factori au leg tur cu apropierea de pie e (1) iţ ă ă ţ ş

disponibilitatea de personal calificat, bine preg tit (2).ă Alt factor

relevan leg turile de transport (3). De importan majort este dat de ă ţă ă

sunt şi ţ ă ăcalitatea comunica iilor i o infrastructur tehnic (4).ş

Diferitele tipuri de companii arat o oarecare fluctua ie în ceea ceă ţ

prive te importan a acordat acestor factori. Companiile orien-ş ţ ă

tate c tre distribuirea de servicii acord o importan mai mareă ă ţă

Fig 2.4. Dezvoltarea micilor

întreprinderi

Sursa: SYCI.

136.

IAŞI

–O

RA

ŞA

LIN

SPIR

AŢI

EI

şi dezvoltarea inova iilor.ţ

telecomunica iilor, în timp ce companiile comerciale ofer mai multţ ă ă

importan facilit ii accesului pe pie e. Companiile industriale punţă ăţ ţ

accentul pe leg turile de transport c tre alte ora e.ă ă ş

Ţ ţ es ă ului ă ainând cont de pozi ia d centralizat a Ia , cu o infrastructur rel -ş

ati ă ţv slab (mai multe informa ii în capitolul 3.2), punctele forte re-

prez ţ ă ă ăentate de for a de munc relativ valoroas , dar ieftin i o dez-ş

voltare larg a re elelor de telecomunica ie, ofer avantaje mai multă ţ ţ ă

companiilor orientate c tre furnizarea de servicii.ă

Capitolul 2.1 Un cadru puternic pentru folosirea cuno tin elorş ţ

În introducerea general am precizat deja c for a de munc esteă ă ţ ă

relativ bine preg tit i cu salarii relative reduse. Nu exist date statis-ă ă ăş

tice exacte care s demonstreze calitatea for ei de munc disponibile.ă ţ ă

Dar unii indici arat o calitate superioar a for ei de munc .ă ă ţ ă

Figura 2.6 prezint rezultate ale jude ului Ia i în compara ie cu statisti-ă ţ ţş

cile na ionale. Popula ia este de aproximativ 3,8% din poţ ţ judeţului Iaşi -

pulaţia totală. Alţi indici, cum ar fi numărul medicilor şi, mai ales, numă -

rul studenţilor ă ţ ădep esc cu mult media na ional .ş

De asemenea, mai sunt unele aspecte calitative care ofer argumenteă

pentru pozi ia puternic a Ia în compara ie cu alte ora e / jude e:ţ ă ului ţ ţş ş

• un num r ridicat, i înc în cre tere, de studen i;ă ă ţş ş

• un num r de universit i cu vechime i performan e tiin ifice;ă ăţ ţ ţş ş

• cooperarea cu alte universit i din toat lumea;ăţ ă

• o varietate mare de coli tehnice;ş

ţo varietate mare de cursuri voca ionale.

Factori esen iali n determinarea localiz rii unei afaceri 2005ţ î ă

%

1 Accesibilitatea pe pia 60ţă

2 Disponibilitatea for ei de munc calificate 57ţ ă

3 C i de transport spre alte ora e 52ă ş

4 Calitatea telecomunica iilor 50ţ

5 Costul for ei de munc 35ţ ă

6 Mediul impus de autorit i locale 32ăţ

7 Valoarea b neasc a birourilor 31ă ă

8 Limbile str ine vorbite 30ă

9 Disponibilitatea spa iilor de birouri 24ţ

10 Accesibilitatea transportului n oras 22î

11 Calitatea vie ii 16ţ

12 Lipsa polu rii 13ă

Fig 2-5. Factori esen iali pentru loca iile afacerilorţ ţ

Sursa: Monitorul ora elor europeneş

Statistici jude ene % din judeţ ţ

Popula ie 3,8%ţ

Farmaci ti 5,8%ş

Asistent i personalul de specialitate 5,0%ş

Elevi nrola i 4,2%î ţ

Studen i 8,5%ţ

Cadrele didactice 4,9%

Fig 2-6. Avantajul comparativ în privin a tiin eiţ ţş

Sursa: SYCI. Capitolul 0.

137.

IAŞI

–O

RA

ŞA

LIN

SPIR

AŢI

EI

Punctul slab const în faptul c multe persoane bine preg tite, careă ă ă

au fost educate în Ia i, pleac peste hotare. Ar trebui f cute eforturiş ă ă

pentru a opri aceast migra ie a materiei cenu ii. Ar fi chiar mai bineă ţ ş

s se inverseze acest lucru i s se foloseasc expertiza în ‚Diaspora’ă ă ăş

pentru a pune baza dezvolt rilor ulterioare. Ar trebui s se stimuleze peă ă

cât posibil “inversarea fluxului materiei cenu ii”.ş

Oalt problem oconstituiecooperareafundamental întresectoareleă ă ă

academice, de cercetare i de afaceri în vederea folosirii rezultatelorş

cercet rilor i a transferului tehnologic c tre economie.ă ăş

Este necesar s se depun eforturi în vederea cre rii unui climat maiă ă ă

bun pentru domeniul R&D.

În final, cuno tin ele i R&D trebuie s - i g seasc drumul c tre pia .ş ş şţ ă ă ă ă ţă

De i nu este înc evident vizibil din statisticile economice generale,ş ă ,

exist unele dovezi care arat c Ia iul are o experien pozitiv înă ă ă ţă ăş

ceea ce prive te industriile bazate pe cuno :ş aştere

• Prezen a în regiune a furnizorilor de servicii de software i IT;ţ ş

• Companii mici de IT noi, mai ales în domeniul activit ilor deăţ

web design;

• O industrie medical bun ;ă ă

• Un sector ICT (Ini iative Comunitare pentru Tineri) relativ puter-ţ

nic cu un OEM în cre tere.ş

2.2 Exemple relevante de industrii u oareş

Figura 2.7 prezint în iruirea unor produse industriale ale jude ului Ia i,ă ţş ş

aliniate cu celelalte jude e ale României. Observ m c jude ul Ia i areţ ă ă ţ ş

o aliniere accentuat a unor produse specifice cum ar fi uleiul comes-ă

tibi .

În capitolul 1 am observat deja c industria alimentar i cea textil /ă ă ăş

de haine fac parte din sectoarele cele mai puternice.

În figura 2.8 putem observa c Ia iul are un bilan pozitiv de 22 de mil-ă ţş

ioane de euro al exporturilor importurilor pe anul 2005./

Pentru fiecare sector s-a calculat separat bilan ul import/ export.ţ

Textilele s-au dovedit a fi sectorul care contribuie cel mai mult la

un bilan pozitiv (num rul 1), iar produsele asem n toare, cum ar fiţ ă ă ă

înc l mintea i piel ria, arat , de asemenea, rezultate pozitive (5 iă ţă ă ăş ş

6).

Celelalte sectoare importante, metalele i diferite produse (2 i 3) suntş ş

mai greu de interpretat din punct de vedere statistic , iar gr simile veg-6 ă

etale i uleiurile (4) corespund tabelelor anterioare, care arat avanta-ş ă

jele, în compara ie cu celelalte jude e din România.ţ ţ

În afar de sectoarele mai tradi ionale i de produc ie putem da ex-ă ţ ţş

emple i din rândul industriilor creative.ş

Produse industriale 2005 County rank

Lemn - total (26)

Fibre sintetice (3)

Î ăcămbr minte (18)

Carne (12)

Br nz (17)â ă

Unt (16)

Uleiuri comestibile (1)

Fig 2.7. Produse industriale în compara ieţ

cu alte jude eţ

Sursa: SYCI.

Potrivit statisticilor, exportul de metale a sc zut de 5 ori din 2003 în 2004, explicându-se schimbul brusc de la un bilan negativ la unul pozitiv. Categoria diferitelor produse6 ă ţ

stagneaz statistic.ă138.

IAŞI

–O

RA

ŞA

LIN

SPIR

AŢI

EI

Ia ul creativ : Scurt prezentare a unui ghid al industriilor creativeş ă

(proiect finalizat în 2006)7

Principalul scop al proiectului este de a transforma Ia ul într-un cen-ş

tru de expertiz i un model de prezentare a industriilor creative, atâtă ş

pentru Regiunea de Dezvoltare Nord-Est cât i pentru alte ora e dinş ş

România i din sud – estul Europei.ş

Termenul de industrii creative desemneaz nu doar aspecte culturaleă

cum ar fi artele, me te ugurile, muzica, filmul, arhitectura, ci acoper oş ş ă

arie mai larg , cuprinzând domenii ca mass media, publicitate, mod ,ă ă

IT.

Ghidul prezint câteva “pove ti de succes” din diferite domenii deă ş

creativitate, ilustrând poten ialul economic al acestui sector i necesi-ţ ş

tatea ca acesta s fie promovat.ă

2.3.Poten ialul turisticţ

Foarte multe cuvinte pot fi folosite pentru a descrie atrac iile turisticeţ

din Ia i i pentru a încerca s le compar m cu cele ale altor ora e.ş ş şă ă

O abordare mai pragmatic ar fi s vedem cum este descris Ia ulă ă ş

în ghidurile turistice interna ionale. Pentru o mul ime de turi ti str iniţ ţ ăş

aceste prezent ri sunt primul lor contact cu ora ul.ă ş

Dedesubt vom cita unul din ghidurile interna ionale pentru a oferi oţ

scurt impresie asupra valorii turistice a Ia .ă uluiş

Ghidul Rough Guide: România8

Ia ul este capitala cultural a Moldovei i este, de departe, cel maiş şă

frumos ora , singurul în care ai vrea s petreci o vreme. Universitatea,ş ă

teatrul i filarmonica concureaz cu cele din Bucure ti – care era abiaş şă

un târg când Ia ul a devenit scaun domnesc – i dau un aer sofisticat,ş ş

între inut i de num rul mare de studen i str ini …ţ ă ţ ăş

Situa ia exportului i importului n 2005ţ ş î in €’s

comer exterior total 22 mlnţ

1 textile 53 mln

2 metale obi nuite i produse din metale 24 mlnş ş

3 diverse produse de mbr minte 18 mlnî ăcă

4 gr simi i uleiuri animale i vegetaleă ş ş 8 mln

5 nc minte, p rii, umbrele i alte asemenea 6 mlnî ălţă ălă ş

6 piele neprelucrat i derivateă ş 0 mln

7 ma ini i utilajeş ş -2 mln

8 produse de lemn, pentru mobilă -3 mln

9 alimente, b uturi igariă şi ţ -3 mln

10 h rtie i produse din h rtieâ ş â -4 mln

11 produse vegetale -7 mln

12 plastic, ciment, ceramic i produse din sticlă ş ă -7 mln

13 animale i produse animş aliere -8 mln

14 mijloace de transport materiale -12 mlnşi

15 chimicale -13 mln

16 produse din plastic i cauciuc -14 mlnş

17 produse minerale -15 mln

Fig 2.8. Balan a comer ului str in per sector în jude ul Ia iţ ţ ă ţ ş

Sursa: SYCI.

Cele mai importante atrac ii turistice:ţ

1. Biserici 38%

2. M stiriănă 34%

3. Mediul nconjur torî ă 9%

4. Activit i culturaleăţ 9%

5. Altele 10%

Fig 2.9. Opinia public despreă

atrac iile turistice cele mai im-ţ

portante

7 Sursa: Creative Ia i, Guidebook. British Council Romania 2006

Sursa: Ghidul Rough Guide al României. Pagina XXX

ş8

139.

IAŞI

–O

RA

ŞA

LIN

SPIR

AŢI

EI

Aspectele eviden iate variaz în func ie de gustul fiec ruia. Potrivitţ ă ţ ă

opiniei publice, cele mai importante atrac ii turistice sunt bisericile iţ ş

m n stirile. Împrejurimile i activit ile culturale sunt considerate a fiă ă ăţş

mai pu in importante.ţ

În figura 2.11 sunt redate rezultatele unui sondaj public.

În aceast situa ie la zi nu dorim s descriem în detaliu atrac iile turis-ă ţ ă ţ

tice. Pentru o descriere turistic facem trimitere la ghidurile turistice, iară

pentru o trecere în revist a num rului de situri istorice, arhitecturale iă ă ş

arheologice facem trimitere la Planul de amenajare a teritoriului met-

ropolitan Ia iş

În concluzie, Ia ul are, f r îndoial , poten ial turistic.ş ă ă ă ţ

În figura al turat este prezentat num rul de vizitatori. Din anul 2000 aă ă ă

fost o cre tere u oar a num rului turi tilor. Dar, f r îndoial , num rulş ş şă ă ă ă ă ă

vizitatorilor din Ia i i din jude , reprezint doar o parte din num rul deş ş ţ ă ă

turi ti care viziteaz România i este foarte sc zut în compara ie cuş şă ă ţ

ora ele europene atractive.ş

Sunt vizibile unele aspecte pozitive

• Num rul unit ilor de cazare este într-o cre tere u oar , dar, dină ăţ ăş ş

nefericire, lipsesc din regiune lan urile hoteliere interna ionaleţ ţ

• O privire asupra num rului de IMM-uri hotelurile i restauranteleă , ş

apar in sectorului cu cea mai rapid evolu ieţ ă ţ

Dar exist , de asemenea, i unele aspecte negativeă :ş

• Un num r sc zut de activit i culturale, vizibil prin num rulă ă ăţ ă

scăzut de vizitatori în muzee, cinematografe, teatre i opere .ş 9

• Lipse te înc o organiza ie turistic central profesional , careş ă ţ ă ă ă

să ă ă ăinclud i s fie sprijinit de toate afacerile legate de tur-ş

ism din Ia i i din împrejurimile . Aceast organiş ş municipiului Iaşi ă -

zaţie poate fu ţrniza informa iile turistice necesare, coerente,

ghiduri, h r i,ă ţ re ă ă ăzerv ri pentru cazare i s fie vizibil pentruş

Rezumat al situa iei economice la ziţ

În ace st situa ie economic la zi descriem diver i factori de produc iea ă ţ ă ţş

pentru Ia i.ş

• For a de munc este relativ bine preg tit i cu salarii relativţ ă ă ă ş

sc zute;ă

• Principalele bunuri ale p mântului sunt produsele agricole;ă

• Investi iile (str ine) i capitalul r mân la un nivel sc zut înţ ă ă ăş

compara ie cu alte ora e ale României;ţ ş

• Antreprenoriatul este în cre tere, dar se confrunt înc cu prob-ş ă ă

leme;

• Factorii esen iali pentru alocare înclin mai mult în favoareaţ ă

companiilor orientate c tre furnizarea de servicii.ă

În ceea ce prive te cuno tin ele avem date asupra avantajelorş ş ţ

comparative, dificult ilor în coopera iile &ăţ ţ Cercetare Dezvoltare

şi experien e de piaţ ţă promi toare i folositoare.ţă ş

În ceea ce prive te industriile u oare promi toare, am discutat pozi iaş ş ţă ţ

puternic a industriilor alimentare i textile i ansa industriilor creative.ă ş ş ş

Num r de vizitatori 2000ă 2005

Rom nia 4.920.000 5.805.000â

Jude ul Ia i 101.000ţ ş 138.000

Municipiul Ia i 90.000ş 123.000Fig 2.10. Num rul deă

turi tiş

9 Acest declin poate fi explicat, în parte, prin cre terea puternic a num rului abonamentelor la radio i televiziune. De i, acest lucru poate face parte dintr-un comportament iş ş ş şă ă

un interes privat în schimbare, aceast evolu ie nu contribuie la imaginea cultural .ă ţ ă140.

IAŞI

–O

RA

ŞA

LIN

SPIR

AŢI

EIvizitatori i turi ti.ş ş

În ceea ce prive te turismul, concluzion m c exist , f r îndoial ,ş ă ă ă ă ă ă

poten ial turistic, dar înc slab dezvoltat i organizat.ţ ă ş

141.

IAŞI

–O

RA

ŞA

LIN

SPIR

AŢI

EI

În acest capitol vom discuta despre condi iile necesare pentru dez-ţ

voltarea economic . În subcapitole vom dezvolta rezultatele princi-ă

pale ale aspectelor urbane (3.1), infrastructur (3.2), servicii socialeă

(3.3), servicii publice (3.4) i vom încheia cu aspectele legate de mediuş

(3.5).

Pentru a cre te bun starea cet enilor trebuie rezolvate problemeleş ă ăţ

urbane, sociale, de infrastructur i de mediu. O list lung de proiecteă ă ăş

esen iale a fost preg tit i trebuie dus la îndeplinire cât mai repedeţ ă ă ăş

cu putin . Din nefericire, este imposibil s ne permitem îndeplinireaţă ă

tuturor acestor dorin e într-o perioad scurt . Evolu ia economicţ ă ă ţ ă

ulterioar i bun starea vor fi necesare pentru a câ tiga un venit destulă ăş ş

de mare pentru a îndeplini aceste cerin e. Astfel, în analiza noastrţ ă

legat de situa ia urban , social , de infrastructur i de mediu, neă ţ ă ă ă ş

vom concentra asupra aspectelor care contribuie la scopurile eco-

nomice strategice.

În analiza f cut asupra punctelor tari i slabe ale situa iei urbane,ă ă ţş

am observat c ora ul Ia i este un ora atractiv, divizat în arii pentruă ş ş ş

locuin e, locuri de munc , industrie i comer . Mai ales centrul ora ului,ţ ă ţş ş

cu vechile cl diri istorice, poate deveni un loc mult mai atractiv în careă

s te afli i pe care s îl vizitezi.ă ăş

3.1. Condi iile urbaneţ

Structura urbană a municipiului Iaşi a fsot puternic influenţată de unele

circumstan e naturale. Ora ul este situat de-a lungul râului Bahlui,ţ ş

este înconjurat de dealuri i este str b tut de dou drumuri na ionale.ş ă ă ă ţ

Pân în 1940 ora ul s-a dezvoltat, în principal, în concordan i ur-ă ţăş ş

mând tr s turile geografice ale loca iei: cl dirile de-a lungul râuluiă ă ţ ă

s- ţ ăau construit pe por iuni înalte de p mânt, iar ora ul nu se extindea iş ş

între dealuri. Dup aceast perioad , aceste principii au fost uitate,ă ă ă

iar dezvoltarea de dup r zboi nu a mai avut leg tur cu peisajul i cuă ă ă ă ş

partea istoric a ora ului.ă ş

În prezent, înc putem vedea Ia ul, cu frumoasele sale cl diri, m n stiriă ă ă ăş

şi biserici celebre, prima universitate înfiin at în România, muzee, pa-ţ ă

late, teatre i parcuri. Dar alte fe e ale Ia ne arat blocuri griţ ului ă dinş ş

beton, construite în timpul perioadei comuniste, r spândite în tot ora ulă ş

şi uneori situate chiar lâng unele cl diri frumoase.ă ă

Chiar i din centrul ora ului avem o imagine splendid asupra frumoa-ş ş ă

selor dealuri care împrejmuiesc ora ul. Dar exist , de asemenea, iş şă

mari spa ii industriale, folosite par ial, care sunt uneori situate aproapeţ ţ

de centrul ora ului i de spa iile de locuit.ş ş ţ

3. SITUA IA CONDI IONAL LA ZIŢ Ţ Ă

Fig 3.1. Func iile în dezoltareaţ

urbană

Sursa: Analiza i viziunea urbanş ă

142.

IAŞI

–O

RA

ŞA

LIN

SPIR

AŢI

EI

Pentru o imagine mai detaliat a situa iei urbane ne referim la Analizaă ţ

şi Viziunea Urban , ca unul dintre rezultatele proiectului Orizont 2020.ă

Dezvoltarea urban este, în primul rând, o problem de creare a uneiă ă

viziuni atractive asupra dezvolt rii ulterioare i a formul rii unor politiciă ăş

corespunz toare. Aceste politici trebuie, desigur, transferate într-ună

set de reglement ri i men inute dup implementare. Un asemeneaă ţ ăş

proces trebuie f cut într-o strâns cooperare cu comunele învecinate.ă ă

Planul de Amenajare al teritoriului metropolitan Ia i ofer o privire deş ă

ansamblu asupra reglement rilor i planurilor actuale .ă ş 10

3.2. Condi iile privind infrastructuraţ

În analiza noastr cu privire la punctele puternice i slabe ale infra-ă ş

structurii am observat c toate tipurile de infrastructur sunt disponibileă ă

şi func ioneaz , dar exist un num r de puncte slabe, care contribuie,ţ ă ă ă

mai degrab , la o a infrastructurii.ă degradare

Infrastructura str ziloră

• Ora ul are conexiuni rezonabile ale str zilor cu partea de sudş ă

a României i cu Republica Moldova, dar nu exist o autostradş ă ă

de leg tur între Ia i i Bucure ti sau c tre alte ora e mari aleă ă ăş ş ş ş

ţă ţrii. Potrivit planului na ional de dezvoltare, Ia ul nu va fi situatş

pe coridoarele europene;

• Statisticile arat c în ultimii 5 ani, în regiune, totalul str ziloră ă ă

publice i tronsoanele modernizate au r mas la fel. Un aspectş ă

pozitiv este acela c se accentueaz pavarea str zilor ;ă ă ă 11

• Traficul de tranzit trece prin ora , deoarece nu exist o osea deş şă

centur în jurul ora ului i multe str zi sunt în condi ii proaste.ă ă ţş ş

Num rul str zilor din ora modernizate s-a aflat într-o u oară ă ăş ş

cre tere .ş 12

Fig 3.1. Cre terea num rului de pasageri pe aeroportul Ia iş şă

Sursa: raportul de trafic al aeroportului 2006

SYCI. Capitolul 5.3. i 5.4.

idem

11 ş12

143.

IAŞI

–O

RA

ŞA

LIN

SPIR

AŢI

EI

Infrastructura aeroportului

• Aeroportul, situat în partea de nord a ora ului, este accesibilş

doar pentru aeronavele mici. Exist zboruri zilnice c treă ă

Bucure ti, Viena i Timi oara.ş ş ş

• Aeroportul nu are terminal pentru marf i nici facilit i.ă ăţş

Figura 3.1 prezint cre terea num rului pasagerilor, începând de la ună ăş

num r mic de aproximativ 5 000 de pasageri pân la peste 70000 înă ă

2006.

În ciuda acestei cre teri substan iale, este important de men ionat cş ţ ţ ă

în alte ri, aeroporturile din vecin tatea ora elor cu m rime i func iiţă ă ă ţş ş

regionale comparabile, arat cifre de cel pu in 10 sau 20 de ori maiă ţ

mari.

Infrastructura c ilor ferateă

• Circul aproximativ apte trenuri pe ruta Ia i - Bucure ti, i esteă ş ş ş ş

nevoie de aproximativ 6.5 ore pentru a parcurge distan a deţ

460 km;

• Calea ferat interna ional trece prin Ia i. Este un punct deă ţ ă ş

leg tur c tre c ile ferate ruse ti. Potrivit planului na ional deă ă ă ă ţş

dezvoltare, sec iunea c ilor ferate face parte din coridorulţ ă

pan-european IX (PND pagina 265) c tre Moldova;ă

• Sta ia de cale ferat este situat central i este în proces deţ ă ă ş

reabilitare.

Infrastructura tramvaielor

• Infrastructura pentru tramvaie este disponibi l pentruă

tramvaiele noi. Tramvaiele foarte vechi mai sunt totu i în uz;ş

• Îmbun t irea infrastructurii tramvaielor este în curs deă ăţ

desf urare. Liniile de tramvai sunt amestecate cu traficul ru-ăş

tier.

144.

IAŞI

–O

RA

ŞA

LIN

SPIR

AŢI

EI

Infrastructura de apă

• Ora ul este traversat de râul Bahlui, care este poluat, iar malurileş

sunt prea putin amenajate (estetic si functional)

În figura 3.2 este reprezentat opinia public cu privire la aspecteleă ă

de infrastructur . Opinia în leg tur cu transportul public este oare-ă ă ă

cum amestecat ; unii au o p rere bun , iar al ii au o p rere mai pu ină ă ă ţ ă ţ

bun .ă

În leg tur cu locurile de parcare i cu starea str zilor opinia publică ă ă ăş

este relativ clar : marea majoritate a locuitorilor consider calitateaă ă

acestui tip de infrastructur ca fiind de la slab pân la foarte slab .ă ă ă ă

3.3. Condi iile socialeţ

În acest paragraf sunt discutate, pe scurt, câteva dintre condi iileţ

sociale. Condi iile sociale corecte i adecvate constau din trei ele-ţ ş

mente:

o siguran social i bun stare (garantarea unui venitţă ă ă minimş

când oamenii nu pot câ tiga suficient singuri);ş

o protec ia social (crearea unei asisten e pentru cei care auţ ă ţ

nevoie);

o crearea de locuin e (asigurarea unui loc pentru a locui aceloraţ

care nu î i pot permite ).ş să cumpere o locuinţă

Siguran a social i bun stareaţ ă ăş

• în ultimii ani, num rul omerilor a fost în sc dere. (vezi i capi-ă ăş ş

tolul 1). Datorit conjuncturii îmbun t irii economice, dar iă ă ăţ ş

datorit migra iei unei p r i a for ei de munc ;ă ţ ă ţ ţ ă

• În unele p r i ale României este, deja, o lips a for ei de munc ,ă ţ ă ţ ă

Autobuzele

• Transportul cu autobuze este limitat pân la marginile ora ului.ă ş

Pentru a merge c tre ariile metropolitane este necesar să ă

apel m la alt companieă o ă care realizează transport în mediul rural.

• Transportul în comun a fost modernizat prin achiziţionarea de

autobuze noi .

Fig 3.2. Opinia public despre infrastructură ă

Sursa: Sondaj public

145.

IAŞI

–O

RA

ŞA

LIN

SPIR

AŢI

EI

mai ales în domeniul construc iilor. De asemenea în a i, un num r mareţ I ăş

d angajatori au dificult i în a g si mân de lucru. Pe de alt parte, oe ăţ ă ă ă

mare cantitate de for de munc este folosit înc în industriile vechi,ţă ă ă ă

ineficiente;

• Statisticile cu privire la costurile siguran ei sociale i bun st riiţ ă ăş

sunt neclare, datorit schimb rilor reglement rilor i sistemuluiă ă ă ş

de beneficii13

Regularizarea i responsabilitatea sistemului de siguranş ţă

social este o responsabilitate na ional . Un aspect pozitiv pen-ă ţ ă

tru Ia i este existen a i func ionarea oficiului de munc : pl taş şţ ţ ă a

ajutoarelor i ajutarea omerilor s - i g seasc un loc deş ş şă ă ă

munc .ă

S n tateaă ă

• În capitolul 1 am discutat despre cre terea vârstei mamelorş

la prima na tere i despre tendin a din ultima decad deş ş ţ ă

cre tere a speran elor de via pentru popula ia urban – unş ţ ţă ţ ă

num r relativ mare de medici;ă

• Num rul de spitale din ora ul Ia i i din jude a r mas relativă ţ ăş ş ş

stabil . Multe centre de îngrijire a s n t ii, cumă ă ăţ sunt spitalele

sunt, în primul rând, o responsabilitate a statului, astfel că nu

vom dezvolta prea mult aceast problem . În speă ă cial în cazul

clinicilor medicale i a celor stomatologice putem observa oş

cre tere a num rului în sectorul privat;ş ă

• Unele boli i simptome pot fi în leg tur cu calitatea mediuluiş ă ă

(zona din jurul fabricii Antibiotice – dup noul nume A+ -, groapaă

de gunoi a ora ului din zona localit ii Tome ti i calitateaş ş şăţ

îndoielnic a apei din râul Prut).ă

Locuin eleţ

• În capitolul 3.1. am discutat deja despre blocurile gri de beton,

construite în timpul regimului comunist, r spândite în tot ora ulă ş

şi, uneori, situate în apropierea unor cl diri frumoase;ă

• Num rul locuin elor este în cre tere u oar , c tre 270000ă ţ ă ăş ş

în jude ul Ia i, apar inând, în special, domeniului privat. Num rulţ ţ ăş

caselor de inute de stat este foarte mic (în jur de 3%) i este înţ ş

uşoar sc dere ;ă ă 14

• În fiecare an sunt finalizate 300-500 de noi spa ii de locuit.ţ

3.4. Serviciile publice

Serviciile publice constau în furnizarea apei potabile, sistemul de ca-

nalizare, aprovizionarea cu electricitate i gaz.ş

13 SYCI Tabelul 6.2.

SYCI Capitolul 5.1.14

146.

IAŞI

–O

RA

ŞA

LIN

SPIR

AŢI

EI

•

În figura 3.3 este prezentat opinia public în leg tur cu unele dintreă ă ă ă

serviciile sociale. Opinia în leg tur cu acestea este oarecum mixt ;ă ă ă

opinia despre apa potabil i despre sistemul de canalizare este maiă ş

degrab negativ . Despre aprovizionarea cu electricitate i gaze,ă ă ş

opinia este relativ clar : marea majoritate a popula iei consideră ţ ă

aceste servicii a fi de bun calitate.ă

Apa potabil i sistemul de canalizareă ş

• Potrivit statisticilor la nivel de jude , un num r de comune nuţ ă

sunt înc racordate la sistemul public de canalizare, de i lungi-ă ş

mea sistemului a crescut în ultimii ani;

• Potrivit statisticilor la nivel de jude s-au f cut îmbun t iriţ ă ă ăţ

substan iale la num rul de loca ii conectate i la lungimea sis-ţ ă ţ ş

temului;

• Un element pozitiv îl reprezint existen a sistemului de apă ţ ă

nepotabil , care aprovizioneaz zonele industriale principale.ă ă

În ciuda acestor îmbun t iri, mai ales în regiune, locuitorii nu suntă ăţ

mul umi i de calitatea lor. Re eaua de distribuire a apei potabile esteţ ţ ţ

veche i degradat . Re eaua de canalizare (sistemul combinat) esteş ă ţ

supraînc rcat i nu acoper întreg ora ul.ă ă ăş ş

Gazul i energiaş

• Potrivit statisticilor la nivel de jude exist îmbun t iri semnifica-ţ ă ă ăţ

tive la nivelul lungimii sistemului i al volumului de gaz distribuitş

către consumatori, de i nu sunt acoperite toate ariileş

reziden iale;ţ

• Exist o puternic re ea de furnizare a energiei electrice, cuă ă ţ

capacit i disponibile pentru extinderi ulterioare, dar zonaăţ

central a ora ului se confrunt cu o re ea de electricitateă ă ţş

veche i degradat ;ş ă

• Sistemul public de iluminare este vechi, ineficient i nu acoperş ă

toat suprafa a construit ;ă ţ ă

• Sistemul de înc lzire are o tehnologie învechit , iar re eaua deă ă ţ

distribu ie este veche, provocând pierderi de energie.ţ

3.5. Condi iile de mediuţ

În acest ultim capitol vom discuta despre condi iile de mediu. Acesteaţ

se refer la calitatea aerului, solului i apei, managementul de euriloră ş ş

menajere i folosirea energiei.ş

De i sunt unele aspecte pozitive în ceea ce prive te mediul, cum ar fiş ş

prezen a unei arii de conservare natural , dendro-parcuri, protejareaţ ă

zonelor forestiere, mai exist unele probleme de rezolvat.ă

Calitatea aerului

• Dep irea concentra iei maxime de praf admisă ţ ăş

Solul

• Poluarea istoric provocat de vechea industrie chimic ;ă ă ă

• Defri area necontrolat care produce alunec ri de teren,ş ă ă

corelate cu sistemele vechi de drenare, f r eficien în luptaă ă ţă

împotriva alunec rilor i a erod rii suprafe elor, alunec ri ac-ă ă ţ ăş

tive.

•

147.

IAŞI

–O

RA

ŞA

LIN

SPIR

AŢI

EI

Apa

• Poluare relativ ridicat a apei, la nivelul râurilor, calitate proastă ă

a apei c produce disconfort, eea ce populaţiei.

Managementul de eurilor menajere:ş

• Lipsa de selec ie la colectare (în ora i în suburbii), sta ii deţ ţş ş

transfer, loca ii flexibile de aruncare a resturilor, incinerator iţ ş

disconfort cauzat de groapa de gunoi de la Tome ti.ş

Pierderea de energie

• La nivelul gospod riilor provocat de infrastructura proast deă ă ă

înc lzire i lipsa izola iei termice.ă ţş

În Planul de Amenajare al teritoriului metropolitan Ia i sunt discutateş

unele cifre mai specifice despre situa ia actual a acestor aspecte deţ ă

mediu.

148.

IAŞI

–O

RA

ŞA

LIN

SPIR

AŢI

EI

PLANUL STRATEGIC DE DEZVOLTARE

IA I – ANALIZ I VIZIUNE URBANISTICŞ ŞĂ Ă

PORTOFOLIUL DE PROIECTE

SITUA IA LA ZIŢ

ANALIZA SWOT

IA I – ORA AL INSPIRA IEIŞ Ş Ţ

Introducere

Prima versiune complet a analizei SWOT a fost prezentat la data de 16 Maiă ă(070516 SWOT analysis complete version 1.0). Acea versiune reprezenta în maimare sau mai mic m sur o colec ie de idei, aprecieri i cifre provenind deă ă ă ţ şla diferi i exper i i îmbog ite cu observa iile i propunerile de la prima masţ ţ ăţ ţ ăş şrotund .ăÎn ultima s pt mân am primit, de la al i participan i la elaborare, încă ă ă ţ ţ ă uneleapreceri semnificative privind punctele tari, sl ,punctele abe oportunităţile şiamenin rile (Strong, Weak, Opportunities and Threats).ţăÎ ă ăn plus, am primit solicitarea de a prezenta o analiz SWOT mai general , cares se axeze pe principalele linii de interes. Prezent m deci acum va-ă ărianta final a analizei SWOT, care se concentreaza pe cele mai importanteăaspecte ale vie ii social-economice a Municipiului Ia i.ţ ş

Pentru a preg ti aceast variant , am eliminat numeroase argumenteă ă ăob inute prin consult ri :ţ ă- Opinii personale sau afirma ii politiceţ- Afirma ii general valabile la nivelul rii, f r a fi specifice Iaţ ţă ă ă uluiş- Date statistice neclare sau neactualizate- Exemple prea specifice (men ion nd de ex. institu ii private)ţ â ţ- Sugestii privind viitoare scenarii de dezvoltare (care ar trebui s facă ă

parte din viitoarele elabor ri)ă- Opinii asupra c rora exper ii nu u c zut de acordă ţ a ă- Inten ii,programe,planuri f r odovad clar c cevasevaschimba.ţ ă ă ă ă ă

Aceast versiune (versiunea 2.0) va fi folosit ca informa ie de referin pentruă ă ţ ţădescrierea Situatiei Curente (State of the Art).În acel document vom descrie argumentele principale ale analizei SWOTprezentat aici, vom furniza c teva fotografii, ilustr nd descrierea cu c tevae â â âexemple specifice i vom furniza un plus de informa ii statistice (dac vor fiş ţ ădisponibile). De aceea, comentarii asupra SWOT-ului prezentate aici, vor fi fo-losite sa mbun t easc documentul “Situa ia curent ”.î ă ăţ ă ţ ă

Î in Scenariile de Dezvoltare vom descrie posibilele scenari pentru Ia i, folo-şsind bine n eles analiza SWOT prezentat aici.î ţ ă

În acest document se prezintă rezultatul analizei SWOT asupra Municipiului Iaşi.

150.

IAŞI

–O

RA

ŞA

LIN

SPIR

AŢI

EI

1 Economic i socialş151.

IAŞI

–O

RA

ŞA

LIN

SPIR

AŢI

EI

Î tă î â şn acest capitol prezen m analiza SWOT ncep nd cu domeniul economic isocial. Principalul motiv este ca n final cre terea economicaî ş să susţină şi alteobiective n domeniul social, c t i n alte sectoare. Domeniuî â ş î l economic şi socialeste compus din urm toarele 6 aspecte:ă

Economic i socialş

Urban Infrastructur Mediuă

1. Mediul privat2. Resurse Umane3. Modernizarea Produc ieiţ4. Servicii Sociale5. Turism6. Cercetare & Dezvoltare

Economic i socialş

Aceste analize SWOT sunt prezentate n 6 tabele diferite (Puncte Forte: +; Slabe:î-; Oportunit i: !; Amenin ri: ?). n urm toarele capitole vom prezenta analize-ăţ ţă Î ăle SWOT pentru domeniile Urban, Infrastructur i Mediu. Aceste domenii suntă şmai mult sau mai pu in con i ionante pentru cre terea economic viitoare,ţ d ţ ş ăspre exemplu crearea unei infrastructuri moderne aeriene, drumuri sau c iăferate, impun nd m suri corecte de mediu i planific nd toat gama de acti-â ă ş â ăvit i ntr-un ora n care este pl cut s locuie ti i s munce ti.ăţ î ş î ă ă ş ş ă ş

152.

IAŞI

–O

RA

ŞA

LIN

SPIR

AŢI

EI

1.1. Mediul privat

1.2. Resurse Umane

Modernizarea Produc iei1.3. ţ

Economic i socialş

1. Mediul privat2. Resurse Umane3. Modernizarea Produc ieiţ4. Servicii Sociale5. Turism6. Cercetare & Dezvoltare

Economic i socialş

1. Mediul privat2. Resurse Umane3. Modernizarea Produc ieiţ4. Servicii Sociale5. Turism6. Cercetare & Dezvoltare

Economic i socialş

1. Mediul privat2. Resurse Umane3. Modernizarea Produc ieiţ4. Servicii Sociale5. Turism6. Cercetare & Dezvoltare

+

O distribu ie ridicat i ega-ţ ă şlă îa micro- ntreprinderilorî sectoarelen aproape toateeconomice.

–

Nu exist o tradi ie n mediulă ţ îprivat, nu exist o cultur n-ă ă atreprenorial , i solidaritateaă şspiritual n mediul de afaceriă îlocal lipse te.ş

Suport insuficient pentru ac-tivit i de marketing, publici-ăţtate i cercetare c t i lipsaş â şc ut ri i unor noi poten ialeă ă ţpie e.ţ

Slaba cooperare ntre uni-îversit i + unit ile de Cer-ăţ ăţcetare - Dezvoltare IMM-şiuri împiedic transferulăde tehnologii i dezvoltareaşinovativă

!

Î i ţnfi n area parcurilor tehnolo-gice industriale.

Cl diridebirouri/zoneclasaA.ă

?

Mediu politic instabil i deseşschimb ri n legisla ie (inclusiă î ţ vcele n domeniul fiscal).di

+

Mediul universitar beneficiazăde un poten ial educa ionalţ ţimportant, acoper nd un nu-imă important de domenii.r

–

Lipsa centrelor de preg tireăadecvate (training units) nîdomeniul form rii continue iă şmeseriilor. Lipsa echipamen-telor care s in pasul cu ce-ă ţ ărin ele permanente de schim-ţbare pe pia a muncii.ţ

!

Noi centre de preg tire con-ătinu (voca ionale) pentru aă ţî ătăţmbun i aptitudinile nece-sare n primul r nd n agricul-î â îtur , c t i n sectorul de ser-ă â ş îvicii i industrie.ş

?

Migra ia for ei de munc ca-ţ ţ ălificat c tre alte regiuni iă ă şţări.

+

Ora ul ofer condi iile ne-ş ă ţcesare pentru prelucrareaunor importante cantit i deăţproduse agricole (gr u i pro-â şduse de panifica ie, ulei deţmas , vin, lapte i produseă şdin carne).

–

Productivitatea muncii estemai scazut n toate domenii-ă île prin cu nivelulcomparaţiena ional.ţDificult i n schimbarea im-ăţ îplic rii popula iei active dină ţagricultur c tre sectorul ser-ă ăviciilor i industrie .ş i

!

Poten ialul existent permiteţdezvoltarea unei agriculturieficiente n condi iile uneiî ţtehnologii controlate.

Folosirea (noilor) tehnologiide ICT n diferite tipuri de in-îdustrie.

?

Competi ia din alte regiuni.ţ

Reformele necesare ale me-todelor vechi de produc ieţvor avea influen a asupra lo-ţcurilor de munc p nă â ă cândaltele noi vor fi create.

1 .53

IAŞI

–O

RA

ŞA

LIN

SPIR

AŢI

EI

1.4. Servicii Sociale

1.5. Turism

1.6. Cercetare & Dezvoltare

Economic i socialş

1. Mediul privat2. Resurse Umane3. Modernizarea Produc ieiţ4. Servicii Sociale5. Turism6. Cercetare & Dezvoltare

Economic i socialş

1. Mediul privat2. Resurse Umane3. Modernizarea Productiei4. Servicii Sociale5. Turism6. Cercetare & Dezvoltare

Economic i socialş

1. Mediul privat2. Resurse Umane3. Modernizarea Produc ieiţ4. Servicii Sociale5. Turism6. Cercetare & Dezvoltare

+

Existen a oficiului de munc :ţ ăpl tirea ajutorului de stat iă şasisten n g sirea unui locţă î ăde munc .ă

Num rul omerilor este n sc -ă ş î ădere.

–

Num r mare de for de mun-ă ţă

menii, datorită închiderii unor

Num r ridicat de angajatoriăce nt mpin n aî â ă dificultăţi îg si angaja iă ţ calificaţi.

!

Crearea unui sistem integratde servicii sociale (acum exi-st un birou separat / centruăde informare care de ine oţbaz de date cu locuri deămunc ).ă

?

Dificult i n a gasi noi locuriăţ îde munc din cauza schim-ăbărilor tehnologice.

Schimbarea legisla iei.ţ

+

Prezen a unor moţ numenteculturale, religioase de impor-tan na ional iţă ţ ă ş internaţio-nală (UNESCO) care dezvoltăturismul (de ex. pelerinajul or-

Prezen a unor sta iuni balnea-ţ ţre (Nicolina, ape sulfuroase)ş ţi atrac ii naturale.

Num r crescut de vizitatoriă .

–

Rata sc zut de folosire aă ăcapacit ii hoteliere curenteăţ( n lunile de iarn ) i o foarteî ă şsc zut rat de peă ă ă staţionare stenoapte; importante lan uţ rihoteliere interna ionale nuţsunt prezente n regiuneî .

Lipsa unei organiza ii privateţreprezentative pentru turism.

!

Prezenţa circumstanţelor adec-vate pentru a dezvolta dife-rite forme de turism: religiosî ă ş .n natur i istoric

Turismul de afaceri: posibilităţiextindere a facilit ilorde ăţ

expozi ionale deja existenteţpentru industrie i sectorul so-şcial.

?

Patrimonial istoric i arhitec-ştural al ora ului este insufi-şcient protejat i capitalizat.şÎ ătăţ şmbun irea i capitalizareaacestui patrimoniu sunt vitaleî î ătăţ şn mbun irea prestigiului iatractivit ii ora ului.ăţ ş

+Prezen a universit ilor careţ ăţinclud ca principal activi-ătate Cercet: area şi dezvolta-rea design-ul, , inovarea teh-nologic , IT iă ş promovareasociet ii infoăţ rmaţionale (estenevoie de mai multe surse deinforma iţ i pentru a evalua ca-pacitatea inovativă).

Existen a n regiune a furni-ţ îzorilor de software i serviciişIT. Noi mici companii de IT, nîspecial n activit i de webî ăţdesign.

O industrie medical bun .ă ă

–Cooperare sc zut ntreă ă îsectoarele academic, decercetare i privat n ceea ceş îprive te folosirea output-uri-şlor din cercetare i transferulştehnologic c tre sectorulăeconomic.

Disponibilitate sc zut a n-ă ă îtreprinderilor c tre output-uriădin cercetare-inovare i tran -ş sfer tehnologic n special dinîcauza resurselor financiaresc zute.ă

!Crearea parcurilor industrialetehnologice.

?Migra ia for ei de munc spe-ţ ţ ăcializate i calificate n cerce-ş îtare-inovare c tre alte ri.ă ţă

1 .54

IAŞI

–O

RA

ŞA

LIN

SPIR

AŢI

EI

că specializată în anumite do-

companii mari de stat .

todox).

2 Design/Dezvoltare urbană1 .55

IAŞI

–O

RA

ŞA

LIN

SPIR

AŢI

EI

Economic i socialş

Urban Infrastructur Mediă u

1. Structura Urbană2. Zonele locuibile3. Zonele de muncă4. Dezvoltare spa ialţ ă5. Recreere / Sport / Timp liber

Design / dezvoltare urbană

1 .56

IAŞI

–O

RA

ŞA

LIN

SPIR

AŢI

EI

În acest capitol prezentăm analiza SWOT pentru domeniul urban. Acest domeniuconstă în următoarele 5 aspecte:

2.1 Structura urbană

2.2 Zonele reziden ialeţ

2.3 Zonele pentru muncă

Design / dezvoltare urbană

1. Structura urbană2. Zonele locuibile3. Zonele de muncă4. Dezvoltare spa ialţ ă5. Recreere / Sport / Timp liber

Design / dezvoltare urbana

1. Structura urbană2. Zonele locuibile3. Zonele de muncă4. Dezvoltare spa ialţ ă5. Recreere / Sport / Timp liber

Design / dezvoltare urbana

1. Structura urbană2. Zonele locuibile3. Zonele de munca4. Dezvoltare spa ialţ ă5. Recreere / Sport / Timp liber

+

Ora ul este împ r it în ariiş ă ţpentru locuire, munc , afa-ăceri i comer .ş ţ

Ca exemple:Zona universit ii, care inclu-ăţde b-dul Carol I este o linieputernic ;Traseul râului Bahluiăce traverseaz ora ul este ună şclar semn de recunoa tere iş şorientare.

Dealurile din preajm contri-ăbuie fericit la personalitateaora ului.ş

–

Unele zone reziden iale suntţprea aproape de zonele in-dustriale.

Marcaje structurale, cum arfi principalele str zi de-a-ăcurmezi ul ora ului nu sunt su-ş şficient de clare.

Zona industrial u oraă Ţ ţblocheaz dezvoltarea spreăSud-Est a ora ului.ş

!

În intravilan i în afara ora uluiş şexist oportunit i pentru a seă ăţcrea noi zone urbane, cum arfi terenurile neconstruite pen-tru dezvoltare metropolitan .ă

Zona central a ora ului,ă şcu construc ii avînd valoa-ţre istoric , poate deveni unăspa iu mai atractiv pentru lo-ţcuire i vizitare.ş

?

Parcarea şi utilizarea crescîndăa vor bloca stră-automobilelorzile.

O dezvoltare ne-armonizatăva distorsiona creşterea echili-brat a ora ului.ă ş

+

Zona universit ii i caseleăţ şdin vecin tate ofer condi iiă ă ţexcelente de locuire.

–

Multe dintre blocuri se aflăî stare degradată.ntr-o

Zonele reziden iale i zoneleţ şindustriale sunt contrapuse.

!

Vechile zone industriale saum car perimetrele vechilorăfabrici dezafectate ar pu-tea fi transformate în zonereziden iale.ţ

?

Nevoia de parc ri va con-ăduce la reducerea spa iilorţverzi.

+

Activit ile universitare suntăţdesf urate în mai multe p r iă ă ţşale orasului.

Industria grea este amplasatăîn partea de sud-est a ora uluişşi astfel vânturile dominan-te (dinspre nord-vest) scotpoluarea în afara ora ului.şExcep ie face industria deţmedicamente, amplasat înăvestul localit ii.ăţ

–

Nu exist zone combinate,ăcomer cu birouri.ţ

!

Fostele spa ii pentru indu -ţ strie, ca i spa iile goale, potş ţfi folosite pentru investi ii noiţ(dezvoltarea spatiilor verzi işa celor industriale).

Zona industri dinspre sud-alăest mai are nc spa ii libereî ă ţpentru noile investi ii.ţ

Zone noi pentru birouri clasaA.

?

Extinderea zonelor reziden iaţ lec tre zonele industriale pă oateproduce tensiuni ntre secto-îrul de locuit i cel de muncş ă.

1 .57

IAŞI

–O

RA

ŞA

LIN

SPIR

AŢI

EI

2.4 Dezvoltare spa ial

Zone pentru sport, odihn

ţ ă

ă2.5

şi agrement

Design / dezvoltare urbana

1. Structura urbană2. Zonele locuibile3. Zonele de muncă4. Dezvoltare spa ialţ ă5. Recreere / Sport / Timp liber

Design / dezvoltare urbana

1. Structura urbană2. Zonele locuibile3. Zonele de muncă4. Dezvoltare spa ialţ ă5. Recreere / Sport / Timp liber

+

Zonele industriale, precumcea orientat spre sud-est, di -ă spun de o bun solu ie pentruă ţtransportul public (tra vai).m

Aeroportul este la o distanţărezonabil de ora .ă ş

–

Transportul public spre / din-spre aeroport, ca i calitateaşstr zilor în aceast direc ieă ă ţnu sunt satisf c toare; tra-ă ăseele traverseaz cartiere deălocuin e.ţ

Lipse te rezerva de spa iu înş ţzona central , pentru parc riă ăşi pentru extinderea trameistradale.

La aeroport înc lipse te zonaă şcargo.

!

Zonele noi din perimetrul me-tropolitan vor deveni u or ac-şcesibile, odat cu realizareaăşoselei de centur .ă

?

Nevoia crescînd de tran-ăsport va crea tot mai mariblocaje de circula ie în inte-ţriorul ora ului.ş

+

Exist unele parcuri în zonaăcentral a ora ului; un genă şde asemenea zon verde seăafl în jurul palatului, iar înăjurul teatrului/operei există unun parc superb.

Exist câteva lacuri în apro-ăpierea aeroportului, înconju-rate de copaci i care sunt fo-şlosite vara pentru agrement.Pe dealurile înalte din sudulora ului sunt p duri frumoa-ş ăse, unde ie enilor le place s -ş ăşi petreac timpul liber.ă

Stadionul se afl în zonaăuniversitar .ă

–

Nu exist destule amenaj riă ăpentru practicarea sporturi-lor.

Nu exist destule parcuri înăcartierele de blocuri.

!

În unele sta ii industriale ne-ţfolosite s-ar putea amenajaparcuri, bazine cu ap i te-ă şrenuri pentru sport. În ora seşpot crea scuaruri pe lângălocurile de interes turistic saupentru agrement.

Unele lacuri din preajmaora ului ofer condi ii pentruş ă ţsporturile nautice.

?

Actual constru de vile,ele cţiibirouri sau spa ii comercialeţpe dealurile din apropierecon in riscul de a nu l saţ ăspa ii potrivite pentru parcuri,ţbazine cu ap , sport, etc.ă

1 .58

IAŞI

–O

RA

ŞA

LIN

SPIR

AŢI

EI

3 Infrastructură

Acest domeniu este tratat ca av nd urm toarele 6 componente:â ă

1. General2. Aliment ri cu apă ă3. Energie4. Drumuri, c i ferate, aeroportă5. Telecomunica iileţ6. Transportul public

Infrastructură

Economic i socialş

Urban MediuInfrastructură

1 .59

IAŞI

–O

RA

ŞA

LIN

SPIR

AŢI

EI

În acest capitol prezentăm analiza SWOT asupra domeniului infrastructurii.

3.1 Aspecte generale

3.2 Aliment rile cu apă ă

3.3 Infrastructura energetică

Urban design / development

1. General2. Aliment ri cu apă ă3. Energie4. Drumuri, c i ferate, aeroportă5. Telecomunica iileţ6. Transportul public

Infrastructură

1. General2. Aliment ri cu apă ă3. Energie4. Drumuri, c i ferate, aeroportă5. Telecomunica iileţ6. Transportul public

Urban design / development

1. General2. Aliment ri cu apă ă3. Energie4. Drumuri, c i ferate, aeroportă5. Telecomunica iileţ6. Transportul public

+

Ora ul este dotat cu toate ti-şpurile de infrastructur .ă

Exist o multitudine deăspeciali ti în acest ora (in-ş şgineri, arhitec i, lucr tori înţ ăconstruc ii) în stare s lucre-ţ ăze pentru modernizarea işdezvoltarea infrastructurii,atât în fazele de proiectare,cât i în fazele de execu ie.ş ţ

–

Infrastructurile pentru alimen-t ri cu ap i cu eneră ă gieşelectric sunt foarte veă chi.

!

Exist posibilit i de a extin-ă ăţde infrastructurile pentru tra -nsport i pentru utilit i publiceş ăţîn toat aria metropolitan .ă ă

?

Nu exist o coordonare aădezvolt rii diferitelor tipuri deăinfrastructur .ă

+

Existenţa unei reţele pentrualimentarea cu apă industrială( ne-potabil ),ă cu deosebirepentru zonele industriale.

Furnizorul pentru ap i pen-ă ştru canalizare are cuprinderejude ean , are experien i oţ ă ţă şbun stabilitate institu ional .ă ţ ă

–

Re eaua pentru distribuireaţapei potabile este veche işdegradat .ă

Sistemul de Colectare al apeloruzate (sistem combinat) estesupra ăsolicitat i nu acoperştoate nevoile ora ului.şS i s temele de drenaj suntvechi i nu mai sunt eficiente înşprevenirea alunec rilor deăteren.

!

Uzina pentru tratarea ape-lor uzate a fost re-abilitat iă şmodernizat (faza de imple-ămentare a unui proiect ISPA).

?

Slab cooperare cu comu-ănele sub-urbane în rezolva-rea problemelor de interescomun. (Zona metropolitanănu are capacitatea real deăa promova i implementaşproiecte.).

+

Reţea foarte puternică dealimentare cu energie electri-c ,ă avînd disponibilitate pentrucre terea capacit iiş ăţ de fur-furnizare (atât în zonele rezi-den iale, cât i în cele inţ dus-ştriale).

Exist re ea de distribu ie aă ţ ţgazelor naturale, atât pen-tru zonele reziden iale, cât iţ şpentru zonele industriale, de işaceasta nu acoper toateăzonele reziden iale.ţ

–

În zona central a ora uluiă şre eaua electric este vecheţ ăşi degradat .ă

Sistemul de iluminare publicăeste vechi, nu este eficientşi nu acoper în m sură ă ăcorespunz toare toate zone-ăle construite.

A început procesul de moder-A început procesul de moder-nizare / înlocuire a reţelelor dedistribuţie a agentului termic.

!

Privatizarea sectorului de fur-nizare a energiei este o ansş ăpentru îmbun t irea calit iiă ăţ ăţserviciilor.

Sursele alternative de energie(ne-conven ionale, precumţsoarele i vântul) nu se folo-şsesc în aceast regiune.ă

?

Exist diferen e între stra-ă ţtegiile de dezvoltare aleautorit ilor publice localeăţ(la care prevaleaz aborda-ărea social ) i strategiile fir-ă şmelor private ce ac ioneazţ ăîn zon (la care prevalează ăinteresul economic).

1 .60

IAŞI

–O

RA

ŞA

LIN

SPIR

AŢI

EI

3.4 Drumurile, calea ferat iă ş

aeroportul

Infrastructure

1. General2. Aliment ri cu apă ă3. Energie4. Drumuri, c i ferate, aeroportă5. Telecomunica iileţ6. Transportul public

+

Drumurile: ora ul are conexiu-şni rutiere acceptabile cu su-dul României i cu RepublicaşMoldova

C i ferate:ă transportul fero-viar interna ional traverseazţ ăora ul. Este conectat laşre eaua feroviar lat de tipţ ă ărusesc.- Principala sta ie de caleţferat este amplasat cen-ă ătral în ora i este în proces deş şreabilitare.

Transport aerian: aeroportuleste aproape de ora (circaş8 km distan fa de centru)ţă ţăşi este folosit pentru zboruri in-terne i interna ionale.ş ţ

–

Transportul terestru:Leg turileăora ului cu partea vesticş ăa rii i în general cu Vestulţă şEuropei sunt foarte proaste,atât pe osele, cât i pe ca-ş şlea ferat .ăTraficul rutier trece prin mijlo-cul ora ului, pentru c nuş ăexist o osea de centur .ă ăşMulte str zi sunt în stareăproast (ba chiar 32 % dintreăstr zi nu sunt modernizate)ă

Transportul aerian: Infra-structura rutier spre aero-ăport, ca i transportul publicşpana acolo sunt slab dezvol-tate; aceste leg turi rutie-ăre traverseaz zone locuiteă(unde str zile au capacitateăredusa de trafic).Aeroportul poate primi doaravioane de cap citate mic .a ă(Pista de aterizare nu are ca-racteristicile necesare pentruprimirea avionaelor standarddin cursele interna ionale).ţAeroportul nu are terminal işfacilit i cargo.ăţ

Alte forme de transport- Facilit i nesatisf c toareăţ ă ăpentru bicicli ti i pentru pie-ş ştoni.

!

Şoseaua de centur va re-ăgla traficul care traverseazăora ul; aceea i osea va faci-ş ş şlita ajungerea mai rapid înănoile perimetre de dezvoltareaflate în zona metropolitan .ă

Autostrada spre Oradea vaconecta ora ul Ia i cu parteaş şde vest a rii i a Europeiţă ş .

?

Nevoia crescînd de tran-ăsport va cauza tot mai multeblocaje în traficul auto.

1 .61

IAŞI

–O

RA

ŞA

LIN

SPIR

AŢI

EI

3.5 Telecomunica iiţ

3.6 Transportul public

Infrastructură

1. General2. Aliment ri cu apă ă3. Energie4. Drumuri, c i ferate, aeroportă5. Telecomunica iileţ6. Transportul public

Infrastructură

1. General2. Aliment ri cu apă ă3. Energie4. Drumuri, c i ferate, aeroportă5. Telecomunica iileţ6. Transportul public

+

Exist linii de transport cuătramvaiul, cu autobuzele, taxiurişi maxi-taxi - dar volumul celcel mai mare de transport pu-blic se realizează pe cale eco-logică (cu tramvaie).

Zonele industriale, precumcea orientat spre sud-est, di -ă sspun de o bun ax de tran-ă ăsport (tramvai).

Infrastructura pentru tramvaieeste bazat pe linia îngust ,ă ăspecific pentru ora ul Ia i.ă ş ş

Cu toate acestea, ea estecapabil s primească ă ătramvaie noi.

–

Tramvaie şi buze foarteautovechi.

Liniile de tramvai nu sunt se-parate de restul traficului.

Transportul cu autobuzul seopre te la marginile ora ului;ş şpentru a merge în zonametropolitan trebuie schim-ăbat.

Nu exist un sistem generalăde management al tran-sportului public. Conexiuniledintre diferitele modalit i deăţtransport (aerian, feroviar, ru-tier) sunt dificile.

!

Inten ia de a dezvolta la mar-ţginea ora ului o autogarş ăpentru leg turi în regiune,ăautogar aflat departe deă ăsta ia de cale ferat i de ae-ţ ă şroport, este gre it .ş ă

?

Lipsa de coordonare pentrudezvoltarea viitoare a diferi-telor modalitati de transport.

+

Re elele de telecomunica iiţ ţsunt bine dezvoltate işse observ o puternică ăcompeti ie între furnizorii deţtelefonie mobil .ă

–

Folosirea prevalent aătelecomunica iilor pentruţvoce i înc în prea micş ă ămasur pentru date.ă

Multe dintre cablurile re elelorţde telecomunica ii sunt am-ţplasate la suprafata, cre ndîun peisaj urban nepl cut.ă

!

Mici inv sti ii sunt necesaree ţpentru a facilita re eaua deţcomunica ii i date.ţ ş

?

Pia a neclar cu numero iţ ă şoperatori i standarde necla-şre.

1 .62

IAŞI

–O

RA

ŞA

LIN

SPIR

AŢI

EI

Economic i socialş

Urban Infrastructură Mediu

În acest capitol se prezint analiza SWOT pentru domeniul ambiental. Această ăanaliz este cuprins într-un singur tabel, dar ea se refer la urm toarele as-ă ă ă ăpecte ale protec iei mediului:ţ

1. Aer2. Sol3. Folosirea Energiei4. Managementul de eurilorş5. Apa

Mediu

4 Mediul ambiant1 .63

IAŞI

–O

RA

ŞA

LIN

SPIR

AŢI

EI

4 Mediul ambiant

Mediu

1. Aer2. Sol3. Folosirea Energiei4. Managementul de eurilorş5. Apa

+

Existen a unor arii protejate, aţunor parcuri dendrologice işa unor p duri folosite pentruăagrement.

Dezvoltarea unor noi activit iăţproductive (de exemplu,activit ile IT) care au un im-ăţpact minim asupra mediuluiînconjur tor.ă

Folosirea pe scar redus aă ăpest ă ăicidelor i a îngr mintelorş şchimice asigur o calitateăsatisf c toare a solului i aă ă şapelor curg toare i freatice.ă ş

Echipamente noi pentru mo-nitorizarea calit ii aerului înăţora .ş

!

Dependen a economiei re-ţgionale de agricultur ar pu-ătea fi convertit în agricultură ăecologic , care duce la oămai bun protec ie a solului iă ţ şapelor în împrejurimile Ia .şului

?

Cooperare redus întreăautorit ile publice municipa-ăţle i jude ene pentru promo-ş ţvarea unor proiecte ample,la scar regional , i lipsa deă ă şcorelare între proiectele demediu existente, la nivelul re-giunii, al zonei metropolitaneş şi al municipiului Ia i.

–

Poluarea relativ ridicat aărâurilor Bahlui i Nicolina, pre-şcum i disconfortul creat deşaceasta (miros, gust, culoa-rea, turbiditate) produs înăperimetrul alimentat cu apădin râul Prut.

Poluare istoric cauzat deă ăvechile industrii (de exem-plu, nisipurile de turn torieăr mase de la FORTUS) sauăde-a-lungul râului Bahlui(r mase de la devers rileă ăde substan e chimice), etc.ţNivelul relativ ridicat al unorboli în vecin tatea fabriciiăde medicamente ANTIBIO-TICE, foarte probabil legatede poluarea chimic local .ă ăCalitatea necorespunz toare a apelor din lacuri (Ciric, Chiri a,ă ţetc), în care nu se permite sc ldatul. De asemenea, calitateaănesatisf c toare a apei din pânza de ap freatic .ă ă ă ă

Dep irea concentra iilor maxime admise de pulberi (praf).ă ţş

Desp duririle necontrolate, care duc la alunec ri de terenă ăşi care, corelate cu sistemele învechite de drenaj, anuleazăeficien a luptei contra alunec rii versan ilor, a eroziunii solului,ţ ă ţa deplas rii lente a unor soluri.ă

Tratarea de eurilor: colectare ne-selectiv (în ora i în îm-ş ş şăprejurimi), sta ii de transfer al de eurilor, locuri de desc rcareţ ăşne-corespunz toare a de eurilor, incineratoare improvizateă şşi disconfort (miros, roz toare, insecte) lâng depozitul deă ăde euri Tome ti.ş ş

Pierderi de energie în locuin e, cauzate de infrastructura deţînc lzire proast i de lipsa izola iei termice.ă ă ţş

1 .64

IAŞI

–O

RA

ŞA

LIN

SPIR

AŢI

EI

1 .65

IAŞI

–O

RA

ŞA

LIN

SPIR

AŢI

EI

CUPRINS

Cuvânt înainte 1

2

ŞI – ANALIZĂ ŞI VIZIUNE URBANISTICĂ 33

PLANUL STRATEGIC DE DEZVOLTARE

IA

Introducere 3Orizont 2020: O provocare pentru guvernarea locală 51. Orizont 2020. O imagine fanion 112. Obiectivele strategice ale dezvoltării economice 123. Condiţiile necesare strategice: Construind Iaşi 2020 184. Crearea unei organizaţii puternice 25Anexa I. Administrarea portofoliului de proiecte 27Anexa II. Organizarea oportunităţilor financiare europene 29Trucuri practice pentru achiziţia şi managementul fondurilor UE 32

Scara internaţională 34Scara naţională 36Analiză: Infrastructura la scară naţională 38Infrastructura la scară naţională - aeroporturi 39Infrastructura la scară regională 40Infrastructura la scara oraşului 46Scara regională 47Posibilităţi structurale 48Râul Bahlui 50Concepte tematice 51Sfaturi 52

PORTOFOLIUL DE PROIECTE 53

SITUAŢIA LA ZI 125

ANALIZA SWOT 149

Orizont 2020: portofoliu de proiecte 54Privire de ansamblu asupra propunerilor de proiecte selectate 56Proiecte Business Case Iaşi 57Propuneri de proiecte Iaşi 91Trecere în revistă a ideilor pentru proiecte de dezvoltare 120

Introducere 1261. Situaţia la zi generală 1282. Situaţia economică la zi 1343. Situaţia condiţională la zi 142

Introducere 1501. Economic şi social 1512. Design / Dezvoltare urbană 1553. Infrastructura 1594. Mediul ambiant 163