Păun Octav - Lucian 27 februarie 2016 C.N.P.P.E.J. · 2016-11-24 · Formă de control efectuată...

Păun Octav - Lucian 27 februarie 2016 C.N.P.P.E.J.

1/17

Controlul actelor întocmite de către executorului judecătoresc

şi răspunderea acestuia

I. CONTROLUL ACTELOR EXECUTORULUI JUDECĂTORESC

Noţiune

Definiţie DEX - Verificare permanentă sau periodică a unei activități, a unei situații etc.,

pentru a urmări mersul ei și pentru a lua măsuri de îmbunătățire.

Definiție formator – Activitatea de verificare a actelor şi operaţiunilor întocmite sau

efectuate de executorul judecătoresc în cursul executării silite sau a altor activităţi prevăzute de

lege, prin raportare la dispoziţiile actelor normative în vigoare, realizată de organele competente,

în scopul identificării eventualelor neconformităţi şi luării măsurilor necesare în vederea remedierii

acestora.

Reglementare

C. proc. civ.

Lege

Regulament

Statut

Cod deontologic

HG nr. 652/2009

Rof MJ

Legea nr. 21/1996

Legea nr. 11/1991

Formele controlului

1. CONTROLUL DE LEGALITATE

Este acea formă de control efectuată numai de către instanţa de judecată cu ocazia

soluţionării contestaţiei la executare, într-o procedură judiciară, contradictorie, pe bază de probe,

care vizează legalitatea şi temeinicia actului de executare sau a executării silite.

Temeiul juridic – art. 60 alin. (1) din Lege1

Titularul dreptului de a efectua controlul de legalitate – instanţa de judecată

1 Art. 60 alin. (1). - Actele executorilor judecătoreşti sunt supuse, în condiţiile legii, controlului instanţelor judecătoreşti competente


2/17

Controlul de legalitate are ca obiect (art. 712 C. proc. civ.) :

- executarea silită (prescripţia executării, lipsa puterii executorii a titlului, anularea titlului executoriu,

etc); - încheierile date de executorul judecătoresc;

- oricare act de executare întocmit de executorul judecătoresc (procese-verbale);

- refuzul efectuării executării silite sau al îndeplinirii unui act de executare silită.

Controlul de legalitate ca efecte (art. 720 C. proc. civ.) :

- îndreptarea ori anularea actului de executare contestat

- anularea executării silite însăşi2 sau constatarea încetării acesteia

- anularea ori lămurirea titlului executoriu

- obligarea executorului judecătoresc de a efectua o executare silită ori de a

îndeplini un anumit act de executare silită

Controlul instanţei se desfăşoară cu privire la o cauză determinată, în cadrul procesual fixat

de părţi (independent de voinţa executorului) şi nu poate avea ca obiect activitatea generală a

executorului şi nici evidenţele acestuia, decât dacă au legătură directă cu respectiva cauză.

Notă : Controlul de legalitate vizează drepturile şi interesele părţilor, prin prisma actelor

întocmite de executorul judecătoresc, iar controlul profesional vizează activitatea strict

profesională a acestuia. Prin urmare, efectele controlului de legalitate al instanţei nu se repercutează

în mod direct asupra carierei executorului judecătoresc şi nu conduc în mod automat la angajarea

răspunderii disciplinare a acestuia.

Cu titlu de excepţie, amintim disp. art. 23 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 188/2000 privind

executorii judecătoreşti, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, referitoare la

încetarea calităţii de executor judecătoresc în cazul constatării văditei sale incapacităţi profesionale,

exprimată şi prin anularea sau desfiinţarea irevocabilă de către instanţa de judecată a unui număr

de executări silite reprezentând

- 10% din dosarele de executare instrumentate;

- sau a unor acte de executare întocmite în cel mult 20% din dosarele de executare

instrumentate într-un an calendaristic.

2. CONTROLUL PROFESIONAL

Formă de control efectuată de către Ministerul Justiţiei sau de către Consiliul U.N.E.J.3,

desfăşurată într-un cadru administrativ ce are ca obiect4 activitatea executorilor judecătoreşti, prin

raportare la dispoziţiile actelor normative în vigoare, respectiv :

a) organizarea şi funcţionarea camerelor executorilor judecătoreşti şi a

birourilor executorilor judecătoreşti;

b) calitatea actelor şi lucrărilor efectuate de executorii judecătoreşti;

c) comportarea executorilor judecătoreşti în raporturile de serviciu, cu

autorităţile publice şi cu persoanele fizice şi juridice.

2 Anularea se dispune, iar încetarea se constată (de către instanţă) 3 Art. 62 alin. (2) din Lege - Consiliul U.N.E.J. poate delega Colegiului director al Camerei executorilor judecătoreşti exercitarea controlului prevăzut la alin. (1) lit. b) şi c) în circumscripţia sa. 4 Art. 62 alin. (1) din Lege


3/17

Titularii dreptului de a efectua controlul (art. 4, art. 62 alin. (1) din Lege coroborat cu

art. 101 alin. (1) din Regulament) :

1. Ministerul Justiţiei (nu ministrul justiţiei, cum este prevăzut în mod greşit în

Regulament), prin inspectorii din cadrul Corpul de Control al Ministrului;

2. Consiliul U.N.E.J., în mod direct sau prin intermediul Camerelor Executorilor

Judecătoreşti.

Caracterul administrativ al controlului este imprimat, pe de o parte, de art. 4 din Lege,

coroborat cu art. 1 alin. (1) din HG. nr.652/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului

Justiţiei, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv de art. art. 29 alin. (1) şi (2) din Lege.

În conformitate cu disp. art. 4 din Lege, coordonarea şi controlul activităţii executorilor

judecătoreşti se exercită de către Ministerul Justiţiei, iar art. 1 alin. (1) din HG. nr. 652/2009 privind

organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei, cu modificările şi completările ulterioare,

prevede că Ministerul este organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate

juridică, în subordinea Guvernului.

Pe de altă parte, O.M.J. nr. 120/C/2011 pentru aprobarea Regulamentului de organizarea şi

funcţionare a Ministerului, cu modificările şi completările ulterioare, prevăd atribuţiile Corpului

de control al Ministrului.

Potrivit disp. art. 74 din acest Regulament, Corpul de control al ministrului îndeplineşte

atribuţii de verificare şi control în toate domeniile de activitate ale ministerului, fiind o structură

de autoritate, care beneficiază de independenţă operaţională, subordonată direct ministrului

justiţiei.

Corpul de control al ministrului îşi exercită atribuţiile prin inspectori şi este condus de un

inspector-şef.

În conformitate cu prev. art. 75 din acelaşi Regulament, în exercitarea atribuţiilor sale,

Corpul de control al ministrului are acces neîngrădit, în condiţiile legii, la documente, date şi

informaţii necesare, oricare ar fi deţinătorii acestora, iar instituţiile şi unităţile aflate în subordinea

sau coordonarea ministerului sunt obligate să transmită, la cererea Corpului de control al

ministrului, documentele, datele şi informaţiile solicitate, la termenele stabilite, şi să asigure, în

condiţiile legii, accesul neîngrădit al Corpului de control al ministrului în sediile lor şi în orice

spaţii care le aparţin, în vederea realizării atribuţiilor sale.

Art. 101 alin. (1) din Regulamentul de aplicare a Legii prevede că ministrul justiţiei exercită

controlul activităţii executorilor judecătoreşti prin inspectori generali de specialitate, potrivit legii,

oricând consideră necesar.

Controlul efectuat de Ministerul Justiţiei :

- direct – prin efectuarea de verificări la sediul biroului sau Camerei;

- indirect – prin intermediul Consiliului U.N.E.J. sau al Colegiilor directoare ale

Camerelor, în temeiul disp. art. 101 alin. (2) teza ultimă din regulamentul de

aplicare a Legii.

Cu privire la calitatea Ministerului de titular al actului de control profesional, invocăm

decizia CCR nr. 810/2007 referitoare la respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a

dispoziţiilor art. 4 şi art. 59 (actual art. 62) alin. (1) lit. b) din Legea nr. 188/2000 privind executorii

judecătoreşti, prin care s-a statuat că executorii judecătoreşti sunt investiţi să efectueze un serviciu

de interes public, şi anume executarea silită a dispoziţiilor cu caracter civil din titlurile executorii,

îndeplinind acte de autoritate publică, ce au forţa probantă specifică unui asemenea act şi, pe cale


4/17

de consecinţă, este firesc ca activitatea executorilor judecătoreşti să fie supusă controlului

profesional, iar în situaţia în care sunt constatate abateri, aceştia să răspundă disciplinar.

De asemenea, disp. art. 29 alin. (1) şi (2) din Lege stabilesc faptul că executorii judecătoreşti

din România se constituie în U.N.E.J., organizaţie profesională cu personalitate juridică, formată

din toţi executorii judecătoreşti numiţi potrivit art. 16, iar organele de conducere ale UNEJ sunt :

congresul, consiliul şi preşedintele.

Potrivit disp. art. 21 lit. k) din Statutul U.N.E.J., Consiliul Uniunii exercită controlul

profesional-administrativ asupra Camerelor cel puţin o dată la 2 ani, verificând şi calitatea actelor

execuţionale, sau poate delega Colegiul director al Camerei cu efectuarea acestuia, conform

prevederilor art. 59 din lege.

Din analiza acestor prevederi legale, dar şi din perspectiva efectelor unui astfel de control

– angajarea răspunderii disciplinare a executorului judecătoresc, în condiţiile legii – rezultă fără

echivoc faptul că Ministerul Justiţiei şi Consiliul U.N.E.J. nu pot efectua decât un control de tip

administrativ/profesional al activităţii executorilor judecătoreşti şi nu unul de legalitate.

Consiliul U.N.E.J. poate efectua controlul direct, precum şi controlul indirect, în condiţiile

art. 62 alin. (2) din Lege, raportat la cele ale art. 102, art. 103 şi art. 106 din Regulamentul de

aplicare a Legii.

Amintim aici şi disp. art. 28 din Lege cu privire la atribuţia Colegiului director al Camerei

de a rezolva plângerile părţilor împotriva executorilor judecătoreşti şi executorilor judecătoreşti

stagiari, luând măsurile corespunzătoare, pe care le aduce la cunoştinţa Uniunii Naţionale a

Executorilor Judecătoreşti.

Ca o particularitate, spre deosebire de inspectorii din cadrul Corpului de control al

ministrului justiţiei, Consiliul UNEJ sau Colegiul director pot efectua control şi cu privire la

gestiunea financiar – contabilă a camerelor şi a birourilor executorilor judecătoreşti.

Este de menţionat şi obligaţia organelor de control profesional prevăzută la art. 291 alin.

(1) C. proc. pen. de a sesiza de îndată organul de urmărire penală şi să ia măsuri ca urmele

infracţiunii, corpurile delicte şi orice alte mijloace de probă să nu dispară, când, în exercitarea

atribuţiilor lor, au luat cunoştinţă de săvârşirea unei infracţiuni pentru care acţiunea penală se

pune în mişcare din oficiu.

Temeiul și limitele actului de control – ordinul ministrului justiției sau hotărârea

Consiliului UNEJ ori a Colegiului director al Camerei

Obiectul activităţii de control

Precizare prealabilă : se impune o distincţie între noţiunea de control şi cea de verificare,

între acestea existând un raport între – parte.

Art. 62 alin. (1) din Lege

a) organizarea şi funcţionarea camerelor executorilor judecătoreşti şi a

birourilor executorilor judecătoreşti;

b) calitatea actelor şi lucrărilor efectuate de executorii judecătoreşti;


5/17

c) comportarea executorilor judecătoreşti în raporturile de serviciu, cu

autorităţile publice şi cu persoanele fizice şi juridice.

Art. 101 alin. (2) din Regulamentul de aplicare a Legii - Controlul priveşte, în

principal:

- respectarea legii în activitatea profesională a executorilor judecătoreşti,

- ţinerea corectă a registrelor,

- conservarea arhivei,

- calitatea actelor şi lucrărilor efectuate de executorii judecătoreşti

- conduita executorului judecătoresc în îndeplinirea atribuţiilor sale, în raport cu

autorităţile publice, precum şi cu persoanele fizice şi juridice.

a) Organizarea şi funcţionarea camerelor executorilor judecătoreşti şi a birourilor

executorilor judecătoreşti

Textul are în vedere verificarea modului concret de organizare şi funcţionare a camerelor,

respectiv activitatea organelor reprezentative ale acestora (Colegiul director, Consiliul de

disciplină, etc.) – identificarea deficienţelor şi vulnerabilităţilor – în urma căreia organele de

control pot formula doar recomandări în vederea îmbunătăţirii activităţii, nefiind posibilă

angajarea răspunderii disciplinare, întrucât legislaţia prezentă nu prevede abateri şi sancţiuni pentru

activitatea desfăşurată de executorii judecătoreşti în calitatea lor de membri în aceste organe.

Astfel, spre exemplu, apreciem că un executor nu poate fi tras la răspundere disciplinară pentru

activitatea sa de membru în Colegiul director sau în Consiliul de Disciplină, ci numai pentru

activitatea sa care se circumscrie atribuţiilor stabilite de art. 7 din Lege raportat la abaterile

prevăzute la art. 47 din Lege.

Ex: verificarea modului de alegere a membrilor Colegiului sau Consiliului, modul de

inregistrare şi soluţionare a petiţiilor de către Colegiu, rolul său activ în identificarea şi înlăturarea

disfuncţiilor, respectarea procedurii de judecată (nu fondul cauzei) şi termenelor de redactare a

hotărârilor de către Consiliu, relaţionarea cu terţii, etc.

Cu privire la organizarea birourilor, opinăm că activitatea de control are în vedere modul

concret de organizare şi funcţionare a birourilor, respectiv ţinerea corectă a registrelor obligatorii

prevăzute de art. 84 alin. (1) din Regulamentul de aplicare a Legii, depozitarea şi conservarea

arhivei, încadrarea biroului cu personal corespunzător, spaţiul şi dotările biroului, raporturile de

muncă cu executorii stagiari, existenţa programului de funcţionare şi afişarea acestuia la loc vizibil,

etc.

Cu privire la aplicarea disp. art. 56 alin. (4)5 şi (5)6 din Regulamentul de aplicare a Legii,

precizăm că prevederea legală se referă numai la situaţia existenţei pe rolul instanţelor sau

parchetelor a unei cauze determinate, în care aceste organe judiciare au îndoieli cu privire la

veridicitatea unor înscrisuri aflate la dosarul cauzei sau în arhiva biroului ori când acestea sunt

cercetate pentru fals.

5 Art. 56 alin. (4). – În condiţiile legii, înscrisurile originale aflate în arhiva biroului executorului judecătoresc pot fi cercetate de un magistrat, delegat în acest scop de autoritatea judiciară competentă, iar dacă acestea sunt cercetate pentru fals, pot fi ridicate şi rămân la dosarul cauzei dacă sunt declarate false, cu obligaţia comunicării hotărârii sau a ordonanţei procurorului; în caz contrar actul se va restitui. 6 Art. 56 alin. (5). – Punerea la dispoziţie a dosarelor de executare către autoritatea judiciară competentă se va face numai în copii certificate de către executorul judecătoresc ca fiind conforme cu originalul.


6/17

Această prevedere nu interzice organelor de control profesional de a controla/verifica

înscrisurile originale din arhiva biroului executorului judecătoresc, întrucât textul de lege, prin

folosirea sintagmelor ,,autoritate judiciară” şi ,,rămân la dosarul cauzei”, a dorit să restrângă sfera

sa de aplicare numai la organele judiciare. Mai mult, în cazul inspectorilor Corpului de control al

ministrului justiţiei art. 75 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a ministerului, în

exercitarea atribuţiilor de serviciu aceştia au acces neîngrădit, în condiţiile legii, la documente, date

şi informaţii necesare, oricare ar fi deţinătorii acestora.

Prin urmare, este fără echivoc faptul că organele de control administrativ/profesional au

dreptul de a verifica înscrisurile originale aflate în arhiva biroului executorului judecătoresc, însă

cu privire la dreptul acestora de a ridica înscrisuri originale din arhivă, deşi nu există o normă de

interdicţie expresă, ne exprimăm serioase rezerve, din următoarele considerente :

- aceste organe nu sunt organe judiciare, ci administrative şi, prin urmare, nu pot fi învestite

cu soluţionarea unor cauze în cadrul cărora să fie verificate/cercetate exemplarele originale;

- ridicarea înscrisurilor originale, mai ales a celor din dosarele de executare aflate în curs

de instrumentare, ar putea conduce la tergiversarea soluţionării cauzei execuţionale, afectând

drepturile părţilor. Considerăm că acesta este şi raţiunea art. 56 alin. (5) din Regulamentul de

aplicare a Legii7. - riscul dispariţiei acestor înscrisuri, cu toate consecinţele care decurg de aici (ex.:

imposibilitatea reconstituirii unui B.O.)

Raportat la aceste aspecte, apreciem că poate interveni răspunderea disciplinară a

executorului judecătoresc în situaţia nerespectării normelor legale care reglementează

activităţile precizate, în condiţiile art. 47 lit. e) din Lege – neglijenţă în efectuarea lucrărilor

- însă condiţionat de o minimă lezare a drepturilor sau intereselor părţilor ori a desfăşurării

normale a activităţii biroului, elemente apreciate în concret de organul de control.

EX. - predarea către instanţa de executare a unui dosar original, chiar şi în absenţa

unei cereri exprese;

- depozitarea arhivei în condiţii absolut improprii (umiditate, risc de incendiu,

etc.);

- absenţa unui registru dintre cele obligatorii prevăzute de art. 84 alin. (1) din

Regulamentul de aplicare a Legii (în special reg. general, reg. de valori);

Ca o particularitate, spre deosebire de inspectorii din cadrul Corpului de control al

ministrului justiţiei, Consiliul UNEJ sau Colegiul director pot efectua control şi cu privire la

gestiunea financiar – contabilă a camerelor şi a birourilor executorilor judecătoreşti, în condiţiile

art. 102 alin. (1) şi art. 103 alin. (2) din Regulamentul de aplicare a Legii.

b) Calitatea actelor şi lucrărilor efectuate de executorii judecătoreşti

În legislaţia specifică nu este definită sintagma ,,calitatea actelor şi lucrărilor” efectuate

de executorii judecătoreşti, însă nu se poate raporta decât la conformitatea cu prevederile legale

care reglementează executarea silită sau organizarea profesiei de executor judecătoresc, astfel cum

7 Art. 56 alin. (5). - Punerea la dispoziţie a dosarelor de executare către autoritatea judiciară competentă se va face numai în copii certificate de către executorul judecătoresc ca fiind conforme cu originalul


7/17

prevăd disp. art. 101 alin. (2) din Regulamentul de aplicare a Legii (respectarea legii în activitatea

profesională a executorilor judecătoreşti).

În scop exemplificativ, printr-o calitate corespunzătoare a unui act de executare se poate

înţelege că actul a fost efectuat de executorul judecătoresc în conformitate cu normele legale care

reglementează modul de întocmire al actului respectiv sau că procedura de comunicare a acestuia

a respectat cerinţele legii ori că succesiunea actelor este cea prevăzută în mod obligatoriu de lege.

Sfera controlului profesional având ca obiect ,,calitatea actelor şi lucrărilor” vizează,

practic, toate actele întocmite de executorul judecătoresc în activitatea sa, atât actele de executare

silită propriu – zisă, cât şi actele aflate în legătură directă cu acestea ori alte lucrări cu caracter

organizatoric sau funcţional.

Tot în cadrul deciziei CCR nr. 810/2007 referitoare la respingerea excepţiei de

neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 şi art. 59 (actual art. 62) alin. (1) lit. b) din Legea nr.

188/2000 privind executorii judecătoreşti, Curtea a statuat că faptele pentru care executorul

judecătoresc răspunde disciplinar sunt expres şi limitativ prevăzute de lege şi se referă la conduita

profesională a acestuia.

Observăm că instanţa constituţională a inclus abaterile disciplinare prevăzute la art. 47 din

Lege în sfera mai largă a conduitei sale profesionale.

Ex. : - stabilirea sau încasarea onorariilor cu încălcarea art. 39 alin. (1) şi (3) din Lege,

precum şi ale O.M.J. nr. 2550/C/2006

- stabilirea cheltuielilor de executare prin raportare la Hotărârea Congresului

extraordinar al Uniunii Executorilor Judecătoreşti nr. 2/2007 (care a modificat Anexa nr. 1 la

Statutul U.N.E.J și al profesiei de executor judecătoresc, abrogată ulterior prin Hotărârea U.N.E.J.

nr. 1/17.05.2013, publicată în M. Of. nr. 374/25.06.2013)

- punerea în executare a unui titlu care prevede o obligaţie nesusceptibilă de executare

silită, cu excepţia celor care stabilesc amenzi civile pt. nerespectarea obligaţiilor intuituu personae

(decizia nr. 3/17.01.2011, pronunţată de ICCJ – Secţiile unite, în dosar nr. 11/2010 – RIL)

- punere în posesie în temeiul unui contract de vânzare – cumpărare8

- încălcarea normelor privind competenţa teritorială9

- încălcarea prevederilor privind timpul de executare (06:00 – 20:00)

- solicitarea de relaţii cu privire la debitori înainte de pronunţarea încheierii de

încuviinţare

- începerea/continuarea executării silite prin încălcarea principiului disponibilităţii

(creditorul solicită executarea prin poprire, iar executorul efectuează executarea prin toate cele trei

modalităţi; creditorul solicită executarea numai cu privire la un anumit bun, iar executorul porneşte

sau continuă pe un alt bun; deşi creditorul nu solicită, executorul efectuează actualizarea creanţei)

- continuarea executării după pronunţarea hotărârii de recuzare sau de înlocuire

c) Comportarea executorilor judecătoreşti în raporturile de serviciu, cu autorităţile

publice şi cu persoanele fizice şi juridice

Respectarea disp. privind obligaţiile profesionale (nu procedurale)

8 Încheierea din 28.11.2012, pronunţată de Judecătoria Sectorului 1, în dosar nr. 54328/299/2012 9 Încheierea din 28.10.2013, pronunţată de Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti, în dosarul nr. 47684/301/2013


8/17

- obligaţia de a sesiza de îndată organul de urmărire penală când, în exercitarea

atribuţiilor, au luat cunoştinţă de săvârşirea unei infracţiuni pentru care acţiunea penală se

pune în mişcare din oficiu - art. 291 alin. (2) C. proc. pen.

- înregistrarea numirii la curtea de apel în a cărei circumscripţie îşi are biroul

individual sau constituit în asociere (art. 17 alin. 1 din Lege)

- obligaţia depunerii jurământului (art. 18 alin. 1 din Lege)

- încheierea contractului individual de muncă cu executorul stagiar (art. 22 alin. 1

din Lege)

- participarea, cel puţin o dată la 3 ani, la programe de formare profesională continuă

organizate de U.N.E.J., de camerele executorilor judecătoreşti de pe lângă curţile de apel,

de instituţii de învăţământ superior din ţară sau din străinătate ori la alte forme de

perfecţionare profesională (art. 44 alin. 1 din Lege)

- păstrarea, conservarea şi predarea arhivei (art. 63 alin. 2 din Lege)

- păstrarea secretului profesional (art. 56 alin. 1 din Regulament)

- afişarea la loc vizibil a programului de funcţionare (art. 83 din Regulament)

- asigurarea securităţii sediului şi luarea măsurilor de protecţie împotriva

incendiilor, efracţiilor sau altor evenimente previzibile (art. 41 alin. 2 din Statut)

- respectarea programului de lucru obligatoriu de cel puţin 8 ore zilnic, din care 6

ore de activitate cu publicul (art. 42 alin. 1 din Statut)

- Art. 54 din Statut

a) să respecte dispoziţiile legii, precum şi ale regulamentului;

b) să respecte dispoziţiile prezentului statut şi hotărârile Uniunii şi ale

Camerelor;

c) să acţioneze pentru realizarea scopului Uniunii;

d) să respecte normele eticii şi principiile deontologiei profesionale;

e) să participe la adunările şi manifestările iniţiate de organele de

conducere ale Uniunii şi Camerelor, la activităţile profesionale, precum şi

la şedinţele organelor de conducere din care fac parte;

f) să păstreze secretul profesional;

g) să achite cu regularitate cotele de contribuţie şi cotizaţiile stabilite de

Uniune, de Camere şi de Casa de Asigurări a Executorilor Judecătoreşti,

pentru formarea bugetelor acestora;

h) să aibă un comportament demn atât în afara profesiei, cât şi în

exercitarea acesteia;

i) să răspundă în termenul stabilit la toate solicitările Camerei sau ale

Uniunii.

j) Abrogată prin punctul 1. din Hotărâre nr. 1/2014 începând cu

13.06.2014;

k) să nu emită acte de publicitate cu privire la oferta serviciilor pe care le

prestează;

l) Abrogată prin punctul 1. din Hotărâre nr. 1/2014 începând cu 13.06.2014;

m) să se asigure pentru malpraxis, urmând a face dovada în acest sens

Camerei din cadrul căreia face parte.

- obligaţia de a manifesta integritate morală şi corectitudine, atât în timpul

serviciului, cât şi în afara acestuia (art. 6 Codul deontologic)


9/17

- evitarea oricărui conflict de interese care ar aduce atingere imaginii profesiei sau

a asociaţiei profesionale (art. 12 Codul deontologic)

- îndatorirea de a se preocupa în mod constant de actualizarea cunoştinţelor

profesionale şi de menţinerea lor la un nivel corespunzător de competenţă profesională (art. 10

Codul deontologic)

Respectarea disp. privind interdicţiile

- executorii judecătoreşti nu pot refuza îndeplinirea unui act dat în competenţa lor decât în

cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege (art. 6 din Lege);

- să dobândească direct sau prin persoane interpuse, pentru ei sau pentru alţii, bunurile ce

au făcut obiectul activităţii de executare silită (art. 46 din Lege). Interdicţia este generală şi

operează indiferent dacă bunurile formează obiectul dosarelor aflate pe rolul său ori pe rolul altor

executori judecătoreşti din ţară

- încălcarea interdicţiei constituie abatere disciplinară10 sau, după caz, infracţiune,

dacă fapta a fost săvârşită în condiţiile art. 301 C. pen. (conflictul de interese)

- în mod exemplificativ, simpla participare în nume propriu a ascendentului sau

descendentului executorului la o licitaţie aflată pe rolul biroului acestuia, în vederea

adjudecării bunului scos la licitaţie, nu poate constitui în sine o abatere disciplinară, dacă

nu sunt identificate cel puţin indicii cu privire la provenienţa banilor utilizaţi pentru

participarea la licitaţie, intrarea ulterioară a bunului în patrimoniul executorului din

patrimoniul adjudecatarului ori a banilor obţinuţi din vânzarea acestuia, etc.

- interdicţia de a-şi face reclamă prin orice mijloace, în afară de cazurile în care se recurge

la anunţuri referitoare exclusiv la existenţa şi sediul biroului, programul de lucru şi conţinutul

activităţii (art. 57 alin. 1 din Regulament) - orice manifestare de concurenţă neloială (art. 15 Codul deontologic) raportat la art. 6 din

Legea nr. 21/1996 a concurenţei şi la art. art. 2 alin. (1) şi art. 2 alin. (2) lit. c) din Legea nr.

11/1991 privind combaterea concurenţei neloiale

- interdicţia de a furniza magistratului sau avocatului, cu bună ştiinţă, o informaţie falsă sau

de natură să îl inducă pe acesta în eroare (art. 17 Codul deontologic)

Respectarea regimului juridic al incompatibilităţilor

- profesionale - art. 42 din Lege

- activitatea salarizată în cadrul altor profesii, exceptând activitatea didactică

universitară, activitatea artistică, literară şi publicistică Precizări : - este incompatibilitate expresă între profesia de executor şi cea de practician în

insolvenţă – art. 26 alin. (1) lit. d) OUG nr. 86/2006 cu mod. şi compl. ulterioare;

- este incompatibilitate expresă între profesia de executor şi cea de notar public –

art. 69 lit. d) din Legea nr. 36/1995, republicată, cu mod. şi compl. ulterioare;

- în cazul profesiei de avocat, nu există o incompatibilitate expresă. Profesia de

executor nu este prevăzută în Legea nr. 51/1995 nici la profesii incompatibile cu cea de

avocat (art. 15) şi nici la cele compatibile cu aceasta (art. 16).

- calitatea de deputat sau de senator ori de consilier în consiliile judeţene sau

locale, pe durata mandatului;

- desfăşurarea unor activităţi comerciale, direct sau prin persoane interpuse;

10 Raportul de interpunere trebuie dovedit


10/17

- calitatea de asociat într-o societate în nume colectiv, asociat comanditat în

societăţile în comandită simplă sau pe acţiuni, administrator al unei societăţi

cu răspundere limitată (poate fi simplu asociat), preşedinte al unui consiliu

de administraţie, membru al consiliului de conducere, director general sau

director al unei societăţi pe acţiuni (poate fi acţionar), administrator al unei

societăţi profesionale (cu excepţia SCPEJ)

- procedurale - art. 41 – 42 C. proc. civ. raportat la art. 10, art. 54 şi 72 din Lege

3. CONTROLUL FISCAL

În condiţiile legislaţiei fiscale.

Titularul controlului fiscal – numai organul fiscal.

A nu se face confuzie cu controlul efectuat de Consiliul UNEJ sau Colegiul director privitor

la gestiunea financiar – contabilă a camerelor şi a birourilor executorilor judecătoreşti, în condiţiile

art. 102 alin. (1) şi art. 103 alin. (2) din Regulamentul de aplicare a Legii.

II. RĂSPUNDEREA EXECUTORULUI JUDECĂTORESC

Clasificarea răspunderii

a) Răspunderea contravenţională

b) Răspunderea penală

c) Răspunderea civilă

d) Răspunderea disciplinară

a) Răspunderea contravenţională

Exemplificativ :

- Legea nr. 21/1996 a concurenţei - art. 53 alin. (1) lit. a) raportat la art. 6 alin. (1) lit. c) Este interzisă folosirea în mod abuziv de către una sau mai multe întreprinderi a unei poziţii

dominante deţinute pe piaţa românească sau pe o parte substanţială a acesteia. Aceste practici abuzive pot

consta în special în aplicarea în raporturile cu partenerii comerciali a unor condiţii inegale la prestaţii

echivalente, creând astfel acestora un dezavantaj concurenţial

- Legea nr. 16/1996 a arhivelor naţionale

b) Răspunderea penală


11/17

- Codul penal

- infracţiuni contra înfăptuirii justiţiei

- nerespectarea hotărârilor judecătoreşti (art. 287 alin. (1) lit. b) C. pen.)

- infracţiunile de corupţie

- luarea de mită (art. 289 C. pen.)

- darea de mită (art. 290 C. pen.)

- traficul de influenţă (art. 291 C. pen.)

- cumpărarea de influenţă (art. 292 C. pen.)

- infracţiuni de serviciu

- purtarea abuzivă (art. 296 C. pen.)

- abuzul în serviciu (art. 297 C. pen.)

- neglijenţa în serviciu (art. 298 C. pen.)

- folosirea abuzivă a funcţiei în scop sexual (art. 299 C. pen.)

- uzurparea funcţiei (art. 300 C. pen.)

- conflictul de interese (art. 301 C. pen)

- infracţiuni de fals

- fals material în înscrisuri oficiale (art. 320 C. pen.)

- falsul intelectual (art. 321 C. pen.)

- uzul de fals (art. 323 C. pen.)

- Alte legi speciale

c) Răspunderea civilă - art. 45 din Lege

- este răspundere civilă delictuală (pentru fapta proprie) – art. 1349 şi art. 1357 şi urm. C.

civ.

- are ca temei săvârşirea unei fapte ilicite

- este condiţionată de cauzarea de prejudicii şi de existenţa vinovăţiei sub forma intenţiei

sau culpei

d) Răspunderea disciplinară

Definiţia se desprinde din art. 47 din Lege – consecinţa juridică a încălcării obligaţiilor

profesionale, care, potrivit legii, constituie abateri disciplinare

Efectele răspunderii disciplinare – aplicarea unei sancţiuni disciplinare

Condiţiile angajării răspunderii disciplinare :


12/17

- încălcarea uneia dintre obligaţiile profesionale prevăzute de lege (Legea nr. 188,

Regulamentul de aplicare a acesteia, Statutul UNEJ, Codul deontologic, C. proc. civ. şi alte legi speciale

cu incidenţă asupra activităţii de executare silită); - obligaţia încălcată să se înscrie în sfera abaterilor limitativ prevăzute la art. 47

din Lege;

- încălcarea obligaţiei să fie imputabilă executorului judecătoresc;

- prin fapta executorului să fie adusă o minimă atingere, apreciată în concret, a

valorii sociale ocrotite prin norma încălcată – gravitate rezonabilă11 (ex: o

corectură cu pasta corectoare nu poate constitui – în mod izolat – temei pentru

exercitarea acţiunii disciplinare);

- să existe legătură de cauzalitate între fapta executorului şi atingerea adusă

acestei valori;

- să existe vinovăţie sub forma intenţiei sau culpei/neglijenţei executorului (nu

poate fi angajată răspunderea disciplinară a executorului dacă un act de

procedură nu a fost comunicat unei părţi din culpa agentului poştal)

Precizări : - angajarea răspunderii disciplinare nu este condiţionată de producerea vreunui prejudiciu,

ca în cazul răspunderii civile

- procedura disciplinară nu poate fi pornită sau continuată în situaţia în care, cu privire la

aceleaşi aspecte care formează obiectul autosesizării organului de control sau acţiunii disciplinare,

s-a pronunţat o instanţă de judecată (ex. într-o contestaţie la executare), chiar şi prin hotărâre

nedefinitivă, în sens contrar.

Abaterile disciplinare - art. 47 din Lege

Abaterile pot fi săvârşite numai în desfăşurarea activităţii de executor judecătoresc, prev.

la art. 7 din Lege, nu şi de membru în organele reprezentative ale Camerelor sau U.N.E.J.

a) nerespectarea secretului profesional;

excepţii – când executorul judecătoresc este chemat ca martor în faţa unei instanţe judecătoreşti

sau a unui organ de urmărire penală - poate fi scutit de păstrarea secretului profesional numai de

cei interesaţi în apărarea secretului sau în condiţiile prevăzute de lege12;

b) încălcarea incompatibilităţilor şi interdicţiilor prevăzute de lege;

c) săvârşirea unor fapte care aduc atingere onoarei, probităţii profesionale ori

bunelor moravuri - acţiuni denigratoare la adresa profesiei, organelor UNEJ, ale

camerelor ori a altor executori

- proferarea de injurii sau săvârşirea unor acte indecente în public;

- consumul de alcool în timpul programului de lucru

- efectuarea de acte de executare în afara cadrului procesual

11 Art. 49 din Lege – Sancţiunile disciplinare se aplică în raport cu gravitatea faptelor

12 Art. 56 alin. (3) din Regulamentul de aplicare a Legii


13/17

d) neîndeplinirea obligaţiilor privind formarea profesională a executorilor

judecătoreşti stagiari, angajaţi pe bază de contract;

e) întârzierea sistematică ŞI neglijenţa în efectuarea lucrărilor (nu sunt condiţii

cumulative; sunt două abateri distincte);

Considerăm că nu poate interveni răspunderea disciplinară în cazul în care actele

întocmite în mod eronat sunt îndreptate sau completate în temeiul art. 57 din Lege – din

oficiu sau la cerere – înainte de a produce prejudicii sau alte consecinţe juridice care

afectează drepturile/interesele părţilor.

f) absenţa nejustificată de la birou – textul nu se referă la absenţele ocazionale, ci la

cele repetate, constatate prin proces – verbal, în urma verificărilor efectuate de organele

de control profesional;

g) omisiunea de a efectua publicitatea vânzării prin Registrul electronic de

publicitate a vânzării bunurilor supuse executării silite, conform prevederilor art. 35

alin. (2).

Alte exemple de abateri disciplinare sau fapte ce pot constitui abateri disciplinare :

- nerespectarea prevederilor Statutului U.N.E.J. – art. 56 din Statut (considerăm că

abaterile disciplinare ar trebui reglamentate prin Lege, nu prin Hotărâre a Congresului U.N.E.J.)

- nerespectarea disp. art. 62 din Statutul UNEJ, privind participarea la pregătirea

profesională înăuntrul termenului de 3 ani la Centrul Naţional de Pregătire şi Perfecţionare a

Executorilor Judecătoreşti – atrage sesizarea din oficiu a Colegiului director al Camerei din care

face parte executorul judecătoresc respectiv, cu propunerea de aplicare a unei sancţiuni conform

legii şi art. 46 (actual art. 49) din lege (exercitarea acţiunii disciplinare)

- nerespectarea normelor Codului deontologic - art. 25 din acest Cod

- publicarea în Registrul electronic de publicitate a vânzării bunurilor supuse executării

silite a altei publicaţii decât cea corespunzătoare procedurii prevăzute de lege pentru termenul

fixat, neurmată de îndreptarea de îndată a erorii

- continuarea executării după ce executorul a fost recuzat sau înlocuit de instanţa de judecată

- continuarea executării în condiţiile incidenţei art. 75 alin. (1) din Legea nr. 85/2014

privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă13

- continuarea executării în condiţiile incidenţei art. 136 alin. (9) din O.G. nr. 92/2003

privind Codul de procedură fiscală, cu modif. şi compl. ulterioare14. În acest caz, având în vedere

disp. alin. (10) al art. 13615, apreciem că legiuitorul are în vedere încetarea executării silite, nu

suspendarea, ca în cazul insolvenţei

- stabilirea cheltuielilor de executare fără a fi dovedite :

13 Art. 75 alin. (1). - De la data deschiderii procedurii se suspendă de drept toate acţiunile judiciare, extrajudiciare sau măsurile de executare silită

pentru realizarea creanţelor asupra averii debitorului 14 Art. 136 alin. (9). - În cazul în care asupra aceloraşi venituri ori bunuri ale debitorului a fost pornită executarea, atât pentru realizarea titlurilor

executorii privind creanţe fiscale, cât şi pentru titluri ce se execută în condiţiile prevăzute de alte dispoziţii legale, executarea silită se va face,

potrivit dispoziţiilor prezentului cod, de către organele de executare prevăzute de acesta. 15 Art. 136 alin. (10). - Când se constată că domiciliul fiscal al debitorului se află în raza teritorială a altui organ de executare (fiscal – n.n.), titlul

executoriu împreună cu dosarul executării vor fi trimise acestuia, înştiinţându-se, dacă este cazul, organul de la care s-a primit titlul executoriu.


14/17

ex. onorariul de avocat doar pe baza facturii fiscale ori a împuternicirii avocaţiale.

Este necesară şi chitanţa sau O.P.-ul (care atestă faptul plăţii) ori contractul de asistenţă

juridică ce face dovada raportului juridic16, în care să fie menţionat expres titlul executoriu

ori numărul dosarului de executare

stabilirea de cheltuieli de transport într-un dosar soluţionat exclusiv prin poprire

stabilirea cheltuielilor de fotocopiere a dosarului în mod arbitrar17

- stabilirea şi încasarea unor cheltuieli de executare silită în temeiul Hotărârii Congresului

extraordinar al Uniunii Executorilor Judecătoreşti nr. 2/2007 (care a modificat Anexa nr. 1 la

Statutul U.N.E.J și al profesiei de executor judecătoresc, abrogată ulterior prin Hotărârea

Congresului U.N.E.J. nr. 1/17.05.2013, publicată în M. Of. nr. 374/25.06.2013)

- stabilirea, în cursul executării silite, a onorariului pentru consultaţii în legătură cu

constituirea actelor execuţionale – această activitate este prevăzută de legiuitor ca fiind distinctă

de procedura de executare

- refuzul nejustificat (şi dovedit) de a primi la licitaţie o persoană

- lipsă de rol activ în desluşirea raporturilor juridice dintre părţi - cesiune de creanţă / lipsă

documente anexe 18

Sancţiunile disciplinare – art. 49 din Lege

a) mustrare;

b) avertisment;

c) amendă de la 500 lei la 3.000 lei, care se face venit la bugetul Camerei executorilor

judecătoreşti în a cărei rază teritorială este situat biroul executorului judecătoresc respectiv.

Neachitarea amenzii în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii prin

care s-a stabilit sancţiunea disciplinară atrage suspendarea de drept din funcţie a

executorului judecătoresc până la achitarea sumei. Hotărârea definitivă constituie titlu

executoriu;

d) suspendarea din funcţie pe o durată de la o lună la 6 luni;

e) excluderea din profesie.

La individualizarea acestor sancţiuni trebuie avută în vedere în concret gravitatea

faptei/faptelor săvârşite, precum şi specificul acestora, nefiind obligatorie şi nici recomandată

aplicarea progresivă a sancţiunilor, pe măsura săvârşirii altor abateri disciplinare, de la cea mai

blândă, la cea mai severă. Astfel, dacă pentru un executor se angajează pentru prima dată

răspunderea disciplinară, acest aspect nu atrage obligativitatea aplicării sancţiunii mustrării, iar

ulterior, la a doua abatere, aplicarea avertismentului, s.a.m.d. Gravitatea faptei, consecinţele

produse, sancţiunile aplicate anterior executorului judecătoresc, refuzul corijării conduitei

profesionale, materializat în continuarea încălcării obligaţiilor profesionale, constituie criterii de

individualizare a sancţiunilor disciplinare.

Mecanismul juridic de angajare a răspunderii disciplinare (art. 68 - 77 din Lege)

16 A se vedea Hotărârea C.E.D.O. din 28.09.2004, pronunţată în cauza Sabou şi Pârcălab împotriva României (cererea nr. 46.572/99), publicată in

M. Of. Partea I nr. 484 din 08/06/2005 17 Sentinţa civilă nr. 11023/2014, pronunţată de Judecătoria Timişoara în dosar nr. 16308/325/2014 şi Hotărârea nr. 4/2015 a C.D. al C.E.J. Timişoara, pronunţată în dosar nr. 4/2015 18 Încheierea din 03.09.2013, pronunţată de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, în dosar nr. 32060/299/2013


15/17

Etapele procedurii disciplinare:

- activitatea de verificare/control profesional

- întocmirea actului de autosesizare a ministrului justiției / Colegiului director ori sesizarea

Colegiului de către Consiliul UNEJ. La nivelul Ministerului Justiţiei actele de autosesizare sunt

nota de autosesizare şi raportul de control

- efectuarea cercetării prealabile a executorului judecătoresc de către organul de control -

în termen de 60 de zile de la data autosesizării / sesizării :

- anchetarea executorul judecătoresc în cauză - citarea sa, audierea, luarea

declaraţiilor. Prezentarea la audieri este un drept al executorului şi nu o obligaţie,

iar refuzul acestuia de a face declaraţii sau de a se prezenta la cercetări se constată

prin proces-verbal şi nu împiedică finalizarea cercetării. Este admisibil orice mijloc

de probă prevăzut de C. proc. civ., având în vedere disp. art. 72 din Lege.

- i se aduce la cunoştinţă conţinutul dosarului (inclusiv dreptul de a obţine fotocopii)

- se administrează probele aflate la dosarul disciplinar, inclusiv cele depuse de către

executor în cursul cercetării (cu ocazia audierii

- se ia decizia de a promova sau nu acţiunea disciplinară

În cazul existenţei unor indicii temeinice privind exercitarea acţiunii

disciplinare – constatate prin actul de autosesizare – cercetarea prealabilă este

obligatorie (şi se efectuează de inspectori de specialitate din Ministerul Justiţiei sau

de colegiul director al Camerei executorilor judecătoreşti).

Legea nu prevede nicio incompatibilitate în privinţa persoanei care a

efectuat verificarea/controlul şi a întocmit actul de autosesizare, de a efectua şi

cercetarea prealabilă, respectiv de a întocmi actele procedurale subsecvente,

inclusiv proiectul acţiunii disciplinare ce se înaintează ministrului justiţiei, ca titular

al acţiunii disciplinare.

Deşi art. 48 alin. (2) din Lege prevede obligativitatea cercetării prealabile

doar în cazul în care se intenţionează exercitarea acţiunii disciplinare în care se

propune suspendarea executorului sau excluderea sa din profesie, prin art. 67 din

Regulament se extinde sfera de aplicare a acestui text la toate situaţiile în care

urmează a se promova acţiunea disciplinară.

Deşi dispoziţia din Regulament, care este emis în aplicarea Legii, nu poate

modifica Legea însăşi, apreciem că pentru asigurarea dreptului la apărare este

oportună cercetarea prealabilă în toate situaţiile în care se urmează a se promova

acţiunea.

În succesiunea actelor efectuate în procedura disciplinară, considerăm că

cercetarea prealabilă ar trebui finalizată printr-un act distinct, care să prevadă

rezultatul administrării probatoriului şi, implicit, propunerea cu privire la

promovarea sau nu a acţiunii disciplinare.

- întocmirea acţiunii disciplinare şi înaintarea acesteia, Consiliului de disciplină din care

face parte executorul respective.

- judecarea acţiunii disciplinare


16/17

Precizare : dreptul executorului de a fi asistat de un avocat este recunoscut de legiuitor

numai în faza de judecată a acţiunii disciplinare, nu şi în faza cercetării prealabile19

Procedura de judecată

În cazul în care Consiliul de disciplină este sesizat, preşedintele acestuia înregistrează

cauza, fixează termenul şedinţei, citează părţile şi, după caz, martorii. În cazul în care, deşi legal

citat, executorul judecătoresc nu se prezintă la termen, judecarea se face în lipsă.

La termenul fixat, după ce preşedintele expune conţinutul sesizării se ascultă părţile,

eventualii martori şi se administrează alte probe şi dovezi necesare rezolvării cauzei. Declaraţiile

se consemnează în scris şi vor fi semnate de părţi, precum şi de preşedinte.

Părţile au obligaţia ca la cererea preşedintelui completului să îi pună la dispoziţie toate

informaţiile şi actele solicitate.

În caz de amânare a judecăţii se întocmeşte un proces-verbal, arătându-se motivele care au

determinat amânarea.

După administrarea probelor preşedintele dă cuvântul părţilor, iar când consideră necesar,

poate da cuvântul şi altor persoane care asistă la dezbateri, după ce se stabileşte identitatea acestora.

Dacă se constată că executorul judecătoresc a săvârşit abaterea, completul dispune aplicarea

uneia dintre sancţiunile prevăzute la art. 46 din lege. În cazul în care executorul nu a fost găsit

vinovat, completul dispune închiderea dosarului.

Hotărârea Consiliului de disciplină se ia cu majoritatea voturilor completului şi se comunică

părţilor în termen de 15 zile. Hotărârea cuprinde numărul dosarului, numele membrilor completului

şi al secretarului, numele şi, după caz, domiciliul sau sediul părţilor, susţinerile acestora, descrierea

pe scurt a abaterii disciplinare, probele administrate, textele de lege aplicate, soluţia şi data

pronunţării, indicarea căii de atac şi menţiunea dacă pronunţarea s-a făcut în prezenţa sau în lipsa

părţilor.

Hotărârea se semnează de preşedintele completului şi de secretar şi se comunică părţilor.

Împotriva hotărârii părţile pot face contestaţie, în termen de 15 zile de la comunicare, la

Comisia Superioară de Disciplină a Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti, formată din

reprezentanţii camerelor aleşi conform art. 31 alin. (1) lit. d) din lege.

Toate cheltuielile efectuate în legătură cu soluţionarea cauzei vor fi suportate de Camera

executorilor judecătoreşti în cazul în care acţiunea este respinsă sau de executorul judecătoresc

dacă acţiunea este admisă.

Consecinţele aplicării sancţiunilor disciplinare (art. 57 din Statut)

Executorii judecătoreşti sancţionaţi conform prevederilor art. 46 lit. a), b) şi c) din lege pot

exercita funcţii eligibile, la următoarele alegeri, numai la nivelul Camerei.

Executorii judecătoreşti sancţionaţi conform prevederilor art. 46 lit. a) şi b) din lege sunt

reabilitaţi după un termen de 6 luni de la data aplicării sancţiunii, dacă în această perioadă nu

săvârşesc o nouă abatere.

19 Art. 69 alin. (1). - Executorul judecătoresc împotriva căruia a fost promovată acţiunea disciplinară are dreptul să cunoască toate actele dosarului,

să solicite probe în apărare şi să fie asistat de un avocat.


17/17

Executorii judecătoreşti sancţionaţi conform prevederilor art. 46 lit. c) din lege sunt

reabilitaţi după un termen de un an de la data achitării amenzii, dacă în această perioadă nu

săvârşesc o nouă abatere.

Executorii judecătoreşti sancţionaţi conform prevederilor art. 46 lit. d) din lege sunt

reabilitaţi după un termen de 3 ani de la expirarea perioadei de suspendare, dacă în această perioadă

nu săvârşesc o nouă abatere.

Păun Octav - Lucian 27 februarie 2016 C.N.P.P.E.J. · 2016-11-24 · Formă de control efectuată...

Documents

Transcript of Păun Octav - Lucian 27 februarie 2016 C.N.P.P.E.J. · 2016-11-24 · Formă de control efectuată...