Paine Bacau

26
http://cordareni.botosani.ro/img/uploads/Popula %C5%A3ie.pdf Concluzii si propuneri Din studiile efectuate privind nivelul de dezvoltare al acestei zone se poate aprecia ca localitatea se incadreaza pe o scara ierarhica la mijloc cu posibilitati reale de satisfacere a noilor cerinte normatice ce prevad protectia consumatorului. Cu toate ca localitatea dispune de un avantaj, unde se poate obtine profituri din agricultura cu o tehnica si tehnologie a anilor ’60 in mileniul 3. Pentru viitor dezvoltarea acestei localitati va fi posibila in primul rand prin practicarea activitatilor creatoare de venit, dintre acestea cele mai importante sunt : Cultivarea pamantului dupa tehnologii moderne Folosirea unor seminte de calitate superioara Comasarea suprafetelor de teren Inceperea unor activitati de prelucrare a cerealelor Infiintarea unor minifabrici de fabricare a laptelui Extinderea suprafetelor de cultivare a cartofului Cresterea animalelor Folosirea unor rase de vaci cu potential genetic ridicat Initierea unor activitati colaterale , creatoare de venituri ridicate. etc.

Transcript of Paine Bacau

http://cordareni.botosani.ro/img/uploads/Popula%C5%A3ie.pdf

Concluzii si propuneriDin studiile efectuate privind nivelul de dezvoltare al acestei zone se poate aprecia ca localitatea se incadreaza pe o scara ierarhica la mijloc cu posibilitati reale de satisfacere a noilor cerinte normatice ce prevad protectia consumatorului.Cu toate ca localitatea dispune de un avantaj, unde se poate obtine profituri din agricultura cu o tehnica si tehnologie a anilor 60 in mileniul 3.Pentru viitor dezvoltarea acestei localitati va fi posibila in primul rand prin practicarea activitatilor creatoare de venit, dintre acestea cele mai importante sunt :Cultivarea pamantului dupa tehnologii moderneFolosirea unor seminte de calitate superioaraComasarea suprafetelor de terenInceperea unor activitati de prelucrare a cerealelorInfiintarea unor minifabrici de fabricare a lapteluiExtinderea suprafetelor de cultivare a cartofuluiCresterea animalelorFolosirea unor rase de vaci cupotentialgeneticridicatInitierea unor activitaticolaterale ,creatoare de venituri ridicate.etc.

Pentru viitor dezvoltarea acestei localitati va fi posibila prin aparitia mai multor centre de colectare si de prelucrare a laptelui, diversificarea produselor, imbunatatirea caltatii si pe cat posibil mentinerea unor preturi acceptabile.sinu in ultimul rand prin cresterea pretentiilor legate de bunuri.

StudiuldecazprivindaprovizionareaculaptesipaineamunicipiuluiBacau.1. Necesitatea elaborarii proiectului si consecintele social economice.2. Scurta prezentare a localitatii Bacau.3. Consideratii teoretice privind nevoile de consum ale populatiei pentruprodusele paine si lapte.4. Autoconsumulla produselepaine silapte.5. Populatia localitatii Bacau si structura acesteia pe grupe de sex, grupe devarsta, grupe de venituri, socio - profesionala.6.Proiectareacantitatilortotaleanualedeaprovizionarecuproduselepaine si lapte a populatiei din localitatea Bacau si a cheltuielilor totaleanuale de aprovizionare cu aceste produse.6.1. Calculul cererii de consum mediu lunar si anual a populatiei dinlocalitatea Bacau pentru produsele paine si lapte.6.2. Determinarea cheltuielilor anuale cu achizitionarea produselor painesi lape pentru localitatea Bacau.7. Furnizorii de marfuri si prestatoriide servicii.8. Magazinele si punctele de vanzare en-detail din localitatea Bacau.11.Necesitatea elaborarii proiectului si consecintele social economice.Prezenta lucrare urmareste satisfacerea nevoilor de consum pentru produselepainesilapte,aprovizionareacuacesteprodusesicheltuielileefectuate,inlocalitatea Bacau, judetul Bacau.Nevoiledeconsumsepotsatisfaceattprinautoconsumctiprinintermediul pieei agroalimentare, dar n special apare ca o etapa de pregatireprofesionalavndunputerniccaracterformativpentruceicare-lntocmesc,dar i pentru cei care-l studiaza n pregatirea lor profesional.Din punct de vedere socio-economic aremenirea s prezinte nivelul la care seafl localitatea Bacau judetul Bacau n piramida socio-economic a localitailorromneti,dariabateriledelanormeleoptimeprivindproteciaconsumatorilor.Acest studiu pune n prim plan cunoaterea problemelor reale ce se afl pepiaaproduseloragroalimentareavndoimportanadeosebitpentruformareaprofesional a noilor specialiti in domeniul agrar.Concluzia rezid din simplul fapt c, problemele ce apar pe aceast pia suntdirect legate de producia agricol i indirect de nivelul cultural al zonei.Acest proiect aduce in prim plan si eforturile pe care trebuie sa le facacomerciantii si producatorii agricoli pentru a satisface cerintele consumatorilor,cerinte care in ultima perioada sunt tot mai diversificate si cunosc o evolutie totmai agresiva.2. Scurta prezentare a localitatii Bacau.JudetulBacause regaseste inregiunea istorica Moldovasi seinvecineazalanord cu judetul Neamt, in sud cu judetul Vrancea, la est cu judetul Vaslui si lavest cu judetul Harghita si judetul Covasna. Totodata, judetul Bacau face partedin Regiunea de Dezvoltare Nord-Est, impreuna cu judetele Botosani, Suceava,Iasi, Neamt si Vaslui.Suprafaa judetului Bacau este de 6621 kmp, numar de locuitori la 01-07-2007este de 719844, numar total de unitati administrative 93 din care numar demunicipii 3, numar orase 5, numar comune 85.Marturiile arheologice ale Bacaului, situat pe cursul mijlociu al raului Siret,dateaza din paleolitic. Ele dovedesc nu numai existenta unei populatii active darsi legaturile stranse stabilite intre locuitorii acestor parti si oamenii din totcuprinsul Moldovei, estul Transilvaniei si Tarii Romanesti(Wallachia).Conservarea urmelor paleolitice confirma existenta omului pe teritoriuljudetului Bacauinainte de anul10.000 i.Hr. Celemai fascinantevestigii au fostdezgropatelaBogdanesti-Oituz,Viisoara-Targu-Ocna,Targu-Trotus,Comanesti, etc.Mult mai numeroase sunt asezarile care dateaza din timpul Epocii de Bronz.Pana la aceasta data, au fost descoperite 250 de asemenea asezari, unde s-augasitnumeroasesisemnificativerelicvealetriburilordacice,creatorisimesageriai culturii bronzului. Incatevaasezaridatanddin Epoca Fierului s-audescoperit monede, cat si vase ceramice asemanatoare cu cele descoperite laTomis si Histria. Au fost aduse la lumina frecvente vestigii ale civilizatieiromane.ExistentaunorasezaribineorganizatesiintenspopulateinzonaBacauluiesteatestataindocumentefoartevechiapartinandcancelarieidomnesti a Moldovei. Un prim asemeneadocument dateaza din 12 Martie1399.Reteaua hidrografica este alcatuita in principal din apele din bazinul mijlociual Siretului si din lacurile de acumulare construite pe cursurile inferioare aleraurilor Bistrita, Tazlau, Uz si Siret. Daca in secolele XIV-XV Bacau era unimportant oras manufacturier si comercial, in aceasta regiune, in prima decada asecolului al XIX-lea s-au pus bazele exploatarii si prelucrarii petrolului si alemnuluilascaraindustriala,catsiprimafabricadehartie,textilesiincaltaminte.3.Consideratiiteoreticeprivindnevoiledeconsumalepopulatieipentru produsele paine si lapte.Studiul aprovizionrii cu produse alimentare reprezint o activitate demarketing, ca orice activitate de marketing i aprovizionarea cu diferite produseatrage dup sine studierea nevoilor de consum.Prin studierea nevoilor de consum se nelege cercetarea lor i formele demanifestare a acestora pe pia. Acestea se regsesc pe pia sub forma cereriide consum i/sau cererii de servicii.Plecnd de la anumite criterii, nevoile de consum pot fi clasificate iierarhizate astfel:nevoi fiziologice,nevoi de prim ordin,nevoi obligaii i aspiraii,nevoi solvabile.Nevoile fiziologice sunt reprezentate de: foame, sete, odihn etc., acesteaocupnd primul loc ntre celelalte (dupA.H. Maslow).Nevoile solvabile: opereaz pe pia sub forma cererii de consum, iar celeinsolvabile n prezent, ntr-un viitor arputea deveni solvabile.Prin studierea nevoilor de consum s-a observat c ntre nevoi se stabilescanumite relaii de ordine diferite n functie de locul pe care-l ocup nevoile nviaa social, aceste relaii sunt:relaii de prioritate,relaii de completare,relaii de asociere,relaii rivale sau care se exclud.Relaiiledeprioritateaparpe piaodatcu cretereancrederiiconsumatorilor ntr-un anumit produs n defavoarea altuia.Relaiile de completare sau asociere sunt acele relaii care se stabilesc atuncicnd un produs satisface mai multe nevoi.Relaiile rivale sau cele care se exclud apar atunci cnd o anumit nevoiepoate fi satisfcut de un alt produs din aceeai gam.Evaluarea imsurarea (comensurarea) nevoilor deconsum sepoaterealizacuajutorulnormelordeconsum,carereprezintrezultatulunorcercetritiinifice,ndomeniivariate,cumarfi:medicina,biologia,dietetica,psihologia, urbanismul etc.Problema nevoilor de consum a preocupat o serie de oameni de tiin , derenumemondialinacelaitimp,intrnpreocuprileunororganismenaionale de stat sau internaionale. Aceast problem s-a multiplicat foarte multo dat cu evoluiasocietii i mbuntirea nivelului cultural al umanitii.Raia alimentar normal fiind alctuit din diferite produse cu procentajedifereniatepesortimente,mprenunalctuindcaloriilenecesarepentruunconsum optim.n literatura de specialitate se arat c,nevoia zilnic de hran a unui omobinuit este de 2400-3000 calorii, 70 g de protein, 70 g. grsimi, 0,6-0,8 g.calciu, 50-100 mg. C. etc.Cu ajutorul acestui indicator se poate stabili nivelul de dezvoltare a uneilocaliti sau ri, astfel n anul 2007 s-a nregistrat urmtoarele valori a acestuiindicator:Mediamondial2647cal.rincursdedezvoltare2420calridezvoltate3502calAmericadeN3923calEuropa3534calC.S.I.3264calRomnia2800c

Africa2326calDin cercetrile i studiile publicate de specialiti n domeniul marketinguluirezult c, o alimentaie raional trebuies cuprind:1.25-30%grsimi alimentare;2.11-13%proteine, din care 1/3-1/2 de origine animal;3.55-60% glucide,din care cantiti mai mici deprodusede tipulzaharurilor;Ali autori apreciaz c un regim alimentar normacologic trebuie s cuprind:carne i produse din carne 4-8%,lapte i derivate din lapte 30-55%,ou 3-4%,grsimi (n afar de cele din carne, lapte i ou) 12-17%,cereale i derivate din cereale 25-45%,legume i fructe 14-17%,zahr i produse zaharoase 7-8%,buturi nealcoolice 2-3%,Cererea de produse agricole este determinat de nevoia de cumprare i estegenerat de urmtorii factori:procesul de urbanizare;factoruldemograficcureferirela:crestereapopulatieiistructuraacesteia;consumul alimentar actual;micorarea nivelului de calorii.Dup ponderea cheltuielilor pentru alimentaie, Romnia se afl n zonasrciei (depind pragul de 50%), iar n prezent o familie de salariai alocpentruasigurareahranei65-70%,ntimpceofamiliedepensionari70-80%,exprimnd un nivel de via foarte sczut.

Dup prerea subectiv a diverilor autori ntalnim o varietate de bugetenormative:buget minim de consum,buget moderat,buget al belugului,buget etalon (presupune satisfacerea complet a nevoilor de consum),buget raional.Evaluarea i comensurarea nevoilor de consum se poate realiza cu ajutorulnormelordeconsum.Cercetrilenutriionitilorndomeniulnevoilordeconsum au evideniat existena unui prag critic al cheltuieilor cu alimentaia,care constituie limita minim pentru o alimentaie normal.Astfel, normele de consum prezint numeroase diferenieri n funcie denivelul de dezvoltare economic, condiile zonale, dar i de tradiia de consum apopulaieidinteritoriilerespective,astfelputemvorbidenormedeconsumdiferite de la ar la ar, de la localitate la localitate, de la individ la individ.Lund n atenie aceti indicatori putem aprecia modul de satisfacere a nevoilorde consum n Romania.Prin aceasta a fost posibil apariia unor bugete de consum , aceste bugete sereferlaofamilienormalde2persoaneadulteidoicopiiicuprindprincipalele posturi de consum, produse alimentare i servicii.S-a nregistrat n anul 2007 urmtoarele norme de consum:Pine11,4kg/lun*pers.Pastefinoase0,250kg/lun*pers.Cartof4,7kg/lun*persCarnedebovine0,250kg/lun*persCarnedeporc0,900kg/lun*pers.Carnedepasre1,0kg*lun*persCarnedeoaie0,150kg/lun*persPreparatedincarne0,900kg/lun*pers.Peteproasptipreparat0,900kg/lun*pers.Laptebtut+iaurt0,250kg/lun*pers.Telemeadeoaieivac0,650kg/lun*pers.Branzproasptismntn0,350kg/lun*pers.Ou15buc./lun*pers.Ulei1litru/lun*pers.Zahr1kg./lun*pers.Ciocolat,bomboane0,05kg/lun*pers.Orez0,5kg/lun*pers.Cacaval0,4kg/lun*pers.n general, normele de consum presupun existena unor limite ntre care esteposibilssecuprindtoatenevoiledeconsum.Uneori,acesteavizeaznumainevoile eseniale (normele minime de existen), alteori, mbrac forma unorproiecii de viitor ale consumatorului, cand toatenevoile de consum urmeaz sfie satisfcute, situaia cnd vorbim de norme ideale de consum sau norme aleconsumului optim.n evoluia stabilirii normelor optime de consum tiina a permis elaborareaunor bugete de consumtip, denumite i bugete normative.nperioada2006-2007,pentruasigurareanevoilordehranpondereacheltuielilor de consum a fost de 51,7-57,8%, fapt ce explic c populaia riinoastre se afl n zona srciei, cu un nivel de trai sczut.(tab.1).Tabelul 1Structura bugetelor pe cheltuieli n Romnia - %SpecificareAnii20062007Cheltuieli totale de consum,din care:100100Consumalimentareibuturi51.457.8mbrcminteinclminte16.810.1Locuineinzestrareacubunuri12.314.9Medicamenteingrijiremedical1.01.5Transportitelecomunicaii6.77.4Cultur,nvmntieducaie7.13.7Altecheltuielipentruuzpersonal4.74.6Norme de consumNormele de consum apar ca o necesitate n procesul evalurii i comensurriinevoilor de consum, care reprezint rezultatul unei lungi perioade de cercetaretiinific n domenii variate, cum arfi: medicina, biologie, dietetic, pshiologie,urbanismul etc.n general normele deconsum presupun existena unor limite ntre care esteposibilssecuprindtoatenevoiledeconsum.Uneori,acesteavizeaznumainevoile eseniale (normele minime de existen), alteori, mbrac forma unorproiecii de viitor ale consumatorului, cand toatenevoile de consum urmeaz sfie satisfcute, situaia cand vorbim de norme ideale de consum sau norme aleconsumului optim.

Normeminimedeconsum pentruprincipalele produse agroalimentareprevzute n Romania.10

Normele de consum prezint numeroase diferenieri n funcie de nivelul dedezvoltare economic, condiile zonale, dar i de tradiia de consum a populaieidin teritoriile respective, astfel putem vorbi de norme de consum diferite de laar la ar, de la localitate la localitate, de la individ la individ. Luand n atenieaceti indicatori putem aprecia modul de satisfacere a nevoilor de consumnRomania.Datorit faptului c Romania se afl n zona srciei (depind pragul de50%), iar n prezent o familie de salariai aloc pentru asigurarea hranei 65-70%din venitul lor lunar, ea se afl la stadiul de satisfacere a nevoilor eseniale,putand vorbi de norme minime de comsum.n Romania s-a nregistrat n anul 2000 urmtoarele norme de consum:Paine11,4kg/lun*pers.Pastefinoase0,250kg/lun*pers.Cartof4,7kg/lun*persCarnedebovine0,250kg/lun*persCarnedeporc0,900kg/lun*pers.Carnedepasre1,0kg*lun*persCarnedeoaie0,150kg/lun*persPreparatedincarne0,900kg/lun*pers.Pesteproasptipreparat0,900kg/lun*pers.000Laptebtut+iaurt0,250kg/lun*pers.Telemeadeoaieivac0,650kg/lun*pers.Branzproasptismntn0,350kg/lun*pers.Ou15buc./lun*pers.Ulei1litru/lun*pers.Zahr1kg./lun*pers.Ciocolat,bomboane0,05kg/lun*pers.Orez0,5kg/lun*pers.Cacaval0,4kg/lun*pers.Normemediianualedeconsumpentruprincipaleleproduseagroalimentare prevzute n U.E.Datorit faptului, c nevoile de consum sunt satisfcute n funcie de gradulde dezvoltare, nivelul cultural i preferinele de zon, putem vorbi de norme deconsum medii anuale, acestea se prezint astfel.Cerealetotalnechivalentfin70kg/an*pers.Zahriprodusezaharoase34kg./an*pers.Cartof71kg/an*persLegume82kg/an*persFructe91kg/an*persCarneipreparatedincarne75kg/an*pers.Pesteproasptipreparat20kg/an*pers.Laptebtut+iaurt104litri/an*pers.Unt6kg/an*pers.Branzeturi11kg/an*pers.Norme optime de consum.Asigurarea unor norme optime de consum alimentar constituie o problemdeosebitdedificil,caurmareainfluenelordiferiilorfactori,ntrecarediversitateaimobilitateanevoilordeconsum,catimareavarietatedesatisfacere a acestora joac un rol esenial.Pentru prodesele alimentare, nevoile optime de consum sunt reprezentate denormele fiziologice, core mbrac forma unor raii alimentare, acestea suntinfluenate de varst , sex, ocupaie, mediu, tradiie. etc. i se pot exprima ncalorii sau n uniti de protide, lipide, glucide, etc. necesare organismuluiuman. Astfel nutriionitii au fcut numeroase studii i cercetri in domeniulmarketingului, cercetri care privesc consumul alimentar, elaborand anumitenorme de consum considerate ideale sau optime.Aceste norme cuprind:Cerealetotalnechivalentfin130kg/an*pers.Zahriprodusezaharoase35kg./an*pers.Cartof80kg/an*persLegume165kg/an*persCarneipreparatedincarne75kg/an*pers.Pesteproasptipreparat20kg/an*pers.Laptebtut+iaurt180litri/an*pers.Ou250kg/an*p

4. Autoconsumulla produselepaine silapte.Cosumul de produse agricole i agroalimentare al populatiei reprezintmodalitatea concret de satisfacere a nevoilor de consum, ns nu a tuturor, ntrenevoi i consum existand permanent un decalaj.Consumul de prodese agricole i agroalimentare poate avea drept surs deaprovizionare piaa (consum de mrfuri), gospodria personal (autoconsum sauconsum direct de produse) sau alte surse.Autoconsumul sau consumul direct de produse n general i de produseagroalimentare nspecial esteo formde matrializare anevoilor deconsum.nare noastr dup anul 1989 mrimea autoconsumului a crescut semnificativ,aceasta s-a datorat:ponderii ridicate a populaiei ruralepromulgrii legii fondului funciar (legea 18/1991)Populaia rural a crescut n ultimii ani, ajungand la 45,5% din totalulpopulaieipearila44,7%dintotalulpopulaieijudeuluiBacau.Aceastdiversificare a populaiei rurale s-a datorat nchiderii unui numr mare de fabricii ntreprinderi dup 1989, rezultand astfel o cretere a ratei omajului i nacelai timp o migrare a populaiei urbane spre zonele rurale.Unaltindicatormajor,careadeterminatcretereaautoconsumuluilreprezint promulgarea legii fondului funciar, legea 18/1991, fcand posibilmproprietrirea unui numr mare de familii din zonele urbane cu teren agricol.14Astfel n 1994 n structura cheltuielilor de consum alimentere i buturialcolice, autoconsumul reprezint 33,5% pentru familiile de salariai, 81,4%pentru familiile de rani i 33,9% pentru familiile de pensionari.Autoconsumul este influienat de o serie de factor, cum ar fi:zona (rural sau urban);venituriextrasalariale(celelegatedeterenulagricolicreterea animalelor);nivelul veniturilor, forma de ncasare a lor (bani sau natur);puterea de comprare;condiiile socio-economice a zonei;volumul, structura i calitatea produelor; etc.Acetiindicatoridupanul1990aunregistratocreteremasiv,determinand astfel o scdere a cantitilor de alimente cumprate, ajungand n1994 comparativ cu 1990 la 26,6% la cereale i produse din cereale, 35,9% lacarne i preparate din carne, 40,8% la fasole i alte leguminoase, 30,4% lacartof, 41,1% la legume, 27,2 la ou, 26,6%lapte i produse din lapte, iar lacacaval autoconsumul nu anregistrat modificri semnificative

5. Populatia localitatii Bacau si structura acesteia pe grupe de sex, grupe devarsta, grupe de venituri, socio - profesionala.Judetul Bacau in anul 2008 avea un numar total de locuitori de 718125 dincare 326073 locuitori in mediul urban si 392052 in mediul rural.Populatia judetului pe sexe si grupe in anul 20080-14ani15-39ani40-59ani60anisipeste123146277216187395130368FEMEIBARBATI362822355303Migratia este unul dintre factorii care contribuie la declinul populatieijudetuluiBacau.Desijudetulreprezintaodestinatieatractivapentrumigrantiiinterni (in special proveniti din alte judete ale regiunii) si pentru imigranti(proveniti in special din tarile aflate in curs de dezvoltare), soldul migratoriueste negativ, fara a pune la socotela lipsa de acuratete a datelor privind migratiainternationala.Miscarea migratorie, judetul Bacau, 2008MigratiainternaMigratiainternationalaPlecatiSositiPlecatiSositi132151235832010616

Populatiaurbanaajudetuluireprezinta46,2%dinnumarultotalallocuitorilor; rezulta un grad de urbanizare mult mai scazut decat media pe taracare este de 52,7% si decat media regiunii Nord Est care este de 40,5%.Situatia resurselor umane din educatie la nivelul anului scolar 2008/2009 esteurmatoarea:numar de elevi si studenti 126206 dintre care:nivel prescolar 23336;nivel primar si gimnazial 63403;nivel liceal 24206;nivel profesional si de ucenici 6292;nivel postliceal 1144;nivel superior 7512.Personal didactic, un total de 8173 dintre care:nivel prescolar 1310;nivel primar si gimnazial 4151;nivel liceal 1827;nivel profesional si de ucenici 575;nivel postliceal 6;nivel superior 304.Municipiul Bacu are, potrivitrecensmntuluidin2002,opopulaie de175.500 locuitori. Structura etnic a acesteia este urmtoarea:173.041Romni1.605Rromi191Maghiari83Germani80Ceangi53Italieni17Sub aspectconfesionalpopulaia Bacului este alctuit din:153.849Ortodocsi19.094Romano-catolicirestul confesiunilor nu depesc 500 de adepti.Sub aspectconfesionalpopulaia Bacului este alctuit din:153.849Ortodocsi19.094Romano-catolicirestul confesiunilor nu depesc 500 de adepti.Ctigul salarial nominal mediu netlunar, peactiviti aleeconomiei naionaleTotal salariailei (RON) / salariatJudeulBacu200320042005200620072008Totaleconomie48058771884510181254Agricultur,vntoare339470585608752888Silviculturiexploatareaforestier5356366476898381161Pescuitipiscicultur214379440459527564Industrie,dincare:5256227528509921156-Industrieextractiv7509471182153319922197-Industrieprelucrtoare463533630704819945- Energie electric i termic, gaze iap7969311121130215861889Construcii4115075867208621087Comer315440489560739895Hoteluriirestaurante261360448465694695Transport,depozitare54966378591110831344Potitelecomunicaii92010661492112712431494Intermedierifinanciare115814571869184522522560Tranzaciiimobiliareialteservicii4114875205906821042Administraiepubliciaprare7018991106147018142166nvmnt458546797130015882178Sntateiasistensocial4195186637838911213Celelalte activiti aleeconomieinaionale330419439536645693SURSA: Ancheta anual privind "Costul forei de munc6.1.Calcululcereriideconsummediulunarsianualapopulatieidinlocalitatea Bacau pentru produsele paine si lapte.Proiectarea cantitatilor totale de aprovizionat se refera la stabilirea volumuluidealimente(agricole,industriale)necesareunuianumitesantion;termenul de aliment se refera la totalitatea bunurilor care compun ratiaalimentaraaunuiindivid.Referitorlaobiectivul,scopulacestuiproiect, adicala aprovizionareacu principalele produseagroalimentare(lapte si paine), acestea se manifesta diferit in procesul aprovizionarii,astfel:Pentru aprovizionarea cu paine se face prin intermediul pietei locale, iarpentru aprovizionareacu lapte seface prinintermediul pietii locale darsi prin intermediul gospodariilor personale.Consumul de produse de panificatie este de circa 110 kg pe cap de locuitor(anul2007),fatdemediaeuropeande82kilograme,sifatdeGermania cu 83 de kilograme, Austria cu 45 de kilograme,si Anglia cu44 dekilograme.n cepriveste cerealele, n total, incluzndsi pinea,pastelefinoase,produseledepatiseriesideconfetrie,unromnmnanc, anual, n jur de 128 de kilograme de cereale.Avand in vedere ca media de consum pentru produsul paine in Romania estede 110kg/cap rezulta ca locuitorii localitatii Bacau consuma intr-un an:110 kg/cap/an : 12 = 9,16 kg/cap/luna cantitate consumata de o persoana.110 kg/cap x 326073 = 35868030 kg/an paine.35868030 kg/an : 12 luni = 2989002,50 kg/luna, total consum luna.Majoritatea locuitorilor avand case la tara sau rude, au un autoconsum de 2kg/luna de persoana.2 kg/luna x 326073 = 652146 kg/ luna autoconsum.652146 kg autoconsum/luna x 12 = 7825752 kg/an, autoconsum pe an.35868030 kg/an - 7825752 kg/an = 28042278 kg/an, cantitate cumparata pe an.28042278 kg/an : 12 = 2336856,50 kg/luna, cantitate cumparata pe luna.n 2008, consumul anual n Romnia era 5,4 kilograme de lactate proaspete /persoan,ntimpce,nGermania,consumulestede33,6kilograme,nFrantade 33,7 kilograme, iar n Bulgaria de 16,2 kilograme, potrivit datelor furnizatede producatori.Locuitorii din Bacau consuma inmedie:5,4 litri/an : 12 = 0,45litri/cap/luna.5,4 litri/cap x 326073 = 1760794,20litri/an lapte.1760794,20 litri/an : 12 = 146732,85litri/luna.Autoconsum 10 litri/luna.10 litri/luna x 326073 =3260730 litri/luna autoconsum.3260730 litri/luna x 12 luni =39128760 litri/an autoconsum.Cheltuielile totale anuale de aprovizionare pentru paine, calculat la un pretmediu de 4 lei/kg sunt:110 kg/cap/an x 4 lei = 440 lei, cheltuiala unei persoane intr-un an.Cheltuielile totale anuale de aprovizionare pentru lapte, calculat la un pret de3 lei/ litru sunt:5,4 litri/cap x 3 = 16, 20 lei, cheltuiala unei persoane intr-un an.6.2. Determinareacheltuieliloranualecuachizitionareaproduselor painesilape pentru localitatea BacauCererea de consum reprezinta forma de materializare a nevoilor de consumalepopulatiei.Aceasataestesatisfacutadacaseindeplinescdouaconditiiobligatorii si concomitente:1)Sa existe oferta de produse sau servicii.2)Sa existe putere de cumparare sau solvabilitate.Modificarea cererii in functie de factorii de influenta poarta numele deelasticitate, care se masoarasua jutorul coeficientilor de elasticitate.Coeficientiideelasticitatesuntindicatoricifrici,careexprimamodificarileprocentualealecereriideconsuminfunctiedemodificarileprocentualealepretului produslui sau ale veniturilor consumatorilor.Coeficientul de elasticitate mediu sau global se poate diviza in alti doicoeficienti distincti, care exprima separate modificarea cererii de consum peseama cantitatii de produs sip e seama calitatii produsului.In functie de marimea coeficientuluiintalnim:-Cerere elastica, cand coeficientul de elasticitate este supraunitar;-Cerereinelastica, candcoeficientul de elasticitate estesubunitar;-Cerereunitara, candcoeficientuleste egal cu 1;-Cerere neschimbata, cand coeficentul de elasticitate este egal cu zero.Factorii care sunt mai uor de analizat din punct de vedere economic,veniturile i preurile, influeneaz cererea agregat pentru o marf, realizndu-se urmtoarea funcie simplificat a cererii pe locuitor:Qc=f(V,Pp,P1,....,Pn)ncare:Qc reprezint cererea de consum pe locuitor;V reprezint mediaveniturilor pe locuitor;Pp reprezintpreul produsului analizat;P1, ...., Pn reprezint preurile pentru alte produseElasticitatea cererii fa de venit exprim modificarea cantitii cerute dintr-un bun determinat de modificarea venitului consumatorilor, celelalte condiiirmnnd neschimbate. Coeficientul de elasticitate a cererii n funcie de venitsecalculeazraportndmodificareaprocentualacantitiicerutelamodificarea procentual a venitului.Coeficientul de elasticitate a cererii fa de venit =0Q0VQ(%)V(%)QV=Elasticitatea cererii fa de venit este strns legat de conceptele de bunurinormale i bunuri inferioare.Dacavenitul mediu obtinut de un locuitor din Bacau este de 1254 lei, arscadeacu 5%, la 1191 lei, ar determinareducerea cererii deconsum pentrupaine de la 9,16 la 8,7 kg/cap/luna si lapte de la 0,45 la0,42 litri/cap/luna.Q=(9,16-8,7)/10x100=4,6%pentrupaineQ = (0,45 -0,42)/10 x 100 =0,30%pentru lapte V = (1254 - 1191) / 1254 x 100 = 5 %7. Furnizorii de marfuri si prestatoriide servicii.Principalii furnizoride paine dinBacau este S.C.Pambac S.A., Inan ImpexS.R.L., iar pentru lapte sunt Almera International S.R.L., La Dorna, Danone,etc.8. Magazinele si punctele de vanzare en-detail din localitatea Bacau.Magazinele si punctele de vanzare en detail sunt repartizate pe intregteritoriul localitatii. Vanzarea produselor care fac obiectul de studiu in aceatproiect se faceprin intermediul magazinelor specializate, prin intermediul pieteiagroalimentare din localitate.Magazinele si punctele de vanzareexistente in spatiul acestei localitatipotsatisface in cele mai bune condtii necesarul de aprovizionare a locuitorilor cubunuri alimentare si nealimentare.In Bacau se gasesc urmatoarele centre comerciale:Kaufland;Lidl;Penny Market;Real;Billa;Carrefour;S.C.Agricola International S.A.;S.C.Kosarom S. A.;S.C. Avicola S.A. Suceava;

Bibliografie:1. ChiranA.,AurelBanu,GanduElena,CiubotaruElena-Adina,2002Marketingagroalimentar teorie sipractica ;2. Chiran Aurel si colaboratorii, 1999 Agromarketing ;3. Internet :site-ul Primariei Bacau;site -ul Directiei Judeteane deStatistica;Site-ul ProfilulMonografic aljudetului Bacau.

Cap.8Acest studiu pune n prim plan cunoaterea problemelor reale ce se afl pepiaaproduseloragroalimentareavndoimportanadeosebitpentruformareaprofesional a noilor specialiti in domeniul agrar.Concluzia rezid din simplul fapt c, problemele ce apar pe aceast pia suntdirect legate de producia agricol i indirect de nivelul cultural al zonei.