Mihai Eminescu - “Scrieri politice”Cuprins:

Introduc ere – pagina 2

Articole din 187 0 – pagina 23Articole din 187 1 – pagina 35Articole din 187 6 – pagina 36Articole din 187 7 – pagina 52Articole din 187 8 – pagina 74Articole din 187 9 – pagina 82Articole din 188 0 – pagina 90Articole din 188 1 – pagina 116Articole din 188 2 – pagina 135Articole din 188 3 – pagina 145

I. Via aţ

Eminescu s 'a n scut la Boto ani. Asupra datei ă ş na te r i i lui au fos t mul t e di scu i iş ţ i, în ur m a aflş ă rii actului de botez al poe tu lu i la biserica Ospenia din Boto ani de c treş ă

N. Giurescu, prin autor i t a tea cri t iculu i Maioresc u , a fos t ad mis ca da t sigu r ă ă ă ziua de 15 Ianua r ie 1850. Exist totu i docu m e n t e ă ş du p care da t a adev ra t ar fi z iu a de 20ă ă ă Dece m b r i e 1 8 4 9 . Ta t l l u i Emi n e s c u n o t e a z cu p r eă ă ci z i e i o r a : 4° i 15 ' . Acea s t a -ş şi d a t a p e ca r e o admi t , de exemplu, i d - 1 Ramiro Ortiz în ş Introducerea la t rad uce rea italian a poezii lor lui Eminescu i d - 1 Leca Morariu în ă ş Data i locul na terii, ş ş lui Em. (Revis ta Moldovei II, 13 - 21). Poe tu l îns u i în cae tu l ş Juni mei, scrie c s 'a n scu t înă ă 1849. Un al t d oc u m e n t , m ul t t i m p nec u n o s c u t , ne a r a t ă c Eminescu i 'n 1883,ă ş înain te de îmboln vire, ă soco t e a to t an ul 184 9 ca da t a na te r e i sa le. Astfe l înt r ' oă ş no t ma n u s c r i s , sc zâ n d din 188 3 anu l ă ă ă 1 8 4 9 , Emin e s c u sc r i e re s t u l : 3 4 an i , iş a d a u g : "ă 7 8 de ani via a mea întreag , atâta am s tr esc. ţ ă ă ă Asta este m rime aă constant de timp ă a vie ii unui ţ individ din rasa noas t r ". ă (Ms. Ac. Rom. 2258, fol. 347 recto).

Primii ani ai copi l r ie i i - i pe t r ec e la Ipo t e t i lâng Boto an i , în casaă ş ş ă ş p rin t e a s c . La vâr s t a de ă ă opt ani e dat la coal în Cern u i i urmeaz la Na ionalş ă ă ţ ş ă ţ Hauptschule. La Cern u i î i face i primele clase de liceu. Evenimentul cel mai însemnat ă ţ ş ş al acestei epoce e venirea lui Eminescu în contact cu profesorul Aron Pumnul, al c ruiă bibliotecar a i fos t . tefanelli ne spu n e în amin t i r i le sale c ş Ş ă de la Pumnul, a c p tată ă Eminescu primele cun o tin e de veche a li t e r a t u r ro m â n e a s c . tim c Emine sc uş ţ ă ă Ş ă r mâ n e în t r e a g a - i via cu o deo s e b i t ă ţă ă dragoste pentru aceast literatur . Anii fragezi aiă ă primelor clase de liceu i- i petrece Eminescu în ş atmosfera de cald patriotism i na ionalismş ţ creat de Aron Pumnul, profesor de limba i litera tura ă ş român i conduc tor spiritual ală ş ă tuturor Bucovinenilor înc lzi i de gândul reîn l rii neamului i ă ţ ă ţă ş restabilirii lui în dreptu rile - i naturale.

De sigur tot sub influen a lui Pumnul, Eminescu de timpuriu i- a îndreptat aten iaţ ş ţ c tre toate chestiunile privitoare la limba na ional .ă ţ ă

A a cum va face Eminescu mai târziu, Pumnul ş stabile te leg tur stringent între limbş ă ă ă ă i na ionalitate i exprim ideia c atâta timp cât supraş ţ ş ă ă vie ue te limba, supravie ue te iţ ş ţ ş ş

na iunea român . Eminescu va fi cunoscut în manuscris chiar, scrierea ţ ă lui Pumnul Neatârnarea Hrubei române i va fi medita t asupra acelui ş motto, care se pare c i- a r masă ă în min t e în în t r e a g a - i ac t ivi t a t e de sc r i i t o r mil i t a n t : „Na iunea ţ e cuprinsul unui popor de acela sânge, ş care vorbe t e aceea i limb i a re acelea i da t i n e . ş ş ă ş ş Poporul este trupul na iunii, ţ iar limba este sufletul ei. Pentru aceea, precum trupul f r suflet e mort, a a eă ă ş moart i na iunea f r limb . Na ionalitatea ă ş ţ ă ă ă ţ es t e du m n e z e e s c u l , e te r n u l , înn sc u t u l iă ş neîn s t r i n a b i l u l dr e p t de a - i în t r e b u i n a limb a sa în toa t e ă ş ţ t rebuin e le vie ei: ţ ţ în cas ,ă în biseric , în coal ă ş ă i administra iune". ş ţ Ceia ce arat îns bunul sim ă ă ţ al lui Eminescu, e c n'a împru m u t a t teoriile linquis t ice ale profeso ru lui s u. In ă ă Lui Aron Pumnul, poez ie ap ru t în ă ă L cr mioarele înv ceilor, ă ă ăţă cu ocazia mor ii lui Pumnul, nu întâlnim peţ „n ciune", forma care apare în poezia colegului lui Eminescu ă Ieremievici.

Din via a lui Eminescu, înain te de studiile în ţ s t r i n t a t e , t r e b u e s re i n e mă ă ă ţ fa p t u l c el a cu n o s c u t to a t e p r o v i n c i i l e ro m â n e t i . A r t ci t cu ă ş ă ă trupa lui Pascali de -alungul provinciilor; a vizita t Bana t u l , în ca p i t a l a c ru i a ave a u n f r a t e ; a fos t ă p o a t e iş ' n Mara m u r e u n d e d u p cu m ne a r a t ş ă ă no t e l e sa l e ma n u s c r i s e , avea in t e n i a s i nţ ă ţ ă u n ciclu de confer in e . De pr in 1865 a cuno s c u t pro b a b i l Trans i lva nia . Dorin a de - aţ ţ cuno a te cen t r u l ş vie ii ro m a n e t i din Ardea l , îl înd re a p t pe Eminţ ş ă escu sp re Blaj. Aces t ora era pe n t r u Emine sc u ş locul "de unde a r s ri t soarele româ nis m u l u i".ă ă Ajungân d în marginea Blajului, dup cum ne poă ves te te I. Cot t a, tovar ul de excur s ie ,ş ăş Eminesc u i - a ridica t p l ria i a salu t a t ora ul cu cuvin t ele: ş ă ă ş ş „Te salut din inimă Roma - mic . I i mul u me sc. ă ţ ţ Dumne z e u le , c m'ai aju ta t s'o pot vedea". Al. Graă ma, unul din cei mai neîn e leg to r i cri tici ai lui ţ ă Emines c u , îi face aces t u i a o imp u t a r e care în

fon d e o cins t e pe n t r u copi lu l de j a cur io s s cu n o a s c ă ă via a rom â ni s m u l u i : ,,Umblţ ă du p aceia prin Blaj ă f r de nici un scop, nu mai fiindc auzi se de renu m ele Blajului".ă ă ă

Nu f r scop r t cea Eminescu de - alungul provinciă ă ă ă ilor române ti. O curiozi ta te deş copil inteligent i ş entu s ia s t îl mâna spre cunoa te rea proble m elo r de ş via n a i o n a l .ţ ă ţ ă Emi n e s c u d e co p i l c u g e t a s u pă ra împ r e j u r r i lo r noa s t r e de via , de copil î iă ţă ş h o t r t e a t i t u d i n e a lui p o l i t i c . O p a g i n sc r i s ă ăş ă ă ă în 1882, în leg tur cu excurs iile luiă ă din copil rie, ă meri t s ne re ie luarea amin te: "Intâm pla rea m'a ă ă ţ f cu t ca, d in co pi l r i eă ă înc s cu n o s c po p o r u l ro mă ă ânesc din apele Nistrului începând, în cruci i 'n ş ş cur m e z iş pân ' în Tisa i'n Dun re, i am obse rv a t ş ă ş c modul de - a fi, caracte rul poporului este cuă to tul a l t u l , ab s o l u t a l t u l d ec â t ace l a a l p o p u l a i u n i l o r ţ din ora e, din care seş recru t ea z guverne le , gaze tă ar i i , de p u t a i i .a.m. d .ţ ş

...Este în rea l i t a t e nimic mai m ul t , nimic mai pu in, decât proclamarea perpe tuţ ă a predo min rii elemen telor str ine asupra poporulu i istoric, comp u s ă ă înc pân azi dină ă

ra n i mici i mar i . Oda t aju n s lţă ş ă a aceas t convingere, totul era hot rî t pent r u mine;ă ă era o da t o r i e de a fi i de - a r mâ n e a în pa r t e a po p o r u l u i is t o r ic din care îns u m i facş ă pa r t e i în ş con t r a p tu r e i su p e r p u s e de vene t ic i".ă

In 1869, Eminescu e la stu d i i în Viena. El î i ş desvolt fiin a sa moral iă ţ ă ş intelectual în cercul ă na ionali s t al societ ii stude n ilor români ţ ăţ ţ România Jun . ă La aceas t dat , Eminescu e na ionalis t , tradă ă ţ i ionalis t i conserva to r . La edin ele societ iiţ ş ş ţ ăţ el neag posibili ta tea existen ei cosmo poli ti s mului i ă ţ ş îndea m n pe colegii lui sp reă solida r i t a t e na io n a l ţ ă i fap t . Atâta vreme cât socie ta t e a stu d e n i lo r era ş ă ţ sub influe n aţ obiceiu r i lo r germa n e , Eminesc u nu ven e a la a d u n r i i s p u n e a co l eg i lo r s i: , ,P ca tă ş ă ă de vreme, m plictisesc. Membrii nu produc nimic ă original. Imitea z pe stu de n i i nem i,ă ţ ţ f r s cuge te ă ă ă c deprinde r i le acestora se spri jinesc pe o vechime ă i s t o r i c s ec u l a r iă ă ş ca a u ro s t u l lo r în vec h i m e a d e s u t e d e a n i d e ex i s t e n a Unive r s i t i i d i n ţ ă ă ţ Vien a

i n u se p o t r iv e s c cu de p r i n d e r i l e Ro mâş nulu i i nici nu se vor lipi vreo d a t deş ă sufle t u l nos t r u".

Când colegii s i renu n a r la pet rece r i le imita te ă ţ ă du p s t r ini i f cur pe t r ece r iă ă ş ă ă cu carac t e r ro m â n esc, Eminescu exclam : "Minunat, a a în eleg i eu. ă ş ţ ş Este via a dinţ via a noa s t r ro m â n e a s c care se lipe t e de su f le t u l nos t r u" .ţ ă ă ş

Din epoca aceasta a studiilor la Viena, din 1870, poate - i noti a care ni - 1 arat peţ ă Eminescu împot riva liberalilor germani, a a cum mai apoi avea s fie ş ă împo t r iva liberal ilor din România . In leg tu r cu ă ă s ta r e a poli t ic din Germa n ia , el scrie: „In deră Po litik also democra t i sc he Seiltänze r , liberale Tran sacteurs"....

i pe liberalii de la noi, Eminescu îi va socoti Ş d n ui t o r i pe funii.ă ţÎn 1 8 7 0 , Emin e s c u a re oc a z i a s lu p t e i cu ă ş fap ta, nu numai cu vorba. El e

acela care lucreaz ă pen t r u orga ni z a r e a serb r ii de la Putna , pl nui t ă ă ă pen t r u come m o r a r e a a 400 ani de la zidi rea Putnei, i lua t ca pri le j al unui congres alş ă s tu d e n i lo r româţ ni din toa te provinciile româ ne ti . Serbarea n'a ş putu t s se in înă ţ ă 1870 din cauza r zboiului franco -ă ger m a n , da r s 'a in u t în 187 1 .ţ

Emine s c u la acea s t ep oc e ho t r î t s ren u n e ă ă ă ă ţ la orice individualism i sş ă tr iasc pent ru na iune, ă ă ţ con f o r m cu t r e b u i n e l e na i u n e i . Scriso a r e a c t re ţ ţ ă D. Br tian u, la 3 / 1 5 Augus t 1871, e un docu m e n t ă fo a r t e în s e m n a t p e n t r u cu n o a t e r e aş s t a d i u l u i la care aju n s e s e Emine sc u în desv ol t a r e a sa suf le t easc . In aceas t vrem e,ă ă Eminesc u e depl in încre z to r în for e le nea m u l u i i convin s de neces i t a t e a fap t ei . Luiă ţ ş Slavici, care - i spu n e a c mul i se ă ţ vor pune de - a curmezi ul ac iunei, Eminescu îiş ţ r spă u n d e a : "Dai f r m i l în e i!" Emi n e s c u ave a ă ă ă acu m convinge re a c la uni t a t e aă poli t ic nu se va ă ajunge decâ t prin uni ta t e sufle t ea sc i cultu r a l .ă ş ă

De la Viena, Eminescu trece în Germania, unde studiaz pân 'n 1874. Din epocaă ă studiilor în str in tă ă ate sun t nenu m ra te note manu sc r i se, care ne - arat fr mân ta re aă ă ă gând u r i lor lui Eminescu, pen t r u a ajunge pe calea studiu lu i i observa iei la o concep ieş ţ ţ poli t ic i social . ă ş ă Natura i Statul , Echilibrul în ş S ta t ,D e s p r e e u l n o s t r u soci a l , s t u d i u l Cul t u r i i tiin ş ş ţă pub l ica t de noi în ed. Bucovina în 193 3, ni - 1 arat peă

Eminescu preocup a t de problema insti tu iilor poli t ice i vie ii pu blice.ţ ş ţIn 1874, pe când se afla înc la Charlot tenb u rg, ă Eminescu stabile te o bazş ă

filosofic ati tu d ine i critiă ce fa d e fo r m e l e soc i a l e o r i cu l t u r a l e , c ro r a ţă ă nu le coresp u n d e a un fond serios. O scrisoa re a sa c t r e Maio re s c u , n i - 1 a r a t pe Emin e s c uă ă t r ec â n d de la idei le lui Scho p e n h a u e r , la in t e r e s u l p rac t ic pe care ele l - ar pu t e a avea pen t r u ar a noas t r , în ţ ă lup ta contra formelor f r fond. In Februar 1874, ă ă Eminescu are urm to a re l e convinge r i : spi r i t u l pubă lic la noi t re b u e schi m b a t , ar tâ n d u - se în mo dă teo r e t i c c nu exis t înd re p t i r i pen t r u a pr i mi ă ă ă ţ in s t i t u i i s t r i n e ; t r e b u e s p r i m i mţ ă ă de la s t r i n i ă numai principiile generale în materie de institu ii; ţ ins t i t u i i l e înse i t reb u eţ ş s fie po t r ivi te cu s t a r e a ă rea l a r i i no a s t r e .ă ţă

La 'n a p o i e r e în a r la 18 7 4 , Emin e s c u ave a ţ ă fixa t a t i t u d i n e a sa fa de mul t eă ţă din pro b le m e l e vie ii noas t re publice.ţ

De la 1 Iulie 1875 - 1 Iunie 1876, Eminescu ocup ă pos t u l de revizo r colar .ş Con tiin a pe care - a pus - o ş ţ în mu n c a sa i în l imea - i de idei se v d din no te le ş ă ţ ă iş r a p o a r t e l e ad u n a t e în volu m de D. G. T. ,Kirilean u i de I. Scur t u , în ed. ş Scrieri politice i ş literare, I.

De la înapoierea în ar , Eminescu fu în contact ţ ă nemijlocit cu cercul Junimei, adoptân d ideile politice ale grupului junimis t , care avea s se transfor me în ă par t i d conse rva t o r . Confer in a ţ Influen a austriac , ţ ă pe care Emine sc u o ine în 187 6 , e oţ dova d depă lin c Eminescu e convins part izan al ideilor conservatoare.ă ă

Dat afa r din slu jb a de reviz o r de guve r n u l libă eral, Eminescu lucrea z caă redac to r la foaia Cur ierul de la i, ş pân 'n toamna anului 1877. In foaia ă mo de s t de laă la i, Eminescu scrie nu me r o a s e pagş ini de critic drama t ic , istorie na ional , politică ă ţ ă ă intern i extern .ă ş ă

In Octombr ie sau Noembrie 1877, Eminescu vine la Bucure t i , ca redac to r alş zia r u l u i conse rva t o r Ti m p u l , la ca r e m u n c e t e pâ n la s l e i r e t i m p de ş ă ase ani,ş expun â n d u - i p rerile sale i desvol tân d ş ă ş doct r in a conserva toa r e .

In 1883 Eminescu se îmboln ve te, dar i 'n epoca ă ş ş boalei nu ui t preoc u p r i leă ă poli t ice.

Din 1884, avem o m rturie care ne- arat constanta ă ă drago s t e a lui Eminesc u pen t r u pop o r . La un banc het pen t r u s rb tor i rea eroulu i Horia, Eminescu ă ă înch i n pe n t r uă

r ni m e a no a s t r .ţă ă ăAnii 1883 - 1888 sun t ani de suferin fizic i ţă ă ş moral . De dou ori în cursu lă ă

aces to r ani Eminescu î i revine din boa l a sa pe n t r u a rec de a în în t uş ă nerec ul min i i. Inţ iarna anului 1888, res t a b il i t pe deplin î i reia ocupa i ile de ziar is t . Scrie câteva ş ţ articole la România liber ă i ş Fântâna Blanduziei. Articolele sale nu mai aduc nimic nou, nici ca gând ire poli t ic , nici ca expres ie litera r .ă ă

Eminescu recade în boala sa la 'ncep u t u l anulu i 1889 i moare în ospiciu înş urma unei lovitu r i da te de un tovar de suferin , la 15 Iunie 1889.ăş ţă

II. Împrejur rile politice în care Eminesc u î i desf oar activi tateaă ş ăş ă

Cine a st r b tu t man u sc r i sele i ar ticolele lui ă ă ş Eminescu , a dat pes te însem n ri iă ş obse rva ii care ţ ara t o ciud a t a ti t u d i n e fa de zia r i s t i c din par tă ă ţă ă ea unui om care atâ ia amari de ani tocmai prin ţ mijlocul ziarelor i- a expus p rerile i sentimen te le.ş ă ş In t r ' u n m a n u s c r i s di n t i n e r e e g sim îns e m n a r e a : "ţ ă Precu m orice cas are cloaca sa,ă a a i zia r i s t i ca ş ş î i are canalele sale de scu rge re , pen t r u c a orice ş t in g i r e s - i a f leă ş ca p a c u l i o r ice o m se m e n i i" . ş In al t loc al man u s c r i s u l u i g sim ref lexia: "gaze t a r i iă ş avoca i , de sigur do u din bres l e l e cele mai ţ ă de pri sos i mai v t m toa re omeni r ii".ş ă ă ă Dup ce scrie ani de zile în dife ri te ziare, în toiul lup t elo r ă politice la care ia parte, Eminescu spune în Timpul, zia ru l par t i d u l u i conse rva t o r , în aceia i ches t i u n e : "ş în nici o pa r t e a lumii p re s a , nu es t e în t e m e i a t ă spre a spune adev rul.ă

Totu i aces t om, înc de la vârs t a de 20 ani, se ş ă simt e at ra s sp re zia r i s t i c i dă ş ă

pu blicu lu i ad mi r a b ile articole. De sigur c Eminescu sim ea nevoia ă ţ sufle tea sc de - a - iă ş expu n e p reri le i sen t im e n t e le ă ş sale i c via a în a t m o s f e r a na i o n a l i s t a soc ie t i iş ă ţ ţ ă ăţ s t u d e n i l o r ro m â n i ţ Româ nia Jun ă din Viena, unde de la colegi bucovineni, transilv neniă ori din Principa t e pu t ea s cunoa sc grijile i dure r i le ă ă ş provinciilor române ti, a fos tş hot rî toare în direc ia ă ţ lua t de el. Împ r e j u r r i l e în care Emine sc u î i ă ă ş desvoltă activita tea trebuesc cunoscu te , c ci numai ă as t f e l vom în e lege conce p i a sa poli t i c ,ţ ţ ă reie i t ş ă din reale nece s i t i is to r ice , ca o reac iu n e împ o t r iv a a oa me n i i s t r i deăţ ţ ş ă lucr u r i pe care el le soco te a pr im e j d i o a s e pe n t r u via a nea m u l u i .ţ

Situa ia Româ n i l or din Tran s i l v a n i a s i Buco v i n a . ţ Aten i a luiţ Emine s c u , t r e b u i a s fieă a t r a s în p r i m u l r â n d d e s i t u a i a ă ţ Românilor din provinciile subjuga t e Austro - Ungariei. Primele sale arti cole sunt în leg tur cu Românii din ă ă Transilvania.

E o ep o c de re s t r i t e pe n t r u acea s t p r o v i n c i e . Maghia r i i lua u ho t r î r i l e peă ş ă ă ca r e le voia u f r s in seama de na ionali t i le subjuga te . Româă ă ă ţ ă ţ ăţ nii au avu t îns înă toa t aceas t epoc dâ r z i ă ă ă ap r to r i ai drep t u r i l o r lor. Al. Papiu Ilari jan î i ă ă ş ex p r i m a înc d in 18 6 1 , cu cu r a j , p r e r i l e în lucă ă rarea sa Indepen de n a consti tu ional aţ ţ ă Transilv aniei i ar ta c autono mia i indepen d e n a Transş ă ă ş ţ ilvaniei au r mas ne tirbi teă ş de - a- lungul veacurilor. Papiu Ilaria n cerea pen t r u Tran s i lva nia inde p e n s en ţă cons t i t u io n a l , o cons t i t u a n t care s organţ ă ă ă izeze ara, încorpo ra rea la Transi lvania aţ celorlal te i n u t u r i ro m â n e t i din im p e r i u .ţ ş

Con t i i n a n a i o n a l e r a de s v o l t a t în p r o v i n cş ţ ţ ă ă ie, dar sbuciu m u l Românilor n'a adus rezul t a t e le dor i t e . Auton o mi a c p ta t în 1863 e pierd u t du p ă ă ă ă ă câ iv a a n i , iţ ş p a c t u l d u a l i s t f u înc h e i a t în 18 6 7 , cu toa t opu ne re a Români lor , cu toa t ati tu d in eaă ă ho t r î t aă ă lui M celar iu i a celor la l i ora t o r i ă ş ţ româ ni între ru p i în cuvân t rile lor iţ ă ş amenin a i de ţ ţ Unguri.

Atunci când Eminescu î i începe activita tea ziarş istic scriind în ă Federa iunea, ţ ziar române sc care, ap rea la Buda - Pesta, efii româ ni erau descura j a i ă ş ţ din pricina insuccesulu i în problemele na iona le. Pe ţ la 1869, ei predicau cona ionalilor pasivita tea,ţ dec lar â n d neleg a l i t a t e a regi m u l u i ce li se imp u n e a . La 14 lanua r 1869, adu n a r e a din or elul t ran s i lvăş nea n Mercu r e a , ho t r a ab i n e r e a de la a lege r i . ă ă ţ In astfel de momente, Al. Mocsonyi, propu nea form area un u i pa r t i d poli t ic na io n a l i de m o c r a t i c ţ ş pen t r u ap ra r e a dre p t u r i l o r na io n a l e .ă ţ

In Diet , Iosif Hodo , Vincent Babe , Canonicul ă ş ş Mold ov a n , efi s p i r i t u a l i p l i n i deş voin i dâ r zţă ş enie , î i exp r i m a u na io n a l i s m u l lor ene rg ic fa ş ţ ţă de înc lc rileă ă mag hia re . Hodo i - a expu s p rer i le în ş ş ă Federa iu ne a ţ înain t e de - a le înf i a în volu măţ ş apar te , i de sigur c din ziar le - a cunoscu t i Eminş ă ş escu. In Româ nii i constitu iunileş ţ Transilvaniei (Pesta 1871). Hodo cerea pen t r u Români inde pş enden a i autono miaţ ş Transi lvaniei, desfiin a rea ţ dualismului , alipirea la Transilvania autono m a ă Bucovine i iş a celor la l t e in u t u r i ro mâ n e t i din ţ ş Ungaria , t ran s f o r m a r e a imper iu lu i înt r 'o confed e r a ie de na i u n i libe re .ţ ţ

Lupt a ene r g i c a efilo r na i o n a l i t i n ' a ad u s ă ş ţ ş ro a d e . Si tu a i a a r m a s acee a iţ ă ş în în t r e a g a ep o c ă a lui Eminescu . Sufer in e le Româ ni lo r su n t rez uţ mate ast fel în scrierea care - a atra s persecu iile maghiare i conda m n a r e a cond uc tor i lor na ionali tiţ ş ă ţ ş r o m â n i , Me m o r a n d u m - ul di n 18 8 1 , i ca re ap r u ş ă în 1883 i în limba france z , pent r uş ă ca i st r inii s ş ă ă cun o a s c p t imi r i le nea m u l u i nos t r u : „Mais ce qui ă ă fai t souffr i r davan tage le peuple roumain de cet te monarchie plus am è remen t que tous les aut re s coups qui l'accablen t sans cesse, c'es t ce fait que dep uis quin z e ans, ses larme s , ses récla ma t i o n s et ses de m a n d e s , ba s ées su r le d r o i t , ne so n t é cou t é es nul le pa r t , ni me m e pr i se s en con s i d é ra t io n . Dan s de nombreux cas, le peuple roumain est ignor é com pl é tem e n t e t pe r d u de vue, co m m e s ' i l n 'ex i s t a i t mêm e pas dan s ce pays; au con t r a i r e dan s d 'au t r e s ca s q u i se r é p è t e n t so u v e n t , i l es t t r a i t é d ' u n e ma n i è re tou t exce p i t i o n e l le , e t da n s un esp r i t si hos t i le qu'on croirai t que l'Etat ne voit dans Ies Roumain s que des enne mi s et non pas des conci toyen s sup p o r t a n t tou s les mê me s

cha rge s et les mêmes difficul tés que lui, à côté de tous ses autre s habi tan t s".i Bucovin a t r ec e a p r i n vre m u r i gre l e . Era Ş de la 1871 la 1879, e conside ra t caă

cea mai nenor oci t pen t r u Româ ni i bucovine ni . Acum aju ngâ n d ă la pu t e r e guve r n u l germ a n - liberal , toa t e ho t râ r i l e că e se luaser sub guvernul Potocki, in ce prive teă ş auto n o m ia bisericeasc , sun t c lcate i la cond uce ră ă ş ea pol i t i c a r ii aju n g Nem iiă ţă ţ alia i cu Evreii .ţ

Aceas t a - i era în care se înfi in e a z Univer s i t a tţ ă ea german din Cern u i, cuă ă ţ menirea de - a desna io n a l i z a ele m e n t u l ro m â n e s c i a - i s l bi p u t e r e a ţ ş ă d e r e z i s t e n .ţ ă I n a c e l a t i m p e e r a î n c a r e s u b ş plin regim absolu t i s t , bise r ica Bucovinei e tero r i z a t de Eugeniu Hacma n i de unel te le sale, iar ă ş cuge t a r e a ro m â n e a s c nu se maiă poa t e ma n i f e s t a liber.

Acu m Hac m a n e r s p l t i t de guv e r n u l pe ca re ă ă 1 - a se rv i t cu c re d i n i - iţ ă ş r i d ic a t la ra n g u l de Mitropoli t la 23 Ianuarie 1873, z d rnicind u - se astfel ă ă pen t r u to tde a u n a uni ta te a bisericii româ ne ti din ş imper iu l aus t r o - unga r . E to t oda t epoca înă care Ro m â n i i s e ved e a u t o t m a i m u l t s u p l a n t a i d e ţ s t r in i , din ce în ce mai slab i peă p ro p r i u l lor p mă â n t . E vre m e a în ca r e s i t u a i a e r a t r a g i c a a ţ ă ş cum o expr i m a s e zia ru l româ n e s c din Bucovina, Albina în 1867: „In p mâ n t u l mo ten i r i i noa s t r eă ş s u n t e m ca n i t e s t r i n i , în ca s e l e i b i s e r i c i l e ş ă ş noas t r e amu e te limba p rin t e a scţ ş ă ă de s t r ig tu l ă str inului de la miaz - noap te, care venind mai deună ă z i m a i vâ r t o s caă ce r i t o r , z i ce a s t z i c e s t e ş ă ă foa r t e ega l în d r e p t i t i mâ i n e po i m â i n e va z ice ă ţ ş că este „samovolnyi pan" în Bucovina". Acum Albi n a a r a t d ec d e r e a p u t e r i i n e a m u l u i iă ă ş b i s ericii în fa a s t r in t i i , ca re n p de te a r a . ţ ă ă ăţ ă ă ş ţ Autor u l ar t ico lu l u i din Albin a ara tă c toa t e pacă os tele cad pe cap ul rii nu m ai din pr icina lipsea , ţă de na ionalis m aţ cond uc tor i lor .ă

In aceas t epoc , Aus t r ia î i vede t riu m f u l polă ă ş i t ice i sa l e . Du p ce re u i s e să ş ă d ivid pe Ro m â n i ă în ce prive te biserica voia s - i divid i 'n ce privş ă ă ş e te coala.ş ş Pen t r u aju n g e r e a aces t u i sco p , oda t ă cu come m o r a r e a anex rii Bucovinei, guvern u lă ho t ra înfiin a r e a Univers i t i i germ a n e din Cern u i .ă ţ ăţ ă ţ

In ce p r ive t e pe Rute n i , p u t e r e a lor cre t e a z i ş ş c u z i i s e r v e a u d e u n e a l tş ă g u v e r n u l u i a u s t r i a c în poli t ica lui de desna io n a li z a r e . In aceas t epoc ţ ă ă de du pă 1871, sp re a sm ulge Româ ni lo r pu t e r e a poli t ic , guvern u l aus t r iac se aliaz cu Rutenii,ă ă f cându - le acesto ra concesii în adminis t r a ie, coal , ă ţ ş ă biseric , în detr imen tu l Românilor.ă Folosindu - se de spri jinul guvernulu i i de neîn elegeri le frun t a ilor ş ţ ş româ ni , Ruteni i care - i at r se se r înc din 1870, ş ă ă ă cri t ica lui Emines c u , aveau s cea r înă ă 189 1 î n lo c ui r e a în bi se r i c a limb e i ro m â n e cu cea ru t e a n ă ă i cond u ce r e a bise riciiş româ n e.

Via a publ ic în România. ţ ă St rile de lucru r i din Bucovina i ă ş Transilvania îi ofereau astfel lui Eminescu ocazia de a- i înf i a ideile ş ăţ ş sale în proble mele na ionale iţ ş de - a lua ap rarea ă drep t u r i lo r nea m ul u i de - a se desvol t a liber i po t rş ivit cu asp i r a i i leţ lui. St rile de lucr u r i din Româă nia, aju n s la inde p e n d e n a de fap t i de dre p t ă ţ ş după r zboiu l de la 1877 - 1878, erau bine cunosc u t e de Eminescu i asu p r a lor î i îndrea p t ,ă ş ş ă aces ta în mod cons tan t privirile timp de mul i ani de zile. ţ Evenimente importa n t e puneau bazele României mode rne, i asupra lor Eminescu medi tea z i - i spune ş ă ş ş cu cura j opin ii le. La 1866, Cuza e de t r o n a t i pe ş t ron u l Româ niei ajunge un principe st r in. Via a ă ţ public r mâne turb u r e ani de zile, oameni i poli tici ă ă iau a t i t u d i n e uni i pen t r u , al i i con t r a pr inc i p e l u i ţ Carol. Eminescu atunci când începe s 'n eleagă ţ ă desvol t a r e a vie ii noas t r e de s ta t , se alipe te gru pţ ş ulu i ju n i m i s t , e pa r t i z a n cre d i n c i o s al no i i s t r i ă de lucru r i , dar nici nu cru pe tr d to r i i din noap tţă ă ă ea de t r o n r i i lui Cuz a .ă

Conce s io n a r e a c ilor fe r a t e , alian a econ o m ic cu Aus t r o - Ungar ia , di fe r i t e legiă ţ ă de orga n i z a r e a vie i i de s ta t , su n t a tâ t ea pri le ju r i de fr mâ n t r i ţ ă ă poli t ice asu p r a c rora Eminesc u avea s gând e a s c ă ă ă i s - i for m e z e o opin ie . Îns u i r zb o i u lş ă ş ş ă Inde ped e n e i e un pri le j de lup t e poli t ice inte r n e . Par tţ idul liberal era pent ru intra rea în r zboi, cel consă erva to r voia o neu t r a l i t a t e des vâr i t . Perderea ă ş ă Basa r a b i e i în u r m a

t r a t a t u l u i d e la Ber l i n , a d u c e i mai mul t în sp r i r ea rela i i lo r din t r e cele douş ă ţ ă par t i de i însu i Eminescu ia ati tu d ine du m noas ş ş ş ă ă fa de par t id ul pe care - 1 socoteaţă vinovat de mut i l area r ii .ţă

Tra ta t u l de la Berlin, ches t ia revizui r i i Cons t i t u iei în favoar ea Evreilor , ches t i aţ Dun rii , p roecă tul de reform a legii electorale, legea tocmelelor ă agricole, sun t to t atâ tea ocazii pen t r u Eminescu ca s - i expu n vederile sale. Al turi îns de ar ticole ă ş ă ă ă pline de gândi r e se rioas asu p r a vie ii poli t ice i ă ţ ş sociale, sun t nenu m ra te ar ticole pline deă pat im , ă scri se înt r ' o limb excesiv de vehe me n t . N'am în elege ar t icolele luiă ă ţ Eminesc u , în form a i s t ilul ş lor, dac n'am arunca o privire asup ra vie ii noas t r e ă ţ publice din acea epoc , spre a vedea cum politicia ă inva d a s e t o a t e t r â m u r i l e i cu m ar m a deă ş lu p t ă în t r e pa r t i d e er a calo m n i a , ins u l t a , ame n i n a r e a .ţ

Politica era adev rata pasiune, singura pasiune. ă Socie t a t e a în t r e a g e r a oă g r u p a r e d e p a r t i d e în lup t , fieca re lup t a pe n t r u a r p r i n pa r t i d i ' n ă ţ ă ş numele par t id ulu i. Pasiunea poli tic cotropise toate domeniile i f cea imposibil activi ta teaă ş ă ă dezin t e r e s at a spi r i t u l u i .ă

Poli t i c a e r a l a u n i i p u n c t d e p l e c a r e , la a l i i ţ punct de ajunge re . Carierele celelal te p reau doar ă simple înd ulci r i ale exis te n e i pen t r u poli t ic ian u l ţ ajuns , ori simple mijloace pen t r u cel ce 'n poli tic ă avea in t a s ajung . To i discu t a u nu m aiţ ă ă ţ poli t ic , ă a a cum bolnavul nu vorbe te decât de ce- 1 doare. ş ş Ap sa ceva pe c r ee r u lă n a i u n i i i ab i a ici , colo ţ ş câ iv a n d jd u i a u în bo a r e a el ibe r r i i i ' n d r e p -ţ ă ă ă ş ta rea pu t e r i i in te lec t u a l e sp re al te do m e ni i care a tep t a u .ş

Deasupra vie ii politice parc nu exis ta o via ţ ă ţă supe r io a r , înt reaga via aă ţă s ta t u l u i i na iu ni i n'aş ţ vea decâ t o expre s i e : lup t e poli t ice care avea u la baz lucr tu r iă ă

i frecu ur i fa tal aduse de rota t iva ş ş c p tuirii.ă ăAceas ta - i s ta rea vie ii noas t r e publice, a a cum ţ ş apa r e din sc r ie r i l e lui Emines c u

i mul t e m r t u r i i ş ă ale vremii.Preocuparea numai cu cele politice o g sim condă amna t de mul i scriitori i chiară ţ ş

de oameni poli tici ai vremii. Iat - 1 pe b rba t u l poli t ic Boerescu at r gă ă ă ân d Parla m e n t u l u i a te n i a în 186 9, c nu - i su ficţ ă ie n t s f ac i p o l i t i c p e n t r u ca t o t u l s m e a r g ă ă ă ă bin e în t r ' o a r , i ce r â n d ca gr i j a ad m i n i s t r a i e i ţ ă ş ţ s pred o mi n e z e poli t ica). Iat - 1 peă ă scrii to r u l i ş omul politic I. Ghica ar tând în 1870, c politica ă ă abs o a r b e toa t e p re oc u p r i le na iu n i i , c sp i r i t e l e ă ţ ă sun t exclusiv porn i te sp re poli t ic i c poli t icaă ş ă militan t , limbu ia tribunei, biurocra ia, sunt consă ţ ţ idera te ca singurele cariere demne de un Român. Filoso f ia , tiin e le , ar te le nu su n t cul t iva t e ; indş ţ u s t r i a i co m e r u l s u n t p eş ţ m â n a s t r i n i l o r , i a r ă noi st m cu mâinile 'n sân i ne bocim c na iona lă ş ă ţ i ta tea noas t ră e 'n per ico l). Odobe sc u , mare le sc r i i t o r i om de tiin , în t r ' o confe r i n la Atenş ş ţă ţă eul româ n din Bucure t i în 1872, vorbe te de ş ş preocu p r ile noas t r e poli tice în dauna celoră ar ti s t ice i ara t c nu - i dea j u n s s ave m ins t i t u i i po l i t i ce ş ă ă ă ţ ca s fim i civiliza i).ă ş ţ Alecsa n d r i în cores p o n d en a sa, vorbe te adesea de poli t ic - boala genţ ş ă era l di n a r .ă ţ ă În t r ' o sc r i s o a r e c t r e Iaco b Neă gru z z i el spu n e: "Nebunia poli t ic a smin t i t la noi ă cei mai mul i creer i, epide mia e general . Când dar ţ ă în mijlocul unei asemine epide mii se g sesc tiner i ă feri i de dân sa i care conluc re a z serios la o oper ţ ş ă ă de rege n e r a r e a min i lo r , acei t in e r i p esc pe ţ ăş ad ev ra t a cale ce d u c e la u n vii to r fe r ic e i glo r iă ş os pentru ei i pentru ara lor"). Alt dat , ş ţ ă ă f cân d alu z ie la cele ce se pe t r ece a u înă Bucure t i , ş îi scrie tot lui Iacob Negru z z i: "Politica, iat boala ă ca r e se a c isvo a r e l eă im a g i n a i e i i b u n u l u i s i m ţ ş ţ în Bucure t i . Feri i - v m car în Ia i de - a a cu m pş ţ ă ă ş ş lită epide mie".

Cu m p o l i t i c a p u n e a s t p â n i r e p e în t r e a g a su fă lar e a na i u n i i în an u m i t eţ mo m e n t e , ne - o a r a t ă zia ru l liberal Româ n ul . In Balcani era r zboi, sta ră ea no a s t ră p o l i t i c i eco n o m i c e r a de z a s t r o a s ă ş ă ă i t o t u i ş ş R o m â n u l s c r i e î n t r ' u n a r t i c o l d e f o n d în leg tu r cu da re a în ju d ec a t a mini s t e r u l u i ă ă ă Cat a r g i u : „Na i u n e a în t r e a gţ ă n u se oc u p i, n u ă ş se mai poa t e ocup a as t z i decâ t de pu ne re a sup t ă acu z a r e a

mini s t e r u l u i Cata rg i"). Gr. Peucesc u , om politic conserva to r, observ în 1878 că ă România tindea s se împar t în dou tabere inamice numi te ă ă ă par t i d e , a c ro r ocu p a ieă ţ era lup t a pe n t r u aju n ge r e la putere.

Lup te l e pol i t i ce au o for m ext r e m de viole n t ă ă i atâ t Româ ni i cât i s t r ini i î iş ş ă ş dau sea m a de pri me j d i i le ce ame n i n a u via a s ta t u l u i . ţ ţ Tim p ul , , zia ru l conse rva t o r de sub cond u ce re a lui Lascar Catargiu, scrie odat în leg tur cu aceste lupte: "ă ă ă Demagogia a exaspera t aceste diviziuni. Precum nen o r o c i t a Polonie, în aju n u l pei r e i sa le , ne di sp u t m as u p r a t ex t u r i l o r Con s t i t u i e i , ne p r igo n i m ă ţ i ne acuz m unii pe al ii, peş ă ţ când poa te sun , la ă orologiul timpului, cele din urm ceasuri ale naă io n a l i t i i ro m â n e".ţ ă ţ Iar un zia r pa r i z i a n Se colul XlX- a, scrie în aceia i epoc în leg tur cu ş ă ă ă politica noas t ră intern : "S raca Românie! Intre ă ă Germania care se joac cu ea, Austria care caută ă comp e n s a i i înt r ' în s a i Rusia care - i reze rv drep tţ ş ş ă ul d ' a s e s e rv i de d â n s a la t r e b u i n , i oa m e n i i ţ ă ş s i poli t ic i care se înju r ia z în ni te disc u i i biză ă ş ţ a n t i n e , câ n d in a m i c u l e s t e la p o r i l e ce t i i , e a ţ ă ţ nu pa re c va t r i mul t t im p". In as t f e l deă ă împ r e j u r r i , zia r u l libe ra l ă Ro m â n u l , scr ia: "Avem în f a d o u r e z b e l e . Un u l în t r eţă ă Tu r c i i Ru i . ş ş Altu l în t r e Cata r g i e t i i Româ ni".ş ş

În aceas t desl n ui re de patimi i insul te, bles tă ă ţ ş emele cad ca tr sne t e din celeă dou pa r t i d e du mă ş an e: "Dar ble s t e m e l e na i u n i i ca d n u m a i as u pţ ă r a r e g i m u l u i ce a î nc e p u t ac e a s t e r d e a s e r vă ă ire econo mic ", str ig ă ă Româ n ul, vorbind de gu vernarea conserva toare . "Dar în aceast încurc tă ă ur vina is to r ic i bles t e m u l ur m a i lo r s cadă ă ş ş ă ă asu p r a celo r ce - au f p t u i t to t r ul , asu p r a libe ra lă ă ilor de orice nuan ..." r spun d eţă ă Eminescu, pl tind ă zia r u l u i Rom â n u l cu aceia i m su r .ş ă ă

In mij l oc u l un e i ase m e n i de s l n u i r i de pa t i m i , ă ţ e d e mi r a r e c oa m e n i i cu b u nă s i m ei în i i î i ţ ş ş ş pie r d cu m p t u l ? Ast f e l Alecsa n d r i în t rag ica si tă u a i e d e la 1 8 7 8 ,ţ c r e d e c p i e r d e r e a Bas a r a b i e i ă e do a r o fa r s pe car e vre a u s ' o joac e oa m e n i i ,ă p o l i t i c i l ibe r a l i , I. Br t i a n u , Kog ln i c e a n u i C. ă ă ş A. Rose t t i , în e le i s fac zgo m o tţ ş ă ă în ju r u l pr ov inciei de pe s t e Pru t , sp r e a ap re a în ochi i lu mii ă ca salvatori ai patriei!.

Exis t to t u i i con t i i n a ru in o s u l u i spec t a c o l ă ş ş ş ţ ş al lup t elo r noas t r e poli t ice. I. Ghica, scrie urmă toarele rânduri atât de adev rate i atât de actuale: "ă ş Departe de aceste lupte, urma ii no tri când vor ş ş ci t i câ t e s ' a u sc r i s în t r ' a c e t i t im p i , vor vede a ş cu mâ h n i r e s r cia de idei i avu ia de pa t i mi ă ă ş ţ care ne sfâ ie înt r 'u n timp atâ t de critic,ş înt r 'u n timp când trebuia ca toat inteligen a s aduc ă ţ ă ă cont ingen t u l s u la o lucra re atâ tă de mare, atâ t de anevoioas ca rena terea unei na iuni".ă ş ţ

Eminescu el însu i, atât de sincer în scrisul lui, ş nu putea s nu prind în notele iă ă ş articolele sale mome n t e le în care - i d dea seama de calea rea ş ă ce- o apucasem. Astfel în fa a spectacolului vie ii ţ ţ noastre publice, el noteaz odat : "Un popor, că ă ăruia - i e sil deă orice munc tiin ific , al c rui prisos de inteligen se consu m în lucrarea de sigură ş ţ ă ă ţă ă cea mai u oar a min ii omene ti, în sudş ă ţ ş uitu r i sau ridica rea în cer a guver n a n i lo r s i,ţ ă nu poa te fi numi t un popor inteligen t".

Alt dat el scrie aces te rând ur i care - s ca un ă ă balsam r coritor în mijloculă impetuoaselor desl nă uiri de for pasional : "Suntem z p ci i, nu mai ţ ţă ă ă ă ţ tim ce voim, ce sş ă facem, ce s primim, ce s ă ă respingem, în cine s ne în credem; nu ne mai ă în elegem i nuţ ş ne mai auzim unii pe al ii: ne ţ t reb ue o idee care s limpe ze a sc toa te cape tele i s neă ă ş ă împre u n e pe to i la lucru".ţ

Sentin a de condamnare a fr mânt rilor primejdţ ă ă ioase pen t r u via a na iuni i eţ ţ pron u n a t ast fel ţ ă chiar de unul din vajnicii lupt tori. Gândulă nev oii unei conlucr ri pentruă ajungerea elului comun ţ începe s se 'nfiripeze. Câteva min i se desmeă ţ ticesc, nevoia unei destinderi, a unei împ c ri se ă ă simte. Gându ri le bune îns r sar r sle i se perd îă ă ă ţ ş n haosul vie ii publice. Dup r zboiul Independţ ă ă en ei patimile aveau s se desl n ue cu mai mare ţ ă ă ţ furie înc , însu i Eminescu va fi mai aprig ca ă ş 'nainte.

In numele dragos tei de neam, asupra a tot i a ş toate, va continua s st pânească ă ă delirul invectivei i trivialit ii.ş ăţ

III. Eminescu ziarist.

Colaborator la Federa iunea. ţ Primele articole ale lui Eminescu sunt cele ap rute înă Federa iunea. ţ Ziarul acesta cu pronun ate sentiţ men te na io na li s t e , ap rea la Pesta i ţ ă ş era sub cond u ce re a lui Alexan d r u Roman, profes o r de limb a ro m â n la Unive r s i t a t e a d ină Buda - Pes t ş i memb r u al Academiei Române. De sigur c leş ă g turile cu stu de n i iă ţ t rans i lv neni la ă Româ nia Jun , ă în special leg tu r i l e cu Slavici, de la care va fi ă c p ta tă ă infor m a i i asu p r a st rii de lucru r i din Tran sţ ă i lva n i a , l - a u f c u t p e Emin e s c u s s eă ă a d r e s e z e u n e i foi de su b di r ec i a un u i t r a n s i lv n e a n . Poa t e ţ ă c i a r t i c o l e l eă ş p u b l i c a t e de Ho d o în ace s t z i a r ş vor fi avut rolul lor în al turarea lui Eminescu caă colabo r a t o r , la Federa iu n e ia , ţ c ci ideile sus in u t e ă ţ de el se a se a m n m u l t cu ace l eă ă ale lui Hod o ş din Românii i conslitu iunile Transilvaniei.ş ţ

In Federa iunea ţ din 1870 public Eminescu cele ă t r e i ar t ico le ale sale în leg tu ră ă cu si t u a i a poli t ic ţ ă a Românilor i a celorlal te na ionali t i din Austro -ş ţ ăţ Unga r i a : Să f ace m im con g r e s , Echilibr u l i ş In unire e t ria. ă Eminescu cere autono mia Transilvaniei, ine rea un u i cong re s al Româ ni lo r i soli da r i z a r e a ţ ş cu celelal te na ionali t i asupr i t e. Elţ ăţ

e cont ra sup re m a i e i m a g h i a r e i a r a t c Ung u r i i n u s u n t ţ ş ă ă prin nimic su pe r io r i celorla l t e nea m u r i din împă ra ie. El cere federaliza rea Aust ro - Ungariei i egalaţ ş îndrep t i re a tu tu r o r neam u r ilo r . El îndeam n pe Români la solidar i t a t ea înt re ei, laăţ ă solidar i t a t e cu celela l t e na iu n i i le amin te te c 'n ei s t pu t e re a ţ ş ş ă ă i mân t u i r ea .ş

Cele t r e i a r t i c o l e de t in e r e e ale lui Emine s c u ţ s u n t în s u f l e i t e n u n u m a i d e oţ c a l d p a s i u n e , c i ă i de o înal t gân d i r e pol i t ic îmb r i to a r e nu ş ă ă ăţ şă numai a cauzei Românilor , ci i a aceleia a tutu ro r ş na ionali t ilor subjuga te.ţ ăţ

Redactor la Curierul de Ia i. ş In 1876 Eminescu î i reia activitatea ş de ziaris t , după o între ru p e re de câ iva ani, ca redac to r - prim al ziarţ ului Curierul de Ia i. ş Cine ar mai

ti de exis ten a aces te i foi dac Eminescu n'ar fi ş ţ ă aru n c a t asu p r a ei câteva ra ze ale suf le t u l u i s u ?ă

Frumoase critici tea t ra le, intere sa n t e priviri generale asupr a Românilor de pretu t in d e ni , înt r 'o epoc de cri z poli t i c or ie n t a l din care avea u s ă ă ă ă ă decu rgă evenime n t e înse m n a t e pen t r u noi, dar mai ales câteva fru m o a s e ar t ico le , care vor r mâ ne un ă ti t lu de glorie al foii, iat ce - a d rui t Eminescu ă ă Curerului de Ia i. R pireaş ă Bucovinei i cele dou articole care formeaz scrierea ş ă ă Grigore Ghica Voe vod, su n t to t ce - a sc r i s ma i f r u m o s Emine s c u la mica gazet provincial .ă ăEminescu a fost mare i 'n locul m run t pe care - l ş ă ocu p a . Î i d d e a el si n g u r sea m a deş ă de o s e b i r e a dint re m re ia geniului lui i mediocri ta tea postului ă ţ ş care - i aducea pâinea zilnic . Vorbind într 'o noti manusc r is desp re situa ia lui, Eminescu scrie: "D. Michalisă ţă ă ţ Eminescu, vecinie doctoran d în mul te tiinş ţ e nefolosi toa re , criminalis t în sens ul pros t al cuv ân t u l u i i în co n f l ic t cu ju d e c t o r u l d e ins t r u cş ă ţ ie, fost bibliotecar când a iş pr dat biblioteca, fă o s t rev i z o r . . . , fo s t r e d a c t o r en che f a l foi i vi t e l or de pr ip a s i alş al t o r ju rn a l e neci t i t e colab orator".

S s t r e c u r m u n p ic d e am r c iu n e d i n p a r t e a ă ă ă ă lui Emines c u , în ha z l i a no t ,ă c ci de sigu r nu cu ă haz cura t a scris - o. Frum u se e a i serioz i t a t e a art icţ ş olelo r p u b l ic a t e în t r ' u n z ia r me d i o c r u i neb ga t ş ă în seam , ara t îns cât de impera t iv eă ă ă ă fatali ta t ea geni u l u i , cu m Emine s c u a fos t împi n s s fie ma r e ă i 'n t r ' u n pos tş med ioc r u , în mij loc ul unei socie t i ăţ în care la fiecare pas pos t u r i l e înal te dau pe fa ţă micime a celor ce le ocu p .ă

Redact or la Timp ul . La 1877, îl afl m pe Eminescu, ca ă redac to r la zia ru l conse rva t o r Timp ul. Era firesc lucru ca Eminescu s fie ă î n t r ' o z i a t r a s s p r e a c e s t z i a r . Di n t r e p r i e t e n i i l u i , Slav i c i e c o l a b o r a t o r l a z i a r î n c d i n 1 8 7 6 ă i pu bl ic aciş ă di fe r i t e sc r ie r i la „Foi a Timp u l u i". ţ Aci la 24 Apr i l i e 18 7 7 , p u b l i c el f r u m o a s aă b uc at litera r ă ă Sf. Gheorghe - Icoane zugr vite cu degetul, ă sub trans p a r e n t u l pseu d o n i m „Tanda". Bucata t reb u e s - i fi pl cu t lui Eminesc u mul t , c ci ă ă ă câteva luni dup aceia oă rep ro d u c e , f r nu me de ă ă autor, în Curierul de Ia i, ş de unde au luat - o editorii care - au

atr ibui t - o lui Eminescu .In Nr. de la 23 i 25 Sept. 1877, to t sub pse u dş o n i m u l Ta n d a , Slavic i i r o n i z e a z ă

p e D - r Zo t u , în a r t i c o l u l Bie tu l D - r Zo t u , în ca r e în t r e a l t e l e , s e s p u n e c d o c t o r u lă î i d a im p o r t a n i p r i n , ş ţă ş fap t u l c Emines c u 1 - a lua t în se r io s în cri t i ca ce ă i - o f cuse.ă

In afar de Slavici la ă Timp ul, mai e Iacob Negruz z i , care public aci în 1877ă câteva din Scrisorile sale. Mai e aci i Gr. H. Gran de a ca redac t o r .ş In Augus t 1877, în Tim p ul î i pu bl ic Creangş ă ă Pov estea lui Hara p Alb.

Veni re a lui Emine sc u la Tim p u l era deci p regă t i t d e in t r a r e a a t â t o r p r i e t e n iă d e la Jun i m e a . Se tia de altfel c la ş ă Tintpul dom n ea sjpi r i t u l junimis t . Astfel Pressa, organ u l dezide n e i conse rvţ atoa r e îl acu z od a t pe Lasc r Cata rg i u , c 'n ă ă ă ă ch e s t i a legi lo r mi l i t a r e s ' a lu a t d u p „no u a d i ră ec ie" de la Ia i. Un doc u m e n t mul t ma iţ ş înse m na t e sc r i s o a r e a lui Slavici c t r e laco b Negr u z z i , ă la 5 Augus t 1877, în care se spune: "Cât vreme ă Maioresc u , Rose t t i , Carp, etc. su n t în comi t e t i eu ş în re d a c i eţ Ti m p u l e o rg a n u l Juni m e i . Acea s t a o tie toat lumea i ş ă ş Timpul e comb tu t ca organă al Junimei".

Ten d i n e l e m a n i f e s t a t e d e ţ Ti m p u l t r e b u i a u s ă fie privite cu simpat ie de Eminescu. Ziarul e cont ra frazeologiei goale, sus ine necesi ta t ea unei desvolţ t riă organice a socie t ii noas t r e , crede c Cons t i tăţ ă u ia la noi e înc lipsi t de via i cţ ă ă ţă ş ă ideile a ternş u te pe hâ r t i e for m e a z , un idea l lua t de aiu re i a , ă care cere timpi pân ceă prin experien a vie s se contopeasc cu fiin a sufle teasc a societ ii. ţ ă ă ţ ă ăţ Timpul n u e re a c i o n a r , da r e îm p o t r i v a d e m a g o g i e i i ţ ş însc r ie aces t pu nc t de progra m, c ruia iă ş Eminesc u îi va r mâ n e cre d i n c i o s în to a t ac t ivi t a t e a z ia ră ă i s t i c : "S n u s e î n e l eă ă ş n i m e n i ; n u voi m d e loc a ne a t i n g e de libe r t i l e câ t iga t e od a t ; n u voim ăţ ş ă a ne întoa rce înd r t c t re pr ivi legiu r i l e sf râ m a t e ă ă ă ă de noi cu însu i mâna noas t r , nu ceremş ă o reac iune ţ sp r e t rec u t , cere m îns s ta b i l i r ea echi l ib r u l u i care ă n u mai exis t pe n t r uă su s i n e r e a in t e r e s e l o r vi ta le ţ ale rei. Dac , nu voim atingerea liber t ilor noas t reţă ă ăţ cet ene ti prin reac iune, nu voim deopotriv paralizarea lor prin licen a demagogiei. Noi careăţ ş ţ ă ţ am cont ribui t mai mul t poate de cât tribunii zilei, la sf râmarea despotismului de sus,ă declar m ast zi ă ă franc, leal i cu energie, c nu voim a consolida ş ă tirania de jos. Timpul recunoa te lipsa de rapş ort mul u mi to r între insti tu iile împru m u t a t e de ţ ţ de la s t r ini iă ş grad u l de cul tu r al socie t i i ă ăţ noastre, î i d seama de degradarea vie ii noastre ş ă ţ pu blice, de mu r d r ia în special a ceia ce la noi ă se chema alegere. Atitudinea Timpului e leal faă ţă de Domnito r într 'o vreme când ziarul liberal Român ul scrie la adresa acestuia articole necuviincioase.

Eminescu va fi primi t cu bucurie s vin la ă ă redac ia ţ Timpului, dar poa te c a fostă chemat aci de c tre efii conservatori numai din pricina împă ş rejur rilor politice. Poate niciă cultura, nici ser iozi ta tea lui de gândire n'au avut nici un rol. Eminescu î i ar tase laş ă Curierul de Ia i, ş talen tu l lui de ziaris t , i ş Timpul avea nevoie de un bun redactor. Epoca era fr mântat de lupte de partid. ă ă Conservatorii se deosebeau de liberali i 'n privin aş ţ politicei interne i a celei externe. C zu i de la ş ă ţ guvern la 31 Martie 1876, dup oă guverna re de ase ani, conservatorii se g seau în fa a unui adversş ă ţ ar care nu alegea mijloacele spre a- i compromi te i desfiin a politice te. Liberalii ajungând la guvş ţ ş ern, cu toat criza politic oriental , dau în judecă ă ă at fostul guvern conservator. Aceasta a dus până ă la ultima culme ura între cele dou partide.ă

Timpul avea nevoie de un redactor de talent, capabil s sus in atacurileă ţ ă adversarilor, s - i aă tace la rând u - i i s desvol te doctr ina conservş ă atoare. Palidele articole din cursul anilor 1876 i 1877, ş nu - 1 dest inau pe Gr. H. Grandea pent ru acest rol. Ne m u l u m i r e a d o m n e a îm p o t r i v a lu i Gra n d e a i ţ ş din pricin c nu f cea suficien tă ă ă ă reclam revistei ă junimis t e , Convorbiri Literare. Astfel la 17 / 2 9 Ianua r 1877, Maioresc u scrie lui Iacob Negru z z i : "Timpul nu public nici o noti desp re ă ţă Convorbiri fiindc eă redac ta t de fleacul cela de Grandea. Ins foaia noas t r cea nou dac o fond m, sauă ă ă ă ă

Timp ul dac (prec u m se agi t acu m) in t r su b mâ n a me a , ă ă ă s e ' n e l e g e c va d a s e a m aţ ă d e t o t ce a p a r e în r ev i s t a t a" . De a l t f e l Gra n d e a înce p u s e s n u ă mai dea pe la re d a c i e . La 5 Augu s t 18 7 7 , Slavici ţ îi scrie lui Iacob Negruz z i c e singur la redac iaă ţ Timp ulu i , cu Pompil ian i c Gran d e a nu mai vine ş ă pe acolo fiindc nu i se pl te te, iară ă ş la 31 Augus t , Slavici scrie aceluia i: "Redac ia ş ţ Timp ului r mâne ă dar ap r o a p e nu m a i în sa rc in a mea".

In as t fe l de împ re j u r r i , Eminesc u a veni t ca ă re d a c t o r la Ti m p u l . Se cre d e în d e o b t e c p r i m e l e a r t i c o l e d i n ş ă Ti m p u l ale lui Emine s c u , s u n t cele ap r u t e cuă începe re de la 11 Dec. 1877, sub tit lul Icoane vechi i icoan e nou . ş ă Adev r u l e că ă Emine s c u e mai dinain te redac to r al ziarului. Maiorescu într 'o scris oa re de la 4 Noe m b r i e 187 7 , îi ce re lui Jacob Negr u z z i s i se t r i m i t ba n i la ă ă Ti m p u l lui Emi nescu, prin Th. Roset t i , iar la 28 Noembrie într 'o scrisoare c tre acela , Maiorescuă ş înt reab dac s'au ă ă t r i m i s ba n i i nece s a r i lui Slavici i Emin e s c u pe ş lunile Octombrie iş Noembrie. Eminescu era deci la Ti m p u l înc d i n Oct o m b r i e sa u cel m a i t â r z i u ă din Noembrie. Articolul B lcescu i urma ii lui,ă ş ş ap ru t la 24 Noem b r i e 1877, e emin e s c i a n iă ş p r in idei i p r i n s t i l . Oda t veni t la Tim p u l , Emine s c u ş ă î i începe act ivi ta te a cu râvn .ş ă Slavici scrie asu p r a lui Eminescu la 14 Dec. 1877, c tre Iacob Negruz zi: "ă Pent r u ca s vă ă vorbesc de Eminesc u , el lucrea z ă cu zel i mai mul t bu n cre di n decâ t min e".ş ă ă ţă

In t r ' u n m a n u s c r i s , Emin e s c u se isc le t e : „M. ă ş E. redac to r ef al ziaruluiş conserva to r Timp ul". Eminesc u n 'a avu t de la 'nce p u t acea s t si t u a i e . ă ţ Ziarul Timp ul, ca organ al grup ri i conse rva to a r e ă d e s u b p r e e d i n i a lu i Lasc r Ca t a r g i u , a p a r e l aş ţ ă 15 Mar t . 18 7 6 . Red a c i a z i a r u l u i a fo s t ac o r d a t ţ ă în a d u n a r e a ge n e r a l a m e m b r i l o ră p a r t i d u l u i , u nei s ing u r e pe r s o a n e cu de p l i n e d re p t u r i de a - i alege sing u rş ă colab o r a t o r i i de ca re - ar avea t r e buin .ţă

Timpul de la 21 Noembrie 1876 m rtur ise te c ă ş ă redac ia e încredin a t numai luiţ ţ ă Gr. H. Grandea. Acesta nu r mâne îns mul t timp singurul redac to r, că ă ci ă Timp ul din 27 Ianua r ie 1877 anu n c comitţă ă etu l de red ac i e i - a înm ul i t nu m r u l me m b r i lo r ; ţ ş ţ ă nu ni se spune îns cine erau ace tia. Din diferi te ă ş procese de pres desp re care se vorbe te înă ş Timp ul, afl m c la 30 Augus t 1877 to t Gran d ea era reă ă dactor u l respo n s a b il . Tot din procese de pres afl m ă ă c la 2 8 Ap r i l i e 1 8 7 8 r e d a c t o r u l e f a l z i a r u l u i ă ş e r a I. A. Ca n t a c u z i n o . Emi n e s c u n u a r e d e c i d e la 'ncep u t deplin pu te re la ă Timp ul, dar pe 'nce t u l toat grija redac iei a trecu t sub mâna lui. In 1878 ă ţ chia r , mu n c a lui Emine sc u e is t ovi to a r e i el se ş plânge de aceas ta în scrisoa rea - i c tre Iacob Negă ruz z i . La 20 Decemb r ie 1880, când Lasc r Caă targiu ajunge pre edin te al Clubului conserva to r ,ş redac ia ţ Timp dlui se afla în seama lui Eminescu.

La 1 Ianua r i e 1882, Gr. Peucescu ia redac ia ţ Timp ulu i . Aceas ta nu însea m n însă ă c Eminescu ă i - a înce t a t cola b o r a r e a . In 188 2 se tia de c t r e ş ş ă to i c Eminescu eţ ă autor u l articolelor din pag. I. Polemiz â n d cu Eminesc u , Nicu Xenop ol scrie în ziarul de nuan liberal ţă ă Telegraful: "în elegem ca într 'un ul din acele articole care împodobe scţ prima pagin a ă Timpului, d- 1 Eminovici s scrie asemenea ă insa n i t i ; lume a s ' a dep r i n săţ de mul t cu ele i ci tş e te ba z a c o n i i l e d - sal e cu aceia i se r io z i t a t e cu care a r ce t iş ş bu n o a r ă ă Perda f u l i ş Cucur ig u - gag u de la Gala i". Tot aci f când por t re t u l luiţ ă Emin escu, Xenopol scrie: "fa a i mâinile sale poart ţ ş ă ne n u m r a t e u r m e de cer n e a lă ă viole t ". Xeno p o l ă vrea s - 1 pre z i n t e pe Eminesc u , ca per s o a n ciudă ă at i ridicol ;ă ş ă noi vom vedea în ur me le de cernea l , doa r mu nc a is tovi toa r e a lui Eminesc u laă redac ie.ţ

Aju n s s u b re d a c i a lu i Peuc e s c u , se p a r e c ţ ă Timpul caut s - i schimbe dacă ă ş ă nu principiile, a t i t u d i n e a fa de oa m e n i i po li t i ci . Ar t ico l u l pr i m ţă a l l u i Pe u c e s c u e p l i n d e r e p r o u r i v d i t e l a ş ă ad r e s a lui Emin e s c u . G sim aci p re r e a c libe ră ă ă alii au preze n t a t ac iunea conserva toa re sub dou ţ ă aspec t e: lup t a împo t r iva popo r u l u i din par t ea boe ' r i l o r i l eg t u r a c u s t r i n i i p e n t r u s u g r u m a r e a ş ă ă rii. Opozi iaţă ţ conse rva to a re a r spu n s la aceas t ă ă pur t a r e i ea cu ins in u r i : "Iar zia r e le opo z i i u n i iş ă ţ

i ma i ales cele con s e r v a t o a r e , exa s p e r a t e de aş ceast îndoit insinuare calomnioas ,ă ă ă

exprimau în ter m e n i prea colora i desg u s t u l ce sim e a u cu dre p t ţ ţ cuvâ n t în fa aţ aces t o r ma n o p e r e . i c u t a u din Ş ă par t e - le idei tot a a de def im toare, cu care sş ă ă ă ves t e j e a s c p e a dv e r s a r i i lo r" . E aci o v di t ă ă ă alu z i e la teo r i a p tu r e i su p e r p u s e i laă ş s t i l u l vir ulent al articolelor lui Eminescu.

Poa t e c îns u i Emine s c u i - a da t sea m a că ş ş ă vre m e a lui d e glo r i e t r ec u s e . Se p r e g t e a o p o lă i t ic de împ ciu i r e în care el nu mai p u t e a avea ă ă nici un rol. Pe lângă aceas t a , Eminesc u se simt e obo s i t . Ti m p u l u i i - a d r u i t el an i de z i l e to a t ă ă p u t e r e a s a i n t e l e c t u a l . ă Ti m p u l î n s n u i - a d a t ă cele necesa r e pen t r u o via de m n .ţă ă Docu me n t e p rec i s e ne d ove d e s c c Emine s c u a d u s aci via ă ţă de mi z e r i e . Ast fe l Maiore sc u îi sc r ie lui Iacob Negru z z i la 4 Noembr ie 1877: "Cum st cu conă t r i b u i i l eţ Ti m p u l u i? F bin e , s p u n e s t r i m e a t ă ă ă banii adu na i lui Teodor Roset t i . C ci Eminescuţ ă con t i n u a mu r i de foa m e - ago nia poe i lo r ro mă ţ â n i " . Se v e d e c a b a n i i n u s e g r b e a u s ă ă vin . Maioresc u înt reab iar i la 28 Noemb r ie: "ă ă ăş Trimite Pogor banii lui Slavici i Eminescu pe ş Octombrie i Noembrie la ş Timpul?". La mizer ia fizic se ad ogauă ă deza m girile sufle te ti , suferin a moral . Din 1882 e scrisoarea sfâ ietoa re pe careă ş ţ ă ş Emine sc u o t r imi t e un u i p r ie t e n : "Ei bine de ase ş a n i a p r o a p e , o d u c în t r ' o m u n c ă z a d a r n i c , d e ă ase ani m sba t ca în t r ' u n cerc vicios în cerc u l ş ă ac e s t a , ca r e cu t o a t e ac e s t e e s i n g u r u l a d e v r a t , ă de ase an i n ' a m lini te , n ' a m re p a u s u l se n i n , de ş ş ca r e a i ave a a t â t a t r e b u i n ca s m a i p o t luc r a ş ţă ă i al t cev a decâ t pol i t i c . Quel le vie,ş ă mo n Dieu, q u e l l e v i e! . . . Eu r m â n c e l a m g i t î n a f a c e r e , ă ă c ci am lucra t dină convingere i cu spera n în ş ţă consolidarea ideilor mele i un mai bun viitor. ş Dar nu merge. In opt ani de când m'am întors în România, decep iune a urmat la decep iune i m ţ ţ ş ă simt atât de b trân, atâ t de obosit, încât degeaba ă pun mâna pe condeiu s încerc a scrie ceva...".ă

Colaborarea lui Eminescu a continua t totu i i ş ş 'n 1882, ba unul din articolele sale Materialuri etnologice are o deosebit importan prin ideile politice expuse i prin dateleă ţă ş biografice ce le cup rinde. i 'n 1883 apar înc articole de- ale lui Ş ă Eminescu, care- i mereu credincios vechilor idei expuse, dar nu mai aduce nimic nou, nici ca exp resie m car.ă Eminescu lucreaz cu aceea i râvna ă ş i de i nu mai era el acela ce decidea la redac iaş ş ţ Timpului, se sup ra când ziarul primea colaborară ea cuiva f r ca el s fie întrebat. Plin deă ă ă ă mult ă dem ni t a t e , dar i o dova d a nervo z i t i i e demis ia de la ş ă ăţ Timp ul, pe care Eminescu o 'nain teaz la 16 Februarie 1883. Un redactor dela ziarul ă Poporul, N. Bassarabescu, colabora i el la ş Timpul, iar Eminescu nu se sim ea de loc onorat de aceast vecin tate. El scrieţ ă ă în demisia sa c tre pre edintele ă ş par t idului: "Permite i - mi a V declara c mie uţ ă ă nuia nu mi- e îns cu totul indiferent cu cine împ rtă ă esc onoarea de- a colabora la una i aceea jiăş ş ş publica iune. Am fost pururea - nenum rate coloane ţ ă din apte ani ai ş Timpului o dovedesc - în contra acelor scriitori cari cred a se putea dispensa i de ş talen t , i de cuno t in e , i deş ş ţ ş idei , nu m ai daca vor vorbi într 'un mod incalificabil de persoana Regelui, pân înă mome n t u l când mâna monar chului semneaz - cu dispre - vreun decret de decă ţ orare sau de numire în func ie.ţ

E lesne de în eles c nu pot primi solidari ta tea ţ ă cu asemenea pene, oricât de mare ar fi îndealt min t r e lea credin a mea în princip i ile conse rva tţ oare..".

D e m i s i a n ' a f o s t p r i m i t a , c c i a p a r i d u p ă ş ă 16 Febr u a r i e , a r t i co l e care po t fi a t r i b u i t e lui Eminescu, astfel ar ticolul de la 15 Iunie în chestia pre t e n i i lo r mag hia reţ de - a civiliza Orien t u l i cel ş din 18 Iunie , în leg tu r cu ridica r e a s t a t u e i lui ă ă tefa nŞ ce l Mare la Ia i.ş

La 28 Iu n ie 18 8 3 , o r a 5 d i m i n e a a , Maio r e s c u ţ e în t i i n a t de D - n a Ca t i n c aş ţ Slavic i c Emin e s c u ă a 'ne b u n i t . La 1 Iul ie Con vo r b i r i l e li ter a r e p u blicau Doina, la 2 Iulie Ti m p u l anu n a c di rec i a ţ ă ţ i redac ia zia ru lu i erau încredi n a t e lui Mihailş ţ ţ Paleo l o g u , la 3 Iul ie z i a r u l ves t e a îm b o l n v i r e a ă lui Eminescu în urm toa r ea not :ă ă "Unul din t re colabo ra t o r i i aces te i foi, d - 1 Mihail Eminescu , a înce ta t de a mai lua par t e în red c iu n e , a tins fiind ă ţ în m o d s u b i t d e o gr av b o a l . Ne p l ac e în s a ă ă ă spe ra c lip sa din t r e noi a aces t u i s t ima t conf r a t e , ă n u v a f i d e c â t d e s c u r t d u r a t i că ă ş ă n e v a f i dat , fericirea de a anu n a revenirea sa s n tos la ă ţ ă ă func iunile de pân acum".ţ ă

Astfel se încheia o prodi gioas act ivi t a t e de zia r i s t poli t ic.ăExis t i a s t z i oa m e n i ca r e c re d c Emin e s c u ă ş ă ă a f o s t l a Ti m p l u l u n s i m p l u

s c r i b c a r e p e n t r u p l a t a e x p u s i d e i i p r e r i a l e p a r t i d u l u i , n u ă ş ă ale sale pro p r i i . Se ad uce as t f e l o jigni re ne me ri t a t u n u i a d i n ce le m a i a l e s e s p i r i t e a le ne a mă ul u i . E vre m e a s f ie rev i z u i t e as e m e n e a c re dă in e c ro r a n u m a i ig n o r a n a o r i p a t i m aţ ă ţ p o l i t i c ă le mai d exp r e s i e . Slavici ne m r t u r i s e t e c ă ă ş ă Emin e s c u a in t r a t la Ti m p u l , f i i n d c e r a p t r u n s ă ă de convingerea conserva toa re . Grigore Peucescu, reda c t o r al Tim p ul u i cu 'nce p e r e de la 1 Ianu a r ie 1882, sc rie preci s: "Nimeni n 'a r fi f cu t peă Emin esc u s s u s i e o id e i e ca r e n u e r a a lu i". ă ţ Emin e s c u î i de s v o l t a p re r i l e luiş ă p o t r i v i t cu i n t e r e s e l e n e a m u l u i , a a c u m l e ' n e l e g e a e l . ş ţ Tot Peuce s c u ne sp u n e c a t u n c i cân d cineva îi ă f cea vre - o observa ie lui Eminescu în leg tur cu ă ţ ă ă ideile sus in u t e , aces t a r sp u n d e a cu seme ie: "Altţ ă ţ u l o s m înv e e p e mi n e cu m s s u s i nă ă ţ ă ţ in t e r esele neamului meu?". Ideile sus inu te de Eminescu au fost uneor i în concorda nţ ţă cu vederile conse rva to a re , alteo ri nu. In ches t ia formelo r f r ă ă fon d , a fic iu n e iţ pa r l a m e n t a r e , a lip se i de civili z a ie real la noi, a progres ului pe cale evolu tiv ,ţ ă ă Eminescu a avut acelea i p reri ca i frun t a ii ş ă ş ş cons e rva t o r i , da r ace t ia nu 'mp r t eauş ă ăş vede r i le l u i Emi n e s c u în c h e s t i a p t u r i i s u p e r p u s e , n ' a u pă us sufle tu l cald iş entus ia s t pe care 1 - a pus Emin escu în ap ra r ea inte r e s e l o r r nim ei . P. Carp ă ţă ă t rece d re p t for m u l a t o r u l doc t r i n e i con s e rv a t o a r e , d a r c in e va ce r c e t a o d a t ac e a s t a , vaă t r e b u i s ă vad dac nu cumva Eminescu a devansa t pe efi în ă ă ş multe ches t iuni i dac nuş ă cumva îns i doctr ina ăş conserva to a re se formea z oda t cu activita tea ziară ă i s t i c a l u iă Emi n e s c u . In e d i n a d e la 3 Dec . ş ţ 1881 în Cont ra p r o ec t u l de adres , Carp enun iă ţă ş p rog ra m u l junimi t i lo r . El cere ca oper a de ş orga n i z a r e a s ta t u l u i i socie t i i s aibş ăţ ă ă ca pu n c t de plecare Cons t i t u i a , ca pro p r ie t a t e a s fie asigura t , mu nca ones tţ ă ă ă încura j a t , pro p r i e t a t e a ră ţă anului s fie garan t a t cont r a parcel rii excesive, ă ă ă meser ia iiş româ ni s fie încura j a i , s se int ro d uc ă ţ ă ă s t a b i l i t a t e a în fu nc i i l e ad m i n i s t r a t i v e , s seţ ă lup t e con t r a fu n c i o n a r i s m u l u i , s se înc u r a j e z e învţ ă ăţă mântul real i technic. Darş acestea erau idei ap ră ate de mul te ori de Eminescu în Timpul.

Colaborator la "România Liber " i "Fântâna Blanduzie i". ă ş Dup câ iva ani deă ţ exis te n traţă gic , Eminescu rec p tându - i s nă ă ă ş ă ă tatea, se reîntoarce la ziarism. In 1888, spre sfâr itul anului i 'n Ianuarie 1889, îl afl m colaborator la ş ş ă România liber , ă devenit ziară con servator înc din 1885 i la revista ă ş literar ă Fântâna Blanduziei. De Eminescu e cu siguran articolul ţă Iconarii d- lui Beldiman, semnat "M. E." i ap rut în ş ă România liber ă la 13 Noem brie. Tot de el trebue s fie i ar ticolul ă ş Iar Icon arii, de la 20 Noembrie. Un articol plin de multa cum p ta re i bun sim e cel din 5 Ianua r ie 1889 ă ş ţ i unele forme ortografice iş ş particularit i de limb ăţ ă ne fac s crede m c e scris de Eminescu.ă ă

In Fântâna Blanduziei, Eminescu scrie dou artă icole la 4 i 11 Decembrie 1888, careş aduc ceva nou ca atitudine sufleteasc - Eminescu e acum ă un du man al pesimism ului iş ş scept icismul ui - dar nu mai aduc nimic deo se bi t ca gân di r e . Cu nr. 6 (8 Ianuarie 1889), înceteaz colaborarea lui ă Eminescu la Fântâna Blanduziei. Radu Popea ne s p u n e c d e laă ace a s t d a t n u s ' a m a i s t r u i t ă ă ă pe lâng Eminescu s scrie, deoarece era foarte ă ă nervos. Nu mult dup aceia Eminescu s'a îmbolnă vit i i- a sfâr it via a în tragicele împrejur riă ş ş ş ţ ă cunoscute. Ultimele articole ale lui Eminescu ne arat consecven a în unele principiiă ţ politice, dar nu ne folosesc la fixarea gândirii lui Eminescu. Pent r u a exp u n e gând i r e a sa poli t ic , t reb u e s ă ă ne întoarcem la articolele lui din tinere e, în special ţ la acele risipi te cu d rnicie în coloanele ă Timpului.

IV. Gândirea politic a lui Eminescu.ă

Primatul na iunii. ţ Dup Emine sc u om ul nu apa r i n e înă ţ tregii omeniri, ci numai unei p r i. Aă ţ ceasta par te care - i na iunea are de înţ deplini t o menire pe lume. Singurul lucru pe care - 1poate face individul e de - a se pune în serviciul na iţ unii sale , pen t r u a o

aju t a s - i înde p l i n e a s c ă ş ă misiunea ce- i este h r zit .ă ă ăPentru umani ta te ca fiin colectiv , nu se poa te ţă ă lucra decâ t pu n â n d u - te în

se rviciul celor ce - s al tă u r i d e t i n e , ce lo r îm p r e u n a cu ca r e e t i de s t i n a t ş s t r e t i .ă ă ş Cine vrea s lucre z e cu folos pen t r u ă u m a n i t a t e , t r e b u e sa luc r e z e pe n t r u na i u n e a înţ sânul c reia s'a n scut. Cosmopoli tism ul e o impă ă osibili t a te , reali t a t e a de care sun te m lega i prin ţ lan ur i ce nu se pot desface e na iu ne a: "E o ches tţ ţ iun e ce n u exi s t , ace a s t aă a cos m o p o l i t i s m u l u i . S n u f im inve n t i v i în ch e s t i u n i a l c ro r în e l e s ă ă ţ ar fi gre u de def i n i t pe n t r u fieca r e din noi . Poa t e c ar exis ta cosmo p ol i t i s m - dac el ar fi ă ă posibil. Dar el e impos ibi l . Individul care are înt r ' a d ev r ă dorin a de - a lucra pen t r u societa te , nuţ poa te lucra p e n t r u o o m e n i r e ca r e n u exi s t a d e c â t în p r i l e ă ţ ei conc re t e - în na io n a l i t i . Individu l e osâ n d i t ţ ăţ prin tim pi i spa i u , de a lucra pen t r u acea singu rş ţ ă p a r t e , c r e i a e l î i a p a r i n e . In z a d a r a r înce r c a ch i a r d e a luc r a d e o d a t p e n t r uă ţ ă t o a t o m e n i r e a , ă e l e l e g a t p r i n l a n u r i n e d e s f c u t e d e g r u p a ţ ă de oameni în care s'a n scut".ă

Cosmo p ol i t i s m u l e o simula iu n e. ţ El n'a fos t n i c i o d a t u n a d e v r , la t e m e l i aă ă l u i a fo s t t o t d eau n a un in te r e s . Str ini i sim ule a z cos m o p o lă ă i t i s m u l p e n t r u a n u - iş p r i m e j d u i i n t e r e s e l e c e l e a u în a r a n o a s t r , s t a t e l e s l a b e s i m u l e a z i ţ ă ă ş e l e co s m o p o l i t i s m u l p e n t r u a p o n e g r i i d a p e ş fa tendin ele sta telor inamice mai tari.ţă ţ Cosmo poli t i sm ul e simula ie, f rnicie, pre tex t al lenei i ţ ăţă ş indiferentism ului.

Gân d u r i l e aces t e a exp r i m a t e în ep oc a s t u d i i l o r la Vien a , vo r r m â n e ace l e a iă ş i m a i t â r z i u . In ş 1876, pentru Eminescu, cosmopoli t ism i egoism e ş acela i lucr u.ş

Cosm o p ol i t i s m u l e nu m ai pre t ex t u l de - a nu face nimic pent r u o par te din omeni re, din par t ea unui individ care nu lucreaz nimic pent r u ă univer s u l înt reg.

Eminescu are deplin încrede re în vitali ta tea naă ţ iun i i . In s u f l e t u l lu i e în r d c i n a t co nv i n g e r e a ă ă ă c oricâ t e pie d ic i i s 'a r pu n e în cale, o na iu n e ' ă ţ sfâ r e teş ş p rin a învinge. In ce prive te na iu n e a ş ţ noas t r , el are deplin încre de re în pu t e re a - i deă ă rez i s t e n i 'n vita l i t a t e a - i bi ru i t o a r e asu p r a tu tţă ş uror asu p r i t o r i lo r i res t r i t i lo r:ş ş "limba i na ionş ţ ali ta tea româ n e a sc a vor pieri deoda t cu Român ul mate r ia l, cuă s tingerea prin moar t e i f r urma i a ş ă ă ş noas t r , nu prin desna io na liza re i renega iu n e".ă ţ ş ţ

Alt co n v i n g e r e a lu i Emin e s c u e c n a i u n i l e ă ă ţ au dreptul de - a se ridica i de -şa- i determina ş singure soarta: "Toate na iunile trebue aduse la ţ valoarea lor proprie", scrie el odat . Nu trebue ă s ne mai mir m de vehemen a ce- a pus - o Emiă ă ţ nescu în articolele de ap rare a na iunii noastre subjugate în Austro - Ungaria.ă ţ

Triumful na iunii e pentru Eminescu triumful ţ drept ii; acest triumf trebue săţ ă vin odat : "E pietroas i 'ncovoiat calea Drept ii, dar e sigă ă ă ş ă ăţ ur ". Sprijini t peă credin a în triumful drepţ ta ii, Eminescu sus ine nu numai c na iunea noastţ ţ ă ţ r se vaă el ibe r a de vr j m a i , da r c i ce le lă ş ă ş al t e na i u n i vor sfâ r i p r i n a e i de su bţ ş ş jugu l ce li s'a impus de na iun i mai pu te r n ice.ţ

Eminescu nu exprim numai o credin mistic ă ţă ă în triumfu l drep t ii. El seăţ bazea z pe faptele ă is to r ice, pe drep t u l natu r a l al fiec rei na iun i , ă ţ atunci când expr i m cu hota r î r e p rerea c o ă ă ă na iune nu are drep t u l s dom nea sc asup raţ ă ă alt eia, c singure na iunile au drep t u l de - a fi st pâă ţ ă ne asupra lor în ile, de- a aveaş suveranitatea i ş legisla ia proprie i c a trece suveranita tea unei ţ ş ă na iuni în bra eleţ ţ alteia e o crim împot riva celei ă dintâi. Pe baza acestor convingeri, Eminescu cere drepturi nu numai pentru Românii din Austro - Ungaria, ci pentru toate na iunileţ oprimate.

Stat i na iune. ş ţ Parerile lui Eminescu asupra staului au la baz tot concep iaă ţ sa asupra na iunii. Pentru Eminescu, na iunea reprezin t o sum de puteri vii careţ ţ ă ă merg în direc ia hot rât de propria lor natu r . Desf urarea puter ilor naturii nuţ ă ă ă ăş poate fi de nimic opri t ă în cale. Poli t ica de s t a t maghi a r e za da r n i c , ă ă de oarece for ele na iunii noas t re se vor desv lui ţ ţ ă în direc ia impus de natu ra lor i vorţ ă ş înfrânge ideia de stat aust ro - ungar. E în vorbele lui Eminescu nu numai încrederea

în triumful na ţ iunii, dar i convinge rea c 'n lup ta din t r e s ta t ş ă i na iune, aceastaş ţ din urm sfâr e te prin a birui.ă ş ş

Pentru Eminescu, adev rata unitate social capă ă abil de- a înfrânge piedicile i de- a seă ş desvolta de- alungul veacurilor nu - i sta tul ci na iunea. Istţ oria contimporan a confirmată p rerea lui Emină escu.

Nu- i de mirare deci c Eminescu se gânde te ă ş mai mult la na iune decât laţ stat. Statul e depend ent de na iune, existen a lui e inferioar existenţ ţ ă ei na iunii, deciţ ţ pe aceasta din urm trebue s - o ă ă asigur m. In împrejur rile nesigure din vremeaă ă r zboiului oriental, Eminescu exprim clar ideia ă ă c inta noastr trebue s fieă ţ ă ă asigurarea na ionalitţ ii, nu formarea unei Dacii politice.ăţ

Statul Monarhic. În Influen a austriac , ţ ă Eminescu arat larg ideile sale asupraă statului. Adâncind problemele istoriei neamuri lor moderne, el ajunge la convingerea c sta tele ă în care principiul monarhic a fost în floare, auprogres a t i au ajuns cele mai pute r n ice în Eurş opa. Popoarele, scrie Eminescu, sun t prod uc t e ale naturii, nu ale inteligen ei. La începutul des-ţvolt rii, ele au nevoie de un centru spre care s ă ă graviteze i se grupeaz în jurulş ă dinast iei ca albinele în jurul m tcii lor. In ce prive te via a ă ş ţ intern a popoarelor,ă aceasta - i numai o lupt între ă ideia statului i individualism. Individualismul exagş erat distruge, cel inteligent e creator de armonie. Când individualismul se gânde te i laş ş interesele colective, se ajunge la armonizarea intereselor individuale. Ideia statului e ideia armoniz rii interesă elor.

Interesele comune creaz ă clase, p rerile comune ă dau na tere la ş principii, pentru realizarea princip iilor se forme a z ă partide. Statu l nu treb ue s ă vad în clase indiviziă deosebi i, ci un singur indţ ivid: na iunea. ţ Clasele ca p r i ale na iunii trebue ă ţ ţ s r mân egală ă ă de impor t a n t e în fa a sta tu lu i a ţ c rui menire statornic e de- a le aduce în armonie.ă ă Societatea exist prin exploatarea unei clase prin ă alta, dar la baz e o clas care singură ă ă prod uce, c ci e singura care lucreaz de- adreptul materiile ă ă prime. Statul trebue s aibă ă grij de aceast clas ă ă ă de produc tori, s o fereasc de spoliatori, s o ă ă ă ă cultive, s veghezeă la prosperi ta tea ei material i s - i îndeplineasc astfel scopul lui moral.ă ş ă ş ă

Având în vedere caracterul firesc al claselor sociale, via a social e un câmp deţ ă schimb ri, ă ve nice, e ş mi care, ş iar sta tul care - i regula to ru l acestei vie i e ţ stabilitate. Pentru ca armonizarea claselor s fie cu putin e nevoie de- o dinastie.ă ţăEminesc u e pen t r u o dina s t ie în juru l c reia ă s se cris t a l i z e z e via a s ta t u l u i iă ţ ş care s asigă ure armonizarea intereselor de clas . Istoria noastă r ia a r t a t c a t â tă ă ă t i m p câ t în s t a t u l n o s t r u a fost stabilitate a domnilor, noi am progresa t; exemplu este epoca lui Alexandru cel Bun i tefş Ş an cel Mare în Moldova, a lui Mircea cel Mare în Muntenia. Când îns sub influen a dreptului publică ţ polon ne- am r sturnat mereu domnii,ă am dec zut, ă t re z i n d u - ne în prag u l epoce i con t i m p o r a n e des bi n a i ţ i cu trupul riiş ţă sfâ iat, în timp ce 'n jurul nostru ş state uria e au luat fiin numai fiindc aveau o ş ţă ă mo n a r h i e s ta b i l .ă

Urm rind istoria rilor noastre minate de indă ţă ividualism destructiv, de nestabilitate în domnie, de asuprire a claselor productive, Eminescu ajunge la concluzia c pentru p strareaă ă na ionali t ii, a-ţ ăţ vem nevoie de - o organiza re de sta t care s permă it urm toareleă ă condi iuni: a) ţ stabilitate prin monarhia eredi ta r , mai mul t ori mai pu in absă ţ olut , b)ă munc , ă adic excluderea parazi ilor condă ţ eiului i silirea lor la munc productiv , c) ş ă ă economie, adic cump nire între foloasele aduse de cutare ă ă cheltuial i sacrificiile f cute pent ru ea.ă ş ă

Avem nevoie de aceast organiza ie, fiindc numă ţ ă ai ea salveaz na ionali ta tea, adică ţ ă principalul scop pe care trebue s - 1 urm rim: "Nu drep tu l public, ci p st ra reaă ă ă na ionali t ii noas t re e lucrul ţ ăţ de c petenie pen t r u noi i ar fi mai bine s nu ă ş ă alegem deputa i decât s se peard na ia românţ ă ă ţ easc ".ă

In conce p ia lui Eminesc u asu p r a s ta t u l u i , ideia ţ monarhic e punctul central. Deă ea Eminescu leag ă i posibili ta tea stabili t ii i asigura rea triumfulş ăţ ş ui meri tului. Eminescu socoate c 'n ara noas t r ă ţ ă e absolut necesar o dinastie cu autoritate moral . ă ă Conferin aţ

Influen a austriac ţ ă e pentru Emineseu un prilej de- a face profesia sa de credin într'oţă chest iune vital pent ru na iunea i sta tul nos t ru.ă ţ ş

Statul, reazim al na iunii. ţ Sta tu l t reb u e s fie reaz i m u l sigu r ă al na iuinii i s - iţ ş ă ş îndeplineasc un ă rol moral prin ocrotirea meritului i ş muncii. Astfel Eminescu scrie: "noi prim im ideia statului ca ap r tor al meră ă itului legitim, al averii legitime, al muncii leg itime, ca ceva superior dispozi iilor generale ale ţ unei genera ii, ca un element moral, al turi deţ ă imoralitatea eventual a tenden elor existente în ă ţ societate".

In concep ia sa asupra statului, Eminescu pleacţ de la realitatea vie: na iunea. Pentruă ţ Eminescu "Salus reipublicae summa lex esto", nu- i o simpl ă fraz . Scopul prim nu - i form aă de guvern m â n t , ă ci bun starea na iunii. Pentru Eminescu un stat ă ţ absolutis t în care oamenii tr esc bine e preferabil unui stat liberal în care pretu tindeni e numai boal ă ă i mizerie.ş

Când e vorba de conducere într'un stat, toate gândurile i sentimen tele lui Eminescuş se ordon eaz în jurul unei singure axe: na iunea. Sistemul ă ţ de guvern mânt care nu- iă ş îndepline te rolul de- a ş duce spre progres na iunea e un sistem r u i condţ ă ş amnabil: "Noi credem îns , c un sistem, care, ă ă oricât s'ar îmbog i patrio ii, are de rezultat moartăţ ţ ea reală a unei na ii, e tot ce se poate mai r u i ţ ă ş mai uciga ca sistem"ş .

In lumina realiz rii interesului na ional judec ă ţ ă Eminescu formele de stat i deş guvern mânt. Dup ă ă aces t criteriu laud el forma oligarhic i condă ă ş amn liberalismul.ă Eminescu scrie c forma oligarhic a asigurat desvoltarea normal a societ ii ă ă ă ăţ omene ti.ş Criticând pe liberali, Eminescu scrie c ă sta tul e un product al naturii, c asemenea unuiă copac urmeaz anumite faze de desvoltare, c , ă ă asemenea unui organism î i are evolu ia sa.ş ţ Num ai acele societ i s'au desvol ta t în mod firesc, ăţ care s'au ferit de demagogie i deş despotism, prim ind o form de guvern mânt oligarhic .ă ă ă

Statul demagogic îns , nu- i poate îndeplini menă ş irea, e dominat de interese personale, e condamnat s fie slab i 'n un t r u i 'n afa r : e un s ta t care ă ş ă ş ă nu rezist descompunerii.ă Statul demagogic dev ine o unealt în mâna politicienilor. Departe de- a ă asigura desvoltarea armonic a claselor sociale, ă depa r t e de - a încura j a meri t u l i munc a, s ta tu l ş aces ta e o organiza ie de para z i i i salaria i, nu ţ ţ ş ţ în slujba na iunii, ci a par t id ul ui . Statul aces ta eţ un mecanism f r moralitate, f r suflet, f r ideal. ă ă ă ă ă ă Asupra lui, Eminescu d aceast defini ieă ă ţ t ioas : "ă ă Statul e azi ma ina prin mijlocul c reia cei la i ş ă ş se r zbun asupra protivniciloră ă lor politici".

Statul l sat pe mâna politicianismului, asigur ă ă realizarea intereselor personale, a parvenirii, ai sc p rii de r spundere prin paravanul parlamentă ă ă arismului.

Statul demagogic nu are respect pentru popor, pentru s n tatea lui, pentru tradi iileă ă ţ lui, e statul egoismului.

Statul demagogic nu realizeaz armonia interă eselor clasei dominante cu acele ale clasei muncitorilor: "Acest sim imân t al statului, al armoniei ţ intereselor, s'a pierdut cu des vâr ire ast zi, când ă ş ă s ta t u l e as t f e l con s t i t u i t , încâ t poa t e fi con d u s în mod unilateral cu reprezentan ii unei singure clase sociale, exclusive prin natura ei". Asupraţ aceleia i chestiuni Emineseu scrie alt dat : "Ideia ş ă ă abstract a statului ca ap r tor ală ă ă intereselor clas elor societ ii, ca scut al individualit ii contra ăţ ăţ t ir an ie i per so n a l e i aş t i ra n iei uli e lo r , se sba t e ţ pe moarte, neavând nici un sprijin...".

Statul na ional. ţ Condi ia principial pe care trebue s - o ţ ă ă ndeplineasc statul nostru,ă e aceia de - a fi un sta t na iona l: "Statul ţ nos t r u nu are al t ra iu n e de a fi decâ t aceia că ţ ă e stat românesc, deci desvoltarea elementului rom ânesc este i cat s fie inta noas t r deş ă ă ţ ă c pă etenie" .

Dac via a noas t r de s ta t nu ne as igu r acă ţ ă ă east condi ie, nici nu meri t m s maiă ţ ă ă exist m: "ă sau a r a acea s t a s fie în adev r ro m â n e a s c ţ ă ă ă sau nici nu merit s fie".ă ă

Numai statul na ional poate realiza condi ia ca ţ ţ elementul românesc s - i impună ş ă geniul lui spec ific i s fie determinant în via a societ ii. Realş ă ţ ăţ izâ n d un ase m e n e a s t a t na i o n a l , nu mai ave m ţ a ne îngriji de elementele str ine care- i supun ă ş interesele lor desvolt rii noastre na ionale: "Chestă ţ iunea de c petenie pentru istoria i continuita tea ă ş de desvoltare a acestei ri, este ca elementul romţă ânesc s r mâie cel determina n t , ca el să ă ă

dea tiparul acestei forme de stat, ca limba lui, înclin ră ile lui oneste i generoase, bunul luiş sim , c'un ţ cuvânt geniul lui s r mâe i pent ru viitor norma ă ă ş de desvoltare a rii i sţă ş ă p trund pururea aă ă ceasta desvol ta re . Voim sta tu l na ional , nu sta tu l ţ cos m o p o l i t , nu Amer ica du n re a n . . . Noi cre d e m c , me n i n â n d u - ne cu s t a t o r n i c i e pu n c t u l deă ă ă ţ p lec are al sta tului na ional, e mai mul t ori mai pu in ţ ţ in d i f e r e n t d a c oa m e n i i ca r eă s u p u n d e s v o l t a r e a lor pro p r i e desvo l t r i i na io n a l e a Româ n ie i , su n t ă ţ î n o r i c e ca z d e o r i g i n p u r t r a c o - r o m a n , s a u ă ă ă dac în t r ' u n nu m r de ca z u r i , acea s t or igin e n uă ă ă e s t e a t â t de p ro p r i e" .

Soar ta i carac te ru l neam ului trebue s fie detş ă ermin a t e de eleme n t u l na io n a l:ţ "De aceea cred em, înte m e ia i pe vorbe le b t r â n u l u i Matei Baţ ă sara b , c a r a es te , înă ţ linia întâ ia , eleme n t u l na io n a l i c e sc r i s în car t e a veacu r i l o r ca aces t ţ ş ă ele m e n t să de t e r m i n e z e soa r t a i ca rac t e r u l aces tş ui sta t". Alt dat Eminescu scrie: "Naturaă ă pop orului, ins t inc t e le i înclin rile lui mo teni te , genş ă ş iul lui, care adesea necon t iu tş u rm re te o ideie ă ş pe când ese la r zboiu l vremii, aces te a s fie ţ ă ă de t e r m i n a n t e în via aţ un u i s t a t"

Aces t e con d i i i nu e ra u rea l i z a t e în s t a t u l no s tţ ru de m a g o g ic , d u p p re r e a luiă ă Emine s c u , i de ş aci violen a împot r iva p turii conduc toare i supţ ă ă ş e r p u s e , d e ac i a t a c u l îm p o t r i v a libe r a l i s m u l u i . In loc de s t a t na i o n a l , ia t ce ved e Emines c u : ţ ă „Pat r i a u n o t e l , po p o r u l o a m e s t e c t u r , bi se r i c a ă ă un tea t r u pe n t r u poli t i c ia n i , a r a te r e n deţ explo a t are pen t r u st r ini, via a noas t r public o ocaz ie ă ţ ă ă pe n t r u ilu s t r a r e a i r idica r e aş în su s a imig ra i u n i i ţ din câte i patru unghiurile lumii". Condamnâ n d ş liberal ism ul , Eminescu, conda m n un înt reg sis tem ă de con d u c e r e i o în t r e a g o rg a n i z a i e de s t a t .ş ă ţ

Statu l e un orga n i s m , in s t i t u i i l e orga n e l e lu i f ire t i . ţ ş Pentru Eminescu statul e un organism, un foarte ginga organism. Întocmai dupacum un organism î i caut formele- iş ş ă fire ti de via , i statul are nevoie de institu ii reie ite în mod firesc din natura lui, spre a- iş ţă ş ţ ş ş exprima via a. ţ A s u p r a s t a t u l u i c a o r g a n i s m g s i m m u l t e p a g i n i î n a r t i c o l e l e l u iă Em i n e s c u . O d a t e l s c r i e : "ă Un s t a t e u n î n t r e g o r g a n i c , i î n t o c m a i p r e c u m ş e u a m t o t d e a u n a c u n o t i n p r e a l a b i l d e s p r e ac tş ţ ă ă e l e d e v o i n c e s e p e t r e c î nţ ă t r u p u l m e u , a a i ş ş a r a t r e b u e s t i e t o t c e i a c e u r m e a z a s e f a c e ţ ă ş ă î n n u m e l e

i ' n i n t e r e s u l e i" . Ac ei a i i d e n t i fş ş ica r e a s t a t u l u i cu u n o rg a n i s m o g sim iă ş a iu r e a : "In z a d a r a r înc e r c a cin ev a s d o v e d e a s c , c s t a tă ă ă u l e u n r e z u l t a t a l c o n v e n i u n i i i a l p u n e r i i l a ţ ş c a l e p r i n t e o r i i ; — e l e s t e i r m â n e u n p r o d u c tş ă a l n a t u r i i , u n o r g a n a l s o c i e t i i i p r e c u m o m u l ă ţ ş n u - i l ib e r d e a - i sc h i m b aş i n i m a sa u cr e e r u l s a u pl mâ ni i d u p plac, ase m e n e a nici socie t a t e a în t r ' o ă ă s t a r e a n u m i t d e l u c r u r i ec o n o m i c i d e c u l t u r , ă ă ş ă n u p o a t e s s c h i m b e d u p p l a că ă f o r m a i f u n c i u nş ţ ile s t a t u l u i , nu poa t e s se joace ne p e d e p s i t de - a ă ă p a r l a m e n t u l

i de - a guv e r n u l " .şCo n c e p â n d s t a t u l ca u n o rg a n i s m , Emin e s c u a r a t i ' n c e c o n s t a r t aă ş ă p o l i t i c : " a r t a p o l i t i c ă ă e ca ar t a me dic u l u i : are s su bvin ac iu n i i i reacă ă ţ ş iu n i iţ b ine f c to a r e a na t u r i i" . Meni re a a r t e i pol i t i ce e "s su bv in ac iu n i i i reac i u n i iă ă ă ă ţ ş ţ b ine f c to a r e a ă ă na t u r i i , n u s im p u n legi ă ă a prior i u n u i o rg a n i s m , c a r e n u p o a t e t r i d e c â t î n c o n f o r m i t a t e c u l e gă ile lui în scu t e".ă

Expunând idieile sale asupra statului i societş ii ca fapte ale naturii.ăţ Eminescu scrie c statele ă au tendin a natural de- a se osifica în forme, de- aţ ă avea Jorme stabilite prin care genera iile trec de- a ţ rândul asemenea materiei f r voin care trece ă ă ţă prin formele existen ei. In societatea privit din ţ ă orice punc t al desvol t rii, sun t con inu te fazele ei ă ţ viitoare, legile, dreptul, religia: acestea nu sunt de cât organele de via ale societ ii. Insti tu iile ţă ăţ ţ îi apar deci lui Eminescu ca simple organe ale corpului social ce se desvolt după ă legile naturii Privind felul cum se 'ntroduceau la noi institu ii neisvorîte dinţ propria noastr via , era firesc ca ă ţă Eminescu s , ajung la convingerea că ă ă aces tea consti tuiau un atenta t la legile de desvoltare fir easc a unui sta t.ă

Legile progresului i civilizatiei. ş Convingerea lui Eminescu e că so cieta t ea nu progre sea z prin sal tu r i . Insu indă ş u- i principiul leibnitzian,ş Eminescu scrie: „Cine- i închipuie te a puş ş tea progresa prin salturi, nu face decât a da înapoi". Altda t l udându - 1 pe omul de ă ă stat Epureanu, Eminescu spune c acesta în elesese ă ţ c garan ia dura tei i trainicei desvol t ri a unuiă ţ ş ă stat cu institu iile lui e "împ carea formelor tradi ionale de existen , cuţ ă ţ ţă cuprinsul lor nou, cu desvoltarea nou ".ăEminescu atac formele nou introd u se la noi ă ă i fiindc nu s'a inut seamaş ă ţ de fondul românesc tradi ional. Trebuia s 'nain t m încet p strân d u - neţ ă ă ă caracterul românesc: "Noi sus inem c poporu l românesc nu se va puteaţ ă desvol ta ca popor românesc, decâ t p s t r ân d drep t baze pen t r uă desvol ta rea sa tradi iile sale istorice, astfel cum ele s'au stabili t înţ curgerea vremilor". Iar mai depar t e: „Noi sus ine m ţ c , e mai bine să ă înain t m încet, dar p st rând firea ă ă noas t r român e a sc , decâ t s merge mă ă ă repede înai nte, desbr când u - ne de dânsa prin str ine legi i ă ă ş s t r ineă obiceiu r i". Noi am int ro d u s for m e noi f r con t r o l u l , f r elemen t u lă ă ă ă t r a d i i i lo r na io n a le i am mer s împo t r iva legilo r na t u r i i : "Oricine va ţ ţ ş voi s definea sc mare le mis t e r al exis ten e i , va ă ă ţ vedea c , el consis t înă ă împros p ta rea continu a ă ă fon d u l u i i p s t r a r e a for m el o r . Forme vechiş ă da r spi r i t pur u r e a nou".

Pro g r e s u l s e fac e înce t i g r a d a t . Pr in e r e d i tş ate ne sim i m lega i de t rec u t ,ţ ţ su n t e m t r a d i i o nţ ali ti, prin adap t a bi l i t a t e c p t m apti t u d in i nou ş ă ă ă ă potr ivi te cu mediul; eredi ta t ea încetinea z mers ul ă înain te, adap t a bi l i t a t ea cauzea z progres ul; în mersă ul înain te nici o schimba re nu se face spon ta n , c ci ă a tu n c i pu i n i p r o g r e s e a z , ia rţ ă ma j o r i t a t e a r mâ n e ă în urm .ă

Iat de ce Eminescu se ridic împot r iva inovată ă ori lo r care in t r o d u c e a u legi i ins t i t u i i f r s ş ţ ă ă ă i n sea m a de legile na t u r a l e aleţ ă p r og r e s u l u i i ş f r s respecte ceia ce era tradi ie i fond na ional. De aciă ă ă ţ ş ţ rolul pe care i- l asum Eminescu la redac ia ş ă ţ Timpului, de - a ar ta cumă spoiala i fraza mascau ş numai o lips de fond adev ra t, de aci rolul "de - aă ă biciui frazeo logia neadev ra t i a form ul a sin t e z a ă ă ş unei direc ii istoriceţ na ionale. De aci cugetarea ţ aceas t a care ara t c Eminescu era depl ină ă convins de adev rul sus in u t de el i de u urin a inovator i lă ţ ş ş ţ or: "veac u r i l e vii t o a r e n u vo r p u t e a s t r e a c ă ă f r un zâmbe t de dispre , pes teă ă ţ u urin a cu care ş ţ arunc m la noi bun ur i morale, pen t r u care un alt ă po p o r , m ai as p r u , ma i p r i m i t iv i m a i t â n r , a r ş ă risca lini tea public chiar".ş ă

i 'n numele a ceia ce - i adev ra t civiliza ie, Ş ă ă ţ Eminescu atac formele introd use.ă Civiliza ia adevţ rat nu înseam n introd uce rea formelo r de via ă ă ă ţă po t r iv i t e cu al t e na i u n i ca re - i u r m e a z evolu i a ţ ş ă ţ lor fireasc . Statul fiind un organism viu, cu ele seă po t r ive sc anu mi t e for m e de via i nu al t e le . Legţă ş ile cele ma i pe r f e c t e i mai bu n eş aiu r e a po t s ă a d u c s p r e p r p a s t i e u n a l t s t a t , d u p c u m o ă ă ă docto r ie bun pen t r uă un organi s m poa te fi d un tă ă oare pe n t r u un al t u l .

Civiliza i a adev ra t r sa r e din adâ n c i m i p ro pţ ă ă ă rii, din r d cini pro p r i i , nu dină ă maim u rea obîţă ceielor str ine, limbilor str ine, ins ti tu i ilor str ine. ă ă ţ ă Pen t r u a aju n g e la civi li z a i e nu t r e b u e s ad o p tţ ă m "cu deridica ta" legi, forme, ins t i t u i i . S neă ţ ă desvol t m în mo d firesc i organic pro p r i i le noas tă ş re puteri i facul t i. Nu exist oş ăţ ă civiliza ie uman ţ ă gen e r a l , acce s i b i l t u t u r o r în acel a gra d i ' n ă ă ş ş acela chip. Fiecareş na iu n e trebu e s - i aib civţ ă ş ă iliza i a ei p ro p r i e . Unele na i u n i o au, al t e le nu; ţ ţ nu avem o civiliza ie ro mâ n e a s c .ţ ă

Pent r u a ajun ge la o civiliza ie adev ra t , t rebţ ă ă u e s i n e m se a mă ţ ă d e ce e a ce t r e c u t u l n o s t r u a crea t i pe ba z a lui s me r g e m îna in t e :ş ă "Deci, o r i c e civi l i z a i e a d e v r a t n u p o a t e co n s i s t a de cţ ă ă â t în t r ' o p a r i a lţ ă în t o a r c e r e la t r e c u t , la ele m e n t ele bune, s n toase , propr ii de desvol ta r e".ă ă

Fapt u l c la noi s 'au int ro d u s inis t i t u i i i forme, ă ţ ş n u - 1 în eal peş ă Emine s c u ; el c red e c ave m nu m a i ă o fal s civili z a i e . Ins t i t u i i l e conve n i o n a l eă ţ ţ ţ

i legş i l e s c r i s e n u a r a t n i c i m c a r c s t a t u l n o s t r u ă ă ă e s n t o s . Emi n e s c uă ă p r e f e r s f i m u n s t a t s n t o s c u i n s t i t u i i b a r b a r e , d e c â t u n s t a t p u t r e d ă ă ă ă ţ cu ins t i t u i i fru m o a s e .ţ

In nu m e l e civiliz a i e i adev ra t e i p r og r e s u l u i ţ ă ş f i r e s c , Emi n e s c u a a t a c a t f o r m e l e i n t r o d u s e l a noi. El le - a a t ac a t fiin d c pr ic in u i a u is tovi r e a i ă ş s r ciaă ă n a i u n i i pe d e o p a r t e , i n u i n e a u se a m a ţ ş ţ d e t r a d i i i l e i f o n d u l n a i o n a l d eţ ş ţ a l t p a r t e . i ' nă Ş acea s t a t i t u d i n e se vede gân d u l s t a t o r n i c la ă n a i u n e aţ n o a s t r p e ca r e - a r vr e a Emi n e s c u s o ă ă vad pr og r e s â n d în mo d fi re sc sp r e oă civili z a i e ţ prop r ie .

Legea muncii. Emi n e s c u ne a r a t i u n i c u l m i j l o c de - a a j u n g e laă ş realizarea unui cuprins cores pun z t o r formelo r int ro d u s e: munca. In -ăt r ' u n a r t i co l el s p u n e : "Munca es t e lege a lu mi i mo d e r n e , care nu are loc pen t r u lene i". Alt dş ă a t , Emin e s c u sc r i e p re c i s c n u m a i m u n c a se ră ă i o a s n e p o a t eă d u c e l a u n p r o g r e s r e a l : "Nici ziare, nici legi, nici acade mii, nici o organi za ieţ a s e m n t o a r e c u ce l e m a i î n a i n t a t e , n u s u n t î n ă ă s t a r e d e - a în l o c u i m u n c a , iş o s t a r e d e luc r u r i ce nu se înte m ei a z pe ea, e o fan t a s m a g o r i e , care va ă d u r a m a i m u l t s a u m a i p u i n , d a r s e v a p r e f a c e ţ în fu m la su f l a r e a recei rea l i t i". O cuge t a r e ăţ ne ara t convinge re a in t im a lui Eminesc u: "naă ă tu ra com u n nu mun ce te de cât de sil ".ă ş ă

La noi s ' a veni t cu legi i lum e a s ' a l sa t în elş ă ş a t . Te m e i u l u n u i s t a t e m u n c a ,ă b o g i a u n u i ă ţ po p o r s t în mu n c , nu în bani .ă ă

Int r ' o no t ma n u s c r i s g sim ur m t o a r e a gân dă ă ă ă i re: "Fiecine i m a r e i micş ş da t o r e t e un echival e n t de mu n c socie t i i în ca re t r e te".ş ă ăţ ă ş

Progres ul regula t i sigur nu se face prin demş o n s t r a i i i m i c r i d e u l i , c iţ ş ş ă ţă "n u m a i i n u mş ai prin munc ".ă

Nici progres intelectual nu se poate f r munc individual , f r studiu.ă ă ă ă ă ăEminescu critic felul cum am int ro d u s noi formă e le s t r i n e . In fo r m e l e vec h iă

t r e b u i a s f ac e m ă s in t r e u n s p i r i t no u de m u n c a i de iub i r e de ă ş adev r. In loc deă aceas t a , noi am p s t r a t incul t u r a ă i spi r i t u l biza n t i n , c rora le - am da t formeleş ă civ iliza iei apuse ne. inta civiliza iei noas t r e n'a fos t ţ Ţ ţ deci reala îmbun t ire a vie iiă ăţ ţ noas t re publice, ci men ine r ea fond u lu i vechi i dec zu t îmbr ca t în ţ ş ă ă forme costisi toare.

O na i u n e din sâ n u l c reia n u se ri d ic oa m e n i ţ ă ă de mu nc , ci para z i i careă ţ debi t ea z fraze, e o naă ţ iune pe care - o a teap t ruina i demor ali za rea .ş ă ş

Progre s u l e con di i o n a t de desvol t a r e a con t i n u ţ ă a mu nc i i fizice iş in telec t u a le . Adop t a r e a de vorbe ce exprim insti tu ii nu înseamn o realizare,ă ţ ă fiindc ă vorba poa t e fi fraz a cul tu r i i , dar nu cul t u r a îns i, ăş nu munca real aă inteligen ei.ţ

Emines c u cere tu t u r o r fiilo r r i i con t r i b u i a ţă ţ m u n c i i , p e n t r u a av e a d r e p t u l s s e b u c u r e d e ă via a de s t a t . El n u m e t e t eo r i a acea s t a "teo r i a ţ ş social aă compe n s a i ei", în baza c reia o clas socţ ă ă ial ori un individ compen sea z numai prină ă munca intelec tua l ori mu chiula r , aceia ce prime te.ă ş ă ş

In baza aces t o r gând u r i , Eminesc u neag Evreilă or drep t u r i le poli t ice fiindc ,ă dup el, Evreii nu ă m u n c e s c ci sp ec u l e a z ; con d a m n cla s a sc r i b i l o r ca in u t i l ,ă ă ă în f ie r e a z p t u r a pa r a z i t a r a po l iă ă ă ticianilor i a eleme n te lo r supe r p u s e i domina n te ;ş ş ce r e de p l i n e d r e p t u r i i toa t a t e n i a s t a t u l u i fa ş ă ţ ţă de p tura munci toare, clasaă

r neasc .ţă ă ăPrivind via a pub l ic a vremii i g sind pre tţ ă ş ă u t i n d e n i sa l t i m b a n c i ai

vo r b e i , ne p r e g t i i ga t a ă ţ s jo n g l e z e cu o r i ce p r i n c i p i i , im p r o v i z a i ga t a să ţ ă r e f o r m e z e t o t u l p r i n m a g i a joc u r i l o r de cuv inte, îns t ri i i însc una i înă ţ ş ă ţ

rangur i pes te noap te profesâ n d o limbu ie neserioas dar lucra t iv , Eţ ă ă mine sc u ara t sing ur a temelie a prog re s u l u i i ă ş civiliza iei: munca.ţ

În elesul reac ionarismului lui Eminescu. ţ ţ In ar t icole le sale is to r ice iş poli t ice, Emines c u are cuvi n t e de lau d pen t r u ă anumite epoce din trecutul nostru: ep oc a l u i Alex a n d r u ce l Bu n , Mirc e a ce l Mare, tefan cel Mare, MateiŞ Basarab . El are de - asemenea cuvinte bune pen tru regim ul boer ilor .

Pen t r u a în e lege a t i t u d i n e a lui Emine sc u , t reţ bue s inem seama deă ţ convingerile sale filosofice i de sentimen tele lui patriotice. Am v zut ş ă că, Emin e s c u e r a con vi n s de nece s i t a t e a de - a se lua ca baz t recu t u l pen t r u a preg tiă ă p rog re s u l vii top r a l r i i . El se în t r e a b o d a t : "Oar e s f i m u n ţă ă ă ă popor atât de b trân, încât s fi pierdu t memoria ă ă trecu t u l u i? S nu tim c nu mai în p s t r a r eaă ş ă ă bun urilor morale cu greu câ tiga te în trecu t , în p stş ă r a r e a el e m e n t e l o r ed u c a t i v e a le i s t o r i e i r o m â n e e r d cina spor n ic a viitoru lu i?".ă ă ă

In a f a r de co n v i n g e r i l e p e ca r e le - a m v z u t ă ă deja, Eminescu are motive par t icula re de - a iubi anum ite epoce ale trecutului, fiindc acestea îi încânt ă ă s u f l e t u l s uă d e Ro m â n în d r g o s t i t d e ne a m i ă ş visân d în l a rea rii sale. Eminescu laud veaculă ţ ţă ă XV- a al is to r ie i noa s t r e , fiindc - i epoca de glorie ă cân d ne a m u l ro m â n e s c p r i n d o m n i i lui s t r l u c i i ă ţ i p r i n f a p t e l e l u i vi t e j e t i , e r a p o p o r u l ce l m a i ş ş de sea m ală Euro p e i .

P rere a lui Emines c u e c 'n aces t veac avan să ă cena tea t r u l u i univer s u l u i era ocu pa t de Români. ă Ca exe m p l e în su s i n e r e a p re r i i sa l e , Emine s c u ţ ă ni - i d peă ma r i i do m n i t o r i Ion i Matei Corvin , ş Mirce a ce l B tr â n , Vlad Drac u l , Alex a n d r u celă Bun, tefan cel Mare. Eminesc u scr ie c 'n aces t Ş ă veac „Românii sunt poporul cel mai însenina t al Europei".

i motive sociale îl fac pe Eminescu s - i manŞ ă ş ifes t e cul t u l t rec u t u l u i . El regre t c nu se po t ă ă readuce vremile trecu te, când na iunea era în cre tţ ş ere, când popo r u l nos t r u f cea s disp a r în fa a ă ă ă ţ pu t e r i i lui de via t r ib u r i l eţă , slave iş t t a r e . Cum ă n'a r vrea el s read u c ,vitej ia i bog ia de alt dă ă ş ăţ ă at !: "a readuceă vulture scul avânt al Basarabilor, s t a r e a de bog ie di n vre m e a lui Pet r u Rareăţ ş o r i a l u i Ma t e i Ba s a r a b , a l e p u t e a r e a d u c e a r f i u n m e r i t i , a f i r e a c i o n a r a r f iş ţ i d e n t i c c u a f i s p o r i t o r n e a m u l u i r i i " . E m i n e s c u e m u l t m a i ţ ă cl a r a l t d a t i n eă ă ş a r a t l im p e d e ce în s e a m n ă ă r e a c i o n a r i s m u l s u .ţ ă

El s c r i e : "s u s i n e m d i n n o u c s t a r e a vec h e d e ţ ă l u c r u r i - c a r e n u s e m a i p o a t e r e i n t r o d u c e î n n i c i u n ch i p , s f i e b i n e în e l e s - e r a m a i favo r a b i lă ţ ă exi s t e n e i i d e s v o l t r i i n o r m a l e a p o p o r u l u i n o s tţ ş ă ru". i ep oc a boe r i l o r e l uda tŞ ă ă nu m a i fiin d c ă s t a r e a m a t e r i a l a p o p o r u l u i e r a p e a t u n c i b u n , ă ă p o p o r u l ave a t r e z i e m o r a l , p r i c e p e r e , vio i c i u n e , ă bu c u r i e d e via .ţă

Emine s c u n u ce re în t o a r c e r e a la t r ec u t , ci c r e a r e a co n d i i i l o r d e via , d e p eţ ţă v r e m u r i , câ n d n e a m u l c r e t e a i p r o g r e s a . El î i s p u n e p r e r e a c u p r eş ş ş ă ci z i e în t r ' u n u l d i n m a n u s c r i s e l e s a l e : "Legea to c m e l e l o r t r e b u i e s c h i m b a t , t r e b u e s că c r e a t e n e a p r a t ă co n d i i i l e bu n u l u i t r a i u a l r a n i l o r , c ci a l t f e l ch i a r ţ ţă ă e x i s t e n aţ n a i o n a l a R o m â n i e i e a m e n i n a t . I n l o c d e - a n e c e r t a p e b a r b a l u i t e f l a nţ ă ţ ă Ş V o d , a m ă f a c e m a i b i n e a n e c e r t a p e a f l a r e a o b i c e i u l u i p m â n t u l u i d i n v re m e aă lu i , ca r e - i a s i g u r a p u t e r e a mi l i t a r f o r m i d a b i l d e ca r e s e b u c u r a î n t r ' o v r e m e ă ă a t â t d e d e p r t a t , î n d r z n e u l Do m n a l Mol d o v e i . ă ă ă ţ D e a c i a m a f l a c m u n c a o m u l u iă d e a r n ' a f o s t ţ ă nic i câ n d r o b i t , c i r e z u l t a t u l u n e i t r a n s a c i u n i în ă ţ ge n e r e , av a n t a g i o a s p e n t r u e l ; c ă ă c h i a r p m â n tă u r i l e p e c a r e l e a v e a î n a r e n d , l e a v e aă d i n n e a m î n n e a m , n u p e u n r s t i m p s c u r t ; c b e i a e r a ă ă ţ p e d e p s i t c a u n l u c r uă d e r u i n e i d e b a t j o c u r , î n l o c c a ex p l o a t a r e a i l i r e a s i s t e m a t i c a a c e s t u iş ş ă ş ăţ ă v i c i u p r i n c o l p o r t o r i j i d a n i , s f i f o s t u n i s v o r d e ă venituri; c proprietatea era sfânt ,ă ă de i nu era ş dec â t jus u t e n d i , n u u n ju s ab u t e n d i" .

Intr'un articol Eminescu ne d urm toarea l mă ă ă urire: "Dac ne place uneori a cita peă unii din Domnii cei vechi, nu zicem cu asta c vremea lor ă se mai poate întoarce. Nu.

Precum lumina unor stele ce s'au stins de mult, c l tore te înc în univă ă ş ă ers, încât raza ajunge ochiul nos t ru într 'un timp în care steaua ce a rev rsat - o, nu mai exist , astfel ă ă din zarea trecu tului mai ajunge o raz de glorie ă pân la noi, pe când cauza acestei str luciri,ă ă t ria sufleteasc , credin a, abnega iunea nu mai sunt. ă ă ţ ţ Degeaba, pitici moderni, ar îmbr caă zalele lor, mânc ate de rugin , dac nu pot umplea sufletele cu ă ă smerenia i credin a celorş ţ vechi".

Eminescu avea prea mult bun sim ca s cear oţ ă ă întoarcere înd r t. Nu în acest felă ă era el reac ionar. ţ El cerea s creem condi iile , de via bun pe ă ţ ţă ă care le- a avut neamul nost ru în epocile voivodale. Sentiment al trecutului din motive temperamentale în opera poetic , din motive filosofice i sociale ă ş în opera de natur practic , dar i'n primaă ă ş

i'n ş cea de - a doua se 'nt revede na ionalis tul înfl c ratţ ă ă cu gândul la nevoile neamului, cu inima înc lzită ă de- o m re ie proectat în trecut, dar care poate ă ţ ă nu era pent ru poe t decâ t jus t ificarea unei m re ii ă ţ pe care - o dorea pentru viitor.

Conservatorismul na ionalist al lui Eminescu. ţ Emine sc u a tea p t de la unş ă p r og r a m con s e r va t o r c rearea tu tu roi r condi iilor necesare unuiţ progres firesc în toate ramurile de activi ta te ale na iunii. Aţ propierea lui Eminescu de convingerile conserva toa re se observ din notele lui ă m a n u s c r i s e i d i n d i f e r i t e a r t i c o l e mş ă run te din vremea stu diilor univers i t a re . Influen a ţ austriac ă îns , cuprinde întreaga doctr ina conservă atoa re pe care Emine sc u avea s 'o exp u n i 'n ă ş a r t i c o l e l e d i n Ti m p u l . In a r t i c o l e l e lui Emin e s c u se vede bine convingerea lui c numai conserva to r i i ă p o t s a lv a n a i u n e a i cţ ş ă u n s t a t l ib e r a l n u p o a t e fi p u t e r n i c . Oda t el sc r ie : "Dac libe ra l i i su n t ă ă pa t r io i iţ ş na i o n a l i t i , vor t r eb u i s devie reacţ ş ă ţ ion a r i i s îm p r t ea s c cu no i ace s t t i t l u , cuş ă ă ăş ă ca re az i ne fac imp u t r i".ă

Numai conserva to r i i sun t capabili s vindece ă rele le din a r , nu m a i legileţ ă con s e r v a t o a r e po t fi bu n e i o r ic in e voe t e în d r e p t a r e a lucr u r i l o r va ş ş t r e b u i să devin ma i m u l t or i ma i p u i n co n s e r vă ţ ator.

Încrede re a lui Eminescu nu se m rgine te la ă ş ac t iv i t a t e a t r e c u t i p r e z e n t aă ş ă con s e r v a t o r i l o r , c i s e r s f r â n g e i a s u p r a a c e i a c e e i v o r f a c e ă ş în vii t o r : "Unul es t e pa r t i d u l con s e r v a t o r , cu m u n a e s t e a r a , u n a Co n s t i t u i a libe r a l d a t d eţ ţ ă ă ace l a i p a r t i d co n s e r v a t o r , p r e c u m to t ce s ' a f cş ă u t i s e va fa c e v r ' o d a t p e n t r uş ă u n i r e a n e a m u l ui româ n e sc , de c tre par t i d u l conse rva to r se va ă face".

Eminescu ara t care trebue s fie inta par t idu lui conserva to r . El nu trebue să ă ţ ă lupte împot r iva principiilor de libertate i egalitate, ci împotriva ş abuzului ce se face cu ele.

Convins c liberalii au falsificat institu iile în ă ţ fiin a lor i c se folosesc de eleţ ş ă numai pent r u parad i satisfacere de interese, Eminescu crede ă ş c conservatorii auă menirea de a da formelor un cuprins real.

Liberalii discrediteaz institu iile prin abuz, consă ţ ervatorii trebue s ă le conserve prin realizarea fondului lor.

In atitudinea sa politic , Eminescu e intransigent ă în ce prive te principiile. Convinsş fiind c instită u iile noast re trebue s reprezin te ceva real, nu ţ ă numai forme goale, Eminescu sus ine c tot ce se ţ ă face în a r e nevo ie s aib ca p u n c t de plecţ ă ă ă are Consti tu ia rii înţ ţă întregul ei.

Eminescu în elege constitu ionalismul ca p zirea ţ ţ ă real a principiilor înscrise în pactulă fundamenta l al rii. El în elege ca factor ii de guvern mân t ţă ţ ă s - i îndeplineasc fiecareă ş ă misiunea prescris de ă legi i s nu treac peste acestea; el cere ca fiecare factor s - iş ă ă ă ş cunoasc atribu ia special i s ă ţ ă ş ă fie responsabil de îndeplinirea ei; el e contra imixtiunei de puteri; el cere ca aleg torul s fie ă ă l sat s - i exercite în con tiin datoria - iă ă ş ş ţă cet enăţ easc i s nu fie supus presiunilor morale i ă ş ă ş materiale. Constitu ionalism nuţ 'nseamn deci simpă le forme sub care totul e fal , forme care ascund doar o societateş organizat de exploatare i intimă ş idare a rii.ţă .

In baza principiilor conservatoare, desvoltarea rii nu se poa te face decât pe caleţă evolut iv ; de ă aceia conservatorii trebue s fie împotriva mi c ră ş ă ilor revolu ionare. Ei trebue sţ ă creeze condi iile ţ adev ratului progres, adic s desvolte posibilită ă ă ăţ ile muncii fizice iş

intelectuale.inta supre m a par t id ului conserva to r trebue Ţ ă s fie înt ri rea elemen t u l u iă ă

na ion al i ap rarea ţ ş ă lui împo t r iva a tot ce l - ar primej d ui: " i inta Ş ţ noastr a fostă totdeauna conservarea elementului na ional i ocrotirea acestui element contraţ ş conc uren ei excesive i a propriei lui neprevederi. Fie ţ ş ce zi ce trece ne convinge mai mul t c aceas ta ă trebue s fie inta suprem , nu numai a oric rui ă ţ ă ă conserva t o r , dar a oric rui Român care vrea s ă ă aib o ar româneasc ".ă ţ ă ă

Astfel pen t r u Emineseu a fi conserva to r se conf und cu a fi român i a voi bineleă ş na iunii. Felul ţ cum în elege el desvoltarea rii pe temeiul princţ ţă ipiilor conservatoare, nu ni - 1 arat ostil progresă ului poli tic i social. In vorbele lui Emineseu e ş un spirit pe care trebue s -ă1 în elegem, un spirit ţ conservator care vrea preg tirea unei evolu ii, nu ă ţ s vâr irea de salturiă ş schimb toare mai totdeauna ă numai a suprafe ii lucrurilor. Intre cele dou curţ ă ente fa 'nţă fa , unul târzielnic în reforme, dar ţă sigu r de real i z r i i al t u l revolu io n a r , primi to r ă ş ţ al oric rei nou t i, înf ptui to r a toa te pe hâr t i e, ă ăţ ă dar pu in schimb tor al fondului lucrurilor,ţ ă Emin escu prefer pe cel dintâi.ă

Antiliberalismul lui Eminescu. Pe cât i - i lui Eminese u de mare încrede rea în conservatori i în ideia ş conservatoare, pe atât i- i de mare i siguran a c liberalii i'nş ţ ă ş general liberalismul nu pot face ca o na iune s fie pute rnic ţ ă ă i s progreseze în mod firescş ă

i continuu. şEmineseu a atacat politicianismul liberal cu toate aspectele lui, a înfierat pe cei de

provenien nesigţă ur care alc tuiau partidul liberal, a m rturisi t ă ă ă adesea convingerea că liberalii sunt du mani ai ş na iunii..ţ

La baza neîncrederei în liberali sunt, dup Emiă nescu, i deosebiri de origin iş ă ş deosebiri de car acter între ceia ce- i liberal i conservator în ar . ş ţ ă Pe când conservatorul are ca arm adev rul, liberalul se serve te de intrig i vicle ug; pe când ă ă ş ă ş ş conservatorul spune sincer ce vrea, liberalul asc unde totdeauna adev rata inten ie. Emineseu ă ţ ajunge cu neîncrederea pân acolo c nici faptul ă ă ob inerii Independen ei nu - 1 învesele te; el crede ţ ţ ş că se ascunde ceva sub cuvintele dubioase cu care puterile au recunoscut independen a rii.ţ ţă

Emineseu a manifesta t o ne rmurit dragoste ţă ă pen t r u r nime care pen t r u el seţă ă confu n d a cu îns i na ia. i aceast dragos te i- a m rit înverăş ţ Ş ă ă ş unarea împotriva liberalilor care, dup el, exploată au doa r na iu n e a . E inte re s a n t obse rva i a pe ţ ă ţ care - o face el într'o convorbire cu Zamfir Arbore: "S se r scoale ranii cândva în România pentru ă ă ţă a scutura jugul ciocoilor, i atunci vei vedea, dac ş ă vom tr i pe acele vremuri, cât de sanguinari iă ş nemilo i vor fi ace ti democra i fa cu poporul ş ş ţ ţă r sculat".ă

Emineseu e convins c legisla ia liberal a încă ţ ă uraja t la noi lupta de exploatare; această legisl a ie es te exclusiv în favoarea clasei de mijloc, ţ care la noi e format din Evrei, a a că ş ă prin liberali sm ne putem a tepta la o epoc de dominare ş ă a Evr e i l o r , f a d e c a r eţ ă d o m n i a f a n a r i o t a r f i ă o epoc de aur .ă

Vis u l lu i Emi n e s c u e r a u n s t a t p u t e r n i c p r i n care na iun ea s se desvol te iţ ă ş s - i îndeplineasc ă ş ă m e n i r e a e i civi l i z a t o a r e . Dar el e co nv i n s c u n ă s t a t l i b e r a l n u p o a t e f i p u t e r n i c f i i n d c r e n u n ă ţ ă la pu t e r i l e sale în favoarea individ u l u i .

In politic , la baza atitudinei lui Eminescu, nu - s ă nu m ai sen t i m e n t e l e unu i mili ta n t pen t r u un par t i d , ci gândi ri bine fixate asu p ra conse rva t i s m ul u i iş liberal i s m u l u i în gener e .

Sufle t aprins; i entu s ia s t , min t e gândi toa re i ş ş preocu pa t de toate problemeleă vie ii na ionale, ţ ţ Eminescu i - a pus toa t energia în se rviciul ideilor ş ă pe care le socotea mân t u i toa re . In gândi rea român easc , el nu rep re z i n t o sim pl a ti t u d i n e de poe t ă ă ă or i d e z i a r i s t în f e u d a t u n u i pa r t i d , ci o cla r ă concep ie conse rva t o a r e na iona lis t .ţ ţ ă

El i - a lua t în se rio s rolul de profe t al neam ul u i ş pe de o par te , de censo r al pl gilor vie ii noas t r e ă ţ p u b l i c e pe de al t a . Dar în lu p t a lu i a t â t de veh eme n t ade s e aă o r i , el nu ui t c via a p u b l ic e ă ă ţ ă ceva serios, i aceas ta - 1 înal înc înaintea noas t r :ş ţă ă ă "Stân d la mo r m i n t e l e f ra i l o r lo r c zu i pe câ m pţ ă ţ i i l e Bulga r i e i , Ro m â n i i d i n ce în ce s e

p t r u n d ă m a i m u l t i t o t m a i m u l t d e co n v i n g e r e a , c ş ă via a pub l ic es t e un luc r uţ ă se r io s , ia r nu o come d ie, unde cel mai is te trebue s fie r spl t i t prin ţ ă ă ă aplause".

1870) Echilibrul.

Articolul e publicat în Federa iunea ţ (III) 1870 la 4 Mai/22 Aprilie i 11 Mai/29 Aprilie, iş ş semnat cu pseu d o n i m ul Varro. In Din edin ele soc. Româ nia Ş ţ jun , ă (manuscrisul Acad. Române 2257 ff. (224—232), Eminescu ara t c ar ticolul e scris de el. Eminescu ă ă spune aci: "In articolul Echilibrul publicat în Feder a iunea ţ (nr. 38 i 39, Maiu 1870) am sus inut autonomia Transilvaniei, f râmareaş ţ ă dualismului, a unei forme ce contrazice natura obiectiv a monarhiei, dreptul ce- 1 ă are fiece popor de a - i de te r mi na voin a prin legi i ş ţ ş de a avea un propriu organ pentru formularea acestor voin e, oţ legislativ . Acest articol a dat ans (prilej) ă ă procurorului public din Pesta d'a m cita la judec toria ă ă de instruc iune", (v. ed. Scurtu ţ Scrieri politice i literare ş p. 19). Articolul a fost reprodus de Scurtu, în edi ia scrierilor literare i politice ale lui Eminescu sub titlul neexact ţ ş Dualismul austro - ungar iş na ionalit ile ţ ăţ i cu dese omisiuni de cuvinte i propozi iuni.ş ş ţ

Eminescu arat c ă ă Pester Lloyd, ziar al intereselor maghiare, cere drep tu ri pent ru toate na ionali t ile aţ ăţ far de Românii din Transilvania. Fa de aceast atitudine se impune cercetareaă ţă ă ra iunii de a fi a dualismulţ ui. Acesta - i obiectul principal al articolului lui Eminescu.

Legile unui popor purced dela el însu i, to tu i pot ş ş fi cazuri când un elemen t st r ină î i poa te impune leş gile lui. Acest element se poate impune: 1) prin super ioritatea sa, 2) prin credin a poporului în principii transcendente, ceea ce s'a întâmplat cu Românii cari au ţ credin ţă în unitatea Austriei i în tron, 3) prin for a ş ţ înc lc toare de orice drepturi.ă ă

Analizând aceste trei cazuri, Eminescu. arat mai ă întâi c Ungurii nu se pot impune prină superiortate mor al . Via a lor public e dec zut , nu au o civiliza ie ă ţ ă ă ă ţ proprie, nu- s prin nimic superiori Românilor.

In ce prive te cazul al doilea, Eminescu arat c ş ă ă Românii cred în unitatea Austriei, dar s'ar putea ca aceas t credin s 'ncete z e i atunci va înceta i credă ţă ă ş ş in a în simbolul na iunii, suveranul.ţ ţ Ideia unit ii Ausăţ triei trebuie s se confor me z e cu trebuin ele popoaă ţ relor. Pentru aceasta e nevoie îns de federalizarea ă Austriei. In afar de aceasta, unitatea Austriei nu cere ă existen a unei Ungariiţ st pân pe provincii str ine. ă ă ă Românii având a respecta numai unitatea Austriei, ar putea proclama singuri autono mia. Suveranul trebuie s in seam de dreptu r i le na iunilor, trebuie s cedă ţ ă ă ţ ă eze cerin ele acestora.ţ

In ce prive te cazul al treilea, Eminescu spune c ş ă Ungurii nu au puterea de- a se impune. O r scoal milă ă itar e lucru foarte u or i foarte probabil.ă ş ş

In par tea final a marelui s u articol, Eminescu aă ă ra t c Românii nu au a combinaă ă soar t a lor cu a Ungurilor. Ei nu au a le cere acestora nimic, ci tre bue s se adresezeă Tronului. Na iunile. au dreptul de- a ţ se în l a i a- i ar ta valoarea lor proprie. Sanc iuneaă ţ ş ş ă ţ popoarelor trebue s premearg sanc iunii suveranului. ă ă ţ Astfel numai în Austria va fi echilibru în via a statului, ţ i va fi i pace.ş ş

In fine, ceeace am zi s noi s ' a împli n i t . Cehii cer autonomia rii lor;ţă Gali ienii, Tirolezii, Triesţ tinii cer aceia i esen sub alte forme; ba chiar ş ţă organul jidanilor unguri i ţ Pester Lloyd are inspi ra iunea de a recomanda guvernului austriac oţ dep lin îndrep t ire a na ionali t ilor. Adec cu asă ăţ ţ ăţ ă tu ia ce le e proprie, vor a localizaţ reforma Aust riei i uit inten iona t, c este i o Transilvanie, ş ă ţ ă ş care cere aceia iş autonomie, pe care o cere Bohe mia ori Gali ia. Opiniunea public a Austriei s'aţ ă pronun at pentru c derea constitu iunei, pentru r stţ ă ţ ă urnarea complect a dualismuluiă care nu are nici o ra iune de a fi. Dac suveranul s'ar învoi s - i cercue fruntea cuţ ă ă ş coroana Bohemiei, el ar trebui prin consecin s reprimeasc autonomia mareluiţă ă ă principat al Transilvaniei.

Afar de ceeace creiaz arbitrari ta tea omulă ă ui, nu exist nimic în lume ce n'ar trebuiă s fie ă cum e. Cauz a aces t e i t reb ui n e e ra iu n e a lui de ţ ţ a fi i aceas t a t re b u e s fieş ă nea p ra t o ra iu n e , ă ţ nu o combina iune r ut cioas ori exaltat , ci un rezultat neap rat,ţ ă ă ă ă ă neînl turabil al unei cauze anteră ioare, asemenea cum din calculul cert a dou cifre ă cer te ese un rezul t a t neap ra t , ce nu se poa te ă schimba f r amestecarea unui element arbitrar oriă ă

nera ional. Acest element arbitrar, nera ional i de ţ ţ ş aceea barbar, e asemenea s biei luiă Brennus din cump na cu aur.ă

S vedem ra iunea de a fi a dualismului. Sunt ă ţ cauze ce au trebuit s - 1 produc ; sauă ă aceast form ă ă e numai o fic iune diplomatic , o variant a ţ ă ă ete rn u lu i "divide et impera", o form arbi t ra r , ă ă care s nu rezul t e din ideea ce natu ra lme n t e o ă con ine în sineţ materialul ei - popoarele?

Condi iunea de via a unei legiţ ţă , garan ia stabilţ i t i i sal e e ca s fie unăţ ă re z u l t a t , o exp r e s i u n e fide l a t re b u i n e l o r un u i po p o r - i t oc m a i de ă ţ ş aceea drep t u l de a form ul a acele treb ui n e în ar t icţ ole i pa rag r a fe es t e , du p spi r i t u lş ă t im p u l u i nos t ru , al po p o a r e l o r . Un po p o r - o ricu m ar fi el - a re d re p t u l de a - iş legiu i t r eb u i n e l e i t r a n s a cţ ş iunile ce rezul t neap ra t din acele trebuin e ,ţ ă ă ţ re ciproci ta t ea rela iunilor sale; într ' u n cuvânt : legile ţ un u i po p o r , d re p t u r i l e sale , nu po t pu rce d e decâ t din el însu i. Alt eleme n t s t r in, esen ia l dife r i t de ş ă ţ al lui, nu - i poa te impu n e nimica; - i dac - i impş ă u n e , a t u n c i a e n u m a i p r i n s u p e r i o r i t a t e a de m n ă de recu n o s c u t a individ u a l i t i i sale , cu m, de ex., ăţ au impu s France z i i Românilo r . E o influe n paţă cinic , pe care cel pasiv o prime te cuă ş bucurie, cu disp re u l s u pro p r i u , f r de a judeca cum c din ţ ă ă ă ă as t a poa t e s na s că ă nen o r o c i r e pen t r u el.

Al d o i l e a m o d d e a im p u n e e ac e l a d e a fa c e din principii transcen de n t e , din credin e ale oţ meni r i i , mijloace pen t r u scop u r i de alt na tu r . Astfel preo i m e a evuluiă ă ţ mediu explica evangeliul as t f e l , încâ t f cea ca po p o a r e l e s i îngen u n c h e i ă ă ş s u b j u g u l u n u i r e g e r u ; a s t f e l c r e d i n a ce a aă ţ dâ n c c t r e u ni t a t e a Aus t r i e i i c t re t ro n aă ă ş ă fo s t cau z a indirec t , de i principal , care i - a f cut pe ă ş ă ă Româ ni s p r i m e a s c t câ n d ,ă ă ă cu o re z i s t e n mai ţ ă mult pasiv , umilirea dualismului.ă

Al t re i lea mo d e cel mai sim pl u , de i cel mai ş greu i mai nedrep t . i - arogi cuş Ţ insolen drep tţă uri le al t u i a i t e su s i i în p r o p r i e t a t e a lor p r in ş ţ p u t e r e a b r u t , p r o p r i eă o r i s t r i n .ă ă

S cerce t m aces t e t r e i p u n c t e , un u l du p al t u l ă ă ă i s ved e m d a c vre u n u lş ă ă d i n el e p o a t e f i r a i uţ nea atitud inei excep ionale a Ungurilor din Aust ria, ţ a t i t u d i n e ce le d în mâ n do m n i a as u p r a un o r ă ă na iuni esen ial diferi te de aţ ţ lor, tot a a deş mari la nu m r i nu ma i îna p o i a t e în cu l t u r . În t â i a raă ş ă ţ iune, prin care un popo r poa te egemo ni s a pe altul , e superioritatea moral .ă

M sura r i u l civilisa i u n e i unu i pio po r în ziu a de ă ţ azi e: o limb so n o r iă ă ş ap t de a exp r i m a p r i n ă sune te no iuni, prin ir i accen t logic cugete, prin accentţ ş ş etic sen timen te . Modul de a în ira în fraze ş no iune dup no iune, o caracteris t icţ ă ţ ă mai abs t rac t ă ori mai concre t a no i u n i l o r în sine, toa t e as t ea , dac limba e să ţ ă ă fie na io n a l , sun t ale limbii, c ci ţ ă ă d e n u va f i a a , e p r e a le s n e ca u n o m sş ă vo r b easc nem e te, de ex., cu mate r ial de vorb unguresc. Afar de aceea,ă ţ ş ă ă civiliza iu ne a unui popor cons t cu deosebi re în desvol t a rea acelor aplec ri ţ ă ă uma n e în genere, care sun t neap ra te tu t u r o r oamă enilor, fie ace tia mari ori mici, s raciş ă ori boga i, acelor principii, care trebue s cons t i t ue funda m e n tţ ă ul, direc t iva a toa tă via a i a toa t activi ta t ea ţ ş ă ome n e a s c . Cu cât ace s t e cun o t i n e i p r i nci p i i , ă ş ţ ş care s le fie tu t u r o r com n u e , sun t mai desvol t a t e , ă cu a t â t a po po r u l re s p e c t i v e m ai civi l i z a t . C ci ă clasa inteligent numai, nu cons t i tue civiliza iună ţ ea, ca re e i t r e b u eş s fie co m u n tu t u r o r p t uă ă ă rilor popula iunei. Sunt popoa re, ce posed oţ resp ectabil inteligen nalt , f r de a fi ele civilizate; ă ţă ă ă ă su n t al t e l e ca re , f ră ă in t e l ige n nal t , în t r u n e s c ţă ă toate condi iu nile civiliza iunii. tiin ele (afar deţ ţ Ş ţ ă ceeaee e do m e n i u p u b l i c) t re b u e s p re z i n t e lucă r ri p ro p r i i ale na i u n e i , p r i nă ţ care ea ar fi con t rib u i t la lu mi n a r e a i îna i n t a r e a o me n i r i i ; ac t e l e i li t e r a t u r aş ş f r u m o a s t r e b u e s fie ogl in z i de au r ale rea l i t i i în ca re se mi ca po p o r u l , oă ă ăţ ş coa r d no u , or igi n a l , p r o p r i e pe bin a cea ma r e a ă ă ă lu mi i . Legis la i u n e a t re b u eţ s fie ap l ica r e a celei mă ai înain t a t e idei de drep t pus în rapor t cu trebă uin e leţ po p o r u l u i , - as t fe l îns încâ t explica re a ă ori aplicarea drep t u r ilor prin lege s nuă

cont ra z ic ă spiri tul ui acelora. Indus t r ia trebue s fie a na iu ni i ă ţ aceleia i p zit deş ă ă concure n ; iar pur t toru l ei, ţă ă comerciul, s'o schimbe pe aur, dar aurul, punga ce hr ne te pe ind u s t r i a i îmbrac pe agricul t o r , ă ş ş ş ă treb ue ase me n e a s fie în mâin ileă acelea i na i u n i. -ş ţ Declar m a în elege, de i nu concede m, ca ă ţ ş cineva s fie aservi tă vreunei na iuni viguroase ce te ţ su p u n e cu pu t e r e a bru t , ori unei al teia , ce teă orb e te cu lust ru l civiliza iuni i sale. Dar s fim servi tor ii... cui? Celei mai dec zuteş ţ ă ă populace din Europa, a c rei vani ta t e i l ud ro ie nu e decâ t o ă ş ă ă ş lung i scâ rb oa să ş ă Donq uixo t i a d . C ci ce au ă ă ace t i oame n i ca s ne su p e r i o r i z e z e ? Au ei ceva ş ă ce noi nu avem? Au ei limb ? Au tiin e? au ar te? ă ş ţ au legis l a i u n e? au ind u s t r i i? auţ com er ci u? - ce au?

Limb a ? - Ar t r e b u i s le f i e r u i n e d e ea . ă ş Sune t e l e îng r o z e s c p ia t r a ; con s t r u c i u n e a , mo d u l ţ de a în i r a cuge t r i l e , de a ab s t r a g e no i u n i l e , ş ă ţ t ro p i i , cu un cuvâ n t sp i r i t u l infi l t r a t aces t u i material grunz u r o s , sterpi, hodorogi t , e o copie a spiri tului limbei germane. Ei vorbesc germ ne te cu ă ş mat e r i a l de vorb ung u r e s c .ă

tiin e l e? Ce au d e s c o p e r i t e i n o u în t i in e? PŞ ţ ş ţ rin ce au cont r ibu i t ei la înain ta r ea omeni r i i? Ist oria civiliza iunii a înregist ra t numai o nul . ţ ă Legisla iunea?ţ Drepturi i legi sunt într'o etern ş ă contrazicere. E o compila iune r ut cioas iţ ă ă ă ş nerumegat a principiilor celor mai contradictorii, ă principii care se exclud unul pe altul. Al turi cu o ă consti tu iune nedreap t i par ial , liberal îns ţ ă ş ţ ă ă ă pentru Unguri, g se tiă ş legi din evul mediu mai barbare decât barbaria.

Arte i literatur ? O traduc iune rea din limba ş ă ţ germ a n i tie toa t lumea cât deă ş ş ă rea poa t e s ă fie o traduc iune. Indus t r ia? german . Comerciul? ţ ă în mâna Evreilor.

Va s zic nu au nimica ace ti oameni, prin ce ă ă ş s ne superiorizeze pe noiă Românii, i vom ar ta ş ă numai decât cum nici nu pot avea, nici nu pot cons ti tui o pute re moral oarecare. Nu e pe lume ă o singur inteligen , care s fie o mai reaă ţă ă expre siune a popor ul u i ei decât cea maghia r . S ne ă ă silim pu in a analiza spiritul, -ţ nu al poporului maghiar, pe care din inteligen a lui nu- 1 vom putea cunoa te nici odat ,ţ ş ă - ci al acestei coterii care- 1 guvern , guvern â n d u - ne to t oda t i pe noi prin ă ă ş o fic iune diplomatic . E it din ni te coli mizerţ ă ş ă ş ş abile a c ror singur ânt eă ă ţ ă propagarea minciunei, în care n'au înv at nimic alta decât fanatismăţ ul, primind o educa iune, care avea de principiu ţ de a stinge tot ce în sufle t e cura t , uman, nobil, pur, s'au infiltra t în capetele unei genera iuni june ţ i de aceea docile ni te principiiş ş sistema tice în flag rant contradi iune cu tot ce era mai nobil în spiră ţ itul secolului nostru. Astfel ace ti oameni au devş enit transcendentali. Aceste principii sistematice ale lor, scoase deductiv din o istorie falsificat , ă escamotate din concep iunea exagerat aţ ă na iunii ţ lor, din no iu n e a fals i fica t a drep t u l u i , - ce ţ ă putea fi ele de cât pure minciuni! In via a puţ blic îns ei judec consecven t pe baza acelor princă ă ă ipii mincinoase; de aceea nu ne poate prinde mir area, dac toa t e conseci n e l e ce leă ţ t r ag din princ ip i i fa l s i f i c a t e n u s u n t , n u po t fi , d ec â t ia r i ăş fal e. Nu trebue darş s ne mir m, dac ei aplic ă ă ă ă principii le cele mai mar i din via a public aţ ă pop oare lo r , as t f e l cu m le apl ic ; pen t r u c ei le - au ă ă în eles pe dos, pen t ru cţ ă es tura fal elor no iuni ţ ă ş ţ fundame n t a le i- a f cut incapabili de - a cugeta drep t . ă Cine

nu tie acu z a i u n e a ce ni se face nou Romş ţ ă ânilo r pen t r u c sol ici t m pe n t r u noiă ă ceea ce ei au solici ta t pien t r u dân ii? Ce întoar s , ce miş ă nu n a t t reb u e s fie aceaă ă glav , care face altu ia ă o crim , din aceea ce el pen t r u sine i croie te o ă ş ş vir t u t e! Tot ce con s t i t u e viea a lor in t e r n e o ţ ă minciun . De ce s ne mir m, dac alegereaă ă ă ă la ei însemn ea z be ie, b taie i omor? S nu ne mir m, ă ţ ă ş ă ă dac toate no iuni le au cuă ţ to tul alt semnifica re, ă p e n t r u c s u n t p r i v i t e p r i n o p r i s m s u f l e t e a s c , ă ă ă ce fals i f ic to t u l . Asem e n e a cu m nu te po i în e lă ţ ţ ege cu u n o m, a c ru i li m b iă ă ş n o i u n i d i f e r i ţ ă as t f e l de ale tale, încâ t el r mân e pen t r u tine ă ne t r a d u c t i b i l , c ciă tu nu ai no iu n i l e ce le are el, ţ cu m el n u le a re pe ale t a l e: - toc m a i a a n u teş po i în elege cu inteligen a maghia r . Împ care sau ţ ţ ţ ă ă trans ac iu n e nu se încape aicea,ţ c ci divergen a ă ţ no i u n i l o r fun d a m e n t a l e i a pr i nci p i i lo r si s t e m a tţ ş ice

condi ioneaz o etern divergen a deduc iuni lor din ele. Va s zic aicea nu seţ ă ă ţă ţ ă ă încape acest mijloc dulce i piacific, care va fi ete rn neîn e le s . ş ţ Tu- i spui, că na iunea român vrea cutare i cutare ţ ă ş luc r u , - el î i r sp u n d e , c na i u n e aţ ă ă ţ ro m â n nici ă nu exist . Apoi în elege - te c'un astfel de om! Noi ă ţ Românii nu pu te m înain ta decâ t cu desco n s i d e r a re a t o t a l aă ace s t o r oa m e n i t r a n s c e n d e n t a l i , cu ca r i ne - a lipi t un ucaz al tron u l u i , i de care un decre t ş drep t ne poa te to t a a deş bine des lip i. Vina în fine nu e a lor, pen t r u c gene r a i u n e a ca a ta r e nu are ă ţ vina falsei direc iuni a spiri tului s u. Vina aces tei direc iuni o au descreera ii lor deţ ă ţ ţ magna i, a c ror ţ ă vani t a t e îi f cea s cread , cum c în aceas t a r , ă ă ă ă ă ţ ă ce e mai mult a noast r de cât a lor, ei vor putea ă mag hi a r i z a pân i pie t r e l e . Magna i , car i i 'n -ă ş ţ şcep ea u via a cu sc r ie r i fana t i c e i exal t a t e , sp r e a ţ ş o sfâ r i în vr 'o cas de neb u ni ,ş ă ori în dro j d i i le vi - iilor be iei i ale desf r â n rii; copii b trâni ce p tţ ţ ş ă ă ă ea z p r u l lo ră ă cel a lb cu to t ce e m a i d eg r a d a t , mai obs ce n , mai tel u r ic în aceas t na t u r ce - iă ă zic omeneasc .ă

S ne ui t m de p l i n s u b sd r e a n a de p u r p u r ce ă ă ţ ă o p u n e i p e p r o f u n d a l o r m i z e r i e , i s ve d e m ş ă cum fap te le concre t e isbesc în fa acele abs t r acţă iuniţ sta t i s t ice, ce ei le prezin t lumii, i cum toat ă ş ă via a lor public e o parodie. - Celeţ ă

ase - spre - zece ş milioane de Unguri, cu care în al Europa, sunt o ş ă minciun . i cineă Ş nu - i aduce aminte, cum au schimbş at nu mele indivizi lo r din dis t r ic t e înt regi, în cât bie ii locui t o r i nem e t i nu tiau în ur m cu m îi ţ ţ ş ş ă chiam . Astfel cu apare n a ,ă ţ cu nu mele maghia r , ei vor s min t fiin a germ a n ori ro m â n . Din fer ică ă ţ ă ă ire, înce rc a r e a , pe lâng aceea c e pe r f i d , apo i ă ă ă e i emi n a m e n t e van . Ace tiş ă ş oam e n i ei în ii cu ş sta t u l lor, cu par l a me n t u l lor, cu minis t e r u l lor nu s u n t dec â t o mi n c i u n , o f ic i u n e . - De ex. , e ă ţ aces t minis t e r îndre p t i t de a fi minis t e r u lăţ popo rului române sc? Nimica mai pu in de cât as ta, c ci ţ ă îndrep t i rea treb ue săţ ă purcead de la popor ul romă ânesc ca atare; i acel pop or nici a fos t înt reb a t ş m cară la no u a refo r m , a luc ru r i l o r . E aces t pa r l aă ment expresiunea poporului românesc? Nu... nici exp re s i u n e a celui mag h i a r m car; c ci a tu n c i a am ă ă trebui s uit m b t ileă ă ă ă

i omorurile la alegeri, infş luen rile meschine ale guvernului i ale coruptei sale partide,ţă ş starea excep ional a Transilvaniei, ţ ă punerea sub acuza iune a candida ilor opozi ionaliţ ţ ţ ori de alt na ionalitate, intimidarea poporului prin ă ţ amenin ri, toate acestea am trebuiţă s le uit m, ă ă pentru a putea zice cum c aceast minciun , ce se ă ă ă nume te parlamentulş Ungariei, e o expresiune a po p o a r e l o r . i- apoi câ te mi j loace nu vor g si aceiŞ ă oa m e n i , ca r e i n p u n g a r i i î n m â n , p e n t r u ţ ţă ă ca s influen ez e i s conru p iă ţ ş ă ă ş mai mul t? La ce- i voteaz ei oare fonduri de dispozi iune ?ş ă ţ

Ungurii nu sun t superiori în nimica na iunilor ţ cu cari locuesc la un loc; i acestş palat de spume mincinoase, cu care au în elat Europa, e, de aş proape privit, forma ridicol a unor preten iuni ă ţ ridicole. Kant nume te ridicol risipirea spontanş ee a unei a tept ri mari într 'o nimica întreag , ş ă ă adic : parturiunt montes, nascitur ridiculus mus.ă

i cu toate acestea, st ridicol e trist în sine; ceea Ş ă ce dovede te, c defini iuneaş ă ţ filosofului german are multe contra sa. E trist de a vedea în inima Europei o na iune,ţ ce se afl înc în evul mediu, ă ă cuprins de o febril epidemie spiri tua l , o naă ă ă ţ iune mic la num r i fanatic în aspira iuni, c ră ă ş ă ţ ă eia o apuc tur politic i- a dată ă ă neîn elep e te suţ ţ ş prema ia asupra unor na iuni tot a a de mari la ţ ţ ş nu m r i în nimicaă ş mai înap o i a t e . Fic iu ne a t reb u e ţ redus la valoarea ei proprie i trebue risipită ş ă aceast valoare nominal care uime te i care cu ă ă ş ş toate astea ascunde în sine cel mai infamant fal iment.

S trece m la pu nc t u l al doilea: la ideia etic ă ă care a domina t popo r u l nos t r u , când a primi t t când o reform , ce el o ura din sufle t . Nu cred ă ă s fie vr'un Ungur chiar, care să ă aib bonomia ă de a crede, cum c în legile i m sur i le lor ne ă ş ă oblig crea iu nile unoră ţ creeri tu rb u r i ungu re t i , ori semn t u ra cut rui om al lui Dumne z e u, care ş ă ă se int i t u l ea ză cu cale ori f r cale minis t r u . Pe ă ă noi ne oblig pur i simplu semn tur a suveran ulă ş ă ui nostru. Suveranul reprezin t unitatea de stat ă austriac i pentru noi el e personificareaş

na iunei ţ române. Noi suntem amici ai unit ii Austriei i troăţ ş nul va g si în noi totdeaunaă ap r tori sinceri, de i ă ă ş legi pe care nu le- am f cut noi în ine, nu ne oblig .ă ş ă

Ele sunt f cute în flagrant contradic iune cu ă ă ţ convingerea noast r , f ră ă ă consim imânt u l nost ru, ţ c ci am refu z a t de a discu t a ori de a vota legi, ă care a priori erau fal e i nedrep te . Cum c ş ş ă noi am crezut a trebui s ne supunem deocamdată ă acestor legi, din ra iunea de mai sus, e o m sur , ţ ă ă pe care oamenii de bine ne- o aprob ; cum c îns ă ă ă nu trebue s cerem ameliorarea aces tor legi, e i ă ş mai sigur, pentruc ne punem pe un teren fal i ă ş ş recunoa tem legalitatea existen ei lor, când ele aş ţ priori prin ab inerea noast r sunt nelegitimate în ţ ă sine, în esen , i legitimate numaiţă ş în form prin ă semn tura Domnitorului, pe care noi trebue s'o ă respect m, pân cândă ă respect m unitatea Austriei. ă Se zice, c s cerem de la Unguri cutare ori cutare lucru, -ă ă iat iar terenul cel fal . Cum pot fi ei ă ş compe ten i de a ne d rui lucruri, pe careţ ă domn ul le d rue te servului? Suntem noi servii lor? Dreptă ş urile se d ruiesc?ă Sau sunt ace ti repreze n t a n i ş ţ din diet reprezentan i fideli ai na iunilor ? Dară ţ ţ toat ă lumea tie, c Ungurii chiar în Ungaria proprie sunt ş ă în minoritate i cş ă numai prin influen ri ţă materiale la alegeri o au putut improviza acea adun tur ce se ă ă pretinde Adunare. Noi nu ne putem pune în rela iune deţ domn i aservit, nici putem intra în transac iuni cu oameni, care pentru noi nuş ţ sunt comp eten i nici de a lucra ceva, decât doar prin puterţ ea brut ce li- oă pune la dispozi iune imperiul, nu îns prin esen a dreptului. Puterea executivţ ă ţ ă trebue s fie pen t ru noi aceea ce aplic asup ra noas t r ă ă ă legi, ce ni le- am f cut noi; iar nu aceea care ne impă une legi str ine i c reia nu tim ce numeă ş ă ş s - i ă d m. i apoi transac iuni cu astfel de oameni, cari ă Ş ţ în fapt n'au ei in iiă ş nimica, a c ror existen e ilusorie, nu prezin t nici o garan ie de durat , baă ţă ă ţ ă înc te compromi i pactând cu ei asupra unor lucă ţ ruri, care nu sunt ale lor, Atitudinea na iunii romţ âne e anormal , asemenea unui organ ce încetă ează de a func iona. Func iunea lui e în el, în destina iunea lui, i numai oţ ţ ţ ş împrejurare arbitrar ă poate s i- o opreasc . Asemenea i noi Românii,ă ă ş Drepturile i legile ce au de- a ne guverna pe noi, ş ni - s imanen te nou , c ciă ă sunt imanente trebuin elor ţ noas t r e, vie ii noas t r e, - noi nu avem a le cereţ de cât de la noi în ine. Aceea cum c ni se oş ă pre te exerci iul lor, nuş ţ schimb nimic din fiin . S cercet m mai de aproape ra iunea semn tură ţă ă ă ţ ă ii,

i dac ea poate însemna ori obliga mai mult de cât sigiliul pe o sentin ,ş ă ţă care nu opre te ca sentş in a s fie nedreap t . S vedem care e rolul normţ ă ă ă al al Domnitorului i al sanc iunei - i dac acestora amândou li e piermis de aş ţ ş ă ă fi în contradic iune cu voin ele, singure valabile, ale popoarelor ţ ţ ca atari. Nou ni se pare, c pentru fiecare popor ă ă drep t u l i legisla iu n e a pu rce dş ţ de la el, i le creea z când i cum îi t reb u e sc , as t fe l încâ t în t r ' o nor m alş ă ş ă s ta r e de lucru r i , sanc i u n e a e o for m al i tţ a te , ca re n ' a r t r e b u i s obl ige ,ă dac n u obl ig ă ă sensu l celor sanc iona t e . Vom proba c e a a. Pentţ ă ş ru ca un lucru s exis te, t rebu e s se înt r u n e a s c ă ă ă mai multe condi iuni . Astfel,ţ legea rezul t din trebă uin a po p o r u l u i , din voin a lui i din legiui reaţ ţ ş liber , nein t imid a t , a acelei voin e. Este sanc iu n ea , acuma, o condi ieă ă ţ ţ ţ de exis ten a unei legi ori ţă nu? Dup noi, nu - cel pu in pu te m cons t a t a ,ă ţ c ă legal poate rezista poporul voin ei Domnitorului, ţ Domnitorul voin eiţ poporului, ba. Va s zic ,sancă ă ţ iunea , nu e con di i u n e a de exis t e n aţ ţă une i legi ci numai formali t a t ea cu care acea lege se inaug ureaz .ă Sanc iunea e un simbol, precum Domnito rţ ul însu i e asemenea un simbol,ş e personificarea fiec reia din na iuni, vârful întâmpl rilor istorice, ă ţ ă t i t l u l ce se p u n e pe o ca r t e ; acel t i t l u nu po a t e fi o cont raz icere a celor cuprinse în car te. In Aust r ia îns sanc i u n e a are un în e le s grav; c ci eaă ţ ţ ă sfin este i d concursul brut domin rii nedrepi tea unui popor asupraţ ş ă ă celuilalt neegalit ii na ionale, înăţ ţ ădu irii unuia prinş cel'lal t, - i individeleş

din pop oare, de i nu recunosc în con tiin a lor acele legi, de i nu iauş ş ţ ş par te la legiferarea lor, la desba te rea "as u p r - le f r ei", to t u i p r i nă ă ă ş acea se m n t u r , ă ă care reprez in t o idee secular , ei sun t obliga i cuă ă ţ corpul, de i nu cu sufletul. - Va s zic , în simbol ş ă ă chia r ne oblig iar iă ăş ideia secula r a simb olu l u i , ă nu sune t e le ce - 1 com p u n , sune t e le urnii nu me sau ale unui rang. Îndat ce nu vom mai crede în ideea, ă în unita tea Austriei, simbolul ideei: dinas t ia, pent ru n oi nu mai exist . Ideea asta însă ă pân azi a fost o credin , o religiune a Românului. Ideea asta însă ţă ă trebue s se confor me z e cu trebuin e le tu tu r o r ă ţ popoarelor , ea s tr iasc înă ă ă toate, toate s tr iasc ă ă ă în ea, de i fiecare în concentra iunea sa proprie. Eaş ţ s fie comun tuturor popoarelor, cum o religiune ă ă poate fi comun maiă multor individe, f r ca de ă ă aceea individele s nu aib fiecare intereseleă ă sale proprii. Astfel federa iunea garanteaz pe de o ţ ă par te desvoltarea proprie a fiec ruia din popoare, ă pe de alta e gajul cel mai sigur al unit iiăţ Aust riei. Repet m, c simbolul nu- i poate dispre ui ă ă ş ţ ideea ce o con ine, c ciţ ă apoi e redus la valoarea unui simplu semn mor t iş f r în eles. Simbolul nuă ă ţ ne poate obliga decât pân când ne oblig ideea; - ă ă dea Dumneze u iş prevederea celor mari, ca s nu ă ni devin odioas . - Ideea - pretinde eaă ă neap rat dualismul, ori dualismul nu e decât un abuz ă cu credin ele noastreţ seculare?

Nu, unitatea Austriei nu cere existen a unei Ungţ arii, cum este ea ast zi; Ungaria cumă este, nu e condi iune a Austriei. Noi am putea uza deţ drept urile noastre prin propria noastr ini iativ , am ă ţ ă putea proclama autonomia Transilvaniei, f r ca ă ă prin asta s periclit m unita tea Austriei,ă ă singura ra iune care are respec tul nost ru i care ne oblig . Legi, m suri,ţ ş ă ă anex ri siluite: astea toate, de i nu ă ş le putem respinge cu bra ul, noi nu leţ recunoa tem, ş i la r sturna rea lor, inaugura t deja de popoarele ş ă ă Austriei, vom fi gata i dintre cei întâi. Noi avem ş drepturile ce ne trebuesc eo ipso, prin voin a noastţ r chiar, i noi nu trebue decât s anun m puterea, ă ş ă ţă ce se întâmpl a fi executiv , c le vom exersa. ă ă ă Dac acea pute re se va sim iă ţ dispus de a avea o alt voin decât cea a noas t r , aib - o s n toas !ă ă ţă ă ă ă ă ă Nou nici nu ne poate p sa, pen t ru c înt r ' un sta t ă ă ă constitu ionalţ guvernului nu- i e permis de- a avea o voin proprie, i nici nu trebue s fieţă ş ă altceva decât bra ul legilor, ce ni le facem noi în ine. A a treţ ş ş buia f cută când cu adunarea de la Miercurea. Acea adu na re nu pu tea fi disolva t deă guvern, f r ca ă ă orga n u l lui s a r a t e o cau z i o lege, ca re s ă ă ş ă justifice gravita tea cauzei; disolvând îns comitetul ă adun rii, f r a - i spu neă ă ă mot ivele, guvern u l a comis o nedrep t a t e , c ci cons ti t ui rile adun rilor iă ă ş comit etelor nu se fac cu învoirea ci numai cu tirea ş guverne lo r . Dacă guverne le ar avea s - i dea învă ş oirea lor, ori s disolve dup plac, atu nciă ă drep t u l de în t r u n i r e n ' a r fi de câ t o ilu z i u n e . Ad u n a r e a de la Miercu r ea i Comi te t u l ei pu t ea s luc re z e ş ă p â n a z i , f r d e a - i p s aă ă ă ă m c a r d e u n g uv e r n ă ce a disolva t - o f r a - i spu n e mot ive legale.ă ă

Nu, pân ce legisla iunea nu va fi pus în manile ă ţ ă tu t u r o r po p o a r e l o r ca a t a r i , pân atu n c i a sa nc i u nă ţ ea nu poa t e opr i, ca o lege s fie nedrea p t i ă ă ş nepr imibil : cumă sigilul pus pe o sen tin nu conţă s t i t u e dre p t a t e a ori irevocabi i t a t e a ei. Tron u l t re bue să cede z e na iu n i l o r . Rolul care r mâ n e pe sea m a t ro n u l u i e înc foa r t e ma r e . Ei eţ ă ă s t â n c a neclin t i t i neinfluen a t a drep t ii, perso nificarea ă ş ţ ă ăţ fiec reia din na i u n i le ceă ţ p rivesc eu mân d r i e la el. De aceea regele Belgiului e a a de iubi t , c ci po p oş ă r u l e î n e l

i e l e î n p o p o r ! T r e b u e c a d o m n ş i po p o r s se iden t i f i ce; cel în tâ iu s fieş ă ă expre siunea celui din urm , ast fel ca voin ele lor s nu se cont ra z ic nicioda t !ă ţ ă ă ă

Trecem la punc t u l al treilea, la acel al sus ine r i i ţ în ni t e d r e p t u r iş

r p i t e p r i n p u t e r e a b r u t . Las ă ă ă c înt r ' u n sta t liberal, care pre t in d e aă nu voi al ta decâ t egala înd r e p t i r e a tu t u r o r , m s u r i br u t e ă ţ ă nu - i au deş fel locul; da r apoi chiar as t fe l ni - ar pl cea ca s nu prea fac nimeniă ă ă apel la acea pu t ere t e l u r i c i sâ n g e r o a s , c ci as t a a r în s e m n a ă ş ă ă a uita, c însu i în arma t propor iu n ea Germani lo r ă ş ă ţ i Maghia r i lo r fa cu Slaviiş ţă

i Româ n i i e cea de "ş 2 : 8". Aus t r i a înc n ' a avu t o r scoa lă ă ă mil i t a r ,ă dar se prea poa te ca timp u l s nu fie tocm ai depă a r t e , c ciă a s t z i p r i n volu n t a r i a r m a t a ă cuge t , ă pre când ieri înc , era numai oă mass . ă i s nu se Ş ă ui te , c in te l ige n a tu t u r o r po p o a r e l o r din Aus t r i a ă ţ e emina me n t e na ional i s t .ţ ă

In f i n e m m i r , c u m ve n i m n o i Ro m â n i i d e a ă ne combin a soa r t a noa s t ră câ tu i de pu i n cu aceea ş ţ a Ung u r i l o r . Pen t r u c s u n t e m al t u r i cu e i, o r i ă ă pe n t r u că binev oi e s c ei a o co m bi n a ?

S - i l s m d a r d e - o pa r t e pe ace t i o p r i m a t o r i ă ă ă ş ai au t o n o m i e i Tran s i lva nie i , cu sca n d a l o a s e l e lor s t r i exce p io n a l e , cu to r t u r i l e lor ca în evul me dă ţ iu, cu jur min te le sacri lege, oame ni ce mis t i f ic ă ă un d e nu pot con te s t a i min t un d e nu potş comb a t e . Ei n u su n t co m p e t e n i ca s ne de a ni mic ; i de ţ ă ş n e - a r d a , e d a t o r i a n o a s t r c a d e l a e i s n u ă ă primim noi nimica. S apel m cu toat vigoarea de ă ă ă care di s p u n e m la ins t a n a ad ev ra t : "la t r o n!"ţ ă ă .

Toate na iuni le trebue aduse la valoarea lor propţ rie, i când vom avea din eleş facto r i reali , neilu sorii, atuncia se va putea continua cu înlesnire calc ulul cel mare iş secul a r , ce se nu me te: Istor ia ş Austriei!

In recons t r u c iu n ea Austr iei trebue ca sanc iune a ţ ţ popo are lo r ca atar i să premea rg sanc iu ne i suveră ţ anului.

Toa t e po p o a r e l e su n t se to a s e de via pro p r i e , ţă i n u m a i d in ega l aş în d r e p t i r e a t u t u r o r se va ă ţ na te echilib r u l . Atunci nu mele „Aus t r i a"ş va fi sinonim cu "pacea".

1870) În unire e t ria.ă

Articolul e publicat în Federa iunea ţ (III) 1870, 22/10 Aprilie ca ar ticol de fond. A ap ru tă sub pseudo ni m ul Varro i n 'a fos t repro d u s de nici o edi ie a operelor ş ţ lui Eminescu, afar ,ă de aceea a clasicilor comenta i .ţ

In pr ima par t e a ar t icolul ui , Eminescu repr o d u c e dup ă Politik, ziar al intereselor cehe, un articol în leg tur cu aspira iile cehe la federalizarea Austro - Ună ă ţ gariei. In par tea a doua urmeaz comentariul lui Emină escu, pe care - 1 reprod uce m i noi în întregime.ş

Eminescu e st pân i t de aceia i ideie ca i'n ă ş ş S face m un congres. ă El vrea s - i tie peă ş Români uni i întţ re ei mai în t â i , sol i da r i cu cele la l t e na i o n a l i t i în ţ ă ţ al doi lea rân d . El î iş d , sea m a de ur m ri le t r i s t e ce le - ar avea pen t r u Româ n i o izola r e de cele lal t e naă ă ţ iun i as u p r i t e : a r r m â n e s ing u r i în fa a Ungu r i l o r ă ţ care au to t inte re s u l s localizez eă refor m ele în Aust ria i s nu le aplice în Ungaria.ş ă

"Va s zic , dac presu p u n e m cumc acest ziar ă ă ă ă e expre s i u n e a opin iu n e i pu bl ice a Cehilo r , a tu n c ia Cehii cer o feder a i u n e , ţ care s garan t e z e desvolă t a r e a l i b e r a f i e c r u i p o p o r c a a t a r e ; - i s e ă ă ş pare cumc aceas t a ar fi i ideiaă ş celor la l t e na io n a lţ it i ale Aus t r i e i .ăţ

Ce fa c Ro m â n i i pe n t r u a se a lia aces t e i idei? C ci v înc re d i n e z i , dacă ă ţ ă Rom â n i i vor l sa s li ă ă sc a p e i acea s t oca z i u n e , da c vo r l sa ca id e i a ş ă ă ă s seă localizeze numai la popoarele, cari o man ifest în gura mare, dac Românii nu voră ă ajuta s generalizeze c derea constitu iunei din Decembă ă ţ re a s u p r a im p e r i u l u i în t r e g , - a t u n c i a lu p t a no a s t r ă va deveni din ce în ce mai grea, c ci în urm nu ă ă va mai fi nimeni în opoz i iu ne afar de noi, pe ţ ă când azi avem atâtea na iuni, cari auţ interese com une nou i se lupt al turi de noi. In momentul ă ş ă ă când toate na iuni le dauţ

cu piciorul st rii de fa ă ţă a lucrurilor, numind - o nesuferit i nesuportabil , ă ş ă au iş Românii drep t u l i da t o r i a a - i da cu piciş orul, - c ci pregetând i r ma i singuri peă ş ă ş câmpul de lupt , nimeni nu se va mai speria de ă opozi iunea noastr singuratec .ţ ă ă Nep sarea noastr ă ă ne pierde. S nu ne mir m, dac organele noas t re ă ă ă de publici ta te au deveni t în timp ul din urm moi ă i împ c cioase; c ci, cum zice mai sus campionş ă ă ă ul presei boheme, contrarii vor ti totdeauna ş s ame easc capete le pân i aă ţ ă ă ş conduc tor ilor ă no tri cu ş promisiuni lucii, dar etern mincinoase. Cine ar crede cumcă Ungurii, chiar de- ar promite - o, vor g si în ei a t â t a sim de d re p t a t e , încâ t s ă ţ ă re d e e , d e exe m p l u , au t o n o m i a Tra n s i l v a n i e i , pe ca r e au r pit - o f r consim imân tu lă ă ă ţ Românilor? - i Ş apoi nici nu avem noi s cerem de la Unguri ceva, c ci ei nu suntă ă competen i s ne dea nimica. Când ţ ă un f c tor de rele comite o infrac iune în avereă ă ţ public ori privat , nu e f c torul de rele instan a ă ă ă ă ţ compe te n t , de la care ai a cereă înd r t cele r pă ă ă ite, ci justi ia. ţ Se poate chiar ca justi ia r u infţ ă ormat s fi legaliza tă ă apropr ia rea f c torului ă ă d e re l e; a s t a în s n u sc h i m b n i mi c a di n fi in aă ă ţ d r e p t ului, c ci cu toa te as tea, a dou a zi, jus t i ia bine ă ţ informat va revoca oă sentin ori o aprobare ţă ne d r e a p t . Aceas t ju s t i i e pâ n az i r u info r m a t eă ă ţ ă ă ă t r o n u l . Num ai t r a n s a c i u n i l e di r ec t cu t ro n u l ţ îi pot inea pe Români pe teren ulţ absolu t al drep t urilor lor, trans ac iu ni de alt na tu r îns , care uţ ă ă ă ni te cu umil i re să se subo r d o n e z e in te r e s e l o r unei al te na iu ni , sun t periculoa se , criminale chiar. Ceţ d r e p t mai mul t po t avea Ungu r i i în acea s t a r , ă ţ ă u n d e în n u m r su n t mai ega l iă cu noi , u n d e p r i n is t o r i e s u n t cu m u l t m ai t â r z i u ven i i d ec â t n o i? -ţ Aceas tă influen binef c toare i îndre p t i t ţă ă ă ş ăţ ă asu p r a t ron u l u i t reb ue s se exerci te ze însă ă laolal t i în acela i timpi cu celelal te na iu ni nemul u m i t e . ă ş ş ţ ţ A a tepta s culegemş ă fructele sem nate de al ii, e ă ţ ned e m n i pe r icu l o s . C ci s ne ad uc e m ami n t e ,ş ă ă cumc nimeni în Aust r ia nu e obligat de a se face ă ap r to r u l nos t r u iă ă ş r scu m p r to r u l drep t u r i lo r ă ă ă noas t r e , afar de noi în ine. Azi foaia se întoarce iă ş ş fiecare î i caut de interese le sale prop r i i. In princş ă ip i u au i înce p u t o rg a n e l eş o p o z i i u n i i a loca l i z aţ refor m a Aust r iei, - as t fel încât noi necercân d de a o gene r a l i z a , ne vo m t re z i din no u cu ren u m i t u l r sp u n s : "A plâ n g e pu t e m , da r aă a ju t a nu", c ci ei î i vor fi ispi r vi t t r eb i l e i ne vor l sa pe ă ş ă ş ă noi în voia so r i i i aţ ş nee n e r g i e i noa s t r e .

S ne gr bi m da r de a ne decla r a solid a r i cu ă ă na iunile nemul u mi te aleţ ţ Aust r iei; s p im la o ă ăş ac t iv i t a t e co m u n cu e le , c c i m â n i ch i a r va f i ă ă prea tâ r z i u , mân i chia r se vor bucu r a nu m ai aceia de fruc t e l e r s t u r n r e iă ă con s t i t u i u n e i , ca ri ţ vor fi a j u t a t a o r s t u r n a , -ă m â n i n u va m ai vre a ni m eni să p r i me a s c mân a de înfr i re a unu i po p o r ă ăţ f r ene rgie , sp re a c p ta în sch i m bă ă ă ă o nou pieă dec în drum, pe Unguri. Ungurii chiar tind înă tr'acolo ca să localizeze reforma Austriei; - s nu l s m timp popoarelor ca s vad , cum c întruă ă ă ă ă ă reconstruc iunea Austriei inamici a Ungurilor se ţ ţ poate înconjura. Românii au nenorocirea de a nu avea încredere în puterile lor proprii; noi nu ne- am convins încă cumc : ă puterea i mântuirea noastr ş ă în noi este!

1870) Noti asupra proectate i întruniri la mormântul lui tefan cel Mare laţ ă Ş Putna.

Societatea studen ilor români ţ România jun ă din Viena pl nuise o adu na r e stu de n e a sc laă ţ ă Putna în 1870, pen t r u come m o r a re a lui tefan cel Mare cu ocazia îmŞ plinirei a patru sute de ani de la cl direa Mân stirei ă ă Putna. Eminescu semneaz ca secretar, al turi de N. ă ă Teclu iş Petru Bita un apel c tre public în Mart. 1870, ă cerând publicului sprijin moral i material pentru aş se face o serbare demn , de eroul neamului (v. acest apel ă în Federa iunea ţ (I II ) 1870, 3 Iunie / 2 2 Mai p. II). Serb area nu s'a putut ine în 1870 din pricina, r zboiului ţ ă franco - german. In noti a publicat în ţ ă Convorbiri literare (IV) 1870, 15 Sept. Eminescu explic i motivulă ş amân rii i ce a tep ta el de la aceas t serbare. ă ş ş ă Dup cum ne m rturise te Slavici ă ă ş (Amintiri p.

45) Eminescu a dat ideia ca serbarea de la Putna s fie ă folosit ca prilej pent ru un congres ală studen ilor romţ âni. Serbarea, în concep ia lui Eminescu, nu era numai ţ pr i l e j u l de - a ne ar t aă p ie t a t e a fa de tefa n , ci i ţă Ş ş o posibilitate de discu ie asupra problemelor vie ii na ionţ ţ ţ ale, de rectif icare a gre elilor trecu t u l ui , de preg tş ă ire a unui viitor rodnic. Eminescu consta t c r ulă ă ă cel mare al vie ii publice a Românilor e lipsa unei singure ţ direc iuni a spiri tului i- i manifes tţ ş ş ă dorin a de - a veţ dea pe tineri conlucrând i concentrându - i puterile suflete ti c tre acela i el.ş ş ş ă ş ţAmintirile lui Slavici ne arat cât râvn a pus Emină ă ă escu în organizarea serb rii. Aceasta se ine la 15ă ţ August 1871. Pentru organizarea ei, Eminescu a venit în ar i a c utat s determine o campanie,ţ ă ş ă ă de pres , ă favorabil ideilor de aduna re i conlucrare. Eminescu ă ş a lucrat la organizarea serb riiă atât în edin ele societş ţ ii România Jun cât i ia Putna, probabil dup indăţ ă ş ă ica iile lui Maiorescuţ i ale cercului ş Junimea. Junimea fusese îns rcina t cu organizarea serb rii de la Putna ă ă ă i aş

trimis ca reprezen ta n t al ei pe Al. Xenopol care inu cu aceast ocazie o splendid cuvântare înţ ă ă care ar ta c neamul nostru nu i- a desf urat înc , tot cuprinsă ă ş ăş ă ul sufletesc i c aceastş ă ă desf urare va veni numai ăş dac sufletele nobile i în elepte vor inti spre acela i ă ş ţ ţ ş scop. Românii trebue s , caute a avea n zuin e i credă ă ţ ş in e comune, a realiza unirea în cuget, i apoiţ ş ca urma re fireasc va veni i unirea politic .ă ş ă

Noti asupra proectatei întruniri la mormântul lui ţă tefan cel Mare la Putna Ş a fos t repro d u s de Scur tu ă în ed. cit. sub titlul neexact Însemn tatea serb rii dela ă ă Putna.

Dac privim fierberea vie ii noastre publice, pută ţ em vedea lesne c lini teaă ş perpe tu din generaă iunea ce e azi la ordinea zilei, i frec rile ei, atâ t ţ ş ă din via aţ poli t ic câ t i din cea spi r i t u a l , nu - i ă ş ă ş au cauza lor pe - atâ ta în interese person ale (prec um o sus in unii) ci mai mul t în profu n d a scizţ iune din t r e di rec i u n i l e pe careţ au apuca t uni i pe de- oparte, al ii pe de alta. Ad ogând pe lâng ţ ă ă aces tea un caracter cam vehemen t , precu m e acel al rasei noas t re, ne putem lesne explica de ce simp le divergi n e în p rer i se schi m b în neînc re dţ ă ă ere i în acuz ri de inten iu niş ă ţ subver sive.

R ul cel mare nu e c o asemenea stare de, lucă ă ru r i exis t , ci c se per p e t u iă ă ă ş se mo te n e t e ; ş ş i dac gen e r a i u n e a ce cre te az i ar ad uc e cu ş ă ţ ş sine o mo teni reş atâ t de tris t , nu ne îndoim c prin o consecin neap ra t i mereu în cre tere,ă ă ţă ă ă ş ş anti tezele ar deveni mai mari i mai neîmp cate.ş ă

Ins genera iunea ce cre te are i ea datorii de ă ţ ş ş împlinit, precum le are fiecare genera iune, ce se ţ în elege pe sine îns i, i e lesne de presupus c ţ ăş ş ă membrii ei, îndat ce auă cunoscu t r ul, au cugetat ă i la remedii contra lui.ş

Serbarea la mormântul lui tefan- cel- Mare, de i Ş ş porni t mai mul t din t r ' u n sen t i me n tă de pie ta t e c t r t recu t u l nos t r u pe cât de glor ios , pe a tâ t a ă ă de neferici t , - to tu i cuş vremea ideea a începu t a prinde un interes mai bogat, de cum puteam pres upune din începu t . S'a n scut con tiin a c o ă ş ţ ă întrunire a studin ilor români din toate p r ile ar ţ ă ţ putea s cons t i t ue i altceva decâ t numai o serbă ş are pen t r u glorificarea trecu t u l u i nos t r u , iş c , ă cu o ocaziune atât de favorabil în felul s u, am ă ă putea s ne gândim mai serios asupraă problemelor ce viitorul ni le impune cu atâta necesitate. Viitorul îns e continuarea, în cazulă cel mai bun rectificar ea trecutului. Ca el s fie o simpl continuare a ă ă trecutului cu toate calit ile acestuia, a fost o idee ăţ ce trebuia exclus a priori, pentru o rectificare a ă gre alelor iş ş lipselor prezentului, care mâne fire te ş va fi pent r u to i trecut .ţ

Ins unul din cele mai mari defecte ale prezentă ului e tocmai starea de lucruri, ce am caracterizat - o în liniile prime ale acestei noti e, i trebuin a cea ţ ş ţ mai mare ni s'a p rut nouă ă c ar fi o ă singur diră ec iune a spiritului ţ pentru genera iunea ce cre te.ţ ş

Rezumându - ne, putem spune c dac exteriorul ă ă acestei fes tivi t i are s fie de unăţ ă caracter istoric i religios, - interiorul ei - dac junimea va fi ş ă dispus pentru aceasta - , areă s cuprind germă ă enii unei desvolt ri organice, pe care spiri tele ă bune o vroesc din toată inima.

Ca lucrarea noas t r în viitor s cons t i t ue un ă ă singur organism, normal i f rş ă ă abatere, e, se'n elege de sine, un ideal, a c rui împlinire nu e decât ţ ă problema tic ; insă ă pu in ul bine, ce ar putea rezţ ulta dint r 'o încercare de a organiza via a viitorţ ului,

însemneaz totu i mai mult decât nici o încă ş ercare spre aceasta.Asta- i expunerea scurt a scopului serb rei de la Putna.ă ăCredem îns c n'ar fi neinte resan t o analizare ă ă ă a motivelor, ce- au cauzat

amânarea ei.Prin r zboiul de fa , la care partieipeaz ă ţă ă cu spiritul toat lumea civilizat , s'aă ă

creat un curent al zilei, care în du orice mi care de un caracter ă şă ş mai pacific. Dacă serbarea se inea în anul acesta, nu- i r mânea decât alegerea între dou consecin e ţ ă ă ţ egal de rele. Sau c curentul zilei îi imprima, f r ă ă ă voe, o nuan politic , pe care n'o are iţă ă ş nici int en ioneaz de- a o avea, i astfel am fi dat na tere ţ ă ş ş la sgomote i p reri cuş ă totul neident ice cu scopul i fiin a ei, - ba poate c în cazul cel mai r u ş ţ ă ă realiza rea ei ar fi opr i t prin m sur i guveră ă namenta le; sau, dac lumea ar fi fost pricepu t - o ă bine, fiind îns în contradic iune cu curentul zilei, nă ţ imene nu s'ar fi interesat de ea, s'ar fi trecut ne b gat în seam i f r de- a l sa vre- o urm moră ă ă ş ă ă ă ă al , precum s'au maiă întâmplat i cu alte serb ri ş ă de natu r a aces teia . Iat r lele înt re care t reb uia ă ă să aleag ; - i de aceea Comitetul pentru serbare ă ş a g sit de bine a o amâna pe anulă viitor, când spiritele vor fi mai lini tite i participarea neoprit ş ş ă de nici un fel de considera iune.ţ

1870) S facem un congres.ă

Articolul lui Eminescu e publicat în Federa iunea ţ (III) 1870, 17 / 5 Aprilie, care ap rea la Pestaă sub conduc erea lui Alexandru Roman, patriot însufle i t, profesor ţ do limba român la Universitateaă din Budapesta i membş ru al Academiei române. Articolul e semnat de Emin escu sub pseudonimul s uă Varro.

In aceast epoc se vorbea de c derea ministerului ă ă ă austro - ungar Giskra - Hasner i se n dujduiaş ă în pr bu iră ş ea în acela timp a dualismului. Eminescu dorind autonş omia Românilor i a tuturorş na ionalit ilor, caut s ţ ăţ ă ă arate c sistemul dualist dup care conducerea era în ă ă mâna Nem ilor iţ ş Ungurilor, era o monst ruozi ta te din punct de vedere etic. Dup Eminescu fiecare na iune, e ă ţ suveran ,ă toa te na iunile au drep t u l de a se conduce ţ ele în ile. Pentru câ tigarea autonomiei, Românii treş ş bue s fie activi. Cât vreme Românii vor fi f r vlag , ă ă ă ă ă drep t u r i le lor vor fi înc lcate. Astfel Ungurii i - auă ş permis s împiedice activitatea comitetului ales în adună area dela Miercurea, de i legea era de par teaş Rom ânilor.

Românii au drep tu l de - a peti iona la suvera n i a ţ ş ar ta nedre p t i le i jigniri le ce li seă ăţ ş aduc. Ei trebue s fie ireconciliabili în mate rie de drep t u r i na ionale; ă ţ s fie energici i de carac te r ,ă ş s cear inerea unui ă ă ţ cong r e s în ca re s ara t e c Ardea l u l e al lo r i c vă ă ş ă oesc s r mâ nă ă ă rom â n i pe p mâ n t u l care - i al lor ă mai mult decât al oricui. Nu e suficien t ca Românii s fieă solidari între ei, e nevoie s fie solidari i cu ă ş celelalte na ionalit i asuprite, i atunci reprezentan iiţ ăţ ş ţ ale i de congres vor cere tronului satisfacerea voin ei na iunei române.ş ţ ţ

S face un congresă fos t ret ip ri t de Scur tu în ă ed. Scrieri politice i literare ş I f r să ă ă respecte titlul dat de Eminescu. Din aceast edi ie, sub titlul neexact ă ţ Rolul Romanilor în regenerarea Austriei, a fost repro dus de ed. Op. complecte, Ia i 1914.ş ,

Am corectat textul dup ziarul ă Federa itinea, ţ dar l- am reprodus cu ortografia actual .ă

Dac r sturnarea ministerului Giskra- Hasner ar ă ă aduce cu sine c derea sistemei, aă constitu iunei, a ţ dualismului - ce rol vor juca Românii la regener area b trân e i Aust r ie?ă Sta - vor ei cu manile în sân, cum sunt obicinui i a sta, intimida - se- vor de ţ ipetele bufoneţ ale Maghiarilor sau Nem ilor - ori ţ vor merge cu fruntea deschis , solidari cu celelalteă na iuni, cari au aspira iuni comune nou , spre a ţ ţ ă apela la sim ul de drep t a t e al t ron u l u i ,ţ spre a - l sili a ceda voin elor supre m e ale popoarelo r? - ţ Pân când s domn e a sc cuta reă ă ă ori cuta r e i nu ş to i? Suveranita tea i legisla iunea trebue s purţ ş ţ ă cead de la toateă popoarele ca atari, i puterea ş executiv trebue redus la simplul rol de ma ina ă ă ş f ră ă voin proprie în mecanismul cel mare al statului. Nimeni nu trebue s fie aicia st pân decâtţă ă ă popoa re le însele, i a trece suverani t a t e a în alte ş bra e decâ t în acelea ale popo a r e lo r , eţ o crim ă cont r a lor. Eu nu în eleg aicia dou popoare ori ţ ă dou coterii, ci pe toate. Dară

pentru a efectua aceast reform mare într 'un sta t, unde sunt atâtea r m i e putrede aleă ă ă ăş ţ trecutului, adic prejudă icii fa ta le i atâ te a ma ine vile i f r de ş ş ş ă ă suflet, gata în orice moment de a sus ine acele prejudicii, trebue te o energie eroic , trebue cu ţ ş ă dispre ulţ libert ii i a vie ii tale s proclami ceiace ăţ ş ţ ă ai da to ria de a proclam a.

In aceast oper , ce pare a se preg ti, Românii ă ă ă trebue s joace un rol eminam e n t eă activ. Trebue ca suf le t u l aces t e i na iu n i vechi s lucre z e cu ţ ă toat vigoarea sa de fier,ă c ci aicia nu mai e vorba de declama iuni vane, ori de oportunita te, acum ă ţ nu - i mai e permis nim nui de a merge cu cuta re ă ori cu cutare persoan , fie aceea prelat, fie ilusă t ri t a te , fie magnif icen , ci cu to i i uni i t reb ue ţă ţ ţ s mergem cu principiul, cu na iunea. i,ă ţ Ş într 'adev r, dac ar fi în inima noast r o singur scântă ă ă ă eie din vir tu te a an tic a oameni lor ,ă pe care noi ne m gulim de a- i avea de str buni, a Romanilor, ă ă am vedea ce absurd e să cer im de la Maghiari ş dreptu r ile care ni se cuvin i care trebue s ni le ş ă lu m pe alt cale.ă ă

Românii, în genere vorbind, s'au purtat mai mult r u decât bine. S ne silim a enaraă ă faptele.

Adunarea de la Miercurea se consti tue i i- alş ş ege un comitet. Un comisar gubernial oare- care sis teaz activi ta tea acelui comite t , f r ca s ă ă ă ă arate din ce cauz , i Româniiă ş primesc aceast sistă are, f r ca s protes te ze în fa a lumii, f r ca ă ă ă ţ ă ă aceas t inf r ac iu n e înă ţ d re p t u l de a se înt r u n i s fie urmat de destituirea func ionarului i a ministrului ce aă ă ţ ş ordonat - o. Amploiatul, fie el min istru, fie comisar regesc, trebue s în eleag spiră ţ ă itul legilor, al c ror men in tor e, i trebue s le ă ţ ă ş ă in te r p r e t e z e cu fide l i t a t e . Înda t ce nu tie or i ă ş nu voe te a le interp re t a fidel, trebue des t i t u i t .ş

Uniunea Banatului a fost for at , c ci a fost ţ ă ă f cut cont ra voin ii Românilor;ă ă ţ uniunea Transi lv aniei a fojs t f cu t f r de a se înt reb a Românii. ă ă ă ă Cine a p ro t e s t a t con t r a ? Cine a ala r m a t Euro p a în t r ' o ches t i u n e a tâ t de grav ? Nime n i .ă

Avem drep t u l de a pet i iona. Sala tron ului es te, ţ t r e b u e s f i e d e s c h i să ă p o p o a r e l o r ca i i n d iv i z i l o r , i in i m a s u v e r a n u l u i t r e b u e s f i e d r e a p t ş ş ă ă iş nep r t i n i t o a r e , f r consi d e r a n t e unila te r a le fa ă ă ă ţă cu to i, asemenea limbii la cump n ,ţ ă ă asemene echilibru lu i voin elo r uma n e , ce se nu m e te drep t ; ţ ş c ci în secolul ală nou sprezecelea aceas ta e ă singura ra iu n e de a fi a mona r h i lo r - al ta nu cunoa te m ţ ş iş n ic i n u voi m a cu n o a t e .ş

Ei bine, cine a uz a t ene rg ic de aces t dre p t pen t ru a sc p a na i u n e a ro m â n deă ţ ă fo r a r e a la 6 ţ uniu n e , pe care ea n 'o voie te i n 'o recu n o a te? ş ş ş Nimeni.

In N s u d , u n o m se a le g e cu u nă ă vo t , b a a r e pân i te me r i t a t e a de a cereă ş veri f ica re a aces t e i aleger i. Ei bine - cari sun t aleg tor i i, cari s ă ă pro t e s t e z e con t r a rep r e z i n t r i i lor din pa r t e a un u i ă om, pe care ei nu l - au ales? - Nimeni. Oare mu r i t - a o r i c e d r e p t a t e , o a r e l u a t u - n i - s ' a d r e p t u l d e a p e t i i o n a i a p r o t e s t a ? O a r e a mţ ş u i t a t c u m c t ro n u l ă t reb u e s f ie d r e p t , c ci ace a s t a e r aă ă ţ i u n e a s a d e a f i ?

Dar de p a r t e de a fi nu m ai atâ t a . Un insole n t a r e c u t e z a n a d e a s p u n e înţ c a m e r a Un g a r i e i c u m c na i u n e a ro m â n n u exis t . ă ţ ă ă I se r s p u n d e ă c exis t i nimică ă ş mai mul t ; ca i când acel om n'a r ş îi tiu t - o, ca i cân d el ar fi sp u s - o cu al tş ş ă in te n iu n e decâ t ca s a ru n c e o no u u mi l i r e as u p r a ţ ă ă na iun ei român e t i. Aicia treb uiaţ ş un pro te s t energic i fo r m a l co n t r a p u r t r i i ne e s c u s a b i l e a u n o r deş ă pu ta i , cari n'auţ respec t de na iu ni înt regi; treb uia demision a r ea depu t a i lo r româ ni din t r ' o diet , careţ ţ ă nu se respec t , neres p ec t â n d nici chia r individuală itatea celorlal te na iuni . Ce pres ide n tţ e acela, care las ca u n in s o l e n t s in s u l t e , ne r e v o c a t la ă ă ordi n e , o na i u n e înt r e ag ?ţ ă

Un a l t u l n i s p u n e , c u m c a m fa c e p o a t e b i n e ă de a emigra în România, recte de a p r si acest ă ă p mâ n t , care e cu mul t mai mul t dre p t i cu mul t ă ş m ai m u l t r a i u n e a lă ţ n o s t r u d ec â t a l lo r . Cine p ro t e s t con t r a un o r ase m e n e a ins in u a i u n i pe câ t ă ţ de r ut cioase, pe atâ t de bine calculate? Nimeni. ă ă Cunoa te m fiin ele acelea linse , aceleş ţ suf le te de sclav, cari fac poli tic de opor tu ni t a t e , cari cer esc ă ş p o s t u r i p e n t r u e i , în lo c d e a p r e t i n d e ca t e g o r i c i impera t iv dre p t u r i pen t r u na iu n e a lor, cari zic ş ţ cu m că Ro mâ n i i n ' a u nic i u n d r e p t în ace a s t a r i icu m c t r e b u e s cer ea s c pe n t r u aă ţ ă ş ă ă ş ă

c p ta . ă ă Politic demn de reprez e n t a n i i ei! - Ii cunoa te m, ă ă ţ ş zic, i nu ne place de aş vede a pe since r i i no t r i ş depu ta i na iona li jucân d pe ins t r u m e n t e le aces to r ţ ţ crea t u r i . Na iu n e a ro m â n t r e b u e s se pu n pe te r e n u l de d re p t , pe ca re s t a u to a t e cele la l t eţ ă ă ă na ţ i u n i a l e A u s t r i e i , - n i m i c a m a i m u l t i n i c i o ş iot mai pu in.ă ţ

Cine cedeaz degetul, va trebui s cedeze i mâna. ă ă ş P u i o d a t p e a c e s t t e r e nş ă d e d r e p t , n u t r e b u e s ced m ni m n u i n ic i câ t e neg r u s u b u n g h i e , ă ă ă c ci n u m a i oă ega l în d r e p t i r e p o a t e d u c e la ă ă ţ lini te i la împ care .ş ş ă

Poli t ica ling ilor t reb u e l sa t pe sea ma ling ilă ă ă ă or; pe f la m u r a n o a s t r t r e b u e s că sc r i s e p u r i ş simplu voin ele noas t re. Cehii spun în organele lor ţ cumc vor faceă opo z i i u n e pân atu n c ia , pân cân d ţ ă ă se va recunoa te deplina autonomie a Bohemiei. ş De ce s nu cere m ne te d i clar pen t r u noi, ceea ce ă ş Cehii pretind pentru ei? Transac iuni înţ drepturi na ionale nu se încap, împ carea cu Ungurii ori cu ţ ă Nem ii nu se încape, pân cândţ ă nu ne vor ceda ceea ce voim noi; c ci fa cu sistemul consti tuă ţă ţ ional de as t z i , fa cuă ţă dua li s m u l t reb u e s fim ă ireconciliabili.

Starea de fa a lucru ri lor e de natu r ca s ţă ă ă inspire ori i cui neîncredere, i s - 1ş ş ă fac îngrijit ă asupra marilor schimb ri, ce se prepa r a trece ă ă pes t e imper iu . Oricare bun cet ean are da to r i a ăţ de a se ocupa de viitorul pa t r iei sale i de aceia ş i Românii prinş natura lucrurilor au datoria de a provoca un congres general al lor, care s determineă atitudinea na iunii române ti fa cu o eţ ş ţă ventual schimbare a sistemei constitu ionale. Vomă ţ vedea, care guvern va avea sfruntarea, ca s oă preasc adun a re a unui congres de cet eniă ăţ pacifici, cari vor s discu t e asu p ra afaceri lor pubă lice ale sta tului c ruia ei apar in.ă ţ

In caz dac congres u l i - ar alege oamenii s i ă ş ă de încredere, cari s - 1 reprezin teă fa cu tronul, ţă ace tia t reb u e s fie înain t e de toa te ş ă energici i ş de caracter. Oricine a

ov it numai odat în carş ă ă iera sa politic , fie el prelat, fie ilustritate, fie magnificen , trebueă ţă înl turat cu îngrijire, - c ci ă ă aicea trebuesc oameni ai faptei pe cari s nu - i ă orbeasc niciă

ansele, nici aurul, nici stelele i ş ş ordurile mari, care în genere se pun pe inimi mici! i,Ş apoi, cu oameni probi i de caracter ş nu se încapi transac iu ni încurcate. Ei vor cereţ pen t r u na iun ea lor cât li va ordon a na iun ea ca ţ ţ s cear , i nu vor vedea nici odat , dină ă ş ă preten iuţ nile lor, c ci nu vor avea astu ia de a o face.ă ţ

Dac mai are cineva o singur îndoial despre ă ă ă impor tan a unui Congres, acela cugeteţ numai cât de degra d a i t re b u e s fim noi Româ ni i , dac ţ ă ă pân i Maghiarii, popor ul celă ş mai dec zu t al ă Euro p ei mo d e r n e , au aju n s s fie s t pâ n i i no tă ă ş ri i s - i bat joc de noiş ă ş ă în edin ele acelei adun ri, ce se pretinde camer .ş ţ ă ă

Am dispera t de mult de a cere de la Români virtutea i demnita tea str bunilor, niciş ă credem c ă am putea de tepta în ei sim ul cet eanului Romei; ş ţ ăţ dar nici c facem aicea apel laă sentimen te, de cari noi nu sun te m capabili, ci numai la simplul sim ţ de demnita te si mândrie curat omeneasc . Intr'aă dev r, nu mai suntem noi meni i de a dicta legi ă ţ lumei , da r nici am t reb u i s fim a a de ab ru t i z a i ca s ne degra d m noi pre noi înă ş ţ ă ă ş ine la rolul de sclavi. Trebue s înceteze aceste referin e de domina i i dominatori; trebue s , fim ă ţ ţ ş ă pu i peş picio r de na iu n e egal înd re p t i t fa ţ ă ţ ă ţă cu na i u n e egal înd r e p t i t . E t im p u l ca sţ ă ţ ă ă n i se r spl teasc i nou sacrificiile, care le - am adus secol cu secol acestei Austr ii, careă ă ă ş ă ni - a fost vitreg i acestor Habsburgi, pe cari îi iubim cu ă ş idolatrie f r s tim de ce,ă ă ă ş pentru cari ne- am v rsă at de atâ tea ori sângele inimei noas t re f r ca ei ă ă s fac nimicaă ă pentru noi. Ast zi credem, c ar fi ă ă venit timpul, ca s pretindem i noi ceia ce ni se cuvineă ş de secoli. E timp s declar m neted i clar, ă ă ş c în ara noas t r (c ci es te a noas t r maiă ţ ă ă ă bine decât a ori i cui) noi nu suntem nici vrem s fim ş ă maghiari ori nem i. Suntem români,ţ vrem s r mă ă ânem români i cerem egala îndrep t ire a naş ăţ ţ iunii noas t re. Fa cu oriceţă încercare de desna ioţ nalizare ori suprematizare, întreb m cu r ceal i ă ă ă ş con t i u i deş ţ d re p t u r i l e ce ni le d abo r ig in i t a tă ea noa s t r i spi r i t u l secolu lu i : "Cine su n t aă ş ce t iş oa m e n i i ce ş vor ei în a r a no a s t r ?" ţ ă Recapitu l m:ă

1) In caz dac opiniu n e a pu bl ic a pop o a r e lo r ă ă Aust r ie i ar cere schimb a re a sis te mii cons t i t u io n a l e ţ de as t z i: Româ ni i , spre a fi fac to r i emin a m e n t e ă act ivi

înt r u for m a r e a viito r u l u i impe r i u l u i , s conă voac e u n co n g r e s ge n e r a l a i lo r în ca r e t o a t n aă i u n e a ro m â n e a s c s fi e r e p r e z e n t a t , i ca r e sa ţ ă ă ă ş decid a t i t u d i n e a ei faă ţă cu si t u a i u n e a cea nou ,ce împ r e j u r r i l e pa r a o crea i imp u n e imp e r i u l u i .ţ ă ă ş

2) Cong r e s u l s se dec la r e sol id a r cu na i u n i l e ă ţ din Aus t r i a ce u r m r e s că acelea i in t e r e s e ca i cea ş ş român .ă

3) Congres u l s - i aleag rep re z e n t a n a sa, care s com u nice t ro n u l u i voin aă ş ă ţ ă ţ na iu n i i româ n e t i , ceţ ş rân d a ei sa t i s f a c e r e .

1871) Scrisoare D- lui Dumitru Br tianu.ă

Dumitru Br tianu publicase un articol ă Serbarea de la Putna, scris cu mult c ldur iă ă ă ş entuzias m. Eminescu îi r spunde prin aceast scrisoare ap rut în ă ă ă ă Românul (XV) 1871, 15 August. Scrisoarea ni- 1 arat pe Emină escu pân la ce în l ime era capabil s renun e laă ă ţ ă ţ individualism i s se pun în serviciul na iunii. Din ş ă ă ţ 1871 înc , na iunea e punc t ul cent ral ală ţ vie ii sufle tţ e ti a lui Eminescu. El m rtur i se te c gândurile i ş ă ş ă ş ideile sale sun t dete r mi na t e de na iune i c renu n ţ ş ă ţă cu des vâr ire la individua l i s m pen t r u a primi aceia ă ş ce na iunea îiţ impune. Scrisoarea e de asemenea o splendid ar tare a ceia ce trebue s fie solidari ta teaă ă ă între genera ii.ţ

Scrisoa r e a e rep r o d u s de Scur t u în ă ed. cit, pp. 419—420.

Stimate Domnule,

Prin articolul d - voast r publicat în no. din 23 ă Iulie a. c. al jurnalului Românul a iţ împrumutat ser b rii de la Putna acea st r lucire, pe care pres t igă ă iul unui nume 'a uneiş inteligen e însemna te i- o ţ d unei fapte neînsemna te chiar.ă

Dac îns serbarea s'ar întâmpla într 'adev r ca s aib acea însemn tateă ă ă ă ă ă istoric , pe care i- o dori i d - voast r , dac ea ar trebui s însemne piatra ă ţ ă ă ă de hotar, ce despar te pe planul istoriei un trecut nefericit de un viitor frumos, atunci trebue să consta t m tocmai noi, aranja torii serb rii, cum c meră ă ă itul aces ta , eroism ul aces te i idei, nu ni se cuv ine nou . Dac o genera iune poate avea un meră ă ţ it, e acela de a fi un credincios agent al istoriei, de a purta sarcinele impuse cu necesita te de locul pe care îl ocup în l n uirea timpilor. i istoria ă ă ţ Ş lumii cuget - de i încet, îns sigur iă ş ă ş just: is toria omenirii e desf urarea cuget rii lui Dumnezăş ă eu. Numai expresiunea exterioar , numai formularea cuget rii 'a faptei constituese meritul indiă ă ş vidului ori al genera iunii, ideea intern a amândurţ ă ora e latent în timp, e rezulta tul unui lan întregă ţ de cauze, rezul t a t ce atârn mul t mai pu in de voin a celor prezen i de cât de aă ţ ţ ţ celor trecu i.ţ

Cum la zidirea piramidelor, acelor piedici cont ra p surilor vremii, funda me n teleă cele largi i ş întinse purtau deja în ele inten iunea unei zidiri moţ numentale, care e menit de-ăa ajunge la o culme, astfel în via a unui popor munca genera iunilor trecţ ţ ute, care pun funda m e n t u l , con ine deja în ea ţ ideea întregului. Este ascuns în fiecare secol, din via aţ unui popor complexul de cuget ri, care foră meaz idealul lui, cum în sâmburele de ghind eă ă cuprins ideea steja ru lui întreg. i oare oamenii ă Ş cei mari ai României, nu- i vedem urm rind cu to ii, ă ţ cu mai mult ori mai pu in clarita te, un vis al lor ă ţ ă de aur, în esen acela iţă ş la to i i în to i timpii? ţ ş ţ Crepusculul unui trecut apus arunc prină întuner icul secolelor razele lui cele mai frumoase, i noi, ş agen ii unei lumi viitoare, nu suntem de cât refţ lexul s u.ă

De aceea, dac serbarea întru memoria lui tefă Ş an va avea însemn tate, aceea, ară fi o dovad mai ă mult cum c ea a fost cuprins în sufletul poporă ă ului românesc, i s'aş realiza t pent ru c'a trebui t s să e realizeze; daca îns va trece neînsemna t , aă ă tunci va fi o dovad cum ea a fost expresiunea uă nor voin e individuale, necrescute din sâmbureleţ ideilor prezen tului. E o axiom a istoriei c tot ce ă ă e bine e un rezu l t a t al cuget ri iă genera le, i to t ş ce e r u e productul celei individuale. De aceea ă meritul nostru va consis ta numai în formularea ideilor i trebuin elor existen te aleş ţ poporului, nu în

crearea unor altora; ne vom l sa îndrep ta i de ă ţ cugetarea i trebuin ele poporuluiş ţ nostru, nu de- ale noas t r e pro p r i i recep u t e poa te de la s t r ini, ă ne vom l sa condu iă ş de curentul ideilor na iunii i ţ ş nu vom pretinde rolul de a conduce noi prin ideile noastre individuale.

Prin numele i inteligen a d - voast r a i aruncş ţ ă ţ at asupr - ne razele cele mai curateă ale genera iuţ nei c reia- i apar ine i; de aceea primi i mul mita ă ţ ţ ţ ţă noast r - nu pentru noi, aă c rora nu- i nici ideea, ă nici condi iunile de realizare - ci pent ru sân eţ ţ nia cauzei, a c reiă flamur o urm m cu to ii, i a c rei un moment e i serbarea aceasta.ă ă ţ ş ă ş

Cern u i în 3 (15) August 1871.ă ţPentru comitet: Mihaiu Eminescu, Pamfil Dan.

1876) Grigore Ghica Voevod.

Eminescu scrie acest articol cu prilejul anivers rii ă asasin rii lui Gr. Ghica.ă Odat cu aceas t aniversare ă ă se inaugureaz la Ia i i bustul domni torului martir,ă ş ş f cut prin m rinimia Domnitorului Carol i d ruit oraă ă ş ă ului Ia i.ş ş

In par tea I a studiului s u, Eminescu vorbe te de ă ş epoca monarhism ului în Europa i deş rezulta tele bune pe care le - a avut guvern m â n t u l mona r h ic în sta te le ă ce l - au adop ta t . După aceas ta, autor ul ara t ce concă ep ie nobil avea Gr. Ghica în privin a domniei. Cu ţ ă ţ toa te cali t ileăţ sale, Gr. Ghica n'a pu t u t asigu ra lin i tea i desvoltarea rii dn cauza desbin rii ce mina ş ş ţă ă poporul Moldovei. Aceast desbinare ne- a adus desmemă brarea rii.ţă

In partea II- a a studiului ni s'arat calit ile lui Gr. ă ăţ Ghica, grija lui de - a asigura integri tatea patriei. Du mş anii neamului l- au suprimat ca s - i poat îndeplini ă ş ă scopurile lor. Asasinarea domnitorului e o ru ine pentru ş neamul nost ru i aceas t întâmpla re trebue s ne'nve e ş ă ă ţ a fi uni i iţ ş solidari.

Sfâr itul studiului lui Eminescu e o mul umire adus ş ţ ă Domnitorului Carol i o exprimare aş dorin ei ca din ţ neamul Domnitorului nostru s se nasc r zbun torul ă ă ă ă perderilor noastre iş întregitorul patriei. Articolul a ap rut în ă Curierul de Ia i ş din 1876 la 1 i ş 3 Octombrie. E reprodus în ed. citat a lui Scurtu.ă

I. Period ul al doilea al is to r ie i mode r n e , de la încheie rea r sboiu luiă de t reizeci de ani pân la ă revolu ia france z , se carac te r i zea z prinţ ă ă întem ei erea pu t e r i i s t a t u l u i în pe r s o a n a mo n a r h i lo r , Or unde un monar h zicea "L'éta t c'est moi", el avea concurs ul popula iunilor , s tule deţ ă rapaci ta tea mult ipl a su t e l o r de mii de mici t i r a n i feu d a l i , din careă fieca r e era pe p m â n t u l s u s t pâ n i t o r ab so l u t . Ace t i rep r e z e n t a n i aiă ă ă ş ţ libe r t i i abs o l u t e , ăţ ai liberul ui veto au ruina t s ta t e le , unde ei cond u c eau aface r i le, pe când ideea mon a r h ic , dep r i nă zâ n d co m o d e l e cas t e ale evu l u i me d i u la m u n c , ă a conso l ida t s ta t e le un de ea a do m ni t i le - a da tş pu t e r e a u r i a pe care o au as t z i în Euro p a . In şă ă aces t perio d, pe care cu drep t cuvân t îl nu mi m al ideii mona r h ice, vedem în Fran a pe Ludovic alţ XlV- lea, în Prus i a pe Fride r ic al II - lea , în Rus ia pe Pet r u cel Mare i peş Cate r in a a II- a, în Aust r ia pe M ria Tere z i a i pe Iosif al II - lea. i toc m a iă ş Ş ace s t e s t a t e le vede m i as t z i cele mai pu t e r n i ce ş ă în Europa. In ele s'a întemeia t stabili ta tea admin is t r a t iv i jud ec to r e a sc , în ele am v zu tă ş ă ă ă în flo r in d mai cu sea m ar t e le fru m o a s e i tiin i l e , în ele p r og r e s u l aă ş ş ţ fos t gra d a t , f r s ri t u r i , îns ă ă ă ă sigur i temein ic.ş

In acea s t vre m e a ide i i m o n a r h i c e cad cele ă do u do m n i i a luiă Grigo r i e Ghica Voevod; iar cro n ice l e noa s t r e în lim ba lo r fru m o a s neă a r a t ă pe ace s t Do m n în t r u n i n d în s i n e ca l i t i l e m a r i ăţ ale monar hilor ... 89 ).

Astfel era Grigorie Ghica V. Vrednic repreze ntant al principiului monarhic i fiu al unui secş ol, bogat în caractere mari, el pricepuse că put erea Domnului nu poate sta în dreptul s u de a ă dicta legi i de aş s toa rce d ri, ci c acea pu te re se razim pe buna sta re a popula i ilo r.ă ă ă ţ Pent r u întâia dat i se spune birnicului ă pentru ce pl tă e te dare, întâiaş dat slujba ii rii sun t privă ş ţă i i ca atari (iar nu ca privilegia i) i trebue sţ ţ ş ă mu n ci a sc pen t r u leaf , s nu iee mi t , s nu ă ă ă ă ă fac hatâr, prin urmareă aicia vedem ap rând ă servi ciul statului, în locul vechiului serviciu al evului-mediu, care avea un caracter cu totul personal. El ur te luxul i dăş ş ă ru in toare pild la boieri i ş ă ă ş p mânteni prin modestia îmbr c min ii; elă ă ă ţ înfiinţ eaz o fabric de postav, el deschide coli, el ă ă ş paveaz Ia ul i aduceă ş ş ap în ora i toate acestea ă ş ş în scur ta Domnie întâi de 2 ani i 6 luni.ş

Dar nu era de ajuns caracterul s u individual ă pen t r u a aduce lini teaş i desvol t a r ea în ar . ş ţ ă Pentru aceasta s'ar fi cerut ca poporul moldoven esc

s nu fi fost desbina t înl untru i în afar , ă ă ş ă precu m fusese sute de ani de - a rând ul, s nu fi ă fos t sl bit prin vecinice schimb ri de Domni i ă ă ş prin vecinice intrigi. Astfel cu ara slab i Domnţ ă ş ia era slab , era umbr a pu te r i iă turce t i , încâ t ş când Austriacii au ocupat Bucovina f r nici un ă ă drep t, toate silin ele Voevodului de a - i opri erau ţ zadarnice. V zând stupul matern ală Moldovii înt regi vândut Austriacilor de c tr Ru i i Turci ă ă ş ş chiar, Vod aă protes ta t , a amenin a t chiar Poarta; ţ dar diploma ia austriac , tiind preaţ ă ş bine ce slab ă e Moldova i Domnia ei, a ajuns sş ă Jl ponegreasc ă pe Vod laă Poar t , încâ t aceas t a , servi t îns i ă ă ăş de oame n i cum p ra i cu baniă ţ aus t r i ac i , a da t contra nobilului Voevod ordinul de asasinare.

Isto r i a vorbe te în genere cla r. O a r un de ş ţ ă to i poruncesc iţ ş nimeni n'ascul t , o ar unde ă ţ ă antiteza între partide se preface în adev rată ă du mş nie, unde Domnul nu are puterea s - i împace, ă ă precum n'au avut - o în Polonia i nici la noi, o ş asemenea ar e menit s fie prada vecinilor ei. ţ ă ă ă Iar dac acela, care în sufletul s u reprezen teaz ă ă ă ideea sta tu l u i , î i ridicş ă frun t ea cu îndr znea l , el cade sdrobi t ca i idolul de fer cu picioareleă ă ş de lut.

II. Am vorbi t prin gura cronicar i lo r de acea fig ur b rb teasc dină ă ă ă istoria rii noas t re , deosţă ebit cu totului tot de umbrele efemere aleă Fan ario ilor, cari l - au preces i l - au urmat . Al turi ţ ş ă cu rapacitatea predecesorilor s i vedem pe acest ă b rbat, plin de dezinteresare închinândă via a sa ţ binelui public, simplu în obiceiuri, iste la minte, ţ cump nit laă vorb , energic în fapte, acest b rbat, ă ă care dom nin d sub al te împre ju r r iă decâ t acelea de sl biciune a pat riei sale, ar fi deveni t o podă oab aă veacurilor, nu un martir. E drept c pentă ru crearea unui om mare, trebue te conlucra rea ş a doi factori; unul este acela al împrejur rilor, ală doilea este caracterul i inteligen a persoanei istş ţ orice.

Aceasta a doua condi ie Grigorie Ghica Voevţ od a îndeplinit - o cu des vâr ire. Urm rind cu ă ş ă în elepciune i cump tare binele i integri ta teaţ ş ă ş pa t r i e i sale , le - a men i n u t cu ra r ene rgie pe r s o nţ ă al pân ' la cea dină urm clip a vie ii sale. Ambă ă ţ asadorul austriac ce era în acea vreme în Con stan t i n o p ole s'a v zut sili t a încredin a pe canceă ţ larul Kaunitz c ,ă orice transac ie ar face cu aces tţ Voevo d , con ce s i i l e sa le vo r f i n u m a i ap a r e n t e , c ci ace s t ca r a c t e r n u ce d e a z i n u se p l e a c . ă ă ş ă El va ur m riă în to t d ea u n a reîn t r egi r ea pa t r ie i sale fie p r i n r sb o i u , fie p r i nă d ip lo m a i e ; de aceea t r e b u e - înl t u r a t , înl t u r a t cu or ice p re . To tţ ă ă ţ as t fe l vorbe te i des p r e boeri; ei nu se po t cumpş ş ra nici cu bani, nici cuă ti tluri , nici cu promisiuni . S fie bine cons t a t a t c Bucovina era de factoă ă

aust r iac pe când ambasado r u l le scria acestea Iui ă Kauni t z . Trebu ia da r nimici t aces t om, a c rui t ră ă ie de carac te r amenin a pe r pi toru l pat r ieiţ ă sale, t r e b u i a a s a s i n a t în t a i n , f r sg o m o t . i a s t f e l ă ă ă Ş s'a urmat. In locul unde comuna Ia i a a ezat un ş ş s a r c o f a g de m a r m o r , în loc u l u n d eă a s t z i s e ă ridic pe o colu m n bus t u l nemu r i t o r u l u i mar t i r , ă ă acolo s ' a în tâ m p l a t acea fap t a în tu n e r i c u l u i , aă cea mi elie dem n de diplo m a iaş ă ţ veacului trecu t , acea ne r u in a t p lm u i r e a s l biciu n i i i de s b iş ă ă ă ş n riiă popo r u l u i româ n e s c . i înt r ' a dev r ce ru ine Ş ă ş mai mare pu t ea s ni seă întâ m p le? Dup ce ni se ă luase bucata de p mân t, unde zac oaseleă Domnilor no t r i de la Drago Voevod pân la Petru Rare , ş ş ă ş du p ce ni seă lua se , va t r a s t r mo ea s c , încep tă ş ă ă ura domniei i neamul ui moldovenescş

i în care ş doa r m e cenu a lui Alexan d r u - cel - Bun, legiui to r u l ş i p rinteleş ă rii, i a lui tefan Vod , pav za ţă ş Ş ă ă cre tin t i i în t r egi , du p ce am per d u tş ă ăţ ă

p mân t u l ă cel mai scu m p , - se asas in ea z , pr in influen a ă ţ mo r a l ă a Aus t r i e i , Do m n u l care a înd r z n i t a ă pro t e s t a con t r a ne r u i n a t e i r p i r i .ş ă Popo r ro m â n esc!, ma r i înv t u r i î i d ie acea s t în t â m păţă ţ ă ţ ă lare. Dacă fiii t i ar fi fost uni i totdeauna, ă ţ a tu n c i i p m â n t u l t u s t r m o e s cş ă ă ă ş r m â n e a un u l ă i ne d e s p r i t . Dar veacu r i de de s b i n a r e ne în tş ă ţ re ru p tă te - au adu s la sl biciune , te - au adu s s - i ă ă ţ vezi ru inea cu ochii. Nuş merge la mor mi n t e le Dom nilo r t i cu s mân a des bin r i i în inim , eiă ă ţ ă ă precu m mergi i te împ rt e ti cu sângele Mântş ă ăş ş uito rulu i, ast fel împ r t e te - i sufle tu l t u cu ă ăş ş ţ ă rea m i n t i r e a t r e c u t u l u i ; f r pa t i m iă ă ă ş f r u r ă ă ă în t r e fiii acelu ia p mâ n t , car i or icâ t de deos e b i i ş ă ţ ar fi în p rer i , fra i sun t , fiii aceleia i ma m e sun t .ă ţ ş

Aniver s a r e a asa s i n r i i lui Grigor ie Vod i a ă ă ş r p i r i i p m â n t u l u i s t r m o e s că ă ă ş n e - a m rea m i n t i t - o cu du r e r e i ala l t e r i , cu oca z i a desco p e r i r i i busş ă t u l u i p e ca r e M ria Sa Pre a î n l a t u l Do m n 1 - a ă ă ţ dat în dar ora ulu i Ia i. Serba rea a fos t to t atâ t deş ş fru mo a s i de dem n ca i în anul t recu t . Dup ă ş ă ş ă serviciul funeb r u la Mitrop ol ie, o mul i me nen u mţ r a t d e p o p o r c u A r h i e r e i î n f r u n t e s ' a p u s ă ă în mi c a r e p e p i a aş ţ Beilicu l u i , t r e c â n d în p r o c e sie pe stradele de c petenie ale ora ului. Ajun i în ă ş ş p i a ,ţ ă î n mi j l o c u l c r e i a s e în l a în cu n u n d e ă ă ţ ă lau r bus t u l de mar m u r al mar t i r u l u i ,ă clericii înc epu r cu ci t i re a acelo r molc o m e i tân g u i o a s e ver se t e bise r ice t i , sc r i s e înă ş ş du lce a limb a t r ecă utulu i , pline de sfin e nie i pace sufle tea sc , prin ţ ş ă ca r e s e ce r e d e la s t p â n u l l u m i i r e p a o s u l d e ă veci, vecinica amin ti re i orând ui rea sufle tu lu i mar tş i r în co r t u r i l e d r e p i l o r .ţ

Cet enii Ie eni au îndrep t a t o telegram de ăţ ş ă recu n o t i n c t re M.ş ţă ă Sa Prea în l a t u l nos t r u , ă ţ Do m n , ca r e l e în t o t d e a u n a a dov e d i t câ t de m u l t e mi ca t inim a Sa gen e r o a s pe n t r u toa t e d u rş ă ă erile i bucu r i i leş popo r u l u i i rii Sale. C ci i ş ţă ă ş acuma mul mim bunei voin i a M. Saleţă ţ ridicarea aces t u i mo n u m e n t în t r u ve nica ami n t i r e a lui ş Grigorie Vod ,ă ce cu via a a pl tit întregimea ţ ă p mân t u l ui s t r mo esc i aceaă ă ş ş sfin i t coroan , ţ ă ă ce prin sl biciunea veacurilor i nu din vina Domnă ş iei a pie rd u t o nep r e u i t pia t r scu m p . Fie voia s t pâ n u l u i rilo r ca dinţ ă ă ă ă ţă neam u l M. Sale Prea în l atului nostru Domn s se nasc r zbă ţ ă ă ă un toru lă perde r i lo r noas t r e i înt regi to r u l patş riei.

1876) Influen a austriac asupra românilor din Principate.ţ ă

Epoca 1872—1875 e închinat de c tre Eminescu ă ă stud i ilo r în st r in ta t e, la Berlin, iă ă ş ocupa i ilo r de ţ revizor colar. Din aceast epoc nu avem nici un articol care s neş ă ă ă m rturiseasc ideile politice ale lui ă ă Eminescu, avem îns numeroase note manuscrise. Un studiuă neterminat Cultur ă i ş tiin , Ş ţă încercarea de rom an Geniu pustiu, material însemnat pent ru

cunoa terş ea desvolt rii spirituale a lui Eminescu. Cercetarea aă cestui mater ial ne arat că ă Eminescu la 'napoierea în ar în ţ ă 18 7 4 era deja st pân pe adev rata - i gândire ă ă politic iă ş r mânea numai s - i g seasc trepta t formele ă ă ă ă de exprimare. înainte de intrarea în 1874 pent ru lung timp în cercul Junimei, Eminescu e un spiri t forma t , dar trebue s recunoa tem c deă ş ă mult înc era în curent ă cu ideile i sentimentele ş Junimei.

Dup ce se 'nap oia z în ar , cu toa t e ocup a i i le ă ă ţ ă ţ sale, Eminescu g se te vreme i pentruă ş ş propaganda na ional . In Octomvrie 1875 îl g sim la Cern u i f cţ ă ă ă ţ ă ând propagand patriotic iă ă ş r spândind în mod clandă estin o scriere în leg tur cu r pirea Bucovinei, tocmă ă ă ai în vremea când oficialitatea se preg tea s s rb toreasc inaugurarea Universit ii germane.ă ă ă ă ă ăţ

Asupra ideilor i sentimentelor lui Eminescu în 1876 ş avem foarte multe date. De o importan ţă considerabil e ă conferin a sa ţ Influen a austriac ţ ă inut sub auspiciile ţ ă Junimei la 16 Martie 1876.

Conferin a aceasta e o sintez de idei i sentimen te ţ ă ş în parte exprimate deja incidental, e o închiegare de principii într'o doctrin na ionalist precis . E de- aseă ţ ă ă meni cea mai deseamă dovad a alipirii lui Eminescu ă la concep ia junimist . Eminescu e contra cosmopolitţ ă ismului iş contra jugului str in în materie economic . ă ă El anali zea z s t ri le vie ii noas t r e publ ice înă ă ţ t recu t , îi pune în eviden relele - individualismul i nestabilitatea; se declar partizan alţă ş ă monarhiei, singura form ă de stat în care se poate realiza armonizarea intereselor i protejareaş clasei muncitoare; arat importan a stabilă ţ it ii în domnie i deplânge dec derea claselor pozitiveăţ ş ă pe ruina c rora s'a ridicat o clas a scribilor i s'a infă ă ş iltrat o mass de str ini, în special deă ă Evrei.

In Influen a austriac ţ ă avem i o parte de critic socş ă ial . Eminescu recunoa te ca singur clasă ş ă ă positiv pe ă rani. Ace tia trebuesc ocroti i c ci ei sunt na iunea. ţă ş ţ ă ţ Pentru Eminescu principalul lucru nu- i forma de guv ern mân t ci salvarea na ionali t ii. Trei sunt mijloacă ţ ăţ ele pent r u a Se ajunge la aceas ta: stabili ta t e , munc ă i economie.ş

Tot aci Eminescu e cont ra vie ii de par t i d la noi, ţ a c reia lips de idealism o scoate înă ă eviden . Aci Eminţă escu exprim i convingerea c sub o domnie stabil ă ş ă ă i priceput ca aceia aş ă Mu atinilor, noi în 1866, am fi ajuns la ş realizarea unit ii na ionale.ăţ ţ

Într'o singur conferin Eminescu sintetizeaz : na ionă ţă ă ţ alism, ur contra str inilor, concep ieă ă ţ monarhic , r nă ţă ă ism, critic a func ionarismului i a politicianismului, ă ţ ş recunoa terea primatului na iuniiş ţ asupra statului, mijloace de realizare a unei vie i de stat na ionale.ţ ţ

Influen a austriac ţ ă prezint nu numai o concep ie serioas i unitar , dar i o minte care vizează ţ ă ş ă ş ă realiz ri i ă ş preconizeaz mijloace. E momentul cel mai important în ă desvol tarea sufleteasc aă scriitorului politic na ionalist.ţ

Influen a austriac ţ ă a ap rut în ă Convorbiri literare (X) 1876, 1 Augus t nr. 5 p. 165 iş urm t., i de aci a ă ş fost reprodusi în ed. Scurtu. ă

Controlând textul din ed. Scurtu dup ă Convorbiri literare am introdus îndrept rile în text iă ş am îndep rtat ă cele câteva sup r toare omisiuni strecurate în amintita ă ă edi ie.ţ

Actualitatea influen ei. ţ Influen a aceasta, fiind mai cu sam actual , areţ ă ă dezavantajul de a nu s t a î n a i n t e a n o a s t r c a u n i r d e ă ş fapte complinite, ca ceva rotunzi t, ci ne încunjur ă din toate p r ile, tr im sub presiunea ei, e asemă ţ ă enea unui demon din pove ti, pe care îl z re ti ş ă ş ori încot ro te - ai în toa rce, din care cau ză începe a i se n z ri i acolo un de nu e. Pent ru a cunţ ă ă ş oa te mai bine rapor t u l , înş care aces te dou ă elemen t e , cel române sc i cel aus t r iac, ar trebui ş s intre, vomă trebui s le caracte ri z m asemene ă ă un ui chimis t i s s t ab i l i m pro p o r i a pu t e r i lo rş ă ţ în joc, avantajele unuia din elemente, desavan tajul celuilal t. Ce vedem dar la cea întâi privire? Pe de- o parte un stat mare, având, razimul s u ă spir i tu a l în cul ta Germanie, st pâni n d sub un ă sceptru popoare foarte deosebite, nemul mite cuţă suprema ia a dou elemente numeric mici, un stat ţ ă c ruia îi lipse te condi iaă ş ţ principal a unui sta t , ă i cu toa te aces te a are jus t i ia i ad min i s t r a i a ş ţ ş ţ cum se cade, nego , industrie, ba chiar o mi care ţ ş tiin ific destul de însemnat . Pe de alt parteş ţ ă ă ă î n t â l n i m u n p o p o r m i c , a c r u i p o p u l a i e a g r i c o l , a ă ţ ă c rui inteligenă ţă consist dintrun element omogen, ă dar a c rui func ii vitale sunt în mare parteă ţ împlin ite de s t r i n i . In adev r nego u l de imp o r t i ă ă ţ ş i export, cel din l untru rei,ş ă ţă drumuri de fer, manufactu r , c'un cuvânt circula ia sângelui social ă ţ e împlinit deă

str ini, i dac întreb m care element ă ş ă ă parazi t a intrat cu sistemul s u de arterii înă or ganismul vie ii noastre na ionale, vom trebui s ţ ţ ă r spunde m: în cea mai mare parte celă austriecesc.

În ce const puterea Austriei. ă În ce consist deci puterea Austriei, c reia îiă ă lipse te în untrul s u unitatea voin ei ? Ce lipse te elementele sale, vecinic înş ă ă ţ ş discordie, încât acestea cons t i t u e se o pu te re atâ t de mare? In privirea aceasta vom trebui s consult m istoria. ă ă Imperiul roman în decaden dedese na tere unei ţă ş religii cosmopolite, care continua oare cum, cul tura i ideile antice, de i sub o form foarteş ş ă modif icat . Aceasta era religia cre tin - mai cu sam ă ş ă ă ramura catolic . Catolicismulă întinsese peste Eur opa un painjini sub i re de idei religioase, osş ţ ta ul îmbr cat înş ă fier al Romei vechi se schimbase în miles ecclesiae, îmbr cat în ras ; astfel seă ă formea z o putere nev zut , pretu t i n d e ni st r in ă ă ă ă ă i pretutindeni acas , careş ă încerca a realiza idealul imperiului universal. Imperiul, care se formeaz ă sub acest painjini , se nume te imperiul roman. ş ş Casa domnitoare care se pune mai cu succes în serviciul acestui ideal, este Casa de Austria. Dela Carol al V- lea se l ise ideea uneiăţ monarchii univ ersale a Cre tin t ii, cu moartea lui s'a amânat ş ă ăţ proiectul, dar familia n'a renun at la culmea dorit , ţ ă la r spândirea sfintei monarchii peste Europa întă reag ,ă înaintea acestui pericol sta Europa la înc eputul r sboiului de 30 de ani. i într'adev ră Ş ă Casa iera în toate condi iile pentru realizarea scopurilor ţ sale. Spania sub Casa de Austria avea la dispo z i ie rile celeţ ţă mai bogate ale Europei i ale globş ului: Lombardia, rile de jos, Portugalia i împŢă ş reun cu aceasta puterea ei comercial ,ă ă aurul Americei i nem suratele m rfuri coloniale ale Indş ă ă iei asiatice, încât Baco de Verulam exclam , ă c puterea Spaniei este cea mai mare din lume. ă Afar de acestea,ă avea pe atunci cea mai puternic armat , ea inea numai în Flandra 40.000 de oameni,ă ă ţ în Milan 15.000. Oastea sa num ra 120.000 pede tri ă ş i 20.000 c l ri, o oaste cumş ă ă toate rile cre tine ţă ş de pe atunci n'ar fi putut - o înjgheba; apoi o flot ă urie asc iş ă ş avere îndes t u l spre a o înmul i în ă ţ orice moment. Linia german a Casei de Austriaă intrase în trupul Fran ei cu Alzasul i Lotaringia, ţ ş care erau ale împ ratului germanic.ă Fran a era împţ resura t din patru p r i, la sud - est cu Italia, la ă ă ţ nord - est cu imperiul germanic, la sud cu Lusignan i Burgonia, la nord cu T rile de jos pan' în Sadna. ş ă Era st r im t o r a t i prime j d u i t în grad sup r e m . ă ş ă In Suedia Casa introdusese intrigi împotriva lui Gustav Adolf, spre a aduce pe tron linia catolica de Wasa, care domnea în Polonia, c ci dup ideile vremei aceleia, în care legitimismull era în floare, ă ă Gustav Adolf trecea de uzurpator. Spania f cuse planul de a pune mâna pe marea Baltic ,ă ă mama tuturor comer ielor, ţ cum se numea pe atuncia, i a ş prinde r d cina Olandei, c'ună ă cuvânt painjini ul fin ş al ideilor religioase se pre f cuse într 'o mreaj ă ă de fer.

R sboiul de 30 de ani a avut drept rezulta t ă sf râmarea acestei puteri urie e ti.ă ş şRichelieu - însu i catolic - încurajeaz ş ă protes tan t i sm ul în Germania i împreunş ă

cu celelalte puteri amenin a te au sumu a t asupra Casei ţ ţ tot ce se putea sumu a, întreţ al ii pe Turci î i pe ţ ş Voevozii Transilvaniei. Austriei îi trebuiau oam eni i în Orient iş ş unul dintr 'ace tia a fost Mihai ş Viteazul, asemenea o jertf a politicei austriace.ă Intr'adev r cine 1- a îndemnat pe Mihai Viteazul s ă ă se încurce cu Turcii, a c roră politic intea la mic urarea Casei de Austria, prin sus inerea drepă ţ ş ţ turilor principilor Transilvaniei asupra Ungariei? Sanctitatea sa Papa i catolicismul rege al Spaniei Filipş al II- lea. Liniile amândou ale Casei se înă ţ elegeau foarte bine. Poate c o îndemnareă venit ă de la Praga ar fi trezit unele b nueli în inimaă Voevodului românesc, dar una venit de la Madrid -ă care avea în vedere numai cre tin tatea - nu. ş ă Se vede c to tă din iubi re a cre t in t i i Aus t r i a ş ă ăţ va fi încercat sub Constan tin Brâncoveanu s ieeă ara româneasc , precum mai târziu a luat Bucovina. ţ ă

Sfâr im caracterizarea politicei austriace cu uş nele tr s tur i generale. Austriaă ă exist prin discord ia popoarelor sale. Pent ru a le ine vecinie ă ţ lipite i vecinie înş discor die, are nevoe de un element interna ional, ţ f r patrie proprie, f ră ă ă ă

naţ ionalita te, f r limb , de un element care s fie ă ă ă ă acas în Tirol ca i în Boemia, înă ş Gali ia ca i 'n ţ ş Transilvania. Acest om pur- cosmopolit per excelentiam a fost pentru aceast ambi ioas Cas ă ţ ă ă preotul catolic. Neavând familie, c ci era neînsurat; ă neavând limb , c ci limba sa era o limb moart ă ă ă ă (cea latin ); neavând pat rie, c ci pat ria saă ă este unde'l trimete ecclesia; neavând rege, c ci regele ă s u este Pontifex maximus,ă acest element înce rca s unifice Austria prin religie. Pe lâng acest ă ă element s'a mai format înc unul hibrid i stană ş gaciu, cu o fisionomie fatal : ă beamterul aus triecesc. Acesta are o limb dar ea consis t din ă ă câteva formulare nem e ti de concepte,ţ ş numite Schimmel, adic rable. Dac i- ai lua unui beamter ă ă aceste câteva rable învechite i r u stilizate, el nu mai tie nici o limb i iat de ce: In casa p rintş ă ş ă ş ă ă easc aă vorbit ruse te, a studiat într'un gimnaziu ş unguresc, a trecut la universita tea nem easc , i, ţ ă ş când î i sfâr e te înv tura, nu tie nici o limbi ş ş ş ăţă ş ă cum se cade. C'un cuvânt Austria, pentru a domni, are nevoe de un ciudat soiu de indivizi generis nullius i în secolul al XVI- lea clerul catolic se ş potrivea cu acest rol, încât austriacul cel mai bun era i catolicul cel mai bun. Ast zi îns nu se mai potrive te. Libertateaş ă ă ş religioas , r spândit peste ă ă ă toa t Europa, a sl bit foar te mul t biserica, iar ă ă ace t iş bea m t e r i fiind cu to tu l ne t r e b n ic i pen t r u o sarc in atâ t de grea, Aus t r i a aă t reb u i t s - i ă ş cau t e un al t alia t pe n t r u pol i t i ca sa , to t f r ă ă patrie, f r limb , f ră ă ă ă ă na ionalitate, un element ţ cosmopolit i egoistic, ceea ce drept vorbind este unul iş ş acela i lucru, c ci cosmopolitismul este ş ă pre tex tu l de a nu face nimic pent r u desvol ta rea unei p r i a omenirii, pent ru c individul respec tă ţ ă iv s'a îns rcinat de aă nu lucra nimic pent ru uni versul înt reg. Afar de aceea aces t elemen t e i ă ş mai cosmopolit de cât cel catolic, de vreme ce e comercial, i chiar Chinezul nu va faceş mare deosebi re între m rcile imperiului german i livă ş rele sterline, pe când el va privi cu un sim imâ n t de supe r io r i t a t e religia cre t in , ce i se ţ ş ă va p rea o palidă ă exegez a moralei lui Laotse ă sau a eticei Vedelor.

Metoda de p trundere a Austriei. ă Din punct de vedere austriecesc ar fi nedrept îns de a pretinde, ca Austria s ne cru e pe noi. Pentru orice patriotă ă ţ austriecesc e o datorie de a deschide por ile Orientului pentru colonizaţ rea prisosului copiilor s i i desfacerea m rfurilor ă ş ă sale, c'un cuvânt pen t r u pioner i i cucerirei sale. Ar fi abs u r d din pu n c t de vede r e au s t r i e c e s c , de a pre tin de ca ea s'o fac aceas ta cu arma în ă mân , când are înainte - i o caleă pacinic , neb tă ă ă toa re la ochi i care nimice te pe con t r a r i u în ş ş mod atomistic, atacând prin agen i economici, nu ţ form a sta t u l u i , ci pe fiecare mem b r u al s ta t u l u i în par te, care nici tie nici voe e s se sus t r ag ş şţ ă ă de la aceast influen .ă ţă

Dar tocmai fiindc influen a aust riac se preă ţ ă zin t ca o es t u ră ţ ă ă foa r t e com pl ica t de cau z e ă i efecte, încât fiecare individ din araş ţ noas t r ţă tr e te sub presiunea ei, de aceea cu cât ne iubim mai mult patria iă ş ş poporul nostru, cu atâta vom trebui s ne înarm m mintea cu o receă ă nep rtiă nire i s nu suresci t m cugeta rea, c ci u or ş ă ă ă ş s'ar putea ca să falsific m vederea acestei c l uze ă ă ă destul de credincioase i s agit m cuş ă ă vehemen ţă prin întuneric, în lupt cu fantasme. Inim foarte ă ă cald i minteă ş foarte rece se cer de la un patriot, chemat s îndrepteze poporul s u, iă ă ş fanatismul iubirei patr iei, cel mai aprig fanatism nu opre te ş de fel, ca creerul s r mâe rece iă ă ş s - i îndrepă ş teze activitatea cu siguran , sţă ă nimiceascj adeă v ra ta cauz a r ului i s o stâ r p e a sc cu sta to r nă ă ă ş ă ă icie de fier. Precum un medic nu va comba te simp t o m ele numai, ci cauza unei boale i va sf tui s , se înl tureze mediul, în care ea a trebui t s se nasc ,ş ă ă ă ă ă to t a a vom privi i noi individul na ionali tş ş ţ ii române ti în desvol ta rea saăţ ş

i compar ân d pe ş aceas ta cu nor ma legilor fiziologice ale societ ii, ăţ vom ar ta de un de a treb u i t s se nasc neo râ n d u e l i l e în via a econo mic aă ă ă ţ ă popo r u l u i , care l - au f cut accesibil unei influen e econo mice str ine.ă ţ ă

Teoria filoso f ic a istoriei cu aplica ie la via a noastr public . ă ţ ţ ă ă De aceea s ne întreb m f r p rtinire, cum întâlnim pe popor u l nos t r u înă ă ă ă ă istorie, din momen t u l în care ea devine mai str vezie, adic de pe laă ă începu t ul secolului al 14 - lea. Îl g sim ă tot deauna dezbinat înl untru,ă dezbinat în politica sa, a cu vecinii.ţ ţă

O t e o r i e f i l o s o f i c a i s t o r i e i n u n e p a r e d e ă pri so s aicea. Popoare le nu sun t pro d u c t e ale int eligen e i , ci ale na t u r e i , - aceas t a treb u e stab i l i t . ţ In înce p u t u l desv o l t r i i lo r ele au nevo e de un ă pu nc t s tab i l , împr e j u r u l c ruia s se cris t a l i z e z eă ă lucra r e a lor com u n , s ta t u l lor , p rec u m roiu l are ă nevoie de o matc . Dac albinele ară ă avea jurna le, ac e s t e a a r f i fo a r t e leg i t i m i s t e . Câ n d m e r s u l lini t i t i regula t alş ş aface r i lo r es te lovit în cen t r u l , î n r e g u l a t o r u l s u , t r e a b a n u p o a t e m e r g e b i n e . ă iŞ cu t o a t e ace s t e a n o i Ro m â n i i d e s u t e d e a n i n ' a m avu t al t p l ce re mai ma re , deă ă câ t a ne r s t uă rna princip i i .

Al tu r i cu aceas t teo r i e fun d a m e n t a l de s p r e ă ă ă s t a t , ca a e z m â n tş ă a l n a t u r e i i n u a l r a i u n e i , ş ţ vom trebui s - 1 caracteriz m r pede.ă ă ă

1) Istoria dinl untru a popoarelor este o lupt ă ă între ideea statului iş individualism. Ce este ind ividualism ul? Fiecare fiin organic e pen t r u ţă ă sine lucrul principal, semen ul s u lucru secun da r . ă Dorin ele i aspira iileţ ş ţ oric rui individ omenesc ă sunt nem rgini te, încât func iunea principal aă ţ ă vie ei, a inimei sale este, nu realizarea unei dorin i ţ ţ ci dorin a, voin a ca atare.ţ ţ De acolo pmoverbul: toat lumea s pear , numai Manea s tr iasc . ă ă ă ă ă ă Acest elemen t e i periculos i folosi to r . Pericş ş ulos, dac o putere mai mare nu- iă pune margini folositor, dac în margini legiuite el caut a- i realiă ă ş za prin munc aspira iile sale, i precum soareă ţ ş le este tat l luminii i al umbrei, totă ş a a individualismul este tat l înflorirei î i al dec derei, justiş ă ş ă ţ iei î i alş injusti iei, binelui i r ului.ţ ş ă

Fa cu aceast iluzie a inteligen iei i a inimei ţă ă ţ ş individuale, care e cauza că om pe om se exploat eaz , om pe om se nimice te, fa cu acest beă ş ţă llum omnium contra omnes, un ochiu mai limp ede zice: Stai! Nimicind pe vecinul t u, tu love ti în tine, c ci pute rile, care exploatea z natura ă ş ă ă brut , s'auă împu inat, ţ tu e ti mai s rac cu o sum ş ă ă oare care de puteri. Deci vecinul să tr iasc . El produce grâu, el are trebuin de mine, eu de el, ă ă ţă nimicirea sa ar fi o pierdere v dit pent ru mine, ă ă care nu m pot ocupa cu toate oelea. Va să ă zic ă interesele individuale sunt armonizabile. Iat dar ă ideea statului: ideea armoniei intereselor. Dar pro duc torii de grâu au o int comun , intereseă ţ ă ă comune, iat ă clasa, identitatea de interese na te o ş identita te de p reri: iată ă principiile, se cere real izarea acestor p reri în stat: iat ă ă partida. Tot a a ş fac bresla ii. Formeaz o clas , au principii, sunt ş ă ă o partid . In loculă individualismului personal vine cel de clas . Pentru a- i asigura cercul deă ş exp loatare, ele încremenesc câte odat : iat ă ă castele. Nimic nu va schimba natura societ ii. Ea va r măţ ă ânea un bellum omnium contra omnes, sub ori ce form pacinic s'ar prezen ta . Puterile în lupt ă ă ă se commaseaz , în loculă indivizilor avem clase, forme superioare a aceluia princip, carile se luptş ă pentru suprema ie.ţ

Statul îns , ca o form i mai înalt a aceluia princip, nu vede în clase indiviziă ă ş ă ş deosebi i, ci un ţ complex de organe sociale, un individ: na iunea. Toate clasele sunt înaintea saţ egal de importante, me n i r e a sa es t e de a s t a b i l i a r m o n i a în t r e ele, de a opri ca una s fiă exploa ta t prea mult prin ă alta, c ci toa te t r esc i înflo re sc una de la al t a ă ă ş i peireaş uneia condi ioneaz peirea mai curând ţ ă ă sau mai târzie a celeilalte.

2) Statul mai are i un scop ş moral. Drept va r mâne totdeauna, c societa tea există ă ă prin exp loata rea unei clase prin alta - afar de clasa, ă dup p rerea noastr cea maiă ă ă important , ă care exploateaz de- a dreptul ă natura, care produce mat eriile bru te . Deci pe lâng aceea, c sta tu l va ă ă îngri j i ca aceas t clas , ace ti ham al i ai omeă ă ş nirei s stea cât seă

poate de bine, el va c uta a deprinde i clasele superioare la o munc folositoare, care să ş ă ă compenseze pe deplin sacrificiile celor inferioare. De aceea el va fi prin o aspr ă organizare contra semidoctismului, contra spoielei, contra tendin ei egoistice a acestor clase de a câ tţ ş t iga mul t prin mu n c pu i n , de a nu se înt r eb a ă ţ ă în socoteala cui tr esc.ă

Deci societatea e câmpul schimb rilor vecinice, a luptelor pentruă existen i suprema ie, un bellum ţă ş ţ omnium contra omnes, statul este regulatorul acestei lupte, el opre te ca aceste pute ri egal de ş folosi toa re să se nimiceasc una pe alta. Societa tea ă e mi carea, ş sta t u l stabilita tea.

De ac e e a , p e n t r u ca l u p t a s p o a t f i p u r t a t ă ă ă în ma rg i n i , t r e b u e t e o fa mi l ie ,ş ale c rei in t e r e s e ă s fie acelea ale ar m o n i e i socie t i i , ca re s fie ă ăţ ă boga t , cân d ă toa te clasele su n t boga t e , pu t e r n i c ă când toate sunt puter n ice. Aceas ta e dinas t ia - monarch ul . Tot pent ru c individualismul este princă ipiu l vi ta l al na t u r e i ome n e t i ,ş p re f e r m în p r ivă irea mo tenirei legea salic i nu maiora tul.ş ă ş

Cu totul opus acestei serii de idei este repu blicanismul. Nu vorbim de republicanism ul în sens diploma t ic, ci în sens social. Republic este oriceă s t a t , în ca r e o p a r t i d , r e p r e z e n t a n t a u n e i s a u ă m ai m u l t o r cla s e (în să n u a tu t u r o r) , po a t e s ă aj u n g la s t p â n i r e . Aces t e r e p u b l i c e le îm p a r tă ă în antice i ş mod er n e . Repub l ice le an t ice se ba zeaz pe sup r e m a iaă ţ claselor în form de cas te, ă republica moder n se bazeaz pe supre m a iaă ă ţ ace lora i clase în form movibil . Deci Anglia, Fran a, ş ă ă ţ Italia, Aus t r i a , Româ nia su n t as t z i rep u b l ice în ă sens modern; Grecia, Roma, Egiptul, Polonia, Germ ania veche, Olanda veche republice în sens antic. Ele exis tă sau prin exploa ta rea neomen o as a unei ă clase prin alta, sau prin exploata rea sclavilor i a ş rani lor robi i (cele ant ice), sau prinţă ţ exploa t a r ea un ei r i p r i n al te le , ades e p r in toa t e la un loc. ţă Anglia exploa t e a z India, Fran a pe to i iubi t o r i i ă ţ ţ de lux din lume, Vene ia iţ ş Olanda în evul mediu erau ca Fran a as t zi, Grecia i Roma tr iau prinţ ă ş ă sclavi, Polonia, Ungaria, Germania i Fran a veche ş ţ prin exploa t a r e a neo m e n o a s a rani lo r , c'un cuvă ţă ânt ori unde bun starea unuia seă t rad uce în ap să area direct sau indirect a unui altuia. O excep ie par aă ă ţ forma Svi era i Statele Unite, dar ţ ş par numai. Elve ia tr e te prin expor tţ ă ş indus t r ia l i ş prin to i indivizii câ i alearg ca s cheltuiasc sudoarea fabriciiţ ţ ă ă ă

i a ranilor pe privirea dealurilor. America, pentru c clasa ş ţă ă desmo teni ilorş ţ g să e te o avere neîmp r it , pe care i- o împar te, ş ă ţ ă ş preriile. S'o vedem, când s'or împlea.

De aceea se vor vedea în toat omenirea dou ă ă mari serii de idei, dou tabere, aceea aă individual ismului, sistemul liberal, i aceea, a armoniei intş ereselor, a statului ca o unita te absolut , a moă narchiei juridice. Libertatea e libertatea de a exploa ta , egalita tea e egalita te de a deveni tiran, ca i vecinul meu, fra te rni ta te a un mof t ilus t ra t ş prin ghilotin .ă

S cercet m în zigzag i repede ideea libert ii. ă ă ş ăţ Cet enii germani i poloni (o cast )ăţ ş ă cereau re gelui liberta te, adic liberta tea de a- i desbr ca ă ş ă ranii i de a- i spânzura dupţă ş ă plac. Olanda cerea pent r u comer ul s u ţ ă libertate. Hugo Grotius scrie un compendiu: liberum mare. Englejii r spă und: ne ierta i - mare clausum. De la bilul ţ maritim dateaz înflorireaă Angliei. Cet enii franăţ ceji (caste) st rigau sub Richelieu libertate, adic ă o sum de drepturiă

i privilegii, toate pe spatele ş ranului.ţăS venim la republicele române, care ca i cele antice tr iau prină ş ă

exploatarea sclavilor i a ranş ţă ilor, unde Domnul era cu mânile legate i celş întâiu înt re egali - prim us inter pares - , unde o clas st pânea totul. Vodă ă ă adic sta tul, putea ă s zic da, Hâncu zicea ba i pe- a lui Hâncu ră ă ş ămânea. Să vedem cum liber ta tea, când nu porn e te din armonia intereselor, ci dinş individualism, nimice te clasele sociale i în urm i statul: cum ş ş ă ş prin înmul irea neamului lui Hâncu, influen a econţ ţ omic a Aust riei devineă dest r uc t iv i cum sub ă ş ea abia Hâncul î i deschide ochii, se sparie de câteş

vede i nu tie de unde vin relele, nu tie c vin ş ş ş ă din ba al lui.De aceea s privim împrejurimile, în care s'au ă desvolta t Românii, ca s pricepem i maiă ş

bine organizarea lor putred de stat. Noi am tr it sub ă ă influen a dreptului public a unuiţ popor republican, în sensul antic al cuvântului - respublica Polo niae. Cet enii acestui sta tăţ erau egali; fiecare din ei era sta tu l polon în persoan . Cel din urm ă ă leah i , care striga înş ţ ţ parlamen t: nie poswo liam Panie, nimicea hot rîrea corpului legiuitor. ă Nisipul pustiilor nu poate avea mai mare nestatornicie, decât soarta acestei nefericite i totu i nobile ş ş na i i .ţ Put e r e a su p r e m a s t a t u l u i sa u ma i bine ă zis scaunul celui întâiu dintre egali, era m rulă de ceart între cei influen i. Regalitatea electiv i- a ă ţ ă omorît politice te; aceasta i excesulş ş libert ii indăţ ividuale. Dar a fi cet ean polon era un privilăţ egiu. Cei mai mul i locuitori -ţ misera plebs contribuens nu însemna nimic. Poporul era sclav ul unui milion de cet eniăţ poloni.

Acest drept public polon avea mari farmece p entru clasele puternice din rile învecinate. In ţă Prusia boerii începuser a vorbi le e te de dragulă ş ş

institu iilor polone - dar marele Elector îi înva ţ ţă minte, l rgind dreptul bresleloră i regulând starea ş ranilor. In Suedia boerii vor tot aceste lucruri, ţă încât casa

nefericit a regilor, dota t c'o energie ă ă i cu calit i rare în istorie, nefiind înş ăţ stare s ă înfrâneze aceste elemente de disolu iune, le adun ţ ă sub steag iş declar r sboiu la toata lumea; o ă ă cam p a n ie , care se sfâr e te cu risipi reaş ş o tilo r ş lui Carol al XII- lea pân în rile noastre, unde ă ţă avem de la oamenii lui dou ziduri: turnul Mitroă poliei din Suceava i turnul Col ea din Bucure ti. ş ţ ş C'un cuvânt acele institu ii g sesc pretutindeni trecţ ă ere, unde pot numai.

In a a dese rela ii eu ace ti vecini, dreptul lor ş ţ ş public nu putea s r mâe f ră ă ă ă înrâu ri re asupra noastr . Mai întâiu nefericita de Domnie electiv . ă ă Acest drept, atât de l udat de c tre mai to i pubă ă ţ lici tii no tr i , nu es te nimic mai pu in decâ t ş ş ţ vrednic de laud .ă Domnia scurt a lui Drago ne inspir mari îndoeli asupra sor ii acelui Voevod. ă ş ă ţ Dup elă u rm e a z 6 Domni în r s t im p de 50 de ă ă ani, pentru fiecare media de 8 ani - pu in pent ruţ o ar , care începe.ţ ă

Cu secolul al XV-lea începe în sfâr it o domnie ş lung i lini tit - a luiă ş ş ă Alexandru cel Bun. Aici se v d ă rezultatele stabilit ii. ăţ In 33 ani el organ izează ara biserice te i poli t ice te i moare ţ ş ş ş ş având o singur nenorocire: are doiă

fii în loc de unul. Vin r sboaele dintre fra i, apoi dintre veri, ă ţ pagini încurca te ale istoriei noast re, din care num ai un lucru se vede clar, c unii ajungea uă la tron cu ajutorul Ungurilor, ceilal i cu al Polonilotr. ţ ara se deschideŢ influen elor str ine. In aceste ţ ă tu r b u r r i t r ece vre m e a , pâ n la sui r e a peă ă t ro n a lui tefan cel Mare, uzurpa to r i el, Ş ş dar mai no r o c i t decâ t ceila l i .ţ De la 14 5 7 - 150 4 se v d di n no u ă efec te le stab i li t i i . ăţ A fos t do m n i a cea mai glorioas a Moldovei. El nimice te influen ele ă ş ţ de din afa r cuă sabi a i cu is t e i a . i cu toa t e ş ţ Ş aces t e se tie din rela i i le med icu l u iş ţ vene ia n , c cu toa t glor ia i lunga sa do m n i e , tefan a t reţ ă ă ş Ş bui t să as igu r e p r in c l u ă ă ur m a r e a fiulu i s u pe t ro n . Cu veni re a lui tefan celă Ş tân r pa r e a fii ă prins oarecare slabe r d cini legitimism ul lumina tei ă ă roa d e de Mu at in . Ins ace s t a mo a r e o t r vi t de ş ă ă chiar Doamna sa, în eleas cuţ ă boerii. Dup el vine Petru (linie nelegitim ), acesta domne te în două ă ş ă rân d u r i , i are mul t e rivali t i de învins . Fiul s u ş ăţ ă Ilie se turce te. tefan eş Ş ucis de boeri sub cor tu rile de la u o r a i din vi a Mu te t i lo r nuŢ ţ ş ţ şă ş r mă âne decâ t Dom ni a Ruxan d a . Urme de legi t iţ mis m par a fi fos t r masă

i a tu nc i , c ci cel care ş ă ia mâna Domni ei o ia împreun cu tronul -ţ ă Alexandru L pu neanu. De la stingerea progeni tu rei ă ş b rb te t i aă ă ş nea m u l u i do m n e s c , de la s t i nge r e a m atcei în roiul Moldovei, datează c derea Moldoă vei. Domnii pe care îi alege întâm pla rea i int r iga, ş mor mai to i de moar te nefireasc , boerii suni to i ţ ă ţ aspi r a n i la un t ron , pe care nuţ

mai edea uns u l ş lui Dum n e z e u , i as t f e l se u r m e a z rep e d e un u l ş ă după al tul când prin t r ' o influen st r in când prin ţă ă ă al t a . a r a devi ne va t r aŢ de sc h i s a influe n e l o r ă ţ streine. Despot Vod ucis cu buzd uga n ul ,ă L ptuă ş nean u otr vit cu sila, Bogdan Vod goni t la Moscă ă ova, Ioa n Vodă uc i s d e Tu r c i , Pe t r u ichio p u l Ş ca vai de sufletul lui, Aron Vod moare înă temni , ţă R sva n în ea p ; înce r c a r e a Movile t i l o r de a ă ţ ă ş fo n d a o di n a s t i e se sp a r g e p r i n lup t e l e în t r e fii i lor . a. m. d., i aproape to i sfâr escş ş ţ ş r u. Paraleloă gram ul de pu te r i na ionale pierdu se punc t u l comu n ţ de activita te, aceas ta nu avea un sâmbu re stabil, împ rejur u l c ruia s seă ă cris ta li ze z e.

O soart mai fericit , îns totu i foarte asem nă ă ă ş ă toare cu aceea aă Moldovei, are ara RomânŢ easc . Acolo se sta tor nice te dinas t ia Basaraă ş bilor

i ajunge repede la o culme, de la care - ş prin o întâmplare analog cu ceaă din Moldova - intr discordia în roiul de albine vorbitoare. Ină tr'adev r, după ă Tugomir Basarab - a c rui înceă p tur se perde în noap tea unei istorii,ă ă str furgera te din când în când de numele Banilor baă sarabi - urmează Alexandru, care bate pe regele Carol Robert, apoi Vladislav care întinde repede marginile rei. La 1360 el e Voevod al rei ţă Ţă Române ti, la 1365 Ban deş Severin, la 1368 Duce de F g ra . Urmeaz Radu Negru care bate pe ă ă ş ă Ludovic cel Mare, regele Ungariei i câ tig depş ş ă lina autono mie a rei sale. El lasţă ă doi fii: Dan i Mircea. Dan I- iu e renu mi t prin r sboaele sale, ş ă purtate precum se vede de frate- s u Mircea. Mircea I- iu se sue pe tron la 1383 iă ş domne te pân la ş ă 1418 adic 35 de ani, ă Iat i aici efectele stabilită ş ii: ăţ domnia cea mai glorioas i întinderea teră ş itoriului cea mai mare. Mircea e Voevod al Ungro-Vlachei, Ban de Severin, Duce de F g ra i ă ă ş ş Amla , s apânitor amândurorş ţ ermilor Dun rii pân ţ ă ă la Marea Neagr , Domn al cet ii Durostor i al ă ăţ ş rilorţă

tartarice. De la moar tea sa începe discordia în casa Basarabilor. Fiul s uă legitim Mihail moare dup 2 ani, urm a t de Dan al II- lea fiul lui Dan ă I- iu. Dar Mircea mai avea un fiu nelegitim, Vlad poreclit Dracul. Acesta devine p rintele liniei Dră ăcule ti lor. De aici is tor ia rei Române ti decu rgeş Ţă ş asem n tor cu cea a Moldovei prin luptele continue ă ă între D nule ti, descenden iă ş ţ legitimi ai lui Dan I- iu i Dr cule ti, descenden i ilegitimi ai lui Mircea I- iu.ş ă ş ţ Dup vremi pline de împerecheri, Basarabii sunt ă stin i prin sabie, în urmaş intrigelor unei noua linii, primite în sânul lor, i anume Cantacuzin Basarab.ş

Dup Dim. Cante mir în Moldova i pu in dup ă ş ţ ă c derea Basarabilor în ara -ă ŢRomâneasc vine Domnă ia Fana r io i l o r . Influe n a aces t o r a fiin d obiec t u l ţ ţ unui stu diu deosebi t , pu in vom spu ne desp re ea. ţ Formele bizan t ine vin în locul celor vechi, caracte rele trufa e ale aris tocra iei devin servile. Discordia ş ţ din l unt r u , lipsa unoră dinas t i i cons t a n t e au tran s f o r m a t a r a ap r o a p e în pa a l âc .ţ ş

Sub Dom ni i fana r i o i , care erau t r i mi i pe un ţ ş t i m p an u m i t , i ca reş avea u nu m a i t i t l u l de Dom n i pomeni rea în biserici, nici decum însş ă consis t e n a m o n a r h i c , p u t e r e a ce n t r a l a s t a t u l u i e ţ ă ă cur a t no m i n a l .ă Chia r dac un u l din t r e ei cerca a ă fi al tceva decâ t ceeace era în împr e j u r r i l e da t e , ă via a i aver e a îi e r a u în pe r i co l . D rile gre l e ,ţ ş ă pent r u care nu i se da na iunei nici o compen sa re , ţ era u d r i pe n t r uă îm b o g i r e a pe r s o n a l i re p e d e ăţ ă ş a aces t o r oa m e n i , ca re t r eb u i a u s seă folos e a s c ă de scu r t a d u r a t a Do m n i e i lo r , a r m a t a n u m ai ă exis t a de fel, Moldova per de dou provinci i. - Pă erde vatra a ez rii ei, stup u l de undeş ă au porni i ţ ro iu r i l e ca re au îm p o p o r a t a r a de jo s , mo r m i n tţ ele Domnilo r , vechea sa capi ta l , Mitropolia sa ă veche. Moldovenii au avut nenorocirea de a vedea în s t r in a t p m â n t u l lo r cel m a i scu m p —, i nu ă ă ş prin r sboiu —ă pr in vânza r e . Intr ' a dev r se împ r i se Polonia i o a r , care t r ise înă ă ţ ş ţ ă ă

atâ te j a ase m n r i cu ea , t r e b u i a s aib i soa r t a ei . ă ă ă ă ş Totu i t reb u e sş ă cons t a t m c nici un Moldovea n ă ă n'a put u t fi mitui t de - influen a moralţ ă a Aus t r i e i i c Do m n u l a p l t i t cu ca p u l p r o t e s t aş ă ă rea sa.

Cu c derea Poloniei i luarea Bucovinei se încă ş epe o nou epoc a influen ei austriace:ă ă ţ cea care atingea politica exterioar a statelor române ti se ă ş schimbase întru atât, întru cât aceste ri nu mai ţă însemnau nimica politice te, i erau sus inute de ş ş ţ Rusia i Turcia. Ca sş ă revenim la vorba pronun at de mai multe ori în acest studiu: Statele de 'mpreţ ă jurul nostru care aveau o monarchie stabil , s'au ă cristalizat împrejurul acesteia i au devenit uria e, ş ş —

rile româ n e , în care aces t punc t cent r a l ţă lipse te, se închircesc, perd puterea lor fizic ,ş ă ar mata, perd guvernul lor na ional. Cum se schimbase ţ fa a lucrurilor împrejurul României!ţ Polonia c ză use, în locul ei venise Rusia; Transilvania cu domnia electiv , c zuse înă ă mâinile Austriei, Ung urii erau supu i, Turcia începuse a sl bi, România ş ă care mo tenise de laş Poloni nestabilitatea, nu mai avea nimic de perdu t decât doar fic iunea unei ţ expresii geografice, o schem pentru însemnarea unei adun turi de oameni, f r legi i f r cultur .ă ă ă ă ş ă ă ă In Moldova în special beorimea nu mai sem na ă de fel cu Nistor i Grigore Urechi, cu Mironş Costin, limba na ional e într'o v dit decaden , al turat ţ ă ă ă ţă ă ă cu frumoasa î i spornica limbş ă a cronicarilor.

ara nu mai este decât o mo ie mare, adminis t ra t în felul unei mo ii,Ţ ş ă ş un complex de latif undii în care dreptul privat e drept public, mo tenireaş averei teritoriale mo tenirea puterei în ş sta t. Pentru c nu exist mo tenireaă ă ş primogen itului i fiindc boierii sim eau, c în m rimea ş ă ţ ă ă propriet ii teritorialeăţ consist puterea lor, se intă rodu s e s e un fel de silnic eredi t a r e . O par t e ă din copii se c lug reau cu de- a sila, unul sau doi ă ă mo teneau numele i averea. Dinş ş Domnia unei singure clase rezult : lipsa total de drept pentru ă ă clasa de mijloc. Erau meserii, erau bresle cu st rostiile lor, dar aceste clase deă oameni, adese tiutori de carte, nu aveau drepturi.ş

S facem oare cum o sum a acestei st ri de lucruri, i s vedem cumă ă ă ş ă se desvolt din ea suma ă de ast zi. Ce era în ar la 1820 ?ă ţ ă

Boerii mari. -Boerii mici slujba i.ş

ranii iobagi, cari stau sub ocrot i rea acesŢă tora, fiind oamenii lor.Clerul laic i monas tic.şAce tia nu st teau sub autoritatea statului. ş ă Erau clase ale evului mediu,

adMinistrate de ele în ile. ş Boerul era aproape autocra t pe mo ia sa. Numaiş în grave cazuri penale - i nici atunci tocmai - ş intervenea justi ia statului.ţ

Cine r mânea s fie administrat de stat? Dou ă ă ă elemen te neatâ rna t e: 1) r ze ul, 2) negus to r u l i ă ş ş breslele.

Deci vedem c existau dou clase neatârna te, ă ă una r neasc , e itţă ă ă ş ă din r sboinicii împroprietă ă ri i, ţ alta burghes . ă Ace tia nu erau oameniiş nim rui. Istoria celor din urm 50 de ani pe care mul i o numesc aă ă ţ regener rii na ionale, mai eu ă ţ drept cuvânt s'ar putea numi istoria nimicirii r ză e ilor i bresla ilor. Nimicindu - se îns talpa rei, ş ş ş ă ţă era neap ra t ca iă ş stâlpii s cad . Au c zut i ă ă ă ş boierii. O clas este într'un popor un factor ală armoniei societ ii, - de aceea r u este c'au c zut ăţ ă ă r ze ii, r u c'au c zută ş ă ă breslele, r u c'au c zuj t ă ă boerii. C ci se vor vedea tirm rile. Se va vedea cumă ă influen ele str ine g sesc în falangele na ionale ţ ă ă ţ goluri din ce în ce mai sim itoare, cum func iile ţ ţ vie ii economice degenereaz , cum arterii str ineţ ă ă intr în corpul nostru social, - cum dispar clasele ă positive ale Moldovei om cu om, clas cu clas , ă ă cum p mântul românesc devine un teren de expă loatare pentru indust ria str in i proletariatul ă ă ş indigen.

Cu o minim putere a statului poli ia, administă ţ ra ia i drepta teaţ ş trebuiau s fie într 'o stare de ă plâns. Ispravnicul care era totul într 'un jude ,ţ

avea de administ ra t pe negustorii i bresla ii din ş ş ar , cei str ini aveauţ ă ă pretu tindene consula tele; lor - st rostiiie lor — asupra c rora statul română ă n'avea nici o putere. Ace ti ispravnici ne tiuto r i ş ş de carte, servind f ră ă plat , erau sub domnii faă nario i oameni f r nici o însemn tate, a c rorţ ă ă ă ă apuc turi administra tive aveau o singur int : ă ă ţ ă stoarcere de bani. Falanga, pedeaps poli ieneasc , pent ru gre eli mici, se putea r scump ra cu câ ivaă ţ ă ş ă ă ţ galbeni de la ace ti ispravnici, - iar opozi ia conş ţ tra acestor pedepse nedrep te

i barbare nu era ş nic iri. Deci clasa de mijloc avea numai dou c i ă ă ă de sc pare: sau s se fac sup u i aus t r i ece t i ă ă ă ş ş s - i pue pe cas pajura cuă ş ă dou capete, sau s ă ă intre în clasa blagorodnicilor spre a deveni ins iăş ciocan, sau în sfâ r i t s in t r e în slu jba ş ă unui boer mare i s sufere maiş ă bine palmele cu coanelor decât falanga aplicat de cutare aprod. ă Mul i din ceiţ neînsemna i se fac sudi i - , mul i se fac de casa cut rui sau cut ruia, mul i înţ ţ ţ ă ă ţ sfâr it caut prin bani i st ruin e s ajung la sfântul ş ă ş ă ţ ă ă privilegiu. Se na te oş mi care nes n toas în soş ă ă ă cietate, nu bazat pe munc , ci pe privilegiu. Peă ă când comerciantul din Lipsca c uta s - i adaoge ă ă ş milioanele, ciubotarul din Germania s - i înmul easc mu teriii, negustorul i ciubotarul românescă ş ţ ă ş ş cau t s devie boe r . - Dac cu acea s t boe ră ă ă ă ie ar fi fost combinată arta r sboiului ca în ă evul me d i u , de s ig u r c cavale r i i co tu l u i i aiă ş ca l u p u l u i ' a r f i exe r c i t a t m a i de p a r t e p ac i n i c a ş i mult folositoarea lorş meserie - , dar nefiind asemenea dato r i i ci numai drep t u r i comode, boeria mic sau mare trebuia s fie un obiect de invidia t , ă ă pe lâng aces teaă cavalerism ul devenise ieften în Moldova. In genere toa t socie ta t eaă secolulu i al XVI- lea i al XVII- lea se poate caracter i za scur t: ş Datoria se preface în drept. Noi la începu t u l veac ului aces tuia am fost înc în veaculă al XVII- lea. Datoria de a fi slujba al rei - o da to r i e foar te ş ţă grea iş periculoas sub domniile vechi, devine un ă drept de a sluji ara, dac vreaţ ă ea sau dac nu vrea. ă i ace t i în d r e p t i r i de a o s l u j i s e în m u l e s dŞ ş ă ţ ţ din zi în zi, c ci toate isvoarele de puter i ale soă cie t i i curg sp r e unăţ sing u r pu n c t , sp r e ace s t privilegiu, p r sind vechia i neatârna t a loră ă ş albie. Negustorul vrea s fie boer, ranul fecior boeresc, ă ţă boe r u l mic - boe r ma r e , boe r u l ma r e — Dom n. i boierii mici cum se formea z ? PrinŞ ă meri telei pe r s o n a l e , ce le au pe n t r u s t p â n i i lor , nu p r in ă slujbe f cuteă

rei. Camardinerii, comi ii de la ţă ş gra jd u r i , vechil ii de mo ii, v ta j i i, seş ă boe re s c to i i au o progeni tu r foar te bogat . Aceast j ţ ş ă ă ă progeni tu ră umple cancelariile i alearg la fiecare suplican t ca s - i toarne cenu e sauş ă ă ş nisip pe hâr t ie. Mul i de acei, care au început astfel cariera, înc rc ţ ă ă ast ziă casa pensiunilor, care într 'un rând î i suş pen d a s e pl i le . Dar p r inăţ acea s t gr m di r e la ă ă ă por i le privilegiilor i ale slu jbelor , - r mân golţ ş ă uri econo mice, pe care le umple un elemen t s t r in -ă Evreii. Unde bacalul boeri t i - a închis dughean a, 'a deschi s - o Evreul, unde fiul bl naraluiş ş ă s'a f cut cinovnic, bl narul evreu i- a deschis dugă ă ş hea n , un d e ciub o t a r u lă ro m â n s ' a f cu t cus t o d e ă a l u r b e i - a d i c p a z n i c d e n o a p t e , - ac o l oă Evreul 'a deschis ciubotari.ş

Pe cân d în s t a t e l e vecin e do m n e a u n bin e fă c to r abs o l u t i s m , care de p r i n d e aă po p o a r e l e la o munc regula t , la noi Vod era cu mânile legate, ă ă ă tem â n d u - se vecinie de plânge r i la Poar t i de ă ş r s t u r n a r e . S vor b i m d r e p t - se p o a t e p r e t i n d e ă ă de la u n o m s fie m a i m ul t de câ t o m? Cân d ă Dom n u l n u e p u s afa r de or ice con t r o v e r s , ceă ă devin e el de câ t o sim p l pe r s o a n , care î i cau t ă ă ş ă de in t e r e s e l e sale. In t r ' o a r un d eţ ă fiecine zice: "chac u n po u r so i" i „ap r è s m oi le dé l u g e" - ce ş s z ic Dom n u l decâ tă ă to t a t â t a . . . i pe cân s pu tŞ e r e a s t a t u l u i r o m â n sc d e a —, se u r c a ce? — ă puterea consulatelor. Casa unui consul devenise o adev rat ceta te.ă ă

De aici îna i n t e în t r ' o soc i e t a t e a ne s t a b i l i t i i , ăţ se va vedea cum orice lege organic a rei înt roă ţă duce elem e n t e de nes t a b i l i t a t e . Regula m n t u l org anic mul t l uda t i cu dre p t cuvân t pen t r u une le p r i ale sale —, cup r i n d e o mic di sp o z i i e ,ă ş ă ţ ă ţ neb gat în sea m i to t u i de s t r u c t iv : Boerul a re ă ă ă ş ş ă voe a d e - a a l u n g a o r i câ n d d e p e m o i i l e s a l e i ş ş d i n va t r a s t r m o e a s c p e r a n u l io b a g . Inv a ză ş ă ţă iile ruse t i aducş jocul de c r i. Int r ' o socie t a t e în ă ţ ca r e m u n c a a r f i f o s t l uc r u l p r i n c i p a l , j oc u l d e c r i n'ar fi fos t nimic - înt r 'o socie ta te de privilegia i, f r nici o treab , care c uta s -ă ţ ţ ă ă ă ă ă

i omoare ş vrem ea - , jocul de c r i a t reb u i t s fie des t r u c t iv -ă ţ ă u n e le m e n t d e n e s t a b i l i t a t e în ave r e a oa m e n ilor.

Dup ocupa ia ruseasc vine un dom n foar te ă ţ ă inte l igen t , cu un rar sim isto r ic, da r care pus în ţ aceas t socie t a t e nes t a b i l ca n sip u lă ă ă pu s t i i lo r , caut s - i asigure pozi ia personal . In locul ă ă ş ţ ă boe r i l o r ma r i , care - i cerea u scau n u l , el de sc h i d e o poar t mare boierilor mici, fo tiloră ş comi i, fo tilş ş or v ta ji de mo ie sau fiilor lor. Gr m direa la ă ş ă ă por ileţ privilegiului devine din ce în ce mai mare, aspi ra n i i la pos t u r i seţ înmul e s c înt r ' u n a - oamţ enii, car i nu tiau decâ t ar t a scr ie r i i i aş ş ce t i r i i , pe care în rile civiliza te le tie fiecine - ace ti ţă ş ş oame ni se înmul e s c pe zi ce merge, cancela r i i le ţ gem de prac t i c a n i f r pla t - iţ ă ă ă ş în schi m b u l vechei clase boere ti avem o nou clas , care n'oş ă ă compenseaz de fel pe cea veche - clasa ă scrib ilor 83).

Aceas t clas se îmfl rând u r i , rând u r i , recruă ă ă tâ n d u - i me m b r i i din fii i cle r u l u iş laic - din slug ile fo t ilo r boer i i fiii aces t o r slugi, din negu sş ş to r i i re t r a i i d in fiiiş ş aces t o r neg u s t o r i - , mi cş are a me r g e cre s c â n d - , cla s a de mi j l oc a pe r i t , ea s 'a schimb a t înt r 'o clas de prole t a r i ai conă dei u l u i , f r nic i o îns e m n t a t e p o z i t i v înă ă ă ă s t a t , f r nici o însem n ta t e pen t r u na ie, o clas de ă ă ă ţ ă turbu r to r i de mese rie.ă

Tot în aceas t vreme se exte r mi n e a z prin procă ă e s e n e d r e p t e c l a s a r z e e a s c ,ă ş ă t o t î n ac e a s t ă vrem e r ze ii le vechi devin mo ii de p r ivi legia i ă ş ş ţ m ic i , i p e câ n d u nş b o e r , ca r e av e a 1 0 . 0 0 0 d e f lci, ap sa foar t e u or as u p r a su p u i lo r s i, un u l ă ă ş ş ă care are 300 apas foar te greu asupra satului. Desă facerea par ia l a latifun di i lo r înmul e teţ ă ţ ş num rul ă clasei feodale, ap sarea devine atomis t ic , ranul ă ă ţă înce p e a s r c i i a d aă ă ş îna p o i . Acea s t a me r g e crescâ n d i disolu i u n e a claselo r po z i t ive cre te, ş ţ ş cre te -ş cre te i azi.ş ş

E greu de a expune o idee funda m e n t a l cuă ramifica iile ei a a, încâ tţ ş s dee un tablou uni ta r . ă Ideea exis t toa t implici t în cap, dar spre a oă ă ă expu n e ne servim de cuvin te , de irur i ce au înş cep u t - au un sfâ r i t .ş De aceea voi ilus t r a p r in fap te aces te teorii.

Un b o e r , p o s e d a - e in d i f e r e n t u n d e , d e s t u l c era boe r ro m â n e s c - 250.00 0ă de f lci în t r ' u n ă ho t a r . Era un o m de u n ca rac t e r r u - sgâ rc i t , ă r p i t o r , a m b i i o s f ră ţ ă ă m a r g i n i . Da r e r a u n o m n . Ce s i m e a u r a n i i cu m es t e bo e r u l ? ra n i i s i ţ ţă Ţă ă e ra u b o g a i , c ci a p s a r e a u n u i a n u m a i , îm p rţ ă ă ă ţ i t a s u p r a u n e i m a s s e a t â t d e m a r i d eă p m â n t ă i de oameni, era aproape nesim i t . El a muri t - ş ţ ă p mâ n t u r i l e s ' a u d u s înă buc i p r in p r oc e s e i ăţ ş mo te n i r i . Nici un u l din ur m a i n 'a fi avu t carac tş ş er u l ap r i g al bo e r u l u i no s t r u i cu t o a t e a s t e a ş s u p u i i l u i a u d u s - o m a i r u s u b m o t e n i t o r iş ă ş d e c â t s u b e l . In l oc u l u n u i s u b i e c t , e r a u ac u m mai mul te subiec t e , cu acelea iş t reb uin e , cu ţ ace lea i che l t u e l i i cu m a i mic ave r e .ş ş ă

Un mic bulg r de om t c zând din vârful unui ă ă ă mu n t e se face din ce în ce mai mare, rupe cu el co p ac i i cod r i l o r , s t r i c ogo a r e l e , as t u p ună ă sa t . Un mic s im b u r e gre i t în o rg a n i z a i a soc i e t i i , ş ţ ă ţ în via aţ eco n o m i c cre te i îngro a p o na i u n e . ă ş ş ă ţ Ne mi r m cu to i i de mul i m e aă ţ ţ crâ melo r în ş a r a no a s t r - de m u l i m e a ju d a n i l o r - , cau z a ţ ă ţ e mul ime a rachiulu i, mul imea velni elo r , dar ţ ţ ţ oare aceast mul ime deă ţ unde vine? Sub domnia t u r c e a s c a exi s t a t mic u l s i m b u r e , o d i s p o z i i eă ţ

de exp o r t . Expor t u l grâ n e lo r era op r i t . Prin u r m are grânele necon s u m a t e treb ui au pref cu te în ă obiec t expo r t a b i l - în vi te . S'au co m bi n a t luc ruri le. Velni a cons u m a priso s u l i da hran vitţ ş ă elor. Velni aţ producea rachiu, rachiul trebuia cons uma t i era mul t . S'au f cut mul teş ă crâ me. Penş t r u acea s t a t r e b u i a u cr â m a r i . S'au ad u s ş m u l i ţ Evrei iş p ro p r i e t a r u l imp u n e a fiec rui din su p u i i ă ş s i de a lua atâta rachiu pe an.ă Unele pl i pentru ăţ mu n c se f ceau în rachiu . S'a în t ro d u s expor t u lă ă într'adev r, îns velni ele au r mas; în locul grâă ă ţ ă nelor s'au luat cartofii, c ciă rachiul devenise o trebuin i aceast trebuin cerea împlinire. Care ţă ş ă ţă au fost rezul ta tele ei? O popula ie nes n toas , ţ ă ă ă f r energie de caracter, f ră ă ă ă energie economic , ă care î i vin d e m u n c a pe b u t u r , o po p u l a i e ş ă ă ţ în care mortalitatea cre te în mod însp imânt tor, ş ă ă iar sudoarea manilor ei se capitalizeaz în mâinile ă unui element f r patrie, f r limb , f ră ă ă ă ă ă ă na ionţ ali ta t e . . . Nu e de mira t , c influen a aus t r i ac ă ţ ă e mare.

Ce urm ri ar fi avut stabilitatea în domnie. ă S compar m acuma sumaă ă puterilor scoiale de ast zi cu suma puterilor sociale de sub patriarchalulă prisacariu Ion Sandu Sturza Voevod.

Boerii mari, proprie ta ri de latifundii, care - i ş cru au popula ia în mod.ţ ţ instinctiv.

Boerii mici slujba i.şBreslele târgove ilor cu st rostiile lor.ţ ăR ze ii, rani liber.ă ş ţăIobagii, rani supu i, c'un drep t asupra unei p r i de p mânt.ţă ş ă ţ ăS ne închipuim c prisacariul ar fi fost din ă ă dinastia Mu te tilor,şă ş

necontestat de nimeni. La influen ele secolului al XlX- lea, el n'ar fi rezista t.ţ Un drep t civil veni t mai tâ r z iu ar fi da t o via ţă în stat clasei de mijloc, acela i drept asigura ş prietatea r ze ilor. Mitropolitul ar fi asigurat oă ş desvoltare clerului laic, având i cele trebuincioase ş pent ru aceasta. Dreptul civil i- ar fi creat o clas ş ă de amploia i, dar ace ti amploia i ar fi fost stabili,ţ ş ţ c ci numai unde Vod se perândeaz , se m nânc ă ă ă ă ă i pita lui Vod pe rând.ş ă Negustorul ar fi r mas ă negustor, meseria ul meseria , nu s'ar fi n scut ş ş ă goluri econo mice atâ t de sim i te . In sfâr i t în ţ ş anul Domnului 1660 ar fi venit loan Sandul al III- lea posito. - Sub ce împrejur ri! Firmele ă de pe uli a mareţ ar fi române ti. Se deschid camş erele, - se voteaz legea împropriet ririi.ă ă Atunci s'ar fi f cut într 'adev r vuet mult, dar se sp rgea de stâncaă ă ă maies t ii. S'ar fi pl tit p mântul în 90 ăţ ă ă de ani i nu în 15 - , dar nuş r mâneau atâtea ne-ă pl t i t e ca as t z i . Din coale le po p o r a l e a r fi ă ă ş e itş oameni tiutori de carte cari r mâneau ce erau ş ă i nu se f ceau subperceptoriş ă de perceptori c ci ă intrarea între adminis t ra tori ar fi fost grea într'un corp stabil, care nu se r stoarn la fiecare schimbare de minister. In sfâr it loană ă ş Sandul al IV- lea mo tenea un sta t românesc cu care te - ai fi putu t ş f li.ă Atunci r sboiul din 54 ne aducea Basarabia, ă cel din 59 Bucovina, cel din 66 Transilvania.

Iar acum cum s'au desvoltat lucrurile? De toate dezas t rele vecinilor no tri noi nu ne - am folosit ş decâ t spre a ne r stu r n a Domnii. Vod , adică ă ă sta tu l era cu manile legate. Vod zicea da i ă ş Hâncu ba, i neamul luiş Hâncu cre tea din ce în ş ce. Cu cât deveneau mai mul i aspiran ii la privilţ ţ egii

i postu ri, cu atât cereau l rgirea privilegiiş ă lor l rgirea libert ii pe contaă ăţ puterii statului, pân ce am ajuns la consti tu ie, care d într 'adeă ţ ă v r tutu roră acestor aspiran i i numai acestora, ţ ş precum voi ar ta, o egalitate deă drepturi f r dată ă orii i proletarii de scribi au pus mâna pe rile ş ţă române ti.ş

Caracterul vie ii noastre publice. ţ Fiecare constitu ie, ca legeaţ

fundamental a unui stat, are drept corelat o clas cu sam , pe care seă ă ă întemeiaz . Corelatul constitu iilor ă ţ statelor apusene este o clas de mijloc,ă bogat , cult , o clas de patriciani, de fabrican i ă ă ă ţ indus t r ia i - care v d înş ă consti tu ie mijlocul de ţ a- i reprezenta interesele în mod adecvat cuş în semn tatea lor, - la noi legea fundamental nu însă ă emneaz decât egalitateaă pentru to i scribii de a ţ ajunge la func iile cele mai nalte ale statului. De ţ aceea par tidele noas t re nu le numesc conservat oare sau liberale; ci oameni cu slujb : ă guuerna mentali, oameni f r slujb : ă ă ă opozi ie. ţ De acolo vecinica plângere, c partidele la noi nu sunt partă ide de principii ci de interese personale - i ş principiile sun t intere se - dar interesele unei clase pozi tive, clasa pozi tiv a propriet ii terită ăţ oriale tory conservativ, clasa negustorilor sau ind ustria ilor ş wygs - clasa lucr torilor, ă sociali ti. ş Unde sunt la noi aceste clase piozitive? Aristo cra ia istoric - i ea trebue s fie totdeau n a ţ ă ş ă istorică pent ru a fi importan t - a disp rut aă ă proape, clasa de mijloc pozi tiv nuă exist , golurile sun t împlini te de str ini, clasa ranilor e ă ă ţă prea necul t iă ş de i singura clas pozi t iv , nimş ă ă eni n'o pricepe, nimeni n'o reprezen tea z ,ă nim nui nu - i pas de ea.ă ă

ranii, singura clas Pozitiv . Ţă ă ă Ne mai r mâne o singur clas pozitiv , pe al c rei spateă ă ă ă ă tr im cu to ii - ranul român. S vedem acum, cum ne silim din r sputeri de a o nimici, i peă ţ ţă ă ă ş aceasta, cum am nimicit pe celelalte, i împreun cu ea sta tul i ş ă ş na iunea.ţ

S nu uit m un lucru - toat activitatea unei ă ă ă societ i omene ti e maiăţ ş mult ori mai pu in o ţ activita te de lux - , numai una nu: prod ucerea brută care reprezen teaz trebuin ele fundamen tale ă ţ ale omului. Omul, în starea sa fireasc , are trebă uin e de pu ine lucruri: mâncarea, locuin a, îmbţ ţ ţ r c mintea. Acesteă ă pentru existen a personal . De ţ ă ace e a o n a i e t r e b u e s îng r i j e a s c d eţ ă ă cl a s e l e , care pro d u c obiec te le ce cores p u n d aces t o r t reb u i n e . Roman u lţ care mânca limbi de privighi t o a r e , se pu t ea hr ni i cu pane , dar f ră ş ă ă aceas t a nu pu tea; el pur t a pur p u r , dar îi trebuia pios tav; ă locuia în pal a t , da r îi t reb u i a cas . Ori câ t de ă m o d i f i c a t e p r i n lux a r f i ac e s t e t r e b u i n e , e le ţ su n t în fon d acelea i.ş

Prod u c to r u l ma te r i e i bru t e pen t r u aces t e t reb ui n e , es te ran u l . De acoloă ţ ţă p rover b u l france z : Pauvre paysan, pauvre pays - pauvre pays, pauvre roy . Acea s t a es t e în t r ' o a r cla s a cea m a i p o z i tţ ă iv d i n t o a t e , cea m a i co n s e r v a t o a r e în l im b , ă ă por t , obiceiu r i , pu r t t o r u l is to r iei unui pop o r , na ia ă ţ în în ele s u l cel mai adev ra t alţ ă cuvâ n t u l u i .

Cu m a m t r a t a t no i pe ace t i r a n i ? Am cl d i t ş ţă ă u n apa r a t greo i u i ne t r e b n i cş pe sp a t e l e sale , a p a r a t r e p r e z e n t a t i v cu m îl n u m i m , i ca r e n u - i ş decâ t pre t ex t u l de a crea din ce în ce mai mul te i p o s t u r i , p l t i t e t o t d i n p u n g a lu i d i r e c t s a u in d iă rec t , în t r ' o a r , ca r e n ' a r e ex p o r t in d u s t r i a l , r a n u l m u n c e t e pe n t r u t o i : s ig u r iţ ă ţă ş ţ ş n ec o n t e s t abil. Dantele de Bruxelles, galonul de pe chipiul gene ra l u l u i , con de iu l de fier cu care scrie m, chib ritul cu care ne aprin de m igara, toa te ne vin în ţ schi m b u l grâ u l u i nos t r u i aces t grâ u îl p ro d u c e ş numai ranul; grâul e productu l muncei ţă sale.

Cu cât mai mul i indivizi se sus t r ag de la prodţ ucerea bru t , cu atâ tă mai mul i tr iesc pe sam a ţ ă acelea i su m e de oa m e n i . Ce es t eş con s e cv e n a ? ţ Este c acel om sau nu va mai fi în s t a r e s ne ă ă su s i e , sauţ va t reb u i ca cu acela tim p i cu acelş ş ea i p u t e r i s p r o d u c m a i m u l t .ş ă ă Va t r e b u i sa u s pe a r , s a u s se cul t i v e z e i s luc r e z e cu ă ă ă ş ă ma ina.ş Care - i cazul nos t r u? El nu s'a cul tiva t. ran u l no s t r u e aeela ca iŢă ş ş înain t e de cinci z ec i de ani, dar sarcina ce o poart , e înzecit . El ă ă p o a r t înă s p a t e l e lu i : câ t e v a mi i d e p r o p r i e t a r i (la încep u t u l secolu l u i câ teva zeci), mii de am p loia i (în înce p u t u l seco l u l u i câ t ev a zec i), su t e ţ de mi i de Evrei (în înce p u t u l sec o l u l u i câ t ev a mii), zeci de mii de al i su p u iţ ş

s t r in i (în încep u tă ul secolului câteva sute).Pe a t u n c i ra n u l no s t r u cre t ea ma i cu sea m ţă ş ă vite, era p s to r . Aceas tă ă

mu n c u oa r se po t r ivea ă ş ă cu regim ul asp r u , cu pos t u r i l e sale lungi, cu t ra iu l s uă sim pl u . Azi mu nc e te toa t vara ca s - i pl tş ă ă ş ă e a s c d r i l e , t r e t e m u l t m a i r uă ă ă ş ă d e c â t a t u n c i i se s tâ n g e . Mor o su t , i se nasc în locul lor 60. ş ă ş i acea s t a nu e oŞ ves t e de se n s a i e - ci adev r u l .ţ ă

Fa c ' o a s e m e n e a s t a r e d e l uc r u r i , f a cu o ţă ţă ar , care se despo p uleaz , seţ ă ă în elege c influen a ţ ă ţ aus t r i a c econ o m ic va t reb u i s pro p ea sc ră ă ă ăş ă ăpede i sş ă umple golurile noas t r e cu prisos u l pop u l a i e i s a l e . Mese r i e i n e g o , p a r t e d i nţ ş ţ a r e m d a i, par t e din pro p r i e t a r i , p ro p r i e t a t e a fon d a r ş ă or ene a s c e s t r i n . Inăş ă ă ă o r a u l Ia i ab ia a t re i a ş ş par t e a po p u l a i e i su n t su p u i ro m â n e t i . i as t a ţ ş ş Ş merge crescând.

Vecin ta t e a Aust r ie i e om or î t o a r e pen t r u noi, ă dac nu ne vomă t r e z i de cu vre m e i nu vo m aş runca la naiba to i percep to r ii,ţ subpercep to r ii, sub - sub - perce p t o r i i , dac nu vom desc rca pe ran iă ă ţă ş n u - i vo m as ig u r a o de sv o l t a r e lin i t i t , dac nu ş ă ă ne vom hot rî , s nuă ă pu r t m nici un prod uc t s t r in ă ă pe noi, precu m au f cut Ungurii în vremeaă abs olutismului.

Mijloace de remediare a r ului. ă R ul deci e înl unt rul.că ă Nestabili ta tea este cauza c derii probabili ta tea acesteia e strâns combinată ă cu c derea ă breslelor , i aces te clase au format în diş solu i u n e o clas deţ ă prole t a r i , care t reb u e te depş rins la mu nc .ă ă

Nu dre p t u l pu b l i c , ci p s t r a r e a na io n a l i t i i ă ţ ă ţ n o a s t r e e luc r u l d e c pe t e n i eă p e n t r u n o i i a r f i ş mai bine ca s nu alege m dep u t a i decâ t s pea r ă ţ ă ă na i aţ ro m â n e a s c . Dac n ' a m avea vecin ie inf lu eă ă n e s t r i n e p r e c u m le ave m , d ac a m fiţ ă ă în Spa n ia, a t u n c i a n e - a m s p a r g e ca p e t e l e u n u l a l t u i a pân s ' a r a ez a lucr u r i l e . Dară ş aces t lux de revo l u i u n i s o c i a l e n u n i e s t e p e r m i s n o u , a c r o r ţ ă ă s t a t e vec in i e o ch e s t i u n e . De aee e a ne t r e b u e s c t re i lucr u r i :

Stabilitatea, adic guvern monarhic, eredita r , mai ă m u l t o r i m a i p u i n ab s o l u t ;ţMunc , ă ad ic exclu d e r e a p r o l e t a r i l o r co n d e i u lă u i d e la via a p u b l i c a s t a t u l u iţ ă

i p r i n a s t a s iş li rea lor la o m u n c p ro d u c t i v .ă ăEcono mi a , adic d re a p t a cu m p ni r e în t r e folo a s e l e ad u s e de cu t a r e che l t u i a lă ă ă

i sac r i f i c i i l e ş f cu t e p e n t r u ea; ac e a s t a a t â t în ec o n o m i a ge nă era l a s t a t u l u i câ t iă ş în cea in d iv i d u a l .ă

Altfe l am avea a alege în t r e do m n i a au s t r i a c ă i c e a r u s e a s c .ş ă Su b ce a d i n t â i Evre i i a r i n t r a în s a t e în n u m r m a i m a r e d e c â t a s t z i ,ă ă

r a n i i ţă ar deveni servii lor, mo iile ar fi cum p r a t e de ş ă socie t i deăţ capi t a l i t i , colon i z a t e cu Nem i, iar ş ţ na i a red u s de p r o l e t a r i a t . - Inţ ă caz u l al doi lea un uca z ar te rg e lim b a di n bis e r i c i s t a t , rş ă ş ţă anul ar t r i mai bine, îns cu condi i a ca s se ă ă ţ ă ru s i f i c e ; ca r e d i n no i cu m ar sc r i e , aco lo i - a r înghe a mucu ' condeiului; iar cei mai curajo i ar ţ ă ş m riă pohodul na Sibir, f r judeca t , prin ordin ă ă ă adminis t ra tiv - adminis t ra tiv poriadkom.

"L muriri asupra influentei ausiriace". ă N- ruI 22 al Curierulu i interese lor generale cupr in d e o dare de sam ă asu p r a p re l ege r e i mele "des p r e inf lue n t a aus t r i a c ", careă de n a t u r eaz atât înfelesul cât i tendin a cuvintelor mele.ă ş ţ

Abs t r gâ n d cu to t u l de la obs e r v a b i l e , ca re îmi a t i ng pe r s o a n a ă i n u au a face cuş ob ie c t u l , ace a s t da r e de sa m se m n a t de u n ă ă ă X., cuprinde urm toarele puncte teoretice:ăSe zice c a fi susfinu t .ă ş1. C numai despotismul este fericirea i progresul popoarelor;ă ş2. C ranul trebue s r mân ran, robul rob, boerl boer ă ţă ă ă ă ţă etc, (prin urmare organiza re de caste ereditare);3. C este r u sistemul nostru constitu ional, care d drept la ă ă ţ ă alegeri, înlesnind scribilor a ajunge la

afacerile statului;4. C m'am ferit a vorbi despre influen a austriac ;ă ţ ă5. C prelegerea mea a fost o propagand politic . ă ă ă Toate aces t e sus i n e r i se înte m ei a z cre d peţ ă nep r i ce p e r e a celor zise de mine. Ar fi mai r u pen t r u au to r u l lor de a pres u p u n e rea ă credin ţă din parte - i.1. N'am cercat a dovedi nic iri, c despotismul este fericirea i ă ă ş progresul popoarelor. Tot ce am ar tat,ă e c puterea statului domnia ă concret a legii trebue s fie mai tare decât tendin ele claselor sociale iă ă ţ ş s le înfrâneze. Unde aceast putere a statului e în veciă ă nic mi care i lovit perpetuu în centrul s u,ă ş ş ă ă acolo se na te despotismul unei caste i lipsa de drept a celorlalte clase sociale, se na te despotulş ş ş personal, care nu respecteaz nici o lege i sfâr e te r u, precum auă ş ş ş ă sfâr it i despo ii din istoriaş ş ţ Românilor. C'un cuvânt am sus inut domnia absolut a principiului armoniei intereselor, în ţ ă contra despotismului, a domniei unei caste sau a unei persoane pe seama celorlalte clase, lipsite de drept.2. N'am sus inut c ranul trebue s r mân ran, etc, ci c ţ ă ţă ă ă ă ţă ă înaintarea dintr'o clas într'alta trebueă s fie bazat pe munc i ă ă ă ş nu pe privilegiu.3. N'am sus inut c e r u sistemul nostru constitu ional, care d drept la alegeri, înlesnind scribilor aţ ă ă ţ ă ajunge la afacerile statului, ci am ar tat numai c acest sistem e l rgirea vechilor privilegii asupraă ă ă progeniturii claselor privilegiate din trecut i c nu corespunde ş ă cu clase economice pozitive, care să g seasc în el mijlocul de a- i ă ă ş reprezenta interesele lor în stat.4. Despre influen a austriac am vorbit atât istorice te (rolul lui Mihai Viteazul în vremea r sboiuluiţ ă ş ă de 30 de ani, încercarea lu rei ă Olteniei sub Const. Brâncoveanu, r pirea Bucovinei) cât i asupraă ş influen ei economice actuale, care devine însp imânt toare fa cu ţ ă ă ţă o ar ce se depopuleaz , fa cu unţ ă ă ţă popor, care- i pierde pe zi ce ş merge din manile sale comerciul, meseriile, proprietatea fonciar ă urban ,ă ba în urm pân i proprieta tea rural .ă ă ş ă5. Prelegerea mea, dac se poate numi propagand , n'a fost ă ă politic ci economic .ă ă Via a formal (politic ) a statului a fost conţ ă ă siderat numai întru atâta, întru cât areă leg tur cu via a econoă ă ţ mic a poporului nostru.ă

1877) B lcescu i urma ii lui.ă ş ş

Articol în care Eminescu laud calit ile lui B lcescu ca scriitor i ca om. Ină ăţ ă ş acela i timp autorul î i expune i ideile sale asupra genera iei de Ia 1848 care- aş ş ş ţ introdus la noi forme nepotrivite cu starea real a societ ii, asupra frumoasei limbiă ăţ de alt dat i decaden ei limbii p s re ti a gazetarilor vremei, asupra fran uzismuluiă ă ş ţ ă ă ş ţ societ ii noastre.ăţ

In ce prive te starea politic , Eminescu vorbe te de spiritul r u în care s'auş ă ş ă introdus la noi ideile apusene de libertate i egalitate.ş

Articolul e i un îndemn cald la munc , singura capabil s asigure desvoltareaş ă ă ă na iunii.ţ

Articolul însumeaz pe scurt idei pe care Eminescu le va desvolta în întreaga saă carier ziaristic .ă ă

Articolul a ap rut în Timpul (II) 1877, 24 Noembrie p. III i n'a fost încă ş ă reprodus în nici o edi ie a lui Eminescu, pân la aceea a clasicilor comenta i.ţ ă ţ

Peste dou trei zile va e i de sub tipar Istoria lui Mihaiu- Vod - Viteazulă ş ă de Nicolae B lcescu.ă

Se tie neobositul zel, cu care acest b rbat plin de inim i înzestrat deş ă ă ş natur c'o minte p trunz toare i c'o fantazie energic , a lucrat la istoria luiă ă ă ş ă Mihaiu- Vod . Din sute de c r i i documente el a cules c'o adev rat avari ieă ă ţ ş ă ă ţ pentru gloria na iei române ti, toate colorile din rela ii i noti e, cu cari apoi aţ ş ţ ş ţ zugr vit acea icoan m rea , din care figura Voevodului românesc ese înă ă ă ţă prosce niu95), vitejeasc i mândr i vrednic de a se coborî din str lucitaă ş ă ş ă ă vi a Basarabilor.ţăLimba lui B lcescu este tot odat culmea, la care a ajuns românimea înă ă deob te de la 1560 începând i pân ast zi, o limb precum au scris- oş ş ă ă ă Alecsandri, Const. Negruzzi, Donici, i care ast zi e aproape uitat i înlocuitş ă ă ş ă prin "p s reasca" gazetarilor. De i B lcescu se întemeiaz pretutindenea peă ă ş ă ă

isvoare i scrierea lui e rezultatul unei îndelungate i am nun ite munci,ş ş ă ţ totu i munca nu se bag nic iri în sam , precum în icoanele mae trilor mariş ă ă ă ş nu se vede amestecul am nun it de v psele i desemnul îngrijit linie cu linie.ă ţ ă ş O neobicinuit c ldur sufleteasc , r spândit asupra scrierii întregi, tope teă ă ă ă ă ă ş nenum ratele nuan e într'un singur întreg i asemenea scriitorilor dină ţ ş vechime, el îi vede pie eroii s i aievea i- i aude vorbind dup cum le dictează ş ă ă caracterul i- i ajunge mintea, încât toat descrierea persoanelor iş ă ş întâmpl rilor e dramatic , f r ca autorul s - i fi îng duit a întrebuin aă ă ă ă ă ş ă ţ undeva isvodiri proprii ca poe ii.ţ

Nicolae B lcescu e de altmintrelea o dovad , c limba româneasc peă ă ă ă vremea lui i înainte de dânsul era pe deplin format i în stare s reproducş ă ş ă ă gândiri cât de înalte i sim iri cât de adânci, încât tot ce s'a f cut de atunciş ţ ă încoaee în direc ia latiniz rii, fran uzirii i a civiliza iei "pom date" a fostţ ă ţ ş ţ ă curat în dauna limbei noastre.

De i nu mai împ rt im entusiasmul c r ii lui B lcescu pentru ideile,ş ă ăş ă ţ ă profesate azi de colegii lui de la 1848; de i ne- am încredin at cu durere cş ţ ă chiar aceia ce azi le reprezint , nu mai sunt p trun i i se slujesc numai deă ă ş ş dânsele ca de o pârghie pentru ajungerea unor interese mici, de i tim cş ş ă dac inima lui era vie în vremea noastr , prin cartea lui ar fi trecut o suflareă ă rece de ironie asupra piticilor cari îngânau a împ rt i sim irile unei inimi, peă ăş ţ care n'au tiut - o pre ui niciodat , totu i entusiasmul lui ca atare neş ţ ă ş înc lze te, c ci este sincer, adev rat, energic, s'arat cu acea ne- ov ire deă ş ă ă ă ş ă care ne minun m în caracterele antichit ii.ă ăţ

Dumnezeu a fost îndur tor i 1- a luat la sine înainte de a- i vedea visulă ş ş cu ochii, înainte de a vedea cum contimporanii care au copil rit împreun cuă ă dânsul i în cercul1 lui de idei, le- au exploatat pe acestea, ca pe o marf , cumş ă au introdus formele goale ale occidentului liberal, îmbr când cu dânsele peă ni te oameni de nimic.ş

El s'ar sp imânta v zând cum a fost s se realizeze pe p mântul nostruă ă ă ă libertate i lumin . El ar vedea parlamente de p pu i neroade, universit i laş ă ă ş ăţ care unii profesori nu tiu nici a scrie o fraz corect, gazetari cu patru claseş ă primare, c'un cuvânt oameni cari v zând c n'au încotro de lipsa lor de idei,ă ă fabric vorbe nou , risipind vechea zidire a limbii române ti, pentru a p reaă ă ş ă c tot zic ceva, pentru a simula o cultur care n'o au i o pricepere pe careă ă ş natura n'a voit s le- o deie.ă

Murind în Italia, s rac i p r sit, r m i ele lui dorm în p mântul dină ş ă ă ă ăş ţ ă care a pornit încep tura neamului nostru, cenu a sa n'a sfin it p mântulă ş ţ ă patriei, ci e pe veci amestecat cu aceea a s r cimii din Palermo. Cu limb deă ă ă ă moarte îns i- a l sat manuscriptele sale d- lui Ioan Ghica i ast zi dup ună ş ă ş ă ă p trar de veac din ziua mor ii lui societatea academic a îns rcinat pe d. A.ă ţ ă ă Odobescu cu revizuirea i editarea scrierii, care va vedea lumina la vreme,ş ast zi când vitejia i vârtutea ranului nostru ne face s uit m f rnicia iă ş ţă ă ă ăţă ş micimea de suflet a oamenilor de la 1848 i nemernicia unora dintreş comandan ii improviza i de fra ii ro ii, cari pentru a- i dura glorie pe ac ii,ţ ţ ţ ş ş ţ duc ca d. Colonel Angelescu la o moarte sigur i f r de nici un folos pe acestă ş ă ă popor viteaz i vrednic de a fi altfel guvernat.ş

Fac - se aceast scriere evanghelia neamului, fie libertatea adev rată ă ă ă idealul nostru, libertatea ce se câ tig prin munc . Când panglicarii politiciş ă ă care joac pe funii împreun cu confra ii lor din Vavilonul de la Seina, se voră ă ţ stinge pe rud pe s mân de pe fa a p mântului nostru, când p tura deă ă ţă ţ ă ă cenu eri, lene , f r tiin i f r avere va fi împins de acest popor înş şă ă ă ş ţă ş ă ă ă întunerecul, ce cu drept i se cuvine, atunci abia poporul românesc î i va veniş în fire i va r sufla de greutatea ce apas asupra lui, atunci va suna ceasulş ă ă

adev ratei libert i.ă ăţDar suna- va acel ceas? Oare tinerimea care ast zi î i uit limba iă ş ă ş

datinele prin cafenelele Parisului i care se va întoarce de acolo republican ; iş ă ş îmbuibat cu idei str ine, r s rite din alte st ri de lucruri, va fi mai în stara să ă ă ă ă ă în eleag pe acest popor, a c rui limb i istorie n'o mai tie, ale c ruiţ ă ă ă ş ş ă trebuin e nu le în elege, ale c rui sim iri o las rece? Fi- vor în stare acei tineriţ ţ ă ţ ă s în eleag , c nimic pe acest p mânt, pentru a fi priincios, nu se câ tig f ră ţ ă ă ă ş ă ă ă munc îndelungat , c toate coco rile lor de- a gata prin intrigi de partid iă ă ă ţă ă ş prin lingu irea de er ilor i f arnicilor ro ii, nu sunt de nici un folos pentruş ş ţ ş ăţ ş ar ? Fi- vor destul de în elep i ca s nu lingu easc patimile mul imei cuţ ă ţ ţ ă ş ă ţ

fraze sun toare, ci s'o fac a vedea l murit, c munca i numai munca esteă ă ă ă ş isvorul libert ii i a fericirii i cum c cei ce pretexteaz c bunurile morale iăţ ş ş ă ă ă ş materiale se câ tig prin adun ri electorale, prin discursuri de cafenea i prinş ă ă ş articole de gazet , sunt ni te arlatani, cari am gesc poporul în interesul lor iă ş ş ă ş spre risipa bunei st ri? La întreb rile acestea r spunsul e greu; ne tememă ă ă chiar de a face concluzia final .ă

Oare un stejar care- 1 rupi de la r d cin i- 1 s de ti în mod me te ugită ă ă ş ă ş ş ş într'o gr din de lux are viitor? Oare neamul românesc cu toat tr iniciaă ă ă ă r d cinilor, are viitor, când trunchiul e rupt de întreg trecutul nostru iă ă ş r s dit în mod me te ugit în stratul unei desvolt ri cu totul str ine, precumă ă ş ş ă ă este pentru noi cea fran uzeasc ?ţ ă

Iat întreb ri la care nu îndr snim a r spunde. Dumnezeul p rin iloră ă ă ă ă ţ no tri s aib îndurare de noi.ş ă ă

1877) Icoane vechi i icoane nou .ş ă

Cele ase articole ap rute în ciclu sub titlul ş ă Icoane vechi i icoane nouş ă au o importan deosebit din dou puncte de vedere: ne arat , mai întâi, seriozitateaţă ă ă ă gândirii lui Eminescu i p trunderea problemelor vie ii noast re publice; dau pe fa ,ş ă ţ ţă apoi, deosebitul talent de ziarist al lui Eminescu, la Timpul i- i stabilesc re-şreputa ia.ţ

In primul articol, Actualita tea, Eminescu critic via a noastr public .ă ţ ă ă Liberalismul de la noi nu are o baz serioas , nici condi iile economice necesare.ă ă ţ Clasa noastr de mijloc e format din dasc li i avoca i. To i fac politic în loc s seă ă ă ş ţ ţ ă ă ie de ocupa ii serioase. Universitatea e dec zut , legile sunt str ine. Elementeţ ţ ă ă ă

nepreg tite se îmbog esc prin politic din averea, statului. Turma netrebniciloră ăţ ă trebue alungat .ă

Articolul II, Paralele economice, e în leg tur cu starea, economic a rii.ă ă ă ţă Legile str ine, institu iile str ine au s r cit clasa pozitiv , ranii. Starea noastră ţ ă ă ă ă ţă ă economic de popor agricol nu ne permite primirea institu iilor de lux a stateloră ţ indust riale. înainte de 1848, pe vremea boerilor, era mult mai bine în ar . Aziţ ă n'avem nici bog ii, i nici cultur .ăţ ş ă

Articolul III, B trânii i tinerii, ne arat cum au fost introduse la noi legiă ş ă str ine nepotrivite. Tinerimea fran uzis t s'a întors cu principii înalte, a dat peă ţ ă b trâni la o piarte i a luat conducerea rii, dar e lipsit de sim istoric i cat să ş ţă ă ţ ş ă ă introduc în ar legi nepotrivite cu noi, dar potrivite cu Fran a.ă ţ ă ţ

I. Actualitatea. Sociologia nu este pâna acum o stiinta, dar ea se întemeiaza pe un axiom care e comun tuturor cunostintelor omenesti, ca adica întâmplarile concrete din viata unui popor sunt supuse unor legi fixe, care lucreaza în mod hotarât si inevitabil. Scriitori care în privirea ideilor lor politice sunt foarte înaintati au renuntat totusi de- a mai crede ca statul si societatea sunt lucruri conventionale, rasarite din libera învoiala reciproca dintre cetateni: nimeni afara de potaia de gazetari ignoranti nu mai poate sustine ca libertatea votului, întrunirile si parlamentele sunt temelia unui stat. De sunt acestea sau de nu sunt, statul

trebuie sa existe si e supus unor legi ale naturii, fixe, îndaratnice, neabatute în cruda lor consecinta. Deosebirea este ca în viata constitutionala lupta pentru existenta a grupurilor societatii care stiu putina carte gaseste rasunet, pe când în statul absolutist acea lupta e regulata prin o putere mult mai înalta, a monarhului adica, al carui interes este ca toate clasele sa steie bine si ca lupta dintre ele sa nu fie nimicitoare pentru vreuna.

Nimic nu arata mai mult ca spiritul public nu e copt decât discutii asupra teoriilor constitutionale. Aceasta copilarie a spiritului nostru public se arata de la începutul dezvoltarii noastre moderne, din zilele în care cei dintâi tineri rau sau deloc preparati s- au întors din Paris, unde, uimiti de efectele stralucite ale unei vieti istorice de o mie si mai bine de ani si uitând ca padurea cea urieseasca de averi, stiinta si industrie are un trecut foarte lung în urma- i, au socotit a introduce aceeasi stare la noi, introducând formulele scrise ale vietii publice de acolo. E o zicala veche ca, de- ai sta sa numeri foile din placinta, nu mai ajungi s- o manânci. Drept ca e asa, dar cu toate acestea acele foi exista. Si daca n- ar exista n- ar fi placinta. Asemanarea e cam vulgara, dar are meritul de a fi potrivita. Conditiile placintei noastre constitutionale, a libertatilor publice, de care radicalii se bucura atâta, sunt economice; temelia liberalismului adevarat este o clasa de mijloc care produce ceva, care, puind mâna pe o bucata de piatra, îi da o valoare înzecita si însutita de cum o avea, care face din marmura statua, din in pânzatura fina, din fier masine, din lâna postavuri. Este clasa noastra de mijloc în aceste conditii? Poate ea vorbi de interesele ei?

Clasa noastra de mijloc consista din dascali si din ceva mai rau, din advocati.D. X bunaoara e platit de stat ca sa învete pe studentii de la universitate limba româna

din punct de vedere filologic si istoria românilor, doua obiecte pe care nu le cunoaste deloc.Sa ne- ntelegem. Nu avem pretentiune ca profesorii nostri sa fie genii. Departe griva de

iepure. Dar, în împrejurari normale, acest domn ajuns din întâmplare profesor s- ar fi pus pe-nvatat carte si, fiindca nu este cu totului tot marginit, încât sa aiba nevoie de a fi instalat într -un spital de nevolnici, ar fi ajuns sa poata împartasi studentilor ceea ce au aflat altii, de ex. învatatii straini, despre limba româna, le- ar fi aratat calea buna si batuta de oameni mai cuminti, încât s- ar fi împlinit teoria unui pedagog francez, ca un scolar poate învata de la profesorul sau mai mult decât stie acesta însusi. Atunci nu l- am fi auzit sustiind pe d. X autenticitatea cronicei lui Hurul, autenticitatea unei scrieri care, pentru filologi elementari chiar, e o galimatie deplina si un falsificat greoi, pe care- l cunosti ca atare la cea dintâi vedere.

Dar împrejurarile nefiind normale d. X nu învata nimic, ci face politica. Drepturile imprescriptibile, libertatea alegerilor, responsabilitatea ministeriala, suveranitatea poporului sunt cuvinte care se- nvata pe de rost într - un sfert de ceas si care- l ridica pe om la noi în tara, facând de prisos orice munca intelectuala. Caci natura comuna nu munceste decât de sila. Silit de împrejurari normale, d. X ar fi devenit un profesor mediocru; nesilit de nimenea, se simte în sat fara câini si umbla cu mâinile în solduri, lasa scoala pustie si vine la Bucuresti ca sa- si faca mendrele si sa- si deie o importanta pe care natura n- a voit sa i- o deie.

Tot astfel e d. Y si buna parte din cumularzii universitatilor. Am luat profesori de universitate pentru ca un institut înalt de cultura poate ilustra mai clar starea noastra de decadenta. Si cine plateste oare pe acesti domni din clasa de mijloc a caror mâini si inteligente nu produc valori de un ban rosu macar? In linia din urma munca taranului care, ca dorobant moare pe câmpul de razboi, ca muncitor se speteste platind dari, pentru a tinea pe umerii lui o clasa de trântori netrebnici.

Ce sa mai zicem de advocati?Intorsi din strainatate, ei nu si- au dat silinta sa- nvete legile si datinile pamântului, sa

codifice obiceiurile natiei românesti, ci au introdus pur si simplu codicele pe care le învatasera la Paris, ca si când poporul românesc a fost în trecut un popor de vite, fara legi, fara obiceiuri, fara nimic, si trebuia sa i s- aduca toate celea de- a gata din cea mai renumita fabrica. Dar în genere advocatii sunt inteligentele cele mai stricate din lume. Caci, într - adevar, ce credinte poate avea un om care azi sustine, mâini combate unul s- acelasi lucru, un om a carui meserie este sa dovedeasca ca negru- i alb si albu- i negru? Oricât de buna morisca intelectuala ar avea, ea se strica cu vremea si devine incapabila de a afla adevarul. De aceea cele mai multe din

discutiile Adunarilor au caracterul de cârciocuri si apucaturi advocatesti, de cautare de noduri în papura, de vorbe însirate si fire încurcate. Acestea sunt elementele carora legile noastre frantuzesti le dau în stapânire tara. Plebea de sus face politica, poporul de jos saraceste si se stinge din zi în zi de multimea greutatilor ce are de purtat pe umerii lui, de greul acestui aparat reprezentativ si administrativ care nu se potriveste deloc cu trebuintele lui simple si care formeaza numai mii de pretexte pentru înfiintare de posturi si paraposturi, de primari, notari si paranotari, toti acestia platiti cu bani pesin din munca lui, pe care trebuie sa si- o vânza pe zeci de ani înainte pentru a sustine netrebnicia statului român.

Ce cauta aceste elemente nesanatoase în viata publica a statului? Ce cauta acesti oameni care pe calea statului voiesc sa câstige avere si onori, pe când statul nu este nicaieri altceva decât organizarea cea mai simpla posibila a nevoilor omenesti? Ce sunt aceste papusi care doresc a trai fara munca, fara stiinta, fara avere mostenita, cumulând câte trei, patru însarcinari publice dintre care n- ar putea sa împlineasca nici pe una în deplina constiinta? Ce cauta d. X profesor de universitate, care nu stie a scrie un sir de limba româneasca, care n- are atâtea cunostinte pozitive pe câte are un învatator de clase primare din tarile vecine si care cu toate acestea pretinde a fi mare politic si om de stat?

Ce cauta? Vom spune noi ce cauta.Legile noastre sunt straine; ele sunt facute pentru un stadiu de evolutiune sociala care

în Franta a fost, la noi n- a fost înca. Am facut strane în biserica nationalitatii noastre neavând destui notabili pentru ele, am durat scaune care trebuiau umplute. Nefiind oameni vrednici, care sa constituie clasa de mijloc, le- au umplut caraghiosii si haimanalele, oamenii a caror munca si inteligenta nu plateste un ban rosu, stârpiturile, plebea intelectuala si morala. Arionii de tot soiul, oamenii care risca tot pentru ca n- au ce pierde, tot ce- i mai de rând si mai înjosit în orasele poporului românesc, caci, din nefericire, poporul nostru sta pe muchia ce desparte trei civilizatii deosebite: cea slava, cea occidentala si cea asiatica si toate lepadaturile Orientului si Occidentului, grecesti, jidovesti, bulgaresti, se gramadesc în orasele noastre, iar copiii acestor lepadaturi sunt liberalii nostri. Si, când lovesti în ei, zic ca lovesti în tot ce- i românesc si ca esti rau român.

Intr - adevar, d. Serurie, care a scris un volum de poezii "grecesti", d. Andrunopulos, care batjocoreste armata noastra puind- o sa joace la circ, d- nii C. A. Rosetti, Carada, Candiano, tot nume vechi de care foieste textul cronicelor României, sunt singurii români adevarati, iar noi taranii, mici si mari, caci, la urma urmelor tot tarani suntem, noi bastinasii din tarile acestea suntem straini care vindem tara cui ne da mai mult pe ea.

Liberalii sunt smântâna si temeiul României, noi suntem niste ramasite din vechile populatiuni autohtone, care nu merita sa fie bagate în seama. De! iertati - ne, boieri, Arionesti si Caradesti, ca ni s- a parut si noua biet ca traim în tara noastra si avem de zis o vorba. Iertati -ne pentru ca nu bagasem de seama ca suntem în Bulgaria, iertati - ne apoi ca n- am voit sa ne batem pentru bietii greci si bulgari.

Nu vedeti ca ne- am supus stapânilor? Nu vedeti ca ne- am trimis copiii la junghiere pentru ca d. Anghelescu sa poata culege lauri pe pielea lor? Ba au ajuns ca pâna si ciorò- horò, rumânas de laie, alb ca pana corbului, sa scoata gazeta, în care sa ne batjocoreasca în toate zilele. Nu va e destul, milostivi stapâni?

Dar acum, de ne veti fi iertat sau nu, sa stam de vorba gospodareste si sa va întrebam ce poftiti d- voastra? Si, ca sa stim ca aveti dreptul de a pretinde, sa întrebam ce produceti? Aratati - ne în Adunarile d- voastra pe reprezentantii capitaliilor si fabricelor mari, pe reprezentantii clasei de mijloc care sa se deosebeasca de fabrica de mofturi ale "Telegrafului", si ale "Românului" si de fabrica d- voastra de palavre din Dealul Mitropoliei? Caci nu credem sa puteti cere ca noi sa confundam matasariile de Lyon cu blagomaniile d- lui N. Ionescu, nici postavurile de Manchester cu istetiile d- lui Popovici- Ureche.

Ciudata tara într - adevar! Pe cei mai multi din acesti domni statul i- a crescut, adica i- a hranit prin internate, ca dupa aceea sa- si câstige, printr - un mestesug cinstit, pâinea de toate zilele.

Dar statul a ajuns la un rezultat cu totul contrar. Dupa ce acesti domni si- au mântuit

asa- numitele studii, vin iar la stat si cer sa- i capatuiasca, adica sa- i hraneasca pâna la sfârsitul vietii. Dar nu- i numai atâta.

Domnia lor vor sa faca pe boierii. 3–4–500 de franci pe luna nu- i linistesc si nu- i fac sa se puie pe munca pentru a deveni folositori natiei de pe spinarea careia traiesc. Sunt nascuti pentru lucruri mai înalte, pentru deputatii, ministerii, ambasade, catedre de universitate, scaune în Academie, tot lucruri mari la care cinstitii lor parinti, care vindeau braga si rahat cu apa rece sau umblau cu patrafirul si sfistocul din casa- n casa, nici nu visasera si nici n- aveau dreptul sa viseze, caci nu dadusera nastere unor feti- frumosi cu stele- n frunte, ci unor baieti grosi la ceafa si târzii la minte, de rând, adesea foarte de rând.

Caci din doua una. Sau acesti oameni sunt toti genii, si prin "calitatea" muncii lor intelectuale merita locul pe care- l ocupa, sau, neproducând nici o valoare, nereprezentând nici un interes general decât pe al stomacului lor propriu, trebuie reîmpinsi în întunericul ce li se cuvine.

Tarani? Nu sunt. Proprietari nu, învatati nici cât negrul sub unghie, fabricanti – numai de palavre, meseriasi nu, breasla cinstita n- au, ce sunt dar? Uzurpatori, demagogi, capete desarte, lenesi care traiesc din sudoarea poporului fara a o compensa prin nimic, ciocoi boierosi si fudui, mult mai înfumurati decât coborâtorii din neamurile cele mai vechi ale tarii.

De acolo pizma cumplita pe care o nutresc aceste nulitati pentru orice scânteie de merit adevarat si goana înversunata asupra elementelor intelectuale sanatoase ale tarii, pentru ca, în momentul în care s- ar desmetici din betia lor [de] cuvinte, s- ar mântui cu domnia demagogilor.

Intr - adevar, cum li s- ar deschide oamenilor ochii când unul le- ar zice:„Ia stati, oameni buni! Voi platiti profesori care nici va învata copiii, nici carte stiu; platiti judecatori nedrepti si administratori care va fura, caci nici unuia dintr - însii nu- i ajunge leafa. Si acestia va ametesc cu vorbe si va îmbata cu apa rece. Apoi ei toti poruncesc, si nimeni n- asculta. Nefiind stapân care sa- i tie în frâu, ei îsi fac mendrele si va saracesc, creându - si locuri si locusoare, deputatii, primarii, comisii si multe altele pe care voi le platiti pesin, pe când ei nu va dau nimic, absolut nimic în schimb, ci din contra va mai si dezbraca, dupa ce voi i- ati întolit. N- ar fi mai bine ca sa stapâneasca cei ce n- au nevoie de averile voastre, având pe ale lor proprii? Sau cel putin oameni care, prin mintea lor bine asezata, va platesc ce voi cheltuiti cu dânsii?

De aceea alungati turma acestor netrebnici care nu muncesc nimic si n- au nimic si vor sa traiasca ca oamenii cei mai bogati, nu stiu nimic si vreau sa va învete copiii, si n- au destula minte pentru a se economisi pe sine si voiesc [sa] va economiseasca pe voi toti".

II. Paralele economice. Trebue s admitem c între anii 1830 i 40 vor fi exista tă ă ş abuzuri i neajunsur i îndestule în rile noas t re, pentru c neajunsur i le se in de naturaş ţă ă ţ lumii ace tia, încât oricând ne putem ruga, ca b trânii, ca s nu dea Dumnezeu omuluiş ă ă atâta necaz cât poate duce. In epoca aceea în care s'a n scut regulamen tu l, i- au ivită ş c prui i cele dintâiu idei liberale, i, ca totdeauna, relele de atunci au fost atribuiteă ş ş claselor st pâni toare. Dac mergea lumea r u, boerii erau de vin . C ci lipseau garan iele,ă ă ă ă ă ţ lipsea suveranita tea poporului, lipsea controlul, abuzur ile erau la culme, to i furau iţ ş liberalii ziceau: Da i - ne nou ara pe mân i ve i vedea ce- om face dint r ' însa, cerul peţ ă ţ ă ş ţ p mânt, nu altceva! Ca i acum ei f g duiau marea cu sarea, ca i acum cauza tuturoră ş ă ă ş relelor era c clasele privilegiate domneau, c dispuneau f r control de avu iile rii, că ă ă ă ţ ţă ă jupuiau lumea i- i f ceau de cap.ş ş ă

Bun. S'au dus privilegiile. Ast zi na iunea controleaz tot ce se face; nu mai există ţ ă ă abuzuri, nici ho ii, sunt st pâni i de legi absolut drepte cari ne garanteaz toate libert ileţ ă ţ ă ăţ ce sunt cu putin t .ţ ă

S facem deci isvodul averilor noast re.ăAm în avere: camere, consilii comunale i jude iene, primari, notari, advoca i,ş ţ ţ

profesori de universi ta te, academii, etc, etc, toate pl tite cu bani în num r toare.ă ă ăAvem la datorii: o jum tate de miliard de franci datorie public , o sc dere regulată ă ă ă

atât a muncitorilor agricoli cât i a bresla ilor, o despoiate mai neîndura t a ranului, baş ş ă ţă s r cirea claselor de sus, produs prin s r cirea general , iar nego i meserii în mâniă ă ă ă ă ă ţ ş

str ine.ăAm admis legiuiri str ine? Ei bine nu le- am admis pentru român, cu trebuin eleă ţ

c ruia nu se potriveau, ci pentru elemente economice cu care se potriveau, i care tiu a seă ş ş folosi de dânselie, Am creat o atmosfer public pentru plante exotice, de care plantaă ă autohton moare.ă

C ci azi avem cele mai înainta te insti tu ii liberale. Control, suverani ta tea poporului,ă ţ codice fran u ze ti, consilii jude ene i comunale. St m mai bine pentru aceasta? Nu, deţ ş ţ ş ă zece ori mai r u, c ci insti tu iile nou nu se potriveau cu starea noast r de cultur , cuă ă ţ ă ă ă suma puterilor muncitoare de care dispune m, cu calitatea muncii noast re, în cât trebue să le sleim pe acestea, pentru a între ine aparatul costisitor i netrebnic al statului modern.ţ ş

Suntem rani, curat socoteal , i r ne te ar fi trebuit s gospod rim. ranul,ţă ă ă ş ţă ă ş ă ă Ţă oricât seu la r runchi ar avea, bani n'are, i sta tul modem are nevoe de bani. Un pas peă ş care - 1 face deputa tu l în camer , o pros tie care o zice, cost pe ar bani i banul e munc .ă ă ţ ă ş ă Un ir, scris de un ajutor de primar la sat, cost bani i banul e munc . O prelegere rea,ş ă ş ă inut la universi ta te, cost bani i banul e munc - în sfâr it banul este pretu t inde - eaţ ă ă ş ă ş

reprezen ta n t u l i t lm cirea citea a muncii, într 'însul e sudoare i putere muscular iş ă ă ţă ş ă ş precum ar t torul pe ceasornic spune la num rul cutare câte ceasuri au trecut, asemeneaă ă ă suma din buzunarul meu arat cât s'a muncit pentru mine în societa tea omeneasc .ă ă

Dar va zice cineva: Ei i? Cu munca Românului nu pot face sta t const i tu ional cuş ţ liberta te, egalitate, fraterni ta te i suverani ta te? Fran ujii sunt farmazoni de au putu t - oş ţ face, - i noi s nu putem? Nu suntem noi oameni i nu putem s ne lu m dup dân ii?ş ă ş ă ă ă ş Adec ei s fie mai cu cap de cât noi?ă ă

Adev rat. Fran uz ul nu - i mai cu cap decât noi... dar mai este un cusur la mijloc,ă ţ care ne'mpiedic sau ar fi trebuit s nte'mpiedice.ă ă

Fran uz ul ia o bucatj de metal în pre de 50 de parale i- i face din ea unţ ă ţ ş ţ ceasornic, pe care i - 1 vinde cu doi napoleoni; d- ta îi vinzi ocaua de lân cu un franc i elţ ă ş i - o trimete înapoi sub form de postav i- i ia pe aceia i oca 20 de franci; fran uz ul iaţ ă ş ţ ş ţ

paie de orez, care nu - 1 in nimica i- i împlete te din ele o p l rie, pe care nevasta d - taleţ ş ţ ş ă ă d trei sau patru napoleoni.ă

Nu- i mai cu cap, pentru c mintea nu se m nânc cu lingura, ci o mo tene te omulă ă ă ş ş de la tat i de la mum , încât un mocan poate fi tot at 'ât de iste i deschis la cap ca i ună ş ă ţ ş ş ceasornicar din Paris, numai vorba e c mocanul n'a deprins me te ugul, i de aceeaă ş ş ş câ tig într 'un an cât câ tig me terul din str in ta te într'o zi.ş ă ş ă ş ă ă

De aceea îns me terul din Paris are de unde pl ti camere, universi t i, teatre,ă ş ă ăţ biblioteci, ba chiar brânz de iepure, de ar avea poft de dânsa, poate s'o aib . Dar noi,ă ă ă popor de rani, nu le putem toate acestea decât cu 'ncetul, i unde Fran uz ul e cu dare deţă ş ţ mân noi trebue s leg m paraua cu trei noduri, pentru c ceea ce un popor agricol nu areă ă ă ă nici odat , sunt banii.ă

C ci ce se 'ntâmpl într 'adev r ?ă ă ăAi vândut ocaua de lân cu un franc, pe care - l ai în mân i- 1 po i da iar, dar ea,ă ă ş ţ

când i - a venitt înapoi, te ine nu unul, ci dou zeci de franci. Cu ce 'mpline te cusurul deţ ţ ă ş la unul pân la dou zeci, de unde mai iai înc nou sprezece?ă ă ă ă

Neap rat, c din alte producte i nu din lân , deci din grâu. Dar grâul se produce cuă ă ş ă osteneal mult i spor pu in. Spre a produce un fir de grâu î i trebue o var 'ntreag , i-ă ă ş ţ ţ ă ă şatunci înc atârn de la ploaie i de la vânt, de se va face sau, nu, pe când me terul str ină ă ş ş ă a lucrat ocaua de lân i i- a dat o valoare înzecit în câteva ceaisuri. De acolo vine, că ş ă ă

ranul trebue s munceasc o var pentru a pl ti un obiect de lux, comanda t dinţă ă ă ă ă str in tate.ă ă

Calitatea muncei indus t r iale e alta. Un zugrav face o icoan bun , o vinde i tr e teă ă ş ă ş cu 'ndestula re zece ani de pe dânsa; un t ietor de lemne munce te zi cu zi, i abia - i ineă ş ş ş ţ zilele de azi pe mâne. i apoi ce deosebire între munc i munc ! Unul munce te u or i cuŞ ă ş ă ş ş ş pl cere sufleteasc i câ tig mult, cellalt munce te din greu i câ tig pu in. Este vre- oă ă ş ş ă ş ş ş ă ţ asem nare între unul i cellalt? Poate t ietorul de lemne, a c ruia munc prin calitatea eiă ş ă ă ă

pre ue te a a de pu in, s se m sure vreodat cu zugravul?ţ ş ş ţ ă ă ăDar a a- i i na ia. O na ie care produce grâu, poate tr i foarte bine nu zicem ba, darş ş ţ ţ ă

niciodat nu va putea s - i îng due luxul na iilor indus t r iale înainta te.ă ă ş ă ţNeap rat c nu trebue s r mânem popor agricol, ci trebue s devenim i noi na ieă ă ă ă ă ş ţ

indus t r ial m car pentru trebuin ele noast re; dar vezi c trebue omul s 'nve e mai întâiă ă ţ ă ă ţ carte i apoi s calce a pop , trebue mai întâi s fii na ie indus t r ial i dup aceia abia sş ă ă ă ţ ă ş ă ă ai legile i institu iile na iilor indust r iale.ş ţ ţ

S zicem, bun oar , c cineva are un palat cât al lui Vod , i venituri numai de peă ă ă ă ă ş un petec de cincizeci de pogoane, - va putea el s duc traiu de Domn, s ie slugi multeă ă ă ţ de pe petecul lui de mo ie ?ş

i ce- i într 'adev r o na ie agricol pe lâng una indus t r ial ?? Cât un r z , oricât deŞ ă ţ ă ă ă ă ăş vrednic fie, pie lâng un boier cu 100.000 de pogoane într 'un hotar.ă

Poate s fie r z ul cât de iste , cât de bun dei gur i cât de harnic, s duc traiulă ă ăş ţ ă ş ă ă boerului tot nu - 1 in curelele, pentru c de unde nu- i nici Dumnezeu nu poate lua. Acumţ ă poate în elege ori care om cu minte, ce fel am putu t introduce la noi institu iileţ ţ str in t ei.ă ă ăţ

P pu arii, care ca p pu arii chiar sunt cumplit de scumpe pentru noi, c ci de - aă ş ă ş ă putere - a fi tot n'am putu t face nimic.

Acuma dup ce am v zut c suverani ta tea, liberta tea, egalitatea i fraterni ta tea neă ă ă ş in o jum tate de miliard datorie i optzeci de milioane de franci pe an, s vedem cât neţ ă ş ă inea pe noi, popor s rac, ocârmuirea jefui toare a boerilor.ţ ă

Dou zeci i vreo dou de milioane pentru amândo u rile eu dou scauneă ş ă ă ţă ă .domne ti. Dar ace ti bani poate erau cheltui i în zadar. Popula ia s rac i r uş ş ţ ţ ă ă ş ă adminis t ra t poate c se stingea mai r u decât ast zi i la o vreme de foamete, doamneă ă ă ă ş p ze te, mureau oamenii pe uli i?ă ş ţ

Ia s vedem. Deschidem "Curierul româpiesc" dela 1840, No. de la 5 August, i citimă ş urm toarele: "In anii 1837, 38 i 39 s'au n scut 139.263, au murit 90.207" - va s zic înă ş ă ă ă trei ani au fost 48.993 de oameni spor în popula ie, sau, ifr rotund , 50.000 numai înţ ţ ă ă Muntenia; s punem pentru Moldova 40.000, c ci popula ia se 'nmul e a acolo în acelaă ă ţ ţ ş ş mod regulat ca i dincoace.ş

Dar popula ia se 'nmul e te în p tra t, nu în progresiurie aritmetic . Dac inea totţ ţ ş ă ă ă ţ guvernul jefuitor al boierilor, ast zi aveam 8.000.000 de locuitori, pe când n'avem niciă patru bune , din contr popula ia româneasc a rei noast re e azi mai mic de cât laă ţ ă ţă ă 1840.

Dar ce mai cetim înc în "Curierul românesc".ă"In magaziile de rezerv se afl depus în vreme de trei ani din urm 4.441.106ă ă ă ă

chile de poruimb i 299 mii 700 chile de meiu".şCe avem ast zi în magaziile noast re de rezerv ? Tot pe atâtea chile de palavreă ă

liberale.Dar mai cetim înc ?ă"Capitalul "cutiilor satelor" din principate s'a v zut în catagrafia din urm laă ă

2.357.483 lei".Câ i lei avem noi în cutiile satelor? Datorii, cât frunz i iarb , c ci ast zi iţ ă ă ş ă ă ă ş

comunele rurfale sunt datoare cu câte 10- 20.000 de franci, precum statul e dator cu cinci sute de milioane.

Dar boerii pr dau i erau r i, zic liberalii. Haide s le facem pe plac i s zicem iă ş ă ă ş ă ş noi c erau para focului i varga lui Dumnezeu; zicând - o pa noi nu ne ine parale, iară ş ţ liberalilor li facem o pl cere.ă

Nu r mâne îns mai pu in sigur c popula ia se 'n - mul ea, c ea, întâmplând u - seă ă ţ ă ţ ţ ă ani r i, nu era expus , s moar de foame, c erau nun i i cumet rii multe i prohoadeă ă ă ă ă ţ ş ş pu ine, încât i popa era mai câ tigat, pentru c la nun i i cumetrii mai mult chef se faceţ ş ş ă ţ ş de cât la prohoade, i toate erau cu spor, pân i c r rile, pentru c p rintele când seş ă ş ă ă ă ă 'ntorcea de la vr'un botez, în loc de - a umbla pe una, umbla pe cinci.

Dar poate avem azi mai multe garan ii de drepta te? Ia s vedem. Stan g se te azi oţ ă ă ş pung înainte de a fi pierdut - o Bran. Care - i urmarea judec toreasc ?ă ă ă

Se discopere lucrul, i Stan m nânc mai întâi b taie de la primar i de laş ă ă ă ş subprefect, apoi e închis preventiv, pierde zece zile de lucru, câte un franc, fac zece franci. Judec torul de instruc ie î i pierde ziua cu dânsul, în loc de- a se ocupa c'un delictă ţ ş mai complicat, deci punem leafa lui zece franci, fac 20. Judecata tribunalului corec ionalţ ine 10, fac 30. Stan e închis pe dou luni de var , câte un franc ziua, fac 60, la un loc 90.ţ ă ă

Stan se întoarce acas , i- i g se te ogorul pârloag i via paragin , pierzând munca uneiă ş ş ă ş ă ş ă veri, fac, zicem. 100, la un loc 190. Stan g se te d rile nepl tite i- i angajeaz munca peă ş ă ă ş ş ă un an, ca s le pl teasc , . a. m. d., c'un cuvânt: Stan e ruinat pe câ iva ani, pentru c'aă ă ă ş ţ g sit o pung înainte de - a o fi pierdu t Bran, bez b taea primarului i subprefectului pe deă ă ă ş asupra.

Cum era înainte?Bran pâra pe Stan la boer i- i primea punga înd r t, iar Stan c p ta în schimbulş ş ă ă ă ă

pungii cinci be e s n toase, pe care le inea minte, 'apoi se ducea s - i vad de trebi.ţ ă ă ţ ş ă ş ă Scurt, drept i - gratis. Azi m nânc dou - trei b t i i- i pierde i tot ros tul.ş ă ă ă ă ă ş ş ş

Dar apoi în de ob te legi fran u ze ti ne - au trebuit nou ? Pentru împrejurarea cş ţ ş ă ă p time te un loc pent ru megie i, pentru pescuirea unui iaz, pentru, neîng duirea laă ş ş ă posesie, pentru a li se alege p r ile, pentru un vad de moar , . a. trebuiau legi fran uze ti,ă ţ ă ş ţ ş în care a se vorbeasc despre "lapini". Trebuiau miile de advoca i, miile de primari i dejă ă ţ ş ajutori de primari, notari, consilii i para - consilii! Asta e curat socoteal de mofluz.ş ă ă

i ce avem în schimb? Poate o cultur mai mare?Ş ăDe loc. Dac cultura se judec dup scriitori, atunci vom trebui s constat m, cuă ă ă ă ă

p rere de r u, c Eliad i Asachi tiau de zece ori mai mult carte de cât D- nii C. A.ă ă ă ş ş ă Rosetti, Costinescu, Carada si Fundescu, c Anton Pann era un scriitor cu mai mult talentă

i mai de spiri t de cât o sut dintre oftico ii cari fac ast zi "espri t" prin gazete, c singuraş ă ş ă ă comedie "Buna educa ie" a lui C. B l cescu e mai original de cât toate scrierile D- lui V. A.ţ ă ă ă Ureche, la un loc; apoi s nu uit m c de genera ia aceea a urgisi ilor boeri se ine pleiadaă ă ă ţ ţ ţ scriitorilor no tri celor mai buni: Alecsandri, C. Negruzzi, Bolintineanu, Donici, B lcescu,ş ă

. a., c oamenii tiau o limb frumoas , vrednic , i în eleas de opinc ca i de Vod .ş ă ş ă ă ă ş ţ ă ă ş ăApoi exista autori ta te i ascultare. De zicea Vod un cuvânt, era bun zis; iar azi...?ş ăAzi porunce te cânelui, cânele pisicei, pisica oarecelui, iar oarecele de coad î iş ş ş ă ş

atârn porunca.ăAzi g se ti prin sate ordine minis teriale, c rora nu li se d nici o urmare, de i D.ă ş ă ă ş

primar a scris pe dânsele: "se va urma în conformita te cu ordinele D- lui minis t ru". Azi se împlinesc ordinele numai când D. prefect sau subprefect voiesc s se r zbune asupraă ă unui conservator.

Statul e azi ma ina, prin mijlocul c reia cei la i se r zbun asupra potrivnicilor lorş ă ş ă ă politici.

Iat la ce hal am ajuns cu suverani ta tea poporului, liberatea, egalitatea iă ş fraterni ta tea.

Apoi bune sunt ? - Bune, numai au un cusur: Nu se potrivesc.

III. B trânii i tinerii. ă ş Cu greu pricepe o minte de rând ca nu este în lumea aceasta nici o stare de lucruri si nici un adevar social vecinic. Precum viata consista din miscare, asa si adevarul social, oglinda realitatii, este de- a pururea în miscare. Ceea ce azi e adevarat, mâine e îndoielnic, si pe roata acestei lumi nu suie si coboara numai sortile omenesti, ci si ideile. In aceasta curgere obsteasca a împrejurarilor si a oamenilor sta locului numai arta, adica, ciudat lucru, nu ceea ce e- n folosul oamenilor, ci ceea ce este spre petrecerea lor.

Citim azi cu placere versurile batrânului Omer, cu care petreceau odata neamurile de ciobani din Grecia, si imnele din Rig- Veda , pe care pastorii Indiei le îndreptau luminei si puterilor naturei, pentru a le lauda si a cere de la dânsele iarba si turme de vite. Tot asa privim cu placere plasmuirile celui mai mare poet pe care l- au purtat pamântul nostru, plasmuirile lui

Shakespeare, si ne bucuram de frumusetea lor atâta, ba poate mai mult înca decât contimporanii lui, si tot astfel privim statuele lui Fidias s- ale lui Praxiteles, icoanele lui Rafael, si ascultam muzica lui Plestrina. Tot astfel ne bucura portretul pe care- l face Grigorie Ureche Vornicul lui Stefan Voievod cel Mare, încât simtim si azi placere citind ce vrednic si cu virtute român a fost Maria Sa.

Dar nu tot astfel sunt gândirile care ating folosul oamenilor, bunul lor trai si petrecerea lor unul lânga altul fara a se prigoni si fara a- si amarî viata ei în de ei.

Introducând legile cele mai perfecte si mai frumoase într - o tara cu care nu se potrivesc, duci societatea de râpa, oricât de curat ti- ar fi cugetul si de buna inima. Si de ce asta? Pentru ca – întorcându - ne la cararea noastra batuta – orice nu- i icoana, ci viu, e organic si trebuie sa te porti cu el ca si cu orice alt organism. Iar orice e organic se naste, creste se poate îmbolnavi, se însanatoseaza, moare chiar. Si, precum sunt deosebite soiuri de constitutii, tot asa lecuirea se face într - altfel, si, pe când Stan se însanatoseaza de o buruiana, Bran se îmbolnaveste de dânsa si mai rau.

Cum numim însa pe aceia care zic c- au descoperit o singura doftorie pentru toate boalele din lume, un leac fara gres, care, de esti nebun, te face cu minte, de- ai asurzit, te face s- auzi, în sfârsit, orice- ai avea, pecingine, chelie, ciupituri de varsat, degeratura, perdea la ochi, durere de masele, tot c- o alifie te unge si tot c- un praf te îndoapa?

Pe un asemenea doftor l- am numi sarlatan.Ce sa zicem acum de doftorii poporului românesc, care la toate neajunsurile noastre tot

c- un praf ne îndoapa, care cine stie de ce o fi bun?Da’- i soseaua rea, încât ti se frânge caru- n drum? Libertate, egalitate si fraternitate si

toate vor merge bine. Dar se înmultesc datoriile publice? Libertate, egalitate si fraternitate da oamenilor, si s- or plati. Da’- i scoala rea, da’ nu stiu profesorii carte, da' taranul saraceste, dar breslele dau înapoi, dar nu se face grâu, da’- i boala de vite?... Libertate, egalitate si fraternitate, si toate or merge bine ca prin minune.

Am aratat, într - un rând, ca aceste prafuri si alifii ale liberalilor le- am luat de ni- i acru sufletul de ele si tot rau.

Or fi bune ele buruienile acestea pentru ceva, dar se vede ca nu pentru ceea ce ne lipseste tocmai noua.

Sa vedem acuma cum au ajuns liberalii la reteta lor, buna pentru toate boalele si pentru nici una. In veacul trecut au fost în tara frantuzeasca taraboi mare pentru ca statul încapuse prin risipa curtii craiesti într - atâtea datorii încât se introdusese monopol pâna si pentru vânzarea grâului. Ajunsese cutitul la os prin multimea darilor si prin tot soiul de greutati pe capul oamenilor, încât nu mai era chip decât sa dai cu parul si, sau sa scapi, sau sa mori, decât sa duci asa viata.

La noi, Voda Stirbei pleaca din domnie lasând 16 milioane în visteria tarii si 3 milioane în cutiile satelor. Nu se potriveste!

In Franta toate darile erau date în antrepriza, si antreprenorii storceau toate clasele societatii, pentru a hrani curtea cu trântorii ei. La noi, darile se strângeau mare parte de- a dreptul, iar Voda era boier cu stare, care traia de pe mosiile lui si nici nu facea vrun lux de-acatarea. Iar nu se potriveste!

In Franta locurile de judecatori si din armata se cumparau cu bani, si dreptatea asemenea, la noi fiecine, dupa câta carte învatase si minte avea, putea sa ajunga alaturi cu coborâtorii din neamurile cele mai vechi ale tarii. Iar nu se potriveste!

In Franta nemultumirea economica era la culme: caci fiecaruia îi trebuia mai mult decât avea. Luxul si modele istoveau averile cele mai mari. La noi boierul mostenea o blana de samur de [la] strabunu - sau, un sal turcesc de la bunu- sau, un antereu de citarea de la tata - sau, având de gând sa le lase toate si nepotu - sau, ca sa se fuduleasca si el cu dânsele si fiecare avea strânsura pentru iarna si parale albe pentru zile negre; c- un cuvânt fiecare avea mai mult de câtu - i trebuia, caci pe atunci toata tara era „conservatoare". Iar nu se potriveste!

Oare ce facusera mosnegii ca sa merite urgia liberalilor? Ce sa faca? Ia pe cât [î]i ajunsese si pe ei capul. Biserici, manastiri, scoli, spitale, fântâni, poduri, sa li se pomeneasca si

lor numele când va creste iarba deasupra lor... si înca una, pe care mai ca era s- o uitam. Multi din ei au scos punga din buzunar si au trimis pe baietii ce li s- au parut mai isteti „înlauntru", ca sa- nvete carte, sa se procopseasca spre fericire neamului. Si- au crescut serpi în sân cu alte cuvinte.

Caci acest tineret s- au fost dus într - o tara bolnava în privirea vietii sociale: Clasele superioare putred de bogate au ajuns acolo la o rafinare de placeri nemaipomenita în alte colturi ale pamântului, producerile sanatoase în literatura si arta facuse loc picanteriilor de tot soiul, în sfârsit orisice era mai cautat decât apa limpede si racoritoare de izvor. Apa cu parfum, apa cu zahar, apa cu migdale, apa cu otrava, tot ce poftesti, numai apa de izvor nu.

Acolo, în loc sa- nvete lucruri folositoare, adica cum se ara si se samana mai cu spor, cum faci pe copii sa priceapa mai bine cartea, cum se lecuieste o durere de stomah, cum se tese pânza si se toarce inul, cum se fac talpe trainice la cizme si alte lucruri folositoare de acest soi, s- au pus aproape toti pe politica, sa afle adica si sa descopere cum se fericesc neamurile si cum se pun la cale tarile, adica au adunat multa învatatura din „Figaro", „Petite République FranØaise" si, cu capul gol si punga item, s- au întors rânduri - rânduri în tara, ca sa ne puie la cale. Aceasta tinerime vesela si usoara traieste în România si se trezeste în Franta, traieste într - o tara saraca si au deprins cu toate acestea obiceiurile bogatei clase de mijloc din Franta, are trebuinte de milionar si bani mai putini decât cinstita breasla a ciobotarilor din acele tari. Acest tineret, ce se caracterizeaza prin o rara lipsa de pietate fata cu nestramutata vrednicie a lucrurilor stramosesti, vorbind o pasareasca corupta în locul frumoasei limbi a stramosilor, masurând oamenii si împrejurarile cu capul lor strâmt si dezaprobând tot ce nu încape în cele 75 dramuri de creier cu care i- a- nzestrat rautacioasa natura, acest tineret, zic, a deprins ariile teatrelor de mahala din Paris si, înarmat cu aceasta vasta stiinta, vine la noi cu pretentia de a trece de- a doua zi între deputati, ministri, profesori de universitate, membri la Societatea Academica, si cum se mai cheama acele mii de forme goale cu care se- mbraca bulgarimea de la marginele Dunarii!

Caci cei mai multi din acesti laudati tineri sunt feciori de greci si bulgari asezati în aceasta tara si au urmat întru romanizarea lor urmatorul recept: ia un baiat de bulgar, trimite -l la Paris si rezultatul chemic e un june „român".

Pe la 1840, Eliad batrânul, pe când înca nu se numea „Heliade- Radulesco", adica pe când nu- l ametise înca atmosfera Parizului, scria marelui ban M. Ghica urmatoarele:

Sunt tata de familie, n- am unde sa- mi cresc copiii decât în aceste asezamânte (ale tarii) pentru ca, si de- as avea mijloace a- i creste aiurea, gândul meu nu este ca sa- i cresc straineste si ei apoi sa traiasca româneste; voi sa fac din ei români si trebuie sa stie cele românesti, si legi si obiceiuri. Ticalosi au fost parintii si ticalosi fiii care orbeste s- au crescut pentru „alt veac" si pentru „alta tara" si au trait apoi în „alt veac" si în „alta tara".

In mod mai precis abia se poate arata ce lipseste acelor indivizi pe care geograficeste, si pentru ca ei o spun, îi numim români. Le lipseste simtul „istoric", ei se tin de natia româneasca prin împrejurarea ca s- au nascut pe cutare bucata de pamânt, nu prin limba, obiceiuri sau maniera de a vedea.

Astfel vin patura dupa patura în tara noastra, cu ideile cele mai ciudate, scoase din cafenelele frantuzesti sau din scrierile lui Saint- Simon si alte altor scriitori ce nu erau în toate mintile, iar formele vietii noastre de astazi au iesit din aceste capete sucite care cred ca în lume poate exista adevar absolut si ca ce se potriveste în Franta se potriveste si la noi. Când au sosit la granita, batrânii - i asteptau cu masa- ntinsa si cu lumânari aprinse, habar n- aveau de ce- i asteapta si de ce belea si- au adus pe cap. Bucuria lor ca venise atâtia baieti toba de carte scosi ca din cutie si frumosi nevoie mare!

Dar ce sa vezi? In loc sa le sarute mânile si sa le multumeasca, ei se fac de catre padure si încep cu libertatea, egalitatea, fraternitatea si suveranitatea, încât batrânii - si pierd cu totul calindarul. Parca se pornise morile de pe apa Siretului. Si le povesteau câte în luna si în soare, câti cai verzi pe pereti toti, c- un cuvânt câte prapastii toate. Cum sa nu- i ameteasca? Cap de crestin era acela, unde se mai pomenise atâtea asupra lui? Apoi s- au pus pe iscodit porecle batrânilor. Ba strigoi, ba baccele, ba ciocoi, ba retrograzi, ba câte altele toate, pâna ce au ajuns

sa le zica ca nu sunt nici români, ca numai d- lor, care stiu pe Saint - Simon pe de rost, sunt români, iar batrânii sunt alta mâncare. Vorba ceea: nu crede ceea ce vezi cu ochii, crede ceea ce- ti zic eu! Si, cu toate acestea, ei nu fusese decât tocmai numai români.

De aceea, la dreptul vorbind, nici nu pricepeau bine acuzarea ce li se facea. Neam de neamul lor trait în tara, nepricepând alta limba decât cea româneasca, închinându - se în aceasta limba, vorbind cum se vorbeste cu temei si sanatos, ei auzind - tiunile si - tionile, imperatorele, redaptorele, admisibilile si propriamentele , au gândit în gândul lor: „De, frate, noi om fi fost prosti. Noi socoteam ca, daca stim ceaslovul si psaltirea, cum se ara gospodareste un ogor, cum se cresc vite si cum se strâng banii, apoi stim multe. Da’ ia auzi- i, ca nu stim nici macar româneste". Si, în loc sa ia biciul din cui sa le arate care li- i popa lor, au zis:„De, dragii mosului, asa o fi. N- om fi stiind nici româneste... Dar de acuma mult au fost, putin au ramas, si în locul nostru voi veti stapâni lumea si veti orândui - o cum va va placea voua". Si, luându - si ziua buna de la lume ca de la cel codru verde, s- au strecurat pe rând acolo unde nu le mai zice nimenea ca au fost rai români, mai fericiti decât noi, care am fost meniti sa ajungem zilele acestea de ticalosie, în care tara se înstraineaza pe zi ce merge în gândire si- n avutul ei, si când toti se falesc de a fi români fara a mai fi. Uimitoarea putere a frazelor, împrejurarea ca multi dintre liberali erau chiar copii de- ai lor, care asteptau numai ca ei sa închida ochii pentru ca sa bata la talpi averea mostenita, credinta ca cei ce venise toba de carte ar fi mai folositori tarii decât dânsii, patriotismul lor dintotdeauna încercat si dovedit prin cinci veacuri de când au statut stâlpi acestor tari, i- au facut sa taca molcum si sa se retraga din viata publica fara zgomot, fara opozitie, fara mânie.

I- au tras liberalii pe sfoarã, cum îi trãsese c- un veac si jumãtate înainte fanariotul Mavrocordat. Acest domn siret nu putea pune biruri grele pe tãrani pentru cã erau vecini si peste cisla, care- i ajungea pentru plata dãrii cãtre Poartã, prea putin mai iesea. Ce va fi fost vecinãtatea aceea nu stim bine nici astãzi, dar, tocmai pentru cã n- o stim, ni se pare cã trebuie sã fi fost o mãsurã luatã de Domni, dupã vremi de mare turburare si de invazii, ca sã statorniceascã oamenii, sã nu umble din loc în loc cu bejãnia. De- ar fi fost vrun rãu pe capul oamenilor ne- o spuneau cronicarii, care totdeauna revarsã cuvinte de mânie asupra orânduielelor ce asupreau norodul. Precum liberalii le ziceau boierilor „strigoi" si alte celea, asemenea le- au zis si domnul fanariot cã sunt vânzãtori de sclavi, tirani etc. si le- au luat ochii, încât ei s- au adunat si, cu mitropolitul în frunte, au ridicat vecinãtatea si s- au legat cu jurãmânt cã neam de neamul lor n- a mai înfiinta - o. Atât au si asteptat domnul.

Nemaifiind oameni boieresti, erau a nimãruia si de a doua zi le- au pus biruri ce nu le mai avuse niciodatã, biruri pe care apoi le- au încincit si înzecit preste câtiva ani.

Si, ca si la începutul veacului trecut, urmãrile bunei lor credinte au fost cumplite. Bãtrânii aveau gurã de lup si inimã de miel; au venit liberalii cu gura de miel, plinã de cuvinte amãgitoare, dar cu inima de lup. Ce- au fãcut, vom vedea mai pe urmã.

IV. Ilustra ii administrative. ţ Daca i- au apucat liberalii pe boieri înainte, se- n elege cţ ă opinia public din ar s- au pornit asemenea asupra lor.ă ţ ă

Nu în elegea nimenea atunci la noi, i abia acum au început s în eleag pe ici pe colea, cţ ş ă ţ ă ă temeiul unui stat e munca, i nu legile. Nu în elegea, asemenea, aproape nimeni c bog iaş ţ ă ăţ unui popor st , nici în bani, ci iar i în munc .ă ăş ă

Banul "reprezenteaz " numai munca, nu este ea îns i, i, aducând bani mul i cu ciub rulă ăş ş ţ ă într - o ar în care munca lipse te, vei ajunge s pl te ti o zi de lucru c- un napoleon, oţ ă ş ă ă ş pereche de cisme cu cinci, i- ncolo tot povestea veche, adic tot s rac, dovad rile cu mineş ă ă ă ţă de aur din America. C ci dintre cel ce câ tig 10 i cheltuie te 11 i cel ce câ tig 2 iă ş ă ş ş ş ş ă ş cheltuie te 1, acest din urm e cel bogat, iar cel dintâi e s rac. Apoi se mai r spândise înc oş ă ă ă ă p rere gre it , care era, ba mai este înc aproape general , c ara noastr e cumplit de bogată ş ă ă ă ă ţ ă ă

i c po i cheltui din greu, ea tot o s aib de unde pl ti. Nu- n elegea nimeni c bog ia nuş ă ţ ă ă ă ţ ă ăţ este în aer sau în p mânt, ci în bra e i c , unde lipsesc bra ele sau calitatea produc iei e,ă ţ ş ă ţ ţ proast , nu poate fi nici vorb m car de ar bogat .ă ă ă ţ ă ă

Deci în ar s rac am voit s introducem de- a gata toate formele civiliza iei apusene.ţ ă ă ă ă ţ

Trebuiau coli. Prin ce le puteai înfiin a ? Dup cum am spus, buruiana noastr de leac -ş ţ ă ă prin munc . Trebuia ca coalele pu ine, câte erau, s se ridice la cel mai înalt grad deă ş ţ ă dezvoltare cu putin , precum se i- ncepuse treaba în vremea în care d- nii Laurian, M.ţă ş Cog lniceanu . a. nu erau decât simpli profesori de liceu. Pentru atâta treab erau i buni.ă ş ă ş Genera ia ce le- ar fi urmat ar fi f cut altele mai bune i mai multe i, în treizeci de ani câ iţ ă ş ş ţ sunt de atuncea, aveam ast zi coli destul de multe i bune i o genera ie s n toas care ar tiă ş ş ş ţ ă ă ă ş s gândeasc limpede i cu temei i s - n ire dou cuvinte potrivite pe hârtie.ă ă ş ş ă ş ă

Aceasta ar fi fost calea de dezvoltare prin munc . Am luat calea contrar . Pe vechiiă ă profesori de liceu i- am pref cut în profesori de universitate, de i nu se potriveau de loc, c ciă ş ă nu se ocupase toat via a c- un singur obiect, apoi am f cut o mul ime de coli secundare, peă ţ ă ţ ş cari le- am umplut cu care cum ne- au e it înainte, apoi mii de coli primare, la numireaş ş personalului c rora chiar de cap ne- am f cut. Afirm m c sunt sute de înv tori cari nu tiuă ă ă ă ăţă ş s despart cuvintele unul de altul, nici s puie punct i virgul unde trebuie te. Nu maiă ă ă ş ă ş pomenim de sin- tax sau de ortografie, c ci în privirea aceasta e vavilonie curat , i fiecineă ă ă ş crede c poate scrie cum îi place.ă

Ne- au trebuit o administra ie mai bun . Boierii - î i procopseau vechilii de mo ieţ ă ş ş f cân- du- i zapcii. R u i f r cale, n- o t g duim, dar ce au f cut liberalii ? Au numit peă ă ş ă ă ă ă ă ori icine, numai s fi tiut a înnoda dou slove, adic tot pe acei vechili, numai c le d durş ă ş ă ă ă ă ă dreptul de a juca pe autoritatea statului fa cu fo tii lor st pâni. Ce treab avea îns zapciulţă ş ă ă ă vechi ? S îngrijeasc ca oamenii s - i semene to i p mântul, s depuie partea lor în co areleă ă ă ş ţ ă ă ş de rezerv i, din când în când, îi mai scotea i la câte un drum a c rui facere o porunciseă ş ş ă domnia.

Bun, r u atâta treab tia s fac .ă ă ş ă ăDar se mai potriveau ei cu noua stare de lucruri, cu cerin e mai mari ? Câtu- i lumea iţ ş

p mântul nu. C ci, fiind ast zi omul liber de a nu inea co are de rezerv i de a nu- i sem naă ă ă ţ ş ă ş ş ă ogorul propriu, adic liber de a muri de foame cât i- o pl cea, subprefectul, care azi nu are oă ă idee mai clar de ceea ce trebuie s fac decât predecesorul lui, nu mai are nici o treab , ci eă ă ă ă curat un agent de coresponden între prefectur si prim rii; iar prefectura este un biurou deţă ă ă coresponden între minister i subprefecturi i, în linia din urm , prim ria e un biurou deţă ş ş ă ă coresponden între autorit i i particulari, o treab pe care serviciul po tal [0] îndepline teţă ăţ ş ă ş ş mai bine i mai repede. Afar de aceasta mai sunt înc ceva, agen i electorali fa a cu cei care- iş ă ă ţ ţ ş vând votul.

Li s- au luat atribu iunile simple pe cari le aveau zapcii vechi i li s- au dat altele, pe careţ ş nu le pricepeau deloc, c ci administra ia este o tiin , iar subprefectul de azi nu tie mai multă ţ ş ţă ş decât a scrie neortografic i a încurca slovele tip rite pe hârtie f r a ti ce zice într - însele.ş ă ă ă ş

A administra ? Dar întrebatu - s- au vrounul din geniile universale ale liberalismului ce va s zic a administra ? Ce va s zic a privi bun starea popula iunii ca pe un lucru încredin ată ă ă ă ă ţ ţ în elepciuni i vegherii tale? S gânde ti pentru cel ce nu gânde te, s pui în cump n d rileţ ş ă ş ş ă ă ă ă comunale, s le deschizi oamenilor ochii ca s nu puie d ri peste d ri, ba butuc rit, baă ă ă ă ă stup rit, ba v c rit, ba câte comedii toate îi trec prin cap primarului pentru a stoarce si cea dină ă ă urm pic tur de sânge din ran!ă ă ă ţă

Ce era mai firesc decât ca liberalii s se întrebe ce însemneaz a administra. Îndat ceă ă ă i- ar fi f cut aceast întrebare ar fi v zut ce lucru ginga e administra ia i cât e de necesar caş ă ă ă ş ţ ş

un subprefect s tie atâta carte cât i un profesor de admnistra ie i de economie politic , iă ş ş ţ ş ă ş pe lâng aceasta îi trebuie i o deprindere cu locul în care tr ie te, pentru a ti s aplice ceeaă ş ă ş ş ă ce tie.ş

Escep ie f când de ara noastr , administratorul pretutindenea e un adev rat p rinte alţ ă ţ ă ă ă popula iei rurale. El are s judece, când scade popula ia, de ce scade; când d înd r tţ ă ţ ă ă ă produc ia, de ce d ; când e un drum de f cut, pe unde s - l fac ; când e o coal de înfiin at,ţ ă ă ă ă ş ă ţ

unde s- o a eze mai cu folos, i în sfâr it el e autoritatea care cu vorb bun poate convinge peş ş ş ă ă ran c trebuie s aleag de primar în sat pe cel mai harnic, mai de treab i mai cuminteţă ă ă ă ă ş

român, iar nu pe cel mai h r gos, mai bun de gur i mai r u de treab ; el vede daca notariulă ţă ă ş ă ă i ş înv torul tiu carte i daca popa î i vede de biseric .a.m.d. Pentru sarcina de subprefectăţă ş ş ş ă ş

se cere atît tiin , atît dezinteresare, atît patriotism pe cât le poate avea numai un om cuă ş ţă ă ă mult i temeinic cultur . Cumc vor fi între cei de azi si oameni cumsecade admitem, dar, înă ş ă ă ă orice caz, o cultur temeinic i o experien lung sunt o garan ie mai mare decât nici oă ă ş ţă ă ţ cultur i nici o experien .ă ş ţă

Dar fiindc la aproape toate posturile din ar poate aspira oricare cenu er, de aceeaă ţ ă ş fiecine care a- nv at dou buchii las plugul, cotul si calupul în tirea lui Dumnezeu iăţ ă ă ş ş râvne te a se face roat la carul statului. -au f cut ei, nu- i vorb , mii de locuri în care sş ă Ş ă ă ă încap , dar nu- i încape pe to i, încât acuma au de gând s mai scoa la maidan alt moft,ă ţ ă ţă decentralizarea i electivitatea func ionarilor publici, ca, cel pu in pe rând, s încap în pita luiş ţ ţ ă ă Vod ; adic vor s creeze un guvern de zece ori mai scump, c- un personal de zece ori maiă ă ă numeros i mai netrebnic decât cel de azi, care s se schimbe din trei în trei ani i s se satureş ă ş ă to i, c ci numai cu libertatea, egalitatea si fraternitate sadea nu se cârpesc toate coatele rupte.ţ ă

Dar s nu ne uit m vorba. Oameni cari nu tiu bine scrie i citi în ara noastr suntă ă ş ş ţ ă mul i i vor fi din ce în ce mai mul i. To i au dreptul de- a fi func ionari ai statului sub diferiteţ ş ţ ţ ţ forme i to i aspir ca m car subprefec i s li dea Dumnezeu s- ajung .ş ţ ă ă ţ ă ă

De acolo au interes ca liberalii s vie la guvernul central, pentru c- atunci se m tur araă ă ă ţ de la [un] cap t pân la altul, atunci e vremea ca un advocat f r pricini s se fac director deă ă ă ă ă ă

coal secundar , un altul primar de ora , un al treilea revizor de coale, un al patruleaş ă ă ş ş prefect. Dar, odat intra i în pâne, ei au interes s fie mult guvernul liberal i, fiindc acestaă ţ ă ş ă atârn de Camere, deci de alegeri, ei se fac luntre i punte ca s - i scoat prietenii deputa i.ă ş ă ş ă ţ Dar prietenii în mare parte sunt sau ei în ii arenda i ai statului, sau rude cu arenda i, sauş ş ş antreprenori de lucr ri publice, sau advoca i de antreprenori, sau au procese cu statul, deciă ţ caut s fie ale i, ca s tremure mini trii de dân ii i s le fac treburile. B canul, negustorul,ă ă ş ă ş ş ş ă ă ă preotul, cari nu tiu istoriile astea, î i dau votul, pentru c "libertatea" e în primejdie i maiş ş ă ş ales pentru c liberalii promit totdauna c nu se va mai pl ti nici o dare; nici timbru n- are să ă ă ă mai fie în vremea lor, nici capita ie, nici monopol de tutun, nici armat , nici d ri pe b uturileţ ă ă ă spirtoase, ci numai posturi multe, în care s încap to i, i Pa tele Domnului, Pa tele libert iiă ă ţ ş ş ş ăţ de la un cap t al rii la altul.ă ţă

Acuma, cumu- i omul, de se gânde te mai întâi la sine, el nu vede leg tura în care stau toateş ă lucrurile cu munca i punga lui, nu vede c to i liberalii nu speculeaz decât s tr iasc de laş ă ţ ă ă ă ă dânsul, pentru c n- au nimic i nu tiu nimic, ci crede ce- i spun gazetele, cari ies ca ciupercileă ş ş asupra alegerilor în tipografii jidove ti, tip rite pe datorie, i astfel omul, besmeticit, alegeş ă ş cinstitele obraze propuse i se- njgheab Camera liberal .ş ă ă

Acum adun tura de ghe eftari din Dealul Mitropoliei se pune s judece lumea. Mai întâiă ş ă to i din guvernul trecut, fie mini tri, fie func ionari, a fost cel pu in ho i, stabilesc d- nia lor.ţ ş ţ ţ ţ

De aceea, proces tuturora, iar func ionarilor destituire. Dac unuia nu- i g se ti niciţ ? ă ă ş m car cusurul pe care- l are soarele i daca are mai mult tiin decum s- ar cere pentruă ş ă ş ţă serviciul lui, îi desfiin ezi deocamdat postul pentru c trebuie f cute economii, apoi [î]lţ ă ă ă reînfiin ezi când ara e iar bogat i- i pui ciracul în locul g sit vacant, ca din întâmplare.ţ ţ ă ş ţ ă

În predmetul alegerilor li se face primarilor cu ochiul de a protegia la muncile agricole pe cei ce in cu guvernul, pe rudele mini trilor i prefec ilor, iar la ceilal i rechizi ii iţ ş ş ţ ţ ţ ş perchizi ii i ordin verbal, ca nu cumva ranul s le lucreze pe mo ie. Pentru acest scop seţ ş ţă ă ş desfiin eaz legea tocmelelor, pentru ca cel ce au dat bani ranilor s n- aib lucr tori, iar celţ ă ţă ă ă ă ce n- au dat s - i angajeze cu te miri i mai nimica, cu înscrisuri pline de clauze penale, pe cariă ş apoi tot subprefectul liberal le judec în absen a împricinatului ran i- l condamn s - i deaă ţ ţă ş ă ă

arenda ului liberal pân i cenu a din vatr .ş ă ş ş ăFamilii ultraliberale s- au deprins i cu treaba asta. Au tras la sor i s vad , care dintreş ţ ă ă

ei s fie "conservator", i apoi acela face treaba celorlal i cându - s conservatori[i] la putere, iară ş ţ restul ro u face trebile celui unul, când sunt liberalii la putere.ş

i astfel mii de oameni râvnesc în ara aceasta s capete avere i onori pe calea statuluiŞ ţ ă ş sau cel pu in s tr iasc de la dânsul. Prin ideea curat negativ a libert ei, care nu însemneazţ ă ă ă ă ăţ ă nic ieri alta decât ca s nu fiu oprit de a munci, adic de a produce bunuri reale, liberalii dină ă ă România au ajuns la ideea pozitiv c libertatea trebuie s le dea i de mâncare i înc l minteă ă ă ş ş ă ţă

i lux i tot ce le pofte te inima, iar clasele muncitoare? ... Pe apa Sâmbetei mearg ! ş ş ş ă Apres nous le déluge. Cât lumea n- avem s tr im, nu- i a a ? Cât vom tr i, s ne curg laptele- n p sată ă ş ă ă ă ă ... Dup aceea, bun e Dumnezeu si va avea grij de clasele pe care le s r cim i le stoarcem.ă ă ă ă ş

Acesta e liberalismul la noi în ar . Cei care nu sunt nimic, nu reprezenteaz , nimic, nuţ ă ă au nimic formeaz o societate pe ac ii (un abonament la "Românul" sau la "Telegraf"),ă ţ formeaz apoi comitete prin jude e, un fel de filiale, cu liste exacte a domenielor statului i- aă ţ ş func iilor existente, deschid jurnale în care arat "na iunii suverane" c libertatea e în pericol,ţ ă ţ ă am gesc mul imea, care totdauna se lupt cu greutatea vie ii, f când- o s cread c ei suntă ţ ă ţ ă ă ă ă mântuirea, fac alegerile i- apoi, când ajung sus, ... in- te bine.ş ţ

De la un cap t al rei pân la altul se corupe orice sim ire curat , orice om onest. Iciă ţă ă ţ ă unu1 e aruncat pe uli i cu o familie grea, pe care o inea de pe o zi pe alta cu leafa lui, pentruţ ţ ca s vad pus în locu- i pe un om care tie tot atâta sau i mai pu in decât dânsul; dincolo ună ă ş ş ţ arenda e dat afar de pe mo ia statului, pentru c , de i are o avere întreag b gat înş ă ş ă ş ă ă ă sem n turi, n- a pl tit la termen i un deputat vrea s ia mo ia cu pre ul jum tate i s seă ă ă ş ă ş ţ ă ş ă foloseasc i de sem n turile omului ... i tot a a ă ş ă ă ş ş in infinitum.

Conservatorii au încercat ani îndelunga i de zile a cârpi o cl dire a c rei temelie chiar eţ ă ă o mare gre al . Astfel i- am v zut c , însp imânta i de delapid rile de bani publici, deş ă ă ă ă ţ ă plastografii liberale . a. au botezat crimele delicte, ca s vie înaintea tribunalelor, adicş ă ă înaintea unor oameni cari avea con tiin a greut ii crimelor; au voit s reduc prefecturile, auş ţ ăţ ă ă redus prim riile la sate, pentru a putea controla mai de aproape pe primari, notari iă ş perceptori, erau pe calea de- a înfiin a coli reale i de meserii, în care s intre progenituraţ ş ş ă acestei genera ii corupte i s - nve e ceva cu care s se poat hr ni... A ! De- a doua zi cum auţ ş ă ţ ă ă ă ş venit liberalii, au suflat în ele i au disp rut ca i când n- ar fi fost de când lumea.ş ă ş

De câte ori le ar i toate ispr vile zic : "Apoi noi n- am fost decît foarte pu in la guvern".ăţ ă ţ Dar un palat zidit în zece ani se stric în dou zile, d- nii mei, i dac- a i fost în stare s trece iă ă ş ţ ă ţ într - o bun diminea cu buretele preste toat dezvoltarea istoric a rilor, cu cât mai multă ţă ă ă ţă ve i izbuti întru aceasta, neavând de risipit decât reparaturile f cute cu greu de conservatori.ţ ă

V. Din abecedarul economic. De câte ori un cre tin s- apuc la noi s scrie un rând caş ă ă s lumineze neamul - presa este lumina, dup cum zic d- nia lor - de atâtea ori pune mâna- nă ă raft i scoate la iveal o carte nem easc sau una fran uzeasc i r sfoie te pân ce g se te ce-ş ă ţ ă ţ ă ş ă ş ă ă şi trebuie. Precum ni s- aduc toate d- a gata din str in tate i n- avem alt chin decât s b g mă ă ş ă ă ă mânile în mânicele paltonului venit de la Viena i piciorul în cizma parizian , f r a neş ă ă ă preocupa mai departe din câte elemente economice se compun lucurile, tot astfel facem i cuş cuno tin ele; le lu m frumos din c r i str ine, le a ternem pe hârtie în limb p s reasc iş ţ ă ă ţ ă ş ă ă ă ă ş facem ca negustorul care nu- i d nici el seama de unde- i vine marfa, numai s se treac .ş ă ă ă Chiar înv a ii no tri, când vor s polemizeze, polemizeaz cu citate. Cutare minune aăţ ţ ş ă ă str in t ii, d. X sau Y, a vorbit cutare lucru, deci trebuie s fie neap rat adev rat i s seă ă ăţ ă ă ă ş ă potriveasc , pentru c au ie it dintr - o minunat mori c de creier.ă ă ş ă ş ă

S fie d. X s n tos, împreun cu toat casa, dar de se potrive te, e alt c ciul !ă ă ă ă ă ş ă ă ăLa gazetarii români, mai ales la cei liberali, lucrul e i mai simplu. î i pune mai întâiş ş

degetul în gur i vede câte "cuvinte" ii vin in minte. La chemarea aceasta se deschideă ş

dic ionarul nepaginat al capului, compus din prea pu ine file, pe care stau scrise libertate,ţ ţ egalitate, fraternitate, legalitate, suveranitate i alte cuvinte tot cu atâta cuprins material iş ş dup aceea le- n ir , mai puind pe la soroace i câte un tefan sau Mihai Viteazul, dină ş ă ş Ş buzun rile c rora scoteam ce ne pofte te inima.ă ă ş

Bietul tefan Voievod ! El tia s fac f râme pe turci, t tari, le i i unguri, tia ni icŞ ş ă ă ă ă ş ş ş ţ ă slavoneasc , avuse[se] mai multe rânduri de neveste, bea bine la vin vechi de Cotnar i dină ş când în când t ia capul vreunui boier sau nasul vrunui prin t t resc. Apoi desc leca târguriă ţ ă ă ă de- a lungul râurilor, d ruia pan irilor i d r banilor locuri bune pentru p unarea hergheliiloră ţ ş ă ă ăş de cai moldovene ti, a turmelor de oi i de vite albe, f cea m n stiri i biserici, i apoi iarş ş ă ă ă ş ş b tea turcii, si iar desc leca târguri i iar se- nsura, pân ce i- au închis ochii în cetate laă ă ş ă ş Suceava i l- au îngropat cu cinste la m n stirea Putnei. Ce- i b tea el capul cu idei cum le auş ă ă ş ă d- alde gaze- tari de- ai no tri, ce tia el de sub ietura de minte din vremea de ast zi ?ş ş ţ ă

Pân la fanario i n- am avut cod, un semn c nici trebuia'. Ce- i drept i ce- i strâmb tiaă ţ ă ş ş fiecare din obiceiul p mântului i judecat mult nu se- nc pea. ar s rac , st pânire pu in ,ă ş ă ă ă Ţ ă ă ă ă ţ ă biruri mai de loc, car cu dou oi ti, s se poat înjuga boii la venirea t tarilor i dintr - o parteă ă ş ă ă ă ş

i dintr - alta, dup cum l- apuca pe om vremea pe cale de munte, case de v l tuci acoperite cuş ă ă ă paie, pentru a li se da foc la c lcarea du manului, ba se da foc ierbei i se- veninau fântânele,ă ş ş pentru ca s moar du manii de fl mângiune i de secet , iar oamenii se tr geau la munte iă ă ş ă ş ă ă ş l sau câmpul limpede în urma lor, pân ce venea Vod de- i am gea pe du mani prin glas deă ă ă ă ş buciume în v i i prin codri, i- apoi vai de capul lor !ă ş ş

Îi mersese vestea voievodului românesc i moldovenilor c nu sunt deprin i a sta peş ă ş saltea turce te, ci sunt totdauna gata de r zboi, oameni vârto i, cari nu tia mult carte dar auş ă ş ş ă mult minte s n toas ; averi mari iar n- au, dar nici s raci nu sunt.ă ă ă ă ă

i tot astfel au fost pân - n vremea noastr , pân la Regulament, cea dântâi legiuire importantŞ ă ă ă ă i pl smuit . Românii au fost popor de ciobani i, daca voie te cineva o dovad anatomicş ă ă ş ş ă ă

despre aceasta, care s se potriveasc pe deplin cu teoria lui Darwin, n- are decât s se uite laă ă ă picioarele i la mânile lui. El are mâini i picioare mici, pe când na iile cari muncesc mult auş ş ţ mâni mari i picioare mari.ş

De acolo multele tipuri frumoase ce se g sesc în p r ile unde ai no tri n- au avută ă ţ ş amestec cu nimenea, de- acolo cumin ia românului, care ca cioban au avut mult vreme ca sţ ă ă se ocupe cu sine însu i, de acolo limba spornic i plin de figuri, de acolo sim imântul adâncş ă ş ă ţ pentru frumuse ile naturii, prietenia lui cu codrul, cu calul frumos, cu turmele bogate, de acoloţ pove ti, cântece, legende, c- un cuvânt de acolo un popor plin de originalitate si de- oş fecioreasc putere format prin o munc pl cut , f r trud , de acolo îns i nep sarea luiă ă ă ă ă ă ă ă ă ş ă pentru forme de civiliza ie care nu i se lipesc de suflet i n- au r s rit din inima lui.ţ ş ă ă

Au venit grecii, - au domnit o sut de ani. Când au ie it din ar , nici urm n- a maiş ă ş ţ ă ă r mas prin sate. Parc- ai fost trecut cu buretele peste kolakiile i bizantinismul acestoră ş damblagii. Poporul nostru au r mas nep s tor la reformele grece ti, ruse ti, fran uze ti, i nu-ă ă ă ş ş ţ ş ş

i d nici azi bucuros copiii la coal , pentru c simte ce soi de coli avem.ş ă ş ă ă şCi înainte acest sentiment de s n toas barbarie era predomnitor.ă ă ăRadu Vod cel Mare adusese în ar pe sf. Nifon patriarhul, ca s ne puie la cale. Se-ă ţ ă ă

ntreba i el ce- o mai fi i civiliza ia si voia s- o vad cu ochii. Dar sfântul, venind, începu sş ş ţ ă ă dea sf tuiri pentru schimbarea legilor i obiceiurilor, pentru introducerea paragrafelor . a.,ă ş ş încât Vod - i zise într - o zi; "Ia sl be te- ne, popo, c ne strici obiceiele". Sfânt, nesfânt, vedea elă ă ş ă pe cine nu- 1 v zuse de nu pleca în ara cui l- au fost avut!ă ţ

Acesta- i sentimentul oric rui popor s n tos c ruia- i propui s - i altoie ti ramuriă ă ă ă ă ş str ine pe când el e dispus a- i produce ramurile sale proprii i frunzele sale proprii încet i înă ş ş ş mod firesc. Un asemenea popor îns î i impune feliul lui de a fi i vecinilor. Ce ar zice liberaliiă ş ş de la noi daca le- am spune c , pe când ei introduc istorii fran uze ti în institu ii, limb iă ţ ş ţ ă ş datine, tot pe atuncea în Rusia de amiaz zi se introduc pe zi ce merge datinele române tiă ş pintre malorosieni, care au îndr git feliul de a fi al românului ?ă

Dar aici se ive te totodat întrebarea : cui i- au putut veni în minte de a introduce toateş ă formele costisitoare de cultur ale apusului într - o ar agricolizat , abia pe la anul 1830 ?ă ţ ă ă

Sigur c numai oameni cari nu- i cuno teau ara deloc.ă ş ş ţOare crezut - au reformatorii c lucrurile acestea nu vor inea bani ? i, dac tiau c voră ţ Ş ă ş ă

inea, n- au tiut de unde, cum i cine îi va pl ti ? Nu tia absolut nimenea cum stat, armat ,ţ ş ş ă ş ă biseric , cultur , c- un cuvânt tot ce e comun al na iei, se pl te te numai i numai din ă ă ţ ă ş ş prisosul gospod riei private, cumc din acel prisos se hr nesc toate formele civila iei i c , dacă ă ă ţ ş ă ă istove ti pre acesta, atunci începi a mânca însu i capitalul de munc al oamenilor, condi iileş ş ă ţ existen ei lor private, i- i ucizi economic, deci trupe te i suflete te ?ţ ş ş ş ş

Apoi de ce munce te omul ? Ca s aib ş ă ă el din ce tr i. Dac ascult vioara sau petreceă ă ă s rb torile, cheltuie te prisosul timpului i banilor lui, nu îns ceea ce- i trebuie pentru ca s -ă ă ş ş ă ă

i ie sufletul lui - al copiilor.ş ţ şDar puterea fizic a unui om e restrâns , c ci natura n- au f cut calculul c această ă ă ă ă ă

putere va avea de hr nit din prisosul ei liberali, advoca i, pierde - var i alte soiuri de parazi i,ă ţ ă ş ţ ci i- au dat fiec ruia atâta putere ca s se poat ine bine i s mai puie i ceva la o parte,ă ă ă ţ ş ă ş pentru ca mâine s poat reîncepe munca cu mijloace mai multe. Va s zic prisosul pe careă ă ă ă muncitorul îl poate pune la dispozi ia civiliza iei i a junilor crescu i la Paris e foarte mic. Darţ ţ ş ţ ce le pasa d- lor de aceasta ! Liberi nu sunt de a s r ci lumea?ă ă

D. C. A. Rosetti, în cuvântul s u de la circ, vorbea cu dispre despre calitatea cea maiă ţ bun care o aveau boierii. " ara ? - întreba d- lui - 40 de boieri mari, 40 de boieri mici, iată Ţ ă ara pe când eram eu tân r". inem seam de aceste cuvinte. ara n- avea pe umerele ei decâtţ ă Ţ ă Ţ

80 de oameni, încât la 30 000 de suflete venea un boier, i înc i acela cu trebuin e foarteş ă ş ţ mici; adic 80 de oameni cari îmblau cu zilele în palm i ineau neatârnarea t rii prin iste ie iă ă ş ţ ă ţ ş adesea prin sacrificiul persoanei sau al averii lor, adic compensau pe deplin munca socială ă care- i purta.

Ast zi avem zeci de mii de liberali cari nici îmbl cu zilele- n palm , pentru c nici turc,ă ă ă ă nici leah, nici ungur nu caut s - i taie, nici de vrun duh a a de sub ire nu se bucur ,ă ă ş ţ ă nici compenseaz prin ceva munc social , pe care o istovesc din r d cini, mâncând chiară ă ă ă ă condi iile de existen a claselor produc toare, nu prisosul lor.ţ ţă ă

Mo ul din Ardeal e un negustor foarte cuminte, lui nu- i trebuie la nego nici un fel deţ ţ samsar, nici chiar banul. El face ciubere i doni e, trece în ara ungureasc i nu se maiş ţ Ţ ă ş încurc , ci le schimb de- a dreptul pe ... grâu. Atâtea doni e de grâu pe o doni de lemn,ă ă ţ ţă atâtea ciubere de grâu pe un ciub r de lemn.ă

Dac am face i noi socoteala mo ului din Ardeal am zice : Atâtea mii de chile de grâuă ş ţ ne ine o chil de fraze liberale, atâtea chile ne in m rfurile importate din str in tate, atâteaţ ă ţ ă ă ă chile ne in tinerii ce- i pierd vremea prin str ini, atâtea mii de chile ne ine Constitu ia, atâteaţ ş ă ţ ţ ne in legile fran uze ti, cu un cuvânt toate liberalismurile.ţ ţ ş

Prisoasele economiilor individuale constituiesc o sum cert . Daca vei hr ni cu eleă ă ă câteva mii de stârpituri liberale, de unde î i mai r mân condi iile pentru între inerea uneiţ ă ţ ţ culturi s n toase i temeinice ? Dou sute de nebuni m nânc desigur mai mult decât ună ă ş ă ă ă singur în elept.ţ

Deci abecedarul nostru economic zice :Natura i- a dat omului putere m rginit , socotit numai pentru a se inea pe sine iă ă ă ţ ş

familia.El produce ceva mai mult decât consum . În acest "ceva" mai mult, în acest prisos suntă

cuprinse : întâi ceea ce- i trebuie pentru a reproduce, va s zic condi iile muncei de mâni, iă ă ţ ş încolo un prea mic prisos, care- 1 poate pune la dispozi ia societ ei sub form de dare. Dinţ ăţ ă acest prea mic prisos al gospod riei produc torului tr ie te toat civiliza ia na ional .ă ă ă ş ă ţ ţ ă

Dac hr nim cu acest prisos str in tatea de idei, de institu ii i de forme lipsite deă ă ă ă ţ ş cuprins al c ror complex liberalii au apucat a- l numi "tot ce este românesc", atunci nu ne maiă r mâne nimic pentru ceea ce este ă într- adev ră românesc, pentru cultura na ional înţ ă adev ratul în eles al cuvântului.ă ţ

VI. Fraz i adev r. ă ş ă Nimic n- ar p rea mai natural decât ca oamenii s ia lucrurile a aă ă ş cum sunt i s nu caute în nouri ceea ce- i dinaintea nasului lor.ş ăCu toate acestea tocmai calea contrar urmeaz .ă ă

Înainte de- a da exemple din ar d m unul din str in tate.ţ ă ă ă ăSocialistul Bebel, în foaia sa "Volksstaat", anul 1873, spune urm torul lucru: "Sau există ă

Dumnezeu, - atunci suntem tra i pe sfoar , sau nu exist , - atunci putem face ce- om pofti".ş ş ă ă ş Fraza întoars nu va fi nici mai clara i mai cuprinz toare de cum e. S zicem : "Sau nu există ş ă ă ă Dumnezeu, - atunci suntem tra i pe sfoar , sau exist - atunci putem face ce- om pofti".ş ş ă ă ş

Tot astfel sunt toate frazele radicalismului. Oricum le- ai întoarce, cuprinsul lor nu s-adaog , pentru c nu- l au; ba adesea contrariul lor coprinde mai mult adev r decât ele în ile.ă ă ă ş? "Lumineaz - te i vei fi". Poate contrariul e adev rat. "Fii i te vei lumina !". C ci oă ş ă ş ă existen lung i sigur va avea drept fruct al ei cuno tin a, adic lumina. Tot a a- i i cu ţă ă ş ă ş ţ ă ş ş ?

"Voie te i vei putea !". "S po i, i- atunci vei i voi", c ci omul vrea ceea ce poate, iarş ş ă ţ ş ş ă când vrea ceea ce nu poate nu- i în toate min ile.ţ

Dar, fie cum o fi, cu vorbe nu- l înc lze ti pe nimenea i vorbe r mân toateă ş ş ă abstrac iunile i, cu cât mai abstracte sunt, cu atât sunt curat vorb de clac .ţ ş ă ă ă

Dar cu asemenea cultur din gazete au început reformatorii no tri. C ci nu mai esteă ş ă îndoial c n- au înv at mai nimic de la str ini decât s vorbeasc sub ire, s se îmbraceă ă ăţ ă ă ă ţ ă sub ire i s puie lumea la cale cu fraze. Cultura frazelor o puteau înv a bine din gazeteleţ ş ă ăţ str ine.ă

Oamenii scot acolo gazete în toate zilele i neavând ce spune, abstrac iunile le vinş ţ foarte bine la- ndemân , c ci prin mijlocul lor po i scrie coale întregi f r s spui nimic. S nuă ă ţ ă ă ă ă ne în el m. Be ia de cuvinte din gazetele române ti e numai întrecerea be iei de cuvinte dinş ă ţ ş ţ cele str ine. Mai pu in cul i, deci având mai pu ine de împ rt it decât str inii, gazetarii no triă ţ ţ ţ ă ăş ă ş au i mai mult nevoie de gur decât de cap, dar i în str in tate lucreaz în mare parte gura,ş ă ă ş ă ă ă f r ca crierii s tie mult despre aceasta. Ci în str in tate în genere nu prea iau oameniiă ă ă ş ă ă gazetele în serios întrucât s- atinge de partea lor inten ional . Se tie c sunt f cute pentru aţ ă ş ă ă trezi patimele societ ii i a crea în public atmosfera ce- i trebuie te guvernului sauăţ ş ş adversarilor s i spre a inaugura suirea unora i coborârea altora; în sfâr it presa nu- i cu multă ş ş mai mult decât o fabric de fraze cu care f rnicie omeneasc îmbrac interese str ine deă ăţă ă ă ă interesul adev rat al poporului.ă

C ci ce este statul i ce scop are el ? Nu din carte aievea.ă ş ?Ias cineva pe uli sau la câmp i va vedea îndat ce e. Colo unul vinde, altul cump r ,ă ţă ş ă ă ă

unul croie te, altul coase, un al treilea bate fier[ul] pân - i cald, la câmp se ar , se sam n , seş ă ă ă ă secer , colo meli cânipa, es, tund oi i numai în zi de s rb toare stau mânile i lucrează ţă ţ ş ă ă ş ă crierul. Atunci se folose te omul de prisosul liber al unei vie i de munc , merge la biseric ,ş ţ ă ă dup aceea la hor , în sfâr it s pt mâna toat e a stomahului, s rb toarea e a creierului i aă ă ş ă ă ă ă ă ş inimei.

Materia vie ii de stat e munca, scopul munci bunul trai, averea, deci acestea suntţ esen iale. De aceea se i vede care e r ul cel mai mare : s r cia.ţ ş ă ă ă

S r cia e izvorul a aproape tuturor relelor din lume; boala, darul be iei, furti agul,ă ă ţ ş zavistuirea bunurilor altuia, traiul r u în familie, lipsa de credin , r utatea, aproape toateă ţă ă sunt câ tigate sau prin s r cie proprie sau, atavistic, prin s r cia str mo ilor.ş ă ă ă ă ă ş

S r cia trebuie luat în în elesul ei adev rat.ă ă ă ţ ăS rac e cel ce se simte s rac, c ruia îi trebuie neap rat mai mult decât are.ă ă ă ăC este a a ne e dovad suma de cuvinte cari însemneaz relele morale prin cuvinteă ş ă ă

împrumutate s r ciei i boalei. Mi el, alt dat însemna s rac, azi înseamn lips de calit iă ă ş ş ă ă ă ă ă ăţ morale. Tot astfel, "misérable" francez i ,,elend" german. Odat voievozii române ti d ruiauş ă ş ă prin hrisoave pe "mi ei" în în elesul lor, ast zi mi eii în în elesul nostru st pânesc toat araş ţ ă ş ţ ă ă ţ de la un cap t la altul.ă

Calit ile morale ale unui popor atârn abstr gând de clim i de ras de la starea saăţ ă ? ă ă ş ă ? economic . Blânde ea caracteristic a poporului românesc dovede te c în trecut el a tr ită ţ ă ş ă ă economice te mul mit, c- au avut ce- i trebuia.ş ţă

Deci condi ia civiliza iei statului este civiliza ia economic . A introduce formele uneiţ ţ ţ ă civiliza ii str ine f r ca s existe corelativul ei economic e curat munc z darnic .ţ ă ă ă ă ă ă ă

Dar a a au f cut liberalii no tri.ş ă şÎn loc de a- i arunca privirile la r ul esen ial ai societ ii s- au inut de relele accidentaleş ă ţ ăţ ţ

i f r însemn tate.ş ă ă ăÎn veacul nostru se- nmul eau trebuin ele, deci trebuia îmul it produc ia i bra eleţ ţ ţ ă ţ ş ţ

produc toare. Din contr am urmat. Num rul produc torilor, cari în ara noastr sunt absolută ă ă ă ţ ă numai ranii, d înd r t, deci e supus la o trud mult mai mare decât poate purta; i se-ţă ă ă ă ă şnmul esc cine ? Cei cari precupe esc munca lui în ar i în afar i clasele parazite. La arţ ? ţ ţ ă ş ă ş ţ ă putrezesc grânele omului nevândute, în ora pl te ti pânea cu pre ul cu care se vinde la Vienaş ă ş ţ sau la Paris. C ci firul de grâu trece prin dou zeci de mâni de la produc tor pân laă ă ă ă consumator i pe aceast cale se scumpe te, pentru c cele dou zeci de mâni corespund cuş ă ş ă ă cinci zeci de guri cari, având a tr i de pe dânsul, produc o scumpete artificial .ă ă

Va s zic , îmul indu - se trebuin ele, trebuiau îmul ite izvoarele produc iunii i nuă ă ţ ţ ţ ţ ş samsarlâcul, c ci la urma urmelor tot nego ul nu e decât un soi de samsarlâc între consumatoră ţ

i produc tor, un fel de manipulare care scumpe te articolele. În aceast manipulare na iaş ă ş ă ţ agricol totdeauna pierde, pentru c productele ei sunt uniforme în privirea valorii i, dacă ă ş ă constituiesc o trebuin general , nu e mai pu in adev rat c sunt cel mai general articol deţă ă ţ ă ă produc iune, adic acela care se face pretutindenea.ţ ă

Pe când na ia agricol pl te te atât transpor tul cât i vama i câ tigul comerciantului laţ ă ă ş ş ş ş cump r tura unui articol industrial, tot in aceea i vreme vam , transport i câ tigulă ă ş ă ş ş comerciantului se scad din pre ul cu care na ia agricol î i vinde productele, va s zic eaţ ţ ă ş ă ă p gube te dublu în toate tranzac iile ei, la vânzarea productelor ei, la cump r tura celoră ş ţ ă ă str ine. Apoi e cumplit de mare diferen a între valori. Înc rcând 500 de vagoane cu grâu cape iă ţ ă ţ în schimb o jum tate de vagon de obiecte de lux. C- un cuvânt na ia agricol e expus de- a fiă ţ ă ă exploatat de vecinul industrial, ba de- a pierde pe zi ce merge clasele sale de manufacturieri,ă cari, neputând concura cu fabrica, devin proletare.

Dovada cea mai buna pe continent e chiar popurul nostru. Samsarlâcul care mijloce teş schimbul între productele noastre i cele str ine încape pe zi ce merge în mânile str in t ii.ş ă ă ă ăţ Oameni b trâni n- ar avea decât s asem neze fizionomia de azi a Bucure tilor cu aceea peă ă ă ş care o avea înainte de cincizeci de ani. Nu- i vorb , nu erau a a de str luci i Bucure tii peă ş ă ţ ş atuncea, dar erau române ti; azi ...? Ce s mai zicem de Ia i i, în genere, de ora ele Moldovei ?ş ă ş ş ş

Toate împrejur rile acestea îns nu se schimb prin fraze, ba nici m car prin coliă ă ă ă ş profesionale. C ci profesiile lipsesc, pentru c lipsesc condi iile lor de existen .ă ă ţ ţă

Dar aceste împrejur ri nu se schimb nici prin legi civile, cari reguleaz modul în careă ă ă are a se face tranzac iunea X între indivizii A i B; nu se schimb prin axiomul c to i oameniiţ ş ă ă ţ sunt liberi prin drept înn scut i imprescriptibil, nici prin regula c ci to i sunt n scu i egali,ă ş ă ţ ă ţ mici prin participarea tuturor la afacerile guvern rii.ă

Evul mediu avea o form pentru p strarea fiec rii ramuri de produc iune, - aceasta eraă ă ă ţ ş autonomia breslelor i îngr direa lor fa cu orice agresiune de din afar . La noi evul mediu auş ă ţă ă inut pân mai ieri- alalt ieri, i mul i b trâni vor fi inând minte epoca în care un str in nuţ ă ă ş ţ ă ţ ă

putea fi bresla . Nu mai pomenim c pricinele dintre bresla i se hot rau la staroste i seş ă ş ă ş înt reau numai de Vod ; nu mai pomenim apoi c institu ia au fost atât de puternic încâtă ă ă ţ ă împ r ia, totdauna foarte diplomat , a Austriei i- au introdus consulatele în ar sub numeleă ăţ ă ş ţ ă

i forma de "st rostii de breasl ".ş ă ă

Deci salus re[i]publicae summa lex esto. Pu in ne pas pe baza c ror principiiţ ă ă metafizico- constitu ionale s- ar fi putut realiza bunul trai al claselor României, destul c avemţ ă dovad c pe valea liberalismului mergem tocmai demprotiv .ă ă ă

C ci statul are nevoie de clase puternice, i liberalismul le- au adus la sap de lemn.ă ş ă Înainte de 30 40 de ani aveam o clas puternic de rani, nu bogat , dar cuprins , i? ă ă ţă ă ă ş începuturile unei clase de mijloc.

Azi ranul scade pe zi ce merge, proprietarul, ale c rui interese sunt identice cu aleţă ă ranului, asemenea, bresle nu mai avem, nego ul încape pe mâini str ine încât, mâine s vremţă ţ ă ă

s vindem ce avem, g sim cump r tori str ini chiar în ar i am putea s ne lu m lucrurile înă ă ă ă ă ţ ă ş ă ă spinare i s emigr m la America. Chiar ar fi bine s ne lu m de pe acuma o bucat de loc înş ă ă ă ă ă Mexico, în care s pornim cu toate ale noastre, când nu vom mai avea nimic în România.ă

S nu ne facem iluzii. Prin atârnarea noastr economic am ajuns ca toate guvernele,ă ă ă spun ele ce or pofti, s atârne mai mult ori mai pu in de înrâuriri str ine. Nu doar c- ar sta înă ă ţ ă rela ii cu consulii, aceast acuzare ar fi prea grav pentru ca s- o facem cuiva.ţ ă ă Ne înnegrim unii pe al ii vorbesc de naturile mai nobile, fie ele în orice parte, nu de stârpituri neţ ? ? înnegrim, zic, unii pe al ii, pentru c sim im c starea poporului românesc e nesuferit i cţ ă ţ ă ă ş ă ne- am încurcat r u. Dar în aceast încurc tur vina istoric i blestemul urma ilor s cază ă ă ă ă ş ş ă ă asupra celor ce- au f ptuit tot r ul, asupra liberalilor de orice nuan , care au format cadreă ă ţă goale, în care au intrat tot gunoiul societ ii, au creat guvern reprezentativ pentru ca s - lăţ ă împle oameni ce abia tiu a îndruga dou cuvinte, au f cut ca clasa de mijloc, în loc de a c utaş ă ă ă s munceasc i s înfloreasc , s se azvârle toat asupra puterii statului, ca s domneasc .ă ă ş ă ă ă ă ă ă

R ul esen ial au fost c se- mul eau trebuin ele f r a se înmul i produc ia sau f r a seă ţ ă ţ ţ ă ă ţ ţ ă ă urca în mod considerabil valoarea ei; inegalitatea claselor i nelibertatea, apoi neparticiparea laş guvernul rii erau rele cu totul neesen iale.ţă ţ

Da i- mi statul cel mai absolutist în care oamenii s fie s n to i i avu i, îl preferţ ă ă ă ş ş ţ statului celui mai liber în care oamenii vor fi mizeri i bolnavi. Mai mult înc , în statulş ă absolutist, compus din oameni boga i i s n to i, ace tia vor fi mai liberi, mai egali, decât înţ ş ă ă ş ş statul cu legile cele mai liberale, dar cu oameni mizeri. C ci omul are pe atâta libertate iă ş egalitate pe cât avere are. Iar cel s rac e totdauna sclav i totdauna neegal cu cel ce stă ă ş ă deasupra lui.

1877) R pirea Bucovineiă

In anii 1875—1877 opinia public din ara noastr e surexcitat deă ţ ă ă provoc rile guvernului austriac. In 1875 guvernul austriac se preg te te s serbezeă ă ş ă sgomotos anexarea Bucovinei la Austria i pent ru a da evenimentului o mai mareş str lucire, hot r te înfiin area la Cern u i a unei universit i germane al c rei scopă ă ăş ţ ă ţ ăţ ă era propagarea germanismului i sl birea rezisten ei na ionale a Românilor. Acumş ă ţ ţ Convorbirile literare public un vehement articol al lui Nicu Xenopol contraă guvernului austriac i laud ab inerea de la serbare a Românilor, (v. Serbarea dinş ă ţ Bucovina îndrepta t contra Românilor în Conv. Ut. (VIII) 1875, 1 Februar pp. 446 -ă 449, v. I. E. Torou iu, o cit. II. pg. 310, nota 180).ţ

Cu ocazia comemor rii mor ii lui Gr. Ghica Convorbirile literare, au aceea iă ţ ş atitudine demn i al turi de ele presa din ara noast r înfiereaz mâr viaă ş ă ţ ă ă şă s vâr it prin st ruin a Austriei. In vreme ce la Românii din Bucovina vedemă ş ă ă ţ suferin dar i rezisten fa de încerc rile de desna ionalizare, în Principateleţă ş ţă ţă ă ţ unite vedem cald sprijin i uitare de patimi în momente de durere na ional , dinş ţ ă partea ziarelor i revistelor române ti. Un asemenea spectacol avea înaintea ochilorş ş Eminescu când i- a scris articolele sale. In 1876 scrisese frumosul articol Grigoreş Ghica, în 1877 el scrie articolul R pirea Bucovinei pe care - l public în Curierul deă ă Ia i încadra t în negru.ş

Eminescu dup ce face un scurt istoric al raptului i al asasin rii lui Grigoreă ş ă

Ghica, arat c rana ce ni s'a f cut nu o vom l sa s se închid i c mereu ne vomă ă ă ă ă ă ş ă aduce aminte de r pirea celui mai frumos col din ar . Eminescu arat apoiă ţ ţ ă ă înflorirea de pe vremuri a Bucovinei i dec derea ei dup anexarea la Austria, prinş ă ă politica austriac i invazia Evreilor. Povestind o legend în leg tur cu portretul luiă ş ă ă ă

tefan, cel Mare la Putna, devenit întunecat în noaptea raptului, Eminescu seŞ întreab când va veni ora în care portretul se va lumina din nou.ă

Articolul a fost publicat în Curierul de Ia iş din 1877, 30 Sept. E reprodus de Scurtu în ed. citat .ă

La anul 1774 au intrat o tirile austriece ti, cu dispre ul oric rui dreptş ş ţ ă al gin ilor, în pace fiind cu Poarta i cu Moldova, în partea cea mai vechie iţ ş ş mai frumoas a rii noastre; la 1777 aceast r pire f r de sam n s'aă ţă ă ă ă ă ă încheiat prin v rsarea sângelui lui Grigorie Ghica V. Vod. F r de legeă ă ă nepomenit , uneltire mi eleasc , afacere de 'ntre o muere desfrâna t i întreă ş ă ă ş pa ii din Bizan , vânzarea Bucovinei va fi o ve nic pat pentru împ r iaş ţ ş ă ă ă ăţ vecinia, deapururea o durere pentru noi. - Dar nu vom l sa s se închidă ă ă aceast ran . Cu a noastre mâni o vom deschide deapururea, cu a noastreă ă mâni vom zugr vi icoana Moldovei de pe acea vreme, i irurile vechi, câteă ş ş ne- au r mas, le vom împrosp ta în aducere aminte, pentru ca sufleteleă ă noastre s nu uite Ierusalimul. C ci acolo e sfânta cetate a Sucevei, scaunulă ă Domniei vechi cu ruinele m ririi noastre, acolo scaunul firesc al unuiă Mitropolit, care în rang i în neatârnare era egal cu patriarhii, acolo suntş moa tele celor mai mari dintre Domnii români, acolo doarme Drago ,ş ş îmblânzi torul de zimbri, acolo Alexandru întemeetorul de legi, acolo tefan,Ş zidul de ap rare al cre tin t ii.ă ş ă ăţ

Eat cum un om din veacul trecut descrie ara: "Aceast parte de loc -ă ţ ă zice el, - care acum; s'a f cut Bucovina, este la munte i are aer rece iă ş ş s n tos, pe când cealalt parte a Moldovei este de câmpii c lduroase, dar nuă ă ă ă atât de prielnice s n t ii, c ci aici se stârnesc un fel de friguri i locuitoriiă ă ăţ ă ş nu ajung la vre- o vârst de b trâne e adânc , un om de 70 de ani i înc maiă ă ţ ă ş ă mult de 80 este de- a mirarea. Pe când dincolo sunt mun i cu pomi i cu al iţ ş ţ copaci roditori, printre cari curg apele cele limpezi, care dintr 'o parte iş dintr 'alta de pe vârfurile mun ilor se pogoar la vale cu un' sunet preaţ ă frumos pe aceste laturi f cându - le asemenea unei mândre gr dini.ă ă

"La marginea ei st Ceahl ul, care în zilele seninate se poate vedea peă ă vremea Apusului soarelui din Cetatea alb - cale de 60 de ceasuri, i se vedeă ş a a de curat, ca i cum ar fi el aproape în unghiul rei, iar de laş ş ţă Miaz noapte se vede de lâng apa Cereimi ului, unde numai hotareleă ă ş Moldovei, ale rii le e ti, 'ale Ardealului se lovesc. Prin n sipul p raelor, ceţă ş ş ş ă ă se încep din mun i, se g se te praf de aur, prin codri sunt cerbi, ciute,ţ ă ş c prioare, bivoli s lbatici i în mun ii despre Apus o fiar , pe careă ă ş ţ ă Moldovenii o numesc zimbru. La m rime ca un bou dumestnic, la cap maiă mic, grumazul mai mare, la pântece sub iratec, mai înalt în picioare,ţ coarnele îi stau drept în sus, sunt ascu ite i numai pu in plecate într'oţ ş ţ parte. Fiar s lbatec i iute, poate s sar ca i caprele de pe o stânc peă ă ă ş ă ă ş ă alta. Pe lâng hotar , despre câmpuri, sunt mari cârduri de cai s lbatici. Oileă ă ă cele s lbatice, caut de p une înd r t hrana lor, c ci în grumazul cel scurtă ă ăş ă ă ă nu au nici o încheetur i nu pot s - i întoarc , capul nici într'o parte din aă ş ă ş ă dreapta sau din a stânga. Dintre vitele albe multe mii se duc prin araţ le asc la Saxonia sau la Brandenburg i de acolo se duc mai departe.ş ă ş Negu toria stupilor este mult i în dobând .ţă ă ş ă

"Unii rani erau vecini; totu i st pânii lor nu aveau putere, nici a- iţă ş ă pedepsi cu moarte ea lucru ce se cuvine numai Domnului st pâni tor; nici nuă

putea ei ca s vând pe vre unul din satul de unde era el n scut, nici s - 1ă ă ă ă mute într'alt sat. In alte inuturi ranii sunt oameni slobozi i a a au ei oţ ţă ş ş volnicie ca un chip de republic , precum în Câmpulung din inutul Sucevei.ă ţ Târgove ii de pre la ora e i târguri sunt Moldoveni adev ra i, i facţ ş ş ă ţ ş negustorii cu negoa de mânule lor. Boerii sunt cura i Moldoveni iţă ţ ş socotesc începerea lor de la R mleni c se trage. Ei sunt împ r i i în treiă ă ă ţ ţ st ri: în cea dintâi sunt boerii acei, pe cari îi rândue te Domnul în trebileă ş

rii, într'al doile curtenii sau oamenii, cari au de mo tenire case i sate,ţă ş ş întru al treilea sunt c l rimea slujitorilor care pentru veniturile mo iilor, ceă ă ş li s'au d ruit lor de la Domni, sunt datori numai cu a lor cheltuial s ias cuă ă ă ă Domnii la oaste. In sfâr it, sunt r z ii cari mai bine s'ar chema oameni deş ă ăş ar slobozi ca i partea Boereasc , numai c ace ti de pe urm nu au caseţ ă ş ă ă ş ă

r ne ti sub st pânirea lor, ci locuesc prin sate i- i lucreaz p mântul lorţă ă ş ă ş ş ă ă însu i. - Cu toate c Mitropolitul de Moldova î i ia blagoslovenia de laş ă ş patriarhul de arigrad, dar nu este supus lui, ci cei trei episcopiŢ moldovene ti pun manele lor pe de - asupra celui ales i dup aceia Vodş ş ă ă roag pe patriarhul ca s înt reasc în vrednicie pe acel de curândă ă ă ă Mitropolit, care patriarhul neap rat trebue s'o fac . Mitropolitul nu dă ă ă nimica Patriarhului i nu este nici de cum îndatori t ca s în tiin eze pe elş ă ş ţ pentru pricinile biserice ti de la Moldova sau s - 1 întrebe la vr'o socotealş ă ă de aceste, ci el are asemenea volnicie ca i patriarhul".ş

Din toate acestea, scrise de mâna b trâneasc , se vede curat c stat iă ă ă ş biseric erau neatârnate, c clasele societ ii erau libere, c ci pân i vecinii, înă ă ăţ ă ă ş deob te coloniza i, aveau scutirile i drept ile lor, c'un cuvânt un popor liberş ţ ş ăţ de rani i de p stori. i cum era acest popor se poate judeca dinţă ş ă Ş împrejurarea c , chiar la 1777 Austria avea de scop a împ r i Bucovina înă ă ţ "ocoale de o teni pede tri" dup cum era în Slavonia i în Croa ia, c ci, ziceş ş ă ş ţ ă vechiul manuscript, "l cuitorii au la slujba r sboiului putere i îndr zneal , iară ă ş ă ă spre plata birului nu au bani".

i ce a devenit ast zi obâr ia Moldovei? F g duit - a fost Austria s'o ie înŞ ă ş ă ă ţ vechile ei legi i obiceiuri, bunurile m n stire ti s le întrebuin eze spreş ă ă ş ă ţ ridicarea poporului moldovenesc, r z ii s r mâie întru ale lor, târgove iiă ăş ă ă ţ întru ale lor i multe alte lucruri a f g duit.ş ă ă

i ce a f cut din ar ? Mla tina de scurgere a tuturor elementelor saleŞ ă ţ ă ş corupte, loc de adun tur a celor ce nu mai puteau tr i într'alte p r i,ă ă ă ă ţ vavilonul babilonicei împ r ii. De i dup dreptul vechiu, Judanii n'aveau voeă ăţ ş ă nici sinagogi de piatr s aib , ast zi ei au drept în mijlocul capitalei havraă ă ă ă lor, iar asupra rii ei s'au sv rlit ca un pâlc negru de corbi, expropriind palmţă ă ă cu palm pe ranul înc rcat de d ri, s r cit prin împrumuturi spre a- i pl tiă ţă ă ă ă ă ş ă d rile, nimicit prin dobânzile de Iud , ce trebue s le pl teasc . i asta, înă ă ă ă ă Ş jargonul gazetelor vieneze, se nume te a duce civiliza ia în Orient. Oamenii, aş ţ c ror unic tiin st în vânzarea cu cump n strâmb i în el ciune, au fostă ă ş ţă ă ă ă ă ş ş ă chema i s civilizeze cea mai frumoas parte a Moldovei.ţ ă ă

Poporul cel mai liber i mai îng duitor i- a plecat capul sub jugul celeiş ă ş mai mizerabile i mai slugarnice rasse omene ti. P mântul cel mai înfloritş ş ă încape palm cu palm în mâinile cele mai murdare - raiul Moldovei se umpleă ă de neamul cel mai abject. i fiindc la toate aceste procese de expropriare,Ş ă agen ii de împlinire au tantiemele lor, de aceea jidovimea i judec torii mergţ ş ă mân în mân sub pajura cre tin cu dou capete.ă ă ş ă ă

F r a v rsa o pic tur de sânge, f r munc , f r inteligen , f r inimă ă ă ă ă ă ă ă ă ă ţă ă ă ă pune ast zi mâna pe un p mânt sfânt, a c ruia ap rare ne- a costat pe noiă ă ă ă râuri de sânge, veacuri de munc , toat inteligen a noastr trecut , toateă ă ţ ă ă mi c rile cele mai sfinte ale inimei noastre.ş ă

i e plin de str ini,Ş ă ăCa iarba de m r cini;ă ă

i e plin de du maniŞ ă şCa râul de bolovani.Iar mila str inuluiăE ca umbra spinului:Când vrei ca s te umbre ti,ă şMai tare te dogore ti.şDe aceea când tim pentru ce a c zut Voevodul moldovenesc, nu trebueş ă

s - 1 plângem. "Ce m plânge i pe mine, c nu sunt de plâns. Mi s'a hot rîtă ă ţ ă ă bucuria drep ilor, cari n'au f cut lucruri vrednice de lacr mi".ţ ă ă

De plâns e ara, care prin moartea lui totu i n'a fost scutit de cea maiţ ş ă aspr trunchiare.ă

La Putna un c lug r b trân mi- a ar tat locul înl untrul bisericii, în careă ă ă ă ă stetea odat aninat portretul original al lui tefan- Vod . Dup original el aă Ş ă ă fost mic de stat, dar cu umere largi, cu fa a mare i lung rea , cu fruntea latţ ş ă ţă ă

i ochii mari pleca i în jos. Smad i îng lbenit la fa , p rul capului lung iş ţ ş ă ţă ă ş negru acoperea umerii i c dea pe spate. C ut tura era trist i adânc ca iş ă ă ă ă ş ă ş când ar fi fost cuprins de o stranie gândire... Coroana lui avea deasupra, în mijloc, crucea toat de aur, împodobit cu cinci petre nestimate. Sub cruceaă ă coroanei urmau Duhul sfânt, apoi Dumnezeu tat l, cu dreapta binecuvântând,ă cu stânga iind globul p mântului, pe cercul de margine al coroanei un rândţ ă de petre scumpe de jur împrejur. îmbr cat era Vod într'un straiu mohorît cuă ă guler de aur, iar pe gât îi atârna un egolpion din pietre i m rg ritare. Câmpulş ă ă portretului era albastru, în dreapta i în stânga chIPului perdele ro ii.ş ş

Am întrebat ce s'a f cut originalul?ăC lug rul a r spuns, ce însu i auzise.ă ă ă şIntr'una din zilele anului 1777, la miezul nop ii, Buga, clopotul cel mare,ţ

a 'nceput s sune de sine, întâiu încet, apoi tot mai tare i mai tare.ă şC lug rii trezi i din somn se uitar în ograda m n stirii. In fioroasaă ă ţ ă ă ă

t cere, în sunetul clopotului, ce cre tea treptat, biserica se lumina de sineă ş în untru de o lumin stranie i ne mai v zut . C lug rii coborîr într'un iră ă ş ă ă ă ă ă ş treptele chiliilor, unul deschide u a bisericii... în acea clip clopotul t cu, i înş ă ă ş biseric era întunerec des. Candelele pe mormântul lui Vod se stânser deă ă ă sine, de i avusese untdelemn îndestul.ş

A doua zi portretul Voevodului Moldovei era atât de mohorît i de stâns,ş încât pentru p strarea memoriei lui un c lug r, ce nu tia zugr vi, a f cută ă ă ş ă ă copia ce exist ast zi.ă ă

Aprinde - se- vor candelele pe mormânt? Lumina- se- va vechiul portret?

1878) Concesiuni economice.

In situa ia politic a noas t r în 1878 ţ ă ă I. Br tianu ă merge la Viena spre a solicita sprijinul Austriei. Acest stat cerea în schimbul sprijinului politic concesiuni e- conomice la noi. Eminescu arat ce înfloritoare era pe vremuri starea din araă ţ noast r i în ce decaden e ă ş ţă aceast stare în veacul XIX-a. Starea noastr economică ă ă e t ris t , i o ar depen d e n t în privin a econo mic ă ş ţ ă ă ţ ă va fi dependent i politice te.ă ş ş Istovirea economic ne- a ă împiedecat de asemenea de - a avea o armat puternic ă ă iş bine echipat . Austria dac vrea concesiuni economice la noi, s chibzuiasc bine,ă ă ă ă s g seasc un modus vi- vendi care s ne permit i nou s tr imj ca na iune i ă ă ă ă ă ş ă ă ă ţ ş să ne fereasc de compromiterea viitorului nostru econă omic.

Articolul a ap rut în ă Timpul (III)1878, 25 Martie pag. II i- i reprodus în ed.ş Op. conipi. Ia i 1914.ş

O telegram a agen iei Havas ne veste te sosirea d- lui Br tianu în Viena,ă ţ ş ă solicitarea sa pentru sprijinul Austriei în afacerile noastre i r spunsul Austriei,ş ă care se zice c ar fi egal cu încuviin area acelui sprijin, dac i se vor faceă ţ ă concesiuni economice. Nu putem ti nici de ce natur pot fi acele concesiuni,ş ă nici întru cît prim- ministrul nostru este în stare de a pricepe însemn tatea lor.ă Cu toate acestea, t rîmul economiei politice fiind circumscris i putîndu - seă ş împ r i în cele dou ramuri mari ale produc iei brute i a celei industriale, eă ţ ă ţ ş u or de presupus c Austria va fi cerînd avantage nou pentru înlesnireaş ă ă desfacerei industriei sale în România, avantaje pe care în mare parte le posedă i ast zi i le- a avut de mult.ş ă ş

F r a prejudeca lucrurile, vom premite numai urm toarea întrebare : Are Austriaă ă ă interes politic ca noi s exist m ? în decursul lungei i mult încercatei noastre vie i istorice amă ă ş ţ putut observa un lucru. De cîte<va> ori i se propunea Poloniei s anexeze Moldova, de atîteaă ori Polonia r spundea c desfiin area statului moldovenesc ar fi un pericol, pentru c această ă ţ ă ă perdea între Turcia i Polonia era cel dintîi zid de ap rare, cea dintîi stavil de înl turat înş ă ă ă înaintarea armelor osmane. Pe atunci Turcia era cea dentîi putere militar în Europa,ă neîntrecut decît de Spania, care, sub Casa de Austria, ajunsese la culmea m rirei sale. Poloniaă ă avea un interes ca Moldova s existe, precum Ungaria avea unul pentru ca Valahia s existe.ă ă

Regii Ungariei i ai Poloniei aveau pentru Domnii acestor ri o deosebit bun voin .ş ţă ă ă ţă Cit m numai cîteva cazuri. Vladislav Iagello i so ia sa Hedviga îl d ruiesc pe Vlad Dracul, fiulă ş ţ ă lui Mircea cel B trîn, cu foarte întinse posesiuni în Ungaria i în Ardeal, Petru Mu at c p t deă ş ş ă ă ă la poloni Pocu ia pe o cale cu totul prieteneasc , Movile tii sînt principi egali în Polonia cu ceiţ ă ş mai mari magna i ai acestei ri, lui Miron de pe Bîrnova (Barnoschi Vvod) i se dau, pentru caţ ţă pierduse Moldova, cîteva mici principate în Polonia, pe cari el domne te în acela modş ş semisuveran ca i ceilal i principi, c- un cuvînt marele regat slav c uta s înt reasc pe cîtş ţ ă ă ă ă putea, prin simpatii, prin daruri, prin ajutoare contra turcilor i tatarilor perdeaua Moldovei iş ş a rii Române ti contra puterii osmane. Cei ce vor s se încredin eze despre aceasta potŢă ş ă ţ cerceta Tratatul de la Karlovitz, i anume stipula iunile privitoare la Polonia i la Moldova.ş ţ ş

Polonia î i deschisese totodat o cale b tut i sigura pentru comerciul s u cuş ă ă ă ş ă înfloritele ora e italiane prin intermediul coloniilor genoveze din Cetatea Alb , Chilia iş ă ş Tighina. Aceast cale comercial se ramifica lîng Prut în dou drumuri, al Dun rii i al M riiă ă ă ă ă ş ă Negre, respective a gurilor Nistrului.

Dar pe acea vreme industria omeneasc era m rginit la lucru cu mîna, produs cuă ă ă ă unelte care pref ceau în obiect de consuma iune tot numai putere omeneasc . C ci r zboiulă ţ ă ă ă pînzarului i al postavarului, ciocanul i dalta, gel ul i strugul sînt pîrghii i suprafe eş ş ă ş ş ţ înclinate care prefac la un cap t al lor în munc industrial puterea omeneasc aplicat laă ă ă ă ă cellalt cap t.ă

Afar de aceea, lipsind drumurile de fier, transportul scumpea marfa manufacturat înă ă mod considerabil i o f cea accesibil numai claselor bogate, încît al turi cu industria sub ire,ş ă ă ă ţ care era pus în schimb de o negustorime interna ional , al turi cu lucrarea capetelor culte aă ţ ă ă industrialilor str in t ii, acelea i instrumente, acela i r zboi, ciocan, dalt , gel u produceauă ă ăţ ş ş ă ă ă la noi cu folos o industrie groas pentru trebuin ele claselor de jos ale rii, produc ie care seă ţ ţă ţ dovede te prin organizarea medieval a breslelor din ora e. Românii aveau o clas de mijlocş ă ş ă nu atît de puternic ca cele din str in tate, dar în orice caz popula ia ora elor avea o pia înă ă ă ţ ş ţă care s - i vînz munca, avea pînea de toate zilele cu îndestulare. Dac domnea un deplin ă ş ă ă liber schimb între rile noastre i celelalte, el sc dea poate ceva din bun starea clasei noastre deţă ş ă ă mijloc, dar esisten a ei modest , traiul cu îndestulare [î]i era asigurat, încît zeci de mii de bra eţ ă ţ erau puse în mi care printr - o munc folositoare, care- i ferea în mod egal i de mole ireaş ă ş ş produs prin prea mari bog ii i de istovirea i imoralitatea produs prin s r cie i lips .ă ăţ ş ş ă ă ă ş ă Animalul f c tor de unelte, precum define te Aristotel pe om, era un animal lini tit iă ă ş ş ş neturburat de grija pentru a doua zi.

În veacul nostru îns lucrurile iau o form foarte amenin toare pentru celă ă ţă economice te slab, pentru cel necult, cînd concuren a e pe deplin liber . Nu aducem exemplulş ţ ă

nostru, dar pînzarii din Silezia, ba chiar b ia ii din Boemia, care au g urit p mîntul mult maiă ş ă ă adînc decît to i b ia ii altor mun i, f r ca munca lor s poat concura, cu toat greutatea ei,ţ ă ş ţ ă ă ă ă ă cu munca lesnicioas a altora, sînt o dovad demn de plîns pentru tristele împrejur ri ce seă ă ă ă nasc cînd i se ia unei popula ii pia a pe care s - i desfac munca prin absoluta libertate deţ ţ ă ş ă schimb între productele omene ti. Atîrnarea economic de alt dat se schimb din nefericireş ă ă ă ă în veacul nostru în esterminarea economic a aceluia c ruia locul unde munce te sau nivelulă ă ş s u de cultur nu- i dau acelea i avantage ca vecinului s u mai fericit.ă ă ş ă

Cap tul pîrghiei, care odat era ridicat i plecat de puterea omeneasc , e ast zi pus înă ă ş ă ă mi care de o putere elementar , care nu ostene te niciodat , care se hr ne te cu j ratic,ş ă ş ă ă ş ă asemenea cailor n zdr vani din poveste, care produce în minute ceea ce omul singur ară ă produce în ceasuri sau în zile, puterea oarb a aburului întemni at în cilindrul ma inei cuă ţ ă ş vapor ridic pîrghia la un cap t, iar acea ridic tur se preface la cellalt cap t în rota iune, înă ă ă ă ă ţ izbiri cu ciocanul, în imprim ri în metal, în zbor de suveic , c- un cuvînt puterea individuală ă ă nu e mai nimic fa cu aceast neadormit putere care n- are nevoie pentru hrana ei decît deţă ă ă c rbuni i de ap . Unde apare productul fabricei de postav sau de pînz , r zboiul postavaruluiă ş ă ă ă

i al pînzarului înceteaz . Ba Maiestatea Sa aburul i- a creat un anume popor în toate rile, oş ă ş ţă a patra clas care, datorindu - i na terea unei puteri oarbe i elementare, amenin c- oă ş ş ş ţă elementar orbire vechile cl diri ale civiliza iei omene ti.ă ă ţ ş

N- avem nevoie a o mai spune c România e asemenea în mare parte jerfa acesteiă întunecoase maiest i. Bresla ii, cre tini i evrei, i- a zvîrlit uneltele la apropiarea lui, cuăţ ş ş ş ş deosebirea c cre tinii fac politic , se sfî ie i se m nînc între ei i ridic în cer pe d. C. A.ă ş ă ş ş ă ă ş ă Rosetti, pe cînd evreii, mai practici i mai oameni de pace, tiu a se desp gubi de stîngereaş ş ă breslelor prin precupe irea întins a obiectelor de consuma iune, scumpind în mod artificialţ ă ţ traiul zilnic.

Cumc acest soi de via economic nu poate duce decît la discompunerea deplin aă ţă ă ă societ ii române nu mai poate fi îndoial . Mai poate îns o asemenea societate s formezeăţ ă ă ă renumita perdea polon între Austria i ... gra iosul nostru aliat ?ă ş ţ

Nu pomenim decît un lucru. Istovirea noastr economic ne- a oprit de- a avea o armată ă ă mai mare ; aceast istovire a f cut ca, cu toat vitejia i cu tot patriotismul celei ce o avem, eaă ă ă ş s îmble goal i fl mînd în aceast campanie de iarn în care r bdarea soldatului român aă ă ş ă ă ă ă ă fost poate mai de admirat decît curajul s u.ă

Noi credem c împ r ia învecinat , care- n elege atît de bine toate acestea, ar trebui să ă ăţ ă ţ ă chibzuiasc cu noi în aceast privire un ă ă modus vivendi care pe de o parte s ne fac cu putină ă ţă - nu zic s ne înlesneasc - de a ne crea o pia pentru munca popula iilor noastre din tîrguri.ă ă ţă ţ Leben und lehen lassen este un bun proverb german care se tîlcuie te ; "Tr ie te tu, dar las iş ă ş ă ş pe altul s tr iasc ". O deplin subjugare economic în condi iile de ast zi ale muncii e egală ă ă ă ă ţ ă ă cu s r cirea, demoralizarea i moartea.ă ă ş

Tocmai pentru c tim pre ui în elepciunea politic a oamenilor de stat din împ r iaă ş ţ ţ ă ă ăţ învecinat , de aceea nici credem c acele concesiuni cerute s fie de natur a compromiteă ă ă ă viitorul nostru economic.

1878) Din filozofia dreptului.

Teoriile aplicabile la via a statului sunt cristalizarea ţ unei anu me st ri a socie t ii, sta re i eaă ăţ ş condi iona t ţ ă de anumi i factori. Legile i institu iile sunt expresia ţ ş ţ instinctului de conservare al popoarelor manifestat la fiec are popor sub forme deosebite.

Articolul e publicat în Timpul (III) 1878, 2 Sept. f r ă ă titlu. Articolul n'a fost reprodus în nici o alta ed. a operelor lui Eminescu, afar , de acea a clasicilor comentă a i. Sfâr itul articolului, lipsit deţ ş importan ideoogic , ţă ă l- am l sat la o parte.ă

Nu ne pare bine, c suntem atra i pe terenul teoriilor elementare ale vie ii statului,ă ş ţ c ci discu iuni asupra unor asemenea materii dovedesc totdeauna nematuri ta tea politic aă ţ ă

celor ce le pun pe tapet. Politice te nematu r e oricine sus ine adev rul absolut al unorş ţ ă teorii aplicabile la via a statului, c ci acele teorii depar te de a fi absolut adev rate, nu suntţ ă ă decât rezulta tul, cristaliza iunea, formula matematic oarecum a unei st ri certe aţ ă ă societ ii, care stare iar i e condi ionat prin o mul ime de factori economici, climatici,ăţ ăş ţ ă ţ etnologici, . a. m. d.ş

Precum haina se îndrepteaz dup clim i e în rile calde un obiect de lux, supusă ă ă ş ţă unor schimb ri foarte fantas t ice, pe când la nord devine un ap r tor foarte neschimbată ă ă contra frigului, adaptând u - se agen ilor naturii, tot astfel legile i institu iile nu sunt decâtţ ş ţ expresia acelui instinct de con- serva iune al popoarelor, instinct în toate popoarele acela iţ ş

i totu i manifes ta t în sute de formedeosebi te, c ci un popor, ca societate organiza t prinş ş ă ă natur contra agen ilor destructori ai naturii, are a se lupta ici cu ar i a, dincolo cu apaă ţ ş ţ m rii, colo cu nefertili tatea p mântului, colo iar cu inva - ziuni repeta te, i având toateă ă ş acela i scop, adic conservarea existen ei proprii, popoarele se folosesc pentru ajungereaş ă ţ lui de cele mai deosebitei mijloace.Greutatea cu care via a organic se desface din moar tea statornic a naturii anorganice,ţ ă ă mul imea de condi iuni pe care o are cea dintâi i lupta pentru câ tigarea lor, confirmţ ţ ş ş ă teoria neuita tului fisiolog Bichat, despre caracterul negativ al vie ii fiind o lupt contraţ ă mor ii ca ceva pozitiv i statornic. Tot ce vedem viu pe p mânt, începând de la cele dintâiţ ş ă forma iuni organice cu condi iuni pu ine, pân , la organismul cel mai înalt cu o mul ime deţ ţ ţ ă ţ condi iuni de existen , omul, ne reprezin t miile de forme ale acestei nega iuni. Ceea ce oţ ţă ă ţ fiin nu vrea, e lesne de tiut, ceea ce vrea pozitiv e foarteţă şgreu de hot rît. Tot astfel e, se în elege, i cu popooarele, c ci natura e una i aceea iă ţ ş ă ş ş pretu tindenea i de - a pururea, cu toate formele ei atât de deosebite.ş

De aceea îns e clar, c nici un popor nu e destul de s lbatic sau destulă ă ă de civilizat, pentru a nu mai ti ce nu vrea. Deosebirile mari se nasc abiaş acolo, unde e vorba, ca în fa a nega iunii f cute s se stabileasc o voinţ ţ ă ă ă ţă pozitiv , bine formulat . Aci quot capita tot sensus....ă ă

1878) Liberalism i conservatorism.ş

Ra ionamentele materialiste i- au g sit în veacul XIX ţ ş ă aprigi ap r tori i de aceia societateaă ă ş modern pare a merge pe un povârni fatal. Omul în starea primitiv , ă ş ă nu- i lipsi t de sentimen t ul în scut al drep tului i de a-ă ş ceia pe nedrept se admite c 'nainte de constituirea stată elor oame nii erau în vecinic vrajb . Omul primi t iv ă ă de la'ncepu t tr e te înt r 'o societa te , via a îl face s ă ş ţ ă ajung laă stabilirea de adev ruri morale. Omul îns se ă ă desprinde din totalitatea organiza iei naturale si cautţ ă s - i l rgeasc invidualitatea înc lcând individualitatea' ă ş ă ă ă semenilor. Lupta între taberele numite liberale iş con- servato.are e lupta pentru drepturi de- o parte, lupta pent ru datorii de alt par te. Conservatism ulă î i are primş ejdiile lui c ci pioate paraliza ini iativa individului, ă ţ liberalismul i el e primejdios c ciş ă pioate transform a via a într'o lupt de exploatare reciproc . Idealul e ţ ă ă întov r irea cerin elor statuluiă ăş ţ cu cerin ele libert ii ţ ăţ individuale. In Europa îns , individualismul liberal a ă ajuns la exces. Individului i s'au sacrificat toate elrm entele organiza iei vechi, individul a ajuns scopul.ţ

Articolul e publicat în Titripul (III) 1877, 8 Noem brie, art. de fond f r titlu. Articolul n'.aă ă fost reprod us în nici o edi ie afar , de aceea a clasicilor comenta i.ţ ă ţ

Spiri tul public mode m sufere de - o boal , pân ă ă la oarecare grad nepricepu tă pent ru noi, n scut ă ă fiin d din împ r e j u r r i i din s t r i de lucr u r i f r ă ş ă ă ă analogie în via aţ noas t r intern . Nu e vorba - ă ă inte r n a i o n a l i t i i din Germa n ia , Fran a i Anglia, ţ ş ţ ş su n t p r ie t e n i bu n i i pe r s o n a l i cu d. C. A Rose t t i , ş cu d. Br tianu, dar ideile poli tice profesa teă de cosm opoli i i apu s e n i su n t pen t r u s ta d iu l de desvol t a r e ţ în ca re t r im, u t o p i i , înă ca r e n u cr e d nic i cei ce le profeseaz la noi. Religia, cu credin ele ei feă ţ ricite, care stabilea în mod dogma t ic toate r spu n să urile la întreb rile cele mari, ce preocup o minteă ă omeneasc , a suferi t grele lovituri - îns numai, negative - din par tea unor ultimeă ă ra ionam e n te ţ mat e r i a l i s t e , car i în sine su n t to t a tâ t de neîn t e meia t e ca i mi to logiaş greceasc .ă

Dar ra io n a m e n t e l e ma te r i a l i s t e , bru t a l e fiind, ţ lesne de pr ice p u t i apelân dş oarecu m la bes t ia din om, g sesc în su ta a nou spre z e cea , o mul ime de ă ă ţ ap r ig i ap r to r i , încâ t via a no a s t r mo d e r n pa r e ă ă ţ ă ă a se ap ro p i a de povâ r n i u l fa ta l , pe careş is to r ic i i latini îl presu p u n, f r cuvânt, a fi exista t înaintea ă ă cons t i t u i r i i s ta t e lo r , adecă acea s ta r e de vecinic ă vrajb , însemna t cu vorbele ă ă bellum ominiu m contra o mn es , r sb oi u l tu t u r o r con t r a tu t u r o r .ă

F r cuvâ n t s 'a ad mis aceas t s ta r e de lucr u r i ă ă ă pen t r u omul primi t iv, din cau ză c exis t un sen t i me n t de drep t în scu t .ă ă ă

Nu doa r c oam e ni i s ' a r fi ad u n â n d din impă ă uls , p ro p r i u i ar fi s t a b i l i n d unş mo d u s vi - vendi prin discu i e i pu ne re la cale. Aces t s ta d i u ţ ş vine m a i cu m u l t m ai t â r z i u . Dar p r e c u m în ro i u l d e a lb i n e s a u în m u i n o i u l d e fu r n i c i n u ex i s t ş ă legi scrise i facul t i de dre p t , de i toa te fiin ele rrcâ t e comp u n un roiu, t r esc înt r ' oş ăţ ş ţ ă rân d u i al stabă ili t p r in ins t i n c t e în scu t e , to t as t f e l omul priă ă mitiv tr e te dină ş cele din t â i mo me n t e în socie ta t e , iar când începe a- i da seam si aş ă , c utaă s explice ă modul de convie uire i de conlucrare, se nasc religiile, careţ ş stabilesc adev ruri morale, sub forme ă adev rat c dogmatice sau mitologice,ă ă religii care sunt tot oda t i codice.ă ş

Cu încetul îns , omul perfectibil se desprinde ă din totali ta tea organiza iei naturale i- i l rge te ţ ş ş ă ş din ce în ce cercul s u de activi ta t eă individual ă i atunci abia începe pentru el via a într'adev r ş ţ ă omeneasc , via aă ţ liber . Dar totu i în l rgirea indă ş ă ividualit ii sale, omul poate atinge o margine,ăţ în care pune în chestiune individualita tea i liberta tş ea semenilor s i i înă ş cele mai multe cazuri a sem enilor acelora cari sunt mai buni, mai capabili, mai de inim .ă

Astfel s'ar putea spune, c întreaga lupt între ă ă taberele opuse, numi te una liberal , care ajunge ă la comunism, alta conservatoare care poate ajunge într 'adev r la osifiearea statului, e pe de o parte ă lup ta pen t r u drep t u r i , pe de alta lupt a pen t r u datorii.

Conservatismul lupt pentru datorii. Pentru el ă împlinirea datoriilor c tre semenii s i, solidarita tă ă ea de bun voie sau impus prin legi aă ă cet enilăţ or unui stat, o organizare strict , în care individul ă e numai mijloc pentru între inerea i înflorirea colţ ş ectivit ii, cru area economic a tuturorăţ ţ ă claselor pe care le prive te ca organe vii ale societ ii, cu un ş ăţ cuvânt organizarea natural , în eleas de to i, moă ţ ă ţ ş tenit adesea prin tradi ie, prină ţ obiceiul p mântului, ă recunoscu t de to i f r legi scrise chiar, iat stară ţ ă ă ă ea de lucruri la care aspir conserva t i sm ul extă rem.

Dar i ceast direc ie are primejdiile ei. Ve-ş ă ţ inica tutel , exercita tă ă asupra claselor de jos, le d într'adev r pânea de toate zilele, dar le lipă ă se teş de energie individual , le face indolen t e .ă

Pe de alt par t e sis tem ul liber t ii, to to d a t al ă ăţ ă ind ivid u a l i s m u l u i , cup r i n d e pr im e j d i i i mai mar i . ş El p re f a c e via a în t r ' o lu p t de ex p lo a t a r e reci pţ ă roc , careă po a t e a ju n g e la di so l u i u n e a co m p l e t ţ ă a sta tu lu i. i înt r ' acolo tind ideile comuni s t eŞ inte rn a ion a l e de azi .ţ

Intre aceste dou extreme e poa te me te ugul ă ş ş adev ratei politice. A împreunaă exigen ele existţ en ei neap ra te a sta tu lui cu exigen ele liber t ii ţ ă ţ ăţ individ ua le , a nu permi t e ca asocia i i de indivizi ţ r p i t o r i s fa c d i n s t a t o u n e a l t a lo r , i a n u ă ă ă ă ş l saă pe de al t pa r t e ca s t a t u l im p e r s o n a l s lege ţă ă cu totul manile individului, asta e problema pe care mul i s 'au încerca t s 'o des lege, da r de la Ceza r i i ţ Romei i pân laş ă Cezar ii moder ni nu s'au g sit înc remedii radicale, ci numai paliat ive.ă ăUn nem rgini t individualism s'a l it pes te toat ă ăţ ă Europa. Individul e scopul, c ruia i s'au sacrifica t toate elemen te le care formau închee tu r i leă organi za iei vechi. Teoria c via a e un drep t a prins r dţ ă ţ ă cini în to i i cuă ţ ş

du re r e ' t r eb u e s 'o m r t u r i s i m , ă c în mul t e locur i chiar claseleă sup e r io a r e au înce ta t a crede c au da to r i i c tre cele de jos, preă ă cum iş cele de jos nu mai vor s aib da to r i i că ă ăt r e cele de su s .

1878) Liberalismul socialist.

Europa e amenin at de o grav tulburare socialist . Eminescu e de p rere c victoria principiilorţ ă ă ă ă ă liberale- socialiste înseamn moartea culturii i c derea în barbă ş ă arie. Mul imea oarb recrutat mai cuţ ă ă seam la ora e, amenin cultura oric rei na iuni. Socialismul industrial ă ş ţă ă ţ ignoreaz faptele reale i legileă ş existen ei. Socialismul se ţ ridic împotriva clasei avute, dar tocmai aceast clas asigur crearea culturiiă ă ă ă

i triumful calit ilor care disting ş ăţ pe om de animal.Articolul a ap ru t în ă Timpul (III) 1878, 6 Augus t f r titlu. E nereprodus în alte ed. ale luiă ă

Eminescu, a- far de aceea a clasicilor comenta i. Am l sat la o parte ă ţ ă pasajele lipsite de interes ideologic.

O serioas turburare socialist amenin Europa. Cet enii liberi,ă ă ţă ăţ independen i i înfr i i ai republicei universale, cari la noi sunt reprezenta iţ ş ăţ ţ ţ prin partidul ro u, încearc a r sturna toate forma iunile pozitive de stat, i dacş ă ă ţ ş ă n'o vor putea face aceasta, ceea ce e de mai nainte sigur, totu i vor încerca s'oş fac pe calea lor obicinuit a atentatelor, a scenelor de uli e, turbur rilor etc, iară ă ţ ă acele încerc ri încep a- i arunca umbrele de pe acum.ă ş

Noi, cari suntem siguri, c victoria principiilor liberale- socialisteă însemneaz moartea oric rii culturi i rec derea în vechea barbarie, vomă ă ş ă combate tenden ele lor, ori în ce punct s'ar fi ivind.ţ

Lucrul st astfel. Cultura omenirii, adic gr m direa unui capitală ă ă ă intelectual i moral nu seam n cu gr m direa capitalelor în bani. E drept, c ceiş ă ă ă ă ă ce tr iesc ast zi se folosesc de rezultatele dobândite de al i cuget tori înainteaă ă ţ ă lor, îns acele rezultate ei nu le cap t de odat ca o strânsur p rinteasc , ciă ă ă ă ă ă ă trebue s i le aproprieze prin o nou munc intelectual , prin studiu.ă ş ă ă ă

Civiliza ia omeneasc se 'ncepe oare cum din nou i din fundament cuţ ă ş orice genera ie nou , care dac nu e silit a repeta anevoioasele cercet ri, f cuteţ ă ă ă ă ă de p rin i, totu i trebue s - i câ tige prin propria memorie i judecată ţ ş ă ş ş ş ă cuno tin ele lor. Prin urmare cercul de oameni într'adev r cul i, cari conducş ţ ă ţ societatea i au fost în stare s - i aproprieze suma de cuno tin e, gr m dite deş ă ş ş ţ ă ă p rin i, acest cerc e relativ foarte mic; împrejurul acestui cerc e unul mai mare ală ţ publicului cult, care poate s priceap i s aprecieze munca înv a ilor, f ră ă ş ă ăţ ţ ă ă îns de- a produce ceva pe acest teren. In afar de aeejste cercuri e massa sauă ă incult sau pe jum tate cult , lesne crez toare, vanitoas i lesne de am git, peă ă ă ă ă ş ă care oamenii cu cuno tin e jum t ite, semidoc i sau incul i cu totul, caut a oş ţ ă ăţ ţ ţ ă asmu asupra claselor superioare, a c ror superioritate consist în na tere,ţă ă ă ş avere sau tiin . Cultura oric rei na ii e împresurat de- o mul ime oarb , gata aş ţă ă ţ ă ţ ă rec dea în orice moment în barbarie. Aceast mul ime nu se recruteaz mai niciă ă ţ ă odat la ar , între rani, ci tocmai în ora e, între acei oameni produ i înă ţ ă ţă ş ş condi ii nefavorabile i tr ind în ele, cari- s crescu i închirci i fizice te iţ ş ă ţ ţ ş ş intelectual, cari n'au mintea clar i s n toas a omului n scut i crescut înă ş ă ă ă ă ş condi ii normale.ţ

Socialismul industrial porne te de la o iluzie economic . El ignoreaz peş ă ă deplin faptul c chiar ide s'ar împ r i averea toat , a claselor bogate între celeă ă ţ ă s race, chiar de s'ar organiza altfel munca, mijloacele prime de existen nu seă ţă pot înmul i în infinit i c nevoile sociale trebue neap rat s consiste în renumitaţ ş ă ă ă dispropor ie formulat de Malthus, conform c reia popula ia se 'nmul e te înţ ă ă ţ ţ ş progresie geometric , adec în p trat, pe când mijloacele de traiu se 'nmul escă ă ă ţ numai în progresie aritmetic . Contra acestei legi, în temeiul c reia omul eă ă

condamnat la munc aspr pentru a putea s - i între ie existen a fizic ,, nuă ă ă ş ţ ţ ă exist remediu, Dar omul se distinge tocmai prin aceasta de lumea animalelor, că ă are o existen deosebit moral , c are o cultur a min ii i a inimei, ale c riiiţă ă ă ă ă ţ ş ă hr nitoare sunt pu in numeroasele clase avute. A le r sturna pe acestea sau a leă ţ ă face existen a imposibil , însemneaz a d râma temelia culturei.ţ ă ă ă

1878) Tenden e de cucerire.ţ

E un articol scris în epoca crizei orientale. Ru ii se ş aflau înc pe teritoriulă nost ru i pur tarea lor îngrijora ş pe to i bunii Români. Eminescu caut sţ ă ă caracterizeze politica ruseasc pe baza tr s turilor suflete ti ale rasei slave. Rusiaă ă ă ş reprezint mândria, lipsa de cultur , fanată ă ismul i despotismul. Ea î i arog misiuniş ş ă istorice, dar la baza acestora e numai ne tiin i gust de spoliare. ş ţă ş Ru ii sunt subş dominarea unui de ert sufletesc pe care ş în loc s - 1 umple prin munc i cultur ,ă ă ş ă caut , s - 1 umpă ă le prin cucerirea unei Europe pe care ei o socot îmb trânit . Cu toateă ă preten iile lor, ei nu vor crea o cultur ţ ă fiindc nu au calit ile în scute pentru aceastaă ăţ ă

i oricş âte cuceriri ar face nu vor produce un Beethoven, un Rafael ori un Kant.Eminescu analizează , apoi politica ce- o urmau Ru ii ş de o sut cinzeci de ani, tinzâ n d mereuă

spre acapa r area rilor r s ritene pentru c slavismul s se întind ţă ă ă ă ă ă pân la marea Adriatic . Acelaă ă ş scop tainic l- au avut Ru ii i când au declarat r zboi Turciei sub pretextul ş ş ă eliber rii cre tinilor.ă ş Oamenii no tri politici r u au f cş ă ă ut c s'au dat în apele Rusiei, c ci aceasta ne- a costat ă ă multe vie i,ţ multe milioane i ne va costa poate i o ş ş provincie, Basarabia. Rusia nu ne insufl fric , dar neă ă îngrijoreaz . Vremi grele ne a teapt , dar cauzaă ş ă dreapt ă va birui, fiindc curentul ce se mi c în contraă ş ă civiliza iei ţ trebue s fie nimicit cu vremea.ă

Articolul a ap rut în ă Timpul (III) 1878, 7 Aprilie pp. II- III, i nu - i reprod u sş înc în nici o edi ie a lui ă ţ Eminescu, afar de aceea a clasicilor comenta i.ă ţ

Situa ia persist a r mînea nehot rît , cu toate acestea noi credem c limba cumpeneiţ ă ă ă ă ă înclin spre r zboi. Într - adev r, daca Rusia ar face concesiunile cerute de Anglia, daca ară ă ă supune deliber rii Europei Tratatul de la San- Stefano în întregul lui, ea ar renun a la foloaseleă ţ materiale în a c rora prevedere a declarat r zboi. C ci cine va mai lua acum la seriosă ă ă declara iile diplomatice f cute înaintea trecerii Prutului ? Erau declara ii îmbun toare, de careţ ă ţ ă noi credem c nimeni n- a fost în elat decît acel ce au voit s fie.ă ş ă

Aceasta o spunem despre guverne, nu despre popoare. Guvernele au fost în stare să cunoasc foarte bine politica ruseasc i intele ce ea le urm re te de- o sut i mai bine deă ă ş ţ ă ş ă ş ani. R s rit din rase mongolice, de natura lor cuceritoare, a ezate pe stepe întinse a c roră ă ă ş ă mon[o]- tonie are înrîurire asupra inteligen ei omene ti, lipsind- o de ml dio ie i dîndu- iţ ş ă ş ş instincte fanatice pentru idei de- o vag m re ie, Rusia e în mod egal muma mîndriei i a lipseiă ă ţ ş de cultur , a fanatismului i a despotiei. Frumosul e înlocuit prin m re , precum colineleă ş ă ţ undoiate i ş mun ii cu dumbr vi a rilor apusene sînt acolo înlocuite prin esuriţ ă ţă ş f r de cap t. În tenden ele de cucerire, în a a- numitele misiuni istorice cari- iă ă ă ţ ş ş caut marginile naturale nu e nimic dedesupt decît pur i simplu ne tiin a iă ş ş ţ ş gustul de spoliare. În zadar caut un popor în întinderi teritoriale, în cuceriri, înă r zboaie ceea ce- i lipse te în chiar sufletul lui; sub nici o zon din lume nu vaă ş ă g si ceea ce Dumnezeu i- a refuzat sau mai bine zicînd ceea ce Dumnezeu a voită ca s fie rezultatul muncii a multe genera ii dedate la lucru.ă ţ

C ci st oare destoinicia unei na ii în vrun raport cu întinderea teritoriului pe care ea- 1ă ă ţ ocup ?ă

Mica Vene ie era odat o putere mare european prin cultura ei intensiv , prin arte, prinţ ă ă ă industrie, prin judecata s n toas a aristocra iei ei. Dar toate aceste condi ii de m rire erauă ă ă ţ ţ ă cî tigate prin munc îndelungat , deprinderea i priceperea se mo tenea apoi din neam înş ă ă ş ş neam, încît chiar ast zi ciceronii vene ieni au p strat mai mult gust în judecarea tablouriloră ţ ă decum au mul i profesori de estetic .ţ ă

Un rol analog 1- a avut Olanda în istorie, i ast zi înc sînt state mici care se bucur de-ş ă ă ăo înflorire estraordinar ; pe un p mînt de mic întindere se afl mai multe averi decît în Rusiaă ă ă ă întreag . Astfel sîntem aproape siguri c în cump na economic Rusia, cîtu- i de mare, trageă ă ă ă mai u or decît mica Belgie.ş

De aceea ni se pare c din nefericire ru ii sînt sub dominarea unui desert sufletesc, aă ş unui urît care- i face s caute în cuceriri ceea ce n- au înl untrul lor. Nou ni se pare că ă ă ă cercurile culte, în loc de a st vili acest ă horror vacui, în loc de a- 1 împlea prin munc i cultur ,ă ş ă îl sumu contra Europei, pe care o numesc îmb trînit i enervat , coapt pentru a c deaţă ă ă ş ă ă ă întreag sub domina ie ruseasc .ă ţ ă

Europa le pare ast zi în starea în care era Bizan ul la apari iunea un[ui] neam asemeneaă ţ ţ mongolic, a turcilor.

În locul civiliza iei grece înflorit - au în Bizan o cultur turceasc ? Deloc. Tocmai a a nuţ ţ ă ă ş va înflori o cultur moscovit pe p mînturile supuse ru ilor, pentru c lipse te r d cinaă ă ă ş ă ş ă ă subiectiv a unei asemenea culturi. În Rusia chiar miezul culturii e în Ingermanland i în celeă ş trei provin ii baltice, în mînele i capetele a poate dou sute de mii de oameni de origineţ ş ă german , pe cînd popula iile str vechi a acelor provin ii, le ii, livii, crevinii i cum [î]i maiă ţ ă ţ ţ ş cheam , nu se vor fi aflînd cu mult mai sus decum îi va fi g sit episcopul Albrecht la a[nul]ă ă 1200.

Astfel misiunea istoric de care se face atîta vorb nu- i o misiune care- i are origineaă ă ş în afar , ea e rezultatul unui gol sufletesc, a unei barbarii spoite cu frac i m nu i, a unuiă ş ă ş de ert care, de- ar st pîni p mîntul, tot nu s- ar umple.ş ă ă

Cerul deasupra - 1 schimbi, nu sufletul, marea trecînd- o.

Pot s treac i Dun rea i Carpa ii i Adrianopol, s ia Roma veche, precum amenină ă ş ă ş ţ ş ă ţă pe cea nou , pot s presure Europa întreag cu cenu i cadavre, nu se va na te dină ă ă şă ş ş milioanele de oameni nici un Rafael, nici un Bethoven, nici un Kant, ba tocmai lipsa unor asemenea spirite de adînc în elepciune i de un adînc sentiment pentru bunurile ceă ţ ş înnobileaz omenirea este cauza acelui gol sufletesc care- i caut compensa ie în gloriiă ş ă ţ sîngeroase i în cuceriri.ş

De mult, dar mai cu seam de o sut cincizeci de ani încoace, inta cuceririlor ruse tiă ă ţ ş sînt rile r s ritene ale Europei. Nu mai vorbim despre cuvîntul d- lui Aksalvof, care vedeţă ă ă întinzîndu - se panslavismul în miezul Europei, în rile coroanei habsburgice pîn la Mareaţă ă Adriatic . C- un cuvînt în loc de- a desf ura activitatea înl untru, ochii vecinului nostru sîntă ăş ă pironi i cu fl mîngiune asupra Apusului, cercurile culte umplu golul sufletesc cuţ ă fantasmagoria unui imperiu care ar ajunge de la Sibir pîn sub zidurile Vene iei i apoi maiă ţ ş departe... tot mai departe.

i aceast misiune tainic o împlinesc apoi diploma ii i baionetele. Existe testamentulŞ ă ă ţ ş lui Petru cel Mare sau nu existe, el exist în capetele a mii de oameni vis tori cari dau tonul înă ă Rusia.

R zboiul a fost declarat Por ii pentru a elibera pe cre tini în form în fond însă ţ ş ? ă ă pentru a cuceri întreg Imperiul otoman într - un mod care s poat fi înghi it, mai de voie, maiă ă ţ de nevoie, de Europa. Dup Turcia urmeaz Imperiul habsburgic, dup dînsul cine mai tieă ă ă ş cine. Scopul fictiv al r zboiului i scopul adev rat sînt diametral opuse.ă ş ă

Astfel se d ruie un regat splendid celui mai neînsemnat popor din Peninsula Balcanic ,ă ă bulgarilor.

Se stabile te în Tratatul de la San- Stefano independen a României i c- un rînd dupş ţ ş ă aceea se stabile te c- un al treilea, f r de noi, ş ă ă dreptul de a- i trece trupele prin ara noastr ,ş ţ ă de a o ocupa cu alte cuvinte doi ani de zile. Doi ani v zînd i f cînd s- ar preface apoi în? ă ş ă

zece i în o sut , pentru c splendidul regat bulgar e pl smuit a a de frumos pentru ca sş ă ă ă ş ă r mîie proprietatea ohavnic ruseasc .ă ă ă

Se stabile te principiul ca Basarabia s fie cedat prin liber învoial , ceeaş ă ă ă ă ce presupune c sîntem în drept de a o ceda sau de a n- o ceda. Ne hot rîm de aă ă n- o ceda i Rusia ş a ocupat- o ast zi pe deplin.ă

În fine, sus iind dreptul nostru, vedem ivindu- se col ii priete ugului. Bucure tii sîntţ ţ ş ş împresura i de trupe, în Vla ca cazacii î i bat joc de popula ie dînd oamenii afar din case,ţ ş ş ţ ă trenurile noastre cu muni iuni sînt oprite în drum, c- un cuvînt Rusia a început a întrebuin aţ ţ mijloacele ci civilizatrice pentru a ne intimida.

Nu deprindem frica i pace bun .ş ăTeam ne e numai ca Imperiul habsburgic s nu cad la învoial cu Rusia, c ci despreă ă ă ă ă

Anglia nu e vorb . Ea este în stare a inea r zboi pîn ce Rusia- si va fi zvîrlit în vînt cea dină ţ ă ă urm rubl metalic .ă ă ă

Dar contele Andrassy a f cut propuneri de împ r eal i aceste propuneri prefacă ă ţ ă ş în elegerea în complicitate i complicitatea cu Rusia e tot[dea]una fatal .ţ ş ă

N- avem nevoie a pomeni exemplul nostru. Oamenii f r sim istoric, liberaliiă ă ţ consmopoli i c- un foarte incolor sentiment de patrie s- au dat în apele Rusiei i a declarat unţ ş r zboi care ne- a costat mii de suflete viteze, zeci de milioane i poate o provincie.ă ş

Zicem poate, pentru c Europa e interesat ca si noi ă ă ÎN cestiune. Se poate ca Rusiei s iă se întîmple soarta pe care ne- o preg te te nou .ă ş ă

Guvernul a ales o politic pe care o aprob m ca directiv , de i- l g sim foarte ineptă ă ă ş ă pentru a o executa. Guvernul liberal a intrat în i ele Rusiei i e prea angajat, încît vecinii seţ ş g sesc în drept de a se rosti nediplomatic fa de cei ce reprezint ara, coroana ei i peă ţă ă ţ ş augustul purt tor. Aducem aminte convorbirile dintre principele Gorciacof i generalul Ioană ş Ghica, care convorbiri aveau un aer deja neînm nu at.ă ş

Nu mai vorbim de altele i mai rele, dar destul c , în momentul în care Gorciacof seş ă r ste te, cazacul prad în Vla ca. R stirile diplomatului se traduc în acte de brutalitate cîndă ş ă ş ă ajung în rîndurile din urm .ă

De i nu s- a n scut înc rusul care s fie în stare a ne insufla fric , grij tot ne inspir ,ş ă ă ă ă ă ă ba putem zice siguran a c ne a teapt vremi grele. Despre biruin a cauzei drepte nu neţ ă ş ă ţ îndoim, precum nu ne îndoim c , oricare ar fi curentul ce se mi c în contra civilizatiei, elă ş ă trebuie s fie nimicit cu vremea. Dar acea vreme e adesea foarte departe.ă

Deviza noastr este : a nu spera nimic i a nu ne teme de nimic. Nesperînd nimic, n-ă şavem nevoie de a ne mai încrede în al ii precum ne- am încrezut, ci numai în noi în ine i înţ ş ş aceia care sînt nevoi i s ie cu noi; netemîndu - ne de nimic, n- avem nevoie de a implora,ţ ă ţ generozitatea în locuri unde ea e plant exotic .ă ă

18 7 9) Mizer ia v i e i i noa s tr e publ i c e .ţ

Articolul e scris în vremea enerv rii ce cuprinsese ă opinia public la noi dină pricina revizuirii art. 7 din constitu ie, conform cu condi iile impuse de tratatul de laţ ţ Berlin.

ara trece prin zile grele i pricinile, dup Eminescu, Ţ ş ă sunt gre elile s vâr ite cu începere deş ă ş la 1848. i pe Ş t râmul politic si pe cel economic nu s'a f cut nimic serios. Agricultura e înapoiată ă ă iar ranul e în neagr , mizţă ă erie. Administra ia e o pacoste pe bietul ran. Via a ţ ţă ţ noastr public e oă ă mizerie pe care- o poleim cu formele unei civiliza ii fal e. Primejdia revizui rii ar t. 7 nu st ţ ş ă în îns i. chestiunea israelit , ci în starea în care ne a-ăş ă l m noi când se pune aceast chestie.ă ăArticolul a fost publicat în Timpul (IV) 1879, 23 Iunie ca articol de fond f r titlu.ă ă

A, fost reprodus în ed. Opere Complete Ia i 1914.ş

Cu cît trec una dup alta zilele, cu cît se prelunge te f r nici un termenă ş ă ă prev zut sesiunea estraordinar , cu atîta cestiunea revizuirii se încîlce te maiă ă ş mult, cu atît nelini tea i temerile cresc i cuprind toate min ile, cu atît mai multş ş ş ţ toat lumea î i pierde cump tul i facultatea chibzuirii. O stare de nervozitateă ş ă ş acut domne te în toate cercurile. Judecata rece lipse te de pretutindeni i maiă ş ş ş ales de acolo unde ar trebui neap rat s nu lipseasc .ă ă ă

Trecem prin ni te zile în adev r foarte grele i trebuie în sfîr it s ne d m seama cş ă ş ş ă ă ă aceasta este plata, foarte scump poate, a gre elilor i r t cirilor noastre politice s vîr ite deă ş ş ă ă ă ş treizeci de ani încoace. De la mi carea din 48 i pîn ast zi na iunea româneasc , pe t rîmulş ş ă ă ţ ă ă politic, n- a f cut alta decît a se lep da sistematic de orice tradi ie, a r sturna orice autoritate,ă ă ţ ă a arunca departe orice s- ar fi putut numi original în via a ei na ional , i- n acela i timp aţ ţ ă ş ş adopta, cu mai mult ardoare decît cuartalurile de coloni din America de miaz noapte i pe oă ă ş scar tot atît de înalt , toate reformele, toate teoriile cosmopolite, toate calapoadeleă ă interna ionale, în via a politic i intelectual , în limb , în moravuri, în tot. Libertate f rţ ţ ă ş ă ă ă ă margini pentru orice individ, pentru toate necur eniile ce s- ar scurge din cele patru col uriăţ ţ ale lumii, în România ca i- n America; fraternitate i egalitate între om i om; republici mari iş ş ş ş mici i preziden i de republic pe toate uli ele i- n toate cafenelele, în România ca i- nş ţ ă ţ ş ş America; iretenia, vicle ugul i cinismul - virtu i cet ene ti; ghe eftul scopul; i politicaş ş ş ţ ăţ ş ş ? ş umanitar mijlocul. Acestea pe t rîmul politic; pe cel economic, nimic, curat nimic; dină ? ă nenorocire întru aceasta ne deosebim cu totul de America. Rezultatul îl vedem, i poate c a aş ă ş de tîrziu încît îl vedem în zadar.

Sîntem azi un popor de abia aproape cinci milioane de suflete. Nimic, aproape absolut nimic nu se produce în adev ratul în eles al cuvîntului în ara aceasta decît pe t rîmul agricol;ă ţ ţ ă în cea mai mare parte agricultura noastr se lucreaz într - un chip cu totul rudimentar i,ă ă ş mul umit nestatorniciei de temperatur ce domne te în valea dintre Carpa i, Dun re i Mareaţ ă ă ş ţ ă ş Neagr , produc ia noastr atîrn mai mult de la bun voin a cerului, de la mila elementelor lui.ă ţ ă ă ă ţ Dou milioane i jum tate de rani (cifr exagerat poate), popula ie în adev r româneasc ,ă ş ă ţă ă ă ţ ă ă lucreaz p mîntul i dau singura produc ie real în aceast ar , pe cît vreme restulă ă ş ţ ă ă ţ ă ă locuitorilor români, cei din ora e, tîrguri i tîrgu oare, popula ie amestecat din curcituriş ş ş ţ ă asimilate românilor, din str ini neasimila i înc i din jidani neasimila i i neasimilabili, facă ţ ă ş ţ ş negustorie, specul , cam t , ocup miile de func ii publice, tr iesc din ghe efturi i dină ă ă ă ţ ă ş ş politic .ă

Popula ia rural în marea ei majoritate, mai ales cea mai dep rtat de tîrguri, n- areţ ă ă ă drept hran zilnic decît m m lig cu o et i cu zarzavaturi, drept b utur spirt amestecat cuă ă ă ă ă ţ ş ă ă ap ; foarte rar, la zile mari, i nici chiar atunci în multe cazuri, se învrednice te s m nînceă ş ş ă ă carne i s bea vin; tr ind sub un regim alimentar a a de mizerabil, ranul a ajuns la un gradş ă ă ş ţă de anemie i de sl biciune moral destul de întrist toare. Chipul unui ran român, om de laş ă ă ă ţă ar , tr it în aer liber, seam n cu al uvrierului stors de puteri în umbra fabricilor. Cine aţ ă ă ă ă

umblat prin satele noastre, mai ales prin cele de cîmp i de balt , a putut constata c d- abiaş ă ă din trei în trei case se g se te o familie care s aib un copil, mult doi, i aceia slabi, galbeni,ă ş ă ă ş ligni i i chinui i de friguri permanente. Aceast popula ie, pe lîng toate necazurile ei, mai areţ ş ţ ă ţ ă unul ce pune vîrf la toate : administra ia. De Dumnezeu nu mai are nici o team muncitorul deţ ă la ar , pentru c Dumnezeu 1- a p r sit, pentru cine tie ce p cate, în mîna acesteiţ ă ă ă ă ş ă administra ii, compus în cea mai mare parte din haitele de cafenegii, din trengarii iţ ă ş ş nec p tui ii de prin tîrguri. Aceast corpora ie liberal i umanitar nedrept e te,ă ă ţ ă ţ ă ş ă ăţ ş batjocore te i jefoaie pe ran f r nici o mil ; sînt membri în aceast onorabil corpora ie alş ş ţă ă ă ă ă ă ţ c rora numai numele bag în n b d i sate întregi. Aceasta ca stare normal i constant , f ră ă ă ă ă ă ş ă ă ă s mai pomenim c pe la soroace vine i cîte o împrejurare mai însemnat , ca de exempluă ă ş ă afacerea Mihlescu- Warszawschy.

În acela i timp, în ora e mari i mici, liberalismul i umanitarismul ne prie te foarteş ş ş ş ş bine: în numele libert ii se face cam t f r margine; în numele egalit ii i fraternit iiăţ ă ă ă ă ăţ ş ăţ

deschidem bra ele tutulor elementelor stricate pe care le rejecteaz chiar societ ileţ ă ăţ ipercivilizate i, m numele ş na iunii române,ţ facem politic radical , aspirînd la o republic , baă ă ă chiar i la mai multe.ş

Toat mizeria noastr public o îmbr c m în formele poleite ale unei civiliza ii calpe,ă ă ă ă ă ţ precipitarea noastr spre fundul r ului o numim progres, fierberea unor elemente necurate siă ă lupta lor cu elementele ce au mai r mas înc s n toase în ar se nume te politic . Acela ceă ă ă ă ţ ă ş ă cuteaz a se revolta fa ca aceast stare de lucruri, acela care îndr zne te s arate c formeleă ţă ă ă ş ă ă poleite învelesc un trup putred, c progresul nostru ne duce la pierzare, c elementeleă ă s n toase trebuie s se conjure i s fac o lupt suprem pentru mîntuirea acestei ri esteă ă ă ş ă ă ă ă ţă denun at ţ opiniei publice de c tre negustorii de principii liberale umanitare are ca barbar, caă antina ional, ca reac ionar.ţ ţ

Rezultalul unei asemenea vie e publice îl vedem ast zi: primejdia revizuirii art. 7 nu stţ ă ă atît în îns i cestiunea izraelit cît în starea în care ne afl m cînd ni se pune aceast cestiune.ăş ă ă ă

Cu mult greutate, cu destul chin, poate i este speran c se va dezlega cestiuneaă ş ţă ă evreilor, i independen a, deja destul de scump pl tit , ne va fi recunoscut ; va r mîne îns deş ţ ă ă ă ă ă dezlegat o cestiune cu mult mai grav i mai gr bitoare, cestiunea vie ii noastre publice,ă ş ă ţ cestiunea dac trebuie s urm m calea pe care r t cim de atîta vreme sau daca trebuie s maiă ă ă ă ă ă putem apuca pe calea cea adev rat .ă ă

Vom fi un stat independent, cum vom face uz de aceast independen ,ă ţă aceasta e cestiunea cea mare.

1 8 7 9 ) Rea c i o n a r i s m u l Part id u l u i Con s e r v a t o r .ţ

Eminescu fa cu desele atacuri personale din partea ţă ziarelor adversare, fa cu acuz rile repetateţă ă c partidul ă conservator e reac ionar, î i propune s explice în numţ ş ă ele partidului ce 'n elege acesta prinţ reac iune.ţ

Eminescu exprim ideile în leg tur cu progresul încă ă ă et i temeinic al rii, i ,afirm c trebuieş ţă ş ă ă s 'naint m ă ă încet dar s ne p st r m firea româneasc , în loc s mergem repede desbr cându - ne deă ă ă ă ă ă firea noas t r prin legi i obiceiuri str ine. Articolul a ap ru t în ă ş ă ă Timpul (IV) 1879, n Noembrie ca ar t. de fond f r ti tlu. E ă ă de- o cump nire în expresie a a cum o are Eminescu ă ş oricân d tie cş ă vorbe t e în nu m ele pa r t i d u l u i , nu al ş lui propriu. Se poate pune din acest punct de vedere al turiă de Reac ionarismul partidului conservator, ţ articolul Despre Program din Timpul (V) 1880, 17 Februarie.

Sun t acu m câ t e v a z i l e , ce t i s e r m în ă Ro m â n u l , un articol în care ni se f ceaă onoarea de a fi recu no sc u i de orga n al ţ reac iei .ţ

Nu vom cerceta, dac este ori nu este un par t id ă re a c i o n a r în a r a no a s t r ; i n e mţ ţ ă ţ n u m a i s f ie ă con s t a t a t c ă Ro m â n u l ne - a cu n o s c u t de orga n al unei "reac iu n i"ţ oarec a r e .

Se în elege, recunoscân d u - ne de ceea ce în adev r ţ ă sun te m, colegii no tr i dinş st rad a Doamnei, au avut tot odat tactul politic de a înf i a cetitorilor ă ăţ ş s i, reac iaă ţ reprezen ta t de noi, astfel cum ă lor le vine la socoteal .ă

Recunoa tem i noi, c altfel nu puteau - s fac ş ş ă ă ă i tocmai pentru aceea credem, cş ă nu ni - ar edea ş bine s facem critica portre tului ce n'a fost f cut ă ă pentru noi, ci pentru al ii.ţ S'au împlinit mai mul i ţ ani de zile, de când Timpul, apiare în toate zilele, ca s ara t eă negr u pe alb ideile par t i d u l u i al c ră ui organ este; mic i mare poate s tie, dintr 'un ş ă ş isvor mai au te n t ic de cât Româ n ul, cine sun te m i ce voim.ş

Organ al reac iunii na ionale, pe care trebue s ţ ţ ă o produc epoca de z p ceală ă ă ă cosmopoli t în care ă ne afl m, ă Timpul nu repre z in t oameni, ci un ir ă ş de idei, pe care le credem folositoare pentru soc ietatea noastr .ă

Dac ă Românul, Pressa i ş îndeob te "inimicii ş no tri na tu ra l i i nena t u r a l i" le cred releş ş

aces te idei, nu au decâ t s le comba t i s vin cu actă ă ş ă ă ele mai bune; atunci vom sta fa ţă i vom primi ş lupta.

Cetitorul nepreocu p a t va fi observa t îns , c ă ă nici odat n'au fost comb tute de c treă ă ă Românul, Pressa ori de c tre al i „inimici" ai no tri ă ţ ş idei emise în coloanele "Timpului" Au fost comb tă ute persoa n e care fac par te din par t id ul cons ervator; a fost comb tut întregulă partid conserv ator, nu îns pen t ru idei emise, nu pen t r u tendă in e manife s t a t e , fie înţ coloanele Timp ului , fie de c tre vre - un memb r u auto r i z a t al par t i d u l u i; ă am fost comb tu i numai i numai pentru idei i tendin e, pje care lor le vine la socoteal s ni leă ţ ş ş ţ ă ă atribue.

Nu ne r mâ n e pr in ur m a r e de cât s re s p i n gă ă em insinu rile lor i s mergemă ş ă mai departe.

M rtu r i s i m îns , c n u m a i cu vie p re r e de ă ă ă ă r u o facem aceas t a . Pur ta i deă ţ dorin a de a nu ţ ne ri s ip i an ii vie i i i pu t e r i l e vii în za d a r , am ţ ş voi s g sim oameniă ă care s discute cu noi princă ipiile ce emitem.

C ci o comoar de idei mari nu sunt coloanele ă ă Ti m p u l u i; chia r i adve r s a r i i no t r iş ş vor t re b u i s recuno a sc îns , c ele sun t un mate r ial preă ă ă ă ţ ios pen t r u istor iogra f u l care - i va pune odinioş ar de gând s studie ze via a ideilor în zilele ă ă ţ noas t r e . Nou nu niă se poa te imputa , c nu am ă expus l muri t i f r ov ire ceea ce gândea m; ă ş ă ă ş ă di n co n t ră n i se im p u t m e r e u , c p r e a a f a r ă ă ă din seam n suntem sinceri i nerezerva i, c prea ă ş ţ ă pe fa spu ne m ceea ce avem pe inim .ţă ă

Atunci , pen t r u ce nu a veni t nimen i , ca s ă comba t una singur , cel pu in, dină ă ţ ideile emise de noi, ci to i inimicii no tri se m rginesc a insinua ţ ş ă c nu le avem decâ t peă buze?

Va s zic , nu e vorba de ideile emise de noi, ă ă pe care to i le ad mi t , ci deţ încrederea în cu ta re ori cutare dintre membrii partidului conservator.

i ca s dovedim rii i genera i i lor ce vor Ş ă ţă ş ţ urma, c ne afl m fa cu ni teă ă ţă ş oame ni, cari nu vor, dac sun t capabil i , s discu t e ideile ce pun ă ă în mi care societateaş noastr , vom formula ast zi ă ă l mu r i t i f r de ov ire un pr i nc i p i u , pe care ă ş ă ă ş ă îl sus ineţ par t idul conserva to r, pe care l- am emis în mai m ul t e râ n d u r i în colo a n e l e Ti m p u l u i iş pe care adversarii no tri nu cred de cuviin a- 1 ş ţă combate.

Part id u l conse rva t o r es te un par t i d de reac iu n e , nu îns con t r a liber t ii , nuţ ă ăţ cont r a egal it ii, ci con t r a abu z u l u i ce se face de liber t a t e ăţ i egalitate.ş

Când capetele mai luminate ale genera iuiulor ţ t recu t e au îmbr i at ideile liberaleăţ şş i s'au ho - t rî t a se cons u m a în munca pro pag rii lor, nu - i ş ă ă ş înf i au viitorul astfelăţ ş

cum e pirezentul. Adevărafii apos to l i ai liber t ii erau înain t e de toa te ăţ români p trun iă ş de con tiin a unit ii noastre naş ţ ăţ ţ ionale i do re a u liber t a t e a i egali t a t e a nu m ai ş ş ca ni teş înlesniri pentru desvoltarea poporului. I- deile liberale nu erau pien t r u dân ii un scop, ciş un mijloc pe care întotdeauna - 1 subordonau princ ipiului na ionalit ii. Noi suntem urma iiţ ăţ ş acelor oameni, mai pu in liberali decât „na ionalii- liberali", ţ ţ dar mai mult na ionali decâ tţ dân ii.ş

Nu ne - am sfii t nicioda t i nu ne sfiim nici ă ş acum a declara f r ov ire, că ă Ş ă ă sus inem ideile ţ liberale numai pe cât ele nu prod uc o per tu rb a iun e în desvol t a r e aţ noas t r na io n a l i nu m ai ă ţ ă ş pe cât ele nu ne împing spre forme de vie uiri ţ str ine deă firea poporului românesc.

Dac adver sa r i i no t r i , fie de la ă ş Româ n ul , fie de la Pressa, fie din al t pa r t e , auă al t e idei, s ă le pun fa în fa cu ale noast re; dac sus in ă ţă ţă ă ţ pjrineipiile liberale f r de niciă ă o rezerv , s'o spun ă ă l mu r i t r i i; dac su n t de p re r e c libe r t a t e a ă ţă ă ă ă în toate împrejur rile i în toate stadiile de des -ă ş voltare, înlesne te desvoltarea na ional , s - i deaş ţ ă ă ş f r ov ire aceast convingere pe fa .ă ă ş ă ă ţă

Noi sus in e m c popo r u l româ n e s c nu se va ţ ă putea desvolta ca popor românesc, decât p strând ă drept baze pent ru desvolta rea sa, tradi iile sale ţ istorice astfel, cuni ele s'au stabilit în curgerea vremilo r; cel ce e de alt p rere , s 'o spu n rii.ă ă ă ţă

Noi sus ine m c e mai bine s înaint m încet, ţ ă ă ă dar p strând firea noast ră ă româneasc , decât s ă ă mergem repede înainte, desbr cându - ne de dânsa ă prin st r ine legi iă ş s tr ine obiceiur i; cel ce e de ă alt p rere, s , aib îndr zneala de a ni - o spune.ă ă ă ă ă

Tac îns cu to ii, fiindc tiu, c gr ind i- ar ă ţ ă ş ă ă ş pierde toat trecerea. i nimic maiă Ş mul t de cât mod u l în care adver sa r i i no tr i discu t cu noi, ş ă ne dovede te c ideileş ă noastre sunt ideile rii, ţă c vii t o r u l e a l no s t r u i c n u ma i e de p a r t e ă ş ă ziua în care araţ se va cura i de elementele stricate ţ ce azi se r sfa înt r ' în sa .ă ţă

Stând la mormintele fra ilor lor c zu i pe câmpţ ă ţ iile Bulgariei, Românii din ce în ce se p trund ă mai mult i tot mai mult de convingerea c via aş ă ţ public este un lucru serios, iar nu o comedie unde ă cel mai iste trebue sţ ă fie r spl ti t prin aplauze.ă ă

1 8 7 9 ) Solu ia pro b l e m e i s o c i a l e .ţ

Evreii consti tue mai mult o boal acut decât oră ă ganic . Prin crearea unei civiliza ii adev rate iă ţ ă ş a nea târn rii economice, Evreii vor trebui s emigreze. Trebuesc luate m surile necesare pentruă ă ă îndreptarea st rii ă r a n i l o r . Emi n e s c u p r o p u n e in d i v i z i b i l i t a t e a p m â n t u rţă ă ilor r ne ti,ţă ă ş parcelarea mo iilor statu lu i între minş orii familiilor, - s ustragerea ranului de la exploatareaţă cârciumarilor evrei. In afar de aceste reforme privită oare la chestia r neasc , e nevoie s seţă ă ă ă introduc ă stabilitatea în func iile judec tore ti i administrative.ţ ă ş ş

Art i c o l u l e p u b l i c a t în Ti m p u l (IV) 1 8 7 9 , 1 7 Iul ie ca articol de fond f r titlu. A fostă ă reprodus în ed. Opere complecte Ia i 1914.ş

Camerele actuale de revizuire nu vor avea oare nimic alta de f cut decît de- a da oă solu iune oarecare cestiunii izraelite? Opinia noastr intim este c , de i evreii în num rul mareţ ă ă ă ş ă ce a inunndat tara - dar mai cu seam Moldova - constituie un pericol imediat pentru existen aă ţ economic i na ional a rii, totu i ei constituie mai mult o boal acut decît organic i că ş ţ ă ţă ş ă ă ă ş ă printr - o organizare mai conservatoare ei ar fi sili i s emigreze în alte ri ale ţ ă ţă Orientului. Evreii se gr m desc în rile unde semiciviliza ia e unit cu pseudoliberalisnml i fug de civiliza iaă ă ţă ţ ă ş ţ adev rat i de libertatea adev rat .ă ă ş ă ă

Iar libertatea adev rat i neatîrnarea economic sînt dou no iuni identice. i cîndă ă ş ă ă ţ Ş vorbim de neatîrnarea economic în elegem eliberarea continu , prin cultur i prină ţ ă ă ş împropriet rire, a clasei celei mai numeroase i esclusiv productive, a clasei ranilor.ă ş ţă

Observ m întîi c p rticelele de p mînt acordate ranilor sub domnia lui Vod Cuzaă ă ă ă ţă ă constituie pîn acuma în mod definitiv proprietatea r neasca i o m rginesc prea deă ţă ă ş ă timpuriu la o cantitate oarecare, prea mic pentru epoca de ast zi, în care realul rii st înă ă ţă ă dispropor ie cu popula ia. Daca ara ar fi locuit de alt ras decît cea traco- latin r ul n- ar fiţ ţ ţ ă ă ă ă ă mare. Dar noi trebuie neap rat s inem seam de calit ile i defectele rasei noastre, deă ă ţ ă ăţ ş predispoziile ei psihologice de cîte ori croim legi generale. Evreul proletar, neavînd absolut nimic, nici capital în bani, nici me te ug sigur, se- nsoar cu toate acestea foarte de timpuriu,ş ş ă face mul ime de copii; tr ie te cu ei în cea mai mare mizerie adesea cîte dou - trei familiiţ ă ş ? ă într - o od i i astfel în aceste furnicare omene ti se cresc apoi genera ii de hiene aleă ţă ?ş ş ţ societ ii, copii redu i i închirci i în privin a fizic i intelectual , în cari se dezvolt un singurăţ ş ş ţ ţ ă ş ă ă instinct, acela al specul rii muncii altuia, al esploat rii altuia. ranul român e departe de a fiă ă Ţă atît de cutez tor în maniera lui de a vedea. El, neavînd p mînt, nu se însoar defel; el renună ă ă ţă de bun - voie de a- i întemeia un c min dac împrejurul casei sale n- are i instrumentulă ş ă ă ş necesar de munc , care s asigure existen a viitoarei sale familii. E evident îns c micile p r iă ă ţ ă ă ă ţ de p mînt, dac vor fi din nou împ r ite între descenden ii familiilor fo tilor cl ca i, ace tiaă ă ă ţ ţ ş ă ş ş vor fi redu i cu vremea la starea de proletari avînd fiecare cîte cî iva stînjeni de p mînt, preaş ţ ă pu in pentru a tr i i prea mult pentru a muri; se va na te un fel de clas ibrid , f r putere iţ ă ş ş ă ă ă ă ş f r produc iune, incapabil de a se înmul i din cauza s r ciei, sclav absolut a capitalului.ă ă ţ ă ţ ă ă ă ă Pu ini oameni cu mai mult energie economic î i vor acapara apoi p rticelele fo tilor cl ca iţ ă ă ş ă ş ă ş

i, deodat cu cre terea sau creiarea din nou a altor latifundii, popula ia agricol va da mereuş ă ş ţ ă

înapoi prin stingere, încît epoca n- ar fi departe în care n- am mai avea decît ora e ş str ineă într -un de ert românesc.ş

Nou ni se pare a adar c un principiu care ar trebui admis în legisla iunea noastr , celă ş ă ţ ă pu in pentru un num r anumit de ani, este indivizibilitatea p mînturilor r ne ti, pe lîngţ ă ă ţă ă ş ă neînstr inarea lor c tr nes teni, va s zic maioratul. Dar corolarul acestei m suri generaleă ă ă ă ă ă ă trebuie s fie neap rat parcelarea sistematic a mo iilor statului între minorii familiilor, adecă ă ă ş ă formarea altor minorate, minorum gentium, pe mo iile statului. în sine, pentru stat e mult maiş folositor de a avea mici proprietari cari s - i munceasc p mîntul singuri i în mod intensivă ş ă ă ş decît de a- i da mo iile pe mînile acelei neomenoase esploat ri estensive care se sfîr e te cuş ş ă ş ş ruinarea propriet ilor i a popula iilor, i e asemenea mai folositor decît crearea uneiăţ ş ţ ş propriet i rurale de mijloc, c ci aceasta din urm se traduce în tirania capitalului mic asupraăţ ă ă muncii. Capitalul mic are totdauna tendin a de a fi uzurar i un proprietar a o sut pogoane eţ ş ă mult mai ap s tor în sat decît proprietarul a mii de pogoane.ă ă

În înl n uirea m surilor organice care trebuiesc luate pentru solu iunea definitiv aă ţ ă ţ ă cestiuni sociale sustragerea popula iei de la esploatarea de c tr c rciumari evrei formeaz oţ ă ă ă ă parte însemnat . Cîrcium ria evreiasc în ar au ajuns un adev rat scandal, care n- ar fiă ă ă ţ ă ă suferit în nici o ar civilizat din lume; cîrciumele sînt locale de îndobitocire i de prostitu ieţ ă ă ş ţ sufleteasc i libertatea de a le inea deschise dumineca i s rb torile face ca biserica s fieă ş ţ ş ă ă ă pustie la zile mari i cîrciuma plin . M sura cea mai nimerit pentru a înl tura acest adev ratş ă ă ă ă ă scandal, aceast cangren a societ ii, e de a preface dreptul de debit al b uturilor spirtoase înă ă ăţ ă drept al comunelor rurale, iar consiliul comunal s îngrijeasc ca debitantul s fie numaiă ă ă locuitor i aleg tor în comuna rural , îndep rtîndu - se cu stricte e orice subantreprenor ascunsş ă ă ă ţ sub titlul de servitor etc. Deodat cu aceste m suri, cari ar avea de scop a pune la ad postă ă ă popula ia rural în contra s r cii, stingerii i esploat rii uzurare, ar trebui s se fac cei dintîiţ ă ă ă ş ă ă ă pa i pentru a introduce stabilitate în func iunile judec tore ti i administrative, c ci numai oş ţ ă ş ş ă biurocra ie stabil garanteaz aplicarea strict a legilor. întroducîndu - se stabilitatea în modţ ă ă ă sistematic, ar înceta pîn la un grad oarecare alergarea dup func iuni, calomniarea iă ă ţ ş denigrarea func ionarilor publici, f cute cu scopul de a ocupa locurile, ţ ă pretextarea principii politice, pentru a se persecuta oameni îndealtmintrelea one ti i muncitori, numai pentru c seş ş ă pretinde c ar fi din partidul cutare ori cutare. Totodat ar înceta i starea de lucruri de ast zi,ă ă ş ă în care orice liberal mai cu seam , dat afar pentru incapacitate sau ho ie, se constituie i seă ă ţ ş gereaz în victim a principiilor sale politice, cerînd la reîntoarcerea la putere a camaraziloră ă s i o recompens pentru suferin ele sale p timite pentru na ie i libertate.ă ă ţ ă ţ ş

Nu mai pomenim de marele folos c o mul ime de inteligen e i de bra e cari azi nuă ţ ţ ş ţ urm resc decît munca stearp a goanei func iunilor, luîndu - i odat n dejdea de- a cî tigaă ă ţ ş ă ă ş prin schimb rile din centru, ar fi silite a se aplica la o munc mai productiv , folositoare înă ă ă prima linie lor în i i, în a doua, rii întregi.ş ş ţă

Noi sîntem siguri c cu o organizare mai strict , mai protectoare pentru muncaă ă material i cea intelectual , le- ar pieri evreilor p mîntul de sub picioare i ar emigra de la noiă ş ă ă ş cum emigreaz din alte ri într - adev r civilizate, ner mînînd decît num rul strict necesară ţă ă ă ă pentru mijlocirea schimbului în activitatea economic a rii.ă ţă

Dar cu organiza rea lax de ast zi, cu corup iu nea erija t în principiuă ă ţ ă de adminis t r a re , cea mai bun i mai na ional solu iune a cestiuniiă ş ţ ă ţ izraelite nu va fi decît un paliativ bun cont ra unui simpto m acut nu îns ,ă medicamen t u l special contra boalei organice de care suferim.

1 8 7 9 ) Spiri t u l de ga c .ş ă

Lupte le de par t i d la noi nu - s lup t e de principii ci de per soa n e . Ataci din spir i t de pa r t i d adver sa r i pe care - i dai seama miai târziu c trebuiai s - i respec i. ţ ă ă ţ Dac profesezi vre- oă ideie,

aceasta e imediat t lm cit ă ă ă gre it de adversa ri care nu caut adev rul ci acredi tş ă ă area unei opinii personale.

Astfel conservatorii sunt taxa i ca reac ionari. Conservatorii îns nu sunt împotriva libert ii ciţ ţ ă ăţ împotriva abuz ului. Conservatorii sunt reac ionari în sensul c voesc ţ ă ca ara s r mân româneasc iţ ă ă ă ă ş s nu ajung la discre ia naturilor catilinare.ă ă ţ

Articol de fond f r titlu publica t în ă ă Timpul (IV) 3 August. Nu a fost înc reprodus în edi iile luiă ţ Eminescu, afar de aceea a clasicilor comenta i.ă ţ

Caracterul ob tesc al luptelor din via a public a românilor e c în mare parte nu sînt lupteş ţ ă ă de idei, ci de persoane, c cei mai mul i, în deplin necuno tin de ceea ce combat, dau într- ună ţ ă ş ţă principiu oarecare c- o orbire i c- un curaj demn de- o cauz mai bun , condamn ceea ce nuş ă ă ă cunosc, batjocoresc ceea ce nu vor s cerceteze, trezindu- se prea tîrziu c- au fost indu i în eroareă ş de ambi iile vreunei ga te i c a lovit într- o int pe care ar fi respectat - o dac i- ar fi datţ ş ş ă ţ ă ă ş osteneala de- a o privi mai de aproape.

Dac un om e la noi într - adev r atît de nefericit s profeseze o serie de idei, nu o listă ă ă ă de persoane, e în pericol de- a- i vedea ideile întoarse i r sucite de adversarii lui, pretin iş ş ă ş politici, dup placul acestora, va vedea tr gîndu- se din ele concluzii nemaiauzite, cari lui niciă ă prin minte i- au trecut vreodat , i în fine se va vedea citat înaintea opiniei publice după ş ă

oapte, dup calomnii acreditate prin repetarea papagaliceasc din partea celor u ori, nu însş ă ă ş ă în virtutea unor enun ri sau fapte determinate, cari pentru toat lumea r mîn acelea i. C ci înţă ă ă ş ă aceste discu ii nu e cestiunea de- a afla adev rul, ci din contra de- a acredita un neadev r, nuţ ă ă de logic , ci de ă eristic ;ă cestiunea e de a taxa pe adversar de ceea ce vrei s - 1 taxezi,ă potriveasc - se epitetul sau nu. Aparen a ine locul adev rului, înduplecarea locul convingerii.ă ţ ţ ă

Unei asemenea maniere de- a vedea avem noi a mul umi titlul de reac ionari.ţ ţÎn z dar am protesta, în z dar am cere s ni se probeze o singur tenden reac ionară ă ă ă ţă ţ ă

în în elesul adev rat al cuvîntului, adec tenden a de- a ne- ntoarce la teocra ia i feudalismulţ ă ă ţ ţ ş evului mediu, în z dar am dovedi c nici prin vis nu ne- a trecut de- a fi ceea ce ni se imput că ă ă ă voim a fi i c faptele noastre toate sînt contrarie acelei aser iuni gratuite, adversarii no tri,ş ă ţ ş dac n- au minte, au cel pu in o gur , o gur ce pare a- i fi arogat pe seam - i atribu iunileă ţ ă ă ş ă ş ţ tuturor celorlalte calit i intelectuale pe care natura obicinuie te a le d rui oamenilor. Dac nuăţ ş ă ă voie ti s crezi f r a cerceta, dac nu juri c frazele apocaliptice, plivite din discursurileş ă ă ă ă ă revolu iilor franceze, sînt adev ruri absolute, nu meri i a edea al turi cu unicii na ionali ti,ţ ă ţ ş ă ţ ş unicii români, unicii patrio i, cari se bucur de privilegiul de- a fi monopolizat pe seama lorţ ă toate ideile mari i frumoase. Ei singuri au dreptul de- a face parad cu patriotismul lor, c ciş ă ă dac n- ar face atîta m car, ar ă ă tiş sau ar putea s fac altceva mai folositor ?ă ă

Dac cineva se uit la teapa obicinuit a ro iilor, la Mih le ti, P t rl geni, Funde ti etc.,ă ă ă ş ă ş ă ă ă ş se întreab cu drept cuvînt: mai au ace ti oameni i alt merit, alt ra iune de- a juca vrun rol înă ş ş ă ţ via a statului decît pe acela c s- au întîmplat s fie români? Cam de contra band români, nu- iţ ă ă ă vorba, dar la aceasta se reduce toat îndrept irea lor de- a figura în via a public a statului.ă ăţ ţ ăIat c rui soi de oameni avem a mul umi epitetul de reac ionari, iat oamenii esperimenteloră ă ţ ţ ă c rora avem a mul umi trista stare în care ara a ajuns ast zi.ă ţ ţ ă

Domnia absurd a frazei a mers atît de departe încît ei în ii i- au deschis ochii i mergă ş ş ş pe calea pe care odinioar o numeau reac ionar .ă ţ ă

Ziarele ro ii scriu de ex[emplu] contra evreilor. Oare se poate o dezmin ire maiş ţ flagrant a libert ii, egalit ii, fraternit ii etc. ? Desigur c nu. Cu toate astea campionii aceloră ăţ ăţ ăţ ă idei a devenit reac ionari i combat în acest caz cu înver unare principiile acelea cari, dupţ ş ş ă evangelia Revolu iei franceze, sînt mîntuirea popoarelor i culmea tuturor fericirilor.ţ ş

Cum se- ntîmpl dar c ceea ce ieri în toate cazurile era bun, mare, frumos i folositor,ă ă ş a a deodat s devie periculos ?ş ă ă

Iat dar c în acest caz re eta Revolu iei franceze s- au dovedit rea, ca i în alte multeă ă ţ ţ ş ocaziuni, c ideea statului concret a învins frazele; pericolele imediate ce amenin în modă ţă invederat ara au trebuit s le demonstre pîn i ro ilor c ideile politice cat s fie un rezultatţ ă ă ş ş ă ă ă al unei st ri de lucruri nu viceversa.ă

Deosebirea între noi ai liberali, întru cît ace tia sînt de bun - credin c ci se- în elegeş ă ţă ? ă ţ c nu vorbim aci de nuan a Warszawsky- Mih lescu, care politice te ne e indiferent , dîndu- neă ţ ă ş ă numai ocazia de a discuta asupr - i pe terenul articolelor respective ale Codului penal, iar nuă pe acela al intereselor publice deosebirea este c liberalii iau în sens absolut ideile citite i? ă ş nerumegate din autori str ini, pe cînd pentru noi adev rurile sociale, economice, juridice nuă ă sînt decît adev ruri ă istorice.

Nu sîntem dar contra nici unei libert i, oricare ar fi aceea, întru cît ea e compatibil cuăţ ă existen a statului nostru ca stat na ional- românesc i întrucît s- adapteaz în mod natural cuţ ţ ş ă progresele reale f cute de noi pîn acuma. Numai pe terenul acesta g sim c o discu ie e cuă ă ă ă ţ putin . Cine sus ine îns ca absolute i neînl turabile principii a c ror aplicare ar fiţă ţ ă ş ă ă echivalent cu sacrificarea unui interes na ional, acela nu poate fi omul nostru.ă ţ

A tept m dar ca, pe multe terenuri ale vie ii publice, spiritele oneste, de orice opinii s-ş ă ţar fi inut pîn- acuma, s simt nevoia unei reac iuni s n toase i conforme cu trebuin eleţ ă ă ţ ă ă ş ţ actuale ale rii, a a c reac ionar va fi un titlu de merit chiar pentru mul i din aceia cari pînţă ş ă ţ ţ ă ast zi d deau acestui cuvînt senzul reînvierii privilegiilor i feudalit ii. Reac iunea noastr seă ă ş ăţ ţ ă intemeiaz pe convingerea c ara nu mai poate merge cu aceast organizare lax , favorabilă ă ţ ă ă ă naturilor catilinare i reputa iilor uzurpate, f r de pericolul de- a înceta s fie arş ţ ă ă ă ţ ă româneasc ,ă pe convingerea în fine c statul e asemenea un produs al naturei, care are legileă organice dup care tr ie te, i c daca se introduce o legisla ie artificial în locul celei care s-ă ă ş ş ă ţ ăar fi potrivit i ar fi rezultat din stadiul organic al lui, arbitrariul unei asemenea substitu iuniş ţ se traduce în crize acute, ce pot pune cap t esisten ei noastre chiar.ă ţ

1 8 7 9 ) Triu m f u l pr in c i p i i l o r co n s e r v a t o a r e .

Numai ni te legi conse rva to a r e pot salva ara de ş ţ peire. Legile votate de camerele actuale iş de cele trec ute sunt legi conserva toa re: legea pent r u neîns t r inarea p mân tu r i lor r ne ti, legeaă ă ţă ă ş cont ra uzurei. Tot în sens conservator s'a f cut i modificarea art. 7 din ă ş Consti tu ie. Astfel chiar subţ guvernarea liberal au ă triumfat principii conservatoare i în viitor legile pentş ru a fi bune, vor trebui s fie conservatoa re.ă

Articol de fond f r titlul publicat în ă ă Timpul (IV) 1870, 14 Octombrie. A fost reprod us de ed. Opere co m p l e t e , Ia i 1 9 1 4 .ş

Promulgat i sanc ionat prin semn tura M. Sale Domnului, noul articol 7 al Constitu ieiş ţ ă ţ române a trecut deci prin toat filiera legislativ i a devenit lege. Ast zi, în ziua public riiă ă ş ă ă prin "Monitor" a noului articol constitu ional, s- a mîntuit deci cestiunea izraelit din România.ţ ă Dar daca ea s- a mîntuit în mod formal, întru cît adec un pericol poate fi înl turat prin dis-ă ăpozi iuni legislative, caracterul ei economic a r mas înc neatins i o serie de m suri organiceţ ă ă ş ă trebuie s complecteze însemnata reform . Sîntem departe de- a ne îndoi c to i românii deă ă ă ţ ? orice partid ar fi ei, orice cre tere ar fi avut i orice aptitudini le- ar fi d ruit natura dorescş ş ă ? din inim de- a vedea ara înflorind, de- a vedea progresul ei material i intelectual asigurată ţ ş pentru tot viitorul. Dar între inten ie i putin e o adev rat pr pastie, de aceea Dante a avutţ ş ţă ă ă ă cuvînt cînd a zis c loca ul celor r i, iadul, e pardosit cu bune inten ii. Tocmai într - astaă ş ă ţ consist puterea tragic a r ului, c cel care- 1 comite g se te mii de motive pentru a- 1 scuza,ă ă ă ă ă ş într - asta consist logica patimelor omene ti, c fiecare individ din punctul sau de vedere, dină ş ă neputin a de- a voi altfel decum e osîndit a voi, are cuvînt. Dar uu punctul ţ s uă de vedere c cel care folose te altora, nu acesta poate aduce pacea i înflorirea între to i.ş ş ţ

De- aceea nu ne îndoim c acum, dup ce cestiunea, întru cît era formal , e înl turat ,ă ă ă ă ă guvernul i organele lui vor propune fel de fel de reforme, unele din bun - credin , altele cuş ă ţă priviri personale i pentru a îmbrobodi, cu pretextul interesului public, interese private, dar,ş oricum fie, asemenea proiecte vor ploua, vor fi poate chiar conforme cu cuvintele noastre, dar lipsite de în elegerea noastr . ţ ă Non idem est si duo dicunt idem zice un proverb latin, adic , "nuă acela lucru este daca doi ş zic acela i lucru", c ci de la zisa în treac t, de la repetarea imitativş ă ă ă a acelora i cuvinte pîn la reproducerea în alt creier a aceleia i gîndiri e o mare deosebire.ş ă ş

Am zis în mai multe rînduri c oricine dore te vindecarea relelor cari bîntuie araă ş ţ noastr va deveni mai mult ori mai pu in conservator, i orice reform s- ar introduce în legileă ţ ş ă noastre, pentru a fi bun , va trebui s fie conservatoare.ă ă

Aceasta este atît de adev rat încît chiar pu inele legi de o valoare oarecare aleă ţ Camerelor actuale i ale celor trecute sînt conservatoare în toat puterea cuvîntului i n- au aş ă ş face defel cu contractul social al lui Jean Jacques Rousseau. Astfel legea pentru neînstr inareaă p mînturilor r ne ti ia celei mai numeroase i mai folositoare clase de români dreptul de- aă ţă ă ş ş dispune de propriet ile ei. Din punct de vedere liberal aceast lege e o adev rat erezie, dinăţ ă ă ă punct de vedere conservator îns aceast lege e pe deplin conform cu natura statului, c ciă ă ă ă acesta are nevoie de clase puternice, are nevoie mai cu seam ca existen a claselor eiă ţ productive s fie pe deplin i afar de orice îndoial asigurat . Legea contra uzurei e totă ş ă ă ă conservatoare. Din punctul de vedere al liberului- arbitru, dogma suprem a liberalismului iă ş ra iunea lui de- a fi, o lege care opre te pe cineva de- a se împrumuta sub orice condi ii voie teţ ş ţ ş e o adev rat erezie. Din punct de vedere conservator îns aceast lege e bun , c ci un capitală ă ă ă ă ă împrumutat e o unealt de munc împrumutat i nu se cade ca împrumut torul s distrugă ă ă ş ă ă ă toat puterea de produc ie a împrumutatului numai pentru c pe un timp oarecare i- auă ţ ă procurat unelta de munc .ă

Modificarea art. 7 din Constitu ie s- a f cut asemenea în senz conservator. Din punctulţ ă de vedere al liberalismului e injust ca un individ s nu ia parte la via a statului fiind de altă ţ ă ras . Cel mai mare exemplu citat de inteligen ele liberale sînt Statele Unite ale Americei, undeă ţ într - adev r diversitatea originei locuitorilor nu- i opre te pe ace tia de a fi buni patrio iă ş ş ţ americani. Dar [românii] nu sînt engleji, vom r spunde. Pentru a ramînea ceea ce sîntem, adecă ă români, pentru a ne împlini misiunea istoric pe care Dumnezeu ne- au încredin at - o din ziuaă ţ în care Traian împ ratul a pus piciorul pe malul stîng al Dun rii, trebuie s inem ca to iă ă ă ţ ţ membrii statului nostru s fie de nu români de origine, cel pu in pe deplin româniza i. Această ţ ţ ă teorie e cu totul conservatoare i diametral opus teoriei de "om i om" profesat de liberali.ş ă ş ă

Tot în acest senz vor trebui a se face toate reformele necesare pentru a fi folositoare, încît nu e departe ziua în care toate sferele din ar vor deveni conservatoare. Nu trebuie sţ ă ă uit m c liberalismul cosmopolit, de care au suferit ca de o boal cronic p turi întregi aleă ă ă ă ă societ ii noastre, ne- a adus cele mai mari rele, din care cel mai mare e c nenum rate nulit i,ăţ ă ă ăţ sub pretextul liberalismului i al democra iei, se servesc de stat i de demnit ile lui pentru aş ţ ş ăţ cî tiga o pîne pe care pe calea muncii oneste n- ar putea- o cî tiga; s nu uit m asemenea cş ş ă ă ă acest cî tig, la care oricine poate ajunge f r munc , deprinde pe oameni de- a spera totul de laş ă ă ă schimb rile politice, demoralizîndu - i sistematic, f cîndu- i lingu itori i servili c tre m rimileă ă ş ş ă ă zilei, pref cîndu - i adesea în denun tori i calomniatori, încît liberalismul în România, în locă ţă ş de- a avea de rezultat o elirea caracterelor, a avut din contra pe acela de- a bizantiniza i aţ ş ve teji oamenii ce erau înc neatin i de acel r u.ş ă ş ă

De aceea direc ia în care se vor face reformele trebuie s fie de- a sc pa statul iţ ă ă ş organiza ia lui de lupt pentru existen i de ambi iile individuale, de- a- 1 pune la ad postulţ ă ţă ş ţ ă asalturilor desperate a oamenilor cari nici au înv at ceva în via , nici sînt în stare a cî tigaăţ ţă ş ceva prin munca lor proprie.

1880) Independe aţ

Eminescu poveste te un frumos mit popular c ruia - i ş ă d o semnifica ie nou . Unui copilă ţ ă ursitoarele îi d ruesc ă tinere e f r îmb trânire i via f r moarte. Copilul ţ ă ă ă ş ţă ă ă devine curând un mare viteaz care s vâr e te lucruri ă ş ş m re e de- alungul p mântului. Adormind odat în valea ă ţ ă ă aducerii aminte, î i aduce aminte de casa i locurile p rş ş ă inte t i i vrea s le revad . Ajungâ n d îns aci, î i ş ş ă ă ă ş vede propria statuie i, când spune lumii c , el e autş ă orul faptelor m re e ce se povestesc, e socotit nebun.ă ţ Astfel se petrece i cu Independen a rii.ş ţ ţă

Dac geniul neamului nostru s'ar prezint sub forma ă ă lui Mircea cel B trân ori a lui Cuza i i- ară ş ş revendica înf ptuirea independen ei, i s'ar r spunde de c tre ro ii c ei sunt înf ptuitorii. Totu i,ă ţ ă ă ş ă ă ş dup Eminescu, ină depen de n a e crea ia genera iilor trecute, nu a par tidţ ţ ţ ului liberal.

Articolul de fond f r titlu publicat în ă ă Timpul (V) 1880, 14 Februar. A fost reiprodus sub titlul Independen a ţ de c tre Gr. Peucescu în edi ia ar ticolelor poli tice ale ă ţ lui Eminescu, în 1891.

Un ul d i n mi t u r i l e ce le m a i s e m n i f i c a t i v e d i n câte a p s t r a t po p o r u l nos t r uă es te urm t o r u l : La ă leag n u l u n u i co p i l se cob o r â s e r cele t r e i u r s i tă ă or i , m e n i n d u - i u n a t r i e , al t a i s t e i m e , a t r e i a ă ţ m ri re lu me a s c . Muma copi lu l u i , ne m u l u m i r c ă ă ţ ă ă i s e d r u i s e r i l u i b u n u r i p e c a r i l e - a u av u t ă ă ş a t â i a oa m e n i , r u g p e cel e t r e i z â n eţ ă ca în d e o s ebi copi lu l u i ei s - i h r zea sc ceva ce n 'a avu t ă ă ă ă înc nic i un m u r i t o r . Cuă 'n t r i s t a r e - i r s p u n s e un a din zâ n e : "Ca to i oa m e n i i nici ju d ec i , nic i po i ă ţ ţ ju d e c a eee ac e ai ce r u t , da r to t u i î i îm pl i n e s c ş ţ dorin a i d ruiesc copilului t u tinere f rţ ş ă ă ţă ă ă îmb trânire i viea f r'de moar t e". Copilul cre tea ă ş ţă ă ş v z â n d c u oc h i i î n t r ' o z i câ t a l i iă ţ î n t r ' u n a n i ş m â n a t de in s t i n c t u l de ne î m b t r â n i r e i d e ne mă ş uri r e , s d i t în pie p t u lă lui , lu lu m e a în ca p , sp r e ă a mâ n t u i îm p r i i l e de pe i r e , o m e n i r e a de d u mă ăţ ş a n i . Tre c u p e r â n d câ n d p r i n p u s t i i , p r i m e j d ui t e de z m e i p u t e r n i c i , u n d e nic i om, nic i t u r m ă nu putea pet rece i ucidea pe acei zmei, deschizân d ş locur i a ez ri i oam e ni lo r ,ş ă când prin p du r i locui te ă de fiar , pie cari le nimicea f cân d dr u m vân to ră ă ă lo r iş c rb u n a r i l o r , cân d iar p r in împ r i i înfă ă ăţ lori t e i vechi , p r in ora e pu t e r n i c e i avu te ,ş ş ş pân ă ce în t r ' u n tâ r z i u ajun se s e în pala t u l unei zâne aeria ne , un d e - 1 a tep t aş neîm b t r â n i r e a i nem u r i r e a .ă ş

Aci pe t r e c u t re i z i le în dep l i n lini t e.ă şDu p t r e i z i l e , p l ec â n d în s la vân a t , a d o r m i ă ă în t r ' o vale fr u m o a s în ca reă

p ie t r e i cop a c i , râ u r i ş i isvo a r e înce p u r a vo rb i eu el i a - i ad u c e aş ă ş m i n t e d e c a s a p r i n i l o r , d e l o c u r i l e p r i n t e t i ă ţ ă ş i to t ames t ec u l aces t a de vorbi r i îl fermec a i - 1ş ş a d e m e n i a t â t d e m u l t , înc â t cu m s e d e t e p l t , ş ă î n c l i c i l u d r u m u l s p i r e c a s .ă ă ş ă ă El a d o r m i s e în val ea "ad u c e r i i a mi n t e " . Cu m e i d i n ce rc u l ş magic al zânei , încep u a nu mai cunoa te lumea. ş Aju n s e î n t r ' u n loc , u n d e t i a c e u n o r a m a r e ş ă ş i nu g siş ă de cât ruine, pe care p teau capre le , ăş înt r e b pe p zi to r de nu tia un d e e ora ulă ă ş ş cu t a r e , da r aces t a r sp u n s e c nea m de nea m u l lui n u ă ă p o m e n i s e ac o l o d e câ t r u i n e . Tr e c u m a i d e p a r t e i - u n d e fu s e s e acu m t r e i z i l e u n p u s t i u în t i n s -ş af l u n oraă ş foa r t e ma r e . Ba în pia a ora u l u i ţ ş v z u u n g r u p d e m a r m u r , ca r e - 1 r e p r e z e n t a p eă ă el însu i lup t â n d u - se cu un z me u . El în t r e b pe - un ş ă or an oe însemneaz acel grup.ăş ă Acest - i r spunse c acum câte - va sute de ani un viteaz, se zice, c'ar fă ă ă i uci s un z m e u în locu r i l e aces t e a care era u pus t ie , i c de a tu nc i încoace a fos t cu pu t i n ş ă ţă s se a e z eă ş oa m e n i aco lo i s se r i d i ce ace l ş ă ora .ş

— Dar bine, eu sunt acela — zise atunci cavalerul nemuri tor.Lumea ce se strânsese împrejurul lui, râse de dânsul i- 1 crezu nebun.ş

i astfel pe ori i unde trecea, pe ori i unde Ş ş ş vedea înflorire în urma faptelor lui, lumea - i b teş ă a joc de el, îl lua în râs, nevoind nimeni s - 1 ă creaz c el fusese acela,ă ă care cur ise codrii de ăţ fia r i pu s t i u r i l e de mo n t r i . Nu t re i z i le, cu m ă ş ş i se p rea lui,ă su t e de ani t recu s e r din timp u l ă când el plecase în lume dup nemur i re .ăCam astfel pate i geniul neîmb trâni t al istorş ă iei Românilo r. Dac aces tă geniu ar veni as t zi ă sub forma lui Mircea - cel - B trân i ar zice: "eu ă ş v'am da t indepe n d e n a rii, c ci dup ce am ţ ţă ă ă înfrânt o tirile turce ti, m'amş ş supus împ ratului ă sub con di i i , cari au t reb u i t s v p s t r e z e a ra ţ ă ă ă ţ iş na ionalitatea" - mul i ar lua în râs pe b trân. ţ ţ ă Dac acela geniu sub formaă ş lui Cuza Vod ar ă zice: "eu v'am dat toate drep tu ri le câte le ave i ţ ast zi, iă ş numai datoria public de ase sute de ă ş milioane e meritul vostru de patru -sprezece ani încoace" ro ii i - ar r spun de, "c nain te de a se ş ă ă prip i unăş fanariot în strada Doamnei, nu existau asemenea idei". Nu ne- am mira dacă într'una din zile ro ii s 'ar l uda c ei au "creat univer s u l", ş ă ă care înainte de

partidul na ional - liberal, nici nu ţ exis ta . i cu toa te aces tea e eviden t , c oŞ ă a r ţ ă care exist de 700 de ani aproape, par te indepă enden t , par t e peă

deplin autono m în l unt ru l ă ă s u, nu are s - i mul umeasc existen a unuiă ă ş ţ ă ţ par tid care nu e decât de ieri alalt ieri i c independen a, depar te de a fiă ş ă ţ meri tul acutalei genera ii, e suma vie ii noas t re istorice, minus indep iileţ ţ ţ unui par tid compus din oameni ignoran i si de rea credin , care ne - au datţ ţă aceas t sum tirbit .ă ă ş ă

1880) Înv mântul clasic.ăţă

Emil Costinescu fost ministru i om politic liberal ş sus inân d într 'un ziar cţ ă coalele de grece te i latine te ne - au pr p dit i c singura salvare eş ş ş ş ă ă ş ă

introdu cerea unui înv mânt real, Eminescu îi r spunde în ăţă ă Timpul. El caut să ă dovedeasc c nu greceasca i ă ă ş latineasca sunt cauza dec derii societ ii noastre, c ciă ăţ ă istoria ne arat dimpotriv c cultura clasic a contribă ă ă ă uit la crearea a tot ce se nume te lume cult . Cultş ă ura clasic are o deosebit importan educativ , eaă ă ţă ă desvolt spiri tul de adev r, ea e o adev rat gimnas tă ă ă ă ic moral . Cauza dec deriiă ă ă societ ii, noastre e coala ăţ ş proast l sat pe mâna unor profesori ignoran i, lipsi i ă ă ă ţ ţ de voca ie, st pâni i de spiritul politicianist.ţ ă ţ

Articolul a fost publicat în Timpul (V) 1880, 28 Iunie. Articolul sub titlul înv mântul clasic ăţă a fost reprodus de Gr. Peucescu în edi ia men ionat .ţ ţ ă

Nu exis t mai mar i p r ie t e n i ai înv mâ n t u l u i ă ăţă real de cât tocmai noi. In nenu m ra t e rând u r i am ă vorbi t des p r e inconvenien t u l social al prole t a r i a t ului con d ei u l u i , în nen u m r a t e rân d u r i am ar ta t ă ă c , de laă

coala primar începân d i sfâr ind cu ş ă ş ş univers i t i le, ins t i t u t e le noas t r eăţ nu prod uc de cât sute de exemplare ale logof tului Coate - goale, careă p ri me j d u i e t e mer s u l baza t în esen pe mu nc i ş ţă ă ş pe prod u c i u n e , aţ oric rei socie t i omene t i . ..ă ăţ ş

Ce fericire pent ru noi, când vedem acuma ideile noas t re împ rt iteă ăş cu mul t bun - voin de un ă ă ţă organ atât de... ne lipse te într'adev rş ă calificativul pent r u a însemn a cu destu l pregnan pe aprigul ă ţă ap r tor ală ă chestiunilor ,celor mai populare.

Aceast fericire de a- i vedea în sfâr it recună ş ş oscu te ideile, nu ne opre te îns de aş ă releva oarecare lucruri, cari vor ar ta c ideia noastr ă ă ă adoptat cu atâta generozita te deă aprigii odinioar ă adversari ai proectului de lege propus de d. Maio- rescu, ca ministrul al înv turilor, are mai multe ăţă r d cini i nu se bazeaz numai pe insuficien a ă ă ş ă ţ coalelor deş grece te i latine te.ş ş ş

Înain te de toa te, greceasca i latineasca s fie ş ă de vin c societatea noast r mergeă ă ă r u? Milioane ă d e s p i r i t e t i n e r e s ' a u a d p a t la i svo r u l fec u n d ă al antichit ii clasice, f răţ ă ă ca s se fi ivit vre - un ă pericol pentru desvoltarea lor ulterioar ; din contra. ă Cat dar s fie oă ă cauz mai adânc , pentru care ă ă greceasca i latineasca s fi avut tocmai în România ş ă rezulta te fatale. Scoale de latine te au produs în ş Fran a pe un Voltaire, la noi pe d. A. Sihleanu. ţ Cerem iertare ilustrului fost vice- prezident al Cam erei ro ie, c - 1 cit m al turi c'un om atât deş ă ă ă "insignifiant" ca francezul mai sus pomenit, dar supe rioritatea hot fîtoare a d- lui Sihleanu înă modele de stil, precum i cercet rile sale, cu drept cuvânt ş ă faimoase, asupra lui Cincinat i aş pocirilor, ne imp unea de la sine aceas t prob a supe rio ri t i i ă ă ăţ culturei române asupra celei franceze bun - oar , ne ă ă mai vorbind de cea nem easc care nu merit nici o ţ ă ă considera ie înţ al turare cu a noast r .ă ă

Cultura clasic are calitatea determinat de - a ă ă cre te, ş ea este în esenţă educativ , i iat ceea ce- a, ă ş ă lipsi t coalelor noas t re pân 'acu ma i le va lipsiş ş înc mul t timp înain te. A înv a vocabule latine ă ăţ pe din afar , f r a fiă ă ă p truns de acel adânc spirit de adev r, de pregnan i de frumuse e aă ă ţă ş ţ anti chit ei clasice, a înv a regule grama ticale f r a fi p truns aceaăţ ăţ ă ă ă

simet r ie intelectua l a cuget rii antice, ă ă este o munc zadarnic , e liter f ră ă ă ă ă în eles. Fixat ţ odat pentru totdeauna, ne mai putându - se schimba, ă c ciă apar ine unor timpi de mult încheia i, spiri tul ţ ţ antichit ii e regulatorulăţ statornic al inteligen ei i ţ ş al caracterului i isvorul sim ului istoric.ş ţ

Dar o dovad neted pentru influen a educativ ă ă ţ ă a antichit ii e f r îndoial faptul căţ ă ă ă ă tocmai statele acelea, cari au cultivat - o mai mult, sunt cele mai înaintate, c rede teptareaă ş culturii în genere se datore te studiului aces tuia, c f r el n'ar exis ta ş ă ă ă în genere o cultură a catarii. Sau într 'adev r s'ar ă putea suplanta Salust, prin Rochefort, scri sorile lui Cicero, prin telegramele de condo lean ale d- lor Mircea, Vintil i Horia? Noi ţă ă ş credem c , cu toată ă actualitatea produc iunilor genţ iale ale acestui s n tos i matur prezen t , el înc ă ă ş ă nu are acea form pe deaptu r u re a dete rmina t , ă ă precum o are antichi ta tea.

Nici latineasca, nici greceasca, nu sunt în ele în ile de vin la relele ceş ă li se at ribue. Privite ca cuno tin e, ele într'adev r nu dau de cât profesorş ţ ă ilor pânea de toate zilele; dar nici nu este aceas ta menirea lor. Impor tan t este ca spiri tul de adev r, ă ce domne te în cultura fixat prin ele, s st pânş ă ă ă ească în societate, i de aceea în elegem ca studiul ş ţ lor s fie m rginit la claseleă ă acelea ale societ ii, ăţ cari de te r mi nea z spiri t u l public: la înv a ii deă ăţ ţ p ro fe s i e , la ju r i sco n s u l i , la cler; da r în aces t e ţ ramu re cuno tin aş ţ t rebue s fie deplin . Celelal te ă ă clase se pot într 'adev r dispens a deă cuno tin a antş ţ ichit ii, - c ci desvol ta rea limbei na ionale, st pânăţ ă ţ ă it fiindă din sferele super ioa re de acela spiri t de ş adev r i bine pe care - 1 areă ş antichita tea, va fi iui inst ru me n t des tul de bun pent ru desvol ta rea intelig en ei lor. Ceea ce nu ne convine a a dar în manţ ş iera d'a vedea a organului guverna me n t a l , este confun da rea aces to r sfere deosebi te, este ames tecul înv mântului clasic cu cel real. Sferele trebuesc ăţă desp r i t eă ţ oda t pen t ru totdea u n a , precu m se despă ar te facul t a t e a de medicin deă cea de drep t . De sigur trebuesc împu ina te liceele, de sigur trebuesc coliţ ş reale. Dar numai nu confuz ie i ames tec între sfere cu totul deosebi te aleş activit ii inteligen ei. ăţ ţ Scopul practic al înv mântului real e câ tigul, eăţă ş aplicarea cuno tin elor pent ru a câ tiga. Scopul învş ţ ş mântului clasic nuăţă este aces ta. Din cont r , se presu p u n e totdeau n a c înv mântul clasică ă ăţă aduce foloase societ ei, cari nu stau în absolu t nici o ăţ pro p o r i e cuţ câ t igul individ u l u i . Munca un ui om ş se po a t e p l t i , ca r ac t e r u l , cul t u r aă lu i n ic i cân d . A judeca un proces de milioane, e poa te o mu z ic ă t o t a t â t d e u o a r ca i a j u d e c a u n u l d e o s u t ş ă ş ă de lei, dar ches t i u n e a e de a - 1 judeca drep t i pe ş un u l i pe al t u l .ş

Precum gimnas tica desvolt toate puterile musculă are i d cor p u l u iş ă o a t i t u d i n e de pu t e r e i t ine rş e e, to t as t fe l pu r u r e a tân ra i senin aţ ă ş an t ich i t a t e d o ati tu d i ne analog spi r i t u lu i i carac te r u l u i ă ă ş omenesc. Dar, pen t r u ca aceas t gimnas t ic moral ă ă ă s se resim t în carac te r u l i înă ă ş spi r i t u l public, t r e b u e ca s exi s t e cla s e în t r eg i de oa m e n i , car i ă s'o exerci t e imedia t , i anu m e clasele acelea, cari ş nu sun t aviza t e la muncă ma t e r i a l . Atunci gimă nastica aceasta se va resim i, vrând, nevrând, iţ ş asupra celorlalte clase pozitive.

Dar avut - am noi oare licee?Cine nu tie c , pen t r u a fi profeso r de liceu dup incalificabila noas t r lege aş ă ă ă

ins t r uc iei , nu ţ se cerea de cât absolvirea liceului însu i i depunş ş erea unui concurs ca vai de capul lui. Oare latin easca i greceasca sunt de vin c o genera ie ş ă ă ţ întreag de ignoran i -ă ţ except m profesorii cu studii academice - umple catedrele liceale i gimnază ş iale, predâ n d u - iş ne tiin a lor drep t tiin , c ş ţ ş ţă ă ni te somnoro i f r voca iune se pun pe carte pân ş ş ă ă ţ ă ce pot trece vr'un concur s , i dup aceea leag ş ă ă cartea de gard, nu mai citesc absolut nimic iş dict eaz numai an cu an acela caet vechiu i unsuros, unor urechi nou ? Latineasca iă ş ş ă ş

greceasca e de vin ă dac pos tu la n i de rând, ce nu tiu citi i scrie, ă ţ ş ş ocup func ii înă ţ organismul instruc iei publice? Latţ ineasca e de vin dac un reteveist cu patru clase ă ă primare, agent electoral de soiul birta ului Purcel, ş e ef al diviziei ins t ruc iei în România?ş ţ

La acestea nu e de vin senina antichitate, ci ă desvoltarea demagogic a societ iiă ăţ noast re. Pân ă ce nu va înceta aceas ta , prevedem c orice coli ă ş s'or face - cât de speciale - ele nu vor putea aduce nici o îndrep t a re într 'o societa te în care meritul e în pozi ie de aţ fi judecat de Funde ti, ş Costine ti sau Serurii! i oare nu vedem aceast ş Ş ă tenden neferici t laţă ă aceia chiar cari au urma t cursuri de tiin e exacte? Medicii români... caut ş ţ ă func ii, cei e i iţ ş ţ din scoale de arte, de meserii, de tecnic , to i, to i alearg dup func iuni, salaria te ă ţ ţ ă ă ţ de sta t , de comun e, de jude e!ţ

Dar dac în adev r coalele noas t r e de latină ă ş e te i grece te ar fi fostş ş ş bune, ce n'am vedea ast zi în România? Am vedea cel pu in tiin ele ă ţ ş ţ istorice înflorind, am avea erudi i. Ei bine, tiin a, ţ ş ţ cât se face la noi, se face deă ru ine, de ochii ş lumii oarecum, i de c tre b rba i cari între noi ş ă ă ţ fie zis, nici n'au studiat vr'o dat ă ,în coalele române ti, cel pu in nu în cele dinş ş ţ România. D. Cipariu, care tie de sigur bine latineasca sa, n'a studiat înş

coalele noastre, Cihac asemenea nu, c'un cuvânt nici unul din înv a ii sauş ăţ ţ literatorii mai însemna i, cari îndealmintrelea se pot num ra pie cele zeceţ ă degete, siguri c ar r mânea câteva de ă ă prisos.

S nu atribuim dar exclusiv împrejur rii, c se ă ă ă pretexteaz prin coli aă ş se înv a latine te i grecăţ ş ş e te, relele cari r sar din desvoltarea demagogic ş ă ă a societ ii, din ignoran a noastr i din lipsa die voin de a pune cap t unorăţ ţ ă ş ţă ă monstruozi t i incăţ ompatibile cu secolul în care tr im. O ar , a c rei ă ţ ă ă instruc ieţ se dirigeaz de c tre indivizi cu câte patru clase primare, oă ă ar a c reiţ ă ă jurnalism i legislaş iune e reprezen t a t tot prin asemenea genii, nu ţ ă poate înainta, din cauza spiritului de minciun , care ă plute te asupra tutu rorş rapor tu r i lor, nu îns din ă cauza c latineasca sau greceasca i- ar fi punândă piedeci!...

1880) Înv mântul democratic.ăţă

De i chiar de c tre organele guvernului liberal se ş ă consta ta dec dereaă înv mântului, se g seau oameni ăţă ă ca Hajdeu, B. Boerescu i redactori de la ş Românul care sus ineau c am f cut mari progrese de la 1848 încoace. ţ ă ă Eminescu arat că ă înv mântul a câ tigat în extensăţă ş iune, dar a pierdut în intensitate. înv mântulăţă democ ratic n'a creat oameni de cultur i de tiin ci o i-ă ş ş ţă mens plebe de aspiran iă ţ la func ii.ţ

Articolul a fost publicat în Timpul (V) 1880, 8 Iulie i a fost repro d u s subş titlul înv m â n t ul democratic ăţă de Gr. Peucescu în edi ia men ionat .ţ ţ ă

Lumea asta ar mai trece ea daca toate p surile i toate nenorocirile i s-ă ş ţar întîmpla încai sans phrase. Daca i se- ntîmpl fericirea de- a muri, ea eţ ă unit cu nepl cerea c unuia din pretin ii amici îi va veni mînc rime de limbă ă ă ş ă ă

i- i va inea la c p tîi un discurs cît toate zilele; daca te love te vreoş ţ ţ ă ă ş nenorocire, p rerile de r u ale cunoscu ilor, dup cari în genere se ascundeă ă ţ ă p rerea de bine, î i mai îngreuieaz înc sarcina vie ii. Nu a fost lipsit deă ţ ă ă ţ iste ie muritorul acela care, pentru întîia dat , a observat c soarta nu esteţ ă ă numai rea, ci i r ut cioas : c ea n- aduce numai suferin e, ci te ironizeazş ă ă ă ă ţ ă totdeodat într - un chip oarecare pe cînd i le d .ă ţ ă

Astfel s- a constatat de c tr chiar organele guvernului c înv mîntul merge foarte r u.ă ă ă ăţă ă Num rul celora cari, în anul acesta, au fost în stare a depune bacalaureatul e minim;ă ministeriul a trebuit s revoce o m sur asupra corigen ilor de team de- a nu depopula claseleă ă ă ţ ă superioare; în patru ani de guvernare ro ie s- au închis peste ş nou sute ă de coale rurale, iarş

deasupra tuturora este a se deplînge ignoran a deplin a personalului didactic, de vreme ceţ ă exist , institutori, ba profesori de universitate chiar cari nu tiu scrie corect i, cu toate acesteaă ş ş d. H sd u, d. Vasile Boerescu, avînd a inea discursurile funebre ale unui înv mînt în? ă ă ţ ăţă

asemenea condi ii, a g sit c minunate progrese am f cut, c grozav ne- am luminat.ţ ă ă ă ăBa mai mult înc .ăRomânul g se te c mari sînt progresele f cute în înv mîntul public în epoca de? ă ş ă ă ăţă

regenerare în care am intrat la 1848. Înv mîntul, pe atunci privilegiul cîtorva, ast zi este laăţă ă dispozi iunea oricui în ora e i, în cîtva, r spîndit i în sate.ţ ş ş ă ş

Se- n elege. coalele rurale înfiin ate de b trînul Grigore Ghica din ara Româneasc erauţ Ş ţ ă Ţ ă pe atunci privilegiul cîtorva.

Foaia înv torul satului , care a început a ie i la octomvrie 1843, redijat de Petru? ăţă ? ş ă Poenaru în colaborare cu Aristia i al ii, foaie care se ocup numai cu coala s teasc i e multş ţ ă ş ă ă ş mai bine scris decît gazetele de azi, se datore te epocei de regenerare de la 1848 încoace. Nuă ş ne- am mira daca cele dintîi coale române ti, datorite Mariei Teresiei i lui Iosif II, s- ar atribuiş ş ş asemenea fericitei inspira iuni a d- lui C.A. Rosetti i daca ni s- ar spune c incai, Petru Maiorţ ş ă Ş

i Laz r a început cariera lor prin a fi ciraci la redac ia Românului , asemenea d- lor Carada iş ă ţ ? ? ş Costinescu.

D. Hasdeu, în discursul f cut, cu ocazia distribuirii premielor, a împ r it cultura colar aă ă ţ ş ă românilor în trei faze: teocratic , aristocratic i... democratic , din care aceasta din urm seă ă ş ă ă datore te în Moldova lui Asaki i S ulescu, în ara Româneasc lui Laz r i Heliade. Oş ş ă Ţ ă ă ş împ r ire frumoas , dar care spune prea pu in. Cumc în m n stiri se înv a mai mult ori maiă ţ ă ţ ă ă ă ăţ pu in carte e prea adev rat, îns aceast cultur numit teocratic era totodat i ...ţ ă ă ă ă ă ă ă ă ş democratic . De vreme ce orice cre tin, f r deosebire de rang, putea s înve e carte înă ş ă ă ă ţ m n stiri de se f cea sau nu c lug r, coala nu era monopolul clerului. Cît despre culturaă ă ă ă ă ş aristocratic , ea asemenea nu merit un nume atît de pompos. În to i timpii clasele mai avuteă ă ţ au f cut abstrac ie de la coalele publice, preferînd instruc ia privat , ca una ce garantează ţ ş ţ ă ă cre terea mai bun a copiilor.ş ă

Noi nu ne vom sfii a zice c înaintea înv mîntului public i gratuit, accesibil pentru to i,ă ăţă ş ţ nu exista în genere înv mînt, iar acest înv mînt public nu se datore te ini iativeiăţă ăţă ş ţ românilor. Ini iativa s- a luat mai întîi dincolo de Carpa i, mai cu seam sub Maria Teresia iţ ţ ă ş Iosif II. Laz r însu i era un product al epocii iosefine, ca i profesorii pe cari Asaki i- a adus laă ş ş

coala din Socola. Avem înaintea noastr caietele de studiu, legate la un loc, ale unui fiu deş ă ran; care înv a la Socola în anul 1810. Din aceste se vede l murit influen a coalelorţă ăţ ă ţ ş

latine ti ale Apusului.şAceste caiete încep cu gramatica româneasc , apoi urmeaz retorica, logica, morala,ă ă

exegeza Psalmilor, istoria biblic , catehismul cre tinesc, în fine istoria general . Ini iativeiă ş ă ţ Cur ii din Viena i se datore te a adar înv mîntul democratic atît dincolo de Carpa i cît iţ ş ş ăţă ţ ş dincoace, iar daca Românul dore te numaidecît o epoc de regenerare în care am intrat i de? ? ş ă ş la care mari sînt progresele f cute , atunci nu citeze anul 1848, care n- are pentru coal nici o? ă ? ş ă semnificare, ci Regulamentul Organic, pentru întemeiarea înv mîntului, i epoca lui Cuzaăţă ş Vod , pentru înmul irea coalelor, o înmul ire f r tranzi ie, f cut , din nenorocire, înă ţ ş ţ ă ă ţ ă ă detrimentul calit ii lor.ăţ

Ca principiu general cat s admitem c înv mîntul, pre cît a cî tigat în estensiune, peă ă ă ăţă ş atît a pierdut în intensitate. E nemaipomenit, dar din nenorocire adev rat, ca la acest poporă care cînd e vorba de cultur cat s - l lu m ca întreg, nu exist nici tiin , nici literatur? ă ? ă ă ă ă ş ţă ă Cataloagele librarilor sînt pline de tip rituri f cute cu scopul lucrativ de- a le desface în coal ,ă ă ş ă c r ile de tiin sau literatur se tip resc în vederea unui premiu academic, tiin a iă ţ ş ţă ă ă ş ţ ş literatura, cît se face la noi, se face numai cu paguba de timp i bani a acelora ce se ocup cuă ş ă ea, daca nu sînt oameni cu apuc turi destul de dibace de- a da operelor lor un relief pe careă nu- l merit i de a le l sa s fie pl tite direct sau indirect din . . . bugetul statului.ă ş ă ă ă

Nu mai vorbim despre efectele sociale ale înv mîntului nostru. Ele sînt de-ăţăa dreptul dezastruoase. Arta atît de r spîndit a în ir rii negramaticale de vorbeă ă ş ă pe hîrtie deschide celui ce- o posed toate c ile de înaintare în via a public ,ă ă ţ ă

începînd de la scriitorul s tesc i sfîr ind cu consiliarii tronului. Astfel activitateaă ş ş intelectual a genera iei actuale pare a se mistui în singura direc ie a cî tiguluiă ţ ţ ş f r munc pe acele mii de c r ri ale influen ei morale pe cari le deschideă ă ă ă ă ţ atotputernicia demagogic , în socoteala îns i cu paguba poporului. O imensă ă ş ă plebe de aspiran i la func iuni, iat ce au scos la lumin înv mîntul democratic.ţ ţ ă ă ăţă

188 0) Optimis m.

Dup ce arat decaden a contimporanilor s i, Emiă ă ţ ă nescu spune c garan ia triumfuluiă ţ binelui i adev rului ş ă e moar tea . Numai aceas ta ne scap de pro ti i pervă ş ş er i i ne dş ş ă putin a is privim cu râs voios priveli tea ţ ă ş zadarnic pe care ei ni- o ofer .ă ă

Articolul f r titlu publicat în ă ă Timpul (V) 1880, 1 Februaur i nereprod u s înc în nici oş ă edi ie a operelor ţ lui Eminescu, afar de aceea a clasicilor comenta i.ă ţ

Ca u n fe l de re f u g i u de m ul t e l e inco n v e n i e n t e a l e vie i i , Du m n e z e u , în în a l t aţ s a b u n v o i n , a d a t o m u l u i r â s u l cu t o a t sc a r a d e la z â m b e t u l ă ţă ă ironic pân laă cloco t i r e a ho m e r i c . Cân d vezi capă e t e , a t â t d e v i t r e g î n z e s t r a t e d e l a n a t u r , î n că â t n u s u n t î n s t a r e a în e l e g e ce l m a i s i m p l u ţ a d e v r , ca p e t e în ca r e , ca în n i t eă ş og l i n z i re l e , to t u l se ref l ec t s t r â m b i în p ro p o r i i poci t e , ă ş ţ f cân d u - i compli me n t eă ş unul al tuia i nu min d u - se ş s a r e a p m â n t u l u i , a i av e a c a u z d e a t e î n t r i s t a ă ă i d e aş d e s p e r a d e v i i t o r u l o m e n i r i i , d a c n ' a i ă t i c d u p o s u t d e a n i d e p i l d , p e s t eş ă ă ă ă a m â r i - dou desp r mintele geniilor ă ă ţă contimporani, peste balam u c i pu c rie, va cre teş ş ă ş iarb i c în amin t i re a genera ie i viitoa re , toa te fiziono mii le aces t ea ă ş ă ţ vor fi pe r i t f ră ă de nic i o u r m , ca cerc u r i l e idin ă fa a u n e i ap e s t t t o a r e .ţ ă ă

Gara n ia învinge r i i adev r u l u i i bine lu i în lu mţ ă ş ea aceas t a , es te moa r t e a . Dacă mo ar t e a nu s 'a r îndura s ne scape de o genera ie în disselecă ţ iune, care produceţ atâ ia Mih le ti, Funde ti, Pţ ă ş ş ătârl geni, Costine ti, dac moartea n'ar pune adevă ş ă rul laă ad post de onoarea de a fi coexista t al tă ă uri cu par tea criminal i stupid a omenirii,ă ş ă n icio d a t na i i le n ' a r fi pu t u t s t r â n g e acel capă ţ ital de adev ruri, care înobileaz aspra loră ă lupt ă pentru existen . E o fericire pentru noi c , prostia i perversi ta tea fiind nemuritoare,ţă ă ş cel pu in pro tii ţ ş i perver ii in concreto sunt muritori.ş ş

De acolo râsul, ca un voios semn de încredere în z d rnicia acesteiă ă priveli ti.ş

1880) Partidul const itu ional.ţ

Partidul conservator era acuzat de reac ionarism. Emiţ nescu se'n t r eab dac e posibil oă ă ă reac iune în ar . ţ ţ ă Toate.actele conservatorilor, departe de a fi reac ionare, sunt dimpotriv liberale i ,auţ ă ş determinat progresul soc iet ii române ti. Partidul conservator are un program ăţ ş clar i precis: voe teş ş conservarea intact a constitu iei, ă ţ iar acuz a re a adus de adversa r i i poli t ici nu va pu tea ă fi nicioda tă dovedi t . Cuvântul "reac ionar" nu are la ă ţ noi nici temei istoric, nici îndrept ire social . Articolul ăţ ă a fost publicat în Timpul (V) 1880, 15 Mai i a fost ş reprodus sub titlul Partidul constitu ional ţ de Gr. Peu cescu în ed. men ionat .ţ ă

De cân d da t e a z expo r t u l no s t r u de grâ n e , de ă a t u n c i im p o r t u l de f ra z e . S'a r p u t e a z ice c Romă ânia a pre s c h i m b a t p tu r i l e adâ n c i i binec uă ş vân t a t e de Du m n e z e u ale râ n e i sa le pe vorb e ţă de er te, pe teorii de gaze t , pe sub iri apuc tu ri ş ă ţ ă advoc e t iăţ ş

.aş .m.d. , c ci sp i r i t e l e cele bun e , ă ce m a i s u n t în vi a , l e d a t o r i m u n e i e p o c e c uţă mul t an t e r ioa r e celei actua le .

Int r e aces t e fra z e de e r t e , f r nici un core l a t ş ă ă real, c reia i - am consac ra t atâ teaă critice, e i aceea ş inventa t de ă Româ n ul i afilia ii s i, c dreap t a ş ţ ă ă conserva toa re din România ar fi reac ionar ; ţ ă fraz ă care s ' a rep e t a t de a t â t e a ori în via a noa s t r po lţ ă itic ,ă încâ t confo r m prover b u l u i latinesc "calum niare audae t e r semp e r aliquid haere t", mul iţ

o repe t f r s - i fi dat vre - odinioa r seama de în eles u l , ă ă ă ă ş ă ţ cuvâ n t u l u i ce - 1 în t r e b u i n e a z i , f r a se în t r e b a cel p u i n dac oţ ă ă ă ţ ă rea c i e , în s e n s u l ap u s e a n alţ cu vântului, singurul adev rat, e m car cu putin în ă ă ţă România.

Care sunt oare actele reac ionare ale dreptei ţ conservatoare ?La unirea rilor, la alegerea unui Domn, au luat par te cu votul i cuţă ş

fapta conserva tor ii act uali, precum se poate constata din discu iileţ adun rilor ă ad- hoc.

Seculariza rea averilor închina te se propu ne i ş se ob ine cuţ unanimitate de voturi de c tre un actual ă conservator.

Oborîrea privilegiilor, egalitatea civil i instrucă ş ţ iunea popular seă datorese conservatorilor.

Constitu ia liberal de ast zi se propune de un ţ ă ă guvern în majori t a t e conserva to r , se admi te de c tre o adunare în majoritate conservatoare,ă prezidat de M. K. Epureanu.ă

In privirea aceasta nu exist absolut nici un ă preceden t, care i- ar da cuiva ocazia de - a sus inea ţ c dreap ta a fost cândva reac ionar . Dreap ta 'aă ţ ă voit i a realizat introducerea liber t ilor publice ş ăţ i a mecanismuluiş constitu ional în ar , într'o m sţ ţ ă ă ur mult mai mare de cum au f cut - oă ă vreodat ă liberalii.

Dar pân ' aci, i nu mai depa r t e .şRepublica de la Ploe ti într 'adev r n'a proclamş ă at- o dreapta, pe Domn

nu 1- a amenin at eu asasţ inarea sau cu detronarea, cu un cuvânt ea s'a m rgă init la p strarea, la conservarea institu iilor actă ţ uale, nu a încerca t îns nici a le falsi fica, nici ă a le înl tura, nici în fine a le dis t ruge.ă

O reac ie exist în Fran a. Toate partidele monarhice de acolo, uneleţ ă ţ voind dreptul divin, altele ape lu l nap o le o n i a n , toa t e în t r ' u n gân d de - a r s t u r n a ă constitu ia actual a statului francez i de- a readuce ţ ă ş insti tu iuniţ din domeniul trecutului, sunt într 'un chip oarecare reac ionare.ţ

Dar ce voe te d re a p t a la noi?şAvem vr'un candida t la domnie, voim m car reîă ntro d u ce rea regulame n t u l u i

organic? Pânâ i copiii ş t i u c a s e m e n e a i m p u t r i n u c u t e a z n i m e n i a ş ă ă ă ni le face, nici adversar i i no tr i poli tici. tiind îns ; ş Ş ă ace tia c te r m e n u l "reac io n a r" e odios înş ă ţ unele p r i ale Europei, fac să ţ port cu aceas t porecl , ă ă a t r i b u i n d - o n o u . Dac n o iă ă z ic e m d e s p r e libe r a l i c sun t radicali , avem dovez i la mân : avem ă ă Re publica Româ nă redi ja t de însu i Pon ti fex Maxiă ş m u s al pa r t i d u l u i , d. C. A. Rose t t i , ave m edi i aţ duodez a acelei republice la ferici ii Ploe ti.ţ ş

Dar noi reac io n a r i ? De un d e i pâ n tu n d e ?ţ ş ăE vr'un Ioan sau Caliman Asan, vr'un Bogdan Mu atin, vr'un Vladislav Basarab, aiş

c rora crainici ă i cu r t e n i s fim; ap r m pr ivi legi i i con s t i t u i i ş ă ă ă ş ţ vechi; voim supri mar ea liber t ilor publice, a egaliăţ t i i cet en ilo r?ăţ ăţ

Nimic din toa t e aces t e a .Cee a ce voi m a z i , p r e c u m a m voi t - o p u r u r e a : es te conservare a intact ă a

aces t e i cons t i t u i i , îns ţ ă bine în e l e s ţ intac t , ă c ci e p r o p u s de u n guve r n , ă ă în majori t a te conse rva to r , vota t de o adunare în ă majori ta te conservatoare.

Prin intact în elege m îns ca to i factor i i cons t i tţ ă ţ u ion a l i s - i înde pl in e a s cţ ă ş ă misiu n e a ce li se at r i - bue pent ru a nu se confun d a respo n s a bi li t a tea lor. Camera St fieă Camer , s nu se ames t ice în atriă ă bu iunile puterii judec tore ti i a acelei executive;ţ ă ş ş pute rea executiv s nu ocoleasc respo n s a b ili ta t ea ce - i incumb prin voturi servile;ă ă ă ă aleg torul s nu fie ă ă stân j ini t de a - i exerci ta drep t u l lui prin t r ' u n sis te m ş de presiuni morale i mater iale, de amenin ri i ş ţă ş pro mi s i u n i de func i i i favori .ţ ş

Dac îns , de la aleg tor începând, tot cons ti tuă ă ă ţ ionalismul se m rgine te la p zirea exterioar de ă ş ă ă formali t i goale, pe când în fond totăţ

spiri tul cons ti tu iei e falsificat, toate garan iile ei înl turate, aţ ţ ă tunci nu mai poate fi vorba de guvern parlamentar. Atunci avem a face c'o societate organizat de ă exploata ie, care intimideaz ara prin manopere maţ ă ţ chiavellice,

i în contra ei dreapta consti tu ional ş ţ ă e în ap rare. Ea ap r institu iileă ă ă ţ actuale gi libertă ile publice.ţ

Dreapta se poate numi cu drept cuvânt partidul constitu ional; ţ lupta ei e îndrep ta t contra par tidă ului anticonstitu ional, radical, care falsific iţ ă ş spir itul i litera institu iilor actuale, ducându - le ş ţ ad absurdum i inspirândş na iunii neîncredere în eficţ acitatea lor.

Singurele analogii ce se pot cita între dreapta noastr i alte drepteă ş apusene e poate cu partidul conservatorilor republicani din Fran a i cuţ ş partidul constitu ional din Italia. Fa cu tendin ele unui ţ ţă ţ Clemenceau i aş altora, republicanii conservatori, ap r constitu ia actual a Fran ei,ă ă ţ ă ţ institu iile ei ţ actuale.

Întrebuin area aceasta de porecle de erte e inţ ş dealtmintrelea o sofismă comun i veche ca lumea, ă ş precu m lesne se vede, e ceea ce se nume te înş logic o ă petitio principii. In loc de a dovedi o tez , ă în cazul nostru în loc de a dovedi prin fapte c ă dreap ta voie te trecu t ul , de unde apoi ar rezul t a ş în adev r c e reac ionar , se aleg în discu ie din ă ă ţ ă ţ capul locului numiri, adecă vorbe, care cuprin d în sine deja concluziunea i din a c ror analizja ş ă lexicală s rezulte ceea ce mai întâi ar fi trebuit, ă dup toat bunacuviin , s seă ă ţă ă dovedeasc . Nep rtiniă ă torul zice "cult" sau "religie", amicul cauzei zice "pieta te" sau "beati tud ine Dumne zeiasc ", adversa ră ul zice "bigoterie", "supers t i ie". Nep rtini torul ţ ă zice "preot", d. Sihleanu zice "piochi". Astfel, cei ce discut , tr deaz , prin chiar alegerea termenilor, ă ă ă inten ia pe care oţ au.

E într 'adevi r trist ca ni te apuc turi sofis tice, ă ş ă atâ t de vechi i atâ t de cuno sc u t eş fiec ruia, încă ât de la întâia vedere sar în ochi, s poa t avea ă ă o influe n oareca reţă asu p r a convinger i i oame n ilor.

Astfel îns st i cu dreapta conservatoare. Cei ă ă ş nep rtinitori o vor numi "partidă constitu ional", ţ adversarii de rea credin vor continua a ne nuimdi ţă reac ionari, ferindu - seţ îns s'o probeze aceasta.,ă

Am avut speran a - van pioate - c în era ţ ă ă nou ce ni s'a creat prin tractatul de laă Berlin, cop il riile i poreclirile ' din trecu t vor înceta.ă ş

De i presa guvernamental nu înceteaz nici azi ş ă ă cu toate c adese ori a inut seamă ţ ă de argument a ia noas t r , de - a înt reb uin a terme ni impro p r i i ţ ă ţ în discu ie, ceea ce noi nuţ facem ori cât die as.pri ar fi termenii no tri, ne - a r mas a ne m guli cel ş ă ă pu in cuţ realitatea lucrurilor, cu num rul disp rând ă ă al foilor oficioase, c ci mai pu in de ,cât una nuă ţ poate fi.

Afar de ă Româ n ul , nu mai e înt r ' a d ev r nici un organ radical care s poa t fiă ă ă lua t în mân ă m car, necum citit. Specia presei radicale de resă pân t i i nu mai e reprez e n t a tă aseme n e a de cât printr'un singur organ, pe care nu- 1 mai cite te nimş enea. Cât despre Pressa centrului sau centrul Pressei, ne credem dispensa i, dup probele vesiele ţ ă ce le- am dat despre consequen a cu care este conţ dus acest organ, de- a mai insista asupra lipsei de gravitate a acestei alian e de ocazie d'alde Dimanci, ţ P t rl geni, etc, precum se exprimauă ă ă odinioar ă confra ii no tri.ţ ş

Astfel, calomnia c dreap ta e reac ionar i- a ă ţ ă ş tr it i ea traiul, i- aă ş ş avut i ea epoca de înflorire ş sau mai bine de rodire, c ci calomnia eă criptogam ă i învechindu - se pe terenul inundat de lumina mare ş a adev rului, se usuc i dispare ca toate cripto -ă ă ş gamele ce rodesc la întuneric i în umbr .ş ă

De i nu sper m din par tea confra ilor de la ş ă ţ Românul c vor recunoa te pe faă ş ţă eroarea lor, fie voluntar fie involuntar , dar una tim; c în contra ă ă ş ă evide n e i lup t a eţ

abs u r d i ridicu l ca i aceea ă ş ă ş a celebrului erou de la Mancha.Absurzi sunt oamenii adeseori, ridicoli îns nu ă vor s fie nici când, iă ş

teama de ridicol, pe care confra ii trebue s'o fi având, ne deschideţ perspectiva de- a vedea disp rând, din dic ionarul nostru ă ţ politic cuvântul reac ionar, ţ c ruia- i lipse te orice ă ş temeiu istorie, precum nu are nici o îndrept ire ăţ social .ă

1880) Reac iunea.ţ

Eminescu cons ta t dec derea vie ii noas t re publice ă ă ţ i totodat mic orarea vitalit ii noastre caş ă ş ăţ neam. Pret utindeni triumf fraza goal , pretutindeni statul eă ă la discre ia unei societ i de exploatare. Inţ ăţ acela i timp conservatorii sunt mereu acuza i de reac ionarism. Emiş ţ ţ nescu arat c cuvântul reac iuneă ă ţ nu are nici un sens dac - i aplicat la conservatori, fiindc ace tia nu voesc ă ă ş stabilirea st rilor din trecut.ă Ar fi bine dac s'ar putea ă face o reac iune fiindc aceasta ar însemna readucerea ţ ă în ar a puterii pieţ ă care neamul nostru o avea în secolul XIII i al XVI- a. A a ceva nu - i cu putin ; nu poate ş ş ţă exista un partid capabil s îndeplineasc a a ceva. O ă ă ş reac iune în adev ratul sens al cuvântului nu - i cu putiţ ă nţă în ar i a crede în ţ ă ş ea a te l sa vr jit de iluzii. ă ă Totu i nu exist patr io ti sm f r dragos te de trecut.ş ă ă ă

Articolul a fost publicat în Timpul (V) 1880, 22 Iul ie. Trunchia t a fost publicat sub titlul Reac iunea ţ de Gr. Peucescu în ed. men ionat . Ilţ ă reproducem aci în întregime.

Programul nostru zicea: Teorii abstracte de cosmopolitism importate de- aiurea s- au împr tiat pe nesim ite i au sl bit cu încetul sim ul conserv rii na ionale, a a de vioi i deăş ţ ş ă ţ ă ţ ş ş puternic odat la români; i aceste idei, v t m toare chiar în rile luminate i puternice deă ş ă ă ă ţă ş unde s- au luat, au devenit un adev rat pericol pentru na iunea noastr .ă ţ ă

De alt parte, dorin e de progres i de libertate nechibzuite au introdus prea ades înă ţ ş mecanismul nostru politic fraza goal în locul realit ii.ă ăţ

Nu credem ca cititorul s mai cear probe pentru eviden . Înecarea cu str ini a tuturoră ă ţă ă ramurilor vie ii noastre economice, reducerea românului în ara sa proprie la rolul de simpluţ ţ salahor agricol, c derea repede a tuturor meseriilor, stingerea industriei casnice i înlocuirea eiă ş prin producte industriale str ine, lipsa absolut a unei legi de incolat, ceea ce permite caă ă gunoaiele societ ilor vecine din cîte i patru unghiurile lumii s s- a eze la noi, prefacerea înăţ ş ă ş fine a acestor elemente în elemente politice cari au umplut func iile statului i se strecoar înţ ş ă reprezenta iunea na ional , toate acestea dovedesc c ara noastr nu mai e vechea Românie,ţ ţ ă ă ţ ă ci e o Americ oriental deschis tuturor imigra iunilor, al c ror principiu e ă ă ă ţ ă Ubi bene ibi patria

i teoria de om i om .ş ş ?Pe de alt parte dorin a de progres i de libertate a introdus fraza goal în locul realit iiă ţ ş ă ăţ

în mecanismul nostru politic.Adec în ă Constitu iune,ţ adaug Steaua României .ă ?Acest adaus este al ei, pentru a altera terenul discu iei. Constitu iunea nu este unţ ţ

mecanism, ci un text de lege, bun dac se aplic bine, r u daca se aplic r u. Acest textă ă ă ă ă nevinovat nu are deloc a- i imputa dac sub masca lui se desf ur influen a imoral , dac înş ă ăş ă ţ ă ă numele lui se înscriu în listele colegiului I i al II[- lea] aleg tori fraudulo i, dac tot în numeleş ă ş ă lui o societate de exploatare a pus mîna pe statul român, uzurpînd numele de partid politic.

Dar nu este acesta sîmburul discu iei cu Steaua României . Pentru ca discu ia s nu devieţ ? ? ţ ă o simpl ceart de cuvinte, o logomahie, pentru ca s nu se ignoreze tocmai no iuneaă ă ă ţ fundamental de care e vorba, ne întreb m: ce e reac iune?ă ă ţ

O espresie împrumutat din mecanic , însemnînd ac iunea negativ produs prin unaă ă ţ ă ă pozitiv . În politic îns cuvîntul ,,reac iune" s- a întrebuin at întîi la 1789, ca sinonim ală ă ă ţ ţ contrarevolu iunii, al unei ac iuni contrare Revolu iunii Franceze.ţ ţ ţ

Cuvintele au în elesul lor. Daca acum le d m un în eles, acum un altul, nici o discu ie nuţ ă ţ ţ e cu putin .ţă

A adar, care este accep iunea singura adev rat a cuvîntului, ca s nu se fac vorbş ţ ? ă ă ? ă ă ă zadarnic ?ă

O dat contraac iune. În acest în eles orice opozi ie e o reac iune i- n aceast ordine deă ţ ţ ţ ţ ş ă idei opozi ia f cut de Steaua României pîn mai ieri, ori de Presa , e asemenea reac iune.ţ ă ă ? ? ă ? ? ţ

Alt dat îns reac iunea înseamn asemenea o contraac iune, îns în senzul ă ă ă ţ ă ţ ă restabilirii unei st ri de lucruri care a existat odat .ă ă Contele Chambord voie te regalitatea de drept divinş precum ea a existat odat ; ceea ce el voie te a avut odinioar trup, a fost concret. Centrul dină ş ă Germania voie te restabilirea unor legi cari au existat odat i au fost desfiin ate.ş ă ş ţ

Acest soi de reac iune ni se imput nou , i aceasta zicem c e o scornitur din parteaţ ă ă ş ă ă organelor guvernamentale. Ceea ce voim noi: realitatea în locul frazelor, controlul real al actelor guvernului în locul simulacrului de control, responsabilitatea adev rat în loculă ă ascunderii dup clapi ti iresponsabili - toate acestea ar fi un progres pe lîng ceea ce seă ş ă întîmpl ast zi, nu o reac iune.ă ă ţ

Iat dar accep iunea politic a cuvîntului:ă ţ ăTenden a de a reintroduce o form de guvern mînt care- a existat odat : regalitatea deţ ă ă ă

drept divin, imperiu .a.m.d.şDar orice tenden de reform , chiar aceea care r sare cu necesitate din relele actualit ii,ţă ă ă ăţ

nu poate fi numit reac ie decît în senzul mecanic, nu în cel politic al cuvîntului.ă ţDar la ce atîta discu ie? Se- n elege c Steaua României , pîn acuma în opozi ie, trebuiaţ ţ ă ? ? ă ţ

s caute un pretext pentru trecerea nejustificat în rîndul guvernamentalilor. Dac pretextul ară ă ă fi cauza adev rat ,ă ă atunci aceast trecere ar fi trebuit s se opereze înc de acum cî iva ani,ă ă ă ţ c ci totdeauna a existat acest partid, pretins dezn d jduit, al conservatorilor. A adar nuă ă ă ş existen a partidului conservator e cauza adev rat c ni se caut acum nod în papur , ci alta.ţ ă ă ă ă ă Pretinsa cauz nu este decît un pretext. Ceea ce am fi dorit îns e ca confra ii de la Steauaă ă ţ ? României s - i dea cel pu in silin a de- a descoperi un pretext mai plauzibil decît cel inventat? ă ş ţ ţ de genii de la Românul sau de la Telegraful . Atîta- i tot. Ne f cusem iluzia c putem a tepta? ? ? ? ă ă ş mai mult de la tineri la cari presupuneam mai mult iubire de adev r.ă ă

A i fost contra guvernului, sînte i acum pentru el.ţ ţConstat m inconsecuen a i ne m rginim la aceasta.ă ţ ş ăDreptul de- a ne mira l- am pierdut de mult în România. Într- o ar în care un om cuţ ă

patru clase primare i peste aceasta din fire m rginit e redactor de ziar, deputat, director deş ă Banc Na ional , special într - ale drumului de fier i curînd ministru de finan e, într - o ar înă ţ ă ş ţ ţ ă care mucenicul Simeon e un om c ruia nu i se poate imputa nimic, unde procurele false ca iă ş falsele c r i de aleg tor joac rolul de c petenie pentru înaintarea oamenilor, unde merit,ă ţ ă ă ă

tiin , caracter nu sînt nimic, tripotajul, pi icherlîcul i hatîrul tot, în o asemenea ar omul eş ţă ş ş ţ ă redus a constata istorice te ceea ce se- ntîmpl , a se indigna din cînd în cînd, a rîde maiş ă adeseori, dar a se mira de ceva nu mai are dreptul.

Pu ine avem de zis ca concluziune la o polemic cu mult prea lung pentru obiectul ei.ţ ă ăara care, prin aplicarea institu iilor ei, încurajaz ignoran a, neconsecuen a, lipsa deŢ ţ ă ţ ţ

caracter, ba le decoreaz chiar, dovede te c e în descompunere deplin . Dovad despreă ş ă ă ă aceast descompunere este imigrarea continu de elemente str ine, care n- a fost nicicînd maiă ă ă mare decît sub sistemul actual de guvern mînt. De i aceste imigra iuni reprezint prisosul, nuă ş ţ ă tocmai clasic în virtu i i inteligen , al popoarelor învecinate, totu i acest prisos, oricum ar fiţ ş ţă ş el, e superior plebei superioare indigene. Pe spatele nefericitului popor românesc, apatic de suferin e i ame it de fraze, se formeaz un popor nou de venetici, de- o na ionalitateţ ş ţ ă ţ nehot rît înc , o nou ras american , în ochii c reia vechiul popor al lui Mircea Basarabă ă ă ă ă ă ă dispare i emigreaz Promotorul acestui americanism e partidul ro u, care are preten ia de- aş ă ş ţ se numi i na ional.ş ţ Noi nu ne îndoim c i din acest aluat, în care Costine tii i Serurii joacă ş ş ş ă un rol atît de mare, se poate forma ceva; dar ceea ce se va forma nu va fi desigur nici popor românesc, nici stat românesc.

Din punct de vedere istoric, oricine se asociaz cu ro ii, dac nu tradeaz p mîntul rei,ă ş ă ă ă ţă tradeaz îns poporul rei. Mul i, nu contest m, cei mai mul i poate o fac f r s- o tie; vai deă ă ţă ţ ă ţ ă ă ş aceia îns cari, avînd putin de- a vedea clar, o fac cu bun tiin !ă ţă ă ş ţă

Înaintea negrei str in t i care împînze te ara cad codrii no tri seculari i, împreun cuă ă ăţ ş ţ ş ş ă ei, toat istoria, tot caracterul nostru. Moartea, decre terea popula iei îndepline te apoi restul:ă ş ţ ş

stîrpirea fizic a neamului românesc.ăE deci ... iubirea de adev r din partea feluri ilor no tri adversari politici de- a nu maiă ţ ş

vedea alt cauz de rele în ar decît reac iunea.ă ă ţ ă ţi cu toate acestea ar trebui s tie to i c dac- am fi închipui i i dac n- am ti bine cŞ ă ş ţ ă ţ ş ă ş ă

nu exist nici putin a unei adev rate reac iuni în ar , am trebui s fim m guli i de acestă ţ ă ţ ţ ă ă ă ţ epitet.

A readuce în ar acea repede cre tere, început în secolul al XIII- lea, în care poporulţ ă ş ă românesc f cea s dispar dinaintea puterii sale de via triburile tatare i slave ce cutreierauă ă ă ţă ş p mîntul acesta, a readuce vulturescul avînt al Basarabilor, starea de bog ie din vremea luiă ăţ Petru Rare ori a lui Matei Basarab, a le putea readuce ar fi merit i, a fi reac ionar ar fi identicş ş ţ cu a fi sporitor neamului i rii.ş ţă

Dar nici putin nu exist pentru un asemenea partid. Izvorul înt ritor al istorieiţă ă ă na ionale, iubirea de limb , de datini i de popor sînt înlocuite la tinerime i ceilal i prinţ ă ş ş ţ romane fran uze ti i cînt re e pribege ale cafenelelor str in t ii. Un aer boln vicios deţ ş ş ă ţ ă ă ăţ ă corup ie, de frivolitate, de cî tig f r munc a cuprins plebea noastr ro ie i infecteaz chiarţ ş ă ă ă ă ş ş ă sfera ce r m sese neatins de acest spirit. A crede c o reac ie puternic , în senzul na ional iă ă ă ă ţ ă ţ ş istoric al cuvîntului, ar mai fi cu putin la noi în ar , ar însemna a se face jertfa unei de erteţă ţ ă ş iluzii.

Patriotismul, cu toate acestea, nu este iubirea rînei, ci iubirea trecutului. F r cultulţă ă ă trecutului nu exist iubire de ar . Azi e constatat c , din momentul în care împ ra ii auă ţ ă ă ă ţ început a înlocui prin oameni noi pe senatorii Romei, în care tradi iile i cultul trecutului seţ ş întrupaser , Roma a mers spre repede c dere. Cazul Romei nu numai c nu e izolat, dar nuă ă ă sufer nici escep ie m car ... !ă ţ ă

1880) Studii asupra situa iei.ţ

În Decembrie 1877, pu in timp dup venirea la redţ ă ac ia Timpului, Eminescu î i expuneţ ş p rerile. sale aă supra vie ii noastre publice în ţ Icoane vechi i icoane ş nou . ă Dup câ iva ani de d ruire aă ţ ă energiei sale intel ectuale, Eminescu simte, nevoia s arunce o privire asupra întregei noast re vie i deă ţ stat i s ne dea obsş ă erva iile sale. Cele cinci articole care constituesc ciclul ţ Studii asupra situa ieiţ îndeplinesc aces t rol.

In primul articol Eminescu dup ce subliniaz neîă ă ncrederea Românilor în progra mele poli tice, î i expş une p rerile asupra desvolt rii normale a unui stat. ă ă Eminescu e contra mi c rilorş ă revolu ionare i cere des-ţ ş voltarea progresiv a na iunii prin munc fizic i intă ţ ă ă ş electual . Elă recunoa te c oarecare progres s'a f cut ş ă ă în domeniul politic, dar c înc suntem în epoca;ă ă form elor goale. i libertatea i cultura se dobândesc prin Ş ş munc , nu prin profesarea de fraze.ă

In al doilea articol Eminescu caut s dovedeasc faptă ă ă ul c indepe n de n a statului nost r uă ţ nu - i crea ia partd ului liberal ci a marilor domni cari au tiut s asigţ ş ă ure via a na iunii. Liberaliiţ ţ au avut un singur rol: au format din via a noas t r public un bal masca t de ţ ă ă panglicari iş negustori de vorbe.

In al treilea ar ticol Eminescu î i arat ideile sale ş ă asupra statului monarhic. Statul are menirea s aduc ă ă armonizarea intereselor claselor sociale. Statul nu- i num ai o sum de indivizi, ci reprezintă ă putin a de îndreptare a tuturor relelor ce- ar rezulta din instinctele nesocţ otite ale actuali t ii. Deăţ aceia statul ca instrumen t atât de ginga nu trebue l sat la discre ia unui partid. Partiş ă ţ dele la noi î iş bat joc de interesele generale, iar via a ţ noas t r consti tu ional e o parodie. Principiul monarhă ţ ă ic trebue s asigure îndeplinirea menirei statului. Monarhul e personificarea statului român, elă garan teaz ă desvoltarea na ional i politic a statului nostru.ţ ă ş ă

In ar t icolu l al pa t r u l e a Eminesc u ara t mai întâ i ă cât de precar este situa ia noast ră ţ ă interna ional . Nu ţ ă vom avea considera ie în afar decât înt rind institu iile ţ ă ă ţ noas t re dinl unt ru. Dată ă fiind starea rea a rii, Eminţă escu î i propune s analizeze cauzele acestei st ii. Princş ă ă ipala caua e prea marea putere a partidelor. Mecanism ul statului e la discre ia exclusiv a partidelor; în aparenţ ă ţă domne te în ar legalitatea cea mai des vâr it , ş ţ ă ă ş ă dar în realitatea via a consti tu ional e o fic iune;ţ ţ ă ţ mi ni trii nu sunt supu i controlului rii legale i suveranş ş ţă ş ului; partidele au reu it s anihilezeş ă amândou aceste ă controluri.

Trecân d în revis t via a noas t r parla me n t a r în ă ţ ă ă ultimii ani, Eminescu arat cum voin aă ţ cet eanului a ăţ fost sistematic înc lcat i cum alegeri drepte au fost ă ă ş numai când a interveni t suveranul. Partidele au reu it ş s izoleze na iunea de suveranul ei i s fac o fic iune ă ţ ş ă ă ţ din tot ce- i între tron i ar . Astfel s'a ajuns la starea ş ţ ă trist când în toate unghiurile rii e numiai o explozie deă ţă nemul umire i de indignare.ţ ş

Articolul al cincilea e în leg tur tot cu via a constă ă ţ itu ional la noi. Conducerea rii e peţ ă ţă mâna stâlpil or de cafenele, partidele au ajuns stat în stat, oameni lipsi i de meri t t r esc dinţ ă poli t ic i prin poli t ic , o ă ş ă clas dominan t s'a format din oameni neproductivi, ă ă clasele pozitive sunt doar o mass impozabil i expă ă ş loatabil .ă

Acestea sunt amarele observa ii pe care le face Eminţ escu asupra situa iei la noi în 1880.ţ

I. Despre program. Un nou program? va întreba cititorul, devenit neîncrez tor prină pompoasele liste de f g duin e i de vorbe mari, cîte au v zut pîn- acum lumina zilei. într -ă ă ţ ş ăadev r, nici noi nu sîntem tocmai bucuro i de- a alege, pentru o serie de principii sinceră ş espuse, un nume care- a trebuit, de voie de nevoie, s figureze în fruntea tuturor f g duin eloră ă ă ţ cîte nu s- au inut. De mult înc am însemnat asemenea izvoade de fericiri promise i purureaţ ă ş ne- mplinite cu numirea de negustorie de principii, de pretexte invocate pentru a urm ri cuă totul alte scopuri. tim asemenea c un viu sentiment de stat, o con tiin întemeiat despreŞ ă ş ţă ă solidaritatea intereselor na ionale, cari sînt i trebuie s fie armonizabile, nu în opunere uneleţ ş ă cu altele, un patriotism luminat i mai presus de tenden e înguste mai nu are nevoie de- aş ţ formula în teze generale lucruri care se- n eleg de sine la al i oameni i în alte ri.ţ ţ ş ţă

Din nefericire îns cat s constat m c în ara noastr multe lucruri evidente i simpleă ă ă ă ă ţ ă ş nu se mai în eleg de sine, încît - ca la noi la nimenea - eviden a îns i are nevoie de- a fiţ ţ ăş comparat cu miile de c i strîmbe cîte se urmeaz , pentru a se dovedi c ea este singura linieă ă ă ă dreapt .ă

Atîtea programe au ap rut în ar la noi de patrusprezece ani încoace, emanate ba de laă ţ ă guverne provizorii, ba de la partizi, ba de la personalit i politice izolate, i atîtea decep iuniăţ ş ţ amare au urmat tuturora încît orice om cu bun- sim trebuie s înving un sentiment de sfialţ ă ă ă cînd încearc a recuceri pentru cuvîntul ,,program" în elesul lui adev rat de serie de principiiă ţ ă m rturisite, împ rt ite sincer de mii de cet eni, realizabile. Ceea ce se cere de la o profesieă ă ăş ăţ de credin e politice este desigur, înainte de toate, ca ea s corespunz cu sim imintele iţ ă ă ţ ş aspira iunile legitime ale rii i s fie adaptat institu iunilor ei. S- ar putea într - adev rţ ţă ş ă ă ţ ă imagina un sistem de idei politice, folositoare chiar, care s nu fie conforme cu sentimentele iă ş aspira iunile rii, dar în lumea strictei necesit i un asemenea sistem n- ar fi cu mult mai multţ ţă ăţ decît productul unei imagina ii fecunde.ţ

C ci un principiu absolut, net g duit de nici un om cu bun- sim , este ca. o stare deă ă ă ţ lucruri rezult în mod strict cauzal dintr - o alt stare de lucruri premerg toare i, fiindc atîtă ă ă ş ă în lumea fizic cît i cea moral , ă ş ă întîmplarea nu este nimic alta decît o leg tur cauzal .ă ă ă nedescoperit înc , tot astfel aspira iunile i sentimentele sînt rezultatul neînl turat al uneiă ă ţ ş ă dezvolt ri anterioare a spiritului public, dezvoltare ce nici se poate t g dui, nici înl tura. 0ă ă ă ă profesie de credin e politice care ar face abstrac ie de linia general descris prin spiritulţ ţ ă ă public nu s- ar deosebi cu mult de scrierile regelui Iacob al Angliei, de Utopia lui Thomas Morus, de Statul ideal al lui Plato, de Contractul social al lui Jean Jacques Rousseau.

Deci, stabilind principiul fundamental c orice politic practic nu poate lucra decît cuă ă ă elementele cari- i sînt date, iar nu cu cele pe cari i le închipuie te a le avea i convin i c ideiş ş ş ş ă

i interese, fie cît de diverse, sînt i trebuie s fie armonizabile pentru ca statul s fie cuş ş ă ă putin , nici în elegem, nici avem vreo încredere în mi c ri violente sau estralegale i, maiţă ţ ş ă ş pu in înc , în conspira iuni, de i aceste din urm s- au bucurat în trecut de o nejustificatţ ă ţ ş ă ă glorie, de laurii pe cari cu u urin - i pl smuiesc gazetele, de aureola pe cari cei interesa i oş ţă ă ţ creeaz cu aceea i u urin cu care cei dezinteresa i o condamn .ă ş ş ţă ţ ă

T g duim c pe calea aceasta se poate realiza un adev rat progres, pe care nu- l vedem iă ă ă ă ş nu- l aprob m decît în dezvoltarea treptat i continu a muncii fizice i intelectuale. C ci cineă ă ş ă ş ă

zice progres nu- l poate admite decît cu legile lui naturale, cu continuitatea lui treptat . A? ? ă îmb trîni în mod artificial pe un copil, a r s di plante f r r d cin pentru a avea gradina gataă ă ă ă ă ă ă ă în dou ceasuri nu e progres, ci devastare. Precum cre terea unui organism se face încet, prină ş superpunerea continu i perpetu de nou materii organice, precum inteligen a nu cre te iă ş ă ă ţ ş ş nu se- nt re te decît prin asimilarea lent a muncii intelectuale din secolii trecu i i prină ş ă ţ ş înt rirea principiului înn scut al judec ii, precum orice moment al cre terii e o conservare aă ă ăţ ş celor cî tigate în trecut i o ad ogire a elementelor cucerite din nou, astfel, adev ratul progresş ş ă ă nu se poate opera decît conservînd pe de o parte, ad ogînd pe de alta: o vie leg tur întreă ă ă prezent i viitor, nu îns o serie de s rituri f r orînduial . Deci, progresul adev rat fiind oş ă ă ă ă ă ă leg tur natural între trecut i viitor, se inspir din tradi iunile trecutului, înl tur însă ă ă ş ă ţ ă ă ă inova iunile improvizate i aventurile hazardoase.ţ ş

Ne putem f li cu drept cuvînt cu probele de vitalitate pe cari le- a dat poporul nostru deă cincizeci de ani încoace. E drept c în acest period de ani aceste probe nu sînt rep r ite în modă ă ţ egal, c unii ani se deosibesc prin un mare prisos de putere intelectual , bine întrebuin at, al iiă ă ţ ţ din contra prin o risip pu in justificat a acelor puteri pe c i improductive, totu i însă ţ ă ă ş ă sumînd la un loc i m rimile pozitive i cele negative, g sim prin mijlocul c r rilor laterale cariş ă ş ă ă ă s- au pierdut în pustiu calea general a unui progres real, mai cu seam pe terenul politic.ă ă

Farmecul ce ne inuse în întuneric i înapoiare nu era atît de imaterial precum i- arţ ş ş închipui cineva la prima vedere. El era, din contra, reprezentat prin un sistem de cet i turce tiăţ ş din stînga Dun rii, ale c ror amenin toare brîie de p mînt i piatr trebuiau d rîmate pentruă ă ţă ă ş ă ă ca s - nceteze epoca întunerecului. Dup pacea de la Adrianopolă ă s- au d rîmat în sfîr it i celeă ş ş din urm fortifica ii pe cari Turcia le avea pe malul stîng al Dun rii, i de- odat cu aceasta seă ţ ă ş ă ridicar una cîte una piedecele de pîna- atunci ale nego ului i agriculturii i astfel, începînd aă ţ ş ş se dezvolta bog iile p mîntului nostru i c utîndu- i schimbul pe producte apusene, am fostăţ ă ş ă ş pu i în contact cu civiliza ia, cu ideile Apusului, cari i- au f cut drum i s- au r s dit la noiş ţ ş ă ş ă ă f r nici o greutate, f r nici o împotrivire din parte - ne.ă ă ă ă

Din capul locului cat s neg m c ar fi existat în rile noastre o reac iune în senzulă ă ă ă ţă ţ feudal al cuvîntului. Din timpul r zboaielor lui Napoleon. I se ivise în rile noastre un reflex,ă ţă la început înc slab dar nefalsificat, al înaltei culturi i lipsei de prejudi ii a secolului al XVIII-ă ş ţlea, reflex care avea caracterul acelui secol: un ra ionalism str lucit i spiritual, lipsit deţ ă ş cuno tin e pozitive. Zei a ra iunii credea în Apus s pun lumea în orînduial numai prinş ţ ţ ţ ă ă ă propriul aparat al deduc iunilor logice, ale c ror premise nu erau bazate nici pe esperien ,ţ ă ţă nici pe organiza ia înn scut a statului i a societ ii, ca obiecte ale naturei. Golul nostruţ ă ă ş ăţ intelectual, setos de civiliza ie, a primit f r control, f r . cînt rire, idei i bune i rele, iţ ă ă ă ă ă ş ş ş potrivite i nepotrivite, ba na iunea întreag , cu prea pu ine excep ii, nu vedea c niciodat oş ţ ă ţ ţ ă ă vorbă nu poate înlocui o realitate, c niciodat fraza culturii nu e echivalent cu munca real aă ă ă ă inteligen ei i mai ales cu înt rirea propriei judec i, care e cultura adev rat , c niciodatţ ş ă ăţ ă ă ă ă fraza libert ii nu e echivalent cu libertatea adev rat , care e facultatea de a dispune de sineăţ ă ă ă însu i prin munc i prin capitalizarea muncii. Nu o utopie, o mie de utopii populau capeteleş ă ş genera iei trecute, care- i închipuia libertatea f r munc , cultura f r înv tur , organiza iaţ ş ă ă ă ă ă ăţă ă ţ modern f r o dezvoltare economic analog . 0 serie de fraze ieftene, copiate din gazeteă ă ă ă ă str ine, din scriitori de a doua mîn , din discursurile unor politici tr i i i crescu i în alte ri, aă ă ă ţ ş ţ ţă înlocuit i înlocuie te înc în mare parte silin a de- a înv a singuri; ra ionamente str ine,ş ş ă ţ ăţ ţ ă r s rite din alte st ri de lucruri, înlocuiesc exerci iul propriei judec i.ă ă ă ţ ăţ

Deci tocmai lipsa unei reac iuni adev rate, ra ionalismul foarte str lucitor, dar i foarteţ ă ţ ă ş superficial al epocei trecute au f cut ca introducerea tuturor formelor nou de cultur s seă ă ă ă întîmple f r controlul, f r elementul moderator al tradi iilor trecutului. în loc ca un spirită ă ă ă ţ nou de munc i de iubire de adev r s intre în formele vechi ale organiza iei noastre, s- aă ş ă ă ţ p strat din contra incultura i vechiul spirit bizantin, care a intrat în formele nou aleă ş ă civiliza iei apusene. Nu ceva esen ial, nu îmbun t irea calit ii a fost inta civiliza iei române,ţ ţ ă ăţ ăţ ţ ţ ci men inerea tuturor neajunsurilor vechi, îmbr cate în reforme foarte costisitoare i cu totulţ ă ş

în dispropor ie i cu puterea de produc iune a poporului i cu cultura lui intelectual .ţ ş ţ ş ăProgramul publicat în n- rul de ieri, asupra c ruia vom reveni în deosebite rînduri, aă

r s rit din acest viu sentiment al contrazicerii între fond i forme care se arat atît de deschisă ă ş ă în toate fenomenele vie ii noastre publice.ţ

Chiar dac epoca formelor goale, care domne te de dou zeci de ani i mai bine în rileă ş ă ş ţă noastre, s- ar putea esplica, de i nu justifica, prin cuvîntul „epoca de tranzi iune”, e evident cş ţ ă sarcinile cu care tranzi iunea ne- au înc rcat cu asupra de m sur ne dicteaz în mod seriosţ ă ă ă ă de- a ne întoarce de pe calea gre it , de- a privi în mod mai limpede starea adev rat a rii,ş ă ă ă ţă de- a judeca în mod mai limpede necesit ile ei.ăţ

O schimbare a opiniei publice în în eles conservator se poate constata de mai mult timpţ încoace. Foaia noastr acum doi ani înc a prezis c ara, prin tristele esperimente la care eă ă ă ţ supus de domnia frazei, va ajunge pîn în sfîr it s fie conservatoare. În urma acesteiă ă ş ă preziceri, îndealtmintrelea lesne de f cut, s- a v zut c însu i liberalii au fost sili i să ă ă ş ţ ă recunoasc necesitatea unei legi contra uzurei i a unei alte legi contra înstr in riiă ş ă ă p mînturilor r ne ti. Aceste legi stau îns în flagrant contrazicere cu îns i ra iunea de- a fiă ţă ă ş ă ă ăş ţ a liberalismului, care recunoa te oric rui cet ean dreptul absolut de- a dispune de bunurile iş ă ăţ ş de munca sa dup propria i libera sa chibzuin . lat dar c din haosul de idei liberale -ă ş ţă ă ăcosmopolite, pentru cari clasele i statul nu sînt nimic, iar individul totul, r sare ca din seninş ă necesitatea absolut de existen a unei clase asigurate de muncitori agricoli. Nu ne îndoim că ţă ă mai tîrziu capetele mai clare dintre liberali vor recunoa te tot atît de mult necesitatea absolutş ă a propriet ii mari, care este în toate rile sprijinul cel mai puternic al neatîrn rii de caracter,ăţ ţă ă al celei mai înalte forme a libert ii omene ti. Nu o dat în istorie se va confirma adev rulăţ ş ă ă fabulei lui Meneniu Agrippa.

Încheiem aceste iruri aducînd cet enilor aminte c nu exist nici libertate, nici culturş ăţ ă ă ă f r munc . Cine crede c prin profesarea unei serii de fraze a înlocuit munca, deci libertateaă ă ă ă

i cultura, acela se prenum r f r s- o tie între parazi ii societ ii omene ti, între aceia cariş ă ă ă ă ş ţ ăţ ş tr iesc pe p mînt spre blestemul, ruina i demoralizarea poporului lor.ă ă ş

II. Independen a român . ţ ă În ordinea de idei espuse în n- rul trecut intr i aceea aă ş independen ei statului român. Nici aceasta n- a venit ţ ex abrupto, în mod fragmentar, ca din senin, ci, ca toate tenden ele adev rate, a fost pururea prezent i întunecat numai uneori deţ ă ă ş ă nevoile momentului.

Ar fi un act de adînc ingratitudine c tre str mo ii no tri dac ne- am închipui c cu noiă ă ă ş ş ă ă se începe lumea în genere i România îndeosebi, c numai noi am fost capabili a aveaş ă instinctul neatîrn rii, cînd, la dreptul vorbind, n- am f cut decît a m n inea cu mult mai multă ă ă ţ ori mai pu in succes ceea ce ei au cî tigat fie prin sîngeroase lupte, fie prin dezvoltarea uneiţ ş iste ii extraordinare, puse amîndou adeseori în serviciul acestei unice preocupa iuni, aţ ă ţ p str rii neamului i rii.ă ă ş ţă

E drept c prezentul, cu graiul lui viu, cu ambi iile i preten iile lui, e un advocat foarteă ţ ş ţ elocvent pentru meritele sale, fie reale fie închipuite, fa cu meritele unui trecut a c rui gur oţă ă ă astup p mîntul. i cu toate acestea fost - ar- fi cu putin de- a vorbi chiar de neatîrnareaă ă Ş ţă statului român f r a sufla praful a ezat pe tractatele noastre vechi i de pe cronicele noastre?ă ă ş ş O ilustrare curioas a manierei de- a- i atribui un merit care e în mare parte a trecutului e că ş ă în acela i timp în care se- ncheia un tractat de comer cu Austria, ca manifestare a neatîrn riiş ţ ă noastre, d. Mitilineu, înalt func ionar al Ministerului de Esterne, publica un volum de tractateţ de alian i de comer încheiate de dinastii române de înaintea epocei fanario ilor.ţă ş ţ ţ

i ce str luci i într - adev r, ce neasem nat de mari sînt reprezentan ii din trecut aiŞ ă ţ ă ă ţ neatîrn rii statelor române fa cu epoca noastr ? Oare Mircea I, în cei 38 de ani, tefan celă ţă ă Ş Mare în cei 46 de ani ai domniilor lor au avut o alt preocupare decît neatîrnarea rii? ă ţă

Mircea I — acest prototip luminos i al artei r zboinice i al celei diplomatice la români—ş ă şn- a gândit toat via a lui decît la m n inerea neatîrn rei. La 1394 bate pe Baiazidă ţ ă ţ ă Ilderim în memorabila lupt de la Rovine, p strat în memoria întregei Peninsuleă ă ă Balcanice; la 1395 încheie tractat de alian cu Ungaria; la 1396 ia parte la b t lia de la Nicopole, la 1398 bate elţă ă ă singur pe Baiazid lîng Dun re; la 1406 î i întinde mîna în Asia i scoate pe Musa caă ă ş ş pretendent în contra lui Soliman I, îl sus ine cu bani i arme i îl face împ rat; la 1412 scoateţ ş ş ă un alt pretendent, pe Mustafa, în contra lui Mahomed I, ba chiar în anul mor ii sale, 1418, aţ ajutat cu bani i arme pe un sectator momentan, anume Mahmud Bedreddin, sperînd succeseş politice din sciziuni religioase între turci.

O politic analog a contrapunerii iscusite a puterilor cre tine, a luptei directe cu turcii,ă ă ş au sus inut tefan cel Mare.ţ Ş

Din atitudinea acestor doi Domni se esplic cum de rile noastre au putut s se închineă ţă ă puterei turce ti p strîndu - i cu toate acestea întreaga lor suveranitate înl untru i- n afar ,ş ă ş ă ş ă cum s- au putut s se introduc în tractate de supunere proibi iunea pentru moametani de- aă ă ţ se a eza în ar , cum s- au r sfrînt pîn chiar asupra umbrelor de fanario i o raz din vecheaş ţ ă ă ă ţ ă neatîmare, c ci i ace tia îndr zneau a se numi Domni ă ş ş ă din mila lui Dumnezeu, de i erau numi iş ţ

i sco i prin firman, de i se tie c titlul ş ş ş ş ă Deigratia nu se cuvine decît numai suveranilor.

E o ciudat ironie a istoriei de a vedea pe un Gheorghe Hangiarlâu de pild , un cirac al luiă ă Capudan ba a din arigrad, îmbr cîndu- i fiin a paralitic cu titlurile unui Mircea ş Ţ ă ş ţ ă Dei gratia Woevoda transalpinus, Fogaras et Omlas Dux, Severini Comes, Terrarum Dobrodicii Despotus et Tristri Dominus.

F cut- au bine sau f cut- au r u cei mai mari doi Domni ai no tri preferînd o suprema ieă ă ă ş ţ nominal turceasc unei suprema ii reale cre tine? Realitatea a dovedit c era tot ce puteauă ă ţ ş ă face mai bine. Toate, dar absolut toate statele dun rene au devenit pa alîcuri, marele regat ală ş Ungariei au fost asemenea pa alîc o suta de ani. Polonia a fost împ r it , i mai este azi, peş ă ţ ă ş cînd vechile noastre tractate, isc lite cu litere mari i b oase pe piele de vi el, au fost pîn ieriă ş ăţ ţ ă izvorul neatîrn rii reale, izvorul din care au decurs actele succesive de emancipare de subă domnia turceasc . Tudor se bazeaz pe ele cînd cere de la Poart reintroducerea domnieiă ă ă na ionale, i Divanurile ad- hoc n- au g sit alte arme mai puternice înaintea Areopaguluiţ ş ă Europei decît tot pe acestea.

A adar „independen a”, precum o numim ast zi, nu este un „copil g sit” f r c p tîi iş ţ ă ă ă ă ă ă ş f r antecedente, ci un prin care dormea cu sceptrul i coroana al turi. C zut în desuetudineă ă ţ ş ă ă ă prin necump nitele acte ale lui Dimitrie Cantemir i a generalului de cavalerie Tomaă ş Cantacuzino, neatîrnarea noastr a fost pururea real , ca drept pururea în vigoare, ca faptă ă

tirbit din cînd în cînd, nu prin alt drept, ci prin escese i abuzuri de putere ale turcilor i,ş ş ş daca ea a fost întunecat curs de o sut de ani prin postomania fanariot , tradi ia ei iă ă ă ţ ş încerc rile de a o restitui n- au încetat nicicînd, iar mai cu seam secolul nostru a fost bogat înă ă succese pe terenul acesta. Deja Regulamentul organic, ca legiuire unitar pentru amîndouă ă

rile, r s rit chip din ini iativa ruseasc , dar din libera discutare a parlamentelor de atunci,ţă ă ă ă ţ ă era un liniament al unirii rilor. Acelea i tendin e se ivesc cu mai mult putere în mi carea deţă ş ţ ă ş la 1848 i culmineaz în 1859 prin alegerea lui Vod Cuza. Dorin a Divanurilor ad- hoc de aş ă ă ţ alege un principe dintr - o dinastie european nu se putu împlini deocamdat , totu i a doua ziă ă ş de încheiarea Tractatului de la Paris, i în contra prescrip iunilor lui formale, am ales unş ţ singur Domnitor pentru ambele ri surori, cî iva ani în urm am realizat Unirea, prinţă ţ ă conferin a de la 1864; fostul Domn ob inu suveranitatea absolut în legisla ia intern , i în fineţ ţ ă ţ ă ş la 1866 ob inur m i recunoa terea unei dinastii ereditare, toate acestea f r nici un sacrificiu,ţ ă ş ş ă ă gra ie numai încrederii ce am putut inspira marilor puteri i bunei- voin e de care ne bucuramţ ş ţ din partea lor. Purtat de o mi care de- a dreptul entuziast , Cuza Vod a devenit el însu iş ă ă ş principalul purt tor al politicei esterioare, al politicei neatîrn rii, avînd cea mai credincioas iă ă ă ş neobosit mîn de ajutor în Constantin Negri.ă ă

Toate atributele unei neatîrn ri reale s- au cî tigat de c tre Vod Cuza esceptînd firmaă ş ă ă acestei realit i. În fapt juridic iunea consular i- a pierdut terenul sub domnia lui,ăţ ă ţ ă ş secularizarea averilor închinate s- au operat, de i c lug rii greci se gerau în supu i ai putereiş ă ă ş suzerane, ai Por ii, s- au înfiin at o armat relativ numeroas i complet , s- au proclamatţ ţ ă ă ş ă neatîrnarea bisericii na ionale pe baza vechilor drepturi ale Mitropoliei Moldovei i Sucevei,ţ ş vechii consuli generali devenir de fapt, de i nu prin titulatur , mini tri diplomatici, rela iunileă ş ă ş ţ interna ionale ale statului român erau încredin ate unui ministru al afacerilor esterioare înţ ţ regul , încît întregului aparat al unei depline suveranit i interne i esterne nu- i lipsea decîtă ăţ ş numele propriu, ce p rea a lipsi din dic ionarul Apusului european.ă ţ

Guvernele cari au venit în urma anului 1866, n- au prea avut altceva de cî tigat decîtş firma, decît recunoa terea unei neatîrn ri ce existase totdeuna i care sc dea numai cînd n-ş ă ş ăavea cine s- o m n ie, sporea îns sub mîna oricui care ar fi avut voin a de- a o restabili.ă ţ ă ţ

N- avem nevoie s ad og m c , departe de a fi un ă ă ă ă copil g sit,ă neatîrnarea României era atît de real încît, cu prea pu in politic bun i f r cheltuiala unui ban ro u, ea se restabiliseă ţ ă ă ă ş ă ă ş pe deplin înaintea Tractatului de la Berlin, care, în loc de- a u ura situa iunea, recunoscînd purş ţ

i simplu un fapt ce rezulta de sine din c derea împ r iei turce ti, a îngreuiat - o punîndu - neş ă ă ăţ ş condi iuni atît de costisitoare.ţ

Nu este nici o îndoial c cump r tura firmei a costat mult mai mult decît realitateaă ă ă ă neatîrn rii noastre, care nu ne- a costat nimic pe noi, dar cu atît mai mult pe str mo i. C ci,ă ă ş ă abstrac ie f cînd de la milioanele de bani, de la miile de oameni c zu i în b t lie, de laţ ă ă ţ ă ă pierderea unei provincii, mai r mîne în paharul destul de amar b ut pîn- acum drojdiaă ă asigur rilor formaleă din declararea de recunoa tere, asupra c rora nu ne- au luminat încş ă ă ilu trii oameni de la putere.ş

În rezumat, politica noastr trecut , în privirea neatîrn rii, se caracterizeaz în modulă ă ă ă urm tor: De i existau în amîndou dinastii — în Moldova neamul Mu atin, suplantată ş ă ş Drago izilor, în ara Româneasc str vechii Basarabi—totu i domnia era electiv . Electivitateaş Ţ ă ă ş ă aceasta, l udat pe cuvinte cu totul gre ite de c tre o seam din publici tii no tri, a fostă ă ş ă ă ş ş s mîn a nestabilit ii din ar . Fiii de Domni aveau to i dreptul de- a fi ale i, renun area unoraă ţ ăţ ţ ă ţ ş ţ din ei trebuia r scump rat , al ii trebuiau înl tura i cu arma. Mai periculoase îns decîtă ă ă ţ ă ţ ă certurile între fiii legitimi, cari totu i se mîntuiau într - un chip oarecare, erau ambi iile liniilorş ţ nelegitime i colaterale. Dup stingerea dinastiilor se începu aceea i vîn toare dup tron întreş ă ş ă ă boierii cei mari.

Acest inconvenient avea, ca toate inconvenientele, i o compensa ie oarecare în bine.ş ţ Daca principii ar fi fost siguri despre ar , nesiguri numai despre str in tate, ar fi c utat preaţ ă ă ă ă cu u urin un razim continuu într - un singur vecin în contra celorlal i; interesul dinastic i- arş ţă ţ fi atras cu repejune i pe de- a pururea în sfera unei singure puteri. Electivitatea îns [î]iş ă desp r ea pe candida ii de domnie, întru cît s- atinge de reazimul de din afar , în partizaniiă ţ ţ ă unei influen e sau a celeilalte, încît, precum nu se putea stabili esclusiv nici o linie domneasc ,ţ ă tot astfel nu s- au putut stabili în mod esclusiv nici o influen str in . Nu doar c aceastţă ă ă ă ă duplicitate, aceste exerci ii de echilibristic ar fi de atribuit unei deosebite în elepciuni politice.ţ ă ţ În elepciunea consista numai în a se folosi de împrejur ri date precum erau. Cele dou mariţ ă ă puteri vecine de pe atunci, Polonia i Ungaria, voiau una întinderea de la Baltic pîn la Mareaş ă ă Neagr , alta întinderea de la Adriatic tot pîn la Marea Neagr . E evident c acest scop politică ă ă ă ă nu se putea împlini decît pe socoteala rilor române. Poporul român — boerimea oligarhic .ţă ă îndeosebi — devenise regisorul urm toarei drame. Cînd o influen reprezentat prin Domnulă ţă ă cutare amenin a s prevaleze, boierii îl r sturnau, dînd greutate momentan altei influen e iţ ă ă ă ţ ş viceversa. Domnii cei siguri despre ar . f ceau tot astfel: Mircea contrapunea influen a polonţ ă ă ţ ă celei ungare i viceversa, tefan asemenea.ş Ş

Dar acest folos, abstrac ie f cînd de la nesiguran a lui, era cu totul întrecut de pierderileţ ă ţ ce c ta s le sufere ara prin vecinica nestabilitate dinl untru i contra acestui din urmă ă ţ ă ş ă

inconvenient e îndreptat Constitu ia noastr i domnia ereditar în orice caz îns înă ţ ă ş ă ă Constitu ie nu st scris ca vechea vîn toare dup puterea suprem a statului s fie înlocuitţ ă ă ă ă ă ă prin vîn toarea de func ii, arenzi ale statului i hatîruri ale postomanilor de toate categoriile,ă ţ ş în Constitu ie nu st ca ignoran a i ambi iile nulit ilor, sub pretextul deosebirilor deţ ă ţ ş ţ ăţ principii, s vîneze cu înver unare puterea, în Constitu ie nu st ca succesul acestor oameni să ş ţ ă ă atîrne de la am girea aleg torilor prin negustorie de fraze i izvoade de f g duin i mincinoase.ă ă ş ă ă ţ O organizare care s asigureze prin legi atît cultura înalt a depozitarilor puterii publice,ă ă precum i stabilitatea lor, ar fi fost corelatul natural al domniei ereditare i e evident pîn laş ş ă virgule c o asemenea organizare nici este cu putin daca nu se ine seam de sl biciuneaă ţă ţ ă ă corpului electoral, daca se permite falsificarea listelor electorale prin introducerea în ele de proprietari fictivi, dar în realitate postulan i, daca majorit ile se formeaz din func ionari iţ ăţ ă ţ ş rude de func ionari, dac abuzul partidului radical face necesare alte abuzuri, daca risipaţ ă averii publice de c tre acest partid impune rii necesitatea de a crea noi biruri pentru a- iă ţă ş împlini isc litura dat cu atîta u urin de o genera ie de demagogi fenean i, cu neputin deă ă ş ţă ţ ţ ţă s turat i, înainte de toate, grozav de mul i.ă ş ţ

Astfel nestabilitatea de sub domniile elective, în loc de a înceta, s- a generalizat, ba i- auş creat un mediu social în care s poat înflori cu de prisos. La crearea acestui mediu auă ă contribuit toate: coalele, în care copiii în loc de idei înva papagalice te mii de mii deş ţă ş cuvinte, coteriile politice, ce primesc i bun i r u, numai de- ai lor s fie, uzurparea deş ş ă ă reputa iuni lesne de operat în mijlocul unui popor incult, cî tigul f r munc , deci imoral, alţ ş ă ă ă nulit ilor cari au impertinen îndestul de a se impune, sistematica l udare a mediocrit ilorăţ ţă ă ă ăţ de c tre camaraderii, glorificarea r ului i absoluta paralizare a celor buni de a putea, prină ă ş acest zgomot de iarmaroc, s dema te acest bal mascat de panglicari i de negustori de vorbe.ă ş ş

Merit? Exist chiar o medalie „Bene- Merenti”, conferit de conservatori unui Alecsandri,ă ă celui mai însemnat autor în românime, ea se confer a doua zi de c tre liberali unui pamfletar,ă ă

i nu e de mirare daca, tot pe calea b tut de acest din urm , un alt pamfletar va soliciat - oş ă ă ă asemenea.

Toate acestea desigur c nu reiese din spiritul Constitu iei noastre.ă ţIII. Ideea statului monarhic. Din momentul în care s- a instituit domnia ereditar înă

locul celei elective i s- a pus puterea suprem a statului la ad post de înver unatele lupte deş ă ă ş partid, s- a pus, în principiu cel pu in, la ad post de patimele i de asprimea intereselorţ ă ş momentane i trec toare îns i ideea statului, adic ideea armoniei intereselor na ionale. Astaş ă ăş ă ţ este în esen deosebirea între monarhia constitu ional i republic . În republic domne teţă ţ ă ş ă ă ş îndeosebi interesul individual, în genere interesul de partid. Partidul i numai partidul alege peş capul statului, el formeaz voin a statului în articole de legi, epoca poart pe deplin caracterulă ţ ă unui grup de interese predomnitoare.

Aceast stare de lucruri e în aceea i propor ie lipsit de pericole în care esist în stat oă ş ţ ă ă clas de mijloc economice te puternic i cult care s m n in echilibrul între tendin ele preaă ş ă ş ă ă ă ţ ă ţ înapoiate a sim ului istoric a unui popor, reprezentat în genere prin formele existente ale uneiţ civiliza ii trecute, i între tenden ele zgomotoase ale trebuin elor acute ale prezentului,ţ ş ţ ţ reprezentate prin nevoile claselor de jos. Unde aceast clas nu exist decît în mod rudimentară ă ă sau unde ea este prea slab pentru a se împotrivi tenden elor estreme republica devine oă ţ juc rie a partizilor, o forma de care abuzeaz i "unii i al ii în detrimentul v dit al intereseloră ă ş ş ţ ă generale.

Deie- ni- se voie a ar ta c ideea statului, ideea armoniei intereselor exist în realitate, că ă ă ă statul nu este numai suma de indivizi ce coexist într - un moment dat, c el reprezent îns iă ă ă ăş putin a de îndreptare a unor rele ce rezult din instinctele nesocotite ale actualit ii.ţ ă ăţ

S ne- nchipuim de ex. c radicalul ă ă X, în loc de- a fi n scut în sfera de jos, ar fi fost fiulă unei vechi i bogate familii aristocratice. Acela om cu acela i temperament ar fi reprezentat,ş ş ş

în locul ideilor radicale, alte idei tot atît de estreme, îns cu totul opuse celor dentîi.ăCare din doi ar fi avut acum dreptate, X reac ionarul perfect sau X radicalul? E clar c niciţ ă

unul, nici altul. Precum vederile unuia ar fi înr d cinate în trecut, tot astfel tendin ele celuilaltă ă ţ ar fi o expresie exagerat a nevoilor momentane a claselor de jos, încît acela i temperament,ă ş n scut cînd într - o clas cînd într - alta, ar reprezenta de o parte ura i invidia demagogică ă ş ă pentru tot ce e superior ca avere sau inteligen , ar reprezenta de alta dispre ul iţă ţ ş desconsiderarea aspira iunilor celor îndrept ite ale prezentului.ţ ăţ

Dar statul nu este nici suma indivizilor coexisten i. C ci dac lu m individ cu individ amţ ă ă ă vedea lesne c marea, incalculabil de marea majoritate a oamenilor s- ar sus - trage bucuros,ă numai de- ar putea, i de la plata de bir i de la presta iuni i de la recrutare, încît, oricît deş ş ţ ş recunoscut ar fi necesitatea unui interes general de fiecare în parte, totu i, cînd e vorba ca elă ş s , subvie cu atomul s u individual acelei necesit i, instinctul s u intim i primitiv este de aă ă ăţ ă ş se sustrage. O curioas ilustrare a manierei de a privi statul i societatea ne- au dat - o în to iă ş ţ timpii evreii. A se bucura de toate drepturile, dar a se sustrage, de e cu putin , de la toateţă datoriile este deviza lor i pentru realizarea acestui princip au, ca nealte popoare, purureaş aptitudinea unei organiz ri de dosire, de substituire, de ajutor mutual.ă

A pune dar acest instrument ginga al statului, acest reprezentant atît al vie ii istorice cîtş ţ i al armoniei intereselor unei na ii, la discre ia absolut a unui singur partid este periculos,ş ţ ţ ă

mai cu seam cînd elementul ponderator al unei clase de mijloc culte i avute e reprezentată ş numai într - un mod rudimentar.

Noi avem o clas de mijloc care tocmai din cauza lipsei de ap rare a muncii ei i dină ? ă ş cauz c , pe un teren steril pentru dezvoltarea general , i s- a dat ocazia de a câ tiga f ră ă ă ş ă ă munc , adec pe acela al func ionarismului i al proletariatului condeiului, nu este în stare deă ă ţ ş a exercita controlul de care vorbim, nu este în stare a fi regulatorul exclusiv al vie ii publice.ţ Capitaliile cele mari a acestei clase consist în sume colosale de fraze, în cuvinte de erte; artaă ş de a ti, sau mai bine de a nu ti scrie i citi e echivalent în România cu dreptul de a domniş ş ş ă peste munca i în elegerea altora.ş ţ

E bine, e folositor înainte de toate ca, sub pretextul i fic iunea constitu ional , partizileş ţ ţ ă s - i bat joc de stat în detrimentul intereselor generale, s formuleze copil reasca loră ş ă ă ă u urin i instinctele lor de dezordine în administra ie i finan e în paragrafe de lege,ş ţă ş ţ ş ţ obligatorii chiar pentru cel mai în elept i mai bine cump nit om din România? Oareţ ş ă Constitu ia noastr n- a avut tocmai scopul contrariu de acela care se împline te prin ca, nuţ ă ş este ea din contra o garan ie împrotiva tiraniei i arbitrariului partizilor?ţ ş

Cînd, la anul 1866, ara si- a dat institu iunile care domnesc ast zi, cînd s- a chemat laţ ţ ă cîrma rii un prin str in, nu credem c unica preocupare a rii a fost aceea de- a pune unţă ţ ă ă ţă cap t rivalit ilor primejdioase dinl untru, ci o idee de un ordin mai înalt a condus na iunea înă ăţ ă ţ hot rîrea ei. Deja b trînii no tri, aproape acum cincizeci de ani, concepuser ideea unirii sub oă ă ş ă dinastie ereditar . Întîrziat de împrejur ri neatîrnate de voin a noastr , îndat ce Româniaă ă ă ţ ă ă d duse semne de a sa vitalitate i f cuse s se nasc încrederea c ea, în mijlocul statelor ce- oă ş ă ă ă ă înconjurau, putea s tr iasc din propriile ei puteri i din propria ei con tiin na ional , niciă ă ă ş ş ţă ţ ă stabilirea unei dinastii ereditare n- a mai întîmpinat nici o rezisten i, o dat cuţă ş ă recunoa terea ei, putem zice c din acel moment chiar, i independen a statului român înş ă ş ţ princip a fost deja recunoscut .ă

Ca prob c acesta a fost sentimentul rii, putem aminti aci cuvintele rostite de c treă ă ţă ă pre edintele Constituantei, d. M. Kostaki, în numele rii, în momentul cînd a prezentatş ţă alesului ei pactul fundamental.

În ziua de 10 mai, cînd În l imea Voastr V- a i suit pe tronul României, ara a v zută ţ ă ţ ţ ă realizat cea mai vie i cea mai scump a sa dorin ; acea zi care a întemeiat pentru ară ş ă ţă ţ ă începutul unei nou ere, ara a salutat - o ca data inaugur rii regimului ă ţ ă monarhic, carele singur

poate garanta României consolidarea statului i binefacerile unui guvern stabil.şAdunarea, zeloas pe de o parte de a a eza principiul monarhic pe baze nestr mutate iă ş ă ş

voind, de alt parte, a încunjura acest princip de toate libert ile compatibile cu ordinea,ă ăţ deplin convins c regimul constitu ional a devenit pentru România nu numai o condi iune deă ă ţ ţ existen i de prosperitate, dar totodat i garan ia cea mai puternic a consolid rii tronuluiţă ş ă ş ţ ă ă M riei Tale, s- a gr bit de a vota pactul menit de a ajuta pe deplin acest scop.ă ă

Constitu iunea ce am onoarea a o prezenta M riei Tale în numele Adun rii d o legitimţ ă ă ă ă satisfac iune acestor aspira iuni ale rii, consacrînd pentru România principiile admise înţ ţ ţă statele moderne cele mai înaintate pe calea civiliza iunii.ţ

Plini de speran c nou le institu iuni vor pune cap t suferin elor unui trecut dureros,ţă ă ă ţ ă ţ românii, uni i într - un sentiment unanim de concordie i de fr ie, vor întrebuin a silin ele lorţ ş ăţ ţ ţ cele mai st ruitoare întru a ap ra aceste principii i a da cuget rilor leale i generoase aleă ă ş ă ş M riei Tale concursul lor cel mai sincer i cel mai devotat.ă ş

C lcînd pe p mîntul rii noastre, a i spus românilor c- a i devenit român; ast zi Româniaă ă ţă ţ ţ ă constitu ional V r spunde prin organul reprezentan ilor ei c M ria Ta ai devenit pentru eaţ ă ă ă ţ ă ă simbolul na ionalit ii sale.ţ ăţ

S tr i i, M ria Ta!ă ă ţ ăS tr iasc România!ă ă ăDup rostirea acestor cuvinte a urmat pronun area formulei de jur mînt din parteaă ţ ă

M riei Sale:ăJur de a p zi Constitu ia i legile poporului român, de a m n inea drepturile lui na ionaleă ţ ş ă ţ ţ

i integritatea teritoriului.şubstituind deci principiul monarhic mult bîntuitei domnii elective, ara a voit a crea aceaţ

institu iune care s fie nu numai personificarea statului român, depozitar al tradi iilor politiceţ ă ţ ale rii, ferind - o de fluctua iunile momentane ale partizilor, dar, în acela i timp, încunjurîndţă ţ ş tronul cu institu iunile constitu ionale, acel regim le- a considerat ca o garan ie de putereţ ţ ţ pentru tron, ca o garan ie pentru dezvoltarea material i politic a statului român.ţ ă ş ă

Preocupa i ast zi înainte de toate mai mult de viitorul rii decît de interesele de partid,ţ ă ţă convin i fiind c noua pozi ie ce ne este creat prin Tractatul de la Berlin ne face directş ă ţ ă responsabili de urm rile noastre, c sîntem lipsi i ast zi de acele garan ii care ni le prezintaă ă ţ ă ţ Tractatul de Paris i în momentul de a intra într - o nou er politic , vom face în modul celş ă ă ă mai impar ial bilan ul perioadei celei din urm a vie ii noastre politice, ca s ne preg tim cuţ ţ ă ţ ă ă b rb ie pentru noua er în care intr m.ă ăţ ă ă

Vom întreba mai întîi cu mîna pe con tiin pe orice bun român dac crede ş ţă ă întradev ră că ara trebuie s se simt fericit în situa ia actual .ţ ă ă ă ţ ă

Examinînd mai întîi starea noastr politic interna ional , constat m cu înlesnire c nuă ă ţ ă ă ă numai toate atributele suveranit ii statului au fost cî tigate înainte de 1866, ci asemenea căţ ş ă recunoa terea unei dinastii ereditare era îns i recunoa terea suveranit ii reale a rii toateş ăş ş ăţ ţă ? acestea f r nici un sacrificiu. Nu r mînea cu mult mai mult de cî tigat decît firma deschis ,ă ă ă ş ă titulaturile, analoge st rii de lucruri, ale agen iilor diplomatice.ă ţ

Condi iile impuse nou prin Tractatul de la Berlin îns , ba chiar ţ ă ă în urma Tractatului pentru ob inerea recunoa terii firmei independen ei (recunoa tere pe care chiar organeleţ ş ţ ş oficioase ale guvernului o declar drept un act de ă simpl formalitate),ă condi iile impuse deciţ pentru îndeplinirea unei simple formalit i ne- au impus sacrificii din care unele, pe lîngăţ ă gravitatea lor, mai constituie i o izbire direct în autonomia de legisla ie intern de careş ă ţ ă pururea ne- am bucurat în trecut.

S- ar fi putut a tepta ca, în urma sacrificiilor ce ne- am impus prin participarea laş r zboiul oriental, s conserv m m car simpatia acelei puteri cu care ne- am luptat al turea; n-ă ă ă ă ăam conservat - o îns nici pe aceea. Am avut i mai pu in înc simpatia acelor puteri cari auă ş ţ ă privit cu un ochi de neîncredere participarea noastr la r zboi, i astfel am putut constata că ă ş ă nici o voce amic nu s- a ridicat în Congresul de la Berlin în favorul României, i ast zi înc ,ă ş ă ă dup doi ani, recunoa terea e problematizat de misterioasele asigur ri formale despre careă ş ă ă nu tim nimic. Dar mai mult înc .ş ă

Am putut constata c , cu ocazia unei simple afaceri comerciale, în privin a c reia e ună ţ ă adînc mister cum ea a degenerat într - o chestiune interna ional , unele puteri se în eleseser ,ţ ă ţ ă între ele ca s exercite o presiune asupra i în contra statului român. Ce deosebire estremă ş ă între aceasta i secularizarea m n stirilor închinate afacere de valori imobile de cîtevaş ă ă miliarde care, de i întîmpinase împotriviri puternice din partea unora dintre puterileş subscriitoare ale Tractatului din Paris, totu i autonomia noastr a tiut atunci a se faceş ă ş îndestul de respectat prin Cuza Vod i Negri pentru ca s putem învinge acele greut i.ă ă ş ă ăţ

Dar daca bilan ul situa iei esterioare a statului e atît de nefavorabil epocei de la 1866ţ ţ încoace, cît de nefavorabil trebuie s fie bilan ul afacerilor dinl untru?ă ţ ă

În afar i Turcia se m n inea prin ac iunea i reac iunea, prin echilibrul intereseloră ş ă ţ ţ ş ţ europene; dar înl untru st rile de lucruri erau i sînt nemaipomenite.ă ă ş

IV. Fic iunea parlamentar . ţ ă Precar este a adar pozi iunea interna ional f cut nouă ş ţ ţ ă ă ă ă pîn ast zi i nu cunoa tem politica de mîni pe care ne- o va a terne guvernul.ă ă ş ş ş

Cît pentru noi, sîntem convin i c numai înt rirea institu iunilor noastre dinl untruş ă ă ţ ă poate s ne dea considera ie în afar , sîntem convin i între inînd bunele rela ii cu toateă ţ ă ş ţ ţ puterile în general, dar mai ales cu cele limitrofe, conform politicei noastre tradi ionale, neţ putem feri de pericolele la care ne- ar espune i pe viitor o politic aventuroas . Înt rireaş ă ă ă oric rui stat îns , dar mai cu seam a unui stat tîn r, atîrn de starea sa de prosperitateă ă ă ă ă intern .ă

Cu durere trebuie s m rturisim c niciodat înc pîn acum nu li s- au înf i ată ă ă ă ă ă ăţ ş genera iunilor prezente starea economic a rii în condi ii mai îngrijitoare decît ast zi.ţ ă ţă ţ ă

Una din gravele imput ri ce i s- a f cut regimului r sturnat la 11 fevruarie 1866 a fostă ă ă aceea a delapid rii averii publice, a împil rii contribuabililor. De la Vl dic pîn' la opinc seă ă ă ă ă striga în sînul adun rilor ara e s r cit , contribuabilul îngenuncheat .ă ţ ă ă ă ?

Cu toate acestea în scurtul period de abia patrusprezece ani bugetele statului s- au? ? sporit peste îndoit, anuit ile datoriilor publice de la 4 - 5 milioane cît erau înainte s- au urcatăţ ? la aproape cincizeci de milioane.

Dar o contrazicere i mai recent i mai frapant . Dup agita ia produs în ar deş ă ş ă ă ţ ă ţ ă mi carea numit de la Mazar Pa a, cînd iar i ca motiv de agita ie se invoc , între altele,ş ă ş ăş ţ ă înl untrul rii i în afar de ea, gravitatea st rii financiare i cînd sub impresiuneaă ţă ş ă ă ş momentului Camera de atunci, fidel înc angajamentelor luate, redusese bugetul la cifra de? ă ă 87 milioane cu venituri constatate în sum de 81 milioane, ast zi dup un scurt timp de abiaă ă ă patru ani de zile se prezint rii bugete pentru peste 116 milioane, afar de Dobrogea i cuă ţă ă ş veniturile Basarabiei în mai pu in, cu alte cuvinte, ca s respect m precizia matematic aţ ă ă ă guvernan ilor de azi, un spor de preste ţ treizeci i patru la sut într- un period de trei ani iş ă ş ceva, pe cînd în Fran a care avuse la 1865 un buget de 2 362 000 000 nu s- a urcat bugetulţ ? ? pentru anul 1879 decît la cifra de 2 miliarde 980 milioane, adec în timp de ă patrusprezece ani

i în urma dezastrurilor suferite, un spor de abia 26%.şNegre it c în raport cu sporirea sarcinilor contribuabililor peste puterea lor a trebuit sş ă ă

se produc secarea for elor productive ale rii i mic orarea avu iilor particulare. Ca probă ţ ţă ş ş ţ ă necontestabil ar t m c veniturile domeniilor figurau în bugetul statului,ă ă ă ă

la 1865 cu suma de 17 244 000

la 1871 cu suma de 20 461 000

la 1880 cu suma de 15 000 000.

Rezervîndu - ne a reveni asupra situa iunei financiare dup un studiu mai am nun it alţ ă ă ţ tuturor elementelor ei, indic m deocamdat aceste liniamente generale. În fa a unei asemeneaă ă ţ situa ii economice nu mai cutez m a întreba daca românul se simte fericit de starea prezent ,ţ ă ă ci vom întreba daca guvernele i factorii regimului constitu ional se pot crede împ ca i înş ţ ă ţ con tiin a lor la ad postul formelor ş ţ ă esterioare ale regimului parlamentar.

Mai putem înc întreba daca ace ti contribuabili, ă ş în cuno tin de cauz ,ş ţă ă au putut consim i la sporirea atît de dispropor ionat a cheltuielelor i la mic orarea avu iilor lorţ ţ ă ş ş ţ proprie.

A da la aceast întrebare un r spuns afirmativ ar fi de a abuza de fic iunileă ă ţ constitu ionale, a t g dui c starea de ast zi trebuie s ne întristeze pentru prezent i s neţ ă ă ă ă ă ş ă îngrijeasc pentru viitor, ar fi s ar t m o crud nep sare pentru soarta rii. A mai g si că ă ă ă ă ă ţă ă ă asemenea momente sînt oportune pentru a ne arunca în afaceri financiare, calificate de str lucite, este mai mult decît o culpabil nep sare.ă ă ă

R ul fiind constatat i nimeni, credem, nemaiavînd curajul de a- l nega, cat înainte deă ş ă toate s ne d m seam de cauzele ce l- au produs.ă ă ă

C ci evident este c regresele în neatîrnarea real a rii, acoperite poate cu progreseă ă ă ţă nominale, precum i regresele v dite pe terenul economic cat s fie atribuite unui neajunsş ă ă ă oarecare, i acest neajuns trebuie s rezulte din neaplicarea unei esen iale p r i a Constitu iei ;ş ă ţ ă ţ ţ e evident c în ruajul constitu ional lipse te un element oarecare de regulare i control.ă ţ ş ş

De i compara ia statului, care e ceva viu i organic, cu mecanismul unei ma ine de vaporş ţ ş ş bun oar r mîne o compara ie, totu i exist analogii reale între mecanismul organic i celă ă ă ţ ş ă ş anorganic. Ma ina produce putere i aplic putere. Dar puterea produs e supus uneiş ş ă ă ă iregularit i atît de mari, încît ma ina ar s ri in buc i sau ar sta locului daca n- ar exista unăţ ş ă ăţ aparat, in aparen neînsemnat în realitate de o estrem importan , numit regulatorulţă ă ţă centrifugal. Cînd puterea elementar produs de ma in e prea mare regulatorul centrifugal,ă ă ş ă prin activitatea sa d drum prisosului; cînd ma ina ar sta pe loc el, tot prin o mic activitate,ă ş ă economise te i condenseaz puterea. Se tie asemenea c n- ar fi cu putin mecanismulş ş ă ş ă ţă ceasornicului i c acesta ar începe prin a merge foarte repede i ar sfîr i prin a merge foarteş ă ş ş încet, daca ar lipsi coarda regulatoare. În mecanismul corpului omenesc regulatorul e prezentat prin organul inimei.

E evident c o încordare prea mare a patimelor politice, puse în joc paralizează ă activitatea organului regulator, deci i activitatea mecanismului întreg, în care fiece parte areş rolul s u deosebit, de i acest rol, cu toat deosebirea, este in strîns leg tur cu foloasele peă ş ă ă ă ă cari le aduce mecanismul ca întreg.

Iregularitatea puterii elementare deci ajungând a învinge întregul mecanism, desigur că mi carea acestuia va fi iregular , f r spor i folos, p gubitoare chiar, deci fiece parte aş ă ă ă ş ă mecanismului va fi viciat în mi carea ei, care trebuie s stea în leg tur bine determinat deă ş ă ă ă ă rela iuni de reciprocitate cu celelalte.ţ

Traducînd aceast compara ie luat din mecanic în termenii vie ii statului, vom vedeaă ţ ă ă ţ lesne c frîul prea lung, ca s nu zicem desfrîul, l sat partizilor, punerea mecanismuluiă ă ă statului la discre ia lor esclusiv a fost cauza de c petenie a compromiterii intereselor statuluiţ ă ă în afar i- nl untru.ă ş ă

În aparen legalitatea cea mai perfect a domnit, Camerele se convocau regulat laţă ă epocele prescrise în Constitu iune, mesagele domne ti a terneau regulat programeleţ ş ş

diferitelor ministerii încît s- ar fi p rut c prin acele programe se consacr obliga iunea real? ă ă ă ţ ă de- a le urma, legile, bugetele, concesiunile se votau i, chiar pentru acte s vîr ite f r deş ă ş ă ă aprobarea Camerelor, se cerea mai în urm înregistrarea, ca s nu fie lipsite de sanc iuneaă ă ţ parlamentar .ă

Un lucru lipsea îns .ăLa actele cele mai importante, atît de caracter economic- financiar cît i de caracterş

politic, lipsea voin a real i sincer a rii legale.ţ ă ş ă ţăPrin Constitu iunea noastr , conform aceasta i cu tradi iunile parlamentare din alte ri,ţ ă ş ţ ţă

mini trii sînt supu i la un îndoit control: la acela al rii legale i la acela al efului statului.ş ş ţă ş ş Gre eala noastr cea mai de c petenie a fost c diferitele partizi, succedîndu - se la putere,ş ă ă ă fiind l sate fa în fa , în învier unarea luptelor politice le- a fost permis de- a nimici peă ţă ţă ş adversarii lor i de- a anihila prin urmare controlul binef c tor al unei opozi ii parlamentare.ş ă ă ţ Dar partizile au f cut mai mult decît atît: ele au înl turat pîn i controlul efului statului care,ă ă ă ş ş pus prin Constitu iune mai presus de partizi, se bucur de toate acele prerogativeţ ă constitu ionale care- 1 pun în pozi iune de- a controla escesele de putere ale mini trilor s i iţ ţ ş ă ş astfel a face posibil i binef c tor mersul regulat al regimului parlamentar. Ca s ne rezum mş ă ă ă ă într - un cuvînt vom zice c : cheia bol ii regimului parlamentar consist în manifestarea liber aă ţ ă ă

rii legale ori de cîte ori ea este chemat , ţă ă în numele efului statului,ş ca s fie consultat .ă ăPrecum am declarat - o în mai multe rînduri, situa ia rii o consider m de prea grav caţ ţă ă ă

s ne preocup m numai de interesele de partid.ă ăNe gr bim deci a recunoa te c , din toate alegerile efectuate în aceast perioad de 14ă ş ă ă ă

ani, cea dentîi alegere, din 1866, urmat îndat dup votarea Constitu iunii, a fost aceea aă ă ă ţ c rei sinceritate e mai pu in b nuit .ă ţ ă ă

i cu cît recuno tin . ara nu- i aduce aminte de binef c toarea intervenire a efuluiŞ ă ş ţă ţ ş ă ă ş statului, prin o scrisoare deschis c tre primul s u ministru, prin care ar ta Înalta Saă ă ă ă Domneasc voin ca ara s se manifeste în libertate la alegeri.ă ţă ţ ă

Pre edintele Constituantei a stabilit cu drept cuvînt ca principiu, i ast zi, dup o tristş ş ă ă ă esperien , o putem afirma cu mai mult t rie, c dac regimul constitu ional e menit de- aţă ă ă ă ă ţ înt ri tronul i de- a garanta prosperitatea rii, orice violen ce se comite în contra aceluiă ş ţă ţă regim se comite în paguba prestigiului tronului i totodat în paguba prosperit ii rii.ş ă ăţ ţă

Putem deci afirma c dac alegerile ce s- au urmat dup cele de la 1866 ar fi fost puse iă ă ă ş ele toate sub patronagiul i controlul efului statului situa iunea noastr ar fi cu totul altaş ş ţ ă decît cea de ast zi.ă

Din nenorocire nu mai departe decît alegerile de la 1867 au fost cea dentîi desfidere dată regimului constitu ional, iar consecuen a imediat i v dit a epocei reteveiului i a influen eiţ ţ ă ş ă ă ş ţ morale a fost c , în propor ia în care s- au violat garan iile constitu ionale i s- au pus laă ţ ţ ţ ş discre ia nesa iului ambi iilor, în acela i raport s- a compromis i starea economic prinţ ţ ţ ş ş ă concesia Strusberg i prin cheltuiele[le] nesocotite ale anilor 1867 i 1868.ş ş

Precum o zidire la care se simte vreo deteriorare, daca nu vine arhitectul s oprească ă ruina prin m suri luate din capul locului, se deterioreaz , în propor ii din zi în zi mai mari,ă ă ţ astfel i regimul parlamentar s- a viciat la noi din zi în zi mai mult, încît mini trii au ajunsş ş ast zi în pozi ia de- a putea guverna dup placul lor, f r control de jos, f r control de sus.ă ţ ă ă ă ă ă

Nu credem c se poate descrie în cuvinte mai elocuente starea de sl biciune aă ă aleg torului pus fa în fa cu ma ina guvernamental decum s- a f cut aceasta deja prină ţă ţă ş ă ă proclama iunile de la Mazar Pa a.ţ ş

În adev r, din capul locului o mare parte din aleg torii no tri, unii lipsi i deă ă ş ţ indispensabila educa ie politic , al ii zdruncina i în interesele lor prin m rimea impozitelor,ţ ă ţ ţ ă

al ii în fine cu interesele agronomice cele mai vitale la discre ia guvernului i adeseori laţ ţ ş discre ia adversarilor lor, lipsi i apoi de o justi ie care, amovibil fiind, e departe de- aţ ţ ţ ă prezenta garan iile unei puteri judec tore ti de sine st t toare, corolar indispensabil alţ ă ş ă ă regimului constitu ional, aleg torii, corpuri - corpuri, sînt supu i arbitrariului de partid.ţ ă ş

Daca vom ad ogi pe lîng aceste inconveniente i pe lîng masa de func ionari de careă ă ş ă ţ dispunea deja pîn acum guvernul i pe cei crea i în anii din urm prin concentrarea în mînileă ş ţ ă sale a impozitului b uturilor, a monopolului tutunurilor, a administra iei drumurilor de fier,ă ţ f r , a mai face amintire de favorule ce pune la dispozi iunea prozeli ilor s i (precum arenzi,ă ă ţ ţ ă vânz ri de propriet i i întreprinderi operate pe o a cinchea parte a teritoriului statului), dacaă ăţ ş vom ad oga, pe lîng toate acestea, manipularea f r control, augmentabilitatea discre ionară ă ă ă ţ ă

i necon tiincioas a unui buget a c rui cheltuieli sporesc în realitate, a c rui venituri se îmflş ş ă ă ă ă f r realitate, atunci nu mai r mîne nici umbr de îndoial c un regim constitu ional aplicată ă ă ă ă ă ţ în asemenea condi ii e o iluzie i nimic decît o iluzie, o în el ciune, o p zire a formelor curatţ ş ş ă ă esterioare, o fic iune f cut dup regula iudaic de- a p stra aparen ele i a compromiteţ ă ă ă ă ă ţ ş cuprinsul, de- a p zi litera, de- a nimici spiritul Constitu iei.ă ţ

E drept c în el torii se în eal i ei la rîndul lor; se în al mini trii lipsi i de orice foră ş ă ş ă ş ş ă ş ţ ţă moral , c ci în zadar se f lesc cu acele majorit i din Camer , cari în realitate nu sînt decîtă ă ă ăţ ă propriile lor crea iuni, c ci mai presus de ele sim ul public indignat se de teapt , con tiin aţ ă ţ ş ă ş ţ cet eanului subjugat la alegeri se revolt , nemul umirile i agita iunile cresc din zi în zi. iăţ ă ţ ş ţ Ş astfel guvernele, îmb tate de un triumf mincinos, se izoleaz de na iune; un larg de ert seă ă ţ ş formeaz între puterile pozitive i nelini tite din stat i între acea nega iune a adev rului, întreă ş ş ş ţ ă acea reprezenta iune de teatru care se petrece în guvern. De vreme ce acele corpuri cari sînt laţ mijloc între mase i Coroan au devenit o fic iune, e ca i cînd ele n- ar exista ... tronul însu i eş ă ţ ş ş din ce în ce mai izolat.

Între Coroan i popor nu mai e raportul dintre voin a legitim i aspira iuni legitime,ă ş ţ ă ş ţ c ci toate organele mediatoare sînt false. Parlamentul o crea ie a ministrului ; voin aă ţ ţ aleg torului scoas prin presiuni morale, promisii, decrete de înaint ri i puneri în func iuniă ă ă ş ţ numai e decît o voin stoars în momente de nevoie i formulat dup voin a ministrului,ţă ă ş ă ă ţ deci asemenea o crea ie a lui : în fine coala general de corup iune preface armata deţ ş ă ţ func ionari, în loc de servitori ai legii, în armat de complici iresponsabili ai unor efiţ ă ş necontrolabili, se- n elege de c tr propriile lor creaturi.ţ ă ă

E evident dar c tot ce e între ar i tron devine o fic iune, o iluzie ministerial . Aceaă ţ ă ş ţ ă parte de voin din fiece individ destinat pentru controlul afacerilor statului i a interesuluiţă ă ş general e apucat de mîna func ionarului administrativ, de decretele de numire, de f g duin iă ţ ă ă ţ am gitoare, de distinc ii nemeritate, de tot ce dispune puterea statului i e stoars i restoarsă ţ ş ă ş ă pîn prime te forma ce- o voie te ministrul. Un sistem întreg de viciare a espresiei acesteiă ş ş voin e s- au inventat i se aplic cu o rar virtuozitate în România, încît, atît pe cît sentimentulţ ş ă ă de stat se mai poate manifesta, el apuc adeseori drumuri neprescrise de legi.ă

Orbit trebuie s fie acel guvern care nu- i d , seam de simptomele politice ale acesteiă ş ă ă st ri boln vicioase de lucruri.ă ă

În toate unghiurile României se formeaz grupuri de nemul umi i cu mersul actual ală ţ ţ lucrurilor. Sînt deosebite numirile ce aceste grupuri adopt ; un lucru îns le este comună ă tuturor: sentimentul de indignare i de exasperare de cele ce se petrec zilnic.ş

i aceast indignare nu e decît prea justificat . Ru ine chiar trebuie s - i fie unui românŞ ă ă ş ă cînd se pronun numele obscure a acelor naturi catilinare cari formuleaz voin a statului s uţă ă ţ ă în paragrafe de legi, indignate cat s sim cînd vede creaturi f r principii, f r umbr deă ă ţă ă ă ă ă ă cultur , avînd numai instincte reale, jucînd pe reprezentan ii voin ei suverane a rii.ă ţ ţ ţă

Nimeni nu întreab dac - i in f g duin ele ce le- au f cut înainte de- a fi ale i; nimeniă ă ş ţ ă ă ţ ă ş nu întreab pe ce cale a fost cu putin ca asemenea oameni s ias la suprafa , nimeni nu- iă ţă ă ă ţă ş

d seama cum aceast popula ie flotant a României, f r leg turi cu p mîntul i cu neamulă ă ţ ă ă ă ă ă ş rii, f r identitate de interese cu clasele productive i pozitive ale ei, a putut s devinţă ă ă ş ă ă

elementul domnitor în România.

V. Declasarea. Am v zut cu înlesnire ce unitate e în caracterul civiliza iei noastre de azi,ă ţ cum ca consist curat în p zirea formelor esterioare ale culturii apusene, lipsit de oriceă ă ă cuprins real. S- ar putea zice c aluatul din care se fr mînt guvernan ii no tri e acea categorieă ă ă ţ ş de fiin e f r avere, tiin de carte i consisten de caracter, acei proletari ai condeiului dinţ ă ă ş ţă ş ţă cari mul i abia tiu scrie i citi, acei parazi i c rora nestabilitatea dezvolt rii noastre interne,ţ ş ş ţ ă ă defectele instruc iei publice i golurile create în ramurile administra iei publice prinţ ş ţ introducerea nesocotit a tuturor formelor civiliza iei str ine, le- au dat existen i teren deă ţ ă ţă ş înmul ire; aluatul e o popula ie flotant a c rei patrie întîmpl toare e România i care, repetîndţ ţ ă ă ă ş fraze cosmopolite din gazete str ine, sus ine, cu o caracteristic lips de respect pentru tot ceă ţ ă ă e într - adev r românesc, c aceste cli euri stereotipe egalitare, liberschimbiste, liberale iă ă ş ş umanitare, acest bagaj al litera ilor lucrativi de mîna a treia, aceste sfor itoare nimicuri sîntţ ă cultur na ional sau civiliza ie adev rat .ă ţ ă ţ ă ă

N- are cineva într - adev r decît s deschiz o tez de licen , s- asculte prelec iuni laă ă ă ă ţă ţ universit i escept m pe cele de matematic s citeasc ziare i bro uri, s citeasc proiecte iăţ ă ă ă ă ş ş ă ă ş paraproiecte de legi din Camer , s- asculte discu ii în Adun ri i se va convinge c oă ţ ă ş ă numeroas , foarte numeroas clas de oameni nu- i întrebuin eaz mintea la nimic alta decîtă ă ă ş ţ ă la reproducerea de vorbe din c r i str ine, c propria munc intelectual se reduce la nimic.ă ţ ă ă ă ă

Daca activitatea lor s- ar m rgini numai la aceasta ara ar s m na numai a cas deă ţ ă ă ă nebuni, dar fiindc miile aceste de vorbe nu sînt resim ite, nu au trecut în suc i sînge, nu auă ţ ş avut nici o influen educativ asupra lor, ele acoper cu zgomotul lor de moar de palavre oţă ă ă înjosire i versatilitate de caracter nemaipomenit decît în timpii cei mai r i a Împ r ieiş ă ă ă ăţ bizantine.

Ceea ce- i mai frumos e c se prefac a nu te în elege.ă ţÎn zadar le- am spune Nu exist libertate a alegerilor i le- am dovedi - o cu acte. Lua i, le-ă ş ? ţ

am zice, listele electorale, terge i pe func ionari, pe arenda ii statului i pe rudele acestora, peş ţ ţ ş ş datornicii statului i pe rudele acestora, adec terge i pe to i a c ror con tiin o pute iş ă ş ţ ţ ă ş ţă ţ stoarce prin tiranie de partid i nu v r mîne decît o mic minoritate .ş ă ă ă ?

Din aceste mici minorit i se compune opozi ia i ea reprezint partea neatîrnat a rii.ăţ ţ ş ă ă ţăEi totu i vor r spunde: Na iunea e cu noi, noi sîntem na iunea .ş ă ţ ţMai lua i colegiul al patrulea i terge i afar de minime i estrem de rare escep ii ? ţ ş ş ţ ă ş ţ ?

toate numele deputa ilor ale i de- a dreptul prin influen guvernamental , terge i dintr - alţ ş ţă ă ş ţ treilea în acela i chip, dintr - al doilea tot astfel i vede i c partea neatins de sistemul deş ş ţ ă ă corup ie al guvernelor e estrem de mic . Cu bugetul în mîn , mai ales cînd este augmentabil înţ ă ă infinit, ii majoritatea în mîn si sistemul constitu ional, sistemul controlului se reduce la oţ ă ţ iluzie copil reasc .ă ă

E prea adev rat c aceast con tiin individual , maltratat în toate chipurile i supusă ă ă ş ţă ă ă ş ă unei sistematice corup iuni face reac ie, tresare mai cu putere cînd îi pui cestiunea de moarteţ ţ

i de via . Astfel cu articolul 44 al Tractatului de Berlin, care nu era numai o cestiune deş ţă încet enire, ci era de- a dreptul declararea României în teritoriu neutru, colonizabil cu toateăţ semnin iile.ţ

Nu putem t g dui c ara se cutremur de spaim la perspectiva deschis de acel articol,ă ă ă ţ ă ă ă care americaniza pe deplin teritoriul nostru.

Ei bine, cu tot cutremurul, listele falsificate ale aleg torilor au f cut cu putin caă ă ţă opozi ia s n- aib majoritatea absolut în Adun ri, de i aceast opozi ie nu era esclusiv , c ciţ ă ă ă ă ş ă ţ ă ă

cuprindea conservatori, frac ioni ti, liberali modera i, grupul Binelui public, ba pîn i ...ţ ş ţ ă ş Centru: adic stîlpii rii, precum zicea pe atunci Presa .ă ţă ?

i daca relev m acestea fa cu adversari de sistem i adversari de ocazie ne r spund cŞ ă ţă ş ă ă majoritatea formal de care se bucur în urma libert ii presiunilor, nu a libert ii alegerilor,ă ă ăţ ăţ oricît de viciat ar fi prestigiul ei prin procederile de partid, este în mod esclusiv na ia. O na ieţ ţ curioas în multe priviri.ă

Tot sistemul acesta este atît de vicios încît din nenorocire numai cestiuni de- a dreptul vitale, cestiuni unde nimicirea existen ei na ionale e evident pîn în cele mai mici am nunte, eţ ţ ă ă ă în stare s zguduie opinia public i înc nici atunci cu destul folos. Cînd vedem deci că ă ş ă ă partizile devin un stat în stat, c totul atîrn de la ele iar statul adev rat, acel al claseloră ă ă pozitive, nu e decît o mas impozabil i exploatabil , atunci întreb m daca nu e oă ă ş ă ă superinfluen de cutezare, de cinism chiar, de a t g dui lucruri cari izbesc vederile oricui,ţă ă ă lucruri despre cari sînt convin i i guvernamentalii în acela grad în care sîntem convin i noi,ş ş ş ş cu singura deosebire c noi le spunem pe fa , nefiind nici în interesul nici în maniera noastră ţă ă de- a le ascunde, pe cînd, din contra, interesul de c petenie al adversarilor a fost pururea iă ş trebuie s fie de- a ascunde aceste adev ruri i de- a ame i lumea cu fraze sfor ietoare despreă ă ş ţ ă o libertate în alegeri cari nu exist decît atunci cel mult cînd Coroana o asigur prin propria eiă ă voin .ţă

Cît despre aluatul protoplasmatic care formeaz la noi un stat în stat, a ezat asupraă ş institu iilor i poporului, avem pu ine de adaos. Tr ind din politic i prin politic i neavîndţ ş ţ ă ă ş ă ş nici un alt soi de resurse materiale sau de putin de a- i cî tiga existen a, el e capabil de aţă ş ş ţ falsifica totul, i liste electorale, i alegeri, i forme parlamentare, i idei economice, i tiin ,ş ş ş ş ş ş ţă

i literatur . De aceea nu ne mir m dac vedem acest proteu al unui universalism incapabil iş ă ă ă ş ambi ios îmbr cînd toate formele posibile: mini tri, financiari, întreprinz tori de lucr riţ ă ş ă ă publice (cu capital de palavre), deputa i, administratori, membri la prim rie, solda i (care auţ ă ţ luat Grivi a cu gura), actori, totul în fine.ţ

Nimeni nu se va mira daca- i vom spune c în ara noastr se afl advoca i profesori deă ţ ă ă ţ teologie, advoca i revizori de coale i nu ne- am mira dac s- ar constitui i în Sinod, pentru aţ ş ş ă ş canoniza, adic a trece în rîndul sfin ilor, dac nu pe altcineva, cel pu in pe marele mucenică ţ ă ţ Warszawsky de pild .ă

i aceasta s fie na ia, na ia noastr modest , iubitoare de adev r i cu minte?Ş ă ţ ţ ă ă ă şA adar, cînd un advocat se face soldat, cu scopul anumit de a se ilustra, cînd un altul seş

face prezident de republic fie chiar numai ploie tean , cînd un al treilea joac pe arheologul,ă ş ă ă un al patrulea e ales în Academie ca filolog, de i n- a dovedit printr - un singur ir scris c eş ş ă specialist în aceasta, cînd vedem toate astea ne vom convinge cu durere c golul reformeloră trebuie s fie cumplit de mare daca trebuie pentru el atît de mul i comentatori înaintea forului,ă ţ ba cu mai mult decep iune înc ne vom convinge c aceast imens sum de aluată ţ ă ă ă ă ă protoplasmatic are, la dreptul vorbind, rolul de a încurca i întuneca în elesul legilor, c ciş ţ ă vedem c adev ra i jurisconsul i ă ă ţ ţ ex professo joac un rol secundar între ei.ă

Iat dar o nou clas dominant în România, care se distinge prin absoluta eiă ă ă ă improductivitate.

ranul, mare sau mic, c ci rani sînt i proprietarii mari i cei mici, pune un fir de grîuŢă ă ţă ş ş în ogor i scoate zece, deci el înzece te valoarea obiectului ce i s- a dat în mîn spre munc .ş ş ă ă

Meseria ul ia o bucat de lemn, de piele, de metal, o supune muncii sale i scoate obiecteş ă ş cari au o înzecit , adesea o însutit valoare de cea care o aveau înainte.ă ă

Negustorul caut , din mii de pie e existente, pe aceea unde productele na ionale se potă ţ ţ desface mai cu folos, din miile de pre uri relative el caut pre ul absolut al obiectului într - unţ ă ţ moment dat. Deci i el augumenteaz nu totdeauna f r pericol pentru alte clase valoareaş ă ă ă

produc iunii na ionale.ţ ţVedem c activitatea tuturor claselor pozitive ale societ ii consist în a augumenta prină ăţ ă

munca lor valoarea produc iunii na ionale, în a o înzeci, a o însuti chiar.ţ ţEste aceasta misiunea proletariatului de încurc tori de legi, a proletariatului cenu arilor?ă şDin contra. Averi descurcate le încurc , st ri de drept sigurele primejduiesc, introducă ă

dezordinea i turburarea în toate clasele.şSe poate întemeia un stat serios, o organiza ie serioas pe aceast clas de oameni f rţ ă ă ă ă ă

soliditate, f r tiin , f r avere, al c ror instrument de munc e o inteligen sofistizat , aă ă ş ţă ă ă ă ă ţă ă c ror tiin n- ajunge nici m car în corectitudinea gramatical a frazei? Desigur c nu.ă ş ţă ă ă ă

Poate c i ci se pot întrebuin a în vrun mod practic, dar nu pentru a domina statul, nuă ş ţ pentru a vîna rolul de organizatori. O popula ie flotant nu poate reprezenta ţ ă stabilitatea institu iilor, nu poate reprezenta sentimentul înr d cinat al ideei statului, al armoniei iţ ă ă ş solidarit ii intereselor na ionale.ăţ ţ

E prea adev rat c ideile noastre sînt adeseori escamotate i anticipate de c tre ace tiă ă ş ă ş adversari generis nullius i c , pentru a se putea gera ei în adev ra i proprietari ai ideilorş ă ă ţ noastre, ne taxeaz de reac ionari cu instincte medievale, adic ne numesc scar la Dumnezeuă ţ ă ă

i pod peste mare. Toate acestea le fac pe cuvîntul c ne numim conservatori i pentru c înş ă ? ? ş ă c r i i în gazete din Fran a i Germania între conservatorii de acolo exist , din cauza uneiă ţ ş ţ ş ă vechi civiliza ii, o seam de reprezentan i ai culturelor i formelor trecutului.ţ ă ţ ş

Cuvintele conservator i liberal au îns la noi cu totul alt în eles, i, fa cu ra ionalismulş ă ţ ş ţă ţ frazelor, gol, insipid, inexact al a a- numi ilor liberali, noi reprezent m realismul naturiiş ţ ă înn scute a statului i pretindem c formele introduse s nu r mîn forme goale, coji pentru aă ş ă ă ă ă se juca partizile cu ele, ci s aib cuprins real. Voim a ă ă conserva libert i i institu iuni prinăţ ş ţ realizarea lor, prin aplicarea lor sincer fa cu un curent care le discrediteaz prin abuz iă ţă ă ş prin ducerea la absurd.

1881) Clasele superioare.

Eminescu arat în acest articol c nu e contra partă ă icip rii poporu lui la conducerea trebiloră publice, dar c sunt chestiuni care nu pot fi l sate pe mâna oricui. ă ă In statul nostru demagogic, pentru rezolvarea marilor chestiuni s'a format o clas de politiciani.ă

O oligarhie istoric nu se mai poate stabili la noi; ă ara aţ ajuns pe mâna unor declasa i dinţ pricina c rora ă rassa degenereaz , parazitismul eă în floare, intriga i ş minciuna sunt mijloacele de ajungere oricât de sus.

Articolu l a ap r u t f r ti t l u în ă ă ă Tim p u l (VI) 1881, 8 Mai. Sub ti t lul Clasele superioare a fos t repr o d u s de Gr. Peucescu în edi ia men ionat .ţ ţ ă

Nu vom discuta cu ,,Românul" principii fundamentale de politic de vreme ceă deosebirea punctelor de vedere e foarte mare i întreaga manier de a privi stat i societateş ă ş ne sunt deosebite. Românul" i liberalii în genere î i ? ş ş închipuiesc c statul e rezulta tul unuiă con tract sinalagmatic , a unei conven iuni stabilite între cet enii lui. Noi credem, din contra,ţ ăţ c el e un product al naturii, c , asemenea unui copac din p dure, [ă ă ă î ] i are ş fazele sale de dezvoltare, asemenea oric rui organism î i are evolu iunea sa. ă ş ţ F când ă paralele între istoria deosebitelor state antice i moderne ne- am convins c popoarele acelea au avut privilegiul de-ş ăa imprima universului întreg caracterul lor, armele i inteligen a lor, ş ţ signatura lor, cari s- au dezvoltat în mod firesc ferite i de demagogie i de despotism i c forma cea mai normal iş ş ş ă ă ş mai s n toas a dezvolt rii unei societ i omene ti este oligarhia.ă ă ă ă ăţ ş

Mahiavelli însu i, acest ş adânc cunosc tor al naturii omene ti în p r ile ei rele ca i în celeă ş ă ţ ş bune, daca aprob , ă in usum Delphini sau mai bine în interesul unit ii Italiei, despotismulăţ

Casei de Borgia , pe de alt parte recunoa te oligarhiei o putere de rezisten contra agen iloră ş ţă ţ discompunerii pe care n- o are nici o alt form . Un monarh poate fi foarte puternic, dar, izbită ă cu toat puterea i b tut într - un punct, împ r ia se clatin . Statul demagogic e prea dominată ş ă ă ăţ ă de mici interese zilnice i personale, el e condamnat de- a fi slab înl untru i- n afar i, dacaş ă ş ă ş prin puterea iner iei ţ , a obiceiului contractat de sute de ani, el continu a merge ă câtva timp oarecum de la sine, vine o zi în care el nu rezist discompunerii ă . M rimile ă lui improvizate iş f r tradi ii, meschine, interesate, ambi ioase n- au întru nimic a specula interesele publice, aă ă ţ ţ tr da ă chiar patria lor în mâni str ine. Între oligarhi se va g si un tr d tor sau doi, dar ei vor fiă ă ă ă totdeauna neutraliza i ţ i ş zdrobi i ţ de clasa lor proprie, care nu va îng dui ca, prin ajutor str in,ă ă unul dintre ei s se ridice asupra tuturor.ă

Noi nu zicem aci c poporul trebuie esclus de la dirigerea afacerilor lui. Din contra,ă nicicând libert ile publice nu ăţ sunt mai vii, mai puternic sim ite, practicate cu mai mult interesţ de binele comun de c tre to i cet enii ă ţ ăţ decât tocmai sub oligarhie. Dovad via a din ă ţ comi iileţ Romei, via a politic , ţ ă sobr ă în orice punct, în comun i în ă ş comitat în Anglia. Dar sunt cestiuni de politic general , de r zboi sau pace, de întinse i mari reforme sociale a c ror realizareă ă ă ş ă determin epoce întregi ale istoriei cari nu ă sunt , nu pot fi puse la cale în comi ii ţ de omul ocupat cu munca zilnic i cu interesele zilnice.ă ş

În state demagogice se formeaz , pentru rezolvarea acestor cestiuni, o clas de politiciani,ă ă de patrio i de meserie, f r trecut, f r tradi ii, cari fac din politic o specul , un mijloc de trai;ţ ă ă ă ă ţ ă ă în statul oligarhic exist o clas de oameni cari ă ă ab antiquo are sarcina de- a împ ca formeleă trecutului cu exigen ele viitorului, ţ asigurând statului continuitatea de dezvoltare, ferindu 'l de s rituri i de întreprinderi ă ş aventuroase i înl untru i în afar . În Senatul Romei putem urm riş ă ş ă ă modul în care se creau legile romane. Str bunul propunea reforma, bunul o sus inea în acela iă ţ ş Senat, tat l ă întrunea deja o mare minoritate, abia fiul o vedea realizat ă . Trei genera ii treceauţ pân ă s se voteze o reform , care apoi intra în adev r ă ă ă in succum et sanguinem . La noi lucrurile se traduc din fran uze te într - o noapte i ţ ş ş sunt votate a doua zi cu drumul de fier. De aceea tâmpirea cu care ele se voteaz , de aceea lipsa de încredere în ă eficacitatea lor, de aceea multe legi sunt n scute moarte, Despre o via i evolu iune proprie a ideilor ce se ă ţă ş ţ legiuiesc nu poate fi nici vorb .ă

Noi nu zicem c statul român e menit a ajunge vreodat acest ideal. Statele moderne nuă ă se mai dezvolt , din nefericire, în linie dreapt , ci prin cotituri, adesea prin concesii, ă ă renun ândţ la maniera lor de- a fi, la signatura existen ei lor. ţ Sunt cristaliza iuni imperfecte ţ pe lângă câteva cristale perfecte pe cari le prezint istoria. Asta e chiar deosebirea între na ii mici, f ră ţ ă ă sim istoric, i na iile mari, c- un profund sim istoric i c- un mare viitor.ţ ş ţ ţ ş

Despre refacerea unei oligarhii istorice pe care ne- o atribuie Românul" nu poate fi nici? vorb . ă

Inamici ai frazei i ai oric rii ş ă forma iuni ţ factice i ş improvizate , noi vedem foarte bine, mai bine decât ,,Românul" poate, imposibilitatea unei asemenea refaceri i e un act de ş rea credin ţă de- a ne atribui c voim ceea ce noi în ine ă ş timş c este cu neputin .ă ţă

Cu toate acestea urm rile domniei ă declasa ilor sunt ţ evidente. Popula ia, i tocmaiţ ş popula ia produc toare, scade de la 1864 încoace în propor ii ţ ă ţ însp imânt toare ă ă , dar ceea ce e mai trist sunt cauzele acestei sc deri, cauze ă adânci economice i sociale cari fac ca însu iş ş sâmburul na ionalit ii, ţ ăţ rasa s ă degenereze . S- a observat de c tre medicii de regimente că ă statura oamenilor scade, c aptitudinile lor fizice i morale degenereaz , i aceast din urmă ş ă ş ă ă împrejurare e mai trist ă decât toate celelalte. Nu mai e nevoie a ad uga c aceste rezultateă ă sunt a se atribui i s r ciei i ş ă ă ş urm rilor ă ei morale, dec derii vie ii de familie, viciilor. Ună ţ prefect ro u, d. Vidra cu, a descris aceste st ri de lucruri în colori crude, dar adev rate dinş ş ă ă nenorocire. Nu noi singuri o zicem aceasta, sunt ro ii cari o zic. D. Aurelian constat c facemş ă ă drumuri de fier, coli etc., dar c în acela i moment ş ă ş suntem suplanta i ţ de str inii ce ă imigrează , c ă suntem ca omul care munce te pentru str ini de vreme ce el sau nu va avea copii, sauş ă

copiii lui se vor stinge. Daca ,,Românul" crede c moartea, pieirea fizic a neamului românescă ă nu este o ironizare amar a sistemului de ă pân' acum , s - i fie de bine. Noi credem îns c ună ă ă sistem care, oricât s- ar îmbog i patrio ii, are de rezultat moartea real a unei na ii e tot ce seăţ ţ ă ţ poate mai r u i mai ă ş uciga ş ca sistem.

Dar care e originea comun a acestor rele? Declasarea, zicem noi, înmul irea peste m sură ţ ă ă a oamenilor ce tr iesc din munca aceleia i sume de ă ş produc tori ă . În alte ri clasele superioareţă compenseaz prin munca lor intelectual munca material a celor de jos. Întreb m daca celeă ă ă ă patru clase primare i cursul de violoncel a d- lui Costinescu compenseaz zecile de mii deş ă franci ce acest consumator le ia pe an, evident din munca altora. Înaintarea pe scara societ iiăţ române nu este dar datorit meritului, tiin ei, activit ii; ci un lene ignorant care ă ş ţ ăţ ş învârte teş

urupuri ş patriotice ajunge prin intrig i neadev r oriunde pofte te.ă ş ă şAce ti oameni ş declasa i sunt ţ totodat instrumentele cele mai bune, pentru c cele maiă ă

coruptibile , cu cari se servesc str inii pentru a exploata ara, popula iile ei autohtone.ă ţ ţIat nervul r ului în contra c ruia nu ajut nici proclamarea Independen ei, nici coroanaă ă ă ă ţ

de o el a regelui, nici ridicarea creditului ţ visteriei , bazat pe cuno tin a c statul român areş ţ ă bunuri imobiliare de câteva miliarde de înstr inat, nici frazele patriotice.ă

Voi i bani cu 3 la sut ? ţ ă Vinde i ţ mo iile statului la companii str ine i- i ve i avea. Aceastaş ă ş ţ nu va dovedi îns c din sine însu i poporul românesc se dezvolt , c el însu i se bucur înă ă ş ă ă ş ă plenitudine de m rea a mo tenire pe care i- au l sat - o harnicii i vitejii lui str buni.ă ţ ş ă ş ă

1881) Desvoltarea istoric a româniei.ă

Desvoltarea fireasc a unei societ i cere o împă ăţ ă care între formele trecutului i institu iileş ţ nou cu cuă prinsul lor. Consti tu ia trebue respecta t , a a cum este ţ ă ş ea i numai în marginile ei s seş ă creeze legile care s aă sigure progresul rii, autoritatea coroanei i api rarea ţă ş ă elementu lui autohton faţă de elementele n v litoare deă ă peste grani . ara adev rat nu- i constituit de politiţă Ţ ă ă ă cianii corup i, ciţ de oamenii cinsti i care cer ca munca lor s fie asigura t de o adminis t ra ie cinsti t i de o ţ ă ă ţ ă ş justi ieţ nep rtinitoare.ă

Articolul a fost publicat în Timpul (VI) 1881, 22- 23 Mai i a fost reprodus sub titlul ş Desvoltarea istoric a ă României de Gr. Peucescu în ed. men ionat .ţ ă

A generaliza o aser iune sus inut numai în parte e o sofism din cele mai comune. Eţ ţ ă ă adev rat c sofismele sunt atât de dese în gazete încât mai nu meri t ca cineva s relevezeă ă ă ă erorile, parte inten ionate, parte neinten iona te , cîte obvin în ele. Un cod al iretliculuiţ ţ ş gazet resc , al apuc turilor sofistice a acestei bresle de negustori de vorbe, scris populară ă pentru în elegerea fiec rui ar merita în adev r acel nume pe care c lug rii 'l d deau în evulţ ă ă ă ă ă mediu logicei lui Aristotel: medicamentu m mentis .

În unul din numerele trecute vorbisem de schimb rile din Bulgaria i ă ş g sisem ă că manifestul tân rului ă principe de Battenberg avea, abstrac ie ţ f când ă de orice alte motive, un sâmbure s n tos.ă ă

În adev r, orice stat are nevoie de o seam de condi ii indispensabile pentru ca s poată ă ţ ă ă exista de pe o zi pe alta. La statele cu trecut istoric sau cari i- au avut în curs de sute de aniş obiceile lor juridice i administrative lucrul merge de la sine. Moravurile f r legi pot totul,ş ă ă legea f r moravuri aproape nimic. E un adev r acesta, ă ă ă atât de general, aplicabil tuturor forma iunilor ţ de stat, încât se va vedea c statele în care exist i mai mult justi ie i maiă ă ş ă ţ ş mult libertate cet eneasc ă ăţ ă sunt acelea unde obiceiul vechi, datina , tine loc legilor scrise, unde acea datin ă nici a fost codificat vreodinioar ă ă . Cu totul altfel în Bulgaria. Lipsit dină veacul al Xiv- lea de o autonomie oricât de restrâns ă , trecut prin focul i sabia cuceritoriloră ş osmani , dreptul public i cel privat, tradi ie i ş ţ ş datina au fost îngropate sub ruinele Cet ii deăţ Spini, împreun cu dinastia ă ismanizilor ş din Bdyn , încât mi carea de emancipare a popoarelorş orientale i- au g sit ă egaliza i ţ de sabia p gân ă ă , care t iase orice cap r s rea deasupra pu ină ă ă ţ

în eleg toarei ţ ă mul imi.ţProblema a fost i este cu totul alta ş decât în România, ale c rei p r i constitutive aveauă ă ţ

trecutul i tradi iile lor stabilite de la începutul secolului al ş ţ XIII [- lea] i ş pân ă la 1700. Alte condi ii de existen ca stat are deci a propune Alexandru Bulgariei sale ca s existe în modţ ţă ă normal; altele cu totul [î] i ş imagina Epureanu pentru România. Epureanu era liberal i liberalş sincer. Admirator i cunosc tor al institu iilor liberale engleze el ş ă ţ recunoscuse adev rul că ă garan ia ţ duratei i ş trainicei dezvolt ri a unui stat cu institu iile lui cu tot e împ carea formeloră ţ ă tradi ionale de existen cu cuprinsul lor nou, cu dezvoltarea nou . Astfel stejarul, ţ ţă ă oricât de mic ar fi la început, un vl star ă r s rit din ă ă p mânt ă , are acela i caracter, aceea i form caş ş ă uria ul ş secular care a dat na tere unui codru de stejari, care a asimilat cu esen a [sa] i aş ţ ş absorbit în formele sale p turi din ce în ce mai ă adânci ale suprafe ei p mântului ţ ă .

A imputa lui Epureanu c- ar fi propus loviri de stat sau feudalism este neadev rat ă pe de o parte, absurd pe de alta fa c- un om care a fost prezident de Consiliu într - un cabinet dinţă care f cea parte i d. Ioan Br tianu. Dar fiindc Constitu ia se nume te pact între ar iă ş ă ă ţ ş ţ ă ş dinastie, daca ilustrul Carada, improvizat în tribun al poporului, pretindea c opera uneiă singure nop i de insomnie, copiat de pe texte str ine, cuprinde condi iile ce ara le puneţ ă ă ţ ţ dinastiei, dinastia, având înainte - i un viitor de sute de ani, avea din parte ' i ş dreptul s pună ă asemenea condi ii bine ţ cump nite ă , pentru ca din acordarea reciproc a condi iilor s rezulteă ţ ă legea fundamental a statului. Aceasta nu s- a f cut i nici nu se mai poate face. Deci numai înă ă ş marginele Constitu iei actuale se pot crea acele legi organice cari s asigure autoritateaţ ă Coroanei pe de- o parte, pe de alta dezvoltarea moral i economic a ceea ce noi numimă ş ă elementul istoric, autohton, al rii fa cu ţă ţă p turile neistorice ă ale unei recente i din ce în ceş mai mari imigra iuni ţ . Daca în adev r ara n- ar fi compus ă ţ ă decât din acei elegan i picpoche iţ ţ înm nu a i ă ş ţ , sco i ca din cutie, cari formeaz elita partidului ro u, din acei oameni cu patruş ă ş clase primare i exigen e aristocratice, din ş ţ ghe eftari ş , nagaica eventual a unui Ehrenrotă român ar avea efecte moralizatoare . Dar, contrariu aser iunii ţ d- lui Dimitrie Br tianu, araă ţ consist în cea mai mare parte din oameni cinsti i, cari n- au nevoie ă ţ decât ca munca adev rată ă

i rezultatele ei s fie asigurate prin o administra ie onest i prin o justi ie ş ă ţ ă ş ţ nep rtinitoare ă , oameni ce ar trebui sustra i ş de sub sistemul de corup ie electoral i administrativ aţ ă ş ă partidului ro u.ş

Generalizarea celor zise de noi despre Bulgaria asupra României e deci o sofism a foiiă oficioase, pe care o respingem.

Al doilea cap de acuza ie pe care ni- l face Românul" e aser iunea noastr c solu iuneaţ ? ţ ă ă ţ cestiunii Dun rii nu poate fi ă favorabilă decât sau vederilor Austriei, sau celor ale Rusiei.

Dup sincerii reac ionari ă ţ întrupa i ţ cu sincerii liberali, cestiunea Dun rii cu nici un pre nuă ţ se poate rezolva decât dându - se totul sau Austriei sau Rusiei (,,Rom înul ]" de la 20 mai).

Favorabil vederilor, zicem noi.ăDându - se totul, zice ,,Românul".Deosebirea e mare. Admi ând ţ c ă înl turarea oric rii rivalit i între aceste dou puteri peă ă ăţ ă

malurile Dun rii de Jos ar fi solu iunea cea mai favorabil rii, deci ă ţ ă ţă nedându - se nimic nici unuia nici altuia, totu i solu iunea aceasta ar fi favorabil , vederilor aceluia dintre puterniciiş ţ ă vecini care nu are interese comerciale pe Dun re.ă

Dar domnii de la Românul" ? sunt deprin i ş a da totul i nu- i pot esplica c ceea ce eş ş ă defavorabil adversarului meu e favorabil vederilor mele, chiar daca n- a avea un folos directş de acolo.

1881) Desvoltarea istoric .ă

Partidul conservator nu urm re te insti tui rea domnă ş iei unei oligarh ii aris toc r a t ice, i niciş nu s'a gândi t s readuc starea de lucruri de pe vremea lui Matei ă ă Basarab. El cere îns desvol t a re aă

rii pe baza formţă elor vechi c rora trebue s li se împros p tez e neîă ă ă nceta t spiri tul. La noi în arţ ă avem o clas de poli -ă ticiani gata pent r u toa te refor mele, dar care nu are leg turi cu p mântul iă ă ş

tradi iile noastre.ţArticolu l a fos t pub l ica t în Tim p u l (VI) 188 1, 6 Mai i a fost repro d u s sub titlulş

Desvoltarea istoric ă de Gr. Peucescu în ed. men ionat .ţ ă

S discut m cu "Românul" lucruri elementare pentru orice cunosc tor al istoriei, s - iă ă ă ă facem abecedarul istoriografiei sau fiziologiei statului? Ar fi o misiune de dou ori ingrat ,ă ă întâi pentru c oamenii cu cari discut m, fie ă ă oricât de de tep i, nu vor g si în ş ţ ă reminiscen eleţ celor patru clase primare i a unui curs de violoncel elemente îndestule pentru a ne în elege,ş ţ apoi pentru c , ă coborându - ne noi chiar la nivelul lor intelectual i ş copil rindu- ne ă mintea ca s-o punem pe o treapt egal cu a lor, totu i n- ar voi s în eleag , pentru c nu e în interesul loră ă ş ă ţ ă ă s în eleag .ă ţ ă

Într - o discu ie cu totul teoretic spusesem, de exemplu, c aristocra ia adev rat are unţ ă ă ţ ă ă rol esen ial în via a unui stat. Aceasta am spus - o ţ ţ baza i ţ pe cele mai str lucite exemple dină istorie. Avem Roma, Anglia actual , republica Vene iei, Olanda .a.ă ţ ş

Din aceast teorie sus inut în genere ,,Românul" ne atribuie ă ţ ă in specie c pentru Româniaă voim domnia unei oligarhii aristocratice , de i tot organul ilustrului Costinescu are impruden aş ţ de- a cita condi iile ce le credem noi neap rate pentru existen a unei aristocra ii adev rate. Seţ ă ţ ţ ă cere a fi istorică am zis noi. Poate îns exista o aristocra ie istoric într - o ar în care, cuă ţ ă ţ ă indignare i ru ine trebuie s- o spunem, un str in ca tat l d- lui C. A. Rosetti a fost asemeneaş ş ă ă boier? Dup epoca vechilor fanario i, a Caradalelor, ă ţ Gianiilor , Cariagdiilor din genera ia ţ întâia , nu mai poate exista aristocra ie istoric în genera ia a doua. Odat ce ţ ă ţ ă virusul personificat prin lep d turile Orientului, lipsite de iubire de adev r i de curaj, a intrat în organismul viu ală ă ă ş unui popor, nu mai poate fi vorba de aristocra ie istoric . Ea ţ ă r mâne ă un ideal de invidiat, pe care pu ine popoare l- au ajuns în toat cur ia lui i de la care alte popoare, a c ror via aţ ă ăţ ş ă ţă fost corupt prin demagogie sau prin despotism, cat s renun e pentru secole înainte, dacaă ă ă ţ nu pentru totdeauna.

Exist în adev r familii istorice în ar ; numele lor e format în genere dup numeleă ă ţ ă ă vreunui munte din Carpa i. ţ

Dar, sub domnia unui regim de ereditate care avea în vedere împ r irea averilor, în cursulă ţ timpului ele n- au putut p stra nici o avere destul de mare, nici o influen politică ţă ă covâr itoare ş pentru a fi ceea ce baronii au fost pentru Anglia, patricianii pentru Roma sau pentru Vene ia. De aceea am repetat - o de ţ atâtea ori c reac ie în sensul adev rat al ă ţ ă cuvântului , reac ie ca încercare a unei ţ reconstruc iuni ţ istorice anterioare fanariotismului , nu mai e cu putin în România i nu ţă ş suntem utopi ti ş pentru a cere ceea ce n- ar fi cu putin nici pentruţă Dumnezeu din ceruri.

Dar, adev rate naturi de spioni i de agen i ă ş ţ provocatori precum sunt o ii ş de regul , aă c ror esperien e i apuc turi poli iene ti ă ţ ş ă ţ ş sunt esplicabile prin trecutul lor misterios, ei estrag buc ele din articole ce n- au a face unul cu altul i formeaz apoi un act formal de acuza ie înăţ ş ă ţ contra noastr . Astfel pasajul privitor la aristocra ie ca element de dezvoltare istoric se puneă ţ ă al turi cu ă considera iunile ţ ce le facem asupra manifestului principelui Bulgariei. E evident că n- are a face. Bulgaria nu are, nu poate avea aristocra ie, precum n- o poate avea Serbia. Dupţ ă b t lia din ă ă Câmpul Mierlei , într - o robie de cinci sute de ani aproape sub domnia egalizatoare a unei rase str ine, care ea îns i n- are aristocra ie i care totdeuna a fost ă ăş ţ ş domnit ă de despotismul obicinuit în statele Orientului asiatic , bulgarii i ş sârbii n- au putut p stra oă institu ie proprie popoarelor celor mai libere i ţ ş epocelor celor mai libere. Prin urmare cu totul altul este rolul manarhului în Bulgaria, cu totul alte condi ii de organizare social cere un statţ ă f r trecut i unul care are trecutul lui istoric. Ar fi absurd din parte - ne a pretinde ca Stateleă ă ş Unite ale Americei s fie conduse de- o aristocra ie istoric ă ţ ă când ea nu s- a putut nici na te peş p mânt ă american; ar fi absurd a o pretinde chiar pentru împ r ia ă ăţ Braziliei i pentru orice statş n scut în urma acelei prim veri etnice care se nume te evul mediu.ă ă ş

Nici pentru ara noastr n- am ţ ă gândit vreodat de- a propune un sistem care s ă ă învieze

veacul al Xvii- lea , epoca lui Matei Basarab.

Cu toate acestea oricine va voi s ă defineasc ă marele mister al existen ei va vedea c elţ ă consist în ă împrosp tarea ă continu a fondului i p strarea formelor. Forme vechi, dar spirită ş ă pururea nou. Astfel vedem cum Anglia, care st în toate celea în fruntea civiliza iei, p strează ţ ă ă

i ast zi vechile sale forme istorice, pururea ş ă reâmprosp tate ă de spiritul modern, de munca modern . De aceea o i vedem ă ş r mâind ă ca granitul , m rea i sigur în valurile ă ţă ş ă adâncelor mi c ri sociale de cari statele continentale se cutremur . Un stat mare i puternic ca Rusia, darş ă ă ş absolutist , se cutremur din ă temelii de o mi care social , tot astfel Germania, tot astfelş ă republicana i ş egalitara Fran . Ba chiar membrii interna ionalei de la noi, ajun i aci mini tri iţă ţ ş ş ş membri la Curtea de Casa ie, ţ sunt sili i a vota o lege în contra str inilor sociali ti de vreme ceţ ă ş indigenii sociali ti ocup func ii înalte. Ei bine, în Anglia ş ă ţ sunt organele centrale ale Interna ionalei ro ie, tr ie te Marx, generalisimul partidului i nici pe guvernul, nici pe poporulţ ş ă ş ş englez nu- i doare capul de aceasta.

Cu acela i sistem ş oligarhic vedem Roma devenind imperiu, vedem Vene ia, un ora ,ţ ş devenind putere, adesea de rangul întâi , în curs de o mie i mai bine de ani.ş

Dar se în elege c nici prin ţ ă gând nu ne trece a admite c aristocra ia istoric , substratulă ţ ă oligarhiei, se poate improviza i c putem scoate din ş ă p mânt ă oasele Basarabilor spre a le da o nou via .ă ţă

Cu totul altul e rolul monarhiei în ara noastr .ţ ăE îndeajuns daca sub ea se asigur înaintarea ă meritului i a muncii i dac acestea se punş ş ă

la ad post de ă escamotarea din partea Caradalelor i Costine tilor; e destul ş ş atâta , i pentruş atâta numai se cere o reorganizarea social . Acestea dou nu ă ă sunt asigurate în dezvoltarea lor. Vedem pe cucernicul Simeon, ce merit o chilie la m n stirea Ocnei, decorat cu Steauaă ă ă României, senator i om mare; vedem cavaleri de industrie ş îmbog indu - se ăţ peste noapte din r scump rarea drumurilor de fier; vedem oameni prin i în rebeliune f i devenind adiutan iă ă ş ăţ şă ţ domne ti, vedem pe al ii ş ţ vânând prin cotituri sub masca patriotismului posturi la Casa ie oriţ la drum de fier; c- un cuvânt , nici merit nici munc nu ă sunt considerate, iar ignoran a, ţ felonia politic , ă vicle ugul ş comun devin titluri de recomanda ie pentru înaintare în statul român. iţ Ş to i ace ti ţ ş parazi i ţ sociali, toat ă secta asta de spioni i cavaleri de industrie, acest ş odium generis humani cum i- ar zice Tacit, cost mult, foarte mult. Sarcinele de ă între inere ţ ale politicianilor de la noi diminueaz ă pânea de toate zilele a poporului de jos, care ca ras , caă inteligen , ca inim este superior ţă ă p turii ă de parveni i i de ţ ş scurs turi ă din câte ipatruş unghiurile lumii cari s- au a ezat deasupra lui din secolul trecut ş începând .

Acest problem social ar fi trebuit s - i fie cunoscut regelui la venirea sa în ar ; s- ar fiă ţ ă c zut s cunoasc c nu oamenii lega i de sute de ani de soarta acestui ă ă ă ă ţ p mânt ă i a acestuiş popor pot fi inamicii lui, ci cei scur i ş de ieri, de alalt ieri, cari ă uzurpaser ă pentru ei privilegiul de a fi ei singurii români, nefiind români i singurii patrio i, ş ţ neavând o patrie hot rât ă ă . i Ş când Epureanu a dat consiliului s u M. Sale l- a dat dup îndemnul a o sum de deputa i cariă ă ă ţ amenin au ţ a nu voi s treac ă ă Milcovul daca e vorba ca samsarii din porturi i declasa iiş ţ cafenelelor din Bucure ti s determine i pe viitor soarta acestei ri.ş ă ş ţă1881) Metod i form .ă ş ă

Dup vehementa argumentare a teoriei p turii superpuse, Eminescu se simte obligat s deaă ă ă câteva l muriri ă asup r a meto d ei de cerce ta r e i felului cum a expus ş fapte exacte i a formulatş adev ruri generale.ă

In ce prive te forma dat articolelor, Eminescu recş ă unoa te c stilul acestora nu- i eufemistic.ş ă Chestia în discu ie i se pare lui Eminescu prea serioas pent r u a ţ ă se recurge la cuvinte blânde ori la glum .ă

Articolu l e publ ica t în Tim p ul (VI) 1881, 2 Sept. ca ar ticol de fond f r titlu. N'a fostă ă repro d u s în nici o edi ie a Jui Eminescu afar de aceea a clasicilor ţ ă comenta i.ţ

Cat s spunem ă ă câteva cuvinte asupra metodului de cercetare a cestiunii etnologice iş sociale pe care l- am urmat, precum i asupra formei date acestor studii.ş

Adversarii no tri ş sunt naivi când cred c , prin ă diversiuni ce n- au a face nimic cu obiectul în sine, sunt în stare a ne abate din calea noastr .ă

,,Românul", dup procedarea tot ă atât de naiv pe ă cât de comun a ziaruluiă ,,Independance roumaine", vorbe te de teorii ş boln vicioase ă , de institute filantropice, de medici speciali în privire- ne .

S presupunem c a a ar fi. C autorul acestor iruri e nebun, e bun de legat i de dus laă ă ş ă ş ş M rcu a ă ţ .

R mâne ă mai pu in adev rat ceea ce- a zis? Asta- i cestiunea. Daca ceea ce- a zis autorul eţ ă adev rat, ceea ă ce a zis import , nu ă cine a zis. Daca un nebun multiplic ă dou cifre corect esteă quo ientul ţ neadev rat pentru c cel ce- a calculat are idei fixe sau ă ă halucina iuni ţ ?

Daca un nebun constat conform adev rului c un perete e alb devine ă ă ă peretele negru pentru c nebunul i- a atribuit o calitate ce i se ă cuvine ?

Dar ne e s t e c in ev a a m ic o r i a d v e r s a r , d a r r o m â n sa u s t r i n , adev r u l sp u s deă ă noi r mâ n e aceă l a p e n t r u t o i . Ne m r g i n i m la co n s t a t a r e a d e ş ţ ă fap t e exac te i laş rez u m a r e a lor în adev ru r i genă erale ; me t o d u l no s t r u e cel ur m a t în ti in e în ş ţ gen e r e , în cele na t u r a l e în d e o s e b i . Oar e s u p r a ră ea bolnavulu i pen t r u c - i cons t a t m boala, oă ă mod ific ?ă

Acum venim la forma în care scriem.Se zice c ea ar fi exagera t , c'ar cupr in d e înjă ă ur tu r i su r u g ie t i , e tc. . .ă şIn reali ta te stilul nos t ru nu este eufemis t ic. Ne- am dep r i n s a c ta pen t r u oriceă

idee expre s i a cea mai exac t po s i b i l . Dac 'a m voi s glu mi m, dac nu ă ă ă ă ne - ar p sa deă adev r u l ce - 1 z ice m, am pu t e a s ă ă spune m lucrurile mai cu încunju r.

Dar lucru r i le la noi nu se petrec cu încun ju n r ; de - acee a în a d ev r n u tim deă ş ce - a m vor b i de ele cu încunju r?....

Când s 'a r p s t r a cel pu i n apa r e n e l e , cân d am ă ţ ţ vede a c oam e n i l o r de car iă vorb i m le e ru ine de ş cee a ce fac , d e s ig u r c a m fi m a i b lâ n z i , p e n t r u ă c r u i n e a eă ş u n se m n d e p o s i b i l i t a t e d e în d r e p t are . Dar ace a s t a lip s e t e cu to t u l . Vede m da r cş ă aci nu aju t alifia îndulci to a r e a eufe mis m u l u i , ei ă nu m ai scal p e l u l chi r u r g u l u i ; de aceea t iem în puă trejunea bubei noastre na ionale i voim ca protoplsmaţ ş na ional s reîntregeasc golurile, create prinţ ă ă ă t i e t u r i . Din sâ m b u r u l iă ş e s e n a p o p o r u l u i ţ tebrue s ias puterea medicat r ice a natur ii, care ă ă să însanato eze corpul statuluiş ...

1881) P tura superpus .ă ă

Dup Eminescu nu exist deosebire de rass între ă ă ă Români. In Bucure ti i pe malul Dun rei îns ,ş ş ă ă s 'a format o rass hibrid din care s'au recru t a t conducă ă torii rii noastre. Rassa aceasta seă ţă caracterizeaz prin ă sterilitate fizic i intelectual . Abia în 1921, dup Eă ş ă ă minescu, e n dejde s sc p mă ă ă ă de domnia noilor fanar io i. Eminescu face un istoric al luptei între elementul ţ istoric i cel superpus i'nş ş vehemen a sa îndeamn , la insţ ă tituirea ordinului sfintei cânepe.

Articolul a fos t publica t f r ti tlu în ă ă Timp ul (VI) 1881, 29 Iulie. A fost reprodus sub titlul P turaă super pus , ă l sându - se la o par te început u l în ed. lui Gr. ă Peucescu.

,Românul" a contractat n ravul de- a ne atribui articole pe cari nu noi le- am scris, ci le- amă reprodus din alte ziare, i de- a polemiza apoi cu ,,Timpul" comb tând , ca ale noastre, idei pe cari leş ă împ rt im poate numai în parte sau cu oarecari rezerve. Astfel se 'ntîmpl i în num rul deă ăş ă ş ă sâmb t , în care vedem c polemizeaz cu noi pe temeiul unui articol reprodus din Po ta" privitoră ă ă ă ? ş

la antagonismul dintre moldoveni i munteni. şNu doar c ne- ar p rea r u de- a fi scris acel articol pe care l- am reprodus. Ceea ce însă ă ă ă

nu e al nostru, nu e, i e o apuc tur de ş ă ă rea credin ţă de- a ne atribui în total i direct idei peş cari nu le împ rt im ă ăş decât în parte sau indirect i cari au nevoie sau de- o rectificare, sau deş tranzi ia printr - un nou punct de vedere.ţ

Noi, de ex., avem în privin a ţ a a numitului ş antagonism dintre moldoveni i munteni oş p rere proprie, bazat pe observa iuni etnologice, care modific esen ial maniera de- a priviă ă ţ ă ţ cestiunea.

Nu exist , dup a noastr p rere, nici o deosibire între ă ă ă ă rasa română din Muntenia, Moldova, din cea mai considerabil parte a Ardealului i a rii Ungure ti. E absolut aceea iă ş Ţă ş ş ras , cu absolut acelea i ă ş înclin ri ă i aptitudini.ş

Dar în Bucure ti i în ora ele de pe marginea Dun rii s- au ivit un element etnic cu totulş ş ş ă nou i hibrid care ne- au ş furnizat genera ia actual de guvernan i. Acestea ţ ă ţ sunt r m i eleă ăş ţ haimanalelor de sub steagurile lui Pasvanoglu i ş Ypsilant i resturile numeroase ale cavalerilorş de industrie din Fanar. Din aceast semin ie nou fac parte oameni ca Giani, Carada, C.A.ă ţ ă Rosetti, Pherekydis , Serurie .al. Toat spuma asta de fanario i ş ă ţ novisimi , cari s- au prip it înăş ar de 50 60 de ani încoace, formeaz ţ ă ? ă naturalmente elementul de disolu iune, demagogiaţ

României.Fizic i intelectual ş stârpituri , neavând nici tradi ii, nici patrie, nici na ionalitate ţ ţ hot rât ă ă ,

le vedem punându - se la discre ia str inilor i ţ ă ş votându - le când pe Stroussberg, când r scump rarea, ba le vedem ă ă aliindu- se în Moldova cu evreii ca s paralizeze lupta deă emancipare na ional de acolo. Aprin i de- o instinctiv ur contra tuturor elementelor istoriceţ ă ş ă ă

i autohtone ale acestei ri, le- am v zut ş ţă ă introducând în toate ramurile legi str ine ă neadaptate nici intereselor, nici naturii ei.

Aceste elemente sunt cu mult mai numeroase în ara Româneasc Ţ ă decât în Moldova, dar i aci ele se afl mai cu seam în centrele esului, nu prin ora ele de la munte, nici prinş ă ă ş ş inuturile de acolo. Pe aceste producte de balt ţ ă moldovenii 'i confund apoi cu popula iaă ţ

istoric a rii Române ti, precum se afl în sate în genere i îndeosebi la ă Ţă ş ă ş Câmpulung , la Tîrgovi te, la ş Târgu- jiului .a.m.d. Acestor producte de balt moldovenii le zic din eroareş ă munteni, c ci nu ă sunt munteni.

A adar: ş distinguendum est.Ceea ce sunt pentru Moldova evreii sunt pentru ara Româneasc aceste venituri cari,Ţ ă

prin identitatea religiei, au tiut s se ş ă strecure printre români, s - i am geasc i s ajung a- iă ă ă ş ă ă st pâni ă ; i, pentru ca lucrul s le succead i mai bine, au ş ă ă ş precupe it ţ tocmai instinctele noastre na ionale.ţ

Vedem bun oar pe- un C.A. Rosetti, un grec, i pe Carada, un alt grec, ă ă ş înfiin ând ţ o gazet .ă

Ce nume- i dau?Românul".Ei cari n- au fost români neam de neamul lor.De- aceea e destul ca ace ti oameni s lipseasc de la guvern, fie oricine altul, iş ă ă ş

numaidecât nu se mai simte nici o deosebire între român i român. Dar cum o fi Carada, Giani,ş Cariagdi, C.A. Rosetti, Pherekydis .a., românul de oriunde începe a se sim i str in în ara luiş ţ ă ţ proprie i, precum zice Po ta", guvernul i se pare tot ş ? ş atât de str in ca cel unguresc ă ardelenilor , ca cel musc lesc ă basarabienilor .

E un axiom în mecanic c efectul trebuie s fie egal cu cauza.ă ă ăDomnia fanariot ă i scurgerea sistematic de ş ă stârpituri i fali i în esul rii Române ti aş ţ ş Ţă ş

inut 121 ani. Abia la 1921 avem perspectiva c , prin o lung reac iune a spiritului na ional i aţ ă ă ţ ţ ş puterii de asimila iune ţ a solului i a rasei, vom fi ş exterminat pân ă i urmele acelei domniiş odioase. Abia atunci caracterul meschin, lipsit de onoare i de curaj al acestor venetici se va fiş adaptat caracterului inimos al na iei române ti i abia str nepo ii Caradalelor vor ţ ş ş ă ţ putea fi români. Caradalele actuale, chiar s vrea, nu pot s fie români, ă ă precum din salcie , oricât ne-am sili, nu putem corci stejar.

Lupta Moldovei contra numi ilor ţ munteni nu este deci îndreptat în contra elementeloră istorice ale rii Române ti, ci în contra celor neistorice. E o lupt comun , la care tot neamulŢă ş ă ă românesc ia parte în mod instinctiv, cucerind bucat cu bucat bunurile lui na ionale. Azi eă ă ţ limba, pe care aceste stârpituri o pref cuser ă ă într - o p s reasc neîn eleas , ă ă ă ţ ă mâni va fi poate organiza ia social , ţ ă poimâni biserica i coala, una cîte una. Totul trebuie smuls din ş ş mâna acestor oameni c- o înn scut incapacitate de- a pricepe adev rul i lipsi i de posibilitateaă ă ă ş ţ patriotismului: totul trebuie dacizat oarecum de acuma- nainte.

De i poporul român e numeros, lupta lui e ş dispropor ionat ţ de grea, de vreme ce ace tiş oameni au sprijin pe str ini. Adu i la putere de Rusia, ă ş sus inu i ţ ţ azi de alian a ţ austro - german ă , vedem pârghiile cari - i ridic a ezate în afar , pe ă ş ă când înl untru n- avem ă decât poporul nostru propriu, esploatat cu neomenie, s r cit, ă ă sc zând ă numeric i f r o con tiinş ă ă ş ţă limpede de ceea ce trebuie s fac .ă ă

Na ia româneasc n- are de ţ ă gând înc s ă ă instituie , pentru regularea acestui soi de st pânitori ă , ordinul Sfintei Cânepe spre a ridica la acelea i demnit i pendente i pe greculş ăţ ş Serurie i pe grecul C.A. Rosetti i pe ş ş bulgarul Mih lescu i toat semin ia dominant .ă ş ă ţ ă

Dar s nu ă desper m ă .Planta cre te la noi. Ar trebui numai ni te ş ş mâni vârtoase moc ne ti ă ş cari s tie s- oă ş

întrebuin eze. Apar ele în Moldova, apar peste Olt ca- n vremea lui Tudor, na ia le- ar primiţ ă ă ţ a ternându - le ş flori i covoare pe drumuri, precum i le a ternea lui Matei Basarab la intrarea înş ş Tîrgovi te. i Matei Basarab, ş Ş adormitul întru fericire, f cea un uz ă îmbel ugat ş de aceast ă plantă , distribuind cordoane la Caradalele din zilele lui.

A adar, înc o dat , ş ă ă distinguendum est.Avem de- o parte rasa român , cu trecutul ei, identic în toate rile pe cari le locuie te,ă ă ţă ş

popor cinstit, inimios , capabil de adev r i de patriotism.ă şAvem apoi deasupra acestui popor o p tur ă ă superpus ă , un fel de sediment de punga i ş iş

de cocote, r s rit din amestecul ă ă ă scurs turilor ă orientale i ş occidentale , incapabil de adev r iă ă ş de patriotism, rasa Caradalelor, pe care moldovenii din eroare o numesc munteni.

Aceast teorie am ă espus - o în mai multe rânduri , dar ?Românul s- a ferit de- a ne r spunde.ă

E o cestie foarte nepl cut ă ă pentr - un guvern compus în cea mai mare parte din asemenea adun turi i pentru un partid în care, la zece nume, afli abia unul românesc;ă ş

Cine va face lista func ionarilor mai cu seam înal i, a ţ ă ţ pensionarilor , a deputa ilor, aţ arenda ilor bunurilor publice i private, c- un ş ş cuvânt a tot ce reprezint ă circula iunea ţ iş reglementarea vie ii generale a rii, va observa cu înlesnire c ţ ţă ă frânele st pânirii ă reale a sc pată din mâna elementului autohton i istoric i a înc put pe ş ş ă mâni str ine. Dar acest din urmă ă element, aceast forma iune hibrid se pretinde român ? Neap rat se pretinde, c ciă ţ ă ă ă ă altmintrelea n- ar avea pretext s ă st pâneasc ă ă . Dar nu este încă i nu are înc nici posibilitateaş ă organic de- a fi român .ă ă

Nu t g duim c foarte numeroase elemente s- au asimilat pe deplin cu rasa român , dară ă ă ă acelea sunt intrate demult, de- o sut , dou , ba chiar de dou sute cinzeci de ani.ă ă ă

Îns nu acestea domin , ci imigran i proaspe i, cari ă ă ţ ţ sunt abia în genera ia a doua, a c rorţ ă limb matern era înc str in i cari s- au românizat, în privirea limbei, în coalele noastre.ă ă ă ă ă ş ş

Limba singur nu constituie îns na ionalitatea.ă ă ţCalit ile morale i intelectuale ale rasei au o însemn tate cu mult mai mare.ăţ ş ăDac - am încerca se determin m ă exact timpul în care elementul autohton au învins pe cel

imigrat, sau a fost învins de el, am zice:La 1700 învinge elementul imigrat prin domnia fanariot .ăLa 1821 începe reac iunea elementului autohton i merge biruitoare i ţ ş ş asimilând pân ă la

1866.La 11 fevruarie 1866 învinge din nou elementul imigrat.Exist i de- atunci o ă ş oscila iune ţ , o mutare a punctului de gravita ie ţ când asupra

elementelor instinctiv na ionale, ţ când asupra celor instinctiv str ine, dar victoria, precumă vedem, e momentan a acestor din urm .ă

Dar care- i semnul prin care se disting ace ti oameni ş neasimila i ţ , de provenien ţă transdanubian ă , de popula iunea de ras ?ţ ă

Cerem a se constata aceasta în toate punctele. Noi zicem prin sterilitate fizic iă ş intelectual . ă Sunt intelectuali i fizic sterpi, ş sunt catâri în toat privin a. Sau nu produc copiiă ţ defel sau produc stârpituri menite la o degenerare gradat i la stingere în genera ia a treia oriă ş ţ a patra. Constat m apoi la ele simptome permanente de sl biciune intelectual . La ei mintea eă ă ă substituit ă prin viclenie. Viclenia e un semn de sl biciune, c ci mintea omeneasc ă ă ă veritabil ă stă în raport direct cu capacitatea de- a pricepe în mod dezinteresat un adev r. Ca sl biciune deă ă caracter e de citat falsitatea . Prieteno i ş , lipindu- se i ş m gulind ă pe oricine de care au trebuin , ei ur sc în realitate orice putere superioar , fie intelectual , fie de caracter. Istoriaţă ă ă ă lui Tudor i a lui Cuza ar ilustra aceast teorie.ş ă

Oameni ce lingu eau ş a împ rt i ideile acestor spirite cu totul lipsite de viclenie, nu aceiaă ăş cari ar fi avut curajul de- a li se opune pe fa , îi tr deaz .ţă ă ă

Dac am cerceta originea ofi erilor de gard de la 11 fevruarie am afla c e str in ,ă ţ ă ă ă ă începând cu fiul unui f clier ă grec de la Boto ani i urm rind toate numele.ş ş ă

F r îndoial lupta aceasta e purtat în mod instinctiv, f r claritate de vederi, cuă ă ă ă ă ă tenden e elementare de ţ atrac iune ţ i ş repulsiune . Precum cel ii Irlandei ţ , de i ş anglifica i ţ , simt domina iunea anglo- saxon ca pe- o domina iune str in de rasa i înclina iunile lor, tot astfelţ ă ţ ă ă ş ţ poporul românesc simte instinctiv c e dominat de oameni cari se ă pretind numai români, f ră ă a fi, i cari n- au nici mil de el, nici ş ă pricepere pentru geniul lui.

Geniul neamului românesc e o carte cu apte pece i pentru genera ia dominant .ş ţ ţ ă

1881) Problema evreiasc .ă

Eminescu nu - i ur te pe Evrei, dar nici nu poa te ăş privi nep s tor cum un elemen t paraz i ta ră ă persecu ta t aiurea vine la noi i tr ie te din specul i colpor ta j . ş ă ş ă ş Evreii const i tue o pute re i aceastaş ar putea s devin ă ă în adev r folosi toa r e prin t r ' o bun organiz a r e social ă ă ă a rii noas tre.ţă Chestiunea principal e îns pentru noi ă ă ca elementul românesc s r mân cel determinant. Noi ă ă ă voim statul românesc na ional, nu statul cosmopolit.ţ

Articolul a fost publica t f r ti tlu în ă ă Timpul (VI) 1881, 17 Decembrie. N'a fost reprodus încă în nici o edi ie a lui Eminescu afar de aceea a clasicilor comţ ă enta i.ţ

,,Românul" ne face o imputare grav din buna opinie pe care ziarul izraelit ,,ă Ap r torul''' ă ă pare a fi având despre partidul conservator. Nu tim ce- o fi zis ,,Ap r torul", c ci am sc pat din vedereş ă ă ă ă articolul în cestiune i numai pe citatele ,,Românului" nu ne putem întemeia; dar daca a luat act deş repetata noastr declarare c nu ă ă urâm pe evrei desigur de adev r a luat act.ă

Marile fenomene sociale se întâmpl ă , dup a noastr p rere, într - o ordine ă ă ă cauzal ă tot atât de necesar ca i evenimentele elementare i daca nu putem zice c avem ur în contraă ş ş ă ă ploiei , chiar când cade prea mult , sau contra ă ninsorii , tot astfel nu ur putem sim i pentr - ună ţ eveniment atât de elementar ca imigra iunea în mase a unui element etnic care- a contractatţ anume apuc turi economice ce nu ne convin, sub persecu iile altor popoare. Dar totodat niciă ţ ă o minte serioas nu poate pretinde ca poporul nostru, cel nevinovat în chestie, s poarteă ă urm rile nefaste ale persecu iilor ce izraeli ii au avut a le suferi de la al ii. Alte popoare i- auă ţ ţ ţ oprit de la me te uguri, deci s- au dedat cu nego ul i, ş ş ţ ş neajungând acesta, cu specula mai ales; de aci nu urmeaz c putem suporta un element prea numeros, a c rui ocupa iune deă ă ă ţ c petenie s nu ă ă consiste în produc iune de valori ţ intrinsece , ci în producerea de valori de loc

i de timp numai, precum se nume te, cam eufemistic, precupe irea i colportajul. ş ş ţ şIzraeli ii în num rul în care ţ ă sunt ast zi constituie o putere de a c rei ac iune cată ă ţ ă

neap rat s se in seam . A face s nu existe aceast putere nu st în facultatea omului deă ă ţ ă ă ă ă ă stat, precum nu poate cineva desfiin a ţ Dâmbovi a ţ ori Ialomi a; cestiunea nu poate fi ţ decât a o face în adev r folositoare.ă

Precum un râu de munte îneac nefiind supus voin ei determinante a omului, pe ă ţ când cu

albia regulat el poart vase i devine un izvor de ă ă ş înavu ire ţ pentru câmpiile ce le petrece, astfel i un element etnic care ar l sa curs liber numai instinctelor sale ar fi periculos, pe ş ă când ab tut în albia unei munci lini tite i productive ar deveni folositor patriei lui ă ş ş adoptive i, cuş vremea, ar ine poate la ţ p mântul ă ei sfânt tot cu atâta tragere de inim ca i urma ii aceloră ş ş r zboinici p stori cu puternice i înc p toare cranii cu cari Radu i Drago au cuprins ă ă ş ă ă ş ş câmpiile Moldovei i ale rii Române ti.ş Ţă ş

O serioas reorganizare social i ap rarea ă ă ş ă meserielor de concuren a articolelor gataţ importate din str in tate, a adar m suri interne, combinate cu alte vederi de politică ă ş ă ă ă economic ă decât ale absolutului liber schimb cari au domnit pân - acuma ar fi poate în stare de- a ocupa bra ele i inteligen ele celei mai nou imigra iuni cu o lucrare mai folositoare iţ ş ţ ă ţ ş mai spornic ă decât precupe irea ţ spirtului , care- n ultima linie nu se poate face decât în detrimentul s n t ii i ă ă ăţ ş bunei st ri ă a celei mai importante p r i a poporului românesc, aă ţ

ranului.ţăCestiunea de c petenie pentru istoria i continuitatea de dezvoltare a acestei ri este caă ş ţă

elementul românesc s ă r mâie ă cel determinant, ca el s dea tiparul acestei forme de stat, caă limba lui, înclin rile lui oneste i generoase, bunul lui sim , c- un ă ş ţ cuvânt geniul lui s ă r mâie ă iş pe viitor norma de dezvoltare a rii i s p trund pururea aceast dezvoltare. Voim statulţă ş ă ă ă ă na ional, nu statul cosmopolit, nu America dun rean . Voim ca stejarul stejari s produc , nuţ ă ă ă ă meri p dure i ă ţ .

Arta de stat a d- lui C. A. Rosetti a consistat din contra a face pe român s semene cuă orice parte a str in t ii mai mult ă ă ăţ decât cu el însu i; s semene a francez, a englez, a neam ,ş ă ţ numai a român nu.

Noi credem c , ă m n inându - se ă ţ cu statornicie punctul de plecare al statului na ional, e maiţ mult ori mai pu in indiferent daca oamenii cari supun dezvoltarea lor proprie dezvolt riiţ ă na ionale a României ţ sunt în orice caz de origine pur ă traco - roman ă , sau daca într - un num r de cazuri aceasta origine nu este ă atât de proprie.

Astfel d- nii Mandelbaum i ş Rosenbluth pot fi atât de români ca i Giani, Carada oriş Pherekydes, c ci ce mi- e ă Mandelbaum , ce mi- e Pherekydes? C unul o fi originar din ă Tarnopol , altul din Epir, în ce mi- e preferabil unul celuilalt?

Ba cine tie? Poate chiar ş presupusul Mandelbaum ar fi mai exigent fa cu sine însu iţă ş pentru a aspira la portofolii ministeriale decât Pherekydes; ar înv a poate mai mult i arăţ ş cânt ri ă cu mai mult scrupul valoarea sa proprie, intelectual i moral , ă ş ă pân ă a râvni atât de sus.

A adar ce ne imput foaia guvernamental ? C nu punem pe românii ,,Românului" maiş ă ă ă presus decât pe cei cari aspir a deveni poate mai buni români ă decât cei de sus? C nu punemă Caradalele mai presus de Mandelbaum ori Feigelstock ? Pentru c au nume str ine? Egal deă ă str ini ca origine, egal de improductivi ca elemente economice i de- o valoare social egal ,ă ş ă ă noi nu g sim nici un ă cuvânt pentru a decerne superioritatea unuia sau celuilalt.

E îns pentru noi sigur i net g duit c actualul sistem de exploatare economic poateă ş ă ă ă ă face loc, sub domnirea altor idei, unui sistem de armonie a intereselor, c în locul speculeiă poate veni industria i anume industria aceea care ş întrege te ş activitatea agricol i st înă ş ă leg turi cu ea. Un asemenea sistem precum îl descrie ă Laing c exist în Danemarca bun oar ară ă ă ă ocupa bra ele, ţ pân' acum improductive, într - un mod folositor i lor i semenilor i s- arş ş ş înl tura ă gravele neajunsuri ale dispropor iei ţ de azi dintre clasele produc toare i celeă ş consumatoare.

Dar pentru o asemenea reorganizare s n toas se cere un bagaj mai mare de idei decumă ă ă [î]l dau articolele foilor politice din Paris i conferin ele d- lui Jules Allix asupra ,,Melcilorş ţ simpatici", vestitele izvoare de înv tur pentru demagogia ro ie care ne guverneaz .ăţă ă ş ă

Dar . . . am lunecat deja pe un teren str in discu iei. Daca ,,Ap r torul" ar vrea s ne facă ţ ă ă ă ă amici ai cauzei izraelite ca atare, ai cauzei na ionale a unei rase str ine celei române, am trebuiţ ă sã protestãm. Dar daca crede cã procesul de asimilare se va face cu mai multã cruþare ºi siguranþã sub domnia unor vederi conservatoare, atunci are poate cuvânt .

1881) Program de reforme.

Articolul e un comentar în marginea programului cuprins în r spunsul lui Maiorescu laă mesagiul Tronului. În ara noastr avem prea multe legi copiate dup str ini. Acestea nici nu se potţ ă ă ă aplica în întregime, iar când sunt aplicate determin organiz ri costisitoare. O adev rat organizareă ă ă ă intern trebu s decurg numai din nevoile imperioase ale rii i s se bazeze pe respectul pactuluiă ă ă ţă ş ă fundamental care- i Constitutia. Organizarea trebuie s inteasc ocrotirea elementului b tina iă ţ ă ăş ş ş na ional, instruirea unei administra ii cinstite, reprimarea imediat a unor abuzuri care de multţ ţ ă candalizeaz ara i o economie în eleapt a banului public.ă ţ ş ţ ă

Articolul a fost publicat în Timpul (VI) 1881, 6 Dec. i a fost reprodus sub titlul ş Program de reforme de Gr. Peucescu în ed. men ionat .ţ ă

Am publicat în no. de la 2 decemvrie al Timpului" r spunsul prezintat de d. Maiorescu? ă la mesajul tronului în numele minorit ii conservatoare a Camerei.ăţ

Acest r spuns cuprinde un program aproape complet de organizare interioar i vine înă ă ş momentul cel mai priincios spre a chema activitatea Corpurilor legiuitoare asupra cestiunilor celor mai importante ce ar trebui s le preocupe.ă

Adev rul este c în lupta ei secular pentru a- i ă ă ă ş redobândi independen a România aţ negles prea mult aceast parte a activit ii publice.ă ăţ

Nu e vorba, legi de organizare interioar avem destule, ba înc avem prea multe; dară ă b rba ii no tri de stat, preocupa i cum au fost ă ţ ş ţ pân ă acum de ideea cea mare a emancip riiă na ionale, n- au avut nici timpul, nici lini tea de spirit necesare ca s creeze un sistem deţ ş ă organizare care s ă izvorasc ă din studiul profund i con tiincios al trebuin elor noastre localeş ş ţ

i care s fie potrivit cu puterile intelectuale i cu mijloacele de avu ie ale popula iunilorş ă ş ţ ţ noastre.

i de aceea Ş pân ă acum mai mult am copiat legi de organizare str in , ă ă c utând ă a le localiza pre alocurea.

i dou neajunsuri însemnate au Ş ă izvorât din aceast ă organiza iune ţ prea complicat : de oă parte multe legi nu se pot aplica decât foarte r u; iar, de alt parte, aceast ă ă ă organiza iune ţ este prea costisitoare.

Acum îns ă când preocuparea cea mare a românilor s- a terminat, din fericire, prin intrarea României în concertul european, este timpul s ne ocup m mai serios de cestiunile cele graveă ă ce ridic organizarea noastr din întru.ă ă

i de aceea, înc din ziua proclam rii regatului, partidul conservator a cugetat s puie înŞ ă ă ă vedere rii un program complet de organizare interioar care s procead din nevoile noastre,ţă ă ă ă s r spunz la trebuin ele noastre i s fie în raport ă ă ă ţ ş ă atât cu datinele i cultura noastr ş ă cât i cuş mijloacele noastre de aplica iune. i un articol publicat în coloanele acestui ziar (la 21 martieţ Ş 1881, nr . 64), îndat dup proclamarea regatului, a c utat s demonstre necesitatea unuiă ă ă ă program complet de organizare în noul stadiu în care intra România.

Toate cestiunile rezumate în r spunsul prezintat de d. Maiorescu la mesajul tronului auă fost dezb tute ă în sânul partidului.

Nu putem dar decât s ne felicit m c d. Carp a conceput ideea de a întruni într - un modă ă ă sistematic câteva din ideile fundamentale ce s- au agitat între membrii partidului ce reprezint m ă , pe care d. Maiorescu le- a formulat i le- a prezintat la deschiderea primeiş sesiuni parlamentare a regatului român.

i cu Ş atât mai mult ne felicit m de aceasta cu ă cât cea mai mare parte din ideile exprimate în documentul de care vorbim nu sunt decât accentuarea în mod mai practic a ideilor ce a propagat totdeuna partidul conservator i oarecum dezvoltarea ideii conservatoare îns i.ş ăş

i în adev r partidul conservator a sus inut totdauna c orce sistem de organizareŞ ă ţ ă

interioar în ara noastr trebuie s ia ca punct de plecare Constitu iunea noastr îns i,ă ţ ă ă ţ ă ăş Constitu iunea în întregul ei.ţ

Va s zic , de o parte monarhia constitu ional i egalitatea tuturor înaintea legii,ă ă ţ ă ş democra ia în sensul cel adev rat al ţ ă cuvântului ; iar de alta, reprezenta iunea rii prin patruţ ţă colegii electorale, care însemneaz ă predomnirea inteligen ei în afacerile politice i dreaptaţ ş cump nire a tuturor intereselor în Corpurile legiuitoare.ă

Acesta [a] fost i este punctul nostru de plecare.şi inta noastr a fost totdauna conservarea elementului na ional i ocrotirea acestuiŞ ţ ă ţ ş

element contra concuren ei escesive i a propriei lui ţ ş neprevederi . Fiece zi care trece ne convinge mai mult c aceasta trebuie s fie inta suprem nu numai a oric rui conservator, dară ă ţ ă ă a oric rui român care vrea s aib o ar româneasc . Conservarea mai cu seam a propriet iiă ă ă ţ ă ă ă ăţ mici în mâna proprietarului român, conservarea meseriilor în mâna meseria ilor români. Vomş discuta dar împreun cu to i acei ce primesc aceste idei eminamente conservatoare mijloaceleă ţ practice de a ajunge la scopul dorit, dintre care mai întâi pe cele propuse în proiectul de r spuns al d- lui Maiorescu.ă

Ca s poat elementul nostru românesc s ias înving tor din lupta cea mare pentruă ă ă ă ă existen a na ional ce ni se impune, mijloacele protectoare nu ţ ţ ă sunt f r îndoial ă ă ă decât un ajutor vremelnic : ridicarea nivelului intelectual i dezvoltarea activit ii i a bog iei ş ăţ ş ăţ sunt mijloacele fundamentale.

De aceea am cerut totdauna simplificarea mecanismului nostru administrativ i credem cş ă e bine s se ă împu ineze ţ mai ales atribu iunile comunei rurale, ca s poat s îndeplineascţ ă ă ă ă bine pre cele esen iale: biserica, coala i c ile de comunica iune.ţ ş ş ă ţ

i de aceea înc demult partidul conservator s- a ridicat contra direc iunii ce se dŞ ă ţ ă tinerimii în coalele noastre, care a creat i creeaz pe fiecare zi un fel de proletariat alş ş ă condeiului, o adev rat ă ă plag ă social , i a propus ca instruc iunea public s îndrepteze for eleă ş ţ ă ă ţ vii ale na iunii c tre ocupa iunile, a a de bogate i a a de necesare în organizarea societ ilorţ ă ţ ş ş ş ăţ moderne, ale industriei i comer ului.ş ţ

Nu mai pu in partidul conservator a semnalat totdauna r ul ce- l aduc fluctua iunileţ ă ţ politice în buna administrare a rii i a cerut ca func ionarii administrativi s prezinte garan iiţă ş ţ ă ţ serioase de aptitudine la intrarea lor în func iune, dar, odat intra i, a cerut stabilitatea pentruţ ă ţ to i. În special în ce prive te magistratura, formula în care d. Maiorescu a rezumat credin eleţ ş ţ partidului conservator este cea mai nemerit ă i o ş adopt m ă f r nici o ă ă ad ogire ă i f r nici oş ă ă restric iune.ţ

Acestea fiind ideile fundamentale ce se esprim în documentul de care vorbim, noiă credem c este un bun început pentru activitatea parlamentar a acestei sesiuni.ă ă

El va avea îndoitul folos de a chema aten iunea public asupra cestiunilor de îndreptareţ ă interioar , de la cari am fost ă distra i ş prin evenimentele esterioare i de a l muri ideileş ă partidelor i a ş împr tia nedomiririle ăş cari au fost i ş sunt sprijinul principal al partidului liberal, a a de abil în a turbura apa i în a calomnia pe adversarii s i.ş ş ă

Dar, pe lâng ă aceste idei de organizare interioar , credem c e bine s aducem aminteă ă ă acestui Parlament care î i începe lucr rile sale ceea ş ă ce zicem în programul partidului conservator în 1880, c adic trebuie s ă ă ă înfrân m ă deocamdat orice dorin e de îmbun t iri iă ţ ă ăţ ş întreprinderi costisitoare, deoarece sporirea impozitelor a ajuns s ating chiar for eleă ă ţ productive ale rii i asemeni dorin e se traduc neap rat prin noi sarcine.ţă ş ţ ă

Nu mai pu in credem c este de datoria minorit ii din Camer i Senat, acum ţ ă ăţ ă ş când are ocaziunea de a vorbi în mod solemn cu regele, s aduc la picioarele tronului ă ă plângerile ce se ridic din toate p r ile rii contra administra iunii guvernului de ast zi.ă ă ţ ţă ţ ă

Lumea este scandalizat ă de îmbog irea a a de repede a ăţ ş câtorva din cei ce au mai multă ac iune asupra guvernului rii! Abuzurile i ţ ţă ş de an area ş ţ au fost denun ate în public chiar deţ c tre pre edintele Consiliului de Mini tri i de pre edintele Camerei legiuitoare. i cu toateă ş ş ş ş Ş acestea demoralizarea [î] i urmeaz cursul, oameni ş ă înfiera i ţ de opinia public stau în capulă departamentelor i în capul jude elor i exemplul dat de sus s- a întins repede ş ţ ş pân ă în cele din urm ă strate ale societ ii.ăţ

Cerând dar o bun organizare în întru nu trebuie s pierdem din vedere c legile cele maiă ă ă bune nu pot da decât rezultate rele în mâni deprinse a le viola i c , mai mult ş ă decât cele mai bune legi, o economie în eleapt i o administra ie onest pot ajuta la ţ ă ş ţ ă n l area ă ţ claselor muncitoare i la ocrotirea lor.ş

1881) Semi- barbaria.

Eminescu arat c semi- barbaria nu- i un pas de la ă ă barbarie la civiliza ie, ci - i o stare deţ degradare, de corupere moral . Civiliza ie adev rat ne trebue nou ca neam, i aceasta nu poateă ţ ă ă ă ş veni decât prin desvolta - rea natu ra l a facul t ilor noas t re. Noi nu avem înc ă ăţ ă o civiliza ie iţ ş pen t r u a o forma t reb ue s plec m de ă ă la ceia ce- avem temeinic i serios în trecutul nostru.ş

Articol de fond f r titlu în ă ă Timpul (VI) 1881, 25 Oct. A fost publicat sub titlul Semi-barbaria de Gr. Peucescu în edi ia men ionat .ţ ţ ă

,,Pseudo - românul " în semibarbaria " lui are, se 'n elege ţ , defectul acestei st riă intelectuale; nu e în stare a pricepe termenii tecnici cu cari opereaz ă i- i întrebuin eaz peş ţ ă dos. Am ar tat în unul din numerile trecute cauzele cari ne fac a stabili, pentru epoca dină urm a istoriei rilor noastre, c e o stare de ă ţă ă semibarbarie de o sut de ori mai rea ă decât barbaria adev rat , i, ă ă ş se 'n elege ţ , f r propor ie de rea fa de civiliza ia adev rat .ă ă ţ ţă ţ ă ă

?Pseudo - românul ", care nu cunoa te termenul ,,ş semibarbar " i nu- i tie însemn tatea,ş ş ă d urm torul în eles cuvintelor noastre:ă ă ţ

Poporul (spun conservatorii) au f cut un ă pas spre progres: din barbar acum 50 60 de ani,? a devenit semibarbar , adic pe jum tate barbar, ă ă pe jum tate civilizat.ă

Acest pas f cut spre civiliza iune ă ţ i aci vorbim în teza ş pretin ilor ş conservatori în loc de a, fi un bine, c ci ă lumea - ntreag ă spre civilizare merge, la civilizare inte te ţ ş i- i încoard toateş ş ă puterile spre a ajunge, e un r u mare, e nefericirea poporului român.ă

Asemenea afirm ri ă nu se discut .ăHot rît c nu se discut ceea ce zice Românul", de vreme ce nici am zis, nici am putută ă ă ?

afirma vreodat ă platitudinea c ă semibarbaria e un pas spre progres, spre civiliza ie, c ţ ă e o jum tate de civiliza ie.ă ţ

Niciodat . Semibarbaria e o stare de degradare, un ă regres , este corumperea unui popor primitiv prin viciile unei civiliza ii ţ str ine.ă

Un popor barbar e bun oar religios. ă ă Civilizarea lui religioas adev rat vine atunci ă ă ă când , prin progresul lent al propriei sale maniere de- a vedea în materii religioase, credin eleţ formale, adesea supersti ioase ţ , se schimb în convingeri morale. Dar ă când el admite de la alt popor numai tergerea credin ei formale, f r a o înlocui prin ş ţ ă ă convingerea moral i religioas ,ă ş ă el r mâne ă i f r una i f r alta; are numai r ul civiliza iei i r ul barbariei, e semibarbar.ş ă ă ş ă ă ă ţ ş ă

Un popor barbar î i are industria lui de cas , meseriile lui, activitatea lui economicş ă ă s n toas , de i primitiv poate. ă ă ă ş ă Când el, în loc de a da dezvoltare propriei sale munci, cump r obiectele gata de la str ini, f r a înv a cum s devie el însu i în stare de- a leă ă ă ă ă ăţ ă ş produce, e semibarbar.

Civiliza ia adev rat a unui popor consist nu în adoptarea cu deridicata de legi, forme,ţ ă ă ă

institu ii, ţ etichete , haine str ine. Ea consist în dezvoltarea natural , organic a propriiloră ă ă ă puteri, a propriilor facult i ale sale. Nu exist o civiliza ie uman general , accesibil tuturorăţ ă ţ ă ă ă oamenilor în acela grad i în acela chip, ci fiecare popor ]î] i are civiliza ia sa proprie, de i înş ş ş ş ţ ş ea intr o mul ime de elemente comune i altor popoare.ă ţ ş

Exist deci o civiliza ie francez , una englez , una german , una italian . Nu exist îns oă ţ ă ă ă ă ă ă civiliza ie român i, dac ţ ă ş ă sunt începuturi, ele sunt cu totul individuale i n- au a face nimic cuş dezvoltarea general a lucrurilor.ă

Trecerea adev rat nu e de la barbarie la semibarbarie, c ci asta e o trecere spre r u, ci deă ă ă ă la barbarie la civiliza ia adev rat . Semibarbaria nu este o stare, organic sau necesar , ci e oţ ă ă ă ă boal , un ă regres , o stare de sl biciune i de mizerie. Dac pe acest ă ş ă p mânt ă va exista vrodat oă civiliza ie adev rat va fi aceea ce va r s ri din elementele civilizatorii vechi. Nu de ţ ă ă ă ă greco - bulgara sub ire i ţ ş nazalizat ă a secolului fanario ilor se va lega progresul limbei noastre, ci deţ începuturile s n toase ale unui Urechi sau Miron Costin; nu de traducerea de legi str ineă ă ă atârn ă civiliza ia juridic , ci de ţ ă perfec ionarea ţ i completarea vechilor i propriilor începuturiş ş de legisla iune i via juridic . Din r d cini proprii, în ţ ş ţă ă ă ă adâncime proprii, r sare civiliza iaă ţ adev rat a unui popor barbar; nu din ă ă maimu area ţ obiceielor str ine, limbelor str ine,ă ă institu iunilor str ine.ţ ă

Poate c popoarele slave ale nordului i ă ş mijlocului Germaniei sunt mai civilizate ,,ca oameni" decum erau în starea primitiv ; dar ele nu mai ă sunt slave; au pierit în poporul a c ruiă civiliza ie au primit - o. Popula iile tatare ale Rusiei ţ ţ sunt mai civilizate ca ,,oameni" azi decât sub hanii lor. Dar nu mai sunt tatare; ele au pierit ca existen proprie din momentul în careţă au primit modul de- a fi al unui alt popor.

Semibarbaria nu este dar un progres, ci un regres din punctul de vedere na ional iţ ş politic.

Românul" mai pretinde c barbaria actual ne- a dus în a a scurt timp la independen i? ă ă ş ţă ş la regat, la libertate i la con tiin a de sine, la progres i la avere.ş ş ţ ş

Iat lucruri ce le t g duim.ă ă ăPro forma independen i, pl tim un tribut de sute de ori mai mare ţ ă decât cel vechi;

libertatea popula iunilor noastre este, dup date statistice autentice, sinonim cu libertateaţ ă ă de- a muri de mizerie; progresul i averea se afl în realitate nu la elementul care etnic iş ă ş istoric e singurul element în adev r românesc, ci la ... ă românii Românului",? la acea p tură ă superpus de popula ie str in incapabil de- a pricepe poporul nostru, incapabil ă ţ ă ă ă ă de a- l iubi.

Barbarie i civiliza ie stau laolalt în raportul în care st ş ţ ă ă ghinda stejarului cu r d cinele ă ă , trunchiul, cre terea ulterioar .ş ă

Semibarbaria e altceva, e o boal produs prin mediu str in, decrepitudinea ce s- ară ă ă produce plantând un stejar la loc b ltos ă i ml tinos i ş ăş ş supunându 'l la regimul salciei comune. Ei, nici salcia pom, nici Caradalele români.

Deci orice civiliza ie adev rat nu poate consista ţ ă ă decât într - o par ial întoarcere la trecut,ţ ă la elementele lui bune, s n toase, proprii de dezvoltare.ă ă

1881) Teoria compensa iei muncei.ţ

Discutân d asupra problemei israeli te la noi, Eminescu arat c Evreii în ara noastr sunt uniă ă ţ ă element parazit. Ei trebuesc sili i la munc , la munc muscular , ţ ă ă ă la producfiune. Eminescu m rturise te c nu are ur ă ş ă ă împo t r iva Evreilor, dar c nici nu poate iubi un elemă ent parazi ta r venit la noi din cauza persecu iilor din ţ alte p r i i deprins cu specula. Numai elementele proă ţ ş ductive merit să ă fie încet enite. Na ionalitatea noastăţ ţ r î i are drep t u r i le ei în scu te i în ap rarea lor eă ş ă ş ă liber s - iă ă ş aleag mijloacele necesare.ă

Articol publicat în Timpul (VI) 1881, 20 Octombrie cu ar t . de fond f r ti t lu. N'a fos tă ă rep ro d u s înc în ă edi iile lui Eminescu afar de aceea a clasicilor comţ ă enta i.ţ

Numai noi observasem, la apari iunea ziarului ,,Cump na", c foaia aceasta e redijat deţ ă ă ă tineri izraeli i. Scris într - o limb româneasc deosebit de bun i c- o inteligen cald , foaiaţ ă ă ă ă ş ţă ă s- a ferit pân ă acum de- a atinge punctul care- o fi durut - o mai mult, pân ă ce- n sfâr it ş , în urma mi c rii ş ă antisemitice i a circul rii d- lui C.A. Rosetti, ea p r se te rezerva ce i- oş ă ă ă ş ş impusese , i arat ş ă arama i- i d în petec, cum am zice.ş ş ă

Dup ,,Cump na", venirea evreilor în ara noastr a fost cauzat prin necesit ileă ă ţ ă ă ăţ economice ale genera iei trecute; ei, prin serviciile ce le- au adus acestei genera ii, pe cari leţ ţ ignor m ă , i- au ş câ tigat ş importan a actual . Au oferit deci o compensa ie pentru muncaţ ă ţ na ional ce i- a sus inut. ţ ă ţ

Teoria social a ă compensa iei ţ fiind a noastr i ă ş neaflîndu- se în nici un manual de politic ,ă ne credem în drept a o esplica.

Compensa ia ţ nu se d de c tr o clas sau de c tr un om ă ă ă ă ă ă decât prin munc intelectuală ă sau muscular . Munca muscular consist în producere de obiecte de utilitate necontestat ,ă ă ă ă cea intelectual în ă facilitarea produc iunii acestor obiecte. Din acest punct de vedere ţ vânzarea de rachiu de cucut prin sate i colportajul nu ni se par nici a fi produs obiecte de utilitate,ă ş nici a fi înlesnit produc iunea prin o ţ mânuire mai inteligent a ă instrumentului de munc .ă

La noi, ca în toate rile, evreii se prezint ca un element parazit de ţă ă mijlocitori , a c roră activitate, în loc de- a iefteni schimbul de producte, îl scumpe te ş în mod artificial i- lş scumpe te ş în aceea i m sur în care- l ş ă ă monopolizeaz ă în mânile lor. Ei sunt , ca element comercial, absolut stric cio i în toate rile; de aceea i vedem c , oriunde se afl în num ră ş ţă ş ă ă ă mare, domne te cea mai mare s r cie.ş ă ă

Ei nu împlinesc necesit i, ci dau na tere patimelor rele i viciilor, le încurajeaz i leăţ ş ş ă ş satisfac . Mai mult: evreii par în genere incapabili de munc industrial . ă ă Oricât de mul i ar fiţ într - un ora , nu- i vom g si nici ca muncitori în fabrici, nici în ateliere, escep ie ş ă ţ f când ă de meserii foarte u oare, de caracter femeiesc oarecum.ş

F r îndoial c ă ă ă ă suport m ă urm rile genera iei trecute; dar p catele, ă ţ ă inep iile ţ ei, nu calit ile. A fost ăţ inept a crede ceea ce unii credeau, c , primind colonii de puri consumatoriă improductivi , se spore te avu ia i puterea de munc a rii. i în Statele Unite imigreazş ţ ş ă ţă Ş ă oameni; dar toate foile europene sf tuiesc pe speculan i de- a se feri de ă ţ Stalele Unite. Ele nu dau subsisten ţă decât emigrantului produc tor,ă ranului, meseria ului. Omul f r meserieţă ş ă ă piere acolo. Am cunoscut evrei cari au emigrat din Austria în America, iar de acolo au venit în ... România.

Nu dezna ionaliza i trebuiesc evreii, c ci foarte pu in ne pas daca o întreag rasţ ţ ă ţ ă ă ă consumatoare i improductiv va vorbi sau nu române te; ci sili i, prin o strict organizareş ă ş ţ ă economic , la munc , la munc muscular , la produc iune. Atunci se vor ă ă ă ă ţ dezna ionaliza ţ de sine sau vor emigra, iar pân ă atunci cat s fie înl tura i absolut de la esploatarea claseloră ă ă ţ muncitoare, de la traficul viciilor i sl biciunilor. La munc Caradalele, Costine tii i Mih le tii,ş ă ă ş ş ă ş dar la munc i evreii.ă ş

Iat punctul important al discu iei. Trebuie s li se îngreuie parazi ilor de tot felulă ţ ă ţ meseria lor. Nego ul cu b uturi spirtoase, colportajul trebuiesc ţ ă m rginite ă la strictul necesar. Nu specula, munca trebuie s determine mersul societ ii i înaintarea pe scara social .ă ăţ ş ă

,,Cump na" zice c toate rile au pe evreii pe ă ă ţă cari - i merit , deci i România. Noiă ş t g duim aceasta. N- am meritat prin nimic nici pe evreii no tri, nici Caradalele noastre. Uniiă ă ş imigra i din Rusia i Austria, al ii veni i din Turcia au avut o influen dezastroas asupraţ ş ţ ţ ţă ă dezvolt rii materiale i intelectuale ale rii noastre. Aceste dou elemente, egal de str ine,ă ş ţă ă ă intelectual i material egal de sterpe, ne- au adus poporul la sap de lemn, l- au corupt, l- auş ă

f cut ă vicios , precum au adus la sap de lemn pe ranul din Gali ia, din Bucovina, dină ţă ţ Maramure , din Rusia de sud.ş

Invazii de armate str ine i invazii de parazi i str ini ă ş ţ ă sunt nenorociri pe cari o ar nu leţ ă merit , dar trebuie s le suporte dac e mic . Nu se poate zice despre ă ă ă ă viile de Cotnar c merită ă filoxera .

Noi nu urâm pe evrei, dar nici de vin nu ă suntem c au fost persecuta i în alte ri, c auă ţ ţă ă contractat deprinderile de specul i de parazitism pe cari le au acum, i nici putem iubi acestă ş ş r u elementar ce cade asupra noastr . România, nefiind vinovat întru nimic de pozi ia trecută ă ă ţ ă a evreilor în rile apusene i r s ritene, nu poate fi obligat a suporta economic i socialţă ş ă ă ă ş urm rile acelui r u tratament.ă ă

La noi n- au fost persecu iuni religioase. Sub domniile vechi na ionale pu inii evrei formauţ ţ ţ o breasl al c rei staroste era rabinul. Breasla aceasta avea dreptul public al oric rii alte bresleă ă ă

i, prin caracterul chiar al institu iei, membrii comunit ii economice nu se c puteau înmul iş ţ ăţ ă ţ peste trebuin ele reale.ţ

A a ar fi trebuit s ş ă r mâie ă totdauna.

În organizarea veche nu înc peau ă parazi i.ţÎn lipsa absolut de organizare social de care ne bucur m în urma influen ei altoră ă ă ţ

elemente parazite asupra statului a putut îns înc pea o mul ime de lume f r ă ă ţ ă ă c p tâi ă ă .

În momentul în care ne vom hot râ ă a organiza i ap ra munca na ional credem c evreiiş ă ţ ă ă f r sil vor disp rea ă ă ă ă încet - încet i, dup vechiul lor obicei, vor c uta o alt societateş ă ă ă omeneasc , tot ă atât de nes n toas precum e a noastr ast zi i vor n p di asupra ei.ă ă ă ă ă ş ă ă

Dar pentru sanificarea noastr e necesar ca s dispar din via a public elementeleă ă ă ţ ă parazite transdanubiene, a c ror vin public e dezorganizarea actual .ă ă ă ă

Ceea ce se poate face este încet enirea elementelor în adev r folositoare, precum tineriăţ ă înv a i, meseria i buni .a.m.d.ăţ ţ ş ş

Încolo îns na ionalitatea român ca oricare alta are dreptul înn scut de a- i ap raă ţ ă ă ş ă mo tenirea ei istoric i munca ei de orice alt element str in. Alegerea armelor i mijloacelorş ă ş ă ş atârn ă de timp i împrejur ri, i, dac e vorba de p strarea rasei române pe acest col deş ă ş ă ă ţ p mânt ă i de înt rirea caracterului ei i a ş ă ş felului ei de- a fi, nici o arm nu este reaă întrebuin at la timpul cuvenit.ţ ă

1881) Teoria p turii superpuse.ă

Eminescu crede în adev rul teoriei atât de adesea ă sus in u t e de el i ne spune c tocmaiţ ş ă fiindc - i adeă v rat , teo r ia a pr o d u s o imp r e s i e penib i l asu p r a ă ă ă celor atin i de ea. El ne spune cş ă str inii au ajuns s ă ă acapareze toate ramurile vie ii publice. Sus inerea teoţ ţ riei nu are folos practic pentru conservatori, dar con servatorii nici nu urm resc a a ceva. Practici în ara ă ş ţ noas t r sunt numaiă liberalii care prin nego de palavre ţ se îmbog esc i parvin. Teoria are îns însemn ta tea ăţ ş ă ă ei, c ciă pune în eviden faptul c pentru conservatori ţă ă principiile sunt mijloc pent ru p st ra rea predo min riiă ă rasei române, nu pentru câ tig.ş

Statul român nu trebue l sat la bunul plac al unor ă venetici, el nu trebue s devin un fel deă ă Americ . Stată ul român trebue s - i primeasc soar t a i carac ter u l ă ş ă ş de la elementul istoric. Mediul social îns permite ie irea ă ş la suprafa numai a elementelor dec zute, iar elementţă ă ele s n toase ajungă ă s fie exploatate de cele parazitare.ă

Articolul f r titlu a ap rut în ă ă ă Timpul (VI) 1881, 6 Augus t. N'a fost înc reprod us în nici oă edi ie a lui ţ Eminescu afar de aceea a clasicilor comenta i.ă ţ

C utând a esplica etnologic antagonismul atribuit moldovenilor contra muntenilor amă

g sit c b rba ii de peste Milcov nu în eleg sub cuvântul ,,muntean" popula ia istoric a riiă ă ă ţ ţ ţ ă Ţă Române ti, una i aceea i în toate provinciile, ci o p tur superpus , neistoric , imigrat deş ş ş ă ă ă ă ă curând prin ora e, din care se recruteaz partidul ro u, r mânând ca popula iile vechi sau peş ă ş ă ţ deplin asimilate s se grupeze, ceea ce i fac, sub cu totul alte formule politice decât celeă ş cosmopolite ale membrilor societ ilor interna ionale.ăţ ţ

Aceast teorie a produs, ca orice adev r, o impresie penibil asupra celor ce cred a aveaă ă ă cuvinte s se simt atin i de ea; le- a produs un fel de spaim de ei în ii, precum se cutremură ă ş ă ş ă eroii lui Eschil când simt neînduplecarea fatalit ii ăţ ; le- a produs poate salutara îndoial daca înă adev r ar fi ei aceia c rora li se cuvine misiunea natural i înn scut de- a reprezenta ună ă ă ş ă ă popor din care, în definitiv, nu fac parte decât din întâmplare i prin ş strecurare pe furi .ş

Argumente în contrariu cari ar invalida teoria noastr nu se prea pot aduce. Eviden a nuă ţ se poate t g dui, de i un asemenea mister public nu se ă ă ş m rturisea ă , fie din cauz deă oportunitate, fie pentru alte considera ii.ţ

Împlerea Parlamentului i a func iilor cu noi fanario i de provenien proasp t ,ş ţ ţ ţă ă ă falsificarea vie ii intelectuale i politice a poporului prin capete de forma iune hibrid ,ţ ş ţ ă incapabile de o activitate intelectual , toate acestea se impun vederii; ă autohtonul simte c niciă limba, nici înclin rile, nici maniera lui de- a vedea nu pot fi reprezentate de cranii c- un dramă de creier, supus la ramolisment . Studii craniscopice comparative ar fi de folos, i tineretulş Facult ii de Medicin i- ar ăţ ă ş câ tiga ş un merit comparând înc perea ă cubic ă a unui craniu în adev r ă dacoromanic cu strâmtoarea acelor scorburi g unoase ă în cari rezid sterilitateaă intelectual i ă ş perfidia partidului ro u.ş

Declama iile i asigur rile ţ ş ă solemne de patriotism nu ajut nimic în cestiune, întru ă cât e etnologic . În privirea politic , punerea tezei poate fi ă ă oportun ă sau inoportun ă , practic sauă nepractic ă , dar numai din punctul de vedere al celui care- o judec , nu din acela al adev ruluiă ă în sine. Pentru meritele reversibile financiare ale grupului Carada C.A. Rosetti, pentru poeziile? neogrece ti ale lui Serurie, cestiunea e i ş ş inoportun ă i ş nepractic ă .

S sper m c va avea alt în eles pentru distingerea între ceea ce e tipic românesc i înă ă ă ţ ş adev r na ional pe de o parte i între ă ţ ş importa iunile ţ de tot soiul ce se pretind na ionale.ţ

F r atitudinea ă ă declamatorie a ziarului francez din Capital , mai obiectiv, dar totu iă ş numai din punctul de vedere al oportunit ii ăţ , ne r spunde Cump na", ziar redijat de tineriă ? ă evrei.

Foaia aceasta ne zice c teoria noastr nu are nici un folos practic pentru partidulă ? ă conservator".

Poate c folos practic i partid conservator ă ş sunt o contradic ie ţ în adjecto întru cât [î]i prive te pe conservatori. Practice ş sunt Caradalele, cari tiu a utiliza tot în afaceri ale rii celeş ţă patru clase primare sau Codul Boerescu în a a chip ş încât ajung directori de drum de fier i deş banc i milionari. Practic e d. C.A. Rosetti, care pune pe Giani s - i stipuleze o plat de zeci deă ş ă ă mii de galbeni pentru nego ul de ţ palavre exercitat de la 1857 încoace. Auzit - au cineva de vrun ro u care, în politic , s fie ş ă ă atât de nepractic încât s piarz un ban? Mini trii da i în judecată ă ş ţ ă de ace ti virtuo i se disting prin absoluta lips de sim practic întru ş ş ă ţ cât [î]i prive te, c ci auş ă ie it s raci, c ci au fost oameni de stat în socoteala averilor lor private, i sacrificiile ce le- auş ă ă ş impus celor mai mul i pozi iunea lor oficial le- a ţ ţ ă jignit multora interesele i avutul lor. Cine- aş s r cit dintre ro ii, afar de bie ii ă ă ş ă ţ Gole ti ş cari au luat - o la serios? Dar Gole tii erau boieri deş neam i autohtoni, deci, ca atari, nu s- au uitat la folosul practic, ş l sând ă în seama d- lui C.A. Rosetti admirabila calitate de- a concilia interesele sale private cu rolul de martir, de exilat, de prigonit, pe care l- a tiut juca în perfec iune. Martiriu i patriotism ce se traduce în practic înş ţ ş ă pensii reversibile, în lefuri exorbitante create ad- hoc, în sporirea cu 40 la sut a bugetuluiă cheltuielelor, în urcarea birurilor , în înmul irea datoriei publice .a.m.d.ţ ş

Cât despre folosul practic pentru ideile conservatoare, el e evident. Formula unei organiza ii conservatoare, abstrac ie ţ ţ f când ă de ar i de poporul istoric, se dovede te a fiţ ă ş ş steril i lesne de ă ş escamotat . Vedem c ro ii, ă ş maiestri în precupe irea unor asemenea formule,ţ au devenit peste noapte din republicani monarhi ti i c primesc orice program politic, numaiş ş ă la putere s ă r mâie ă . Treaba lor s ă r suceasc ă ă i s ş ă falsifice principiile conservatoare i sş ă

pretinz ă c ă sunt ale lor.Pentru noi principiile sunt un mijloc pentru p strarea ă predomin rii ă rasei române în ar ;ţ ă

pentru ei un mijloc de- a r mânea ă la putere i a escamota încrederea celor lesne de am git.ş ă Lupta trebuie s devie mai ă substan ial ţ ă i s- apropie timpul în care, în genere, deosebirea întreş idei conservatoare i liberale, între idealuri ş abstracte de organiza ie va c ta s înceteze.ţ ă ă

Lupta se va na ionaliza ţ . De o parte vom întâlni fanario ii i str inii, de orice credin eţ ş ă ţ politice ar fi, de alta românii proprii i în realitate ş asimila i ţ , abstrac ie ţ f când ă de principii politice.

Evreii au zis Congresului de la Berlin: ,,Sau ara s fie cum o vrem noi sau s nu fie". Unţ ă ă apropiat viitor va zice: ,,Sau ara aceasta s fie în adev r româneasc , sau nici nu merit s fie".ţ ă ă ă ă ă

De unde s rezulte în adev r obliga iunea pentru ran ori pentru fostul boier s se lupteă ă ţ ţă ă în r zboi sau s pl teasc d ri pentru ca Caradalele i ă ă ă ă ă ş Goldnerii de toate categoriile s aibă ă lini tea i mijloacele de- a- i exploata în bun voie?ş ş ă

Oare poporul nostru nu are alt misiune pe ă p mânt decât ă de- a pl ti pensii reversibile d-ălui C.A. Rosetti i a muri în r zboi pentru a pune fundament siguran ei ş ă ţ falimentelor frauduloase ?

Espresia etnologic i geografic a statului român s nu fie ă ş ă ă decât un pretest pentru Chiri opoli de a- i face mendrele, pentru ca str inii s se ţ ş ă ă îmbog easc ăţ ă i s se ş ă încarce cu onorile create în numele acestui popor?... ara Româneasc nu mai e Ţ ă decât ocazia dat unuiă grec ca d. C.A. Rosetti de a se gera în om de stat i de a- i face nume? E condamnat acestş ş popor ca paginele istoriei lui s fie ă mânjite de indivizi str ini, f r ca ace tia s justifice prină ă ă ş ă munc sau inteligen o asemenea suplantare?ă ţă

,,Cump na" ne citeaz îns state în cari împrejur rile ar fi ca i la noi: Statele Unite iă ă ă ă ş ş Belgia.

Sunt tocmai statele contra compar rii ă cu cari am protestat totdauna. Amândouă forma iuni nou , f r caracter na ional propriu, în cari originea locuitorilor e indiferent ,ţ ă ă ă ţ ă amândou ă f r trecut. Tocmai ă ă cerin a ţ de- a l sa România s se prefac într - o Americ sau oă ă ă ă Belgie a Orientului este aceea c reia ne ă opunem din toate puterile. Nou nu ne e delocă indiferent elementul ce are a determina caracterul i soarta acestei ri. Pretindem în modş ţă absolut ca el s fie acela care- a determinat caracterul rii de la 1200 1700 i de la 1821 ă ş ţă ? ş ? 1866. O ar care ar apuca c ile ţ ă ă americanismului deplin devine indiferent pentru român i eă ş cel mult o espresie geografic , o firm , un otel, nu o patrie, nu un stat na ional.ă ă ţ

Dar, zice Cump na", ? ă atât în lumea fizic ă cât i [în] cea moral exist i domne te numaiş ă ă ş ş ceea ce are puterea intrinsecă de- a exista i domni. Este o ciudat filozofie aceea care seş ă sile te a demonstra c elementele putrede, c ş ă ă decrepitudinea poate doborî i ş st pâniă elementul s n tos i viguros.ă ă ş

Poate fi ciudat filozofia aceasta, dar nu e mai pu in adev rat . Puterea intrinsec de- aă ţ ă ă ă exista i domni nu este absolut , ci ş ă atârn ă de la mediul în care se exercit . ă Când un popor încape de ex. sub domina iunea str in , învins prin superioritatea ţ ă ă numeric ă , elementele sale viguroase i statornice vor ş r mânea ă jos, iar cele cari se vor adapta mediului nou al robiei , lingu itorii ş , mincino ii ş , viclenii, se vor ridica. Astfel grija cea dendâi a fanario ilor a fost de- aţ desfiin a armata noastr , corp cu corp, pentru a nimici mediul în care calit ile rasei române iţ ă ăţ ş puterea ei de via se putea exercita. La 1874 ,,Românul" cerea desfiin area armatei pentruţă ţ cauze de economie.

Istoria noastr e o ilustrare a acestei teorii. În epocele în cari se cerea vigoare i oă ş intensiv vitalitate s- au ridicat românii; în epoce de domina iune str in , exercitat dină ţ ă ă ă

arigrad ori din alte puncte, s- au ridicat str inii.Ţ ăAdaptabilitatea c- un mediu nes n tos, nedemn, nu înseamn superioritate organic .ă ă ă ăStejarul nu cre te pretutindenea, ş buruienele în tot locul. Aceasta nu va s zic c ele au ,,oă ă ă

putere intrinsec mai mare de- a exista i de- a domni". Daca într - un mediu stricat viclenii iă ş ş poltronii înfloresc nu e dovad c au o putere intrinsec superioar celor inteligen i i deă ă ă ă ţ ş caracter, ci numai c mediul e favorabil pentru ă decrepitudine moral , nefavorabil pentruă s n tate.ă ă

În stânc ă s- a g sit o broasc ă ă estoas ţ ă care tr ise sute de ani f r hran , adec tot timpulă ă ă ă ă necesar forma iunii ţ stâncii . Este ea organic superioar unui englez, care, ă nemâncând patru zile, ar turba ?

Victoria final a superiorit ii e coada ă ăţ teologică a b trînului Darwin. Cu toată ă adâncimea filozofiei naturii, el e bun anglican , deci optimist; în contra scepticismului ce- ar putea rezulta din teoria luptei pentru existen se - ndreaptţă ă aser iunea c la urm victoria e a superiorit ii. Nu superioritatea organic învinge,ţ ă ă ăţ ă ci adaptabilitatea c- un mediu dat de timp, istorice te, dat de spa iu, geografice te .ş ţ ş Dar naturile viguroase vor c ta s întip reasc mediului caracterul lor, cele slabeă ă ă ă se vor adapta ca ceara unui mediu nedemn chiar, încât sl biciunea e din acestă punct de vedere un titlu la existen . Demult gândeam la o asemenea modificare aţă teoriei luptei pentru existen , v zând cazurile în cari decrepitudinea i parazi iiţă ă ş ţ ajung a esploata i st pâni elemente s n toase i puternice.ş ă ă ă ş

1882) Arta guvern rii.ă

Liberalii nici nu respec t trad i i ile noas t r e , nici nu ă ţ cun o sc na t u r a s ta t u l u i i pop o r u l u i româ n e s c . Ei nu ş urm resc desvoltarea tuturor aptitudineloră

poporului rom ânesc.In via a sta t u lu i trebu e s fie de te r mi n a n t e natu r a ţ ă poporului, ins tinc tele i înclin rile luiş ă

mo teni te. Arta ş g uv e r n r i i e t i i n a d e - a ne a d a p t a n a t u r i i p o p o r u l u i , a s u r p r i n d e s t a d i u lă ş ţ lu i d e d e s v o l t a r e i a - 1 f ac e s ş ă me a r g lini t i t pe calea pe ca re în mo d fi re sc a ap uc a t .ă ş

Art ic o l u l a ap r u t f r t i t l u în ă ă ă Ti m p u l (VII) 18 8 2 , 1 Aprilie. N'a fost reprod u s înc în nici o edi ie a lui ă ţ Eminescu afar de aceea a clasicilor comenta i.ă ţ

Ceea ce d guvernului ro u aproape caracterul unui guvern str in, totă ş ă atât de vitreg precum ar fi domnia muscalilor sau a turcilor, este atât lipsa de respect pentru tradi ie i trecut cât i deplina necunoa tere a naturiiţ ş ş ş statului i a poporului românesc, pe cari le privesc, pe amândou , ca peş ă ni te ş terene de experimentare .

John Stuart Mill observ deja în scrierea sa asupra guvernului reprezentativ c suntă ă spirite, cari privesc arta guvern mântului ca o chestie de afacere". O ma in de vapor sau unaă ş ă de treier , o moar , c- un cuvânt orice oper mecanic cu ă ă ă resorturi moarte a c rei activitate iă ş repaos se reguleaz dup legile ă ă staticei i ale ş dinamicei e pentru ei ceva asem n tor cu statul;ă ă maniera lor de- a privi lumea, societatea, poporul e o manier mecanic . Formulele i frazeleă ă ş cari umplu programele acestor oameni nu sunt adev ruri în sine, ci numai ni te expedienteă ş timporare, pe cari e sau nu oportun de- a le aplica.

Tradi ia ? Nu- i nimic. Vechile datini de drept ori de cuviin ale poporului sunt ni teţ ţă ş prejudi ii. Modul de- a exista al statului, forma lui monarhic bun oar , sunt lucruri despreţ ă ă ă cari e în sine indiferent de exist sau nu; valoarea lor e numai relativ i are numai atâta preă ă ş ţ pe cât contribuie la realizarea ambi iei personale a unui om sau a unui grup de oameni cariţ v d în stat un mijloc de- a face avere, ă de - a - i ş câ tiga nume, de- a ajunge la ranguri i laş ş demnit i.ăţ

Dar se ruineaz poporul? Le e cu totul indiferent. Dar se altereaz dreptatea mo tenit aă ă ş ă caracterului na ional, dar se viciaz bunul sim , dar se împr tie ca de vânt comoara deţ ă ţ ăş în elepciune i de deprinderi pe care neamul a ţ ş mo tenit - o ş din b trâni mai vrednici decâtă genera ia actual ? Ce- i pas liberalului de toate astea? Toat lumea s piar numai Manea sţ ă ă ă ă ă ă tr iasc ! Orice idee ă ă a priori, r s rit în creierii strâm i a unui om curios, orice paradox e bună ă ă ţ numai s aib puterea de- a aprinde imagina ia mul imii i de- a o duce pe calea aceea care n- oă ă ţ ţ ş conduce pe ea spre bun trai, spre munc i adev r, ci care poate ridica o p tur nou deă ş ă ă ă ă oameni în sus, o p tur turbure, despre care s nu tii bine nici ce voie te, nici ce tradi ii are,ă ă ă ş ş ţ nici daca e capabil ă a conduce un stat ori nu.

Exist al i ? ă ţ logiciani politici continu John Stuart Mill cari privesc tiin a de- a guverna caă ş ţ

o ramur a tiin elor naturale". Nu pe ales a adar sunt formele de guvern, nu expediente sunt,ă ş ţ ş nu opera unor inten iuni premeditate, ci un produs organic al naturii, ginga ca toateţ ş produsele de soiul acesta; afacerea noastr e de- a cunoa te propriet ile lui naturale i nu de-ă ş ăţ şa- i dicta noi legi, ci a ne adapta legilor cari - i sunt înn scute.ă

Genialul Montesquieu însu i, întemeietorul cercet rii ş ă naturaliste în materie de viaţă public , zice (în cartea ă De l'esprit des lois ) c , înainte de- a exista legi, existau raporturi deă echitate i de justi ie. A zice c nu exist nimic just i nimic injust decât ceea ce ordon sauş ţ ă ă ş ă opresc legile pozitive este a zice, adaug el, c înainte de- a se fi construit un cerc razele lui nuă ă erau egale".

Aceast îndoit manier de- a vedea am g si- o petrecând istoria tuturor statelor; ea eă ă ă ă istoria paralel a ideilor conservatoare pe de- o parte, a celor demagogice pe de alta.ă Deosebirea p trunde coal , justi ie, administra ie, vederi economice, tot.ă ş ă ţ ţ

Pe terenul muncii liberalul, care nu vede decât rezultatele, va zice: scopul economiei politice e produc iunea.ţ

Produc iunea numeroas , ţ ă b noas ă ă , ieften , iat singura int ce- o urm rim. De aci apoiă ă ţ ă ă o împ r eal a muncii dup na iuni; una s produc numai un lucru i s fie absolut inept iă ţ ă ă ţ ă ă ş ă ă ş incapabil de- a produce altceva; alta alt lucru. În adev r imens, ieften, ă ă b nos ă . Fiin aţ inteligent a omului, redus la rolul unui ă ă urub ş de ma in , e un produs admirabil alş ă liberalismului în materie de economie politic .ă

Oare nu are mai mult dreptate acela carele zice c obiectul ă ă îngrijirii publice e omul care produce, nu lucrul c ruia- i d fiin ? E vorba ca toate aptitudinile fizice i morale ale omuluiă ă ţă ş s se dezvolte prin o munc inteligent i combinat , nu ca s degenereze i s se ă ă ă ş ă ă ş ă închircească în favorul uneia singure. E vorba apoi ca totalitatea aptitudinilor unui popor s se dezvolte, nuă s degenereze toate i s se condamne poporul întreg la un singur soi de munc care ă ş ă ă s - l ă facă unilateral, inept pe toate terenele afar de unul singur.ă

Natura poporului, instinctele i înclin rile lui mo tenite, geniul lui, care adesea,ş ă ş necon tiut, urm re te o idee pe când ese la r zboiul vremii, acestea s fie determinante înş ă ş ţ ă ă via a unui stat, nu maimu area legilor i obiceielor str ine. Deci, din acest punct de vedere,ţ ţ ş ă arta de- a guverna e tiin a de- a ne adapta naturii poporului, a surprinde oarecum stadiul deş ţ dezvoltare în care se afl i ă ş a- l face s mearg lini tit i cu mai mare siguran pe calea peă ă ş ş ţă care- a apucat. Ideile conservatoare sunt fiziocratice , am putea zice, nu în senzul unilateral dat de d- rul Quesnay, ci în toate direc iile vie ii publice. Demagogia e, din contra, ideologic iţ ţ ă ş urm re te aproape totdauna ă ş realizarea unor paradoxe scornite din mintea omeneasc .ă

Legile demagogiei sunt factice, traduse de pe texte str ine, supte din deget, pe când eleă ar trebui s fie, daca nu codificarea datinei juridice, cel pu in dictate i n scute din necesit iă ţ ş ă ăţ reale, imperios cerute de spiritul de echitate al poporului; nu reforme introduse în mod clandestin, necerute de nimenea sau vulgarizate ca o marf nou sau ca un nou spectacol, caă ă eligibilitatea magistraturii, pe care nimeni n- o cere. M surile economice ale demagogiei sunt oă maimu rie. Îi vezi creând drumuri nou de fier, tot atâtea canaluri pentru scurgerea industrieiţă ă

i prisosului de popula ie din str in tate, pe când adev rate m suri ar fi acelea menite aş ţ ă ă ă ă dezvolta aptitudinile cari sunt în germene în chiar poporul românesc.

C ile ce se deschid concuren ei absolute, departe de- a dezvolta unul din acei ă ţ germeni , [î]i face s se usuce i s degenereze, ă ş ă restrângând pe român numai la acel teren m rginit peă care mai poate suporta concuren a, la agricultur . Dar, nefiind to i plugari, ce devine restul?ţ ă ţ Restul caut func ii i liberalii esploateaz inep ia economic pe care ei au creat - o, deschizândă ţ ş ă ţ ă din ce în ce mai multe func ii pentru miile de nevolnici economici c rora le- a dat na tereţ ă ş tocmai liberalismul în materie de economie politic .ă

De teapa aceasta sunt toate planurile de reform i organizare ale d- lui C. A. Rosetti.ă ş

1882) Guvernul cari ni trebuie.

Eminescu ap r partidul conservator de învinuirea de ă ă reac ionarism. Întoarcerea sufletului spreţ trecut e numai o dragos te pentru vremurile de alt dat , nu - i o dorin ă ă ţă ca acele vremi s se întoarc :ă ă

partidul consfeirvator e coni tient de aceast imposibilitate.ş ăAdevirul e c , via a noastr public e dec zut . Ceia ă ţ ă ă ă ă ce ne trebuie e un guvern onest. Indiferent

de felul guv ernul u i , indife re n t de veder ile lui, ceia ce se cere e ca el s ofere toate garan iile deă ţ probitate i s smulg ş ă ă statul din mân naturi lor catilinare.ă

Articolul de fond f r titlu publicat în ă ă Timpul (VII) 1882, g Dec. N'a fost încă reprodus în nici o edi ie a operelor lui Eminescu afar de aceea a clasicilorţ ă com enta i.ţ

Observ m c unirea între grupurile opozi iei nu- i face mult pl cereă ă ţ ă ă ,,Românului. Onorabilii confra i g sesc c deosebirile între ţ ă ă sinceri - liberali iş sincer - conservatori sunt atât de mari încât nu e cu putin a se stabili oţă program comun , c grupurile sunt una numai în ă ă ă nega iune ţ , pentru a forma un partid obstruc ionist ţ .a.m.d. Când lipse te ideea r sare numaidecât un cuvântş ş ă nou care nu prea are în eles, dar care ine locul ideii. ,,ţ ţ Obstruc ioni ti ţ ş e bine iş felicit m pe confra i pentru îmbog irea dic ionarului de porecle. Tr im în araă ţ ăţ ţ ă ţ poreclelor, ne- am deprins cu toate, încât, precum am suportat titlul de reac ionari, f r a o fi, credem c putem suporta f r pagub i pe acesta. Unde- aţ ă ă ă ă ă ă ş mers mia, mearg i suta.ă ş

Din nou ni se spune bun oar c dorim întoarcerea st rii de lucruri înainte de 1700, că ă ă ă ă ,,vorbim cu deliciu de un Domn român de sânge, înconjurat de- o aristocra ie istoric , baţ ă ,,Românul are chiar aerul de- a ne face o imputare din aceasta. S ne- n elegem: nu dorim niciă ţ una, nici alta.

Dar de ce n- am aminti cu iubire trecutul ? F r îndoial vechii Domni cari i- a întinsă ă ă ş armele pân - n Dun re i Nistru, ei, ,,scut cre tin t ii precum [î]i numea biserica i evulă ă ş ş ă ăţ ş mediu, n- au existat pentru a face ru ine genera iei actuale, i acea aristocra ie, cuş ţ ş ţ independen a ei de caracter, cu curajul ei, ale c rei privilegii consistau în datorii c tr ar maiţ ă ă ă ţ ă grele decum al ii aveau a le purta, asemenea n- ar fi vro pagub ţ ă dac' ar exista i ast zi. Dar deş ă la p rerea de r u dup veacuri trecute de neatârnare pân la dorin a nerealizabil de- aă ă ă ă ţ ă restabili trecutul e o mare deosebire.

Daca ne place uneori a cita pe unii din Domnii cei vechi nu zicem cu asta c vremea lor seă mai poate întoarce.

Nu. Precum lumina unor stele ce s- au stins de mult c l tore te înc în univers, încât razaă ă ş ă ajunge ochiul nostru într - un timp în care steaua ce au rev rsat - o nu mai exist , astfel dină ă zarea trecutului mai ajunge o raz de glorie pân la noi, pe când cauza acestei str luciri, t riaă ă ă ă sufleteasc , credin a, abnega iunea nu mai sunt. Degeaba pitici moderni ar îmbr ca ă ţ ţ ă zalele lor mâncate de rugin daca nu pot umplea sufletele cu ă smerirea i credin a celor vechi.ş ţ

Ci nu de ei poate fi vorba când discut m ceea ce se petrece în zilele noastre; nu virtu ileă ţ lor de eroi i de sfin i pot fi m sura virtu ilor confiscate ale ilustra iunilor actuale. Nuş ţ ă ţ ţ abnega iunea, onestitatea vulgar , care e dator s- o aib orice om de rând, nu eroismul,ţ ă ă sentimentul celei mai simple datorii, iat ceea ce c ut m în z dar la adversarii politici. Nuă ă ă ă restabilirea trecutului; stabilirea unei st ri de lucruri oneste i sobre, iat inta la care seă ş ă ţ m rgine te oricine din noi.ă ş

Este sau nu adev rat c prezidentul acestei Adun ri a numit - o compus din oameniă ă ă ă vrednici de pu c rie i carantin ? Este sau nu adev rat c nu exist , între efii partiduluiş ă ş ă ă ă ă ş chiar, nimenea care s creaz în onestitatea acestui partid ? Daca n- ar fi decât această ă ă m rturisire, ea ar fi îndeajuns pentru a face cu neputin perpetuarea la guvern a unoră ţă asemenea elemente. Stigmatiza i ţ de chiar efii lor cu epitetul de putregaie i de oameniş ş corup i, orice ar pretinde c vor s fac de acu- nainte, la ce ne putem a tepta de la ei ? Dinţ ă ă ă ş coada de câine sit de ă m tas ă ă nu se face. Corup ia dinl untrul partidului, vân toarea brutalţ ă ă ă dup aur i influen ar fi motive îndeajuns pentru ca to i oamenii de bine, fie chiar deosebi iă ş ţă ţ ţ în principii, s se uneasc în ă ă contr - le ă , nu pentru a opune reforme la reforme, ci pentru a restabili domnia celei mai vulgare onestit i ăţ , celui mai vulgar spirit de echitate. Nu poate o na ie s fie pururea condus de ţ ă ă ne- adev r ă i de corup iune. Nu i se poate spune zi cu zi ceş ţ

progrese enorme face, în acela i timp în care membrii ei sunt sco i în vânzare ca vitele la târg.ş ş Nu se poate vorbi de sporirea avu iei publice în acela i timp în care popula iunea decre te pe-ţ ş ţ şun p mânt roditor i înzestrat cu toate de natur . Nu se poate vorbi de progresul luminii cândă ş ă nici trei la sut nu tiu citi i scrie.ă ş ş

Când toate concurg pentru a dovedi c domnia ignoran ei i cupidit ii privilegiate e cuă ţ ş ăţ neputin în România i c ceea ce se cere înainte de toate e un guvern onest, ni se spune cţă ş ă ă unii din opozi ie sunt prea liberali, al ii prea reac ionari i c o unire între ei nu e cu putin .ţ ţ ţ ş ă ţă Noi credem îns c sunt o sum de lucruri cari n- au a face cu ă ă ă subtilit ile ăţ teoretice ale deosebirii între principii liberale i conservatoare. Asemenea deosebiri nu mai pot exista întreş partide de vreme de principiile supreme nici nu sunt în discu ie. Nu e în discu ie alegerea întreţ ţ monarhie i republic , nu drepturile sau datoriile cet enilor, nu Constitu ia; o lupt pentruş ă ăţ ţ ă religia politic nu mai e la loc i cu cale de vreme ce problemele ei sunt rezolvate prin legileă ş actuale, prin Constitu ia actual . Toat discu ia asupra unor lucruri ce nici nu sunt în cestiune,ţ ă ă ţ nici formeaz pentru cineva obiectul vreunei controverse e stearp , f r solu iune practic , i,ă ă ă ă ţ ă ş dup cât tim, nu preocup pe nimeni i nu de ea e vorba.ă ş ă ş

Ceea ce sim im cu to ii îns sunt relele reale cari bântuie ara, rele cari nici au a faceţ ţ ă ţ m car cu principiile conservatoare sau cu cele liberale i pentru a c ror înl turare nu se cereă ş ă ă dialectic ă i oratorie, ci munc , echitate i adev r.ş ă ş ă

Mizeria material i moral a popula iunilor, destr b larea administra iei, risipa banuluiă ş ă ţ ă ă ţ public, cumulul, p suirile ă , corup ia electoral , toate acestea n- au a face, la dreptul vorbind, cuţ ă cutari sau cutari principii de guvern mânt. Oricare ar fi guvernul i oricare vederile saleă ş supreme, corup ia i malonestitatea trebuie s lipseasc din via a public ; oricare ar fi, pe deţ ş ă ă ţ ă alt parte, religia politic a unui guvern, ea nu- i d drept de- a se servi de nulit i venale, deă ă ă ăţ naturi catilinare, de oameni de nimic pentru a guverna. Chiar numai tenden a, clar formulat ,ţ ă ca statul s fie guvernat de oameni de cea mai elementar probitate i ă ă ş s 'nceteze ă de- a fi m rul de ceart între cavaleri de industrie i de facem- treburi, cuprinde un întreg programă ă ş fa cu aceia cari nu cred în nimic i pentru cari principiile politice n- au fost decât pretexteţă ş de- a parveni i de- a se îmbog i.ş ăţ

1882) Materialuri etologice.

Articolul e în bun parte o polemic a lui Eminescu ă ă cu Nicu Xenopol, criticul literar al foii liberale Românul. Totu i articolul e deosebit de impor tan t prin ş faptul c ni se arat în el p rerile lui Eminescu asupă ă ă ra originei lui nobile i ro mâ n e t i ,ş ş

i pe de al t ş ă par t e , prin aceia c avem îns i m r tu r ia lui Emină ăş ă escu c teoriaă p turii super p u s e a luat fiin prin ă ţă propria - i observare a societ ii noast re i prinăţ ş cun oa terea realit ilor sociale în urma c l toriilor f cute de el în toate provinciileş ăţ ă ă ă locuite de Români.

Articolul sub titlul Materialurl etnologice privind în parte i pe d. Nicu Xenopol,ş criticul literar de la Pseudo - Ro mâ n u l a ap ru t sub pro p r i a sem n t u r a ă ă ă lui Eminesc u în Tim p u l (VII) 1882, 8 Aprilie, pp. II- III. N'a fos t repro d u s înc înă nici o edi ie a lui ţ Eminescu afar de aceea a clasicilor comenta i.ă ţ

D. Nicu Xenopulos , criticul literar de la ,,Românul", binevoie te a se jucaş de- a baba oarba cu cititorii Telegrafului - fundescu " în socoteala mea. Se preface a se sup ra pe un pasaj din darea mea de seam asupra novelelor luiă ă Slavici; s- a sup rat în realitate pe alt pasajă i sfâr e te prin a m face bulgarş ş ş ă

i a descrie dup cum îi place esteriorul i deprinderile mele.ş ă şCeea ce spune d. N. Xenopulos în privirea mea sunt crea iunile unei fantazii nervoase,ţ

escitate prin lovirea ce i- am aplicat - o în darea mea de seam . C ci dumnealui nu s- a ă ă sup rată pe ceea ce citeaz ,,ă Telegraful'' ci pe- un pasaj pe care nu- l citează i care e urm torul:ş ă

,, i noi am avea ceva de citat Ş in contrarium la teoria d- lui Maiorescu: romanurile genealogice ale lui Emile Zola. Ar fi interesant a se constata ce min i, dar mai cu seam ceţ ă caractere s- ar na te din încruci area rasei ş ş ovreie ti ş cu cea neogreceasc , încruci are ce seă ş

opereaz uneori în România. F r îndoial amestec tura între dou rase egal de vechi, egal deă ă ă ă ă ă decrepite fizic i moralice te, ar produce ni te exemplare de caracterologie patologic care arş ş ş ă fi o adev rat pepinier pentru viitorul redac iunii seudo- Românului".ă ă ă ţ

Asta dar v- a sup rat, onorabile, iar nicidecum, dup cum v ă ă ă preface i ţ , aluziile la cafeneaua Procope. A i v zut în acest pasaj, ceea ce i este în el, o aluzie la originea dv., lucruţ ă ş de care mi- a p rut c trebuie s v- aduc aminte i iat de ce.ă ă ă ş ă

În critica d- voastr asupra novelelor lui Slavici citesc urm toarele:ă ăAcolo unde d. Slavici voie te s fac spirit ş ă ă el devine nesuferit... Stilul parc , ă merge pe brânci i nuvela e atât de lung încât ş ă chiar nem ii au zis cţ ă

putea s fie mai scurt .ă ă...Nu era nevoie, pentru a esplica, s ă invent m ă o teorie ad- hoc, aceea a romanului

r nesc, ţă ă precum a f cut- o d. Titu Maiorescuă în studiul s u ă Literatura română etc.Astfel toat atitudinea dv. e de sus în jos, ca i când a i avea a da seama despre scrierileă ş ţ

unor oameni inferiori d- voastr ; e scris cu acea ă ă cârnire din nas proprie scriitorilor izraeli iţ din toate rile, cu acea suficien care se crede superioar oricui. În acest instinct deţă ţă ă suficien ţă greco- ovreiasc ă am lovit prin pasajul de mai sus. Dar cine e ti d- ta pentru ca, de laş vârsta care- o ai i cu cuno tin ele ce nu le ai, s - i fie permis a- i da aere de superioritate?ş ş ţ ă ţ ţ

Cine e ti?şCeea ce nu pute i t g dui a fi, pentru c nu pute i t g dui fizionomia, nici o pute i tergeţ ă ă ă ţ ă ă ţ ş

cu buretele .De aceea v- a i i sup rat foc pe spusele mele c ci adev rul doare pe când eu nu mţ ş ă ă ă ă

sup r deloc de modul cum se reflect persoana mea în ochii d- tale, c ci de la a a oglind niciă ă ă ş ă nu m pot a tepta la alt reflex. Dar acest reflex nu schimb deloc realitatea; el nu m opre teă ş ă ă ş de- a fi dintr - o familie nu numai român ,ă ci i nobil neam de neamul ei s nu v fie cuş ă ? ă ă sup rare , încât v asigur c între str mo ii din ara de Sus a Moldovei, de cari nu mi- e ru ineă ă ă ă ş Ţ ş s vorbesc, s- or fi aflând poate rani liberi, dar jidani, greci ori p zitori de temni m car niciă ţă ă ţă ă unul. De i eu însumi nu dau în genere ş nici o importan acestor lucruri, ele sunt reale i se potţă ş schimba tot atât de pu in ca i evreul d- voastr fizic i intelectual.ţ ş ă ş

Actele aceste de flagelare le voi repeta de câte ori voi avea s lovesc în instincteleă bastarde ale acelor str ini, romaniza i de ieri de alalt ieri, cari privesc toate în ara aceasta ,,deă ţ ă ţ sus în jos". Unul abia sfâr e te liceul, vine s vânz m run i uri i suliman la Bucure ti, îiş ş ă ă ă ţ ş ş ş merge r u o negustorie i s- apuc de alta: de negustoria literar .ă ş ă ă

i acea fizionomie de Ş frizor nu s- apuc doar s critice ceva de- o seam cu el; nu, deă ă ă Alecsandri se leag .ă

D. N. Xenopulos înva ţă doppia scrittura i alte lucruri ating toare de nego în str in tate,ş ă ţ ă ă dar, întors aci, s- apuc de nego estetic în coloanele ,,Pseudo- Românului", judecând iar de susă ţ în jos autori de cari nici nu e în stare s - i deie bine seama.ă ş

C- un cuvânt, nu în d. Xenopulos in abstracto am lovit, ci în defectele înn scute rasei, cariă nu se pot schimba. Aceste defecte trebuiesc temperate , trebuiesc intimidate prin lovituri dureroase, pentru a nu deveni stric cioase vie ii noastre publice.ă ţ

Dar aceast l murire ce i- o dau d- nului mai sus citat n- ar avea nici o valoare, c ci nuă ă ă credem ca evreul s u fizic, pe care- l drapeaz f r îndoial cu mai mult elegan decât euă ă ă ă ă ă ţă partea mea muritoare, s intereseze tocmai mult pe cititor. Aceast l murire [î]mi d mieă ă ă ă ocazia de- a m rosti asupra unui adev r pe care- l cred nestr mutat i care- mi pare de ceaă ă ă ş mai mare importan pentru dezvoltarea ulterioar a poporului nostru.ţă ă

Am avut nepl cuta ă datorie c ci pentru individ poate deveni o continu nepl cere de- aă ă ă ? constata un adev r despre care m mir c nu- l ă ă ă formulaser ă al ii înaintea mea, de vreme ceţ plutea în aer i se impunea de sine însu i, de- a constata adec c tocmai în România poporulş ş ă ă românesc n- a ajuns decât cu rare escep ii ţ de- a da espresie fiin ei sale proprii.ţ În via a public ,ţ ă în coli, în literatur chiar s- a superpus o promiscuitate etnic , din p rin i ce nu vorbeau înş ă ă ă ţ casa lor române te, i aceast p tur superpus e cuprins de- un fel de daltonism intelectualş ş ă ă ă ă ă fa cu calit ile unuia din cele mai inteligente i din cele mai drepte popoare, poporulţă ăţ ş românesc.

Întâmplarea m- a f cut ca, din copil rie înc , s cunosc poporul românesc, din apeleă ă ă ă Nistrului începând, în cruci i- n ş ş curmezi ş , pân- în Tisa i- n Dun re, i am observat c modulş ă ş ă de- a fi, caracterul poporului este cu totul altul, absolut altul decât acela al popula iunilor dinţ ora e din care se recruteaz guvernele, gazetarii, deputa ii .a.m.d. Am v zut c românul nuş ă ţ ş ă ă seam n nic iri nici a C.A. Rosetti, nici a Giani, nici a Carada, nici a Xenopulos, c acest poporă ă ă ă e întâi, fizic, cu mult superior celor numi i mai sus, intelectual asemenea, c ci are o inteligenţ ă ţă cald i deschis adev rului, iar în privirea onestit ii cuget rii i înclin rilor e ă ş ă ă ăţ ă ş ă incomparabil superior acestor oameni. Am observat i mai mult: c clasa veche superioar , ş ă ă rea - bun ă cum o fi fost, seam n în toate cu mult mai mult poporului; c are mai mult franche de caracter iă ă ă ă ţă ş incomparabil mai mult onestitate, c sunt în ea r m i e de vrednicie dintr - o vremeă ă ă ăş ţ anterioar epocii fanario ilor.ă ţ

Se putea oare s nu conchid c p tura superpus de ro ii nu e nici româna de origine,ă ă ă ă ş nici asimilabil ă m car? Dovada cea mai str lucit despre aceasta mi- a dat - o banchetul d- luiă ă ă C.A. Rosetti, la care mesenii erau într - adev r de- o stranie, de- o absurd promiscuitate.ă ă

Din citirea izvoarelor istorice m- am convins c în decursul evului mediu, care pentru noiă a încetat cu venirea fanario ilor, n- am avut clas de mijloc decât ca slabe începuturi i cţ ă ş ă aceast clas escep ie f când de olteni i ardeleni e cea mai mare parte de origine str in . Deă ă ? ţ ă ş ă ă aci abia am putut s - mi ă explic revolu ia social petrecut în zilele lui Cuza Vod , al c reiţ ă ă ă ă apogeu e sub domnia lui Carol îng duitorul. Este în realitate nimic mai mult, nimic mai pu ină ţ decât proclamarea perpetu a predomin rii elementelor str ine asupra poporului istoric,ă ă ă compus înc pân azi din rani mici i mari. Odat ajuns la aceast convingere, totul eraă ă ţă ş ă ă hot rât pentru mine; era o datorie de a fi i de- a r mânea în partea poporului istoric, din careă ş ă însumi fac parte, i în contra p turii superpuse de venetici.ş ă

M- am convins c acea ur în contra trecutului, acea aruncare în ap a tuturor tradi iilor,ă ă ă ţ acel abis creat între trecutul de ieri i prezentul de azi nu e un rezultat organic i necesar alş ş istoriei române, ci ceva factice i artificial.ş

Nu omul in abstracto se mi ca în d. C.A. Rosetti în contra ş boiarilor , ci grecul: nu omul in abstracto, Fundescu, înjur în Telegraful", ci iganul din el; nu talentul înn scut al d- luiă ţ ă Xenopulos î i d în coloanele ,,Pseudo- Românului" un aer de superioritate, luând cam pesteş ă picior novelele lui Slavici sau o teorie a lui Maiorescu, ci ,,jidanul " din el î i d aceste aere.ş ă Caracterul din nefericire se mo tene te.ş ş

Un popor b trân i unul tân r sunt dou ramuri din copacul omenirii, dar cari s- auă ş ă ă desp r it de mult i s- au deosebit de mult. Vai de poporul tân r, cu instincte generoase, cuă ţ ş ă inteligen ml dioas i ţă ă ă ş primitoare de adev r, când vine în atingere cu usc turile omenirii, cuă ă resturi de popoare vechi cari au trecut prin toate mizeriile unei civiliza ii stinse, cu aceleţ resturi în care vertebre i cranii sunt ş osificate i condamnate la o anume form , resturiş ă intelectual sterpe, fizic dec zute, moralice te slabe i f r de caracter. Toat via a public aă ş ş ă ă ă ţ ă poporului tân r se viciaz , moralitatea lui decade, inteligen a lui s r ce te i se usuc . Nu eă ă ţ ă ă ş ş ă nici un pericol pentru români de - a - i ş asimila rase tinere de orice origine ar fi, dar un pericol mare de- a asimila rase b trâne, cari au trecut prin o înalt civiliza ie i prin mareă ă ţ ş corup ie, i cari în decursul vie ii lor i- au pierdut pe de- a pururea zestrea s n t ii fizice iţ ş ţ ş ă ă ăţ ş morale.

i cum s nu fie a a? Plebea aceasta e recrutat din Bizan , din împ r ia greceasc aŞ ă ş ă ţ ă ăţ ă R s ritului. Trebuie s - i reprezinte cineva istoria acestei împ r ii, mia de ani de crimeă ă ă ş ă ăţ scârboase, de mizerii, de demagogie, trebuie s - i aduc aminte c era împ r ia în care ta iiă ş ă ă ă ăţ ţ î i ş desvirginau fiicele, copilul scotea ochii p rintelui, p rintele copilului, în care c s toria era oă ă ă ă batjocur , în care suflet i trup erau ă ş venale , i atunci va vedea c ni te cauze cari au durat oş ă ş mie de ani nu e cu putin s nu se fi întrupat, s nu se fi ţă ă ă materializat în rasa de oameni ce tr ia acolo. Legea cauzalit ii e absolut ; ceea ce s- a petrecut ca cauz o mie de ani în Bizan iă ăţ ă ă ţ ş pân azi a trebuit s treac în organizarea fizic i moral a acelui neam, s- a încuibat înă ă ă ă ş ă privirea viclean , ă chiorâ şă i ş mioap ă , în fizionomia de capr , în înclinarea de- a avea cocoa .ă şă Cu viclenia din privire corespunde daltonismul intelectual pentru orice bun moral, fie onoare, fie demnitate, fie adev r; cu înclinarea ă cocoa ei ş fizice corespunde cocoa a ş moral . C ci cine nuă ă

minte niciodat e natura. Când pune- n dou picioare o caricatur , ea tie foarte bine de ce- aă ă ă ş pus- o; i ceea ce ea fizic ş condamn ă la uriciune e i moralice te urât i trebuie s culmineze înş ş ş ă Tetzis i în ş Scarvulis , conna ionali ţ ai celor mai mul i dintre ro ii.ţ ş

Aceast opinie nu este numai a mea. Vestitul ă etnograf francez Lejean contest acesteiă rase orice putin de onestitate, iar un autor modern vorbe te astfel despre ea:ţă ş

Grecul nu se bucur în România de nume bun. Oamenii avu i dintre ei sunt aproape f ră ţ ă ă escep ie juc tori de c r i i de o complet imoralitate ţ ă ă ţ ş ă sexual ă ; ceea ce le d oarecare aparenă ţă de oameni de societate este polite ea ţ lor posp it . Din clasele de jos ale acestui popor seă ă recruteaz în România cei mai mul i escroci, punga i, ho i i uciga i.ă ţ ş ţ ş ş

Cât despre func ionarul ţ grec, la el e totul de vânzare pentru bani i ş sperjuriul nu e pentru el o fapt ă condamnabil ă . Daca evreilor poloni cat s li se ă ă conteste orice moral ,ă grecului trebuie s i se ă conteste i mai mult înc , c ci nu cred ca ş ă ă neogrecul s afle înă dic ionarul s u vorba moralitate. Atacuri nocturne i ho ii la drumul mare se comit mai cuţ ă ş ţ seam de ace ti oameni i, fiindc cei mai mul i advoca i sunt asemenea greci, nu se descopereă ş ş ă ţ ţ în genere nimic sau, daca se i descopere, i se d drumul ş ă ho ului ţ s fug sau se ă ă achiteaz ă , pretextându - se c nu se poate proba nimic în ă privire- i .

Grecul începe cu lada de portocale ce le precupe e te i înceteaz prin a fi dublu iţ ş ş ă ş triplu milionar. În acest timp con tiin a nu joac la el nici un rol; ş ţ ă el devine evlavios abia după ce averea e pus bine în lada de fier. Pentru a câ tiga aceast avere, el nu se sfie te de nici ună ş ă ş mijloc i ş oricare- i permis dup opinia lui, moral sau imoral, onest sau malonest, drept sauă criminal. (V. R. Henke , Rumanen , pag. 37, 38).

Din cele ce preced d. N. Xenopulos se va fi convins cât de pu in m poate atinge oriţ ă sup ra ceea ce spune despre mine.ă

D- sa îmi face onoarea de a- mi batjocori scrierile. [Î]i pot spune c singura insult gravă ă ă ce mi- ar putea- o aduce ar fi de- a m l uda în coloanele Pseudo- Românului". Lauda în acelă ă ? organ, pentru care însu i numele poporului nostru e o marf ce se vinde pe 20 bani num rul, oş ă ă asemenea laud m- ar face s m îndoiesc de mine însumi i s cred c- am început a fi de- oă ă ă ş ă teap ă intelectual i moral cu ro ii. i aceasta m- ar durea, c ci nu tiu s fi gre it ceva luiă ş ă ş Ş ă ş ă ş Dumnezeu i oamenilor pentru a merita o atât de amar pedeaps . Pentru a m cur i de vinaş ă ă ă ăţ de a fi l udat în organul în care a fost l uda i i cei ce i- au înfrânt pân i jur mântul iă ă ţ ş ş ă ş ă ş onoarea militar la 11 fevruarie ar trebui s intru în sfântul fluviu Gange i s m închin,ă ă ş ă ă recitând imne ale Vedelor, scrise în sfintele începuturi, când omul era înc adev rat ca naturaă ă

i natura adev rat ca omul.ş ă ă

1882) Progresul real i cel fictiv.ş

Emin e s c u co n t e s t re a l i t a t e a p r o g r e s u l u i la no i în ă a r . El nu g se t e p ro d u c i i deţ ă ă ş ţ valoa r e în do m e n i u l tiin ific, nici o desvol ta re însemna t a indus t r iei. Societş ţ ă atea noas t ră cont rac tea z necesi t i nou , dar nu contă ăţ ă rac tea z i ap t i t u d i n i nou . La cali t ile ce se tr a n s mi tă ş ă ăţ p r i n ere d i t a t e se ada o g al t e l e c p t a t e p r i n ad a p t a bă ă ă ilit a t e , da r aceas t a cere tim p . Ne inâ n d u - se sea m de ţ ă legile desvol t ri i fire t i, ajunge m la o sta re ca aceia a noas t r cândă ş ă exigen ele pre z e n t u l u i sun t disp r o p o r io n a t ţ ţ de mari fa de cali t ile trecu t u lu i .ţă ăţ

La noi nu exis t un p r og r e s rea l re z u l t a t din t r ' o ă desvol t a r e fi rea sc a orga n i s m u l u iă socia l . Numai culor ile negre din Dante ar pu tea reda adev ra ta stare din ă adminis t ra ie,ţ parlamen t , via a economic . Mizeria e genţ ă era l , ra s s a dec a d e . Pricina e clasa con d u c t o a r e aleă ă c r e i t r e b u i n e s u n t p r e a m a r i f a c u s t a r e a n o a s t r ă ţ ţă ă de po p o r inc ul t i ag r ic o l .ş

Art ico l de fo n d f r t i t l u ap r u t în ă ă ă Ti m p u l (VII) 188 2, 12 Octo m b r i e . N'a fos t înc rep r o d u s în nici o ă edi ie a op e r e l o r lui Emine s c u afa r de aceeaţ ă a cla sicilor comenta i.ţ

De câte ori contest m realitatea progresului ce se pretinde c Româniaă ă l- ar fi f cut în decursul celor din urm treizeci de ani avem fericirea a vedeaă ă pe confra ii de la ,,Românul" ţ înmul ind ţ în mod considerabil num rul frazeloră

durate în favorul partidului ro u, ş calificându - se rezultatele pseudociviliza ieiţ cu fel de fel de epitete mari, dându - ni- se nou numele de reac ionari,ă ţ legitimi ti etc. E ara ş ţ poreclelor .

Rolul confra ilor e comod, al nostru cam ingrat: ei se adreseaz suficien ei oamenilor,ţ ă ţ c ci ace tia sunt pururea predispu i a crede tot ce li se spune de bine de ei, pe când noi nuă ş ş m gulim pe nimeni, ci facem apel la spiritul lor de adev r.ă ă

Daca se g sesc instrumente pentru a m sura fenomene atât de simple cum e urcarea iă ă ş sc derea c ldurii, s nu se fi aflând nici un chip pentru a m sura gradul de cultur a unuiă ă ă ă ă popor? Am dori în simplitatea noastr s ni se ă ă enumere marii oameni cari ar fi f cut la noiă descoperiri în mecanic ori în chimie, ori în genere pe terenul tiin elor naturale, pe careă ş ţ descoperirile sunt lesne de f cut din cauza ă vastit ii domeniului ăţ lor. Am dori s ni se ă enumere operele de fond ap rute în ar de 30 de ani încoace, ca s vedem gradul de cultur . Nimic dină ţ ă ă ă toate acestea. Buni bucuro i ş dac apare câte- o carte ă elementar ,ă în care autorul a tiut celş pu in s traduc bine, s - i ţ ă ă ă ş aproprieze într - un mod cuviincios tiin a altora. Chiar cazulş ţ acesta e estrem de rar i constituie aproape un merit. Cele mai multe c r i, chiar elementare,ş ă ţ dovedesc din contra c autorii lor nu sunt în stare nici s în eleag texte str ine, necum să ă ţ ă ă ă produc ceva de la dân ii.ă ş

O a doua m sur toare a ă ă gradului de cultur este dib cia unui popor de- a substitui for eiă ă ţ musculare agen i naturali, de- a crea i întrebuin a ma ini. i aci vom constata c ma ineleţ ş ţ ş Ş ă ş introduse sunt în genere puse în mi care de ş mecaniciani str ini i c românul e întrebuin at caă ş ă ţ lucr tor cu bra ul.ă ţ

Acest nivel de cultur sc zut i sus i jos n- ar fi o nenorocire absolut . Un popor incultă ă ş ş ă care tinde cu st ruin , îns gradat, de- a ajunge la civiliza ie, care se deprinde el însu i zi cuă ţă ă ţ ş zi a- i apropria ş îndemn rile ă i cuno tin ele altora, ajunge în adev r s egaleze pe ceilal i. Darş ş ţ ă ă ţ la aceasta nu gânde te nimenea. Lucrul la care aspir to i este a se folosi numai de avantajeleş ă ţ civiliza iei str ine, nu îns a introduce în ar condi iile de cultur sub cari asemenea rezultateţ ă ă ţ ă ţ ă s se produc de sine.ă ă

Natura omeneasc i natura organic îns î i au economia lor, care nu se poate ignoraă ş ă ă ş decât în detrimentul vitalit ii. Când o societate contracteaz necesit i nou ca a noastr eaăţ ă ăţ ă ă trebuie s contracteze totodat i aptitudini nou . Un organism e rezultanta a dou puteriă ă ş ă ă opuse: a eredit ii, principiul conservator, prin care rasa i individul p streaz i transmite laăţ ş ă ă ş urma i calit ile cari i- au fost favorabile în lupta pentru existen , i a adaptabilit ii,ş ăţ ţă ş ăţ principiul progresiv, prin care rasa caut a- i apropria aptitudini nou , ce i le impune noulă ş ă mediu înconjur tor ă .

Dar pentru ca adaptabilitatea s câ tige calit ile nou se cere timp. Mediul social iă ş ăţ ă ş economic în care un popor tr ie te nu trebuie schimbat peste noapte, ci încet, pentru caă ş oamenii s aib timpul necesar s se ă ă ă adapteze condi iunilor nou . Daca reforme i schimb riţ ă ş ă vin peste noapte, ca la noi, cu aruncarea în ap a oric rii tradi ii, se ajunge unde am ajuns noi.ă ă ţ Calit ile din trecut devin insuficiente pentru a sus ine exigen ele prezentului, bilan ulăţ ţ ţ ţ puterilor risipite întrece pururea pe- al celor puse la loc, organismul î i încheie socoteala saş zilnic cu ă deficite cari se traduc în morbiditate i în mizerie.ş

A sconta viitorul e lesne, i c m tarul cel mai facil e timpul. Un copil poate avea pl cerileş ă ă ă b rbatului, o na ie incult rezultatele civiliza iei, dar cu ce pre ? Cu acela al degener rii i ală ţ ă ţ ţ ă ş stingerii timpurie, c ci scontul pe care- l face timpul e mai scump decât oricare altul.ă

Din cauza acestui punct de vedere, adev rat pentru totalitatea fiin elor organice, suntemă ţ numi i reac ionari. E matematic sigur cu toate astea c tot ce se face f r o dezvoltare paralelţ ţ ă ă ă ă a culturii în zadar se face, c orice progres real se opereaz nu în afar , ci înl untrul oameniloră ă ă ă

i c , cu cât aparen ele nejustificate ale progresului sunt mai mari, cu atât ş ă ţ regresul real cat să ă fie i el mai sim itor.ş ţ

i acest regres e foarte mare, orice s- ar zice; e un regres organic care atinge s n tatea,Ş ă ă f ptura fizic , bunul trai, bunele moravuri, c- un cuvânt întreaga constitu iune fizic i morală ă ţ ă ş ă a popula iunilor noastre.ţ

Ceea ce ne d dreptate nu sunt f r îndoial lungile articole de fond ale ,,Românului', înă ă ă ă

care se vorbe te de civiliza iune, de libertate, ca de bunuri câ tigate de liberalism pentruş ţ ş poporul nostru, ceea ce ne d dreptate în contra voin ei noastre i din nenorocire e realitatea.ă ţ ş Chiar de - am voi s calomniem, nu putem. ă De - am voi s zugr vim lucrurile mai rele decumă ă sunt condeiul nostru abia e 'n stare a atinge umbra realit ii. Pentru a putea exagera ceea ce ăţ se 'ntâmpl ă în ar , în Parlament, în administra ie, în via a economic i moral a imenseiţ ă ţ ţ ă ş ă majorit i a poporului, ar trebui cineva ăţ s 'mprumute ă colorile negre din Infernul lui Dante.

i oare nu este aceast Românie pentru poporul ei propriu un adev rat infern ? Am doriŞ ă ă s trece i grani a pe oriunde pofti i, s ne spune i unde ve i g si atâta boal , atâta mizerie,ă ţ ţ ţ ă ţ ţ ă ă atâta r u trai i totodat atâta gol sufletesc ca la popula iunile din ara noastr . Ună ş ă ţ ţ ă corespondent al ,,Românului' compara, pe la Sl nic ă , pe gr nicerii no tri cu cei austriaci,ă ş români i unii, români i al ii; cei din urm îns rumeni i s n to i, cei dent i tipuri clasice deş ş ţ ă ă ş ă ă ş ă morbiditate i mizerie. Astfel st cu toat popula ia. E lesne a ş ă ă ţ înfrumuse a ţ lucrurile, dar ceea ce nu se schimb prin teorii i tirade e realitatea. Se vede c redactorii ,,Românului" n- au ochiă ş ă de v zut, n- au oglind în care s se uite.ă ă ă

În unele jude e popula ia scade, în cele mai multe stagneaz i s- apropie de sc dereaţ ţ ă ş ă absolut , numai în câteva de- a lungul Dun rii, prin locuri mai pu in populate, spore te. Eă ă ţ ş verisimil c nici coala nu ajut în contra mizeriei. Ea poate ridica un popor s rac, dar s r ciaă ş ă ă ă ă dispune de condi ii de existen ; unde e mizerie acolo condi iile de existen sunt nefavorabile,ţ ţă ţ ţă cel mizer se zbate în zadar, puterile cheltuite sunt pururea superioare celor reproduse, el sfâr e te prin a se ş ş istovi , prin a- i ş slei via a în silin e z darnice.ţ ţ ă

i de ce aceste condi ii de existen lipsesc ? Pentru c poporul are un guvern cu multŞ ţ ţă ă prea scump pentru nivelul lui de cultur ; pentru c trebuin ele claselor lui superioare sunt cuă ă ţ mult prea numeroase ca munca lui s le poat satisface, pentru c e un popor incult, agricol,ă ă ă ce fusese menit a tr i poate o sut de ani înc , în condi ii mai primitive pentru a ajunge numaiă ă ă ţ la dezvoltarea agriculturii, pe când trebuin ele statului i ale societ ii sunt moderne,ţ ş ăţ ultramoderne chiar: sunt ale unui stat industrial; pentru c în locul vechei organiz ri, care nuă ă costa aproape nimic, avem azi o nou aristocra ie, cu totul improductiv , de sute de mii deă ţ ă oameni cu aspira iuni imense, cu capacit i nule.ţ ăţ

E acum vina noastr dac aceast pseudociviliza ie, aceast înmul ire a trebuin elor ă ă ă ţ ă ţ ţ f r -ă o sporire paralel a ă aptitudinelor economice i intelectuale, s- a îmbr cat sub formaş ă liberalismului, s- a numit liberalismul din România ? Ar t m atât rezultatele cât i cauza; oă ă ş facem dup ă îndreptarul unui adev r valabil pentru lumea organic . Daca rezultatele sunt deă ă net g duit, daca cauza e asemenea stabilit , de pu in interes e de- a ne da porecla deă ă ă ţ reac ionari sau legitimi ti. ţ ş Lucrurile r mân din nefericire a a cum sunt, chiar daca cerul ar fi oă ş hârtie i marea o cerneal , pentru a dovedi contrariul în contra eviden ei probe nu exist .ş ă ţ ă

1882) "Timpul" i problema r neasc .ş ţă ă ă

La acuza ia Românului c conservatorii au o ati tudţ ă ine nepatr iotic în chestia tocmeleloră agricole, Em- nescu arat c ă ă Timpul întotdeauna a fost ap r torul ă ă ranilor i c 'n ches tiaţă ş ă

r neasc a pus toa t pa tima de care erau capabili colabora to r i i. Eminescu recunţă ă ă ă oa te c ranulş ă ţă e p st rul caracterului na ional, întă ţ rupea z tine re ea etnic i to tu i noi nimic n'am f că ţ ă ş ş ă ut pent ru el.

Eminescu ara t apoi cum în eleg conse rva t o r i i s ă ţ ă fie aplicat legea tocmelelor agricole iă ş cum trebuie s - i în eleag misiunea lor oamenii politici.ă ş ţ ă

Articol de fond f r titlu publicat în ă ă Timpul (VII) 1882, 18 Februar ie . N'a fost încă repro d u s în nici o edi ie a lui Eminescu afar de aoeia a clasicilor comenta i. Am l sat la o parteţ ă ţ ă începutul articolului, neavând interes ideologic.

..Ro m â n u l de ieri sp u n e bun oa r ci ti t o r i lo r s i, ă ă ă d u p c e d. Maio re s c u aă s u s i n u t în ca m e r nceţ ă si ta t ea refor m ei tocmelelo r agricole, aleg tor i i s i ă ă în t r u n i ră

i 'l de z a p r o b a r ; c noi ave m t r i s t u l cuş ă ă ra j de - a co m b a t e ast z i ă ceea ce am sus in u tţ ieri; acuzân d pe minis t rul ce - a propu s reforma, a pâ re i neces i t a t e nici noi n 'o

pu te m nega , face m act d e p o l i t i c cu sc o p u r i n e m r t u r i s i t e i d e r i p a -ă ă ş ă rio i.ţDee - ne voie d . C. A. Rose t t i a co n t e s t a cu de s vâr ire ceea ce zice. Nimeniă ş

n 'a dez a p r o b a t pe Maiorescu , pen t r u c a sus in u t necesi t a t e a reă ţ formei; nimeni din noi n'a t g duit aceast necesă ă ă itate; nimeni n'a acuza t pe d. minis t ru pent rucă a propus reforma. Cum a propus - o, asta a fost chestiunea; asupra modului am insistat i l- am g sş ă it revolu ionar i propriu a agrava, nu aţ ş u ura ş situa ia . Dar mod ul ţ cum se face un lucru e în toate celea esen ial.ţ Cânt pe violin Don Pablo de Sarasate i cânt pardon de expresie, iă ă ş ă ş onor. Costinescu. Cum cânt 'unul i altul asta ă ş e ches t iune a .

— D. C. A. Rosetti voie te reforma magistratş urii. i noi o voim, darŞ cum? Noi cerem numirea prin concurs de titluri i vechime de serviciu,ş prec um i inamovibilitatea; d. Rosetti voe te s fie ş ş ă aleas de gardaă or neasc a venerabilului autăşă ă or de versuri neogrece ti, Serurie. In privin aş ţ nec esit ii reformei ne în elegem deci cu onor. d. ăţ ţ Rosetti, dar în modul cum pricepem unul i altul ş lucrurile, ne cam deosebim, n'ar fi cu b nat, i ă ş încă bini or.ş

i noi am voi r ul ranului?Ş ă ţăDar dac , de ani încoace, a fost foae care'n -ă nenu m ra te rându r i s'aă

ocupa t cu de - a m run t u l ă i se va ocupa înc de soar ta ranului, aceaş ă ţă foae a fost Timpul. Numai r posatul Bolliae a mai ă scris poa te cu atâ ta convingere ca i noi în ches t iunş ea aceasta i colec ia din anul trecut i dinş ţ ş cel curent e fa pent ru ca oricine s se conving c ţă ă ă ă e poate singura chestiune în care am scris cu toat ă patima de care e capabil inima noast r ,ă ă cu toat ă dur e r e a i cu toa t mila pe care ne - o insp i r toc mş ă ă ai ra n u l ,ţă aces t unic i adev ra t po p o r ro m â nş ă esc.

El c ru i a n u - i d m ni mic în sch i m b , p s t r e a z ă ă ă ă p r i n l i m b i d a t i n i u n i t a t e aă ş n o a s t r n a i o n a l ; ă ţ ă el e p s t ru l caract e r u lu i nos t r u în lumea aceas ta ă fran u z i t iţ ă ş nem i t , el e singurul care de zece veacţ ă uri n 'a desp e r a t de soa r t a noa s t r în Orien t .ă A a ş chi lo s i g re o i u cu m es t e , e o p a r t e de re zş s te n în el; pe care nime n i n 'o poa t eţă sf râ m a ă nime ni îndu p leca . Lipit în Basarabia , de colos ul uc ig to r de na i i a l Ru s i e i ,ă ţ e l , ne a m u l râ z t o r a l ă lui Miro n Cos t i n , î i ba t e joc de m u s c a l i su b na sş ul lor , pa rc ' a lui ar fi îm p r ia Musca lu l u i . In ă ăţ Ardeal scoa te cusur Ungurului i Neam ului;ş ţ pretu t indeni înt ru p a re a tinere ei etnice, pre tu t in d e n i simţ in i n d u - se i fi in d su p e r i o rţ ţ ş celo r ce - 1 înco n j o a r .ă

i noi i - am voi r ul?Ş ăDar dova d a cea mai vie e is to r ia recen t chia r . ă Dou di n t r e i p r i a în t r e gă ă ţ

p mâ n t u l u i Rom â n i e i ă îl d dea Regula m e n t u l organic în pose s i u n e a ră ţă an ul u i , în schim b u l a 22 z ile de lucr u pe an. Ast zi? Sub do m n i a ba n u l u i cos m o p o l i t i aă ş po s e s iunii cos mo p o l i t e , d. C. A. Rose t t i e sili t s preva z în lege ca cel pu in 2 zile peă ă ţ s pt mâ n s ă ă ă ă r mâ n pe sea m a ra n u l u i , ca s - i cu l t ive p mă ă ţă ă ş ă ântul s u propriu. Vaă s zic nu 22 de zile ale ă ă reg u l a m e n t u l u i , ei 220 de z i l e ale e re i libe r a l e , în z ec i t ' a t â t a câ t m u n c e a îna in t e , mu n c e t e as t z i ş ă i e m a i s r ac d e câ t o r i c â n d .ş ă

i c i n e e d e v i n d a c r a n u l n o s t r u n u m a i Ş ă ă ţă e la la rg u l lui?Cine, decâ t refo r m a t o r i i cari au voi t s 'nd r e pă teze da t inele a eza t eş

de Domnii cei vechi i adu nş ate în aceas t privi re în Regula m e n t ?ăCine decât inovatorii cari credeau a putea inv enta o alt ar , cineă ţ ă

decât cei ce au introdus, trebuin e str ine, legiuiri str ine, mode str ine, cineţ ă ă ă decât cei ce f r tiin de carte i f r ; serioă ă ş ţă ş ă ă zitate moral s'au improvizată în st pânitori ai aă cestei vechi i bine cuvântate ri? Nu ne mai sileasc d. C.ş ţă ă A. Rosetti a repeta crudele adev ruri ă despre plebea nes ioas de str ini iăţ ă ă ş semi- str ini, ă pe care i- a în olit din sudoarea aceluia ran, pe ţ ş ţă care se prefac azi a- 1 comp timi, c ci, când ajungem ă ă a vorbi de ea, d- sa tie f rş ă ă

îndoial din experien ă ţă c tot fanatismul nost ru de ras se desl n ue aă ă ă ţ tunci i c praful se alege din ghe eftarii i patrio ii de meserie cari- 1 servesc.ş ă ş ş ţ

A a dar înc odat : voim reforma legii ocmelelor, dar nu cum o voe teş ă ă ţ ş d. Rosetti, c ruia nu ă tocmelele, ci popularitatea i vrajba social - i umbş ă lă prin cap. O voim cu serioase i am nun ite studş ă ţ ii, cu p strarea celor două ă principii necesare în materie: libertatea transac iunii i obligativitatea ţ ş strictă a îndeplinirii; o voim de bun credin i ă ţă ş întemeiat astfel, încât s nu maiă ă poat fi o arm ă ă de influen electoral în mâinile guvernului.ţă ă

i fiindc pe d. C. A. Rose t t i nu - 1 mai pu t e m Ş ă îndrep ta, am dori ca treaba copiilor s i s nu fie a realiza republica, ci aceea de - a se puneă ă serios pe carte i pe munc , pentru a compensa prin ele darea ranuluiş ă ţă care- i sus ine. Puindu- se pe carte, ţ studiind datinele drep te i vechi aleş

rii lor i ţă ş ale altora, se vor convinge c mare mult bine a fă ost odinioară în aceas t ar i mare mul t la ă ţ ă ş largul lor i în drag voie tr iau oameniiş ă ă înainte de epoca reformelor i înoitu rilor; se vor conş vinge c statulă omenesc nu e rezultatul unui contract sinalagmatic, ci un organism, produs de natura intim i de înclin rile unui popor i c arta ă ş ă ş ă politic e ca artaă medicului; are s sub vin acă ă iunii i reac iunii binef c toare a naturii, nuţ ş ţ ă ă s ă impun legi ă a priori unui organism, care nu poate tr i decât înă conformita te cu legile lui în scute. ă Atunci se vor convinge tinerii c boalaă imigr rii ă str inilor, boala simplific rii muncii na ionale, boala feneantismului,ă ă ţ sunt toate a se atribui ideilor i trebuin elor nes n toase i dispropor ionate,ş ţ ă ă ş ţ introd use în ar de min i semidocte, de barbari pospţ ă ţ i i.ă ţ

i... mai tii?... poate vor deveni reac ionari ca Ş ş ţ i noi, poa te se vorş convinge c un popor tân r ă ă nici nu e în sta re a fi al t ceva decâ t reac iona r ţ i c demagogia i republica universal nu sunt decş ă ş ă ât semne de marasm senil la o rass învechit în zile rele, ale carii puteri morale s'auă ă sleit.

1883) La un an nou.

Legi eterne mi c universul de- asupra noastr , legi ş ă ă eterne conduc i societ ileş ăţ omene ti. Suntem mici pe ş un glob neînsemnat în univers, dar invent m mereuă mijloace ca s ne facem via a grea i dureroas . De i ă ţ ş ă ş ne d jm seama c via a - i cevaă ă ţ accidental, nu uit m ă patimile care ne mi c . E în sufletul omenesc o ordine ş ă de lucru ri tot atâ t de fatal ca i aceia din lumea ă ş mecanic , i astfel evenimenteleă ş care sgudue istoria sunt inevitabile ca i evenimentele în constela ia cerş ţ easc .ă

Anul ce 'ncepe nu inspir mult speran , nu anun ă ă ţă ţă mult bucurie. Poporul nost ru esteă a ezat între furtuna ş ce vine din apus spre a întâm pina pe cea de r s ri t . ă ă Starea noas t r nuă dep in d e de noi, va fi de te r mi n a t ă de al ii, i to tu i guvernul se ocup cu ches tiuni care ţ ş ş ă au menirea s agite opinia public . E p cat i nedemn ca 'n situa ia grav în care ne afl m, s maiă ă ă ş ţ ă ă ă juc m ă comedia luptelor l untrice.ă

Articol de fond f r titlu publicat în ă ă Timpul (VII) 1883, 1 Ianuarie.Art icol nerepro d u s înc în edi iileă ţ lui Eminescu afar de aceea a clasicilor comenta i.ă ţ

Se 'nchei e i du p da t in a noas t r cu ziua de ş ă ă as t zi un ir de evenime n teă ş m sura t e dup apuă ă neri i r s riri de soare i fixate în memoria noas t r cu cifrele acesteiş ă ă ş ă m sur tori.ă ă

Dac privim regularitatea fenomenelor lumii sidă erale i o compar m euş ă nesta to rnicia sor ii oţ mene t i, am pu tea crede c al tceva se pe t rece înş ă ceruri, altceva pe p mânt. Cu toate acestea precă um o lege etern , mi că ş ă universul deasupra capet elor noastre, precum puterea gravita iunii le faceţ

pe toate s pluteasc cu repejune în chaos, to i ă ă ţ astfel alte legi, mai greu de cunoscut, dar supuse aceleia i necesit i, de la care nu este nici abatere, ş ăţ nici excep ie, guverneaz oamenii i societ ile.ţ ă ş ăţ

Oricât de mici am fi pe acest glob atât de neîns emnat în univers,a c rui ană întreg de câteva sute de zile nu e m car un ceas pentru anul lui Neptun ă de

asezeci de mii de zile, totu i ce multe i mari ş ş ş mizerii se petrec în atât de scurt timp, cât de multe mijloace nu inventeaz oamenii spre a- i face via aă ş ţ grea i dureroas !ş ă

S'ar crede c cu cât cuno tin ele înainteaz , cu ă ş ţ ă cât omul câ tigş ă convingerea despre nimicnicia lui i despre m rimea lui Dumnezeu, ar sc deaş ă ă de ertş ciunea care este isvorul urei i al desbin rilor; ă ş ă c încredin ându - seă ţ c nu numai nimic este, ci chiar mai pu in decât nimic, de vreme ce via aă ţ ţ omenirei întregi este ceva accidental i trec tor pe coaja ş ă p mântului, minteaă lui va fi isbit cu atâta adâncă ime de acest mare problem, încât s poat uitaă ă patimele mici cari- 1 mi c , mai pu in însenin toare ş ă ţ ă decât o pic tur în ocean,ă ă de cât o clip în eternă itate.

Dar nu este astfel.Se vede c aceea i necesita te absolu t , care dicteaz în mecanism ulă ş ă ă

orb al gravita iu tn ii cerţ e ti, domne te i în inima omului; c ceea ce ş ş ş ă acolo ni se prezin t ca mi care, e dincoace voin i ac iune i c ordinul morală ş ţă ş ţ ş ă de lucruri e tot atât de fatal ca i acel al lumii mecanice.ş

De aceea vedem c marile evenimente istorice, ă r sboae cari sgudueă omenirea, de i par a atârna ş de decre tu l unui individ, sun t cu toate aces teia tot atât de inevitabile ca i un evenimen t în constela iuneaş ţ cereasc . E drep t c cei vechi n'aveau ă ă cuvânt de- a pune oroscopul i de- aş judeca dup ă situa iunea aparent a luminilor ceea ce se va peţ ă trece odinioa r pe p mân t , dar cu toate aces tea j ă ă în naivul lor chip de- a vedea se ascundea un adev r, acela, c precum o constela iune e dat cuă ă ţ ă necesitate, tot astfel evenimentele de pe p mânt ă se'ntâmlpl într 'un ir, pareă ş c de mai nainte ă determinat.

Dac , dup constela iunea împrejur rilor celor din urm , am pune oroscopulă ă ţ ă ă anului ce vine, nu mul t spe ra n ne - ar inspira , nu mul t bucur ie ă ţă ă ne - ar face. Din nou ches t i u n e a Orien t u l u i sau mai bine a împ r irii împ r iei otomane e obiectă ţ ă ăţ ul ce preocup lumea politic i se poate ca eveă ă ş nimen tele din Egipet s fi fos t cel dintâiuă stadiu al desf ur rii chestiunii. In adev r dup înfrângăş ă ă ă erea insurec iunei, a început aţ se desemna cu cla r i t a t e al ian a au s t r o - ger m a n i a se da pe ţ ă ş fa înarm rileţă ă Rusiei.

Fran a, gata a fi privitoarea interesat la uria a ţ ă ş ciocnire dint re lumea slav i ceaă ş german , gata ă chiar a participa - i fata favebunt - a pierdut ş îns toc m ai în pre z i u aă anu lu i no u pe b rba t u l ă care reprezenta politica ei de ac iune. Cu toate ţ acestea, nu credem ca moartea unui om, oricât ă însemn tate suspensiv ar avea pentru evenimente,ă ă s le poa t înl tura cu to tu l.ă ă ă

In acest conflict, pe care viitorul îl indic cu ă clari ta t e , ce se va alege de cei mici? Poporu l nost ru mic este pus tocmai ca o muche de desp r ireă ţ între furtuna ce vine din apus pent ru a întâmpina pe cea din r s rit. Oricareă ă ar fi soarta armelor, oricare norocul r sboiului, oricât de înă ţ eleapt va fiă politica micului popor, rezultatul evenimentelor va fi totu i stabilireaş unei preiponderan e politice, pururea fatal nou , chiar ţ ă ă dac nu ne - ară amenin a cu nimicirea total .ţ ă

Oare în preziua unor evenimente, determinante pen t r u soar ta noas t r , fac bineă oameni i ce ne guvern de- a pune chestiunea revizuirii constită u iei? Fac bine a propuneţ excluderea din via a ţ public a elementelor celor mai luminate ale poă por u l u i , ca r i s ' a u

dove d i t în to i t im p i i a fi i ţ ş cele mai patriotice, prin suprimarea colegiului I?Nu numai c nu fac bine, dar chiar eful acestui ă ş guvern a recunoscu t - o aceasta, c ciă

însu i tindea ş la amânare reformelor, întemeindu - se pe probab ilitatea evenimen telor, ce bat la poar ta cet ii ăţ noas t r e . Cu toate aces tea curen t u l fatal de înoitur i, care e caracte r is t ic pent r u epoca de spoial ă în care tr im, împinge pe majori t a te la punerea ă u n o r che s t i u n i ce n u p o t decâ t s t u r b u r e a r a ă ţ i s accentue z e deosebi rile de interes i de par tş ă ş id între oameni.

Cu p rere de r u cat s constat m c , cu toat ă ă ă ă ă ă ă b trâne ea prematur a n ravurilor,ă ţ ă ă inteligen a polţ itic a aces te i ri ara t uneor i semn e de copă ţă ă il rie. Ca un sfinx, mut încă ă

i cu ochii închi i, ş ş s t an u l vii t o r îna in t e a no a s t r , d a r t im bin e ă ă ş c mul t e are de zi s ,ă c cum p l i t e su n t enig m ele ă ce le va ro s t i , c în p r p a s t i e va c de a ce l t e ă ă ă nu va fi în sta re s le deslege.ă

Iar Edipul des t inelor noas t r e se uit în fa a ă ţ acestui sfinx, i în loc deş a fi p truns de seriozită atea adânc , tragic poate a fizionomiei lui, elă ă s'apropie de mons t ru pent ru a- i r spunde cu... ă juc riile noast reă consti tu ionale... F r îndoial ţ ă ă ă ceea ce are s se'n tâ m ple se va 'ntâmpla,ă dar e p ca t i nu e de m n ca a tu n c i , cân d t im p u r i l e ă ş sun t foar te serioase , un popor sa joace mica comedie a luptelor sale dinl untru.ă

- - - Sfarsit - - -