Universitatea "Petru Maior" Facultatea de Ştiinţe şi Litere Specializarea Română – Franceză

DIDACTICA PREDĂRII LIMBII ŞI LITERATURII ROMÂNE

Portofoliu de evaluare Profesor: Szekely Eva-Monica Student: Kovács(Oroian) Hilda Română - Franceză, anul III

1

Argument – Introducere Am ales această dramă: Meşterul Manole de Lucian Blaga, clasa a XI-a, deoarece întotdeauna am fost fascinată de opera lui Lucian Blaga, indiferent dacă e vorba de poezia sau dramaturgia sa. Inspirată de formula teatrului expresionist modern, dramaturgia lui Lucian Blaga a fost receptată ca aparţinând teatrului de idei. Toate piesele acestui autor poartă pecetea expresionistă metafizică. În teatrul lui Lucian Blaga,expresionismul se manifestă la mai multe nivele : al personajului, al cadrului scenic, şi al discursului dramatic. O notă distinctă o constituie expresionismul de nuanţă clasică filtrat prin izvorul folcloric, în piese ca Meşterul Manole , cel mai des invocată, Anton Pann şi, poate şi Cruciada copiilor sau Avram Iancu. Ca o caracteristică generală, Blaga prezintă cu precădere în dramele sale "simboluri în acţiune", transfigurări scenice ale esenţelor existenţiale mitizate. În felul acesta, teatrul poetic al lui Blaga este prin natura lui un teatru al extazului. Viziunea dramatică în teatrul lui Blaga îşi are rădăcina, pe rând, în intuiţia apocalipticului (pantomima Înviere), în mitul arhaic asumat (Zamolxe. Mister păgân, Meşterul Manole) dar şi în preocuparea, o vreme, pentru inegalitatea psihică a indivizilor, după modelul lui Strindberg sau Wedekind. În dramele lui Lucian Blaga întâlnim : demonic, tragic, lirism –absorbite organic în scenariul poetic de idei –topite, până la urmă, toate în ritualitatea extatică a textului dramatic, conferindu-i forţă şi unicitate. La Blaga există cu adevărat numai ceea ce se revelează. Simbolurile mitice, miturile ca atare, în piesele sau în poeme sunt structuri, scheme revelatorii, reflexe ale metaforicului. Ritualul –în Meşterul Manole, spre exemplu –are tot o funcţie revelatorie, iese complet din sfera mimesis-ului. Nu repetă gestul cosmogonic originar, săvârşit în illo tempore, cum ar spune Mircea Eliade. Teatrul lui Blaga are prin excelenţă forţă poetică, îmbină lirismul cu creaţia dramatică obiectivă, purtătoare de revelaţie. Fiinţe şi acţiuni arhetipale apar proiectate într-un cadru scenic primordial, dând senzaţia de spaţiu închis, în timp ce cadenţa abruptă incantatorie a textului sporeşte densitatea atmosferei mitice sau de energie primară stilizată. Pentru drama Meşterul Manole, relevante sunt legăturile cu mitul folcloric şi implicaţiile metafizice ale acestuia. Dar accentul cade tot pe dimensiunea revelatorie a mitului, cu prelungirile metafizice în scenariul poetico-dramatic. Spre deosebire de scenariul folcloric, ce păstrează intact sensul mitic şi cosmologic | cosmogonic originar, centrat pe ideea de repetiţie ( la nivelul mimesis-ului sacru, superior, în sens aristotelic ), în piesa lui Blaga, sub învelişul credinţelor arhaice, răzbate patetic drama cunoaşterii şi a creatorului modern. Întreaga piesă stă sub semnul "daimonului creaţiei" ( spune George Gană în Opera literară a lui Lucian Blaga ), care-l confiscă total pe Meşter. Se verifică din nou că demonicul e cheia întregii viziuni creatoare a lui Blaga, deşi lipseşte propriul-zis pactul cu diavolul, ca în Faust-ul lui Goethe. Edgar Papu vedea în Meşterul Manole, poate chiar din acest motiv, una dintre "cele mai desăvârşite relaţii complementare cu vestita operă apuseană". În plus faţă de baladă, poate fi invocată şi

2

tradiţia bogomilică : "Şi dacă întru veşnicie bunul Dumnezeu şi crâncenul Satanail sunt fraţi ? Şi dacă îşi schimbă obrăzarele înşelătoare, că nu ştii când e unul şi când e celălalt ? Poate că unul slujeşte celuilalt. Eu, stareţ credincios, nu spun că este aşa, dar ar putea să fie." Sunt cuvintele stareţului Bogumil, ispititorul, unul din personajele importante ale dramei, cuvinte care amintesc frapant de poemul Pax Magna din volumul de debut. În piesă, totul este mai complex şi mai amestecat ( şi faţă de poem şi faţă de prototipul folcloric ) : "Ce încurcătură de graiuri"-exclamă, la un moment dat, Mira. Numai cadrul e acelaşi : "pe Argeş in jos" şi în plin "timp mitic românesc". Impulsul dramatic e concentrat însă într-una din cârtirile stareţului Bogumil, apariţie demonică, oscilând-cum am văzut- între Dumnezeu şi Satanail: "numai jertfa cea mare poate să ajute". Faţă de prototipul din balada populară, Manole trăieşte, de la primele replici, incertitudini şi ezitări şi mai cumplite. O vreme, se manifestă ca un fel de Faust dezabuzat, chinuit de calcule şi măsurători fără noimă. Blestemul lui e că s-a îndepărtat prea mult de "Zidarul cel mare" şi că mereu "e pe cale să se certe cu cerul". Ca şi Găman, fiinţă stihială, concepută în linia grotescului folcloric, el suferă de "boala căderii", în timp ce creatorul din sine intră în conflict cu propriile limite omeneşti. Atât Bogumil cât şi Găman, întrupare a teluricului, sunt creaţii ale lui Lucian Blaga, nu le găsim în baladă şi nici în variantele-numeroase-ale acesteia, în întreg spaţiul balcanic. Şi, tocmai această transgresare a limitelor fiinţei omeneşti, de care era vorba, face din Manole ( identificat prin jertfă, cu figura creatorului modern ) un extatic şi un vizionar. Mai întâi este jertfită Mira, apoi vine jertfa finală, dar tot ce se întâmplăpână atunci sunt doar nişte paliative ala hotărârii destinului. Chiar gesturile protagonistului, esenţializate la maximum, ne sunt înfăţişate ca nişte acte succesive ale hybris-ului, însoţite de conştiinţa vinei cu accente înălţate până la paroxism. Pe Mira, el o zideşte, transpunându-se lunatic în magia unui joc ingenuu în aparenţă ( jocul creator de lumi ), dar având un puternic revers tragic. Cu atât mai insuportabile vor fi după aceea remuşcările, când nici măcar delirul, extaza totală a spiritului, nu-l poate face să uite. Aproape nimic nu mai rămâne din transparenţa genuină a eroului popular, nimic din fabuloasa-i lipsă de memorie. Manole al lui Blaga, el însuşi fiinţă ambivalentă, a fost "pedepsit cu dorul de a zămisli frumuseţi". De la prima şi până la ultima scenă, când se prăbuşeşte din clopotniţă, din proprie dorinţă, viaţa lui se scurge picătură cu picătură şi trece în fiinţa operei. Dispare absorbit cu totul în creaţie. Iată cum în schema scenariului expresionist stilizat şi a mitului sacrificial străvechi, cu modificări esenţiale în raport cu balada, dar şi cu substratul mitic propriu-zis, Blaga toarnă un conţinut ideatic şi psihologic modern, care conferă dramei creatorului autenticitate şi credibilitate. De asemenea se poate lesne observa că sensurile sunt mult mai direct exprimate în drama lui Blaga decât în baladă, ca într-un manifest artistic modern. Personajele înseşi sunt dezindividualizate, acţionează ca nişte "idei-forţă", iar conflictul dramatic se resoarbe cu totul în antinomia spiritual-teluric, exprimată de sinteza realizată anume de autor între simbolul expresionist de natură stihială şi arhetipul arhaic, reunite în simbolul mitic. Putem spune că, Găman şi în oarecare măsură, stareţul Bogumil sunt fiinţe stihiale demonice. Găman are parcă legături cu energii telurice daimonice şi se manifestă, până la un punct, ca alter-ego al lui Manole. Prin aceste personaje, de fapt, Manole încearcă să-şi teatralizeze propria sfâşiere lăuntrică şi dureroasele sale alternative etice, filosofice ori teologice, în linia intuiţiei "multiplicării eurilor" la care ajunsese autorul. Şi Găman

3

şi Bogumil ţin loc de oracol, iar scenele confruntării cu cei nouă zidari amintesc de intervenţiile corului din teatrul antic. Întreaga atmosferă a dramei e încărcată de semne rău-prevestitoare : zidirea bisericii durează lapte ani, exact cât a durat şi dragostea lui Manole pentru Mira, iar zidarii împreună cu Manole au îndurat cu toţii "dezamăgirea celor şaptezeci şi şapte de prăbuşiri" etc. Evident drama Meşterul Manole trăieşte artistic, dincolo de forţa poetică revelatorie a simbolurilor, prin marile ei scene : viziunile stihiale ale lui Găman, revolta meşterilor zidari, nerăbdarea Curţii, jurământul, apariţia Mirei, zidirea acesteia, iar, în final, răzvrătirea lui Manole, când, înainte de a se prăbuşi în gol, trage clopotele cu o îndârjire de "parcă s-ar certa cu cerul". Toate acestea evidenţiază "o excepţională vitalitate teatrală". Manole moare, dar drama lui, sfâşierile lăuntrice, dorul "de a zămisli noi frumuseţi" vor fi duse mai departe de cei nouă meşteri mari. Şi ei sunt bolnavi de-acum de acelaşi foc mistuitor al creaţiei fără leac. Am optat pentru manualul de clasa a-XI-a de Limbă şi literatură română a editurii Corint, apărut la Bucureşti în anul 2006. Autorii manualului sunt : Sofia Dobra, Monica Halaszi, Dorina Kudor, Luminiţa Medeşan. Am avut de ales între editurile Corint şi Humanitas şi am ales în final manualul editurii Corint, deoarece mi s-a părut atractiv atât din punct de vedere estetic : multe poze, iar titlurile şi numerotarea paginilor, cuprinsul - foarte colorate. Manualul e foarte bine structurat, cu multe citate critice, fiecare operă studiată are "dicţionar literar" iar datele biografice ale autorului şi ale cărţii sunt aranjate şi puse în chenar colorat. Manualul, conţine de asemenea multe opţiuni pentru sarcini de lucru, multe exerciţii care ar putea fi date elevilor ca teme de casă. Conceptele necunoscute sunt de asemenea foarte clar explicate şi aşezate în chenar. Mi s-a părut că editura Corint îmbină foarte util şi cu succes teoria cu exerciţiile, deci l-am găsit foarte util atât pentru lucrarea mea, cât şi pentru elevii care învaţă momentan sau pe viitor din acest manual. Manualul trebuie în aşa fel ales, de către profesor, încât acesta să fie în primul rând bine structurat, util, noţiunile folosite să fie accesibile şi nu în ultimul rând să atragă prin poze şi alte lucruri inedite, pentru că : " tot ceea ce place ochiului, place şi sufletului şi minţii ".

4

Evaluare manuale alternative Tabel – Alegerea manualului

MANUALE / EDITURĂ

Punctaj (0 – 5)

Nr. crt.

CRITERII DE EVALUARE

CORINT cls. a XI.-a

HUMANITAS

cls. a XI -a

1

Viziune integrată (limbă şi comunicare, literatură, concepte circulante).

5

5

2

Sugestii fişe de evaluare formativă şi sumativă / exerciţii gradate.

5

4

3

Strategii activ paticipative – procesualitatea construcţiei sensurilor.

5

4

4

Alegerea textelor de bază şi auxiliare, crearea unei intertextualităţi relevante pentru tipuri diferite de limbaje.

4

3

5

Dicţionar explicativ corelat cu prezenţa unor concepte funcţionale.

5

4

6

Aspecte estetice care să trimită la corelaţii cu celelalte arte.

4

4

TOTAL PUNCTAJ

28

24

5

Tabel intertextual - textele literare şi nonliterare alese

Texte de bază: Lucian Blaga :

"Meşterul Manole"

Texte biblice:

1.Vechiul Testament, Fac.,cap 22,1-14 2.Noul Testament, Luc.,cap. 4,1-13

Alte texte:

Mihail Sadoveanu "Baltagul"

«BOGUMIL: "(...) sufetul unui om clădit în zid ar ţine laolaltă încheieturile lăcaşului până-n veacul veacului." "(...) Şi dacă întru veşnicie bunul Dumnezeu şi câncenul Satanail sunt fraţi? Şi dacă îşi schimbă obrăzarele înşelătoare, că nu ştii când e unul şi când e celălalt? Poate că unul slujeşte celuilalt."»

(Actul I, Scena I )

«MANOLE: (se luptă lăuntric; în sfârşit, începe cu un glas ireal) "Dacă aş avea glas de înger, aş cânta vestindu-vă. Dar glasul meu e glas de diavol, tulbure şi răguşit, răsună ca o trâmbiţă rea. De ce nu am glas de înger, pentru ca vorbele mele abia icnite să pară un cântec? De ce nu am pene înalte de înger, pentru ca tot ce vi se cere prin mine să vi se pară un basm? O viaţă de om ni se cere.(...) O viaţă scumpă de om se va clădi în zid, jertfa va fi o soţie care încă n-a născut, soră sau fiică(...)"»

(Actul al-II-lea, Scena III)

«MANOLE: "(...) Nu Mira, nu. Ştiam că vii speriată, ştiam că vii purtând grija altor vieţi. Şi atunci am glumit , făcând pe bărbaţii sălbatici.Povestea cu

1. După acestea, Dumnezeu a încercat pe Avraam şi i-a zis: «Avraame, Avraame!» Iar el a răspuns:Iată-mă!». 2. Şi Dumnezeu i-a zis:«Ia pe fiul tău, pe Isaac, pe singurul tău fiu, pe care-l iubeşti, şi du-te în pământul Moira şi adu-l acolo ardere de tot pe un munte pe care ţi-l voi arăta Eu!». 3. Sculându-se deci Avraam dis-de-dimineaţă, a pus samarul pe asinul său şi a luat cu sine doua slugi şi pe Isaac, fiul său;şi tăind lemne pentru jertfă, s-a ridicat şi a plecat la locul despre care-i grăise Dumnezeu. 4. Iar a treia zi, ridicându-şi Avraam ochii, văzut în depărtare locul acela. 5. Atunci a zis Avraam slugilor sale: «Rămâneţi aici cu asinul, iar eu cu copilul ne ducem până acolo şi, închinându-ne, ne vom întoarce la voi». 6. Luând deci Avraam lemnele cele pentru jertfă, le-a pus pe umerii lui Isaac, fiul său; iar el a luat în mâini focul şi cuţitul şi s-au dus amândoi împreună. 7. Atunci a grăit Isaac lui Avraam, tată-l său, şi a zis: «Tată!» Iar acesta a răspuns: «Ce este fiul meu?»Zis-a Isaac:?«Iată, foc şi lemne avem; dar unde este oaia pentru jertfă?». 8. Avraam însă a răspuns : «Fiul meu, va îngriji

"Unii ar putea zice că venea la vale. Dar eu ştiu mai bine că mergea la deal. Dar nu era singur. Avea cu el cânele. Şi se mai aflau în preajma lui doi oameni. Unul dăduse călcâie calului şi grăbise spre pisc, ca să bage de samă dacă nu s-arată cineva. Al doilea venea în urma lui Lipan, pe jos, şi-şi ducea calul de căpăstru. Să ştiţi că nu era noapte. Era vremea în asfinţit. Unii cred că asemenea fapte se petrec noaptea. Eu am ştiinţă că fapta asta s-a petrecut ziua, la asfinţitul soarelui. Când cel din deal a făcut semn, adică să n-aibă nici o grijă, că locu-i singuratic, cel care umbla pe jos a lepădat frâul. Şi-a tras de la subsuoara stângă baltagul şi, păşind ferit cu opincile pe cărare, a venit în dosul lui Nichifor Lipan. O singură pălitură i-a dat, dar din toată inima, ca atunci când vrei să despici un trunchi. Lipan a repezit în sus mâinile, nici n-a avut când să ţipe; a căzut cu nasul în coama calului. Întorcând baltagul, omul s-a opintit cu el în deşertul calului, împingându-l în râpă. Chiar în clipa aceea cânele s-a azvârlit asupra lui. El l-a pălit cu piciorul dedesuptul botului. Calul tresărise de spaimă.(...)" Mihail Sadoveanu, "Baltagul", Editura Ion

6

jertfa omenească – e numai aşa – un joc. Un joc de albă vrajă şi întunecată magie, pe care-l vom face cu tine. (...) Mult nu e de atunci, îţi aminteşti, Mira, - o dimineaţă ca asta era. Când ne-am întâlnit cu stângăcie întâi, am fost aproape numai copii şi-am început în neştire să ne jucăm de-a viaţa. Acum tot aşa ne vom juca de-a moartea. Atunci te-am culcat în iarbă, acum te voi culca în zid. Va trebui tot timpul să zâmbeşti şi, chiar de va fi rece zidul, să te sileşti să glumeşti. Să pară în adevăr că moartea e un joc. Căci, vezi, blestemul de care vorbirăm îl învingem c-un joc"» (Actul al-III-lea, Scena I)

Lucian Blaga, "Teatru. Proză autobigrafică", Editura Albatros, Bucurşti , 1980.

Dumnezeu de oaia jertfei Sale !» Şi s-au dus mai departe amândoi împreună. 9. Iar dacă au ajuns la locul, de care-i grăise Dumnezeu, a ridicat Avraam acolo jertfelnic, a aşezat lemnele pe el şi, legând pe Isaac, fiul său, l-a pus pe jertfelnic, deasupra lemnelor. 10. Apoi şi-a întins Avraam mâna şi a luat cuţitul, ca să junghie pe fiul său. 11. Atunci îngerul Domnului a strigat către el din cer şi a zis : « Avraame, Avraame !» Răspuns-a acesta : « Iată-mă ! » 12. Iar îngerul a zis : «Să nu ridici mâna asupra copilului, nici sâ-i faci vreun rău, căci acum cunosc că te temi de Dumnezeu şi pentru Mine n-ai cruţat nici pe singurul fiu al tău. » 13. Şi ridicându-şi Avraam ochii, a privit, şi iată la spate un berbec încurcat cu coarnele într-un tufiş. Şi ducându-se, Avraam a luat berbecul şi l-a dus jertfă în locul lui Isaac, fiul său. 14. Avraam a numit locul acela "Iahve-ire", adică, Dumnezeu poartă de grijă şi de aceea se zice astăzi : «În munte Domnul se arată.» Biblia, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisercii Ortodoxe Române, Bucureşti, 1982.

Creangă, Bucureşti, 1987.

7

Contextualizarea prin raţionament transductiv Text care face apologia jertfei pentru creaţie Text care face apologia crimei

"Pentru omul arhaic un lucru sau un act nu are semnificaţie, decât în măsura în care paticipă la un prototip sau în măsura în care repetă un act primordial(bunăoară Creaţia)." " Omul nu poate crea nimic desăvârţit decât cu preţul viţii sale. Numai Dumnezeu poate crea fără să-şi sărăcească sau să-şi diminueze fiinţa. Omul fiind făptură, fiind el însuşi creat, este steril atâta timp cât nu-şi însufleţeşte creaţia mâinilor sale cu jertfirea sa sau a aproapelui. De aceea un lucru nou făcut este primejdios; este o formă a morţii, este ceva care nu trăişte şi nu va putea trăi decât absorbindu-şi un suflet – al primei fiinţe care intră în contact cu el. Numai dupăce a fost ... însufleţit de cineva el devine inofensiv; trce în rândul lucrărilor vii, sau, în orice caz, încetează de a mai fi o formă a morţii." "În baladă este prezentă însufleţirea unui corp arhitectonic prin jertfă omenească." (Mircea Eliade, "Comentarii la legenda Meşterului Manole")

"Descoperirea folclorului a dus la exaltarea virtuţilor biologice ale «eroilor» populari, voinicii din balade în stare să mănânce cât zece, să bea cât zece şi să lupte cât zece. Un mit omniprezent în peninsulă, cel al «jertfei zidirii», existent, de exemplu, la bulgari şi la sârbi prin legenda construirii podului Arta, iar la români prin legenda Meşterului Manole, ar putea fi revelator pentru noua mentalitate emergentă din acest al doilea nivel al imaginarului balcanic. În varianta românească, mitul povesteşte cum meşterul Manole voia să construiască o mănăstire, dar tot ce construia ziua se surpa noaptea. Într-un vis i se arată soluţia enigmei: pentru ca zidurile să nu se dărâme, trebuie zidită de vie, la temelia mănăstirii, o fiinţă omenească. Manole îşi zideşte propria soţie însărcinată şi astfel mănăstirea se poate ridica. În manualele şcolare fapta criminală a meşterului este exaltată şi azi, găsindu-i-se adânci justificări metafizice şi naţionaliste. Dar ce mănăstire este aceea ridicată pe un cadavru? Ce ordine a lumii, chiar perfectă fiind, va putea uita vreodată că s-a construit cu preţul unei vieţi nevinovate? /.../" (Mircea Cărtărescu, "Medicul şi vrăjitorul")

8

Planificare pe unitate de conţinut ( planificare pe 12 ore )

Nr. crt. Nr. ore

Competenţe

generale

Competenţe

specifice

Competenţe operaţionale

Text

Inter-text

Concept

e operaţio

nale

Activităţi de

învăţare

Evalua

re

1-2 ore

2. Comprehensiunea şi interpretarea textelor

2.1. Utilizarea strategiilor de lectură în vederea înţelegerii adecvate a textelor studiate. 2.2. Compararea viziunii despre lume, despre condiţia umană sau despre artă, reflectate în texte literare, nonliterare sau în alte arte. 2.3. Interpretarea textelor studiate prin prisma propriilor valori şi a propriei experienţe de lectură.

2.1.1. Să citească o serie de texte literare sau nonliterare şi să demonstreze înţelegerea sensurilor acestora. 2.1.2. Să citească în grup sau individual drama "Meşterul Manole"de Lucian Blaga sau un fragment reprezentativ din această dramă. 2.1.3. Să se încadreze opera pe baza caracteristicilor specifice geniului căruia îi aparţine textul sau fragmentul de text din drama

"Meşterul Manole ", Lucian Blaga.

1."Meşterul Manole ", Lucian Blaga, Actul I ,Scena I ; Actul al –II-lea, Scena III ; Actul al –III-lea, Scena I 2. Vechiul Testament, Facerea, capitolul 22, 1-14 ; Noul Testament, Luca, 4, 1-13. 3. "Balta

1. Genul dramatic 2. Drama

-exerciţii care să evidenţieze trăsăturile textelor dramatice -exerciţii de comparare a textului de bază din dramă cu celelalte texte date. -brainstorming pe tema matricelor semantice construite în jurul cuvintelor "vaierul, Manole, Mira, stareţul Bogumil, Găman" -munca în grup, enunţarea unor definiţii. -conversaţia.

-matrici semantice -fişe de competenţe

9

"Meşterul Manole " de Lucian Blaga. 2.1.4. Să enunţe în mod corect şi adecvat definiţia, trăsăturile specifice, fundamentale ale speciei căreia îi aprţine textul sau fragmentul de text studiat.

gul" de Mihail Sadoveanu.

Lectura model / selectivă.

3-4 ore

2. Comprehensiunea şi interpretarea textelor

2.1 Utilizarea strategiilor de lectură în vederea înţelegerii adecvate a textelor studiate. 2.2 Compararea viziunii despre lume, despre condiţia umană sau despre artă reflectate în texte literare, nonliterare sau în alte arte. 2.3 Interpretarea textelor studiate prin

2.1.5. Să compare textul sau fragmentul de text din manual cu balada "Monastirea Argeşului" din culegerea lui Vasile Alecsandri 2.1.6. Să se enunşe scris sau oral asemănările/deosebirile a două texte care aparţin unor genuri, cum ar fi spre exemplu : balada şi drama. 2.1.7. Să-şi

Balada Genul dramatic

-exerciţii de comparare a personajelor din drama "Meşterul Manole" de Lucian Blaga şi balada "Monastirea Argeşului".

-exerciţii care să-i ajute la stabilirea relaţiilor dintre personajele dramei. -exerciţii prin care să stabilească planul simplu, planul dezvoltat de idei,

-profesorul va întocmi o listă cu numele elevilor, iar aici va fi consemnată activitatea lor ; elevii care vor fi activi la oră, vor fi punctaţi pentru activitatea lor, puncte

10

prisma propriilor valori şi a propriei experienşe de lectură

adapteze modul de a comunica la ceea ce se discută în clasă, pe niveluri de dezvoltare

Mod de expunere

rezumatul simplu şi cu conectori. -precizarea principalelor moduri de expunere din fragmentele studiate. -problematizarea. -exerciţii care să-I implice în actul comunicării

care se vor transforma mai târtiu în note.

5-6 ore

2. Comprehensiunea şi interpretarea textelor

2.1 Utilizarea strategiilor de lectură în vederea înţelegerii adecvate a textelor studiate. 2.2 Compararea viziunii despre lume, despre condiţia umană sau despre artă reflectate în texte literare, nonliterare sau în alte arte.

2.1.8 Să identifice particularităţile de compoziţie în textul studiat [ textul narativ, acţiunea, situaţia iniţială (expoziţiunea), cauza acţiunii (intriga, elementul modificator), desfăşurarea acţiunii (transformările), situaţia dificilă (punctul culminant), situaţia

Expoziţiune Intriga Desfăşurarea acţiunii Punctul culminant Deznodământul

Manole este simbolul mitic al creatorului de frumos, care-şi sacrifică tot ce avea mai sfânt pentru împlinirea actului creator. Să ilustreze dimensiunea mitică a personajului prin raportarea acestuia atât la textul baladei populare cât şi la cel al dramei blagiene.

-discuţie în clasă -probe scrise şi orale

11

1.Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în diferite situaţii de comunicare. 3.Punerea în context a textelor studiate prin raportare la epocă sau la curente culturale/literare.

2.3 Interpretarea textelor studiate prin prisma propriilor valori şi a propriei experienţe de lectură. 1.3 Folosirea adecvată a strategiilor de comunicare orală în monolog şi dialog. 3.1 Identificarea şi explicarea relaţiilor dintre opera literară studiată şi contextul cultural în care a apărut acesta.

finală (deznodământ).] 1.3.1 Strategii specifice în dialog şi monolog ; dialogul dramatic.

Dialog Monolog Dialog dramatic Expresionismul Bogomilismul

-exerciţii care să vizeze modul de organizare pe părţi : acte, scene ale dramei. -profesorul să explice acest concept/doctrină, având în vedere că elevii n-au mai învăţat despre acestea

7-8 ore

2. Comprehensiunea şi interpretarea textelor.

2.1 Utilizarea strategiilor de lecturăî în vederea înţelegerii

2.1.9 Să asigure coerenţa ideilor exprimate.

-

12

adecvate a textelor studiate. 2.2 Compararea viziunii despre lume, despre condiţia umană sau despre artă reflectate în texte literare, nonliterare sau în alte arte. 2.3 Interpretarea textelor studiate prin prisma propriilor valori şi a propriei experienţe de lectură.

2.2.0 Să manifeste o deschidere spre studierea unor texte cât mai variate. 2.2.1 Să sesizeze modalităţile de caracterizare a personajelor. 2.2.2 Să cunoască noţiunile de personaj : principal, secundar în dramă.

personaj : 1.principal 2.secundar -tipuri de personaj: malefic, benefic.

-exerciţii de comparaţie cu personajele din balada populară "Monastirea Argeşului". -exerciţii de comparare a personajului principal Manole din dramă şi personajul principal Manole din balada populară.

-completare de fişe de lucru. -probe orale şi scrise -observarea sistematică

9-10 ore

2. Comprehensiunea şi interpretarea textelor.

2.1 Utilizarea strategiilor de lectură în vederea înţelegerii adecvate a textelor studiate. 2.2 Compararea viziunii despre lume, despre condiţia umană sau despre artă reflectate în texte

2.2.3 Să cunoască modul de implicare a naratorului într-un text literar. 2.2.4 Să-şi exprime în scris păreri, atitudini, sentimente faţă de personaje. 2.2.5. Să realizeze o paralelă fie

Relaţia: autor – narator – personaj.

exerciţii cuprinzând fişe de lucru în care să apară schematic planul personajelor şi elevul să realizeze o paralelă între diferite personaje.

13

literare, nonliterare sau în alte arte. 2.3 Interpretarea textelor studiate prin prisma propriilor valori şi a propriei experienţe de lectură.

între două personaje ale operei sau ale altor opere studiate(balada) sau o paralelă între textul studiat şi alte texte din aceeaşi categorie sau categorii diferite. 2.2.6. Să cunoască noţiunile de: jertfă şi crimă şi să releve diferenţa dintre aceste două concepte. 2.2.7. Să releve diferite semnificaţii ale jertfei în textele date.

Concepte: jertfă – crimă.

-conversaţia euristică -dialogul -problematizarea -activităţi privind scrierea unor compuneri pe o temă dată

10-12 ore

4. Argumentarea orală sau în scris a unor opinii în diverse situaţii de comunicare

4.1. Utilizarea tehnicilor şi strategiilor argumentative în situaţii de comunicare diverse (scrise sau orale).

4.1.1.Să redacteze un eseu de cel mult o pagină sau două despre piesă "Meşterul Manole" de Lucian Blaga, plecând de la următoarea observaţie a lui Alexandru Paleologu: "Demoniacul e cheia întregii

-eseu

- activităţi privind

-elevii îţi vor citi eseurile în clasă, în faţa colegilor şi la urmă se vor discuta diferite aspecte noi, interesante

14

viziuni şi creaţii a lui Blaga şi joacă în teatrul lui un rol covârşitor." (Spiritul şi litera) să redacteze un eseu pe tema: "Zidirea Mirei jertfă sau crimă" – pornind de la două texte relevante date. 4.1.2. Să pună (elevii) în scenă un fragment din piesa "Meşterul Manole " de Lucian Blaga, valorificând şi sugestii din balada populară în conceperea scenografiei, a costumelor, a ilustraţiei muzicale. 4.1.3. Să prezinte proiectul la evaluarea de la sfârşitul unităţii de studiu.

- joc de rol

scrierea unor argumentări pe o temă dată. - exerciţii în grup, repetiţii pentru piesa de teatru.

din lucrarea acestora iar profesorul va puncta activitatea fiecăruia. - în urma piesei de teatru jucat se vor acorda diplome pentru cel mai bun personaj masculin şi feminin interpretat.

15

PROIECT DE LECŢIE

Aria culiculară: Limbă şi comunicare Data : Locul : Clasa : a – XI – a Obiectul : Limba şi Literatura Română Profesor / Propunător : Kovács (Oroian) Hilda Unitatea de conţinut : Ecouri folclorice în literatura cultă Subiectul : "Meşterul Manole" de Lucian Blaga Tipul lecţiei : sistematizarea cunoştinţelor, lectură interpretativă Competenţe generale :

1.-Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în diferite situaţii de comunicare. 2.-Comprehensiunea şi interpretarea textelor. 3.-Situarea în context a textelor studiate prin raportare la epocă sau la curente culturale/literare. 4.-Argumentarea orală sau în scris a unor opinii în diverse situaţii de comunicare.

Valori şi atitudini : - Cultivarea interesului pentru lectură şi a plăcerii de a citi, a gustului estetic în domeniul literaturii. - Stimularea gândirii autonome, reflexive şi critice în raport cu diversele mesaje receptate. - Formarea unor reprezentări culturale privind evoluţia şi valorile literaturii române. - Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de comunicare şi a încrederii în propriile abilităţi de

comunicare. - Abordarea flexibilă şi tolerantă a opiniilor şi a argumentelor celorlalţi. - Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de limba maternă şi recunoaşterea rolului acesteia pentru

dezvoltarea personală şi îmbogăţirea orizontului cultural. - Dezvoltarea interesului faţă de comunicarea interculturală. - Competenţe specifice : 1.3. Folosirea adecvată a strategiilor de comunicare orală în monolog şi dialog. 2.3. Interpretarea textelor studiate prin prisma propriilor valori şi a propriei experienţe de lectură. 3.1. Identificarea şi explicarea relaţiilor dintre opera literară studiată şi contextul cultural în care a apărut acesta. 4.1. Utilizarea tehnicilor şi strategiilor argumentative în situaţii de comunicare diverse (scrise sau orale). Competenţe operaţionale :

0.1. Să încadreze opera pe baza caracteristicilor specifice genului căruia îi aparţine textul sau fragmentul de text din drama "Meşterul Manole" de Lucian Blaga.

16

0.2. Să definească dialogul şi monologul şi să releve prezenţa acestora în text. 0.3. Să enunţe oral sau în scris câteva asemănări/deosebiri dintre balada "Monastirea

Argeşului" şi drama "Meşterul Manole " de Lucian Blaga. 0.4. Să identifice particularităţile de compoziţie în textul studiat ("Meşterul Manole "de Lucian

Blaga) : [textul narativ, acţiunea, situaţia iniţială(expoziţiunea), cauza acţiunii (intriga, elementul modificator), situaţia dificilă(punctul culminant), situaţia finală(deznodământul)].

0.5. Să denumească tipurile de personaje existente în dramă. 0.6. Să releve diferitele semnificaţii ale jerfei în drama "Meşterul Manole" 0.7. Să exprime în scris păreri, atitudini, sentimente faţă de anumite personaje din dramă.

Strategii didactice : conversaţia euristică, inventica, conversaţia de verificare, problematizarea, dezbaterea, exerciţiul-câmpuri sematice, învăţarea prin descoperire. Forme de organizare: frontală, individuală, pe grupe. Resurse: Manualul de Limba şi Literatura română, pentru clasa a XI a, Editura Corint, Bucureşti, 2006; fragmente din textul de bază şi intertexte, fişe de lucru în grup sau individuale. Bibliografie: 1. Manualul de Limba şi literatura română, clasa a XI-a , Editura Corint, Bucureşti, 2006. 2. Lucian Blaga: "Teatru. Proză autobiografică", Editura Albatros, Bucureşti, 1980. 3. Cornel Moraru: "Lucian Blaga. Convergeţe între poet ţi filosof", Editura Ardealul. Biblioteca

Universitas, Tg.-Mureş, 2005. 4. Mihail Sadoveanu: "Baltagul", Editura Ion Creangă, Bucureşti, 1987. 5. Biblia, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 1982.

17

Etapele lecţiei/ timp

Obiec-

tive

Activitatea

propunătoarei

Activităţi de

învăţare

Strategii didactice

Evaluare

1.Evocare (10.min.)

Asigurarea cadrului necesar pentru începerea orei: aerisirea sălii, pregătirea materialului didactic necesar, elevul de servici va anunţa absenţii. În orele anterioare am învăţat despre balada "Monastirea Argeşului"(din culegerea lui Vasile Alecsandri), iar astăzi vom începe să discutăm o altă variantă a acestui mit fundamental şi anume drama "Meşterul Manole" de Lucian Blaga şi vom urmări evoluţia ecourilor folclorice în literatura cultă.

Pregătirea elevilor pentru noua lecţie, elevii vor avea manualul la ficare bancă, iar în clasă vor fi cel puţin 5 exemplare din drama integrală.

Conversaţia de verificare

18

Vă mai amintiţi ce este balada?- ca să putem face diferenţa dintre şi ceea ce vom învăţa astăzi: drama expresionistă.

Balada este opera epică, în versuri , în care se povestesc întâmplări inspirate din tradiţia istirică sau populară, amestecate cu elemente fabuloase, într-un cântec destinat ascultării. Termenul de "baladă" vinew din franceză, unde, la început denumea un cântec alcătuit din trei strofe cu refren, care însoţea dansul(sec. XI ). Începând cu secolul al XV- lea, termenul îşi schimbă sensul, denumind cântecele eroice vechi din zona anglo-saxonă. Odată cu apariţia interesului generaţiei paşoptiste pentru folclor, balada populară intră în atenţia culegătorilor, descoperindu-se astfelbogăţia tematică a acestei specii. Balada populară este cântată, zisă, cum se spune pe melodii proprii. Interpreţii trebuie să dea un caracter dinamic acţiunii, imprimând astfel baladei strălucire.

Conversaţia de verificare

19

Realizarea sensului 30 min.

0.1 0.2

Puteţi să definiţi genul dramatic ? Puteţi să definiţi dialogul ?

Genul dramatic cuprinde opere literare destinate a fi reprezentate pe scenă. Creaţia dramatică impune anumite limite privitoare la amploarea în timp şi spaţiu a acţiunii. Dialogul este o formă de comunicare între două sau mai multe persoane, care îşi transmit informaţii în diverse scopuri. Forma cea mai frecventă a dialogului este conversaţia cotidiană. Intervenţia în dialog a unui anumit partener se numeşte replică. Dialogul presupune un schimb de cel puţin două replici. Dialogul poate fi : informal, când se desfăşoară într-un context familiar, între prieteni, rude sau persoane apropiate ; limbajul folosit este colocvial, nepretenţios ; formal, când se desfăşoară într-un context public sau

Conversaţia de verificare Conversaţia de verificare

20

Puteţi defini, pornind de la ceea ce aţi spus despre dialog, ce este dialogul dramatic ? Puteţi să definiţi monologul ?

oficial, între persoane care adoptă o anumită normă de politeţe ; limbajul respectă normele de adresare şi de exprimare proprii limbii literare Dialogul dramatic, atât în comedie, cât şi în dramă este în general unul conflictual, în care nu contează schimbul de informaţii, ci redefinirea raporturilor dintre personaje. Dialogul dramatic e dublu orientat : -intrascenic (de la actor la actor) sau intratextual (de la personaj la personaj) -extrascenic, către public, sau extratextual, către cititor. Monologul este o replică de dimensiuni ample, emisă de o persoană sau de un personaj care îşi exprimă sentimentele, găndurile, trăirile etc. Într-un text literar monologul poate fi adresat sau interior.

Conversaţia de verificare Conversaţia de verificare

21

0.3

Puteţi să enumeraţi câteva asemănări şi deosebiri între balada "Monastirea Argeşului" şi drama "Meşterul Manole" de Lucian Blaga.

1.Blaga renunţă la partea introductivă, prezentă în baladă care prezenta un conflict exterior, pentru a releva mai degrabă un conflict interior şi anume zbuciumările interioare ale lui Manole care construieşte de 7 ani mănăstirea, fără a izbândi să înalţe zidirea. 2. În balada populară "Monastirea Argeşului", ideea jertfei era transmisă lui Manole în vis : "ca o şoaptă de sus" care apare ca o adevărată voce a destinului ce anulează voinţa omului ; spre deosebire de drama lui Lucian Blaga unde jertfa apare ca necesitate, ca opţiune tragică şi aici stareţul Bogumil e cel care îl îndeamnă pe Manole să pună capăt blestemului, pentru că : "Sufletul unui om clădit în zid ar ţine laolaltă încheieturile lăcaşului până-n veacul veacului." (Actul I, Scena I)

Conversaţia Problematizarea/ex.de dezvoltare a iniţiativei de comunicare şi a curajului de a interveni în actul comunicării

22

3.Deasemenea, Blaga introduce unele personaje : stareţul Bogumil, Găman care nu există în balada populară. Deasemenea, Ana,(din baladă) se transformă în dramă în Mira. 4.Manole din baladă, invocă prin divinitate forţele naturii ca s-o împiedice pe soţia sa să ajungă la mănăstire(în urma jurământului făcut cu zidarii), dar ăn piesa lui Blaga doar zidarii zidarii se roagă ca soţiile lor să nu ajungă; Manole se supune nepătrunsului. 5.În baladă sfârşitul lui Manole era unul exterior, adică invidia lui Vodă , care le impune să zboare, pe când în dramă moartea eroului e un gest deliberat. Dar nu e vorba de o sinucidere, ci de contopirea creatorului cu opera şi totodată unirea lui cu femeia iubită.

Conversaţia

23

0.4

Astăzi vom reaminti care sunt structurile discursive şi momentele subiectului:

Textul narativ prezintă întâmplări aşezate într-o ordine logico-temporală. Naraţiunea ca istorie are în centrul ei acşiunea şi de aceea se lasă transpusă dintr-un limbaj în altul, acelaşi subiect putând să apară într-o operă epică, într-un spectacol dramatic, într-un balet, într-un film etc. Acţiunea cuprinde toate evenimentele produse prin trecerea de la o situaţie la alta din caza apariţiei de noi personaje, a dipariţiei unora sau a schimbării relaţiilor dintre ele. Momentele subiectului sunt : -situaţia iniţială (expoziţiunea) care este partea de început a unei naraţiuni, ţn care se prezintă locul, timpul şi personajele acţiunii ; ca întindere, poate fi mai mică sau mai mare, sau poate să lipsească ; este o situaţie de echilibru, de aşteptare, cu precădere descriptivă ;

Explicaţia

24

verbele folosite în această parte sunt la indicativ, prezent sau imperfect. -cauza acţiunii (intriga, elementul modificator) este întâmplarea care modificăstarea de echilibru iniţialăşi declanşează acşiunea ; este un eveniment neaşteptat, semnalat de adverbe sau de locuţiuni adverbiale ; verbele folosite sunt la indicativ, perfect compus (într-o naraţiune contemporană sau orală), perfect simplu (în naraţiunile clasice) sau prezent. -desfăşurarea acţiunii (transformările) reprezintă momentul de cea mai mare întindere şi conşine prezentarea faptelor determinate de intrigă ; timpurile verbale folosite sunt aceleaşi ca în cazul intrigii. -situaţia dificilă (punctul culminant) reprezintă întâmplarea cea mai tensionată ; este momentul cel

Explicaţia

25

0.5 0.6

Puteţi să denumiţi tipurile de personaje existente în drama "Meşterul Manole " de Lucian Blaga. Să releve diferitele semnificaţii ale jertfei în textele date.

mai greu de identificat, unii teoreticieni literari neacceptându-l. -situaţia finală (deznodământul) este rezultatul întâmplărilor precedente, prezentând sfârşitul acţiunii. Personajul principal al acestei drame este Manole. Personajele secundare sunt : Mira, stareţul Bogumil, Găman, cei nouă zidari, Vodă, boieri, călugări, cărăuşi etc. Personajele le mai putem clasifica şi după faptele lor , adică : malefice (spre exemplu stareţul Bogumil) sau benefice (spre exemplu Mira) Ideea jertfei îi este insuflată lui Manole de către stareţul Bogumil, care îl îndeamnă pe Manole să pună capăt blestemului. "Puterile" sunt cele care cer acastă jertfă, deoarece cum bine se ştie

Explicaţia Conversaţia de verificare

26

"nimic nu poate dăinui dacă nu există jertfă." Pentru Manole jertfa aceasta i se pare iraţională, şi se revoltă la început : "Jertfa aceasta de neînchipuit cine o cere ? Din lumină, Dumnezeu nu poate s-o ceară, fiincă e jertfă de sânge, din adâncimi, puterile necurate nu pot s-o ceară, fiindcă jerfa e împotriva lor." (Actul I, Scena I) Iar răspunsul stareţului Bogumil arată ideea dualităţii divinităţii, prezentă şi în unele poezii ale lui Blaga : "Şi dacă întru veşnicie bunul Dumnezeu şi crâncenul Satanail sunt fraţi ? Şi dacă îşi schimbă obrăzarele înşelătoare, că nu ştii când e unul şi când e celălalt ? Poate că unul slujeşte celuilalt." (Actul I, Scena I) Manole e chinuit zi şi noapte de voci interioare : "Lăuntric demon strigă : Clădeşte ! Pământul se-mpotriveşte, şi-mi strigă : Jertfeşte!

Problematizarea/ex.de formulare a unor opinii

27

Problematizarea

Reflecţia 10 min.

0.7 Să exprime în scris păreri, atitudini, sentimente faţă de anumite personaje din dramă şi vizavi de unele fapte ale acestora.

Exerciţii de redactare a unui eseu

Să realizeze un eseu pe baza contradicţiei : "Gestul lui Manole şi al zidarilor de a o zidi pe Mira – se poate considera jertfă sau crimă ?" Aceste eseuri se vor citi în clasă ora următoare, iar cele mai bune, cele mai originale vor primi două puncte, puncte ce se vor lua în considerare la următoarea verificare orală a respectivului elev(i). Această lectură a eseurilor în clasă, va fi urmată de o dezbatere.

28

ANEXE

29

Matrice semantică – Intertextul şi intertextualitatea

Expresionismul

"Meşterul Manole" de Lucian Blaga

Bogomilismul

Tragicul Jertfă ?

Ludicul Crimă ?

Mănăstire Credinţă Lumină Altar Iraţionalul

Cosmicul Ilimitatul

Creatorul Interioritate Albă vrajă Beneficul

Blestemul Întunecată magie

Simbol Mitologie Mister Destin

Forţe stihiale Răzvrătire Întuneric Maleficul

30

Matrice semantică – Intertextul şi intertextualitatea

«MANOLE : "O, vaierul ! De-aici ce poartă mai deschid? Lucraţi, băieţi, lucraţi zidari, vaierul să înceteze în zid !!Doamne, jocul a fost scurt, dar vaierul e lung :Manole – Manole - Manole"» ( Actul al – IV – lea, Scena I ) Plângere

VAIERUL

Srigăt

Joc

Destin

Suferinţă

Sfâşiere

Sufocare

Ţipăt

Suspin

Alienare

Disperare Jale

31

Matrice semantică – Personaje

Încredere

MANOLE Supunere

Trădare

Creaţie

Creator Suferinţă

Mănăstire Joc

Suferinţă

Jerfă

32

Femeia - altar Suferinţă

Credinţă

MIRA

Mănăstire

Încredere Jertfă

Tragic

Puritate

Inocenţă

Joc

Statornicie

Zidire

Iubire

33

Stihial

Malefic

STAREŢUL BOGUMIL

Ispitire

Dumnezeu Satana

Benefic

Demonic

Credinţă Îndoială

34

Vestitor

Posedat

GĂMAN Stihial Credincios

Dualitate : bine - rău

Grotesc

Demonic

Chinuit

Teluricul

Suferinţă

35

EXPLICAREA CURENTULUI EXPRESIONIST

EXPRESIONISMUL Expresionismul este un curent artistic de la începutul secolului al XX-lea, s-a cristalizat în Germania şi a cunoscut apogeul între 1918 şi 1920 ca manifestare a unei spiritualităţi traumatizate de război. Potrivit concepţiei estetice aflate la baza acestuia, artistul dă realităţii o expresie nouă prin raportarea lucrurilor la absolut şi printr-o participare dominată de vitalism şi de patos subiectiv. În teatru, locul principal îl deţine drama de idei, cu personaje mai mult expresia unor simboluri sau concepte, decât individualităţi umane distincte. În literatura română, Lucian Blaga a impus o variantă distinctă a expresionismului atât în poezie, cât şi în teatru. Scriitorul defineşte acest "nou stil" în eseistica de debut, din volumul "Feţele unui veac", afirmând că, "de câte ori o operă de artă redă astfel un lucru, încât puterea , tensiunea interioară transcede lucrul, trădând relaţiuni cu cosmicul, cu absolutul, cu ilimitatul", opera de artă poartă amprenta expresionismului. Deci estetica expresionistă militează pentru o relaţie a artistului cu cosmicul, ilimitatul şi iraţionalul, pentru o interiorizare a liricului şi o participare frenetică a creatorului la ideile şi sentimentele exprimate. Expresionismul redescoperă mitologia, practicile magice şi misterele, iar în teatru refuză tipicul, individualul, în favoarea simbolului, personajele fiind întruchipări ale unor idei, concepte, chiar forţe stihiale.

36

EXPLICAREA DOCTRINEI BOGOMILISTE

BOGOMILISMUL

Bogomilismul este o doctrină dualistă, apărută în secolul al X – lea, în Bulgaria, şi răspândită apoi în ţările balcanice şi în Rusia, dar şi în unele ţări occidentale. Bogomilismul contesta treimea divină ortodoxă, existenţa umană a lui Hristos, respingea riturile ortodoxe, inclusiv botezul, şi nu accepta ierarhia bisericească. Această concepţie eretică a fost iniţiată de Ieremia Bogomil, care preia unele credinţe din Asia Mică. În bogomilism, Dumnezeu este principiul binelui şi Satanail, cel al răului. Dumnezeu a creat lumea spirituală şi Satanail, pe cea materială, tentaţiile vieţii obişnuite trebuind să fie respinse pentru a se redobândi viaţa spirituală. Moartea era, pentru adepţii bogomilismului, un semn că omul devine duh, renunţând la trup.

37

PROCESELE LECTURII Microprocese Proces de Macroprocese Proces de Procese

metacognitive integrare elaborare LECTURA I LECTURA a II-a LECTURA a III-a

Recunoaşterea cuvintelor. Lectură predictivă. Lectura grupurilor de cuvinte. Răspuns afectiv.

Utilizarea referenţilor, a conectorilor. Microselecţia. Scheme / Convenţii

Idei principale. Subiect. Rezumat. Structura textului (tema, motive, gen, specie)

Predicţii. Identificarea momentelor de disfuncţie şi corectarea lor.

Imaginar mental. Răspuns afectiv. Interpretare. Intertext.

38

Receptarea textului literar şi sensurile plurale ale operei

Niveluri de lectură / sens

Strategii de accesibilizare a

sensurilor pe niveluri de lectură

Tipuri de întrebări

(Re) Lectura I. (sens literar, istoric, parabolic) Explicaţia (Re) Lectura a II –a (sens alegoric). Comprehensiunea

Citire :lectura inocentă, lectura anticipativă/predicativă/pre-text, context psihologic, existenţial. Observare : recunoaşterea cuvintelor, explicarea lor în context lingvistic/alte contexte, lectura grupurilor de cuvinte, câmpuri lexicale, matrici semantice. Explicaţia : Explicaţie-expunere, brainstorming, tehnica imersiunii în subiect, descriere, povestire, plan simplu, dezvoltat, rezumat. Analiză : comentariul literar / prezentare generală. - analiza structurilor

interne (idei principale, rezumat, teme, motive, personaj, idee centrală prin corelarea semnificaţiilor,din text în context lingvistic : cuvânt, sintagmă, enunţ, fragment şi întrg).

- analiza formală (utilizarea referenţilor, a conectorilor, perspectiva narativă, termenii discursului argumentativ).

Înţelegere : algoritmizare, modelare (pe genuri, pe

La ce vă gândiţi atunci când citiţi titlul dramei "Meşterul Manole" ? ( la destinul unui om, un personaj simbolic, emblematic pentru evoluţia celorlalte personaje, la un creator de frumos, la ceva mitologic, fantastic, magic ) Ce ştiţi despre autor ? (poet, dramaturg, filosof, eseist, prozator, traducător, folclorist, memorialist ; sursa principală ă dramelor sale o reprezintă folclorul românesc, prin prelucrarea unor mituri şi legende autohtone, alături de surse creştine şi istorice.) Cu cine am putea compara personajele?(personaje parţial veridice, parţial fictive, cu o psihologie şi cu o viaţă interioară fără complexe, personaje mitologice, din folclorul românesc; dar aceste personaje ar putea fi întâlnite şi în viaţa reală a acelor timpuri : meşter, zidari, cărăuşi, Vodă, călugări, norod etc.). În ce constă confruntarea personajelor ? [confruntarea între personaj – personaj, personaj – situaţie,

39

(Re) Lectura a III – a (sens moral, tropologic, anagogic, mistic) Interpretarea

specii), învăţarea prin descoperire, problematizarea. Reflecţie : interpretarea unor simboluri, naraţiunea personală, eseu, lectura personalizată, modelarea (rescrierea textului din perspectiva unui personaj), joc de rol, jurnal de lectură, argumentaţie, eseu de 5 minute. Acţiune : lucrul în perechi / pe grupuri, prelegerea intensificată, investigaţia comună, joc de rol, discuţi reţea, eseu, proiect, portofoliu.

confruntare (zbuciumare) interioară a personajului]. Cum aţi dedus personajele care se implică în acţiunea propriu – zisă a dramei ? (moduri de expunere, naraţiune, ghilimele / dialog, monolog, folosirea verbelor, pronumelor...) Ce asemănări găsiţi între drama "Meşterul Manole"de Lucian Blaga şi balada populară "Monastirea Argeşului ?". Ce modalităţi de caracterizare foloseşte autorul ? (caracterizare directă, indirectă Ce simbolizează jertfirea Mirei ?Aţi vrea să schimbaţi finalul dramei, şi cum l-aţi schimba ? Dacă aţi face un eseu liber ce titlu i-aţi da şi cam ce ar cuprinde eseul respectiv (binenţeles din drama "Meşterul Manole"). Ce credeţi, după judecata voastră proprie, fapta lui Manole şi a zidarilor poate fi considerată jertfă sau crimă? Argumentaţi de ce ? (dezbatere) în clasă.

40

APLICAŢIE - "Meşterul Manole " de Lucian Blaga Comprehensiunea / întrebări textuale / inchise / un singur răspuns existent în text / semnificat obiectiv.

Interpretarea / întrebări extratextuale / deschise / mai multe răspunsuri / semnificaţii subiective.

1. Ce tematică valorifică drama "Meşterul Manole" de Lucian Blaga ?

2. Unde şi în ce an a apărut drama "Meşterul Manole " de Lucian Blaga.

3. Cui a fost dedicată această dramă ? 4. Unde şi în ce an a fost jucată piesa penru

prima dată ? 5. Care sunt personajele dramei ? 6. Cine e persinajul principal ? 7. Care sunt personajele secundare ? 8. Din câte acte e compisă drama ? 9. Cine e acel personaj care îl convinge pe

Manole să jertfească ? 10. Credeţi că Manole nu putea construi

mănăstirea, pentru că îi lipsea tehnica ? 11. Spuneţi ce anume dă viaţă construcţiei

lui Manole ? 12. Unde se petrece acţiunea dramei ? 13. Ce este expresionismul ? 14. Ce este bogomilismul ? 15. Ce ştiţi despre autorul acestei drame ? 16. Cu ce altă operă se aseamănă drama

"Meşterul Manole"? 17. Crea e titlul acelei opere ? 18. Din ce specie literară face parte ? 19. Din ce specie literară face parte

"Meşterul Manole"? Definiţi această specie literară.

20. Care e principala tematică a dramei ? 21. Care sunt asemănările şi deosebirile

dintre dramă şi baladă ? 22. Care e finalul baladei ? 23. Care e finalul dramei ? 24. Este vreo diferenţă între cele două

finaluri ? 25. Negru - Vodă din baladă apare în drama

lui Blaga doar cu apelativul de "Vodă". Prin această denumire generică, oare acest personaj îşi pierde conotaţia negativă sau nu ?

1 De ce se frământă, se zbuciumă Manole la începutul dramei ? 2 Povestiţi ce vis are stareţul Bogumil, şi ce semnificaţie credeţi că are ? 3 Cine sau ce credeţi că dărâmă zidurile ? 4 Din ce cauză se dărâmă zidurile ? 5 Manole rosteşte la un moment dat una din cele zece porunci. Care e aceea şi ce semnificaţie are ? 6 Ce fel de personaj este Găman şi ce simbolizează el ? 7 Ce fel de personaj e stareţul Bogumil, ce simbolizează el ? 8 Ce fel de personaj e Mira şi ce simbolizează ea ? 9 Care personaj spune că Dumnezeu şi Satana sunt fraţi ? 10 Ce credeţi despre această dualitate a divinităţii _ 11 Ce simbolizează Manole ? 12. Sepoate considera Găman, alter – ego al lui Manole ? 13 Citaţi pasajul unde chiar Manole întăreşte acest lucru. 14 Cefel de forţe interioare îl chinuiesc pe Manole în a – şi săvârşi fapta ? Daţi citatul corespunzător. 15 Ce înseamnă iubirea pentru Manole ? 16 Pe cine sau ce credeţi că iubeşte mai mult Manole : pe Mira sau mănăstirea ? 17 Ce semnificaţie au turlele mănăstirii, care se înalţă spre cer ? 18 Mira afirmă că stareţul Bogumil e un călugăr fără Hristos şi că "mănâncă bureţii veninoşi crescuţi pe cruci" Ce semnificaţie credeţi că are această afirmaţie ? 19 Unul dintre zidari spune că mănăstirea ar trebui construită în altă parte pentru că acolo unde s-a încercat în zadar construirea ei "e gura iadului". Ce credeţi despre acest lucru? 20 Comentaţi perspectiva bogumilică asupra dualităţii artistului şi a actului creator, divin şi demonic deopotrivă.

41

21 Ce semnificaţie are jertfirea Mirei ? 22 Ce semnificaţie are această moarte ritualică ? 23 Ce semnificaţie are moartea lui Manole în baladă ? 24 Ce semnificaţie are moartea lui Manole în dramă ? 25 Ce semnificaţie daţi faptului că mulţimea îl împiedică pe Manole să-şi distrugă opera (să dărâme mănăstirea) ? 26 Îi mai aparţine sau nu opera creatorului?_

Reţeaua personajelor : este o metodă grafică de descriere a personajelor şi de argumentare a descrierii. Elevii scriu numele personajului într-un cerc în mijlocul paginii, apoi, în cercuri - satelit în jurul cercului cu nume, scriu cuvinte care caracterizează acel personaj. În final, în cercuri – satelit în jurul celor care conţin caracteristicile personajului, scriu exemple de acţiuni din carte, care vin în sprijinul judecăţilor lor.

Creator de

"operă de artă" care va dăinui peste veacuri.

Construieşte prin mari sacrificii Mănăstirea

Îl frământă gândul jerfei, această faptă care i se pare iraţională.

Creator

Zbuciumat Meşter-mare

Manole

Jertfă Autojertfă

O jertfeşte pe Mira, singura fiinţă pe care o iubeşte pentru a-şi arăta iubirea şi faţă de Dumnezeu.

Manole se aruncă din turla mănăstirii, după ce a tras clopotele, fapta sa nu e un gest sinucigaş, ci contopirea cu persoana iubită (cu Mira). 42

Harta personajelor : este o metodă grafică de urmărire a relaţiilor dintre personaje.În colţurile unei foi hârtelevii scriu numele a două până la patru personaje din textul literar. Trag apoi săgeţi între fiecare două personaje şi da lungul fiecărei săgeţi scriu ce simte personajul faţă de cel spre care se îndreaptă săgeata sau cum îl tratează. Aptrasează săgeata în sens invers, pentru că pot apărea diferenţe.

Câmpul semantic - constelaţie

Manole "tu eşti zmeul meu nebun şi sfânt"(alter-ego) Găman "Meştere - biserica ta - mă vreau clădit în ea eu!" "Lasă-mă să-ţi sărut picioruşele, tu-înger, tu-copil, tu piatră." "Între voi două, nici o deosebire

nu fac, pentru mine sunteţi una." "Doamne-Doamne, de ce mai părăsit."

"Jertfa aceasta de neînchipuit- cine o cere?" "Tu eşti

pământul,marele, eu sunt biserica-jucăria puterilor"

"O viaţă scumpă de ni se cere." "Ştiu că nici o altă femeie nu ţi-ar putea fi mângâiere." Stareţul Bogumil

Biserica

Dumnezeu

43

ACTORI DECOR

Manole Pe Argeş în jos Cei nouă Timp mitic românesc Zidarii Mănăstirea neterminată

ZIDIREA MIREI

ATMOSFERĂ Amărăciune Suferinţă Nelinişte Neputinţă Tristeţe Chin Oboseală

44

SECVENŢĂ DE EVENIMENTE Manole în camera de Stareţul Bogumil îşi povesteşte Găman presimte toată Facem cunştinţă cu Mira, lucru : măsoară, face visul şi îl îndeamnă pe Manole primejdia şi se comportă o femeie sinceră, calcule, zbuciumat, la jertfă. ca un posedat. credincioasă, neliniştit. prietenoasă. E căsătorită cu Manole

de 7 ani.

Mănăstirea e terminată. Mira e zidită, amăgind-o, Manole le împărtăşeşte Cei nouă zidari, Manole trage clopotele fără să ştie ce i se va vestea jertfei şi fac un epuizaţi,de toată şi se aruncă în gol. întâmpla. legământ împreună. truda sisifică(timp de 7 ani), cer alt loc pentru construirea mănăstirii. Vodă e nerăbdător şi solicită terminarea Bisericii.

45

Tabel contrastiv cu planul simplu de idei / plan dezvoltat de idei / Rezumat / Rezumat cu utilizarea conectorilor.

Plan simplu de idei

Plan dezvoltat de

idei

Rezumat

Rezumat cu

utilizarea conectorilor

1.Manole e în camera sa de lucru, îngândurat. 2.Găman, e un personaj foarte imteresant. 3.Stareţul Bogumil e un personaj care pendulează între bine şi rău. 4.Apare Mira, un personaj care e îndrăgit de toate celelalte personaje.

1.Manole e în camera lui de lucru, face măsurători şi calcule, îngândurat. 2.Găman, e un personaj, figură ca de poveste, barba lungă împletită, haina de lână ca un cojoc, care doarme şi vorbeşte în somn. 3.Stareţul Bogumil e un personaj cu tendinţe malefice, deoarece el e cel care îl convinge pe Manole că jertfa e necesară. 4.Apare Mira care e o femeie deosebită, cu dragoste faţă de soţul său,deasemenea ea se poartă foarte frumos şi cu Găman.

Drama "Meşterul Manole" începe cu imaginea camerei de lucru al meşterului Manole, care face măsurători, calcule, e foarte îngândurat. Zbuciumul său interior e cauzat de surparea succesivă a zidurilor mănăstirii. Acest calvar durează de şapte ani, fără sorţi de izbândă. Manole nu e singur în camera sa ci cu "zmeul său", Găman, personaj care apare până la un moment dat ca alter-ego al meşterului Manole, deoarece tot zbuciumul interior al lui Manole, e exteriorizat de acest personaj ciudat. În cameră intră şi stareţul Bogumil care îi spune lui Manole că măsurătorile şi calculule sunt inutile deoarece "forţele" cer o jertfă de fiinţă omenească, altfel biserica nu va putea fi ridicată. Prin visul său întăreşte spusele sale şi îl convinge pe Manole că ideea jertfei e necesară şi e

La început, autorul ne prezintă camera de lucru a meşterului şi de asemenea acesta ne este prezentat măsurând, calculând. Prin urmare e vorba de surparea zidurilor bisericii. De fapt Manole nu e singur în cameră, e cu Găman şi cu stareţul Bogumil. În plus, pe urmă apare şi Mira, după plecarea stareţului Bogumil. Neîndoielnic este că Bogumil îi insuflă lui Manole ideea jertfei. Această idee decurge din faptul că stareţul Bogumil are un vis. În consecinţă Mira este jertfită, adică zidită pentru ca mănăstirea să poată fi ridicată şi să poată dăinui peste veacuri. Această jertfă aduce cu sine şi moartea, creatorului(al lui Manole) care nu mai poate suporta suferinţa şi drept urmare se aruncă din turlă şi moare.

46

5.În prim plan, imaginea ruinelor bisericii. 6. Promisiunea lui Manole.

5.În actul al II-lea ni se prezintă ruinele bisericii veşnic reîncepute. 6. Manole promite lui Vodă (prin solul trimis) că va termina

singura cale de ieşire din această situaţie. Găman care se află în cameră, doarme şi are coşmaruri, se comportă ca un posedat, spunând că "forţele", "puterile fără grai şi nebotezate"-adică necuratele nu-I lasă sufletul în pace, îl chinuiesc. Ivirea Mirei parcă înseninează aerul din acea cameră. Mira e vizibil îngrijorată pentru Manole, pentru multele nopţi nedormite ale acestuia, pentru zbuciumările acestuia. Încă de pe acum îşi face simţită antipatia faţă de stareţul Bogumil, parcă ar simţi că el e un sâmbure de răutate. Mira admiră macheta viitoarei mănăstiri şi îşi spune părerile. Manole îşi exprimă iubirea faţă de credinţa în Dumnezeu şi faţă de femeia iubită, spunând : "Între voi două (Mira şi biserica), nici o diferenţă nu fac, pentru mine sunteţi una." Ruinele bisericii veşnic reîncepute apar, iar Manole ieşind din camera sa de lucru vorbeşte cu cei nouă zidari, apare un sol trimis de Vodă care va transmite nerăbdarea

47

7.Manole vorbeşte zidarilor despre jertfă. 8.Bănuiala zidarilor. 9.Mira e zidită. 10.Suferinţa lui Manole. 11.Terminarea mănăstirii. 12. Moartea lui Manole.

mănăstirea în trei zile. 7.Manole vorbeşte pentru prima dată ce sacrificiu vor trebui să facă pentru ca mănăstirea să poată să fie făcută. 8.În actul al III-lea, zidarii îl bănuiesc pe Manole de trădare, crezând câ el şi-a anunţat soţia să nu vină. 9.Mira e atrasă într-un fel de joc, căruia nu-i dă crezare. 10.În actul al IV-lea, actul sacrificial e săvârşit iar Manole suferă îngrozitor. 11.În actul al V-lea, mănăstirea e terminată şi zidarii înalţă clopotul. 12.Manole ne mai putând îndura suferinţa se aruncă din turlă.

domnitorului în legătură cu terminarea construcţiei. Manole promite, spre uluirea zidarilor că mănăstirea va fi terminată în trei zile. Cei nouă zidari şi Manole fac un legământ prin care promit că prima venită : soţie, soră sau fată, să fie jertfită prin zidire. Zidarii cred că Manole şi-a călcat legământul, anunţând-o pe Mira să nu vină în acea zi. Dar se dovedeşte contrariul : apare Mira. Jocul de-a moartea începe : Mira e zidită, dar fără să-şi dea seama de adevărul faptei, crezând că e vorba doar de un joc. Manole e chinuit de remuşcări, e furios şi îi acuză pe zidari de tâlhărie. Aude "vaierul" din ziduri care aproape că-i sfâşie inima de durere. Manole e acuzat de boierime şi de călugări de crimă. Vodă îl trimite pe Manole să tragă clopotul Manole se aruncă din turla bisericii şi moare.

48

TABEL CU ÎNTREBĂRI : textuale, intertextuale şi transtextuale

Întrebări textuale

Întrebări intertextuale

Întrebări transtextuale

1.Ce mit valorifică drama "Meşterul Manole"? 2.Cine este personajul principal al acestei drame ? 3.Care sunt personajele secundare ? 4.Cum începe drama ? 5.Care este tematica principală ? 6.Ce sfârşit are drama ? 7.Care este personajul malefic al dramei ? 8.Ce fel de confruntare întâlnim în această dramă ?

1.Cu ce altă operă se aseamănă drama "Meşterul Manole"?

2.În ce operă / text aţi mai întâlnit aceleaşi sau motive / teme asemănătoare ? 3.Ce semnificaţie are enunţul : "Mira altar-viu"? 4.Ce semnificaţie are afirmaţia stareţului Bogumil că: "Dumnezeu şi Satanail sunt fraţi"? 5.Ce fel de "forţe, puteri" credeţi că împiedică construirea Mănăstirii ? 6.Ce semnificaţie are faptul că Manole se aruncă din turla Mănăstirii ? 7.Ce semnificaţie daţi faptului că mulţimea îl împiedică pe Manole să-şi distrugă opera ?

1.Ce înseamnă pentru voi "jertfirea unei fiinţe" ? 2.În drama "Meşterul Manole" credeţi că e vorba de jertfă sau de crimă ? 3.Credeţi că zidurile din dramă se surpau fiindcă lui Manole îi lipsea tehnica modernă ? 4.Dacă aţi putea scimba conţinutul sau finalul dramei în ce fel l-aţi schimba ? 5.Cum aţi fi procedat dacă eraţi în locul luiManole ?

49

FIŞĂ DE EVALUARE Realizarea unui eseu

1.Realizaţi un eseu pe baza contradicţiei jertfă/crimă, pornind de la următoarele citate: Dacă la începutul dramei, Manole credea că jertfa e necesară şi că Dumnezeu îi va ierta, spunând: "Dacă numai unul din noi ar săvârşi-o, ar fi păcat de moarte, cum însă prin noi toţi se va face, va fi o jertfă dătătoare de viaţă. Învoiala ni se va ierta, şi jurământul nu se va arde."(Actul al II- lea, Scena II ). După săvârşirea faptei, Manole e în agonie totală, îşi schimbă părerea şi îi acuşă pe zidari de crimă: "Bici subţire de foc, şarpe lung mi-ar trebui, să vă ard. Să rămâneţi însemnaţi pe trup cu semn tâlhăresc. Să vă arate lumea : Ei sunt ! Să vă ocolească hulindu-vă, că aţi sugrumat femeia în zid. Judecata mea mi-o voi face-o, judecata voastră cine va face-o ?" Biblia spune : "Să nu ucizi" dar totuşi jertfa lui Manole pare perfect creştină,deoarece actul sacrifical e săvârşit pentru ca mănăstirea să se poată înălţa. De asemenea cum bine se ştie şi în credinţa populară există un "ritual al construcţiei". Un bătrân din Caraş Severin, interogat în legătură cu cauza surpării zidurilor casei afirmă: "poate din pricina ploii dar nu numai de aia, îţi spun eu de ce. Când am săpat de fundament, a ieşit un şarpe şi Pătru n-a avut ce lucra şi l-a omorât cu arşeul (sapa), mama s-a năcăjit şi-a zis că de ce a omorât şarpele ăla că el e talpa casei şi nimic în lumea asta nu ţine dacă n-are la talpă viaţă pe care să se sprijine." Din complexul semantic al ritualului construcţiei, foarte bine structurat, ţăranul secolului nostru a reţinut prin contaminarea semnificaţiilor, sensul de bază, că orice creaţie umană, fie edilitară, fie familială nu poate dăinui dacă nu are la bază (talpă) viaţă; dacă nu a fost consacrată printr-un ritual preparator care să-i asigure durabilitate. Enunţul "niciodată să nu ucizi şarpele de sub fundament" a devenit un îndemn imperativ pentru acel ţăran, primind indicii referitori la necesitatea simbolică a vieţii de sub ziduri. Tot aşa, nici Mira nu moare îngropată în zidul mănăstirii, ci se întrupează în ea oferind construcţiei eternitate, durabilitate. Despre formularea "nimic în lumea asta nu poate dura dacă nu are la talpă viaţă" sintetizează sensul esenţial al complexului întemeierii în viziunea tradiţională, că orice construcţie cere viaţă care s-o însufleţească, solicită jertfire şi autojertfire. La fel ca şi în tradiţia populară, în dramă Mira va fi "talpa, viaţa mănăstirii", ea va fi jertfa care va însufleţi zidurile. Judecata omului modern, ar condamna fapta lui Manole şi ar cataloga aceasta drept crimă. Spre exemplu afirmaţia lui Cărtărescu (în "Medicul şi vrăjitorul") care spune următoarele: "În manualele şcolare fapta criminală a meşterului Manole este exaltată şi azi, găsindu-i-se adânci justificări metafizice şi naţionaliste. Dar ce mănăstire este aceea ridicată pe un cadavru? Ce ordine a lumii, chiar perfectă fiind, va putea uita vreodată că s-a construit cu preţul, unei vieţi nevinovate?" Dar Eliade îl contrazice pe Cărtărescu spunând că "moartea violentă" este creatoare şi că doar prin jertfire se asigură perenitatea noii creaţii.

În concluzie, depinde de mentalitatea fiecăruia dintre noi, dar sensul acestei drame este că: "doar prin suferinţă se poate întrupa, se poate realiza arta adevărată, durabilă, eternă."

50

TEST DE EVALUARE SUMATIVĂ Citiţi fragmentele de mai jos din drama "Meşterul Manole" de Lucian Blaga : 1. Bogumil : " Sufletul unui om clădit în zid ar ţine laolaltă încheieturile lăcaşului până-n veacul veacului" (...) " Şi dacă întru veşnicie bunul Dumnezeu şi crâncenul Satanail sunt fraţi ? Şi dacă îşi schimbă obrăzarele înşelătoare, că nu ştii când e unul şi când e celălalt ? Poate că unul slujeşte celuilalt. " 2. Manole : "Jertfa aceasta de neînchipuit cine o cere ? Din lumină, Dumnezeu nu poate să o ceară, fiindcă e jertfă de sânge, din adâncimi, puterile necurate nu pot s-o ceară, fiindcă jertfa e împotriva lor." I. Redactaţi răspunsuri de maximum 10 rânduri pentru fiecare din următoarele cerinţe :

1. Explicaţi în ce fel este prezentată ideea jertfei în dramă ( prin cine şi pentru ce ?) prin raportarea la ideea jertfei din balada populară. Există diferenţe între cele două ? 2. Explicaţi conceptul de dualitate a divinităţii, evidenţiat în primul text.

3. Ce fel de personaj e stareţul Bogumil şi cum acţionează el ? ............................................................................................................................40 puncte

II. Pornind de la contradicţia : "fapta lui Manole poate fi considerată jertfă sau crimă", găsiţi două texte literare sau nonliterare prin care să evidenţiaţi : printr-unul ideea jertfei iar prin celălalt conceptul de crimă. ..................................................................................................................................30 puncte III. Găsiţi un paragraf biblic care să evidenţieze ideea jertfei şi explicaţi prin câteva cuvinte cum e privită jertfa din perspectiva Bibliei ? ..................................................................................................................................30 puncte

51

52

CUPRINS

1. Argument-Introducere. 2. Evaluare manuale alternative. Tabel - Alegerea manualului. 3.Tabel intertextual – textele literare şi nonliterare alese. 4. Contextualizare prin raţionament transductiv. 5. Planificarea pe unitate de conţinut ( planificare pe 12 ore ). 6. Proiect de lecţie. 7. Anexe : matrice semantică – intertextul şi intertextualitatea, matrice semantică personaje. 8. Explicarea curentului expresionist. 9. Explicarea doctrinei bogomiliste. 10. Procesele lecturii. 11. Receptarea textului literar şi sensurile plurale ale operei. 12. Aplicaţie " Meşterul Manole " de Lucian Blaga : întrebări textuale, întrebări extratextuale. 13. Reţeaua personajelor. 14. Harta personajelor. 15. Câmpul semantic constelaţie. 16. Secvenţă de evenimente. 17. Tabel contrastiv cu planul simplu de idei / plan dezvoltat de idei / rezumat / rezumat cu utilizarea conectorilor. 18. Tabel cu întrebări : textuale, intertextuale, transtextuale. 19. Fişă de evaluare. Realizarea unui eseu. 20. Test de evaluare sumativă. 21. Cuprins