lfrrcFl!

IEchir

GYirte.

Lichidafi-l

Imtiro

ff.i

npdiru : Editura Miidecir(i,

pe Maregal!

Autor

Florian Bichir

editura

MiidecirfiBragadiru - 2019

Cuprins

Cum rateazi istoricii un atentat! ................10

Prima dovadi arhivistici in privinla atentatului! ..........................26

Prizonieratul din URSS ;i Atentatul.-.....................;.!!!...r... ............72

Ancheta gi interogatoriul ...............;............. ................ 150

A gtiut Maregalul de Atentat? ...................I77

in loc de concluzii: Daci nu asasinat, micar arestat!...................186

lEil_--a_

Cum rateaziistoricii un atentat!

Primul cercetdtor care abordeazii pentru prima oardin istoriografie subiectul acestui atentat esie cristianTroncotd, care publicd in revista Dosarere Istorieicdtevardnduri dedicate acestui episodr. Reputatur istoric alServiciilor secrete va reveni ceva mai fe larg in volumulGlorie si tragedii - momente din istoria serviciilor deinformalii si contrainformalii romdne pe Frontur de Est(I94I-I944)2.

Pentru a fi rigurogi, dar gi fiindca istoricur cristianTroncotd a gdsit cel pulin primele indicii ale acestui faptabsolut incredibil, dar eludat timp de decenii, meritd s6-lcitdm cu cele doud pagini pe care le dedici momentuluiacesta crucial al istoriei noastre.

. ,,f]n atentat politic, mai puJin cunoscut qi analizat deistoriografie, fusese planificat gi urma sd se produci lasfbrgitul lunii iunie 1944. linta acestuia

".u -ur"qalurIon Antonescu, adicd persoana cate,la acea datd,, inde-plinea funclia de conducdtor al statului rom6n.l cristian Tioncoti, Atentate dejucate, in Dosarele istoriei, nr. 5/2000,p. 51-53(n.a.)2 cristian Troncotd - Glorie si traged.ii - momente din istoria serviciilor detlforr.nwij

1t-contrainformasii.rom.ine pe Frontur de nst 6sil- lii,ei, nairrruNemira, 2003, pag. 122-125 (n.a.)

LICHIDATI-L PE MARE$AL!

In noaptea de 28 spre 29 iunie 1944, a fost lansatd oechipd formatd din gapte legionari (3 ofi1eri, 2 subofi{eriqi 2 radio-telegrafigti) in apropiere de staliunea Oldneqti-V61cea, intr-o zond muntoasd, prielnicd unei astfel deoperalii. Dupi lansare, membrii grupului au reuqit sd-qiascundd toate materialele cu care fuseserd dotafi, gi

anume: armament, explozibili, mai multe rdnduri de actefalse gi bani (aproximativ 3 000 000 de lei).

Unul dintre membrii echipei, imbrdcat in uniformdde cipitan al armatei rom0ne, s-a deplasat la Oldneqtipentru a lua legdtura cu un curier legionar - solia unuipreot din R0mnicu V61cea. Intr6nd intr-un restaurant gi

agteptAnd sd-gi contacteze legdtura, ofilerul romdn a

consumat o cantitate mai mare de bduturd, ajungdndintr-o stare avansatd de ebrietate. Ca ufinare, a fost re!i-nut qi dus la postul de jandarmi.La acea datd, mdsurilede ordine, precum gi vigilen{a autoritdlilor romdneqti dinzond fuseserd sporite, intrucdt in staliunea Oldnegti se

afla pentru tratament maregalul Ion Antonescu.Starea de spirit s-a precipitat, iar organele de ordine

au intrat in alertd atunci cdnd unuia dintre ofilerii dejandarmi, ,,intrat din intdmplare" in camera in care se

afla relinut ,,cdpitanul turmentat", i s-a pdrut cd-l cunot-tea, fiind convins cd mai avusese de-a face cu el in tim-pul rebeliunii. Suspiciunile s-au clarificat in urmastudiului atent al fizionomiei, al comportamentului gi alvocii arestatului, ofi1erul de jandarmi ddndu-qi seama cda.vea in fala pe nimeni altul decdt pe Tudor Djonat,comandant legionar, despre care qi-a amintit cd fusesetrimis pe front cu gradul de sublocotenent, iar in regis-trele militare figura ca dispdrut in luptele de la Don. Celcare a reugit identificarea a dovedit perspicacitate,

11

ii un atentat!

eazd pentru prima oardri atentat este Cristianl)os arele Istoriei cdtevair. Reputatul istoric alr mai pe larg in volumuln istoria serviciilor dendne pe Frontul de Est

indcd istoricul Cristian: indicii ale acestui faptr de decenii, meritd sd-ll le dedicd momentului

cunoscut gi analizat deufina sd se producd laacestuia era maregalulare,la acea drtd,, inde-:atului rom6n.

rele istoriei, nr.512000, p. 5l-53

mente din istoria seryiciilor detul de Est (1941-1944), Editura

t2 FLORIAN BICHIR

tntrucdt Djonat,,trecuse printr-o transform are frzicd,,,modificandu-i-se, printr-o operaJie esteticd, aspectulobrajilor qi al bdrbiei ,,spre a-l face de nerecunoscut...

S-a procedat imediatla o cercetare informativd mai1mpla. La postul de jandarmi s-a deplasat locotenent-co_lonelul Almdganu - geful Biroului de control Militar -,insolit de o echipd de ofileri, care a ajuns la Oldnegti, cudoud automobile, in jurul orei doud dimineala

Tudor Djonat s-a ardtat cooperant in perioada an_chetei, iar informaliile furnizate de el au dus la identifi-carea gi apoi la arestarea celorlalti qase membri ai grupeide legiona{. Au fost anunlate imediat autoritdlile de laBucuregti. incd de la qase diminea{a qi-au fbcut apaririain ol5neqti generalul constantin (pichi) vasiliu, qefulJandarmeriei, generalul Nicolae Diaconescu-, directorulgeneral al Polifiei, qi Eugen Cristescu, geful S.S.I., inso-1it de echipe de agenli gi jandarmi.

cercetdrile informative gi investigaliile frcute inacest caz au confirmat informafiile aflate deja in baielede date ale s.s.I. gi ale siguranlei. Astfel, tuoor Djonatera cunoscut ca unul dintre comandanlii legionari, ,,alqaselea membru in faimoasa echipd a spargatorilor defronturi de sub conducerea legionarului ierorist ovidiuGdin6, gef al poliliei secrete legionare, fost chestor laPrefectura Poliliei capitalei in regimul legionar, ajutoral lui Ilie stdng[, implicat in asasinatele de la Jilava, dinnoiembri e rg40,asasinarea evreilor, inifiator a numeroasejafuri gi unul dintre conducdtorii rebeliunii din ianuarieI94I", trimis pe front ca sublocotenent qi ,,dispdrut inluptele de la Don',.

ceilalli doi ofileri ai echipei erau qi ei cunoscu{i cu,,zestre la dosar": I. Al. Miron, imbrdcat in uniformd de

HIR

o tansfonnare frzicd",ragie esteticd, aspectulrce de nerecunoscut".rcetare informativd maideplasat locotenent-co-ui de Control Militar -,e a ajuns la Oldnegti, cuxri dimineala.perant in perioada an-de el au dus la identifi-I Ease membri ai grupeinediat autoritdlile de lae4a gi-au ficut aparilian (Pichi) Vasiliu, qefulDiaconescrg directorulEscrl ;€fuI S.S.I., inso-ri-m-estigaEiile frcute inile aflate deja in bazele:L Astfel, Tudor Djonatrudanfii legionari,,,alhipa a splrg6torilor denrului terorist Ovidiufonare, fbst chestor laegimul legionar, ajutor;inatele de la Jilava, dinrr, inifiator a numeroaserebeliunii din ianuarieotenent gi ,,dispdrut in

erau gi ei cunosculi cunbricat in uniformd de

--'^'''

LICHIDATI.L PE MARESAL!

locotenent, fost conducdtor al legionarilor terorigti, gi

Cristu Costache Gheracostea, care purta uniformd desublocotenent, gi e}fost comandant legionar, ,,un fanatic"care indeplinise,,rolul de organi zator al grupelor teroristemacedonene".

Cu tolii s-au dovedit cooperanli pe parcursul anchetei,recunoscdnd scopul pentru care fuseserd paragutafi:acela de a-qi face legdturi gi de a lua apoi contact cuMoscova, prin aparatele de radio-receplie, urm6nd sd

indice un loc de aterizare pentru geful organizatiei care-iinstruise in URSS gi care urtna, la rdndul lui, sb fieparaqutat lAngd Oldnegti la finele lunii iulie, data ,,c0ndtrebuia sb se declanqeze acliunea din interior".

in momentul arestirii lui I. Al. Miron gi a unuia din.tre subofilerii legionari ai echipei s-a produs un acci-dent neprevdzrrt:,,CAnd Miron s-a aplecat sd bea apd

[dintr-un izvor - n.ns.], a fost impugcat mortal de

subofiler".Pe baza rezultatelor cercetdrii, dar qi a asasinirii lui

Miron de cdtre un comandant de-al sdu, Eugen Cristescugi generalul Pichi Vasiliu au formulat ipoteza ci echipacelor qapte legionari fusese lansatd in scopul asasindriimareqalului Ion Antonescu. Suprimarea lui Miron -probabil, conducdtorul grupului - s-ar fi produs tocmaipentru ca in anchet6, acesta sd nu divulge gi alte detaliiprivind adevdratul mobil al acfiunii. Ulterior, directorulS.S.I. ,,i-a luat pe Djonat qi Gheracostea qi i-a dus laConducdtorul Statului". Documentele S.S.I., aflate inunitatea arhivisticd pe care am consultat-o, nu ne maidezvdluie qi ce a discutat maregalul IonAntonescu ori ceera interesat si afle de la cei doi atentatori legionaripregdtifi in URSS. Se menlioneazd" doar cd agen{ii de

l3

L4 FLORIAN BICHIR

siguran!', echipere de jandarmi qi ofiterii Biroului deControl Militaa deplasa{i la Olaneqti, ,,auprimit ordinesd inceteze activitatea", intrucdt ,,colabJrarea a fostterminatd". probabil cd maregalul Ion Antonescu aintenJionat sd nu dea amploare acestui caz, pentru elfiind suficiente informaliile care demonstruo ,a o seriede legionari cochetau cu serviciile secrete sovietice,aspect pe care-l sesizase gi in timpur rebeliunii (gi carefusese eviden{iat gi tn lucrarea pi marginea prdpastiei.2 I -2 3 ianuarie l g44,publicatd de pregedinlia bonsiliuluide Minigtri)"l.

cam atdt a reuqit sd afle istoricul cristian Troncotddespre atentat, deqi ani de zile a fost un cercetdtor asiduual arhivelor serviciilor Secrete romdnegti. De altfel, ladistantd de 11 ani, intr-un nou vorum , Rimdnia sifrontutsecret, cristian Troncotd relua aceleagi rAnduri taia,rl"ioaltd noutate istoricd2.

^ in ciuda faptului cd arhivele romdne au fost ,periate..in repetate rdnduri de cdtre sovietici dupd L944,iqa cummdrturisea gi cristian Troncotd, dar gi a4i cercetdtori indomeniu, norocul ne-a sur6s. Dupd ani de cercetdri inarhive suntem in stare sd dezvdluim exact cum s-adesfbgurat atentatul. p6nd atunci, ca o scurtd observaJieasupra celor consemnate de cristian Troncotd, trebuie sdsemnaldm doud confuzii. Troncotd crede cd evenimentuls-ar fi petrecut in luna iunie 1944. Este o confuzie, el aavut loc tn iulie 1944 dupd cum se va vedea mai departe.De asemenea,

. in articol (qi cele doud volume) se

1 cristian Troncoti - Grorie si tragedii - momente din istoria serviciilor deinformarii si contrainformalii.romine pe Frontur de Est rliit-liZil, rair,r.uNemira, 2003, pag. Izz-tzi (n.a.)z Cristian Troncori - Romilnia;i Frontul Secret, Editura Elion, 2014, pag.325-328 (n.a.)

:HIR

i gi ofilerii Biroului deinegti, ,,au primit ordine:6t ,,colaborarea a fost;alul Ion Antonescu a: acesfui caz, pentru ele demonstrau cd o serieiciile Secrete sovietice,mpul rebeliunii (gi care?e marginea prdpastiei.e Pregedinlia Consiliului

rricul Cristian Troncotdlost un cercetdtor asiduuromdnegti. De altfel, larlum, Romdnia Si frontul:eleagi rdnduri frrd nicio

omAne au fost ,periate"tici dupd 1944, asa cumdar li al{i cercetdtori inrupa ani de cercetdri invdluim exact cum s-a., ca o scurtd observalierian Troncotd, trebuie siti crede cd evenimentul4. Este o confuzie, el a;e va vedeamai departe.:ele doud volume) se

omente din istoria seryiciilor de$ul de Est (1941-1944), Editura

ecret, Editura Elion, 2014, pag.

LICHIDATI-L PE MARE$AL!

vorbeqte de o echipa de gapte legionari paraqutali (treiofi1eri, doi subofileri gi doi radio-telegrafiqti). Un altcercetdtor, Sorin Oane, sustinea dupd declaraliilemartorilor oculari, in special vAlceni, numdrul de patrulegionari!

in realitate, dupd cum reiese din documentele des-

coperite; au fost cinci: sublt. Miron Nicolae, sublt.Djonat Tudor, subl. Gheracostea Constantin, serg. maj.Vldsceanu Pandele qi fruntaq Bula Dumitru.

Un istoric valoros care s-a ocupat de acest atentat,prof. dr. Sorin Oane a publicat in presa vdlceand maimulte articole pe acestd temd pe baza unor martori ocu-

lari. insd cel mai valoros gi complet studiu este cel inti-tulat ,,Atentatul dejucat de la Oldneqti contra mareqalului

Antonescu. O variantd de lucru"l.Iatd varianta prof. dr. Sorin Oane:

,,in perioada celui de-al Doilea Rdzboi Mondial era

bine cunoscut faptul cd paza lui Antonescu era aproape

simbolicd, doar c0liva ofileri qi jandarmi care il insoleau

in toate deplasdrile sale. Niciodati nu s-a pus problemaintdririi acestei paze, niciodatd in mintea gefului gdrziiacesteia nu a existat ideea de a face fa{d vreunui pericolde atac . $ i totuqi, o tentativd de atent atlavia\amareqaluluia existat.

La inceputul lunii august 1944 mareqalul Antonescuurrna sd vind la Oldneqti-V0lcea pentru tratament. innoaptea de 27-28 iulie 1944 o echipd formatd din patrulegionari a fost paragutat6 de sovietici l6ngd OlSneqti, cu

scopul asasindrii conducitorului romdn. Acest fapt

1 Sorin Oane - ,,Atentatul dejucat de la Ollnegti contra maregaluluiAntonescu. O variantd de lucru", Revista Buridava, Muzeul ]udelean,,Aurelian Sacerdofeanu", VA'lcea, nr. 7 , 2009, pag. 226-232 (n.a.)

15

l6 FLORIAN BICHIR

denotd doud lucruri: primul este acela c6 sovieticii, incondiliile in care sepregdteau de ofensivape aliniamentulIagi-chiqindu, se temeau de Antonescu, care, dupi cdde-rea lui Mussolini, ajunsese al doilea om al Axeiqi, in aldoilea rdnd, acest lucru este o mdrturie indirectd a fap-tului cd sovieticii considerau ci principala fo46 ce seputea opune eficient maregalului, din interior, in acelmoment, erau legionarii.

- in noaptea ai zr spre 28 iulie 1944, sovieticii (defapt N.K.V.D.ul) au paragutat lAngd Oldneqti patrulegionari. Aceqtia erau: L Al. Miron, iiaerut grupului decomando, imbrdcat in uniformi de locotenent afarmateiromane, Crisfu Costache Gheracostea, care purta uni-formd de sublocotenent, Tudor Djonat, imbrdcat inuniformi de cdpitan, gi Andrei Vldsceanu, qi el echipatca sublocotenent. Dupa lansare, membrii grupului aureuqit s5-qi ascundd toate materialele cu caie fuseserddotafi, gi anume: anne, explozivi; mai multe rdnduri deacte false gi bani (aproximativ 3 000 000 de lei).

cristu Gheracostea, macedonean din Botoqani, s-apredat, de bund voie, in 2g iulie 1944, la postul deJandarmi comanca, la cdliva kilometri de oldnegti.Gheracostea fusese comandant legionar, organizator altrupelor alcdtuite din macedoneni, adicd un personajimportant al Miqcdrii legionare. Jandarmii au anunJatimediat evenimentul la Bucureqti. Gheracostea s-a do-vedit cooperant in timpul anchetei, recunoscand scopulpentru care fuseserd paraqutaJi: de a_gi face legituri giA.a lua apoi contact cu Moscova, prin aparatelJ de radio-receplie, urmdnd sd se indice un loc de aterizare pentruqeful organizaliei care-i instruise in uRSS qi care u.,nala r6ndul lui sd fie paragutatlilngd,olaneqti la finele lunii

:HIR

' " - .,-',-...-'..,,,r.,r*.__. .., .

_

LICHIDATI-L PE MARE9ALI t7

re acela cd sovieticii, inofensiva pe aliniamentulonescu, care, dupi c[de-rilea om al Axei gi, in alnirtnrie indirecta a fap-a principala for\d, ce se

ur, din interior, in acel

the 1944, sovieticii (de: lingd Oldnegti patruircn" liderul grupului dede locotenent al armateiEo6tea, care purta uni-r Djonat, imbrdcat ?n

lf,Hsceanu, gi el echipat:, membrii grupului aurialele cu care fuseserdi mai multe rdnduri demO 0O0 de lei).nsrn din Botoqani, s-alie 1944, la Postul dekilametri de Oldneqti.legionar, organizator almi- adici un personaj. Jandarmii au anunlatti. Gheracostea s-a do-ei, recunosc6nd scopule a-gi face legdturi gi derrin aparatele de radio-loc de atetuare pentruin LIRSS gi care unna

i Olaneqti la finele lunii

iulie, data c0nd trebuia sd se declanqeze ac{iunea. Deci,mai cur6nd era vorba despre pregdtirea terenului pentruun posibil atentat contra mareqalului Antonescu.Gheracostea a declarat cd era purtdtorul unui mesajfoarte important din.partea ofilerilor romdni prizonieri,pentru care a solicitat sd he condus in fala gefuluiMarelui Stat Major. El nu a fost capturat de cdtrejandarmi, ci s-a predat de bundvoie, considerdndu-sepurtdtorul unor mesaje politice importante.

in 28 tulie 1944, la Serghie Iandola, qeful SiguranJeidin judelul VAlcea, a sosit agentul de polilie Ion Eriloiucu o noti telefonicd de la $tefan Theodorescu, care fbceaparte din serviciul secret de pe ldngd PreqedinliaConsiliului de Minigtri. in aceastd notd i se aducea lacunogtinla lui Iandola cd la 1 august 1944 maregalulufina sd vind la Oldnegti pentru tratament. Staliunea se

afla sub jurisdiclia Legiunii de Jandarmi Vdlcea, condusdde maiorulAlexandru OrSganu, iar suspeclii dinteritoriulrural erau in evidenla acestei Legiuni. $eful SiguranleiStatului din judeful Vdlcea avusese inilial jurisdicliedoar peste teritoriul urban al jude{ului, respectiv oraqeleDrdgdqani, Govora Bdi, Ocnele Mari gi Cdlimdnegti.Totuqi, in urma deciziei Ministerului de Interne cu nr.62638 din 22 februarie 1944, autoritatea qefului Sigu-ranlei din jude! cdpdtase qi competenla de a instrumenta,in materie de siguran!6, intreg teritoriul judelului. LuiIandola i se cerea gi sprijinul in colaborarea cu comisarulAnton Milcom intr-o problemd care trebuia rezolvatd,urgent, cea a lui Gheracostea. Bucuregtiul il trimitea peacest comisar ca sd vadd ce era cu acest lider legionar ce

se predase jandarmilor de la Oldnegti. Autoritalile se

temeau de o capcan6. Oricum, identitatealuiGheracostea

t8 FLORIAN BICHIR

nu fusese verificatd de nimeni. intr-adevdr, in aceeaqiseard, pe la orele 22.30, comisarul Milcom, specialist inproblemele legionare, s-a prezentatla Iandola qi i-a cerutsd i se pund la dispozilie fiqierul de cazier. Milcom nugtia prea clar ce cduta. El s-a oprit la dosarul unui anumeNicolae BArsan. ulterior, se vadovedi cd a fost o alegereneinspirata. Nu Bdrsan era cel ce se predase jandarmilordin^Oldnegti. Milcom a plecat imediat spre sialiune.

In data de 29 iulie 1 944, incd de la qase diminea{a, inoldnegti gi-au fdcut apariltia generalul pichi vasiliu,comandantul Inspectoratului General al Jandarmeriei,generalul Nicolae Diaconescu, subsecretar de Stat laMinisterul de Interne qi director general ar poliliei, ca giEugen cristescu, directorul serviciului Secret ie Infor-ma{ii, precum qi o mullime de ofi{eri de jandarmi, dediferite grade, cu circa 100 jandarmi. Ei urmau sd plecein cdutarea celorlalti paraqutigti regionari. Iandola a fostchemat gi el la Oldnegti.

Unul dintre legionarii paraqutaJi, Tudor Djonat, s,adeplasat qi el la Bdile-oraneqti pentru a lua legdtura cuun curier legionar, solia unui preot din Rdmnicu v6lcea.P6nd a-qi intdlni legdtura, Djonat a intrat intr-un restau-rant din staJiune, unde a consumat o cantitate maimarede bdutur5. in stare de ebrietate, Djonat a plecat apoispre locul intdlnirii. Din nefericire pentru el-a fost insdrecunoscut de comisarul Milcom, aflat pe terasa unuirestaurat din centrul statiunii.

Milcom stdtea la masd cu Serghie landola, gefulSiguranlei vdlcene, qi cu $tefan theodorescu, polilistulcare ufina sd raspund5 de securitatea maregaluluiAntonescu la Baile-oldnegti. La celelalte mese se aflauPichi Vasiliu, Eugen Cristescu, cdt qi avocatul Radu

]HIR

. Intr-adevdr, in aceeaqirul Milcom, specialist inrtat la Iandola qi i-a cerutul de cazier. Milcom nuit la dosarul unui anumelovedi cd a fost o alegeree se predase jandarmilornediat spre staliune.i de la gase diminea\a,inreneralul Pichi Vasiliu,

'eneral al Jandarmeriei,zubsecretar de Stat lageneral al Poliliei, ca gir"iciului Secret de Infor-ofteri de jandarmi, de

armi. Ei unnau sd plecelegionari. Iandola a fost

utati Tudor Djonat, s"apentm a lua legdtura cunt din RAmnicu Vdlcea.rt a intrat intr-un restau-ret o cantitate mai maree- Djonat a plecat apoiire pentru el, a fost insdm, aflat pe terasa unui

Serghie Iandola, gefulTheodorescu, polilistulecuritatea maregaluluicelelalte mese se aflau

, cdt gi avocatul Radu

LICHIDATI-L PE MARE$AL!

Livezeanu. Milcom vorbea tocmai despre... TudorDjonat, avdnd informalii despre el de la Gheracostea,legionarul care se predase. Iandola ii povestea cd il cu-noqtea pe fratele acestuia, pe Ion Djonat, refugiatbasarabean din Soroca, stabilit la Rdmnicu Vdlcea qi acdrui solie era evreicS. N-au trecut 30 de minute de cdndse aqezaserd la masd, cdnd Milcom a observat ci dindireclia vilei mareqaului, vila Scarlat, cobora un ofiJer inuniformd de cdpitan, mergAnd pulin legdnat. Aveavestonul descheiat la gdt, iar chipiul era linut in m6nd.

Comisarul s-a ridicat in picioare ca fulgerat, l-a fixat cuprivirea qi a spus perplex: ,,D-le gef, acesta este Djonat!"El s-a repezit la Djonat, l-a apucat pe la spate de ambele

m0ini, iar in acelagi timp geful de polilie $tefanThedorescu i-a ieqti in fa{6, Djonat f,rind astfel completimobilizat. Djonat a fost recunoscut de comisarulMilcom cu destuld greutate totugi, datoritd unei operaliiestetice care i-a modificat fizionomia obrajilor qi a

bdrbiei. Milcom il qtia insi foarte bine din perioada

rebeliunii legionare din 1941, Djonat fiind gi unul dintreparticipanlii la asasinatele de la Jilava, din seara zilei de

27 noiembrie. Comisarul il filase qi dupa aceea. Dar, inunna reprimdrii rebeliunii legionare, Djonat fusese

trimis pe frontul rusesc De fapt, Antonescu ii trimisesein prima linie a frontului pe toli legionarii prinqi dupdrebeliune, pentru a-i extermina. Pichi Vasiliu i-a pus ointrebare, dar Djonat a rdspus obraznic: ,,Domnulegeneral, cu dumneavoastrd nu stau de vorbd! Vin intr-omisune speciald qi nu iau contact decdt cu dl. general

$teflea!"Acesta era geful Marelui Stat Major alArmatei.La acest rdspuns a intervenit colonelul de jandarmiIonescu, care l-a hjurat pe Djonat. Acesta a replicat

19