Infractiuni Si Pedepse Latest

51
Introducere Lucrarea de fata isi propune sa prezinte infractiunile si pedepsele in materia insolventei, infractiuni si pedepse ce vizeaza si alte domenii decat cel juridic. Scopul principal al lucrarii il constituie prezentarea sub mai multe aspecte (economic, juridic, social si etimologic) a infractiunilor de: bancruta frauduloasa, bancruta simpla, gestiune frauduloasa, delapidare, inregistrare a unei creante inexistente sau de refuz al prezentarii unor date. Analiza priveste atat latura civila, cat si pe cea penala a infractiunilor, data fiind complexitatea lor. Totodata lucrarea, ca orice alta lucrare din domeniu, are menirea de a atrage atentia asupra gradului sporit de periculozitate si implicit a pagubelor semnificative generate de acestea. La elaborarea lucrarii s-au folosit metode de cercetare calitative, de interpretare si comparare a modului de savarsire, a pagubelor produse si a masurilor punitive existente in legislatie. Partea introductiva a lucrarii cuprinde delimitarile conceptuale ale notiunilor de baza aferente temei tratate. 1

Transcript of Infractiuni Si Pedepse Latest

Page 1: Infractiuni Si Pedepse Latest

Introducere

Lucrarea de fata isi propune sa prezinte infractiunile si pedepsele in materia insolventei, infractiuni si pedepse ce vizeaza si alte domenii decat cel juridic.

Scopul principal al lucrarii il constituie prezentarea sub mai multe aspecte (economic, juridic, social si etimologic) a infractiunilor de: bancruta frauduloasa, bancruta simpla, gestiune frauduloasa, delapidare, inregistrare a unei creante inexistente sau de refuz al prezentarii unor date. Analiza priveste atat latura civila, cat si pe cea penala a infractiunilor, data fiind complexitatea lor. Totodata lucrarea, ca orice alta lucrare din domeniu, are menirea de a atrage atentia asupra gradului sporit de periculozitate si implicit a pagubelor semnificative generate de acestea.

La elaborarea lucrarii s-au folosit metode de cercetare calitative, de interpretare si comparare a modului de savarsire, a pagubelor produse si a masurilor punitive existente in legislatie.

Partea introductiva a lucrarii cuprinde delimitarile conceptuale ale notiunilor de baza aferente temei tratate.

In cuprinsul lucrarii sunt prezentate cele cinci infractiuni in materia insolventei, geneza lor, subiectii activi si pasivi, obiectul juridic, urmarea imediata, formele de savarsire, precum si sanctiunile aferente.

In partea conclusiva atrag atentia asupra gradului de periculozitate al acestora, a cauzelor si efectelor lor, sugerandu-se si unele masuri de prevenire.

Subiectul acestei lucrari mi-a fost inspirat de una din tematicile cursului de Dreptul falimentului si procedura insolventei.

1

Page 2: Infractiuni Si Pedepse Latest

I. 1.1. Notiuni generale privind materia insolventei

Insolventa este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficenta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor exigibile.1

Definitia data de Legea 85/2006 cuprinde elementele definitorii ale insolventei debitorului, si anume: insuficente fondurilor banesti disponibile si neplata datoriilor scadente. Neplata datoriilor este determinata de lipsa, insuficenta fondurilor banesti de care debitorul dispune imediat pentru plata datoriilor. Asadar debitorul este in insolventa cand patrimoniul sau este lipsit de lichiditati ori acestea sunt insuficente.2

Desi legea se refera la datorii in linii generale, in cazul insolventei este vorba numai de datoriile banesti ale debitorului. Mai mult decat atat, starea de insolventa a debitorului cere ca datoriile sa fie certe, lichide si exigibile. Datoriile sunt certe cand existenta lor este neindoielnica, adica asupra lor nu exista un litigiu.3 Datoriile sunt lichide in cazul in care cunatumul lor este determinat. Datoriile care au ca obiect sume de bani sunt intotdeauna lichide.4 Datoriile sunt exigibile cand ele au ajuns la scadenta, putandu-se cere executarea lor imediata.5

Legea face distinctia intre doua forme de insolventa : insolventa vadita si insolventa iminenta. Insolventa este prezumata ca fiind vadita atunci cand debitorul in cauza, dupa 30 de zile de la scadenta datoriei certe si lichide, nu plateste datoria sa fata de unul sau mai multi creditori.6 Insolventa este iminenta

1 Legea 85/2006 privind insolventa, art. 3, pct. 1, publicata in Monitorul Oficial, Partea 1 din nr. 359 din 21 aprilie 2006

2 Dictionarul complet al economiei de piata – Information about business books, Bucuresti, 2004, pg. 203.

3 St. D. Carpenaru – Drept comercial, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2008, pg. 641.

4 Idem

5 Ibidem

6 Mihai Adrian Hotca & Maxim Dobritoiu – Elemente de drept al afacerilor, Ed. C. H. Beck, Bucuresti, 2009, pg. 165

2

Page 3: Infractiuni Si Pedepse Latest

atunci cand creditorii dovedesc ca debitorul nu va putea plati la scadenta datoriile exigibile angajate cu fonduri banesti disponibile la data scadentei.7

Procedura insolventei constituie un ansamblu de norme juridice, prin care se urmareste obtinerea fondurilor banesti pentru plata datoriilor debitorului aflat in insolventa fata de creditorii sai, in conditiile stabilite diferentiat pe categorii de debitori, privind reorganizarea judiciara bazata pe un plan de reorganizare sau de faliment.8

Legea nr. 85/2006 regelementeaza caile prin care se realizeaza scopul acesteia. Caile de realizare sunt procedura generala si procedura simplificata.

Procedura generala presupune parcurgerea unei perioade de observatie de catre debitor, in urma careia acesta din urma intra, succesiv sau separat, in procedura de reorganizare judiciara (in cazul in care administratorul judiciar considera ca societatea are sanse reale de redresare) sau direct in faliment (in cazul in care redresarea financiara nu pare a fi posibila).9 Ea se aplica urmatorilor categorii de debitori aflati in stare de insolventa sau de insolventa iminenta:10

Societatile comerciale;

Societatile cooperative;

Organizatiile cooperatiste;

Societatile agricole;

Grupurile de interes economic;

Orice alta persoana juridica de drept privat care desfasoara si activitati economice.

7 idem

8 St. D. Carpenaru – op.cit., pg. 629

9 Florentina Munteanu - Procedura de insolventa, intre riscuri si oportunitati – www.avocat.net

10 Ana Birchall – Procedura insolventei, Ed. Universul Juridic, editia a III a, Bucuresti, 2010, pg. 243

Page 4: Infractiuni Si Pedepse Latest

Procedura simplificata reprezinta procedura prin care debitorul care indeplineste conditiile prevazute la art. 1 alin. (2)11 intra in direct in procedura falimentului, fie odata cu deschiderea procedurii insolventei, fie dupa o perioada de observatie de maxim 60 de zile.12

Insolventa este cateodata determinata de cauze imputabile unor persoane fizice, cauze care constituie atat delicte civile, cat si penale. Legea 85/2006 prevede ca infractiuni in materia insolventei: bancruta (simpla si frauduloasa), gestiunea frauduloasa, delapidarea, inregistrarea unei creante inexistente si refuzul prezentarii unor date.

1.2. Angajarea raspunderii civile

Natura raspunderii civile este data de izvorul obligatiei incalcate, si anume: raspundere civila delictuala pentru fapta proprie si raspunderea civila contractuala.

11 Procedura simplificata prevazuta de prezenta lege se aplica debitorilor aflati in stare de insolventa, care se incadreaza in una din urmatoarele categorii: a) comercianti, persoane fizice, actionand individual; b) asociatii familiale; c) comercianti care fac parte din categoriile prevazute la alin.(1) si indeplinesc una din urmatoarele conditii: 1. nu detin nici un bun in patrimoniul lor; 2. actele constitutive sau documentele contabile nu pot fi gasite; 3. administratorul nu poate fi gasit; 4. sediul nu mai exista sau nu corespunde adresei din registrul comertului. d) debitori care fac parte din categoriile prevazute la alin.(1), care nu au prezentat documentele prevazute la art.28 alin.(1) lit.b), c), e) si h), in termenul prevazut de lege; e) societati comerciale dizolvate anterior formularii cererii introductive; f) debitori care si-au declarat prin cererea introductiva intentia de intrare in faliment sau care nu sunt indreptatiti sa beneficieze de procedura de reorganizare judiciara prevazuta de prezenta lege.

12 Ana Birchall, op.cit., pg. 244

Page 5: Infractiuni Si Pedepse Latest

In art. 138 sunt prezentati subiectii raspunzatori, si anume:

administratorii din conducerea societatilor comerciale, societatilor agricole,

cooperativiste si grupurilor de interes economic. Daca administrarea debitorului este desfasurata de catre o alta persoana decat cea care figureaza in acte in mod official, atunci va fi angajata raspunderea civila a administratorului de fapt.

directorii debitorului (exceptie directroul general) adica acele persoane din

conducerea societatii care nu au calitatea de administrator, avand numai functii executive;

organele de supraveghere: cenzorii;

alte persoane precum: actionarii, asociatii, sefii de departamente, contabilii.

Totodata in articolul 138 din legea anterior-mentionata sunt prezentati titularii actiunii in raspundere civila, cat si aspecte de ordin procesual. Astfel au calitate procesuala activa administratorul sau lichidatorul judiciar, iar in subsidiar comitetul creditorilor daca administatorul/lichidatorul a omis sa indice in raportul asupra cauzelor insolventei persoanele culpabile de aceasta stare. In caz de pluralitate de faptuitori raspunderea persoanelor este solidara cu conditia ca aparitia situatiei de insolventa sa fie contemporana sau anterioara perioadei de timp in care si-au exercitat mandatul sau au detinut pozitii din care ar fi putut genera starea de insolventa.13

Persoanele vizate de art. 138 pot raspunde pentru o parte din pasiv numai daca sunt indeplinite si celelalte conditii necesare atragerii raspunderii civile: fapta ilicita, vinovatia si raportul de cauzatitate. Raspunderea este solidara numai intre ele, nu si fata de ceilalti, cu exceptia prevederilor derogatorii prevazute in Codul de Procedura Fiscala.14

Faptele ce pot angaja raspunderea membrilor organelor de conducere sau de supraveghere ale debitorului insolvent si a altor persoane care au determinat starea de insolventa sunt enumerate in art. 138 din Lege. In concret, subiectii care au savarsit faptele ilicite prin:

13 A. M. Hotca – op. cit., pg. 40

14 V. Pasca – op.cit, pg. 1465

Page 6: Infractiuni Si Pedepse Latest

a) Folosirea bunurilor sau creditelor persoanelor juridice in folosul propriu sau in cel al altei personae

O prima conditie consta in stabilirea cu certitudine ca membrii organelor de conducere/supraveghere au actionat in acest sens. Daca aceste fapte s-au petrecut, atunci ele pot realiza si continutul infractiunii prevazute la art. 272 alin.1, p. 2 din Legea 31/1990.15

Daca faptele ilicite se dovedesc a fi infractiuni atunci ele vor atrage atat raspunderea civila cat si pe cea penala. Prin folosire se intelege intrebuintarea temporara a unui bun din patrimonial debitorului si trecerea acestuia in patrimoniul faptuitorului. Dupa folosire bunul in cauza pierde o parte din valoarea economica sau se uzeaza fizic.16

b) Au facut acte de comert in interes propriu, sub acoperirea persoanei juridice (prêt-nom)

15 2. foloseste, cu rea-credinta, bunuri sau creditul de care se bucura societatea, intr-un scop contrar intereselor acesteia sau in folosul lui propriu ori pentru a favoriza o alta societate in care are interese direct sau indirect;

16 I. Adam si C.N. Savu – Legea procedurii insolventei, ed. C. H. Beck, Bucuresti 2006, pg.7876

Page 7: Infractiuni Si Pedepse Latest

In acest caz se realizeaza si continutul infractiunii prevazuta de art. 27717 p. 1 sau 2 al Legii 31/1990, atragand si raspunderea penala.

c) Au dispus, in interes personal, continuarea unei activitati care ducea, in mod vadit, persoana juridical la incetarea platii

In acest caz se realizeaza si continutul infractiunii de gestiune frauduloasa ori a celei de abuz in serviciu ( art. 246 Cod Penal).

d) Au tinut o contabilitate fictiva, au facut sa dispara unele documente contabile sau nu au tinut contabilitatea in conformitate cu legea.

In acest caz nu este suficenta netinerea contabilitatii in conformitate cu legea, ci este necesar ca prin acest fapta sa se fi produs starea de insolventa. Una dintre neregulile tinerii contabilitatii in conformitate cu legea este si nedepunerea bilantului sau a documentelor cerute de lege.

e) Au deturnat sau au ascuns o parte din activul sau persoanei juridice ori au

marit in mod fictiv pasivul acesteia

Prin deturnarea din active se schimba destinatia bunurilor unei persoane juridice. Ascunderea din pasiv priveste dosirea unui bun sau drepturi patrimoniale 17 Se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 3 ani persoana care a acceptat sau a pastrat insarcinarea de cenzor, contrar dispozitiilor art. 161 alin. (2), sau persoana care a acceptat insarcinarea de expert, cu incalcarea dispozitiilor art. 39.

161(2) Nu pot fi cenzori, iar daca au fost alesi, decad din mandatul lor:

a) rudele sau afinii pana la al patrulea grad inclusiv sau sotii administratorilor;

b) persoanele care primesc sub orice forma, pentru alte functii decat aceea de cenzor, un salariu sau o remuneratie de la administratori sau de la societate sau ai caror angajatori sunt in raporturi contractuale sau se afla in concurenta cu aceasta;

c) persoanele carora le este interzisa functia de membru al consiliului de administratie, respectiv al consiliului de supraveghere si al directoratului, in temeiul art. 73.1;

d) persoanele care, pe durata exercitarii atributiilor conferite de aceasta calitate, au atributii de control in cadrul Ministerului Finantelor Publice sau al altor institutii publice, cu exceptia situatiilor prevazute expres de lege.

7

Page 8: Infractiuni Si Pedepse Latest

ale debitorului. Pasivul poate fi marit prin prezentarea unor obligatii patrimoniale fictive: consemnarea in evidente unor sume de bani fara cauza legitima.18

II 2.1. Delimitari conceptuale ale notiunii de bancruta

Fiind o infractiune complexa de natura civila, cat si penala, definirea acesteia se face din mai multe perspective, si anume: economica, juridica si etimologica.

Din punct de vedere etimologic, bancruta provine din termenul “banca rotta” (banca rupta) din dreptul medieval italian, cand banca pe care comerciantul isi expunea de obicei marfurile era rupta in mod simbolic, pentru a arata celorlalti ca respectivul negustor era in imposibilitate de plata si, prin urmare, exclus din comunitatea lor.19

Din punct de vedere economic, bancruta este o infractiune economica constand in incorecta gestionare de catre agentul economic a patrimoniului sau, aceasta fiind si cauza care il pune pe acesta in imposibilitatea de a-si onora platile scadente fata de partenerii sai de afaceri.20

Din punct de vedere juridic bancruta este starea de insolventa comerciala insotita de nereguli in dauna creditorilor.21

Lato sensu s-ar putea sustine ca bancruta si insolventa desemneaza acelasi fenomen, avand in vedere ca bancruta presupune si ea o stare de incetare a platilor determinate de lipsa de lichiditati, insa bancruta presupune o conditie in plus fata de insolventa, si anume imposibilitatea platii datoriilor scadente sa fie cauzata de

18 V. Pasca – Bancruta frauduloasa, Ed. Lumina lex, Bucuresti, 2005, pg. 15

19 Sorin Corlateanu, Stefan Nae si Mihaela Rotaru- “ Bancruta frauduloasa –infractiune prevazuta in Legea 85/2006 si in Codul Penal din 2009”, Revista de drept comercial, anul XX, nr 11/2009, ed. Lumina Lex, Bucuresti ,2009, p.83

20 Iulia Ciolca – “Infractiuni economice”, Editura Hamangiu, Bucuresti, 2008

21 DEX, editia a 2-a, ed. Univers Encicloopedic, Bucuresti, 2008, pg. 848

Page 9: Infractiuni Si Pedepse Latest

anumite nereguli. In cazul insolventei conditia presupune imposibilitatea in care se afla debitorul de a achita datoriile scadente cu lichiditati disponibile.22

Stricto sensu bancruta este infractiunea care are doua forme: simpla si frauduloasa.

In dreptul roman conform Codului Comercial bancruta presupune existenta unei activitati imputabile debitorului insolvent sau reprezentantilor acestuia, sub forma intentiei sau a culpei.

Indiferent de natura civila sau penala trebuie sa indeplineasca cerinta conform careia acesta sa fie determinata, in totalitate sau partial, aducand debitorul in stare de insolventa.

In toate celelalte situatii in care falimentul este determinat de alte cauze decat comiterea unor fapte ilicite nu se poate vorbi de bancruta.23

2.2 Bancruta simpla

“Constituie infractiunea de bancruta simpla si se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la un an si cu amenda neintroducerea sau introducerea tardiva, de catre debitorul persoana fizica sau reprezentantul legal al persoanei juridice debitoare, a cererii de deschidere a procedurii in termen, care depaseste cu mai mult de sase luni termenul prevazut de art. 27 (30 de zile).”24

Totodata bancruta simpla este situatia in care se afla un comerciant la incetarea platilor si declararea starii de faliment daca a savarsit una din faptele:

a realizat cheltuieli personale mai mari in raport cu starea sa economica; a pierdut o mare parte din patrimoniu in operatiuni de noroc sau de

imprudenta;

a efectuat operatiuni de imprumut pentru a-si intarzia falimentul si nu a reusit sa le inapoieze;

22 Bankruptcy Code. Rules and forms , Ed. Thomson West, 2007;

23 Mihai Adrian Hotca – Bancruta frauduloasa, Ed. CH Beck, Bucuresti, 2008, pg 17

24Legea 85/2006 privind insolventa, publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 359 din 21 aprilie 20069

Page 10: Infractiuni Si Pedepse Latest

nu a tinut in mod regulat sau deloc contabilitatea in conditiile prevazute de lege;

nu a efectuat corect inventarul patrimoniului sau inventarele efectuate nu reflecta adevarata stare a activului si pasivului comerciantului.

Subiectul activ poate fi:

debitorul persoana juridical; debitorul persoana fizica (persoana care are calitatea de comerciant);

reprezentantul legal al persoanei juridice.

Persoana fizica pentru a avea calitatea de subiect activ trebuie sa fie comerciant dupa conditiile impuse de lege si sa fie debitor. Reprezentantii legali sunt: societatile comerciale, societatile agricole, grupurile de interes economic. Diferenta in cazul subiectului activ al celor doua forme de bancrute este ca persoanele juridice nu pot avea aceasta calitate in forma simpla.25

Elementul material al acestei infractiuni este indeplinit atunci cand starea de insolventa depaseste 30 de zile plus 6 luni.

Prin neintroducerea cererii de initiere a procedurii de insolventa se intelege omiterea formularii cererii, iar introducerea tardiva presupune depunerea cererii dupa expirarea termenului anterior-mentionat. In calcularea termenului de 30 de zile nu se iau in considerare ziua de inceput si ea de expirare a termenului.26

Termenul de 30 de zile este un termen de drept comercial, dar si penal dat fiind faptul ca de curgerea sa complete depinde consumarea infractiunii.

Urmarea imediata se materializeaza in starea de pericol creata pentru valorile sociale ocrotite. Aceasta se prezinta sub doua forme si anume: urmarea principala ce constituie perturbarea activitatii din domeniul comercial si urmarea secundara ce consta in starea de pericol la care sunt supuse interesele creditorului, fiecare zi de intarziere agravand atat situatua creditorului, cat si pe cea de debitorului.

25 Hotca si Dobritoiu – op.cit., pg. 201

26 Legea 85/2006 privind insolventa, art. 3, pct. 1, publicata in Monitorul Oficial, Partea 1 din nr. 359 din 21 aprilie 2006

10

Page 11: Infractiuni Si Pedepse Latest

In ceea ce priveste vinovatia ea se manifesta sub forma culpei sau a intentiei27, neavand importanta scopul pe care subiectul active il urmareste. Totodata trebuie sa se stabileasca daca o cerere care nu respecta cerintele legii este introdusa sau daca caracterului neoficial al acesteia atrage inexistenta sa.28 Practica judiciara a a aratat ca daca debitorul (persoana fizica sau reprezentant legal al persoanei juridice) nu recunoaste cererea, aceasta va fi anulata si implicit nu va avea niciun effect juridic. In literatura de specialitate se arata ca solutia sus-mentionata se aplica si in cazul in care cererea a fost depunsa la un organ din afara sistemului instantelor.

Tentativa nu este posibila. Actiunea penala se pune in miscare din oficiu, iar competenta in prima instanta revine tribunalului. Pedeapsa este de la 3 luni la un an sau amenda. 29

3.2. Bancruta frauduloasa in dreptul comparat

In dreptul european bancruta frauduloasa este incriminata sub denumiri diverse si se intelege a fi “provocarea cu intentie a falimentului unui debitor care actioneaza in campul afacerilor”. Incriminarea bancrutei frauduloase si a altor fapte periculoase de natura economica are loc atat numai Codul Penal (Germania, Franta, Suedia, Luxembourg), dar si in alte legi speciale precum in: Romania (Legea privind procedura insolventei), Italia (Legge fallimentare) si Marea Britanie (Insolvency Law)

In spatial extraeuropean, prin bancruta se intelege acele fapte ilicite prin care debitrorii sunt falimentati in mod fraudulos. Aceasta este incriminata numai in Codul Penal nu si in alte legi speciale.

In Codul Penal al Germaniei la art. 283 se mentioneaza ca bancruta frauduloasa exista daca o persoana savarseste una din urmatoarele fapte30:

27 Art. 19, Cod penal, Ed. C.H. Beck, Bucuresti, 2009, pg. 12

28 Art. 143 – Legea 85/2006

29 Ion Neagu si Mircea Damaschin – Cod de procedura penala,. Adnotat cu legislatie si jurisprudenta. Ed. Universul Juridic , Bucuresti, 2009

30 W. Joecks , K. Miebach – Strafgesetzbuch, Band 4, Ed. CH Beck , 2006, pg. 810-81111

Page 12: Infractiuni Si Pedepse Latest

a) Indeparteaza sau ascunde anumite parti dintr-un patrimoniu care apartine maseifalimentare daca s-ar incepe procesul de faliment, precum si persoana care distruge, deterioreaza sau adduce in stare de neintrebuintare astefl de parti, intr-un mod in care se incalca cerintele economice legale;b) Incheie afaceri pagubitoare sau speculative ori operatiuni finaciare pe baza de diferenta a preturilor, cu marfuri sau hartii de valoare, intr-un mod in care se incalca cerintele economice legale, precum si persoanele care – prin cheltuieli, faceri sau speculatii neeconomice – cheltuie sume de excesiv de mari sau acumuleaza datorii;

c) Procura marfuri sau hartii de valoare pe credit si apoi le vinde sau instraineaza, sau lucrurile fabricate din aceste marfuri, cu mult sub valoarea lor reala, intr-un mod prin care se incalca cerintele economice legale;d)Incalca drepturile altei personae sau respecta drepturi false;e)Neglijeaza sa tina registrele comerciale pe care legea il obliga sa le tina, sau le tine ori la modifica in asa fel incat sa ingreuneze o estimare generala a situatiei financiare;

f) Indeparteaza, ascunde, distruge sau deterioreaza, inainte de expirarea termenului legal, registrele de comert sau documentele pe care un comerciant este obligat sa le pastreze conform cerintelor economice legale;

g) Incalca normele de drept commercial.

In dreptul nord-american bancruta frauduloasa este reglementata la Sectiunile 151- 158 ale Titlului 18 al Codului falimentului. Bancruta frauduloasa apare odata cu completarea unei cereri sau a oricarui alt document intr-un caz de bancruta in scopul de a executa sau ascunde o schema sau artificiu in vederea fraudarii. Bancruta frauduloasa presupune o reprezentare sau promisiune falsa ori frauduloasa in legatura cu un caz de bancruta, fie inaintea sau dupa inceperea cazului. Specifice dreptului nord-american sunt si acele acte ilicite privind bancruta, clasificate drept activitati de racketeering (gangsterism). Orice persoana care primeste venituri, care deriva direct sau indirect dintr-o activitate de gangsterism (doua sau mai multe acte ilegale comise intr-un interval de 10 ani) si care folosesc sau investesc o parte din aceste venituri spre achizitionarea, infiintarea sau operarea oricarei intreprinderi implicate din comertul interstatal, va

12

Page 13: Infractiuni Si Pedepse Latest

fi pedepsita cu pana la 20 de ani de inchisoare. Infractiunile privind bancruta sunt urmarite de catre procurorul federal.31

In dreptul francez exista cinci cazuri de bancruta frauduloasa prevazute de Codul Comercial Francez:

a) Cumpararea de bunuri, cu intentia de a evita sau de a intarzia deschidereaprocedurii de redresare judiciara, in vederea unei vanzari ulterioare a acestora sub valoarea lor, fie de a folosi mijloace falimentare pentru a procura fonduri ;b) Deturnarea sau ascunderea in totalitate sau partial a activului de catre debitor;c) Cresterea frauduloasa a pasivului debitorului;d) Tinerea unei contabilitati fictive ori disparitia voluntara a documentelor

contabile ale firmei ori lipsa oricarei contabilitati potrivit legii;e) Tinerea unei contabilitati vizibil incomplete sau contra dispozitiilor legale.32

In dreptul italian se face distinctia intre bancruta simpla si cea frauduloasa, distinctie regasita la art. 216 si 217 din Legge Falimmentare. Tot in aceasta lege se stipuleaza ca exista doua fapte privitoare la starea de insolventa care genereaza bancruta, si anume: folosirea abuziva a creditelor, respectiv anuntarea unor creditori inexistenti. Legea italiana face distinctia intre bancruta simpla si frauduloasa, cat si intre cea propriu-zisa sau quasi bancruta.33

4.2. Bancruta frauduloasa in dreptul roman

Legea 85/2006, al carei obiectiv principal este eficientizarea procedurii reorganizarii juridiciare si a falimentului, prevede si acele fapte savarsite in legatura cu procedura insolventei calificate drept infractiuni. Cea mai cunoscuta si mai des intalnita dintre acestea este bancruta frauduloasa.

31 Mihai Adrian Hotca – Bancruta frauduloasa, Ed. CH Beck, Bucuresti, 2008, pg. 233

32 idem

33 Hotca apud. G. B. Ubaldo – La bancarotta e gli altri reati concursuali , Ed. Giuffe, 200613

Page 14: Infractiuni Si Pedepse Latest

Legea sus-mentionata trateaza bancruta frauduloasa atat ca infractiune civila, cat si ca infractiune penala, data fiind complexitatea acesteia. Astfel art. 79, 80 si 138 vizeaza aspectele de drept civil ale bancrutei frauduloase, iar art. 143 aspectele de drept penal.

4.2.1. Aspecte de drept civil privind bancruta fruduloasa

Art. 138 din Legea 85/2006 prezinta acele fapte ce pot angaja raspunderea membrilor organelor de conducere sau de supraveghere ale debitorului insolvent si a altor persoane care au determinat starea de insolventa. In concret, subiectii care au savarsit faptele ilicite prin:

a) Folosirea bunurilor sau creditelor persoanelor juridice in folosul propriu sau in cel al altei personae

b) Au facut acte de comert in interes propriu, sub acoperirea persoanei juridice (prêt-nom)

c) Au dispus, in interes personal, continuarea unei activitati care ducea, in mod vadit, persoana juridical la incetarea platii

d) Au tinut o contabilitate fictiva, au facut sa dispara unele documente contabile sau nu au tinut contabilitatea in conformitate cu legea.

e) Au deturnat sau au ascuns o parte din activul sau persoanei juridice ori au

marit in mod fictiv pasivul acesteia

f) Au folosit mijloace ruinatoare pentru a procura persoanei juridice fonduri in

scopul incetarii platii.

g) In luna precedenta incetarii platilor, au platit sau au dispus plati cu

preferinta unui creditor, in dauna altora.

Art. 79 din Legea 85/2006 releva regimul juridic al unor acte frauduloase incheiate de debitor in ultimii trei ani ce au premers deschiderii procedurii insolventei, precum si actele juridice neprezumate ca fiind frauduloase.

Art. 80 din Legea 85/2006 prezinta actele prezumate ca fiind frauduloase. Conform acestui articol administratorul judiciar sau lichidatorul poate introduce la

14

Page 15: Infractiuni Si Pedepse Latest

judecatorul sindic actiuni pentru anularea constituirii sau transferului de drepturi patrimoniale catre terti si pentru restituirea de catre acestia a bunurilor transmise si a valorilor altor prestatii executate daca sunt in dauna creditorului.

Situatiile in care nu este prezenta bancruta frauduloasa sunt: inexistenta starii de insolventa si faptul ca infractiunea a fost dezincriminata o perioada de timp in cazul modificarilor legislative succesive.

Solutiile de absolvire sunt: achitarea34, scoaterea de sub urmarire penala sau neinceperea urmaririi penale in cazul dezincriminarii.

4.2.2 Aspecte de drept penal privind bancruta frauduloasa

Potrivit art. 143 alin. 2 din Legea 85/2006 constituie infractiune bancruta frauduloasa si se sanctioneaza cu inchisoarea de la 6 luni la 5 ani fapta persoanei care:

a) Falsifica, sustrage sau distruge evidentele debitorului ori ascunde o parte din activul averii acestuia

In acest caz sunt incriminate faptele prin care se urmareste crearea aparentei scaderi a activelor debitorului.

Falsificarea evidentelor societatii se poate realiza atat prin fals material cat si intellectual. Falsul intelectual are drept scop prezentarea de datorii inexistente ori diminuarea activelor societatii. Poate avea loc atat pe cale orala, cat si scrisa.

Sustragerea presupune insusirea prin viclenie a unui lucru strain, in cazul de fata a evidentelor societatii.

Distrugerea presupune nimicirea, aducerea in stare de neintrebuintare a unui lucru (evidentelor societatii). Distrugerea evidentei se poate face prin rupere, ardere, turnarea unei substante peste evidente, pentru a le face ilizibile.

34 I. Balaban – Infractiuni prevazute de legi special care reglementeaza domeniul comertului, Ed. Rosseti, Bucuresti 2009, pg. 95 - Sentinta penala 1564/96, decizia 891/1998 Curtea de Apel Timisoara prevede achitarea inculpatului pentru infractiunea de frauda. Inculpatul si-a insusit o parte din veniturile societatii insolvente, al carui administrator era, prin decontari fictive de dividende si justificarea unor cheltuieli cu chitante false. Acesta tinuse o evident contabila dubla, in care mentiona o parte din operatiunile ilicite, evident pe care a distrus-o. Instanta a apreciat ca nu rezulta ca faptuitorul a urmarit sa fraudeze pe creditorii sai, ci pe asociati.

15

Page 16: Infractiuni Si Pedepse Latest

Evidentele societatii sunt acele registre obligatorii specificate in Codul Comercial, si anume: registru jurnal, registru inventor, registru cartea mare, plus alte documente justificative pentru actiunile patrimoniale ale societatii, bilanturi periodice. 35

Obligativitatea pastrarii arhivelor contabile si documetelor justificative revine administratorului, ordonatorului de credite sau a altor persoane. Acestea se pot regasi la sediul commercial sau fiscal al societatii comerciale. Termenele de pastrare a documentelor finaciar-contabile sunt36:

- state de salarii – 50 de ani;

- registrele si documentele justificative si contabile – 10 ani;

- facturi aferente bunurilor de capital si imobile care stau la baza determinarii TVA- ului – 5 ani de la deducere pentru anumite persoane;

- documentele financiar-contabile care provenineta unor bunuri cu durata

de viata mai mare de 10 ani – perioada de utilizare a bunurilor.

Ascunderea este actiunea de a disimula, de a sustrage vederii; se presupune ca debitorii sau conducatorii unei societati in dificultate priveaza creditorii societatii de drepturile lor de gaj general asupra bunurilor sale. 37

Ascunderea activelor societatii nu se poate realiza numai printr-o simpla omitere din acte a unei parti din active, ci consta in fapte comisive de tainuire, sustragere de la vedere a bunurilor.

Activul averii debitorului se constituie din elementele patrimoniale evidentiate ca drepturi in registrul inventar al societatii si in bilanturile contabile intocmite periodic (dreptul de proprietate, creanta etc.)38

35 Sorin Corlateanu, Stefan Nae si Mihaela Rotaru- “ Bancruta frauduloasa –infractiune prevazuta in Legea 85/2006 si in Codul Penal din 2009”, Revista de drept comercial, anul XX, nr 11/2009, ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2009, p.83

36 Dan Drosu Saguna si D. Sova – Drept financiar public, Editia a 2 a, Editura C.H. Beck, Bucuresti, 2007, pg. 360

37 idem

38 Sorin Corlateanu, Stefan Nae si Mihaela Rotaru- “ Bancruta frauduloasa –infractiune prevazuta in Legea 85/2006 si in Codul Penal din 2009”, Revista de drept comercial, anul XX, nr 11/2009, ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2009, p.83

16

Page 17: Infractiuni Si Pedepse Latest

Ascunderea unei parti din activul averii debitorului se poate realiza si prin dosirea, sustragerea unei parti din active, fie doar o forma de neevidentiere. Actiunea de ascundere nu implica scoaterea bunului din patrimoniu sau sfera de dispozitie a societatii, ci numai dosirea acestora pentru a ingreuna identificarea si includerea sa in masa gajului general al creditorilor. Infractiunea de bancruta este o infractiune de rezultat.39

b) Infatiseaza datorii inexistente sau prezinta in registrele debitorului sau in alt act sau in situatia financiara sume nedatorate, fiecare dintre aceste fapte fiind savarsite in frauda creditorilor

Infatisarea unei datorii inexistente presupune prezentarea unei obligatii patrimoniale fictive in fata autoritatilor competente de a lua masuri in legatura cu aceste datorii: achitarea, diminuarea corespunzatoare beneficiului material, diminuarea impozitului pe profit.40 Prezentarea poate fi orala sau scrisa in raportul administratorului, directorilor sau cenzorilor si chiar al lichidatorului.

Prezentarea in registrele societatii de sume neexistente presupune inscrierea falsa a unor datorii la pasivul societatii, adica savarsirea unei fapte de fals intelesctual sau material. Consumarea infractiunii in acest mod are loc instant.

c) Instraineaza, in frauda creditorilor, in caz de insolventa a debitorului, o parte din active.

Instrainarea trebuie sa afecteze o parte a activului in asa fel incat sa se micsoreze posibilitatea de recuperare a creantelor tuturor creditorilor daca unii isi acopera creantele in detrimental celorlalti. Aceasta actiune va atrage raspunderea penala raportat la proportia bunurilor instrainate. Instrainarea de active duce la obtinerea unor sume de bani, bani care pot lua trei directii:41

39 Sorin Corlateanu, Stefan Nae si Mihaela Rotaru- “ Bancruta frauduloasa –infractiune prevazuta in Legea 85/2006 si in Codul Penal din 2009”, Revista de drept comercial, anul XX, nr 11/2009, ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2009, pg. 92

40 Idem, pg. 97

41 Stanciu Carpenaru – Drept comercial roman, editia a VII a, ed. Universul Juridic, Bucuresti, 200817

Page 18: Infractiuni Si Pedepse Latest

- intra in patrimoniul societatii;

- patrimoniul conducatorului, actionarului, asociatului;

- contul unor terti.

Obiectul juridic generic constituie protectia valorilor sociale existente in domeniul afacerilor, iar cel specific protectia impotriva altor acte de conduita necorespunzatoare precum spalarea banilor, evaziunea fiscala, contrabanda.

Subiectul este orice persoana si nu numai conducatorul agentului economic, ce dispune falsificarea si semneaza situatiile financiare pentru ca firma sa apara profitabila, folosind acte false de garantie a creditorilor. Subiectul activ este fie persoana fizica care actioneaza in nume propriu sau ca reprezentant al persoanei juridice, fie persoana juridica, fie persoana care conduce efectiv persoana juridica, comerciant sau cel care tine evident financiar-contabila a societatii.42

Subiectul pasiv este in primul rand statul ca titular si garant al valorilor sociale aparate prin normele de incriminare si in secundar creditorii, actionarii, asociatii, detinatorii de obligatiuni.

Tentativa se pedepseste. Pedeapsa o constituie inchisoarea de la 6 luni la 5 ani.

III. Gestiunea frauduloasa

Infractiunea de gestiune frauduloasa are atat caracter civil, fiind reglementata de art. 144 din Legea 85/2006, cat si penal, redat de articolul. 214 alin. 1 Cod Penal.

Gestiunea frauduloasa consta in “pricinuirea de pagube unei persoane, cu rea-credinta cu ocazia administrarii sau conservarii bunurilor acesteia, de catre cel care ori are ori trebuie sa aiba grija administrarii sau conservarii acelor bunuri.”43

42 M. A. Hotca si Maxim Dobrinoiu – Elemente de drept penal al afacerilor, editura C.H.Beck, Bucuresti, 2009, pg. 181

43 Art. 214 alin. 1 Cod Penal , Ed. C.H. Beck, Bucuresti, 2009, pg. 9818

Page 19: Infractiuni Si Pedepse Latest

“Infractiunea de gestiune frauduloasa se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 8 ani, atunci cand este savarsita de administratorul judiciar ori lichidatorul averii debitorului, precum si de orice reprezentant sau prepus al acestuia.”44

Elementele de diferentiere dintre cele doua incriminari tin de situatia permisa si calificarea subiectului activ. 45

Situatia permisa se refera la faptul ca este necesar sa se constate starea de insolventa in care a ajuns un comerciant sau o alta persoana din cele enumerate in art. 1 din Legea 85/2006.46 Odata indeplinita aceasta conditie se mai pune insa si problema pricinuirii unei pagube cu rea-credinta nu prin administrarea sau conservarea bunurilor, ci printr-un act de dispozitie. Conform art. 144 intr-o acceptiune mai larga a termenului administrare din dreptul insolventei, se poate afirma ca si in acest caz s-a produs infractiunea de gestiune frauduloasa.

Obiectul juridic este complex, fiind avuta in vedere atat derularea corecta a activitatii din cadrul procedurii insolventei, cat si protejarea intereselor patrimoniale ale debitorului aflat in starea de insolventa.

Conform Codului Penal subiectul activ este persoana care are indatorirea si obligatia de a administra sau conserva bunurile ce apartin altei persoane. Administrarea bunurilor presupune desfasurarea unor activitati gospodaresti, corespunzatoare naturii si destinatiei bunurilor. Conservarea presupune luarea unor masusi de baza, de ocrotire a bunurilor pentru a nu fi sustrase, distruse sau degradate si orice alte activitati necesare a conserva patrimoniul in cauza.

Conform Legii 85/2006 subiectul activ este practicianul in insolventa, administrator judiciar, persoana fizica sau juridica, autorizat in conditiile legii, desemnat sa execute atributele prevazute de lege sau stabilite de instant de

44 Art. 144- Legea 85/2006 privind insolventa, publicata in Monitorul Oficial, Partea 1 din nr. 359 din 21 aprilie 2006

45 Veronica Stoica si Mirela Gorunescu - Varianta de specie a infractiunii de gestiune frauduloasa prevazuta in art. 144 din Legea 85/2006 privind inolventa – Revista de drept comercial, anul XVII, Nr. 9/2007, ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2007, pg. 66

46 Societatiile comerciale, organizatiile cooperatiste, societatile agricole, grupurile de interes economic si orice alta persoana de drept privat care desfasoara si activitati economice.

19

Page 20: Infractiuni Si Pedepse Latest

judecat, in pocedura de insolventa, in perioada de observatie sip e durata procesului de reorganizare.

Acei practicieni in insolventa interesati pot depune la dosar o oferta de preluare a pozitiei de administrator judiciar in dosarul respective, la care se mai anexeaza si certificatul de practician in insolent si o copie dupa polita de asigurare profesionala. Daca nu exista o oferta judecatorul-sindic va desemna provizoriu un practician in insolventa, ales aleatoriu.47

Sunt incompatibili cu calitatea de experti in insolventa urmatoarele categorii de persoane:

-persoana fizica ce are calitatea de fondator, administrator, censor sau reprezentant al unui comerciant persoana juridica48;

- executorii judecatoresti;

- persoanele fizice sau persoanele juridica avand calitatea de expert in insolventa carora li se aplica prevederile art. 27 din Codul de Procedura Civila.49

In cazul in care se trece in faliment judecatorul sindic va desemna tot un practician in insolventa, de data aceasta un lichidator. Lichidatorul este persoana fizica sau juridica desemnata sa conduca activitatea debitorului in cadrul procedurii de faliment, atat in cea generala, cat si in cea simplificata si sa execute atributiile prevazute de lege50 sau stabilita de instanta judecatoreasca.51

Creditorii pot contesta pe motive de nelegalitate decizia de confirmare, in 3 zile, la judecatorul-sindic, care va solutiona, de urgent contestatia printr-o incheire

47

? Art. 19 – Legea 85/2006 privind insolventa, publicata in Monitorul Oficial, Partea 1 din nr. 359 din 21 aprilie 2006;

48 Art. 6 si 138 – Legea 31/1990 privind societatile comerciale republicata in Monitorul Oficial nr. 33 din 29 ianuarie 1998;

49 Este vorba de rudele, tutorii si afinii acestora.

50 Art.3 pct. 28 din Legea 85/2006

51 Art. 3 – OUG 86/2006 din Monitorul Oficial, Partea I, Nr. 944 din 22.11.2006 privind organizarea activitatii practicienilor in insolventa

20

Page 21: Infractiuni Si Pedepse Latest

prin care va desemna administratorul judiciar sau lichidatorul propus de creditori, sau daca nu exista contestatii va ramane acelasi.52

Nu in ultimul rand, subiectul activ poate fi si un prepus al practicianului in insolventa(persoana fizica sau juridica). Elementul essential al relatiei prepus-comitent este raportul de subordonare de prepusenie care creeaza drepturi si obligatii corelative intre parti. Prepusii sunt persoanele fizice angajate pentru a desfasura o activitate in beneficiul comitentului, persoana fizica sau juridica.53

De mentionat ca exista si posibilitatea ca o persoana juridica sa comita infractiunea de gestiune frauduloasa. Este vorba de practicianul in insolventa care poate fi angajat sau colaborator al unor societati de profil. Persoana juridical poate fi trasa la raspundere penala pentru ca raspunderea penala a persoanei juridice nu exclude raspunderea penala a persoanei fizice, care a contribuit, in orice mod, la savarsirea aceleasi infractiuni. Situatia este identica si in cazul unui prepus al practicianului in insolventa. 54

Subiectul pasiv este nimeni altul decat debitorul caruia i s-au produs pagube grave prin savarsirea infractiunii de gestiune frauduloasa.

Elementul material consta in orice actiune sau inactiune pagubitoare pentru bunurile proprietarului si care face parte din atributiile dsate prin lege administratorului judiciar sau lichidatorului. A administra bunuri presupune a desfasura o activitate corespunzatoare naturii si destinatiei acestor bunuri, iar a conserva presupune a lua masuri de paza si aparare a bunurilor respective pentru a nu fi distruse si degradate. Actele pagubitoare se produc atunci cand sunt depasite limitele insarcinarilor trasate de lege.55

Urmarea imediata se materializeaza in crearea situatiei pagubitare pentru debitorul aflat in insolventa, adica diminuarea patrimoniului subiectului pasiv in urma unor actiuni ilicite de natura materiala, efectiva si certa.56

52 Alexandru Boroi – Drept penal al afacerilor, Ed. C.H. Beck, Bucuresti, 2008, pg. 128

53 Idem.

54 Veronica Stoica si Mirela Gorunescu, op.cit., pg.69

55 Alexandru Boroi – Drept penal al afacerilor, Ed. C.H. Beck, Bucuresti, 2008, pg. 128

56 Revista de drept penal – Anul VIII, Nr.4, Bucuresti, 2001, pg.4021

Page 22: Infractiuni Si Pedepse Latest

Forma de vinovatie specifica gestiunii frauduloase este intentia. Actele pregatitoare pot consta si in acte omisive, caz in care forma de vinovatie ar putea fi culpa.57

De asemenea savarsirea infractiunii de gestiune frauduloasa presupune exitenta unui raport juridic si prin administrarea si conservarea bunurilor altuia seamana cu abuzul de incredere, dat fiind faptul ca in ambele cazuri faptuitorul careia i-au fost incredintate bunurile isi incalca obligatiile pe care le are cu privire la bunuri, aducand proprietarului pagube. Se diferentiaza totusi de abuzul de incredere prin faptul ca subiectului activ i se incredinteaza o universalitate de bunuri, iar nu unul sau mai multe bunuri singularizate ca in cazul abuzului de incredere.58

Tentativa este sanctionata. Gestiunea frauduloasa se poata savarsi prin acte succesive. Savarsirea ei cu un scop material atrage forma agravanta. Se pedepseste cu inchisoare de la 3-8 ani, iar in forma agravanta59 pedeapsa este intre 5-12 ani.60

IV. Delapidarea

Conform articolului 145 din Legea 85/2006: “insusirea, folosirea sau traficarea de catre administratorul judiciar ori lichidatorul averii debitorului, precum si de orice reprezentant sau prepus al acestuia de bani, valori ori alte bunuri pe care la gestioneaza sau le administreaza constituie infractiunea de delapidare si se pedepseste cu inchisoare de la 1-15 ani si interzicerea unor drepturi.”

Ca si gestiunea frauduloasa, delapidarea face parte din infractiunile contra patrimoniului. Legiuitorul a urmarit sa sanctioneze actele gestionarului sau administratorului unor societati comerciale sau altor unitati de interes public sau privat.

57 Art. 19 alin 3- Cod penal, Ed. C.H. Beck, Bucuresti, 2009, pg. 12

58 Ioan Lascu – Gestiunea frauduloasa si delapidarea – Revista Dreptul, Anul XV, Seria a III a, nr. 7/2004, pg. 123

59 Art. 214 alin. 2: :”gestiunea frauduloasă savârşită în scopul de a dobândi un folos material...”

60 idem22

Page 23: Infractiuni Si Pedepse Latest

De-a lungul timpului a fost incriminata in art. 236 al Codului Penal din 1936 la capitolul “ Crime si delicte savarsite de functionarii publici” in care figurau si alte infractiuni de serviciu, precum: nedrepte luari, neglijenta in serviciu, abuz in serviciu. Existau si alte prevederi in Legea Contabilitatii Publice si Legea pentru apararea patrimoniului public. Codul Penal din 1986 in art. 223 definea deplapidarea ca insusire, folosire si trafic de catre un functionar sau alt salariat in interesul sau sau pentru altul , de bani, valori sau alte bunuri din avutul obsesc pe care le gestioneaza sau administreaza.61

Constitutia din 1991 aduce ca element de noutate al definitiei faptul ca bani, valorile si bunurile sa formeze exclusiv obiectul proprietatii publice, pe care le gestioneaza sau administreaza persoana responsabila.

Actualul text de lege nu distinge daca bunul face parte din avutul public sau privat, importanta fiind numai calitatea de functionar cu atributii de administrare sau gestionare.

Pentru a exista infractiunea de delapidare trebuie indeplinite cumulativ anumite conditii:62

a) Fapta sa fie savarsita de catre un functionar

Subeictul activ este unul calificat si anume functionarul public (orice persoana care exercita permanent sau temporar, cu orice titlu, indiferent cum a fost investita, o insarcinare de orice natura, retribuita sau nu in serviciul unei unitati), cat si orice alt salariat, care executa o insarcinare in serviciul unei alte persoane juridice.

In privinta salariatului se face referire numai la cei angajati cu contract de munca nu si la persoanele care presteaza servicii in baza unei conventii civile.63

b)Functionarul sa gestioneze sau sa administreze bani, valori sau alte bunuri

61 Gh. Mateut – Consideratii teoretice si practice privind continutul constitutive al infractiunii de delapidare in actual reglementare, “ Dreptul”, nr. 10/2002, pg.95

62 Alexandru Boroi si Costica Voicu, op. cit 129

63 M. Grigore – Notiunile de functionar public si functionar – Dreptul nr. 7/1997, pg.6723

Page 24: Infractiuni Si Pedepse Latest

Sunt avuti in vedere ca si functionari, persoanele angajate la societati pe actiuni si societati cu raspundere limitata, regii autonome, scoli, unitati de transport care au atributii de gestionari (administratorii, casierii, magazionerii, directorii).

Gestionarul este cel definit de art.1 alin.1 din Legea 22/1969 privind angajarea gestionarilor, constituirea de garantii si raspunderea in legatura cu gestionarea bunurilor agentilor economici, autoritatilor sau institutiilor publice, ca fiind functionarul care exercita ca atributii principale de serviciu primirea, pastrarea si eliberarea de bunuri sau a oricarei alte persoane juridice, indifferent de modul de dobandire si de locul in care se afla acestea.

In sens penal, s-a apreciat ca prin administrator trebuie sa se inteleaga acel functionar care are bunuri in administrare, respectiv care are ca principale atributii de serviciu efectuarea de acte de administrare cu privire la intreg patrimoniu al unei unitati.64 Din categoria administratorilor fac parte directorii, contabilul-sef, consilierii etc.

Potrivit Legii 85/2006, administratorul averii debitorului este administratorul judiciar sau lichidatorul.

c) Sa aiba loc o sustragere definitiva sau temporara a unui bun din patrimoniul unei persoane juridice in posesia, detentia careia se afla de catre un functionar care il gestioneaza sau administreaza. Sustragerea se poate realize prin:

- Insusirea- scoaterea unui bun din posesia sau detentia unei persoane juridice si trecerea lui, cu caracter defnitiv, instapanirea faptuitorului, care poate dispune de el, adica sa-l consume, utilizeze sau instraineze.65Exemplu: sustragerea de catre gestionar a unor bunuri care numai scriptic au fost scoase din gestiunea sa, in fapt ele nefiind predate beneficiarului;66

- Folosirea – sustragerea si intrebuintarea temporara a unui bun dintre cele pe care faptuitorul le gsetioneaza sau administreaza. Ea presupune 2 acte successive:67

- act initial – luarea bunului, scoaterea lui din patrimoniul persoanei juridice;

64 Art. 215 – Cod Penal, Ed. C.H. Beck , Bucuresti, 2009, pg. 100

65 Ioan Lascu- op.cit, pg. 125

66 idem

67 idem24

Page 25: Infractiuni Si Pedepse Latest

- act subsecvent – intrebuintarea bunului sustras pentru care se obtine un folos patrimonial.

Poate avea ca obiect orice bun – exemplu: delapidarea prin folosire: scoaterea repetata a unor sume de bani din gestiune pentru acoperirea unor lipsuri anterioare.

-Traficarea – specularea sau exploatarea bunului pe care faptuitorul il are in gestiunea sa. Aceasta presupune urmatoarele operatii successive:68

- scoaterea bunului din patrimoniul unitatii si trecerea in stapanirea faptuitorului;

- darea bunului in folosinta altei persoane in scopul obtinerii unui profit.

Traficarea se deosebeste de insusire si folosire deoarece bunurile sunt supuse unor operatiuni speculative.

d) Sa se produca o paguba materiala ca urmare a actiunii de insusire, folosire si traficare:69

-delapidarea prin insusire: valoarea pagubei de care se tine seamala incadrarea juridical a faptei se calculeaza, avandu-se in vedere pretul bunului;

-delapidarea prin trafic si folosinta: valoarea pagubei este determinata de uzura bunului pe perioada cat a fost scos din gestiune.

e) Faptuitorul sa actioneze cu intentie

Acesta trebuie sa-si fid at seama de caracterul illicit al faptei, sa prevada rezultatul socialmente periculos al acesteia si sa-l urmareasca si sa-l accepte. Delapidarea a avut loc chiar daca profitul nu a fost realizat.

Infractiunea este susceptibila de savarsire in oricare din formele de participatie: coautorat (conducatorul si contabilul-sef al unitatii), instigare sau complicitate (persoana care savarseste faptele de insusire, folosire si traficare, dar nu are calitatea ceruta de lege (de functionar/gestionar).70

68 Gh. Mateut – op.cit., pg.101

69 Gh. Mateut – op.cit., pg.115

70 Alexandru Boroi – op.cit., pg. 13025

Page 26: Infractiuni Si Pedepse Latest

Tentativa se pedepseste. Savarsirea faptei in varianta simpla se pedepseste cu inchisoare de la 1-15 ani, iar in forma agravanta de la 10-20 de ani si interzicerea unor drepturi.71

V. Criterii de diferentiere intre gestiunea frauduloasa si delapidare

Obiectul juridic generic este comun celor doua infractiuni si consta in relatiile sociale a caror formare, desfasurare si dezvoltare sunt realizate prin apararea patrimoniului.72

Obiectul juridic al gestiunii frauduloase consta in acele relatii sociale privitoare la patrimoniu care se stabilesc pe baza de increderii acordata unei persoane, rapoturile implicand buna-credinta si increderea in indeplinirea sarcinilor primate.

Obiectul juridic al delapidarii are un caracter complex, date fiind relatiile sociale de administrare a patrimoniului care asigura mentinerea pozitiei de fapt a bunurilor prin obisnuita si corecta lor gestionare sau administrare. Obiectul juridic secundar consta in relatiile sociale privind normal si corecta sa desfasurare a seviciului, pe care subiectul activ – functionarul public privat il presteaza pentru persoanele juridice publice sau private.73

Delapidarea consta in bani, valori sau alte bunuri (exclusiv mobile) de la data intrarii in fapt in gestionarea sau administrarea subiectului activ pana la data iesirii din fapt, fara a conta daca sau cand s-au intocmit formalitatile de preluare a gestionarii sau administrarii bunurilor.74

71 Mihai Hotca si Maxim Dobrinoiu – op.cit., pg. 205

72 D. Loghin si T. Toader – Drept penal roman, partea speciala, Ed. Sansa, Bucuresti, 2001

73 Toader Tudorel – Drept penal roman, partea speciala, Ed. Hamangiu, Bucuresti 2008, pg.?

74 O .Loghin si T. Toader,op.cit., pg.3126

Page 27: Infractiuni Si Pedepse Latest

Practica judiciara a aratat ca plusurile in gestiune (create prin vanzare la suprapret sau inselarea cumparatorilor la masuratoare) se pot materializa in delapidare.75

Obiectul material al gestiunii frauduloase consta in pluralitatea de bunuri (mobile sau imobile, fungibile sau nefungibile,consumptibile sau neconsumptibile, drepturi reale) creantele bunurilor trebuie sa apartina altuia. Pot constitui obiect material si bunurile asupra carora faptuitorul are un drept de coproprietate, atunci cand proprietarul i-a incredintat acestuia administrarea sau conservarea intregii universalitati de bunuri.76

Atat activitatea de administrare, cat si cea de conservare, atrag obligatia administratorului de pastrare a valorii bunurilor si veniturilor acestora, cit si pe cea a obtinerii unui venit suplimentar.

In ceea ce priveste subiectul activ al infractiunii de gestiune frauduloasa, acesta poate fi orice persoana fizica responsabila penal, care a primit in administrare sau conservare bunurile unei persoane sau care are obligatia administrarii sau consevarii unor bunuri, indiferent daca are sau nu calitatea de functionar. O conditie sine-qua-non pentru calitatea de faptuitor este aceea de a stapani bunurile. Pe de alta parte, delapidarea este o infractiune proprie. Ea nu poate fi savarsita decat de catre o persoana care are calitatea de functionar si care, in aceasta calitate gestioneaza sau administreaza bunuri.77

Latura obiectiva (actiunea ilicita) in cazul gestiunii frauduloase consta in orice fapt (comisiv sau omisiv) de pricinuire de pagube unei persoane, inclusiv fapte de neincredere, de neincasare a fructelor civile ale bunurilor (chiriile), de folosire a unor bunuri s-au distrus sau degradat. Pe de alta parte in cazul delapidarii este vorba de o actiune savarsita in trei varainte, si anume: insusirea, folosirea si traficarea.

75 Revista Romana de Drept, Nr. 8/1967

76 Ioan Lascu, op. cit., pg. 125

77 I.Lascu – op.cit., pg 12727

Page 28: Infractiuni Si Pedepse Latest

Latura subiectiva este comuna celor doua infractiuni constand in intentie, atat in forma directa, cat si indirecta.

Actiunea penala se pune in miscare din oficiu atat in cazul delapidarii, cat si in cazul gestiunii frauduloase in modalitate calificata.78

VI. Inregistrarea unei creante inexistente

Inregistrarea unei creante inexistente este definita in art. 146 din Legea 85/2006 ca “fapta persoanei care, in nume propriu sau prin persoane interpuse, solicita inregistrarea unei cereri de admitere a unei creante inexistente asupra averii debitorului”.

Este o forma speciala a infractiunii de fals in declaratii prevazuta de art. 249 Cod Penal, deoarece declaratia nu-si gaseste echivalentul in realitate, in sensul ca subiectul activ pretinde ca are o creanta fata de comerciantul insolvent, care de fapt nu exista.

Obiectul juridic este constituit de relatiile sociale privind normal desfasurare a activitatii in cadrul procedurii insolventei prin inlaturarea unor fapte de inducere in eroare din partea unor presupusi creditori.79

Obiectul material il constituie cererea de declansare a procedurii depusa la tribunalul territorial.

Subiectul activ nu este calificat prin lege. Poate fi o persoana care indeplineste conditiile generale din punct de vedere penal si care isi aroga calitatea de creditor intr-un dosar de insolventa. Raspunderea penala poate fi angajata si cand solicitarea este facuta prin persoane interpose.

78 Art. 214 alin. 2- Cod Penal, Ed. C.H. Beck , Bucuresti, 2009, pg. 100

79 C. Voicu, A.Boroi, F. Sandu, I. Molnar, M. Gorunescu , S. Corlateanu – Drept penal al afacerilor, Ed. C.H. Beck, Bucuresti, 2007, p.134;

28

Page 29: Infractiuni Si Pedepse Latest

Subiectul pasiv este statul, ca responsabil cu asigurarea bunei desfasurari a activitatii comerciale. In secundar subiect pasiv este si persoana prejudiciata si anume debitorul si creditorul sau creditorii debitorului.

Elementul material il constituie solicitarea pentru inregistrarea creantei inexistente asupra averii debitorului. Urmarea imediata consta in punerea in pericol a desfasurarii normale a activitatii din cadrul procedurii de insolventa. Infractiunea se savarseste cu intentie, insa actele pregatitoare si tentative nu sunt incriminate. Fapta se savarseste intr-o singura modalitate normativa, si anume prin inscrierea in registrul creditorilor a unei cereri de admitere a creantei nereale. Infractiunea se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 1 an sau cu amenda.80

VII. Refuzul prezentarii unor date

Art. 147 din Legea 85/2006 defineste aceasta infractiune ca fiind:

“refuzul debitorului persoana fizica sau al administratorului, directorului, directorului executiv ori al reprezentantului legal al debitorului, persoana juridica, de a pune la dispozitia judecatorului-sindic, administratorului judiciar sau lichidatorului, in conditiile prevazute la art. 35. documentele si informatiile prevazute la art. 28 alin. 1 lit a-f ori impiedicarea acestora, cu rea-credinta, de a intocmi documentatia respectiva.”

Obiectul juridic special este constituit de relatiile sociale privind normala desfasurare a activitatii insoventei, in plan secundar fiind ocrotite si interesele creditorului debitorului.

Obiectul material il constituie evidentele si registrele debitorului si orice alt act ori situatiile financiare ori o parte din active.

Subiectul activ este calificat si poate fi, dupa caz, debitorul persoana fizica sau administratorul, directorul executiv ori reprezentantul legal al debitorului, persoana juridical.

80 Hotca si Dobrinoiu – op.cit., pg 20729

Page 30: Infractiuni Si Pedepse Latest

Subiectul pasiv este statul, ca responsabil cu asigurarea derularii relatiilor comerciale in conditii de legalitate. In plan secundar subiectul poate fi partea prejudiciata, in speta creditorul.

Elementul material al laturii obiective il constituie, in mod alternativ, refuzul de a pune la dispozitia judecatorului-sindic, administratorului sau lichidatorului documentele indicate de lege sau impiedicarea acestora, cu rea-credinta de a intocmi documentatia respectiva.81

Articolul 28 stabileste ca cererea debitorului de declansare a starii de insolventa trebuie sa fie insotita de urmatoarele acte:

a) bilantul certificat de catre administrator si cenzor/auditor, balanta de verificare pentru luna precedenta datei inregistrarii cererii de deschidere a procedurii;

b) o lista completa a tuturor bunurilor debitorului, incluzand toate conturile si bancile prin care debitorul isi ruleaza fondurile; pentru bunurile grevate se vor mentiona datele din registrele de publicitate;

c) o lista a numelor si a adreselor creditorilor, oricum ar fi creantele acestora: certe sau sub conditie, lichide sau nelichide, scadente sau nescadente, necontestate sau contestate, aratandu-se suma, cauza si drepturile de preferinta;

d) o lista cuprinzand platile si transferurile patrimoniale efectuate de debitor in cele 120 de zile anterioare inregistrarii cererii introductive;

e) o lista a activitatilor curente pe care intentioneaza sa le desfasoare in perioada de observatie;

f) contul de profit si pierderi pe anul anterior depunerii cererii.

Atunci cand oricare dintre aceste documente nu sunt prezentate la solicitatea judecatorului-sindic, a administratorului judiciar sau a lichidatorului, cu rea-credinta se comite infractiunea in cauza. Elemente material poate fi realizat si in sens invers prin impiedicarea judecatorului-sindic, a administratorului sau a lichidatorului cu rea-credinta, de a intocmi documentatia necesara.

81 Alexandru Boroi, op.cit., pg. 12930

Page 31: Infractiuni Si Pedepse Latest

Urmarea imediata a infractiunii consta in periclitarea desfasurarii eficiente a procedurii insolventei.

Infractiunea se savarste cu intentie, atat prin refuz si prin impiedicare. Actele pregatitoare si tentativa, desi posibile, nu sunt incriminate. Infractiunea se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 3 ani sau cu amenda.

VIII. Concluzii

Bancruta frauduloasa, bancruta simpla, gestiunea frauduloasa, delapidarea inregistrarea unei creante inexistente si refuzul prezentarii unor date sunt infractiuni economice ce formeaza obiectul mai multor subramuri de drept, cum ar fi: dreptul falimentului si procedura insolventei si dreptul penal al afacerilor.

In ceea ce priveste latura civila, Legea 85/2006 nu stabileste cert care este rolul insolventei in ceea ce priveste modalitatile infractionale. De asemenea, legea nu prevede pe langa sanctiunea cu inchisoarea pentru toate infraciunile sus-mentionate si sanctiunea amenzii, precum in dreptul francez. Perceperea amenziilor pentru toate formele de infractionale ar putea da nastere la un fond din care sa fie despagubiti cei aflati in pierdere, dupa modelul societatilor de asigurare.

Impotriva faptelor care prezinta un grad mai mare de periculozitate, ca cele de fata, se angajeaza intotdeauna si raspunderea penala. Toate infractiunile economice prezentate in lucrare sunt incriminate si in Codul Penal.

Obiectul juridic al infractiunilor in cauza il constituie relatiile sociale privind normala desfasurare a activitatilor din cadrul procedurii insolventei.

Subiectul activ poate fi atat calificat, cat si necalificat precum in cazul gestiunii frauduloase unde acesta poate fi orice persoana si nu numai conducatorul agentului economic, ce dispune falsificarea si semneaza situatiile financiare pentru ca firma sa apara profitabila, folosind acte false de garantie a creditorilor. Pe de alta parte infractiunea nu poate exista daca subiectul activ nu este calificat, precum in cazul delapidarii unde acesta trebuie sa aiba calitatea de functionar, indiferent daca este public sau privat.

31

Page 32: Infractiuni Si Pedepse Latest

Subiectul pasiv este intotdeauna statul, iar in subsidiar partea prejudiciata.

Infractiunile se comit de regula prin falsificari, sustrageri sau distrugeri ale unor situatii din evidentele societatilor comerciale sau prin infatisarea unor datorii inexistente.

Tentativa se pedepseste in general, exceptie facand bancruta simpla unde aceasta nu este posibila.

In ceea ce priveste sanctiunile, acestea iau doua forme si anume privarea de libertate intre 3 luni si 15 ani, in functie de gravitatea faptei, si amenda. Numai in cazul delapidarii se prevede o pedeapsa complementara, si anume cea de interzicere a anumitor drepturi.

Aceste infractiuni sunt deosebit de periculoase, dat fiind faptul ca ele au victime colective si nu individuale, care sa le denunte, si totodata pentru ca implica perturbarea activitatilor comerciale din orice domeniu, atragand pagube considerabile. Cu toate acestea ele se produc si pentru ca societatea reactioneaza mai putin sever fata de infractiunile economice, fiind uneori chiar indiferenta. Mergand dupa deviza “scopul scuza mijloacele” unii membrii ai acesteia au chiar admiratie pentru comerciantii care reporteaza succese in activitatea economica, chiar daca acestea au fost obtinute prin comiterea unor infractiuni.

Bibliografie:

1. Mihai Adrian Hotca – Bancruta frauduloasa, Ed. CH Beck, Bucuresti, 2008,

2. Iulia Ciolca – “Infractiuni economice”, Editura Hamangiu, Bucuresti, 2008;

3. I. Adam si C.N. Savu – Legea procedurii insolventei, ed. C. H. Beck, Bucuresti 2006;

32

Page 33: Infractiuni Si Pedepse Latest

4. V. Pasca – Bancruta frauduloasa, Ed. Lumina lex, Bucuresti, 2005;

5. I. Balaban – Infractiuni prevazute de legi special care reglementeaza domeniul comertului, Ed. Rosseti, Bucuresti 2009;

6. Dan Drosu Saguna si D. Sova – Drept financiar public, Editia a 2 a, Editura C.H. Beck, Bucuresti, 2007;

7. Stanciu Carpenaru – Drept commercial roman, editia a VII a, Universul Juridic, Bucuresti, 2008;

8. M. A. Hotca si Maxim Dobrinoiu – Elemente de drept penal al afacerilor, editura C.H.Beck, Bucuresti, 2009;

9. Gh. Mateut – Consideratii teoretice si practice privind continutul constitutive al infractiunii de delapidare in actual reglementare, “ Dreptul”, nr. 10/2002;

10. Ion Neagu si Mircea Damaschin – Cod de procedura penala,. Adnotat cu legislatie si jurisprudenta. Ed. Universul Juridic , Bucuresti, 2009;

11. C. Voicu, A.Boroi, F. Sandu, I. Molnar, M. Gorunescu , S. Corlateanu – Drept penal al afacerilor, Ed. C.H. Beck, Bucuresti, 2007;

12. M. Grigore – Notiunile de functionar public si functionar – Dreptul nr. 7/1997;

13. Ioan Lascu – Gestiunea frauduloasa si delapidarea – Revista Dreptul, Anul XV, Seria a III a, nr. 7/2004;

14. Alexandru Boroi – Drept penal al afacerilor, Ed. C.H. Beck, Bucuresti, 2008,

15. Cod Penal, Ed. C.H. Beck , Bucuresti, 2009;

16. Legea 85/2006 privind insolventa, publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 359 din 21 aprilie 2006

33