Infractiuni contra vietii

8/2/2019 Infractiuni contra vietii

1/21

Infractiuni contra vietii

Subsectiunea I. Omorul

1. Continutul legal

Omorul, asa cum apare definit n art. 174 C. pen., consta nuciderea unei persoane.

Acest mod de exprimare nu reprezinta altceva dect o explicare mai precisa a denumirii

marginale a infractiunii (omorul), fara a reprezenta o descriere explicita a tuturor

elementelor constitutive ale infractiunii.

Nici chiar formularea, n sensul ca omorul ar reprezenta fapta persoanei care, cu

intentie, ucide o alta persoana[1], sub un anumit aspect nu ar fi completa, deoarece nu

ar scoate n evidenta toate elementele continutului juridic al infractiunii de omor (de

pilda, ar 545s1812f evidentia numai actul de violenta asupra altei persoane, dar nu sirezultatul constnd n moartea acelei persoane, precum si raportul de cauzalitate ntre

act si rezultat)[2].

n definirea omorului, legiuitorul se foloseste de nsusirea obiectiva a substantivului

provenit dintr-un verb (uciderea) de a comprima n el descrierea actiunii (manifestarea

de violenta fata de victima), rezultatul imediat (moartea victimei), ct si legatura de

cauzalitate dintre fapta si rezultat si de a exprima concludent aceste realitati[3].

Omorul a fost incriminat n toate legislatiile, deoarece asemenea fapte au adusdintotdeauna atingere celui mai important atribut al persoanei, viata; punerea n pericol

sau suprimarea vietii persoanei au fost combatute nu numai din punctul de vedere al

intereselor victimei, dar mai ales pentru ca asemenea fapte prezentau un pericol pentru

ntreaga societate; fara respectarea vietii persoanei nu poate fi conceputa existenta

nsasi a colectivitatii si convietuirea pasnica a membrilor acesteia[4].

2. Conditii preexistente

A. Obiectul juridic specialal infractiunii de omor l constituie relatiile sociale a carorformare, desfasurare si dezvoltare normala implica respectul acelei valori sociale, care

este viata omului. Prin incriminarea omorului este ocrotita aceasta valoare sociala

esentiala si prin mijlocirea acesteia sunt aparate relatiile sociale care se nasc si se

dezvolta n jurul valorii sociale mentionate.
http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftn1http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftn2http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftn3http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftn4http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftn2http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftn3http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftn4http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftn1


2/21

Omul este o valoare sociala fundamentala, fiindca prin om si n jurul sau se formeaza

si se dezvolta imensa majoritate a relatiilor sociale; ocrotind aceste valori implicit sunt

aparate toate relatiile sociale la care ne-am referit[5].

B. Obiectul materialal omorului consta n corpul unui om n viata, indiferent de vrsta(copil sau nou-nascut, tnar, adult, batrn), sex (barbat sau femeie), starea sanatatii

(sanatos, bolnav, muribund) sau a normalitatii bio-antropologice (normal, anormal, viabil

sau neviabil, cu malformatii sau monstruozitati anatomice sau antropologice etc.).

Viata este un fenomen complex ca forma de miscare; ea are la baza procese

biologice si psihice care subordoneaza procesele inferioare (chimice, fizice, mecanice)

[6]. Daca nceteaza viata n sens biologic, nceteaza si viata ca valoare sociala, ca

relatie sociala, implicit relatiile legate de ea. De aceea, ne intereseaza nu numai

aspectul social al vietii, dar si cel biologic.

Ceea ce este obiect material (corpul uman) nu se confunda cu subiectul pasiv care

este persoana n viata careia i s-a suprimat ori s-a ncercat sa i se suprime viata. Dupa

consumarea omorului, persoana pierde calitatea de subiect pasiv si devine o victima;

din subiect pasiv devine obiect material al infractiunii. n acest caz, obiect material este

corpul lipsit de viata al persoanei ucise. n caz de tentativa nsa, persoana continund

sa traiasca, trasaturile sale, ca subiect pasiv, se confunda n totul cu cele ale obiectului

material.

n problematica definirii obiectului material al infractiunii de omor, doctrina si practica

judiciara au relevat un aspect care este din ce n ce mai mult dezbatut si n alte tari, si

anume: considerarea ca tentativa de omor a unei situatii care, cel putin n dreptul nostru

penal de pna acum, era considerata un fapt putativ. Altfel spus, n analiza valorii

concrete protejate de legiuitor (obiectul material al infractiunii de omor) s-a ridicat

chestiunea daca reprezinta sau nu o conditie sine qua nonfaptul ca subiectul pasiv sa fi

fost n viata n momentul n care s-a comis asupra lui elementul material al faptei[7].

C. Subiect actival infractiunii poate fi orice persoana, deoarece existenta infractiuniinu este conditionata de vreo calitate speciala a subiectului. n consecinta, infractiunea

poate fi savrsita de orice persoana care ndeplineste conditiile generale psihofizice ale

raspunderii penale.
http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftn5http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftn6http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftn7http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftn7http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftn5http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftn6http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftn7


3/21

Participatia penala n cazul omorului este posibila sub toate formele: coautorat,

instigare si complicitate.

Astfel, n cazul coautoratului, n literatura juridica se subliniaza necesitatea unei

contributii nemijlocite la fapta a coautorului (fapta consumata ori fapta tentata). Exista oasemenea contributie nemijlocita a coautorului cnd acesta savrseste acte care

apartin actiunii tipice, specifice laturii obiective a infractiunii date, descrise sau indicate

de verbum regensdin norma incriminatoare[8]. n cazul omorului vor fi, deci, astfel de

acte orice activitati susceptibile sa produca moartea unei persoane.

Astfel, n practica judiciara s-a decis ca exista coautorat daca mai multe persoane au

lovit victima cu un instrument apt de a ucide (cutit, topor, briceag, ciomag etc.), chiar

daca numai lovitura unuia dintre participanti a fost mortala; actionnd simultan, cu

aceeasi intentie de a ucide si completndu-se unul pe altul, inculpatii sunt coautori[9].

D. Subiect pasival omorului este persoana ucisa ca urmare a activitatii faptuitorului,deci cea care sufera raul cauzat prin comiterea infractiunii. Pentru existenta subiectului

pasiv al infractiunii de omor este suficient sa se constate ca persoana titulara a valorii

ocrotite penal a suferit raul produs prin savrsirea infractiunii, adica moartea sau

punerea n pericol a vietii.

Dupa consumarea omorului, subiectul pasiv nu mai este o persoana, ci o victima.

n literatura de specialitate s-a subliniat, pe drept cuvnt, ca nu trebuie confundat

subiectul pasiv al infractiunii, adica persoana vatamata, cu subiectul pasiv de drept civil

al infractiunii, respectiv persoana care a suferit paguba n infractiune[10]. Distinctia este

importanta fiindca, daca de cele mai multe ori, persoana vatamata este n acelasi timp

si persoana pagubita prin infractiune, exista si cazuri n care cineva poate fi subiect

pasiv, deci persoana vatamata, fara sa fie nsa si persoana pagubita (de exemplu, copiii

victimei unei infractiuni de omor au calitatea de persoane care au suferit o paguba prin

infractiune, nsa nu au calitatea de persoane vatamate, aceasta calitate avnd-o

victima)[11].

3. Continutul constitutiv

A. Latura obiectiva. a) Elementul materialse realizeaza, din punct de vedere obiectiv,prin uciderea unei persoane, adica prin orice activitate materiala care are ca rezultat

moartea unui om. Elementul material poate consta ntr-o actiune (comisiune) sau ntr-o


4/21

inactiune (omisiune); n oricare din ipotezele mentionate, aceasta se refera la

incriminare, nu la fapta concreta, fiind vorba de un act care sa posede o anume forta

distructiva, adica, sa fie apt obiectiv sa provoace moartea persoanei n conditiile

date[12]. O asemenea forta distructiva exercitata asupra victimei se poate manifesta

sub forma unor actiuni fizico-mecanice (sugrumare, lovire, taiere, mpuscare, ntepare,electrocutare etc.), actiuni chimice (otravire), actiuni psihice (socuri psihice) etc. [13]

Aceeasi forta distructiva este prezenta si n cazul inactiunii, atunci cnd faptuitorul avea

obligatia (legala, contractuala, sociala etc.) de a face sau a ndeplini actiunea prin care

s-ar fi putut mpiedica sau nlatura desfasurarea unor procese de natura sa provoace

moartea victimei[14] (de exemplu, prin omisiunea intentionata de hranire a copilului, a

unui bolnav sau neputincios, prin lasarea lor n frig, prin neadministrarea medica-

mentelor, neaplicarea tratamentului necesar unui bolnav etc.), s-a dat posibilitatea sa

actioneze procesele naturale care au condus la moartea victimei.

Actiunea ucigatoare poate fi savrsita n mod direct sau nemijlocit asupra victimei,

sau n mod indirect, mijlocit: prin folosirea sau antrenarea unor forte sau energii neani-

mate sau animate (de exemplu, asmutirea unui cine, folosirea unui animal salbatic, a

unei reptile veninoase etc.), sau chiar prin folosirea energiei fizice a victimei, constrnsa

fizic sau moral la aceasta (sa se mpuste, sa se njunghie, sa se arunce de la naltime

etc.)[15].

Exista omor si atunci cnd faptuitorul, stiind ca victima sufera de cord si ca o emotie

puternica i va provoca moartea, n dorinta de a o ucide, i provoaca o asemenea

emotie[16].

Fapta ucigatoare poate fi savrsita prin orice mijloace sau instrumente. Acestea pot fi

clasificate n: mijloace fizice (corpuri contondente, arme albe, arme de foc, explozibile,

instrumente taietoare, ntepatoare etc.), mijloace chimice (substante chimice care

exercita o actiune toxica sau coroziva cauzatoare de moarte asupra organismului

uman), precum si mijloace psihice (prin care se provoaca un soc psihic sau stari

emotive intense care produc moartea victimei, ca de exemplu, amenintarea grava,surpriza, sperierea, intimidarea, durerea psihica profunda, stresul psihic etc.)[17].

Mijloacele sau instrumentele ntrebuintate trebuie sa fie apte pentru savrsirea unei

activitati ucigatoare, fie prin ele nsele, fie prin ntrebuintarea lor n anumite moduri,

mprejurari sau conditii[18]. Chiar mijloacele aparent inofensive ar putea fi folosite

pentru provocarea mortii unei persoane (de exemplu, faptul de a da cte o bautura
http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftn12http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftn13http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftn14http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftn14http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftn15http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftn16http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftn17http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftn18http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftn12http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftn13http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftn14http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftn15http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftn16http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftn17http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftn18


5/21

ndulcita cu zahar unei persoane care sufera de diabet pentru a-i provoca treptat

agravarea bolii si moartea).

b) Urmarea imediata.Se stie ca descrierea faptei incriminate mai poate cuprinde pelnga descrierea actiunii (inactiunii) incriminate si aratarea rezultatului acolo undelegiuitorul conditioneaza existenta faptei incriminate de producerea unui rezultat

material, conceput ca o entitate exterioara conduitei, diferita, cronologic si logic, de

actiune si cauzata de aceasta.

n acest caz, rezultatul face parte din descrierea actiunii (din elementul material al

laturii obiective) si constituie consecinta, urmarea acesteia; rezultatul face parte, m-

preuna cu actiunea (inactiunea) din descrierea faptei incriminate[19] si se nfatiseaza n

cazul infractiunii de omor, sub forma unei modificari a substantei obiectului material, de

exemplu, uciderea unei persoane.

n cuprinsul descrierii faptei incriminate, rezultatul, de care legiuitorul conditioneaza

existenta incriminarii, este aratat, de regula, n mod explicit, prin anumite expresii. n

mod exceptional nsa, rezultatul poate sa nu fie descris explicit, ci sa apara ca o

consecinta a modului cum este descrisa actiunea; aceasta sugereaza, prin ea nsasi,

necesitatea unui rezultat diferit de actiune n timp si spatiu; n acest mod se nfatiseaza

rezultatul material la infractiunea de omor. n acest caz, substantivul folosit nu reda

numai actiunea, ci si rezultatul, uciderea victimei, consecinta a actiunii (incriminarea cu

rezultat comprimat).

Incriminarile n care legiuitorul a descris rezultatul explicit sau comprimat n norma de

incriminare se numesc incriminari de rezultat, spre deosebire de cele unde lipseste o

atare cerinta si care se numesc incriminari de simpla actiune (formale). Delimitarea

celor doua categorii de incriminari nu este ntotdeauna usor de facut, mai ales n

ipoteza incriminarilor cu rezultat comprimat. Unul dintre criterii ar putea fi cel al tentativei

terminate; incriminarile la care se poate concepe o atare modalitate a tentativei (chiar

daca tentativa nu este pedepsibila), vor constitui, incontestabil, incriminari de rezultat si

nu de simpla actiune la care nu este posibila dect tentativa neterminata[20].

Delimitarea este importanta deoarece numai n cazul infractiunilor de rezultat este

necesara probarea existentei rezultatului (la infractiunile de simpla actiune urmarea

imediata este implicita actiunii); tot astfel, legatura de cauzalitate nu trebuie stabilita

dect n cazul n care norma de incriminare prevede necesitatea producerii unui re-
http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftn19http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftn20http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftn19http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftn20


6/21

zultat; exista si alte consecinte legate de aceasta delimitare (de exemplu, n privinta

prescriptiei raspunderii penale, a aplicarii legii penale n timp etc.)[21].

n doctrina penala se discuta despre un sens restrns al notiunii de rezultat (si care

ar coincide cu rezultatul descris n norma de incriminare) si de un sens larg al notiuniide rezultat, acela care ar putea fi conceput si la incriminarile de simpla actiune si care

ar consta n simpla savrsire a actiunii. Acest sens larg al notiunii de rezultat este folosit

n legea penala romna atunci cnd defineste intentia si culpa prin expresia prevede

rezultatul sau nu prevede rezultatul. Daca n aceste cazuri s-ar avea n vedere

notiunea de rezultat n sens restrns, ar fi exclusa posibilitatea ca n norma de

incriminare sa se prevada cerinta vinovatiei n raport cu incriminarile formale.

n realitate, expresiile citate se refera la notiunea de rezultat n sens larg, si anume,

rezultatul ca finalitate a actiunii, si care cuprinde att ipoteza n care rezultatul esteurmarea actiunii, ct si ipoteza cnd rezultatul coincide cu nsasi actiunea[22].

Aceste semnificatii ale notiunii de rezultat trebuie diferentiate de notiunea de rezultat

conceput ca o relatie logico-juridica ntre actiune si valoarea sociala protejata de legea

penala (obiectul juridic). Legiuitorul nu incrimineaza dect acele actiuni (inactiuni) care

aduc atingere valorilor sociale ocrotite; n acest sens, toate incriminarile presupun ab

initio un rezultat logico-juridic, acela care se rasfrnge asupra valorilor sociale

ocrotite[23]. Acest rezultat, fiind implicat n orice incriminare, nu apare necesitatea de a

fi probata nici existenta sa si nici a legaturii de cauzalitate ntre actiune si rezultat. Nu s-ar putea opera cu sensul mentionat al notiunii de rezultat nici pentru a defini intentia si

culpa, deoarece prevederea rezultatului care sta la baza acestor procese psihice,

trebuie raportata la consecintele firesti, nemijlocite ale actiunii (inactiunii) faptuitorului si

nu la valorile sociale ocrotite de lege[24].

Actul de violenta devine relevant, sub aspectul infractiunii de omor, n momentul n

care se produce rezultatul, constnd n moartea victimei. n lipsa lui, actul de violenta

poate fi luat n considerare ca element al tentativei de omor sau al altei infractiuni de

violenta, dar nu ca element constitutiv al infractiunii de omor. Infractiunea de omor fiind

o infractiune de rezultat, se cere deci producerea unui rezultat determinat, indiferent

daca moartea s-a produs chiar n timpul efectuarii activitatii de ucidere, imediat dupa

aceasta sau mai trziu.


7/21

c) Legatura de cauzalitate. ntre activitatea desfasurata de faptuitor si moarteavictimei trebuie sa existe un raport de cauzalitate. n descrierea faptei de omor nu apare

o expresie anume care sa sugereze legatura cauzala, nsa aceasta rezulta, implicit, din

descrierea actiunii (fiind o actiune cu rezultat comprimat), de exemplu, substantivul

derivat dintr-un verb uciderea folosit n descrierea faptei de omor, arata nu numai nce consta actiunea incriminata, dar si rezultatul si, implicit, potentele cauzale ale

actiunii[25].

Dar chiar atunci cnd n descrierea faptei incriminate este exprimata explicit cerinta

legaturii cauzale, legiuitorul nu clarifica n nici un mod continutul acestei relatii; o atare

ndatorire revine doctrinei penale. n acest sens, s-au exprimat multiple pareri asupra

modului de izolare a legaturii cauzale, considerndu-se ca poate avea caracter cauzal,

din ansamblul conditiilor fenomenului, conditia eficienta, conditia preponderenta,

conditia ilicita, conditia tipica, conditia indispensabila etc.[26] n dreptul anglo-americans-a exprimat ideea ca are caracter cauzal conditia cea mai apropiata si n relatie directa

si imediata cu rezultatul (proximate causae)[27].

Teoria dominanta considera ca, de regula, este cauza a rezultatului orice actiune

care a constituit conditia necesara producerii rezultatului (conditio sine qua non)[28].

Pentru a nu se ajunge la concluzii absurde (regressus ad infinitum), printr-o interpretare

extensiva a sferei conditiilor necesare (de pilda, ar putea fi considerati conditie-cauza a

mortii victimei chiar parintii subiectului, deoarece, fara existenta acestora

n-ar fi putut aparea pe lume infractorul, s-a propus introducerea unor corective care sa

limiteze cercul conditiilor cauza. Acest rol, ntr-o conceptie, ar putea sa-l joace vinovatia,

n sensul ca numai conditia necesara creata de o persoana care a actionat cu vinovatie

ar putea avea caracterul de cauza. O asemenea conceptie ar conduce la o evaluare

subiectiva a relatiei cauzale, desi, principial, aceasta are caracter obiectiv[29]. n

doctrina s-a admis si un alt corectiv, anume al caracterului adecvat, al conditiei

necesare de a provoca rezultatul, n sensul de a se verifica, pe baza unei judecati ex

ante daca, n raport cu experienta comuna de viata, actiunea (inactiunea) analizata

drept conditie a rezultatului era n stare sa provoace, prin ea nsasi, rezultatul[30].

n aceasta viziune, de pilda, legatura de cauzalitate nu ar fi nlaturata chiar daca au

survenit complicatii ale bolii victimei, n masura n care se stabileste ca actiunea

inculpatului a fost apta, prin ea nsasi, sa conduca la producerea rezultatului[31], altfel

zis, daca ceea ce agentul a realizat se gasea, ca posibilitate, chiar n actiunea comisa.
http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftn25http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftn25http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftn26http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftn27http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftn28http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftn29http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftn29http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftn30http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftn30http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftn31http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftn25http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftn26http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftn27http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftn28http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftn29http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftn30http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftn31


8/21

Tot ca un asemenea corectiv, pentru a evita excesele teoriei conditiei necesare, s-a

propus selectarea conditiei-cauza din ansamblul conditiilor rezultatului prin analiza

cerintelor continutului incriminarii, considernd ca acesta releva cu suficienta care

trebuie sa fie conditia completa cu rol cauzal (teoria relevantei), limitnd corespunzator

cercul persoanelor susceptibile sa raspunda pentru o infractiune determinata[32].

Dar chiar si cu aceste corective n-au fost remediate insuficientele conceptiei conditiei

necesare. Asa de pilda, s-a observat ca rezultatul poate sa fie produs nu numai printr-o

cauza unica, ci si printr-o pluralitate de cauze (concauze). n aceasta situatie, n calitate

de concauze ar putea aparea att o cauza necesara, ct si o cauza nenecesara care s-

a alaturat celei necesare; ca urmare, chiar si o conditie nenecesara poate fi considerata

cauza (de exemplu, daca mai multe persoane urmaresc si lovesc victima, actiunea

tuturor va fi considerata cauza a rezultatului, desi este posibil ca numai lovitura unuia

dintre participanti sa fi fost mortala si sa constituie cauza necesara a rezultatului). Deasemenea, s-a remarcat ca cerinta conditiei de a fi necesara (sine qua non), poate fi

ndeplinita numai daca, n prealabil, s-a cunoscut cauza rezultatului; numai atunci se

poate afirma daca o conditie a fost necesara producerii rezultatului sau nu. n ipoteza

inversa (daca nu se cunoaste cauza rezultatului), nu se poate afirma daca o anumita

conditie a fost necesara (asa de exemplu, pna cnd expertii nu au ajuns la un acord n

privinta efectului thalidomidei asupra embrionului nu s-a putut determina nici conditia

necesara a rezultatului ilicit)[33].

Jurisprudenta a mai nvederat situatii cnd o conditie a atras raspunderea penala a

subiectului fara ca, n realitate, aceasta sa fi fost, cauzal, legata de rezultat si fara sa fi

avut loc o selectie prin procedura eliminarii, a cauzei necesare din ansamblul conditiilor

rezultatului. Dar chiar n acele situatii unde judecatorii au urmarit sa identifice cauza

reala a fenomenului dintr-un ansamblu complex de conditii, s-a dovedit ca simpla lor

experienta nu este suficienta, fiind necesar sa se apeleze la persoane de specialitate,

care sa determine legatura cauzala dintre actiune si rezultat orientnd, implicit, solutia

juridica (de exemplu, daca A si B toarna cte o cantitate de otrava n ceasca lui C, fara

sa stie unul de altul si victima moare, conditia care a produs rezultatul nu poate fistabilita dect prin analiza cantitatii si calitatii otravii varsate de fiecare dintre agenti si a

efectului acesteia asupra organismului victimei; numai astfel se va stabili cine raspunde

pentru infractiunea consumata de omor si cine pentru tentativa la aceasta infractiune).

Aceste insuficiente ale teoriei conditiei necesare par sa justifice tendinta unor autori

de a renunta la cerinta unei legaturi cauzale a conditiei necesare cu rezultatul[34].
http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftn32http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftn33http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftn34http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftn32http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftn33http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftn34


9/21

B. Latura subiectiva. Omorul se savrseste cu intentia de a suprima viata unei

persoane, adica, fie cu intentie directa, atunci cnd faptuitorul a prevazut rezultatul

actiunii sale (moartea victimei) si a urmarit producerea acestuia, fie cu intentie indirecta,

cnd faptuitorul a prevazut rezultatul actiunii sale si fara a-l urmari, a acceptat totusi

posibilitatea survenirii acestuia.

n practica judiciara, intentia de ucidere se deduce din materialitatea actului (dolus ex

re) care, n cele mai multe cazuri, releva pozitia infractorului fata de rezultat. Demons-

treaza astfel intentia de ucidere: perseverenta cu care inculpatul a aplicat victimei

numeroase lovituri cu piciorul si cu un lemn care au cauzat leziuni osoase grave si

ruperi pulmonare[35]; multitudinea loviturilor si locul aplicarii lor, unele interesnd re-

giuni vitale ale corpului (cord, rinichi, ficat)[36]; aplicarea unei singure lovituri n

regiunea gtului, n profunzime[37]; intensitatea cu care loviturile au fost aplicate si

repetarea lor pe tot corpul victimei, folosindu-se un obiect dur[38].

Rezultatul, constnd n moartea victimei, poate fi produs si ca urmare a contributiei

unor procese naturale care se petrec n corpul victimei; avem n vedere transformarile

din organismul victimei n momentul savrsirii faptei; pentru batrni, copii, femei,

bolnavi, infirmi sunt suficiente acte minime de violenta, pentru producerea rezultatului

mortal; ca urmare, intentia de a ucide se releva si din modul de a actiona al faptuitorului,

cunoscnd starea victimei asupra careia actioneaza. Astfel, inculpatul care loveste pe

socrul sau n vrsta de 75 de ani cauzndu-i o hemoragie meningo-cerebrala,

exteriorizeaza intentia de a ucide, nu de vatamare corporala[39], faptul de a lovi doar cu

palma pe o fetita de doua luni, dar n mod repetat, ceea ce a provocat fractura boltii

craniene si moartea ei, constituie infractiunea de omor, iar nu aceea de loviri sau

vatamari cauzatoare de moarte[40].

Att n literatura de specialitate[41], ct si n practica judiciara[42], s-a aratat ca

pozitia psihica a faptuitorului trebuie stabilita n fiecare caz, n raport cu mprejurarile

concrete si ndeosebi, n raport cu instrumentul folosit de faptuitor (instrument apt sau

nu de a produce moartea), cu regiunea corpului lovita (o zona vitala sau nu), cunumarul si intensitatea loviturilor (o singura lovitura sau mai multe lovituri, aplicate cu

mare intensitate), raporturile dintre infractor si victima anterioare savrsirii faptei

(raporturi de dusmanie sau raporturi de prietenie), atitudinea infractorului dupa

savrsirea faptei (a ncercat sa dea un prim ajutor victimei sau a lasat-o n starea n

care a adus-o). De asemenea, s-a subliniat ca este necesara luarea n considerare a

tuturor acestor mprejurari si nu numai a unora, deoarece, chiar daca unele mprejurari
http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftn35http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftn36http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftn37http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftn38http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftn39http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftn40http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftn41http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftn42http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftn35http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftn36http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftn37http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftn38http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftn39http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftn40http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftn41http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftn42


10/21

par concludente, privite n mod izolat, pot duce totusi la o ncadrare juridica gresita a

faptei. Astfel, de exemplu, mprejurarea ca faptuitorul a folosit un cutit, deci arma alba

apta de a produce moartea victimei, nu este suficienta pentru determinarea intentiei de

a ucide, deoarece cu un astfel de instrument se poate realiza si intentia de a produce

numai vatamari corporale. Daca acestei mprejurari i se adauga si altele, de exemplu,lovirea victimei n zona inimii, n mod repetat si cu mare intensitate se va retine, fara

nici o dificultate, ca faptuitorul a actionat cu intentia de a ucide[43].

Latura subiectiva a omorului nu include cerinta savrsirii faptei dintr-un anumit mobil.

Aceasta nseamna ca infractiunea exista, chiar daca nu s-a stabilit mobilul savrsirii

faptei[44]. Cu toate acestea, instanta de judecata va fi preocupata sa stabileasca, n

fiecare caz, mobilul faptei, deoarece acesta influenteaza gravitatea faptei si prin urmare,

poate contribui la realizarea unei juste individualizari judiciare a pedepsei. Daca pentru

existenta omorului simplu este indiferent mobilul savrsirii faptei, n schimb, savrsireaomorului din interes material, de pilda, este o mprejurare care atribuie infractiunii

caracter calificat [art. 175 lit. c) C. pen.].

Omorul nu este conditionat, n forma sa simpla, nici de savrsirea faptei ntr-un

anumit scop. Chiar daca scopul urmarit de faptuitor consta, de exemplu, n curmarea

suferintelor fizice ale victimei, care sufera de o boala incurabila, fapta va constitui

infractiune[45]. ntruct scopul, ca si mobilul, influenteaza periculozitatea sociala a

faptei si a faptuitorului, instanta de judecata va fi preocupata sa-l stabileasca n fiecare

caz, tot n vederea unei juste individualizari judiciare a pedepsei. Un anumit scop care,

potrivit aprecierii legiuitorului, confera un grad de pericol social mai ridicat omorului,

este prevazut ca circumstanta agravanta [art. 175 lit. g) si h) C. pen.].

Dupa unii autori, eroarea asupra persoanei victimei nu are nici o influenta asupra

vinovatiei faptuitorului si nu nlatura raspunderea sa penala, deoarece aceasta eroare

nu are caracter esential, adica nu se refera la o mprejurare de care depinde caracterul

penal al faptei[46]. Se sustine ca legea penala apara viata oricarei persoane, n genere,

astfel ca eroarea agentului asupra identitatii victimei nu are relevanta penala.

ntr-o alta viziune, se sustine ca eroarea asupra subiectului pasiv n-are relevanta

dect atunci cnd agentul actioneaza cu vointa de a ucide orice persoana pe care ar

ntlni-o[47]. n acest caz, nu va interesa persoana victimei asupra careia s-a manifestat

vointa generica de a ucide a subiectului; tot astfel, daca agentul a actionat cu intentie

indirecta, acceptnd riscul sa ucida orice alta persoana n locul aceleia pe care,
http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftn43http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftn44http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftn44http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftn45http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftn46http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftn46http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftn47http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftn43http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftn44http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftn45http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftn46http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftn47


11/21

nemijlocit, urmarea sa o ucida. n aceste cazuri, se poate vorbi despre existenta unui

dol impersonal[48]. Se poate extinde nsa ideea dolului impersonal dincolo de aceste

limite? Daca n compunerea procesului psihic care a condus la decizia agentului de a

atinge un anumit rezultat (uciderea unei persoane), intra uneori trasaturile unei per-

soane n general pe care urmareste sa o suprime, n-ar putea exista si situatii n careagentul sa urmareasca suprimarea vietii unui subiect bine identificat, tocmai trasaturile

specifice ale acestuia, relatiile sale cu subiectul, sa fie cele care sa determine, hota-

rtor, pe agent de a actiona violent pna la suprimarea vietii victimei. Ideea uciderii unei

persoane n general, n-ar putea fi factor dinamizator al vointei agentului dect n

cazuri rare si numai la persoane la care uciderea a devenit o obisnuinta sau o profesie;

n toate celelalte cazuri, el si concentreaza eforturile sale pentru a comite un fapt istoric

determinat (sa ucida o anumita victima) si nu sa produca un rezultat echivalent celui

tipic, prevazut n norma de incriminare; ca urmare, el n-ar putea raspunde dect pentru

suprimarea intentionata a acestei persoane[49].

S-ar putea sustine ca intentia agentului trebuie sa fie concreta, sa se refere la un

obiect individualizat dupa trasaturi obiective, ea nu se poate referi la categorii de

obiecte.

Chiar daca i s-ar reprosa agentului ca din vina lui s-a produs confuzia asupra

identitatii subiectului pasiv, aceasta ar implica culpa acestuia, nu intentia.

Aceste argumente par sa justifice teza contrara n solutionarea ipotezelor de error inpersona, si anume, existenta tentativei de omor n raport cu victima aflata n repre-

zentarea agentului si infractiunea de ucidere din culpa n ce priveste victima efectiv

suprimata[50].

Infractiunea de omor exista si atunci cnd faptuitorul si ndreapta actiunea asupra

unei persoane pe care vrea s-o ucida, dar, datorita unei gresite manipulari a instru-

mentului folosit sau altor cauze accidentale, rezultatul urmarit se produce asupra unei

alte persoane (aberratio ictus, ipoteza monoagresiva). Tot astfel, cnd datorita cauzelor

de mai sus are loc moartea, att a victimei aflata n reprezentarea agentului, ct si a

unei alte persoane (aberratio ictus, ipoteza biagresiva), sau cnd agentul a lezat mai

multe persoane pe lnga victima initiala (aberratio ictus, ipoteza pluriagresiva)[51].

n conceptia unor autori, aberratio ictus n forma sa monoagresiva, ar trebui sa fie

asimilata cu error in personasi sa primeasca aceeasi solutie juridica. Agentul va ras-
http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftn48http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftn49http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftn49http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftn50http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftn51http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftn48http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftn49http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftn50http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftn51


12/21

punde, n raport cu victima reala, pentru infractiunea consumata de omor si care s-ar fi

retinut si daca nu se producea eroarea de executie n raport cu victima aflata n

reprezentarea agentului[52].

n realitate, ntre cele doua situatii exista o anumita deosebire; n cazul erorii asuprapersoanei, reprezentarea agentului este alterata, nsa executarea este perfecta, pe

cnd n cazul aberratio ictus reprezentarea agentului este corecta, nsa executia este

gresita. Este comun nsa, att situatiei denumite aberratio ictus, ct si erorii asupra

persoanei subiectului pasiv, faptul ca agentul a urmarit savrsirea unui fapt concret,

determinat, mpotriva unei victime anume si nu sa ajunga la un rezultat echivalent celui

descris n norma de incriminare; daca agentul ar fi avut n reprezentare si rezultatul

efectiv produs, el ar fi raspuns pentru omor cu intentie indirecta, ori pentru culpa cu

previziune n raport cu victima efectiv lezata; daca nu a avut n vedere si posibilitatea

acestui rezultat, extinderea intentiei agentului constituita numai n raport cu victimaaflata n reprezentarea sa, la victima efectiv lezata apare la fel de discutabila ca n cazul

erorii asupra identitatii subiectului pasiv[53].

n doctrina germana, ipoteza de mai sus este considerata ca dnd nastere unui

concurs formal de infractiuni (tentativa la infractiunea de omor, n raport cu victima

aflata n reprezentarea agentului, si o infractiune din culpa n raport cu victima reala)

[54].

n doctrina italiana, reglementarea n vigoare (art. 82 C. pen.) care consacra lipsa derelevanta a erorii n cazul aberratio ictuseste supusa unor aspre critici, sustinndu-se

ca ea consacra, artificial, o forma de raspundere obiectiva bazata pe ideea versari in re

illicita respondit etiam pro casu; daca ar fi lipsit dispozitia n vigoare, s-ar fi aplicat

regulile concursului de infractiuni; opernd nsa prevederile art. 82 C. pen. italian,

agentul ar urma sa raspunda numai pentru infractiunea consumata de omor, chiar daca,

n raport cu victima aflata n reprezentarea sa n-ar fi fost ntrunite nici conditiile tentativei

(de exemplu, autorul pregateste o bautura otravitoare pentru matusa sa pe care urma

sa o mosteneasca, femeia de serviciu o gaseste si o bea provocndu-si moartea),solutie care ncalca principiul cogitationis poenam nemo patitur, deoarece ar raspunde

pentru ceea ce a gndit, nu pentru ceea ce a realizat efectiv. De asemenea, o atare

rezolvare ar consacra raspunderea autorului chiar pentru rezultatele imprevizibile din

partea sa, sau chiar imposibil de prevazut n raport cu victima efectiv lezata[55].

4. Forme. Modalitati. Sanctiuni


13/21

A. Forme. Infractiunea de omor, fiind o infractiune comisiva (care poate fi realizata

att prin actiune, ct si prin inactiune) si o infractiune materiala conditionata de pro-

ducerea unui rezultat distinct de actiune n timp si spatiu si determinat de aceasta, este

susceptibila de desfasurare n timp, si deci, de forme imperfecte, cum ar fi actele

preparatorii sau tentativa[56].

Actele preparatorii nu se pedepsesc, n schimb, tentativa se pedepseste potrivit art.

174 alin. (2) C. pen., fiind posibila n toate formele sale.

Tentativa la infractiunea de omor poate fi ntrerupta atunci cnd activitatea autorului a

fost oprita si mpiedicata sa se desfasoare din cauze exterioare vointei faptuitorului.

Spre exemplu, n practica judiciara s-a retinut tentativa ntrerupta la infractiunea de

omor n sarcina unei persoane care a aplicat victimei doua lovituri de cutit n zona

toracelui, dupa care a fost imobilizat de catre cei prezenti[57].

Infractiunea de omor poate mbraca si forma tentativei perfecte, care se realizeaza

atunci cnd actiunea tipica fost executata n ntregime, dar rezultatul moartea victimei

nu s-a produs. Spre exemplu, n practica judiciara s-a decis ca exista o asemenea

modalitate cnd faptuitorul a aruncat victima de la etajul 5 al unei cladiri, actiune care

nu s-a soldat cu moartea victimei datorita faptului ca a cazut ntmplator pe un sol

afnat si cu vegetatie[58]. De asemenea, s-a retinut frecvent tentativa perfecta la

infractiunea de omor n cazurile n care, prin modul n care a actionat asupra victimei,

infractorul a pus intentionat n pericol viata acesteia, dar rezultatul socialmentepericulos, respectiv moartea, nu s-a produs datorita interventiilor medicale prompte si

calificate[59].

Tentativa la infractiunea de omor poate mbraca si modalitatea tentativei relativ

improprie, care se caracterizeaza prin caracterul impropriu sau inapt al mijloacelor

folosite, precum si prin lipsa obiectului de la locul unde faptuitorul credea ca se afla. n

practica judiciara s-a retinut aceasta modalitate a tentativei n situatia cnd faptuitorul,

pentru a suprima viata victimei, i-a administrat o doza de otrava insuficienta[60] sau

atunci cnd, n vederea uciderii unor persoane, infractorul a folosit o cantitate

insuficienta de explozibil, pe care a plasat-o defectuos sub cladirea n care se aflau

victimele[61].

Tentativa de omor poate fi comisa si cu intentie indirecta, daca inculpatul a aplicat

victimei mai multe lovituri, cu obiecte grele, din care unele asupra capului, si cu in-
http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftn56http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftn57http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftn58http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftn59http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftn60http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftn61http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftn56http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftn57http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftn58http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftn59http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftn60http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftn61


14/21

tensitate, prevaznd posibilitatea mortii victimei, rezultat pe care, desi nu l-a dorit, l-a

acceptat[62]; sau daca inculpatul s-a ndreptat cu tractorul asupra victimei n viteza spre

a o calca[63]; ori daca inculpata a lovit victima cu cutitul n abdomen provocndu-i le-

ziuni interne[64].

Este discutabil daca tentativa se poate comite si cu intentie indirecta.ntr-o opinie, s-a motivat ca, n cazul tentativei, exista acelasi continut subiectiv ca si n cazul in-

fractiunii consumate, deoarece tentativa nu este dect un fragment dinamic din actiunea

tipica susceptibila sa conduca la consumarea infractiunii; ca atare, tocmai ca

infractiunea consumata, tentativa poate fi comisa si cu intentie indirecta[65].

mpotriva acestui punct de vedere s-ar putea sustine ca, potrivit art. 20, n redactarea

actuala, tentativa consta n punerea n executare a hotarrii de a comite infractiunea, deunde se deduce ca numai actele care releva intentia directa a inculpatului, ar puteaavea caracterul de acte de executare ale unei infractiuni si ar fi susceptibile, n caz de

ntrerupere ori neproducere a rezultatului, sa constituie tentativa la infractiunea

respectiva[66].

Hotarrea de a comite infractiunea face parte din continutul psihic al intentiei, autorul

prevede rezultatul faptei si urmareste producerea lui. A urmari producerea rezultatului

nseamna a da expresie, prin conduita exterioara, hotarrii de a comite o fapta

determinata. n cazul hotarrii indirecte, autorul urmareste (este hotart) sa obtina un alt

rezultat (care poate fi si licit), nsa admite posibilitatea survenirii si a unui rezultat caresa-i atraga raspunderea penala, iar pe acesta, desi l prevede, nu l urmareste, ci numai

l accepta ca o consecinta posibila a actelor de executare ndreptate spre obtinerea

primului rezultat. De aceea, asemenea acte de executare (ndreptate spre obtinerea

unui rezultat care este numai acceptat si nu urmarit), s-ar parea ca nu se nscriu n

continutul art. 20 si nu ar trebui sa atraga raspunderea penala, daca au fost ntrerupte

ori nu si-au produs efectul.

Faptuitorul ar putea raspunde n acest caz, numai o data cu consumarea faptei si

producerea rezultatului prevazut, dar pe care nu l-a urmarit, deoarece numai n acest

moment rezultatul posibil si acceptat a devenit relevant din punct de vedere juridic.

Avem rezerve daca prin notiunea de hotarre folosita de legiuitor n art. 20 se

exprima intentia sub ambele forme, asa cum se sustine n prima opinie, si daca s-ar

putea vorbi de hotarre chiar n cazul intentiei indirecte. S-ar parea ca notiunea de hota-
http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftn62http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftn63http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftn64http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftn65http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftn66http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftn62http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftn63http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftn64http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftn65http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftn66


15/21

rre la care face referire art. 20, are n vedere numai rezultatul aflat n reprezentarea

faptuitorului, nu si actiunea prin care acesta va ajunge la aceasta finalitate. Actiunea,

chiar susceptibila de rezultate multiple, ar putea sa reflecte o anumita hotarre a faptui-

torului, dar ceea ce intereseaza, n raport cu prevederile art. 20, ar fi rezultatul urmarit si

pe care faptuitorul este hotart sa-l realizeze. Or, a fi hotart sa realizeze rezultatul,implica, n sensul art. 20, intentia directa.

Dar, aparnd pe legiuitor n fata unei posibile nentelegeri a continutului notiunii

mentionate, nu nseamna ca dezaprobam practica instantelor care, asa cum s-a aratat,

considera ca tentativa nu este incompatibila cu intentia indirecta.

n sprijinul acestei solutii s-ar putea arata ca fiecare act de executare a faptei are

acelasi caracter, ca si fapta n ansamblul ei. Fiecare act de executare are vocatia sa

realizeze, att rezultatul urmarit, ct si pe cel acceptat. De aceea, ntreruperea acestoracte trebuie sa atraga raspunderea penala a autorului, daca tentativa pentru infrac-

tiunea respectiva este pedepsibila, indiferent daca faptuitorul a urmarit producerea

rezultatului, ori numai a acceptat realizarea lui.

Deosebirea dintre infractiunea consumata si cea tentata fiind numai de ordin

cantitativ, nu calitativ (relatia dintre ele fiind aceea de la ntreg la parte), nu s-ar putea

opune conditiile subiective de tragere la raspundere pentru savrsirea ntregului acelora

care privesc partea. O asemenea rezolvare ar trebui consacrata si n cuprinsul art. 20

prin modificarea corespunzatoare a acestor prevederi. Asa de pilda, s-ar putea nlocuiexpresia punerea n executare a hotarrii de a savrsi infractiunea cu expresia

punerea n executare a intentiei de a savrsi infractiunea.

Infractiunea de omor se consuma n momentul n care activitatea de ucidere a

produs urmarea imediata, adica moartea victimei.

Pna la producerea acestui rezultat, care poate surveni la un oarecare interval de

timp dupa efectuarea activitatii de ucidere, fapta constituie o tentativa de omor si va fi

urmarita ca atare, sub rezerva schimbarii ncadrarii n cazul cnd, ulterior, se vaproduce consumarea.

B. Modalitati. Infractiunea de omor prevazuta n art. 174 C. pen. constituie forma ti-pica, modalitatea simpla a actiunii de ucidere. Infractiunea de omor, n forma sa tipica,

poate prezenta numeroase si variate modalitati faptice, determinate de mprejurarile


16/21

concrete n care aceasta a fost savrsita (mijloace folosite, locul si timpul savrsirii,

relatiile dintre faptuitor si victima, mobilul faptei). Sunt anumite mprejurari n care omo-

rul savrsit capata totdeauna un grad de pericol social sporit. n Codul penal aceste

mprejurari sunt prevazute prin dispozitii care privesc modalitatile normative ale

infractiunii de omor. Aceste modalitati au fost incriminate n texte separate ca varianteagravate, devenind astfel, infractiuni de sine statatoare (art. 175 si 176 C. pen.).

C. Sanctiuni.Infractiunea de omor n forma sau varianta sa tipica se pedepseste cunchisoare de la 10 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi din cele prevazute n art. 64

C pen. Tentativa se pedepseste, potrivit cu regulile aratate n art. 21 alin. (2), cu

nchisoare de la 5 la 10 ani.

[1] V. Dongoroz si colab., Explicatii teoretice [...], vol. III, op. cit., p. 180.

[2] A. Boroi, Infractiuni contra vietii, Ed. All Beck, Bucuresti, 1999, p. 54.

[3] Este interesanta si definitia omorului data de juristul englez I. Coke n sec. al XVII-lea: cnd un om cu memoria sanatoasa si

la vrsta la care raspunde pentru faptele sale ucide pe nedrept, cu premeditare sau intentionat orice fiinta rationala [...] (Citat din

Royal Common on Capital Punishment, Report C.M.D., No. 8932 at 26/1953, n Codul penal Model American Philadelphia P.A.,

The American Law Institute).

[4] A. Boroi, op. cit., p. 20.

[5] V. Dongoroz si colab., Explicatii teoretice [...], vol. III, op. cit., p. 181.

[6] V. Belis, Medicina legala, Ed. Teora, Bucuresti, 1992, p. 18.

[7] A. Filipas, Despre convertirea faptului putativ n tentativa n materia infractiunii de omor, n Revista de Drept penal, nr.

2/1994, p. 54.

[8] A. Boroi, Drept penal. Partea generala, Ed. All Beck, Bucuresti, 2001, p. 123. V. Papadopol, Delimitarea actelor de

coautorat de cele de complicitate, J.N. nr. 7/1963, p. 70; V. Dongoroz si colab., Explicatii teoretice [...], op. cit., p. 140; C. Bulai,

Manual de drept penal, Ed. All Beck, Bucuresti, 1998, p. 187; I. Oancea, Drept penal. Partea generala, Ed. Didactica si

Pedagogica, Bucuresti, 1972, p. 342.

[9] Trib. Suprem, sect. pen., decizia nr. 1362/1983, n R3, p. 202; Trib. Suprem, sect. pen., decizia nr. 360/1979, n RRDnr.10/1979, p. 66; Trib. Suprem, sect. pen., decizia nr. 467/1978, n RRD

nr. 7/1978, p. 53.

[10]V. Dongoroz si colab., Explicatii teoretice [...], vol. III, op. cit., p. 206.

[11]Trib. Mun. Bucuresti, sect. a II-a pen., decizia nr. 506/1991, n Dreptulnr. 5/1992, p. 68.
http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref1http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref2http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref3http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref4http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref5http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref6http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref7http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref8http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref9http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref10http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref10http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref11http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref11http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref1http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref2http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref3http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref4http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref5http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref6http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref7http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref8http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref9http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref10http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref11


17/21

[12]Gh. Nistoreanu, V. Dobrinoiu, A. Boroi, I. Pascu, I. Molnar, V. Lazar, op. cit., p.98.

[13]O. Stoica, op. cit., p. 66.

[14] R. Pannain, Manuale di diritto penale. Parte generale, vol . I, Torino, 1967, p. 296, citat de

V. Dobrinoiu, op. cit., p. 27.

[15]I. Dongoroz si colab., Explicatii teoretice [...], vol. III, op. cit., p. 214, sect. pen., decizia nr. 156/1992, n Dreptulnr. 5/1993, p. 80.

[16]Gh. Mateut, Drept penal special. Sinteza de teorie si practica judiciara, vol. I, Ed. Lumina Lex, 1999, p. 65; Trib. Suprem,

sect. pen., decizia nr. 625/1987, n C.D., 1987, p. 265; opinia este unanim mpartasita n literatura noastra de specialitate, T. Vasiliu

si colab., op. cit., vol. I, p. 74; O. Stoica, op. cit., p. 66, C. Bulai, op. cit., p. 100; Gh. Scripcaru, M. Terbancea, Patologia medico-

legala,

Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1978, p. 33.

[17]Gh. Scripcaru, M. Terbancea , op. cit., p. 33.

[18]Gh. Scripca ru, T. Ciornea, N. Ianovici, op. cit., p.54.

[19]V. Dongoroz, vol. I, op. cit., p. 105; G. Bettiol, Dirrito penale, Parte generale, Ottava editione, CEDAM, Padova, 1993, p.

225; G. stefan, G. Levasseur, B. Bouloc, Droit penal gnral, trsime dition, Dalloz, Paris; 1998, p. 226; R. Maurach,

Deutsches Strafrecht, Allgemeiner Teil, 3 Auflage, C.F. Muller, Karlsruhe, 1965, p. 159; H. Jescheck, Lehrbuch des Strafrechts,

Allgemeiner Teil, Vierte Auflage, Duncker und Humblot, Berlin, 1988, p. 237; M. Donini, Illecito e colpevolezza nell imputazione del

reato, Giuffre editore, Milano, 1991, p. 245, subliniaza ca acolo unde legiuitorul a pretins producerea unui rezultat separat de

actiune nu se poate nega caracterul autonom al acestuia; se legitimeaza astfel si clasificarea infractiunilor n infractiuni de rezultat si

de simpla actiune;

G. Williams, Criminal Law, The General Part, second edition, Stevens and Sons Limited, London, 1961, p. 17, mentioneaza ca

moartea victimei n cazul omorului nu va fi suficienta numai prin simpla actiune desfasurata n circumstantele cerute de lege, ci

trebuie sa se produca si rezultatul, precum si legatura de cauzalitate ntre actiune si rezultat.

[20]V. Dongoroz si colab., Explicatii teoretice [...], vol. I, op. cit., p. 140.

[21]V. Dongoroz, Tratat, p. 272-273; Explicatii teoretice [...], vol. I, op. cit., p. 142, 153; C. Bulai, op. cit., p. 173; H. Jescheck,

p. 202, arata ca desi s-a spus ca o fapta este incriminata numai daca a produs un rezultat trebuie sa se tina seama de realitatea

legislativa care arata ca unele fapte sunt incriminate fara a se cere existenta unui rezultat (de exemplu: fapta are un caracter

compromitator) si pe care legea le incrimineaza chiar fara a astepta sa se produca un rezultat. n cazul acestor infractiuni nu poate fi

de conceput dect tentativa imperfecta.

[22] F. Mantovani, Diritto penale. Parte generale, seconda edizione, CEDAM, Padova, 1988, p. 166; T. Padovani , Diritto

penale, Giuffre editore, Milano, 1990, p. 147; acesta face deosebirea ntre rezultatul n sensul naturalist si rezultatul n sens juridic;

H. Jescheck, op. cit., p. 234; autorul subliniaza ca actiunea nsasi poate fi un rezultat, deoarece este consecinta impulsurilor

volitive ale agentului; sub acest aspect se poate discuta despre rezultat n sens larg si n sens restrns, acesta din urma avnd o

valoare practica, deoarece numai n acest caz se pune problema legaturii cauzale.

M. Donini, op. cit., p. 15, arata ca rezultatul nu poate fi privit n afara actiunii; rezultatul capata rezonanta si sensuri semnificativenumai prin raportare la actiune (de exemplu, suprimarea vietii unei persoane poate fi rezultatul, n egala masura, al unei fapte

intentionate, din culpa ori praeterintentionate), numai actiunea va clarifica semnificatia juridica a rezultatului. Tocmai pentru ca

actiunea poarta n ea rezultatul, poate fi considerata ea nsasi rezultat.

[23]F. Mantovani, op. cit., p. 168; T. Padovani, op. cit., p. 147.
http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref12http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref12http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref13http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref13http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref14http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref14http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref15http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref15http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref16http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref16http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref17http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref17http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref18http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref18http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref19http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref19http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref20http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref20http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref21http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref21http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref22http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref22http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref23http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref23http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref12http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref13http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref14http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref15http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref16http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref17http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref18http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref19http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref20http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref21http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref22http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref23


18/21

[24] T. P adov an i, op. cit., p. 150; V. Dongoroz si colab., Explicatii teoretice [...], vol. I, op. cit.,

p. 117, autorul subliniaza ca prin rezultatul faptei se ntelege urmarea fireasca, imediat produsa printr-o modificare n lumea

exterioara; C. Bulai, op. cit., p. 131.

[25] H. Blei, Strafrecht I, Allgemeiner Teil, 18 Auflage, C.H. Beck, Munchen, 1983, p. 57;

F. Mantovani, op. cit., p. 170; nu trebuie sa se confunde fapta constnd ntr-o actiune cu rezultat comprimat cu fapta incriminata

care se epuizeaza prin nsasi actiunea descrisa de legiuitor si a carei existenta nu este conditionata explicit sau implicit deproducerea unui rezultat. n aceste din urma situatii nu este de conceput existenta legaturii cauzale. S-ar putea sustine, prin urmare,

ca legatura cauzala nu este specifica oricarei incriminari, ci numai acelora n care actiunea descrisa este conditionata de

producerea unui rezultat distinct de actiunea nsasi, fie ca acest rezultat apare explicit descris de legiuitor (regula generala), fie ca el

rezulta implicit din verbum regens (exceptia);

H. Jescheck, op. cit., p. 249, subliniaza ca actiunea si rezultatul n infractiunile de rezultat nu sunt autonome, ci legate ntre ele prin

legatura de cauzalitate; G. An ton iu, op. cit., p. 98.

[26] V. Dongoroz, Tratat, op. cit., p. 225; G. A nt on iu , op. cit., p. 109; H. Blei, op. cit., p. 134;

R. M aurach , op. cit., p. 161; F. Mant ov an i, op. cit., p. 172; R. Merle, A. Vitu, op. cit., p. 417;

G. Bettiol, Diritto penale, parte generale, ottava edizione,CEDAM, Padova, 1973, p. 251.

[27] J. Hall, General principles of Criminal Law, edition Balabs Merriel, Indianapolis, New-York, 1960, p. 247; Model Penal

Code and Commentaries, Parte I/1, op. cit., p. 253, autorii americani mai noi ncearca sa se elibereze de conceptia cauzei

apropiate, adoptnd o pozitie mai realista n problema legaturii cauzale. Aceasta pozitie este consacrata n art. 2, 3 alin. (1) C. pen.,

model care adopta, n principiu, teoria conditiei necesare.

[28] n acelasi sens este si jurisprudenta romna: exista legatura de cauzalitate daca fara existenta actiunii ilicite de a lovi pe

victima nu s-ar fi produs rezultatul mortal (Trib. Suprem, sect. pen., decizia nr. 98/1974, n RRDnr. 12/1974, p. 66; Trib. Suprem,

sect. pen., decizia nr. 2068/1980, n RRD

nr. 7/1981, p. 61.

[29]G. Bettiol, op. cit., p. 251; R. Merle, A. Vitu, op. cit., p. 420; autorii arata ca jurisprudenta franceza foloseste frecvent

criteriul vinovatiei pentru a identifica cauza dintre conditiile necesare. n realitate, legatura de cauzalitate nu poate fi conceputa

dect ntre actiunea faptuitorului privita n complexitatea ei psiho-fizica si rezultat, fara a rezolva totodata si problema vinovatiei;

aceasta din urma se raporteaza la un rezultat care s-a dovedit ca a fost deja cauzat de faptuitor. O data cu analiza actiunii se vaverifica si daca faptuitorul a avut reprezentarea legaturii de cauzalitate dintre actiunea sa si rezultat; vezi n acest sens si C. Bulai,

op. cit., p. 138. Autorii americani si propun, de asemenea, sa separe problema relatiei cauzale de cea a vinovatiei; Model Penal

Code and Commentaries, I/1, op. cit., p. 255.

[30]R. Maurach, op. cit., p. 167; H. Jeschech, op. cit., p. 256; G. Bettiol , op. cit., p. 256; H. Blei, op. cit., p. 103; R. Mer le , A.

Vitu, op. cit., p. 417; F. Mantovan i, op. cit., p. 173, citati de G. Antoniu , op. cit., p. 172.

[31]n acest sens s-a decis si de instantele romne: nu ntrerupe legatura de cauzalitate neaplicarea unei terapii complete de

catre organele medicale daca se constata ca fara actiunea inculpatului moartea victimei nu s-ar fi produs (Trib. Suprem, sect. pen.,

decizia nr. 1642/1974, n RRD nr. 2/1975,

p. 59; tot astfel, nu are relevanta ca victima s-a internat tardiv n spital si ca vasele craniului erau foarte subtiri, daca moartea

victimei s-a datorat lovirii de catre inculpat cu o caramida, ceea ce a provocat un traumatism cranio-cerebral si fractura osului frontal

stng (Trib. Suprem, sect. pen., decizia nr. 4115/1975, R.1, p. 272); la fel, este irelevanta mprejurarea ca moartea victimei s-aprodus datorita unor complicatii septice, din moment ce ea a survenit ca urmare a loviturii de cutit aplicate victimei n abdomen de

inculpat (Trib. Suprem, sect. pen., decizia nr. 2894/1971, n RRDnr. 3/1972, p. 165).

[32]H. Jescheck, op. cit., p. 257.

[33]Gh. Mateu t, op. cit., p.70.
http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref24http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref24http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref25http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref25http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref26http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref26http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref27http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref27http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref28http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref28http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref29http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref29http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref30http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref30http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref31http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref31http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref32http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref32http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref33http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref33http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref24http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref25http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref26http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref27http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref28http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref29http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref30http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref31http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref32http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref33


19/21

[34]H. Jescheck, op. cit., p. 249; autorul arata ca relatia dintre actiune si rezultat nu trebuie sa fie ntotdeauna cauzala pentru a

atrage raspunderea agentului, pe lnga faptul ca o atare relatie nu este ntotdeauna suficienta pentru atribuirea raspunderii penale,

agentului. Dupa parerea sa, relatia cauza-efect nu este esentiala pentru Dreptul penal, ci numai chestiunea daca s-ar putea imputa

agentului rezultatul din punctul de vedere al unei sanctionari echitabile; or, aceasta presupune o verificare a realitatii dupa criterii

normative, nu cauzale. Atribuirea obiectiva a unui rezultat agentului nu trebuie sa aiba la baza ntotdeauna cauzalitatea; uneori

imputabilitatea trebuie recunoscuta chiar n afara cauzalitatii; acesta nu constituie o conditie necesara imputabilitatii. Acela care

mpiedica pe altul sa dea ajutor unui accidentat, lasnd sa se produca rezultatul mortal, nu reprezinta o cauza reala a rezultatului, cio cauza ipotetica, probabila. Alteori, este imputabil un rezultat chiar daca numai partial exista si o legatura cauzala ori daca

rezultatul a fost provocat de agent mpreuna cu alte persoane, actiunea sa neavnd caracter necesar.

[35]C.S.J., sect. pen., decizia nr. 130/1993, n Dreptulnr. 8, 1993, p. 66.

[36]Trib. Mun. Bucuresti, sect. a II-a pen., decizia nr. 520/1992, n Culegere de practica judiciara penala pe anul 1993, p. 152.

[37]Trib. Mun. Bucuresti, sect. a II-a pen., decizia nr. 646/1993, n RRDnr. 12/1993, p. 62.

[38]C.S.J., sect. pen., decizia nr. 311/1992, n Dreptulnr. 4/1993, p. 76.


[40]Trib. Jud. Constanta, decizia pen. nr. 268/1993, n Dreptulnr. 5/1994, p. 73.

[41] V. Dongoroz, Explicatii teoretice [...], op. cit., p. 64; A. Muresan , Asemanari si deosebiri ntre infractiunea de omor si

infractiunea de loviri cauzatoare de moarte , n A.U.C., 1959, p. 163;

I. Dobrinescu, op. cit., p. 37.

[42]C.S.J., sect. pen., decizia nr. 403/1992, n Dreptulnr. 10, p. 71; Trib. Suprem, sect. pen., decizia nr. 622/1989, n RRDnr.

8/1989, p. 62.

[43] C.S.J., sect. pen., decizia nr. 223/1993, n Dreptul nr. 15/1994, p. 80; Gh. Mateut, op. cit.,

p. 72.

[44]C.S.J., sect. pen., decizia nr. 329/1993 (nepublicata).

[45]Trib. Suprem, sect. pen., decizia nr. 2515/1971, n RRDnr. 4/1971, p. 167.

[46] V. Dongoroz si colab., Explicatii teoretice [...], vol. III, op. cit., p. 185; T. Vas il iu si colab.,

op. cit., vol. I, p. 75; C. Bulai, op. cit., p. 213.

[47]G. Antoniu, op. cit., p. 596.

[48]R. Maurach, op. cit., p. 239; M. Donini, op. cit., p. 462; autorul subliniaza ca att n cazul lui error in persona, ct si n

cazul lui aberratio ictus, subiectul n-ar fi actionat daca nu s-ar fi gasit n eroare, ca atare ar trebui conceputa o solutie unitara pentru

ambele ipoteze, citati de G. Antoniu ,op. cit., p. 596.



http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref34http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref34http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref35http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref35http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref36http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref36http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref37http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref37http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref38http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref38http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref39http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref39http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref40http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref40http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref41http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref41http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref42http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref42http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref43http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref43http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref44http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref44http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref45http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref45http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref46http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref46http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref47http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref47http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref48http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref48http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref49http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref49http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref50http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref50http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref51http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref51http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref34http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref35http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref36http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref37http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref38http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref39http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref40http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref41http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref42http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref43http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref44http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref45http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref46http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref47http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref48http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref49http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref50http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref51


20/21

[52] V. Dongoroz si colab., Explicatii teoretice [...], op. cit., p. 225; G. Be tt io l, op. cit., p. 262;

V. Manzini, op. cit., p. 367; R. Maurach, op. cit., p. 322; autorul arata ca aceasta era si pozitia mai veche a doctrinei germane

(Liszt, Frank, WeIzel) si ca la origine ideea a fost exprimata de Farinacius (sufficit animus occidendi si non in specie saltem in

genere). La aceleasi concluzii, n sensul ca exista o infractiune unica, ajunge si jurisprudenta franceza, precum si G. Stefani, G.

Levasseur,

B. Bouloc, op. cit., p. 268; Donnedieu de Vabres, op. cit., p. 480; sustine ca solutia jurisprudentei franceze ar trebui reevaluata

dupa modelul doctrinei germane moderne, recunoscndu-se n cazul aberratio ictus, existenta unui concurs de infractiuni. Instanteleromne s-au pronuntat, de asemenea, n sensul ca n ipoteza aberratio ictuseroarea asupra persoanei nu este esentiala. Nu este

relevant pentru existenta infractiunii de omor faptul ca n timpul luptei dintre inculpat si fiul victimei, acesta s-a interpus ntre cei doi

primind lovi tu ra mortala destinata fiului sau (Trib. Suprem, sect. pen., decizia

nr. 2121/1976, n R.2, p. 278); exista infractiunea de omor chiar daca, din eroare, lovitura mortala a fost suportata de alta persoana

care s-a interpus ntre combatanti (Trib. Suprem, sect. pen., decizia nr. 1304/1979 n R.2, p. 275); din moment ce inculpatul nu a

avut intentia sa ucida, ci doar sa loveasca persoana asupra careia a fost ndreptata lovi tura ce din eroare a fost abatuta asupra altei

persoane, care a decedat, fapta sa constituie infractiunea de loviri sau vatamari cauzatoare de moarte, iar nu aceea de omor. Alta

ar fi situatia daca n raport cu persoana initial vizata, inculpatul ar fi actionat cu intentia de a ucide; n acest caz, fapta ar fi constituit

infractiunea de omor (Trib. Suprem, sect. pen., decizia nr. 468/1977, n C.D., p. 269).

[53] M. Donini, op. cit., p. 462; autorul nu numai ca sugereaza sa se admita n cazul aberratio ictussolutia concursului de

infractiuni, dar propune chiar sa se extinda aceeasi solutie si la ipoteza error in persona; G. Williams, op. cit., p. 126 argumenteaza

necesitatea adoptarii solutiei concursului de infractiuni n ipoteza aberratio ictus.

[54]H. Blei, op. cit., p. 122; H. Jescheck, op. cit., p. 281; autorul arata ca n ipoteza aberratio ictuseste posibil ca, n raport cu

victima desemnata, agentul sa se afle n legitima aparare, putnd sa fie tras la raspundere numai pentru infractiunea din culpa

comisa contra victimei neaflate n reprezentarea sa; M. Donini, op. cit., p. 476, criticnd solutia contrara autorului, arata ca nici un

judecator n-ar putea condamna o persoana ca si-a lovit cu intentie tatal pe baza prezentei de dol numai pentru ca tatal s-a aflat

lnga persoana cu care agentul era n discutie si pe care vrnd sa-l loveasca, acesta s-a ferit, fiind lovit tatal agentului, citati de G.

Antoniu, op. cit., p. 602.

[55]T. Padovani, op. cit., p. 290; F. Mantovani, op. cit., p. 364; pentru a tempera rigoarea solutiei prevazute n art. 82 C. pen.,

n doctrina s-a propus ca macar sa fie ntrunite elementele tentativei n raport cu victima desemnata, iar circumstantele de agravare

n raport cu aceasta victima sa nu fie operante; ca atare, autorul sa raspunda pentru omor simplu, chiar daca victima desemnata era

sotul (sotia); tot astfel, sa raspunda pentru omor simplu, daca, vrnd sa ucida un trecator oarecare, omoara pe sot (sotie), citati de

G. Antoniu, op. cit., p. 603.

[56]V. Dongoroz si colab., Explicatii teoretice [...], op. cit., vol. III, p. 184.





[61]Trib. Mun. Bucuresti, sect. pen., decizia nr. 219/1999, n Dreptulnr. 6/2000, p. 60.



http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref52http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref52http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref53http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref53http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref54http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref54http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref55http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref55http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref56http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref56http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref57http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref57http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref58http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref58http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref59http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref59http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref60http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref60http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref61http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref61http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref62http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref62http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref63http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref63http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref64http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref64http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref52http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref53http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref54http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref55http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref56http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref57http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref58http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref59http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref60http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref61http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref62http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref63http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref64


21/21

[65]Trib. Suprem, sect. pen, decizia nr. 1320/1981, n RRDnr. 4/1982, p. 68; V. Papadopol , Tentativa n reglementarea noului

Cod penal,n RRDnr. 4/1969, p. 3.

[66]V. Dongoroz si colab., Explicatii teoretice [], vol. I, op. cit., p. 142.
http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref65http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref65http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref66http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref66http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref65http://www.scritube.com/stiinta/drept/Infractiuni-contra-vietii44518123.php#_ftnref66

Infractiuni contra vietii

Documents

Transcript of Infractiuni contra vietii