Imperiul sacru - Constantin Severin - cdn4.libris.ro sacru - Constantin Severin.pdf · 222...

@ Editura Agoo - SibilrcL. 0745 I 679038; 0766 I 530777

www.agnos.roe-mail : editura_agnos@yahoo. com

rsBN 97 8-97 3 -t9 4t -7 5 -2

Constantin Severin

IMPERIULSACRUueNAsTIRr $I BISERTCI

DIN NORDUL MOLDO\IEI

Edigia a II-a, revizuitl de autor,

cu o prefagi de Constantin Hrehor

Editura AWSibiu - 2018

CupnrNs

Aureole gi ziduri .......5MinistireaVoronel,loc sfrnt gi capodoperi. a arteiuniversale. ..............1 I

Sfrntul Daniil Sihastru a fost sfetnicul gi du-hovnicul lui $tefan cel Mare .....................12

Zugravii au aparginut $colii de la Suceava ..........14_[udecata de Apoi, mai veridici gi mai impresio-

nanti dec6.t cea de la Capela Sixtini..". ....".1dMinistirea Sucevila, locul unde putem urca Scaravirtugilor ................20

O familie de eroi civilizatori ai Rominiei, po-loniei, Ucrainei gi Rusiei.... ......2I

Maicile continui tradigia realizirii de obiectede cult, cu o mare valoare artistici ............23

Scara Sfrntului Ioan SciraruI.............. ...............2jBiserica MiriuS, prima catedrali rnitropolitani aMoldorrei.. ..............29

Petru I Mugat gi prima Mitropolie a Moldovei...29Actuala biserici inglobeazi fundaliile ctitoriei lui

Petru I, prima catedrali mitropolitani. a Moldovei .........31Gindul frumos gi temeinic al baronului Hur-

muzachi.... ..............33Mlnistirea RAgca, simbol al continuitigii, ln ciudatuturor dezastrelor istorice, naturale gi morale... .......36

222 Constantin Severin

in decursul timpului, ctitorii Ministirii Ragca

au fost Petru Rareg, Macarie, Costea Bicioc si Isaia....37

Aici se afli mormAntul cronicarului Macarie,

cel mai renumit episcop al Romanului din secolul

al XVIJea. .............,39

Un veritabil Pisanello al Moldovei a pictat biserica

din Arbore.A.rborele genealogic al familiei hatmanului Ar-

bore.......... ............,,43

Cel mai important monument funerar de sdl

gotic din Moldova ...................46

Dragog Coman, un pictor de referingi Pentruarta romineasci ;i universali.......... .........,48

$coala de arti medievali de la Putna .......51

Broderiile de la Putna sunt capodoPere ale ar-

tei romAne;ti gi universale.......... ,.............,52

$coala de muzici bizantini de la Putna a avut

'ecou in tot spaflul ortodoxiei. ...................54

Renagterea putneani din vremea mitropolitu-lui Iacob Putneanul .................56

Ministirea Humor a fost pictati de un Tizian al

Sucevei..... ".............59Comoara de lingi minisdre.. ...........59

Un mesaj politic in imagini ..............62

O fresci descoperiti de pictorul George

Lowendal ...............54

Biserica inllprea Sfintei Cruci din Pitriufi, prima

lntrupare a stilului moldovenesc .............. .................66

Singura ministire de maici ctitoriti de $tefancel Mare .................67

Picnrra a fost realizati de Gheorghios din Ti'icala...;.68

Imperiulsacru 223

Masa ticerii de la Pitriugi..... ............70Biserica Domni,telor, fostul paraclis at C"4iiDomnegti. ..............73

Biserica a fost pictati de coconii domnitoruluigi ai boierilor moldoveni............. ..............73

Catapeteasma, o piesi de referingi pentru ba-rocul moldovenesc.......... .........76La moagtele Sftntului Grigore Teologul, cu maes-trul Ion lrimescu... ..................79

Capul Sfintului GrigoreTeologul a star ascunsaproape 50 de ani, ln depozitul unui muzeu bucu-re$tean...... ..............80

Istoricii contemporani recunosc meritele luiAlexandru Lipugneanu..............................;...............8 I

Ei nu au purut si distrugi credinEa care silig-luia prin toate colgurile acestei ministiri.................... 84Ministirea Probota - Capela Sixtini a Moldovei ......87

Numele autorilor capodoperelor de la Probotaau rimas pini tn prezent necunoscute....................... 88

Dosoftei s-a cilugirit la Ministirea Probota......90Picturile din naos gi dtaa punctul central d

sftntului 1icag......... .................92Minlstirea Teodoreni, sfAnta coloani vertebrali aBurduienilor .............

Viaga agrrati a ctitorului mlnistirii.................... 9 jPictorul Nicolae Sava a lncercat si repete ma-

rea lecgie a lui Dragog Coman... ................96llustrul locuitor aI Burdujenilor, Miron Costin.....98

Minisdr€a Moldovila, loc al sihaguilor 9i sfin;ilor......l0lUn faimos centru de culturi gi spiritualitate

ortodoxi..., ............101


Pictura exterioari, punctul de atracgie al mi-nistirii...... ............104Ministirea SfAntul Ioan cel Nou, inima de raze gi

sfingenie a Sucevei.. ...............108O complexi comuniune de stiluri;i ctitori din

epoci diferite ............ .............109Apiritorul celest al Moldovei ............... ...........1 12

Biserica Adormirea Maicii Domnului din Igcanii

\/echi, spaSul originar al Sucevei ...........1 16

Minlstirea lui lagco, spagiul originar al Sucwei.... 116

Un sfrnt li.cag care poarti pecetea inconfunda-bili a ispravnicului de biserici Mihai Vitea2ul..........120Prirna capitali a Moldovei, Baia, o Cenugireasl a

unei nesfArgite tran2i,tii............... ........,..124Baia, un tArg inforitor in Evul Mediu .............125Zestrea spirituali. a tirgului.. ...........127

Biserica Sfantul Nicolae din Bllinegti, un monu-ment de riscruce al devenirii noastr€ cultural-istorice..l32Portretul ctitorului ...............133

La Volovig ;i Bilinegti apare pentru primaoari, in Moldova, impresionantul program icono-grafic al frescelor exterioare.. ...................136Biserica hatmanului $endrea din Dolhegtii Mari, opoveste in piatri din secolul al XVlea ...141

Destinul tragic al familiei $endrea ................... I 4 IO bisericl din vremea domniei lui Alexandru

cel Bun.....Ministirea Bogdana din RidiuEi,un reper al fiin-tei noastre eterne ..........,.......147

Ridiugi, sediul primei episcopii ortodoxe a

Moldovei.. ................. ............148

Imperiul sacru 225

Ministirea Bogdana ......150Biserica lui Gawil Tiotugan din Pirhiugi, o verita-bili fortireag[ a ortodoxiei.............. ......J54

Pi.rhaugi, satul marelui logoft,t Gavril Ti'otusan .... b5Biserica Duminica Tirturor Sfi ngilor.... ............. | 57

Biserica Sf. Dumitru din Suceava, ctitoria Pescaru-lui miraculos............. ............160

Caracterul monumental si decorativ al sfhntu-lui licas ................161

Locul unei impresionante desfiguri"ri de forEe

creatoare... ............163Deschiderea, toleranga gi spiritul ecumenic de

la curtea lui Petru Rarq........ ..................165Biserica Sfhntul Ilie, ctitoria lui $tefan cel Mare,uitati la marginea Sucevei... ...................169

O descoperire senzagional5. - vechi biserici mol-dovenesti cu acoperisuri din gigle divers colorate ........170

Mini"stirea a fost desfiinpati de sti.p6.nirea aus-

tro-ungari ............I72Mitropolitul Varlaam, un mare susginitor al

mi.ni.stirii .............174Biserica SfAnta inviere, pasi.rea Phoenix a Sucevei..178

Elena Doamna, so;ia lui Petru Rares ................I79Un tunel al duratei si comuniunii ecumenice...180Pictura se remarci. prin echilibrul perfect din-

tre imagini si formele arhitecronice.......................... I 82Biserica Sfintul Nicolae, un monument remarca-bil, altidati hulit de suceveni.................................. 1 86

Cei doi ctitori ai bisericii ................187un monument remarcabil, cu un accentuat

aspect decorativ .... 189


Oragul Siret, un loc important in geografia sacri a

Moldovei..Margareta-Musata, eminenga cenusie a orasu-

lui Siret................. ................192Biserica Sfbnta Tieime, un protorip penrru sri-

lul moldovenesc din vremea lui Stefan cel Mare.......195Biserica inilgarea Sfintei Cruci din Volovi!, testa-mentul de piatri al lui $tefan cel Mare .,.................199

Volovif, fost ocol domnesc .............2A0Biserica inilEarea Sfi ntei Cruci........ .................202

Mini.stirea Dragomirna, o gcoali de arti gi spiritu-alitate cregtine..... ..................207

,,Un Cristofor Columb, inchis intr-o mlnistire"....208

$coala de arti si spiritualirate crestine de laDragomirna...............

Cuviosul Paisie a stat 12 ani la MinistireaDragomirna...........................r.... ............212Biserica Sfrntul Dumitru dn Zahareqti, blazonulde piatri gi duh al unei vechi agezi.ri

Satul cu locuitori sosigi de pesre munf i,...........214O corabie de piatri plini de gragie, simplitate

gi farmec... .....,.......217

Mi.Ni.suREA VonoNnfr

$r cAPoDopnni" A ARTEr

ALOC SFANT

UNIVERSALE

O imensi frunte boltiti., aProape mai mare decitrestul chipului incadrat de barba gi mustifle gri-alb, cu

nigte ochi pitrunzitori, care par a scruta dincolo de toate,

direct in ierarhia luminii, totul cuprins in cercul de aur

al unei sfinte aureole. Numai aga Poate lncepe povestea

sacri a Mi.nistirii Voroneg, de la chipul transfigurat de

pacea dinspre ginduri al Sfrntului Cuvios Daniil Sihas-

tru, zugrivit pe peretele sudic, lingi portalul de intrare.

Locuri ale deschiderii pentru lumina cereasci, mul-

te ministiri din nordul Moldovei sunt in acela;i timpintruparea eternului arhetip Thii gi Fiu, deoarece au

fost inilgate de $tefan cel Mare gi impodobite ulterior,

cu vestitele fresce exterioare, in perioada domniei fiuluisiu, curajosul domn sprijinitor al Bisericii gi culturii, Pe-

tru Rareg. ln timp cg la Probota putem admira cele mai

frurnoase picturi murale interioare din nordul Moldovei,

la Voroneg ne fascineazi capodopera frescelor exterioare,

acel Memento rnari din sfinte imagini, Judecata de Apoi,

Sfintul Daniil Sihastru, $tefan cel Mare gi Sfrnt gi

Mitropolitul Grigorie Rogca sunt adeviragii ctitori ai

Minlstirii Voroneg, care ne diruiegte la nesfrrgit un al-

bastru cu tonalitatea unui sunet de clopot, culoare divinlin prezenga cireia Timpul inceteazi parcl si mai respire,


;i din care lumina necreari. gi lumina privirilor igi sorbbucuria si nefiinpa.

Sfintul Daniil Sihastru a fost sfetnicul gi du-hovnicul lui $tefan cel Mare

A se cuprinde pe sine inseamna a transforma lumea din&rd, scria Rilke. Doar sfingii si marii poetri au ingeles

faptul ci efortul continuu penrru transformarea interi-oari este calea regali pentru schimbarea realitigii exte-rioare. La inceputul veacului al XV-lea, un tinir de 16ani, Dumitru, provenit dintr-o familie de oameni simplide pe domeniul Ministirii Sfrntul Nicolae din Ridiugi,alegea aceasti cale gi, doar dupi doui generaEii, reusea sischimbe faga firii Moldovei impreuni cu ucenicii sii,viitorii Mitropoligi Grigorie Rogca ;i Teofan tr, Cuvio;iiegumeni Misail si Efrem, Cuviosul Ioan caligraful ;.a.,to[i cu metania la Mlnisrirea VoroneE. O impresionantlsalbi de biserici ;i ministiri apirea in nordul Moldovei,la indemnul acestei pleiade de sfingi si al altora, care allrimas pA.ni in prezent cele mai prefioase valori ale arteisacre romi.ne$ti, unele inrrate in patrimoniul universal.TAnlrul Dumitru, tuns in monahism la Ministirea Sfbn-tul Nicolae din Ridiugi, primea nurnele de David, avin,duJ ca dascal pe Sftntul ierarh Leontie si rernnrcindu-sede mic pentru capacitarea sa de a inviga cirgile sfinre, cuo uguringi ie;iti din coflxun, sau de a vindeca bolnavii,de a cunoa;te cugetele ascunse ;i tainele viitoare. Dupice mai petrece cAwa timp ;i la Mdnistirea Sfinrul Lau-renEiu din Vicovu de Sus, este arras de viaEa de pustnic.Se face schimonah suh nurnele de Daniil, vieEuind in ru-

Imperiul sacru

giciune peste 20 de ani, intr-o chilie sipati in piatri,pe valea piriului Putna. Din Patericul romhnesc aflim ciDaniil Sihastru l-a cunoscut pe marele $tefan inci dinanul1452, acesta primind de la el dezlegare de picate gi

binecuvAntare, dar;i proorocireaclin curind va fi domnal Moldovei. Dupi ce proorocirea s-a implinit, DaniilSihastru i-afox marelui domn cel dinthi tftmit, dubounic

$ rugdtor cd.tre Dumnezeu (...).

Astfel, ascub,indu-l $tefan cel Mare, a apdrat cu mubd

uitejie Biserica lui Hristos ;i {ara Moldouei dupd cdderea

Bizanpulwi, aprnape o jurndtate de secol, cQtigAnd 47 drrdzboaie ;i tnd.lpdnd 43 dE biserici. in felul acesta Cuaiosul

Daniil Sihastru s-a douedit an mnre apd.rator al Ortodoxiei

romi.ne;ti ;i iitor duhounicesc al md.ndstirilor indlpate la

indemnul sdu.Dupi,inillarea Ministirii Putna, tot la in-demnul siu, Daniil Sihastru se retrage in codrii seculari

din jurul Minisdrii Voroneg, unde mai petrece 20 de

ani de singuritate ;i penitengi pentru obgtea Moldovei,intr-o chilie situati deasupra stincii $oimul. in piduriledese din munlii Voronelului, Rariului 9i Stinigoarei tri-iau in acea perioade algi 50 de sihagtri, cu toili ucenici ai

lui Daniil Sihastru. in 1477 il roagi fierbinte pe voievo-

dul siu protector si. nul puni Mitropolit al Moldovei

gi Sucevei, aga cum stiruiau clerul gi ierarhii gi.rii, dar in1488, dupi tnilEarea bisericii inchinate SfAntului Mare

Mucenic Gheorghe, se supune hotiririi obgtei Ministi-rii Voroneg, de a deveni egumen al sfrntului licag.

A;adar, la peste 80 de ani, acest inci prea pufin cu-

noscut ascet gi cirturar al Moldovei revenea in rindulcomunitigii monahale, continuendu-gi opera spiritualiplni la moarte, in 1496, moagtele sde odihnind qi astizi

13


in pronaosul bisericii. Un alt sfrnt care amarcatcu faptelegi viaEa sa curati obstea de la Voroneg, dar ;i pe miile de

credinciosi ai Moldovei, care giseau la el vindecare du-hovniceasci gi trupeasci, a fost in prima jumitate a seco-

lului al XVII-lea Cuviosul Epifanie, originar din pi4ileSucevei. Cirturarii de astizi ai Sucevei trebuie si ia amin-te ci tot ce avem mai frumos 9i mai reprezenrariv in arta gi

spiritualitatea trecutului este opera unor sfingi sau a unormonahi imbunitiEiEi, iar oamenii cetigii trebuie si gtie cisfetnicii si duhovnicii marilor no;tri voievozi gi dregi.torierau tot aceia;i cuviosi, treculi in Patericul rominesc.

Zagpavri au aparfinut $colii de la Suceava

La fel ca intreaga spiritualitate ortodoxi, fhpturilevizibile si invizibile ale sfintelor licaguri din nordul Mol-dovei se remarci prin hristocentrism, idealul sfingeniei,pociingi, rugi.ciune gi duh comunitar.

Munca, postul, veghea (trezvia), parriciparea la slujbe,ri.bdarea, veselia, blAndeEea, politeEea, lectura cirgilor sfin-te gi mai ales rugiciunea au rLmas pesre veacuri valorile de

pre! ale unui monah autenric. Bdddranul, mojicul, supdra-

tul, mereu grdbitul;i repezitu[ posacul, imbufuatul, crknce-

nul cdlugdr cre{tin nu e nici cre;tin, nici monah. E marfi de

contrabandd, contrafacere, monedd calpL, afrrma pe bunidreptate N. Steinhardt in cartea su Ddruind uei dobkndi.

Biserica de plan trilobat de la Voronef, cu turli pe

naos, a fost inilgati de $tefan cel Mare din26 mai gi pA.niin 14 septembrie 1488, avAnd iniEial lungimea de25"50de metri gi lS.Eimea de 10,50 de metri in dreptul absi-delor, pridvorul inchis fiind adiugat in I 547, de cilue

Imperi.ul sacru 15

Mitropolitul Grigorie Rogca, ucenic gi nepot al lui DaniilSihastru gi vir primar al lui Petru Rarq.

Masivitatea structurii prime;te parci un impuls citrezbor de la elegantele contraforturi din ris5.rit gi apus, oride la acoperigul guguiat gi turla cu firide alungite.

Chenarele qilor gi ferestrelor amintesc de stilul go-

tic gi de unele elemente ale Rena;terii, infuenEe absorbi-

te de cunoscutul stil moldovenesc, cristalizat in timpuldomniei lui $tefan cel Mare. Tot in 1547 a fost zugrivitcu fresce'exteriorul, lucririle fiind conduse probabil de

pristavul Marcu, al cirui nume e inscris pe peretele sudic

al bisericii, dar numele zugravilor rimAn inci in discugie.

in orice c z, acertiaau aparfinut mai mult ca sigur $coliide la Suceava, condusi in timpul domniei lui Petru Rares

de cunoscutul Toma, pictorul cu4ii domne;ti. Tot aici

s-a format;i un alt maestru al picturii bisericqti, Dragog

Cornan, fiul unui preot din Ia;i, care azugr|vit biserica

din Arbore. in ce privegte programul iconografic al cele-

brelor fresce exterioare, unii specialigti afirmi ci acesta

ar fi aparginut lui Grigorie Rogca, iar algii spun ci ideea

era a episcopului Macarie al Romanului, cel mai ales gi

invigat episcop al zonei din secolul al XVI-lea, ctitorulMinistirii RAgca gi al catedralei episcopale din Roman.

Nu trebuie insi trecut5. cu vederea contribugia unui alt

ucenic de la Voronef al Sfbntului Daniil Sihastru, Mi-tropolitul Teofan I (1134-1546), apropiat colaborator ;isfetnic al lui Petru Rare;, cel care a format in Moldoua,

la Minopolia din Suceaua, cea rnai uestita yoala de pic-tori in frescd, printre care strdluceau rnefteral Drago; Co-

rnan ;i zugrauul Tbma de la Suceaua (Paterical romdnesc,

de ieromonah Ioanichie Olteanu). Putem afirma, Fafi. a


gregi prea mult, c5. neasemuitele fresce exterioare, care au

determinat includerea acesror ministiri in patrimoniulmondial, reprezinti. inci una din minunile Sfrntului Da-niil Sihastru, care si-a continuat lucrarea spirituali. prinucenicii sii, chiar gi dupi perecerea sa la cele vesnice.

Nu trebuie uitaEi, de asemenea, in conturarea aces-

tui program iconografic, ierarhii si mesterii din timpuldomniei lui Alexandru cel Bun, in frunte cu un alt sfrntartist, celebrul miniaturist Cuviosul Gavril Uric, de laMinistirea Neam!, care i-a influenEat pe zugravii 9i ierar-hii de mai tirziu. Cercetirile arheologice au dovedit ciexistau fresce exterioare si la unele biserici ctitorite de

Alexandru cel Bun, de pildi la vechile licaguri de la Hu-mor sau Probota, deci atAt tehnica gi modul de obEinere

a culorilor naturale, cit gi icono gtafra au avut o evolu-

Eie mai lndelungati decA.t s-ar crede, in vremea lui PetruRareg atingAndu-se doar apogeul acestei arte unice in is-toria culturii europene. Capodopera tuturor timpuriloreste ftri lndoiali grandioasa fresci Judzcata de Apoi, de

pe intregul perete de apus al Ministirii VoroneE.

Judccata deApoi, mai veridici gi mai impresio-nantl decAt cea de la Capela Sixtini

Datoriti acestei fresce, de o frumusege ;i de dimen-siuni nemaiintd.lnite in intreg spadul ortodoxiei, Minis-tirea Voroneg a fost supranumiti de unii critici de artioccidentali Capek Sixtind a Orientului. Dacd, cunoscu-ta lucrare cu acelagi nume, realizat| de Michelangelo inCapela Sixtini din Vatican, uimegte prin perfecgiuneaanatomici a personajelor dezbri.care, prin dinamica ex-

Imperiul sacru 17

traordinari. a migclrii circulare a masei agitate de candi-

dagi la judecata supremi, sau prin expresivitatea aProape

hiperrealisti a chipurilor, imensa icoani de la Voroneg o

pune totugi in umbri prin geometria de o perfecgiune

divini a compozigiei, prin percepfia lumii in esenflali-

tatea sa arhetipali, prin armonia cromatici;i uluitoarea

varietate dpologici a celor peste 100 de personaje, prinseninitate gi detagare ironici, uneori, dar mai ales prinintensa triire spirituali gi duhovniceasci, care-i cuprinde

pe toti privitorii credincio;i ai acestei capodopere a artei

sacre universale. Viziunea infricogitoare din Capela Six-

tini, cu un Iisus Hristos minios, cu gesturi aptoape rlz-boinice, cu ingerii lipsili de aripi gi condamnagii tArAli cu

forga ln hiu, spre luntrea lui Caron din mitologia greaci,

e inlocuiti la Voroneg de o concepgie mai apropiati de

spiritul Sfintei Scripturi, care te indeamni la meditagie;i

pace sufleteasci in faga cutremuritoarelor intrebiri legate

de rostul nostru pe acest pim6.nt, de valorile ;i tradiEiilq

pe care trebuie si le respectim pentru a fi mintuiEi.Organizati riguros pe cinci registre (numirul lui Ii-

sus Hristos in numerologie), Jud'ecata dz Apoi de la Vo-

rone!, pictati cu singe, aur, foc gi lumini, are in partea

superioari bolta cereasci, cu semnele zodiacului ;i cu

Dumnezeu Thtil. in cel de-al doilea registru e rePrezentat

in centru Iisus Hristos, judecitorul, incadrat de Maica

Domnului gi de Sfrntul Ioan Botezitorul, apoi dp apos-

toli gi cete ingeregti. Cel de-al treilea registru cuprinde

tronul Etimasiei, al pregitirii gi judecigii, cu Duhul Sfrntpictat in chip de porumbel, incadrat de Adam si Eva,

de profegi, arhierei, mirturisitori ;i anahoregi. De sub

picioarele lui Dumnezeu Tatil izvorigte, apoi trece pe


sub tronul Mintuitorului, fluviul de foc ce separi.lumeacelor drepgi de cea a picitogilor, ultima fiind alcituitlin principal din inamicii radigionali ai Moldovei, tur-cii, dar gi din evrei, titari ;i armeni, inftEigagi cu chipurihidoase gi ingrozite. Un inger pitruns in iad il trage debarbi pe Arie, cirturarul ereric care a negat descendengadivini a lui Iisus Hristos, pentru a-l preda Satanei, zugrl-vit in chip de balaur infrico;itor, cu mai multe capete. incentrul compozigiei, sub rron, se vede Sfrnta Evanghelie,pe care se afi Sfhntul Potir din care ne impirti;im, iarsub cartea divini strilucegte mina lui DumnezeuTatdJ,cel care Eine balanga judecigii viitoare. Labaza compozi-giei se afi regele David, cintind psalmi, dar nu la harpi,ci la o cobzl, moldoveneasci, acesta fiind doar unul dinnumeroasele aminunte cu specific local, prezenre pe fres-cele interioare gi exterioare ale ministirilor noastre. Vi-ziunea Raiului, la poarta ciruia sti. Sfrntul Apostol Petrucu cheile, apoi invierea morEilor, moarrea picitosului,ocupl o parre din registrul d patrulea gi peste jumitatedin uldmul, incununind ampla sceni a dreptei judeci.Ei,cAnd pi.catele se rransforml in suferinEL, iar faptele bunein bucurie iluminanri. O compoziEie carcdenoti in modcert cunoagterea in profunzime a Vedeniei Sfrntului Ie-rarh Nifon, Patriarhul Constantinopolului. intAlnirea cuo capodoperi artistici este o bucurie profundi; de durati;i intemeietoare.

Blindul si tlcutul sihastru Daniil, frcitorul de mi-nuni, unul din marii sfingi ai Moldovei gi ai lumii orro-doxe, un ctitor al spiritului romAnesc, ne afteapri la Vo-rone! pentru a ne lnviga si urcim spiralele interioritigii,

Imperiul sacru 19

in lumina de un albaitru orbitor a viegii triite intru Duhgi Adevir Albastru intemeietor. Albastru ciliuzitor. Al-bastru ristignitor. Albastru purifi cator. Albastru iubitor.

Mi,Ni,srrREA Sucnvrr,e, Locur,UNDE PUTEM uRcA Scena vrRTuTrLoR

Poate cea mai frumoasS. gi mai bine pistrati. minis-tire din nordul Moldovei, Suceviga, ctitorie a celebrei fa-milii boieregti Movili, intruchipeazi. toate virtugile unuisecol de arti moldoveneasci sacri, de la $tefan cel Mare laPetru Rares si Petru $chiopul, cu influen;e preluate crea-tor din toate cele parru puncte cardinale, prefigurA.nd inacelagi timp noile tendinge din secolul al XVIIJea. Acestsfrnt lica;, inilgat intre anii 1582-1584, era de o frumu-sege gi o exuberangi coloristicl ffui, seamin, aproape dedesivArgirea si suilucirea profundi a icoanelor lui AndreiRubliov, atunci cAnd a fost terminati pictura interioari siexterioari, in anul 1601, fapt dovedit recenr, dupi resta-urarea picturilor murale din naos gi sfl.ntul altar. Daci aga

arati un testarnent al artei moldouene;ti, cum au apreciatunii savanEi romini gi striini, arunci lnseamni ci spiri-tul romAnesc are o vitdirate extraordinari, reugind si fieatit de grandios si ln pragul morgii. O moarte bineinEelessimbolici si fertili, aducitoare de valori noi, o petrecerein ierarhia invizibilului, transfrguratl de urcarea celor 30de trepte d,e Scdrii uirtupilor, cea mai cunoscuri fresciexterioari de la Sucevifa, care te intimpini. lnci. de laintrare. O intrare intr-o sfrnti liturghie de piatri., lemngi culoare, pe vremuri ln acelasi timp ministire, cetate de

Irnperiul sacru 2l

refugiu gi regedingi nobiliari, in care istoria, arta;i triireaduhovniceasci se afli gi acum intr-o consonangl unici..

O familie de eroi civilizatori ai RomAniei, Polo-

niei, Ucrainei gi Rusiei

Nu cred ci o alti familie de cirturari.;i demnitari su-

ceveni a avut o evolugie mai spectaculoasi decAt cea a Mo-vilegtilor, inscrisi cu slove de aur in cirpile de istorie a pa-

tru giri importante pentru destinul civilizaEiei si spiritului

european: Rominia, Polonia, Ucraina ;i Rusia. CtitoriiMinistirii Sucwiga, Gheorghe Movili, episcop de Ridi-uEi gi apoi mitropolit al Moldovei, impreuni. cu fragii sii,Ieremia Movili, domn al Moldovei (1595-1600, 1500-

1606) 9i Simion Movili, domn al Tirii Rominegti (1600-

1602, cu intermitenge) ;i al Moldovei (1606-1607), tialituri de tatil lor, marele logofrt Ion Movili, au fost ve-

ritabili eroi civilizatori ai "..rtor

locuri, iar urma;ii lor inspecial Petru Movili, mitropolit al Kievului, au continuat

opera de civilizare 9i de ap.ropiere de lumea Apusului inPolonia (care cuprindea atunci o bun5, parte din Ucrai-

na de azi, inclusiv Kievul) gi Rusia. Canonizat recent de

ucraineni gi de romini, suceveanul Petru Movili, fiul luiSimion Movili;i al Marghitei (Margareta Hira), unul dincei mai mari cirturari gi teologi europeni ai secolului al

XVII-lea, a fost fondatorul primei universitS.gi ortodoxe,

Academia Movileani din Kiev, ;i al mai multor tipografii

in Polonia, tara Moldovei gi fara RomAneasci. Rolul siuin occidentalizareaRusiei este de asemenea extrem de be-

nefic, chiar dupi moartea sa continuind acest proces, mai

ales in timpul vestitului gi temutului lar Petru cel Mare

Imperiul sacru - Constantin Severin - cdn4.libris.ro sacru - Constantin Severin.pdf · 222...

Documents

Transcript of Imperiul sacru - Constantin Severin - cdn4.libris.ro sacru - Constantin Severin.pdf · 222...