Iisus Hristos, curajul nostru - Constantin Necula Hristos... · 2019-02-01 · Pr. Constantin...

6
Editura Ag.ro-Sibiu tel. 0745 I 679038; 0766 I 530777 www.agnos.ro e-mail: [email protected] ISBN 97 8-97 3 -t941 -5 5 -4 PR. CoNSTANTIN Nscurn il9.u9 HR|gTOg, CURAJUL NO9TRU Apare cu binecuvAntarea ips n". L\URENTIU srREzA Arhiepiscopul Sibiului 9i Mitropolitul Ardealului Editura Agt*+ Sibiu,20l6

Transcript of Iisus Hristos, curajul nostru - Constantin Necula Hristos... · 2019-02-01 · Pr. Constantin...

Editura Ag.ro-Sibiutel. 0745 I 679038; 0766 I 530777

www.agnos.ro

e-mail: [email protected]

ISBN 97 8-97 3 -t941 -5 5 -4

PR. CoNSTANTIN Nscurn

il9.u9 HR|gTOg,

CURAJUL NO9TRU

Apare cu binecuvAntarea

ips n". L\URENTIU srREzAArhiepiscopul Sibiului 9i

Mitropolitul Ardealului

Editura Agt*+Sibiu,20l6

Consilier editorial:Conf. Univ. Dr. Lucian Grozea

Redactor:Raluca Toderel

Lector:Maria Curtean

Coperti:Andrei Rosetti

Conferingi susginuti de Pr. Confl Univ.Dr. Constantin Necula (Facultatea de Teolo-

gie Ortodoxi, Andrei $aguna, Sibiu) in Sala

Patria din Bra;ov, in25 martie 2016, de sir-bS.toarea Buneiuestiri, la inigiativa fuociaEiei

Copiii de cristal, in parteneriat cu Protopiatul

Ortodox Bra;ov, ASCOR Bragov, Fundafla

Bucuria Darului;i AgenEia de Presi 'A;ii Ro'

rndniei, pe tema congtientizirii autismului incadrul comunitigii, prin demitizarea stigmate-

lor puse persoanelor cu autism gi familiilor lor.

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a

Rominiei

NECULA, CONSTANTIN

Iisus Hristos, curajul nostru / pr. conf.

univ. dr. Constantin Necula. - Sibiu :

Agnos,2016

rsBN 978-97 3 -194r -55-4

232.9

lisus Hristos, curajul nostru

VI mulgumesc foarte mult si vi imbri.-

Eisez cu toati cildur". ir primul r6.nd ag

vrea si aplaudagi micar pentru citeva se-

cunde piringii copiilor de cristal. A; vrea

si simt aplauzele acestea insofndu-i tottimpul. Pentru ci a;a suntem flcuf noi,rominii, trebuie si ne stringem din cAnd

in cind ca si dovedim ci. suntem buni gi

si stim tot dmpul impreuni ca si dove-

dim ci nu suntem pro;ti. Sper ci acumsuntem la momentul din cdnd tn cdnd...

Vreau si le mulEumesc pS.rinflor copi-ilor de cristal pentru curaj ;i pentru cura-jul ci ne-au strAns azilaolaki,. M-a distratnotifa unui om de presi care spunea civom face ,,dezbateri despre autisnt''. Ti"e-

buie si fii un pic autist ca si spui asta. Cide dezbateri a avut parte 1ara aceasta inultimii 26 de ani - ca;i in ultimii 50 -,de ni se ia cu totul!Adici la dezbateri ne

pricepem cel mai bine.

Pr. Constantin Necula

Vreau si vi spun ci am venit ln seara

aceasta doar si le confirm acestor copii

ai lui Dumnezeu ci Hristos este curajul

nostru. N-are nicio legituri cu puterea

noastri de compitimire cu ei. Noi nu Pu-

tem compitimi cit pot dAngii pitimi! $ide aceea, lngiduif-mi s5. spun ci il che-

mim pe Hristos in ajutor si ne lnvepe sicompitimim cit pitimesc ei. Micar siavem bunul-sim1 si recunoagtem atunci

cAnd oamenii au probleme, si intindem

o mAni;i, daci e nevoie, si licrim5'm 9i

si gtergem cu lacrima noastrS.lacrima 1or.

Al doilea lucru pentru care vreau si vimulEumesc astizi... $tiu ci e vineri, ci e

tirziu, normal ar trebui si fim acasi, as-

cungi ln cildura din apartamentele noas-

tre, daci o fi; ne-a prins iarna din urmi.

Si stlm lmpreuni astlai. Acesta e darul

Maicii Domnului Pentru tof. Si gtigi ciam mai avut eu lucruri de ftcut xtLzi, dar

Ie-am dat deoparte, pentru ci mi Pot in-

china gi miine la brAul Maicii Domnului,

care este venit acutn in Sibiu gi Bragov, de

pildi, dar nu vi pot siruta decit astizi pe

frunte Ei si vI sPun ce important este in

ziua Bunei Vestiri si ne aducem aminte cifemeile din jur sunt mame, surori, bunici,

stribunici, sfinte... nu doar vedete de te-

leviziune. (Agi vizut cum este acum: mi-

Iisu Hristos, curajul nostra

ritati, divorgati, arestati.) Deci, am venit

si vi spun ci triim lntr-o alti lume gi cifemeii i se poate spune Pe nume ftri s5. ne

crape obrazul.

$i d ueilea lucru. Vreau si vi spun cieu n-am mai fost la Patria de la primulfilm cu Liceenii. Vl. mulgumesc ci m-a1i

adus lnapoi tn Panie! Aici am fost gi de

opt ori la Lancea de argint gi am stat la

coadi la bilete cite trei ore de fiecare dati.Aici am stat o zi la coadi si vid de opt

ori filmul cu Lancea dz arginC Ceea ce vipropun in seara aceasta este exact ceea ce

se intimpli in filmul cu Lancea de argint'

un fir de pir care bloca m\carea ucigagi a

unor cufite zburitoare. Nu sunt decit un

fir de pir, dar mi mindresc cu asta.

Vreau si vi zic ci n-o si vorbim astizi

despre altceva decit despre ceea ce ne-a

diruit Evanghelia zilei. Povestea e simpli.Putem binui ci suntem cam la aceeagi

ori. Ci ingerul n-a deranjat-o pe Fecioa-

ra Maria tocmai cind frimAnta pAinea gi

nici cind pregitea prAnzul. Putem binui

- gi eu zic ci" aga este, pentru ci de ace-

ea Biserica unegte vecernia cu Liturghia

- ci era spre seari, citre gase gi paispre-

zece minute ;i vreo douizeci de secunde

(ceasul arbitrului!), cind ingerul s-a ivitunei pugtoaice din Nazaret, si-i spuni ci

Pr. Constantin Necula

a ales-o Hristos. Acum pare la indemini'cl toati lumea crede ci-i alesul lui Hris-

tos, agi vizul PAni gi igtia care ne arunci

in aer cred ci ei sunt alegii lui Dumnezeu!

Pe vremea aceea, oamenii erau mai atengi

la cuvinte, dovadi cL ingerul nu pierde

vremea. ingerul vine, ii sPune Fecioarei

mesajul pe careJ are de spus 9i se intoarce

imediat in lmpirilia ingerilor! Pentru cieste vizibil ci, de indati ce a constatat c5',

odati cu vestirea sa gi cu rispunsul Maicii

Domnului, Pruncul a prins viagi ln pin-tecele Fecioarei, ingerul n-a mai Putut s-o

priveasci pe Maria! Sfirgitul Evangheliei

este: ,,$i ingerul lndati a plecat". I s-a fr-cut frici! inaintea lui stitea Mama absolu-

ti! inaintea lui stitea receptacolul absolut

al dumnezeirii. Sau, cum ziceau cintiriledin veacurile III gi IV in Bizang (pe care

noi le-am uitat; azi le forniim aga, dar ei,

cand le cintau, ttiau ce zic): ,,Bucuri-te,catedrali, c5. xtlzi, in pintecele tiu, Fiul

tiu este hirotonit arhiereu". Asta a vlzrttingerul; s-a fbcut mic gi a fugit in cer! L-a

luat frica de ce vedea pe pimint. El, care

vlzuse inceputul gi sffu;itul, pini la urmi,

d tuturor lucrurilor de pini atunci, care

se cutremurase in dese infrAngeri 9i se

luminase in dese biruinge, in fap unei

pugtoaice din Nazaret s-a lisat cuprins

Iisus Hristos, cumjul nostru

de frici, pentru ci miezul de lumini dincandela pA.ntecelui Fecioarei era Dum-nezeu adetrilrat din Dumnezeu adevilrat,

Care primise acceptul si.fie ndscut, nufi.-cut, Maica Domnului le-a redat femeilor

demnitatea de a na;te copii, nu de a facecopii. $i suntem la momentul acesta incare, in gari, tinerii se pregitesc si mir-galuiasci in favoarea viegii. Ce vor si zicitinerii? Respectagi-ne mamele! Niciunuldintre noi nu suntem produsul eprubete-

lor voastre ideologice!

Aceasta este tema pe care ne-o pune la

indemAni starea de lucruri de astizi. Toatilumea ne crede fige de post, obligagii, futu-ra;i de pensie saufl.uturEi, in general. Toa-

ti lumea crede ci avem ceva obligatoriu de

dat gi nu mai avem nimic de primit. Avem

de primit inapoi demnitatea ci suntem co-

piii piringilor nogtri! Pani gi celor care cred

ci au nevoie doar de un contract social sau

care cred cA, dac|,se iubesc in acela;i sex,

sunt iubif cu adevirat, le spunem ;i lorci tot o mama gi tot un tatd. i'au niscut,

iar cind Biserica apiri dreptd. de mamd gi

tatd d, persoanei umane, apiri propriii lorpiringi, de care au uitat, ci altfel nu inge-

leg de unde vine ura impotriva iubirii. Nulngeleg de ce e atAta uri impotriva bunului

simE. Nu inleleg de unde ne vine ura im-

Pr. Constantin Necula

potriva dramei fundamentale prin care tre-

cem, ci murim mai mulgi decit ne nattem

gi na;tem uneori cu mare greutate'

Am adus aminte de acest lucru, pentru

ci gtiu sigur ci ln inimile tuturor mamelor

cu copii cu probleme - 9i n-am si spun doar

al mamelor cu copii autigti - intotdeauna

pe ele se socotesc de vinl ci li-s copiii bol-

navi. Iar socieatea romAneasci, multilate-

ral dezvoltati, calcind nePrecupetit spre un

final umilitor, are griji si le aduci aminte

tot timpul ci sunt de vini. Pini'qipopimile

nuasffe,drapalii in negru ai minciunilor zis

pastord-misionare, gisim mai multi viniln -"*., decAt in propria noastri lipsi de

pistorire. E ca atunci cAnd, intr-o anumit5'

perioadi, s-a aritat tot timpul citre Bise-

,i.i, .i ar fi de vini pentru scurtcircuitul

din sistemul intregii Rominii care ajunge

din ce in ce mai dependenti de moartea

tinerilor ca si-gi renasci viitorul' Taina cea

mare pe care weau s5' v-o sPun este aceas-

ta: mamele de copii cu probleme nu sunt

frigiderul frustririlor noastre, din care din

.a"a i" cind extragem cite un mucegai dew t - atem ochii' indriznesccongtlmla sa Ie sco:

si spun ci frumusegea preogiei se simte de

fiecare dati cel mai aprins ln momentul

iertirii de la spovedanie: ,,Iar eu, nevred-

nicul preot gi duhovnic' cu Puterea ce-pi

Iisus Hristos, curajul nostra

este dati, te iert ;i te dezleg!", oferindu-f

gansa si mergi mai departe.

Sigur ci avem pireri ale Plringilor Bi-

sericii, care ne atrag atengia in ce mod de-

celerarea aceasta genetici duce Ia nafterea

de probleme; sigur ci avem piringi mo-

derni, care reuqesc si ne spuni de fiecare

dat5. cit de greu este daci nu semnalezi

la ceea ce acumulim. Ne-o zic medicii.

Bine, medicii ne-o spun de obicei dupi ce

mor copiii. Bine ar fi si ne-o zici.ln timp

ce sunt lnci vii. insi marea majoritate a

medicilor gtiu s-o faci. Ei bine, in mo-

mentul in care aducem aminte ci pAnte-

cul Maicii Domnului este cristelnila prin

care Hristos intri in lume, ne aducem

aminte ci niciun copil din cei pe care-i

avem in Biserici nu este doar rodul pinte-

celui maicii sale, ci rodul mo4ii gi invierii

in Botezul cristelnilei. Deci ori cedem inBotez, ;i atunci sprijinim mamele 9i ta;ii,

indiferent de problema copiilor lor; ori nu

credem ln Botez gi ne vom scuza tot tim-pul incultura gi mentalitatea agresivi im-

potriva lor prin lipsa credingei ci din apa

Botezului nu doar ci. renagti mai sinitos,

ci renagti nemuritor. Materia primi a Im-

pirifei cerurilor este ne'rnu-ri'reA, de aici

;i greutatea oamenilor de a-gi duce crucea

nemuririi pe mai departe.

t1

Pr. Constantin Necula

Un alt lucru pe care am ginut si vi-l

spun astizi este acela de a tncerca si pri-

vigi citre ceilalli cu demnitatea cu care viprivegte Dumnezeu. Ne-am obignuit in

ultima vreme si ne scoatem ochii sau ci-teodati si privim ara, Peste ochelari, sL nu

ne oboseasci lentilele. Cu o superiorita-

te... Toli suntem expe4i in toate Prosdilepimintului! Ni s-a umplut cultura rorni-

neasci de expe4i, megaexPerti, supraex-

per1i, insi ne-am pierdut cel mai de preg

dar de la Dumnezeu: obrazul. $i unde

obruznu e, nici exPert nu e! Unde nu este

umanitate, nici umanism nu existS.. Tot

ce auzigi in ultima vreme ci vrea si dir6.-

me societatea modernd- scoaterea Religiei

din gcoali, giu eu, dirimarea bisericilor -e un umanism neinteligent' ca si nu spun

ci e un umanism Prost' ci" nu-i frumos

si-i faci progti. Pe mine unii mi fac ti'm-

pit. Pentru mine totu;i e o onoare! Sunt

totugi niscut la poalele Timpei... Adici,

si fim seriogi! (Apkuze.) $i atunci le atrag

atengia tot timpul ci modul in care Dum-

nezeu ne cregte in inteligen;i este modul

pirta;iei experiengei celuilalt.

M-au intrebat astizi de la un radio din

gari: ,,Pirinte, 9i cum trebuie si posteasci

cregtinul ortodox?" $i astizi am triit cu

pirintele protoPop gi cu inci doi-trei pri-

Iisus Hristos, curajul nostru

eteni o experienli interesanti. Dupi ce

ne-am li.sat hriniEi de Dumnezeu la Li-turghie, am mers intr-un cartier de aici,

din Bragov, gi ne-am hrinit impreuni cu

oamenii strizii, care erau hrinigi acolo.

Si poste;ti inseamni si ;tii cu cine mL-

nAnci, nu cs minAnci si, mai ales, pe Cine

minAnci! Ci la noi problema este cum

l-a; putea mastica mai qor pe aproape-

le! Vedef ci noi nu mai avem vocalie.

Avem cariere. Nu-L mai avem pe Hristos.

Avem nevoie de motivagii multicultura-le. Avem cursuri de motivagionalism, ca

gi cum ar fi o boall $i da, este o boali!

Daci vre;i si inEelegem deplin prin ce

drami trec oamenii ai ciror copii sunt indrami, priviEi-vi la ochii mari pe care-i

faceli cind copiii, in loc de nota 9, vinacasi cu 8,99.Yaaaai! Dezastru! Fereasci

Dumnezeu si mai dai studengilor 9 astizi!

Rigti si ajungi victiml in aeroportul dinZaventem, chiar daci nu te arunci ni-meni in aer. Oare, vizind morgile acestea

cumplite, ingelegem cAt de neimportan-

te sunt grijile noastre? Cel mai interesant

comentariu la ce s-a intimplat zilele aces-

tea la Bruxelles l-am auzit la postul meu

preferat de fotbal: Digi Sport. Serios! N-arfi prima dati! Dar e prima dati cAnd aud

atAt de corect spus. Unul dintre realiza'

t2