IFRS Romana

561
RO - IAS 1 1 Standardul Internațional de Contabilitate 1 Prezentarea situațiilor financiare Obiectiv 1 Obiectivul prezentului standard este de a prescrie baza pentru prezentarea situațiilor financiare cu scop general, pentru a asigura comparabilitatea atât cu situațiile financiare ale entității pentru perioadele precedente, cât și cu situațiile financiare ale altor entități. Pentru a realiza acest obiectiv, prezentul standard prevede dispoziții generale pentru prezentarea situațiilor financiare, orientări pentru structura acestora și dispoziții minime privind conținutul lor. Recunoașterea, evaluarea și prezentarea tranzacțiilor specifice și a altor evenimente sunt tratate în alte standarde și interpretări. Domeniu de aplicare 2 Prezentul standard trebuie aplicat tuturor situațiilor financiare cu scop general întocmite și prezentate în conformitate cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară (IFRS-uri). 3 Situațiile financiare cu scop general sunt acelea menite să satisfacă nevoile utilizatorilor care nu se află în poziția de a impune entității să întocmească rapoarte adaptate nevoilor lor specifice de informații. Situațiile financiare cu scop general le includ pe cele care sunt prezentate separat sau în cadrul altui document public, cum ar fi raportul anual sau prospectul de emisiune. Prezentul standard nu se aplic ă structurii ș i conț inutului unor situa ț ii financiare interimare simplificate, întocmite în conformitate cu IAS 34 Raportarea financiară interimară. Totuși, punctele 13-41 se aplică unor astfel de situații financiare. Prezentul standard se aplică în egală măsură tuturor entităților, indiferent dacă trebuie sau nu să întocmească situații financiare consolidate sau situații financiare individuale, conform definiției din IAS 27 Situații financiare consolidate și individuale. 4 [Eliminat] 5 Prezentul standard utilizează o terminologie adaptată entităților cu scop lucrativ, inclusiv entităților din sectorul public. Entitățile non-profit din sectorul privat, public sau guvernamental care urmăresc aplicarea prezentului standard ar putea fi nevoite să modifice descrierile utilizate pentru anumite elemente-rânduri din situațiile financiare și pentru situațiile financiare ca atare. 6 În mod similar, entitățile care nu au capital propriu după cum este acesta definit în IAS 32 Instrumente financiare: prezentare (de exemplu, anumite fonduri mutuale) și entitățile al căror capital social nu este capital propriu (de exemplu, unele entități cooperatiste) ar putea fi nevoite să adapteze prezentarea în situațiile financiare a intereselor membrilor sau ale deținătorilor de unități. Scopul situațiilor financiare 7 Situațiile financiare sunt o reprezentare structurată a poziției financiare și a performanței financiare a unei entități. Obiectivul situațiilor financiare cu scop general este de a oferi informații despre poziția financiară, performanța financiară și fluxurile de trezorerie ale unei entități, utile pentru o gamă largă de utilizatori în luarea deciziilor economice. Situațiile financiare prezintă, de asemenea, rezultatele gestiunii resurselor, sarcină încredințată conducerii entităților. Pentru a atinge acest obiectiv, situațiile financiare oferă informații despre: (a) activele; (b) datoriile; (c) capitalurile proprii; (d) veniturile și cheltuielile, inclusiv câștigurile și pierderile; (e) alte modificări în capitalurile proprii; și

description

Standardele Internaționale de Raportare Financiară (cunoscute sub acronimul IFRS provenit de la denumirea în limba engleză International Financial Reporting Standards) reprezintă un set de standarde contabile. În prezent, ele sunt emise de International Accounting Standards Board (IASB). Multe dintre standardele care fac parte din IFRS sunt cunoscute sub vechea denumire de Standarde Internaționale de Contabilitate (IAS).IAS au fost emise între 1973 și 2001 de către consiliul International Accounting Standards Committee (IASC). În aprilie 2001, IASB a adoptat toate standardele IAS, ulterior continuând dezvoltarea lor. Noile standarde poartă însă denumirea de IFRS.Deși în prezent nu se mai emit standarde IAS, cele deja existente sunt în continuare în vigoare până la înlocuirea sau modificarea lor prin emiterea de noi standarde IFRS.

Transcript of IFRS Romana

  • RO - IAS 1

    1

    Standardul Internaional de Contabilitate 1 Prezentarea situaiilor financiare

    Obiectiv

    1 Obiectivul prezentului standard este de a prescrie baza pentru prezentarea situaiilor financiare cu scop general, pentru a asigura comparabilitatea att cu situaiile financiare ale entitii pentru perioadele precedente, ct i cu situaiile financiare ale altor entiti. Pentru a realiza acest obiectiv, prezentul standard prevede dispoziii generale pentru prezentarea situaiilor financiare, orientri pentru structura acestora i dispoziii minime privind coninutul lor. Recunoaterea, evaluarea i prezentarea tranzaciilor specifice i a altor evenimente sunt tratate n alte standarde i interpretri.

    Domeniu de aplicare

    2 Prezentul standard trebuie aplicat tuturor situaiilor financiare cu scop general ntocmite i prezentate n conformitate cu Standardele Internaionale de Raportare Financiar (IFRS-uri).

    3 Situaiile financiare cu scop general sunt acelea menite s satisfac nevoile utilizatorilor care nu se afl n poziia de a impune entitii s ntocmeasc rapoarte adaptate nevoilor lor specifice de informaii. Situaiile financiare cu scop general le includ pe cele care sunt prezentate separat sau n cadrul altui document public, cum ar fi raportul anual sau prospectul de emisiune. Prezentul standard nu se aplic structurii i coninutului unor situaii financiare interimare simplificate, ntocmite n conformitate cu IAS 34 Raportarea financiar interimar. Totui, punctele 13-41 se aplic unor astfel de situaii financiare. Prezentul standard se aplic n egal msur tuturor entitilor, indiferent dac trebuie sau nu s ntocmeasc situaii financiare consolidate sau situaii financiare individuale, conform definiiei din IAS 27 Situaii financiare consolidate i individuale.

    4 [Eliminat]

    5 Prezentul standard utilizeaz o terminologie adaptat entitilor cu scop lucrativ, inclusiv entitilor din sectorul public. Entitile non-profit din sectorul privat, public sau guvernamental care urmresc aplicarea prezentului standard ar putea fi nevoite s modifice descrierile utilizate pentru anumite elemente-rnduri din situaiile financiare i pentru situaiile financiare ca atare.

    6 n mod similar, entitile care nu au capital propriu dup cum este acesta definit n IAS 32 Instrumente financiare: prezentare (de exemplu, anumite fonduri mutuale) i entitile al cror capital social nu este capital propriu (de exemplu, unele entiti cooperatiste) ar putea fi nevoite s adapteze prezentarea n situaiile financiare a intereselor membrilor sau ale deintorilor de uniti.

    Scopul situaiilor financiare

    7 Situaiile financiare sunt o reprezentare structurat a poziiei financiare i a performanei financiare a unei entiti. Obiectivul situaiilor financiare cu scop general este de a oferi informaii despre poziia financiar, performana financiar i fluxurile de trezorerie ale unei entiti, utile pentru o gam larg de utilizatori n luarea deciziilor economice. Situaiile financiare prezint, de asemenea, rezultatele gestiunii resurselor, sarcin ncredinat conducerii entitilor. Pentru a atinge acest obiectiv, situaiile financiare ofer informaii despre:

    (a) activele;

    (b) datoriile;

    (c) capitalurile proprii;

    (d) veniturile i cheltuielile, inclusiv ctigurile i pierderile;

    (e) alte modificri n capitalurile proprii; i

  • RO - IAS 1

    2

    (f) fluxurile de trezorerie ale entitii.

    Aceste informaii, mpreun cu alte informaii din note, ajut utilizatorii situaiilor financiare la estimarea viitoarelor fluxuri de trezorerie ale entitii i n special a plasrii n timp a apariiei i a gradului de certitudine a acestora.

    Componente ale situaiilor financiare

    8 Un set complet de situaii financiare conine:

    (a) un bilan;

    (b) o situaie a veniturilor i cheltuielilor;

    (c) o situaie a modificrilor capitalurilor proprii care s reflecte :

    (i) fie toate modificrile capitalurilor proprii,

    (ii) fie modificri ale capitalurilor proprii, altele dect cele provenind din tranzacii cu acionarii care acioneaz n calitatea lor de acionari;

    (d) o situaie a fluxurilor de trezorerie; i

    (e) note cuprinznd un rezumat al politicilor contabile semnificative i alte note explicative.

    9 Multe entiti prezint, n afara situaiilor financiare, o analiz financiar efectuat de conducere care descrie i explic caracteristicile principale ale performanei financiare i ale poziiei financiare ale entitii, precum i principalele incertitudini cu care aceasta se confrunt. Un astfel de raport poate include o analiz a:

    (a) principalilor factori i principalelor influene care determin performana financiar, inclusiv a modificrilor mediului n care entitatea i desfoar activitatea, a reaciei entitii la modificrile respective i efectul acestora, precum i a politicii de investiii pentru a-i menine i mbunti performana financiar, inclusiv politica de dividende;

    (b) surselor de finanare ale entitii i ratei vizate de ndatorare a capitalului; i

    (c) resurselor entitii care nu sunt recunoscute n bilan conform IFRS-urilor.

    10 Multe entiti prezint, de asemenea, n afara situaiilor financiare, rapoarte i situaii cum ar fi rapoartele de mediu i situaiile privind valoarea adugat, n special n sectoarele n care factorii de mediu sunt semnificativi i atunci cnd angajaii sunt considerai a fi un grup important de utilizatori. Rapoartele i situaiile prezentate n afara situaiilor financiare sunt n afara domeniului de aplicare al IFRS-urilor.

    Definiii

    11 Urmtorii termeni sunt folosii n prezentul standard cu nelesul specificat n continuare:

    Imposibilitate Aplicarea unei dispoziii este imposibil atunci cnd entitatea nu poate s o aplice dup ce a fcut toate eforturile rezonabile n acest sens.

    Standarde Internaionale de Raportare Financiar (IFRS-uri) sunt standardele i interpretrile adoptate de ctre Consiliul pentru Standarde Internaionale de Contabilitate (IASB). Ele includ:

    (a) Standarde Internaionale de Raportare Financiar;

    (b) Standarde Internaionale de Contabilitate; i

    (c) Interpretri care au fost emise de ctre Comitetul pentru Interpretarea Standardelor Internaionale de Raportare Financiar (IFRIC) sau de ctre fostul Comitet Permanent pentru Interpretri (SIC).

    Semnificativ Omisiunile sau declaraiile eronate ale elementelor sunt semnificative dac ar putea, individual sau mpreun, s influeneze deciziile economice ale utilizatorilor, decizii luate pe baza

  • RO - IAS 1

    3

    situaiilor financiare. Pragul de semnificaie depinde de mrimea i natura omisiunilor sau erorilor luate n considerare n funcie de circumstanele existente. Mrimea sau natura elementului sau o combinaie a acestora ar putea fi factorul determinant.

    Notele conin informaii suplimentare fa de cele prezentate n bilan, situaia veniturilor i cheltuielilor, situaia modificrilor capitalurilor proprii i situaia fluxurilor de trezorerie. Notele ofer descrieri narative sau detalieri ale elementelor prezentate n aceste situaii i informaii privind elementele care nu ndeplinesc condiiile pentru a fi recunoscute n acele situaii.

    12 Evaluarea msurii n care o omisiune sau o declaraie eronat ar putea influena deciziile economice ale utilizatorilor, fiind astfel semnificativ, necesit luarea n considerare a caracteristicilor acelor utilizatori. Cadrul general pentru ntocmirea i prezentarea situaiilor financiare prevede la punctul 25 c se presupune c utilizatorii dispun de cunotine suficiente privind desfurarea afacerilor i a activitilor economice, precum i privind contabilitatea i au dorina de a studia informaiile prezentate cu atenia cuvenit. Prin urmare, evaluarea trebuie s ia n considerare modul n care se preconizeaz n mod rezonabil c utilizatorii cu astfel de caracteristici ar putea fi influenai n mod rezonabil n luarea deciziilor economice.

    Considerente generale

    Prezentarea fidel i conformitatea cu IFRS-urile

    13 Situaiile financiare trebuie s prezinte fidel poziia financiar, performana financiar i fluxurile de trezorerie ale unei entiti. Prezentarea fidel impune reprezentarea exact a efectelor tranzaciilor, a altor evenimente i condiii, n conformitate cu definiiile i criteriile de recunoatere pentru active, datorii, venituri i cheltuieli stabilite n Cadrul general. Se presupune c aplicarea IFRS-urilor, cu informaii suplimentare prezentate, atunci cnd este necesar, are drept rezultat situaii financiare care realizeaz o prezentare fidel.

    14 O entitate ale crei situaii financiare sunt conforme cu IFRS-urile trebuie s prezinte n note o declaraie explicit i fr rezerve privind aceast conformitate. Situaiile financiare nu trebuie descrise ca fiind conforme cu IFRS-urile dect dac satisfac toate dispoziiile IFRS-urilor.

    15 n aproape toate situaiile se obine o prezentare fidel prin respectarea IFRS-urilor aplicabile. De asemenea, o prezentare fidel impune unei entiti:

    (a) s selecteze i s aplice politicile contabile n conformitate cu IAS 8 Politici contabile, modificri ale estimrilor contabile i erori. IAS 8 stabilete o ierarhie de ndrumri cu valoare de norm pe care conducerea le ia n considerare n absena unui standard sau a unei interpretri care se aplic n mod specific unui element.

    (b) s prezinte informaii, inclusiv politicile contabile, ntr-o manier care s ofere informaii relevante, fiabile, comparabile i inteligibile.

    (c) s ofere prezentri suplimentare atunci cnd respectarea dispoziiilor specifice din IFRS-uri este insuficient pentru a permite utilizatorilor s neleag impactul anumitor tranzacii, a altor evenimente i condiii asupra poziiei financiare i performanei financiare a entitii.

    16 Politicile contabile neadecvate nu sunt rectificate nici prin prezentarea politicilor contabile utilizate, nici prin note sau materiale explicative.

    17 n cazurile extrem de rare n care conducerea ajunge la concluzia c respectarea unei dispoziii dintr-un standard sau dintr-o interpretare ar induce att de mult n eroare nct ar fi n contradicie cu obiectivul situaiilor financiare stabilite n Cadrul general, entitatea trebuie s se abat de la acea dispoziie n maniera prezentat la punctul 18 dac cadrul relevant de reglementare impune o astfel de abatere sau nu o interzice altminteri.

    18 Atunci cnd o entitate se abate de la o dispoziie a unui standard sau a unei interpretri n conformitate cu punctul 17, aceasta trebuie s prezinte:

    (a) conducerea a ajuns la concluzia c situaiile financiare prezint fidel poziia financiar, performana financiar i fluxurile de trezorerie ale entitii;

    (b) conformitatea cu standardele i interpretrile aplicabile, cu excepia abaterii de la o anumit dispoziie pentru realizarea unei prezentri fidele;

  • RO - IAS 1

    4

    (c) titlul standardului sau al interpretrii de la care s-a abtut entitatea, natura abaterii, inclusiv tratamentul pe care l-ar impune standardul sau interpretarea, motivul pentru care tratamentul respectiv ar induce n eroare n circumstanele respective ntr-att nct ar fi n contradicie cu obiectivul situaiilor financiare stabilit n Cadrul genera, precum i tratamentul adoptat; i

    (d) pentru fiecare perioad prezentat, impactul financiar al abaterii asupra fiecrui element din situaiile financiare care ar fi fost raportat dac s-ar fi respectat dispoziia.

    19 Atunci cnd o entitate s-a abtut de la o dispoziie a unui standard sau a unei interpretri ntr-o perioad anterioar, iar acea abatere afecteaz sumele recunoscute n situaiile financiare pentru perioada actual, entitatea trebuie s fac prezentrile prevzute la punctul 18 literele (c) i (d).

    20 Punctul 19 se aplic, de exemplu, atunci cnd o entitate s-a abtut ntr-o perioad anterioar de la o dispoziie dintr-un standard sau dintr-o interpretare n momentul evalurii activelor sau datoriilor, iar acea abatere afecteaz evaluarea modificrilor activelor sau datoriilor recunoscute n situaiile financiare ale perioadei curente.

    21 n situaiile extrem de rare n care conducerea ajunge la concluzia c respectarea unei dispoziii dintr-un standard sau dintr-o interpretare ar induce n eroare ntr-att nct ar fi n contradicie cu obiectivul situaiilor financiare stabilit n Cadrul general, dar cadrul de reglementare relevant interzice abaterea de la acea dispoziie, entitatea trebuie s ncerce pe ct posibil s reduc aspectele care decurg din respectarea acelei dispoziii i care sunt percepute ca inducnd n eroare, prezentnd:

    (a) titlul standardului sau al interpretrii respective, natura dispoziiei i motivul pentru care conducerea a ajuns la concluzia c respectarea acelei dispoziii induce n eroare n circumstanele respective ntr-att nct este n contradicie cu obiectivul situaiilor financiare stabilit n Cadrul general; i

    (b) pentru fiecare perioad prezentat, ajustrile fiecrui element din situaiile financiare pe care conducerea le-a considerat ca fiind necesare pentru obinerea unei prezentri fidele.

    22 n sensul punctelor 17-21, un element al informaiilor ar fi n contradicie cu obiectivul situaiilor financiare atunci cnd nu reprezint exact tranzaciile, alte evenimente i condiii pe care fie dorete s le reprezinte, fie se ateapt n mod normal s le reprezinte i, n consecin, ar putea s influeneze deciziile economice luate de ctre utilizatorii situaiilor financiare. Atunci cnd se evalueaz msura n care respectarea unei dispoziii specifice dintr-un standard sau dintr-o interpretare ar induce n eroare ntr-att nct ar fi n contradicie cu obiectivul situaiilor financiare stabilit n Cadrul general, conducerea ia n considerare:

    (a) motivul pentru care obiectivul situaiilor financiare nu este atins n circumstanele respective; i

    (b) modul n care circumstanele dintr-o entitate se pot deosebi de cele din alte entiti care respect dispoziia. Dac alte entiti respect dispoziia n circumstane similare, exist o prezumie relativ potrivit creia respectarea dispoziiei de ctre entitate nu ar induce n eroare ntr-att nct s fie n contradicie cu obiectivul situaiilor financiare stabilit n Cadrul general.

    Continuitatea activitii

    23 La ntocmirea situaiilor financiare, conducerea trebuie s evalueze capacitatea entitii de a-i continua activitatea. Situaiile financiare trebuie ntocmite pe baza continuitii activitii, cu excepia cazului n care conducerea fie intenioneaz s lichideze entitatea sau s nceteze activitatea, fie nu are o alt alternativ realist dect s procedeze astfel. Atunci cnd, la efectuarea evalurii, conducerea are cunotin de incertitudini semnificative legate de evenimente sau condiii care pot cauza ndoieli semnificative asupra capacitii entitii de a-i continua activitatea, incertitudinile respective trebuie prezentate. Atunci cnd situaiile financiare nu sunt ntocmite pe baza continuitii activitii, acest fapt trebuie prezentat, mpreun cu baza de ntocmire a situaiilor financiare i motivul pentru care entitatea nu este considerat a fi n situaia de a-i continua activitatea.

    24 Atunci cnd conducerea evalueaz msura n care prezumia continuitii activitii este sau nu adecvat, sunt luate n considerare toate informaiile disponibile despre viitor, care se ntinde pe o perioad de cel puin dousprezece luni de la data bilanului, dar fr a se limita la aceasta. Importana acordat depinde de fiecare caz n parte. Atunci cnd entitatea a avut o activitate profitabil n trecut i acces fr dificulti la resurse financiare, se poate ajunge la concluzia c prezumia continuitii activitii este adecvat fr o analiz detaliat. n alte cazuri, conducerea poate fi nevoit s ia n considerare o gam larg de factori care afecteaz profitabilitatea curent i preconizat, graficele de rambursare a datoriilor i sursele poteniale de nlocuire a finanrii existente nainte de a fi sigur c prezumia continuitii activitii este adecvat.

  • RO - IAS 1

    5

    Contabilitatea de angajamente

    25 O entitate trebuie s i ntocmeasc situaiile financiare folosind contabilitatea de angajamente, cu excepia informaiilor privind fluxurile de trezorerie.

    26 Atunci cnd se folosete contabilitatea de angajamente, elementele sunt recunoscute ca active, datorii, capitaluri proprii, venituri i cheltuieli (elementele situaiilor financiare), atunci cnd respect definiiile i criteriile de recunoatere pentru acele elemente din Cadrul general.

    Consecvena prezentrii

    27 Prezentarea i clasificarea elementelor din situaiile financiare trebuie meninute de la o perioad la alta, cu excepia cazurilor cnd:

    (a) n urma unei modificri semnificative n natura activitii entitii sau n urma unei analize a situaiilor sale financiare, este evident c ar fi mai potrivit o alt prezentare sau clasificare avnd n vedere criteriile de selecie i aplicare a politicilor contabile din IAS 8; sau

    (b) un standard sau o interpretare prevede o modificare a prezentrii.

    28 O achiziie sau o cedare semnificativ ori o revizuire a prezentrii situaiilor financiare poate sugera c situaiile financiare trebuie prezentate diferit. O entitate modific prezentarea situaiilor financiare doar dac noua prezentare ofer informaii fiabile i dac este mai relevant pentru utilizatorii situaiilor financiare, i doar dac este probabil utilizarea n continuare a acestei structuri revizuite astfel nct s nu fie afectat comparabilitatea. Atunci cnd se fac astfel de modificri entitatea i reclasific informaiile comparative n conformitate cu punctele 38 i 39.

    Pragul de semnificaie i agregarea

    29 Fiecare clas semnificativ care cuprinde elemente similare trebuie prezentat separat n situaiile financiare. Elementele care au naturi sau funcii diferite trebuie prezentate separat, cu excepia cazului n care nu sunt semnificative.

    30 Situaiile financiare rezult din prelucrarea unui volum mare de tranzacii sau alte evenimente care sunt agregate pe grupe n funcie de natura sau funcia lor. Etapa final a procesului de agregare i clasificare este prezentarea de date condensate i clasificate care formeaz elemente-rnduri n bilan, n situaia veniturilor i cheltuielilor, n situaia modificrii capitalurilor proprii i n situaia fluxurilor de trezorerie sau n note. Dac un element-rnd nu este n mod individual semnificativ, atunci el este agregat cu alte elemente fie n acele situaii, fie n note. Un element care nu este suficient de semnificativ pentru a fi prezentat separat n situaiile financiare propriu-zise poate fi totui suficient de semnificativ nct s poat fi prezentat separat n note.

    31 Aplicarea conceptului pragului de semnificaie nseamn faptul c nu este necesar respectarea unei anumite dispoziii de prezentare a informaiilor dintr-un standard sau dintr-o interpretare, dac informaiile nu sunt semnificative.

    Compensarea

    32 Activele i datoriile, precum i veniturile i cheltuielile, nu trebuie compensate, cu excepia cazului n care compensarea este impus sau permis de un standard sau de o interpretare.

    33 Este important ca att activele i datoriile, ct i veniturile i cheltuielile, s fie raportate separat. Compensarea fie n situaia veniturilor i cheltuielilor, fie n bilan, cu excepia cazului n care compensarea reflect fondul economic al tranzaciei sau al unui alt eveniment, limiteaz capacitatea utilizatorilor att de a nelege tranzaciile ntreprinse, alte evenimente i condiii care au aprut, ct i de a evalua viitoarele fluxuri de trezorerie ale entitii. Evaluarea activelor dup deducerea ajustrilor de valoare - de exemplu, ajustri pentru deprecierea stocurilor i ajustri pentru creanele ndoielnice - nu reprezint o compensare.

    34 IAS 18 Venituri definete veniturile i impune ca acestea s fie evaluate la valoarea just a contraprestaiei primite sau de primit, lund n considerare valoarea oricrei reduceri comerciale i de volum acordate de entitate. n decursul activitilor sale curente, entitatea efectueaz alte tranzacii care nu genereaz venituri, dar care sunt ocazionate de principalele activiti generatoare de venituri. Rezultatele unor astfel de tranzacii sunt prezentate,

  • RO - IAS 1

    6

    atunci cnd aceast prezentare reflect fondul economic al tranzaciei sau al unui alt eveniment, prin compensarea veniturilor cu cheltuielile asociate care apar din aceeai tranzacie. De exemplu:

    (a) ctigurile i pierderile din cedarea activelor imobilizate, inclusiv investiiile i activele de exploatare, sunt raportate prin deducerea din ncasrile din cedare a valorii contabile a activului i a cheltuielilor de vnzare aferente; i

    (b) cheltuielile legate de un provizion care este recunoscut n conformitate cu IAS 37 Provizioane, datorii contingente i active contingente i rambursat n baza unui angajament contractual cu un ter (de exemplu, un contract de garanie al unui furnizor) pot fi compensate cu rambursrile aferente.

    35 n plus, ctigurile i pierderile care apar dintr-un grup de tranzacii similare sunt raportate pe baz net, de exemplu, ctigurile i pierderile din diferenele de curs valutar sau ctigurile i pierderile din instrumentele financiare deinute n vederea tranzacionrii. Totui, astfel de ctiguri i pierderi sunt raportate separat dac sunt semnificative.

    Informaii comparative

    36 Cu excepia cazului n care un standard sau o interpretare permite sau prevede altfel, informaiile comparative aferente perioadei precedente trebuie prezentate pentru toate sumele raportate n situaiile financiare. Informaiile comparative trebuie incluse pentru informaiile narative i descriptive atunci cnd acest lucru este relevant pentru nelegerea situaiilor financiare ale perioadei curente.

    37 n unele cazuri, informaiile narative furnizate de situaiile financiare pentru perioada (perioadele) anterioar(e) continu s fie relevante n perioada curent. De exemplu, detaliile privind un litigiu, al crui rezultat era nesigur la data ultimului bilan i este nc nesoluionat, sunt prezentate n perioada curent. Utilizatorii beneficiaz de informaiile care indic existena acelei incertitudini la data ultimului bilan i de informaiile despre msurile care au fost luate pentru rezolvarea incertitudinii n cursul perioadei.

    38 Atunci cnd prezentarea sau clasificarea elementelor din situaiile financiare se modific, sumele comparative trebuie reclasificate, cu excepia cazului n care acest lucru este imposibil de realizat. Atunci cnd valorile comparative sunt reclasificate, o entitate trebuie s prezinte:

    (a) natura reclasificrii;

    (b) valoarea fiecrui element sau a fiecrei clase de elemente care sunt reclasificate; i

    (c) motivul reclasificrii.

    39 n situaia n care reclasificarea sumelor comparative este imposibil, o entitate trebuie s prezinte:

    (a) motivul nereclasificrii sumelor; i

    (b) natura ajustrilor care ar fi fost fcute dac valorile ar fi fost reclasificate.

    40 Ameliorarea comparabilitii informaiei ntre perioade ajut utilizatorii s ia decizii economice, n special prin faptul c permite evaluarea tendinelor n informaia financiar n scopul de a face prognoze. n anumite circumstane, este imposibil reclasificarea informaiei comparative pentru o anumit perioad anterioar n vederea obinerii comparabilitii cu perioada curent. De exemplu, s-ar putea ca datele s nu fi fost colectate n perioada (perioadele) anterioar(e) ntr-o manier care s permit reclasificarea i s-ar putea ca reconstituirea informaiilor s nu fie posibil.

    41 IAS 8 trateaz ajustrile informaiilor comparative necesare atunci cnd o entitate modific o politic contabil sau corecteaz o eroare.

    Structur i coninut

    Introducere

    42 Prezentul standard prevede ca anumite informaii s fie prezentate n bilan, n situaia veniturilor i cheltuielilor i n situaia modificrilor capitalurilor proprii i impune prezentarea altor elemente-rnduri fie n acele situaii, fie n note. IAS 7 Situaiile fluxurilor de trezorerie stabilete dispoziii pentru prezentarea situaiei fluxurilor de trezorerie.

  • RO - IAS 1

    7

    43 Prezentul standard utilizeaz uneori termenul prezentare a informaiilor ntr-un sens larg, cuprinznd elemente prezentate n bilan, n situaia veniturilor i cheltuielilor, n situaia modificrilor n capitalurile proprii i n situaia fluxurilor de trezorerie, precum i n note. Prezentrile sunt, de asemenea, prevzute i de alte standarde i interpretri. n cazul n care prezentul standard sau un alt standard sau o interpretare nu specific contrariul, astfel de prezentri sunt fcute fie n bilan, n situaia veniturilor i cheltuielilor, n situaia modificrilor capitalurilor proprii sau n situaia fluxurilor de trezorerie (oricare dintre ele care este relevant), fie n note.

    Identificarea situaiilor financiare

    44 Situaiile financiare trebuie identificate i separate n mod clar de alte informaii din acelai document publicat.

    45 IFRS-urile se aplic numai situaiilor financiare, i nu altor informaii prezentate ntr-un raport anual sau alt document. Prin urmare, este important ca utilizatorii s poat distinge informaiile elaborate prin utilizarea IFRS-urilor de alte informaii care le pot fi folositoare, dar nu fac obiectul acelor dispoziii.

    46 Fiecare component a situaiilor financiare trebuie identificat n mod clar. n plus, urmtoarele informaii trebuie s fie bine evideniate i repetate atunci cnd acest lucru este necesar pentru nelegerea corespunztoare a informaiilor prezentate:

    (a) denumirea entitii raportoare sau alte mijloace de identificare i orice modificare adus respectivelor informaii i care a intervenit de la ultima dat a bilanului;

    (b) msura n care situaiile financiare se refer la entitatea individual sau la un grup de entiti;

    (c) data bilanului sau perioada acoperit de situaiile financiare, care este cea mai adecvat pentru acea component a situaiilor financiare;

    (d) moneda de prezentare, conform definiiei din IAS 21 Efectele variaiei cursurilor de schimb valutar; i

    (e) nivelul de rotunjire utilizat n prezentarea sumelor din situaiile financiare.

    47 Dispoziiile de la punctul 46 sunt n mod normal respectate prin prezentarea n titlurile de pagin a situaiilor financiare i a denumirilor abreviate de coloane. Pentru determinarea celei mai bune modaliti de prezentare a acestor informaii este nevoie de raionament profesional. De exemplu, atunci cnd situaiile financiare sunt prezentate electronic, nu sunt utilizate ntotdeauna pagini separate; n acest caz elementele de mai sus sunt atunci prezentate att de frecvent, nct s asigure o nelegere corespunztoare a informaiilor incluse n situaiile financiare.

    48 Situaiile financiare sunt deseori mai uor de neles prin prezentarea informaiilor n mii sau milioane de uniti ale monedei de prezentare. Acest fapt este acceptabil atta timp ct este prezentat nivelul de rotunjire a prezentrii i ct nu sunt omise informaiile semnificative.

    Perioada de raportare

    49 Situaiile financiare trebuie prezentate cel puin anual. Atunci cnd data bilanului unei entiti se schimb i situaiile financiare anuale sunt prezentate pentru o perioad mai lung sau mai scurt de un an, entitatea trebuie s prezinte, n plus fa de perioada acoperit de situaiile financiare:

    (a) motivul folosirii unei perioade mai lungi sau mai scurte; i

    (b) faptul c valorile comparative din situaia veniturilor i cheltuielilor, situaia modificrilor n capitalurile proprii, situaia fluxurilor de trezorerie i notele aferente nu sunt pe deplin comparabile.

    50 n mod normal, situaiile financiare sunt ntocmite n mod consecvent, acoperind o perioad de un an. Totui, din motive practice, anumite entiti prefer s fac raportarea, de exemplu, pentru o perioad de 52 de sptmni. Prezentul standard nu mpiedic aceast practic, ntruct este puin probabil ca situaiile financiare rezultate s fie semnificativ diferite de acelea care ar fi prezentate pentru un an.

  • RO - IAS 1

    8

    Bilanul

    Distincia dintre activele circulante i cele imobilizate, precum i dintre datoriile curente i cele pe termen lung

    51 O entitate trebuie s prezinte activele circulante i imobilizate, precum i datoriile curente i pe termen lung, drept clasificri separate n bilan n conformitate cu punctele 57-67, cu excepia cazului n care o prezentare bazat pe lichiditate ofer informaii fiabile i mai relevante. Atunci cnd se aplic aceast excepie toate activele i datoriile trebuie prezentate la modul general, n ordinea lichiditii.

    52 Indiferent de metoda de prezentare adoptat pentru fiecare element-rnd de activ i de datorie care combin sume ce se ateapt a fi recuperate sau achitate la (a) nu mai mult de dousprezece luni de la data bilanului i (b) mai mult de dousprezece luni dup data bilanului, o entitate trebuie s prezinte valoarea ce se preconizeaz a fi recuperat sau decontat dup mai mult de dousprezece luni.

    53 Atunci cnd entitatea furnizeaz bunuri sau presteaz servicii n cadrul unui ciclu de exploatare clar identificabil, clasificarea separat n bilan a activelor circulante i imobilizate i a datoriilor curente i pe termen lung ofer informaii utile, fcnd distincie ntre activele nete care sunt n mod continuu rulate sub form de capital circulant i cele utilizate n activitatea pe termen lung a entitii. De asemenea, acest fapt evideniaz activele ce se preconizeaz a fi valorificate n cadrul ciclului curent de exploatare i datoriile exigibile n cursul aceleiai perioade.

    54 Pentru anumite entiti, cum ar fi instituiile financiare, o prezentare a activelor i datoriilor n ordine cresctoare sau descresctoare a lichiditii ofer informaii fiabile i mai relevante dect o prezentare a activelor clasificate drept circulante i imobilizate i a datoriilor clasificate drept curente i pe termen lung, deoarece entitatea nu furnizeaz bunuri sau servicii ntr-un ciclu de exploatare clar identificabil.

    55 La aplicarea punctului 51, unei entiti i se permite s prezinte unele dintre activele i datoriile sale utiliznd o clasificarea circulante/imobilizate i respectiv curente/pe termen lung i altele n funcie de lichiditate, atunci cnd aceast clasificare ofer informaii care sunt fiabile i mai relevante. Necesitatea unei baze mixte de prezentare poate aprea atunci cnd o entitate are diverse operaiuni.

    56 Informaiile despre datele la care se preconizeaz valorificarea activelor i a datoriilor sunt utile pentru evaluarea lichiditii i a solvabilitii unei entiti. IFRS 7 Instrumente financiare: Informaii de furnizat prevede prezentarea scadenelor pentru activele financiare i pentru datoriile financiare. Activele financiare cuprind creanele comerciale i alte creane, iar datoriile financiare includ datoriile comerciale i alte datorii. Informaiile privind data preconizat pentru recuperarea i decontarea activelor i datoriilor nemonetare, cum sunt stocurile i provizioanele, sunt, de asemenea, utile, indiferent dac activele i datoriile sunt sau nu clasificate drept circulante/imobilizate i respectiv curente/pe termen lung. De exemplu, o entitate prezint valoarea stocurilor ce se preconizeaz a fi recuperat dup mai mult de dousprezece luni de la data bilanului.

    Active circulante

    57 Un activ trebuie clasificat drept circulant atunci cnd satisface oricare dintre urmtoarele criterii:

    (a) se ateapt s fie realizat sau este deinut n vederea vnzrii sau consumat n cursul normal al ciclului de exploatare al entitii;

    (b) este deinut n principal n scopul a fi tranzacionat;

    (c) se ateapt a fi realizat n termen de dousprezece luni de la data bilanului; sau

    (d) reprezint numerar sau echivalente de numerar (conform definiiei din IAS 7), cu excepia cazului n care este interzis tranzacionarea sau utilizarea sa pentru a deconta o datorie pentru o perioad de cel puin dousprezece luni de la data bilanului.

    Toate celelalte active trebuie clasificate drept active imobilizate.

    58 Prezentul standard utilizeaz termenul imobilizate pentru a cuprinde activele corporale, necorporale i financiare pe termen lung. Acesta nu interzice utilizarea descrierilor alternative, atta timp ct sensul este clar.

    59 Ciclul de exploatare al unei entiti reprezint perioada de timp dintre achiziionarea activelor pentru prelucrare i realizarea lor n numerar sau echivalente de numerar. Atunci cnd ciclul normal de exploatare al unei entiti

  • RO - IAS 1

    9

    nu este identificabil n mod clar, se consider c durata lui este de dousprezece luni. Activele circulante cuprind active (cum ar fi stocurile i creanele comerciale) care sunt vndute, consumate sau realizate ca parte a ciclului normal de exploatare, chiar i atunci cnd nu se ateapt s fie realizate n termen de dousprezece luni de la data bilanului. Activele circulante includ, de asemenea, active care sunt deinute n primul rnd n vederea tranzacionrii (activele financiare din cadrul acestei categorii sunt clasificate drept deinute n vederea tranzacionrii n conformitate cu IAS 39 Instrumente financiare: recunoatere i evaluare) i partea curent din activele financiare imobilizate.

    Datorii curente

    60 O datorie trebuie clasificat drept datorie curent atunci cnd satisface oricare dintre urmtoarele criterii:

    (a) se ateapt s fie decontat n cursul normal al ciclului de exploatare al entitii;

    (b) este deinut n primul rnd n scopul de a fi tranzacionat;

    (c) este exigibil n termen de dousprezece luni dup data bilanului; sau

    (d) entitatea nu are un drept necondiionat de a amna decontarea datoriei pentru cel puin dousprezece luni dup data bilanului.

    Toate celelalte datorii trebuie clasificate drept datorii pe termen lung.

    61 Anumite datorii curente, cum ar fi datoriile comerciale i unele datorii privind angajaii i alte costuri de exploatare, fac parte din capitalul circulant utilizat n ciclul normal de exploatare al entitii. Astfel de elemente de exploatare sunt clasificate drept datorii curente, indiferent dac sunt exigibile dup mai mult de dousprezece luni de la data bilanului. Acelai ciclu normal de exploatare se aplic la clasificarea activelor i datoriilor unei entiti. Atunci cnd ciclul normal de exploatare al unei entiti nu este clar identificabil, se consider c durata lui este de dousprezece luni.

    62 Alte datorii curente nu sunt decontate ca parte a ciclului normal de exploatare, dar sunt exigibile n termen de dousprezece luni dup data bilanului sau sunt deinute n primul rnd n scopul de a fi tranzacionate. Se poate oferi drept exemplu datoriile financiare care sunt clasificate drept deinute n vederea tranzacionrii n conformitate cu IAS 39, descoperirile de cont i partea curent din datoriile financiare pe termen lung, dividendele de pltit, impozitul pe profit i alte datorii necomerciale. Datoriile financiare care ofer finanare pe termen lung (adic nu fac parte din capitalul circulant utilizat n ciclul normal de exploatare al entitii) i nu sunt exigibile n dousprezece luni dup data bilanului constituie datorii pe termen lung, care fac obiectul punctelor 65 i 66.

    63 O entitate i clasific datoriile financiare drept curente atunci cnd ele trebuie decontate n termen dousprezece luni de la data bilanului, chiar dac:

    (a) termenul iniial a fost stabilit pentru o perioad mai mare de dousprezece luni; i

    (b) s-a ncheiat un acord de refinanare sau de reealonare a plilor pe termen lung dup data bilanului i nainte ca situaiile financiare s fie aprobate spre publicare.

    64 Dac o entitate preconizeaz i are competena exclusiv s refinaneze sau s rennoiasc o obligaie pentru cel puin dousprezece luni dup data bilanului n virtutea unei faciliti de mprumut existente, ea clasific obligaia drept obligaie pe termen lung indiferent dac aceasta ar fi altminteri exigibil ntr-un termen mai scurt. Totui, n situaiile n care refinanarea sau rennoirea obligaiei nu este de competena exclusiv a entitii (de exemplu, atunci cnd nu exist un acord de refinanare), nu se ia n calcul potenialul de refinanare iar obligaia este clasificat drept curent.

    65 Atunci cnd o entitate ncalc un angajament prevzut n cadrul unui acord de mprumut pe termen lung la data bilanului sau naintea datei bilanului, datoria devenind exigibil la cerere ca urmare a acestei nclcri , datoria este clasificat drept curent indiferent dac creditorul a fost de acord, dup data bilanului i nainte ca situaiile financiare s fie aprobate spre publicare, s nu solicite plata ca urmare a nclcrii. Datoria este clasificat drept curent, deoarece la data bilanului entitatea nu are dreptul necondiionat de a-i amna decontarea pentru cel puin dousprezece luni dup acea dat.

    66 Totui, datoria este clasificat drept datorie pe termen lung dac creditorul a fost de acord pn la data bilanului s ofere o perioad de graie care s se ncheie la cel puin dousprezece luni dup data bilanului, n cadrul

  • RO - IAS 1

    10

    creia entitatea s poat rectifica nclcarea i n timpul creia creditorul s nu poat solicita rambursarea imediat.

    67 n ceea ce privete mprumuturile clasificate drept datorii curente, dac urmtoarele evenimente au loc ntre data bilanului i data la care situaiile financiare sunt aprobate spre publicare, respectivele evenimente ndeplinesc condiiile pentru a fi prezentate drept evenimente care nu conduc la ajustarea situaiilor financiare n conformitate cu IAS 10 Evenimente ulterioare datei bilanului:

    (a) refinanarea pe termen lung;

    (b) rectificarea unei nclcri a unui acord de mprumut pe termen lung; i

    (c) acordarea de ctre creditor a unei perioade de graie pentru a rectifica o nclcare a unui acord pe termen lung care se ncheie la cel puin dousprezece luni dup data bilanului.

    Informaii care trebuie prezentate n bilan

    68 Bilanul trebuie s cuprind elementele-rnduri care prezint cel puin urmtoarele valori, n msura n care ele nu sunt prezentate n conformitate cu punctul 68A:

    (a) imobilizri corporale;

    (b) investiii imobiliare;

    (c) imobilizri necorporale;

    (d) active financiare [exclusiv valorile menionate la literele (e), (h) i (i)];

    (e) investiii financiare contabilizate prin metoda punerii n echivalen;

    (f) active biologice;

    (g) stocuri;

    (h) creane comerciale i similare;

    (i) numerar i echivalente de numerar;

    (j) datorii comerciale i similare;

    (k) provizioane;

    (l) datorii financiare [exclusiv valorile menionate la literele (j) i (k)];

    (m) datorii i creane aferente impozitului curent, dup cum sunt definite n IAS 12 Impozitul pe profit;

    (n) datorii privind impozitele amnate i creane privind impozitele amnate, dup cum sunt definite n IAS 12;

    (o) interes minoritar, prezentat n cadrul capitalurilor proprii; i

    (p) capital emis i rezerve atribuibile acionarilor societii-mam.

    68A Bilanul trebuie s includ, de asemenea, elementele-rnduri care s prezinte urmtoarele valori:

    (a) totalul activelor clasificate drept deinute n vederea vnzrii i active incluse n grupurile destinate cedrii, clasificate drept deinute n vederea vnzrii n conformitate cu IFRS 5 Active imobilizate deinute n vederea vnzrii i activiti ntrerupte; i

    (b) datoriile incluse n grupurile destinate cedrii, clasificate drept deinute n vederea vnzrii n conformitate cu IFRS 5.

    69 Alte elemente-rnduri, titluri i subtotaluri trebuie prezentate n bilan atunci cnd o astfel de prezentare este relevant pentru nelegerea poziiei financiare a entitii.

  • RO - IAS 1

    11

    70 Atunci cnd o entitate prezint active circulante i imobilizate i datorii curente i pe termen lung clasificate separat n bilanul su, aceasta nu trebuie s clasifice creanele (datoriile) privind impozitul amnat drept active (datorii) circulante (curente).

    71 Prezentul standard nu prescrie ordinea sau formatul de prezentare a elementelor. Punctul 68 ofer pur i simplu o list de elemente care sunt suficient de diferite ca natur sau funcie nct s justifice o prezentare separat n bilan. n plus:

    (a) sunt incluse elementele-rnduri atunci cnd mrimea, natura sau funcia unui element sau a unei agregri de elemente similare face ca o prezentare separat s fie relevant pentru nelegerea poziiei financiare a entitii; i

    (b) descrierile utilizate i ordonarea elementelor sau agregarea de elemente similare pot fi amendate n funcie de natura entitii i tranzaciilor acesteia, pentru a oferi informaii relevante pentru nelegerea poziiei financiare a entitii. De exemplu, o instituie financiar poate amenda descrierile de mai sus pentru a oferi informaii relevante pentru operaiunile unei instituii financiare.

    72 Raionamentul privind eventualitatea prezentrii separate a unor elemente suplimentare se bazeaz pe evaluarea:

    (a) naturii i lichiditii activelor;

    (b) funciei activelor n cadrul entitii; i

    (c) valorilor, naturii i plasrii n timp a datoriilor.

    73 Utilizarea de baze diferite de evaluare pentru diferite clase de active sugereaz c natura sau funcia lor se deosebete i, de aceea, ele ar trebui prezentate drept elemente-rnduri separate. De exemplu, diferite clase de imobilizri corporale pot fi contabilizate la cost sau la valorile rezultate din reevaluare conform IAS 16 Imobilizri corporale.

    Informaii ce trebuie prezentate fie n bilan, fie n note

    74 O entitate trebuie s prezinte fie n bilan, fie n note subclasificri suplimentare ale elementelor-rnduri prezentate, clasificate ntr-o manier corespunztoare activitii entitii.

    75 Detaliile oferite n subclasificri depind de dispoziiile IFRS-urilor i de mrimea, natura i funcia sumelor implicate. Factorii menionai la punctul 72 sunt, de asemenea, utilizai pentru a determina baza subclasificrii. Prezentrile difer pentru fiecare element, de exemplu:

    (a) elementele de imobilizri corporale sunt dezagregate pe clase, n conformitate cu IAS 16;

    (b) creanele sunt dezagregate n conturi de creane de la clienii comerciali, creane de la pri afiliate, pli efectuate n avans i alte sume;

    (c) stocurile sunt subclasificate, conform IAS 2 Stocuri, n categorii precum marf, materii prime i materiale, producie n curs de execuie i produse finite;

    (d) provizioanele sunt dezagregate n provizioane pentru beneficiile angajailor i alte elemente; i

    (e) capitalurile proprii i rezervele sunt dezagregate n diferite clase precum capital vrsat, prime de emisiune i rezerve.

    76 O entitate trebuie s prezinte urmtoarele informaii fie n bilan, fie n note:

    (a) pentru fiecare clas de capital social:

    (i) numrul de aciuni autorizate;

    (ii) numrul de aciuni emise i vrsate integral, precum i cele emise, dar nevrsate integral;

    (iii) valoarea nominal pe aciune sau faptul c aciunile nu au valoare nominal;

    (iv) o reconciliere a numrului de aciuni existente la nceputul i la sfritul perioadei;

    (v) drepturile, preferinele i restriciile aferente clasei respective, inclusiv restriciile referitoare la repartizarea dividendelor i la rambursarea capitalului;

  • RO - IAS 1

    12

    (vi) aciunile proprii deinute de entitate sau de filialele sau de entitile sale asociate; i

    (vii) aciunile rezervate pentru emisiune n baza unor contracte de opiuni i a unor contracte de vnzare a aciunilor, inclusiv condiiile i sumele aferente; i

    (b) o descriere a naturii i a scopului fiecrei rezerve din cadrul capitalurilor proprii.

    77 O entitate fr capital social, precum un parteneriat sau un trust, trebuie s prezinte informaii echivalente celor prevzute la punctul 76 litera (a), evideniindu-se modificrile pe parcursul perioadei pentru fiecare categorie de participaie n capitalurile proprii, precum i drepturile, preferinele i restriciile aferente fiecrei categorii de participaie n capitalurile proprii.

    Situaia veniturilor i cheltuielilor

    Profitul sau pierderea perioadei

    78 Toate elementele de venit i cheltuial recunoscute ntr-o perioad trebuie incluse n profit sau n pierdere, cu excepia cazului n care un standard sau o interpretare prevede contrariul.

    79 n mod normal, toate elementele de venit i cheltuial recunoscute ntr-o perioad sunt incluse n profit sau n pierdere. Aceasta include efectele modificrilor estimrilor contabile. Totui, pot exista circumstane cnd anumite elemente pot fi excluse din profitul sau pierderea perioadei curente. IAS 8 trateaz dou astfel de circumstane: corectarea erorilor i efectul modificrilor politicilor contabile.

    80 Alte standarde trateaz elemente care respect definiia venitului sau a cheltuielii din Cadrul general, dar care sunt de obicei excluse din profit sau din pierdere. Se pot oferi cu titlu de exemplu surplusurile de reevaluare (a se vedea IAS 16), anumite ctiguri i pierderi care apar din conversia situaiilor financiare ale unei operaiuni din strintate (a se vedea IAS 21) i ctiguri sau pierderi din reevaluarea activelor financiare disponibile pentru vnzare (a se vedea IAS 39).

    Informaii care trebuie prezentate n situaia veniturilor i cheltuielilor

    81 Situaia veniturilor i cheltuielilor trebuie s includ, cel puin, elemente-rnduri care s prezinte urmtoarele valori pentru perioad:

    (a) veniturile;

    (b) costurile de finanare;

    (c) cota-parte din profitul sau pierderea aferent() entitilor asociate i asocierilor n participaie, contabilizat prin metoda punerii n echivalen;

    (d) cheltuiala cu impozitul;

    (e) o sum unic cuprinznd totalul (i) profitului sau pierderii post-impozitare din activitile ntrerupte i (ii) ctigului sau pierderii recunoscute la evaluarea la valoarea just minus costurile generate de vnzare sau de cedarea activelor sau a grupului (grupurilor) destinate cedrii care constituie activiti ntrerupte; i

    (f) profitul sau pierderea.

    82 Urmtoarele elemente trebuie prezentate n situaia veniturilor i cheltuielilor ca alocri ale profitului sau pierderii aferent(e) perioadei:

    (a) profitul sau pierderea atribuibil() intereselor minoritare; i

    (b) profitul sau pierderea atribuibil() acionarilor societii-mam.

    83 Trebuie prezentate elemente-rnduri, titluri i subtotaluri suplimentare n situaia veniturilor i cheltuielilor atunci cnd o astfel de prezentare este relevant pentru nelegerea performanei financiare a entitii.

  • RO - IAS 1

    13

    84 Deoarece efectele diferitelor activiti, tranzacii i evenimente ale unei entiti se deosebesc ca frecven, potenial de ctig sau pierdere i previzibilitate, prezentarea componentelor de performan financiar ajut la nelegerea performanei financiare realizate i la anticiparea rezultatelor viitoare. Se includ n situaia veniturilor i cheltuielilor elemente-rnduri suplimentare, iar descrierile utilizate i ordonarea elementelor sunt modificate atunci cnd este necesar explicarea componentelor de performan financiar. Factorii ce trebuie avui n vedere cuprind caracterul semnificativ, precum i natura i funcia elementelor de venituri i cheltuieli. De exemplu, o instituie financiar poate modifica descrierile pentru a oferi informaii relevante pentru operaiunile unei instituii financiare. Elementele de venituri i cheltuieli sunt compensate numai atunci cnd sunt satisfcute criteriile de la punctul 32.

    85 O entitate nu trebuie s prezinte niciun element de venit sau cheltuial drept element extraordinar, nici n situaia veniturilor i cheltuielilor, nici n note.

    Informaii care trebuie prezentate fie n situaia veniturilor i cheltuielilor, fie n note

    86 Atunci cnd elementele de venituri i cheltuieli sunt semnificative, natura i valoarea lor trebuie prezentate separat.

    87 Circumstanele care ar da natere la prezentarea separat a elementelor de venituri i cheltuieli includ:

    (a) reduceri ale valorii contabile a stocurilor pn la valoarea net realizabil sau reduceri ale valorii contabile a imobilizrilor corporale pn la valoarea recuperabil, i, de asemenea, reluri ale unor astfel de reduceri;

    (b) restructurri ale activitilor unei entiti i reluri ale oricror provizioane pentru costurile restructurrii;

    (c) cedri ale unor elemente de imobilizri corporale;

    (d) cedri ale unor investiii;

    (e) activiti ntrerupte;

    (f) soluionarea litigiilor; i

    (g) alte reluri de provizioane.

    88 O entitate trebuie s prezinte o analiz a cheltuielilor utiliznd o clasificare bazat fie pe natura cheltuielilor, fie pe destinaia lor n cadrul entitii, oricare dintre acestea furnizeaz informaii mai fiabile i mai relevante.

    89 Entitile sunt ncurajate s prezinte analiza de la punctul 88 n situaia veniturilor i cheltuielilor.

    90 Cheltuielile sunt subclasificate pentru a evidenia componente ale performanei financiare care se deosebesc n ceea ce privete frecvena, potenialul de ctig sau pierdere i previzibilitatea. Aceast analiz este furnizat n una din cele dou forme posibile.

    91 Prima form de analiz este metoda clasificrii dup natura cheltuielilor. Cheltuielile sunt agregate n situaia veniturilor i cheltuielilor conform naturii lor (de exemplu, amortizarea, cumprrile de materii prime, cheltuielile cu transportul, beneficiile angajailor i cheltuielile de publicitate) i nu sunt realocate pe diferitele destinaii din cadrul entitii. Aceast metod poate fi simplu de aplicat, deoarece nu este necesar nicio alocare a cheltuielilor dup clasificrile funcionale. Se ofer urmtorul exemplu de clasificare utiliznd metoda naturii cheltuielilor:

    Venituri X

    Alte venituri X

    Variaia stocurilor de produse finite i produse n curs de execuie X

    Materii prime i consumabile utilizate X

  • RO - IAS 1

    14

    Cheltuieli cu beneficiile angajailor X

    Cheltuieli cu amortizarea X

    Alte cheltuieli X

    Total cheltuieli (X)

    Profit X

    92 Cea de-a doua metod de analiz este metoda clasificrii dup destinaia cheltuielilor sau metoda costului vnzrilor, i clasific cheltuielile dup destinaia lor ca parte din costul vnzrilor sau, de exemplu, din costurile activitilor de distribuie sau administrative. O entitate prezint cel puin costurile vnzrilor sale separat de celelalte cheltuieli conform acestei metode. Aceast metod poate oferi deseori informaii mai relevante pentru utilizatori dect clasificarea cheltuielilor dup natur, dar alocarea costurilor dup destinaii poate necesita alocri arbitrare i poate implica, n mod considerabil, utilizarea raionamentului profesional. Se ofer urmtorul exemplu de clasificare utiliznd metoda destinaiei cheltuielilor:

    Venituri X

    Costul vnzrilor (X)

    Profitul brut X

    Alte venituri X

    Costuri de distribuie (X)

    Cheltuieli administrative (X)

    Alte cheltuieli (X)

    Profit X

    93 Entitile care clasific cheltuielile dup destinaie trebuie s prezinte informaii suplimentare despre natura cheltuielilor, inclusiv cheltuielile cu amortizarea, precum i cheltuielile cu beneficiile angajailor.

    94 Optarea pentru metoda destinaiei cheltuielilor sau pentru metoda naturii cheltuielilor depinde att de factori istorici, ct i de cei afereni sectorului economic, respectiv de natura entitii. Ambele metode indic acele costuri care s-ar putea s varieze, direct sau indirect, n funcie de nivelul vnzrilor sau produciei entitii. Deoarece fiecare metod de prezentare are avantaje pentru diferite tipuri de entiti, prezentul standard impune conducerii alegerea prezentrii celei mai relevante i celei mai fiabile. Totui, deoarece informaiile asupra naturii cheltuielilor sunt utile la estimarea viitoarelor fluxuri de trezorerie, se impune o prezentare suplimentar atunci cnd este utilizat metoda destinaiei cheltuielilor. La punctul 93, termenul beneficiile angajailor are acelai neles ca i n IAS 19 Beneficiile angajailor.

    95 O entitate trebuie s prezinte, fie n situaia veniturilor i cheltuielilor sau n situaia modificrilor capitalurilor proprii, fie n note, valoarea dividendelor recunoscute ca distribuiri ctre acionari n timpul perioadei, i suma aferent pe aciune.

  • RO - IAS 1

    15

    Situaia modificrilor capitalurilor proprii

    96 O entitate trebuie s prezinte o situaie a modificrilor capitalurilor proprii evideniind n situaia propriu-zis:

    (a) profitul sau pierderea perioadei;

    (b) fiecare element de venit i cheltuial pentru perioad care, dup cum se prevede n alte standarde sau interpretri, este recunoscut direct n capitalurile proprii, precum i totalul acestor elemente;

    (c) totalul veniturilor i cheltuielilor pentru perioad [calculat ca sum dintre (a) i (b)], indicnd separat sumele totale atribuibile acionarilor societii-mam i intereselor minoritare; i

    (d) pentru fiecare component a capitalurilor proprii, efectul modificrilor politicii contabile i coreciilor erorilor recunoscute n conformitate cu IAS 8.

    O situaie a modificrilor capitalurilor proprii care cuprinde doar acele elemente trebuie s se intituleze situaie a veniturilor i a cheltuielilor recunoscute.

    97 O entitate trebuie s prezinte, de asemenea, fie n situaia modificrilor capitalurilor proprii, fie n note:

    (a) sumele tranzaciilor cu acionarii care se manifest n calitatea lor de acionari, artnd separat distribuirile ctre acionari;

    (b) soldul rezultatelor reportate [i anume profitul sau pierderea cumulat()] la nceputul perioadei i la data bilanului, precum i modificrile pe parcursul perioadei; i

    (c) o reconciliere ntre valoarea contabil a fiecrei clase de capitaluri vrsate i a fiecrei rezerve la nceputul i la sfritul perioadei, prezentnd distinct fiecare modificare.

    98 Modificrile capitalurilor proprii ale unei entiti ntre dou date ale bilanului reflect creterea sau reducerea activelor sale nete n cursul perioadei. Cu excepia modificrilor rezultate din tranzaciile cu acionarii care se manifest n calitatea lor de acionari (cum ar fi contribuiile de capital propriu, rscumprarea de ctre entitate a propriilor instrumente de capital propriu i a dividendelor) i costurile tranzaciilor legate direct de astfel de tranzacii, modificarea global a capitalurilor proprii n timpul unei perioade reprezint valoarea total a veniturilor i cheltuielilor, inclusiv ctigurile i pierderile generate de activitile entitii pe parcursul acelei perioade (indiferent dac acele elemente de venituri i cheltuieli sunt recunoscute n profit sau n pierdere ori direct, ca modificri ale capitalurilor proprii).

    99 Prezentul standard prevede ca toate elementele de venituri i cheltuieli recunoscute ntr-o perioad s fie incluse n profit sau pierdere, cu excepia cazului n care un alt standard sau interpretare prevede contrariul. Alte standarde prevd ca unele pierderi i ctiguri (cum ar fi scderile i creterile din reevaluare i anumite diferene de curs valutar, pierderi sau ctiguri din reevaluarea activelor financiare disponibile pentru vnzare i sumele conexe ale impozitelor curente i amnate) s fie recunoscute direct ca modificri ale capitalurilor proprii. ntruct este important luarea n considerare a tuturor elementelor de ctig i pierdere la evaluarea modificrilor poziiei financiare a unei entiti ntre dou date ale bilanului, prezentul standard prevede prezentarea situaiei modificrilor capitalurilor proprii care s evidenieze veniturile i cheltuielile totale ale unei entiti, inclusiv pe cele care sunt recunoscute direct n capitalurile proprii.

    100 IAS 8 prevede ajustri retroactive pentru a efectua modificri ale politicilor contabile, n msura n care acest lucru este posibil, cu excepia cazului n care prevederile tranzitorii ale unui alt standard sau ale unei alte Interpretri prevd altceva. IAS 8 prevede , de asemenea, ca retratrile n scopul corectrii erorilor s fie fcute retroactiv n msura n care acest lucru este posibil. Ajustrile i retratrile retroactive se efectueaz n ceea ce privete soldul rezultatelor reportate, cu excepia cazului n care un alt standard sau o alt interpretare prevede ajustarea retroactiv a unei alte componente a capitalurilor proprii. Punctul 96 litera (d) prevede prezentarea n situaia modificrilor capitalurilor proprii a ajustrilor totale realizate n cazul fiecrei componente a capitalurilor proprii care decurg separat din modificrile politicilor contabile i din corectarea erorilor. Aceste ajustri sunt prezentate pentru fiecare perioad precedent i pentru nceputul perioadei.

    101 Dispoziiile de la punctele 96 i 97 pot fi ndeplinite n mai multe feluri. Un exemplu este formatul pe coloane care reconciliaz soldurile iniiale i cele finale ale fiecrui element de capitaluri proprii. O alternativ este aceea de a raporta numai elementele de la punctul 96 n situaia modificrilor capitalurilor proprii. Conform acestei abordri, elementele descrise la punctul 97 sunt prezentate n note.

  • RO - IAS 1

    16

    Situaia fluxurilor de trezorerie

    102 Informaiile privind fluxurile de trezorerie ofer utilizatorilor de situaii financiare o baz pentru evaluarea capacitii entitii de a genera numerar i echivalente de numerar, precum i a necesitilor entitii de a utiliza fluxurile de trezorerie respective. IAS 7 stabilete dispoziii pentru prezentarea situaiei fluxurilor de trezorerie i a informaiilor aferente.

    Note

    Structur

    103 Notele trebuie:

    (a) s prezinte informaii despre baza de ntocmire a situaiilor financiare i despre politicile contabile specifice utilizate n conformitate cu punctele 108-115;

    (b) s prezinte informaiile prevzute de IFRS-uri care nu sunt prezentate n bilan, n situaia veniturilor i cheltuielilor, n situaia modificrilor capitalurilor proprii sau n situaia fluxurilor de trezorerie; i

    (c) s ofere informaii suplimentare care nu sunt prezentate n bilan, n situaia veniturilor i cheltuielilor, n situaia modificrilor capitalurilor proprii sau n situaia fluxurilor de trezorerie, dar care sunt relevante pentru nelegerea oricrora dintre ele.

    104 Notele la situaiile financiare trebuie prezentate, pe ct posibil, ntr-un mod sistematic. Fiecare element din bilan, din situaia veniturilor i cheltuielilor, din situaia modificrilor capitalurilor proprii i din situaia fluxurilor de trezorerie trebuie s fac trimitere la informaiile corespunztoare din note.

    105 Notele sunt n mod normal prezentate n urmtoarea ordine, care ajut utilizatorii s neleag situaiile financiare i s le compare cu situaiile financiare ale altor entiti:

    (a) o declaraie de conformitate cu IFRS-urile (a se vedea punctul 14);

    (b) un rezumat al celor mai semnificative politici contabile aplicate (a se vedea punctul 108);

    (c) informaii justificative pentru elemente prezentate n bilan, n situaia veniturilor i cheltuielilor, n situaia modificrilor capitalurilor proprii i n situaia fluxurilor de trezorerie, n ordinea n care este prezentat fiecare situaie i fiecare element-rnd; i

    (d) alte prezentri de informaii, inclusiv:

    (i) datorii contingente (a se vedea IAS 37) i angajamente contractuale nerecunoscute; i

    (ii) informaii nefinanciare, de exemplu, obiectivele i politicile gestionrii riscului financiar ale entitii (a se vedea IFRS 7).

    106 n anumite condiii, poate fi necesar sau de dorit modificarea ordonrii anumitor elemente din note. De exemplu, informaiile despre modificrile valorii juste recunoscute n profit sau n pierdere pot fi combinate cu informaiile referitoare la scadenele instrumentelor financiare, dei primele sunt prezentri pentru situaia veniturilor i cheltuielilor, iar cele din urm se refer la bilan. Totui, se poate menine o structur sistematic a notelor atta timp ct este posibil.

    107 Notele care ofer informaii despre baza ntocmirii situaiilor financiare i a politicilor contabile specifice pot fi prezentate ca o component separat a situaiilor financiare.

    Prezentarea politicilor contabile

    108 O entitate trebuie s prezinte n rezumatul politicilor contabile semnificative:

    (a) baza (bazele) de evaluare utilizat(e) la ntocmirea situaiilor financiare; i

  • RO - IAS 1

    17

    (b) celelalte politici contabile utilizate care sunt relevante pentru nelegerea corespunztoare a situaiilor financiare.

    109 Este important ca utilizatorii s fie informai asupra bazei (bazelor) de evaluare utilizat(e) n situaiile financiare (de exemplu, costul istoric, costul curent, valoarea net realizabil, valoarea just sau valoarea recuperabil), deoarece baza pe care sunt ntocmite situaiile financiare afecteaz n mod semnificativ analiza efectuat de acetia. Atunci cnd se utilizeaz mai mult de o baz de evaluare n situaiile financiare, de exemplu atunci cnd sunt reevaluate anumite clase de active, este suficient indicarea categoriilor de active i datorii la care se aplic fiecare baz de evaluare.

    110 Atunci cnd se decide necesitatea prezentrii unei anumite politici de contabilitate, conducerea ia n considerare msura n care prezentarea ar ajuta utilizatorii la nelegerea modului n care tranzaciile, alte evenimente i condiii se regsesc n performana financiar i n poziia financiar raportate. Prezentarea anumitor politici contabile este util n mod deosebit utilizatorilor atunci cnd acele politici sunt selectate din alternativele permise n standarde i interpretri. Un exemplu n acest sens este prezentarea msurii n care un asociat i recunoate participaiile ntr-o entitate controlat n comun utiliznd metoda consolidrii proporionale sau metoda punerii n echivalen (a se vedea IAS 31 Interese n asocierile n participaie). Anumite standarde cer n mod specific prezentarea anumitor politici contabile, inclusiv a alegerilor fcute de conducere ntre diferitele politici contabile permise. De exemplu, IAS 16 prevede prezentarea bazelor de evaluare utilizate pentru clasele de imobilizri corporale. IAS 23 Costurile ndatorrii prevede prezentarea modului n care sunt recunoscute costurile de ndatorare: imediat, drept cheltuial sau capitalizate, ca parte a costurilor activelor cu ciclu lung de producie.

    111 Fiecare entitate are n vedere natura activitii sale i politicile pe care utilizatorii situaiilor sale financiare se ateapt s le regseasc prezentate pentru acel tip de entitate. De exemplu, se ateapt de la o entitate care face obiectul impozitelor pe venit s i prezinte politicile contabile pentru impozitele pe venit, inclusiv cele aplicabile creanelor i datoriilor privind impozitul amnat. Atunci cnd o entitate are un numr semnificativ de operaiuni n strintate sau tranzacii n valut, se ateapt prezentarea politicilor contabile de recunoatere a ctigurilor i pierderilor din variaiile de curs valutar. Atunci cnd au avut loc combinri de ntreprinderi, sunt prezentate politicile utilizate n evaluarea fondului comercial i a interesului minoritar.

    112 O politic contabil poate fi semnificativ datorit naturii operaiunilor entitii, chiar dac valorile prezentate pentru perioada curent i pentru perioadele anterioare nu sunt semnificative. Este, de asemenea, oportun prezentarea fiecrei politici contabile semnificative care nu este n mod special prevzut de IFRS-uri, dar este selectat i aplicat n concordan cu IAS 8.

    113 O entitate trebuie s prezinte n rezumatul politicilor contabile semnificative sau n alte note raionamentele profesionale, n afara celor care implic estimri (a se vedea punctul 116), pe care conducerea le-a fcut n aplicarea politicilor contabile ale entitii i care au avut cel mai mare efect asupra sumelor recunoscute n situaiile financiare.

    114 n procesul de aplicare a politicilor contabile ale entitii, conducerea face mai multe raionamente, n afar de cele care implic estimri, care pot afecta semnificativ sumele recunoscute n situaiile financiare. De exemplu, conducerea face raionamente pentru a determina:

    (a) dac activele financiare sunt investiii pstrate pn la scaden;

    (b) momentul n care marea majoritate a riscurilor i recompenselor semnificative aferente dreptului de proprietate asupra activelor financiare i de leasing sunt transferate altor entiti;

    (c) dac, n fond, anumite vnzri de bunuri sunt aranjamente de finanare i deci nu genereaz venituri; i

    (d) dac fondul relaiei dintre entitate i o entitate cu scop special demonstreaz c entitatea cu scop special este controlat de ctre entitate.

    115 Unele dintre prezentrile de informaii efectuate n conformitate cu punctul 113 sunt prevzute i de alte standarde. De exemplu, IAS 27 impune unei entiti s prezinte motivele pentru care participaia proprietarilor entitii la capitalurile proprii nu constituie control n ceea ce privete o entitate n care s-a investit i care nu este o filial, chiar dac mai mult de jumtate din drepturile sale de vot sau din puterea potenial de vot sunt deinute direct sau indirect prin filiale. IAS 40 prevede prezentarea criteriilor elaborate de ctre entitate pentru a distinge investiiile imobiliare de proprietile imobiliare utilizate de proprietar i de proprietile deinute n vederea vnzrii pe parcursul desfurrii normale a activitii, atunci cnd este dificil clasificarea proprietii.

  • RO - IAS 1

    18

    Surse principale ale incertitudinii estimrilor

    116 O entitate trebuie s prezinte n note informaii privind principalele ipoteze formulate n ceea ce privete viitorul i alte surse principale ale incertitudinii estimrilor la data bilanului i care prezint un risc semnificativ de a provoca o ajustare important a valorilor contabile ale activelor i datoriilor n cadrul urmtorului exerciiu financiar. n privina respectivelor active i datorii, notele trebuie s includ detalii referitoare la:

    (a) natura lor; i

    (b) valoarea lor contabil la data bilanului.

    117 Determinarea valorilor contabile ale unor active i datorii impune estimarea efectelor unor evenimente viitoare incerte asupra acelor active i datorii la data bilanului. De exemplu, n absena observrii recente a unor preuri pe pia utilizate pentru a evalua urmtoarele active i datorii, sunt necesare estimri orientate spre viitor pentru a evalua suma recuperabil a claselor de imobilizri corporale, efectul uzurii morale a stocurilor, provizioanele condiionate de deznodmntul unor litigii n curs i datoriile pe termen lung privind beneficiile angajailor, cum ar fi obligaiile privind pensiile. Aceste estimri implic ipoteze referitoare la elemente, cum ar fi ajustarea riscului la fluxurile de trezorerie sau la ratele de actualizare utilizate, modificri viitoare ale salariilor i modificri viitoare ale preurilor care afecteaz alte costuri.

    118 Ipotezele principale i alte surse principale de incertitudine referitoare la estimri, prezentate n conformitate cu punctul 116, sunt legate de estimrile care cer conducerii cele mai dificile, subiective sau complexe raionamente. n timp ce numrul de variabile i ipoteze care afecteaz posibila rezolvare viitoare a incertitudinilor crete, acele raionamente devin mai subiective i mai complexe, iar potenialul unei ajustri semnificative a valorii contabile a activelor i datoriilor ca urmare a acestora crete, de obicei, proporional.

    119 Prezentrile de la punctul 116 nu sunt impuse pentru active i datorii care prezint un risc semnificativ ca valoarea lor contabil s se schimbe semnificativ pe parcursul urmtorului exerciiu financiar dac, la data bilanului, ele sunt evaluate la valoarea just pe baza unor preuri de pe pia observate recent (valorile lor juste se pot modifica semnificativ n cursul urmtorului exerciiu financiar, dar aceste modificri nu ar decurge din ipoteze sau din alte surse de incertitudine referitoare la estimri la data bilanului).

    120 Prezentrile de la punctul 116 sunt prezentate ntr-o manier care s ajute utilizatorii situaiilor financiare s neleag raionamentele pe care le face conducerea n ceea ce privete viitorul i alte surse principale de incertitudine referitoare la estimri. Natura i amploarea informaiei oferite variaz n conformitate cu natura presupunerii i alte situaii. Exemple de tipuri de prezentri de informaii:

    (a) natura ipotezei sau alt incertitudine privind estimarea;

    (b) sensibilitatea valorilor contabile fa de metodele, ipotezelor i estimrile care stau la baza calculelor lor, inclusiv motivele acestei sensibiliti;

    (c) rezolvarea ateptat a unei incertitudini i gama de rezultate posibile n mod rezonabil n timpul urmtorului exerciiu financiar n ceea ce privete valorile contabile ale activelor i ale datoriilor afectate; i

    (d) o explicaie a modificrilor aduse ipotezelor trecute care privesc respectivele active i datorii, dac incertitudinea rmne nesoluionat.

    121 Nu este necesar prezentarea informaiilor privind bugetul sau prognozele atunci cnd se fac prezentrile de la punctul 116.

    122 Atunci cnd este imposibil prezentarea amplorii efectelor posibile ale unei ipoteze principale sau ale unei alte surse principale de incertitudine referitoare la estimri la data bilanului, entitatea prezint faptul c este posibil n mod rezonabil, pe baza cunotinelor existente, ca rezultatele din urmtorul exerciiu financiar, care sunt diferite fa de ipotez, s necesite o ajustare semnificativ a valorii contabile a activului afectat sau a datoriei afectate. n toate cazurile, entitatea prezint natura i valoarea contabil a respectivului activ sau a respectivei datorii (sau a clasei de active sau datorii) afectat() de ipotez.

    123 Prezentrile de la punctul 113 privind anumite raionamente pe care conducerea le-a fcut n aplicarea politicilor contabile ale entitii nu sunt legate de prezentrile surselor-principale de incertitudine referitoare la estimri de la punctul 116.

    124 Prezentrile unora dintre ipotezele-cheie care altfel ar fi impuse n conformitate cu punctul 116 sunt prevzute de alte standarde. De exemplu, IAS 37 prevede prezentarea, n anumite situaii, a ipotezelor majore privind

  • RO - IAS 1

    19

    evenimentele viitoare care afecteaz clasele de provizioane. IFRS 7 prevede prezentarea ipotezelor semnificative aplicate la estimarea valorilor juste ale activelor financiare i ale datoriilor financiare care sunt contabilizate la valoarea just. IAS 16 prevede prezentarea unor ipoteze semnificative aplicate la estimarea valorilor juste ale elementelor reevaluate din imobilizri corporale.

    Capital

    124A O entitate trebuie s prezinte informaii care s permit utilizatorilor situaiilor sale financiare s evalueze obiectivele, politicile i procedurile entitii de administrare a capitalului.

    124B Pentru a se conforma punctului 124A, entitatea prezint urmtoarele:

    (a) informaii calitative cu privire la obiectivele, politicile i procedurile sale de administrare a capitalului, inclusiv (dar fr a se limita la):

    (i) o descriere a ceea ce administreaz drept capital;

    (ii) atunci cnd entitatea face obiectul unor dispoziii impuse din exterior privind capitalul, natura acelor dispoziii i modul n care acele dispoziii sunt ncorporate n administrarea capitalului; i

    (iii) modul n care sunt ndeplinite obiectivele de administrare a capitalului.

    (b) un rezumat al datelor cantitative cu privire la ceea ce administreaz drept capital. Anumite entiti consider unele datorii financiare (de exemplu, anumite forme de datorii subordonate) ca parte a capitalului. Alte entiti iau n considerare capitalul excluznd anumite componente de capitaluri proprii (de exemplu, componentele care rezult din acoperirile mpotriva riscului asociat fluxurilor de trezorerie).

    (c) orice modificri ale literelor (a) i (b) fa de perioada anterioar.

    (d) msura n care n decursul perioadei au fost respectate dispoziiile impuse din exterior privind capitalul, i al cror obiect este.

    (e) atunci cnd entitatea nu s-a conformat dispoziiilor impuse din exterior privind capitalul, consecinele nerespectrii acestora.

    Aceste prezentri trebuie s se bazeze pe informaiile oferite intern personalului-cheie din conducere.

    124C O entitate poate administra capitalul n multe moduri i poate face obiectul diferitelor dispoziii privind capitalul. De exemplu, un conglomerat poate include entiti care ntreprind activiti de asigurare i activiti bancare, i acele entiti pot, de asemenea, opera n mai multe jurisdicii. Atunci cnd o prezentare agregat a dispoziiilor privind capitalul i a modului n care acesta este administrat nu ofer informaii utile sau denatureaz nelegerea de ctre utilizatori a situaiilor financiare n ceea ce privete resursele de capital ale entitii, entitatea trebuie s prezinte informaii financiare separate pentru fiecare dispoziie privind capitalul care este impus entitii.

    Alte prezentri

    125 O entitate trebuie s prezinte n note:

    (a) valoarea dividendelor propuse sau declarate nainte de aprobarea spre publicare a situaiilor financiare, dar nerecunoscute ca distribuire ctre acionari n timpul perioadei, i suma pe aciune corespunztoare; i

    (b) suma oricror dividende prefereniale cumulative care nu au fost recunoscute.

    126 O entitate trebuie s prezinte urmtoarele, dac acestea nu sunt prezentate n alt parte n informaiile publicate mpreun cu situaiile financiare:

    (a) adresa i forma juridic a entitii, ara de nregistrare i adresa sediului oficial (sau locul principal de activitate, dac este diferit de sediul oficial);

    (b) o descriere a naturii activitii i a principalelor obiecte de activitate ale entitii; i

    (c) denumirea societii-mam, precum i a societii-mam a ntregului grup.

  • RO - IAS 1

    20

    Data intrrii n vigoare

    127 O entitate trebuie s aplice prezentul standard pentru perioadele anuale care ncep la 1 ianuarie 2005 sau ulterior acestei date. Se ncurajeaz aplicarea anterior acestei date. Dac o entitate aplic prezentul standard pentru o perioad care ncepe anterior datei de 1 ianuarie 2005, entitatea trebuie s prezinte acest fapt.

    127A O entitate trebuie s aplice amendamentul de la punctul 96 pentru perioadele anuale care ncep la 1 ianuarie 2006. Dac o entitate aplic amendamentele la IAS 19 Beneficiile angajailor - Ctiguri i pierderi actuariale, planuri i prezentri de informaii ale grupului pentru o perioad anterioar, acest amendament trebuie s fie aplicat pentru acea perioad anterioar.

    127B O entitate trebuie s aplice dispoziiile de la punctele 124A-124C pentru perioadele anuale care ncep la 1 ianuarie 2007 sau ulterior acestei date. Se ncurajeaz aplicarea anterior acestei date.

    Retragerea IAS 1 (revizuit n 1997)

    128 Prezentul standard nlocuiete IAS 1 Prezentarea situaiilor financiare revizuit n 1997.

  • RO - IAS 2

    21

    Standardul Internaional de Contabilitate 2 Stocuri

    Obiectiv

    1 Obiectivul prezentului standard este acela de a prescrie tratamentul contabil pentru stocuri. O problem fundamental n contabilizarea stocurilor o constituie valoarea costului ce urmeaz a fi recunoscut drept activ i reportat pn cnd veniturile aferente sunt recunoscute. Prezentul standard furnizeaz ndrumri referitoare la determinarea costului i la recunoaterea ulterioar a acestuia drept cheltuial, inclusiv orice reducere a valorii contabile pn la valoarea realizabil net. De asemenea, standardul furnizeaz ndrumri cu privire la formulele de determinare a costului care sunt utilizate la calcularea costurilor stocurilor.

    Domeniu de aplicare

    2 Prezentul standard se aplic tuturor stocurilor, cu excepia:

    (a) produciei n curs de execuie n cadrul contractelor de construcie, inclusiv contractele de prestri de servicii direct legate de acestea (a se vedea IAS 11 Contracte de construcii);

    (b) instrumentelor financiare (a se vedea IAS 32 Instrumente financiare: prezentare i IAS 39 Instrumente financiare: recunoatere i evaluare); i

    (c) activelor biologice legate de activitatea agricol i de producia agricol n momentul recoltrii (a se vedea IAS 41 Agricultura).

    3 Prezentul standard nu se aplic la evaluarea stocurilor deinute de:

    (a) productori de produse agricole i forestiere, de produse agricole dup recoltare i de minereuri i alte produse minerale, n msura n care acestea sunt evaluate la valoarea realizabil net n conformitate cu practicile bine stabilite din acele sectoare de activitate. Atunci cnd astfel de stocuri sunt evaluate la valoarea realizabil net, modificrile acelei valori sunt recunoscute n profitul sau pierderea perioadei n care are loc modificarea.

    (b) brokeri-traderi de la bursa de mrfuri care i evalueaz stocurile la valoarea just minus costurile de vnzare. Atunci cnd astfel de stocuri sunt msurate la valoarea just minus costurile de vnzare, modificrile valorii juste minus costurile de vnzare sunt recunoscute n profitul sau pierderea perioadei n care are loc modificarea.

    4 Stocurile la care s-a fcut referire la punctul 3 litera (a) sunt evaluate, n anumite faze ale produciei, la valoarea realizabil net. Aceste cazuri apar, de exemplu, atunci cnd culturile agricole au fost recoltate sau cnd minereurile au fost extrase, iar vnzarea este asigurat printr-un contract la termen sau printr-o garanie guvernamental sau atunci cnd exist o pia activ, iar riscul de a rmne cu producia nevndut este neglijabil. Aceste categorii de stocuri sunt exceptate doar de la cerinele de evaluare din prezentul standard.

    5 Brokerii-traderi sunt cei care cumpr sau vnd mrfuri pentru alii sau n nume propriu. Stocurile la care se face referire la punctul 3 litera (b) sunt dobndite, n principal, n scopul vnzrii n viitorul apropiat i genereaz un profit din fluctuaiile de pre sau din marja brokerilor-traderi. Atunci cnd aceste stocuri sunt evaluate la valoarea just minus costurile de vnzare, ele sunt exceptate doar de la cerinele de evaluare din prezentul standard.

    Definiii

    6 Urmtorii termeni sunt folosii n prezentul standard cu nelesul specificat n continuare:

    Stocurile sunt active:

  • RO - IAS 2

    22

    (a) deinute n vederea vnzrii pe parcursul desfurrii normale a activitii;

    (b) n curs de producie n vederea unei astfel de vnzri; sau

    (c) sub form de materiale i alte consumabile ce urmeaz a fi folosite n procesul de producie sau pentru prestarea de servicii.

    Valoarea realizabil net este preul de vnzare estimat pe parcursul desfurrii normale a activitii, minus costurile estimate pentru finalizare i costurile estimate necesare efecturii vnzrii.

    Valoarea just este suma la care poate fi tranzacionat un activ sau decontat o datorie, ntre pri interesate i n cunotin de cauz, n cadrul unei tranzacii desfurate n condiii obiective.

    7 Valoarea realizabil net se refer la suma net pe care o entitate se ateapt s o realizeze din vnzarea de stocuri pe parcursul desfurrii normale a activitii. Valoarea just reflect suma pentru care acelai stoc ar putea fi tranzacionat pe pia, ntre cumprtori i vnztori interesai i n cunotin de cauz. Prima este o valoare specific entitii; cea de a doua nu este. Valoarea realizabil net pentru stocuri poate s nu fie egal cu valoarea just minus costurile de vnzare.

    8 Stocurile includ bunuri cumprate i deinute n vederea revnzrii, inclusiv, de exemplu mrfurile cumprate de un detailist n vederea revnzrii sau terenurile i alte proprieti imobiliare deinute n vederea revnzrii. Stocurile includ, de asemenea, produsele finite ale entitii sau producia aflat n curs de execuie de ctre entitate, precum i materiale i consumabile destinate utilizrii n procesul de producie. n cazul unui prestator de servicii, stocurile includ costurile serviciilor, aa cum sunt descrise la punctul 19, pentru care entitatea nu a recunoscut nc venitul aferent (a se vedea IAS 18 Venituri).

    Evaluarea stocurilor

    9 Stocurile trebuie evaluate la valoarea cea mai mic dintre cost i valoarea realizabil net.

    Costul stocurilor

    10 Costul stocurilor trebuie s cuprind toate costurile de cumprare, costurile de conversie, precum i alte costuri suportate pentru a aduce stocurile n starea i n locul n care se gsesc n prezent.

    Costuri de cumprare

    11 Costurile de cumprare a stocurilor cuprind preul de cumprare, taxele de import i alte taxe (cu excepia acelora pe care entitatea le poate recupera ulterior de la autoritile fiscale), costurile de transport, manipulare i alte costuri care pot fi atribuite direct achiziiei de produse finite, materiale i servicii. Reducerile comerciale, rabaturile i alte elemente similare sunt deduse pentru a determina costurile de cumprare.

    Costurile de conversie

    12 Costurile de conversie a stocurilor includ costurile direct aferente unitilor produse, cum ar fi costurile cu manopera direct. De asemenea, ele includ i alocarea sistematic a regiei de producie, fix i variabil, generat de transformarea materialelor n produse finite. Regia fix de producie const n acele costuri indirecte de producie care rmn relativ constante, indiferent de volumul produciei, cum sunt: amortizarea, ntreinerea seciilor i utilajelor, precum i costurile cu conducerea i administrarea seciilor. Regia variabil de producie const n acele costuri indirecte de producie care variaz direct proporional sau aproape direct proporional cu volumul produciei, cum sunt materialele indirecte i manopera indirect.

    13 Alocarea regiei fixe de producie la costurile de prelucrare se face pe baza capacitii normale a facilitilor de producie. Capacitatea normal este producia estimat a fi obinut, n medie, de-a lungul unui anumit numr de perioade sau sezoane, n condiii normale, avnd n vedere i pierderea de capacitate rezultat din ntreinere. Nivelul real de producie poate fi folosit dac se consider c acesta aproximeaz capacitatea normal. Valoarea cheltuielilor de regie fix alocate fiecrei uniti de producie nu se majoreaz ca urmare a obinerii unei producii sczute sau a neutilizrii unor active. Cheltuielile de regie nealocate sunt recunoscute drept cheltuial n perioada n care au aprut. n perioadele n care se nregistreaz o producie neobinuit de mare, valoarea

  • RO - IAS 2

    23

    cheltuielilor de regie fix alocate fiecrei uniti de producie este diminuat, astfel nct stocurile s nu fie evaluate la o valoare mai mare dect costul lor. Regia variabil de producie este alocat fiecrei uniti de producie pe baza folosirii reale a instalaiilor de producie.

    14 Un proces de producie poate duce la obinerea simultan a mai multor produse. Este,de exemplu, cazul produselor cuplate sau cazul n care un produs este principal i altul este un produs secundar. Atunci cnd costurile de prelucrare nu se pot identifica distinct, pentru fiecare produs n parte, acestea se aloc pe baza unei metode raionale, aplicate cu consecven. Alocarea se poate baza, de exemplu, pe valoarea de vnzare relativ pe fiecare produs, fie n stadiul de producie n care produsele devin identificabile n mod distinct, fie n momentul finalizrii procesului de producie. Prin natura lor, majoritatea produselor secundare au o valoare nesemnificativ. n aceste cazuri, ele sunt adesea evaluate la valoarea realizabil net i aceast valoare se deduce din costul produsului principal. Ca urmare, valoarea contabil a produsului principal nu difer n mod semnificativ fa de costul su.

    Alte costuri

    15 Alte costuri sunt incluse n costul stocurilor numai n msura n care reprezint costuri suportate pentru a aduce stocurile n starea i n locul n care se gsesc n prezent. De exemplu, poate fi adecvat includerea n costul stocurilor a regiilor generale, altele dect cele legate de producie, sau a costurilor proiectrii produselor destinate anumitor clieni.

    16 Mai jos sunt enumerate exemple de costuri care nu trebuie incluse n costul stocurilor, ci sunt recunoscute drept cheltuieli ale perioadei n care sunt suportate:

    (a) pierderile de materiale, manoper sau alte costuri de producie nregistrate peste limitele normal admise;

    (b) costuri de depozitare, cu excepia cazurilor n care astfel de costuri sunt necesare n procesul de producie, anterior trecerii ntr-o nou faz de producie;

    (c) regii generale de administraie care nu particip la aducerea stocurilor n starea i n locul n care se gsesc n prezent; i

    (d) costuri de vnzare.

    17 IAS 23 Costurile ndatorrii identific circumstanele limitate n care costurile ndatorrii sunt incluse n costurile stocurilor.

    18 O entitate poate cumpra stocuri n condiii de decontare amnat. Atunci cnd aranjamentul conine efectiv un element de finanare, acel element, de exemplu, o diferen ntre preul de cumprare n condiii normale de creditare i suma pltit, este recunoscut ca o cheltuial cu dobnda de-a lungul perioadei de finanare.

    Costul stocurilor unui prestator de servicii

    19 n msura n care prestatorii de servicii au stocuri, ei le evalueaz la costurile lor de producie. Aceste costuri constau, n primul rnd, n manoper i n alte costuri legate de personalul direct angajat n furnizarea serviciilor, inclusiv personalul nsrcinat cu supravegherea, precum i n cheltuielile de regie de atribuit. Manopera i alte costuri legate de vnzare i de personalul angajat n administraia general nu se includ, ci sunt recunoscute drept cheltuieli n perioada n care sunt suportate. Costul stocurilor unui prestator de servicii nu include marjele de profit sau cheltuielile de regie neatribuibile, care sunt adesea facturate la preurile impuse de prestatorii de servicii.

    Costul produciei agricole recoltate din activele biologice

    20 Conform IAS 41 Agricultura stocurile care cuprind producia agricol pe care o entitate a recoltat-o din activele sale biologice sunt evaluate, la momentul recunoaterii iniiale, la valoarea just minus costurile estimate la punctul de vnzare la momentul recoltrii. Acesta este costul stocurilor la acea dat pentru aplicarea prezentului standard.

  • RO - IAS 2

    24

    Tehnici de evaluare a costurilor

    21 Diverse tehnici de evaluare a costurilor stocurilor, cum sunt metoda costului standard sau metoda preului cu amnuntul, pot fi folosite pentru simplificare, dac rezultatele acestor metode aproximeaz costul. Costurile standard iau n considerare nivelurile normale ale materialelor i consumabilelor, manoperei, ale eficienei i utilizrii capacitii. Aceste niveluri trebuie revizuite periodic i ajustate, dac este necesar, n funcie de condiiile actuale.

    22 Metoda preului cu amnuntul este adesea folosit n comerul cu amnuntul pentru a evalua costul stocurilor de articole numeroase i cu micare rapid, care au marje similare i pentru care nu este practic s se foloseasc alt metod de determinare a costului. Costul stocurilor este calculat prin deducerea din preul de vnzare al stocului a procentului corespunztor de marj brut. Procentul utilizat ia n considerare stocurile care au fost cotate n scdere pn sub nivelul preului de vnzare iniial. Adesea este utilizat un procent mediu pentru fiecare departament de vnzare cu amnuntul.

    Formule de determinare a costului

    23 Costul acelor stocuri care nu sunt de obicei fungibile i al acelor bunuri sau servicii produse i destinate unor anumite proiecte trebuie s fie determinat prin identificarea specific a costurilor lor individuale.

    24 Identificarea specific a costului presupune atribuirea costurilor specifice elementelor identificate ale stocurilor. Acest tratament contabil este adecvat pentru acele elemente care sunt destinate unui anumit proiect, indiferent dac au fost cumprate sau produse. Totui, identificarea specific a costurilor nu este adecvat n cazurile n care stocurile cuprind un numr mare de elemente care sunt, de regul, fungibile. n aceste cazuri, metoda de selectare a acelor elemente ce rmn n stoc ar putea fi folosit pentru obinerea unor efecte predeterminate asupra profitului sau pierderii.

    25 Costul stocurilor, altele dect cele tratate la punctul 23, trebuie determinat cu ajutorul formulei primul intrat, primul ieit (FIFO) sau a formulei costului mediu ponderat. O entitate trebuie s foloseasc aceeai formul de determinare a costului pentru toate stocurile de natur i utilizare similar pentru entitate. Pentru stocurile de natur sau utilizare diferit, pot fi justificate formule diferite de determinare a costului.

    26 De exemplu, stocurile utilizate ntr-un segment de activitate pot avea pentru entitate o utilizare diferit fa de acelai tip de stocuri utilizate ntr-un alt segment de activitate. Cu toate acestea, o diferen n ceea ce privete localizarea geografic a stocurilor (sau reglementrile fiscale respective), prin ea nsi, nu este suficient pentru a justifica utilizarea de formule diferite de determinare a costurilor.

    27 Formula FIFO presupune c elementele care au fost produse sau cumprate primele sunt cele care se vnd primele i, prin urmare, elementele care rmn n stoc la sfritul perioadei sunt cele care au fost cumprate sau produse cel mai recent. Prin formula costului mediu ponderat se calculeaz costul fiecrui element pe baza mediei ponderate a costurilor elementelor similare aflate n stoc la nceputul perioadei i a costului elementelor similare produse sau cumprate n timpul perioadei. Media poate fi calculat periodic sau dup recepia fiecrui transport, n funcie de circumstanele n care se gsete entitatea.

    Valoarea realizabil net

    28 Costul stocurilor poate s fie nerecuperabil, dac acele stocuri au suferit deteriorri, dac au fost uzate moral, integral sau parial, sau dac preurile lor de vnzare s-au diminuat. Costul stocurilor poate, de asemenea, s fie nerecuperabil i n cazul n care au crescut costurile estimate pentru finalizare sau costurile estimate a fi suportate pentru a efectua vnzarea. Practica reducerii valorii contabile a stocurilor sub cost, pn la valoarea realizabil net, este consecven