Greseli in proiectarea, executia, exploatarea teraselor verzi

12
Universitatea de Arhitectură și Urbanism ”Ion Mincu” GREȘELI ÎN PROIECTAREA, EXECUȚIA ȘI EXPLOATAREA TERASELOR VERZI GREȘELI ÎN PROIECTARE, EXECUȚIE, EXPLOATARE Cristina NEGOESCU 56A 7/3/2015

description

Referat GREŞELI ÎN PROIECTARE, EXECUŢIE, EXPLOATARE

Transcript of Greseli in proiectarea, executia, exploatarea teraselor verzi

Page 1: Greseli in proiectarea, executia, exploatarea teraselor verzi

Universitatea de Arhitectură și Urbanism ”Ion Mincu”

GREȘELI ÎN PROIECTAREA, EXECUȚIA ȘI EXPLOATAREA TERASELOR VERZI

GREŞELI ÎN PROIECTARE, EXECUŢIE, EXPLOATARE

Cristina NEGOESCU 56A7/3/2015

Page 2: Greseli in proiectarea, executia, exploatarea teraselor verzi

Cristina NEGOESCU 56A

I. Introducere.

Împreună cu gradul tot mai mare de urbanizare a teritoriului,

presiunile asupra mediului înconjurător sunt din ce în ce mai mari (Karla

Claus, 2012). În orașe, zonele cu cea mai mare densitate, avem de a face

cu efectul de insulă urbana (suprafețe mari de beton, trafic, poluare,

factori ce duc la supraîncălzirea acestora). Efectul de insulă urbană se

referă la zone urbane care sunt mai calde decât zonele rurale din imediata

vecinătate (EPA, 2015). Pentru a putea preveni și combate încălzirea

globală trebuie să trăim și să construim ecologic, iar unul din traseele

promițătoare în acest sens este construirea unui acoperiș verde.

Fig. 1 Efectul de insulă urbană

Sursa: http://www.epa.gov/climatechange/images/impacts-adaptation/UrbanHeatIsland-large.jpg accesat la 03.07.2015

În România, conceptul de arhitectură ecologică este încă la început

și este orientat mai mult spre individ, decât spre comunitate. Acest lucru

se datorează pe de o parte nivelului scăzut de educație (putem aduce în

discuție neatenția de care se ”bucură” sistemul de învățământ românesc,

lipsa unor centre de cercetare care să pună întrebări și să găsească

soluții), și pe de altă parte condițiilor climatice specifice țării (tradițional

este acoperișul în ape).

Datorită lipsei de experiență în domeniu, ne îndreptăm privirea

spre Germania, una din țările care privește problema schimbării climatice

1

Page 3: Greseli in proiectarea, executia, exploatarea teraselor verzi

GREȘELI ÎN PROIECTAREA, EXECUȚIA ȘI EXPLOATAREA TERASELOR VERZI

foarte serios și care se luptă zilnic să găsească metode care să

încetinească efectul de seră.

1. Ce înseamna acoperiș verde?

Acoperișul verde contribuie la diminuarea procentului de suprafețe

construite (mărind astfel procentul de suprafață verde), la producerea de

oxigen, la filtrarea prafului (reducând astfel poluarea), la diminuarea

efectului de insulă urbană prin reducerea variațiilor de temperatură între zi

și noapte și prin aplatizarea curbei caracteristice între urban și rural

(Minke, 2010). De asemenea, acesta dezvoltă conceptului de

sustenabilitate al casei prin conservarea energiei și stocarea apelor

pluviale.

Există două tipuri de acoperișuri verzi sau ”înverzite”1, și anume

acoperișurile verzi intensive și acoperișurile verzi extensive. Sisteme

intensive se caracterizează printr-o grosime a stratului între 30 – 50 cm,

plante diverse, de înălțimi variabile (substratul permite rădăcini mai lungi

și mai groase) și cerințe de întreținere mari și costisitoare. Sistemele

extensive au fost proiectate ca o încărcare mai ușoară, cu o grosime a

stratului de între 3 – 15 cm, care nu necesită apă sau îngrășăminte.

Sistemul este adecvat și pentru zonele cu condiții climatice extreme

(Timothy Carter, 2008).

II. Greșeli apărute în proiectarea, execuția și exploatarea

teraselor verzi.

Acoperișurile verzi, proiectate și construite de experți, pot ajunge la

o durată de viață asemănătoare cu cea a clădirii (amortizând astfel

investiția) (Appl). Acest lucru ar putea determina arhitecții și urbaniștii să

asigure plantarea cu iarbă pe toate suprafețele de acoperiș potrivite. Cu

toate acestea, condițiile pentru un acoperiș verde trebuie create din cursul

proiectării. Daca aceste condiții lipsesc, o plantare cu iarbă a unui acoperiș

poate fi contraproductivă (atât din punct de vedere financiar, deoarece

este mult mai scump să intervii asupra unui acoperiș deja plantat, cât și

1 Citat din Minke, G. (2010). Acoperișuri înverzite - Simplu și eficient. Bucuresti: Arhiterra.

2

Page 4: Greseli in proiectarea, executia, exploatarea teraselor verzi

Cristina NEGOESCU 56A

din punctul de vedere al eficienței și scopului clădirii, deoarece pot exista

probleme de funcționare pe perioada reparțiilor).

Greșelile apărute fie în proiectarea și execuția acoperișului verde,

fie în exploatarea acestuia se referă la:

1. Condiții structurale ale acoperișului și calculul exact al sarcinii

statice

În primul rând o construcție cu acoperiș verde aduce de la sine o

anumită înălțime a construcției, și implicit o greutate aferentă, factori ce

trebuie luați în considerare la calculul structural al clădirii. Un alt factor

este cel al pantei acoperișului, a cărui unghi nu trebuie sa fie mare (acesta

trebuie totuși sa existe pentru a preveni acumularea de apă în anumite

zone ale acoperișului). În al doilea rând un acoperiș verde are nevoie de o

hidroizolație care să reziste la încărcarea mecanică care apare în timpul

construcției și să țină cont și de forța rădăcinilor, fiiind astfel proiectată,

încât să reziste la presiunile aduse de acestea (Appl). Greșelile apar din

calculul static și din schimbările din încărcări. La calculul sarcinii statice

trebuie avută în vedere încărcarea din sol (cu plante și copaci, în cazul

unei înverziri intensive), în cazul în care solul este suprasaturat cu apă,

ținând cont de toate încărcările care ar putea să apară (Building.co.uk,

2008).

În acest caz avem de a face cu

prăbușirea acoperișului verde a

unui supermarket din Letonia

datorită greșelilor survenite în

calculul static al încărcărilor (nu

au ținut cont de situația unuui

substrat suprasaturat cu apă)

(Blog, Green Roof Collapse in

Latvia, 2013).

2. Mentenanța acoperișului

Fig. 2 Prăbușirea acoperișului verde

Sursa: http://i.dailymail.co.uk/i/pix/2013/11/22/article-2511652-19944FEF00000578-771_634x415.jpg accesat

la 03.07.2015

3

Page 5: Greseli in proiectarea, executia, exploatarea teraselor verzi

GREȘELI ÎN PROIECTAREA, EXECUȚIA ȘI EXPLOATAREA TERASELOR VERZI

Un acoperiș de tip terasă verde (circulabilă sau nu) este

recomandat în defavoarea celui în ape datorită măsurilor ce țin de

mentenanța acoperișului verde. În orice caz, întreținerea acoperișului

verde trebuie sa se aplice în fiecare caz, și constă în: udarea periodică în

cazul în care există secetă, înlocuirea zonelor unde nu a crescut vegetație,

evitarea folosirii ierbicidelor, curățarea scurgerilor și îndepărtarea

vegetației nedorite.

3. Garantarea drenajului

Important la acoperișurile verzi este ca ”dispozitivele specifice de

îndepărtare a apei: jgeaburi și burlane, receptori pluviali și coloane de

scurgere, trebuie prevpzute, executate și întreținute conform

reglementărilor tehnice în vigoare.”2 Dimensionarea acestora trebuie să

țină cont de cantitatea de precipitații prevăzută, lungimile sistemului de

drenaj, unghiul pantei acoperișului și de grosimea substratului. De

asemenea o întreținere a acestora este necesară (indicat ar fi prevederea

unor benzi de pietriș în jurul scurgerilor și a unor capace de inspecție).

Fig. 3 Sisteme de drenare a apei pluviale. Modul corect de execuție și întreținere.

Sursa: http://diademroof.com/Documents/1285954328.pdf accesat la 03.07.2015

2 Citat din Ana-Maria Dabija, R. P. (2010). Degradări ale anvelopei clădirilor. București: Editura Universitară ”Ion Mincu”.

4

Page 6: Greseli in proiectarea, executia, exploatarea teraselor verzi

Cristina NEGOESCU 56A

În acest caz avem de a face cu

un acoperiș verde în două ape,

care s-a prăbușit în timpul unei

ierni cu zăpada multă. Această

clădire primise titlul de ”cel mai

mare acoperiș verde înclinat”,

având o suprafață de 256.000

m2 (Blog, Aquascape Sues over

Collapsed Green Roof, 2013).

Greșeala a apărut în

proiectarea greșită a sistemului de drenaj.

4. Protejarea hidroizolației

Deoarece există o perioadă de timp între finisarea învelitorii

(inclusiv fixarea hidroizolației) și începutul lucrărilor pentru acoperșul

verde, se profită de acea perioadă de timp pentru a verifica și proteja

hidroizolația. După ce lucrările de înverzire au fost terminate, urmează o

altă runda de verificare a termoizolației. Este important ca aceasta să fie

protejată de razele soarelui.

Greșelile privind protecția hidroizolației conduc la infiltrații ale apei

pluviale în tavanul ultimului nivel, deteriorarea termoizolatiei, eroziunea și

corodarea materialelor (Appl).

5. Deteriorarea aspectului

Această greșeală se referă la partea estetică a problemei, și anume

la cum va arata la final acoperișul, daca nu luăm în considerare toți factorii

ce țin de acest aspect. Aceasta poate fi evitată prin obținerea unui

echilibru între plantele alese și mediul înconjurător. Astfel se ține cont de:

grosimea stratului de pământ, de panta acoperișului, de orientare, de

expunere la vânt, de însorire și de cantitatea de precipitații. Pentru

prevenirea degradării acoperișului din punct de vedere estetic, trebuie să

se asigure dimensiunea substratului, rezistența plantelor la condițiile

atmosferice, drenajul și irigarea corectă, alunecarea solului în cazul

acoperișurilor înclinate (Minke, 2010) (Building.co.uk, 2008).

Fig. 4 Prăbușirea unui acoperiș verde înclinat

Sursa: http://www.greenrooftechnology.com/green-roof-blog/aquascape-sues-over-collapsed-green-roof accesat la

03.07.2015

5

Page 7: Greseli in proiectarea, executia, exploatarea teraselor verzi

GREȘELI ÎN PROIECTAREA, EXECUȚIA ȘI EXPLOATAREA TERASELOR VERZI

Fig. 5 Acoperiș verde proiectat greșit (nu s-a ținut cont de condițiile climatice, de tipul de vegetație, de nevoia unei mici pante ca sa împiedice colectarea apei pluviale pe acoperiș).

Sursa: http://www.ecobuildingpulse.com/news/vegetated-roof-failure-teaches-lessons_o accesat la 03.07.2015

III. Concluzii

Extinderea zonelor urbane și a mediului construit , combinat cu un

interes public în menținerea integrității sistemelor ecologice în aceste

zone, a determinat industria construcțiilor să înceapă să să folosească

practici care au un impact mic asupra mediului. Cu toate că există

neprofesioniști care se ocupă de construcții și de instalarea acestor tip de

sisteme, greșelile prezentate în această lucrare nu se întâmpla frecvent, și

au scop educativ.

Prin urmare, o abordare a acestui tip de învelitoare nu ar trebui

evitată, ci încurajată. Studiile arată că pe termen lung, un acoperiș verde

este mai rentabil decât un acoperiș tradițional, datorită costurilor mai mici

de producție, prețurilor mai mari la energia electrică și la apă, acoperișul

de tip extensiv fiind cel mai atractiv din punct de vedere economic

(Timothy Carter, 2008) (Karla Claus, 2012) (Corrie Clark, 2008).

6

Page 8: Greseli in proiectarea, executia, exploatarea teraselor verzi

Cristina NEGOESCU 56A

Fig. 6 Imagine cu un acoperiș verde și o secțiune prin acesta.

Sursa: Timothy Carter, A. K. (2008). Life-cycle cost–benefit analysis of extensive vegetated roof systems. Journal of Environmental Management(87), 350-363, accesat la 03.07.2015

7

Page 9: Greseli in proiectarea, executia, exploatarea teraselor verzi

GREȘELI ÎN PROIECTAREA, EXECUȚIA ȘI EXPLOATAREA TERASELOR VERZI

IV. Bibliografie. Webografie

Carți:

Ana-Maria Dabija, R. P. (2010). Degradări ale anvelopei clădirilor. București: Editura Universitară ”Ion Mincu”.

Minke, G. (2010). Acoperișuri înverzite - Simplu și eficient. Bucuresti: Editura Arhiterra.

Web:

Appl, R. (fără an). Gründächer richtig planen. Preluat pe 2015, de pe http://structurae.de/produkte-services/gruendaecher-richtig-planen

Blog, G. R. (2013). Aquascape Sues over Collapsed Green Roof. Preluat pe 2015, de pe http://www.greenrooftechnology.com/green-roof-blog/aquascape-sues-over-collapsed-green-roof

Blog, G. R. (2013). Green Roof Collapse in Latvia. Preluat pe 2015, de pe http://www.greenrooftechnology.com/green-roof-blog/green-roof-collapse-in-latvia

Building.co.uk. (2008). Green roofing failures: Root causes. Preluat pe 2015, de pe http://www.building.co.uk/green-roofing-failures-root-causes/3105602.article#

EPA. (2015). United States Environmental Protection Agency. Preluat pe 2015, de pe http://www.epa.gov/heatisland/index.htm

Articole de jurnal:

Corrie Clark, P. A. (2008). Green Roof Valuation: A Probabilistic Economic Analysis of Environmental Benefits. Environmental Science & Technology, 42(6), 2155-2161.

Karla Claus, S. R. (2012). Public versus private incentives to invest in green roofs: A cost benefit analysis for Flanders. Urban Forestry & Urban Greening(11), 417-425.

Timothy Carter, A. K. (2008). Life-cycle cost–benefit analysis of extensive vegetated roof systems. Journal of Environmental Management(87), 350-363.

8