Fitotehnie Vol. I

61
IE CEREALE 5r LEGUMTNOASE PENTRU BOABE

description

..................

Transcript of Fitotehnie Vol. I

Page 1: Fitotehnie Vol. I

IECEREALE 5r LEGUMTNOASE PENTRU BOABE

Page 2: Fitotehnie Vol. I

II0Z.ltsarnJngYUVrrSrrf,ArNn Yunrr(Ix

oqsoq n4uod esBouFun8aT Is eIBaraJ

I'IOA

flINHflIOIIf,

YgNUgS n4sp^olos

NYSUId INBd

uYuontrIIr^BONVf,gIs utrBWngou ropoal

(rolBuoproor)NW{OU tr!}uolB^ aqSrooq3

f,INIXV IBqII{I

YlIYgvI nIraFA

olocuBVeir

purcpalt{ *'L deJ

lS alocuSv

:(z i v 'de:rB elocuAv

eelelFc?c 1

'r'n'de)-eurcpowd

'2 9) 9 dea16 alocu8v

:It'z'az'1elulps ep €i

pzeeNpe elec4ll€ue Jol

Page 3: Fitotehnie Vol. I

Referent StiiDlific:

Prof.univ.dr,doc.st Gheorshe BILTEANU

Membru titular al Academiei de $tiinle Agdcol€ ti Silvice

Tehnoredactare: Ameluta Vi$anCoperla: Angelica Miliiescu

Manudin institutiprofil in in,domeniilorlsp€cialiftil(biologie, ecRomania.

Acestamploare fluniversitareeditate de PNicolae Semanualele {ConstantinBamaue (lSorin Munk200r,2003,

Plant{(c€reale; letrddtcinoasedin suprafacultivate peoamenilor gprime pentrumane.

tn reo

tehnologice

poluant asTehnologiil

fi ecologia.al soiurilora energiei s(utile, constrAu fost avu

Coplright O 201 IEditura UniversitadDirector: Vasile MuscaluB-dul. N. Balcescu nr.27-33,Sector I , BucurestiTel.,fax: 02i 315.32.47 / 319.67.27\Mrw.editumunivemitara.ro€-mail i redactia@editumuive$itara.ro

EDITURA RECUNOSCUTA DE CONSILIUL NATIONAL AL CERCETARIIgTlNTrFrcE DIN INVATAMANTUL supERIoR (c.N.c.s.r.s.)

D€scrierea CIP ! Bibliot€cii Nalionale r Romanieitritotehnie / Gheorghe Valentin Rornan (coord.), Valeriu Tabdr5,

Gavrili Morar, ... - Bucure$ti i Editura Universitard, 201l-

rsBN 978-606-59 I -276-2Vol. l. : C€reale $i leguninoase pentru boabe, - 2011.

Bibliosr. - ISBN 978-606,591-277-9

L Roman, Gheorghe Valentin (coord.)II. Tabare, ValeriuIII. Morar, Cavrile

6 3 1

O Toale drcpturile asupra acestej lucrtri sunt rez€rvat€ Edituii Universitare

Distiibutie: teyfax: (021) 315.32.47(02t) [email protected]

ISBN 978-606-591-277-9

Page 4: Fitotehnie Vol. I

I8

'Iel€led u! g]eosqjsep es nes .und€ldns es ele lerl_led .ecelBoep

'ezeJ elsocB lcr4s el[ullop e ep lrcutp eNe 'glnSet ec .rolu€ld srSolorqu! aruelur rJgcgrpou ep ol4osul lrms eJer ti rolelueld p louelxe lnFedseul elr4q[rrqJs uud rsormce.r es eJec 'rrl3al oual (11po$) azDl e]id.r & rl]cLdcoJl n-eJ8 ep eleluBld 'elplunletrr el pugd rS e.reuluu€8 €l ep le^_retur lsec?q (eIz 06Z - 0rZ) :unl 6 ecrrc .p4seou erel urp elr4ryuor u! .gzBempq.rureol op rnlngJ8 € erlEeSe^ ep epeouad .ac13o1o1q lpl1to1nc1yo7

or18o1ora euoT'allslo8o^ op rrropsJ nr !$rtor !a arlaololq dF{rElncllEd't.Z.Z

.urAotderor?c BoJeSrcrucul urp elunros elrlcnpord o%02 - 9l nJ lspdep lod Euqrqqsoc? 'elqero^eJ

lllpuor q tnlnuelod tdpqrge; e el€olEme$eJ aueari gcqeruseldolc alelt1ue1sorlue ap pzeq ed plercreuroc !.te s el Esnpord 'nVrB ep gppqlq llugurps elettl eiqlnc ul psnpoqur 6og e ( e'S 'er81eg'€iueJJ) n-eJ? ep eJ€ote^rtlnc u_el eleun uJ ,uuecop gnop elelllrlln ul

'(ezeru€{ unros- usl8s rS Euoly) e.re^euud ep rS (zeru€.lJ los - JaJaN :.sen?un ros- luorElul^l ̂tr 1 :qcseeugulor e{Berc ep - rnpu9d rS utnrnpoC) Ruut€otip unros p.rnllnJ ul plsrxr,,rurunp., ln-pl€ rulurd.luJJnpEd qJs€eu."utoJorieeJc ap Inros lepueuocor else pJe^eurud op unuoa InpJB rulued

'('I Z qet) rolellocer e elellllqqs .roleqeoqe EcrSoJouqel ra p^4r4nu eleole,\'rloq ra gleces ,e&urer ,JeS ,eJeppce1 piuelszer 'eveq€oq euol 0t - 6 EI pugd ep erlcnpord ap pduelodun-4urJd pz€azuap€Jec es untos elsacv .tl6eu-eruoJ elrrnlos puguruopeJdVls\ u!'ufiubdsorqttua :lie^]6ry^ udlede eleo e[uoJ epuudncIer.go 1nSole1ec urp unuoc n-el8 op unros ep lntuouluos .I,,rtrs,

'tunctuolod .u'utrptS.tkl tJ'un tp ,tJ w^ord. elec ulp '(Ellalrlos tIIp eued o r$ Brdorlg) lsg ep BruIVlnJlu.) :t^aaqdotuu ,u tA utrrltqtn) J 'unp.8.rhl u 'wrJnp 'q ,D ads'rJ'wtlJtorlp 'rJ'an)tocouout rJ ,otlJoa .dsqns rS a,/r81rd .dsqns'wtl lJsao rJ ur^o.rd oIec urp,(erueuDlJnl urp rdunru ,elzecrccsuEll ,ueJJ'rJll^l rorsv lruouelur) u€eueJettpow rnlnurzeg plse td letdordy p1ueu6llJ.JlrreJ

'.wfiDocoraDqds A tunlcDdaot ,afiZln| .dsqls rra'tunaljsaDanrtLrJ Er.eds our^oJd 'lEc urp ,(uelstloqzn ,ueNHllpel ,uBlstuegJv'NeA-proN op erpuJ ?urqJ) qlelluoC ersv InIuel :(1661 ,nuBotllg.q0

Ednp) eurSuo ep a4uec ru]Ed ngr8 n-4ued lecgquept e ^olr^e^.N'.eles rolrlpnts rS eJgdurqi rolrrirpadxo Buun q 'lnvg8 oaargyo

rod€ lncele ndocu!000t-000tepsoleluuadocseP 'csoug

!! $nI'(untasao urcw e1'ea (aDJora

Iunf u!) ginllnc ulguloJ etuud olso (,'C pdnp) etuepuodsluud 'eelsoc! lel '(

rS (urn4toaoq dsqtnc pdecul e (n1n3l

'e a '€domg 'Vf

urp eued oceJ eJPc 'l'dsqns utltn$ao I

emtlncu8e eP rS 1[/ur ePu4xe e 0p pqI€lu euoduoo Eendoloce rqesoopt{ '€l

€lUeZOJd BOmd Je 1elelueu8lel IS 10,elrlrpuoc ul eulq ̂!lu! lrJods p elleds lrplrsecou nu orea 1tepod Joluollcnporulued lt^l4od .N'errolord aloiu4sqr

Furs9ur s'Moleleugur-eJ Inqoq leler''I pdnp) €q/6I 09t

lnp.rou 'ercml u! I

'erle^[g $ Je uffI

purg 'lmllnc u[ lleNg uanl8 u! {Pjedomg u! tqosoepl(,,Elleds,, ln-e$) ('I

Page 5: Fitotehnie Vol. I

Zonarea soilrilor de greu de toanni in Rominia (2011)

sudullSrii, irigatBoena I, Crina, Dor F, Drcpia, Fau. r. Closa, Cruia. lzvo.. Alex,Ciprian, Lovin 34. RonulDs Lv, Kuskun Seri.a, Rercsansa, c.K.Cipo,G.K.C6bi, O.K-Elet, G.K.Orhalom. Kralie!ica. ADacr!

Sudul lirii,Boena 1. Crina, Dor F, Dropia Closa, Iaor. Alex, Lovrin 34, RomulusLV. Klskun Serira, G.K. Elet. C.K.Miska, c.K.Pdma c.K.Perur, Mv

Briana. $imnic 30, Crina, Dor F, Dropia. Closa, ctui4 taor. Ciprian.Lovrin 34, PKB Krktina, Kralievica. Renesansa

Albor . , . I r i \a l ( . Dor f . Clo,a. ( ' ,u ia Ca)dnd. Aprche

Alex, Cipdan, Lovrin 14, Ronulus LV, Crigana, Briana. Dor F, Faur F,Glosa. Kuskun Serina, PKB K.kriDa, C.K.Cipo. C.K.tlet, c.K.C6b6,G.K.Kalaiz. C.K.Misk4 G.K.Olhalom, c.K.Peru.. Mv Magvas, MvPalma, Kraljevica, Apache, Cezanne, Enesco, ltenan. Rencsansa, Bercy

Critana, Arie$an. Ciprian, Dor F, closa Sliana Pl, Apache, Cezanne

Apullum, A.dcal l, Ariegan, Tmnsilvania, Turda 95, Turda 2000.Crigda. Dor f. D.obeta, DumbGla, Delabnd 2, Faur F, closa,Esenlial. Eliana Pl, casparom. lari 2, Suceava 84, Voronel, KDskun,Serin4 C.K.Cipo, C-K.Elet, C.K.Kalasz, c.K.Mkka. C.K.?eiu., MvMagvas, Mv Palma, Apacbe, Cezme, Enesco. Renan, Bercy, BeliP IGabriela, Moldova 83, Elima PI, Dclabrad 2, lati2, A.deal l, Turda 95,Boema l. Dor F. Dropia, Faur F. laor, Closa, Crui4 C.K.Elet, MvMasvas. Mv Palma. EnescoAniversa.. Elima Pl, Esential, (iabricl4 Catparom, la$i 2. Motdova 81.Suceala 8,1, Voronet, Ariesan, Delabnd 2, Drobcta, Dunbnvr.Critda, Turda 95, Tuda 2000. Faur F, Kuskun Ssrina. C.K-Cipo,G.K.Elet G.K.Kalasz, C-K.Pelur. Mv Palma, Apache. Ceanre, Enesco!Bercy. BetiPl

Tdelul2.l4 Mai nou, ataapreciat ca aceashprecisa 9i au ProPfiziologice cele macultivare a graului !exactA a stadiului dpentru stabilirea cua tratamentelor de I

Ca urmareelaborarea unor s(Prima scara de coumatS de c€a reaschimbtuilor morf(multe modificdn,Large, 1964; K -U

Ulterior alKeller 9i Baggioltzecimal), iar Tottpentru alte cerealetendinta de generdezvoltar€a Plantecare sunt divizate,

Trecerea 1generativa este mscara Jonard, GZadocks ti BBCIgraului "spic la I Ipartea superioarAEste stadiul denu(de la Universitat(

Cunoa$terpotrivit Pentru (

acestora este utilial plantelor, in cai

Mai existi in cuhura soiurile: Aximut, BC Renata, lelix, Ilinca. Litera, Mv Kolo, MvMarsall, Mv Regirncnt, Mv Toborzo, PKB Rodika, PKB Roxanda" pKB Viz_elika,Pob€da, gimnic 50, Zinbru, Cato, Joseph.

in general, este acceptati impd4irea perioadei de vegetatie aplantelor de grAu in urmitoarele laze fenologice.. germinare,inrdddcinare, infrdyire, formarea (alu.ngirea) paiului, ihtpicare-inflorire-fecundare, formarea Si coacerea (maturarea) boabelor. La rindul lor,fazele prezentate se gupeazein etapa (peioada) vegetativd, caraateizatip n dezvoltarea organelor vegetative ale plantelor (de la germinare lainft'lte) $t etapa generddvd (reproductivA) caracterizate prin dezvoltareainflorescenfei, a florilor qi formarea boabelor (de la inceputul alungiriipaiului $i pand la coacerea deplind).

82

Page 6: Fitotehnie Vol. I

t8

'nrp5u ep ruolcej el olrqrsues Ieu luns eelsere eJ€c uJ tololuEld IeAIleleBeA lnlclc utp eirluJ tolrrpels eocagtluopr nluod glrln else EJolsecBeele^Jesqo '9tepoloJ ..c6olouqal rdue^lolw eluoJrp n_4ued lr^l4odInlueuou eprcop ? n_qued glqn e$e tuelaeJc rolllpels Eerelseor.mJ

.(€4tN urp pc€^ols plo l8v eetelsjo^run €l ep)uopleds Ilrug luoseJord eJlEc ep ,,fell^ ep pund,, tllunuep Inp€ls elsA10661 'routlos

ae^dnp'L'Z Bg) (erelserc ep rnFuo. B p&ouodns eeuedBI pu,ed rS .Ii9+ul ep rnlnpou Fle^ru el ep lernspur) ,,urc I el crds,, lnlnpl8€Golofq ep eluFcnl u! trwnuop elso nrpBls lsocv .HJg{

!! slpopDzall,lpJs ad 0t - 6Z tA tuuotSSog - ralpx DrDos ad H - D

.prouof DrD)tad g - V'sapad orDcs ad C - , elunpoc uud ElecJ€rll else e^q€Jeuo8€dBte el ,e^qete8e^ edelo Bl ep ngl8 ep roletuEld eeJace{

.upe$otctru ul .roJ lnpugl el ,elszt^rp luns eJec

rrpe$or.eru nes 'el€dtcuud upsls 6 uJ gl!!9dur! alse Jolelusld eeretlo^zopeJBc ul '(0l

z .qe,

HJsg epur.ez rrrgcs e aJezrlereLreB ep piulpuolPlsrxe luszerd uI InzBAo nes InzJo luns runc .osBorgd 5l€eJea ollp ruluedo-letdepe e r( eJeJs ptsDJJe lelJldu.loJ e {lg6l) uDruUol lel .(LeuItJr,,

urolsrs un pdnp) lezuo) rS SueqC ,$lcopBz nes .ruolor88pg r* lollo)e4-e5 ep lelriunuqule rcur uEcurpoc 5l[ucolu! lsoJ ne ]ouellrl

.(9161 .pue1.{eg .n-') :tg6t ,'AlrJ-I'D g) rtsruqolotu rS €o1orq rrun o4pc op elenlcoJe ,upcgrpoul allnruretu lueJns ne upcs elsgce :ngJB ep ralueld ep ecr8oloJJoru JolrJpqurqase Jouolxe el ee&Nesqo od opzeq ,saleeJ ep glezrledr eec ep gFutmlsoJ e eJer '(9

2 3U) pJeuol ep !4turcotu! lsoJ e unpoc ep ?Iscs €rlud'odelo8e^ op ollrpels lzeeqJJeru oJec.unpoc ep rrgJs roun eeJeroqeleutJd '-.tdtlotJSa^ o D)!fipoJ.. ptezlleal tsoJ e .JIELlJn eJ

.lolelueld ericelo.rd ep Joleluourele.rl eIs roleturrllpspl8ul ruptlsruruipe rnlruuauou e elzrcerd nc €e.[Iqels ruluedplueuodrul eueoJ olse ue1 urp ro1e1ue1d e erello^zep op rnlnpe6 e gl.exeletrl l-ea gIezl'eld o ,sues |saJe ul .rellorel

llrptuloJ Is tS mlnEr? e alE^rllncap rgtbolourlol Je alopel op Inlcund urp elue1rodrur reu eleo ect8olorzg.rolnpels € ererJelep ep.eu$ IeuI ,. ugzrllpqns.. sndold n€ rs psrreldep luercuns else nu mlngl3 lelieleSo^ e,.orezr^rp,. plseec€ pc l€tceJd€ne ISolouqrt rS tpJ tolJleJtlJ er8olotq ur lSlletJJds tetE,nou lel^l

rurBunle lrundeculBe!€llo^zop uud ?1rBl e$uruuoS ?l opplezltalaerex 'p^!D.'.rcI

Inpu_eJ e'I .?q- 1,toL[ulancdsu!'afiutupR aaat?te odElaSo^ ep rel

'e)trrszr^ 8)d -Epu?r^r\t oto) ^n €r51r'1

(noz) r, r'z ptagrJ

'o.soua 5uue.J aq*'ootJ ) c €u!r.s unri

't8 €^optol,! 'Z la€l'u,

^n lotg)C ttu0'E6 eprnl I t€rprv z !

^w lnrod) D !)slh

'000e Rprn.L 96 €pn

';q90)o!.tg)or

^w lnr€d) c euted

Page 7: Fitotehnie Vol. I

v-i.-

k\4v

-ii:=I

Fig. 2.6. Sladiile de dezvoltare { greului, dupn scnrile: FEEKES, BAGGIOLINI,ZADOCKS $i JONARI)

Etapa vegetlgerminarea seminlelliigului.

Germinareagermineze trebuie '

samanF sA fie calgerminativS ridicatinoua, de preferat dirpe de alti parte, inceldura $i oxigen.

GeIminareanumai dace acesteasub aspect meteorolo problemi Pentru Iculturi a greului, ndeoarece de la re(rimene un inte alseminal).

Puse in contBBCH 01 -03)(tar

spre periferia bobuactive. Enzimele tlmolecule complextransportat 9i de a!aminoacizi; amidolacizi gragi gi gliceKnauer, 1975). R(moleculi micl, tTransferul acestorscutellumului.

incepe divi:muguralul $i ra(inveli$urile bobuincollitului (sradi,5 raddcini), pe supse adencesc in scmlnerale necesarc

Fig.2.7. Stadiul "spic l r I cm" la grAu

84

Page 8: Fitotehnie Vol. I

s8

'redulnu eJeseaau olBJeururaluups nc ede qJosqe rS ElueJd ealBolrr^ pzeexg .los ut Jsecuepe oselurcppp :uelnJrpeJ ruosuad EzeouuoJ os €loJp, €ieJeJdns ed .(rurcppgl g- €) ereuouque Iurcgppt ellBleler rs rede pugrn3 G0 tnlpoJi) rnFtdloruJFluoruou puecJeur .rnlnuouque

InldeJp ul rnlnqoq elunsrle^ureleq9Jls 'EzrJoeloc 6p plefoloJd ,Blncrpeu .elnrlp€l rS lnsEm8nur 'arelseJr 0p rJrUlgA lnop roJec Jnle^lu el p.r€1n1ec eaunrzr,ltp edocuJ

Inrpeurerur uud acBJ es uouqrue erds "i.nno..

,"n"j;tl::l:?:;j 'o$ouEJq es Inuouque eIec n. .elrqelrurse rosn ,!.rur glnJolournc e u€3lo eluBlsqns u! leSoq .soldpl cns un ptlnzad .(S16l .JonEu)N'puslfeH n-) ,I.eqqcsrd .D pdnp ,8.Z.Bg) puuecqB rS r6er8 rzrrpul rel] eleptdrl :pzoanlS--ezoll€u-eurlxep ut eaoJl Inuopru€ :Etc€ou[uBu! ce4 eJaurelold :ournuu rS .uouqtue e4pc ep lelrl,urse ep rS lBllodsrl?Jlop roin 'pldurs I€rD plnroloru nc eiu4sqns u!,pxelduroc plnrelorunJ'urecsopuo urp pNezet op aleiuelsqns guuoJsus{ eleulzua.o^4ceuhrp rs orlnlos ul reJl rnlnuouqu. euleerd ug ts mlnqoq eueJued erdsrqesoepu! eleue eloulzue ,radB eriqrosqe -ednA.bl.Z.qei G0 _ I0 H)SgaMDJs) pde qrosqe ngJB ep eleqeoq ,euruue8 € ep tdlpuoc ur esnd

Insn'der 'EInBer op ,qzeemp rv., auz 9r - 0, ep le^rorur ";ttjffi;: nu leueues e1 qugd tS eJacururos Jolrrnlol ueJellocgJ el ep eceJeoep 'lipllncrjrp eloun prede es lod ,eseoroJul tS epeun telrt ,tnln-e.r8 u prntlncJp Jliuoz ul _tue t|un u! .glluoJ utc gloJuBD eJr)J?ld rururd pruelqo.Id oernlqsuoc nu laedsB lsaaD ,erdugc ep oleuoz ul t6 or8oloJoeleu Fedse qnsrleurrou llup ul l€ulutos snedel ep ep€ouod smaEd ne ee]sere gcep reunuEzeeSuelcep os los ur esnpo4ur ng$ ap Joleiurues Ee.reurruJeD

'etellptun ep eo,rtdo eldrpuoc 01ruru1q og u. ,", ,, ;"J;"r^t;U,"u'#'i;:rue t - t6p eqJal relu nu 16 luopaceld rnFue elJoJeJ urp l"JoJeld ep ,^enourelu lpa rS leuruas InsnedoJ utp plrsel ,pmleu eg Fs,ptecrpu p^4euluJe8olellnceJ o eposod gs tcop ,euluue8 e op glrqed8c eg ps eiugrups 'oy€d o ep ed :eptiuese Ililpuoc pnop elrurldepur etnqe4 ezeunu:e3,ss luerupd u1 gsnd nprB ep elu-etu-es eJ nJlued .D DulrataD

EoJruo^ el qugd q^r*le8e^ €eJerlo^zep 16 eer"rs".r" .rol"iu,,u". n"r"T,lfflHrpuudnJ quLUeot ur nEtS:p lolJ|ueld prie:r8e^ .g,r!tuta8ar udetf

'TNITOICSVS'SC

rt't-, I|'=Fr-- _t-;t-. rII-

-tffi

Page 9: Fitotehnie Vol. I

tf 1 rtr4llF !i lt)q;r,

\)z \y

@-@@@@

-T-

Fig. 2.8. f,tapel€ gerninnrii bobuluide greu

h acelaqi timp, mugura$ul, protejat de coleoptil, strebateinveligurife bobului (s tacliul 0n, se a1ungegre spre suprafatd, ifi inceteazAcregterea $i este strebatut de vdrful primei frunze, acesta fiind momentulrAsdritului (stadiul 09) Coleoptilul, lbarte rczistent, asigure proteclialesuturilor {iagile ale muguratului, penA la rdsArire, apoi se ofile$te.

In condilii favorabile de temperature fi runiditate, perioadageminare-risdrire dureazd, de reguld, 8 - 10 zile; in mod frecvent suntneceste pentru raserire 15 - 20 zile, indeosebi din cauza insuficienteiapei.

Comportarea seminlelor de grdu in perioada de germinare-reseriredepinde de o se e de factori.. facuhatea germinativd Si energiagermina vA (vigoarea seminlelor), puterea cle stAbatere: starea desdndtate Si tratamentele la sdmAnldt mdrimea bobului El cantitalea desubstanle de rezeh)d; atacul de boli qi ddundtorit compactarea solului giJbrtnarea crustei; asiguralea umiditdlii, temperaturii qi aeratiei in sol.

La sem5nat se cere ca solul se fie suficient de tasat in profunzimepentru a lacilita ascensiunea apei; totodati, stratul superficial de soltrebuie sa fie afanat $i relativ bine mirunlit pentru a asigura incAkireasolului, accesul oxigenului qi strebaterea coleoptilului spre suprafafd.Excesul de umiditate $i djsfugerea structurii superficiale pot conduce laformarea crustei gi, in situalii extreme, la asfixierea germenilor in curs derdserire sau a tinerelor Dlentute.

r-FtgFig.2.9. Plsl

lkfAamclnl

planta formeazeenergiei pe care Iluminoasa in ener

ln stadlul

dreptul bobului, !al doilea pultandlilnze (fig. 2.9, d

86

Page 10: Fitotehnie Vol. I

L8

(066t ,reuttos .C pdnp .6.2 .39) ezun_Urolp ellpJor.uud tu.rod Jo^ eprm ep ̂qBle8e,{ elernSnu pugund eeltop l?-3p lec

'euncs unpouotur enop elezll€npr^rpur elep pp.re .rnlnqoq FldoJp

ul pintupld uud eun4res o ,(l I fltpDts) r?zun{ o,, ep lnrp€ls uI

'^€crurqc orzloue ul ps€oulumle€reug pugruloJsupl ,oudold Belglr^rlre uud gJn8rse 0-16 eJer ed ter8reueezeq ed puellgorolc e4ellulrse edecuJ ri gzun4 erurrd pzearujoJ €tueld 'eru?sqJ gdnp l?tpouq azun4 topaLrd Danurol ra DatDurcppp,tul

({te+urord) azrn{ t op I:erlrlsF - ar8uJurtaA :!a!iBra8e^ lnlodaru! B

ep smc u! Jolruoraua€l esnpuoc lod oFr.'9l€Jsrdns eds mfeeJrzlgcul €mErs? e

Ios op Frcg$dnseurzurgoJd uI 1gs4

'|os uJ DUDDD I!A lqnlos oanpoduap oap4tuDr A filap o pts :arapq?b!8pua rt p^uDuleJuPs?l-oJeuruuoS o

relueragnsur gzruc

llms lua^ca{l pou ]Bp€oued 'otelryrur

'6$elrJo ,s roed.oprd grnSlse tFlseuiour puru ?lsa9z?etosul rsl '9i

J?r(epqg{s 'lqdoolor

ngr6 rpInlnqoq Irtrluuat 5t.

nlpElsl ng$ op €trrtd .6.2.3U

'rl'r

?

Page 11: Fitotehnie Vol. I

Rdddcinlle embrionare sunt foarte active gi absorb api 9i substangenutritive din sol. Aceste rlddcini vor rdmene active pani la sfAr$itulperioadei de vegetalier dar importanfa lor se reduce feptat, odata cudezvoltarea redecinilot adventive.

Deasupra solului apar a doua, apoi a treia frunzd (stadiile 12 si1J). Odati cu a doua frunzd, incep se se formeze primele ridiciniadventive.

l -a

i

pentnr o noud faz" preinfrdlit": al dalunge$te in interiocm de suprafala sol

La acest niacesta, al doilea irvenind de la rddicila 12 - 15 zile duPi

Tulpina Prembrionului; la baicare vof dezvoltaprimei frunze, al (Fr4ii secundari d!deloc spice.

Chiar dacasuprafale, o seclirconstate cA fratii sl

in momentdevine vizibil (stinftAlire. Acesteasirurilor minenledepisesc in imPolinci din primeleridicinilor advenlpan[ la inflodt, ciKutschera, 1960, r

Flg,2.11,

Fig. 2.10. Plsnta de greu in faza de infrtrtit

infrdlitut. Crrind dupd reserire qi dupe formarea celei de-a treiafrunze, cre$terea plantei de grau aparent stagneaze $i aceasta se pregete$te

88

Page 12: Fitotehnie Vol. I

68

(q) rruouu!BI r* (") !ur8'ur E.rsrtul EI ruueol ap rnlngr3 Is rslnrpsr Inurotsrs .JI.z .3!del3elE8eJd es €lsPot

ere4 ?-ep raloJ ?oJr

II

.(0661 .esqlec v ep 1€1!c !0961 ,e.reqJsln)

'I pdnp 'l I Z 3rl) gurrrcur tol eoJello^zep e8uue as pu-ec ,1r:ogug e1 gu-ei

nnuquoc Jsola eolsecv lrqB& Inlp4s uJ gzeenlrs os e^rluo^pe lolrurJEppre gsetu etu rcur ee3 .te1ue1d e qier,r ep rugurgldqs elatuud urp qcugsuetur lllo^zep es rs e^rluo^pe rutcppgJ luns elg .gluegodurr ul csesgdepeJ 'plde4'erea ed'olsuouqlue eltul'pppJ ep unl-?le ,eleleuru roJurupsrS rode priqJosqE el gdtJrued tl alsu^rtrD uI p4ur eolsecv .ordg{uJep Fpou el ep rulcpppJ lou qzeouuoJ os ,eZ

tnfpDJs) lrqEl^ euhepole.g Inuud rS eJled B rezutuJ eeJacsJsop edocug pugc |queuour u1 '(0601 'Jrutlos

6 gdnp.61.7.Bgt rlpuuoJ efep tunq I|iB{ Er;letsuores Es olrured *rip4u1 op rnFpou Inl6^ru el lnJqJ ound.es o ,lleJpJdnsel lllqrzr^ luns nu IIis{ 'ezun{

f ep lnrp'ts u, U""O -*il,a*

"o,"o gTeeuroJ nu nes aAt)rnpoJd qels.rrru elrds uoJun nep uepunres rrlelg 'ou€dep r€Lrr ESp rS enop e razun{J ezeq el e}€.g eeltop Ie ,ezuruJ reuudezeq el qzeiwroJ es ele{ Iu.uud .l

Fulpn ap tjDq Elo^z.p Jo^ aJeaun8nu Z'?ln8er ep .csesq8 os uoc urp Joloreosrzung ezeq e1 :rnlnuouquele ^uDeBa^ (oloJn8nu) fluo) up eur^otd pledtcuud eurdlnJ

'ere.urou rdrpuoc ur,edocu! eeJris+ur ."rr"",r;1'j"^fil!l?r"ii jJ ;.11J Ie,\es €eJegodsue{ n.Uuod dtuq e,l1g:c elAe,ues po-"1u, ""1rop 1"

:n1ie""qns .JriE{u! op pou lnloltt^ - ereSo.r8ul o el€de le^ru tsecB e.J

'rnlnlos eleJoldns ep lucZ ecrrc el ounrsuorse utp elieJdo es ra rnlnlrldoeloc ltrrouelur u1 elie8tmpos_'leuruljol elern8nt.l gueod erec ,poruolur e6]|.op Ie .,J!ip4u!ud,,elSeunu as erea setoJd un Jol elv.eriela8e^ ep pr"1 gnou o'n tu"i

/

rurcqpgr elerurrd atS ZI allryD$) gzun

nJ glepo 'pldo.q elnlra.qls €l pugd o,oiu"$qns rS lde $o

Page 13: Fitotehnie Vol. I

Adencimea de formare a nodului este superficiale. aceastadeprnzdnd. inrr-o oarecare mdsurie. de conditi i le de mediu de la inceoutul\egelaliei $i de adencimea de semiinar.

Graul se cancte zeazA printr-o buna capacitate de inftetre. in lanincheiar esle de dnrit ca- la inlrarea in jama. plantele de grau sa aiba .2 - Jliali $i 3 - 5 frunze. Un infrdtit exagerat este pigubitor, deoarece, princomparafie cu fratele principat, fratii laterali consumd o cantitate mari deasimiiate, dar produc pufin. De aceea, se discuta adesea dacA este de doritca soiurile ameliorate sA se caracterizeze printr-o capacjtate de infretiremai mare lau. dimpolrjrd. este bine si infriteasca mai purin. Sirualia esrefoarte diferite, in funcfie de condiliile concrete de cultivare. Este cert ci,prin inlidtit, plantele de grau au capacitatea de a compensa. intre anumitelimite. pierderile de densitate datorate unor cauzi difcrite riemare.temperaturi scdzute).

In mod obi$nuit, procesul de infrdfire a plantelor de grau sepetrece toamna. Procesul poate continua pe timpul iemii, dacd wemeaeste favorabile (in ferestrele iemii); o parte dintre frati se formeaziprimdvara, dar aceftia rdmdn neproductivi (d eoatece nt parctrg stadiul de

in climatele umede din Europa de Vest, cu ierni mai bldnde,infrdlitul plantelor de grau este favorizat de wemea umedi si rdcoroasd-procesul continuand pe tot timpul iemii; prin comparafie, in climatele cunuan[d continentalS (chiar excesiv continentali, cum sunt unele zonermportante de culturd a graului in Romania) vegetafia plantelor, ingeneral, qi inlielitul sunt intrerupte pe timpul iemii.

Semdnatul in epoca optimd favorizeazi infi[tirea. Se apreciaze cio culturi bine incheiatd $i cu perspective de a da recolte bune. trebuie sdformeze un covor vegetal cuprinzand 900 - 1.200 frati/m2, din care sirezulre, in finaI,450 - 600 ftati fenil i .

Cdlirea. in paralel cu inriddcinaroa $i inftAtirea, plantele de grautrec pnntr-un prcces lent de adaptare la temperaturi scizute, denumitproces de "cilire". Procesul poate sd dureze peste 46 zile $i conste inconcentrarea teptati a sucului celular prin acumularea de glucide in toatepa4ile plantei, dar indeosebi la nivelul nodului de infritire. Glucideleprotejea.,a coloizii din proloplasma in timpul gerurilor din iarni. in modconvenlional, perioada este impd4itA in doui faze, tjnand cont de evolutiarremii )i. indeojcbj. de erolutia lemperaturilor. pe rnasura cc se apropielama.

Prima fazltemperaturi ridicattemperatu scezutlrespiralie este scdacregterea organelolalta bilantul acumu

A doua fatpetrece cand temp(dupd unele pdreri);in aceasta faz d, sarinsi, concentrareaurmare a prccesulu

Conlinutul2570 $i poate ajunfoarte mulli f'actolseminatului (tab.2.

Ca urmaregrau pot rczista pa-20.c).

Sub aspectrgrau aparc numalpedcol poate sdferestrele iemii srplantele absorb albruqte. Culturile bger; la nivelul nceventual, de un st20.c.

Trccerea slloc in anii normalide nord a Moldov(dupi 20 decembrir

90

Page 14: Fitotehnie Vol. I

s'Ll6 91891862zertns)

0'028'81r'026'92

9SZ€ l€808 "r"Is^ouolhteluEu tzeu?lll I IeuEtuqq 1rauquerou zz

lnros ::trqord 4elor:I lsoJ n" Pu€. €t€orp unros,)tu{rp strrrlE{rq rp rlunpou 3t tn.s urp %).prrnF tr! BuBlturruo. )

I6

sI z ppqDJ

'(0/61 loceqrog O ?dnp) reSorqoc lnNe-pns uJ euqurer.p 0Z pdnp

lerqc 'ruEi Inlso^ ls lnpns u! ouqEFJep 0z ts 0l lrlul ,re^oplol e prou ep

e?l4gurnfrt erue^llsuBrJ ul orJqurocop 0l - g op Jn[ u! .rFnuou IluB uJ colole rngJ8 op.rolllnllni B ,,Eluer ep snedel! ep €e&ls aJds eobcerJ

- qns 'EInEer op '!epecs nu erueladuel 'ppedpz epf"rf, .n "p 1".fr313 'rS tugugd .p ttlr Z-l ep lelolold e.rri94u1 ep tnlnpou lnle^ru el :Jea

ep esru$rp luns nu elrt9c rs otrlP{ur leleurippqJul ourq elurulnJ efruqurue8 ul^rns tS (etueJse8ml ur^opor oluntnsoi rS pde qrosqe e1o1ue1d'runleredruol luol6oJc gluopp) oJe.rq^quudsep sl nes rrulor olo4seroJu!,,lr1?cep,r ne-s ol.tueld e'rec uI elrrienlts ul gJ€de ps aleod locuedtSeleJE :re8 ep osurJd.rns luns 'elrlpceu 'alolu€ld pcBp retunu eled? ngJBep rolelu€ld e oJere8ep ap Inlocuod '.ro8 el raiuelsrzu lnlcodse qng

_'(t.02-rErq.) e{iq{u! .p rnlnpou Inlo^ru el Cogl- o9l- el pu-ed eFrzer lod ngr8ep ololueld 'leurou lemsgJsep alrl_€c ep seaoJd rnun € olgllJn eJ

'(t/61 'nuBelllg qO Ednp '9l Z.qel) rnFteuquros

elep 'lnros 'Eulueotr u! rrutol^ Insreru oJer aJlulld,uolceJ rilnu elleo]ep opurdep o&op^ plseore : ns utp %0t €l gugd o8unfe e$od rA o/ogz'9ln8or ep '.lseApdop ardp4ul ep Inpou ul oprcnlS uI Intnuiuo3 .ari?ltdsuefl Jp lnlnseJold e eutntrc 'rolueld Joloue3ro EercleJptqsap uud 'Ielnloc mlnJns €e&4uocuoc ,psulqnurluor :lsnper glellsuelut na eleos{Jsep os FseroJd n?s ,ezEJ pls€ecD ut'roleprcnlS eolelnuncE ur loJ un el€ rBur nu €zalursoloJ :(uerpd eleun -ednp 'J.01- el gugd rprq.) J"0 ep rnf ul 1nzgrs ne oluntereduel pugc oce4odes rS elrz EZ - 9l pzeoJnp oqpc ep mpsecord e gzpJ enop V

',rrlrzod else relueld elr.rnlnsei u1 roleprcnlS rrrplnmJe Inlueltq €lleel rz o el 0p'oJeuln eC qllullecuJ tlnu etse relueld Joleue8ro soJelse!{4nzpcs op Flsop loluntplodluol €znec urp 'plepotot :Fzgcs glso edeJrdseJuud eprcny8 ep lnurnsuo. pu-ec'(J.9,0) Beld€ou elnzgJs unle.reduelrS g^rlJ€ else ezetursoloJ pupr '(C.Sl - 0l) enrz olecrpu un:leJedrue]nr Bpeou.d ur col e.rB tA olrz 0Z - SI pzeeJnp gzeJ eurJd

erdorde as or pJns!ednlo^e op luo. purporu ul 9u.rel ulp roloprcnlC erriq{uraleol ur eprtnlS gpul ?lsuoc rS elrz 9.lrurnuep 'olnzpcs Lng$ op eleluPld 'ei

ps eJ€J urp 'zurldeps 6rnq0rl 'ounq atl9C -ezercaldu os e5

ug 'ro1e1ue1d edepeuoz eleun luns unc oleleullc ul 'orir'pseoJocgJ rS gpour'epu-elq l€u ruler

ap ptpols Emc:e"d rqzeeuJoJ rs de{eoulel^ pcep 'rlruo

es nerS op rolelul

'ergluor, alrJeJrp aeltunue o4ul 'esuor'qa uec alsg eJe^qalse edenlls urlnderrlpr;u1 ep el4tcucluop ep eNo 9cep €ep eleur ol4rlu€c ouud 'oce&oop 'ro1r

t - z 9qr€ ps nv$ e:u€l ul erdp.gul 5p ?

l$ndecu! el ep nrp.uNeece 'Pler.uradr

Page 15: Fitotehnie Vol. I

Repausul. Pe timpul iemii procesele vitale din plante sunt multincetinite, din cauza condiliilor de temperaturd putin favorabile. ContinuAo serie de procese biologice, este adeverat cu o intensitate foarfe reduse:absorblia azotului (chiar la temperaturi de 0"C, dupd Profesorul EmilSpaldon), precum qi procesul de fotosinteze. Aparenta stagnare avegetaliei planteior de grau pe timpul iemii i-a determinat pe cercetitoriiitalieni sd foloseascd temenul de "criptovegetatie" (vegeta[ie "ascunse")(dup6 Gh. Bilteanu, 1974).

Perioada de regenerare a plantelor de griu de toamni inprimivari incepe odate cu dezghe(ul solului. Data este foarte diferiti, dela un an la altul, in functie de evolulia vremii la desprimavdrare. Pentucondiliile din Romdnia, data cea mai timpurie a fost l0 februarie, iar ceamai tfuzie 27 rr'a1]ie (dupa O. Berbecel, 1 970).

Plantele iii reiau treptat procesele vitale, incepe absorblia apei $i aelementelor nutritive din sol. In acest moment, foarte importante suntcantitdlile de azot aflate la dispozitia plantelor, din rczeNele de azotacumulate in plante gi azotul existent in solutia solului.

Curand incepe crctterea intensi, care dureazd circa 90 zile,perioade cAnd se acumuleazd 90 - 95% din biomasa totald a plantelor degrau (comparativ cu numai 3 - 5% din biomase acumulate in perioada detoamnd).

Etapa generativi. in dezvoltarea plantelor de grau aceaste etapiincepe at Jbrmarea sar alungirea paiului- Pentr't) a tece de la etapavegetativa la etapa generadve Si pentru a incepe alungirea paiului,plantele de grau trebuie sA fi parcus procesul de vemalizare; procesul sepetrece! separat, la nivelul fiecirui frate format; inclusiv boabelegerminare 9i pl5ntutele in culs de r5s[rire parcurg, in condilii favorabile,paocesul de vemalizare.

Faza de alungire a paiului (.stadiul J0) se considerA inceputeatunci cand paiul are inellimea de 5 cm. Nodurile, dispuse foarte apropiatin faza de infielire, incep se se indepirteze prin formarea intemodurilor.Cre$te le au loc pe baza fesuturilor meristematice aflate la baza fieciruiintemod. Cre$terea unui intemod incepe cend s-a incetinit cre$tereainternodului anterior. Paiul de grau este fo.mat din 5 - 6 intemoduri, aciror lungime sporegte de la internodul bazal spre cei superior, carepoart[ inflorescenfa. Intemodurile bazale (l - 2) au diametrul cel maimare $i^peretele cel mai gros, imprimdnd rezistenlA la cddere.

In aceastd perioadA, sistemul radicular al grAului se dezvoltdputernic pana ia inflorire, prin cregterea radicinilor adventive (fig. 2.12,"Techniques agricoles", 1993). Condiliile care favo zeazi dezvoltarea

ridacinilor adventi\productie. in acestilustreazi corelatiaspice formate Pe o I

in aceastidezvoltarea m&{ufiliand, va asiguraale inflorescentei !

Corelatir dintre n

Absorbfiaprocesul de fotost

92

Page 16: Fitotehnie Vol. I

s's0'nl

l'ts'8

9Z

z'z

0'9

lluBld ed e.rds ap lnl-eulnNIntnelalmlrp EZEJ u' 5^rlur^p? rurrEpEr rp trugumN

ezeJ ur '.rSololzg lcedse qnslS umJerd 1os ulp o^qulnu

t6

'osuelur oueoJ luns pzelursoloJ ep lnsecoJdrolelueruolo € rs tede eriqJosqv

los ap tnrl

ealello^zep gzeezl'ZI Z Eg) o^Dua^l9llo^zep es Inln€.

'eJap!

I€ru loc ln4ourcrpeJec 'rouodns

loce 'unpoulolur

9 -earolserc truDoculrruPJ.g ezeq el qr'.rclunpouelur ?onlerdorde eUeoJ esnrplndecul -eJoprsuoa

'elrqeJo^eJ rdrpuoceleq€oq ̂rsnlcures Insocold :olezrl€'lnlnrPd soJfunpBdelo el .p era.4pdeF -eNeoce np$

5p €pEorrod ul elelrep rololueld € !l4c'elrz 06 e.Jn Vzl

loze 5p ol5^lozeJluns alu?uodur ele rS rode uriqJosqe .

eec lsr 'eueruqoJ 0nlued eJerp^Pruu(ep 'ElueJrp oueoJ aul 9rrueol 0p n-e.

(,,psun.se,, odeloSoruolplaJJec ed leult€ e.rer6eN eluots(Irug lruoseJo{ gd:Esnp.J aleoJ eplrsPnu4uoJ olqero^?llntu tuns olu?ld ur

rS rntn$d r arr8unp ap EZBJ or o^gm^ps lup?ptr :p Inlpluntr,ttmp sgsp'Ioi)9I',Z Ftaqor

'roJeqeoq rs reluecserogur oFaluouoclluoc lolelueuele rupuloJ eJeseaell eleiuelsqns eJn8rs€ sA ,quellrJ-oroJc erielurse uud ,elec 'aqetuisoloJ

Inlelede € ptutxetll selello,4zopel e8unf€ es rS Jopzuul eeleluofeu ezeeuuoJ os EzeJ p$Beae uJ

*t

!t

a!iBraSo^.p azBJ aluoJrp u! '!ur!Jugp8

ad nBrS ep lalo8ld rollul'fplrIossu Barezrusdau.ZI.Z.trJ

|n|d|t |oiq !|||!rrrr!j

'n-eJB op qlueld o od oleuuoJ ecrds0p Fupwnu tS e^rlue^pe rulcqpqr op lruptunu elurp erieloJoc lzse4snll(0661 'reurlos

C pdnp) 9l z qel ulp .lelep 'sues $ece ul r4rnpordep rolotuouoduor eoJeluroJ rS Irolrpur pzealuengur .e,t4uelpd rolturcgppr

Page 17: Fitotehnie Vol. I

de formare a paiului are loc diferentierea organeior generative. Suprafatade asimilalie ajunge la 30.000 - 34.000 m'la hectar (indicele suplaf'eteifoliare : 3 - 4, valori considerate optime pentru zonele de culturd agrluluidin Romdnia).

Diferenlierea qpicului inleninc tnainre dc sldrri lul infralirului. instadiul de 4 frunze, mugurele terminal al fratelui principal prezintd unapex scurt care are la bazA, diferenliate, doar primordiile liunzelor. Putinmai tirziu, dace se face o secliune la acest nivel gi este analizati lamicroscop se poate observa cd, la fratele principal, existd 5-6 frunze deiaformate, precum qi o serie de striuri cu nuanfi mai deschise sau maiintunecati, bine vizibile cu ochiul liber, indicdnd inceputul alungiriiintemodiilor. Mugurele terminal (sau apexul) inceteaza de a formaprimordii lbliare; cl se alungefte $i incepe se se segmenteze in "riduri"paralele, care reprezintd primordiile viitoarelor spiculele. Aceste detaliisunt vizibile doar cu o lupa foarte puternice sau la microscop (stadiul de"dLLblu rid") (fig. 2.13, dupd D. Soltner, 1990). Faza marche?,,dtmnsfdrmarea lnugurelui vegetativ in mugure floral, deci momentulinit ieri i f lorale.

Pe durata alungirii paiului, conul de crcltere se dezvolti $i sedif'eren.tiaze spiculeqele, florile, organele mascule ti femele; concomitentcu diterenfierea elemenlelor componente, inflorescenta creQte indirnensiuni, se deplaseazd, treptat, in sus pdn pai Si ajunge in teacaultimei f'runze, marcind |'aza de "burduf' (rrd diul principal 4).

In acest inteNal, primordiile spicului continui sa se dil'erenfieze:"ridurile" se translbme in primordiile spiculetelor, la baza cArora seobservi, deja, primordiile glumelor.

Cre$terea lralilor se opre$te in momentul in care, la nivelull inarulur sptc. incepe fonnarea glumelor.

^ intpicatul tstadiul principa! 5t. inflorirul t.tadiul priacipa! 6\.Incheierea fazei de alungire a paiului este marca6 prin apariqia spiculuidin teaca ultimei frunze. Dupd cateva zile are loc infloritul, marcat prindeschiderea florilor (paleelor) qi apari,tia la exterior a staminelor. La grau,deschiderea florilor incepe de la mijlocul spicului spre extremitii,decalajul de inflorire in cadrul aceluia;i spic ajungind pdnl la 3 - 6 zile.

M

w\ ir

VV

MTotodate, la graudeschiderea florilt(polenizarea a/ogadependenti de melde la virful gi macondi.tiile nelavolelementelor nuhiti

For| area(coacerii) sr.rnt dif

94

Page 18: Fitotehnie Vol. I

5()

el elBc ad 6rEoln, ep oluqrupou op edJunJ u! apriuoreJrp luns (rDocBoJ)l4-etlnleu olezeJ rS (l lDdDaud plpDts) rynqoq

-i)ro*rog

eiuercgnsul'p'ces) ocr'orouqe'n u.o,r" "ot lt ;Liliil:J":1tJi,ffi: ep ieJgrldtue .lse FsecoJd :rnlnrrds ezeq el ep sgle rcur tS lrgJg^ el epeleielncrds €l eFlrluets eoJgds eteod ,rlnloJ .Iluror,r

lnsraur ep pluepuadeprlsJ nu e Dzruelod.snld ul {psnlJyr.JttJeJd .Jlsr pwoBolo ea:r.:zuapJlDutodotnD nuoleztlqo J)sa E ezruJlod leJu! IrJ lsE .JolDoU euJptqJsapep rluleul col oJe elelue utp rnlnuelod eoJeloqrle .npJB el ,qlepoloJ

f^p8roua; Ed?F rJ ngr8 ap erurtd.€I.Z.BIC

'eyrz9-ge1gu-ed'liptltuatxo ordd rr'n-ei8 e'J Jolou[u?lsuud tecJer! lruuogrnlncrds Bdued€ uu'(g lDdttuud lttlpot

FIo^Iu €l 'or?c ul

es €Jorqa €z€q q '

iezeriueroJrp es gs !'A'

Pd!)e.eel uJ e8unfe rSu! olseJc eluocso.lueluroruor :oleuo:es rs 91lo^zep os e

Inluetuor! lcop 1ae^m6t4ateru ezel \op lmpets) doJsoJrrrllepp etsecv oiolr,,rJnpu,, ul ezeluour€uroJ s 0p -czeolarur8unp pgndeculrsru nes psrqcsoP !elep ezun4 9-S plsr)el plezrpu€ otso rSudnd 'rolozun{ ol!!lun e-lurzeJd ledrauDut Intq$P{u! lntlsr

B grnllnc op OlouotreieJ€ldns eleopu0eieJerdns e.{qeroue

Page 19: Fitotehnie Vol. I

suferA planta ca urnare a degraddrii clorofilei, precum gi in functie defelul in care se prezinti continutul bobului in umiditate $i consistentaacestuia.

l-ormarea bohului incepe. pracric. imedial dupa fecundare. inprimele 3 siptemani, bobul cre$te mai ales in lungime, apoi dominicre$terea in grosime (fi9. 2.14, dWA "Techniques agficoles", 1993).Durata acestei faze influenleazd cantitatea de asimilate depozitate in bobgi mirimea boabelor. Formarea boabelor gi acumularea substanfelor derezervi in bob se rcalizeaze, in principal, pe baza substanl€lor asimilatede citre plante in aceastd perioadd, deci dup5 inflorire. La fotosinteziparticipa toate pd4ile vezi ale plantei; pe mesuri ce se avanseazi sprematudtate, cregte rolul tulpinii $i al inflorescen{ei in asigurareaasimilatelor, deoarece acestea rimdn inci verzi prin comparalie cufrunzele care se usuci (f i9.2.15).

Y60000000l l r t ! t l

AAAAANANVVUUUUUV

t t o l l l l t l t r l ! l l

0 00000CICI! r l ' f r2 ta .aza

ANANAAANts/Wb/b/\d\s/lorh/E U ? ' l t s ! l !

Fig. 2.14. trvolu{ia bobului de griu de la fecundlre pentr h mrturitite

O pafte din asimilatele depozitate in bob provin prin hansfer dinalte organe ale plantei (fig.2.16, dupa G. Fischbeck, K.-U. Heyland, N.Knauer, 1975).

. rig.2.l6.

La maturitlnodurile tulpiniiingilbenit; asimikintensitate. Boab(umiditate de circaterci (lichid) albip54ile formate, escondifii favorabilsubstanlele proteiacumularea glucid

Dupt uneldin totalul asimilrale plantei este uI10%; limbul ultitimediat inferioarefiunzelor -,36%.

Maturitataculoarea galbend

96

Page 20: Fitotehnie Vol. I

LO

,es docul eleeled ra aleunl8 rS le[l. 'eurdlq rS olozun4) pueqle8 ee.r€olncqtpdec etueld Ug - €E a\lpotN) (e^rear u!) puaqpB Dap!.otpJ,!

.o6gt _ ropzuwelrcel nc Inrcd:o/0t - 6.1€ouelue rozun{ lnqurt :%g - eJeousJul lstporurrezun{ lnqtull :%zl - (,,prepurls,, ezun4) ezun-{J reur4ln lnqurrl :%01- In lds EUeod grpc Inpouielur:%0E - lnrrds :eoteolpurrn else relu€ld oprllld roletueJlp Inuode

'np€ op Inqoq u! osndep rololEllrurs€ InFtol up'(t861 'ueJlss

I,4l) ErueuueD u! olentcaJo upurluretep eleun pdnc'tolopldtl € rS toleprcnlS eeJelnunce

-esu! gnulluoc :elelrlelol u! elerdoJde l€lnlrlnce n€-s eareloJd ololuelsqns'gdEte plsBoce uJ euruue8 eelnd le Inuouquo

'elrqeJo^eJ rdrpuocu! '!pc

Euuge oS e&nuquoJ u! el*orc rBru sA 'oporu olso 'a1eu:o1 e1{.rgdoteot ele InuorJqug rnlnqoq elunsrte^ul oJlurp 'sorclqle (prqcll) rcJelun pser gs ps€l 'eF8ep o4ul etrclolpz luns etel yo\g ecJrc ep el?trplrunu! lnuiuoa un ne rS turxeul Inunlo^ suqe ne eleqeoB elElrsuelurni qreosqlsop es qoq uJ roloiuElsqns Borelnumce rS eriel[utse :lrueqp8urne-s Ezeq el ep elozun{ rBunu 'eluecsoS.rnl luns ltutdlnl olunpou'opJe^ otse elueld (ll tl alt9Dts) (aldDl ul) apJa\, oalD!)np& e-l

nEl8.p frnt8lu €lu8td u!rotarBllruti8 BartnqgrslprSrzoruls.9t.Z.3II

'N 'Puel.{eH n-) 'i

urp JoJsrE4 \uud

u^l

elsllinlBu 3l lugo

nc ede&duoc uudeel€rnSrse ul rgit&sJdS 9z€OSUe e eS IpzolursoloJ e'I errJ(elelnurse loleluelsqrep JoleiueFqns eerqoq ul alBlrzodop .11'(t661 ',,sapt!.tap

gunuop rode 'our6l

ul eJepuncoJ ?dnp

eiuelsrsuoJop .liiurg

fYt

rntnqoq 3 ar€uroJtp spsolrad ul.alieltulsB ap ftslot slBJBidnsq ngr8 ap rrruetd etr rirFd rotatlralrp

" arEdtrurBd ap Inluarord .St.Z .3!d

IS ol€ilpur ra unl

Page 21: Fitotehnie Vol. I

se ingelbeneasce); doar nodurile superioare pot si mai fie verzi.Asimrlatia s-a incheiat. dar acumularea ;ubsranlelor de rczerva in bob maipoate continua prin transl'er din pai $j mai ales din cele 3 intemodurisupedoare, care nu sunt inca uscate. Endospermul are consistenta cerii.dac6 este fritmentat inne degete. ( onlinutul in umjdirare este in medie de30% $i poate scade pani la 25% la smr$itul acestei faze. Embrionul aredimensiuni normale. Spre sfarqitul fazei, prin deshidratare, boabele secontractd $i se intrerupe legdtura cu planta mamd. Se poate recolta.

Maturitatea deplind (stadiul 89). Planta s-a uscat in intresime.frunzele s-au brunitical. Vajoritatea pa4ilor planrei sunr resuturi moine,in afara nodurilor superioare. Odata cu sciderea continutului in aDa. bobuli i i reduce din rolum 5i ipi modil jca consislenla. se int6reqre. paiul i5ipAstreaza o anumiti elasticitate. Se reduce umiditatea boabelor de la 20%la l5%. Boabele au culoarea normale, sunt tari, nu pot fi striDunse cuunghia: sunt relaliv elaslice. nu se sparg ulor. Trebuie recoltar.

Supracoacerea ($adiul 9). Confinutul in apd al boabelor este del5olo sau chiar mai putin, in funclie de umiditatea aerului. Bobul este tare.rigid 5i se sparge la apAsare putemicd. paiele qi plevele capitd o culoarecenu$ie murdad, iar paiul se mpe ugor. pierderile sunt mari pdnscuturarea boabelor, cederea plantelor gi spicelor, spargerea boabelor lareleral.

Structura recoltei la griu, Analiza morfologici a recolteipresupune anahza componentelor de produc{ie (elementele produc_ti\ itali i , care. in ca,,ul graului sunr urmaroarele: numtjrul de olante,m2.-numttrul dc spice plantdi numdntl dc bo,rbe spici MMB tg.

,*""".,1 f--i;;i;-l

Recolta unelvegeta[iei (fi9. 2.17,fiecare soi de gr.du s(fiecarc soi are o man

Numdrul defacultatea germinatlvtoamnA, numerul deasemenea, o anumitidintre plantele din laldensitate sunt compnumarul de ftali Pe n

Numiirul de 1urma diferenlierii ialungirea paiului

Numdrul devegetafie din Perioadinfl oritr.rlui, condiliilde spiculele fertiledintr-un spiculel, anboabe formate tntt-o

h sfar$it, c(mafurare influenleaz

Relalii fa'necesitb temp€ratlsemnificatie Pmctl(sem5nat in sol uscpentru graul de Prlrgdului in Romania,deci mai aproape dedupi 7 - l0 zile (crzile incepe sI fie di

Prccesul deinso te, luminoase,cand temperaturile I

Plantele dccaracte zeazS pnnll5'C, chiar -20"C Iacoperit cu stat de

Efectele teidiferite, ca forml dde vegetalie in caFig.2.l7. Formsrea compon€nt€tor de productie la gr6u

98

Page 22: Fitotehnie Vol. I

ou

'C pdnp '6l Z li SI Z ETJ) lngrg puudms eetsece ere. ul ed€F8e^ epezeJ ep eriJunJ ul 'oJ€unpp ep pB€ eJ rS atelseJrueu op quuoJ €c 'elIJeJIp

tuns npJF ep roletueld BrdnsE etnz?cs Jol[nl€Joduol elel.eJA'-epeo!z ap le.4s nc luooocB

elso lnlos -erep sel€ relu '(eJrip.4ul ep rnlnpou lnlo^ru El cooz-]eq. !Jo9l

- BI pugd) elnzgcs lmleJeduol el piuelsrzer eJBiu o-rluud e^zeazielaeteies 'elllEc rS oIiE.lJu! eurq 'puueol ep ngr8 ep slolueld

'Jo9 qns pBcs elunlertdu4 pu-ecgugd Enurtuoc lnsoJo.rd :Jo0l - 8 ep unlereduret nc 'eseoururnl 'eluosu!

ololrz op lEzrro^eJ also np€ ep .rolelueld e elliE{ul ep Inso.ord'Eri€le8o^ orzrglul oreJeoep 'e.reolpunpp eU qs edecul elz

El .Ned ep pFrnp o :(rdgerun ru?rn3rse e4lpuoc nc) elE 0l - , pdnpJOI OJe rnlngJ8 eeJr.rgspJ 'Fnleredruel elsecE el ulldo ap edeoJde retu rcop'cos I - tl op Jnf ul pzeorurs es mlnreP elunleledtuol 'etuptuou ul mlnprSe leu9ures op epeouod ul 'trnusrqo poru ul (9le^pulud op lnpJ8 n-4uedrt LunJerd) rJdB esdrl urp erz.rylur ee.:eurdu:8 rt leJsn lo( ur tBupuresp-s -ecep nes rlzJ-el elunlqu9tues nJlusd nunu gcrFerd a4et!]tuuosne rrole\ llsrJe :J.t - lJp unururur ap l.rnleradual Btrser:ungr8 op eleiu[uos 'l€uruJtaa n4ra7'a1l4a&at ap qto|nt nc ryio1ay

'157,1174 uud prerurrdr: ) .topqooq oaauoa pzeJiuanUur JJeJnleurop rt roleqeoq € eguroJ ep epeouad urp ellrilpuoJ 1rfuqls ul

plun sz,|olt[ut o-qu! atoatol aqnoqdp lnltu?unu e.JrlrqEts El 'lEuu ur 'pueJnpuoJ tleque illnlrd. un-JlurpolluoJ uou ep mlruEtunu e rS piuecserogur o-4urp elruoj ololnclds epmlruqurnu uobcnpor el mquluoc lod eri€te8e^ ep eldrpuoc 'rnlntuogul

lnduq uI rnlnod !!.rpuuoJ lntnd.Ju! €l rS lrig.lJul op epeoued urp erieleSo^ep elrdrpuoc ep epurdep .rds u! oreuuoJ ulu,n"tdt uO.!#:#{"rrrr

r"1* 1qiprlu1 ep JolozeJ lndurl ul 'roloiueJserogul ur"tiu".r";tp

",-n u! e)lnz.,r (.a ad arrds ap lnLpanu nes) llluaf lbl! ap lnrpanN'911ora, elinquluoc.ro^ aued o rE[rnu eJec erurp',tu ed d€.u rp In4lunu

g11nze.r rnlnllp:3u1 prlSrgs e1 :ld-e.gul uud elesueduoc tuns olslrsuepep uop:erd alsecy rjol-eun-€p rA lloq ep rnFc€te nes uel urp elelueld e4urpreiuerncuoc r3 -ezeerolep es rriplrsuep e oJeinper Elllunu9 o'eouelllaseep :rruer lndu4 ad'cqse.rp eesop€ 'ecnper es olu€ld ep luqurnu 'puursol

op 1ng.r8 e1 l€unxro8 op alrdlpuoc rS Joleiuur.s e 9^rteuruue8 eoletln.BJ'teugurJs .p e.lelrsu.p urp q\n,/ ,u dd atuDld ap lntpwnN '(,,ellocoJ rn4suoc rs-e,, ep gcgrceds -e-lerueur o ole tos oJecag)ralloreJ e purldo qrnlcn4s o-4ur:d gzeeztrtlJerea os n9r3 5p tos elecegga gze'o.tde rrgrprcedg (0661 'raullos C gdnp 'Ll

Z 3g) rs4ep8a^B ptprnp e3eorlur ed gleroqsle olse ngl8 .p nllnc roun elloroU

ngr; q ol

I-

i'#: lilri 'rl!*

:Llr-ridi*

t__

'@) a '.zu/atuo4 ap ltuptu-cnpoJd olotueuolor.llocor E lcr3oloJ.

El Joloq€oq eeJoBJe(uud u€ru luns alle&olnc o -el-edec eloreJel else Inqog rnF5p tlse roloqeoq Ie

'pllocoJ

nr esundp4s g lod%02 €l 0p roleqeoq rrsl Fr€d aN.4lul !

lnqoq '!de ur rnlnlnu

'euDoIII untnsgi lur'ourr8e4ul ul lersn

'e11OCO't eleOdes 6l0qeoq 'ole}?+l

ere Inuouqug ezPJep erpew uI alse elel'tueJ eluolstsuoJ OltrJnpouelul I eloc !retll qoq u! 9Nozer 0'sJe,{ e$ reur -es

Page 23: Fitotehnie Vol. I

Soltnef 1990). Rezistenla cea mai mare se manifestd la cultudle bineinrddAcinate $i infralitej cele mai marj pagube se inregistreaz' in ca4Jlcultu lor de grAu surprinse de ger in curs de r5sirire (faza de coleoptil).

Prrmarara. odala cu reluarea vegetaliei cresc cerinlele pl;ntelorfala de lemperalural remperarurile favorabile planrelor de grdu af]ate inlaza de alungire a paiului sunr de l4 - 18.C. rir la inspicar de Io - 18.C.In fazele umdtoare, temperaturile pot cre$te pani la 20oC, valori careasigura, in cele mai bune condifii, fecundarea qi fbrmarea qi umplereaboabelor.

dddder',ll' I

necesar ca umiditacapacltatea pentnr al

Fig.2.19. Vrriali!

Trebuie melastfel incat germinldestul de neunifonhogratoare penhu (Pierderile de recolireversibile. Ca umurmireasca consendin precioitali i , iar i

ln prlmavartreptat, flind maxboabelor. In anii n(este suficienta pentvegetaiiei in prim:inte(in uneon Pesuferinfei plantelorasociata cu tempeftscunde gi slab Prtamtaz'.

Vremea ustdetemina un de2absorblia acesteiatif/dvirea boabelolfavofizeazd acest Pzile, 9i se supraPurfrunze ii tulpine, cA. Falisse, 1990).

h2.18.

Fale de apa din sol, cerinlele graului sunt moderate, darechjlibrate pe intreaga perioadi de vegetalie. Se consideri ci in zonele decultur[ a grdului, trebuie sd cadi cel pu[in 225 mm precipitafii peperioada de vegetalie (optimum 600 mm precipitafii). Coeficientul detranspiralie al grduJui este de 350 - 400, ceea ce reflecta o bunAvalorificare a apei de cetre planta de grau.

Pentru germinare, boabele de grAu absorb 40 - 5o'yo ap6, tuponatIa masa u.cala a boabelor: penmr a asigura aceasla canrirale de apt, este

Fig. Efectele gerului asupra plantelor tin€re de grau

r00

Page 24: Fitotehnie Vol. I

IOI

luns (€relsoce rri9tller e rS rolocel €eFcnpoJ) eleqn8ed (6661 ,ess1pg.ypdnp '97 7 39) (,,cuprq rnln-reqed,, lnle^relur) qoq erlE. 'purdlnl rS ozun{ue ?^rezer ep Joloiuelsqns € ewr8lul ep epeouad nc eundeldns es rS ,elE

0l €cJI' gzeemp err^E$r$ rulued pcrluc epeoued soco-td $e.B pzeezuo^eJolBcsn elrJruu-e,r l$ J.0€ ep uelu relu elun:leJedwel Joleqeoq ,a/^ptjrjecnpoJd aleod es ru€ drumue u! 'olellun pJ los urp eralsece e4qtosqerS orieJrdsuel uud rede eoJepJerd ellul nJqrlrqcezep un eultulelepeleod mlnqoq rueldurn lndu4 u! pseolnpl9c lS Ut"".n n"."rA.nr"rtu,

ep alero ul rqesoepul 'csolgo es elelueld 'e^llcnpotd qBls ra epun.suguqj eleluBld 'ptrqEJS olse €rlBFBe^ 'oleJrpu reru unlaeduel nc pprcoseoNe elocos E eC ulElrptwn reiuarcgnsur ezn€c urp lolelueld reluuejnsele eluepr^a oulues lBde eJec uI 'esEoleces ep€oued uoerm ut,\jolur'pJlseou elel ul 'erunr rl lerrr Jolrunl lnsmc uI .pre^Eurud u3 rarlep8e,re eled eurud ul udnd loc'retueld elro,,reu uedoie e n4ued gluercgns alserruJar lndu4 ed los ul pleFrunoe Ede,Izeum ep leuuou llu€ uI .roleqeoqealeurroJ r{ uepunJal lsJrdsur Jp alJzeJ u! rurl\Eut puiU letde!cseJc elelrprum ap EisJ ngJB ep .rolelueld eleiuuec ,qJe^pl'uud ul

'r{e8ur nc truo^lolur atnqe4 eure4xe rrienlrs ul rer ,rdelldrierd uprede ee.lelnunce llszrJo^eJ eg -es ri 1os urp rede eaJedesuoc ?csEerpurmos Es rnlnlos eluganl eleol urJd ec &seceu else ,eleuun eO .elrqrsJe^oJt

tuns'ElnSor ep'putueot ulp loleFces €zneJ urp pllocel ep olrJepJerd'Iuqlnc 4rsnoJ nlued ra npl8 ep lolelueld eere11o,,rzop n4ued ereolprgloqluns guueot ulp rlrdeldrceJd '^llo(ll lsece urc .euuoJruneu ep IntsepIS eplzJvlu! luns n-er3 ep JolunlFc lnlrx^esPl rS eueuruue8 lgru! loJFe 'esaoleces lue,{ce{ luns olouureol rou e1 pc leuoduau emqul

arEuo zap ap lnrpslsap alirunJ ul'alnzE s Fnlsrodruat q IntrWS piuatslzo-I sd8us^ .6I.2.3|d

a|}l|rla^l,.zt,

(r|'tnfFtt{srrrqrv doq

fFdqao

iIFFdtl&!S

mtdaar{lurFot .D rtr9 -

t|r|irtd i' taro ---

'rnlnlos e gde n4ued Eeletr.edeculp %08 - 0L ep lo^ru el ozenlrs 0s ps mlnlos eelelrprum ec ]eseceu

else 'pde op et€tllu?teuodBr 'pde

%09 -

Eunq o lt3ogsJ 0cep lquerrgooJ (r!ed rdetrdrcold uruep elouoz ut !c ?J3plJep 'oletepou lrm!

lrtl\ t/

*.Y. &t{-*---r-

eeJeldun rS eeJeuuooJec uol€^ 'co0z el'3.91 - 91 ep pcrdsuuI elege n$3 ep lolirolelueld oloiuuoc c!

'(Ildorloc op szeJ)Fzec u! ?z?ollsrSoJueurq oluqlnc PI 9ls.

nBrF ep 6r

,\lN

2,I

Page 25: Fitotehnie Vol. I

cu atat mai mari cu cat conditiilespre inceputul perioadei critice.

care favorizeaza $i$tavirea survin mai

lid6.aF. l*Di.it r| r-.r--,ryft,..l..4....8r I

l t lFal|rr'lr Ealct.ra brr rut(-rl

rmDactrEt I

-.rk t-t.l.br| - I.rd.a.r-r ""-" ccl|rirrialt .-

Fig. 2.20. Curbele dezvoltirii bobului d€ griu ii produc€re$ fcrom€nutui desbtilvire

Graul prefere solurile mi.jlocii, lutoase gj luto-argiloase, cu capa_cltate mare de relinere a apei, permeabile, cu reaclie neutrd sau slab acidA(pH=6-7 ,s ) .

Cele mai favorabile pentru greu sunt kastanoziomudle, cemo_zjomurile, cemoziomurile cambice, cemoziomurile argice, preluvo_solurile-ro$cate.

Nu sunt potrivite pentru grau solurile pe care stagneazA apa, fiindexpuse la asfixiere pe timpul iemii sau acolo unde apa freatice se ridicd-in anumirc perioadc. pdna in zona raddcjnilor (tab. 2.l?, dupa D. Solrner.l9Q0). Dc asemenca. nu \unl polrir ite soluri lc u$oare, cu permcabil irateprea ridicatd, pe care plantele pot suferi de secete, precum $i solurile preaacide sau prea alcaline.

In Romenia graul este cultivat in primul r6nd pe cernoziomuri sipe preluvosoluri-ro$calc. A\and in redsrs jmp66rrt, culluri i grdului.aceasta se extinde fi pe soluri mai putin favorabile, cum ar fipreluvosolurile, luvosolurile, luvosolurile albice. pe asemenca soluri esteobligatorie aplicarea unor mdsuri ameliorative (amendare calcicd.ingrigare organic5, alinare adencd).

102

Zone ecolo,

tdrii se intunesc ccondilii favorabileci se intrunesc colBilteanu, 1989)

Ca urmareRomdnia pot fi am

Zo'na fioarlsitueaza, in PrimulBanatului) 9i se ctpreluvosol-roqcat.la semdnat $i inprecipita{iile de t(nevoile plantelor (

tn Lamplaterasele DunaniTeleormanului gi(Urziceni), vestuftecvente, atat toi(indeosebi in BAri

I n L a m p l

restransa; PreclPllasigura vegetalia

In nord_escat gi iama; Pe 1temperaturi scdzu

Si Ei$tdvirea boab

Page 26: Fitotehnie Vol. I

f0l

'Jolaqeoq e6rr^P$rl rs.rolelueld €elllpd 'lsnlol 'cnpord os nu'rlerulou lrue uJ .elnzpas unl€Jeduolel osndrJ tuns npl8 Jp alatu€ld 'eJa.r lnlnuozes lndull ad :eujet tS tpJBrrueol lple 'esnpor tetu luns altrlBlrdtceJd .re^oplotr

tr InNa-pJou ul'JoleluEld ? ll€uuou e4eF8e^ Bm8tse

e rulued eluorcgns tuns lle^ptuud ep ta puur€ol ep elt4eudr.erd :psugJlsoJleui elso rnln-ei8 llrq€lo^eJ eueoJ euoz 'loruE^lrsueJl erdurBJ ul

'(u?3!rpg ul rqesoeput)lrJea Inndacul BI tl e.re^gurud tS lg. leuqrues el 'suul€ol lgle .elue^ca{

Ieru luns olaleces 'ele6rp e$e.e ul tnlnue8qJpg lrqso^ ,(ruecran)

4saspuuv-rselPlpC-nrSrnrg-qSemcng a4ur pie;erdns o rS rnlnueuuoelelrerdup3 e pns ep eelelpunf 'rnlnllo E8ugts urp rupunfl eleserol<roruello

Fpns pdnco plrqero,te3 oUsoJ euoz .rulunc €ldrugJ ul'n€13 ep.rolelueld elro^eu

uedoJe € n.qued eluerruns luns p&^pulud ep !S gurueot op elrdeytdrcod:o1ue^ce{ urind }uns loleqeoq € eruuoJ ap ezeJ ul rS leugures BleleleJes rer 'olqsJol€J oueoJ luns ecqerurtJ elldrpuo) 1ec6o:1oso,tn1erdrS ruorzouec dq ep Jolunlos eluezad uud gzeozualaetea es 16 (rnlq€uBgerdul-eJ l3 rolunSuJ erdug3) lse^ ep etdul-eJ ul ,pug.r

lnuud u! ',ez€onlrs

eS (S96t 'ncsergruez N pdnp 'tZ Z 3g) gllqEroaEJ elrsoJ su

'glqeJo^eJ ra allqeio^e; eyeoj rdrpuoc u1 Ierllnu eles€ldtuE g lod eru-eruouul n-eJ8 nc elaupwes e&lceq ouBotlrur t.Z - I'Z elec ,eJeulln eJ

'(686 t 'nuee lg

'qD ?dnp) mlnpJ8 e.rulnc nlued olrqeJo^eJ urind rdrpuor cseuruluJ es gceulrg€ eleod es ?lrqs& eie3erdns urp o7o1 eurc ed JeoC .olrqBjo,{eJ t4lpuoco/o}L e.Jra ed Jer'ngJB uluod elrqEJo,{eJ 6ueoJ tdrpuoc csem4ul es tugi€ ,elrq€JB €ieJeJdns urp o%02 ecJtc ed 'etuguroa u1.acao1oca auo2

otz082u.08

9Ll8tzu.09

0fl061

00r0tn9rD

E.ree+ ade eru,Juepy

tJllaa{ lazugd €ourlruvpe ap gtBluenlur 4sa aIlI'z ppqrr

'?crclec erEpuou?)else unlos eououesPg JB lunC 'Olrqeror'rnFV.6 runllnr eiurrS unuorzouoJ ed p

eeJd elunlos rS uncelel€llllqeeurad nc 'ol1'.leullos

C pdnp'/t'i'?clpu es gcrl?o4 8drpurg 'edB gzeou8els .

-o^nleJd 'ea€le olr-oluea 'eltmtuotzoue

lprJe qels nes !4n0u-edec nr 'eseol6re-o

0p lnlnuauroueJ aojo

lil|l rF it:rar.o -d

+-

Fitaq.i|tl-

Fe.ariql -

F-r.a -

poraIeut ul^lns eeJt^.elsls

Page 27: Fitotehnie Vol. I

2.2.5. Tehnolr

2.2.5.1' At tqt

Graul este PresemAnat toamna, desldsar5, se infreFascaplanta de glau are ulmica de strabatere ilnutdtive din sol.

Din aceste nrecoltare timPurie, cpermit lucrarea devracumuleze apd $i nmarunfite resturile vincorporate in sol.

Dinte Plantefac parte: mazfuea, '

inul pentru fibre,fibre, mugtarul, nermasA verde, futunplantelor apreclateinclude: soia, sfeclporumbul Pentru baceste culturi trebrrimane un interval i

in ultimele rRomaniei s-a reshipielei qi mar Pulmagricultorii sunt nevalorificate rentabilimiteaze la catevatoamne 9i de Primpulin soia, sfechgraului, ca Prcmelpondere insemnalaceste specii, doafadilie, foarte bun

"s8ur o l

Zona favorabili. Se extinde in vecindtatea zonei foarte favo-rabile. in vestul !5rii, aceastA zond este asemdn[toare din punct de vedereclimatic, cu zona lbarte favorabild; solurile sunt insi foarte diferite si maipufin fertile (aluviosoluri, preluvosoluri, luvosoluri, stagnosoluri Figleiosoluri).

In sud, clima este relativ favorabild, dar spre estul zonei semanilestS. mai ftecvent. insuficienla apei. alal in sezonul de toamna. dar$i primAvara gi la inceputul verii. In Dobrogea, condiliile de umiditateatmosferica sunt mai favorabile in vecinetatea litoralului. Gama desolurile din zond cuprinde cemoziomuri, preluvosoluri-roqcate, luvo-soluri, r_endzine, erodosoluri (spre nordul zonei).

In Transilvania, condiliile climatice sunt favorabile. Un dezavantajil constituie tercnurile destul de denivelate. Zona se extinde in bazineleT6rnavelor, Muregului, Oltului, in depresiunile Bersei, FAgAmg, Ciuc.

ln Moldova (iudetele la$i, Boto$ani, calati, poqiunea din dreaptaSiretului) toamnele secetoase sunt foarte frecvente !i palirea graului estemai accentuatd; de asemenea, condiliile de iernare sunt mai grele. Solurileprezente sunt cemo,,iomuri. alu\ iosoluri- prelurosoluri. faeoziomuri. inaceste areale, aplicarea unor mesuri ameljorative, cum ar fi irigaliile,amendarea, afbnirile addnci, pot crea conditii foarte favorabile pentruculturile de grau.

104

Fig. 2.21. Harla zonnri i ecologice a culrur i i greului de toamna in Romtnia

Page 28: Fitotehnie Vol. I

mate ei organice din sol $i de aceea, existe unele recomanderi de aadministra circa 25 kg azotlha la pregetirea patului germinativ in toamnA.

Datoritd acestor probleme care pot apare la aplica.ea sistemelor delucreri minime, uneori beneficiile prin comparatie cu sistemul cu ariturinu slurt foarte consistente fi depind de contextul general in care se facecultivarea. Se citeazd cazuri in care semlnatul direct a dat productiiinferioare in climatele umede. dar situalia a lost inversi in anii secelosj siin climatele uscate. La producli i relatrv egale obtinute prin aplicarea celordoui sisteme, costurile mult maj reduse suslin extinderca sistemelor deIucriri minime.

Agricultorii care practica sisteme de lucriri minime. insotesclucrarile superficiale cu afinari addnci. l lra inloarcerea brardei, efecluateperiodic. De asemenea, la intervale de 3 4 ani se intervine cu lucrarea defiat.

Cultivarea grdului cu un minim de interventii asuDra solului estecondil ionata dc prezenla ma5inilor agricole moderne .peiif ice, de marccapacitate. De aceea. in Romdnia acest sislem e\le pra;Lical actualmenlein marile e)|ploalali i agricole comerciale. Frrinderea sistemului inexploata{ii de dimensiuni mai mici va fi benefici, dar este o Droblemd deviitor. care !ine in principal de dorarea cu uti lajele specifice.

2.2,5.4, SdmArqo $i settudnotnl

SdmAnp de gteo destinatd seminatului trebuie sA apa4inA unui soizonat, sd provine din culturi special destinate producer;i de sdmaniA(loturi semincere), din genera{iile I (C1) $i a II-a (C2), sd aibd puritateal i z ica min imum q8oo. lacu l la lea geminc l i !a min imum g50o 5 i MVe carma1 mafe,

Tratarea setfiinlelor inainte de semdnat este obliqatorie.fratamenlele se por dilerentia in funclie de agenrul patogen gi demodalitatea de infestare. impotriva agenlilor patogeni transmisibili prinsamanta. cu spori pe tegumentul seminlei, cum sunl m6lura comund(Tilletia spp.) 9i firzarioza (Fusarium spp.) se recomanda tratamente cupreparate pe bazd de: tebuconazol (ORIUS 6 pS,0,5 yt de semant5iAMIML J FS. I l t de sam. in la : KRtp fO SUPER 60 t -s . 0 .5 I t desamantd); difenoconazol + ciproconazol (DIVIDEND STAR 036 FS. 1.0l/t de sAmanli): rebuconazol prorjoconazol TLAMARDOR 400 FS,0.150 li d^e samdnLa); procloraz + rrir iconazol tKll\1(J DUO. 1.5 lt desemanla). In cazul agenli lor patogeni cu spori in inreriorul bobului, cumeste ticiunele zbur5tor (Ustilago nuda f sp. tritici. sin. U ,.i/rci), se poate

122

rnteNenl cu prepara2,5 l/t de semanF).

Pentru agenpitic1 (Tilletia co lposibili fiatarea se,aceste tratamenteputemice a soluluirevenirea grAului Pf

Pe terenuilindeosebi pe terenlcultivat dupi grauvegetaliei - gandacspp.) fi afidele cerRhopalosiphunt spleste putemice, estinsectofungicide, Ituzariozd gi gendadifenoconazol (TOviermii sarmi se v!2,0 l/t d€ sdmanldcerealelor, hatam€(NUPRID MAX A

Tratamentese cu mare atenlsAmanla.

Epoco .levenirea iemii sA rIin care sa se acunintarea in iame Plliunze (ftIa ca fral

Daca se inlplantele r5sar terzfiind sensibile laimburuieneazd maapare Pericolul d€aflate in curs de Iaceeaqi sensibilitisistemul radicular

Daca se seputemic, sunt exp

Page 29: Fitotehnie Vol. I

tzl

uol9un9p ep Inlncele rerleleSe^ FndoJul Bl ep qcu! esndxe luns .cturo]nd€oJd pllo^zop os ngJB op elelueld .eurol^ep eoJd eueulBes es pJeC

.l€llo^zep qels gcul t€lncrp€t lnttl4srsnr'o1li?.lJuleu Jep otugspl olelnlupld qlseJrueu etBlltqrsues rsseece:elnzEcs rmFJeduel €l elrqrsues eu€oJ luns aleuruue8 ep slnc ur eleuenwn ep eleqeoq '?euouese ec .Joleqeoq € ol^plsr6 ep lnlocrJed 6Jede'El?^ ords elAogunleld os r* arztgluJ es e4elo8e^ ,rotn relu. pzeeuerrunquros rS qcrLu elltllsuep o ee^€ sA Inuel e&^pruud.Ie8 el ellqlsues purg'5lrlp.eu rs olrlp{uleu puer u! p.qur .Jsei!{uJ nu .ntzrgl JesEJ elelueld'llapueuoror glurldo epeorred ep Ei€J lqeupues eEl_elul es prec

'(dello^zop eord rg ?s rri€.g ec -eleJ) ezun.gt - t Is IiB.r.J E - Z op Inrpets ul -eSunfe ps ngJB ep eletueld pu?r ul BeJeJturel'ec nlued'a^rlrzod unleJaduet J"009 - ogn ezelnunce es ps elec ul'plulou ezeleSo^,es elelueld 6l€c ur elrz 0S - 0t pupru-el ps r(uer eelrua^el -eugd 'EcuI

l6J1se et$eltqels os rnF-el8 e ,Dupt,ras ap D.rod|

nc rololeJedord e puuoJrun rclu lec ee*.elserue "dr"r" "*JtX:t:: -npuuqurin 'leugures op olurEuJ lelpeul lzEenlJeJe rs elelueurelelJ

'(q1ugu-es ep r/t s'z'sd zzz .Iv xvhl atudnN)Iozeuocnqel + pudolcBp[lrr nc lerqJeJo g e In]uouele{ .roloFeletelep+e ep Jele rm epe^oJd es oleJ u! elldetqrs ul:(giugrups ep VI 0.2 'SJ

9tZ VJNrl ) lozsuocnqel 1 pr.rdolcepnur nc €turt e^ es guugs rrrruor^rS Iluezerd luns EcBp :(piupups ep S,Z

.Sn-Id JINOJ) IozeuocouoJrp

+ urJ]nget nc elueuleleJl elspueuoceJ luns soqeqB cEpug8 rl gzoueznJ'pJnlqur nc ele$aJul olunueJel rulutd :ounue ti .eprcr8uruolcasur

oleJedeJd na Jololutues selele{ eJeseceu lnlosqe eNe.parluolnd eNe(utnurwoJB srqdDzltps ,wnpoqnp wnrydopdo\al l ,.dds anqdtsolDdotlY'aDuanD utrqdlsor)DtI -uts 'aDua^o,orgo15) rolaleerac elep$s rS (.ddssapu8v) pvrjPs rwbr^,(sapouqauat snJqrz) soqeq8 repue8 - rodete8a^Intndecq el ecele etB. uol?ungp nc ee.lelseJur 16 (n,el8 pdnp te^4lnclngl8 el nes) os€oryd ep atew plruprl^ecur o nr elunuorel ed lqesorpul'?ul,ueol uJ uol?unpp ep lnc?ls luelceg olse epun elunuaJel od

'uorel rielaJe ed lnlngJ8 eelrueloJep elur€ul e^znEd ep elelu teur l€ relur rm l?seceu elsa rnlnlos e ecrurelndruplsoJur Inzes uJ'e.rele eJ .qsnpeJ slellceclJe n€ elueuele4 elseJetep 'oprJ6ds osnpoJd nc 'leupruos ep elurcu! loleiu[uos ee.&lsr] pltqrsodeNe lzouezql rs qunuoc eJnlgut ap u\tple '(Dsb^o4uoc oya11g) e^cr1rdpmlptu else lunc'los uud rllqtstursueJl tuo8opd tdue8e rulued

.(plugurEs ep l/l 9.2 'CC 002 XVAVJIA) ulerll + lulxoq&c.p ezeq ad el€Iedeld nJ rue^Jolur

elBod as '(lrl4.4 n uunc 'rnFqoq lruorJo:ep vt 9't 'onc oJl 'sd 00t do(ruvtl0'r 'sJ 9t0 uvJs (ep vt 9'0 'sc 09 di:piuvups ep Vl S'0nc elu0uel€Jl ppuBul9UnUrOC €rnJpUr lun!urJd rlrqrsllusueJl ruaap rS ueSoted lntu. 'euoleSrlqo slso I

tgc BI t^{ rs %98 urBol€lund 9qr€ 9s '(Z:giugrugs ep ruocnporos rnun guriftde qs o

'0rurJa

ep puolqord o olsa Iul rnlnurolsls vo-lopelueulEruae FcqceJdaJetu ap 'ocgrcods oraNe rnlnlos erdns€ ll

ap earercnl nc 0ur]lro:elenlceJo rropzfiq €3rcseiosul 'ourrurru ul

aP roleurolsrs eeJopurole. €e&cllde uud orS rsoleaos ttu€ ul qsrr4Jnpold lep e tcallec€J es elDJ ur l?r9urErnlqle na Inue]srs n0p Joleuelsrs BorBcrl('9ulueol UI ̂rlBUrUUa

€ ap rJppueuocal 0l

Page 30: Fitotehnie Vol. I

(afide, muqte) 9i boli, lanul se imbu.uieneazi din toamnA; masa vegetativibogati face ca plantele si fie sensibile la ger $i asfixiere pe timpul iernii;in primivari lanul este foarte des, plantele sunt prcdispuse la cidere qisensibile la boli, boabele rdmdn mici datorita densitafii exagerate.

Indif'erent de zona de cultivare, epoca optimd de semenat a grauluide toamne in Romania esle I - 10 octombrie. Pentrlt zonele din sud, vestqi Cimpia Transilvaniei, intervalul care trebuie luat in calcul este 25septembrie - l0 octombrie; pentm zona colinara, nordul tirii Sidepresiunile intramontane, se recomandi sd se semene ceva mai devreme,rn intervalul 20 septembrie - 5 octombric.

Densitates de seminal la grau trebuie stabilita astfel incat sd seasigure. la recoltare. o densilate de 500 - 700 spice,m'. Penlru aJealizaacest lucru trebuie sd fie semdnate 450 - 600 boabe germinabile/m'. Intreaceste limite, densitatea de semdnat se stabile$te in func[ie de capacitateade inAelire a soiului, data semdnatului (l'atd de epoca optime), calitateapregdtirii patului germinativ, umiditatea solului (asigurarea umiditefiipentru un r5sarit rapid). De asemenea, trebuie luat in calcul un procentmediu de rdserire in cemp, pentru condilii bune de sem6nat, de 85 - 95%(din boabele germinabile semdnate). Procentul de risirire in cdmpdepinde in cea mai mare mesure de: tratamentele efectuate la simanfd;starea solului la semenaq sub aspectul asigur5rii umiditAii Si a calitAtiipatului germinativ, gi care depinde, la randul seu de utilajele cu care s-alucrat solul (tab. 2.22, dupd K. Baeumer, l97l).

coreratiaitrrre racurtatea germinarivr, det€rnin ^tttnr^ror^t , ti,{"f,i!!!!^22

Craul are capacitatea ca, prin infrelire sa-$i corecteze, infteanumite limite, densitdlile nefavorabile. In asemenea situatii, adminis-trarea ingre$emintelor in prim5varS, in doze ceva mai ridicate stimuleazidezvoltarea vegetativi gi productivitatea plantelor existente; prinadministrarea de ingre$Aminte se urmere$te se se asigure o nutrifie foarte

bund a plantelor p(compensat prin nunTotodati, combater(mare atentie in cultrburuienilor.

La densitiliexagerate, costisitoputemrcd, apare per

in cazuri ertoamnele foade s(bulgdros, exista pnnabile/m'. Trebuiepregetirca unui patprin mirirea densiti

in ultimul tisemenat la grau, clEuropei. in acest smoderat sub aspe(infr5fitul plantelor,Prin comparalie, lfavorabild infidlitumari pentnr a comladesea foarte impcorela[ie cu utilizirezistenla la iemarfavorizeze procesuDesigur, consecinlgriu ar fi considtocupate de cultura 1

Cantitarea Icalcul (pe baza dencup nsd, de regul6,

AdAncimeasolului, soi, mirinmandatd). In condadencime pe terengrea, unde apa penspre suprafafi esinsulicienta la sul

t24

cNmo.la strm'nt0 de sreu tratatii si netrarattrFacultalea geminatva

(%\RJser i rea incdno (%)

196697 53 8690 53 6l80 53 5 7

1967 95 7 l 7388 67 69

196895 67 7687 53 1278 49 65

Page 31: Fitotehnie Vol. I

szl

Inzec uJ rS tuncord 'EJeoSn letu pnlxel lt ?leJe.rdns el plueDunsulolelrprun nc olunueJel ed :?ltcltrp leru E^ec else ^eieJpjdns eJdsrolueuue8 €eJel?qp4s Jer 'plernSrsB elso eleuruue8 nqued edu opun ,8e.6ards arcolflu ?mlxol 16 ?luercgns eplrprurn nJ olunu*e1 ed etutcugperuc S - t Bl leupues else IngJS'erugurod urp alrdrpuoJ ul .(glepueur-oc €tode op pieJ) rnlq€ugruos etep ,lolultues eeurugut ios .rn1n1osemlxol rS eeletrprun ep epurdep lnlngr8 e ,ralraas ap oaralcxgpy

'eq/piugur?s 3)l oqz rS 002 erluJ .pln8er ep ,psuudncalse (reiurues e olEttlBc ep Joltcrpur e rS etrllq4s llipllsuep ezEq ed) Incpcurp pletlnzal (leuprlres ap ew:ou) to|caq o1 plugwps ap oatDtluDJ

'€rugurou u! EutrrBol ep rnlner8 erqpc ep eledncoueu oleieJeJdns elope^ ur eln e luns prep .elrqe.reprsuoc

U lg nel8€l leuPures op rolri"-rrsuap rrJernpel elE ec[uouocb eleiurcasuoc ,In8tsec'e&urer rulued Jolalu€ld eeJrlESord rS eldg+ul ep InsecoJd ozezuo^eJ9s orEc 'qruqdo ecodr ul lnleupues nc ri unce.rd ,ol€tuer €l piuelsrzeJrs erip.gul ep el€w elellaed€c nc unros toun eeJezlltn nc erielelocur 'eduele nc plEzrleue ornqeJl euelqoJd elueuodur eueoJ ee$p€lr.ms oJer rltuet Induq urp ep]rsuep ep e1r:ep:etd esueduoc e n4ued rreruteur ripllsuop roun eelyzllgn edtpeJl uud sndwr ne.m1n1{9gu1 p|qero,reg!:uncs ep?ouod rS lou EI ep rolurer eelell.rser8e ,erieJeduoa uud'orururur qns r[uer Fdruq ed e1ue1d op eluepJeld ler ,]oletueld

lnltip{uJp'zpo^€J elso 'Ilu:or

lndtuq urp lolrmlEledruel Inlaedse qns lB&poutI3 perun'Arlcedsal IntButllc u! pc l4utue etnqe4,suos lsece uI .ladomA

lqse^ ury.yJ4cerd nc Jelrurrs .zrul.8 q ggt qns Jerqc.n-a3 e'i rupruos0p roliplrsuep eejornpeJ eldsop rou el ta-pmcsrp es dur-u pur11p u1

'lerl'd reunu al€peroc s ro c*r"r#'ifr:,:.::jl?T:J':";tj:#J: 'rnlnFupues €eretapluJ) octSolouqel eluo:e gc puder ernqerl ,ruToltqeu -ruJe8 aquoq 001 el pugd Eetetrsuep uptu e ap ecrpad plsrxe :so.rp8lnquerel uJ Eupruees es pu,ec e4enlls ur n€s eseoleces eueoJ eleuueoluJ 16 uncerd 'lerzj-elu!

Inl?ugues el rqgsoepuJ .orua4xe unzec ul'rloq op lnc€l€ pcgtldrue os rS rueppJ lnlo.ued eJede .-e;rulelnd

peJd alse oluBld elulp Eluencuoc .elerrjusnlou ri er€olrsrlsoc .olele8exe

luns ,elugwps op olununsuor ,uelu serd l€upues ep liptlsuop €.I

eluorncuoc lrqrsod rgc od'eururrre e ruruod.ereJ elunl,"" r, "#fJJl rpru nc llenlJoJe ernqel eieplrrqle uud lolruernJnq ealelBqr[oc .qlepoloJ

'?tEcrpu leru ttc gtrAlW nc 'crds uI eqeoq ap ereru 1rupunu uud lesueduoceg qs ztu el ecrds tS de+ ep crlu F-rptunu ec ru1uad ro1e1ue1d e gunq

eu€oJ e4rlnu o emiuud :eluelsrxe Jol9zBelntuqs olecrprJ r-srurupe 'rdenlrs eae.4ul 'ezelceroi rdJ

!lBtu! lntlrf6fr !a rol8ro

zzz pPqu

B-s el€c nc eJefelln

Itigrll€. e lS dplptt:piugurps el etenlcaJdluvc u! oJugspJ .

70S6 - 98 op 1Pu9ru.lueoo.d un Fclec ulr4llrpluin eoJ?m8rsr€elBllls. '(pruqdo s.eel€{JBd€C ep a4cuie4q zu.r/elrqeuru0e'Ezrl€er B ulued zrul0s ps lgruJ loJlse pll

'otuot^ep teut e oJ ors ru-ei Fp.rou

'pJ

sz also Fcler ul lrlse^ 'pns orp elouozlnlngJ8 e l€uguos op

'aleJeSexe rlrS oropp. el osndsp:Iluler Fdrurl od oJar

,e,^.llelo?a^ esetu :Pu!

99ZL9L69tLLSt998

Page 32: Fitotehnie Vol. I

semAnaturilor timpurii, se recomandd se se semene ceva mai adanc, la 5 -6 cm.

Din anumite motive (tercn uscat, bulgdros, nea$ezat suficient dupdarat datoritl recolterii tArzii a premergdtoaxei), gdul este semdnat, in modliecvent prea adenc; consecinlel€ sunt risiritul intarziat, plantele nu maiau timp sd infreFasca $i se se prcgiteasc5 pentru iami, sau graulinft5le$te tarziu $i putin.

In legeturA cu addncimea de semenat, trebuie semnalat cd, inRomenia existi in culturd soiuri de gr.iu (printre care, Lovrin 34, Rapid)care se caracte zeazd prin formarea unui coleoptil mai scurt; la acestesoiuri, adancimea de semanat tebuie sd fie maximum 4 cm gi foarteuniformS, pentru a asigura strdbaterea tuturcr germenilor pand lasuDrafa6.-

in prezent, existe un€le recomandiri privind seminatul maisuperficial al grdului, la 3 crn addncime. AceastS variantA, practicatA inunele liri prcsupune un teren foarte bine pregdtit, m5runtit, a$ezat $i cuumiditate suficienti (eventual, printr-o udare de ris5rire), pentru a asiguragerminalul $i dsiritul. Avantajele ar fi rdsiritul mai rapid, o dezvoltaremai bund a plantelor ti pregdtire acestora penh! iemarc.

Distanlele de sgmdnat la grau, pe plan mondial, srmt cuprinse intrel0 qi 18 cm (dupd W. Brouwer, 1970), IbrI a rezulta diferenfe importantede producfie. Ca atare, distanta dinhe randuri tebuie aleasd intre acestelimite, in functie de ma$inile de seminat aflatc la dispozifie. in Romaniagraul este seminat, in rnod obignuit, la 12,5-15 cm (distanfa pentru carcsunt construite semdnitorile universale existente mai ftecvent in dotarc).

in anumite situali i (culturi semincere) se recomanda distanle deseminat ceva mai mari (25 cm), pentru a favoriza infrAftul gi a asigurainmullirea mai rapidi a seminlei; in asemenea situatii, se seamrnd cudensit6li mai mici decdr in mod obisnuil

O metoda de semenat mult extinse in terile cu tradilie in culturagdrtl].lj este semdnatul in cdrdri. Aceastii metodd, folositi in prezent, pesuprafele in qeftere in Romania, a apdrut din necesitatea de a asiguraefectuarea, cu mijloace tereste, a lucrdrilor de impri$tiere aingriqdmint€lor, de combater€ a bolilor qi diunAtorilor, de erbicidare, aftatamentelor pentru prcvenirea cederii, in mod foarte precis, cauniformitate de impre$tiere, pani in faze de vegetafie mai avansate (chiarpand la irceputul formdrii boabelor). Trebuie relinut cd in tehnologiileintensive se poate ajunge pini la 5 - 8 treceri in cursul perioadei devegetafie, penhu efectuarea dife telor lucriri de ingrijire.

Nu existe cpoate fi adaptaE diau la dispozifie; tnesemdnate, obfinrofilor tractorului;tractorului (de ftsemdndtorii), iar crolilor tractorului $ingrijire in vegetcorespundd cu letratam€ntele.

ln rlgura r1975) este prezentlucreazi cu un sinm; magina pentumatina penhu erbi

Acolo undecu mijloace "avio"la semAnat, urmesemendtoar€ suprirde dezvoltare a plade lucru a mijloacr

crrc.n4. . t - |

"_g-'.d-ffi E

G

t26

Page 33: Fitotehnie Vol. I

LZI

F FrFns{i.r. qriErrr.{{|| l'orl

ep repBorJod InsJncelfiSolouqel ul Pc trPrqc) elesue^e leuec 'srcetq euBoJe 'el€prf,rqJe eP 'rolr

B ererlspJdull opgJn8rs€ e ep eelelrsled 'luezeJd ul e-Isolremlln u! o{rp3.4 n.

nc pu?ul€os os 'rdg

BJnArsB B rS Inldp{uep elu€lsrp gpuBruor

'(elelop ul luo^ce{alec rulued eiu€tsplBrugurou ul odlzodlelsec? e4u! Eseop eelusuodur elusroJrpe.4ul gsurrdnr lrms 'l

'0J

eJetlo^zeP o 'prda rem8rse e n4uad '(oJ

nc rS tezaSe 1dun41ul gpcqcerd '!lu€0

reur lnleu9uros pul

€l Eugd roluotuto:elreoJ rs ruc t lunrelsece el :uncs Ieu(prde{ 'tt uu^ol '.

u! '9a lePrlluos en

ln-er8 nes 'Eu.r€r niIgw nu elslueld 1eI:pow uI l€ugqres olsrpdnp tuercgns ]B'zoS1

- 9 el rcu9pB rBru €^

"--*-!Hf.ttrs: Dru,*.,-r,'' .-...Eit-FGL4

!rrrltor Inlatr?u|es n4[rd?ureqrs .rz.z .3!J

hl]|F-!-||Far-ua

'Joleluouele4 eeiealld€ n4ued olrsoloJ ot^e JoleJeolrrw e turnl opeeludpl no llB8e U €^ euun -enop e.4urp siuelsp :lolelueld € e&tlo^zep epelesue^e r€lu ezeJ u! gued ellqlzr^ luns 5.rBc eulln .(eleuudns a.reolpuguesBI ep unqnl gnop) ru.0t - 08 ep.eleluauo ep eur.rn.leupues elep 'esel es ps ppu?ruore.r as .(uJnl lsec€ epa^ord os la) ,,ot,,re,, ereolftur nJeriEo8e^ ulp alugJcnl €nlceJe e op €el€trlrqlsod qNrxa epun olocv

.rurnl ep euriql ut ZI eJe elpptcrqle tutued eurssruJeI 'luanl ep etutpl ur 9 oJe alulruqslj8ur leJlsrurupe n4ued eurs€r.u :(uf Jp ruJnl ap eJultiEl nJ eteotpu9trlJs o nJ.JolJett ln8urs un nJ qzealJnles erec u! lnzec ur rupJpr u! |€uqlrlos op Eueqcs o pleluezejd elso (g16l 'reneu)l

N rS puEI,{eH ni) 5lceqqcsrC D pdnp) /Z Z €rn8g ul'oleluorueleil

ezeonpeJe es e.rcc nc tolurieru e cnl ep eeutlpl nc gpundsa.rocEs ernqe.rl r4rgc ep elqcered e4urp eluelsr6 .ed€lo8a^ ur ellfu8utep r4xJnl eleluoJtp enlceJe lol os elec nc rolrurleur [s 16 rnJtuolcpll JoplorIr4ueweueco nc ple36 elso ug.ryc Enop orlurp eluelsrp Jer '(ruotpuEruosep !.mqq Z osqcul eU ps luercgns else .-?ln8eJ ep) lnlnJolc€JlJolr.meud eourrlgl nr epundse.roc rrgrgc teun eel,udql :rnlnJolce! lolrioJoleuun ed tuolpugtues rolunqnl eeJeprqau! uud elnuriqo .elpuPrueseuraroq Z elpc ?sBI es 'u_e&c u! Inl€upru.s el ,etunue rS :orlzodsp el neIl e.&c od .locu8e ruraeur ep lrues el lolFcn8u e&J.g op gpldepp g oteodPuraqcs :rJ^eJpc u! Inleupl,ues rulurd p&puEs pr.ueqrs o plsrxa nN

Page 34: Fitotehnie Vol. I

2.2.5.5. Lucrdrile de ingijite

Graul este o culture cu o tehnologie total mecanizabili, deosebitde rentabild sub aspectul consumului de lbr![ de munc5. Felul lucririlorde ingrijire care se aplice graului ti numerul acestora depind de foartemulli factori: calitatea patului germinativ; dezvoltarea plantelor in toamneSi starea de vegetafie la desprimevdnre; mersul vremij ti al vegetaliei inprimavari; rezerva de buruieni; infestarea cu boli Si deunetori: dotareatehnicd, posibilitilile materiale gi calificarea cultivatorilor. Sunt situalii incare sunt necesare sau sunt el-ectuate nurnai I - 2 lucriri de ingrijire qisunt situalii in care sunt efectuate foarte multe lucreri (7 - 8 treceri).

Tdrdlugitul semindtutlor de grau imediat dupa semdnat apare canecesar atunci cand s-a semdnat in sol afanat Si mai uscat, $i se efectueazecu scopul de a pune semanF in contact cu soiul $i de a favoriza, astfel,absorblia apei.

Conlrolul culturilot pe timpul iemii gi eliminarea apei pepo4iunile depresionare sau micrcdepresionarc sunt operafiuni de bunigospoddrire, care se efectueazi de cltre orice bun cultivator de grau. Laamplasarea culturilor de grau febuie evitate, pe cat posibil terenurileunde pe timpul iemii apar baltiri.

Tirdlugitul la desprimdvdrare este necesar numai in situatiiextreme cand, din cauza altemanfei temperaturilor negative cu celepozitive pe timpul iemii, rddicinile plantelor de greu au fost desprinse desol (plantele sunt descillate); ca urmare, la incilzirea vremii ladesprimevArare poate apare ofilirea gi uscarea plantelor de grAu, pa4ialdezrddicinate; fenomenul este mai frecvent pe solurile areiloiluviale{podzoli le). Atunci cand srluatia o impune- lucmrea de taval;gir trebuieefectuafi pe sol bine scurs, dar inci reavdn, pentru a realiza aderarearddecinilor gi a nodului de infri{ire la sol, dar fbri a tasa suprafala solului.

Gtdpatul culturilor de grau la desprimeverare este o lucrare dintehnologia clasicA de cultivare. in prezent, grapatul a fost scos dintehnologia recomandati, dar mai este practicati in anumite situalii,precum 5i in agricultura ecologici. in majoritalea cazurilor se consideracA lucrarea de grdpat a semen5turilor de grau la desprimdvirare, nu estenecesarA, iar consecinlele negative sunt, adesea, importante: multe plantede grau sunt di. lruse. altele sunl de./radacinale; terenul, inca u*eJ. estetasat pfln trecerea tractonrlui; cresc costurile.

Cotrbaterea butuienilor este principala lucrare de ingrijire dincultura glaului. Pierderile de recolte la grau din cauza concurenlei buruie-nilor sunt, in mod obiinuit, de l0 - 20%, dar pot ajunge in situatij extreme

128

pan6 la 60-'70%.impiedicarea aparrttoate mijloacele: Idensitatea optimd, (

In cultura globligatorie. Buruiecondifiile din lara ISinapis arveksis,Cirsium arve se,Chenopodium albtrecomandd admir(DrcoPUR D, l,o

AlAturi de cspecii de buruieniM. inodofa, Agroslrhoeas, Stellaria tlasemenea situalii, Idicamba (DICOPLSL, 1,0 l/ha); fluro15 - 20 g/ha); trrGRANSTAR 75 IFLO, 0,4 - 0,6florasulam + 2,4 D(BUCTzuL TINIV

Administrain f^za de infrilit I2 -4 f runze(subtemperatura aeruhvant, timpul cildrerbicidelor pani 1laparifia unor efereficient $i cand binfrAlit ti panA Icupiinse intre 5 $iRIVAL 75 GD Po

Buruienl (derate speciile G.cirora se recomalEC, 0,4 l/ha), aso(

Page 35: Fitotehnie Vol. I

6Zr

'ocremlruoJlns oprcrqro nes o t.z nc lercose .(eqll t,0 ,la

0SZ NVDINOJ_) xrdrxoJong puguriuoc elel€&derd ppueuorol es €ro.rqcPajeleqtrro. 1ued \lqDqa1 esdoapg * ahtudD anlpg olrrceds eleJep-rsuoa luns rnlneJ8 eJnllnc ul puelqoJd elEuopeluocrp tuerung

Jnprnq rp ereJ u! gugd 4eJlsrururpp lJ lod cD st lvAIdlS JC Sl, {VISNVUC olepl'rqre 'eeueurese eC.CogZ rS 9 e.nu! esuudncunlBredurol el lezrlqn g eleod Int€t€deJd gnpmq el gu-ed tS friE+ulel 5p else lnpJ8 rur 'ewrilpu! ruc 0€ - SZ ne olruemmq pupo rS tuercuealse o.IJ ogunl lnprcrqra .ngJ8 el eJxolotu epeJe roun Bduedesuruuelep epod poulelut eolop p-ep lnlac €o&urroJ el pugd roleptrlqJsrulJrlde EetelzJglu! pJ gzBrurlqns es soutunl r* solnpE Indull

.lug^p.rRJ'PlUsrurl eetueJ^'Jool ep eJetu leul eU gs atnqo4lnlruee ernielsdtuel:(uns J - pptrugle^d rulu.d lolelueld Beurilpu! ruc 0l qns) .zun{ t - Zne a[uerunq ler 'pouelur mFtuud eereruJoJ el qugd 16 ]dgrJuJ ep ez€J uJtuns ngr8 ep olelueld puEc .e.re^Elulrd pzeentJeJe es pe&Isrurutpv

lewt I'-IvsdaAINn'In[3ns)0 t'z pr.e + Irurxouorq :(eqll 9,0 - t'0 .cNVJsnr tr) c t.z + weFserou:(eWI S'0 - €'0'00t ]AdINO.I) prprrdotc:(eV 9'0 - t.0 .O.tC

OSUnJ) AHA C t'Z + ruqnserou :(eq9 OZ - 9t .JO 9, {VJSNV'dD '.ltB 0Z gt 'OD 9L UVIS TVAIU) Iqeu-uo.mu6qq :(BWB 0Z 9l 'CC Sl'IVAIU) uoirglnsrolc :(eVI 8'0'ttTUAJ) rrdrxornu:(ewl 0.t

.tS

0t xadns Nlofusc :evt 0't 8'0 '-ts t9t dor xndollc) equ€crp+ C-t'Z :eprcrqre roleleolgrum eoDcrlde gpueluocgr es ,Iienlrs seuewesell'ds unuo&tlod 'suDlpo,t Drollg , ds orruohl1 ,DlpaLu ol,tD als,sDaoq,lraADdDd 'auuodD un1Dg ' ds snqcuos .oSoqIB Duruatro,tBv .oropoul .llJ'DUr&ouDtlJ ouotl4Dw g Je (unc .c-t.z el aluelsEel ruoriunq ep rcedsrS lBde ngr8 6p olunllnc u! 'oleuoduetu eleleuopolqo.tp ap unt?lv

'(evt B'0'ls 009 vuJxa NoxeJsa :eqr 0'l 'c dndoJlo)O-t'Z lnprce uriuoc olBJ lolele.redald eele.4srurutp€ gprreuocoles 'erolsec? €elelequoc nttued .snlsao1 snqn[ 'unqp anpodouaqJ'ds xald!4y'snuo,(c Da)n'tuaJ'asuaMD rdsolqJ'asua^rD utusrl3'sltotsDd-ostnq D asdpJ ,un4suotldot snuoqdoy ,stsuaruo srdoutg:luns rnln€rF Bmllnc ul olue^ce.g retu elrrceds :plNeou €l?l urp olrdlpuocu1 etualqord etlnru reu elec errprJ olEuopelrlocrp elruetrung .euole8qqo

e&rcnl o elso Joluerrunq e Ecturqc eereleqruoa .rnlnvJS erulnc uI'eJlurqJ rtaleqtlroJ .grut tdo eJ]DllsuJp

nJ rS ecode ul Inleuputos ,rnJnlos allrglcnl ,e4eloJ:olecBolftru oleoluud eluguun elnqeJl nglS ep eJrmllnJ ur €lolsoJe relluedp ee&Jlpardulrs uorn-mq ep reNez.t BerecnpeJ .arpuun e) .o/olL-}g el guBd.

eueJlxo r4enlls ul €3-emrnq raiuerncuoc rurp orrfu8ur gp $u

else 'poun 9rul 'lnu

elu€ld ollnur :otu€uoolso nu rereJP^gruud

9Jeprsuoc es rolunz€'1$enlrs elrurnue ururp socs lsoJ p lnturp eJsrcnl o else 0r'rnlnlos eieJeJdns €sleeJeJepe ezrlear e lrernq.I tl8np^pt apeleLmlrolrSle elunloIer&d

'ngr8 op rotelel Ituer^ EoJrzl9auep esuudsop 1so3 ne rolec nc o^qe?eu r(rdenlrs u! reuns r

elrmueJel lrqrsod lgie'J 'nW8 ap roF^qlnqunq op rurderedo :od lod€ polsulrullo

'leJNB '€zuo^PJ € eplzBenlceJe es rs Jecsrec eJed€ leugues -edn

'(uerorr 8 - /)

rS e.rrftJ8u! ep ullcnu! Ilienlls luns rolrr(eeJetop :uolEunpp l{u! red€le8e^ p ra ruEuureol u! rolstueld !egeoj ep purdop erclolrpJcnl lnled 9curlrqeso.p '9lqtzueco

Page 36: Fitotehnie Vol. I

Administrarea acestor preparate se €fecfueaz5 in acelea5i faze devegetafie ale grAului qi ale buruienilor menlionate mai sus, tratamenteleputand incepe mai devreme, cend bmperatura a dep5$it 6oC. Combatereaburuienilor monocotiledonate apare ca necesare doar in anumite zonelimitate din Romdnia. Speciile respective: Apera spica venti (ia.rbavenfilnl) ,i Avena fatua (odosul) gisesc condi{ii favorabile de dezvoltarein zonele colinare, umede, din Banat, Transilvania, Bucovina.

Penfu combaterea ierbii ventului se efectueaz5 tratamente cuerbicide pe bazd de iodosulfuron metil + amidosulfuron + mefenpir dietil(SEKATOR PROGRESS OD,0,150 l/ha), cdnd greul este in faza deinftAfit Si pane la formarea primului intemod, iar plantele de iarbavantului au 2 - 4 frtnze $i penA la infrifit; prin acest hatament suntcontrolate $i buruienile dicotiledonate anuale gi perene. Tratamentul poatefi ef'ectuat qi prin administrarea asociata a preparatelor pe bazi defluoxipir (CERLIT, 0,4 l/ha) qi metsulturon metil (LAREN 60 Wp, l0glha), carc asigura combaterea buruienilor dicotiledonate gi a ierbiiventului; tratamentul poate fi aplicat pane la sfartitul fazei de formare apaiului, eventual concomitent cu un fungicid pentru boli foliare.

Combalarea ddundloli/r/ din culturile de grdu se realizeaz6 prinmisud preventive ti cumtive. Penfu diminuarea atacului de gandacgjebos (Zabrus tenebrioides), trcbuie evitati amplasarca greului peterenurile- infestate gi, de asemenea, se tateazi simenla inainte deseminat. ln cazuri extreme, cend in toamne se constati un atac putemicde larve de gdndac ghebos, se recomandd tratamente cu tiametoxam(ACTARA 25 WG, 0,07 0,10 kg,&a) sau clorpidfos (PYRINEX 48 EC,2,5 l/ha), la avertizare; pmgul economic de diunare (PED) este de 50%plante atacate.

In cazul atacului de afide ale cerealelor (Schizaphis graminum,Macrosiphum avenae, Rhopalos iphum maidis, R.padi, Metopotophiundirhodum) se recomanda prcpamtele: tiametoxam (ACTARA 25 WG.0,07 kg,&a); lambda-cihalotrin (KAISO SORBIE 5 WG,0,150 l/ha), tau-fluvalinat (MAVRIK 2F, 0,2 l/ha): imidacloprid (NUPRID AL 200 SC,0,27 5 llha,).

Impotriva plo$nilelor cercalelot (Eutygastef spp. gi lelia spp.) seefectueaze tratamente impotriva adulfilor hibemanli, la avertizare, la unPED de 7 exemplare/mr gi numai dupi ce peste 80% din populagia deplolnile a p5rdsit locurile de iemare (pddurea), de reguld, in a douadecade a lunii ap lie, cand temperatura aerului depdF$te 10.C.Tratamentele impotriva larvelor se efecfueaz5 la avertizare. la inceDufullunii iunie. dupa ce acestea au uecul de versla a 2-a, la un pFD de J

130

lawe/m2; adesea estrde maximum 7 - 10 Ilarve/m2 (l lawd,/m2

Pentru coconinAnd: deltamehEW 0,150 lAa); alcihalotrin (KARAIPROGRESS, 3 l/ha)0,2 lfta); tiametoxan

Viermele roddundtor periculos,terenurile grele, arglDambovita, Oll setimpurie a lanurilorterenurile cu peste 5la avefiizare, in Perpreparate de baza ,deltametrin (DECIS

Gdndacul bmelanopus) extins tnoastrd se combat(larvelor. Adullii aPtincepdnd din a dohibemanli/m' 5i dese efecfueazh cu uEW, 0,l l/ha); lamltiacloprid (CALYPEC, 0,1 l/ha).

Ceribuieiiefectuate la aparifiide 3 exemplare/ncombaterea Plo$nif,

$oarecele dstepi care se gesfrecvente, in prezneluqate sau Po4ipand la 5 mii indi\atacului pot fi imprin rctalie. Sistemul

Page 37: Fitotehnie Vol. I

I€I

ep erielndod utued piueuodurr aJB mlnlos € e&r.nl ep lnurelsrs .ellqor uJ

eseorpd ep l€crpu lueaord nc eleuoz uI sele reu 'eluBuodrur U lod rnlnc€p

oleJolep elueptord erypl^rpu rltlr gz- s I r€rq. ,€q,/rzL\rpul llru g EI pu-ed0p lcor€os ep lipllsuep gzEolrc eS eladed eJlurp elrunrlod nes eteJcnleuolrqerg LmuaJel'lou BI ep elocuSs eleuoz uJ.luezerd ul .oluelao{

luns tuna ese 'elBqJetuJ eleleor€ u! rqosoepuJ e$esp? es eJer ^Edelsep .rdq leltjrue un e$e ( lled slloMD sntorrrj,{) dugc ep eloce.reos

'JOIelrusolo edelequocrulued elepupuoceJ ele.redord rsBelece putsoloJ ("u/eJelduexe

€ epCAd un el (erunr ep lndeour 'lptll ep lll.rgJs) rolrilnpe eduede €l elenpoJeelu.urBlB4 urJd lequoc es (.ds Dydosluy) rolaleejA. lleSnqFEJ _ '(eu I'0 '3e0l CVJSVd uulouledr.-eJle :(evl 80,0 ,Jg 08t OSdl-M) pudotc€q:(eWI 09t'0 'C,^\

9 :IISUOS OSM) uuleuredrc-epqu€l :(eWI I.0 .r,lAg

0S V0ghl SICIC) uuleuetlep :olep&deJd urp lnun n. gzeentcoje eselotueueleJl e4e^ uJ tnlncete Inz€c u! ,ur/eNel 092 ep rS ,uI iueueqrqdlnpe 0l ep elso Cgd :orlude rrrml e- a1e1Eulnf enop e inp pugdecullecrqo ep'Jo0l - 6 ap oca{ €mFJeduel puBc tcunle lede lllnpv .role^.rele 13 roldlnpe €,{ulodull 'et€ledeJ eluetuelB4 uud olequoc es pJNeoueref urp ngr8 ep eluqlnc uI uecep elourqF u! llnru su4xe (sndouolauoulaT uls 'sndouDptu DMaFO) .trrlrlzg^o

F solpq Incepug0 '(?WI E'0'JA S'Z SIJAQ) ur{eu?ttep

nes (eq/,I I'0 'JA 0l JYJSV0 uueuuedrc-eJp ep Bzeq ep ataBderd

nc 'JoleMel e eriuBde ep rl :olllnpe e Joqz ep €pBoued ul {eiezrue^B el'ep pruud eluelll€l€.q ezeenpeJe es ,qtu€ld/a^lsl

9 - E e$ed nr elrmueJeled 'los u! rnluotptmEp eera8tu ep eluleu! .etBcBl€ rolunuel e eunduqIerrr eoJelloce.r rs rlmllncouoru €eJell{e epueuocoJ es :1lo ,"ir^oqugd'e,{oqerd 'npzng 'ueuuorlgJ ,SeEJV eleiopnfutp eseolrSle .eleJ8 elunusJel5d luo^ae.g reru llBlsulrles else piuezerd rrupc e .solnrrJed Jol-€un?pun etse '(D|oul3,tDut slzoldtpoldDH) rnFred ie nsol eleulel^

'(eq,6)l /0'0 'DA SZ \.UVJJV) ruBxoleruerl :(€rvt 2,0 'VAVJSIS :eryt t'0 'JS 08t OSd tvJ) pudotceq :(eWI r .SSaUSO)Id

NICVAON) reoFurrp :(evl 091'0 'No:IZ aIr.lIV)D ugropqlc

-Bpqtuel :(eqll t'0 'M 0t JVISVd uuleuuadrc-sJlE :(eWI 091.0 ,A.A

09 vcatr1,l st3ac :eq,6l 0€0'0 'D,|[ sz stcac) uupuellop :pupuriuotJolAprcrlcesur eeJrsoloJ qpueuocat es .oJelequroS rr4ued

'(e.rocutuas olunllnc nlued,Lu/E^lel I) "u/o^r€l

€ oped sewpJ reur ne tueurBlel Imuud pdnp pc€p .oltz'61 - I urnuixeu ep

le^lo]ur un pdnp 'rnFlueulele{ eeJelsdor Eresoceu o$5 Besepe :7ule^41

t ep cad un el 'e-

Flndocu! el 'olezu.'1"01 egeSpdop ltenop e ur 'plnSol aep edBlndod urp %(un Bl 'elezrue^e eles ( dds 4/"U ra ddl

'JS 002 'IV Otudn-nel '(evl 091'0 'Di'c,^[ 9z \twIJVJtunrqdopdopl[ '!pt'unuaDrB slqdozull

o/o9 ep e1s0 (oad) .'JA

8t XANlUl.d) slueYoleur?q nc oluacruelnd c€le un PleItp etulEuJ eiu-euls9d rnF-er8 eoJeseldoepug8 op rnlnceleuud 9ze ozrleor es n!

'eletloJ rloe eleuuoj ep lezeJ IIlqrar € rs eleuopel

0t 'd,{A. 09 N!ruv'Iep pz€q od IoIoleJTel€od InluollleleJl elUnS luetuele! lsoceeq&r ep elolu?ld lep ezeJ ul e]so Jn-eJlqalp rrdueJew + uo.nc eludurElPll gzPol

'?uIAOCf

olEllo^zep ep olrqer(eqrer) lJua4 Dcldseuoz elltunue tlr &lee.relequoJ Jo9lrilelelueuele4 rsns lerep ezeJ rseal.ce q r

Page 38: Fitotehnie Vol. I

rozdtoarei lucrArile de amnare addnci a solului au efecte catastrofaleasupra cuiburilor de rozetoare.

$oarecii de cdmp s-au dezvoltat mult in ultimele decenii gi producdaune importante lanurilor de grau. Atacul de toamne se manifestAimediat dupd resarirea gr6ului; plantele sunt roas€, lanul avand aspect depA$unat. La popula[ii mari de goareci sunt produse pagube mari culturilor,atat ]a suprafatA prin roaderea p64ilor aeriene ale plantelor, cat ii in solp n distrugerea ridicinilor. Atacul poate continua $i in iami daci solulnu este acoperit cu zdpade, iar temperaturile sunt mai mari de OoC,precum $i Ia desprimevdrarc. O altA perioade a atacului este intreformarea bobului $i recoltare; in aceastA perioade in lan pot fi observatetulpini de griu cu spicul rereTat de la bata.

Pentru combatere sunt recomandate tratamente cu fosfura de Zn,37o, administrati sub formtr de momeli; acestea vor fi aplicate in tuburiconfeclionate din materiale impermeabile, pentru a preveni efectele toxiceasupra faunei utile. Este recomandatd $i utilizarea urmitoaxelor preparate:bromadiolon 0,005% (BROMAKOL, sub formA de momeli gatapreparate,25 50 g momeli/galerie activdi RATITELL PLUS); broma-diolon 0,25% (PARTIZAN, un rodenticid concentat pentru formulareade momeli: LANIMT, I l/50 kg momeali); flocoumafen, 0,005%(STORM PELLETS, 150 200 g momeli/stalie); locoumafen (STORMBAIT BLOCK, 150-200 g momeli/stafie); COTEX (30% sulo, cafiu$fumigen/galerie.

Con baterea bolilot se efectueazi in mod eficient p n combinareametodelor preventive cu cele curative (combatere integrati).

Flinarea (Blumeria gratni is f. sp. tritici, sin. Erysiphe graninis f.sp. tritici), boald cu transmitere prin sol, se manifestA indeosebi inperioada crelterii intense a plantelor de grdu, cdnd acestea sunt foartesensibiie. Atacul este favorizat de o densitate prca mare a lanului, deaplicarea unor doze prea mari de azot, de vremea rlcoroasd, umedl $i cunebulozitate ridicati.

Mdsurile preventive constau din cultivarea de soiuri rezistente sautolerante, respectarea rotafiei, distlr.rgerea samulastrei, asigurarcadensitefii normale a lanului. fertilizarea echilibratd.

in cazul unui atac putemic de fEinare, tratamentele de combaterese efectueazi cu produse pe bazi de: procloraz t propiconazol (BUMPERSUPER 490 EC, 0,8 l^ra); propiconazol (BUMPER 250 EC, 0,5 l/ha);tebuconMol (MYSTIC 250 EC,0,5 l/ha). Pragul economic de daunarceste considemt 1a. 25yo pete pe ultimele trei fiunze, dupe infielit; 25%pete pe frunza stindard, inainte de inflorit.

132

Fuzarioza (Ft'zeae) s€ tansmit€redAcinilor, a coletulmdsurile preventive,folosirea unei seminlechilibrati, respectarldar pa4ial eficientecostlsltoare,

innegrirea btt.]lpinii (Gaeunanngraminisa Helga a Jsunt boli care se trarand, distrugerea salechilibratd; in situalcon$nand benomil.

SeptodozeleS. nodorum) se transMisurile preventtv€respectarea rotatiei.importante Pentlu Ipmgul economic deinflorit.

Pentru comlgraminis, PucciniaHelminthosporium striadimetoat + sprot floxistrobin (NAtebuconaz ol (PROSepoxiconazol (TAN(DUETT ULTRA, (

clorotalonil (BRAVPrcvenbeo t

pe suprafele mari j

acolo unde se aPlicdAplicarea ur

evitarea cdderii. D(folosind anumtte susunt folosite Prodr.rsclorurd - STABIL,Iperioada de alungir

Page 39: Fitotehnie Vol. I

ttr

od'(orurilEu! ulJ gZ - 0Z ne eleluBld pugc) rnlnEd e errSunle ep epeo[odul'ererloJ urdols gzPenlcoJe es (€u 0'z - g.l .Nv-Ilgvls - gnrolclenbeu.rop nes) qurloqc.rolc ep prtuolc ap pzeq ed elesnpord elsoloJ lunslua^55{ relrt IeJ (luezlueu) luBpJelel lJoJe n. .iuelsqns elrumue pursoloJ'eArlue^ard aluoueleJl elepueuoceJ luns .€euourese ec .tuop?t €e.relhorulued glpriuese olse ale^Ulnc op elceJoJ rrSolouqol reun €e.recrldv

'IOZE nr OlltltugspJ8ul op uetu ozop gcrldB os epun olocsrS uncord'epoun aloleurp urp ngJE ep eluqlnc ul uetll ei.Jeldns odglenlsaJe errftr8uJ ep e-lejJnl o olsa nlataold !!rapp) Da4aa\ard

(€ryl 9.1 .JS

009 OAVt{g) IruotElorotc:(€q/l 8'0

'JXS.]V) wrzBpuoq.re. + lozetrsnJ :(eryl 9,0 .VUJ.In

IJSnC)Ioze uorrxodo + lqeur leueJoq :(eq/l 91,,0 d:Idns OCNYJ) Ioz€uocuode+ Jrotuldorduoj :(eWI 6'0 St'o 'JA

092 OUVSOdd) Iozeuocnqal+ Iozeuocollord :(eWI 0'l 8'0

'JA 00t OAIIVN) ulqolsrxoul4

+ lozeuocnqsl :(eqll 9'0'Jg 09t NoJ.II/c) eutluexorr(ls + l€olorurpeul+ IOZeUOJnqel :na eluauelerl elep[Errrocet l]uns (dds wnuodsol.ltuttupH' dds w4,tosng'DloJtultuDrB ollataoqdsocttral'dds DtuDrnd,stu aDt*olDtunlg) :mln tds ole r$ elertoJ rloq ep Inxelduo. n4ued

'llrouul

el rnlncsle eele suolu! o%01 9l lerceide 5$e arBungp ep ctrlouoce InSeJd 'erlepSe,t u1 elelueurele4 ulued rnlncele Eel€lllurl rulued elueuodulluns (loze op alerepout ezop Joun errplrlde .tedelo.t €e$podseJ'elusld ep loltrn]ser €'reJlselnues eere8nrlsrp) e,{Dua^ald eJunsgtrAl'elueld ep elunlser od 1os uud nes giuelttps uud ttrusue.4 es (anropou SrS lr1t1tt otroldas uts 'olozutuDr8 D araDqdsoJtt[) elazouoldes

'Iruloueq pu-eu4uocel€.redeld nc alueueleJl epueuocel es .ourellxe r4enlrs ul :gle.rqrlrqceeelesq.Gul rS uncoJd'rodelol esrelcedser,teJlselnuss Bere8n_qsrp .pugJ

lnuud $ {ppueuocoJ es lpcul leJ}se los uud llursue4 os elec rloq luns(saploqtl4odDq o afidsocral .uts,saprcqn4odraq DuDEpH,.sltuaDtBsnpqolqdo u$ 'D!t!tJ lei s !&DrB sn,{ulouuorufiaDD) rrutdltlleor5qiunue8w rl rqco ul €eclgd rA lrurdlnl rez€q eo.tu8euul

'el9olrsDsoc

lep 'eluer.go luns orleF8e^ u! .laluourBlB4 ler ,eluetcge pr!€d lep'ruole8qqo luns pluuurps el olotueuelerl redetoJ ee.rcpedser ,pteJqllqro

eoJYzrlrueJ 'leuEues op olureul ql€leJl ,eseolgugs elurues teun eotrsoloj'qleoq el sluprelol unros ap eel€^tllnJ g Je uinJ.oADue eJd elunsElrlItms aluorrga ap ltqesoec lnlncrds lS rolezutuJ ,rnlnleloJ e .JollurJEpgJ

ezoueznJ $npoJd rt qiugulps uud rS los uud elrusueJl es (arazD1ataqtD ptxeJlad eLuf,oJ nc 'tufirDamaDr8 tunDsnl) ezor&znl

%92 :tdp{ut gdnp '.

e&rmpp ep c[uouoci:(eu s'o 'Jg o9z xUAdI^[ng) loz€uocrderepqruoc ep el4uou

€eJ€m8rse lrorlsoFr

nes eluelslzel unlos a

nc rA ppoum 'pseoJocr

ep 'rnlnuul e oleu ?eu€oJ luns 90ls5ce puJ rqosoopul Plse]rul'g slutuot8 a1dtslq

'($sl8o

eeJeurquoJ urJd luora

Sn]l€c 'Glns %0t) X

I JUOIS) uoJeunoco0%s00'0 'uoJs(unocol

Ber€lnuuoJ tulugd le.-euorq :(sn'Id 'Itgeteg llouloru op P:eleJedeJd JoloJeo&uaearxol 6lelcaJ0 ruo^olunqnt ul el€crJde g r'uz 0p -ervsoJ nc 0lrl

eleNosqo g lod uEl re4ul else rnlncels I'Jog sP ueur teu: 1lnlos Prep quler ul ra

IOs u! ls 19r 'Jol0tuelr'rolunllnc rl?Lu oqnS!ep lredse puV^B Inue-e$aJrueur 0s prrrugo:cnpord 16 ruocop elol

aleloJlseleJ elcolo nr

Page 40: Fitotehnie Vol. I

vreme linigitaj lire vant, cu soare nu prea putemic, de dorit, seara saudimineafa. Se aplice 1,6 - 2,3 lprepamt in 800 - 1.000 lapa,fta. in cazulratamenlelor teresrre Si .100 - 400 l,4ra, in cazul tralamenlel;r ..avio...

Prin aceste tratamente se oblin: reducerea inillimii plantelor cu 25- 30 cm: scunarea 5i ingro5area intemodurilor bazale; dezroltarealesutului sclerenchimatic ti deci marirea rezistentei la cAdere.redistribuirea asimilatelor inlre organele plantei qi ca urmare, crestereasupmfelei foliare. a numdrului de boabe in spic. a MMB qi a producli i lor.Se oblin culturi cu rezistenfd sporitd la cddere qi care pot fi recoltatemecanizat, lire difi cultate.

in Romdnia, aplicarea tratamentelor pentru prevenirea cdderii nus-au extins degi cercetarile au ilustrat unele efecte pozitive asuoraproductiei la grAu {Ch.V.Roman. Iq6S - lq70); in maioriiatea zonelor deculturi a gr:iului c6derea se pelrece destul de rar, numai in anii cuprimivara $i inceputul ve i ploioase gi cu vanturi putemice. carcfavorizea/a caderea. sall in cazul imprd'rierii neunilorme aingd$Smintelor cu azot..

Irigarca este o lucrare din tehnologia de cultivare a grdului careprezinta interes pentru majoritatea zonelor de culture a ;aului dinRomania. Necesarul de apa al grdului este de 1.500 _ +.500 m,,tra oeintreaga perioada de \egeta!je Si esle acoperir. de obicei in propo4ie de i0- 750%, din rezerva de apd a solului la semdnat $i din precipitaliiie cnzutein timpul perioadei de vegetatie.

Udatile de toamnd aplicate in cultura grdului sunl cele maiellciente. In situati i le in care solul este prea uscaL $i nu permite electuareaaraluri i sau daca s-a aral. dar nu se poare pregitj patul germinali\, serecomande adminisharca unei uddri de umezire, cu norme de 400 _ 600mr,fta. in situafiile in care pregatirea patului germinativ s-a €fectuatcorespunzAtor, da. s-a semdnat in sol uscat 9i gr.Aul nu dsare din lipsaapei, se recomande o udare de rdsarire cu norme de 300-500 m3,4ra.

Uddrile de primdvard se aplici in func1ie de situalia concretd dinprimavard {apa acumulala in sol in se./onul rece: regimul precipirali i lor inprimdvard), cu norme de 500-600 mrlha. Se aplicd I pana li3 uddri infazele de alungirea paiului (in luna aprilie, mai rar, numai in primdverilesec^eloase )idupA iemi sdrace in precipitali i). inspical_inflorit t iuna mai,)5ila formarea bobului (luna iunie). Metoda de udare folositi la er6u in talanoasta este aspersiunea.

t34

2.2.5.6. Reco

Recoltared.maturitatea deplinA,acest stadiu ma$inilpasfta in bune condiregda se incePe recdin cauza suprafelrpreintdmpina intirz(datorita supracoacabsolut necesara utpestmre 9i a evita d(

Lucrarea clecirca 12 - 13% umise amplificd Pierderlanurile se imbururecoltare a unui lan

Lanurile decombinelor u iveaparatului de trei(boabelor 9i a Planlrecomanddrile de ade evolulia vremii)masa de resturi ve8

Recoltarealanuile dezvoltate

in situaliileapel^t 1^ rccoharsecerarea (t6iefea)brazdi ceteva zilprevezuta cu ridici

Combinelepentnr tocarea pacombinei, concoldificultat€, incorp(doiit impreunl cudescompunerea Prsolului, cu rol delimita pierderea af

Page 41: Fitotehnie Vol. I

Ch. Bihcanu $i V. Bemaure, 198

Zona CruDa de precocitatehibrizi tarzii hibrizi miilocii hibrizi timDurii

75 20 5II t 4 50 36I 26

Tobelul2.33Structura hibrizilor de porumbin cele trei zone de culturl (%)

Este recomandat ca producitorii ag coli cu suprafete mai mari deporumb s5 cultive 3 - 4 hibrizi din gmpe de precocitate diferite pentru a see$alona lucririle de recoltare gi a se diminua riscurile legate de evolufiavremii in anul respectiv, menlinand o productie relativ constarti de-alungul anilor.

2.7.4, Particularitifi biologice ti relafii cu factorii de vegetafie,Zone ecologice

Paflicularitdli ,ialrgice. Sistemul radicular. porumbul are osingure dddcini embrionard. La cat€va zile dupi risirire in sol sediferen{iazi primul nod tulpinal. Po4iunea cuprinsd intre acest nod $i bobpoartS denumirea de mezocotil. Lungimea mezocotilului este influenFtade addncimea de semdnat (fig. 2.41).

Fig. 2.41. Lungimes nezocotilului h porumb in futrctie de ad5ncim€s de semjtnat(dupe Aldrich, I 966, citat de ch.Bilteanu $i V.Bemaure, I 989)

La 2-5 zile de la incollire, din mezocotil pomesc 3-7 reddcinisecundare (adventive seminale). Acestea impreuni cu rldicina embrio-nara formeazd sistemul radicular temporar care asiguri nutritia plantei inprimele 2 - 3 sdptdmani, dupe car€ aceaste functie este preluatA desistemul radicular permanent (flg. 2.42).

Fig. 2.42. Sistemrl radradicul,

(dupaAldnc

in zona subtnodurilor subteranevegetalie a hibridului

Din fiecare n(Siulescu $i colab., lAceste rddacini se npernanente.

. .m anll cu pre(

pr ime le2-Tnodur i laeriene, de suprat'af.A,

Atunci candramificd foarte multrol de susfinere gicantitativ carc umezmai puline radecinipitrund in sol, putani

Sistemul racpbtrunde in sol panl99s).

Stanley Aradiculare constata c3 septdmani iar apoi2 saptimani lungim(apoi incepe si descrgenetic (hib dul), crfertiJizare, lucririle t

206

Page 42: Fitotehnie Vol. I

L\z

'rnlnlos 0ltJpJcnl terszrlruoJ'qterrlde erSolouqel '(Hd ,erepeduoc)

Ios op elrirpuoc ,(lnpuqrq) cDeue8pleiuenuur alse Jolturc?pg €etuupl l .(tt.Z .3g) pcs€ebsop ps ed.cul rod€'ru-eru,eldgs

7 qluelsuoc euputgt rolrul'ppgJ e plelol eeurrgunl luprugldgs 7ep dtu4 etB. qdnp tnlnltsqlgul eelslqumlel gugd Jetull rode ler rugtugtdgs €eleuud ul pdueuodxe cseJr rnlnqruruod elrurcpppt Ec plelsuoc orElnreerruqllo^zep rS luelsoJc ectu€urp pullpnts reqle8 V feluels

(966rtEotunl{ S.I) Ieretel ruc 001 - 06 IS ru € - 7 e1 gugd los ul epurutgd'pln.rcs€J else rnlnquruod Ip lueueured leln'pBr lnuelsrs 'alusJeqntoJd loun e[uoJ qns eu-etuH pugnd .1os ur puru1-ednu rS luercgns cselc nu ^eiejBtdns op e^que^pe elrutcqpqr eurind reuluns oJrold qr€C los ep lgleutrluec eldga reop rsezerun elec Arlelquecesnpor olrold ra leJtse pu-erguole,{ .edqrosqe op rS elourlsns ep loloJe ore, prcuJedns $lncrpel ulelsrs un ezeeuuoJ ts llnru eueoJ qrgtweJ1os ur purutpd rurcppPJ elsore elue^ra.U luns oltold pugc rcunlv

.lrorue lurappEJ nes ,pieJeJdns ep ,eueueee^rluo^pe turrgp,el elrunuep .rrurdlnl5le e4serolerdns unpou / - z eleuudurp rS rurcgppi pzeeuuoJ Inquiuod ,oluetcrJns tdeltdlceld nc true uI

'elusuBuuedrurJppqr nBs esE-nudo.rd o^rluo^pe rurcgpEl cserunu gs rurcqppr elsecv'(6861 'orneugg

A rS nu€.tllg .qO ep tell. ,/S6l . qeloc ri ncseln9s'N) rurcppqJ ep 0Z lerqc rS 9l - g cseuod uBtolqns pou oJE eg ur(l

'rnppuqtq e e{ele8a,rop rrpsoued eour8rml no ^rlrzod lEIeJoa o6a oue.relqns roJrJnpoulrulunN rJnpou 0l - S p./EJUlo.l eutdlnl .puejotqns euoz ul

(686r 'elne[u?a.A rs nuEsrUA qO ap r"lo .9961 .qct+Iv pdnp)pnozaw-z :blor- I :Geuo.ror) luamuDod relnrrpsr

Fuatsls !6 ($Bl[u{.p Btroz) Illlnqttlruod ts reuud.rstnrlpsr lnurolqs .Zr.Z .8rJ

5p Plenle.rd e$e 04.ur relueld erir4nu pm-ouqwo eulcpp9r ncrurcppgJ L-€ csouod

(686t ermut8tr*rues rp eatupugps

gleiuenuur olso mFIrqoq rs pou tsace e{ules los ul aJu9s-eJ Io ale lnqtrlnlod

'rs

'oli?la8a^ op lgo|re,

e-ep ElueNuoc ̂ll€1.ednlo,{e ep eleSol eles B n4ued oluoJrp olep elu reru eioJeJdn

,L9ts

runourr rzriqrq

(%) lJnr|nr Ife'z ppqol

Page 43: Fitotehnie Vol. I

5

3,OOO

25.O0

2.Oo/J

Din nodurile bazde ,,copilL'. PrezenlalastArire redusa.

Tr.rlpina trebuieAceaste insu$ire are dedesimea exageratA, nnub ilol is, D iabrot ica I i

Frunzele sunt Io frunzd, a$ezarea Pe tL

Limbul este latPe fata superioare a linde secetS plerd apa flastfel Pierderile de aPondulate. Fala superioglabre.

Fomarea trunzNum5rul de fn

Astfel, hibrizii cultivalnumir difedt de frunz(

- sub 13 fiunze- 13-15 ftunze- 15-17 frunze-17-19 frunze '- Peste 19 frunSuprafala folil

condi$i de irigare de ICrester€a sup

asimilatie netd negatrajunge suficientd.lum

Prin amellonfrunzelor foarte mlc, lDosibila cregterea d€ieciproc (Conti, 1971

SuPrafafa folise reduce ca urmare a

Inflorescetrfeinflorescenla masculspadi{ (spic modificrnodurile mediane ale

Paniculul areaxul central se gases

r-500

o 25 50 75 IOO tZ5 15Ozire de I. r{6{rire

Fig. 2.43. Dinamica luqimii totale a rtrdicinitor de porumb, cultivat in c6mp(dupa N4engel t i Barbe' . to?4)

- Tulpina porumbului, denumitl popular cocean, strujan sau tuleu,este fomatd din 8 - 15 (21) intemoduri pline cu miduv4 av-6nd o talie di0,3 - 9 m, fiecvent 1,5 - 3 m (I. Borcean Si colab., 1997).

. L^ 2 - 4 zile de la rdsdrire. rulpina formeaza primul inremodsubteran (mezocotilul) umat de alte 6 - l0 noduri subtirane apropiateintre ele din care vor crette rddecinile coronare., . .Pq"u supmterani a tulpinii are 5 - 30 noduri (M. C stea,2004),

obi$nuit 12 - 20 noduri. Numirul de nodud este mai mic ta hibriziitimpurii crescdnd la cei tardivi. in tulpind se acumuleazi substante derezerva care sunl lranslocale in bob connibuind la umplerea lui. pdna la3l%.din substan{a uscata a $tiuletelui provine din subitanfele de rczery|translocale din lulpina i i lrunza ( f ig. 2.44J. in condil i i de secera lungimeainlemodurilor esle mai mica, delerminend reducerea raljei plantelor.-

,' - - _ -; =-- - : :1-l _::-=

Fig.2.44, Acrmularca substrntei usc|tein diferite org0ne,l€ ptrntei de porumb(dupa Al.Tianu, Ai.Liziroiu 5.a., I986)

ti:

n

208

Page 44: Fitotehnie Vol. I

602

oJourq luns oloielncrds .elPlolel ltle.grueJ 0t - 0l csespS es le4uoc Inxred uc 0z - 0l op nrleuerp un rs etuGunl ttrJ 0z - gl eJe Inlncrued 'rrurdlru ele euerpeut olunpouel lelrxe rleresur '.z -

I tmuilqo.g - I op lpwnu ur (leigrpou.lds) xrpedsun plaueJ €iueJso.lol.Iut Jel <leuruuol

InJrued un glnrseu eiuer$rolJurpue^D 'ptrouoru lunxesrun glueld o etse Inqunrod .oloiuarsorouul

'relueJd ezeq el ep loPzun{ Ilsplord e o.l€uun eJ ,inpeJ 6s€lsece rode luouul pdnp u.lrxplu un EzeeJlst8elul pJerloJ eieJ€dns

'(lt6l 'DuoJ) .ordboresseerqum as Es ealsocp ec pleJ .rololueld liglrsuep eeJolssrc glrqtsodoJeJ ec eooc '?lecrUe^ edeorde purq lolezung erizod ,arul oUBoJ Jolozun.{p er esur ap lntqSun nc lztrqtq lnuriqo n€-s oJ€lorloue urJd

-puruml -eluetcuns eSunfD

(9quluod ap latusld ol3;

!+t-

:.:

',

i,,'Lit

'ro1o1ue1d tet1eleelu€unl gte.es op ltigNezer ep eleiueNqnlel Eugd lnl eoJoldulnep eiuBlsqns PzBolnulrrzuqrq Bl Jllll letrl i'(t002 'eolsuJ t\D u

elerdoJdB eueJolqns IpouDlul lnuud -ezeo

'\16

ep erlel o pug^€ '?^nF'nelnl nes u€fruls 'ue!

durgr o! re^gtnr 1

nu el€c BJ 'Jolalu€Jd €z€q ulo puruuelep eurrtdo olollurrl

uJ ler 'ewzu

ep olozun{ rulued g^rleSau gleu orieltturseotsed eretloJ teieJerdns ee€tselJ

'eql,ur 000 09 - 000.0S op ele3ur op rrirpuoc

000 09 - 000 0t op trnusrqo else -aer1o3 eiegerdng'(00t edn€) rragl eueo; r( uzrel - ezumj 61 elsed -

:(00t edru8) rrzrglruas - .zuruJ 6l_/l_t(697 ednr8) rr:ndruqruos - ezutuJ /l_91 _

:(001 edtu8) rundtu4 _ ezun{ Sl_€l _:(06 ednJ8) runduuelxe - ezuruJ €l qns _

:(S661 'u€olunl,^l.S..I) ezutuJ ep tueJrp rpumuun-Jlurp snduroc I€rloJ lnuelsls ne .ellseou €rsi uJ ri€^qlnJ rrzuqrq leJlsv 'edtleSe^ ep epsoued nJ teleJoc olse glu€ld ed ezuiuJ op lrupunN 'rnlnF lued eriuede eJ pzeolerur Jolozun{ eeJeuJroJ

'-e.rqeliJpJeorreJur €ec ler gluocseqnd else rolezutuJ e -eJ€ouedns eieC .elelnpuoluns JerloJ rnlnqutl olrut8J€t\l .erieJrdsue.4 ur.rd gde op e1r:ep;erd layseos-npu-ecnp '.lerloJ lnlnqurl eelrcnsg qutuuelap rS ede plord glocos oprrirpuor ul elec euloJrlnq alnlea esndstp ]uns rnlnqrurl e g:eouedns rie3 e; 'trlc

ZI - t ep tel lS Lrr.0g - 0S op Sunl ,lelo.Juel-tel olse lnqur.J .gulelle elso gurdJnl ed eolezose .gzun{ o)tsrse8 rs pou aJeJeLj el qutl lS BJEJT utp rleouoJ luns Jlrzunll

'gzorJeznJ A tu?fi8tt^ DraltBtl^ D)ltotqn1 'fltDIqnuDlur4SO ep FCele loze nc qluopunqe erirlnu .plele8exe eeursepap \rrPflau ElDlurnUur il(: lep'gJtt.rua8 JlDutuuJtJp re aJtsnsul EtseJJV 'ole8uerl rA erepqc el qunq gluelslzoJ ,€qrB !s crnqeJl €urdlt

o ne rlenrre rrzrJqrq ,nr .pruopau olse nrorr""" n1u"r"rf llifii:t:f,016urnu €Ueod el€J ueppJ cseuod ,nurdlru ele eJ€z€q elrJnpou urc

09t g

l"IL

Page 45: Fitotehnie Vol. I

$r srmt a$ezate pe doud randuri, pe ramificafii $i de jur-imprejurul axuluicentml in po4iunea de deasupra ramifica{iilor. Spiculefele sunt grupatecete doui, unul sesil (extem) qi unul pedicelat (intem). Spiculegul are 2glume care protejeazi 2 flon {frg.2.4S qi 2.46).

Florile mascule au -t.ei anterc, fiecarc anteri producend 2.000 _2.500 griunciori de polen. intr-un lan revin in medie 20.000 eliunciori depolen la fiecare oltl.

Ilorile femele, se gdsesc grupate cate doue in spiculet, una steriligi rma fertili. Spiculetele sunt a$ezate de-a lungul axului ingrogat al florii(ciociliu) in rdnduri perechi. Astfel, numarul rAndurilor de boabe esteoat.

Ovarul este molungi (10 - 30 cm), Prpolenul. Dacb stlgmat;jungdnd pana Ia 75 cn

Polenul apare cfenomenul fiind cuncseceti duc la cre$ter€crelterea numarului de

Viabilitatea Potelor Pentru Polen este

Polenizarca eslpe stigmat Polenul efecundarea. Stiuletelehind de formi cilit

itiuletelui variazi intrhibridului crescdnd oc

Fructul (fig.reprezinti l0 - 15%pericarpul 5 - 6%

MMB este cul(con,tar. amYlacea).L

Masa hectolitcoacerea boabelor d!30 zile duPd care coaiar apoi coacerea deP

(dupd L FenaI -pefica/p; 2-snatul .

Ceri lefaqlatitudine sudicb si4.200 m in Bolivia.

ABC

Fig. 2.45, Inflorescenta m.scult h porumbA - in|lotescenla nascutd

, B - spi.llele cu stanine (l-stamina tu [nterior tJlorii; 2- stamina cqre arand)C - sectiune trat$versald p n loare (t anterd; 2-brucree: 3, rulpind cu inflorescinle)

1?- FIft

\

I rc

Fig. 2.46. InflorescenF fem€h la porumb(dup6 D.G. Mackean, modifical de p.pir$an,2010)

A - inlorescehld feneld ( I - stignote; 2- frunzd, 3 -pdnusi)B - secliune lonsitudinala ptin in1orc$cenlafedetd

(1-stignate: 2- pdnu;i: 3- pedun.1lt, t-bouDelC - secliune tonsitudinald pnnlloarcafeneb

(l- stigmat; 2- stili 3- ovat: 4- owl: 5 bractee)

2t0

Page 46: Fitotehnie Vol. I

I17,

'Pr^rto8 uI ru 00z tel qugd 53unf€ ourpnlrll€ od ret .gclp.rou eurpntqel ogs rS ucrpns eurpnlrlelozt orlu! 9^rllnc os Fqwnrod.alJotaSa^ ap llrorrol ap piDr afu!,raJ

Prryad,8 :qp)ryu-t:nntunF9 :tlldaap)-S :wqafirs-, :ut2dsopual :puonato nc fipl,s-Z :dtDrllad-t

(6861 .lnEu4g A rs nu€eltg qD ep lelr. .8961 .Iloreu:c ..I pdnp)qurnrod rp Inqof,.lt.z .8tJ

.elrz 0l pcul qulloep eeJeJeor tooe lBr

ellz 9l - 0l ercoc ur eerecBoc 'elrz 0l eldel uJ eeraceoc gJu. gdnp alrz 0t - 0z qzeanp rnlnlJn{ eoteuuoc ellz 0g - 0s gzee.rnp loloqBoq eoJereoc

ri Bereuuol fu Og lS Ot e4u! psuudnc elso p.Lrlrlot.eq esehl'3

66tr - 997 ep rro1e,,r orB gtrNr^rtr '4e^rllnc rzrJgrq e1 .(DaoD{aD .Je^uoc)A 0OO l t* (outuDc 'oltaaa tenuoc) 3 0t allu! psurJdnJ etso gl{nl

.o49 _ 9 1nd:ecued.r€l '%98 -

08 Inruredsopuo 'tnlnqoq Imunlo^ ulp %Sl - 0l plurzeldeJ

lnuouqure 'quruod e.l .psdouEc o elso (1; 7 .3g) lnpmg 'elleleSo^ ep epeoued n. Fepo puecselc mlnpuqrq

gjgrceds oNe erl-resur ep eaurilpuy .? 009 0g e4ul pzeue^ rnlolelnqseelelnerC ptluoJrsru nBs prruor-olpurlrc .garJputlla pruoJ ep purgluc a S'l ep ellllsotg rS urc Ag g ep eou.ISunl eJe eleteln[S .€e&puncoJecnpoJd es elo gZ - 9l ur rS cruelod lnqnl elure lnuolod letu8Ds ado8unle oc pdnp do 9 - Z e.I gllJoureue .plu€8olB etse eere.zluelod

'qtocos ep lirpuoJ uJ es-npupcnpet .olrz 0l - g ep olso uelod ru1ued.lo1e1

-eruSrts eelelr^rldoceJ tet 'alrz Z - I ep elsa rnlnuelod ealelrlrqBrn

'eluels leri&d nes olusls elueld ep lnlnjprunu eoJelsoti

purlli.loFp e]B. tde!'alz ZI - / el rnlnfepcop e.l4seJc el cnp glecesep olrdrpuoJ ,,eupu4ojd,,ep oleurnu qns lncsoun. putg lnueuouoJ '(olrz

, - t) Joleln^o rupmleu erturBuJ elrz e^olgc nr eled€ lnuelod 'otur8unl ruc A/ el pued pugAunfeeerelaerc qnulluoc rSJ ele'eleztualod luns nu eleletu8Ds pceq.puelodudor erec eyrded nr rol eeur8unl pteol ed .tnz^B^eJd .(ruc

0€ - 01) r8unltuns (eos€tgru) elelptu8qs Jeln^orun rS reledreoouour o$e ltue^O

(ttnupd-t p:(or(]z

"n qun,

,+(-

(alu sanbq4 nr Putdry '

@urgD atDi DulwDts

else oqeoq ep Jolunlruou le lBsot8u! lnlnrpll.lals eun 'ielnclds u

3p uor.un!€ 000 02 l- 000 2 pu-ernpord !.

Z oJe lnieln.lds 1uratednl8 tuns ol6ielntrnlnxe lnlnlerdtu!-lnl

Page 47: Fitotehnie Vol. I

FalA de temperaturi, porumbul are cerin{e ridicate. Temperaturaminime de germinatie este de 8oC. La temperatura de l5 - 18"C porumbulrdsare in 8 - l0 zile. in ultimii ani s-au obtinut hibrizi de porumb cutemperatura minime de germinalie de 6 - 7"C, aceEtia valorificindcondi!i i le prielnice de vegelalie din primd\ ara.

Penftu rAsarire necesitn 90 - 120 unitdti termice calculate De bazalemperaturi inregislrale la 5 cm in sol Si 50 unirAlj termice pe bazatemperaturii aerului.

Calculul unitdlilor termice se 1'ace pe baza temperatu.ilor mediizilnice ale aerr-rlui dupi formula:

ur: It-llllt' -10

unde tr, t2, t3, t4 reprezintd temperaira aerului imegistratd la ora l,7, 13 qi respectiv 19, iar l0 este pragul termic biologic activ alporumbului.

Gh.V.Roman (1994) recomanda calculul unitililor termice utilepentru porumb prin adilionarea gradelor de temperaturi peste pragurilebiologice de 10"C (pentru condifiile din Romdnia) sau 6.C (pentruclimatele mai umede si dcoroase).

Temperaturile de cre$tere ale porumbului sunt cuprinse intre 10 ti30"C. Astfel, temperaturile mai coborate se echivaleaza cu 10.C, iar celemai ridicate se egaleazd cu 30'C (C.Vasilicd, 1991, citat de L.S.Munlean,1995).

Hibrizii timpurii au ritm de creftere mai ridicat incd de la incollire,astfel ?ncat r5sar mai repede (P. Pirgan 9i colab., 1997).

Temperaturile scizute dupi semdnat influenleazi negativ cretterearedecinilor 9i tulpinii. Brumele distrug fmnzele tinerelor plante, iartemperaturile de -4"C distrug planta.

Variafiile termice mari zi-noapte determini. reducerea ritmului decrestere al olantelor.

in perioada de inflorire-fecundare, optime sunt temperaturilemedii de 22...23'C 9i o umiditate relative a aerului de ?0 - 80%.

In aceasti perioade, tempemtudle sc5zute ca gi cele ridicate depeste 35"C Si seceta sunt extrem de diunetoare reducand viabilitateapolenului 1i receptivilalea sligmatelor penlru acesra. in perioadafecundare-coacerea boabelor, tempe.aturile de peste 30.C insolite deseceta solului Si cea atmosfedcd determine fenomenul de sistdvire.

Fa[A de umiditate porumbul are cerinte ridicate dar este in acela$itimp o plante rezistent6 la secetA. Consumul specific este cupdns intre230 ei 440.

Pentru geminaluscat.

Consumul maxiinceputul coace i in cinregistreazi la aparilia

CoresPunzatoarpeste 500 mm Precipitconsidere ca oPtlme Prmm in iunie, 100 - IV.Bamaure, 1989).

Solul' Porumbrseu productiv necesttlutoasA, luto-nisipoasa,

Cele mai bunerAuri, aici porumbul bfreatic.

Rezultate la feasigurd aplovizionarettoate cemoaomureutricambosolu le.

Aciditatea sohporumbul se cultivl cl

Solurile argikincAlzesc greu in Prtrnpermit formarea unuioblinerea unor Producrupand rddAcinile Plar

Solurile sublirnu sunt recomanoat€radicular Puternic $corespunzatoare. Pe afertilizirii organo-mir

Pe solurile ialanare adance $i ferlcaie imbunetAiesc ins

Valorile opticultura porumbului st

Zonele ecolopentru Porumb in 1azonei.

212

Page 48: Fitotehnie Vol. I

tLz

Ie Jrurel rnFlerluelod €zeq ed oreJ es pllseou eJei ur quruodqmllnc ep roleuoz lllEllllqero,rej BeJerceJdv .?cl&oloJa apuoz

'tE Z qq uI eleluezerd luns mlnquuod eruln.

n4ued Jolunlos € ulolueJed rolrledrcuud oF otuqdo eluole^'elolsiJe ale rjrt,/lJ JlrJt{nsut JsJigtpunqut JleJ

(rzre,r elurtupipr8ur 'p[eJB ep roun8) qcrueSlo erEzrtlUeJ rS E.u-epe orBugle0p rJprcnl oFpueuocar luns .olj€duoc ,eseolr8te alunlos ed

'runtlnc lup8ur € ra eluepunqe alaaur.u-oue8Jo rupzlllgoJo|drpuoc ug aunq elel1nzer outiqo lod es unlos eNeaE ed .ereolpzundseJocrricnpord eJn8rse tod nu alernleu llilpuor ur rS Jru.relnd JelncrpeJluelsrs rnun €eJerlloJ ltuuod nu oJo tctu lerrulu elepueuocoJ luns nueseodrsru ol[nlos ri sodrstu n€s sorlord le4sqns nc l.rriqns a1un1o5

'pderr os€oraoes elepeorod ur rrnlos ersecv'rrfit:'i:iiX:Hi"ji:::*iifiom8rse ps 6reJ lptlo,\zep crutelnd .relnclpBr ruelsrs rnun eeJeuuo] lluuodnu IS rol€zundsotoreu cuprqoloB aut8el un np ,ple^qluud qJ neJA csezlEculas ocoreoep elepueuoae.r luns nu elJeduloc os€olfle elunlos

g ̂rlcedsel'S Hd el pued ounq elellnzor nr p,{qlnc es lnquruodrEp'9', rS S'9 Hd e4uJ esuudnc else pulldo mlnlos eetetrprcv

ri orunloso^nroJd 'elunuorzou€lser '""r";?l;:t;t":o*""J::1alepuEruocer luns pde nc lolelueld e pluaueuued €opuorzr^oJde grn8tsee.rec unluotzotloc ed quruod sl udqo es eunq ep IeJ el elelJnzeI

uod' ep rs 1q€ro^eJ le.,.rrco'rur rm op purrcgeueq t"q*-oo r",;ilff-*Jolle rS rupunc erunl urp oJeuor^nF elec luns rJnlos ounq rBu eleJ

'ourlerle q€ls nes optc€ qels .eJlnou .qseodrsru-olnl ,gseolnlpnlxel nc 'aleJnlcn.rls 'olrueJ ,epuluo.ld unlos glrsoceu ,{rFnpoJd ngslnpduetod ep elBrdoJde rrirnpord €zrteoi s ulued lnquuod .lnlos

rs nueellls.q') rsn'ne ur 08 - 09 rr orpr ", *t ;"1t1",",i'iJfJS*0Zl - 001

rreur Dunl ul ruur 0g - 09 el ep elrrieltdt.ald eruqdo €. EreprsuocoS lsnSn€ le tS relu I e{uJ ruru 0SZ eleJ utp,rdettdl'o.ld tulu 009 o$edJenue pEJ eJec ul rleuoz luns quruod n4uod oJeolqzundseJoJ

'eq/rzlJu 09 - 0S el e8unfe rS tnlnlncruEd eriuede el -ez€eJlsr8elul

rs u x?ul lnLunsuoJ elr,/ 0s eJJtJ rp dlutl .ejeeJ ur turJeoj lnlndJJul -rr.rgJldsul €eluleul epeouad ul EzeeJlsrSotuJ es rurxeu InunsuoJ

rnrnqoq eseu BI reuodet gde o/ort - /z oqreosqe reu.rue, *ru"o t'"tn

'Ituoz

ruluode]lu! suudnc else Jglcs

ra€lece ul eFe rBP 4eclP'eI^ElsIs ep lnu!

5p eltiosu! Joot olsad

€peougd ul elsece I

€epllllq€r^ pugcnpol 0.

ep eleclpll oloc Is ec €'%08 - 0, 0p

elun]?ledu$ lUnS our

ep rnFullu Peloanpol 9

ler 'elu€ld rololoull €

€ elaelJ AIleSou ?zBoil'16

.e.lilorul €l eP qco! 1e3l

'ueelunt^{ S 'l oP 1!{c

'

elet lel 'cool nc s-zeal

IS 0l elul ossudn' lur

n-4uaE Co9 n€s (?ru

elun8etd eFod lru€lielqn ecluiol lollie^llul

F ^rlce Jl8ololq Jlr'l elo €l Plellslbarul l(

OI

rpeut Jolunl€roduel

ez€q 5d oclullol lillezeq ed ol€lnslEt ocl

pupc[uole^ eqsoconc quruod op lz|.rql

Fqrll od Jo8l - 9l I

EmleJedtuol 5l€Clpr

Page 49: Fitotehnie Vol. I

Potenlialul termic al unei zone in cazul porumbuluizentat de suma temperah,.dlor medii zilnice biologic active (>sunt echivalente cu unit5li termice utile (UT).

Pe baza potenlialului termic au fost stabilite 3 zone deporumbului (fig. 2.48).

esrc repre-lO"C) care

culturi ale

Tabelul 2-34Pritrcipalii parNmetrii calitrtivi si solurilor Ngricole din Romenia

(dupd A. Canarache fi C. Riufi)

2t4

Fig.2.48. Zone d€ crllbiologic active >t0

Zona I cuprincuprinse intre 1400 $Podigului Moldovei,sud de Oradea. lncorcspunzatoalre culttsudul Podiqului Molporumb il reprezintiln aceast5 zona sunt I75 - 80Yo aceitia valrmijlocii 20 - 25%etalonarea recoltatu[

Zona II cupririntre 1200 $i 1400'Podifului Moldovei, izona colinari subcarOradea). in aceasti z,mijlocii 50 - 60%, hi20%.

Zona III cu1cuprinse intre 800 9iCarpafilor MeridionrDepresiunea Maraml

optime solurile agricol€din Romania

SuprafaF €u valorjoptime, % din

suprafala agicolitotah

Textura l% arsila) 12-32 4 lDensitatea aDarent?i (s/cmr) t .25-1.45 1,00-1,70 xPorozitatea totala t"/"1 44-53 X

Porczitate de aeratie (o/o) 15-30

Capacilalea de apa utili(m'/ha) 2000 200-2400 58Perrneabilitate (mm/orA) 2 0.1-50 39VoluJn edafic util (%) 50 35,100 83Cradul de saturafie in baze(%') 75 45-100 x

Reaclia pH 3 1

Conlinutul de slruri solubile(ng/I.000 g sol) r00 60-2000 96

Conlinutul de sodiuschimbabil (%) 5 2-60 97

Confinutul de hunus (%) 4-8 0,5-15 xRezerva de humus (t^a) t60-300 40-800 32Indicelc de azot 3-6 1-t2 1 1Conlinutul de fosfor (ppm) 5-250 8Conlinutul de potasiu (pprn) 132-200 5-500 86Conlinutul in icroelemente:Zn - ppn 1,4-2,0 0,2-J,0 X

AdAncimea aDei fieatice (m) 1.5-3.5 X xPanta terenului t%) 0-10 0- 100 XGradul de lasare (%) 0-t 0 0 -19 X

Page 50: Fitotehnie Vol. I

)LO

rz$qtq o/osL eslra g^t\ na es guoz glsBece ul .rnlnselnweIew eeunrseldoc'tJrue^lrsuprJ

lnSrpod'rletu.rJO rS grnqrnj Jp .tleuorpu.n JolliedreJelB eueluouqns eleuoz qzeoJpEJur es rcrv .Jooozl rs 009 r4u! esuudncuole\ Jre eJruurt pluelsuoJ epun rlEJJe eput.rdnJ llJ Duol

'%04el gupd l^rprBj lzrJqrq t* %0f el pugd rnduU uzuqtq,o%09 - 09 IlcolflrurErrqrq luo$puoderd p.rnlFc ul ri€pueruo.er luns puoz gls€ec€ ul .(eepsloep prou €l) rugi Inlse^-plou utp erdugc lS ?cDBfuecqns pru;lo. euozuJ pns ep rerdugo e prou ep eeued ur ENnBuJ alseJ o .re^oplol rnlnsrpode ei.reo elelu leru eoc epnlcul quoz ,e$Ee.v c.00 Is 00zt 54ulosurJdnr luns elqn erruuol elriplrun eJer ur oleeJe epuudnc l[ Buoz

'rnlnlellocel eoJ€uoles6nrlued rS oseofqd eleeJ.c rulued uolp8Jer.uold ex ohgz - OZ rao(wrEuqrq rS.tuuol Inleduelod rdcnpord urJd pu-er+uole^ erlseJe %0g - S,ep odrodord u! r^rptel lEuqrq grnllnc uJ depuBluoJeJ luns euoz pNeece ul'griEte8o^ ep €p?or.led urp eluarcgnsur eltdBlrdrcord plurzeJdor Il qurnJodap rolrricnpoJd le lsdtJuud .{geltlull InJolceJ lo^oplol I rnln*tpod InpnsrS eoSorqoc 'pns ap ErdurgJ ul lnlnquruod tunllnc e&olgzundserocelueJ alunlos elueulutoperd l(ms puoz qlseoae ul .eepeJo ep pns€l Eugd (roqrg 'p€rv 'Srulll pnO lso^ ep €rdugJ ,ra^oplot{ rnlnsrpodFpns rS ee8oJqoc '.rupi

Inpns ulp Drdu€c:J.0091 lS 00 oJluJ _esuudncelsa olln eJ[ruel loltigllun €luns opun elelBaJe epur]dnc I €uoz

(r66t "qeloc re uEerrog.t !dnp) (atrquopo-olludB) J,0I<e^rlrE r|'ololqrolunlareduDl purns szBq od otlllq3ls lnlnqunrod E E.rnrtnJ op ouoz.8t.z.3rI

i.oo.!oocm! r0on.oaEl

.":,.*'.*@a

8logulou rlp att'z ptaqnr

ele 9Jnllnc 0p auoz t

eler (Jo0l <) e^4ce-oJdoJ olse mFqurru

XXX

x98

ltztX

L6

96

l€

xe86r8S

t9

XXll

-?Ietol9lo!u3€

"leJErdns up % 'etulldo

oP^ nc et"j"jons

46c

Page 51: Fitotehnie Vol. I

timpurii, diferenla rcvenind hibrizilor mijlocii. Pentru a evita situatiile incare hib.izii nu ajung la maturitate datorita nerealizarii sumei gradelor detempemturd biologic active, la zonarea hibrizilor se va lua in calcul omadi de siguran!5 de 100 - 150'C (UT).

2.7,5. Tehnologia de cultivare

2. 7. 5, 1. Arnplasarea cull urii (rutalia)

Porumbul este pulin prctenlios fat6 de plante premergetoare $ipoate li cultivat mai multi ani in monoculturi. Cultivarea porumbuiui incadrul unui asolament determini sporuri de recolte cuprinse intre 15,3 9i25,2% (D. Gavrilescu, 1986).

Porumbul di rezultate foarte bune dupe leguminoase anuale(mazdre, fasole, soia) 9i perene (trifoi, sparceta), dar cel mai adesea acesteplante sunt utilizate ca premergatoare pentru graul de toamni. Bunepremergdtoare pentu porumb sunt cerealele pdioase, cartoful, sfeclapentru zahAr, inul, canepa gi floarea-soarelui.

In zonele mai secetoase lird condilii de irigare, datoritaconsumului mare de apA care duce la secAtuirea solului, lucema nu serecomandd ca prcmergetoare pentru porumb. Nu se va cultiva porumbdupd sorg, iarba de sudan, din acelea$i considerente.

Pe solufile podzolice rezultate foarte bune s-au obfinut prinintroducerea trifoiului in asolament ca premergAtoare penfu porumb.Efectul favorabil nu se datoreaze doar aportului de azot fixat simbiotic, citi capacitdtii redacinilor de trifoi de a pitrunde adanc in solurile greleasigurand amnarea bjologici a solului, cu efecte favorabile asupra aeririisolului gi a inmagazinirii apei.

Foarte bune premergdtoare sunt ti pajittile care se deslelenesc.In structua actuale de culturi din RomAnia porumbul ;i grdul

ocupd peste 60yo din suprafata, ceea ce face ca rotatia grau-porumb sd fiefoarte frecventd. Dupe greu, care elibereaze terenul devreme, lucrdrile debazd ale solului se fac in vari favorizandu-se procesele de nitrificare dinsol ri acumularea apei. Praclicatr t imp indelungar roralia gr;u-porumbfavodzeazd atacul de fuzariozi, boald comunA ambelor plante. in aceastasituatie se va intrerupe aceasti succesiune prin intercalarea unei plante dinalt6 familie botanica.

Porumbul suportd monoculturar insA rezultatele obtrinute suntinlerioare celor obqinure in asolamenr. in monocultura crelLe gradul deatac al bolilor Si diundtorilor. in ultimii ani fiind liecvente atacurile de:Ostrinia nubilalis, Helicoverpa atmigerc Si Diabrotica virgifetu.

Monoculturacerea continutului inscbderea conlinutului

Pe terenu.ile isolului de pane b 2:torentiale $i vanturilanhenat. Pe tercnurlintalnesc cele mal apierderile de apA !iLazAroiu,2008).

Pe aceste sohde bazi ale solului 9rconditii, "bilonatul'eroziunii.

Porumbul eprimivarS. Pentru glcultive hibrizi cu otehnologii "minim tiimediat, ceea ce Perde veg€talie.

2.7.5.2. Adn

Porumbul eConsumul specific Ieste de 1,8 - 2,8 kgminime se inregish(cazul urlor produclii

Cea mai maproducerea boabel(frunzelor.

Consumul ese intensifici odatiin pedoada de crettr

Azol rl este Ide porumb.

O aproviziorapidi a Plantelor,suprafele foliare.

Insuficienfasuprafala foliare, ,

2t6

Page 52: Fitotehnie Vol. I

4ueuodtul else or€lqlFc ulld

9ZZ

'euroJl n ulrgs-eJ reun aFudqo tuluadplezlPer Jolelulues eelBlllluoJlurl

'(800z "qeloc

rS ueJtunl S -l) JJluleud ulind leu llllpuor ul 13 lelqJ sleolgzunds oJ

it er dLu-ec ul e5rrJpsql o'o0l \ InlrusJl - ploJ ele uole^ el 9J e-TelJJroe

J5 rnlnqulruod lrueupulJs pdnp ue^purud rleun u! oltulglul lue^Jo{

\rleler '!nlnlos e neJlplJ Pslellplun Ls alrvEJs rlurusledulel duISJ

u! zuodns e op.roleiuturas eotelt.ledel pTetluepl\a JJeJ (lnlsel-plor) JJrr

eierteurLu.ro8 rp rrigttJedeJ e/rleue rlso qruruod rutuod -etueuodtu;,'ooOb elsed rp JriErlluut8 o l{ o086 Jp glulultu tleluno o -eqIE

9s leuoz plrqlq rnun gu{rede 9s 'gpFqlq e\ 9s elnqel] otugttrys

PttoaPuas lS Dtagtttqs 'r'9'l'Z

'pleugwes ltqtsodpugcRt 'Jolunpug.r euoz u! Jeop leJlnlold el." Inlot teltl" ls""' u!.elsrrr*

u! rcerrp lqeu?ues oundnsald ete' 1oB€ltt,:ff1x""##':6tj:_l!t*"n0",

lrecer lnop nes erm uud ceJ es (leugulas lszlllueJ 'leplclqlo '^lleutulle8

rnrnred eerqp8erd,p,uppe Eereuse) eruprcnl,illlll"li,i,lj^i""rljl""u*,

prn8tse gc eleol nc qrlseou erei ul tcttu oielurdns od PcIl'Bld os otlJlceds

ofplln op psdll urp ,,o8Bllq tunullurlu" ourrunu prcnl ,p IIH::I! 9 p",p"

'leugrues ep eec U e^ ̂qeuIuDS rnlqed e e{tut,,U "O.ljfjr'#l;r"*nr"

'ote^llotu :utq illllenlls ul lEop llnJslp nJ edel8 el el'de eA Js eJDe

sC qlltroJlunau trupsa o 'eseolalss teur Jl'uoz u! 'Puluull'p aJ lo€J-ti"nl tp

""tu'"*pn "d los ep Inlruerls luof,leolul e JJeuun EJ los urp -ede

ep:erd "s

uncitp nc eder8 nc opprcnl uud pc lnldeJ.lnudol o$qelJ . . 'euqures €^ 5s eJec od e4cerlp ed Dlntrpuedled

ereJr nes lruoleulquoJ nJ Jz!ruJeJ! as 9s rleJJnl eurllln er lPJiJrld 'p

,tr""^,la""n u! rg"tilor nr eder8 n.> teSJiSe ul unJslp nJ edel8 nr uplrnl

7 - 1 ur.rd rlp8e.rd e,l es ,rqeuture3 1$ed 'lesel au€oJ nBs l€uerunqu!

,elerodro.uleueFre3e^unrser-'*r?:"J.:lri_t;Hlit*:""".o""u_a

Z-l uud 4SatP8etd es ^ll€ulwle8 Inled 'rualrunq grBJ 'oleJodrotu!'u

J1"tr8"n ,.rrut", gJeJ tele\lu els! Inu:lel 9.rep.'qlel9ullld ul- , -, ' 'orrlelor sdel8 ne< JzJ{ nJ teloJJd tp llgSeld e\ 's \lleutuuJE lrueo

g:engruud u1 'repzelq eeJerreolul 9.rql lnlnlos IlJqugle lnz€c ul

'I

ep olernc rs ol€ug]?

e ra duernqrBc oP ln'ecEg rolusnsu! l

Elueue^ glseac? '!lr

€zll€ eleod 3s oult

pugdpotdull los ul

1n3un1 e-eP ruc 6g t

0, - 09 BI 9cugpe arelllnl9lB el Ilqelo^€:

runl9le eourcugpPul. 0z el emllle 011rt unlosornlerd 't

ed 'e1tur;1 rolsece I'utc 0t - sz ol

€eulcugPe 'oJdqns

psuudnc o$a ls los'e&olp8louold It

'11

ul 9de eP ueul leu

el llurupur ls ourl:e^qcolqo 0l5r

BI rS alnquluoi6d rue9-telllrEtu ozeq ul odsrr

Page 53: Fitotehnie Vol. I

Tmtarea semintelor impotriva agentilor patogeni (Fusarium sp.,Ustilago sp., Pythium sp., Penicillium sp., Aspergillus sp.) se va facefolosind un fungicid. Acest tratament previne qi fenomenul de ,,clocire aseminteloa' in sol.

in condiliile monoculturii sdmen[a va fi tratatd cu un insecto-fungicid, la fel pe solurile acide unde s-a semnalat prezenla viemilorsarme (lgriotes spp.).

In cadrul unui asolament rafional gi in lipsa ddun5torilor, tratareaseminlelor se va face cu unul din fungicidele: FLOWSAN FS, 3 l/tjMAXIM XLO35FS, 1 I/t; MERPASSED 48 FS,2 Vt; SEMNAL 5OO FS,3,5 l/r; TIRADIN 500 SC,3,5 1/t; TTRAMET 60 PTS, 3 kg/t,9.a.

P€ntru combaterea deunitorilor carc atace porumbul la rdsarire,sAmAn[a se trateazd cu unul din insecticidele: GAUCHO 600 FS, 8 1/t;GAUCHO 70 wP, 12,5 k#i IMIDASEED 70 WS, PALISADE 600 FS,SENTINEL 70 WS, NUPRID Al 600 FS, in dozi de 8 l/t; COSMOS 250FS, 5 Vt; CRUISER 350 FS, 9 Yt.

Epoca de serrdaat Semdnatul porumbului va incepe cand,dimineafa la ora 8, in sol la l0 cm. adencime temperatura este de 8oC, iartendinta este crescdtoarc.

Semanatul prca timpuriu determini "clocirca" unui anumit procentde seminle, risdrirea celorlalte intarzie, tinerele plante au un ritm redus decrettere.

Lipsa tempemtu lor > 8"C necesare germin[rii are efecte negativeasupra seminlelor imbibate cu ape, carc nu pot gemina. Crdpareategumentului seminal expune endospermul qi embrionul procesului dedegradare produs de diferitele ciuperci $i bacterji din sol, ceea cedetermini pierderi de boabe ti reducerea densitdlii.

La intArzierea seminatului exisli riscul unui deficit de apd necesargerminafiei, iar fenofazele cu sensibilitat€ ridicati pentu ape (inflorire-fecundare) sunt "impinse" in var5, in perioadele cu temperaturi ridicate $iumiditate scazuta.

Se apreciaza cA fiecare zi de intarziere determind o scddere derccoltd de 120 kg/zi in zona I de favorabilitate gi de 45 - 50 kg in zona all-a.

Calendaristic semanatul porumbului se face intre I $i 15 aprilie instepa din sudul li sud-estul lirii, intre 10 qi 20 aprilie in silvostepa dinsud, inte 10 9i 25 aprilie in silvostepa din vest qi din sudul Moldovei,intre 20 ti 30 aprilie in Transilvania, nordul Moldovei qi dealurilesubcamatice.

in cazul unor hibrizi cu temperatura minimd de germinatie de 6 -7"C se recomandd semdnatul cu 5 - 6 zile mai devreme.

226

i

Desimea de slitatea solului, ingrijmivirare gi regimul h

Densitatea oplconsiderati aceea la (numerul de plante pfDensitatea optimi e!hibrizilor.

Hibrizii de pofuncgie de habitusul pfrunzelor, etc. Hibrizun habitus mai redusfi cultivali la densitcomparativ cu hibrizii

in situalia uprea mari din faza de!i pand h inflorire siritm alert de crestereplantelor, care se s!mdrii organelor floralin care suprafala foliainfluentat5 negativmarc, ceea ce duce laaprovizionare cu fotgtiuletelui, cu consecasupra numdrului de b

in fazele urmdo uscarc premafura aputemic in cazul desrboabe/planta.

in cele din rfotoasimilatelor translaparat foliar diminuat,

Rezerva deinfluenleazi intr-o miun deficit ce depdteft,5.000 plante,4ra, iar irI 5 .000 plante/ha.

Page 54: Fitotehnie Vol. I

(696I 'e.ln"ul-€g A rS nu"eltlg .qC -ednp)(g) plrad Bt tp lnlnlozpod E !S (V) tru^o-t rlap Intnurorouror at!$pror tr! rntnquruod3 llnInr ap littlsuoo .0s.2 .3!d

LLC

'eryelwtd 000 91

- 000 01 nc elieJc e^ eaurrsep ele8m ep olulrpuoc uJ Jer 'eq/eluBld 000.9

- 000 f nr ocnp es l€uqlues el eeleltsuop.wtu 0g elseSgdep ec lrcuep unelE pde ep e^rozer puVJ eeursep glusuodur gmsgu o-ttuJ pzeeiuenuurreuoz Ie Juleuor^nld InurSeJ rs los utp pd€ ep eN.zod

'roleqeoq r4pner8 eeJecnpeJ pu-eurulelep ,lenululp .rBrloJ le&dernun e eJerrun ec esnpel l€tu else ee$ecE etds eleJolsuell rolelBl[urseoloJ€elBlrluec Joleq€oq € eleldrln ep ezeJ uL !9u.m utp olec uI

.-elueld/oqsoq0p mlruPlunu BeJernpe.r el ecnpuor rs rJ€ut rollursep Inzer u! cruelndIeur llnu plsoJru€ru os Inueuoued elezeq lolezun_rl e -dlu?ueld e&csn ogurullelep JolliuezrlHeJ e rs rede eiuercrJnsu e.reolpuun elezeJ uI

'eqeoq ep rnlruptunu etdns€e^Ile8eu eiurcesuoc nc llnleFlnrls

e elBllurrsPoloJ nJ ereuorzr^o.rde

ltuarcgnsur o el eJnp oc €eec 'e.Eur

Berursep ep ^rlPSou gleluenuurelsa qlueld^$rloJ eieJeJdns el€c u!elrrirpuoc ul elBJoU JoleueSlo ruqu-JoJ eunderdns os eJ€J 'lolelusld

e euidlpuJ ul oJelsoJc op Uep tutu

nr un 9tetsuoJ Js eluouul Pl 9u?d l{ -- C JluruJ 9 - S ap e/eJ urp ueu eard

an=t llgllsuJp loun elleruls uJ

+ l^lprEl !!/!rqlq nJ \llereouroJ

ortF ueuJ reu ri9lrsuep el rie^rllnJ U$ lod qg leJlse snpeJ relu sntrqeq un

tr nB runduq rrzuqrH cle'Jolezun4edzod 'lolueld

lnsnlrqeq ep atlcuryu! lll9llsuep Berels..rc el tueJrp pzeeuodceel quruod ep ttzuqtH

.lolErrqtq

e ol€Icocerd ep edru8 ep ericung u3 qlue3rp o5e puudo Eolultsuoq'elEur reru €er eoreolB^ ete pieJetdns ep Belpllun ed e1ue1d ep p:gunulS qlueld od roloqsoq eelelnetS o4urp InsnpoJd eJe, el €oece pl€.reprsuoselso rouelue riEreunua ruolcBJ ep edJuru u! prurldo eole suec

'odete85^ ep repeoued lnstnc urp cuplq ImurSeJ tS etP]q^pw-udsep el rnplos eeplrp(un tS el€.llde eleutulgspJ8u! ilnlnlos Belelll-l!eJ le^qlnc Inpuqrq ep Eluepuadop alse toapwas ap baralsae

'eu- 9 ep edBuruuo8 op r

elunpep rS ra^oplolT'Ie,^.oplotrr'\tr

lnpns uP Iurp edelso,rls u1 equu! erlud? Sl r$ I el]ul

€€uozul 3{0S - St.ep eDpPas o puruuol

rl el?crpu unprodu.rol-aJuouu!) lde n4uod$seceu pd€ op lrcgop

eJ eoec 'Jos urp ruep lnFsecoJd lnuouqee.rcdqr3 euruuo8 1reNle36u opeJo 6r! rul

eP snper rulu un nP olIUOCOJd lrlunue rnun r

ler 'Jo8 ep elso eml€r'pugt edecu! e^ ml

092 sohtsoJ :vl 8 e.Sd OO9 IICVSI'IVd ': 8 'sd oo9 oHJo 'eru?s?r €l Inqurruod .e.s 1,6)I € ,l'sc 009 'rvNt tas x/:1/t t 'sc NYstAo-eeJele.4'JolJol9un-cp

ropurer,r eiuozerd 1e-olcesur un nc ElEleJ

e eJrcola" ep FuourorecBJ B^ es ( ds snlllf"ds arunsnl) $eBo

D4/ td !!4 !! otlotttut?

Page 55: Fitotehnie Vol. I

DensitArile pe tercnurile fertile qi in conditiile unei fertiliz5ricorespunzetoare vor fi mai mari decat pe solurile sdrace gi in lipsafertiliznrii (fi g. 2.50).

In tunctie de factorii menlionali L.S.Munrean (1995), recomandldensirdtile din rab. 2.38.

tubelul2.38D€nsitates optimtr lN porumb (mii plsnte recoltabil€/ha)

Distanlt inlrc rAnduri este de 70 cm. iar in cazul irigdrii prinbraz de de 80 cm.

AdAncimea de semiinat este deteminati de umiditatea si texturasolului fiind cuprinsi intre 5 - 8 cm.

Pe solurile umede gi grele se seamend la 5 cm, iar in cazul unorsoluri uqoare ti uscate la 7 - 8 cm.

Cantitatea de semanle la hectar in funcfie de desime $i MMB estede 15 - 25 kg/ha. FafA de desimea de recoltare (mii plante/ha) se seaminecu 10 - 20Vo boabe,&a mai mult, acest procent reprezentdnd pierderile incursul resaririi fi pe parcursul perioadei de vegetatie.

2.7.5.5. Lucrdrile de ingrijire

Lucririle de ingrijire trebuie se asigwe combaterca buruienilor,bolilor qi d5unitorilor.

228

i

Combaterca Irealizeazd la Porumcombaterii bwuienil(Bilteanu gi V. Bdmaur

Cuantumul Iimburuiendrii, confor

tam noastrt, rcprezint(1. Borcean Si colab.,

Combaterea Iintegatd, utilizand inlucririle solului, lucri

Dar o combierbicidelor. Alegereaburuieni dominante, tsolului in humus.

Combaterea b

ti manuale, numal cuCombaterca t

volum maxe de luqdrDacA dupe s(

executa o lucrare cuperpendicular pe direorientali u$or spre ina

Daci nu s-a fplantele au una saureglabili perpendiculamiaza cand plantele

Cdnd plantelesapa rotativa.

DupA aceastiadancimea de 8 - 12 i

Pragila a douzcu viteza de 8 - l0 k

Dup[ alte dot6 cm adancime cu vil

DuPd Primelmanuale pe rdnd.

Aprovizionarea solului cuape h semlnal

Grupa de maturitatea hibrizilor

Aprovizionarea solului cuelemente nutritiv€

Bune

Precipiialii sub 500 mm saudeficit de apd de peste 800m'lha p€ adAncimea de 1,5 m

90100200300400

555050

6055504545

hecipitalii peste 500 nm,solul aprovizionat lacapacitatea d€ camp

90100200300400

6055504545

6560555050

Tercnufi irigate sau cu aporlft€atic

90100200300400

75'70

656560

Page 56: Fitotehnie Vol. I

6ZZ

'pu-er od elsnuguelrs€rd pnop,?nrexg es octueaeul olrSpld pnop eleurJd -ednc

'q^rq zl - 0l ep ezelr^ nc eul'ugpe tuc g

- 9 EI p.rueJeul pl3erd Bre4 € ltncexe es tu_eulldls pnop elp pdnc'q?/uDl

0l - 8 eP Bzell^ n'llrlc

8 - L ep pel,urcugpe el'6lrz ,l - 0l gdnp eceJ es enop e qrseJd'rrrul

9-tep STJI^ nJ'uJ zl - g JppeurJuep!el ?cruBaeru p[6eJd eulud llncexe es eJebnl pls€ece pdno

'q^4e1or €desnc 9ze eJcnl as Pcrselc Efolouqel ur 'ezun{ g - } ne eleluEld pugJ

'eluocse8Jru urind leu luns olelueld pu-ec eze rulepdnp ecBJ es ee&Jcn.I rolunpua €riJeJrp ed &lncrpuedled llrqplSel4loc nc edBr8 nJ erercnl o plncoxe es ezun-l] -enop nes eun ne aleluBldpugc rnlnquruod InlupsH Ednp

(e&Jcnl !4seocs lncql e-s nu er€c

'qruruod dp rrueuue8 etllql-e^ nu E rulued rodeu! eds losn delueuopnFe^o 'riecrpu g Jor{ tedeJ8 rdloc ,rolunpupJ edcotrp ed .plncrpu.dled'leu9ures ?l ep elrz g - f el rlrqBISoJ riloJ nc edeiS nc eJeJcnl o glncoxees ruerrunq Jede rB !4suJ pzeeu.roJ Inlos lsugrues gdnp lrBC

'Jlenueu 13 rJrueJJul tJe-JJnl ap rlEL! unlo^un eundnse.rd rolapDrqra DarDz1ttn p,tpj[ roluarnrng Da.oJDqr]oJ

'leurquoc nes mleprcrqJe lruolnfe nc rptunu ,elenueul rsaarueceur ugrcnl uud reunu rcpJ eleod es Jolruatrunq eeJelequoc

'snunq uJ rnlnlos

Innurluor 'emllnc pzeerpBcul es erer ut lrqueruBlose

'elueuluop tuellunqep elrJeds od ozozEq es ps ernqe4 lolepl'lqJe eeJaSolv .roleprcrq.ra

eoJezll4n -ErqJ ecBJ elEod es nu ?luetcgo etatequoc o Jecl'(eroudeluJ ep ocrueJeu .lrJEtcnl .mlnlos eluptcnl

'rolunllnc edelor) rcruqeloJS€ olepolotu pu9l Inruud u! pugzllqn .ElEJBelur

eridecuor o-{u! -ecej es 9s ernqol loJrue(unq eolalpqruoJ'(/661 'q€lor rS ueecrog .l)

BWI 000 1. - 000 € ̂qcedser 'ptlorar urp 0Z06 - 0t pluEorder .p.qseou eleiurp oFlueuuodxe [mdels El el ep JololelFzel LuloJuoc .tuquelunqur

eleJolsp qumrod el ?llo.oJ ep rclllepJeld InumluenJ'(6861 'em€ulgg

A rs nueelllg'qD)

!{pllsuep %01 rS rolelurulpAq$uJ o/o02 .rolruarunq rrreteqluotelt^or o/ogz 'ecruqelolg epoleu eluaJrp uud qutuod el e^zee le.ras e.rec pllocoJ ep lelol luods :'Jto toflualnnq taot rq,aoJ

'rolruemrnq eeJopqur(

u! eluepierd pugluozoigugureas es (€q/olueldelse SINI I ls eullsep .

rorm Fzec ul ler 'ruc

€Jnlxet 16 eel4rprun a

uud urq8ur Inzec u!

09s999OLSL090s9S0999

9n09ss09

pungoI.^qutnu etuausl.

nc 'nFlos 3a$uozr^c

(3q/tMlF8€ Z ppqoJ

9pu€ruocer '(s661) ur

esdll uJ 16 or€rps olugzrlrueJ reun olrdrp

Page 57: Fitotehnie Vol. I

In cdzul combaterii combinate, fiec8;nice gi chimice a bwuienilor,numdrul lucr5rilor se reduce la doud pragile mecanice fi eventual o pnsilemanuala de coreclie pe rend.

Combaterea chimicd a buruienilor se va Ace pomind de larezerva de buuieni existente.

Atunci cdnd in parceld sunt buruieni monocotiledonate sidicoti ledonate Mlrale. se va putea opra pentru combaterea buruienilormonocotiledonate fi a unor dicotiledonate, prin utilizarea unuia dinerbicidele din tab. 2.39 (N.Sarpe, 2003)

Aceste erbicide se vor incorpom superficial, la pregdti.ea patuluigerminativ, nefiind volatile. in zonele umede se pot aplica qi preemergent,dar existt riscul ca in situalia unei primdveri secetoase efectul decombatere sA fie mult diminuat.

Pentru combaterca bwuienilor dicotiledonate in functie de sDectlulde buruieni. se \a lolosj unul din erbicidele prezentate in tab. ,1.40(N.$arpe,2008).

Aceste erbicide se aplicd atunci cand plantele de porumb au intrepatru 9i $ase frunze. Atunci cdnd culturile de porumb sunt infestate cucostrei $i alte monocotiledonate perene, se recomandA utilizarea unuia dinerbicideie prezente in tabelul 2.41 (N.$arpe,2003).

E$icidele se aplicd atunci c6nd plaatele de porumb au 5 _ ?frunze, iar costreiu I inte l5 - 35 cm.

Dupi erbicidare timp de 15 - 20 zile nu se vor efectua Drasileinlrucil^se inLrerupe translocarea erbicidului spre rizomi.

ln parcelele infestate cu buuieni monocotiledonate perene nu seva mai efecrua erbicidarea impolriva monocotiledonatelor anuale, intruciitacestea vor fi distruse odaei cu monocotiledonatele perene la erbicidareain vegetatie.

Combaterca ddundtorilor. Rdlisoara porumbului (Tanymecusdilatico is) ataci plantele de la rdserir€ qi pani in faza de 3_4 frunze.Adultul reteazA plantele de la colet, la un atac in masd cauzandcompromiterea culturilor. Cdnd sunt atacate plantele intr_o faza maiavansata, insectele rod marginal frunzele, sub forma de trepte; plantele serefac, dar sunt intarziate in vegetalie. Larvele rod rddicinile Dlantelor deporumrr.

Erbicid€ r€comandrte$i, ur

230

I.ALANEX 48 EC (480

2. LACORN 48 EC (480

3. ACENIT 50 EC (5001

4. LINX 50 CE (s00 g/lactochlor)

5.GUARDTAN (820-860

6.DACMATSUN (840 g

7. CHALLENCER 5O() I

9. ACETTN 880 EC (88(acetoclor + ADE 80 s/ Il0.TROPHY (768 g/ Iacetochlor + 20 g/ I dich

1 I. PROPONIT 720 EC

12. DUAI. GOLD 960 I

13. FRONTIER 9OO ECldimelhananid) sau

14. MERLIN 750 (7s0 t

Page 58: Fitotehnie Vol. I

Itz

lrlnquuod srnttn. q olsuopallortp toun s $alsnur atBuopol!torouoru roIIuernrnq Baralsquror nrluad rtspueuorar aplrKrl

6{'Z FldqDJ

ap roleluEld ellulclplr3S elelu€ld :eldoll .p rr€ur EZBJ O-llU! 3l0lu

pulznea Psetu ul cs'ezun{ ?-€ ep Bzq u.

sntaa{uol) mlnqutu

eel€prcrqte el ouaJed I

l-ecrulul'elBnu€ loltlBl

es nu ouercd ol€uopol'lulo

elr*e.rd €nlceJe lo^ g!

L - I ne qurruod .p

urp ernun eorBzllln 9[nc elelseJul luns qulr

e!u! ne qruuod ep ol

0? z qel u! 0le1u0zi

F.4ceds ep ericmJ u!

ep InlceJo oseoFcol'lse8letrleetd lS ?tlldr

rnlnted ea.rrE36Jd el

urP ernun €el['zllllnrolrualrunq €elel€clulS epuoPolllocouou

el ep pulu.rod ecq

plls€d o Pnlue^e lS'rolruolrunq € eclun

002'0OsI 00et'0ru. I rddoruuxosr

r,6 osa) osl. NrrdEr,,r rr

0-[-0 20 t-g'zs'z-0'zorc s rddnes (p[uEuPqlourp I F

006) Jt 006 ugllNoud fl

0'[-0 20't-s'zs'z'0'zrur s rddnes (rotqcetoFru-s IF 096)

Jg 096 C'IOD 'IVNC ZI

0-i-0 t0't-s'zs'z-0'zrxr I rddnEs (rotq.osrdord I F

OZZ) JI OZZ JINOdOXd II

0't-0't0't-9'zs'z'0'zrur t rdd

ms(puotqrrp I /€ 0Z + lotqcotoc?

tF g9/) l.HdodJ'or

0'[-s zl'z-0'z0'z-sl'lrur t rddn€s ( lF 08 gcv +.rot5ol''?r /t 088) Jr 088 Nrr:rJY 6

0'€-s'zs'z-0'z0 z-t L'lru. I rdd(jolqroF.€ I /6 006) Iytad g

0 €-s'zS,Z O,Z0 z-sz'llur s rddn€s(rotq.oprelF006)

JS OO' UqDNS.IIVHJ 'l,

0'€-s'z9'Z-0'Z0 z-sL-lluc a rddn€s (Iolq5or5r"

I F on8) NnstvwJvc g

0't-s'zI'Z-0'Z0z-sL-Iur] t rddn€s (iolqrotasn

La 098-oz8) Nvlotvnc g

0'0t-0'80's-0't0'r-0'€urr s rdd(rotrpor3"

lF oos) EJ oq xNr'r 'n

0 0r-0'80't-0'f0f-0tuli s rddnEs (rotq.oF.E

L€ oos) Jg os lINaJv-e

0'0r-0'808-0209-0su5 e rddnBs (rotq3ElE

LF osn) Ja st N.uoJV'l z

0 0i-0 80'8-0'/0'9 0'slu. s rddnEs ($tqcp

IE O8}) JT 8' XaNVIV Iv" v-t

Yo t-Zv" z-larBrlld3ap Brodg

alaptrtqJgsnu.q u| Inlntrguor ap atlrunJ o!

tBpreuror srpord u[rBlroq q apzoo

Page 59: Fitotehnie Vol. I

ErbicideleEpoc8 deaplicNre

Dozele la hectarin produs comercirlin functie de continutulln humus

t-2 0/, 2-3 %3-4 9to

L CAMBIO(90 g/ Id icamba + 120 2,0-2,5

2. CAIXMAN (125 g/ l 0.3-0,4 0,1-0,4 0 , 1 0 , 4

3. BUCTRIL UNIVERSAL (280 g/lbromoxvnilf2S0 acid 2.4 ' D) sau

0,8-1.0 0,8,r.0 0,8 t ,0

4. COMPA SC (480 g/ldicanba) 0,6 0.6 0,6

5. LANCET (80 g/ I fluoxypyr +450 e/ lacid 2.4 - D) sau

1,0-1,25 r , 0 - t , 2 5 I .0-1,25

6. MUSTANC (6,25 e,/ lflarosulam+ 100 s/ I acid 2,4 -D) sau

1,0-1,25 r ,0-1,25 t ,0-1,25

7. SANSAC (5 g/lmetosulan + 360 1,0 1.0 1 , 0

E. BROMOTRIL2,5 SC ( 250 g/ I 1 , 5

9. RrNC 80 WC (30 %primisulfuron + 50% prosulfuron)

2 5 c 2 5 8

10. BROADSTRJKE(80% 30s 30c 3 0 g

11. SDMA (600 s/ lac id 2,4 D) t , 0 t ,0 t , 0

12. M.DMA-6 (060 g/acid 2.4- D) 1.0 1.0 1 , 0

ll. SDMA SUPER 600 Nil< 6009/lacid 2.4 ' D) sau

1 . 0 1 . 0 1,0

14. SDMA 600NH (50 g/ lac id2.4- D) sau

1,0 1 , 0 t ,0

15. MATON (600 g/ lacid 2.,1- D) 1,0 1 . 0 1.0

16. DMA CIC -660 SI (660 g/ I 1 . 0 1 , 0 1,0

I7. ESTERON 60 (850 g/ lacid 2.4-D sub formd de elvihexil estcr) su

0,8 0,8 0,8

18. DICOPUR D (600 g/l a.id2,4-D)

1"5 t , 5

Tobelul2.40f,rbicide recomatrdrt€ p€ntru combrter€r buruienilor dicotiledonate ls porumb Erbicid€ r€comandat€

Ctudbuqul dformd de viermi albrrimAn slab dezvoltamanifeste in vetre.

Viermii sdntlglele $i umede (podgerminare, iar la plaplantele se ingalbene

Gdndacul piCampia RomAnA firdsdrire, retezandu-lraddcinile plantelor.cu unul din insectici70 wP, 12,5 kgSEEDOPRID 600NUPRID AI 600 FI9 Vt.

Viermele vesvirgifera Le Co\\te',periqorii rddicinilorddicinile mai groascizuti la cedere $frunze, apoi cu polefecundare, $tiulef ii ri

Dupi infloritcu boabele in lapte.

Combater€ainterzisd monocultu

L MISTRAL (40 e

2. TITUS 25 DF (21

3.EQlUP(22,5s/lforams\rifurom 22,5

Page 60: Fitotehnie Vol. I

ttz

unspEr 01lv lnioEungp leleuues $oJ e pu€i rcrmle e.rnllncouou pstzJelurpurg rol[nllnr radelol ee.relJedsel uud pzeozrleoJ as eoblequoJ

'old€l ur eleqsoq nrrS Joldelnrts InJJg^ urp eeseteu nc csauPrq os rdFpe etuouul pdnc

'IIrJsts uguqJ rrieln4s lelepuncoJ

ep olureur 9leurnsuoc else Beselput gaeo eselgur rs uelod nJ rod€ .ezunq

nc .soupJq es ldlnpv lug^ ep Josn oleclnc luns rl e.ropgc €l ,ElnzlrsEiuelslzeJ ne olerelE elelueld .lo ul punllpd rS oseolS r?ttl elrulclplipcele rode 'rolrur.pppl p l€rluoc InlE4s nc rA Jolturj?pEr trJosrJednc csau^urq as rglul rctll 'eurrppgr pcele eleAJe.I '(eluoJ e-l ora{13,0.1,Dra!311^ DrauE4O) quxrcd ap rolluepppr lD ousa^ alaa,tatl

.1/16'sc osr uastnuJ:vl I 'sc Osz sohtsoc l/t 8 'sc 009 Iv ctudnN 'sc 009 t{ocvguot 's,1[ 0, 'IaNItNas 'sc 009 crudocaas 'sc 009 acvsr.Ivd 's,\\ 0, oa:tsvcrhu IFI E'zl 'd,^[ 0toHlnvD :eiurues ep vl 8 'sd 009 oHcnvD :oleprcDcesur urp lnun ncJol.iuluos eeletB4 urJd tequto. es uolgungp rl*ecv .lolelueld oltut.Epgtnc csouPrr{ es elede.l rnlnleloa Inle^lu EI 0p el-npuvzeler relugspt

ap e-z€J ul elelueld prele rdlnpv re^oplol Inpns rs pueurod elduecul lue^.e{ leUI elso ( 'I tafisopqDs unrtpdo) nltugurpd F)Dpug!)

Ecnsn es rS cseueqE8uJ os olalueld'lnFloc rS elrubpppJ elscutB luns olu-esqJ etqeep el4ueld el Jer 'eteuluuea

ep sJnc ul .laiurures pcele elo^lel (rlsr^ocq ,unlozpod) apoum rS oloJ8elunlos ed lerceds ul .seulptuJ es ( dds salolt8v) pa,tgs ttubt.1

'o!0,\ u[ P]seJtueluos In.elv

'ejnzpis e4mpoJd op elellcEd€c o ne rs elello^zop qels ugrugJnps Jeld eleluBld ollurJqpEJ led&d nBs lelduoc poJ lql€ ruler^ op pruJo-Jqns olncsoun. ele,\lel 'fd Dsolll^ Drxouv) pdals ap ptnqptp3

szule$od

(l^qla ue]rpexosrI/ 3 9'ZZ ruo$rnsureroJ

Fs'zz)dnros €

0'z-9'ttueNodrus (uonJlnsuru L?0sz) cc 9z snJt|z

rllatsodnes luorrylnsorru

vB ot) Trurslr.t rFllv.relroq Bl azooJJeJrtoe ap €Joo3opp!qrg

nlnqlunrod Bln{nrnlp !u'lod arruopallloronotI| rollui!nrnq Earalsqtuor nrlued 4spusruorar apl'IqrgI''Z INPqDJ

qunrod €I al8uopallorll0r1 ppqoJ

slsl

8080

0'l0l

0l0-t

0l0l

0l0i

0l0l

0'l0l

3o!iot

B9zBsa

st

0i0l

9Z't'0'lsz-l-0 r

sz'r0't!z'r-0'l

909'0

0t-800180

n 0'e 0t'0{'0

9a-ozs'a'\ a

y. t-z

sntuoq o! tnrnqluor applrrauot snpord uU rBlra

Page 61: Fitotehnie Vol. I

constau in distrugerea samulastrei de porumb, cultivarea de hibrizi cusistem radicular bine dezvoltat. toleranti la atac.

Combaterca chimice se practica mai frecvent impotriva adullilorcand acegtia atace mAtasea. Se utilizeazi pyRlNEX 24 EC. 1.5 l/ha.-SEIZER l0 EC, TALSTAR l0 EC,2 l/ha; FURy l0 EC,2 tAra;KARATE ZEON. 0.25 Lha.

Sfredelitorul potumbulut (Ostrinia nubilalis HB). Cdnd aparlarvele rod lrunzele gi organele norale ale inflorescenlei mascule.Paniculele atacate se ft6ng uqor, apoi larvele pedoreaei tulpina deasupraunui nod qi intra in interiorul ei. Combaterea se realizeaza prin tocareatulpinilor la recoltare, efectuarea areturilor adenci, utilizarea hibrizilorrezistenfi, iar la atac masiv se vor efectua tratamente chimice.

2.7.5.6. Recollarea

Porumbul poate fi recoltat in boabe sau $tiuleli. Recoltarca inboabe se face cu combine autopropulsante.

InteNalul de umiditate considerat optim pentru recoltarea in boabeeste cuprins intre 20 $i 25olo. O umiditate mai mice de 20yo duce la ofragilitate ridicatd a boabelor, care crapd gi se sparg u$or.

O umiditate mai mare de 25o% nu asigud o detaqare complete aboabelor de pe ciocalau. inregistrdndu-se pierderi. La o recolta.ecorespunzdtoar€, pierderile sunt sub 2,5%, iar boabele sparte sub 3o%.

La recoltare cocenii pot fi tocali $i imprittiati pe teren in cazulcombinelor cu tocetoa.

Recoltarea in gtiuleti se face cu combine tractate sau auto_propulsate, care smulg gtiulelii 9i ii depAnu$eazA. O reglare corespun_zdtoare asigura o depdnugare de peste 90%. Recoltarea in $tiuleti se t'acela o umidirate cuprinsa intre 25 ti J0oo. gliuleli i sunl depo.,, irali in palule.

Dupd recoltare, boabelor de porumb se usuci peni la umiditateade pA$rare de 14 - 16%, func{ie de tipul de depozit.

Producliile ce se pot obline sunt de l0 - 12t+la.in Rominia productia medie este de 3 - 4 t&a, iar producfii de

6 - 8 Vha se obtin frecvent in zonele de bund favorabilitate si in conditiiclimatice normale.

2.8.1. Import

htpoflanld..o compozitie chimicifurajarea animalelorde bazd in anumiteAmerica Centrali), rprcteine li alimente ,toleranta la seceti IBoabele de sorg reproducerea de amido

Inflorescenlelde meturi, perii, implinclusiv pe teritoriul

Fitomasa sor!folosita cu bune rczrmase verde, penhu \valoroase pent r Prcr

Impofianta atgi la temperaturi ridi(subtropicale, dar $iclimatului. Sorgul mfiind una dintre culldeficienle. Totodatanisipurile ̂din sudultercnuri,. ln plus, a Ipantar cu scopul colr

Rdspindire,picald, provenind dedomesticit cu 5.000a fost cultivat din !acest sens, se cunos{ani, descoperite inh-

Ulterior, solcuprinzand continenVenezuela, Americain 1850, unde a dev€

234