Eveniment: BIENALA DE LA VENE}IA - OAR București · 2012-03-29 · va constitui \n front la...

44
Eveniment: BIENALA DE LA VENE}IA Dosar: CHINA Conferin]`: BALKANOLOGY Buletin informativ al Filialei Teritoriale Bucure[ti a Ordinului Arhitec]ilor din România nr. 17 iulie-august 2008 ARHITEC}II {I BUCURE{TIUL

Transcript of Eveniment: BIENALA DE LA VENE}IA - OAR București · 2012-03-29 · va constitui \n front la...

Page 1: Eveniment: BIENALA DE LA VENE}IA - OAR București · 2012-03-29 · va constitui \n front la Bulevardul Timi[oara, \n vreme ce zonele joase preiau indicativul M3 din planul secund.

Eveniment:

BIENALADE LA VENE}IADosar:

CHINAConferin]`:

BALKANOLOGY

Buletin informativ al Filialei Teritoriale Bucure[ti a Ordinului Arhitec]ilor din România

nr. 17iulie-august 2008

ARHITEC}II {IBUCURE{TIUL

Page 2: Eveniment: BIENALA DE LA VENE}IA - OAR București · 2012-03-29 · va constitui \n front la Bulevardul Timi[oara, \n vreme ce zonele joase preiau indicativul M3 din planul secund.
Page 3: Eveniment: BIENALA DE LA VENE}IA - OAR București · 2012-03-29 · va constitui \n front la Bulevardul Timi[oara, \n vreme ce zonele joase preiau indicativul M3 din planul secund.

num`rul

iulie-august 2008 www.oar-bucure[ti.ro17ARHITEC}II {I BUCURE{TIULBuletin informativ al Filialei Teritoriale Bucure[ti a Ordinului Arhitec]ilor din România

l 03

AGENDA OAR BUCURE{TI{edin]ele Comisiei Tehnice [i de Urbanism a Prim`riei Bucure[ti 04

EVENIMENTVene]ia. Bienala de Arhitectur` 20Interviu Marius Marcu-Lapadat 22

DOSARChina. Arhitectur` [i urbanism 26

EVENIMENTE INTERNE Lut Ars. Vara 2008 32Expozi]ii MNAC 34

EVENIMENTE EXTERNEConferin]a RIBA. Barcelona 2008 36 S`pt`mâna arhitecturii la Sofia 36MVRD vine spre EST 38 Balkanology la Basel 38European Prize for Public Spaces 40

PUBLICA}IIC`r]i [i reviste. Nout`]i 42

SUMAR

Stima]i arhitec]i,Conducerea OrdinuluiArhitec]ilor Bucure[ti v` aducela cuno[tin]` dorin]a sa de apromova transparen]a \n ceeace prive[te activit`]ile [ideciziile sale.

|n consecin]`, buletinul"Arhitec]ii [i Bucure[tiul", dis-tribuit gratuit tuturor mem-brilor filialei, va \ncerca s`prezinte mai elocvent toateactivit`]ile Ordinului [i prob-lemele cu care acesta se con-frunt`.

Buletinul "Arhitec]ii [iBucure[tiul" poate fi desc`rcatîn format .pdf de pe site-uloficial al Ordinului accesândadresa: www.oar-bucuresti.ro

Pentru o mai bun` comunicarecu to]i membrii FilialeiBucure[ti, v` invit`m s` v`exprima]i opiniile legate deactivitatea OAR Bucure[ti [i deceea ce ar trebui s` reprezintepriorit`]ile de ac]iune aleorganiza]iei noastre.

Am dori, de asemenea, s` ne indica]i subiectele pe cares` le abord`m \n numereleviitoare ale Buletinului"Arhitec]ii [i Bucure[tiul".V` mul]umim [i a[tept`mr`spunsurile dumneavoastr`!

Editor igloo mediaBord editorial Bruno Andre[oiu, Adrian Cioc`zanuRedactor [ef Viorica Buic`Redactori Andreea Petra Brezan, Constantin Hostiuc, Anca Rotar, Loredana Stasisin Concept grafic Corina Duma DTP & procesare imagine Cristian David, Robert DumitruCorectur` Andreea AmzoiuAdres` str. Brezoianu nr. 4, sector 5, Bucure[ti, tel. 313.41.18, [email protected]

Filiala Bucure[ti OARPre[edinte arh. Mircea OchinciucColegiul director arh. Mario Kuibu[, arh. Dan Marin, arh. Cristina Gocimanarh. Cri[an Atanasiu, arh. Bruno Andre[oiuPurt`tor de cuvânt arh. Iulia Maria StanciuAdres` str. Academiei, nr. 18-20, sector 1, Bucure[ti, tel. 303.92.26

www.oar-bucuresti.ro

Foto copert`: © Steven Holl Architects

ISSN 4133 - 1234

Page 4: Eveniment: BIENALA DE LA VENE}IA - OAR București · 2012-03-29 · va constitui \n front la Bulevardul Timi[oara, \n vreme ce zonele joase preiau indicativul M3 din planul secund.

agenda OARrubrica urbanismsec]iune’’’’’

07 mai 2008

Membrii Comisiei: ConstantinEnache, Dan Marin, Dorin {tefan;Pre[edinte: Viorel Hurduc. Au mai participat la [edin]`Adriean Videanu, Primarul Generalal Capitalei, Adrian Bold, arhitect-[ef al Municipiului Bucure[ti [iGheorghe Udri[te, consilier alPrimarului General. Pe ordinea de ziau fost \nscrise 16 proiecte.

PUZ Modificare-extindere Bd.Metalurgiei, S.4, proiectant BIAOctavia Popeea (revenire)Viorel Hurduc solicit` proiectan]ilor s`recapituleze cerin]ele anterioare aleComisiei, precum [i s` precizeze cumanume au fost ele introduse \n nouadocumenta]ie prezentat` \n vedereaevalu`rii [i aviz`rii. Se r`spunde c` afost cerut` revenirea pentru prezen-tarea conceptului de arhitectur` [iurbanism care s` poat` proba asigu-rarea locurilor de parcare necesare, precum [i faptul c` a fost urm`rit` cuaten]ie solu]ionarea circula]iei \n zon`.De mare importan]` a fost rezolvareainciden]ei \ntre Drumul Expres [i propri-etate, pån` acum nerezolvat`. S-a sugerat c` aceast` inciden]` putea fipropus`, cu un cå[tig pentru spa]iulpublic [i la N de proprietate, chiar dac`PUZ nu ar fi putut cuprinde, ca regle-mentare, aria indicat`. ConstantinEnache analizeaz` noua propunere [iafirm` c`, \n ciuda unei oferte deaparent` deschidere de trafic prininser]ia unei str`zi \n arealul studiat, arfi mai bine s` se renun]e la aceast`posibilitate, pentru c` noua circula]iecare se propune este una labirintic`,greoaie. Trama stradal`, \n opinia d-sale, trebuie mult mai bine studiat` [irezolvat`, pentru c` nevoia fundamen-tal` a oric`rei noi propuneri urbanisticeeste cea de str`zi. Viorel Hurduc reco-mand` proiectan]ilor s` realizeze otram` stradal` care s` convin` ambelorrealit`]i urbanistice (proprietatea,respectiv Drumul Expres) [i intereselorpe care ele le presupun.Rezolu]ie (Viorel Hurduc): rezolva]i pro-blema noii amplas`ri printr-o propunerecare s` v` apar]in`, care s` ilustreze ati-tudinea dvs. fa]` de context; face]i opropunere valabil` [i coerent` \n ceea

ce prive[te circula]ia; reveni]i cu unconcept de arhitectur` mult mai bineprecizat.

PUZ P]a Lahovary nr. 8, S1,proiectant BIA Mihnea Marcu(revenire)|n prezentare se afirm` c` exist` deja,\n documenta]ie, aviz de la circula]ie [ide la Direc]ia Monumentelor, avånd \nvedere c` propunerea se va insera\ntr-o zon` protejat`. Viorel Hurducprecizeaz` c` proiectan]ii [i proprietariinu au dorit s` dea curs indica]iilor [isugestiilor Comisiei de a angaja orezolvare pentru \ntreaga zon` – caurmare, ceea ce se va propune judec`]iiComisiei va fi practic un PUD, doar c`situat \ntr-o zon` protejat`. Dan Marinnu este de acord cu continuareadiscu]iei plecånd de la aceste premise,pentru c` situa]iile se judec`, \n opiniad-sale, inegal: „s-a cerut o propunere,anterior, pentru o loca]ie aflat` pe Bd.Metalurgiei, \ns` acum, pentru o zon`situat` \n chiar centrul capitalei, se dis-cut` despre derogare f`r` a ni se oferiniciun fel de investi]ie intelectual` [iprofesional`. Iar avizul de la Direc]iaMonumentelor nu poate \n niciun cazoferi vreo derogare, ci este doar unulconstatator; el doar constat` \ncadrarea\n regulament. |n aceste condi]ii, setrece peste caracteristicile \ntregii zoneurbane [i ni se propune de-a dreptulP+9, lucru pe care, personal, \l considerinacceptabil.” Din partea MinisteruluiDezvolt`rii se precizeaz` c` propunereade P+9 nu a fost acceptat`.Viorel Hurduc precizeaz` din noucondi]iile anterioare ale Comisiei: \ntåiva fi rezolvat` locuirea \n Pia]a Lahovary[i apoi va fi oferit` o solu]ie pentru cir-cula]ie. Adriean Videanu intervine [iexprim` opinia potrivit c`reia, dat` fiindzona, calitatea propunerii trebuie s`constituie cea dintåi preocupare aproiectan]ilor. „Aici ar trebui ridicat` o

bijuterie, dac` s-ar putea.”Constantin Enache apreciaz` c`, dat`fiind importan]a zonei, un concept dearhitectur` atent studiat [i prezentareamai multor imagini sunt absolut necesare.Viorel Hurduc: „Trebuie prezentat unconcept care s` se acorde fericit cuvecin`t`]ile – cl`direa istoric`, edificiulCOS, blocurile de pe Magheru; trebuieprezentate conving`tor capacitareacl`dirii, traseul ma[inilor, pietonalul. Nu\n]eleg pe unde anume se face accesul\n parcela dvs. [i care ar fi leg`turaacestei parcele cu ansamblul urban dincare face parte. E nevoie aici, mai multdecåt \n orice alt` parte, de un conceptintegrat.”Rezolu]ie: reveni]i dup` formulareaunei noi propuneri ]inånd cont de aces-te observa]ii.

PUZ Pasaj Str. Doamna Ghica,proiectant CONSIS PROIECT|n prezentarea realizat` de dl Udri[te sedescrie posibilitatea de a concretiza unpasaj rutier \n prelungirea Colentina, \ncondi]iile \n care tramvaiul va r`måne lasol. Studiul de fezabilitate pentruaceast` propunere a fost deja elaborat[i avizat. Adrian Bold se intereseaz`asupra motivului pentru care s-a renun-]at la supratraversare. Se r`spunde c`au fost executate m`sur`tori care auar`tat c` fluxurile de trafic principale sedesf`[oar` pe direc]ia Obor-Constan]a.Adriean Videanu afirm` c` fluxul pedirec]ia Obor are o capacitate de15.000 de ma[ini pe or`, pe cåt`vreme cel pe direc]ia Ghica m`soar`doar 3.000 de unit`]i auto pe acela[iinterval; localele necesare nu s-au pututrealiza din cauza blocurilor, ridicatemult prea aproape de artera de trafic.Andrei Zaharescu este de p`rere c` artrebui s` fie luat` \n calcul [i prezen]aunui tramvai, odat` cu pasajul, pentruc` tramvaiul este, pe termen mediu [ilung, o solu]ie pentru traficul dens al

{EDIN}ELEComisiei Tehnice de Urbanism

Page 5: Eveniment: BIENALA DE LA VENE}IA - OAR București · 2012-03-29 · va constitui \n front la Bulevardul Timi[oara, \n vreme ce zonele joase preiau indicativul M3 din planul secund.

num`rul

iulie-august.2008 www.oar-bucure[ti.ro17ARHITEC}II {I BUCURE{TIULBuletin informativ al Filialei Teritoriale Bucure[ti a Ordinului Arhitec]ilor din România

04 l 05

acestei zone, iar dac` acest lucru nu vafi gåndit din timp, vor ap`rea mariprobleme ulterior, cauzate de nevoiatramvaiului de a urca rampa. Viorel Hurduc este de p`rere c`, dat`fiind perspectiva denivelat` a zonei, lacare se adaug` necesitatea urm`ririipropunerii Bd. Mal de Lac, ambelepropuneri pot fi solu]ionate. |n opiniad-sale, Dna Ghica poate fi supra-traver-sat`. Adriean Videanu opineaz` c`„dezvoltarea managementului traficuluiva face loc automat pentru tramvai,deci intersec]ia va avea doar unsemafor. Pe rela]ia dna Ghica, pasajuleste la limita fezabilit`]ii. Perpendicular,rata de rentabilitate este foarte bun`.”Viorel Hurduc este de p`rere c` sepoate realiza o taluzare de cå]iva metripe partea parcului, care ar asigura con-tinuitate propunerii, garantåndurm`torii pa[i ai interven]iei; este foarteutil` avizarea propunerii, cu corectareapropus`, dar solicit` aten]ie la propu-nerea de pant`. Rezolu]ie: \n aceste condi]ii, se avizeaz`favorabil.

PUZ Nod Intermodal R`zoare –Calea 13 Septembrie (revenire)Constantin Enache arat`, \n prezen-tarea proiectului, c` era prev`zut` o

\nchidere pe un traseu, dar leg`tura vafi mutat` pe Str. Progresului. S-ainten]ionat revizuirea zonelor adia-cente, iar ca propunere de edificabile,au fost propuse [i accente. S-a revenit\n Comisie, \ns`, pentru c` Ordonan]ade Urgen]` emis` de Guvern interzicemodificarea spa]iilor verzi, ca urmare atrebuit s` fie f`cute „verzi” anumitesuprafe]e care \n PUG nu erau neap`ratspa]ii plantate. PUZ existent are valabili-tate pentru infrastructur`. „Pentru loculaccentelor, CUT a fost men]inut la 5,iar zonele verzi s-au p`strat, pe cåt

posibil. Ordonan]a de Urgen]` neinterzice s` mut`m spa]iile verzi, \ns`analiza care precede acea reglementarecred c` [i-a pierdut din valabilitate pån`\n prezent – au ap`rut numeroase alterealit`]i, construite sau nu, care nu auputut fi luate \n calcul, dar regle-mentarea s-a p`strat!”Rezolu]ie: se avizeaz` favorabil, cucondi]ia respect`rii zonelor verzi carecorespund realit`]ii din teren.

PUZ Bd. Timi[oara nr. 58, S.6,proiectant MDESIGNPropunerea are ca spa]iu de defini]ie osuprafa]` de 3 ha, cam la 2 km dezona intersec]iei Str. Lujerului – Bd.Timi[oara, aproximativ pe un loc pecare acum exist` Frigocom. Conceptulde arhitectur` reziden]ial` propus esteunul de tip incint` (condominium), careva fi \nso]it de o propunere de leg`tur`cu Bulevardul Timi[oara. Zona \nalt` seva constitui \n front la BulevardulTimi[oara, \n vreme ce zonele joasepreiau indicativul M3 din planulsecund. CUT propus este de 4,5.Imaginile care sprijin` conceptul vor s`propun` o arhitectur` de tip func]iona-list, iar spa]iile neocupate de cl`diri vorfi fie publice integral, fie semipublice.Constantin Enache se declar` din nouadeptul cre[terii dezvolt`rii urbane [ieste de p`rere c` o propunere de acesttip este evident altceva, o premis` dedezvoltare real`, imposibil` \n cazulunei propuneri \n stilul celor de azi,care ocup` terenul cu vile, nerentabil`pentru c` presupune costuri de infra-structur` dem`surate. Pot exista chiaraccente [i mai \nalte, cu condi]ia cafrontul secund s` se retrag` [i s` scad`consistent.Dan Marin, \ns`, este de p`rere c` in-cinta propus`, din cauza \n`l]imii mari(P+12) care mai e [i \nchis`, va produceo senza]ie de claustrare pentru cei cevor locui acolo. Ca urmare, este deacord cu propunerea de sporire a\n`l]imii pentru accent, dar cu condi]iaca \n partea din spate \n`l]imea s` fiemai mic` [i s` existe neap`rat o pre-ocupare real` pentru studiul vegeta]iei,cu atåt mai mult cu cåt casetele devegeta]ie prev`zute pentru subsolurisunt nerealiste.Viorel Hurduc propune o casetare desubsol de minimum 3 m, necesariplant`rii vegeta]iei \nalte, iar \n ceprive[te CUT, este de acord ca el s` sep`streze, dar prin ridicarea \n`l]imiicoroborat` cu o folosire pentru spa]iul

public de 20-25% din totalulsuprafe]ei. Adrian Bold este de p`rere c` se pro-pune o reglementare diferit` de cea azonei, modernist` ca propunere urba-nistic` [i ca formul` arhitectural`.Dorin {tefan, \ns`, apreciaz` c` arhitec-tura prezentat` este una insensibil`, deghetto – masiv` [i insuficient ventilat`.Riscul pe care \l aduce o propunere deacest tip este de p`r`sire, de abandon.„Structura este foarte puternic` [idiferit` de loc.”Dan Marin adaug` c`, din punct devedere arhitectural, \i este imposibil s`conceap` cum anume vor func]ionaaceste apartamente, doar cu un culoar\ngust pe mijloc. Rezolu]ie: se va reveni cu o propunerecare s` comporte aceia[i indicatori, darcare s` con]in` \n plan[a de reglemen-tare toate observa]iile Comisiei.

PUZ Calea Floreasca 159, S. 1,proiectant M DESIGN (revenire)S-a revenit cu o nou` propunere pentruansamblul propus (birouri, hotel, apar-tamente) pe noi trasee, modernist-regulatoare, \n spiritul cl`dirilor princi-pale ale Halelor Ford. Aceste cl`diri devaloare istoric` sunt protejate, deci nupot fi d`råmate, dar vor fi transformate\n spa]ii comerciale.Recomand`rile anterioare vizau unspa]iu deschis [i deschiderea structuriic`tre Patinoarul Floreasca, \n timp ceelementul de cea mai mare \n`l]imetrecea \n planul secund, c`tre parc. POTpropus este de 60%, CUT de 4,5, iar\n`l]imea celei mai mari cl`diri va fi de

Page 6: Eveniment: BIENALA DE LA VENE}IA - OAR București · 2012-03-29 · va constitui \n front la Bulevardul Timi[oara, \n vreme ce zonele joase preiau indicativul M3 din planul secund.

agenda OAR

30 de etaje (aprox. 120 m). S-a ob]inutavizul de la Comisia Monumentelor [isolu]ia propus` a fost acceptat` deMinisterul Culturii. La \ntrebarea dluiAdrian Bold „ce anume a apreciat laproiect Ministerul Culturii?”, se r`spun-de c` modul \n care a fost reformulat`Hala. Apoi, Adrian Bold recapituleaz`datele proiectului care ar fi trebuit s`sus]in` derogarea: 1. strada nou-pro-pus` trebuia scoas` din parc; 2. drumulprincipal existent trebuia p`strat; 3.PUG nu prevede \n zon` accente de\n`l]ime. Niciunul dintre aceste dezide-rate nu a fost solu]ionat, deci careanume ar fi suportul pentru sus]inereaderog`rii? |n plus, zona este definit` dePUG ca industrial`; o \n`l]ime mai mareeste permis`, dat` fiind amploareazonei (3 ha), [i, desigur, poate fi avizat`chiar [i modificarea func]iunii.Deschiderile pot fi mari, ca atare, veciniitrebuie s` nu fie agresa]i. Promotorulprecizeaz` c` au existat cheltuieliimportante pentru restaurarea halei, iarpentru a compensa aceast` investi]ie arfi de dorit s` poat` fi realizate cel pu]indou` accente pe dou` din spa]iile exis-tente. Dan Marin este de p`rere c` imaginilecare sunt prezentate reprezint`, defapt, dou` ora[e diferite. Iar cel maimic aduce o \nc`rcare semnificativ`celui mare – nu e calculat, de pild`,care ar fi impactul a 1.000 de ma[ini,minimum, asupra acestei noi zone con-stituite. Unde anume este re]eauamajor` de transport care deserve[tenoua realitate urban`? |n opinia d-sale,„imaginea este de Defense, dar nu [iinfrastructura.”Viorel Hurduc: „Fotogenia este agre-abil`, dar, din punctul de vedere alsitua]iei tehnice, trebuie s` m` raliezopiniei lui Dan Marin: nu cred c` se potface parcaje \n modul \n care le-a]i pre-conizat dvs., nu ave]i un spa]iu verdepropriu, astfel c` locului i se aduc toatecele trei rele majore ale ora[ului:\n`l]imi exagerate, aglomera]ie [i lips`de capacitare.”Adrian Bold crede c` ar fi fost de dorito abordare strategic` a subiectului:„Dvs. v` afla]i prin[i \ntre zona central`a ora[ului, situat` la S, [i o zon` de Nprivilegiat` cel pu]in ca propunere dedezvoltare, zona lacurilor [i a Bulevar-dului de Mal de Lac. Interven]ia \ndirec]ia densific`rii nu aduce tocmaisc`derea calit`]ii zonei? Pot CaleaFloreasca [i Bd. Mircea Eliade s` preiatot traficul rezultat? E bine s` densifi-c`m zona, care \n mod normal ar trebui

s` sus]in` o dezvoltare-gr`din` aora[ului?”Viorel Hurduc: „A[a cum ne esteprezentat`, propunerea de urbanism [iarhitectur` nu ofer` ora[ului mai multdecåt o dal` urban` ce speculeaz`prezen]a parcului. Nu convinge]i prina[ezarea la sol, iar integrarea cl`dirii \nmediu r`måne datoare. Putem fi deacord cu densificarea urban`, dar \nniciun caz \n contextul unui parcurban.”Constantin Enache este de p`rere c`scara zonei a fost perturbat` cel maigrav de prezen]a blocului Automatica,iar acesta poate fi acceptat ca un posi-bil precedent pentru o cl`dire \nalt`.„Sunt mai ales \mpotriva num`ruluimare al cl`dirilor propuse, nu neap`rat\mpotriva unei \n`l]imi; iar \n ceea ceprive[te mixitatea propus`, [i ea poatefi \n regul`, dac` infrastructura o per-mite”. Zona s-ar preta unui nouLandmark, cu condi]ia ca acesta s` fieconving`tor.Viorel Hurduc: „Conceptul de arhitec-tur` astfel formulat nu ofer` [i nici nucreeaz` bun` vecin`tate. Iar dac` CUTpoate fi acceptabil, este neap`rat nevo-ie s` observ`m c` un astfel de conceptpoate fi acceptat aici doar dac` ofer`posibilit`]i reale de integrare. Proiectulcon]ine dou` p`r]i evident distincte,care ridic` fiecare probleme specifice:\ncadrarea pe cåt posibil organic` acl`dirii Automatica [i a monumentuluiFord, apoi prezen]a spa]iilor verzi, \ntrecare trebuie s` apar` o negocierereu[it`.”Dan Marin \[i exprim` dezacordul vizavide atitudinea Comisiei, care \ncearc` s`g`seasc` o cale onorabil` de ie[ire dinacest impas provocat de r`sturnareaordinii fire[ti a lucrurilor: „|n propuneres-a plecat dinspre planul de afaceric`tre ora[ [i nu invers”. Rezolu]ie: se va reveni dup` restudiereaproiectului [i identificarea unui nouconcept.

PUZ Str. Izvorul Rece nr. 30-32, S.4, proiectant MDESIGNParcela care se propune spre construirese afl` \n S ora[ului, \n apropierea Str.G`zarului. S-a dorit s` se dezvolte unfront urban continuu, pentru ca noilecl`diri s` fie ocupate coerent; se propu-ne P+11+12 R, iar sub acest accent obar` de P+4. Dan Marin ar dori s` [tie de ce anumenu este constituit accentul pe col], \nvreme ce Adrian Bold aminte[te c`

principala problem` a zonei r`måne\nchiderea inelului central de circula]ie.Dorin {tefan se declar` de acord cu„plantarea” accentului \n centrul lotu-lui, pe motivul c` acolo ar putea fi multmai u[or controlat [i accesat. Dan Marin observ` lipsa de for]` a ver-ticalei din alte perspective [i cere s` fiemarcat` pornirea accentului la niveluldalei propuse. Rezolu]ie: se recomand` remedierealacunelor men]ionate; cu aceast` solici-tare, proiectul este avizat favorabil.

PUZ Aleea Tei[ani nr. 119-121,S1, proiectant URBAN STAFFDESIGN (revenire)Pe terenul de 9.700 mp se dore[te con-struirea de locuin]e colective; POT va fide 37, CUT de 2,2, iar suprafa]a total`desf`[urat` va fi de 21.000 mp. Suntrezolvate cele 250 de locuri de parcareminimum necesare. Derogarea const`\n modificarea indicatorului zonei deM3 \n L4. {erban Sturdza solicit`neap`rat respectarea retragerilor oblig-atorii fa]` de vecin`t`]i, \n vreme ceAdrian Bold este de p`rere c` ar finecesar` o ilustrare a ocup`rii terenului.Andrei Zaharescu se intereseaz` dac`nu cumva ar putea fi propus` o strad`paralel` cu CF, care s` serveasc` detampon \ntre zon` [i calea ferat`apropiat`. Rezolu]ie: se va reveni dup` studiereaacestor condi]ion`ri.

rubrica urbanismsec]iune’’’’’

Page 7: Eveniment: BIENALA DE LA VENE}IA - OAR București · 2012-03-29 · va constitui \n front la Bulevardul Timi[oara, \n vreme ce zonele joase preiau indicativul M3 din planul secund.

06 l 07

21 mai 2008

Membrii Comisiei: AlexandruBeldiman, Constantin Enache, DanMarin, Dorin {tefan; Pre[edinte: Viorel Hurduc. A participat la [edin]` Adrian Bold,arhitect-[ef al MunicipiuluiBucure[ti. Pe ordinea de zi au fost\nscrise 23 de proiecte.

PUZ Str. Nuferilor 60-64, S.1,proiectant SC CAMI Atelier deArhitectur`Se solicit`, de c`tre proiectant [i pro-motor, o m`rire a CUT de la 1,9 la 2,2;POT este 45, iar \n`l]imea maxim` pro-pus` este de P+4. Se precizeaz` c` s-ag`sit o rezolvare pentru parcaje \n sub-solul cl`dirii, dar nu \n mijlocul parcelei,ci \ntr-o pozi]ie u[or dezaxat`, la carese mai pot ad`uga \nc` 22 de locuripentru vizitatori. Viorel Hurduc este deacord cu CUT, dar cere neap`ratg`sirea unei bune solu]ii pentruob]inerea procentului de spa]ii verzi(30%). Constantin Enache \[i reafirm`pozi]ia de partizan al locuirii colective [ial densific`rilor [i se declar` de acordcu propunerea. Alexandru Beldiman seintereseaz` de situa]ia [i de avantajelepe care o aduc proiectului curtea cen-tral`, dar [i de studiul de \nsorire, dac`arat` c` vor exista condi]ii de bun`locuire. Cu aceste rezerve, [i el se pro-nun]` pentru avizarea propunerii. DanMarin \[i exprim` rezervele fa]` de celedou` spa]ii exterioare – ele nu ar per-mite identificarea unor insule destinateplant`rii vegeta]iei \nalte. Adrian Bold: „Sigur c` este nevoie caBucure[tiul s`-[i omogenizeze densi-tatea, dar nu avem o precizare a limiteiacestei densific`ri. Ca atare, unele zonecer o infrastructura \mbun`t`]it`.Incinta, \n m`sura \n care se va con-strui, va genera replici [i dezvolt`ri lafel de dense, iar traficul va amplificauzul infrastructurii. La lac se prevedea ocurb` de vizibilitate care pare neglijat`de propunere – ar fi bine, ca m`sur` decompensa]ie, ca m`car orientarea incin-tei s` fie f`cut` spre lac. Sistemul dedezvoltare pare de centru de ora[. A[mai propune, dac` se poate,deschiderea interioarelor c`tre ora[.”Viorel Hurduc: „Dac` a[ putea propuneo inversare de norme \ntre birouri [ilocuin]e, a[ face-o \n locul dvs. E clarc`, astfel creionat, proiectul sufer`, fie[i pentru faptul c`, dat` fiind loca]ia,

ambii membri ai familiilor stabilite aicivor avea nevoie de ma[ini, deci normaminim` va fi aruncat` \n aer.Prevederile pe care le preconiza]i au oanume suficien]`, dar cum ele prezint`[i o oarecare decen]`, voi propuneavizarea favorabil`, cu condi]ia s` stu-dia]i mai mult aerisirea incintei. Suntatins \ntr-o oarecare m`sur` de POT [ide modul de (ne)amenajare a spa]iuluipublic, mai curånd rezultat decåt studi-at [i propus. Recomand ridicarearegimului de \n`l]ime cu 1m, pentru cam`car o jum`tate de metru s` fiead`ugat subsolului.”Alexandru Beldiman: „Nu cred c` \ncondi]iile prezentate incinta interioar`se ventileaz` suficient. Este nevoie dedeschideri, chiar dac` aceasta ar \nsem-na s` permitem corpurilor centrale oridicare \n compensa]ie.”Rezolu]ie: se propune proiectul spreavizare, cu introducerea \n plan[a dereglement`ri a recomand`rilor Comisiei.

PUZ Componenta circula]iePenetra]ie SplaiulIndependen]ei – Ciurel –Autostrada Bucure[ti-Pite[ti,proiectant PROIECT BUCURE{TIProiectul a fost avizat [i aprobat la nivelde Prim`rie (\n PUZ S. 6), \ns` se dore[-te extinderea carosabilului de la 2 la 3benzi pe sens [i, dac` este posibil, rea-lizarea unui trotuar de minimum 5 m.Alexandru Beldiman vrea s` [tie careeste noima acestei propuneri, care \nprezentul imediat nu se poate face – ser`spunde c` este o m`sur` deprevedere, ca rezerv` [i alternativ` latraversarea Bucure[tiului din N prin Bd.Mihalache, spre a ajunge \n cartiereleDrumul Taberei [i Militari. Adrian Bold

ar dori s` [tie de ce anume se propuneo dep`rtare a noului traseu fa]` de råu[i dac`, folosindu-se podul, acest lucruar mai afecta sta]iile de transport, datfiind c` podul ar elimina inflexiuneamajor` a str`zii propuse. Andrei Zaharescu observ` c` pentrutravers`rile pietonale este nevoie derampe de protec]ie. Viorel Hurduc \ifelicit` pe autorii studiului, dar ar doris` existe o preocupare mult mai accen-tuat` pentru peisagistica canalului.Propune, dac` este posibil, o expro-priere spre zona Chiajna, pentru aamplifica dimensiunile Canalului.Constantin Enache precizeaz` c` pro-punerea nu va fi u[or de realizat,\ntrucåt s-a dat deja o gard` acestuidrum [i, \n paralel, au fost emise auto-riza]ii pentru func]iuni industriale \nunele zone aflate pe traseu sau \n ime-diata vecin`tate. Dorin {tefan constat`,din documenta]ia prezentat`, c` elibe-rarea noii str`zi este fezabil`, ca atarevoteaz` pentru avizarea proiectului. Viorel Hurduc observ`, totu[i, c` uneleprobleme nu au primit decåt solu]iipar]iale: „Nu este \nc` limpede cumanume se va face izolarea DrumuluiExpres, cum sunt configurate perdelelede protec]ie [i nici nu e stabilit` gardaacestui nou drum. Propun, ca atare, s`aviz`m doar partea de circula]ie, \ncondi]iile \n care se stabilesc g`rzilenecesare [i sunt creionate conving`torvecinat`]ile, respectiv alinierea con-struc]iilor.”Adrian Bold consider` c` ar fi util deverificat \n ce m`sur` noul proiect vamodifica PUZ S.6 – cel pu]in \n cem`sur` vor fi schimbate prospectul [ialinierile existente. Ar mai fi, apoi, utilde cunoscut dac` el va intra \n rela]ie cufluxul [i proiectul Semapark. Ar trebuiverificat dac` proiectul va putea permiteadoptarea pe traseu a unui regim devitez` specific drumului expres, careeste de 80 km/h, dar care desigur nu vaputea func]iona decåt segmentat.Constantin Enache crede c` ar fi utile,pentru ameliorarea circula]iei \n zon`,existen]a unor sensuri unice pe str`zilePopov`] [i Piatra Craiului, dar se arat`circumspect fa]` de posibilitatea catrama Bucure[tiului s` preia \n zon` ocircula]ie care „vine” pe trei benzi.Apoi, din p`cate, \n ceea ce prive[teposibilitatea de a rezerva zone liberepentru viitoarea dezvoltare, pe traseusunt deja aprobate unele PUZ care sunt\n lucru [i care vor fi foarte greu, dac`nu imposibil de schimbat \n mers; sepoate, \ns`, rezerva spa]iu pe suprafe-

num`rul

iulie-august.2008 www.oar-bucure[ti.ro17ARHITEC}II {I BUCURE{TIULBuletin informativ al Filialei Teritoriale Bucure[ti a Ordinului Arhitec]ilor din România

Page 8: Eveniment: BIENALA DE LA VENE}IA - OAR București · 2012-03-29 · va constitui \n front la Bulevardul Timi[oara, \n vreme ce zonele joase preiau indicativul M3 din planul secund.

agenda OAR

]ele neafectate. Proiectul, odat` aprobat va aduce f`r` \ndoial` un pluscircula]iei din Bucure[ti, dar el trebuie\nso]it obligatoriu de prevederea unorlimite de vitez`, pe anumite por]iuni.Pentru c` propunerea afecteaz` unelezone liminare ale Bucure[tiului, ViorelHurduc consider` c` este necesar s`apar` bine conturate limitele Bucure[-tiului [i s` fie clar definite eventualeleincidente cu Ilfovul. Ar fi util s` existe oaliniere de principiu a vecin`t`]ilor cudrumul nou-propus [i precizat` opozi]ie clar` a propunerii fa]` de malulde lac afectat. Pre[edintele Comisieiconsider` c` este necesar`, pentrubuna func]ionare a sa, concepereaproiectului \ntr-un sens integrat care s`cuprind`, pe lång` dimensiuneafunc]ional` urm`rit`, fluen]a traficuluiconjugat` cu proiectul de peisagistic`necesar [i urm`rirea rela]iilor de bun`-vecin`tate cu toate propriet`]ile cu careintr` \n contact.Dorin {tefan consider` c` toate acestecerin]e vor fi precizate [i propuse spreremediere dup` formularea studiului deimpact.Dan Marin este de acord cu propune-rea, dar are unele obiec]ii \n leg`tur` cumodul \n care traseul intersecteaz`Dåmbovi]a, lucru pe care-l propune a fimai bine studiat.Adrian Bold mai observ` c` apar cåtevaintersec]ii mari, \n afara limitei ora[ului,care se cer mai bine studiate pentru c`„nu e normal s` apar` \nainte de Splaio pia]` de oprire.” Rezolu]ie: se va oferi un r`spuns scrisInstitutului de Proiectare Bucure[ti, cares` cuprind` toate observa]iile [i reco-mand`rile Comisiei; se va reveni custudiul peisagistic complementar [i cuun regim juridic mult mai bine precizatal realit`]ilor care intr` \n contact.

PUZ Dåmbovi]a Center, proiec-tant URBIS 90 (revenire)Constantin Enache recapituleaz` istoriarecent` a proiectului, reamintind c`„propunerea ini]ial` nu a fost accep-tat`; ca atare, s-a dorit organizareaunui concurs fie c` ar fi unul public, fiedesf`[urat pe baz` de invita]ie sau prinselec]ie de proiecte. Comisia a transmispromotorului c` exist` [i posibilitateade a \mbun`t`]i proiectul ini]ial. S-a\ncercat integrarea propunerilorComisiei \n noua solu]ie, odat` custr`dania, din partea echipei promoto-rilor, de a acorda noul ansamblu cusemnifica]ia Dåmbovi]ei. S-a propus ca

\n rela]ia cu Dåmbovi]a s` apar`inten]ia de ordonare, de geometrizare,cu observa]ia c` func]ia de locuire las`loc celei de birouri, din considerente dedificil` adaptare a locuirii la inten]iilebeneficiarului. A fost eliminat corpuldinspre intersec]ie, dorindu-se organi-zarea, aici, a unei pia]ete. S-a \ncercatamplasarea unor oglinzi de ap` la\n`l]imea de 4,50 m pe Dåmbovi]a. S-apropus amenajarea unui pod pesteDåmbovi]a, iar \n rela]ia cu sta]ia demetrou apropiat` s-a renun]at la supra-traversare [i s-a propus o formul` depod curb, care s` lege noul ansambludirect de sta]ia de metrou.”A urmatapoi o prezentare de circa 20 deminute a proiectului, \n care s-au oferitspre vizionare o serie de imagini dinarhitectura interna]ional`, care ar urmas` fie luate drept exemple sau surse deinspira]ie pentru viitoarea amenajare.Pentru conturarea construc]iei s-arfolosi schema de organizare de tipcardo [i decumanus; apa ar urma s`penetreze ansamblul prin acele oglinzimai-sus amintite; vegeta]ia ar p`trunde\ntreg ansamblul, \n terase; se vordeschide cåteva intr`ri principale [isecundare c`tre vecin`t`]i; se va \ncercat`ierea unor trasee care s` str`bat` incinta, f`cånd leg`tura \ntre zone prininteriorul construc]iei; va fi acordat`aten]ie vegeta]iei [i vecin`t`]ilor. Dinp`cate, nu a existat nici m`car o imagi-ne care s` prezinte viitoarea propuneresau s` defineasc` rela]ia ei formal` [ifunc]ional` cu zonele al`tur`te.Viorel Hurduc: „Dac` a[a arat` dez-voltarea propus` de dvs., prefer`m s`ne rezolv`m singuri vecin`t`]ile.Trebuiau dezvoltate pe larg inciden]eleDåmbovi]ei cu propunerea, inciden]elecl`dirii cu Parcul Operei, trebuia pro-pus` o penetrare pe direc]ia E-V \n interior, [i chiar urm`rit` inciden]a noiiconstruc]ii cu Casa de Cultur` aStuden]ilor.”Dan Marin: „Proiectul nu este deloc\nnoit fa]` de ceea ce s-a discutat ante-rior. Repro[`m o lips` de receptivitatefa]` de situarea \n ora[ [i fa]` de ordinea spa]ial` pe care o creeaz` an-samblul. Astfel prezentat sau sugerat,ansamblul este introvertit [i nu ajut`identitatea locului. Imaginile pe care nile-a]i prezentat sunt \n regul` caop]iune sau selec]ie, dar nu au nicio

valoare decontextualizate.Nu \n]eleg de ce ar fi obturat` perspec-tiva bulevardului Academiei Militare deun pod suspendat. Ca atare, a[ spunec` nimic din calitatea propunerii nu s-amodificat fa]` de ceea ce ni s-a prezen-tat anterior, deci observa]iile Comisieinu au fost deloc luate \n serios.”Alexandru Beldiman: „Nu v`d care esteleg`tura dintre imaginile prezentate [iproiect. Cred c` problema apei extinse\n ora[ nu se poate considera rezolvat`prin simpla propunere a fåntånilor. Aufost abandonate rela]iile noii propunericu parcul [i cu Opera. Nu sunt de acordca jonc]iunea proiectului cu ora[ul s`fie l`sat` pe seama unei alte echipe,cum s-a sugerat. Cred c` e responsabi-litatea celor care se ocup` de proiect s`rezolve aceast` cerin]` important`.”Dorin {tefan: „Dezvoltarea par]ial` [isimetric` a proiectului este improprie.Apare perspectiva paralel` cu Bd. {tir-bei. Ce perspectiv` reclam` aceast`interven]ie? Apoi, mai exist` un nod\ntre cheiul Dåmbovi]ei [i Bd. {tirbei –aici este locul unei pie]e publice, carecred c` trebuie altfel dezvoltat`.Cl`dirile de col] pe care le propune]isunt indiferente la locuirea din zon`,dar de altfel ruptura este tr`s`turadominant` a propunerii Dvs., pe cåndnoi, dimpotriv`, a[tept`m tocmairezolv`ri care s` priveasc` zonele deleg`tur` care se creeaz`. La nivelul de-taliilor a[ atrage aten]ia asupra faptuluic` una dintre str`zi cade perpendicularpe spital, ceea ce nu cred c` este nicibine, nici de dorit. Sunt unele elementede a[ezare urban` care nu sunt legatede ora[, dup` cum a[ remarca faptul c`exist` o lips` evident` de legatur` \ntre]esuturi.”Viorel Hurduc: „Cred c` ne afl`m \nprezen]a unui proiect atipic, din care nelipse[te pagina de acomod`ri contrac-tuale. Or dimpotriv`, noi ne dorim undialog real al propunerii cu ora[ul. Casolu]ie, fie ea [i disperat`, \ntrez`rescposibilitatea definirii unor «få[ii» cares` permit` ]eserea urban` [i care s` fiem`car intangibile, pån` la o rezolvareulterioar` – fie din partea echipei dvs.,fie de c`tre o alt` echip` selec]ionat`.A[ \ntreba Comisia dac` nu am puteapropune – dat` fiind starea avansat` alucr`rilor \n sit – avizarea unui PUZnumai pån` la limita alinieriiconstruc]iilor? Dåmbovi]a ar r`måne, \nacest caz, un spa]iu de „acomodare”,dup` cum tot un astfel de spa]iu arputea fi cel dinspre parc. Am oferi ast-fel m`car o [ans` de a face din aceast`

rubrica urbanismsec]iune’’’’’

Page 9: Eveniment: BIENALA DE LA VENE}IA - OAR București · 2012-03-29 · va constitui \n front la Bulevardul Timi[oara, \n vreme ce zonele joase preiau indicativul M3 din planul secund.

08 l 09

propunere un proiect integrat. Variantanefericit` ar fi ca dvs., \n baza contrac-tului deja existent, s` v` derula]iinvesti]ia a[a cum a]i gåndit-o de la\nceput, r`månånd, \ns`, s` suporta]iconsecin]ele acestei a[ez`ri.”Dan Marin: „A[ dori s` v`d, ca s` m`pot pronun]a, m`car o singur` imaginereprezentånd proiectul, propunerea.”Alexandru Beldiman: „Nu cred c` primadintre solu]iile avansate de dl Pre[edin-te este \n regul`, pentru c` PUZ are odefini]ie legal`, care nu permite aceast`interpretare. Dar cred c` dac` am anulaaxa din centrul proiectului, \ntreagapropunere ar primi o alt` formulare.”Dorin {tefan: „Nu sunt de acord cuprima variant`, pentru c` nu admitedeloc interven]ia – or, s` construie[ti \n Bucure[ti nu \nseamn` s` faci ocetate, ci o construc]ie care se a[az`undeva. Pe urm`, cred c` ar fi bine s`ne amintim c` mult` vreme am criticatcu to]ii a[ezarea acestei cl`diri, iaracum suntem aproape s` o l`s`m s` setransforme \ntr-un monument.Propunerea nu a fost ini]ial destinat`ora[ului [i voi fi \mpotriva ei.”Mircea Ochinciuc, Pre[edinte OARFiliala Bucure[ti: „A[ dori s` spun treilucruri \n leg`tur` cu acest proiect.Primul – ansamblul are o vecin`tate decare nu ]ine cont. |n loc s` propun` ointegrare, ansamblul oblig` [icondi]ioneaz`, perturb` vecin`t`]ile. Aldoilea – obiectul trebuia s` fie determi-nat de context, \ns` cu cardo [idecumanus se organizeaz` un ora[,eventual, \n niciun caz o mic` enclav`.Spitalul existent \n zon` are nevoie de ozon` de protec]ie [i el, \n niciun caz deo intrare principal` \n imediata vecin`-tate. Cred c` \ntreaga propunere ar fitrebuit s` fie concretizat` \ncepånd din

Calea Plevnei [i din {erban Vod`, astfelc`, a[a cum arat` acum, ea pareinadaptat`. |n fine – este a doua mareinvesti]ie \n ora[ care se atribuie f`r` ase organiza un concurs.”Invitat s` ofere o explica]ie asupraevolu]iei proiectului, deoarece a oferitconsultan]` beneficiarilor, ConstantinEnache a precizat: „|n faza ini]ial`, con-tractul a fost semnat pentru adaptarelegislativ`. Acum, \n interiorul cl`diriis-a trecut deja la modificarea structurii,pe baza unui PUD care a existat, la unmoment dat. Observa]iile Comisiei aufost pe deplin \n]elese de c`tre mine.Pe baza lor, desigur ca a[ putea avansaun regulament care s` corespund`cerin]elor Comisiei, \ns` ele nu suntprezente \n propunere pentru c` nu auprimit girul investitorului.”Dorin {tefan: „Propun ca Prim`ria s`fac` pe acest loc un PUZ independent,pentru c` locul este \n cele din urm` alora[ului, iar propunerea trebuie s`reflecte modul \n care Comisia \[i vaspune punctul de vedere.”Rezolu]ie (Viorel Hurduc): „Situa]ia afost delicat`, acum deja e grea. Amsperat c` ve]i \ncerca s` v` plia]i amen-damentelor noastre – din p`cate, acestlucru nu s-a \ntåmplat. Dat` fiindimportan]a locului [i a propunerii,Comisia nu va aviza decat un PUZcorect alc`tuit. Ve]i primi \n scriscondi]iile de ob]inere a unui aviz \nmaterie de PUZ integrat. Se va reveni.

PUZ Bd. Bucure[tii Noi nr. 43, S1,proiectant MDESIGNSe propune dezvoltarea unui ansamblumultifunc]ional, care ar fi deja coordo-nat cu PUZ existente \n zon`, [i cares-ar putea constitui \n centru de zon`.Se arat` c`: s-a dorit ca axul verde sprePajura s` fie dezvoltat \n sensulcl`dirilor \nalte; s-a urm`rit corni[aBulevardului; ]esutul urban existent afost preluat [i \n interiorul ansamblului;o parte dintre arterele nou-prev`zutesunt cedate domeniului public.

Constantin Enache face o sugestie cear ]ine \n primul rånd de caracterul deplan director al propunerii: Pajura tre-buie s` „ajung`” la {oseaua Chitilei. Viorel Hurduc apreciaz` c` volumelepropuse sunt diferite [i c` ar fi util, caprevedere de principiu, s` fie l`sat` dinaxul noii str`zi o aliniere de cel pu]in 20 m; \n leg`tur` cu propunerea ca \nproiect s` figureze [i un edificabil demare \n`l]ime, Adrian Bold exprim`punctul de vedere conform c`ruia„dac` se creeaz` un gol urban, unaccent este permis.”Andrei Zaharescu consider` c` ar fibine ca \ntre zona cl`dirilor de mic`\n`l]ime [i cea a construc]iilor mai maris` existe o delimitare formal`.Dorin {tefan apreciaz` c` parametriipropu[i sunt \n ordine, dar c`, personal,nu ar permite apari]ia unui hipermarket\n aceast` zon` cu caracteristici, totu[i,de interior de ora[.Viorel Hurduc mai atrage aten]iaasupra posibilit`]ilor de care vor dis-pune cl`dirile joase, odat` permisepropunerile \nalte – acestea din urm`nu trebuie s` creeze agresiune, ci ovecin`tate cel pu]in agreabil`, dac` nuse poate mai mult. Rezolu]ie: se va reveni cu o studieremai atent` a propunerii [i cu introdu-cerea, pe cåt posibil, a observa]iilor [irecomand`rilor Comisiei.

28 mai 2008Membrii Comisiei: AlexandruBeldiman, Dan Marin, {erbanSturdza, Dorin {tefan; Pre[edinte: Viorel Hurduc. A participat la [edin]` Adrian Bold,arhitect-[ef al MunicipiuluiBucure[ti. Pe ordinea de zi au fost\nscrise 29 de proiecte.

PUZ P]a Alexandru Lahovary, S. 1, proiectant BIA MihneaMarcu (revenire)|n prezentare se repet` condi]iile ante-rioare ale Comisiei: s-au solicitat volumetrii ale edificabilelor [i s-a \ncer-cat rezolvarea unui traseu pietonal.Func]iunea este cea de hotel, \n spa]iilede la etaj, iar la parter [i mezanin suntdorite spa]ii comerciale. S-a revenit cuo propunere de \n`l]ime maxim` deP+8, atåt cåt permite regimul zonelorprotejate.

num`rul

iulie-august.2008 www.oar-bucure[ti.ro17ARHITEC}II {I BUCURE{TIULBuletin informativ al Filialei Teritoriale Bucure[ti a Ordinului Arhitec]ilor din România

Page 10: Eveniment: BIENALA DE LA VENE}IA - OAR București · 2012-03-29 · va constitui \n front la Bulevardul Timi[oara, \n vreme ce zonele joase preiau indicativul M3 din planul secund.

agenda OAR

Dorin {tefan: „Dac` disociem Pia]a deconstruc]ia care se dore[te s` fie ridi-cat`, propunerea este \n regul`.Problema cea mai mare este, cred,\ntålnirea acestei Pie]e cu Bd. Magheru;pia]a, la modul real, se perturb` aici.”Alexandru Beldiman: „Este un cå[tigp`strarea geometriei pie]ei, dar am orezerv` fa]` de direc]ia perpendicular`pe Doroban]i, prea for]at`.”{erban Sturdza: „Chiar dac` regula-mentul spune c` se poate construi la\n`l]imea frontului, nu cred c` regulatrebuie aplicat` pentru \ntreg ansam-blul. Ce se va petrece dup` ce se vapermite [i construirea parceleial`turate? Ce rela]ii se stabilesc cuvecin`t`]ile imediate? Iar \n ceea ceprive[te direc]ia pe care construc]ia ointroduce \n pia]`, este una cu totulirelevant` pentru spa]iul public. |n aces-te condi]ii, cred, totu[i, c` dac` ar lipsietajele superioare, propunerea ar puteafi acceptabil`. Arhitectura propus` nuse potrive[te cu Pia]a, c`reia ar trebuis` i se subordoneze. Volumul e foartegreu [i nu suport` o eventual` inte-grare. Pe acest cadru urban, urm`rireacorni[ei nu e o calitate. |n sfår[it, credc` este cazul s` \ncerc`m s` oferim locunei dezvolt`ri constante a zonei, pecare s` nu o bloc`m.”Dan Marin se raliaz` cu totul pozi]ieiexprimate de {erban Sturdza.Alexandru Beldiman este de p`rere c`rela]iile cu arhitecturile vecine nu suntdeloc rezolvate [i \n niciun caz„\nc`lec`rile”, cum e cea c`tre CasaAsan, nu sunt o solu]ie. Rezolu]ie: se vor introduce observa]iileComisiei privind regimul de \n`l]ime,a[ezarea \n context, comunicarea cuBd. Magheru, rela]iile cu cl`direa din-spre Amzei, leg`turile cu planul secund,integrarea lor \n context.

PUZ {oseaua Gh. Ionescu-Sise[tinr. 129-133, proeictant GIMELViorel Hurduc cere, dup` prezentare, s` fie definite mai bine rela]iile cu dru-murile posibile [i mai ales cu autostra-da. Care este anvergura prospectului?Se r`spunde c` este de 50 m, iar supli-mentar este prev`zut` [i o retragere de8 m. Cu totul, \ntre fronturi, este asigu-rat` o distan]` de 67 m. Adrian Bolddore[te o explica]ie pentru prezen]aaccentului – de ce este plasat acolo? Elnu poate fi un landmark. S` fie pre-cizate condi]iile \n care construc]iile sesubordoneaz` mediului vegetal. Dorin {tefan propune s` fie separa]i

indicii de volume. Indicii pot fi foarte \nregul`, \ns` volumele nu sunt deloc \nordine. „A[a cum sunt prezentate,volumele nu propun decåt o alt` ocu-pare de tip ghetto. Mai cred c` lastrad` se poate ridica o lam`, care aravea [i rol de protec]ie fonic`. {erban Sturdza este de acord cu AdrianBold \n aprecierea c` poten]ialulterenului nu este deloc exploatat.Rela]ia cu apa, de pild`, i se pare pur\ntåmpl`toare, \n vreme ce peisajul artrebui s` fie net diferen]iat. „Nu exist`o gradare \ntre energiile [i conflictelecare se \ntålnesc aici. |n partea de S aparcelei exist` o posibilitate de relaxare[i peisaj, iar tratarea \ntregului ansam-blu este mult prea uniform`.”Dan Marin este [i el de acord, \n prin-cipiu, cu indicii avansa]i, [i crede c` arputea exista dou` direc]ii de compozi]ie– una care ar urma traseul autostr`zii,iar cealalt` ar privi direc]ia PUZ al`turat,pentru c` se afl` \n el unele indicii carepot fi urmate. Viorel Hurduc remarc`lipsa de hot`råre a Drumului Expres;pån` \n prezent, exist` doar o propune-re clar` de subtraversare, iar propune-rea nou` ar trebui s` defineasc` [i s`transmit` o arhitectur` de bulevard.Rela]ia str`zilor cu bulevardul trebuie s`fie una de perpendicularitate, iar tramastradal` s` fie urban`. Sunt cerute oclar` orientare spre lac a construc]iilorpreconizate [i conectarea PUZ \ntre ele.Adrian Bold remarc` [i modificareaindicativului zonei [i cere urm`rirearealiz`rii unei imagini urbane. Rezolu]ie: se va reveni, \mpreun` cuautorul conceptului de arhitectur`; sevor introduce recomand`rile Comisiei.

PUZ P]a Eudoxiu Hurmuzachi,S3, (revenire), proiectantROMPROIECT|n prezentarea f`cut` de dl FlorinMachidon se arat` c` propunerea decl`dire \nalt` dorit` (P+29 etaje, POT –70%, CUT – 6,8) se bazeaz`, pe de oparte, pe amploarea terenului de 7.000mp, pe de alt` parte pe existen]a uneivecin`t`]i \nalte de P+15 proiectat` dePZP, avizat` [i aflat` deja \n lucru. |nplus, sunt prev`zute cl`diri \nalte peaxul central; pie]ele publice care se vorafla aici vor fi sub forma holurilor

urbane deschise pe dou` etaje. Alexandru Beldiman este de p`rere c`din documenta]ia prezentat` nu sepoate aprecia cu exactitate care esteimpactul cl`dirii la nivelul solului [i nicicare este rela]ia ei cu sta]ia de metrou.Se r`spunde c` au fost prev`zute dru-muri care rezolv` sistemul rutier dinzon`; se va crea o leg`tur` \ntre parca-je. Dorin {tefan ar dori s` [tie dac`pia]a face parte din investi]ie, iar{erban Sturdza este, ca [i AlexandruBeldiman, de p`rere c` sunt necesaremai multe plan[e pentru judecareaproiectului, „mai ales c` nodul urbaneste unul foarte complex.”Dan Marin se intereseaz` de prevederilePUG pentru zon` – se r`spunde c` suntprev`zute cl`diri \nalte, de peste 45 m\n`l]ime. Prezentarea ar fi avut nevoiede o machet`, prin care toate rela]iiledintre volumele construite s-ar fi obser-vat mult mai bine. Pe de alt` parte,spa]iul urban ar trebui s` poat` fiprezentat \n detaliu. AlexandruBeldiman cere neap`rat [i unelesec]iuni.

Rezolu]ie: se va reveni cu rezolvareaacestor solicit`ri.

PUZ Drumul M`n`stirea Govoranr. 24-28, S.6, proiectant SC HDproject&architecture srlSe propune construirea unui imobil delocuin]e colective, aproape de ie[irea peautostrad`. Regimul de \n`l]ime doriteste P+14, \ns` aceast` nou` propune-re trebuie integrat` \ntr-un PUZ anterior, deja existent. Dan Marin arat` c` vecin`tatea cuautostrada nu este definit` [i faceobserva]ia c` parcela aflat` \n discu]ienu se afl` chiar la frontul principal, caz\n care s-ar fi putut solicita derogarea.|n opinia d-sale, partea cea mai pericu-loas` a propunerii ar fi c`, odat` aprobat`, ea va declan[a aproapeinstantaneu urm`ri care ar distruge cutotul zona. |n situa]ia prezentat`, nuexist` nicio cauz` bine formulat` care

rubrica urbanismsec]iune’’’’’

Page 11: Eveniment: BIENALA DE LA VENE}IA - OAR București · 2012-03-29 · va constitui \n front la Bulevardul Timi[oara, \n vreme ce zonele joase preiau indicativul M3 din planul secund.

10 l 11

ar putea sus]ine excep]ia. Alexandru Beldiman se declar`nemu]umit de calitatea documenta]iei,despre care apreciaz` c` nu ar puteasus]ine nici m`car o consultare. Rezolu]ie: se va reveni cu o nou` pro-punere [i cu o documenta]ie mult maibine structurat`.

PUZ Bd. Ion Mihalache nr. 9(revenire)Volumul cl`dirii propuse a fost reformu-lat astfel \ncåt poate sus]ine un dialogcu vecin`tatea, chiar dac` aceasta esteimpun`toare. S-a propus o anvelopant`dubl`, din metal [i sticl`, cu o iluminarespecial` [i s-a sperat c` prin formulareaacestei solu]ii cl`direa poate deveni unreper \n zon`. Ultimul nivel este retras[i sunt asigurate 6 locuri de parcare. {erban Sturdza: „Propunerea dvs. arhi-tectural` trebuie separat`, cumva, deurbanism – cel pu]in pentru stadiulactual al proiectului. Vecin`tatea epenibil`, terenul este mic, dar sunte]iavantaja]i, fiind provoca]i s` face]i, aici,o cas` special`, cu foarte mult` perso-nalitate – un obiect \n sine. Aici trebuieo cl`dire de autor; totodat`, r`mån lap`rerea ca acestui loc \i trebuia rezervatun concurs.”Dan Marin subscrie [i el opiniei lui{erban Sturdza: „Provocarea este unafoarte larg`, foarte neobi[nuit`. Dinpunctul de vedere al limitelor volumu-lui, totul este foarte clar. Problemapoate fi dezlegat` doar de propunereade arhitectur`.” Alexandru Beldiman este de acord cu

punctul de vedere al lui {erban Strudza:„Volumul trebuie s` fie unul foarte spe-cial – foarte sculptat, care s` ia \n calculexcelen]a materialelor. {i, dac` s-arputea, ar fi totu[i binevenit un con-curs.”Dorin {tefan se arat` \ntrucåtvanemul]umit de func]ionalitatea propus`(locuin]e), cåt` vreme la primaprezentare s-a optat pentru birouri, ofunc]iune adecvat` zonei [i loca]iei. {erban Sturdza revine [i precizeaz`,pentru proiectan]i, faptul c`„vecin`tatea bun`, cea de luat \n calculpentru exprimarea volumetric`, estecea cu Muzeul }`ranului [i cu MuzeulAntipa – \n niciun caz cl`direa BRD.Plusul care trebuie ad`ugat, \n acestcaz special, nu este unul dat de costulmaterialelor, ci de anvergura cultural`.” Adrian Bold este de acord cu obser-va]iile f`cute pån` acum, dar este dep`rere c` „planul, \n prezentarea lui, artrebui s` con]in` m`car credibilitate, iarinforma]iile de pe el s` fie verificate.”Viorel Hurduc: „Ne afl`m \ntr-un para-dox de \ntålnire. Propunerea dvs. parefoarte \n regul` [i trebuie s` ]ine]i contde faptul c` BRD e o cl`dire simplist`.|n acest sens, obiectul propus de dvs.nu e de aici. Spatele cl`dirii BRD, undeva afla]i, refuz` poten]ialul de dez-voltare. Este absolut necesar un obiectde excep]ie, o sculptur` arhitectural`.Anula]i, dac` se poate, definirea BRD.|n plus, ]ine]i cont de faptul c` dvs. nupute]i avea cu cl`direa BRD rela]ii denatur` urbanistic`.”Rezolu]ie (Viorel Hurduc): reveni]i cu osolu]ie care s` r`spund` tuturor acestorexigen]e formulate.

PUZ Aleea Alexandru nr. 28, S.1,proiectant CORNER AA 28 SRLFa]` de propunerea avansat`, care con-sta modificarea parametrilor zonei (ca\n`l]ime [i grad de ocupare), Dan Marin\[i exprim` pozi]ia de a nu se permiteacest lucru, \ntrucåt noul volum con-struit se afl` \ntr-o zon` protejat`, careare un regulament clar \n acest sens,interzicånd derog`rile. Obiectul propusnu e valoros, astfel \ncåt nu justific` ointerven]ie \n prevederile PUG. {erban Sturdza se declar` de acord cupunctul de vedere al lui Dan Marin,ne\n]elegånd pentru ce anume ar mai finecesar` o justificare pentru „a schim-ba ceva care este bine a[a cum e!”Viorel Hurduc recapituleaz` obiec]iileComisiei: „Vi se repro[eaz` lipsa decalitate excep]ional` a propunerii, pre-

cum [i amploarea volumului construit.A[ spune c` un P+4 este posibil, a[a\ncåt v` sugerez s` reduce]i construc]ia[i s` reveni]i.” Adrian Bold, \ns`, observ` c` zona esteuna reziden]ial`, \n care ar trebui „s`protej`m nu doar construc]ia, ci [imodul de locuire individual`. A[a \ncåto propunere de P+4 devine inadecvat`din acest punct de vedere. Nu putemre]ine o propunere de acest fel, pentruc` vecinii vor dori s` fac` la fel, ceea cear antrena o modificare substan]ial` a\ntregii zone, \n cele din urm`.”Rezolu]ie: Reveni]i dup` restudiereaproiectului.

PUZ Str. Nerva Traian nr. 20 /Bdul. Mircea Vod` nr. 473 D, S3,proiectant WEST GROUP ARCHI-TECTURE (revenire)Fa]` de propunerea anterioar` au fostmodificate o serie de detalii, se sper` \nbine – volumul are o alt` defini]ie [iprezen]` urban`; s-a \ncercat o redu-cere a indicatorilor urbani. Dan Marin: „Problema principal` pecare dvs. a]i avut-o de solu]ionat erauna de ordin spa]ial, nu de refa]adare.Pentru c` astfel alte probleme risc` s`devin` importante – cum rezolv`m fun-dalul destructurat din spate, vizibil dinintersec]ie? Cum vor fi rezolvate circu-la]iile, odat` aceste noi cl`diri ap`rute?Iar ca idee de dezvoltare, a[ spune c`nu e bine s` promov`m un spa]iuurban ostil, marcat de turnuri \nalte.Exist` – sau ar trebui s` existe – volumede tranzi]ie c`tre spa]iile vecine [i c`trescara \nalt` propus`.”Adrian Bold: „Nu v`d resursa terenuluipentru pia]a de subsol, a[a c` \ntre-barea mea ar fi – unde creez dala? Cåtdespre triunghiul care face racordul pecalcan, el va conserva eroarea dea[ezare de col]. A[adar, tehnic vorbind,producem o eroare sus]inånd c` va fip`strat col]ul.”{erban Sturdza: „Poate fi regåndit` oreformulare a circula]iei, care ar puteaaccentua ca distribu]ie pietonal` posi-bil` pentru turnul preconizat.”Viorel Hurduc comenteaz` \nscriereaproiectului de fa]` \n vecin`tatea dejaplanificat`, afirmånd c` PUZ existent afost creat cu scopul de a lansa premise-

num`rul

iulie-august.2008 www.oar-bucure[ti.ro17ARHITEC}II {I BUCURE{TIULBuletin informativ al Filialei Teritoriale Bucure[ti a Ordinului Arhitec]ilor din România

Page 12: Eveniment: BIENALA DE LA VENE}IA - OAR București · 2012-03-29 · va constitui \n front la Bulevardul Timi[oara, \n vreme ce zonele joase preiau indicativul M3 din planul secund.

agenda OAR

le unui nou centru al Capitalei, \n carespa]iul va fi prev`zut cu o pia]` subte-ran`. Aceast` situa]ie \i pare posibil`,cu atåt mai mult cu cåt Nerva Traianeste prev`zut` a intra \n subteran cu ocot` de 20 m. „Amplasarea de lång`biseric` trebuie promovat` pentru asus]ine un nou centru al Capitalei.”Alexandru Beldiman men]ioneaz` c` \nzon` este exclus` posibilitatea unuipasaj suprateran, care ar putea fi\nlocuit, mult mai avantajos, cu untunel. Ca idee de dezvoltare, ar fi dedorit ca acest viitor tunel s` poat`ajunge pån` la Gar`. Andrei Zaharescu se intereseaz` dac`au existat discu]ii cu Electrica SA pentrucrearea unei sta]ii electrice, pentru c`noul bloc ar solicita un consum care nupoate fi suportat de actuala re]ea.|n eventualitatea \n care se va optapentru solu]ia cu tunel, Adrian Bold\ntreab` cum anume vor fi rezolvateedilitarele, deoarece \n zona de ie[ire artrebui prev`zute ramifica]ii: „Vafunc]iona construc]ia \n sistemul actu-al? Sumele alocate vor putea sus]inefunc]iunile, nu se vor risipi pur [i sim-plu? Pentru c` dac` nu se va realizaetapa I, de la N de amplasament,investi]ia se va bloca de la sine, terenulfiind concesionat, dar insuficient pentruparcare (aceasta ar trebui s` asigurecirca 500 de locuri de parcare.)”Viorel Hurduc constat` c` primulamplasament, cel de lång` biseric`, fieca viziune, fie ca proiect integrat, ridic`unele chestiuni rezolvabile. Probleme arpune capacitarea auto la sol, \n`l]imeaaccentului, a[ezarea la sol [i accesulpublicului, \n condi]iile \n care diferen]ade nivel existent` suportat` de tereneste de 4 m. Propune s` se prezinte ovariant` final` cu podul eliminat [i cupia]a rezolvat`. Dan Marin nu este de acord cu\n`l]imea obiectului, dar [i cu plantareasa \ntr-o zon` care nu anun]` nimic deacest fel: „Sunt \mpotriva propunerilorde acupunctur`.”{erban Sturdza este de p`rere c`zonele care se afl` \n contact ar trebuicorelate, iar Vlad Cavarnali opineaz` c`\n`l]imea real` a cl`dirii ar trebui s` fieo consecin]` a anvergurii pie]ei.Adrian Bold repune \n discu]ie proble-ma \n`l]imii accentelor prev`zute de

PUG [i, \n consecin]`, nevoia deupdatare a acestuia: „Permitem ca\n`l]imea unui punct, \n cele din urm`,s` fie nelimitat`, practic, sau odiferen]iem func]ie de calitatea ei rezi-den]ial`? Ca posibilit`]i, ar putea exista4 tipuri de cl`diri \nalte: 1. de \n`l]imemedie – 6 etaje: 2. \nalte – 10-12 etaje;3. foarte \nalte – aprox. 15 etaje; 4.edificii de tip landmark, de peste 50 m\n`l]ime. Aceste posibilit`]i de tipolo-gizare trebuie s` r`spund` cel pu]in la3 probleme de interes etic: 1. Cum seva defini noua siluet` a ora[ului? 2. Cecaracter va conferi cl`direa zonei? 3.Cum anume consum` cl`direa resurseleterenului? R`spunzånd [i la observa]ii,dar [i la \ncercarea de creionare atipurilor de cl`diri \nalte, AlexandruBeldiman face observa]ia c` „oriceinvestitor care va dori s` construiasc`mai \nalt decåt aceste prevederi ne vada \n judecat` \n cazul \n care nu i seva aproba cererea. Cåt despre \n`l]imeamaxim` care ar trebui admis`, ea tre-buie corelat` cu situa]ia zonelor protejate [i cu prevederile valabile pentru acestea.” Adrian Bold solicit` p`rerea Comisieidac` \n zona Nerva Traian/Timpuri Noiar putea fi creat un downtown – ches-tionare la care se r`spunde afirmativ. |n continuarea proiectului, este prezen-tat` de c`tre Dorin {tefan dezvoltareasegmentului urban de pe malul opus,\n care se prevede o dezvoltare de tipbastion [i care se dore[te s` fie dez-voltat un traseu pietonal; producereaunei inser]ii sociale dublate de unamorfologic`. Regimul Dåmbovi]ei artrebui studiat \n corelare [i neap`rat \nlegatur` cu podurile. Adrian Bold, \ns`,ar dori s` fie precizat` o diferen]iere azonelor \n cele care permit intensifi-carea fa]` de cele care ar reclama den-sificare. Rezolu]ie: ca premis`, \ncuraj`mproiectele complexe, de tip integrat [icu implicare social` evident`. Reveni]i

dup` introducerea recomand`rilorComisiei.

04 iunie 2008Componen]a Comisiei: DoinaCristea, Alexandru Beldiman,Constantin Enache, Dan Marin,{erban Sturdza, Dorin {tefan –membri.Pre[edinte: Viorel Hurduc. A participat la [edin]` dl AdrianBold, arhitect-[ef al Municipiului.

PUZ P]a Lahovary, S1 (revenire),proiectant BIA Mihnea MarcuSe solicitase de c`tre Pre[edinteleComisiei revenirea pentru o nou` judecare dup` ce va fi fost ref`cut`propunerea de volumetrie [i dup` ce vafi fost bine formulat` o propunere privi-toare la leg`turile pietonale existente \nzon`.Constantin Enache ar dori s` [tie dac`proiectantul mai trebuie s` \ndeplineas-c` [i o alt` cerin]` \n afar` de \n`l]imereglementat direct prin statutul zonei(protejate). Dan Marin aminte[te c` atunci cånd sevorbe[te despre o \ncadrare \n zon` dinpunctul de vedere al \n`l]imii, este binede ]inut cont de faptul c` \ntotdeaunase specific` maximul care poate fi atins,dar acesta nu este [i obligatoriu. Cåtprive[te propunerea \n cauz`, eafunc]ioneaz` doar pe hartie, pentru c`\n realitate, a[a cum indic` [i desenulprezentat, „volumul st` pe un partercare ocup` [i proprietatea al`turat`. {idesigur c` oricine va cump`ra sau vainvesti \n zon` va dori s` construiasc` laaceea[i parametri, pentru simplul motivc` ace[tia au fost posibili. Referitor lavolumetria cl`dirii, a[ spune c` eacreeaz` o direc]ie foarte puternic` \npia]` cu atåt mai mult cu cåt nu coin-cide cu direc]ia natural`, specific` dedezvoltare a pie]ei. Iar \n`l]imea este \ncontinuare prea mare.”Viorel Hurduc \[i exprim` dezam`gireapentru a nu fi putut conlucra cu autoriiproiectului la remodelarea pie]ei, \ns`ar dori ca ace[tia s` \ncerce m`car ointegrare a propunerii \n ansamblulexistent – ca func]iune, ca a[ezare \npia]`. Atrage aten]ia proiectan]ilor c`vor trebui s` rezolve o serie de proble-me minimale, dar absolut necesare –cum anume vor fi rezolvate accesele?Cum poate fi integrat` casa \n zon`,chiar cu cu ajutorul pietonalelor? Cumsus]ine cl`direa veche Pia]a Lahovary,astfel \ncåt exemplul ei s` poat` fi cel

rubrica urbanismsec]iune’’’’’

Page 13: Eveniment: BIENALA DE LA VENE}IA - OAR București · 2012-03-29 · va constitui \n front la Bulevardul Timi[oara, \n vreme ce zonele joase preiau indicativul M3 din planul secund.
Page 14: Eveniment: BIENALA DE LA VENE}IA - OAR București · 2012-03-29 · va constitui \n front la Bulevardul Timi[oara, \n vreme ce zonele joase preiau indicativul M3 din planul secund.

agenda OARrubrica urbanismsec]iune’’’’’

pu]in preluat?”Doina Cristea: „Problema care se ridic`aici este a \ntregului ansamblu. Propunerea arunc` \n aer Pia]a Laho-vary, pentru c` ea este o „propunerede demolare”. Volumul dvs. trimitetotul mult \n adåncime, f`r` s` ]in`cont de problemele pe care le va aveade rezolvat: chiar felul \n care ve]i orga-niza [antierul aici nu e deloc limpede.Iar arhitectural vorbind, nu cred deloc\ntr-un calcan care este atåt de vizibil.”Alexandru Beldiman: „Nu doresc s`construim propunerea \mpreun`, dara[tept`m mai multe variante de solu-]ionare. Se merge, evident, la pragul dejos al investi]iei profesionale [i e clar c`cineva va cå[tiga ni[te bani, dar ora[ul\n mod cert va avea de pierdut.”Doina Cristea: „Vecin`tatea contrariaz`o cl`dire de investi]ie cultural`.”Viorel Hurduc precizeaz` [i el acela[ilucru: „Evident c` Gr`dina COS, ca [iconstruc]ia \n sine sunt valori certe,ceea ce face ca majoritateaconstruc]iilor locale s` se «\ntoarc`»spre COS. {i cum spa]iul public \mpru-mut` aceast` direc]ie, toate rela]iile,accesele, pietonalele vor fi \ndreptatec`tre acel punct. Ceea ce conduceautomat la schimbarea formei dereprezentare chiar [i a propriet`]ii dvs.”{erban Sturdza: „Dac` este vorbadespre vecin`t`]i, este obligatoriu s`dispui de unele variante, pentru c`hotelul are un caracter public sau semi-public care \ndeamn` la colaborare.Trebuie gåndit` o rela]ie convenabil`,iar, personal, cred c` trebuie favorizat`atitudinea ce propune deschiderea.Partea de sus a imobilului dvs. ar fi bines` dispar`, pentru c` altfel m` voia[tepta c` [i proprietarul parcelei dinspate poate cere [i va cere acelea[icondi]ii de construire.”Adrian Bold: „|nainte de volum [i ima-gine se afl` func]iunea. Istoria proiectu-lui nu ar putea fi cumva ref`cut`?”Constantin Eanche: „Dac`, \ns`, dinp`cate, prioritatea beneficiarului estedoar valorificarea [i exploatarea la ma-ximum a parcelei, atunci discu]iile vortrebui prelungite. Dac` se dore[te oconstruire rapid`, propun s` fie redus`\n`l]imea.”Alexandru Beldiman crede c` „nu s-aanalizat [i studiat proiectul pån` la ulti-ma consecin]`. Propunerea mai trebuieanalizat`, calit`]ile sitului trebuieurm`rite.”Dan Marin: „Din felul \n care estea[ezat` cl`direa COS \n teren, rezult` osimetrie a pozi]ion`rii. Dac` s-ar reduce

\n`l]imea, ar rezulta o simetrie de tipcadru, ca atare a[ putea fi de acord cuvarianta cu un singur corp, cel de jos.”Rezolu]ie: propunem integrarea [itratarea ansamblului cu considera]ie,dar [i integrarea cl`dirii \n ansamblulfunc]ional al pie]ei. Aprofunda]i pia]a [idescrie]i \n propunerea dvs. riveranita-tea COS.

PUZ Splaiul Unirii – Bdul. MirceaVod`, Sediu Institu]ie ISC, S.3 Se afl` \n discu]ie anularea AvizuluiCTUAT nr. 16/1/25.04.2007, care res-pingea plantarea \n acel loc a institu]ieisus-numite. O ordonan]` de guverndeclara nul acel aviz [i decidea \nfavoarea construirii respectivului imobil,\nc`lcånd atribu]iile Comisiei. Constantin Enache: „Dac` institu]iilestatului \ncurajeaz` atacarea uneidecizii nefavorabile, de[i legale, ele sedescalific`, pentru c` introduc arbitra-riul absolut \n orice domeniu al vie]iisociale.”{erban Sturdza: „|ntr-un PUZ anteriorse decisese ca toate institu]iile guverna-mentale s` fie locate \ntr-o singur`zon`, \ns` rela]ia dintre bibliotec` [iCentrul Esplanada era cu totul altadecåt cea dorit` de investitorii de azi.A[a \ncåt \ntre Ministerul Culturii, caretrebuia s` ocupe aceast` loca]ie [i ISCTse \nregistrase un dezacord total. Or, [iprin aceast` decizie, ISCT promoveaz`o ilegalitate, dar situa]ia nu e delocdiferit` de activitatea \n general anumitei institu]ii, care nu aplic` legea \ncazuri care o impun [i favorizeaz`\nc`lc`ri flagrante ale legii, vizibile pen-tru toat` lumea. ISCT nu-[i \ndepline[teatribu]iile de control sever aconstruc]iilor, dar \[i permite s` atace,adeseori abuziv, atelierele arhitec]ilor [is` reclame sau s` impun` acestora oserie de condi]ion`ri care preseaz`arhitec]ii s` caute solu]iile unor proble-me la limita legalit`]ii.”Adrian Bold remarc` posibilitatea cainstitu]ia arhitectului-[ef s` poarte odiscu]ie cu Guvernul [i cu Prim-Ministrul referitoare la dezvoltarea real`a Bucure[tiului \ntr-un cadru legal. |nopinia d-sale, rela]iile institu]ionale caresunt permise de actualul cadru legalpot fi adesea nedefinite [i cu con-secin]e grave asupra capitalei.„Problema dezvolt`rii capitalei este nuo problem` a autorit`]ii locale, ci unade stat, care justific` apelul la institu]iaguvernamental`.”Alexandru Beldiman consider` c` este

momentul pentru discu]ii reale, cuc`r]ile pe fa]`, despre interesele careprivesc dezvoltarea Bucure[tiului [ipropune organizarea unei conferin]e depres`, iar Adrian Bold propune catem`-cadru pentru aceast` viitoarediscu]ie un punctaj bazat pe cauz` [ipatologie. Rezolu]ie (Viorel Hurduc): ierarhic, tre-buie s` \naint`m o scrisoare adresat`Primarului General [i Consiliului Local alMunicipiului Bucure[ti. Prim`ria trebuies` fie angrenat` ca partener \n toateac]iunile Comisiei [i \n dezvoltarea capitalei.

PUZ Bd. Timi[oara nr. 58, S.6,proietant MDESIGN (revenire)Se reamintesc datele anterioare aleproiectului [i cerin]ele Comisiei: pe osuprafa]` de 3,1ha, se propuseserealizarea unor construc]ii care creionauo zon` mixt`, M2 [i M3, iar recoman-d`rile vizaser` rela]iile cu vecin`tatea,permeabilizarea frontului, trecereanivelurilor cl`dirii \n planul secund. Adrian Bold recomand` o mai mareaten]ie la zona spinal` desp`r]it` deproiecte pe foste zone industriale. Estenecesar un studiu mai serios, care s`precizeze mult mai bine, de pild`,leg`turile dintre zonele implicate demodific`rile circula]iei, elementele deinteres public, posibilitatea urm`ririiunor zone plantate [.a.m.d.Dorin {tefan nu \n]elege de ce anumeurbanismul \n aceste zone se exprim`ca un urbanism sub team`. Este dep`rere c` ast`zi, tocmai pentru a per-mite dezvoltarea unor zone, exist` posibilitatea schimb`rii de paradigm`;pierderea acestui moment ar constitui ograv` gre[eal`. Dan Marin r`spunde unei opinii carelaud` arhitectura interbelic`, precizåndc`, dac` nivelul calitativ al unor lucr`riera \ntr-adev`r remarcabil, urbanismulepocii nu era nici pe departe un modelde urmat. Apoi, pentru a avea marirealiz`ri, ar trebui identificate temelemajore ale urbanismului de azi. Dorin {tefan: dac` Bucure[tiul aspir`m`car la rangul de metropol` regiona-l`, el ar trebui s` permit` densific`ri \nunele zone. Doina Cristea completeaz` ideea [i estede p`rere c` „este nevoie de proiecteconsistente pentru aceste zone, dar arfi necesar [i un proiect urban maiamplu de revigorare pe func]iuni. PUZCotroceni, de pild`, ar putea fi cap`tulunui studiu care s` priveasc` [i proiec-

Page 15: Eveniment: BIENALA DE LA VENE}IA - OAR București · 2012-03-29 · va constitui \n front la Bulevardul Timi[oara, \n vreme ce zonele joase preiau indicativul M3 din planul secund.

14 l 15

num`rul

iulie-august.2008 www.oar-bucure[ti.ro17ARHITEC}II {I BUCURE{TIULBuletin informativ al Filialei Teritoriale Bucure[ti a Ordinului Arhitec]ilor din România

tul acum aflat \n aten]ie, dar care artrebui s` aib` ca motiv real studiul [idiscutarea G`rii Cotroceni ca obiectivurban, cultural, social [.a.m.d. E nevoiede o viziune asupra zonei.”Viorel Hurduc: „Prim`ria nu dispune deposibilitatea de a pune \n func]iuneacest sistem.”Adrian Bold consider` c` S. 6 ar puteadeveni, \n viitorul nu foarte \ndep`rtat,un downtown al Bucure[tiului. Dar \nacest sens proiectul prezentat nu aduceBucure[tiului niciun cå[tig, nici m`carde imagine.Rezolu]ie: se va reveni cu o nou` pro-punere dup` studierea proiectului \nacest sens.

PUZ Bd. Timi[oara nr. 14-16, S.6,proiectant BOGOESCU-ARHITEC-TUR~-URBANISMDl Bogoescu prezint` un proiect destudiu, o analiz` mai detaliat` a cartie-rului [i a posibilit`]ilor sale urbanisticede la Cotroceni la centur`, \n linii largi. Dna Boghina observ` c` \n lungul CFfusese propus` anterior o arter` de 3benzi pe sens, c`reia i se adaug` locale;r`spunde afirmativ \ntreb`rii DoineiCristea privind posibilitatea existen]eilocalelor dac` bulevardul se \ncarc` pelatura lui de N. Andrei Zaharescu afirm` necesitateaurm`ririi \ndeaproape a infrastructurii,deoarece noile propuneri vor aduce\nc`rc`ri semnificative, atåt pentrure]elele de gaz, cåt [i pentru cele elec-trice sau de ap`. Alimentarea cu gazpentru \ntreaga zon` nu ar fi o proble-m` important`, fiind suficient` doar oamplificare a re]elei existente, dar pen-tru gaz, dac` va ap`rea o zon` densconstruit`, va fi absolut necesar` osta]ie \n partea de vest a ora[ului, pen-tru c` posibilitatea \nc`rc`rii ei nuexist`. Dna Boghina: „Ar fi bine caarterele de 7 m s` nu mai existe \ntr-ozon` care dore[te dezvoltarea, pentruc` sunt insuficiente [i dup` un prag,ineficiente \n fluidizarea traficului.”Constantin Enache propune ca „\n anu-mite zone considerate neprimejdioases` \ncerc`m s` l`s`m supape pentrueventualii investitori. Putem gåndi oband` verde mult mai consistent`, iar\n zon` pot ap`rea, cu toate precau]iileluate, cl`diri \nalte, pentru c` zona va ficåt de cåt preg`tit`.”Dorin {tefan, \ns`, dore[te s` [tie cumanume vor putea fi realizate echip`rilezonelor, dac` terenul necesar lipse[te.Adrian Bold r`spunde c` m`car o parte

din aceste echip`ri se vor putea face peseama investitorilor, pentru c` mai ales\n aceast` loca]ie se poate construifoarte intens. „Ar putea fi preconizat,aici, un fel de Manhattan al Bucure[tiu-lui care ar putea chiar s` modifice \nbine PUG.”Viorel Hurduc: Bucure[tiul trebuie s`-[irezolve problemele sistemic, \ncepåndcu re]elele [i terminånd cu modalit`]ilede transport [i prevederile legate despa]iile verzi. |ns` fluen]a circula]iei arpresupune continuitate pe benzi, [i nuparc`ri \n drum, iar fundamentala posi-bilitate de trafic urban ar trebui s` fiemetroul. „E nevoie de programe publi-ce la nivelul Prim`riei [i Guvernuluipentru ca Bucure[tiul s` se poat` dez-volta.” Dorin {tefan adaug` nevoia demai mare disponibilitate juridic` pentrua ataca problema terenurilor. AdrianBold ar dori ca planurile de reglemen-t`ri [i avizele de specialitate s` fie preluate de Prim`rie. Alexandru Beldiman \[i exprim` \ndoialafa]` de calitatea [i cantitatea de infor-ma]ii necesare demar`rii [i dezvolt`riiunui astfel de proiect, iar Doina Cristease opre[te asupra „rigidit`]ii blocajelortraseului fa]` de celelalte tipuri deaccese [i cere parcursului mai mult`transparen]`”, iar „detalierea spa]iilorpublice este cheia acestei propuneri. Sepoate imagina o etapizare pe teme pre-cise, o marcare a etapelor care trebuieluate \n considerare.”Rezolu]ie: se va reveni cu o propunere cares` con]in` toate aceste sugestii [i cares` propun` o viziune urban` coerent`.

PUZ Str. Nerva Traian nr. 20 / Bd.Mircea-Vod` nr. 473D, S3, proiec-tant WEST GROUP ARCHITECTURESe solicitase extinderea traseului spreDåmbovi]a [i preconizarea unei solu]iipentru sta]ia de echipamente a c`reiloca]ie nu g`sise un spa]iu concret deamplasare. Proiectantul precizeaz` c` s-acedat complet partea concesionat`. Viorel Hurduc observ` c` actualul PUZnu mai respect` prevederile PUZ avizatanterior [i c` „domeniul public nu poatefi rezervat pentru facilitare.” Recomand`preluarea datelor din PUZ avizat.„Construc]ia propus` e agabaritic` [i nupoate suporta nevoile tuturor echipa-mentelor; dep`[e[te posibilit`]ile terenu-lui. Iradierea ansamblului nu are aceea[ianvergur` cu scara cl`dirii. Solu]ia ar fis` reduce]i cl`direa la dimensiuni ce potasigura condi]ii de echipare.”Doina Cristea arat` c`, definit` insufi-

cient, construc]ia nu apare firesc \nvecin`tatea Esplanadei; cum anume vorfi populate spa]iile cu utilit`]i? Cåtdespre suprafa]a rezultat` pentrupietoni, ea este una dezagreabil`.Func]ia de vestibul a zonei ar fi foarteimportant` ca liant \ntre Timpuri Noi [iEsplanada.{erban Sturdza: „Din propunere rezult`c` obiectul ar contrazice cantitatea dedrumuri [i caracterul oglinzii de ap`.Cred c` obiectul ar fi putut profita deap` printr-o pia]`. Spa]iul public lamalul apei ar fi func]ionat foarte bine\n rela]ie cu ansamblul.”Dan Marin este de p`rere c` propu-nerea nu corespunde ca doctrin`urbanistic` nici unei categorii – nici caspa]iu definit de cl`diri, nici ca serie decl`diri amplasate \n spa]iu. Morfologiaprezentat` este una antiurban`, iardala este o grav` gre[eal`, pentru c` ialocul unei pie]e care, de altfel, nicim`car nu exist` ca propunere”. Adrian Bold: „Nu exist` un front decontrol al acestui spa]iu. Propunereadin acest loc trebuie s` fie o solu]ie demare claritate.”Viorel Hurduc: „Drumul subteran e unmetrou, de fapt, dar pia]a subteran`are voca]ie de nod intermodal.Gabaritul cl`dirii, \ns`, „trage pre[ul”de sub pia]`. Spa]iul public ar trebui s`fie majoritar subteran.”Rezolu]ie: reveni]i \n Comisie probåndposibilit`]ile construc]iei.

11 iunie 2008Componen]a Comisiei: DoinaCristea, Alexandru Beldiman,Constantin Enache, Dan Marin,{erban Sturdza, Dorin {tefan –membri.Pre[edinte: Viorel Hurduc. A participat la [edin]` dl AdrianBold, arhitect-[ef al Municipiului.

PUZ {oseaua Bucure[ti-Tårgovi[te nr. 11B-E, S1, proiectant WESTFOURTH Pe malul Lacului Str`ule[ti, terenul\nregistreaz` o declivitate de 3 m; zonaeste una rural`, \n unele cazuri chiarapa potabil` lipse[te, fiind nevoie [i deo sta]ie de pompare. Se propune o sis-tematizare a zonei, indicatorii pre-coniza]i fiind 2,8 pentru CUT, 50%pentru POT, cu men]iunea c` POT este

Page 16: Eveniment: BIENALA DE LA VENE}IA - OAR București · 2012-03-29 · va constitui \n front la Bulevardul Timi[oara, \n vreme ce zonele joase preiau indicativul M3 din planul secund.

diferen]iat pe zone. Sub cl`diri se pro-pune un parcaj subteran de 5 m. Pe garaj cota de teren alocat spa]iilorverzi este doar de 0,7 m, obiec]ie la carearhitectul r`spunde invocånd experien]apersonal`, care a dovedit c` vegeta]iafunc]ioneaz` [i pe astfel de platouri. Andrei Zaharescu se intereseaz` demodul \n care vor fi preluate apele plu-viale – se r`spunde c` malul de N allacurilor preia apa, dar nevoia uneista]ii de pre-epurare r`måne. Doina Cristea se intereseaz` \n leg`tur`cu orientarea terenului (r`spunsul estec` orientarea e oarecare), cu modul \ncare pot fi respectate distan]ele deintimitate [i mai ales \n leg`tur` culocul \n care persoanele din zon`, darmai ales tinerii, se vor \ntålni \n timpulliber. Se r`spunde c` exist` posibilit`]ide landscaping care vor rezolva acestenecesit`]i. Alexandru Beldiman ar dori s` [tie careeste cota de spa]iu verde alocat peapartament – se r`spunde c`, la modulgeneric, este respectat procentul de30% cerut de autoritatea de Mediu.Constantin Enache: „Acest cartier esteo enclav` ce se \ntunec` din punctul devedere al vie]ii [i comportamentuluilocatarilor. Zona e de buzunar des`r`cie, iar amestecul de volume aduce\mpreun` case, vile [i blocuri. Scara lacare se dezvolt` ora[ul duce nu ladoritul P+2 prev`zut de PUG, ci directla P+4, care reprezint` un cu totul alttip de locuire. Inser]ia propus` esteposibil`, cu condi]ia ca punctele \naltes` fie \nalte, nu de tip bar`.”Dan Marin: „Barele sunt vecine, la NEcu o posibil` construire. |ntrebarea pecare o pun de fiecare dat` este – dac`aici avem P+7, ce se va petrece dincolo,\n imediata apropiere?”Adrian Bold atac` problema identit`]iicapitalei, subliniind ideea c` ar trebuiinsistat pe caracterul estetic alBucure[tiului, mai ales \n zonele lipsitede orice caracter urban, cum este ceade fa]`. „Urbaniz`rile care se producnu sunt ele, deseori, prea anonime?Care este, de fapt, locul care d` adresapropunerii? Cum e dezvoltat` rela]ia culacul? Exist` un spa]iu major atr`g`tor,care s` fie cartea po[tal` a ansamblu-lui? |n zon` s-ar preta o arhitectur` deexcep]ie.”Ioana Balaurea intervine [i se adreseaz`proiectantului, afirmånd c` „exist`neconcordan]e majore \ntre PUZ pecare \l prezenta]i [i un PUZ anterior,rezultatul fiind c` din propunerea dvs.nu se afecteaz` nimic ora[ului.”

Vlad Cavarnali: „Nu cred c` \i ve]iputea \mpiedica \n vreun fel pe cei dinvecin`tatea propunerii dvs. s` constru-iasc` [i ei la fel de intensiv – ceea ceduce din nou la ghetoizare.”Dan Marin este nemul]umit de faptulc` „PUG e modifcat tot timpul cu sauf`r` motiv. Dac` nu avem situa]ii clarecare s` justifice schimb`rile, de ce lepermitem?”Doina Cristea afirm` c` PUG era ordo-nat dup` ideea central` de echilibru\ntre un existent problematic [i nevoiade dezvoltare a ora[ului, dar investi]iiilemasive [i slaba gestionare a interven-]iilor \n ora[ au r`sturnat uneori totcadrul acelor prevederi. Rezolu]ie:reveni]i \n urm`toarele condi]ii – elabo-ra]i un PUZ pentru toat` zona, care s`justifice modul \n care v` integra]i cupropunerea dvs.; propune]i o strad`,jum`tate pe terenul dvs., jum`tate pecel public; p`stra]i un aliniament pezona de N; p`stra]i o distan]` de mini-mum 15 m \ntre cl`dirile pe care lepropune]i; limitele laterale, fa]` de altepropriet`]i vecine s` fie tot de unminim de 15 m; \ncerca]i s` oferi]i mi-nimum de repere identitare zonei.

PUZ Str. Fåntånica nr. 36,(revenire), proiectant QUATTRODESIGNComisia ceruse, avånd \n vedereamploarea investi]iei [i num`rul foartemare de copii care vor ap`rea \n zon`,m`car dotarea zonei cu o [coal`. Constantin Enache apreciaz` c`„ansamblul are o idee de orientare [ide organizare, o oarecare coeren]`, darvor fi necesare PUD-uri pentru buna luisupraveghere [i func]ionare.”Doina Cristea crede c` amplasamentulpoate reclama nevoia de decontamina-re, avånd \n vedere trecutul lui industri-al, care nu ar fi tocmai indicat pentrulocuire intensiv`. Dorin {tefan observ` c` au ap`rutmodific`ri notabile legate de spa]iulverde, ceea ce face proiectul maiacceptabil.Adrian Bold: „Rezolvarea problemei[colii e satisf`c`toare, de[i pozi]ionareaei e deficitar`.” Rezolu]ie: se propunespre avizare favorabil`.

PUZ Str. Tome[ti nr. 10, S4, BIAAndreea Florea|n prezentare se arat` c` zona este unareziden]ial`, \n care punctele \nalteating valori care oscileaz` \ntre P+8 si

P+14. Se propune pentru noile cl`diriun CUT de 3,6 [i un POT de 55. Se pre-cizeaz` c` sunt respectate distan]elefa]` de vecin`t`]i. Doina Cristea observ` c` „exist` undecalaj foarte nepl`cut ce rezult` dinspa]iile tipizate [i volumele rigide,ne\mblånzite [i vecin`t`]i. Nu poateap`rea o scar` mai prietenoas`? Cumanume se vede lama de la nivelulstr`zii?”Alexandru Beldiman consider` CUTexcesiv, \n vreme ce compozi]iile nuofer` ora[ului un plus urban de cali-tate. Constantin Enache propune o genera-lizare a \n`l]imii la P+11, apreciind c`P+14 este excesiv. Mult mai potrivit` is-ar p`rea formula unui ansambludesf`cut \n piese situat la un P+8,condi]ii \n care un accent de P+11 ar fi\n regul`. Viorel Hurduc: „Cred c` analiza ar tre-bui efectuat` c`tre {os. Berceni. Optezpentru construc]iile \n bar` [i considerc` distan]ele existente ar permite chiar10 etaje, iar CUT cred c` se poate disipa spre parc. {i imaginea dinsprebulevard sus]ine tot ideea unei cl`diride tip bar`.”Dorin {tefan atrage aten]ia asupracalit`]ii obiectului propus: „Cartierul eunul anonim [i insipid, ca [i cons-truc]iile din zon`. |n niciun caz nuputem propune sau aviza cevaasem`n`tor.”Doina Cristea observ` define[te carac-terul de tranzi]ie al zonei [i dore[te caedificiul propus s` fie mai transparent [ipoate, s` ofere o formul` de articularea volumelor. Alexandru Beldiman ar fi de acord cuintroducerea unei transparen]e \ncl`dire [i cu propunerea a 3 blocuri de\n`l]imi variabile, dar diferite de linia decorni[a a bulevardului. Ar fi bine s` serevin` cu dou` variante. Adrian Bold: „A[ exploata mult maimult vecin`tatea cu terenul Prim`riei.Ar fi de dorit ca defini]ia ansambluluis` se lege mai mult de public. Spa]iultrebuie s` identifice locul. A[ propune,

agenda OARrubrica urbanismsec]iune’’’’’

Page 17: Eveniment: BIENALA DE LA VENE}IA - OAR București · 2012-03-29 · va constitui \n front la Bulevardul Timi[oara, \n vreme ce zonele joase preiau indicativul M3 din planul secund.

16 l 17

num`rul

iulie-august.2008 www.oar-bucure[ti.ro17ARHITEC}II {I BUCURE{TIULBuletin informativ al Filialei Teritoriale Bucure[ti a Ordinului Arhitec]ilor din România

ca o condi]ie, pentru parter s` existe ofunc]iune diferit` de cea de locuire. Rezolu]ie (Viorel Hurduc): „Se vor anali-za ambele posibilit`]i de dezvoltare [ileg`tura lor cu contextul. Reveni]i cupropuneri neap`rat [i pentru un spa]iudestinat copiilor, dar [i pentru altespa]ii publice de interes comunitar.”

PUZ Calea Ferentarilor nr. 62,S.5, proiectant UAUIM Bucure[ti Se dore[te reconversia unei zone de 1,3 h din zona S`laj-Ferentari. Se pro-pune o incint` de bare de 12 niveluri [iaccente de tip turn de 30 de niveluri.Curtea interioar` va avea 40x70 m. Alexandru Beldiman opteaz` pentruvarianta mai aerisit` [i este de p`rere c`acest ansamblu poate deveni un land-mark, \n condi]iile \n care va fi atenturm`rit.Adrian Bold continu` aceast` obser-va]ie: „E o ocazie s` se produc` aici [iarhitectur`, [i urbanism [i nu s-a pro-dus. Terenul are un poten]ial enorm [ipoate contribui la crearea spirituluilocului.”Doina Cristea: „Ce se \ntåmpl` cucl`dirile de sus? Rezolvarea ar trebui s`plece de la oferta terenului. Propunerea\mi pare indiferent` [i nu \mpac` locul.Iar fronturile spre NV se umbresc foartetare – ave]i nevoie de o bre[` \n ziduldvs. Ca orientare, ca plasare la sol, estebine s` nu neg`m ni[te direc]ii afirmatedeja, ci s` dezvolt`m, urm`rindu-le,datele locului.”Dan Marin observ` c` „\n raport cuintersec]ia exist` dou` direc]ii principalecare se reg`sesc \n teren. Ele ar trebuiurmate.”Adrian Bold: „V` invit`m s` crea]i unspa]iu urban cu identitate [i vom discu-ta mai apoi despre indicatori.”Rezolu]ie: se va reveni.

PUZ {os. Iancului nr. 90, S2,proiectant TOTAL FIDELITYSe preconizeaz` o reconversie a uneiparcele din zona Vatra Luminoas`, cufunc]ia actual` de ]es`torie. Din analizazonei reiese c`: locuin]ele existente suntde tipul P+1, P+2, ceea ce determin` oanume structur` a locului [i vecin`tatea;tipologia frontului la strad` este de P+9pån` la P+14, la care s-au mai ad`ugat\nc` dou` cl`diri de pe Vatra Luminoa-s`, care intr` \n analiza zonei; exist`diferite spa]ii publice, de dimensiunivariabile, \n enclav` sau pe limite; exist`tipologia de gr`din` de tip privat. |n formularea propunerii spa]iul publica fost considerat unul f`r` eveniment.Pe toat` suprafa]a, la cota -3,20, sepropune un spa]iu public \n rampe, cusc`ri largi plecånd de la {os. Iancului.Mobilarea va fi f`cut` cu portice [ispa]ii de serviciu, pentru comer],educative sau intime. |n`l]imeaspa]iului public va ajunge la 4,9 mincluzånd grinzile. CUT va fi de 3,3,POT maxim de 45,5. Vor ap`rea \nzon` \nc` 500-600 de apartamente, iarrela]ia cu traficul se va rezolva pe dou`zone. C`tre Bd. Iancului vor exista spa]iipublice pe 3 nivele. Dorin {tefan \ntreab` de ce este plasat`cuva pietonal` mai jos decåt strada. Ser`spunde c` din ra]iuni de protec]ie aacestora tocmai fa]` de strad`. Ora[ula fost gåndit s` se racordeze la planulde jos. Cur]ile interioare prev`zute voravea dimensiuni de circa 30x30 m.Andrei Zaharescu aten]ioneaz` c` vor finecesare cåteva rezervoare mari pentrucolectarea apelor pluviale. Doina Cristea consider` proiectulinteresant [i \ntreab` dac` nu cumvalamele, care par foarte grele, nu pot fiperforate. „Remarc`m, \ns`, c` secuvine f`cut acela[i lucru [i pentru cele-lalte spa]ii, pentru c` rezult` inclusiv ocl`dire care nu mai e clar \ndreptat`c`tre nicio strad`.” Sugereaz` prelu-crarea ultimului nivel ca penthouse [iatrage aten]ia asupra posibilit`]ii caaceast` enclav`, altminteri impecabilgåndit` [i conceput`, s` nu introduc` oruptur` prea puternic` \n ora[. E nece-sar`, totu[i, o respira]ie la buelvard. Dorin {tefan: „Desf`[urarea str`zii m`conducea la ideea de ]esere, \ns` pro-punerea mi se pare foarte \n regul`.Prefer \n locul oric`rei propunerialeatorii aceast` raportare cultural`tare.”Alexandru Beldiman apreciaz` calitateaproiectului, dar este de acord cu Doina

Cristea \n ce prive[te fragmentareabarelor. Adrian Bold cere, dac` se poate, o rit-mare a volumelor care s` sparg`corni[a [i s` creeze „ferestre urbane”.Viorel Hurduc: „Apreciem proiectul. V`rug`m, totodat`, s` acorda]i aten]ievåntului, care va veni dinspre N, s`gåndi]i unele niveluri de percep]ie; s`supraveghea]i nivelul de traversare [inivelul de plantare. Totodat`, din con-descenden]` pentru vecin`t`]i, v`rug`m ca barele s` fie \ntrerupte \ndesf`[urarea lor, m`car \n zone de con-tact. Ferestele urbane ar oferi uneleperspective lungi, care ar face foartebine respira]iei zonale. Mi-a[ dori casub golul mare al cl`dirii s` existe unparavan vitrat, ce ar crea posibilitatearealiz`rii unei gr`dini de iarn`.”Rezolu]ie: se propune spre avizarefavorabil`.

PUZ Calea Doroban]ilor nr. 31-33, S.1, proiectant URBIS ‘90 Se dore[te transformarea unui actualgaraj \n spa]iu cu destina]ie public` –birouri; acesta ar trebui s` fie p`strat,par]ial, pentru c` pe ea se vor amenajaterase. Vor fi realizate [i dou` subsoluri,pentru parc`ri. Doina Cristea \[i exprim` rezerva fa]`de terasa pietonal`, dar apreciaz`luminarea cur]ii. Este de acord cu\nchiderea \n coaj` a propunerii, darobserv` c` edificiile vechi sunt deran-jate, lucru nu tocmai favorabil.Dan Marin: „A[ fi dorit s` cunosc totrestul spa]iului; interven]ia asupra mo-numentului este aproximativ`.” Constantin Enache ar dori s` [tie dac`nu poate fi demolat` hala pentru caapoi s` se construiasc` \n coordonatelePUG. Doina Cristea, \ns`, este de acordc` plusul de \n`l]ime are coeren]` \nbulevard [i ofer` un loc pentrusupante. „Putem p`stra pentru zoneleinterbelice regulile interbelice, mode-lånd \n acest fel spa]iul liber [i retrage-rea volumelor. Totu[i, s` fim aten]i s`nu permitem schimbarea evident`, prinaceast` inser]ie, a caracterului zoneiDoroban]i.”Alexandru Beldiman ar fi dorit cåtevainforma]ii \n plus, \ns` „p`strareapasajului e un cå[tig. Dialogul cu corpulASE ar putea fi interesant.”Viorel Hurduc apreciaz` c` principalacalitate a zonei e cea a str`zii. „Sepoate amenaja spa]iul public la nivelulstr`zii, ceea ce poate fi un marecå[tig.”

Page 18: Eveniment: BIENALA DE LA VENE}IA - OAR București · 2012-03-29 · va constitui \n front la Bulevardul Timi[oara, \n vreme ce zonele joase preiau indicativul M3 din planul secund.

Adrian Bold \ntreab` dac` estedezirabil` prezen]a func]iunii de birouripentru zon`. Incinta {colii Americanepoate fi pus` mult mai bine \n valoare;de ce nu se intr` pe ramp` \n loculliftului? Spa]ial, nu e nevoie de nicioconsol`. Cum anume se vor face dou`subsoluri sub hal`? Rezolu]ie: se cere revenirea cu o solu]iemai bine studiat`.

18 iunie 2008Componen]a Comisiei: DoinaCristea, Alexandru Beldiman,Constantin Enache, Dan Marin,Dorin {tefan – membri.Pre[edinte: Viorel Hurduc.A participat la [edin]` dl AdrianBold, arhitect-[ef al Municipiului.

PUZ Linia 5 Metrou DrumulTaberei (revenire), proiectantURBIS 90Sunt prezentate detalii de ordin generalal traseului care se refer` la determin`-rile fiec`rei sta]ii. S-a \ncercat concepe-rea unor repere signaletice pentru toat`linia (un paviment de acela[i tip, cu oaceea[i tratare, o vegeta]ie de talie maimare). De[i nu vor fi de mare anver-gur`, \n anumite locuri, vor trebui oper-ate exproprieri. Viorel Hurduc se intereseaz` deadåncimea radierului Galeriei – ser`spunde c` sta]iile sunt la cota 11,50-12,50 m, dar \n zone precum AcademiaMilitar` sau Eroilor ele ajung, din con-siderente de relief, la 18-19 m. Doina Cristea \ntreab` cum se va inter-secta propunerea cu culoarul subteraneuropean de CF de mare vitez` (la ceadåncime va fi realizat`, dac` metroulajunge la 18 m?) [i atrage aten]ia [iasupra condi]iilor suplimentare derezolvat referitor la CF. Cel pu]in dou`cazuri, locuitorii vor fi direct afecta]i de

ie[irile/intr`rile \n [i de la metrou [iatrage aten]ia asupra protec]iei fonicecare nu trebuie neglijat`. Andrei Zaharescu contureaz` posibili-tatea dezvolt`rii liniei spre noul ANL dinGhencea [i spre intersec]ia cu apeduc-tul. Se r`spunde afirmativ – acesterela]ii au fost luate \n calcul. Cota inter-sec]iei trebuie identificat` pentru oposibil` traversare pietonal`. Ar maitrebui verificat`, suplimentar, [i cotaprovenit` de la Apa Nova, pentrutraseele instala]iilor de ap`, pentru c`,uneori, ea nu mai corespunde realit`]ii. Viorel Hurduc consider` necesar` inte-grarea [i corelarea tuturor proiectelorcare privesc mai ales spa]iile de interespublic. Rezolu]ie: se propune avizarea la nivelde PUZ Director a \ntregii linii demetrou, iar sta]iile vor fi avizate ulteriorpe baza unei etapiz`ri la nivel de PUZ.Adrian Bold adaug` [i necesitatea ilus-tr`rii de tem` pentru fiecare sta]ie, dar[i func]ionalitatea viitoare – toatecapetele de linii s` poat` ajunge laCentur`.

PUZ Calea Floreasca nr. 159,proiectant QUATTRO DESIGN(consultare)Se propune un edificabil de P+30, carese va afla \n imediata apropiere a uneicl`diri istorice. Leg`tura c`tre parc se vaface pe sub cl`dire, dar principala pro-blem` ar fi cea a felului \n care se inter-vine asupra infrastructurii. CUT variaz`\ntre 3,3-3,7. Pentru hal` este rezervat`o func]iune comercial` – o sal` multi-func]ional`. Constantin Enache nu crede c` nouacl`dire \nalt` poate fi paralel` cu bloculAutomatica, \ntrucåt ar \nchide pia]ac`tre parc. Ecranul spre parc ar fi OK. Dan Marin consider` c` „ar fi bine caprezent`rile s` fie f`cute de la nivelulochiului, pentru c` altfel realitatea estedeformat` [i judec`]ile noastre influ-en]ate. Nu cred \n bara de 11 etaje, cimai curånd \n puncte, dar discutatefiecare \n parte.”Doina Cristea: „E o iluzie c` se vor crea\n zon` rela]ii ale cl`dirii cu parcul, maiales pentru c` acolo avem circula]ii, ser-vicii; cred c` proprietarul ar trebui s` \[iasume o band` de parcaje. A[ preferaformula unei succesiuni de volume, nuo bar`, pentru c` \ndesirea poate con-duce la ceva extrem de meschin.”Alexandru Beldiman: „Ideea unei barede P+6-8 nu m-ar speria, dar cucondi]ia ca primele trei niveluri s` fie

vitrate – s` pot vedea parcul la nivelulochiului. Construc]ia \nalt` poate fi \nregul`, dar nu decalat`, ci mai grupat`.Accesul este o problem` de rezolvat.”Dorin {tefan: „E un plus fa]` de propu-nerea englezilor, iar personal m` declarde acord cu varianta 1, cea cu halap`strat`, neatins`. |n`l]imea mai marenu m` deranjeaz`, mai ales dac` estepunctual`.”Adrian Bold: „Strada trebuie dus` pelimita de proprietate, ca un fel de aleede serviciu. Cred c` blocul ar trebui s`fie cåt mai sus, articulat, pentru a crearitm. Fostul pietonal e de dorit s`r`mån` liber. Bara poate fi mai mare,dar primele etaje trebuie s` r`mån`libere. Cåt despre hal`, cred c` ar tre-bui s` ad`posteasc` o func]iune deexcep]ie.”Viorel Hurduc: „Sunt pentru o intrarecert` \n parc, dar simt nevoia de con-textualizare. Nu \nchid parcul, ci dezvoltdou` goluri mari, nu turnuri.”

PUZ Dåmbovi]a Center(revenire)Se afirm` \n reluarea prezent`rii proiec-tului c` „\n planul anex` ce a stat labaza protocolului figura o strad` deleg`tur` \ntre Dåmbovi]a [i CaleaPlevnei, care ar fi conferit mai mult`ordine asnamblului.”Dan Marin, \ns`, observ` c` „se ceretraversarea incintei, iar personal nusunt de acord cu mici corecturi pe unplan gre[it.”Dorin {tefan crede c` proiectul propu-ne cel mai grav lucru posibil – unsupermall \n centrul ora[ului [i sedeclar` \mpotriv`. Adrian Bold, \ns`, cere tocmaideschiderea str`zilor – care contrazicefundamental ideea de mall. Doina Cristea cere din nou respectareaHot`rårii 160/2005, care prevedesitua]ia zonelor centrale [i de interes,precum [i a celor protejate. Dac` acestlucru este dificil, solicit` cel pu]in mar-carea \n plan a dou` zone de pietonalrezervate pe Dåmbovi]a. |n`l]imeamaxim` a cl`dirilor este de 135 m, iarCUT atinge 4,5. Se face observa]ia c` turnurile sunt\ntåmpl`toare, ca pozi]ionare, dar [i caarhitectur`. Rezolu]ie: se va \nainta promotorilorschema de organizare spa]ial` care s`cuprind` ilustrarea observa]iilor f`cute.

agenda OARrubrica urbanismsec]iune’’’’’

Page 19: Eveniment: BIENALA DE LA VENE}IA - OAR București · 2012-03-29 · va constitui \n front la Bulevardul Timi[oara, \n vreme ce zonele joase preiau indicativul M3 din planul secund.
Page 20: Eveniment: BIENALA DE LA VENE}IA - OAR București · 2012-03-29 · va constitui \n front la Bulevardul Timi[oara, \n vreme ce zonele joase preiau indicativul M3 din planul secund.

evenimentrubrica specialsec]iune’’’’’

Curatorul expozi]iei esteAaron Betsky, fost director alInstitutului de Arhitectur`

din Rotterdam [i \n prezent directoral Muzeului de Art` din Cincinnati.El sper` c` aceast` edi]ie a Bienaleiva deschide calea spre o arhitectur`centrat` pe problemele societ`]iinoastre, prezentând nu cl`diri \nsine, ci instala]ii, solu]ii vizionare [iexperimentale adaptate locurilor.Arhitectura nu mai \nseamn` con-struc]ia, obiectul, ci arta care neofer` un loc, al nostru, \n lume.Prin urmare, marea provocare aBienalei de Arhitectur` de anulacesta este de a \ncuraja ideea deexperiment \n arhitectur`. Nu vor fiprezentate construc]ii deja exis-tente, cum nu vor fi propuse nicisolu]ii abstracte pentru problemelesociale. Scopul expozi]iei este de aafla dac`, prin experimente, arhi-tectura poate oferi alternative concrete pentru organizarea social` actual`.Cei care vor vizita galeriile Arsenalevor putea vedea instala]ii adaptateloca]iilor, manifesto-uri, viziuniutopice, distopice sau heterotopice,\n timp ce la Padiglione Italia vor fiexpuse lucr`ri experimentaleapar]inând mae[trilor experimentu-lui, dar [i tinerilor designeri. Printre arhitec]ii participan]i senum`r` nume ca Frank O. Gehry,Zaha Hadid, Philippe Rahm, DavidRockwell sau Nigel Coates. Lucr`rile

acestora vor fi gru-

pate pe baza unor teme. Astfel, laArtiglierie dell’Arsenale va fideschis` expozi]ia Uneternal City:Trent’anni da „Roma interrotta”,cuprinzând o serie de dou`sprezeceproiecte pentru Roma [i suburbiilesale. De asemenea, Artigleria vaprezenta primele zece proiecteclasate \n urma concursuluiEveryville 2008. Communitiesbeyond Place, Civic consciousnessbeyond Architecture, dar [i celepatruzeci de proiecte care aucâ[tigat o men]iune \n cadrul aces-tui concurs. Dac` Arsenale va pune problemaexisten]ei unei post-arhitecturi, aunei eliber`ri de obiect, de con-struc]ia \n sine, Padiglione Italia vafi sediul experimentelor, iar, \ncadrul s`u, vor fi prezente toatefirmele care se ocup` cu c`ut`rile\n domeniul arhitecturii. |n fine,sec]iunea numit` Upload City vaprezenta clipuri având ca surs`internetul, ca o demonstra]ie aarhitecturii produse de sau pentru

urm`toarea genera]ie.De asemenea, Bienala va g`zduipavilioanele a cincizeci [i [asede ]`ri, atât \n cadrulPavilioanelor, cât [i \n cadrulcentrului istoric al Vene]iei. La ceremonia de premiere, care

VENE}IABienala de Arhitectur` 2008În cadrul Bienalei de la

Vene]ia de anul acesta

va fi deschis` edi]ia cu

num`rul 11 a

Expozi]iei

Interna]ionale de

Arhitectur`, purtând

titlul “Out There:

Architecture Beyond

Building”. Vizitatorii

vor putea admira

proiectele expuse cu

aceast` ocazie \ntre 14

septembrie [i 23

noiembrie, \n cadrul

galeriilor Arsenale [i

Giardini.

Page 21: Eveniment: BIENALA DE LA VENE}IA - OAR București · 2012-03-29 · va constitui \n front la Bulevardul Timi[oara, \n vreme ce zonele joase preiau indicativul M3 din planul secund.

num`rul

iulie-august 2008 www.oar-bucure[ti.ro17ARHITEC}II {I BUCURE{TIULBuletin informativ al Filialei Teritoriale Bucure[ti a Ordinului Arhitec]ilor din România

20 l 21

va avea loc pe 13 septembrie, Leulde Aur va fi acordat atât proiectuluiconsiderat ca fiind cel mai bun dinexpozi]ie, cât [i celei mai bune par-ticip`ri na]ionale. De asemenea, seva acorda Leul de Aur pentru\ntreaga activitate [i pentru cel maibun proiect apar]inând unui tân`rarhitect. |n cadrul Bienalei de Arhitectur`,România este reprezentat` deproiectul BOLT, propus de o echip`de arhitec]i din care fac parteMariana Celac [i {erban Sturdza.Autorii \[i descriu proiectul ca fiindunul „de expunere”, la care vorparticipa nu numai arhitec]i, ci [iarti[ti plastici [i me[teri populari.Scopul BOLT este de a ar`ta c`tehnicile artizanale pot coexista cucele high-tech, ajungându-se astfella o arhitectur` modern`, dar carenu este \n pericol de a-[i pierdeidentitatea româneasc`. Proiectulva face uz de dou` instala]ii, unacentral`, trimi]ând la arhitecturatradi]ional`, [i una periferic`, con-stituit` din mai multe structurimoderne. BOLT este ceea ce faceleg`tura \ntre acestea, nimic altcevadecât banalul [urub, care, prin sim-plitatea [i rezisten]a sa, cap`t`acum valoare metaforic`. / ANCAROTAR

AGENDA BIENALEI

11.09 – Writing Beyond Building. On Scenarios & Speculations:how writing can provide an expanded field for architectural practice.Un eveniment curatoriat [i prezentat de Pedro Gadanho, cu sprijinulSun Publishers Amsterdam. Vor fi prezen]i: Yehuda Safran, ReedKroloff, Map Office, Shumon Bazar, Gianluigi Ricuperati, Sam Jacob. /Teatro Piccolo Arsenale

11.09 – Inaugurarea Pavilionului Republicii Populare China /Arsenale

11.09 – Ceremonia de premiere a concursului interna]ional pentrustuden]i la arhitectur` „EveryVille” / Teatro Piccolo Arsenale

12.09 – MASTER LECTURES: Wold D. Prix, Coop Himmelb(l)au /Teatro Piccolo Arsenale

12.09 – New Urban Ecologies. Moderator: Jeremy Rifkin.Participan]i: Enric Ruiz Geli (Cloud 9), Stefano Boeri (Studio Boeri),Jose Luis Vallejo (Ecosistema urbano), Jan Jongert (2012Architecten)./ Teatro Piccolo Arsenale

12.09 – Inaugurarea expozi]iei „Andrea Palladio [i arhitec]ii con-temporani: Zaha Hadid [i Patrik Schumacher” / Vila Foscari laMalcontenta, Via dei Turisti 9

12.09 – Inaugurarea expozi]iei „Fabrica Cultura (Culture Fabricate):Hong Kong in Venice / Arsenale, Castello 2786

13.09 – MASTERS LECTURES: Frank Gehry \n dialog cu MassimoCacciari / Teatro Piccolo Arsenale

13.09 – Beyond Conversation: Beyond Utopia. Moderator: JeffreyKipnis, \mpreun` cu Kathryn Gustafson, Viecnte Guallart, MatthewRitchie, Erik Adigard (M-A-D), Greg Lynn / Teatro Piccolo Arsenale

13.09 – Inaugurarea Pavilionului României / Giardini

13.09 – Inaugurarea expozi]iei [i workshop-ului „Le Corbusier’slegacy: Local + Global” / Biblioteca Ospedale, San Giovanni e Paolo,Castello

13.09 – Deschiderea oficial` a Bienalei [i festivitatea de premiere:Leul de Aur pentru \ntreaga carier` – Frank Gehry; Leul de Aur spe-cial pentru istoric al arhitecturii – James S. Ackerman; Leul de Aurpentru cea mai bun` participare na]ional`; Leul de Aur pentru celmai bun proiect; Leul de Argint pentru cel mai bun tân`r arhitect. /Giardinihttp://www.labiennale.org/en/news/architecture/en

© Zaha Hadid Architects

Page 22: Eveniment: BIENALA DE LA VENE}IA - OAR București · 2012-03-29 · va constitui \n front la Bulevardul Timi[oara, \n vreme ce zonele joase preiau indicativul M3 din planul secund.

eveniment

MariusMarcuLapadatComisar al PavilionuluiRomâniei la Bienal`

Curatorul acestei edi]ii a Bienalei,Aaron Betsky, este un personajinfluent al lumii arhitecturii con-temporane. Fost director alInstitutului de Arhitectur` dinOlanda, cu sediul la Rotterdam,Betsky este \n prezent directorulMuzeului de Art` din Cincinnati, ac`rui cl`dire este realizat` de celebra Zaha Hadid. Cum a]i inter-ac]ionat cu conceptul propus de el,având [i experien]a mai multorBienale \n calitate de comisar aPavilionului României?

Fiecare curator, comisar-general, fixeaz` o tem`-cadru c`reia ]`rile par-ticipante \ncearc` s`-i dea un r`spuns.Exist` evident o schimbare de atitudine,de vreo trei edi]ii \ncoace, de când aluat na[tere Funda]ia pentru Bienala dela Vene]ia. Organizatorii [i-au propus caevenimentele s` aib` un impact maimare, s` se adreseze nu numai profe-sioni[tilor, ci [i publicului larg. Au\nceput s` cerceteze impactul acesteiexpozi]ii [i modul \n care rezultatelediscu]iilor sunt diseminate c`tre pu-blicul larg. De exemplu, anul acestaexpozi]ia general` “Out There.Architecture Beyond Building” estecompletat` de o expozi]ie “SouthThere”, cu solu]ii ale arhitec]ilor pentruzonele defavorizate, pentru ]`riles`race. Tema din acest an se \nscrie \naceast` tendin]` general`, dar cred c`este mult mai poetic` [i mai poliseman-tic` decât cele precedente. Am spusasta [i \n prefa]a catalogului: de cândam citit tema enun]at` de AaronBetsky, mi-am dat seama c` el caut`acele excep]ii din produc]ia uria[` dearhitectur` care nu se \ncadreaz` \nmasa de proiecte ce r`spund unoroportunit`]i imediate de investi]ii, a[acum se \ntâmpl` \n Rusia, China, chiar[i \n România, trebuie s` o recunoa[-

rubrica interviusec]iune’’’’’

Despre pavilionul Romåniei la Bienala

de Arhitectur` de la Vene]ia 2008„Proiectul «BOLT» este un proiect com-pozit care a pornit de la textul lui AaronBetsky, curatorul pentru Vene]ia de anulacesta, care pune problema lui «dinco-lo», o dimensiune care se afl` dincolode arhitectur`, \n afara ei cumva.|mpreun` cu colegii mei, am hot`råt s`ne prezent`m la concursul pentru temapavilionului din acest an cu elementedin proiecte pe care le-am avansat de-alungul timpului, apropiate temei. Eraude fapt acele abateri de la tema deproiectare sau interpret`rile ei caref`ceau ca proiectul s` aib` o anumit`personalitate legat` de personalitatea

beneficiarului, dar pe care el nu le sesizeaz`. Pe m`sur` ce avansezi \ntr-orela]ie nuan]ele, \ncep s` capete importan]` [i atunci cunoa[terea, \n]elegereabeneficiarului \ncep s` fie mai complexe [i descoperi deseori dorin]ele ascunse,poate nem`rturisite, cåteodat` nevoi pe care nu [tie s` [i le formuleze.Elementele exterioare se descoper` pe parcurs [i pot s` devin` la un momentdat foarte importante. Cu timpul, mai ales \n Bucure[ti \n momentul acutiz`riipresiunii imobiliare, am descoperit c` spa]iul exterior care \nconjoar` habitatulbeneficiarului devine esen]ial. Din aceast` cauz` ne-am schimbat completmetoda de proiectare, nu dintr-o dat`, ci progresiv, pån` la punctul \n care amajuns acum: subiectul nu este casa, subiectul este de fapt teritoriul, iar casa este\ntåmplarea sau såmburele care adun` o serie \ntreg` de lucruri, dar nu toate.O mare parte din proiect se petrece undeva \n afara casei, pån` cånd ajungi laea, \n acel spa]iu intermediar care se desf`[oar` nu numai \n plan orizontal, ci [ipe vertical`, avånd o leg`tur` puternic` cu lumina de sus [i, poate, cu transcen-den]a cånd e nevoie. Din aceast` cauz`, BOLT are o tendin]` de a afirma\n[urubarea \n spa]iu. Nu e[ti suficient de stabil decåt dac` faci \n[urub`ri, \ndiverse direc]ii, explorezi spa]iul [i \l populezi cu elemente ini]ial neclare, darcare toate satisfac pån` la urm` ni[te a[tept`ri. A[tept`rile deseori sunt celenem`rturisite [i necunoscute, a[ spune aproape psihanalitic descoperite princonversa]ie, printr-o leg`tur` mai puternic` cu proprietarul, cåteodat` prin con-flicte cu el. Scopul final este ca obiectul care se na[te s` aib` extensii \n zonelenecunoscute. Dup` ce am finalizat o lucrare, ideea este s` existe poten]iale\n[urub`ri \n continuare pe care beneficiarul, f`r` s`-[i dea seama, s` le dez-volte \n folosul lui. Este o dimensiune care nu face parte din proiectul desenat,face parte din via]a de proiectare. Proiectul este un efort continuu care nu areleg`tur` cu metodele de lucru, ci este \ns`[i via]a cu preocup`rile ei perma-nente [i care pot, la un moment dat, s` \]i dezvolte, s`-]i furnizeze prin rico[euanumite elemente exterioare. Deseori, cånd te gånde[ti la un proiect, se \nfirip`idei [i pentru altele, tot a[a prin rico[eu. Orice arhitect are obsesii. Orice omcare creeaz` \[i dore[te ceva pe care nu reu[e[te s`-l ating` [i cu fiecare nou`lucrare \ncearc` s`-l des`vår[easc`. {i proiectele, chiar dac` sunt foarte diferite,au o oarecare continuitate [i gåndurile se transfer`. Astfel, exist` un anumit tipde «\n exterior», «\n afara» proiectului pe care tot timpul \ncerci s`-l pui lapunct, s`-l acorzi cu conjunctura nou` \n care te afli. Este o preocupare perma-nent`. A fost foarte u[or s` g`sim invita]i pentru proiectul BOLT. Fiecare areacest gen de gåndire, chiar dac` exist` diferen]e \ntre persoane. Mai mult decåtatåt, exist` foarte mari asem`n`ri \n acest tip de \n[urubare \n realitate pe careo au [i alte profesii. |n catalogul expozi]iei vor fi mici interviuri cu persoane dindiverse domenii care vor comenta din punctul lor de vedere acest «dincolo»,aducånd un r`spuns organizatorilor \ntr-o m`sur` suficient de interesant`, maiales c` acum arhitectura accept` foarte multe infuzii din exterior, de idei sau decontact. Proiectul s-a dezvoltat foarte natural, extrem de pasionant. Am invitat\n expozi]ie [i sculptori: Marian Zidaru, Ciubotaru, Virgil Scripcaru [i,bine\n]eles, puteam invita mai mult` lume, dar timpul a fost scurt. Ideea vacontinua probabil [i dup` expozi]ie, pentru c` subiectul se dezvolt`.”

Page 23: Eveniment: BIENALA DE LA VENE}IA - OAR București · 2012-03-29 · va constitui \n front la Bulevardul Timi[oara, \n vreme ce zonele joase preiau indicativul M3 din planul secund.

22 l 23

tem. Nu este vorba de arhitectur` deproast` calitate, ci de proiecteinter[anjabile, care pot fi amplasate \naproape orice loc, cu manageri deproiect care c`l`toresc dintr-un loc\ntr-altul. Betsky a c`utat acele excep]ii,arhitectura de dincolo de cl`diri, care serefer` la momentul \n care materiareu[e[te s` se transforme \n spirit.

Cum s-a derulat concursul pentruPavilionul României de la aceast`edi]ie?

Am fost surprins cât de divers`poate fi interpretarea temei propuse deBetsky. Au existat 7 proiecte \nscrise \nconcurs [i cred c` aproape toate ar fiputut reprezenta cu succes România. |nfinal, a fost ales proiectul BOLT alechipei lui {erban Sturdza, care serefer` literalmente la arhitectura de

dincolo de ziduri, analizând rela]iile din-tre locuin]` [i spa]iul care o \nconjoar`[i inspirându-se din elemente ale arhi-tecturii tradi]ionale.

Selec]ia realizat` de Betsky pentruexpozi]ia central` de la Vene]iaaduce \n prim-plan proiecte experi-mentale [i nume ale arhitecturiicontemporane care s-au consacratprin experiment precum ZahaHadid, Coop Himmelb(l)au,Morphosis etc. Cum privi]i aceast`pondere majoritar` a arhitecturiinerealizate, conceptuale, \n daunaconstruitului imediat?

Cred c` exist` o sinusoid` a intere-sului arhitec]ilor pentru anumite teme.|n prezent, pare s` se \ncheie un ciclu\n care s-a construit foarte mult: \nSpania, \n SUA, unde criza este cea mai

spectaculoas`, \n Rusia, \n China, chiar[i \n România, \n tot blocul de Est.|ntr-o perioad` \n care arhitecturaconstruit` a putut s` ofere atât de multmaterial, iar expozi]iile din ultimii ani s-au concentrat pe acest subiect, pro-babil c` Aaron Betsky a sesizat o satura]ie, o repeti]ie a solu]iilor arhitec-turale, [i a decis orientarea c`tre idee,c`tre arhitectura de plan[et` [i c`treexperiment. Fac o analogie cu momen-tul \n care a ap`rut filmul lui Spielberg,„E.T.”. Atunci existase o avalan[` defilme cu dezastre naturale, cu acci-dente, cu animale, el a schimbat registrul, a venit cu un film delicat,interesant [i a avut un foarte mare succes. Cred c` exist` un asemeneaciclu \n receptarea arhitecturii de c`trepublicul larg [i cu siguran]` un curatorde valoare precum Betsky [tie exact pece s` pun` accentul.

Dumneavoastr` a]i f`cut parte [idin juriul care a selectat proiectulpentru Pavilionul României.Spunea]i c` aproape toateproiectele ar fi fost potrivite pentrua reprezenta ]ara la Vene]ia. Careau fost calit`]ile care v-au determi-nat s`-l alege]i pe cel coordonat dedomnul Sturdza?

Trebuie s` spun c` \n acest an, dinmai multe motive, concursul pentrualegerea echipei s-a realizat târziu. |naceast` alchimie care face ca juriul s`aleag` un proiect sau altul a contat [igaran]ia c` proiectul se poate materia-liza \n scurtul timp care mai r`m`sese.Pre[edintele juriului a fost domnul VirgilNi]ulescu, secretarul general alMinisterului Culturii, care ne-a spus c`anul acesta trebuie s` avem \n vedereun buget mai restrâns, lucru pe care atrebuit s` \l lu`m \n calcul. Majoritateaproiectelor erau interesante la nivelconceptual, dar nu erau suficient dedetaliate pentru a fi repede concre-tizate. Trebuia s` excludem riscul de anu avea pavilionul gata la deschidere.Din juriu au mai f`cut parte arh. {tefanLungu, arh. Iulia Stanciu, doamna rector de la Universitatea de Arte –Ruxandra Demetrescu. A[ vrea s` subli-niez dorin]a noastr` de a avea cât maimulte proiecte \n concurs: a existat unproiect primit din Austria, pe e-mail cuo adres` secret`, pentru c` exact \nziua pred`rii acolo era o s`rb`toare [ipo[ta nu func]iona. Am hot`rât s`-lprimim, pentru c` eram dornici s`avem cât mai multe variante.

num`rul

iulie-august 2008 www.oar-bucure[ti.ro17ARHITEC}II {I BUCURE{TIULBuletin informativ al Filialei Teritoriale Bucure[ti a Ordinului Arhitec]ilor din România

Page 24: Eveniment: BIENALA DE LA VENE}IA - OAR București · 2012-03-29 · va constitui \n front la Bulevardul Timi[oara, \n vreme ce zonele joase preiau indicativul M3 din planul secund.

eveniment

Proiectul ales pentru aceast` edi]iecontinu` ideea de interdisciplinari-tate promovat` de pavilionul rea-lizat de echipa revistei Arhitecturaacum doi ani. Ei s-au \ndreptatfoarte mult spre sociologie, acumpreferin]a este pentru lumea artis-tic`: vor exista \n stand lucr`ri a doisculptori cunoscu]i, Virgil Scripcaru[i Marian Zidaru. |n plus, ave]i casecund pe criticul de art` MirelaDuculescu. Cum crede]i c` va fi pri-vit` aceast` dimensiune artistic` apavilionului?

Nu fac un secret din faptul c` eu\nsumi m` simt foarte bine al`turi dearti[tii plastici. Chiar am dat laFacultatea de Art` [i nu am intrat [iprobabil am r`mas cu un fel de frus-trare. Vreau s` spun c` arti[tii plasticis-au bucurat foarte mult de aceast`posibilitate de interac]iune, iar cei careau r`spuns invita]iei domnului Sturdzaau f`cut-o cu o generozitate impresio-nant`. Spre exemplu, Marian Zidaru a

realizat un ciclu \ntreg de scaune [i nile-a adus, l`sându-ne s` alegem liber.Din acest punct de vedere, dialoguldeschis de {erban Sturdza cu arti[tiiplastici cred c` este o punte extraordi-nar`. Expozi]ia trebuie s` spun c` estevoit tradi]ional`, nu recurge deloc lamijloace media [i la tehnologie. HoriaGavri[ a fost [i el invitat, din p`cate nua putut finaliza scaunul \nainte de ple-carea camionului. Obiectul este superb[i sper s`-l expunem \n România, cândvom prezenta pavilionul. Ideea a fost caacest scaun tradi]ional oltenesc s` fieinterpretat \n mai multe registre.Interdisciplinaritatea \ntregului proiectse vede foarte mult \n catalogulexpozi]iei pe care i-l dator`m \n marem`sur` doamnei Mariana Celac, care areu[it s` adune opinii ale unorspeciali[ti din mai multe domenii.

Care sunt a[tept`rile dumneavoas-tr`, \n calitate de comisar, \n ceea ceprive[te receptarea/impactulPavilionului României la aceast`

edi]ie a Bienalei de Arhitectur` dela Vene]ia?

Ceea ce se expune la aceast` edi]ie\n pavilionul României m` mul]ume[tefoarte mult, m` identific cu mesajulproiectului. Este vorba de o arhitectur`interna]ional` [i local` \n acela[i timp,o alt` fa]` a României. Dac` pensiuniledin Maramure[ sau din Bucovina ar fifost f`cute cu un mic procent din[tiin]a cuprins` \n acest proiect, cu si-guran]` am fi fost mai mândri de ]aranoastr` ast`zi. Sper ca publicul s` vad`acest poten]ial din arhitecturaromâneasc`. Dac` vom primi acelea[icomplimente ca la edi]ia precedent` –când ni s-a spus c` \n sfâr[it Româniase prezint` la nivelul unei ]`ri cupoten]ialul ei – voi fi mul]umit.

Interviu realizat de Viorica Buic`

rubrica interviusec]iune’’’’’

Page 25: Eveniment: BIENALA DE LA VENE}IA - OAR București · 2012-03-29 · va constitui \n front la Bulevardul Timi[oara, \n vreme ce zonele joase preiau indicativul M3 din planul secund.
Page 26: Eveniment: BIENALA DE LA VENE}IA - OAR București · 2012-03-29 · va constitui \n front la Bulevardul Timi[oara, \n vreme ce zonele joase preiau indicativul M3 din planul secund.

arhitectur`

Dar dincolo de aceast` „aur`” se \ntrevede o realitate \ngrijor`toare:urbanizarea masiv` la care asist`m \n China este aproape incontrolabil`, iarsolu]iile sustenabile pentru viitoarele metropole sunt greu de g`sit. Proiectele de arhitectur` realizate \n ultimii ani \n metropolele din China, \nspecial de c`tre arhitec]i din vest, [i-au m`rit \n a[a m`sur` scara \ncât \[iasum` rolul de masterplan urban, modelând zone \ntregi. {antierele uria[e,desf`[urate simultan \n ultimii ani, afecteaz` \ns` semnificativ calitatea vie]ii \nmarile ora[e. Spre exemplu, 90% din apa aflat` la suprafa]` este poluat`, f`r`a mai aminti de vegeta]ie, de cantitatea de praf, de calitatea aerului etc.Aten]ia administra]iei pentru aceste mega-proiecte, \n care sunt investite sumemari de bani, las` libere [i nesupravegheate dezvolt`rile arhitecturale infor-male de la periferii, unde locuiesc sau vor locui un num`r considerabil deoameni. F`r` un plan atent conceput pentru dezvoltarea acestor zone peri-ferice, ora[ele din China risc` s` intre \n haosul \n care se g`sesc multe dintremetropolele din America Latin`. |ntre mega-proiecte [i cartierele periferice s`race, exist` o \ntreag` serie deblocuri, turnuri, complexe destinate clasei de mijloc, dezvoltate pe principiul“gated communities”, ca ni[te fortifica]ii. Locatarii beneficiaz` de toatetipurile de spa]ii comune, fiecare astfel de unitate func]ionând ca o enclav`.Aceast` segregare social` nu face decât s` accentueze realitatea c` ora[elemari din China se dezvolt` pe diverse layere, independent, armoniafunc]ion`rii corecte [i sustenabile l`sându-se a[teptat`. Prezent`m \n conti-nuare câteva dintre cl`dirile iconice construite \n China \n ultimii ani [i l`s`mdeschis` discu]ia despre dezvoltarea urban` a ]`rii... / VIORICA BUIC~

rubrica dosarsec]iune’’’’’

CHINAUltimul an, cu presiunea mediatic` datorat` Jocurilor Olimpice, a adus \n

aten]ia \ntregii lumi un Beijing [i, prin extensie, o Republic` chinez` care se

\ndreapt` vertiginos spre a \mplini un pariu mai mult sau mai pu]in virtual:

se poate sau nu construi \ntreaga mas` a arhitecturii vest-europene \n 20 de

ani? Tinerii chinezi se simt mândri pentru c` acum ei construiesc istoria.

Arhitec]ii de renume sunt mul]umi]i fiindc` \[i consolideaz` palmaresul cu

proiecte ce \mping limitele tehnologiei. Fotografii se simt privilegia]i c` pot

imortaliza cl`diri spectaculoase, provocatoare din punct de vedere vizual.

Page 27: Eveniment: BIENALA DE LA VENE}IA - OAR București · 2012-03-29 · va constitui \n front la Bulevardul Timi[oara, \n vreme ce zonele joase preiau indicativul M3 din planul secund.

26 l 27

AEROPORTUL DIN BEIJING. Proiectat de cea mai mare firm` dearhitectur` din Marea Britanie, Foster + Partners, Terminalul 3 al aeroportuluidin Beijing a fost construit \n mai pu]in de 4 ani [i este, la ora actual`, cea maimare cl`dire din lume, cu o suprafa]` de aproximativ 1,3 milioane de metrip`tra]i. Se estimeaz` c`, pân` \n 2020, terminalul va acomoda pân` la 50 demilioane de pasageri pe an. Gândit special pentru a reprezenta intrarea \nBeijing a sportivilor participan]i la cea de-a 29-a edi]ie a Jocurile Olimpice dinvara lui 2008, Terminalul 3 are un aspect aerodinamic, iar forma cl`dirii esteasem`n`toare cu un dragon, f`când aluzie la tradi]ia [i la mitologia local`.

num`rul

iulie-august 2008 www.oar-bucure[ti.ro17ARHITEC}II {I BUCURE{TIULBuletin informativ al Filialei Teritoriale Bucure[ti a Ordinului Arhitec]ilor din România

© Nigel Young / Foster & Partners Architects

Page 28: Eveniment: BIENALA DE LA VENE}IA - OAR București · 2012-03-29 · va constitui \n front la Bulevardul Timi[oara, \n vreme ce zonele joase preiau indicativul M3 din planul secund.

arhitectur`rubrica dosarsec]iune’’’’’

Lucrarea recent lansat` de editorii olan-dezi 010 publishers este o panoram` atransform`rilor radicale ce au loc \nmediul urban din China, un spa]iu carese contureaz` fragmentat, la limita din-tre tradi]ional [i modern. Cum va ar`taChina \n 2020? Cât de „verzi” vor fiora[ele? Va exista ap` nepoluat` pen-tru toat` lumea? La ce vor visalocuitorii sutelor de blocuri-turn\n[iruite monoton? Sunt doar câtevadintre \ntreb`rile la care editorii\ncearc` s` r`spund` \ntr-un mod origi-nal, dar foarte bine documentat, studiile fiind ilustrate cu un num`rfoarte mare de grafice, situa]ii, intervi-uri etc. Este o lucrare emblematic` pentru oricine interesat de evolu]iaspa]iului urban contemporan. Mai multe detalii: www.010publishers.nl

LINKED HYBRID. Nevoia urgent` de solu]ii de locuire colectiv`, dato-rat` cre[terii economice extraordinare [i deplas`rii continue a muncito-rilor dintr-un ora[ \ntr-altul, las` pu]in loc pentru inova]ie, creativitate[i calitate. |n aceste condi]ii, Steven Holl Architects au reu[it s` sparg`monotonia blocurilor-turn standard cu un complex surprinz`tor de210.000 mp, numit Linked Hybrid. Acesta cuprinde peste 700 de aparta-mente, spa]ii comerciale, un cinema, o gr`dini]` [i o parcare subteran`,situate pe un teren aproape de vechiul zid al ora[ului Beijing. Cele optturnuri care alc`tuiesc complexul Linked Hybrid vor ad`posti cea maimare central` termic` ecologic` din lume: apa va fi pompat` la toatenivelele cl`dirilor, venind de la 100 de metri adâncime, \nc`lzindlocuin]ele iarna [i r`cindu-le vara. |n niciunul dintre turnuri nu exist`boilere pentru \nc`lzire sau aparate electrice de condi]ionare a aerului. Ca [i organizare, Linked Hybrid constituie o enclav`, un mic ora[ \nora[. De la etajul 20 al fiec`rei cl`diri porne[te o pasarel` care le leag`pe toate \ntr-un soi de inel pe care se g`sesc cafenele [i spa]ii de servi-ciu gândite pentru mai mult de 2.500 de locuitori, iar acestora li se vorad`uga mai multe centre de relaxare, accesibile doar prin card.

CCTV. Cl`direa, situat` \n noul Central Business District din Beijing, cu osuprafa]` de 599.000 mp se \mparte \n trei segmente, diferen]iatefunc]ional: produc]ie de televiziune, spa]ii publice [i servicii. Fiecare seg-ment are propria logic` de desf`[urare, dar comunic` cu celelalte dinra]iuni de accesibilitate [i securitate. Sediul Televiziunii Centrale din Chinaare o \n`l]ime de 234 de metri [i ofer` posibilitatea vizit`rii studiourilor deproduc]ie, precum [i panorame deosebite asupra ora[ului de pe teraselede sus. Chiar dac` are o \n`l]ime considerabil`, CCTV nu este un turn cla-sic, ci o continu` \ntret`iere de sec]iuni orizontale [i verticale, care \l consacr` mai degrab` ca un icon urban decât ca o s`geat` \ndreptat` sprecer. }es`tura neregulat` de pe fa]adele cl`dirii este expresia for]elor ces`l`[luiesc \n \ntreaga structur`. Cea de-a doua cl`dire ad`poste[te hotelulMandarin Oriental, un teatru, studio-uri de \nregistrare [i un cinema digital.Proiectul a luat na[tere din colaborarea OMA (Rem Koolhaas) [i Arup.

©OMA

©St

even

Holl

Arc

hitec

ts

Page 29: Eveniment: BIENALA DE LA VENE}IA - OAR București · 2012-03-29 · va constitui \n front la Bulevardul Timi[oara, \n vreme ce zonele joase preiau indicativul M3 din planul secund.

28 l 29

BIRD’S NEST. NATIONAL STADIUM.Lucrarea conceput` de elve]ienii Herzog [i De Meuronpentru Jocurile Olimpice din acest an a fost adev`ratulsimbol al ora[ului [i se anun]` a deveni unul dintre celemai importante iconuri urbane recente. Stadionul seafl` \n partea sudic` a zonei Olympic Green [i sedesf`[oar` pe 333 de metri de la nord la sud [i 298 demetri de la vest la est. Structura sa principal`, sub formaunui cuib, combin` betonul [i o]elul \ntr-un mod inova-tiv [i a fost gândit` pentru a asigura func]ionarea lacapacitate maxim` a complexului [i dup` terminareaJocurilor Olimpice. De la distan]`, stadionul pare ogigantic` farfurie, str`b`tut` de o re]ea geometric` destâlpi, foarte bine articulat` [i ordonat`. Când te afli \nimediata apropiere, scara acestor elemente de beton tedetermin` s` le percepi ca o \ntret`iere haotic` de linii,ca o p`dure artificial`. Acest spa]iu ce \nconjoar` interi-orul stadionului este \n acela[i timp fa]ad`, structur`,decora]ie [i spa]iu public (exist` mai multe platforme la\ntret`ierea stâlpilor, locuri de \ntâlnire [i de relaxare).Este o punte \ntre ora[ul exterior [i interiorul stadionu-lui [i poate func]iona independent. Concertele, meciurile, jocurile vor acapara pe viitor interiorul pro-priu-zis, \n timp ce acest spa]iu de tranzi]ie va fi destinatrelax`rii [i activit`]ilor mai pu]in dinamice. Toate ele-mentele structurale se \ntretaie [i se sprijin` unul pealtul, \ntr-un complex inovativ. Pentru a oferi rezisten]`la ap` acoperi[ului de deasupra gradenelor, spa]iile dinstructur` au fost umplute cu o membran` translucent`a[a cum p`s`rile \[i umplu cuiburile cu buc`]i de lemnepentru a le oferi protec]ie.

num`rul

iulie-august 2008 www.oar-bucure[ti.ro17ARHITEC}II {I BUCURE{TIULBuletin informativ al Filialei Teritoriale Bucure[ti a Ordinului Arhitec]ilor din România

©H

erzo

g &

De

Meu

ron A

rchitec

ts

Page 30: Eveniment: BIENALA DE LA VENE}IA - OAR București · 2012-03-29 · va constitui \n front la Bulevardul Timi[oara, \n vreme ce zonele joase preiau indicativul M3 din planul secund.

arhitectur`rubrica dosarsec]iune’’’’’

Basketball Stadium. Situatpe extinderea vestic` a BulevarduluiChang’an din Beijing, GimnaziulOlimpic pentru Baschet pare un cubde aur ce str`luce[te \n lumina soare-lui. |ntr-adev`r, materialul folositpentru pere]ii exteriori de c`treInstitutul de Design de Arhitectur`din Beijing este un aluminiu auriu,perforat neregulat \n scop decorativ.Cl`direa are patru etaje deasuprasolului [i unul \ngropat [i dispune defoarte multe sisteme [i solu]ii eco-logice: baterii solare fotovoltaice,sistem de reciclare a apei de ploaie,sistem economic de condi]ionare aaerului, sistem economic de ilumi-nat, sistem de ventilare natural`.

WATERCUBE. Dup` câ[tigarea concursului interna]ional de c`trePTW Architects \mpreun` cu CCDI [i Arup, [antierul pentru cons-truirea Centrului Olimpic de |not, supranumit “The WaterCube”, a\nceput \n decembrie 2003 [i a durat aproape 5 ani. Proiectul a\ntrunit standardele interna]ionale pentru astfel de competi]ii, \ncer-când totodat` s` amplifice beneficiile sociale [i economice pe care oastfel de cl`dire le poate aduce ora[ului Beijing (mai multe spa]ii cufacilit`]i de relaxare [i fitness au fost ad`ugate bazinului propriu-zis). Conceptul ce st` la baza cl`dirii combin` simbolismul p`tratului \ncultura chinez` [i structura organic` a baloanelor de s`pun, trans-latat` direct \n forma arhitectural`. De[i a folosit tehnologii extrem de noi de construc]ie, cl`direafunc]ioneaz` eficient din punct de vedere energetic [i ecologic.Structura organic` translucid` poten]eaz` [i folose[te la maximumlumina natural` [i capteaz` energia solar` pentru a \nc`lzi spa]iile interioare [i piscinele. De asemenea, apa de ploaie va fi complet reci-clat` [i folosit` printr-un sistem complex de filtrare. Pentru a prevenicorodarea, elementele structurale din o]el au fost protejate cu unstrat uscat de „perne” ETFE.

©Bei

jing In

stitute

of

Arc

hitec

tura

l Des

ign

©PT

WA

rchitec

ts

Page 31: Eveniment: BIENALA DE LA VENE}IA - OAR București · 2012-03-29 · va constitui \n front la Bulevardul Timi[oara, \n vreme ce zonele joase preiau indicativul M3 din planul secund.
Page 32: Eveniment: BIENALA DE LA VENE}IA - OAR București · 2012-03-29 · va constitui \n front la Bulevardul Timi[oara, \n vreme ce zonele joase preiau indicativul M3 din planul secund.

evenimentrubrica internsec]iunea’’’’’

Am \nceput prin a descoperi \mpreun`ce e ceramica, reconstituind povesteacâtorva obiecte de lut ars, pe care ime-diat le-am [i schi]at. |n cele 10 zile decursuri, copiii au lucrat la roat` – uniiau debutat, al]ii s-au perfec]ionat. Auconstruit vase din col`cei, \n tehnic`neolitic`. Au realizat pl`cu]e de lutincizate. Au decorat vase cu culoare [iincizie. Au lucrat purcei-pu[culi]`. Aumodelat figurine zoomorfe, \nchipuindzilnic, \n echipe diverse, adev`rategr`dini zoologice. Au realizat zeci deschi]e dup` obiecte ceramice. S-aujucat de-a arheologii reconstituind vasede ceramic` sparte. Au c`l`torit \nimagini [i explica]ii prin muzee [i locuricare p`streaz` relicve de lut ars. Auaflat cum se decoreaz` cl`dirile cu ele-mente ceramice [i au realizat ei \n[i[imici proiecte de fa]ade. Au v`zut cumse construie[te un cuptor din hârtie [iunul de copt pâinea. Pe scurt, s-au dis-trat \nv`]ând [i au \nv`]at distrându-se.Copiii musafiri ai Piscului au descoperit[i \mprejurimile satului, urbane [i depeisaj. Au plecat acas` \ncânta]i, pentrua fi la rândul lor gazde ale Caravanei. La Sibiel am agonisit icoana pe sticl`.Bilan]ul? 2 s`pt`mâni, 26 de copii, 50de icoane pictate, peste 150 de schi]e.10 por]i sibielene, \mpodobite de copiicu cel mai de pre] \nsemn, icoana,reg`sesc tradi]ia M`rginimii curate,aproape sufocat` de timp [i de oameni.Sibielenii zâmbesc. |mpreun` cu pri-etenii de la DALA [i gazdele noastre dela Casa Stanc`, pl`nuim un proiect maiamplu pentru Sibiel 2009: copii, icoane,por]i, troi]e, ferestre deschise. Suntem pe drum spre ultima sta]ie aCaravanei 2008, {urde[tiul, \n ]ara bi-

sericilor de lemn, a c`pi]elor de fân [i azg`rdanelor din m`rgele. Reprezentan]i a 4 comunit`]i rurale auparticipat anul acesta la experimentulnostru; copii din sate unde me[te[uguleste pe duc` au fost câ[tiga]i pentrudragostea de me[te[ug. |n ei am a[ezats`mân]a frumosului cu speran]a unorroade viitoare; o variant` de vacan]` pecare ne-am dori-o [i mai ampl` [i maidivers`. Tab`ra de me[te[ug este pentru satele cu specific [i pentru\ndeletnicirea \n sine o variant` de revi-talizare, iar pentru copii, indiferent deunde ar veni ei, o gur` de aer curat. Roata de iulie s-a \nvârtit [i la CrevediaMare pentru copiii din sat [i \n inimaBucure[tiului la Arc en Ciel. A fost ovar` cu multe ulcele, multe corcodu[e[i mult zâmbet. Un martor lawww.lutars.piscu.ro. / ADRIANASCRIPCARIU, Coordonator proiect LutArs 2008

Proiectul „Lut Ars” [i vara 2008În lunile cu soare mare,lutul de Piscu a c`l`toritcu Caravana Me[te[ugu-rilor. Prin c`r]i [i princopii, argila noastr` aajuns \n 4 z`ri ale ]`rii:\n Oltenia, \n Moldova,\n Maramure[ [i \nM`rginimea Sibiului. De la Lipovu, }ib`ne[ti,{urde[ti [i Cisn`die,grupuri de mici uceniciau venit \n tab`r` laPiscu. Cot la cot cu co-piii din sat, prezen]i la a doua edi]ie a {colii deVar`, au pedalat timpde dou` s`pt`mâni prinlumea lutului.

ASAMBLAJEFunda]ia Arhitext design, Ministerul Culturii [i Cultelor, Universitatea de Arhitectur` [iUrbanism „Ion Mincu”, Centrul de Studii de Arhitectur` Vernacular` de la Dealu Frumos[i Asocia]ia Pepluspatru au realizat \ntre 5-7 septembrie la Dealu Frumos un atelier expe-rimental \n care cåteva dimensiuni artistice fundamentale – spa]iu, sunet, mi[care, imagine – au fost abordate printr-un parcurs unificator al extremelor, \ntre formele trecu-tului [i metamorfozele contemporaneit`]ii. Arhitectura medieval` [i vernacular`, muzicagregorian` (vocal`), dansul clasic, imaginea fotografic` [i filmul vechi au fost transfiguratede modernitate, reinventate, reasamblate prin posibilit`]ile multiple tehnice, materiale,informa]ionale \n spiritul sincretic specific prezentului. Proiectul „Asamblaje” urm`re[tedeconstruc]ia obiectului artistic [i reconstruc]ia lui prin comunicare, \n]elegere [i colabo-rarea speciali[tilor din arhitectur`, urbanism, art`, film, dans, muzic` sau din disciplineumaniste \n general [i studen]i ai facult`]ilor corespunz`toare. Conceptul de „asamblaj” apar]ine filosofului Gilles Deleuze, \ns` proiectul experimentalpropus de Arhitext implic` interferen]a deschis`, continu` \ntre domeniile artisticemen]ionate \n cadrul bisericii fortificate de la Dealu Frumos, Sibiu – un spa]iu istoric [i cul-tural ideal. Problema identit`]ii este pus` din mai multe perspective: na]ional`, regional`,a comunit`]ilor etnice co-existente \n satul Dealu Frumos, profesional` – domeniile impli-cate \n proiect, individual` – marcat` prin personalitatea participan]ilor [i contribu]iafiec`ruia la \mbog`]irea valen]elor artistice [i \n]elegerea diversit`]ii.

Page 33: Eveniment: BIENALA DE LA VENE}IA - OAR București · 2012-03-29 · va constitui \n front la Bulevardul Timi[oara, \n vreme ce zonele joase preiau indicativul M3 din planul secund.

32 l 33

Asigurarea de r`spun-dere profesional` esteun produs care seadreseaz` persoanelorfizice, fie asociate \ncabinete sau organi-za]ii profesionale, fieactivånd individual,autorizate s` desf`-[oare activit`]i profesionale specializate, \n conformitate cureglement`rile legale.

BCR Asigur`ri ofer` clien]ilor s`iproduse de asigurare de r`spun-dere civil` profesional` adecvateunei game largi de speciali[ti careexercit` servicii profesionale \n oricare din formele legale (liber`practic`, cabinete individuale/asoci-ate, societ`]i comerciale/civile etc.),ca de exemplu: exper]i contabili [icontabili autoriza]i, auditori finan-ciari, executori bancari, executorijudec`tore[ti, practicieni \n insol-ven]`, consilieri juridici, notari, avoca]i, exper]i tehnici, arhitec]i /proiectan]i, medici, farmaci[ti, altepersoane din domeniul asisten]eimedicale (Malpraxis), furnizori deservicii medicale (ex. spitale), per-soane care efectueaz` studii clinice,laboratoare de \ncerc`ri, traduc`-tori/interpre]i, manageri, brokeri de(re)asigurare, comisionari \n vam`,

furnizori de servicii de certificare \nvederea utiliz`rii semn`turii elec-tronice, prestatori de servicii dindomeniul IT&C.Se asigur` r`spunderea profesio-nal` a Asiguratului, angajat`, \nconformitate cu normele legale /codul deontologic \n vigoare, caurmare a producerii unor prejudiciisuferite [i reclamate \n perioadaasigurat` de ter]e persoane (inclusivbeneficiari ai serviciilor sale), con-secin]a direct` a faptelor culpabiles`vår[ite de Asigurat, \n limita com-peten]elor profesionale [i \n timpulexercit`rii profesiei.

BCR Asigur`ri confer` acoperirepentru:

Sumele cu titlu de desp`gubirepe care Asiguratul este obligat s` lepl`teasc` persoanelor p`gubite(prin \n]elegere amiabil` sau prinhot`råre judec`toreasc` definitiv` [iirevocabil`), decurgånd din produ-cerea de:– pierderi financiare f`r` leg`tur`cu daune la propriet`]i/v`t`maricorporale, cåt [i, dup` caz– pagube materiale (avarierea/dis-trugerea bunurilor) [i/sau v`t`m`ricorporale

Cheltuieli de judecat`;Cheltuieli de investigare /

ap`rare, dup` caz.

Costul asigur`rii este stabilit \nfunc]ie de: profesia Asiguratului,domeniul de activitate/specificulactivit`]ii profesionale, limita der`spundere asigurat`, perioada deasigurare (incluzånd eventualaperioad` de retroactivitate) etc.

Contractul de asigurare se \ncheiede regul` pe o perioad` de 1 an,dar [i pentru perioade subanuale,dar minimum 1 lun`, valabilitateaacestuia fiind confirmat`/men]inut`prin plata primei de asigurare/ratelor de prim` \n cuantumul [i lascaden]ele men]ionate \n poli]`.

num`rul

iulie-august 2008 www.oar-bucure[ti.ro17ARHITEC}II {I BUCURE{TIULBuletin informativ al Filialei Teritoriale Bucure[ti a Ordinului Arhitec]ilor din România

ASIGURAREA DE R~SPUNDERE PROFESIONAL~

Page 34: Eveniment: BIENALA DE LA VENE}IA - OAR București · 2012-03-29 · va constitui \n front la Bulevardul Timi[oara, \n vreme ce zonele joase preiau indicativul M3 din planul secund.

evenimentrubrica internsec]iunea’’’’’

Curator: Oana T`nase

18 septembrie – 30noiembrie 2008

„Port mai mereu camera foto cu mine,considerând-o un carnet de schi]e, un[evalet pentru plain-air, o muz` dar-nic`. De mult timp tr`iesc cu convinge-rea c` tot ceea ce caut \n materie desubiect, form` [i con]inut chiar se afl`\n imediata apropiere. De cele maimulte ori declan[ez f`r` a m` gândi c`respectiva fotografie s-ar putea trans-forma \ntr-o pictur` [i de cele maimulte ori nici nu se \ntâmpl` asta. Iaratunci când, ulterior, vizionând zeci decli[ee, unul dintre ele \mi relev` posibili-tatea unei picturi, convingerea se ade-vere[te cu [i mai mult` for]`. Astfel,subiectul surprins \ntâmpl`tor cap`t` ovaloare aproape mistic`, dest`inuin-du-mi un \ntreg univers, o \ntreag`filosofie, care-mi pare \ntr-atât de binepus` la punct, \ncât nu-mi mai r`mânedecât s` ajustez, s` sintetizez totul \nprocesul transpunerii pe pânz`”, spuneRoman Tolici.Expozi]ia CEL MAI PROBABIL MÂINEselecteaz` lucr`ri ale unor serii distincte– pictur` [i desen – menite s` fac` vizibile atât demersul particular al artis-tului, cât [i temele lui recurente.Departe de formula unei retrospective,inten]ia curatorului vizeaz` maidegrab` decantarea unor principii eticece-l ghideaz` pe Roman Tolici \n ate-lierul s`u. Indiferent c` atac` peisajulori portretul, c` activeaz` surse privateori colective, interesul lui Roman Toliciprive[te deconstruc]ia unor „reguli” alesimbolului, a unor cli[ee ce \mpiedic`,de cele mai multe ori, cunoa[tereadirect`.

ANDREI C~DERE. RETROSPECTIV~Concept: Karola Grässlin, Astrid Ihle, Bernard MarcelisCoordonator: Magda Radu25 septembrie – 25 noiembrie 2008

Muzeul Na]ional de Art` Con-temporan` prezint` expozi]ia retrospectiv` a artistului de origineromân` Andrei C`dere, unul dintrecei mai importan]i protagoni[ti aiartei conceptuale. C`dere a ajunsla Paris în 1967 [i a devenit cunos-cut pentru barele sculptate delemn care fac acum parte din co-lec]iile celor mai importantemuzee de art` contemporan` dinlume. Andrei C`dere a fost autorulunei întregi strategii de abordare asistemului artei, interogându-imodul de func]ionare într-o mani-er` inteligent` [i tenace. Moarteasa prematur` în 1978 a pus cap`tunei perioade scurte de activitateintens` care l-a consacrat în lumeaartei contemporane, iar demersuls`u inspir` genera]ii noi de arti[tiactivi în zona artei conceptuale.

ROMAN TOLICI. CEL MAI PROBABIL MÂINE

Page 35: Eveniment: BIENALA DE LA VENE}IA - OAR București · 2012-03-29 · va constitui \n front la Bulevardul Timi[oara, \n vreme ce zonele joase preiau indicativul M3 din planul secund.

34 l 35

num`rul

iulie-august 2008 www.oar-bucure[ti.ro17ARHITEC}II {I BUCURE{TIULBuletin informativ al Filialei Teritoriale Bucure[ti a Ordinului Arhitec]ilor din România

Arta fotografic` – surs` de inspira]ie pentru designul de placaje ceramice

SSAB – Showroom-uri Bucure[ti:

Aceste trei colec]ii de placajeceramice, al`turi de o marevarietate de crea]ii noncon-formiste semnate de FabrizioZanfi [i produse de VivaCeramica, sunt disponibile \n România exclusiv prinintermediul showroomurilorSSAB din ]ar`.

O fotografie poate fi ea

\ns`[i o oper` de art`.

Ce se \ntâmpl` \ns` dac`

acea fotografie este

„modelat`” pentru a

\mbr`ca un spa]iu

\ntreg? Poate designul

ambiental deveni o nou`

art`? Designerul Fabrizio

Zanfi pare s` cread`

exact acest lucru, dac`

ne gândim la cele trei

colec]ii de placaje

ceramice create de aces-

ta [i inspirate din arta

fotografic` a lui

Massimo Gardone.

Fotografiile lui Massimo Gardone suntadev`rate experimente vizuale ceamintesc simultan de tehnica sfumato [iradiografie, dezv`luind un interesdeosebit pentru metode [i materialeavangardiste. Similar, Zanfi este celebrupentru transformarea companiei VivaCeramica \ntr-unul din cei mai originaliproduc`tori de faian]` [i gresie dinEuropa. Ignorând regulile [i tendin]ele,designerul reinventeaz` constant con-ceptul de placaj ceramic, dup` principiulc` locuin]a trebuie s` reprezinte o ex-presie personal` [i nu un simplu habitat.

Din colaborarea celor doi creatori aurezultat trei colec]ii spectaculoase defaian]` [i gresie, intitulate sugestiv„Black Flowers”, „Fleurs” [i„Floranova”.

Cea mai spectaculoas` dintre colec]iieste „Black Flowers”, ce beneficiaz`, pelâng` efectul optic deosebit, de otehnologie de avangard` \n domeniu,patentat` de Viva Ceramica. T`iate \nvariante supradimensionate de 100 x100 cm [i 50 x 50 cm, pl`cile de faian]`sunt perfect calibrate, cu o grosime dedoar 3 mm [i sunt armate cu fibr` de

sticl`. Astfel, ele cap`t` un grad de fle-xibilitate si rezisten]` atât de \nalt \ncâtpot fi adaptate pentru suprafe]e oricâtde complexe.

Elementul de leg`tur` dintre cele treicolec]ii este reprezentat de conturuldiafan, difuz. Spre deosebire \ns` de„Black Flowers”, care seduce prinmonocromie, colec]iile „Floranova” [i„Fleurs” reprezint` adev`rate explozii deculoare. Decorurile florale fie radiaz` dinpl`ci de faian]` de 34 x 34 cm, fie ies laiveal` din module decorative de 94,5 x156 cm, compuse din 9 piese.

Calea 13 Septembrie nr. 103-105Telefon: 021-411 30 09, 0745 102387; Fax: 021-412 00 [email protected] de contact: Irina Pascu, Director Zonal

Str. Nerva Traian nr. 5Telefon: 0744 271 525Fax: 021-321 66 [email protected] de contact: CristinaFeren], Director Vânz`ri

Str. Valea Cascadelor –Expoconstruct stand B1 – B2Telefon: 0740 118 089Fax: 0745 731 [email protected] de contact: MariusPetcu, Consilier Vânz`ri.

Page 36: Eveniment: BIENALA DE LA VENE}IA - OAR București · 2012-03-29 · va constitui \n front la Bulevardul Timi[oara, \n vreme ce zonele joase preiau indicativul M3 din planul secund.

evenimentrubrica externsec]iunea’’’’’

De la colonizarea roman` la perioada gotic` [i la art-nouveau-ul catalan, Barcelonaconstituie loca]ia perfect` pentru explorarea identit`]ii [i globaliz`rii arhitec-turale. Problematica legat` de identitatea arhitectural` [i modernitate este vital`

[i trebuie continuu abordat` de arhitec]i, iar RIBA constituie forumul ideal de dezbateri.Programul conferin]ei va \ncuraja interferen]ele conceptuale [i schimbul de opinii legatede multiplele forme ale identit`]ii arhitecturale, \n]elegerea modului \n care se formeaz`identit`]ile, r`spunsuri la necesit`]i locale [i contextuale, discutarea cre`rii unei arhitec-turi vernaculare, toate analizate sau exemplificate de cei mai mari arhitec]i [i designericontemporani: Sunand Prasad (Pre[edinte RIBA) – „Politicile arhitecturii [i identit`]ii”,Alejandro Zaera Polo (Foreign Office Architects) – „Localizarea globaliz`rii arhitec-turale”, Ken Yeang (Llewelyn Davies Yeang Architects) – „Design pentru spa]iu [i timp”,Herman Hertzberger (Hertzberger) – „Impactul globaliz`rii [i siturile patrimoniului local– Neues Museum Berlin”, David Mackay (MBM Arquitectes) – „Barcelona – Mo[tenireaOlimpiadei [i beneficiile regenerative ale proiectului”, Alison Brooks (Alison BrooksArchitects) – „Autenticitate, abstrac]ie, obsesie, [oc”, Jurgen Mayer (Jurgen Mayer H.Architects) – „Urgen]a unei identit`]i europene \n arhitectur`”, Louisa Hutton(Sauerbruch Hutton) – „Arhitectura durabil` – are propria ei identitate?”, JosephRykwert (profeor, Universitatea din Pennsylvania) – „Identitatea arhitectural` – o pers-pectiv` istoric`”, Robert Adam (Roberts Adam Architects) – „Sumarul dezbaterii”.

Conferin]a interna]ional` RIBA

Anul acesta, Conferin]a

interna]ional` RIBA se

va desf`[ura pe 25 [i

26 octombrie la

Barcelona, Spania, o

loca]ie ideal` pentru a

realiza o incursiune \n

bogatul patrimoniu

arhitectural al regiunii,

dar [i pentru a vizuali-

za cåteva dintre cele

mai impresionante

exemple ale arhitec-

turii contemporane.

S~PT~MÂNA ARHITECTURII LA SOFIAS`pt`mâna dedicat` arhitecturii \n capitala Bulgariei va \ncepe \n ziua de 18 septembrie. Ea reprezint`primul forum interna]ional de arhitectur` din Bulgaria [i o ocazie pentru dialog [i schimb de idei \ntrearhitec]i [i investitori. Printre subiectele de discu]ie se vor num`ra teme situate la grani]a dintre design, arhitectur`, afaceri [i societate. |n cadrul acestei prime edi]ii a S`pt`mânii Arhitecturii de la Sofia, cea mai important` problem` dezb`tut`va fi lipsa unui punct de \ntâlnire \ntre obiectivele investitorilor [i ideile arhitec]ilor. O mai bun` colaborare\ntre mediul afacerilor [i cel al arhitecturii este o condi]ie esen]ial` pentru evolu]ia peisajului urban bulgar. Cei care vor participa la eveniment sunt speciali[ti din ambele domenii, proveni]i din \ntreaga Europ`. Pe list` se num`r`, printre al]ii, Constantin Goagea, Dominique Lyon sau Paul Koch. Ceea ce \i aduce pe to]ilaolalt` este interesul fa]` de dezvoltarea urban` a Bulgariei, de ultimele tendin]e din domeniul arhitecturii,dar [i deschiderea fa]` de dialog [i de schimbul de idei. Vor fi luate \n considerare diverse scenarii referi-toare la evolu]ia mediului urban \n Bulgaria, pornind de la starea sa actual`. / ANCA ROTAR

Page 37: Eveniment: BIENALA DE LA VENE}IA - OAR București · 2012-03-29 · va constitui \n front la Bulevardul Timi[oara, \n vreme ce zonele joase preiau indicativul M3 din planul secund.
Page 38: Eveniment: BIENALA DE LA VENE}IA - OAR București · 2012-03-29 · va constitui \n front la Bulevardul Timi[oara, \n vreme ce zonele joase preiau indicativul M3 din planul secund.

eveniment

MVRDVajunge [i în EstProiectul propus de biroul de arhitec-tur` MVRDV a fost ales de un juriuinterna]ional, cå[tigånd concursulcare a avut ca tem` un masterplanurban [i ecologic pentru zona LaculuiTirana situat \n sudul capitaleiAlbaniei. Proiectul, plasat \ntr-unadintre cele cele mai valoroase zoneverzi ale ora[ului, vizeaz` regenerareaunui spa]iu de 20 de hectare pe]`rmul din nordul lacului pentru acrea un cartier urban dens [i unspa]iu destinat unui parc, facilit`]i derelaxare, noi spa]ii publice [i inter-ven]ii ecologice. Volumele \nclinateale cl`dirilor proiectate permit o marevarietate a tipurilor de apartamente,magazinelor [i birourilor, reluåndpar]ial la nivel estetic elemente speci-fice arhitecturilor din Tirana. O sumedenie de volume r`sucitecreeaz` spa]ii publice spectaculare [iconfer` dramatism aspectului gene-ral. Inserate \ntre rocile locale,cl`dirile au rezonan]e similare,c`p`tånd denumirea „Tirana Rocks”.Gruparea dens` a programului arhi-tectural permite \ntregii zone s`devin` parte a lan]ului de parcuricare \nconjoar` lacul. Plantareacopacilor Jacaranda va defini o nou`caracteristic` a zonei prin „nori” deflori albastre. Un traseu pietonal situ-at pe malul lacului va crea o zon`social` activ`, contribuind la ideea de„Copa Tirana”. Masterplanul const`din 225.000 mp destina]i cl`dirilorreziden]iale, 60.000 mp spa]ii pentrubirouri, 20.000 mp cl`diri publice,60.000 mp pentru comer], un hotelde 15.000 mp [i 20.000 mp dedica]isportului, relax`rii [i parcajelor.|nceputul [antierului este aproximat \n2010, iar investi]ia total` este esti-mat` la 600 milioane euro. {aizeci dearhitec]i, designeri, ingineri etc. auconceput proiectul \ntr-o colaboraremultidisciplinar`, aplicånd cele mai\nalte tehnologii [i standarde durabile.www.mvrdv.nl

rubrica externsec]iunea’’’’’

|ntre 4 octombrie 2008 [i 4 ianuarie 2009, \n cadrul Muzeului deArhitectur` de la Basel va fi deschis` expozi]ia „Balkanology”, având catem` noua arhitectur` din sud-estul Europei. |n contextul pr`bu[iriisocialismului, \n ]`ri ca Iugoslavia sau Albania a ap`rut o nou` form` deurbanism. |ntrebarea care se ridic` este dac` aceste transform`ri anun]`noi patternuri de dezvoltare pentru ora[ele europene, \n general.

Proiectele expuse \n cadrul „Balkanology” provin din Belgrad, Zagreb,Kotor, Pri[tina [i Tirana [i ilustreaz` modul \n care arhitec]ii, urbani[tii [iactivi[tii se confrunt` cu transform`rile rapide [i radicale de ordin social.Se urm`re[te analiza comparativ` a acestor proiecte, \n raport cutendin]ele din arhitectura contemporan`.Situa]ia actual` a Europei de Sud-Est este v`zut` de c`tre organizatorica un prototip al dezvolt`rii urbane \n situa]ii de tranzi]ie. De la Pri[tinala Belgrad, structurile institu]ionale fragile sau chiar absente fac imposi-bil` reglementarea proceselor de construc]ie. }`rile din aceast` regiunese confrunt` cu crize urbane, afi[ând, \n acela[i timp, noi forme arhitec-turale, diferite de a[ez`rile informale din ]`rile din afara Europei.„Balkanology” aduce laolalt` mari arhitec]i din sud-estul Europei [iprezint` abordarea lor asupra transform`rilor la nivel urban din ]`rile lorde origine, transform`ri care vor fi analizate [i din punct de vederesocial, cultural [i politic, pentru a determina modul \n care ele ar puteas` p`trund` sub semnul de-urbaniz`rii neo-liberale \n restul Europei. Expozi]ia cuprinde proiecte de cercetare [i interven]ii concrete, analizeale arhitecturii [i strategii de planificare. Nu se \ncearc` ob]inerea uneiimagini a dezvolt`rii urbane care s` fie valabil` pentru \ntreaga regiunebalcanic`. |n schimb, prin intermediul unor exemple bine alese, seurm`re[te delimitarea unor influen]e regionale asupra arhitecturii [idezvolt`rii urbane. / ANCA ROTAR

www.sam-basel.com

Museul de Arhitectur` Basel

BALKANOLOGY

Page 39: Eveniment: BIENALA DE LA VENE}IA - OAR București · 2012-03-29 · va constitui \n front la Bulevardul Timi[oara, \n vreme ce zonele joase preiau indicativul M3 din planul secund.
Page 40: Eveniment: BIENALA DE LA VENE}IA - OAR București · 2012-03-29 · va constitui \n front la Bulevardul Timi[oara, \n vreme ce zonele joase preiau indicativul M3 din planul secund.

evenimente

|n prim`vara anului 1999, Centrul de Cultur` Contemporan`din Barcelona a organizat o expozi]ie de mari dimensiuni dedi-cat` spa]iilor publice urbane, intitulat` sugestiv „RecucerireaEuropei”. Evenimentul, o panoram` a transform`rilor surve-nite \n centrele urbane europene \n perioada 1980-1999, dup`ani \n care traficul auto [i sistemele de infrastructur` modifi-caser` dramatic configura]ia public` a ora[ului, a pus atunci \neviden]` \ntr-un mod cople[itor nevoia oamenilor de a ac]iona[i inter-ac]iona \n spa]iul public. Au fost date ca exemple, lanivel de strategie urban`, ora[e precum Strasbourg, Barcelona,Lyon, Freiburg sau Copenhaga, care au stabilit \n timp unechilibru \ntre problemele legate de trafic, comer] [i locurilede \ntâlnire \ntre locuitori. {i pentru a \ncuraja [i a promovasolu]iile valoroase pentru spa]iile urbane publice europene,Centrul a creat un premiu care se acord` din doi \n doi aniunui proiect cu valoare civic` deosebit`.

rubrica externsec]iunea’’’’’

Barcelona

PREMIUL PENTRU SPA}II PUBLICE

De la prima edi]ie din 2000, maimulte institu]ii de prestigiu pre-cum Funda]ia pentru Arhitectur`

din Londra, Centrul de Arhitectur` dinViena, Centrul pentru Arhitectur` [iPatrimoniu din Paris, Institutul deArhitectur` al Olandei [i MuzeulArhitecturii Finlandeze s-au al`turat laorganizarea acestei competi]ii. Deasemenea, num`rul participan]ilor acrescut de la edi]ie la edi]ie, demon-strând interesul pentru astfel de programe [i, \n acela[i timp, necesitatealor pentru confortul urban. Este intere-sant faptul c` premiul se acord` atâtarhitec]ilor, cât [i institu]iei publice careprin decizie politic` a sprijinit realizarealui, iar accentul cade pe valoarea social`a interven]iei, subliniind impactul asupravie]ilor locuitorilor din zona respectiv`.

Tocmai de aceea competi]ia seadreseaz` \n primul rând proiectelor lascar` mai mic`, ce reu[esc s` \mbine uti-liz`ri diverse ale spa]iului [i s` imprimelocurilor un caracter puternic. Proiectele\nscrise \n competi]ie \n cadrul celor cinciedi]ii au fost adunate \ntr-o arhiv`,sponsorizat` de Comisia European`, cepoate fi accesat` la adresahttp://urban.cccb.org/archive (\nprezent con]ine peste 350 de proiectedin 219 ora[e europene. Edi]ia din 2008 [i-a anun]at câ[tig`torii\ntr-o festivitate ]inut` pe 13 iunie 2008la Barcelona: proiectului Barking TownSquare din Londra i-a revenit marelepremiu [i au mai existat \nc` treimen]iuni speciale, din Innsbruck,Folkestone [i Huescar.Barking Town Square realizat de tân`rulbirou de arhitectur` muf face partedintr-un program oficial al Primarului, dereabilitare [i construire a 100 de spa]iipublice \n Londra. Proiectul, realizat\ntre 2005 [i 2008, cu un buget de 2milioane de lire sterline, abordeaz` unspa]iu complex aflat la intersec]ia a maimulte institu]ii: Prim`ria, o bibliotec`public`, o facultate din cadrul University

of East London, un centru comercial.Pornit dintr-un \nceput ca un amestec defunc]iuni, proiectul a fost conceput \ndou` etape: prima a presupus extin-derea [i renovarea Bibliotecii CentraleBarking [i transformarea ei \ntr-unCentru de Educa]ie Continu` (LifelongLearning Centre), iar a doua a avut \nvedere construirea a 200 de aparta-mente, distribuite pe 6 etaje, chiar deasupra cl`dirii centrului.“Other People’s Photographs” este unproiect ambi]ios [i inedit propus deStrange Caro pentru ora[ul de coast`Folkestone din Kent, o ini]iativ` ce-itransform` pe locuitorii ora[ului \nautorii unei uria[e piese de art` public`.|ntr-o prim` faz`, mai multe anun]urile-au cerut oamenilor s` aduc` la sediulbiroului de arhitectur` fotografii custr`zile ora[ului, din diverse epoci, \n\ncercarea de a realiza o panoram` tridi-mensional` [i emo]ional` a modului \ncare oamenii tr`iesc \n acest ora[.Proiectul Centrum.odorf semnat de WilliFrotscher [i Christian Lichtenwagnerreabiliteaz` un ansamblu de locuire dinsuburbiile ora[ului Innsbruck, construitcu ocazia Jocurilor Olimpice din 1964 [i1976, compus din blocuri uniforme cuaproape 8.000 de apartamente. Proiectul “Torre del Homenaje” realizatde spaniolul Antonio Jimenez Torrecillas\n Huescar, Granada, a fost apreciat dejuriu pentru “curajul de a inventa unspa]iu public prin crearea unui punct ceradiaz` energie [i de a crea o nou`referin]` pentru comunitate”. / VIORICABUIC~

Page 41: Eveniment: BIENALA DE LA VENE}IA - OAR București · 2012-03-29 · va constitui \n front la Bulevardul Timi[oara, \n vreme ce zonele joase preiau indicativul M3 din planul secund.
Page 42: Eveniment: BIENALA DE LA VENE}IA - OAR București · 2012-03-29 · va constitui \n front la Bulevardul Timi[oara, \n vreme ce zonele joase preiau indicativul M3 din planul secund.

nout`]i

Imagine 01FAÇADES010 Publishers, Rotterdam 2008

Tehnologia fa]adelor \n secolulXX este corelat` disolu]ieizidurilor masive \ntr-o separa]iea structurii [i fa]adei. Analizåndevolu]ia tehnologiei fa]adelor pedecade, se poate trage concluziac` vårful optimiz`rii a fost atins.|n]elegånd fa]adele – sau maicorect anvelopele – ca partedintr-o cl`dire integral`, trebuies` remarc`m c` creareaanvelopelor viitoare trebuie

f`cut` pe baza unei „re]ele”: implicånd sisteme – dar[i metode de gåndire – care asigur` posibilitatea dez-volt`rii unor aspecte diferite simultan [i combinarea lorconform cerin]elor. Anvelopa trebuie perceput` ca ocomponent` func]ional` din ansamblul cl`dirii, servindo parte a cerin]elor prin asigurarea tehnologiilor nece-sare [i calit`]ii. Din aceast` perspectiv`, trebuie s`extragem din material – gåndirea orientat` structural [iconstruc]ie –, trebuie s` dezvolt`m anvelopa asemeneaunui sistem hibrid: materiale, tehnologii [i procesul deproduc]ie, integrate unei formule complexe. Toateaspectele legate de tehnologia fa]adelor sunt investi-gate \n aproximativ 85 de exemple.

DETALIUL ÎN ARHITECTURAREZIDEN}IAL~ CONTEMPORAN~Virginia McLeodLaurence King Publishing Ltd, 2007

Locuin]ele tradi]ionale au sufe-rit \n ultimul secol schimb`riradicale prin care posibilit`]ilede autodefinire \n mediuldomestic au creat o nou` platform` a experimentuluiarhitectural. Modific`rile pat-tern-urilor sociale [i tehnologiileconstructive au alimentat acestec`ut`ri, oferind posibilit`]i mul-

tiple pentru ce con]ine o cas`, cum arat` [i cui \i estedestinat`. Detaliile arhitecturale constituie unicitateaunei cl`diri [i statutul unui arhitect poate deveniremarcabil. Albumul asigur` o dubl` analiz`, a impor-tan]ei tehnice [i estetice a detaliilor \n dezvoltareaarhitecturii reziden]iale contemporane, asigurånd unstudiu al tendin]elor actuale \n sfera detaliilor. Suntprezentate peste 50 de locuin]e realizate de arhitec]icelebri, ordonate \n func]ie de materialul de construc-]ie definitoriu: beton, sticl`, c`r`mid`, o]el, lemn saumateriale alternative [i fiecare lucrare este \nf`]i[at`prin fotografii, planuri ale etajelor, sec]iuni aleeleva]iei [i axonometriei, precum [i numeroase detaliiconsiderate caracteristice.

DETAIL nr. 4, 2008

Materialele plastice sunt eterice sauapar]in domeniului “trash culture”?Ca un rezultat al disolu]iei rela]iei dintreform` [i material [i abord`rii \n perma-nent` schimbare a designului, materi-alele plastice sunt acum reabilitate \narhitectura experimental`. |n interfa]amin]ii [i problemei sau a materiei [iformei, conceptele arhitecturale digitale eliberatede materie au evoluat diametral opus unei arhitecturibazate pe arta de a folosi [i combina materialele. Plasticulse afirm` prin dematerializare [i ambiguitate. Virtualpoate c`p`ta orice form` [i atuul permut`rii \l coreleaz` cuanima]ia arhitectural` digital`. Datorit` atributelor lor,materialele plastice sunt predestinate unei arhitecturi alec`rei teme sunt metafora, senzualitatea, atmosfera. Fiindinevitabil [i limite, materialele plastice se plaseaz` \ntreinterior [i exterior, corp [i spa]iu, structur` [i anvelop`,bidimensional [i tridimensional, static sau dinamic etc.

a+u nr. 454, 2008

China evolueaz` cu o vitez` accelerat`,condus` de dezvoltarea metropolelorBeijing, Shanghai [i Shenzhen. O succe-siune interminabil` de proiecte de maripropor]ii \n spa]iile urbane a atrasaten]ia \ntregii lumi, \n mod particularambi]iosul proiect din Beijing, ora[ul-gazd` al Olimpiadei 2008. |ntregul ora[pare a fi un [antier de construc]ii. Treidintre cele mai notabile [i \ndr`zne]e proiectesunt Stadionul Na]ional din Beijing - Herzog & de Meuron,Centrul Acvatic Na]ional – PTW Architects + CSCEC + Arup[i Sediul Televiziunii Centrale din China (CCTV) – RemKoolhaas [i Ole Scheeren. Acest num`r se concentreaz`asupra dinamismului din Beijing, dezv`luind \n moddeosebit aspecte neabordate ale acestor trei proiecte, de laloca]ia lor \n cadrul ora[ului la detalii care cap`t` form`acum, precum [i aproximativ 50 de proiecte importante,culturale, comerciale, din domeniul transporturilor saurecreative care remodeleaz` actualmente hartaBeijingului.

FUTURE nr. 12/13, 2008Revista prezint` proiectele premiate \nconcursuri cu programe arhitecturalediferite. |n cadrul concursului Muzeul deArt` Contemporan` & Expozi]ie plani-metric`, China, premiul I a fost cå[tigatde Coop Himmelb(l)au pentru proiectulMuzeului de Art` Contemporan`, intitu-lat „Rota]ii”. Forma cl`dirii este rezultatul unei extrud`ri [i rota]ii de laplanul rectangular al parterului lanivelul acoperi[ului. Pentru Restruc-turarea pie]ei din Barcelona, Spania, a fost ales proiec-tul realizat de Enrique Sobejano Garcia [i Fuensanta Nietode la Cierva, compus din trei volume independente, un seturban de piese de propor]ii diferite care reflect` structuradiscontinu` [i fragmentar` urban`. Europan 09, concursultinerilor arhitec]i, a vizat trei teme: „Spa]iul urban [ig`zduirea”, „Noi spa]ii publice” [i „De la re]ea la strad`”.O parte \nsemnat` a revistei abordeaz` proiectelecå[tig`toare \n ultimii ani pentru cl`diri dedicate justi]iei.

rubrica publica]iisec]iunea’’’’’

Page 43: Eveniment: BIENALA DE LA VENE}IA - OAR București · 2012-03-29 · va constitui \n front la Bulevardul Timi[oara, \n vreme ce zonele joase preiau indicativul M3 din planul secund.
Page 44: Eveniment: BIENALA DE LA VENE}IA - OAR București · 2012-03-29 · va constitui \n front la Bulevardul Timi[oara, \n vreme ce zonele joase preiau indicativul M3 din planul secund.