1

Decembrie 2013

2

Strategia de dezvoltare a Municipiului Făgăraș 2014 - 2020

CUPRINS

Introducere ........................................................................................... 3

Partea I: Analiza diagnostic ................................................................ 4

1. Prezentare generală ...................................................................... 4

2. Baza economică locală .................................................................. 6

3. Mobilitate și accesibilitate .......................................................... 13

4. Calitatea vieții și servicii .............................................................. 20

5. Comunitate ................................................................................. 31

6. Patrimoniu și identitate locală .................................................... 34

7. Management urban .................................................................... 40

PARTEA A II-A : Planificarea strategică ...........................................41

8. Context strategic .........................................................................41

9. Analiza SWOT și opțiunile strategice ...........................................43

10. Viziunea de dezvoltare a Municipiului Făgăraș ...........................45

11. Obiective și direcții de acțiune ....................................................45

12. Planul de acțiuni ..........................................................................50

13. Cadru de implementare și monitorizare .....................................61

Aspecte metodologice ............................................................ 62

Lista de referințe .................................................................... 63

Anexe ................................................................................... 64

3

Introducere

Elaborarea unei strategii de dezvoltare este un proces fundamental pentru orice comunitate

locală. Un astfel de demers creează oportunitatea de a aduce laolaltă autorități, organizații

locale, agenți economici privați precum și cetățeni într-o dezbatere privind viziunea și

direcțiile de dezvoltare ale orașului.

Proiectul de actualizare a Strategiei de Dezvoltare a Municipiului Făgăraș 2014 – 2020 a

pornit de a analiza materialelor strategice precedente ce au vizat perioada de programare

2007-2013, având de asemenea în vedere direcțiile strategice stabilite la nivel județean,

național și european. Primele demersuri au fost demarate la începutul anului 2013 de către

Primăria Municipiului Făgăraș, cu sprijinul Asociației Oamenilor de Afaceri Țara Făgărașului.

Momentul elaborării acestei strategii este deosebit de important, oferind ocazia de a pregăti

comunitatea locală pentru un nou ciclu de programare și fonduri europene pe perioada 2014

– 2020. Strategia rezultată va fi compusă din trei părți:

- Analiza diagnostic, având rolul de a identifica principalele probleme și oportunități

manifestate în Municipiul Făgăraș și a fundamenta, prin urmare, direcțiile de acțiune

propuse;

- Planificarea strategică, rezumând contextul programatic, viziunea, obiectivele și setul

de proiecte propuse;

- O colecție de fișe de proiect menite să sprijine autoritatea locală în a pregăti

proiectele identificate ca fiind prioritate în cadrul strategiei.

Dezvoltarea și identitatea Municipiului Făgăraș sunt puternic conectate de cea a Țării

Făgărașului. Prin urmare, prezentul document a luat în calcul și o analiză a Țării Făgărașului în

ansamblul său.

4

Partea I: Analiza diagnostic

1. Prezentare generală Municipiul Făgăraș este al doilea oraș ca mărime din județul Brașov, fiind

situat în vestul județului, pe malul râului Olt, la poalele munților al căror

nume îl poartă, la poalele versantului nordic al munților Făgăraș.

Dezvoltarea localității datează din sec. XIII, de-a lungul secolelor fiind

poziționat drept centru istoric, comercial și administrativ al Țării

Făgărașului. Prima atestare documentară a orașului datează din 1291,

într-un act emis de către regele Ungariei, Andrei al III-lea, în Dieta de la

Alba-Iulia. Astfel, orașul Făgăraș a fost reședința administrativă a

comitatului Făgăraș (1876-1918) și ulterior a județului Făgăraș (desființat

o dată cu reforma administrativ teritorială din 1950).

Prin urmare, identitatea locală de făgărășean se extinde asupra ținutului

istoric Țara Făgărașului, incluzând localitățile de-a lungul Oltului și de la

poalele munților Făgăraș. Decupajul administrativ aferent acestei zone a

variat în diferite perioade ale timpului, în prezent localitățile făgărășene se

regăsesc pe teritoriul a două județe, Brașov și Sibiu.

Dezvoltarea economică a orașului s-a bazat pe comercializarea produselor

agricole din zonă și activitatea micilor meșteșugari. Stilul arhitectural al

orașului este marcat de coloniștii sași și influențe austriece.

Orașul a cunoscut o transformare economică dar și socială radicală în

perioada comunistă, fiind supus unui proces de urbanizare și

industrializare accelerată. Astfel, în decurs de 40 de ani, populația orașului

a crescut de 4,5 ori, de la 9.296 locuitori înregistrați la recensământul din

1948, la 44.931 locuitori, înregistrați la recensământul din 1992. Profilul

economic al orașului a devenit unul industrial iar fondul construit s-a

dezvoltat spre a permite integrarea afluxului de forță de muncă necesară

dezvoltării industriale.

În prezent, se remarcă tendința de revenire la profilul comercial/de

servicii și mica industrie, valorizând funcția de centru urban polarizator în

Țara Făgărașului precum și poziția orașului în centrul României.

5

Hărți și ilustrații vechi cu orașul Făgăraș (p4) – Făgăraș pe Harta Iosefină, sec. XVIII (stânga), pictură Pop de Szatmary ilustrând Cetatea Făgărașului (centru) și carte poștală cu Piața Mare din Făgăraș, 1914 (dreapta). Sursa: Muzeul Țării Făgărașului Valer Literat Alăturat, hărți vechi, delimitând Țara Făgărașului – Districtul Făgăraș 1769-1773 ( dreapta, sus); Comitatul Făgăraș la 1891 (dreapta, jos). Sursa: Muzeul Țării Făgărașului Valer Literat

Țara Făgărașului

Atestată documentar în 1222 drept ,,terra Balcorum” (Ţară a Românilor), iar în marele privilegiu al saşilor din 1224 drept ,,Silva Blacorum et Bissenorum”, Ţara Făgăraşului este un ținut istoric din Transilvania ce a jucat un rol însemnat în istoria României.

Cele mai timpurii informaţii scrise cu privire la istoria Ţării Făgăraşului datează din primul sfert al secolului al XIII-lea - diploma acordată de regele Andrei al II-lea al Ungariei, în anul 1222, în care sunt informaţii privitoare la obligaţiile Cavalerilor teutoni - aşezaţi la Feldioara, în Ţara Bârsei- de a plăti vamă la trecerea lor prin ţara românilor –„Terra Blachorum”. În anul următor, 1223, Cancelaria regală maghiară emitea un document referitor la primii ani ai secolului al XIII-lea, în care apare termenul de „Terra exempta de Blaccis”.

Ţara Făgăraşului a cunoscut multiple configurații administrativ-teritoriale, păstrându-și însă o identitate aparte în conștiința locuitorilor. Desfășurându-se de-a lungul Oltului și a podișului Hârtibaciului, Ţara Făgăraşului cuprinde în cele mai multe decupaje administrative localitățile din arealul Avrig- Porumbacu de Jos, până la Șinca Nouă și Ungra. De altfel, într-una din configurațiile istorice, în anul 1863 districtul Făgăraş ajunge să cuprindă zona Branului. Orașul Făgăraș devine un element central al zonei începând cu secolul al XIII-lea. În prezenta analiză, pentru a respecta puternica moștenire identitară a zonei, ce nu ține seamă de limitele admistrativ-teritoriale județene curente, precum și pentru a contextualiza dezvoltarea municipiului Făgăraș cu arealul său istoric, am considerat drept teritoriu de referință arealul Ţarii Făgăraşului, definit de localitățile componente în anexa 5.

6

2. Baza economică locală

Privire de ansamblu În prezent, mediul de afaceri din Făgăraș este alcătuit cu preponderență

din întreprinderi mici și mijlocii, generând peste 700 mil lei cifra de

afaceri. Întreprinderile din Țara Făgărașului contribuie cu 4,4% din cifra de

afaceri generată de întreprinderile de la nivelul județului Brașov. Acest

lucru indică o economie brașoveană puternic polarizată, cea mai mare

parte a firmelor dar și a populației fiind concentrată în Zona

Metropolitană Brașov.

Întreprinderile din Mun. Făgăraș cumulează aproximativ 47% din cifra de

afaceri și 57% din numărul de întreprinderi din Țara Făgărașului. Mai mult

de jumătate din cifra de afaceri generată de mediul de afaceri din Mun.

Făgăraș provine din industrie și construcții (52%), sector care

concentrează și majoritatea firmelor făgărășene.

Tabel 1: Raportarea mediului de afaceri făgărășean la județul Brașov

Sursa datelor: ANAF, 2011

Restructurarea economiei făgărășene Economia Municipiului Făgăraș a cunoscut o restructurare dramatică pe

parcursul ultimelor decade, fapt ce a afectat în special sectorul de

industrie al orașului. Astfel, între 1992 și 2011, numărul de locuri de

muncă în industrie a scăzut de la peste 12 mii la puțin peste 3 mii de

persoane. Cu toate acestea, numărul de salariați în industrie se păstrează

încă peste cel din servicii și agricultură.

Principalele ramuri industriale dezvoltare în Făgăraș erau industria

chimică, ce angaja 5.590 persoane și industria construcțiilor de mașini, ce

angaja 3.626 persoane. Alte ramuri precum industria textilă și de confecții

(566 salariați) sau industria alimentară (426 salariați) reprezentau de

asemenea domenii de activitate de importanță în oraș.

Figură 1: Evoluția numărului de salariați între 1992 - 2011

Sursa datelor: INS, Recensământ, 1992 / DJS Brașov, Fișa localității, 2011

533

12.614

4.423

124

3.284 3.219

-

2.000

4.000

6.000

8.000

10.000

12.000

14.000

Agricultură și silvicultură

Industrie și construcții

Servicii

1992

2011

Teritoriu de referință Cifra de afaceri (lei)

Număr de întreprinderi

Jud. Brașov 32.627.594.561 15.874

Țara Făgărașului 1.508.172.276 1.440

Mun. Făgăraș 706.624.146 816

din care:

Agricultură, silvicultură și pescuit 55.024.912 25

Industrie și construcții 364.850.996 190

Servicii 286.748.238 601

7

Întreprinderile definitorii pentru economia făgărășeană erau reprezentate

de Nitramonia, combinatul chimic al cărui număr de salariați în perioada

comunistă a depășit 10.000 de persoane, și UPRUC CTC, fabrica de

confecții metalice și subansamble sudate. Chiar și în urma restructurării și

disponibilizărilor masive, aceste două companii încă se numără printre cei

mai mari angajatori ai orașului. Nitroporos, una dintre companiile care a

rezultat din reorganizarea Nitramonia, angaja la nivelul anului 2011, 544

de salariați, iar UPRUC CTR, 244 persoane.

Această restructurare economică a avut implicații profunde nu doar

asupra domeniilor de angajare în Făgăraș, cât și asupra tipologiei

angajatorilor populației active. Astfel, deși acum două decade, marea

majoritate a populației active din Făgăraș era angajată în câteva

întreprinderi foarte mari, în prezent aproape 2/3 din populația activă a

orașului lucrează în întreprinderi sub 50 de salariați. Aceasta presupune

un mediul de afaceri cu o importanță mult crescută a sectorului de

IMMuri, și în special a întreprinderilor mici.

Domenii economice cu potențialSub-sectoarele economice cu cel mai însemnat aport la cifra de afaceri

generată local sunt comerțul și construcțiile (vezi Anexa 2). Acestea sunt

însă și domeniile în care s-au înregistrat cele mai importante scăderi ale

numărului de locuri de muncă pe parcursul ultimilor ani.

Au înregistrat creșteri importante, atât la nivelul cifrei de afaceri cât și al

numărului de locuri de muncă industria de prelucrare a lemnului și

silvicultura, industria extractivă, industria metalurgică, dar și serviciile din

sfera turismului.

Domenii precum agricultura sau construcțiile metalice se remarcă printr-o

creștere importantă a cifrei de afaceri, însoțită de scăderi ale numărului

de locuri de muncă. Acest fapt indică o creștere a productivității muncii și,

prin urmare, a competitivității acestor sectoare.

Per total, economia orașului este una diversificată dar redusă ca volum,

domeniile de declin sever din ultimii trei ani fiind cele care au manifestat o

tendință similară și la nivel național (comerț, construcții, ș.a.).

Tabel 2 Locuri de muncă generate între 2008-2011, pe domenii de activitate

Domeniu de activitate Locuri de muncă generate între 2008-2011

Turism (incluzând servicii de cazare, alimentație și activități ale agențiilor turistice)

113

Industria prelucrătoare metalurgică 66

Industria extractivă 58

Industria lemnului și a produselor din lemn 42

Industria cauciucului, a maselor plastice și a altor produse nemetalice (ex. articole din sticlă, beton, ș.a.)

25

Silvicultura 18

…. …

Industria textilă, de confecții și încălțăminte -153

Distribuția apei, salubritate, deșeuri -156

Industria de mașini-utilaje -158

Construcții -376

Comerț cu ridicata și cu amănuntul -389

8

TurismServiciile ce compun sub-sectorul turistic (servicii de cazare, alimentație,

activități ale agențiilor specializate, etc.) se remarcă ca domeniu cu cel mai

mare aport de noi locuri de muncă în perioada 2008-2011. Tendință este

contrară celei înregistrate la nivel național, unde locurile de muncă din

aceste domenii au scăzut cu 18% în aceeași perioadă de timp. Acest fapt

relevă potențialul de creștere al activității economice din turism, precum

și impactul eforturilor din ultimii ani de reabilitare a cetății și organizare

de evenimente culturale pentru atragerea de vizitatori.

Statistica pusă la dispoziție de DJS Brașov relevă o creștere susținută a

numărului de sosiri în ultimii ani, precum și a capacității de cazare. Alte

localități din Țara Făgărașului cu o dezvoltare turistică importantă în

ultimii ani includ Sâmbăta de Sus, Cârțișoara (jud. Sibiu, ce cuprinde

stațiunea Bâlea Lac), Drăguș (cu investiții recente într-o pârtie de schi), dar

și Dejani, Lisa sau Recea, unde s-au dezvoltat multe cabane și case de

vacanță.

Evidența statistică relevă o creștere susținută la nivelul întregii Țării

Făgărașului a numărului de sosiri și a capacității turistice, fiind de așteptat

ca dezvoltarea reală să fie și mai importantă. Sectorul serviciilor turistice

este unul din cele mai puțin fiscalizate activități economice, activitatea

multor agenți economici fiind raportată parțial sau deloc către organele

abilitate. Spre exemplu, pe pagina de rezervări turistice www.turistinfo.ro,

în Sâmbăta de Sus apar 21 de unități de cazare, iar în statistica direcției

județene figurează doar trei.

Tabel 3 Evoluția indicatorilor privind turismul în Municipiul Făgăraș

2008 2010 2012

Vizitatori ai muzeelor 18.145 23.979 29.839

Unități de cazare - total 5 5 8

Locuri în unități de cazare 96 135 186

Număr de sosiri 2.650 3.596 5.254

Număr de înnoptări 9.445 6.924 9.967

Sursa: DJS Brașov – Fișa localității

Activitățile de promovare turistică s-au dezvoltat în special în ultimii ani,

cu finanțare prin fonduri europene (Programul Operațional Regional și

PNDR, prin inițiativele Grupurilor de Acțiune Locală din zonă), însă au vizat

în cea mai mare parte zona rurală a Țării Făgărașului. De remarcat în acest

sens proiectul ”Promovarea potențialului turistic, antropic și natural al

Țării Făgărașului”, implementat de Centrul Regional de Dezvoltare

Durabilă și Promovare a Turismului Țara Făgărașului. Materialele

dezvoltate în cadrul proiectului sunt, fără îndoială, utile și reprezintă un

real progres însă nu acoperă și obiectivele din Municipiul Făgăraș. Pe de

altă parte, proiectul “Cetatea Făgărașului – Legendă Vie”, implementat de

către Primăria municipiului Făgăraș, a valorizat patrimoniul existent în

centrul municipiului.

Informarea turistică se realizează în Municipiul Făgăraș prin Centrul de

Informare Turistică din cadrul Casei de Cultură. Se resimte în special

nevoia unei mai bune interacțiuni și cooperări între agenții economici

activi în turism și servicii conexe, pentru dezvoltarea de pachete turistice

complexe și atractive, bazate nu doar pe servicii de cazare și alimentație

cât și tururi ghidate, activități de agrement, ș.a. Un astfel de demers este

esențial pentru a crește vizibilitatea zonei precum și pentru a permite o

mai mare durată de ședere și venituri mai mari din activitățile aferente.

9

Forța de muncă

Conform datelor AJOFM Brașov, rata șomajului estimat în Făgăraș în 2012

a fost de 5,35 %, în ușoară creștere față de anul precedent, însă cu o

valoare mai mică față de 2009 (7,47%). Șomajul înregistrat în oraș se

situează la un nivel mai ridicat față de valoarea înregistrată la nivelul

județului Brașov (4,5%), însă relativ stabil. Combinat cu datele ilustrate în

figura 1, privind evoluția numărului de salariați, se remarcă în fond o

scădere semnificativă a volumului de forță de muncă din oraș.

Întâlnirile cu mediul de afaceri au relevat dificultatea acestora de a accesa

forță de muncă calificată, semnalând probleme precum îmbătrânirea,

migrarea populației active spre alte orașe din țară și din străinătate și

orientarea tinerilor spre alte domenii de activitate.

Ca răspuns la această nevoie, Colegiul Tehnic Aurel Vijoli derulează,

începând cu 2013, Școala Profesională Franceză, un parteneriat între liceu

și firmele de oraș pentru a susține formarea profesională cu specific tehnic

a elevilor din oraș.

Semnarea protocolului pentru Înființarea Școlii Profesionale Franceze, apr. 2013

Sursa foto: http://www.bunaziuafagaras.info

Acest proiect este unul binevenit, având în vedere necesitatea de a corela

oferta educațională cu cerințele angajatorilor din oraș. În plus, implicarea

mediului de afaceri în acest demers crește încrederea elevilor în

perspectivele de angajare ulterioare. În plus, Primăria municipiului

Făgăraș face demersuri alături de Asociaţia pentru Promovarea şi

Dezvoltarea Turismului (APDT) din județul Brașov și Ministerul Educației

(MECTS) pentru formarea unei școli profesionale cu specializare în turism

începând cu anul școlar 2014-2015.

Infrastructura economică

Ca urmare a dezvoltării industriale din perioada comunistă, în sudul

orașului a fost dezvoltat o platformă industrială (peste 400 ha) a cărei

suprafață rivalizează cu cea a întregului oraș. În urma restructurării

activității uzinei Nitramonia, proprietatea asupra platformei industriale a

fost spartă între mai mulți agenți economici, care au preluat fiecare părți

din activele ramase neutilizate.

Deși pe platforma industrială se desfășoară încă activitate economică,

acestea cuprind doar o parte infimă din suprafața și clădirile existente.

Vizita pe platforma industrială a relevat un fond construit extins, în grade

diferite de degradare și necesitând – în eventualitatea unor reconversii –

investiții majore de amenajare și conectare la utilități. Terenul este

neîngrijit, fiind în mare parte acoperit de vegetație, și necesită studii

detaliate de specialitate pentru a stabili amploarea și tipul lucrărilor de

decontaminare necesare.

10

Cea mai mare provocare însă constă în regimul de proprietate al

terenurilor, platforma industrială fiind împărțită în parcele neuniforme și

intercalate ale unor proprietari diferiți.

Figură 2 Situația proprietăților în cadrul platformei industriale din sudul orașului

Sursa: adaptat din PUG Municipiul Făgăraș

Parcul industrial Nitroparc a fost înfiinţat în 2004 prin HG nr. 256/2004

privind construirea unui Parc Industrial în cadrul fostei SC Uzina de

Produse Speciale Făgăraş SA, fiind unul dintre cele 11 parcuri industriale

din Regiunea Centru. Parcul ocupă o suprafaţă de 10 ha din platforma

industrială, fiind poziţionat la marginea de vest a acesteia, în vecinătatea

liniei care delimitează teritoriul municipiului de cel al localităţii Hurez

(comuna Beclean). Zona este deservită auto și pietonal de drumul

judeţean DJ 104C. Accesul se poate face şi pe calea ferată uzinală care

leagă Parcul industrial de Gara Făgăraş. În interiorul platformei sunt

drumuri de acces uzinale care fac legătura între instalaţii.

Clădire de pe

platforma industrială

chimică din Făgăraș

Drum de acces în

cadrul platformei

industriale chimice

din Făgăraș

Sursa: capturi proprii, aug. 2013

11

Pentru constituirea Parcului industrial Făgăraş s-a realizat transferul, cu

titlu gratuit, al unor elemente de patrimoniu, inclusiv terenul aferent

având suprafaţa de 100.178 m2, situat în municipiul Făgăraş, str. Extravilan

nr. 1, judeţul Braşov, inițial proprietate privată a statului, din patrimoniul

Societăţii Comerciale "Uzina de Produse Speciale Făgăraş" - S.A. în

domeniul privat al municipiului Făgăraş.

S.C. NITROPARC S.R.L. are în portofoliu un număr de 11 clădiri dintre care

nouă sunt programate pentru activităţi productive și sunt avute în vedere

pentru racordarea la utilităţi iar două dintre ele sunt programate cu

funcţiunea de depozitare. Suprafeţele spațiilor productive puse la

dispoziție sunt cuprinse între 1200 m2 şi 80 m2

Parcul industrial Nitroparc Suprafață

Suprafaţa totală 100.178 m2

Suprafaţa construită desfăşurată Aprox.7.000 m2

Sursa: adaptat din, Analiza Tehnică a Suprafeţei Combinatului Nitramonia în vederea actualizării PUG Municipiul Făgăraș

12

Concluzii și implicații pentru strategie

Baza economică a orașului este compusă, în cea mai mare

parte, de întreprinderi mici și mijlocii;

Se remarcă un grad ridicat de proactivitate din partea

mediului de afaceri local, din partea căruia se regăsesc

inițiative concrete de a contribui la formarea forței de muncă;

Sectorul turistic a cunoscut o dezvoltare importantă însă este

departe de a valorifica întregul potențial;

Municipiul Făgăraș dispune de infrastructură de afaceri, atât

de tip ”brownfield” (parcul industrial) cât și rezerve de teren;

Situl industrial ar putea fi valorificat economic, având în

vedere rezerva importantă de clădiri și teren, însă necesită

investiții semnificative și mobilizarea tuturor proprietarilor

implicați;

Promovarea și educația antreprenorială devine, în

contextul local, la fel de importantă ca și formarea

profesională;

Este nevoie de o atenție sporită asupra unor inițiative de

sprijinire a micilor întreprinzători;

În domeniul turistic sunt necesare eforturi sporite de

promovare turistică și efort coordonat din partea actorilor,

publici și privați, din Țara Făgărașului;

Există o serie de domenii care s-au remarcat prin evoluții

pozitive în ultimii ani (industria metalurgică, industria

cauciucului și a produselor nemetalice, industria lemnului,

agricultura, ș.a.), acestea necesitând promovare și

susținere pe mai departe.

13

3. Mobilitate și accesibilitate

Infrastructura rutieră și feroviară

Municipiul Făgăraş este situat la mijlocul distanţei dintre Braşov (66km) şi

Sibiu (76km), intrările principale făcându-se direct din DN 1 şi anume: km

230+707 din Braşov şi km 236+168 din Sibiu. Patru drumuri judeţene

leagă municipiul de localităţile învecinate, şi anume: DJ 104B de comuna

Hârseni, DJ 104C de comuna Recea, DJ 104 D de comuna Șoarș şi DJ 104 J

de comuna Beclean.

Conform Studiului de Circulaţie realizat pentru Actualizarea Planului

Urbanistic General, s-au identificat trei categorii principale de trafic:

- trafic intern, ce se desfăşoară numai în interiorul oraşului şi este

generat în principal de activitatea economică, comercială, socială şi

culturală a oraşului;

- trafic atras şi generat prin legăturile economice, comerciale, sociale

sau de forţa de muncă din şi spre localităţile învecinate;

- trafic de tranzit generat de vehiculele ce traversează oraşul folosind

DN1 dinspre Braşov sau Sibiu şi care nu au ca destinaţie finală Municipiul

Făgăraș.

Inexistenţa unei centuri ocolitoare a Municipiului Făgăraş destinată

preluării traficului greu conduce la poluare fonică și deteriorare continuă a

arterelor principale (inclusiv a clădirilor de locuințe) precum B-dul Unirii /

Str. Tudor Vladimirescu, pe direcţia de intrare venind dinspre Braşov şi

Strada Doamna Stanca, la ieşirea din localitate spre Sibiu. În celălalt sens,

traficul greu întră în municipiu folosind Bd-ul Unirii continuând pe strada

Cimitirului/O. Paler, 13 Decembrie, zona Gării CFR, cu ieșire pe Str. Negoiu

către DN1.

Conform listei cu starea drumurilor naţionale din Ţara Făgărașului,

furnizate de CNADR –Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Braşov,

acestea sunt într-o stare tehnică bună, excepţie fac poziţiile kilometrice:

146+298 – 147+398 (Cârţişoara), 46+525 – 50+450 (Şinca Nouă) şi 58+316

– 60+520 (Şinca Veche). Aceste trei segmente de drumuri descrise

anterior sunt incluse în Programul de Reparaţii Capitale.

Pentru a identifica principalele cauze ce conduc la deteriorarea arterelor

principale din Municipiul Făgăraş s-au analizat volumele traficului de

tranzit generate de DN1. În analiză s-au folosit datele recensămintelor

generale de circulaţie realizate de către Centrul de Studii Tehnice Rutiere

şi Informatică - CESTRIN, din cadrul Companiei Naţionale de Autostrăzi şi

Drumuri Naţionale din România – CNADR. Recensămintele generale de

circulație se efectuează din 5 în 5 ani şi pentru aceasta s-au folosit valorile

din anul 2010.

Poziţiile kilometrice analizate au fost următoarele.

- Sector A: km 220+000 (ramificaţie DN1 cu DN73A – centru

Comuna Şercaia) – km 232+600 (DN1 direcţia Mândra – Făgăraş)

- Sector B: km 232+600 (DN1 direcţia Mândra – Făgăraş) – km

236+100 (DN1 direcţia Făgăraş – Beclean )

- Sector C: km 236+100 (DN1 direcţia Făgăraş – Beclean) – km

258+650 (ramificaţie DN1 cu DJ105C – centru Comuna Ucea)

14

Pentru a se evita eventualele confuzii trebuie făcută menţiunea că

punctele de recenzare nu sunt identice cu punctele de intrare în

Municipiul Făgăraş. Conform metodologiei de recenzare, punctele de

recenzare se aleg în zonele de ramificaţie cu alte drumuri naţionale sau

penetraţie a drumurilor secundare.

Tabel 4 Media zilnică anuală recenzată raportată la nivelul de serviciu al sectoarelor de drum naționale

Sector

recenzat

Vehicule fizice

(categorii

MZA1)

Vehicule

etalon

(MZA)

MZA

DN12

Starea

tehnică a

drumului

Nivel

de

serviciu

A 9.123 14.102

15.395

bună D

B 8.026 13.251 bună D

C 8.521 13.942 bună D

Sursa: CNADR –Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Braşov

Nivelul de serviciu reprezintă o estimare cantitativă a condiţiilor

operaţionale de desfăşurare a traficului exprimate prin viteza de

circulaţie, durata deplasării, confortul şi siguranţa circulaţiei. În practică se

utilizează 6 niveluri de serviciu notate cu litere de la A la F.

Din analiza fluxurilor de trafic, pentru cele trei sectoare recenzate, a

rezultat faptul că nivelul de serviciu se înscrie în categoria D pentru

drumuri cu 2 benzi, flux apropriat de instabilitate şi debite de serviciu cu

fluctuații considerabile.

1 MZA – Media zilnică anuală (veh.24/ore)

2 Media zilnică anuală a Drumului Naţional 1, pentru lungimea totală a acestuia

567,913km

Tabel 5 Elementele caracteristice aferente nivelului de serviciu al drumurilor

Elemente caracteristic

e

Nivelul de serviciu

A B C D E F

Condiții asigurate scurgerii

fluxului de trafic

Flux liber

Fux stabil Flux stabil

Flux apropiat

de instabilit

ate

Flux instabil

Flux forțat

Debite de serviciu

(veh. Etalon/oră)

Mici Medii Mari Mari cu fluctu-

ații consider

abile 1800

Capaci-tatea 2800

Sub capacita

te

Viteze corespunzăt

oare debitelor

maxime de serviciu

Mari Mari, dar pe

anumite sectoare

cu restricții datorate circulației

Medii cu

multe restricții datorat

e circula-

ției

Viteze medii cu fluctua-ții mari

Scăzu-te

Foarte scăzute

Libertate de manevră a

conducătorilor auto

Com-pletă

Aproape deplină

Parțial limitată

de circula-

ție

Mică, limitată

de circula-

ție

Aproa-pe nulă

Nulă

Confortul deplasării

Foarte bun

Bun Mediu Suficient Insufi-cient

Con-gestie trafic

Sursa: AND-584-2012 “Normativul pentru determinarea traficului de calcul pentru proiectarea drumurilor din punct de vedere al capacităţii portante şi al capacităţii

de circulaţie”; PD-189-2000 – “Normativ pentru determinarea capacităţii de circulaţie a drumurilor publice şi Highway Capacity Manual (HCM).

15

Sursa: capturi proprii, sept. 2013

Transportul pe străzile din interiorul municipiului este asigurat folosind

drumurile publice cu o suprafață totala de 432.708m2 ce însumează o

lungime totală de 59km. Dintre aceștia, la nivelul anului 2012 erau

modernizați 49km3 . Bulevardul Unirii este singura arteră realizată în profil

de patru benzi cu o bantă mediană verde. Restul străzilor au profile cu

două benzi de circulaţie cu lăţimi între 5.5 şi 9m. Excepţie fac străzile

Teiului, Tăbăcarilor şi parţial 1 Decembrie care au lăţimi de 12-16m dar pe

porţiuni foarte scurte şi cu potenţial scăzut de a forma axe de circulaţie.

3 Conform Planului de Acţiune pentru Energie Durabilă în Făgăraş

Lucrările de modernizare realizate în ultimii 5 ani constau în lucrări de tip

refacere covor asfaltic şi plombări punctuale. Sunt necesare intervenţii

capitale la reţeaua rutieră prin lucrări de reabilitare sau modernizare ce

trebuie efectuate obligatoriu după finalizarea lucrărilor la reţeaua de

distribuţie a apei potabile şi canalizarea apelor uzate. Lucrările de

modernizare trebuie de asemenea să includă și trotuarele și bordurile,

pentru a crește mobilitatea pietonală și accesibilitatea pentru persoane cu

deficiente de deplasare sau a cărucioarelor.

Un proiect de infrastructură major cu impact semnificativ asupra

accesibilității Municipiului Făgăraș este realizarea viitoarei autostrăzi care

va conecta Braşovul de punctul de frontieră de la Borş.

Poziţionarea

Municipiului Făgăraş faţă de viitoarea

autostradă Braşov -Borş

Sursa: PIDU Făgăraș

16

Este de așteptat ca această autostradă să genereze un impact major în

fluidizarea traficului în interiorul municipiului și, de asemenea, să

reprezinte un progres important în conectivitatea municipiului de alte

localități din țară.

Circulaţia feroviară se realizează folosind magistrala 200: Braşov – Făgăraş

– Sibiu – Vinţu de Jos – Deva – Arad – Curtici, respectiv pe tronsonul de

cale ferată simplă neelectrificată între Braşov – Podul Olt. Datorită acestei

poziţionări faţă de principalele noduri feroviare învecinate Făgăraşul este

conectat la o reţea de tranzit.

Poziţionarea Municipiului Făgăraş faţă de principalele noduri feroviere

Sursa: http://cfrsa.infofer.ro

.

17

Harta 1: Infrastructura rutieră și feroviară la nivelul Țării Făgărașului

18

Transport public şi privat

Transportul public local de persoane în interiorul municipiului, la data

realizării prezentei analize, se realizează prin curse regulate de către un

operator privat. Cele două trasee conectează zonele rezidenţiale de

zonele industriale şi de agrement. Primul traseu are lungime de 14.5km şi

este parcurs în 68 de minute, în care sunt incluşi timpii dintre staţii (35

minute) şi timpii totali de staţionare(33 de minute). Pentru traseul

numărul unu staţiile de oprire-pornire se regăsesc în: Str. Cireşului, Str.

Ghe. Doja, Str. Podului, Str. Mihai Viteazul, Bd-ul Unirii, Str. N. Bălcescu,

Str. Teiului, Str. 13 Decembrie, Şos. Combinatului, Str. Ciocanului, Str.

Mircea Eliade, Str. Ion Creangă, Str. Negoiu, Str. N. Bălcescu, Str. V.

Alecsandri, Str. Tăbăcari, Str. T. Vladimirescu, Str. Tăbăcari, Str. Mihai

Viteazul, Str. Podului, Str. Ghe. Doja, Str. Cireşului. Cel de-al doilea traseu

are o lungime de 11km şi este parcurs în 61 de minute, în care sunt incluşi

timpii dintre staţii (29 minute) şi timpii totali de staţionare (32 de minute).

Pentru traseul numărul doi staţiile de oprire-pornire se regăsesc în: Str.

Vlad Ţepeş, Str. D-na Stanca, Str. Octavian Paler, Str. 13 Decembrie, Str.

Negoiu, Aleea IUC, Str. T. Vladimirescu, Str. Tăbăcari, Bd-ul. Unirii, Str. D-

na Stanca, Str. Vlad Ţepeş.

Transportul navetiştilor din şi spre Braşov sau Sibiu se realizează folosind

soluţiile private de transport public sau cu mașina personală.

Conform datelor colectate de la Serviciul Venituri Bugetare se observă o

creştere a vehiculelor înregistrare în anul 2012, aproximativ 10.450, faţă

de valoarea anului 2010, aproximativ 10.030. Această creştere a

numărului de vehicule conduce la poluare fonică și a aerului și creează

condițiile unui trafic intensificat în interiorul municipiului.

O alternativă la îmbunătăţirea transportului public este transferarea

volumelor de călători către transportul velo pentru conectarea și în

vecinătatea zonelor de interes. Dimensiunile relativ mici ale reţelei

stradale dar şi existenţa unor situri istorice importante pentru municipiu,

precum Cetatea Făgăraşului, pot conduce la implementarea cu succes a

unor rețele de piste de biciclete, cu utilizare atât pentru localnici cât și

turiști. De altfel, consultările cu cetățenii au relevat interes în dezvoltare

de piste de biciclete și a unor locuri de parcare pentru acestea, atât în

zona centrală cât și în cartiere.

Tabel 6 Numărul de vehicule înregistrate în Municipiului Făgăraş, anul 2012

Tip înregistrare Autoturisme Autovehicule >12t Motociclete / scutere Autobuze /autocare/microbuze Remorci /rulote

Persoane fizice 7.704 287 262 4 595

Persoane juridice 760 605 12 35 211

Sursa: Serviciul Venituri Bugetare - Primăria Municipiului Făgăraş

19

Concluzii și implicații pentru strategie

Lipsa centurii ocolitoare conduce la valori ridicate ale

volumului de trafic (inclusiv trafic greu) dar şi la un nivel de

zgomot peste limitele admise;

Starea tehnică a străzilor în interior municipiului constituie

un punct slab referitor la potențialul de dezvoltare al

acestuia;

Neadaptarea transportului public la cerinţele tuturor

categoriilor de călători;

Alternative de transport puțin dezvoltate și insuficient

susținute (ex. transport cu bicicleta );

Implementarea unor soluţii de calmare a traficului pe

arterele intens circulate, în special prin construcţia unei

centuri ocolitoare pentru traficul greu;

Identificarea străzilor aflate într-o stare avansată de

degradare şi includerea acestora în programul local de

reabilitare şi modernizare ulterior finalizării celorlalte

lucrări tehnico-edilitare;

Implementarea în cadrul serviciului public de transport în

comun a unor linii alternative sezoniere;

Amenajarea unor rute alternative de transport folosind

transportul de tip velo și promovarea acestui mijloc de

transport.

20

4. Calitatea vieții și servicii

Aspect central în cadrul întâlnirilor de consultare, calitatea vieții din

Municipiul Făgăraș este influențată de aspecte precum accesul la utilități,

calitatea spațiilor publice sau calitatea serviciilor educaționale. Acestea

presupun atât elemente de infrastructură fizică cât și facilități și aspecte

socio-culturale ale vieții de zi cu zi. Așadar, atractivitatea orașului este

percepută de populație ca fiind produsul dintre caracteristicile fizice și

cele sociale – utilități și servicii publice (educație, sănătate, protecție

socială, spații verzi, siguranță publică etc.).

Discuțiile cu cetățenii orașului și cu reprezentanții instituțiilor vizate de

analiză reflectă faptul că anumite servicii publice deservesc nu numai pe

rezidenții Municipiului Făgăraș, ci și populația din întreaga zonă a Țării

Făgărașului. Acestea se referă la serviciile de sănătate, învățământ (cu

preponderență cel liceal), servicii sociale și cele de siguranța publică dar și

servicii culturale (anumite activități ale Casei de Cultură Făgăraș,Evidența

Persoanelor, Poliția, Muzeul Țării Făgărașului și Cetatea Făgărașului). Pe

de altă parte, utilitățile publice, școlile generale și cele primare sau

parcurile sunt destinate în special cetățenilor rezidenți ai orașului.

Servicii publice edilitare

Sistemul de alimentare cu apă potabilă şi canalizarea apelor

uzate

Municipiul Făgăraş dispune de sisteme de alimentare cu apă potabilă şi

canalizare ambele fiind, la data elaborării prezentei analize, în proces de

reabilitare şi extindere (prin proiectul “Extinderea şi reabilitarea reţelelor

de alimentare cu apă şi canalizare din localitatea Făgăraş”). Programul de

investiţii cofinanţat prin Programul Operațional Sectorial Mediu pentru

Făgăraş include reabilitarea captării şi a aducţiunilor de apă precum şi

construcţia unei staţii moderne de epurare. Elementele componente

principale ale sistemului care vor beneficia de reabilitare sunt:

“Reabilitarea conductei de aducţiune Iaşi-Făgăraş” în lungime de 10.648m

şi „Reabilitarea a 30 de puţuri de la fronturile de captare a apei de la Iaşi,

Hurez şi Pojorta”. Principalele surse pentru alimentarea reţelei de apă

sunt reprezentate de sursele subterane, dar şi din captări de izvoare

situate la nivelul bazinului hidrografic Olt Superior. Sursele de apă potabilă

existente asigură în totalitate necesarul de apă a populației datorită

reducerii activităţilor de pe platforma industrială a oraşului. Totuşi cele

două proiecte care fac referire la captarea şi aducţiunea apei sunt

necesare pentru o dezvoltare sustenabilă a Municipiului Făgăraş.

Conform datelor obţinute de la administratorul celor două reţele, S.C. Apă

Canal Sibiu S. A. – operator regional, 97% din străzile municipiului sunt

conectate la reţeaua de apă potabilă, respectiv 94% la reţeaua de

canalizare. Prin opiniile exprimate de cetățeni în cadrul consultărilor

publice s-au semnalat nemulțumiri cu privire la capacitatea și vechimea

acestor rețele. Principalele probleme tehnice ale reţelei de apă potabilă se

vor elimina, însă, prin reabilitarea celor 29 km existenţi şi extinderea

acesteia cu încă 3,4 km. Pentru reţeaua de canalizare este prevăzută

reabilitarea celor 28 km existenţi şi extinderea acesteia cu încă 6km.

Vechimea în funcţionare a actualei reţele variază de la 30 la 50 de ani,

valoare într-adevăr peste valoarea normată de utilizare. Conform

operatorului regional prin planul de investiţii pe termen lung, pentru

Municipiul Făgăraş, în etapa de finanţare 2014-2020 se urmăreşte

reabilitarea reţelei de alimentare cu apă cu aproximativ 25km şi

21

extinderea cu aproximativ 5km. Pentru reţeaua de colectare ape uzate se

urmăreşte reabilitarea a 16km şi extinderea acesteia cu aproximativ 2km.

Necesarul total de apă pentru Municipiul Făgăraş este de 10.691 mii

m3/an, din care 6.583 mii m3/an sunt reprezentați de apa potabilă

pompată în sistem. Din volumele de apă prezentate anterior aproximativ

5.700 mii m3/an sunt distribuiţi consumatorilor casnici. Totalul

branşamentelor la nivelul anului 2012 ajunge la valoarea de 3.348

conform tabelului de mai jos.

Tabel 4 Branşamente pe categorii de beneficiar în Municipiul Făgăraș, anul 2012

Categoria de beneficiari Număr branşamente

Locuinţe individuale şi blocuri de locuit 2805

Agenţi economici 464

Instituţii publice 75

Agenţi industriali 4

Sursa: Fişa localității DJS Braşov.

Deşi un procent ridicat din totalul volumului de apă uzată colectată în

reţeaua de canalizare este procesată în staţia de epurare, datorită

vechimii instalaţiilor, s-au observat limitări tehnologice în procesul de

epurare. Prin implementarea proiectelor de reabilitare şi extindere a

reţelei de canalizare trebuie evitată depăşirea parametrilor de procesare a

apelor uzate în stația de epurare. Pentru ca volumul de apă epurat

deversat în râul Olt să corespundă normelor de protecţie a mediului în

vigoare operatorul regional are în vedere implementarea proiectului

„Modernizarea şi extinderea staţiei de tratare ape uzate Făgăraş”. Acest

proiect se doreşte a fi implementat la începutul perioadei de finanţare

2014-2020 şi cuprinde următoarele obiecte de investiții: treaptă epurare

mecanică şi biologică, inclusiv treaptă terţiară, decantare secundară,

dezinfecţie cu UV, instalaţie automată fotovoltaică, sistem SCADA,

contorizare intrare-ieşire apă, bazine de retenţie ape pluviale, sistem

deshidratare nămol până la 70-80% substanţă uscată, construcţii auxiliare

administrative şi de mentenanţă. Apele uzate industriale provenite de pe

platforma industrială sunt pre-epurate şi epurate de fiecare agent

economic în regim propriu. Ulterior acestea sunt evacuate în pâraiele

Berivoi şi Racoviţa.

În concluzie, se impune implementarea proiectului de reabilitare a

sistemului de apă şi canalizare, dar şi branşarea tuturor zonelor locuite din

Municipiul Făgăraş la acesta.

Sistemul de alimentare cu energie electrică

Sistemul de alimentare cu energie electrică din municipiu este conectat la

reţeaua naţională operată de către S.C. ELECTRICA FURNIZARE S.A.

Aceasta are în administrare următoarele reţele: medie tensiune (20 Kv cu

o lungime de 30km) şi joasă tensiune (0,4 Kv cu o lungime de 54km).

Reţeaua de iluminat public în lungime de 10km (0,4 kv) se află în

administrarea Primăriei Municipiului Făgăraş. Numărul total de abonaţi a

atins la nivelul anului 2012 valoarea de 17.000, din care 16.000 sunt

reprezentaţi de beneficiari persoane fizice şi 1.000 beneficiari persoane

juridice.

Atât reţeaua de distribuție cât şi reţeaua publică de iluminat necesită

modernizări punctuale datorate îmbătrânirii fizice a cablurilor şi a

punctelor de transformare ce au în prezent un randament scăzut.

Totodată este necesară extinderea reţelei de iluminat public în zonele

urbane unde aceasta este deficitară.

22

Harta 2 Existența rețelelor de alimentare cu apă și canalizare la nivelul Țării Făgărașului

23

Pe teritoriul Țării Făgărașului sunt vizate investiții în instalații de

valorificare a potențialului de energie regenerabilă, în special solară

(ilustrat în Anexa 6).

Sistemul de alimentare cu gaze naturale

Reţeaua de alimentare cu gaze naturale este în administrarea

S.C.DISTRIGAZ SUD S.A. şi este conectată la magistrala Mediaş – Bucureşti.

Reţeaua de distribuţie din municipiu măsoară aproximativ 100km (84 –

conducte din polietilenă, 15km conducte din oţel) şi acoperă în prezent

aproximativ 95% din suprafaţa municipiului. În perioada 2000-2003

conductele componente reţelei au fost înlocuite integral iar contoarele în

procent de 60%. Numărul de branşamente atinge valoarea de 3.068 la

nivelul anului 2012 cu lungime totală de 23,2km (1.229 branşamente din

ţevi de oţel cu o lungime de 12,6km şi 1.839 branşamente din ţevi de

polietilenă cu o lungime de 10,6km).

Sistemul de telecomunicaţii

Municipiul Făgăraş are în funcţiune o centrală Pentaconta de 10.000 de

linii, o centrală telegrafică automată de 20 de linii şi o centrală automată

interurbană, instalate în clădirea oficiului PTTR din centrul localităţii.

Reţeaua telefonică urbană este alcătuită din instalaţii subterane sau

aeriene pe stâlpi şi pe faţadele clădirilor. Pe linia Braşov – Făgăraş – Sibiu

este pozat un cablu interurban de fibre optice.

In zona centrală sunt realizate instalaţii subterane, pe principalele artere de circulaţie, în ansamblurile de locuinţe. Canalizaţiile subterane sunt executate prin tuburi din beton 1 x 4 canale sau prin ţevi din PVC. Căminele de vizitare (de tragere) sunt din beton armat.

Reţeaua telefonică interurbană este în cea mai mare parte în canalizaţie subterană şi în zone periferice, pe porţiuni reduse, direct în săpătură. Municipiul are acoperire GSM fiind deservit de toţi operatorii existenţi la nivel naţional. Multe reţele telefonice sunt montate pe faţadele clădirilor fiind necesară

înlocuirea acestor reţele cu canalizaţii subterane. Capacitatea reţelelor

telefonice este limitată şi este necesară înlocuirea lor cu fibre optice de

capacitate ridicată.

Sistemul de alimentare cu energie termică

La nivelul anului 2012, cartierele de blocuri de locuinţe şi unele instituţii

publice precum şcolile sau spitalul municipal sunt încălzite, folosind

sistemul centralizat de furnizare a energiei termice asigurat de

S.C.ECOTERM S.A. Această societate funcţionează ca prestator de servicii

sub autoritatea Consiliului Local Făgăraş. Lungimea reţelelor de distribuţie

a energiei termice atinge valoarea de 21.417km. Aceste reţele distribuie în

sistem centralizat atât agent termic necesar încălzirii, dar şi apă caldă

menajeră. Instalaţiile pentru prepararea apei calde menajere dar şi

întregul sistem de distribuţie a fost reabilitat în perioada 1998-2001, iar la

momentul respectiv Municipiul Făgăraş a fost primul oraş din România

unde sistemul de încălzire este monitorizat în permanenţă de la sursă

până la consumator. Contorizarea termică a încălzirii apartamentelor fost

finalizată în anul 2008 prin montarea de repartitoare electronice şi

robinete termostatice pe fiecare calorifer. Datorită alternativei de

instalare a microcentralelor termice de apartament conectate la reţeaua

de gaze naturale, procentul debranşărilor de la reţeaua de termoficare a

atins în anul 2010 nivelul de 58,19% din totalul beneficiarilor inițiali. Ca

urmare a acestor debranșări de la sistemul public de alimentare cu

24

energie termică şi apă menajeră, dar şi a insuficientei izolări termice a

reţelei în subsolul unor blocuri de locuinţe, rețeaua nu funcționează la

întreaga capacitate proiectată.

Sistemul de salubrizare şi gestionarea deşeurilor

Activitatea de colectare, transport şi depozitare a deşeurilor menajere şi

industriale de la populaţie şi agenţi economici din Municipiul Făgăraş,

Comuna Hârseni şi Comuna Beclean, inclusiv satele componente, este

desfăşurată de către S.C. SALCO SERV S.A. Făgăraş.

Sistem de precolectare selectivă a deşeurilor reciclabile în Municipiul Făgăraş,

Sursa: Fotografia Consultantului, aug. 2013

Precolectarea inițială a deşeurilor menajere de la beneficiarii casnici şi de

la agenţii economici non-industriali se realizează prin intermediul a 330 de

euro-containere. Deşeurile cu potenţial ridicat de reciclare, precum hârtia,

plasticul sau sticla sunt colectate folosind eurocontainerele stradale.

Deșeurile menajere colectate de la beneficiarii casnici sunt ulterior

transportate la depozitul amplasat în vecinătatea Municipiului Săcele.

Depozitul din Dealul Galaţiului, şi-a sistat depozitarea conform H.G.

349/2005. În acest depozit mai sunt acceptate doar deşeurile provenite

din construcții şi demolări. Aceste tipuri de materiale se pot folosi ca şi

straturi de protecţie şi izolare în procesul de ecologizare şi închidere

definitivă. Deşeurile provenite din echipamentele electrice şi

electrocasnice sunt colectate, dezasamblate, reciclate până la eliminarea

nepoluantă prin centrele DEE-RoRec (Asociaţia Română pentru Reciclare) .

În anul 2011 societatea a preluat şi activitatea de salubrizare stradală, a

pieţelor şi deszăpezirea din Municipiul Făgăraș.

Conform Sistemului de Management Integrat al deşeurilor în Judeţul

Braşov este prevăzută construcția unei “Staţii de sortare şi tratare

mecano-biologică a deşeurilor menajere” care va deservi în întregime Ţara

Făgăraşului, cu posibilităţi de extindere la nivelul judeţului. Totodată

trebuie menţionat faptul că prin viitoarea extindere a staţiei de sortare şi

tratare alte categorii de deşeuri vor fi valorificate (de exemplu deşeurile

din construcţii şi demolări sau deşeurile stradale). Localizarea viitoarei

platforme de sortare şi deshidratare se află în vecinătatea Municipiul

Făgăraş, conducând la reducerea costurilor de transport a deşeurilor

colectate.

Mai mulți făgărășeni au menționat în cadrul întâlnirilor de consultare că

există un disconfort creat de modul de organizare și colectare a deșeurilor

(miros, mizerie în jurul punctelor de colectare, amplasarea improprie a

acestora). Pentru că majoritatea sistemelor de colectare a deşeurilor s-au

amplasat cu acordul asociaţilor de proprietari se observa necesitatea

implementării unor programe de informare şi educare privind avantajele

sistemului de colectare selectivă.

25

Dezvoltarea bazei materiale de colectare şi transport a deșeurilor spaţiul

public făgărășean se află în proces de transformare și municipiul își asumă

din ce în ce mai mult calitatea de destinaţie turistică.

Servicii de sănătate, asistență socială și educație Calitatea vieții este direct influențată de serviciile publice de sănătate,

asistență socială și educație, furnizate de autoritățile publice locale.

La nivel agregat, Indicele Dezvoltării Sociale Locale4 (harta 3) evidențiază

poziția Municipiului Făgăraș în contextul Țării Făgărașului. Analiza indicilor

calculați pentru anii 2002 respectiv 2011, indică evoluția în timp și

amplitudinea decalajelor de dezvoltare dintre localități. Analiza

contextului extins al județelor Brașov și Sibiu arată că zona Țării

Făgărașului a performat mai slab decât localitățile din jurul orașelor Sibiu

și Brașov, cele mai apropiate centre urbane mari. Disparitățile la nivel

teritorial se măresc în contextul în care resursele umane dar și cele

economice se îndreaptă spre cei doi poli urbani.

Sistemul medical este concentrat în jurul Spitalului Municipal Făgăraș,

care se confruntă cu un deficit acut de resurse umane (cadre medicale

precum și cadre sanitare medii) după cum a fost menționat în cadrul focus

grupurilor de consultare. În plus, spitalul are nevoi de investiții in

aparatură medicală și modernizarea clădirii, inclusiv reabilitare termică.

Serviciile medicale acoperă necesarul populației iar pentru servicii

specializate pacienții sunt direcționați spre spitalele din Brașov.

4 Indicele Dezvoltării Sociale Locale reprezintă un demers inițiat de Prof. Dumitru Sandu, în

cadrul Facultății de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea din București cu scopul de a sintetiza nivelul de dezvoltare al localităților din România. În compoziţia indicelui se regăsesc date cu privire la starea socioeconomică a populației și accesul la servicii publice.

Serviciile de asistenţă socială sunt asigurate de Serviciul Public de

Asistență Socială din cadrul Primăriei Făgăraș. Activitatea instituției constă

în special în plata prestațiilor sociale, de care au beneficiat aproximativ

2.000 de persoane în anul 2012 (INS). Sunt oferite servicii publice de

protecție socială pentru copii (două centre de plasament aflate în

subordinea Consiliului Județean Brașov), servicii destinate vârstnicilor

precum și o cantină de ajutor social.

Au fost realizate investiții recente în dezvoltarea unui cămin pentru

vârstnici modern, acesta nefiind încă pus în funcțiune din cauza faptului că

nu a fost identificat un operator economic licențiat dispus să preia

gestionarea acestei unități. Pentru o astfel de unitate, ar putea exista

interes atât pentru persoane de vârsta a treia din oraș, cât și din afara

orașului.

Centru rezidențial pentru persoane vârstnice construit în Municipiul Făgăraș (Str. Cetății), încă nepus în funcțiune. Sursa foto: captură proprie, sept. 2013

26

Harta 3 Indicele Dezvoltării Sociale Locale în cadrul Țării Făgărașului

27

În completarea acestora, organizațiile neguvernamentale precum

Societatea de Binefacere Diakonia sau Asociația pentru Participare

Cetățenească derulează proiecte sociale și oferă servicii pentru copii,

vârstnici și persoane cu dizabilități.

În ceea ce privește sectorul educației, declinul demografic a afectat

semnificativ situația învățământul în oraș prin scăderea efectivelor de

elevi (vezi tabelul de mai jos). În anul școlar 2013-2014 funcționau la nivel

de oraș opt grădinițe, patru școli primare și gimnaziale, cinci licee, o școală

postliceală sanitară și un club al copiilor.

Oferta de învățământ liceal din Făgăraș este una diversificată, două licee

având profil teoretic, unul tehnic, unul agricol/tehnologic și ultimul

teologic. Instituțiile de învățământ susțin activități variate legate de

specificul zonei, spre exemplu Colegiul Național Doamna Stanca

promovează istoria comună și legătura cu comunitatea săsească oferind

un ciclu de predare în limba germană. În plus, există o paletă diversificată

de activități extracurriculare disponibile elevilor de toate vârstele.

Tabel 7 Evoluția numărului de elevi și cadre didactice în Municipiul Făgăraș

2007 2008 2009 2010 2011

Număr elevi 6.130 5.852 5.820 5.633 5.515

Număr cadre didactice

594 595 558 473 430

Sursa: DJS Brașov, fișa localității

Facilități de petrecere a timpului liber și spațiu public

Activitățile și facilitățile de petrecere a timpului liber și spațiile publice

susțin interacțiunea la nivelul comunității, contribuie la echilibrul social și

creșterea calității vieții a făgărășenilor.

Activitatea culturală din oraș este subfinanțată și se centrează în jurul

evenimentelor organizate de instituții precum Casa de Cultură Municipală,

Muzeul Țării Făgărașului și Primăria Municipiului Făgăraș. Lipsa

investițiilor semnificative se resimte în calitatea infrastructurii existente și

oferta limitată de astfel de activități, fapt semnalat și în discuțiile cu

cetățenii. Casa de Cultură Municipală necesită investiții de modernizare a

spațiilor din incinta sa, pentru sala mare existând deja o inițiativă de

modernizare în curs.

Evenimentele culturale, sportive și de divertisment s-au extins, în ultima

perioadă, ca număr și amploare (ex. Zilele Cetății Făgărașului,

Transylvanian Bike Week aflat la prima ediție în 2013, Festivalul Medieval

Turnirul Cetăților, Semimaratonul Țării Făgărașului, ș.a.). Cu toate acestea,

cetățenii semnalează încă faptul că frecvența acestor evenimente este

încă insuficientă. Se remarcă în special lipsa activităților cultural-artistice

de timp liber ce țin de teatru și film, cele două cinematografe existente în

Făgăraș fiind închise.

28

Fostul Cinematograf Transilvania a fost închis în urmă cu mai bine de 15 ani. Deși mulți cetățeni, în special tineri, s-au plâns de lipsa unui cinematograf în oraș, se pune problema rentabilității economice a unei asemenea infrastructuri. Modernizarea și darea în funcțiune, în parteneriat public privat, a cinematografului trebuie să ia în calcul diversificarea activităților găzduite de acesta pentru a asigura recuperarea costurilor de funcționare.

Sursa: captură proprie, sep. 2013

Pentru segmentul de elevi, există o ofertă diversă de programe extra-

curriculare derulate de școli sau de instituții precum Clubul Copiilor, Casa

de Cultură și diverse asociații neguvernamentale locale.

Parcurile și spațiilor verzi nu acoperă necesarul populației, în special în

zonele de locuințe. Parcul principal al orașului, amplasat la marginea de

sud, în apropierea sitului industrial, nu este amenajat necorespunzător și

în consecința prea puțin utilizat, în ciuda potențialului deosebit.

S-au realizat însă investiții în ultimii ani în amenajarea de noi locuri de

joacă, fapt apreciat de cetățeni, însă destinat unui anumit segment de

vârstă. Consultările cu tinerii la Zilele Cetății au relevat nevoia de

amenajări suplimentare pentru practicarea sporturilor (ex. modernizarea

terenului de fotbal, terenuri de basket/volei, skating, s.a.) sau plimbări în

aer liber (ex. de-a lungul râului Olt).

Stângă: parc de joacă pentru copii, recent amenajat / Dreapta: parcul mare al orașului, necesitând investiții în amenajarea aleilor și a spațiului verde

Sursa: captură proprie, aug. 2013

Două spații publice foarte apreciate de localnici sunt zona centrală din

jurul Cetății Făgărașului și Piața Republicii, ambele creând un ambient ce

pune în valoare spațiul verde combinat cu elemente de patrimoniu

construit.

Potrivit analizei Planului Urbanistic General completate de discuțiile cu

cetățenii Făgărașului, spațiile publice din oraș nu sunt folosite însă la

potențialul lor maxim. Doar bulevardele principale au beneficiat de pe

urma proiectelor de modernizare, aleile din cartiere necesitând investiții.

Acestea trebuie completate și de investiții pentru creșterea calității

spațiilor pietonale, împreună cu mobilier urban, aspecte ce pot fi

combinate cu intervenții artistice și scuaruri cu vegetație. În plus, spațiile

publice trebuie adaptate pentru nevoile familiilor tinere cu copiii dar și

pentru persoanele cu dificultăți de deplasare.

29

Prezenta câinilor comunitari a fost semnalată de asemenea ca o problemă

în creștere, contribuind la sentimentul de insecuritate al spațiilor publice.

S-a semnalat prin urmare nevoia de a extinde sau dezvolta noi adăposturi

pentru animale, precum și crearea cadrului adecvat pentru punerea în

aplicare a legislației specifice pentru gestionarea activității de ecarisaj.

Un loc de agrement mult frecventat de făgărășeni dar și de persoane din

afara orașului este reprezentat de Complexul de Agrement Laguna

Albastră, dezvoltat ca investiție privată în estul orașului. Deși foarte

apreciat, Complexul Laguna Albastră este perceput de mulți localnici ca

fiind puțin accesibil, atât din punct de vedere al costurilor cât și al locației.

Un alt ștrand a funcționat în Făgăraș în parcul de lângă situl industrial,

acesta fiind însă, la momentul elaborării analizei, dezafectat. În urma

consultărilor, s-a desprins ideea necesității de a investi în reabilitarea

bazinelor municipale, care să permită deservirea tuturor categoriilor

sociale. Mai mult, pentru a permite practicarea înotului și a altor sporturi

acvatice (polo etc.) indiferent de sezon este necesară amenajarea unui

bazin didactic acoperit.

Un alt sport îndrăgit de tinerii făgărășeni este fotbalul. Există cinci loturi

de fotbal în cadrul Clubului Municipal Făgăraș, ce cuprind cinci categorii

de vârstă. Clubul dispune de baza sportivă a orașului- stadionul și

terenurile aferente. Sunt practicate de asemenea sporturi precum karate,

judo și handbal.

Complexul de Agrement Laguna Albastră

Sursa foto: www.lagunaalbastra.ro

Fostul ștrand de lângă situl industrial, în prezent aflat în paragină

Sursa foto: captură proprie, sept. 2013

30

Concluzii și implicații pentru strategie

Calitatea vieții la nivelul orașului este influențată de calitatea

mediului construit precum și accesul la servicii publice;

Vechimea reţelelor de alimentare cu apă şi canalizare conduce

la furnizarea acestor servicii la standarde subnormate;

Uzura fizică punctuală a elementelor aferente sistemelor de

distribuție gaze naturale, termoficare şi energie electrică

poate conduce la blocaje şi întreruperi în tot sistemul;

Lipsa unei staţii de sortare a deşeurilor municipale şi a unui

depozit de deşeuri ecologic în vecinătatea Municipiului

Făgăraş conduce la efecte negative din perspectiva protecției

mediului şi a consumului de carburanţi;

Degradarea mediului construit aferent zonelor de locuire

conduce la valori ridicate ale consumului de energie termică şi

electrică.

Oferta educațională este diversificată și este completată de

activități extra-curriculare;

Infrastructura de sănătate necesită modernizări, nefiind

aliniată nevoilor comunității (clădiri și echipamente medicale);

Există o retenție slabă a resursei umane bine pregătite în

localitate;

Activitățile de petrecere a timpului liber sunt limitate;

Instituțiile culturale necesită investiții de modernizare.

Este necesară implementarea proiectelor de reabilitare şi

extindere a reţelelor de apă şi canalizare, inclusiv a puţurilor

de captare şi a sistemului de aducțiune Iaşi-Făgăraş;

Se impune implementarea unui sistem de management

integrat al deșeurilor, incluzând construcția staţiei de sortare

şi deshidratare mecano-biologică care va deservi Municipiul

Făgăraş dar şi comunele învecinate;

Se preconizează investiții în infrastructura de sănătate locală şi

creșterea calității serviciilor de asistenţă socială;

Promovarea soluţiilor de anvelopare termică a clădirilor de

locuit.

Îmbunătățirea funcției de prevenție a serviciilor de asistență

socială ar putea reduce din costul și amploarea serviciilor

sociale necesare;

Promovarea și susținerea parteneriatului public-privat privind

servicii sociale;

Investiții de modernizare și adaptare a spațiului public pentru

a întâmpina nevoile cetățenilor.

31

5. Comunitate

Comunitatea din Făgăraș reprezintă un caz particular pentru că, de-a

lungul timpului, a polarizat activitatea socio-culturală din zona Țării

Făgărașului. Din poziția de capitală a microregiunii, orașul a fost

dintotdeauna cel mai important centru economic și social. În perioada

comunistă, în combinatul din oraș erau angajați foarte mulți locuitori din

comunele din zonă și prin activitățile artistice, Făgărașul se prezenta ca

elementul central al vieții culturale. În ultimii ani, relația de dependență

dintre municipiu și regiune a scăzut ca importanță. Însă, Țara Făgărașului

constituie în continuare o zonă organică, cu un grad ridicat de interacțiune

socioeconomică dar și o arie culturală distinctă, cu o identitate locală

puternică și cultivată activ.

În prezent, Municipiul Făgăraș resimte puternic fenomenul de declin

demografic. Cu un maxim de 46.000 mii de persoane înregistrat în 1992,

orașul are astăzi cu 30% mai puțin - aproximativ 31.000 de persoane. O

situație similară se înregistrează și la nivelul Țării Făgărașului care a scăzut

ca număr de persoane cu 20% ajungând în 2011 la 89.000 persoane.

Scăderea numărului de persoane se manifestă în același timp cu un

fenomen de îmbătrânire a populației. Dacă în 1992, populația între 0 și 14

ani reprezenta 26% din totalul populației, la recensământul din 2011 acest

procent era la valoarea de 16%. Valoarea este similară cu cea a județului

Brașov (15,5%) și cu cea națională (15.8%).

32

Din punct de vedere etnic, majoritatea făgărășenilor (84%) s-au declarat

români în timp ce minoritățile din oraș sunt reprezentate de populația de

etnie roma, respectiv maghiară, fiecare cu câte 4%. Pentru mai mult de 8%

din cetățenii din oraș, informația cu privire la etnie nu este disponibilă. În

trecut, Făgărașul a cunoscut o diversitate etnică semnificativă-

comunitatea săsească și cea evreiască având o prezență însemnată în

oraș.

Capital social și conviețuire Capitalul social se referă la tipul și multitudinea de conexiuni din interiorul

unei comunități și gradul de coeziune al acesteia. Acest aspect este cu atât

mai importat pentru o comunitate relativ mică, precum cea a orașului

Făgăraș. Un capital social ridicat înseamnă capacitate crescută a

comunității locale de a valorifica resurse, de a se mobiliza spre o cauză

comună și de a rezista unor perioade mai puțin prielnice. Capitalul social

poate fi observat din modului în care oamenii își petrec timpul liber,

activitățile sociale din spațiile publice sau nivelul de asociativitate și

parteneriat local.

Relațiile sociale și interacțiunea dintre făgărășeni pot fi analizate pe mai

multe paliere. Pe de o parte, orașul Făgăraș este un oraș relativ mic,

activitățile sociale și de zi cu zi facilitează interacțiunea în cadrul

comunității și există sentimentul că toate persoanele se cunosc între ele.

Pe de altă parte, există diferențe între cartierele din oraș. Potrivit

relatărilor din cadrul întâlnirilor cu cetățenii de la Zilele Cetății, locuitorii

din cartierele de blocuri (ex. Tudor) experimentează alte interacțiuni de

vecinătate față de locuitorii din cartiere de case – locuințe individuale (ex.

Galați), fiecare cartier având de asemenea identitatea sa distinctă.

În același timp informațiile culese în cadrul focus grupurilor sugerează

fracturi sociale între diverse părți din oraș, în special o segregare a

comunităților de etnie romă, cele mai mari fiind situate la marginile

orașului, în cartierele Combinat și Galați. Interacțiunile dintre aceste

cartiere și zonele limitrofe sunt foarte reduse.

Tradițiile sunt un important factor ce cultivă capitalul social,

Sursa: www.tarafagarasului.eu

Organizațiile societății civile reprezintă punerea în practică a capitalului

social. Nivelul de asociativitate (numărul de organizații non –

guvernamentale raportat la populație) la nivelul orașului (3,7‰) dar și a

Țării Făgărașului (3,0‰), nu este foarte depărtat de media națională

(3,4‰) dar mai scăzut decât în Regiunea Centru (4,7‰). Asociațiile

culturale și cele de profil agricol sunt cele mai numeroase. Se remarcă de

asemenea prezența unei case a ONG-urilor în proximitatea primăriei, ce

sprijină organizațiile locale prin oferirea de spații necesare pentru

desfășurarea activității. Începând cu 2013, a fost înființată și o fundație

comunitară ce își desfășoară activitatea la nivelul întregii zone. Fundația

33

Comunitară Țara Făgărașului are ca scop mobilizarea resurselor de toate

tipurile din comunitate și susținerea inițiativelor locale individuale sau ale

organizațiilor nonprofit.

La nivel de microregiune, sunt de menționat inițiative de tip economie

socială de la Lisa (La Vâltori), Șercaia (Căminul Canaan) și Mândra (Muzeul

de Pânze și Povești) ce oferă alternative viabile economic pentru nevoile

comunităților locale. Astfel de proiecte se bazează pe un nivel ridicat de

capital social și generează un impact social semnificativ. La Vâltori Căminul Canaan Muzeul de Pânze și Povești

Impactul restructurării economice și a pierderii miilor de locuri de muncă

din oraș din ultimii 20 de ani, urmat de o migrație masivă a persoanelor

tinere în alte orașe din țară (Brașov, Sibiu, Cluj) și în străinătate (Italia și

Spania), au afectat puternic rețelele sociale locale. Inițiativele de

consolidare a coeziunii sociale sunt în fază incipientă și nu fac față nevoilor

societății. Astfel, din informațiile colectate în timpul consultărilor,

serviciile sociale din partea primăriei și intervențiile mediului

neguvernamental nu acoperă toate nevoile comunității, resursele umane

și cele financiare fiind limitate. Astfel, necesitățile unor grupuri

defavorizate precum romii , sau persoanele care nu au o situație materială

stabilă nu sunt adresate corespunzător.

Concluzii și implicații pentru strategie

Societatea civilă locală este în proces de sedimentare și

consolidare;

Fracturi sociale între diverse părți din oraș, în special o

segregare a comunităților de etnie romă;

Există numeroase ONG-uri, acoperind domenii diverse;

Există numeroase inițiative de antreprenoriat social la

nivelul întregii Țări a Făgărașului;

În general, există o deschidere către colaborare și

parteneriat atât la nivelul public cât și cel privat;

Este foarte importantă asigurarea unui mediu prielnic pentru

interacțiune socială, atât prin spațiile publice cât și activitățile

susținute în oraș;

Încurajarea comunicării și a relațiilor de parteneriat între diverși actori

locali;

Susținerea inițiativelor neguvernamentale locale și a colaborării cu

parteneri din afara Țării Făgărașului;

Susținerea incluziunii sociale și a inițiativelor de dezvoltare comunitară

pentru grupurile defavorizate din oraș.

34

6. Patrimoniu și identitate locală

Patrimoniul cultural al orașului FăgărașPatrimoniul cultural, înțeles drept “moștenirea” comună a colectivității,

parte integrată a mediului de viață, poate juca un rol esențial în creșterea

atractivității unui teritoriu, dezvoltarea echilibrată a economiei locale și

sprijinirea coeziunii sociale în cadrul comunității.

Reflectând tendința convențiilor internaționale5 de a recunoaște

pluralitatea valențelor asociate cu ideea de patrimoniu cultural - incluzând

tradiții, peisaje culturale, arhitectură și spații publice calitative - prezentul

capitol se concentrează pe identificarea elementelor de patrimoniu ce au

o însemnătate deosebită pentru comunitate, fie formalizată (prin clasare

etc.), fie informală ( inițiative civice, cutume etc.). Mai mult, sunt analizate

(1) expresii ale specificului făgărășean și contribuția lor la identitatea

locală, dar și (2) rolul dezirabil al sectorului public și al celui privat.

În municipiul Făgăraș sunt clasate 27 monumente în lista monumentelor

istorice elaborată de Ministerul Culturii și Cultelor6, printre care se

regăsesc structuri de tip casă de secol XVIII, lăcașuri religioase de secol

XVIII și două ansambluri urbane ( “Zona de nord a orașului” cu datare între

secolele XIII-XX și ” Zona Morii”, cu datare sec XVIII- XIX. Având o

importanță culturală deosebită (clasa A) sunt desemnate Cetatea Făgăraș

și ansamblul acesteia (incinta interioară și bastionară, șanțul de apă),

5 ICCROM. (2005). Definiții pentru patrimoniu cultural și UNESCO. (2011).

Recomandarea pentru Peisaj Istoric Urban 6 Ministerul Culturii. (2010). Lista Monumentelor Istorice.

precum și Biserica “Sf. Nicolae” Brâncoveanu, Biserica reformată, Biserica

Sfânta Treime, Mânăstirea Franciscană și Casa Inocențiu Micu Klein.

Acest patrimoniu este cu atât mai valoros cu cât este contextualizat în

mediul construit specific zonei. Astfel, conservarea parțială a țesutului

tradițional de locuire (ansamblu de case, scuaruri, dependințe ale

ansamblurilor religioase) din Făgăraș este esențială pentru menținerea și

creșterea gradului de atractivitate pentru aceste obiective - atât pentru

rezidenți, cât și pentru vizitatori.

Spre exemplu, punerea în valoare a zonei Morii, clădirea fostelor

Băi Populare, vechea Sinagogă, Piața Republicii, parc cetate -

strada Tăbăcari;

Mai mult, la nivel regional este important de recunoscut circuitul

din care aceste obiective fac parte: spre exemplu, cetatea Făgăraș

în raport cu cetățile Bran, Râşnov, Rupea, Feldioara, Negru Vodă

sau Biserica “Sf. Nicolae” Brâncoveanu din Făgăraș în raport cu

Mânăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus.

35

Cetatea Făgăraș a fost construită în 1310 din ordinul lui Ladislau Apor, voievodul Ardealului. Este posibil ca cetatea să fi fost ridicată pe baza unei alte fortificații-

posibil castru roman - mărturie fiind tezaurul monetar daco-roman descoperit. Acest edificiu de factură mai veche se pare că se numea „Fogar“, iar de la acest nume ar fi

derivat și denumirea orașului în Făgăraș. Cu toate acestea, etimologia denumirii orașului Făgăraș rămâne subiectul mai multor teorii. Situată strategic, cetatea Făgăraș a

fost utilizată de-a lungul timpului de domnitori români (Vlaicu Vodă, Mircea cel Bătrân, Vlad Dracul), principi ardeleni și, în cele din urmă, de habsburgi. De altfel, în timpul

domniei Mariei Tereza (1740-1780), cetatea cunoaște modificări semnificative pentru ajustarea sa la funcții de castel-palat, aspectul său devenind asemănător cu cel actual.

Câteva dintre evenimentele istorice semnificative legate de Cetatea Făgăraș cuprind cele patru ședințe ale Dietei Transilvaniei și retragerea lui Mihai Viteazu după

înfrângerea de la Mirăslău. Între 1948-1960 cetatea a fost folosită drept închisoare pentru deținuții politici de către regimul comunist. Din 1965 este transformată în muzeu,

funcție principală ce o prezintă și astăzi, găzduind colecțiile Muzeului Ţării Făgăraşului ,,Valer Literat”. O nouă aripă a cetății a fost deschisă în 2013, ce permite accesul

vizitatorilor și în Turnul Negru și Pestriț. De asemenea, în prezent cetatea găzduiește sediul Bibliotecii Municipale Făgăraș.

În ciuda soluțiilor improvizate de până acum de a găsi o balanță între funcțiile culturale și de divertisment, specificul cetății se pretează unei utilizări multifuncționale

ce poate include utilizări precum: expoziții temporare, instalații în aer liber, camere în regim hotelier, ateliere pentru artizani, sală pentru concerte, conferințe și ceremonii,

cafenea-bistro, librărie, magazin pentru produse locale, platou de filmare etc. Puternic simbol pentru Țara Făgărașului, cetatea rămâne în centrul memoriei colective. Astfel,

o atenție deosebită trebuie acordată planului de valorificare al cetății- atât din punct de vedere al patrimoniului construit, cât și a valorilor simbolice asociate locului. De

altfel, nu întâmplător, o parte din cetatea Făgăraș a fost propusă drept locație pentru înființarea unui Muzeu al Rezistenței Anticomuniste din România.

Sursa: Șchiopu, I. (2008). Referat de specialitate- Cetatea Făgăraș. Făgăraș: Muzeul Țării Făgărașului (referat intern), website Muzeul Țării Făgărașului, interviuri Zilele

Orașului Făgăraș 2013

36

Patrimoniul cultural al Țării Făgărașului Zona Țării Făgărașului concentrează 14% din patrimoniul cultural clasat al

județului Brașov. Deși comparativ redus față de concentrarea din zona

Brașovului (71% din patrimoniu), Țara Făgărașului reunește de fapt o

diversitate spectaculoasă de resurse culturale și naturale ce nu sunt

neapărat evidențiate în registrele clasice. Diversitatea tradițiilor locale

combinată cu elemente de peisaj și patrimoniu natural contribuie la o

grad de atractivitate și unicitate ridicat pentru Țara Făgărașului, în orice

sezon.

Satele de la nord de răul Olt se remarcă prin arhitectura de factură

saxonă, cuprinzând valoroase situri de patrimoniu (ex. bisericile fortificate

de la Cârța și Cincu, Biserica Evanghelică fortificată din Cincșor ș.a.). Satele

de sub munte dețin o bogată cultură etnografică. Spre exemplu satul

Drăguș a fost subiectul primei campanii etnografice inițiate de sociologul

Dimitrie Gusti, păstrând și astăzi o multitudine de datini și construcții

vernaculare. Alte exemple includ Mânăstirea Brâncoveanu Sâmbăta de

Sus, Mânăstirea rupestră Șinca Veche, Complexul La Vâltori din Lisa,

Herghelia de la Sâmbăta de Jos, peisaje culturale rurale. Astfel de zone de

interes sunt puse în valoare de numeroase evenimente și manifestări

locale ce se desfășoară de-a lungul anului (vezi tabelul de mai jos).

Tabel 8 Exemple de tradiții și manifestări etnografice din Țara Făgărașului

Tradiții și festivaluri locale Locația și perioada

Roata în Flăcări Șinca Nouă

Sărbătoarea Narciselor Șercaia-Vad

Festivalul Cartofului Făgăraș

Zilele Cetății Făgărașului, Făgăraș

Festivalul Cetelor de Feciori din Țara Făgărașului Zile și nopți albe- festival de colinde și tradiții

Făgăraș

Buzduganul și Zilele Drăgușului Drăguș

Festivalul Pâinii Sâmbata de Sus

Sursa: Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale

Braşov și Consiliul Județean Brașov.

Festivalul cetelor de feciori din Țara Făgărașului

Sursa foto: lapasprintarafagarasului.blogspot.com Festivalul Buzduganului la Drăguș.

Sursa foto: captură proprie, aug. 2013 Roata în Flăcări la Șinca Nouă

Sursa foto: adevarul.ro

37

Patrimoniu natural al Țării Făgărașului

Elementele de patrimoniu construit sunt potențate de peisajul natural

dominat de creasta Munților Făgăraș, imagine emblematică pentru

identitatea locală. Traseele spectaculoase ce străbat munții Făgăraș

(inclusiv drumul transfăgărășean) reprezintă nu numai o activitate de

agrement și atracție turistică, dar mai ales o notă distinctivă pentru

potențialul stilului de viață făgărășean - activ și aproape de natură. Din

păcate, fragmentarea conexiunilor de transport precum și promovarea

redusă a activităților în aer liber duc la o subdezvoltare a acestor activități

(drumeții montane etc.) în comunitatea făgărășeană7.

Teritoriul Țării Făgărașului este străbătut de mai multe arii naturale de

protecție specială sau situri de importanță comunitară (spre exemplu,

Avrig- Scorei – Făgăraș și Oltul mijlociu- Cibin- Hârtibaciu) cu un mare

potențial de a fi valorificate prin intermediul unei concept de tip centură

verde - traseu special amenajat pentru promenade și activități în aer liber,

ce respectă caracteristicile mediului natural.

De asemenea, Țara Făgărașului reunește o diversitate semnificativă de

situri naturale8, fiecare cu un specific sezonier, ce conferă fiecărei vizite

un grad de unicitate. Prezervarea și valorificarea acestora rămâne o miză

importantă pentru dezvoltarea întregii zone.

7 Conform intervențiilor primite în cadrul consultărilor de la Zilele orașului Făgăraș

2013 8 Siturile naturale pot fi de tip Arii Speciale de Conservare (SAC), Arii de Protectie

Speciala Avifauninstice (SPA), Situri de Importanta Comunitara(SCI)

Perspectiva munților Făgăraș, dincolo de culturile agricole specifice depresiunii

Sursa: captura proprie, sept. 2013

Răul Olt, în dreptul Municipiului Făgăraș

Sursa: captura proprie, sept. 2013

38

Identitate locală și relația public-privat Istoria îi arată pe locuitorii Făgărașului drept o comunitate independentă,

capabilă să lupte pentru valorile și dezideratele ei. Episoade precum

răscoalele din 1368, 1432, 1434, 1436, 1503, 1508, 1757 – 1761, 1848,

menținerea “legii vechi a românilor” în timpul perioadelor de guvernare

considerate străine, crearea de-a lungul timpului a numeroase instituții cu

mandat pentru tot teritoriul Țării Făgărașului, rezistența anticomunistă,

dovedesc caracterul puternic al comunității. De altfel, rezistența

anticomunistă din munții Făgărașului este considerată de mulți una

emblematică în ceea ce privește identitatea zonei.

Identitatea locală este bineînțeles conturată de moștenirea trecutului,

dar, la fel de important, de preocuparea prezentă pentru bunăstarea

comunității și dezvoltarea sa echilibrată. Diferitele activități construite

recent în jurul specificului făgărășean indică o preocupare pentru

autenticitate. De altfel, identitatea făgărășeană a devenit aproape un

”brand”, recunoscut și utilizat într-o serie întreagă de activități (vezi

tabelul de mai jos). Astfel de activități au grupuri țintă diferite (rezidenți,

vizitatori, turiști sau chiar piața națională, în ansamblul său). De

asemenea, și inițiatorii și resursele atrase țin atât de domeniul public dar

și - din ce în ce mai mult - de cel privat.

Pentru consolidarea identității locale și a sentimentului de apartenență la

comunitate este în continuare nevoie de inițiative din partea instituțiilor și

autorităților publice locale.

Tabel 9 Atractivitatea activităților economice construite în jurul specificul făgărășean pentru diverse categorii de utilizatori

Tip. Activitate

Facilitate/ serviciu Exemple Rezidenți Făgăraș

Rezidenți din Țara Făgărașului

Turiști

Cultural

Muzeu/ expoziții temporare Muzeul Țării Făgărașului

Tradiții/ festivaluri Tradiția Buzduganului (Draguș); Festivalul Național de Umor Ceapa de Aur (Făgăraș); Zilele orașului Făgăraș

Comercial

Suveniruri magazinul de suveniruri al muzeului Țării Făgărașului

Produse asociate cu denumirea de Făgăraș

Ciocolata Făgăraș - marcă înregistrată pentru Kandia; Brânza Făgăraș - marcă înregistrată de diverși producători

Produse locale gourmeTradițional din Țara Făgărașului

Produse handmade Una ca Luna- Ie-puzzle din 9 farfurii pictate cu motivele tradiţionale ale unei ii din zona Făgăraşului;

Film emisiunea Aventura Urbană (TVR)- ediția dedicată Făgărașului

Modă Tricourile Mândra Chic

Ospitalitate

Cafenele/Restaurante Casa Terra- Slow Food Țara Făgărașului

Pensiuni/ Hotel cu specific local

Diverse pensiuni

39

Concluzii și implicații pentru strategie

Patrimoniu construit valoros, însă nevalorificat suficient în

raport cu țesutul tradițional de locuire și spații publice

existente.

Cetatea Făgăraș, puternic simbol pentru istoria și memoria

colectivă a făgărășenilor, necesită o abordare integrată pentru

revitalizarea întregului ansamblu și zone adiacente.

Diversitatea expresiilor culturale și siturile naturale conferă un

grad de autenticitate ridicat în orice sezon pentru Țara

Făgărașului. Lipsește însă o corelare la nivel de circuit regional

între obiectivele culturale și turistice, precum și infrastructură

de turism specifică (trasee marcate, pachete integrate,

instrumente stabile de promovare etc.).

În ultima decadă se constată o dinamică semnificativă în

valorificarea ”brand-ului” făgărășean. Deși comunitatea locală

este uneori implicată insuficient și nu este beneficiarul direct,

capitalul social demonstrat de astfel de inițiative lasă loc

pentru abordări proactive și inovative atât din partea

sectorului public, cât și a celui privat.

Atenție deosebită pentru valorificarea ansamblurilor din jurul

monumentelor de patrimoniu. Soluțiile vizate se referă pe de-

o parte la reglementările de urbanism, dar și la intervenții

specifice și creative ce pot fi susținute de către comunitate.

Necesitatea revitalizării întregului ansamblu al cetății Făgăraș,

astfel încât să răspundă așteptărilor mai multor categorii de

utilizatori

Sprijinirea parteneriatelor de promovare culturală din Țara

Făgărașului

Promovarea elementelor culturale ce au o însemnătate

deosebită pentru comunitate, făcând abstracție de gradul lor

de formalizare ( clasare, inventariere etc.).

Încurajarea inițiativelor de valorificare a specificului

făgărășean și creșterea impactului acestora față de

comunitatea locală.

40

7. Management urban

Primăria Municipiului Făgăraș are un buget de aproximativ 50,3 mil lei,

care a cunoscut fluctuații în ultimii cinci ani, per total înregistrând o

scădere. Cheltuielile de personal s-au aflat în tendință descendentă,

înregistrând totuși o pondere semnificativă de 41% din totalul cheltuielilor

autorității locale. În contrapondere, a crescut valoarea cheltuielilor cu

bunuri și servicii. Cheltuielile de capital au stagnat, ca valoare, în ultimii

ani. Per total se remarcă o capacitate financiară relativ redusă de

implementare și cofinanțare a unor proiecte, fapt important de avut în

vedere în planificarea și prioritizarea acțiunilor pentru perioada următoare

de programare.

Ca domenii de activitate spre care se îndreaptă fondurile primăriei, cea

mai mare pondere o are învățământul (39% din total cheltuieli), fapt

justificat și de numărul relativ ridicat de unități de învățământ, frecventate

nu doar de elevi din oraș cât și din proximitatea acestuia. Se remarcă o

creștere în ultimii ani a fondurilor alocate pentru cultura, recreere și

religie (ajungând la 11,8% din total cheltuieli), protecția mediului (3,2 %

din total cheltuieli) și transporturi (5% din total cheltuieli).

Un aspect pozitiv ține de activele care se află în proprietatea primăriei și

care pot reprezenta elemente de atragere de investitori. Dintre aceste

menționăm clădirea fostului cinematograf Transilvania, fosta cazarma

militară (Str. Azotului), fosta unitate militară aflată pe teritoriul satului

Dejani și clădirea fostei băi comunale.

Figură 3 Evoluția veniturilor totale în bugetul local și a categoriilor de cheltuieli principale

Sursa: http://www.dpfbl.mai.gov.ro/

Figură 4 Evoluția cheltuielilor din bugetul local, 2008-2012

Sursa: http://www.dpfbl.mai.gov.ro/

-

10.000

20.000

30.000

40.000

50.000

60.000

2008 2009 2010 2011 2012

(mii

lei)

Venituri totale

Cheltuieli depersonal

Cheltuieli cubunuri si servicii

Cheltuieli decapital

0 10.000.000 20.000.000 30.000.000

Servicii publice generale

Aparare, ordine publica si…

Invatamânt

Sanatate

Cultura, recreere si religie

Asigurari si asistenta sociala

Servicii si dezvoltare publica,…

Protectia mediului

Combustibili si energie

Transporturi

Alte cheltuieli 2012

2008

41

PARTEA A II-A : Planificarea strategică

8. Context strategic

Strategia de dezvoltare a Municipiului Făgăraș este realizată în contextul

pregătirii unui nou ciclu strategic și de programare a fondurilor europene

pentru perioada 2014 - 2020. Acest context a generat actualizarea

strategiilor de dezvoltare atât la nivel european și național, cât și regional

și județean.

Astfel, în elaborarea Strategiei de Dezvoltare a Municipiului Făgăraș 2014

– 2020 au fost luate în calcul toate demersurile strategice în curs sau

recent încheiate la niveluri administrative superioare.

Strategia de Dezvoltare a Județului

Brașov 2013 – 2020 - 2030 abordează

dezvoltarea județului împărțit în

microregiuni – Zona Metropolitană

Brașov, zona Rupea – Cohalm și zona Țării Făgărașului. Se recunoaște și

susține, prin urmare, o coerență a nevoilor de dezvoltare și a inițiativelor

la nivelul Țării Făgărașului. Strategia de dezvoltare a județului susține

dezvoltarea turismului în zona Țării Făgărașului, valorificarea potențialului

turistic a râului Olt, promovarea și comercializarea produselor locale

tradiționale precum și reabilitarea cetății Făgărașului, toate acestea fiind

dimensiuni integrare și în strategia Municipiului Făgăraș. De asemenea,

strategia județeană prevede investiții de scară micro-regională sau

județeană în modernizarea de infrastructură rutieră (ex. DJ 104 D: Făgăraş

– Şoarş – Sighişoara), extinderea transportului public spre zona Făgăraș,

sprijin în implementarea proiectului de modernizare a sistemului de

alimentare cu apă și canalizare și a stației de tratare ape uzate Făgăraș

(POS Mediu Axa 1, in parteneriat cu jud. Sibiu). De asemenea, Consiliul

Județean Brașov își asumă interesul de a susține reactivarea suprafeţelor

economice abandonate în urma fostelor exploatări industriale, inclusiv

platforma industrială din Municipiul Făgăraș.

Ca viziune generală, industria turismului este poziționată a fi un motor de

creștere important pentru județ, atât prin valorificarea patrimoniului

cultural cât și a zonei muntoase, aspect la care vor contribui și inițiativele

de sprijin ale turismului din zona Țării Făgărașului. Promovarea de locații

de investiții, susținerea inițiativelor de sprijin pentru afaceri de tipul

incubatoarelor de afaceri sau dezvoltarea agriculturii, toate sunt inițiative

ce vizează și Municipiul Făgăraș incluse în strategia de dezvoltare

județeană.

Strategia de Dezvoltare a Regiunii Centru 2014 – 20209

prevede în cadrul Domeniului Strategic 1. Dezvoltare

urbană, dezvoltarea infrastructurii tehnice și sociale

regionale / Prioritatea 1.1. Creșterea coeziunii teritoriale

a Regiunii Centru prin sprijinirea dezvoltării urbane o

măsură ce ține de regenerarea orașelor mici și mijlocii și a celor

monoindustriale prin dezvoltarea de soluții de dezvoltare urbană

integrată și incluziune socială (Măsura 1.1.3). Printre inițiativele de

dezvoltare urbană menționate de Agenția de Dezvoltare Regională Centru

9 A fost consultată varianta de lucru, oct. 2013, disponibilă pe pagina

http://www.adrcentru.ro

42

se regăsesc creșterea conectivității cu zonele peri-urbane, susținerea

cartierelor mai sărace, susținerea transportului urban sustenabil,

dezvoltarea iluminatului public, eficiența energetică a clădirilor și

amenajarea spațiilor pentru agrement. Infrastructura de sănătate,

educațională și socială se păstrează de asemenea printre prioritățile de

dezvoltare și finanțare ale ADR Centru.

În ceea ce privește creșterea competitivității economice, Strategia de

Dezvoltare a Regiunii Centru 2014 – 2020 prevede o măsură de sprijin

relevantă pentru Municipiul Făgăraș ce vizează regenerarea economică a

fostelor orașe monoindustriale. Turismul, valorificarea potențialului

agricol și protejarea mediului se regăsesc de asemenea printre prioritățile

trasate de Strategia de Dezvoltare a Regiunii Centru 2014 – 2020 la care se

aliniază Strategia de Dezvoltare a Municipiului Făgăraș.

Prezentul document strategic se aliniază de asemenea Acordului de

Parteneriat propus de România pentru perioada de programare 2014 –

2020. Acordul de parteneriat susține dezvoltarea sustenabilă a orașelor,

promovând inițiative ce țin de consolidarea bazei economice locale,

mobilitate și conectivitate, acces echitabil la servicii publice de bază și

eficientizarea actului administrativ.

Toate documentele strategice mai sus menționate se subscriu

documentelor strategice și de politică publică la nivel european.

Documentul cadru în acest sens reprezintă Strategia Europa 2020 care

stabilește un set de ținte la nivel european și, specifice, pentru fiecare stat

membru, pentru a cuantifica progresul înregistrat de statele membre

în cele cinci obiective ce țin de ocuparea forţei de muncă, cercetare,

educaţie, reducerea sărăciei şi energia/climă. Strategia Municipiului

Făgăraș se aliniază acestor ținte prin măsurile ce țin de sprijinirea

mediului de afaceri local, creșterea atractivității orașului pentru

investitori și rezidenți, valorificarea energiilor verzi și promovarea

eficienței energetice.

Tabel 10 Ținte asumate de România drept contribuții la atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020

Rata de ocupare (%)

Procent de CDI în PIB

Reducerea emisiilor de CO2, comparat nivelul anului 1990

Energii regenerabile

Eficiență energetică – reducerea consumului de energie (Mtoe)

Reducerea procentului de părăsire timpurie a sistemului de educație (%)

Educație terțiară (%)

Reducerea populației în risc de sărăcie și excluziune socială (nr persoane)

Ținte - România

70% 2% 19% 24% 10 11,3% 26,7% 580.000

Situație curentă - România

63,8% (2012)

0,48% (2011)

51,84% (2011 comparat cu nivelul 1990)

20,79% (2012)

16,6 (2012)

17,4% (2012)

21,8% (2012)

240.000 (2011 comparat cu nivelul 1990)

Ținte - UE 75% 3% -20% 20% 368 Mtoe 10% 40% 20.000.000

Sursa: Acordul de Parteneriat 2014 - 2020

43

9. Analiza SWOT și opțiunile strategice

Puncte tari Puncte slabe Locație favorabilă în centrul țării, la mijlocul distanței între două

centre urbane mari, în dezvoltare (Brașov și Sibiu);

Prezența unor firme cu capital străin și implicare activă în activități conexe (de formare a forței de muncă ș.a.);

Dezvoltare recentă susținută a turismului, manifestată prin creșterea numărului de vizitatori și a cifrei de afaceri din domeniu;

Consolidarea inițiativelor civice și a angajamentului comunității;

Identitate coerenta și puternică la nivel de Țara Făgărașului;

Bogăția și diversitatea elementelor de patrimoniu natural și construit;

Stil de viață atractiv, aproape de natură, într-un mediu urban degajat și liniștit;

Infrastructuri disponibile pentru reconversie funcțională / valorificare;

Declin demografic pronunțat;

Cuprinderea parțială cu servicii publice de bază (alimentare cu apă, canalizare, iluminat public ș.a.);

Oportunități limitate de dezvoltare profesională și locuri de muncă;

Infrastructuri și activități culturale și de timp liber insuficiente, ceea ce contribuie la o atractivitate scăzută pentru (potențiali) rezidenți;

Percepția privind insuficienta calificare și disponibilitate a forței de muncă în Mun. Făgăraș și în zonă;

Capacitate instituțională și financiară limitată de accesare și implementare a unor proiecte complexe;

Zone și grupuri vulnerabile din cadrul orașului afectate de excluziune socială și sărăcie;

Oportunități Amenințări Dezvoltarea turistică susținută în Sibiu și Brașov, fapt ce generează o

intensificare a traficului turistic în zonă;

Creșterea cererii de turism în România;

Disponibilitatea finanțărilor europene pentru o gamă largă de tipuri de investiții și intervenții;

Construirea preconizată a autostrăzii Transilvania, cu impact considerabil asupra conectivității Făgărașului de zonele din jur;

Dezvoltarea, respectiv extinderea, aeroporturilor din Brașov și Sibiu, fapt ce facilitează accesibilitatea investitorilor și turiștilor în zonă.

Orientarea investitorilor și a agenților economici spre orașe mai mari, cu o ofertă de forță de muncă mai atractivă;

Continuarea declinului la nivel național/internațional și dificultatea competiției pe piețe internaționale a unor industrii relevante pentru zonă;

Competiția pentru fonduri europene a unor autorități locale cu o mai mare capacitate de accesare și implementare;

Insuficienta prioritizare, la nivel de județ, a proiectelor strategice de interes pentru Făgăraș și zona Țării Făgărașului.

Analiza SWOT sintetică, prezentată mai sus, sumarizează principalele

puncte slabe și puncte tari identificare în urma analizei diagnostic. Au fost

de asemenea identificate și amenințările și oportunitățile ce țin de mediul

extern.

44

Pe marginea celor identificate, s-a optat pentru o strategice ce vizează

valorificarea punctelor tari, în același timp având în atenție atenuarea

punctelor slabe.

Strategia propune o mai bună conturare și consolidare a elementelor de

diferențiere ale Municipiului Făgăraș identificate ca fiind:

- Stilul de viață și apropierea de natură: Făgărașul propune un mediu

de viață liniștit, cu o calitate a vieții ridicată, într-un cadru natural

deosebit, fiind poziționat ca un loc atractiv pentru familii;

- Identitatea și mândria locală, legată atât de oraș cât și de Țara

Făgărașului: cetățenii Făgărașului se mândresc cu bogăția ținutului,

prin istorie, cadru natural și valori și tradiții locale;

- Spiritul comunitar: făgărășenii sunt cetățeni activi, sunt la curent și se

implică în problemele comunității, năzuiesc la o comunitate unită.

De asemenea, au fost identificate o serie de riscuri ce caracterizează

orașele mici și mijlocii, în general, dar și Municipiul Făgăraș în special.

Astfel de riscuri vor fi abordate cu atenție în strategie:

- Inerția într-o anumită perspectivă (fenomenul de ”lock – in”)

caracteristic în special fostelor orașe mono-industriale unde

percepția asupra progresului este asociată exclusiv cu ideea de

investitor/companie mare creatoare de locuri de muncă;

- Miza coabitării și colaborării într-o comunitate mică: dat fiind că

numărul de inițiative locale, organizații și persoane cu inițiativă

este limitat, lucrul împreună devine cu atât mai importat;

- Capacitate redusă de acțiune (resurse, capital uman etc.);

- Lipsa de direcție: viziunea de dezvoltare și un set de pași coerent

articulat și asumat la nivel de comunitate sunt esențiali pentru a

mobiliza acțiunea comună;

- Bombe cu ceas (ex. scăderea demografică/îmbătrânirea,

agravarea unor probleme sociale, etc.). Declinul demografic este

un fenomen cu efect cumulativ: îmbătrânirea populației duce la

scăderea atractivității pentru agenți economici, scăderea

interesului acestora diminuează locurile de muncă ceea ce scade

retenția și atractivitatea tinerilor, ș.a. Pe lângă acestea,

problemele ce țin de excluziune socială ce afectează în special

grupurile de etnie romă din câteva zone ale orașului sunt în

creștere și pot avea efecte multiplicatoare asupra atractivității

orașului, acumularea sărăciei severe și a criminalității ș.a.

45

10. Viziunea de dezvoltare a Municipiului Făgăraș

Din inima României,

de secole capitală a Țării Făgărașului,

orașul-cetate a păstrat vii

valorile, demnitatea și identitatea sa.

Făgăraș va crește în continuare,

prin bogăția plaiurilor,

destoinicia făgărășenilor

și traiul bun de Făgăraș.

Viziunea de dezvoltare a Municipiului Făgăraș pornește de la cele trei

atribute ale orașului – situarea sa în centrul țării, poziționarea de-a lungul

timpului drept capitală a Țării Făgărașului și dezvoltarea ca oraș

fortificație, cu rol de referință în zonă. Valorile umane și în special

demnitatea locală a poziționat de-a lungul timpului comunitatea

făgărășeană drept una activă economic, cultural dar și politic, prin

mișcarea de rezistență anti-comunistă.

Toate aceste reprezintă fundamentul de dezvoltare al Făgărașului,

principalele resurse de creștere fiind bogăția zonei – ce poate fi

valorificată în activități economice (agricole, de exploatare a resurselor

locale, turistice, șa.), valoarea capitalului uman generând atractivitate

pentru mediul de afaceri și efervescență antreprenorială, precum și

calitatea și stilul de viață – traiul bun de Făgăraș – care poziționează

orașul drept un loc atractiv pentru rezidenți.

Încrederea în Făgăraș subliniază conștiința comună asupra acestor

resurse și mobilizarea comunității locale - autorități, mediu de afaceri,

organizații ale societății civile, cetățeni – spre punerea în valoare a

acestora. Încrederea în Făgăraș propune o viziune de dezvoltare prin

forțe proprii, puterea de a asuma o proiecție optimistă asupra viitorului

orașului Făgăraș și efortul colaborativ spre îndeplinirea acesteia.

11. Obiective și direcții de acțiuneViziunea strategică a fost transpusă în patru obiective principale ce sunt operaționalizate fiecare într-un set de măsuri specifice și proiecte.

46

OBIECTIVUL 1: Atragerea și retenția capitalului uman

Măsura 1: Creșterea calității vieții: servicii publice de bază, mobilitate și

accesibilitate, calitatea mediului construit (spații publice etc.), facilități

culturale și de timp liber;

Măsura 2: Stimularea identității de făgărășean și apartenență la zonă

și comunitate: prezervarea și valorificarea elementelor de patrimoniu,

susținerea activităților menite să crească mândria locală și atașamentul

(tradiții , artă, cultură, istorie), sprijinirea inițiativelor civice locale.

Capitalul uman este motorul dezvoltării oricărui oraș. Atragerea și retenția

capitalului uman este o provocare importantă, remarcându-se o

competiție între orașe spre a atrage și reține forța de muncă calificată.

Mai mult decât atât, scăderea și îmbătrânirea demografică este o tendință

înregistrată la nivel național, fiind prin urmare un fenomen ce depășește

granițele Făgărașului.

Prin investiții în capital uman și calitatea vieții, Făgăraș se va poziționa ca

un oraș atractiv, în care să îți dorești să locuiești și să îți crești copiii. Un

astfel de demers presupune în primul rând asigurarea de servicii și

facilități de bază menite să asigure un grad înalt al calității vieții. Acestea

reprezintă fie investiții ce țin de infrastructură specifică (rețele de

alimentare cu apă și canalizare, infrastructură de sănătate, socială și

educațională la standarde moderne ș.a.), cât și inițiative ce vizează

creșterea calității și eficienței acestor servicii. Inițiativele menite să

consolideze și promoveze valorile, identitatea și mândria locală sunt

complementare și de asemenea importante, crescând atașamentul și

implicarea în comunitate a cetățenilor.

Pe lângă un set de proiecte concrete prezentate în cadrul planului de

acțiuni de mai jos, Primăria Municipiului Făgăraș:

va asuma un rol activ în a promova inițiativele comunitare,

spiritul civic și valorile tradiționale locale;

va ține aproape diaspora făgărășeană din afară țării.

47

OBIECTIVUL 2: Promovarea și stimularea întreprinzătorilor

Măsura 1: Încurajarea dezvoltării de noi afaceri, în special a tinerilor

întreprinzători: educație, infrastructură, facilități fiscale, asistență;

Măsura 2: Sprijinirea întreprinzătorilor existenți: acces la forță de

muncă, infrastructură de afaceri, sprijinirea structurilor asociative,

facilitarea accesului la cunoaștere și expertiză (prin schimburi de

experiență, vizite de lucru, etc.), promovarea consumului de produse /

servicii generate pe plan local ș.a.;

Măsura 3: Identificarea și promovarea oportunităților de investiții:

participarea/organizarea de evenimente sau misiuni, evidența

terenurilor și proprietăților disponibile, pachete de PPP – parteneriat

public-privat.

Așa cum a fost reliefat în analiza diagnostic, economia Municipiului

Făgăraș a cunoscut transformări structurale pe parcursul ultimelor două

decade. De la o economie bazată în cea mai mare parte pe industrie și

câțiva agenți economici, baza economică locală s-a diversificat, în prezent

rolul IMM-urilor fiind unul preponderent.

Consolidarea și diversificarea bazei economice locale reprezintă o

provocare esențială pentru Făgăraș. Educația antreprenorială devine la fel

de importantă ca și cea orientată spre competențe tehnice. În plus,

susținerea valorificării și a comercializării produselor locale pe plan local

multiplică veniturile generate în comunitate.

Pe lângă proiectele concrete exprimate în planul de acțiune de mai jos,

Primăria Municipiului Făgăraș se angajează să:

Asigure servicii prompte și profesioniste în relație cu mediul de

afaceri;

Participe activ, reprezentând interesele Municipiului Făgăraș, la

inițiativele de promovare economică și atragere de investitori

inițiate la nivel județean, regional și național;

Sprijine inițiativele autorităților județene și naționale ce pot

crește atractivitatea Municipiului Făgăraș pentru mediul de

afaceri (construcția autostrăzii Transilvania și a racordurilor

favorabile Țării Făgărașului ș.a.);

Susțină un parteneriat activ cu structuri asociative și

reprezentative ale mediul de afaceri (Asociația Oamenilor de

Afaceri Țara Făgărașului, Camera de Comerț și Industrie Făgăraș

ș.a.).

48

Obiectivul 3: Dezvoltarea turismului

Măsura 1: Dezvoltarea și diversificarea produselor turistice : amenajări

specifice, facilitarea interacțiunii între organizații/întreprinzători cu

servicii complementare, noi produse turistice generatoare de venit,

schimburi de experiență, vizite de lucru ș.a.;

Măsura 2: Colaborare și promovare turistică la nivelul Țării Făgărașului:

dezvoltarea unui brand turistic comun, dezvoltarea de instrumente de

comunicare comune (portal, materiale de promovare și orientare/hărți,

ș.a.);

Municipiul Făgăraș și Țara Făgărașului, în ansamblul său, sunt înzestrate

cu o diversitate de elemente de patrimoniului cultural-istoric, de mediu

construit și cadru natural. Atractivitatea în creștere pentru turiști este

reflectată în tendința pozitivă în ceea ce privește traficul turistic și

veniturile din turism și activități conexe. Industria turismului presupune,

mai mult decât orice alt domeniu, un efort colaborativ, implicând atât

autorități din zonă cât și agenți economici cu activități turistice și conexe

sau organizații non-guvernamentale. Experiența turistică vizează un

teritoriu și un pachet de experiențe care transcend limite administrative

sau mandatul unei singure organizații.

Dezvoltarea turismului la nivelul Țării Făgărașului reprezintă, prin urmare,

o provocare în ceea ce privește colaborarea și facilitarea de parteneriate

inter-instituționale. Racordarea la zonele turistice Sibiu și Brașov, prin

activități și pachete turistice, este esențială pentru a asigura un flux

turistic în creștere. De asemenea, diversificarea serviciilor turistice este

necesară pentru a crește durata de ședere precum și, implicit, veniturile

reținute în comunitate.

Pe lângă proiectele concrete incluse în portofoliul prezentat în cadrul

Planului de Acțiuni, Primăria Municipiului Făgăraș își asumă:

Leadershipul în ceea ce privește promovarea brandului de Făgăraș

și Țara Făgărașului, în parteneriat cu autoritățile și agenții

economici din zonă;

Un rol activ în facilitatea colaborării între agenții economici din

turism și promovarea excelenței în serviciile turistice prestate;

Implicarea și reprezentarea Făgărașului în inițiativele județene și

naționale de promovare turistică.

49

OBIECTIVUL 4: Creșterea capacității instituționale la nivel de oraș și de Țara Făgărașului

Măsura 1: Adoptarea de instrumente noi pentru eficientizarea muncii

și transparență: sisteme informatice, instrumente de e-guvernanță,

website cu facilități integrate ș.a.;

Măsura 2: Formare și schimb de experiență: reorganizare internă și

instruire pentru domeniile noi de implicare ale primăriei (ex. turism,

mobilitate, ș.a.);

Măsura 3: Aderarea la rețele naționale și internaționale (spre exemplu:

CittaSlow – Platforma orașelor lente, Consiliul European pentru Orașe

Mici și Sate, Asociația Europeană a Orașelor și Regiunilor Istorice),

înfrățiri cu orașe cu profil similar;

Prezentul demers strategic abordează și inițiative menite să susțină

dezvoltarea capacității instituționale necesare pentru asigurarea

implementării strategiei. Analiza diagnostic a reliefat o serie de provocări

majore pentru oraș în perioada următoare, abordarea acestora necesitând

noi competențe, instrumente de eficientizare și creștere a capacității de

gestionare de proiecte.

Prezentul obiectiv implică un set de măsuri orientate spre a moderniza

administrația publică locală și actul administrativ, a crește gradul de

accesare și absorbție de fonduri europene, precum și de a susține

investițiile în capitalul uman din instituțiile administrației publice locale.

De asemenea, strategia urmărește racordarea Municipiului Făgăraș la

rețele naționale și internaționale, pentru asimilarea de bune practici în

management urban aplicat orașelor mici istorice, mobilitate și valorificare

a patrimoniului și susținerea mediului de afaceri.

Pe lângă inițiativele concrete, propuse prin planul de acțiune de mai jos,

Primăria Municipiului Făgăraș se angajează să:

Promovarea transparenței în actul de guvernare locală și

menținerea unei comunicări constante cu comunitatea locală

privind inițiativele și activitatea primăriei;

Diminuarea birocrației prin implementarea de proceduri eficiente

și transparente.

50

12. Planul de acțiuni

Nr Titlu proiect Instituții/ actori implicați / potențiali parteneri 2

01

4

20

15

20

16

20

17

20

18

20

19

20

20

Obiectiv 1: Atragerea și retenția capitalului uman

1 Extinderea și modernizarea reţelei de apă şi canalizare a Municipiului Făgăraş

Continuarea programul de investiţii în reabilitarea şi extinderea rețelei de apă și canalizare, inclusiv reabilitarea captării şi a aducţiunilor de apă, precum şi construcţia unei staţii moderne de epurare în concordanţă cu planul de investiţii pe termen lung al operatorului regional.

S.C. Apă Canal Sibiu, Primăria Municipiului, Primăriile locale implicate

2 Reabilitarea termică a blocurilor

de locuit.

Anveloparea exterioară a blocurilor de locuit.

Reabilitarea termică a sistemelor interioare de distribuție agent termic, inclusiv sistemele aflate la subsolul blocurilor.

Primăria Municipiului ECOTERM

3 Îmbunătățirea eficienţei

energetice aferente sistemului

centralizat de încălzire

Realizarea unui studiu de impact privind avantajele proiectului raportat la numărul real de beneficiari.

Promovarea sistemelor de producere a energiei termice prin cogenerare şi interconectarea cu sistemele existente.

Modificarea contractelor de prestări servicii cu asociaţiile de proprietari şi ajustarea conform Ordinelor şi Normelor de aplicare emise de ANRSC 483/2008 şi 343/2010 (“taxa pe țeavă”).

ECOTERM, Primăria Municipiului

4 Reabilitarea infrastructurii rutiere Identificarea necesarului de lucrări și elaborarea SF

Reabilitarea și modernizarea străzilor aflate în stare avansată de degradare într-un proces

Primăria Municipiului, Poliția Rutieră, Poliţia Locală

51

Nr Titlu proiect Instituții/ actori implicați / potențiali parteneri 2

01

4

20

15

20

16

20

17

20

18

20

19

20

20

etapizat (ulterior finalizării lucrărilor de modernizare rețele)

Asfaltarea străzilor (şi a zonelor pietonale) cu îmbrăcăminte rutieră din beton sau asfalt bituminos degradate

Monitorizarea traficului via poliția comunitară (dacă se va considera oportună înființarea acestei instituții)

Amenajarea trotuarelor, crescând accesibilitatea pentru persoane cu deficiențe de mobilitate, cărucioare și biciclete;

Amplasare mobilier urban (ex. bănci, rasteluri, șa) indicatoare rutiere și pentru pietoni adaptate specificului Municipiului.

Amenajarea unor piste de biciclete pe traseele identificate în studiul de trafic.

5 Centura de ocolire pentru traficul greu

Realizarea şoselei de ocolire a Municipiului Făgăraş şi amenajarea punctelor de penetraţie şi interconectare cu viitorul sistem de autostrăzi.

CNADR, CJ Braşov, Primăria Făgăraş

6 Actualizarea studiului de circulaţie şi realizarea planului de mobilitate durabilă în Municipiul Făgăraș

Pe baza numărătorilor de trafic și a prognozei pentru următorii ani studiul va releva principalele măsuri legate de terapia traficului: reorganizarea circulației în zona centrală, parcaje, pietonale, soluții de calmare a traficului, transport în comun, trasee cicloturistice, incluzând prospectare cu privire la trafic turistic provenit din transportul feroviar.

Primăria Făgăraş, Poliţia Rutieră, Poliţia Locală

7 Demontarea liniilor electrice aeriene, a celor montate pe faţadele clădirilor şi instalarea lor

Continuarea programului de mentenanţă şi bugetarea activităţilor la nivelul operatorului de distribuţie energie electrică.

Electrica, Primăria Făgăraş.

52

Nr Titlu proiect Instituții/ actori implicați / potențiali parteneri 2

01

4

20

15

20

16

20

17

20

18

20

19

20

20

în subteran Implementarea proiectului trebuie realizată ulterior proiectului de reabilitare a infrastructurii rutiere şi pietonale.

8 Implementarea sistemului de management la sistemului public de iluminat şi conectarea tuturor străzilor la sistem.

Distanţa mare între sursele de iluminat conduce la apariţia sectoarelor de drum iluminate necorespunzător Instalarea panourilor fotovoltaice pe sistemele de iluminat public şi panourile de dirijare a circulației.

Primăria Făgăraş. Serviciul Public

9 Introducerea soluțiilor alternative de producere a energiei electrice

Construirea a două parcuri fotovoltaice prin amplasarea repetitivă de panouri fotovoltaice în scopul producerii de energie “curată” în concordanţă cu potențialul energetic actual al surselor regenerabile de energie în România.

Primăria Făgăraş, Agenți economici

10 Managementul integrat al deșeurilor În Municipiul Făgăraș

Construcţia staţiei de sortare şi tratare mecano-biologică a deșeurilor municipale. Activităţi conexe ecologizării gropii de deşeuri din zona Dealul Galați (conform H.G. 349/2005) Campanii de informare privind colectarea selectivă la nivelul cetăţenilor.

SALCO SERV S.A., ADI ISO-Mediu Braşov, Primăria Făgăraş, Agenți economici

11 Pachet proiecte integrate – Zona Centrală

Proiect PUZCP pentru Zona istorica centrală cu RLU aferent (culori, finisaje, inserții construcții noi, tipologie firme etc.);

Proiect reorganizarea circulației şi a parcajelor în zona centrală;

Proiect soluţii de calmare a traficului;

Proiect extinderea spațiului pietonal și trasarea pistelor de bicicletă (integrând pistele de biciclete);

Proiect dezvoltarea unui plan de management

Primăria Făgăraş, Poliția Rutieră, Muzeul Țării Făgărașului, actori economici, ONG

53

Nr Titlu proiect Instituții/ actori implicați / potențiali parteneri 2

01

4

20

15

20

16

20

17

20

18

20

19

20

20

și marketing integrat pentru cetatea Făgăraș;

Proiect restaurarea și repunerea în funcțiune a subansamblelor degradate/neutilizate din arealul Cetății Făgăraș, în acord cu planul de management/marketing;

12 Dezvoltarea sistemului de transport în comun

Construcţia şi amenajarea staţiilor de oprire conform traseului operatorului de transport, inclusiv a indicatoarelor de semnalizare. Introducerea unor curse sezoniere pentru turiști, în conexiune cu alte localități din Țara Făgărașului (pe baza studiului de trafic).

Primăria Făgăraş, Operator transport local şi judeţean

13 Transport public ecologic în Făgăraş

Utilizarea de vehicule alimentate de combustibili “verzi”(biogaz, etanol din biomasă agricolă, biodiesel, hibrid-curent electric si etanol). Construirea de staţii de alimentare pentru autovehicule electrice.

Operator transport local, Primăria Făgăraş, Electrica Făgăraş

14 Dezvoltarea autogării Făgăraş Concentrarea punctelor de oprire a operatorilor de transport interjudețean şi internaţional într-un nod de transport.

Primăria Făgăraş, Operator transport judeţean, naţional şi internaţional

15 Modernizarea infrastructurii de sănătate

Modernizare și eficientizare energetică pentru Spitalul Municipal Făgăraș

Achiziție echipamente și aparatură medicală

Spitalul Municipal Făgăraş, Primăria Făgăraş

16 Modernizarea infrastructurii și diversificarea serviciilor culturale - Casa de Cultură Municipală Făgăraș

Proiect de modernizare al sălii mari a Casei de Cultură Municipală Făgăraș (etapa I – în curs) Proiect de dotare a Casei de Cultură Municipală Făgăraș (echipamente, climatizare etc. – etapa II)

Casa de Cultură Municipală Făgăraș

17 Revitalizarea cinematografului Transilvania drept centru

Reabilitarea și refuncționalizarea fostei săli a cinemografului Transilvania pentru a putea

Primăria Făgăraș și posibili parteneri

54

Nr Titlu proiect Instituții/ actori implicați / potențiali parteneri 2

01

4

20

15

20

16

20

17

20

18

20

19

20

20

multifuncțional pentru cinema și artele spectacolului și dezvoltarea planului de management al acestuia

găzdui un mix de activități culturale. Pentru implementarea proiectului este nevoie de realizarea unui SF și a unui plan de management.

(organizații/institute culturale ce organizează festivaluri de film, oferă drepturi de difuzare ș.a.)

18 Proiect de modernizare a Parcului Municipal Regina Maria

Modernizarea parcului municipal și amenajarea lui pentru activități recreaționale destinate rezidenților orașului (alei pietonale, terenuri de sport ș.a.) inclusiv organizarea unor activități /evenimente sportive și de timp liber pentru făgărășeni.

Primăria Făgăraș, Cluburi sportive, cluburi ale elevilor

19 Reabilitarea și punerea în funcțiune a ștrandului orașului

Stabilirea unui parteneriat de tip public privat prin care primăria externalizează drepturile de folosință pentru ștrandul municipiului. Scopul acestui parteneriat este de a moderniza și de a repune în funcțiune ștrandul.

Primăria Făgăraș, Agenți economici

20 Susținerea inițiativelor sportive Studiu privind modernizarea facilităților sportive pentru instituțiile de învățământ din municipiu; promovarea practicării sportului, ca parte a unui stil de viață sănătos; încurajarea și sprijinirea evenimentelor sportive

Primăria Făgăraș, Cluburi sportive, cluburi ale elevilor

21 Proiecte de dezvoltare comunitară vizând grupurile vulnerabile din municipiu

Proiectul presupune mobilizarea membrilor comunităţilor vulnerabile față de provocările considerate relevante la nivel de comunitate. Scopul acestor intervenții este de a cultiva rețele de colaborare și parteneriat în Făgăraș și o abordare proactivă și care facilitează procesul de asumare al responsabilității. Pot fi considerate intervenții specifice în funcție de cartier, precum

Serviciul public de asistență socială, în parteneriat cu ONGuri locale și din alte zone ale țării

55

Nr Titlu proiect Instituții/ actori implicați / potențiali parteneri 2

01

4

20

15

20

16

20

17

20

18

20

19

20

20

și înființarea unor centre comunitare de cartier.

22 Creșterea gradului de cuprindere al grupurilor vulnerabile în instituțiile de învățământ

Îmbunătățirea accesului la educație primară și secundară

Serviciul public de asistență socială, în parteneriat cu ONGuri locale și din alte zone ale țării

23 Creșterea gradului de acces la infrastructura de bază pentru grupurile vulnerabile

Îmbunătățirea accesului la servicii medicale de bază, precum și la alte serviciu de utilitate publică

Serviciul public de asistență socială, în parteneriat cu ONGuri locale și din alte zone ale țării

24 Dezvoltarea serviciilor sociale pentru persoanele fără adăpost

Punerea în funcțiune a unui adăpost temporar Serviciul public de asistență socială, în parteneriat cu ONGuri locale și din alte zone ale țării

25 Sprijinirea persoanelor ce trăiesc în condiții improprii de locuit

Implementarea de soluții de îmbunătățire a stocului de locuințe pentru grupuri vulnerabile adaptate contextului acestora

Serviciul public de asistență socială, în parteneriat cu ONGuri locale și din alte zone ale țării

26 Dezvoltarea serviciilor sociale pentru persoane de vârsta a treia

Punerea în funcțiune a căminului de bătrâni Serviciul public de asistență socială, în parteneriat cu ONGuri locale și din alte zone ale țării

27 Gestionarea activităților de ecarisaj și sterilizare a câinilor comunitari

Proiectul implică extinderea capacității de adăpost pentru câini comunitari, diminuarea ratei de înmulțire și a efectivelor acestora.

Parteneri din societatea civilă

56

Nr Titlu proiect Instituții/ actori implicați / potențiali parteneri 2

01

4

20

15

20

16

20

17

20

18

20

19

20

20

28 Inițierea unui târg de ONG-uri intitulat ”Duminica Civică Țara Făgărașului”

Organizarea anuală a unui eveniment de prezentare a inițiativelor civice și oportunităților de voluntariat din Țara Făgărașului, facilitând și încurajând implicarea comunității locale în cauze apropiate preocupărilor lor.

Organizații ale societății civile

29 Sprijinirea inițiativelor de utilizare temporară pentru spațiile vitrate din zona centrală

Prin intermediul parteneriatelor strategice cu rețele de designeri tineri/ școli de artă se aduce un capital creativ semnificativ pentru utilizări temporare (1-3 luni) pentru vitrinele aflate la nivel pietonal din zona central. Elevii/ tinerii designeri au ocazia de a se implica în activități artistice cu aplicabilitate în spațiul public. În același timp, orașul se va poziționa drept un cadru activ, preocupat de imaginea și atractivitatea sa.

Primăria Făgăraș și posibili parteneri precum: Mândra Chic, Una ca Luna, rețeaua Kraftwerk, Liceul de Arte Plastice Brașov, Școala de Arte și Meserii Brașov, alte ONGuri

30 Înființarea unui fond de micro-finanțare a proiectelor ONG-urilor locale

Un astfel de fond ar putea susține (1) proiecte de scară redusă sau (2) cofinanțarea și fondul de rulment necesar pentru ca ONG-urile locale să poată accesa finanțări europene și să implementeze proiecte în folosul comunității locale, pe un set de priorități tematice relevante pentru oraș (spre exemplu incluziune socială, patrimoniu/turism etc.)

Primăria Făgăraș

31 Sprijinirea inițiativelor de conectare cu diaspora făgărășeană

Este importantă implicarea diasporei în evenimentele culturale și civice organizate în mod constant în Făgăraș: Zilele Cetății, Ceata de Feciori, dar și încurajarea inițiativelor complementare din partea ONG-urilor (campanie de ambasadori culturali - “Și eu sunt din Făgăraș”).

Organizații locale

57

Nr Titlu proiect Instituții/ actori implicați / potențiali parteneri 2

01

4

20

15

20

16

20

17

20

18

20

19

20

20

Obiectivul 2. Promovarea și stimularea înterprinzătorilor 32 Marketing pentru atragerea de

investitori în Făgăraș Elaborarea unui pachet de facilități, inventar terenuri și proprietăți și promovare către potențiali investitori; Participarea la misiuni economice.

Structuri asociative și reprezentative ale mediului de afaceri, CJ Brașov

33 Dezvoltarea infrastructurii educaționale în liceele de profil tehnic

Modernizarea infrastructurii construite și dotarea cu echipamente necesare în linie cu cerințele programei școlare și ale pieței

Liceele de profil tehnic din zonă

34 Dezvoltarea unui centru de sprijin pentru noi întreprinderi

Servicii de asistență pentru antreprenori precum: consultanță în accesarea de finanțări nerambursabile, promovare și informare privind oportunitățile de afaceri

Structuri asociative și reprezentative ale mediului de afaceri, alți parteneri

35 Dezvoltarea unui incubator de afaceri

Sprijinirea întreprinzătorilor locali prin asigurarea de spații de birouri și producție precum și servicii conexe acestuia.

Structuri asociative și reprezentative ale mediului de afaceri, alți parteneri

36 Dezvoltarea parcului industrial Actualizare SF (realizat 2008) si PT modernizare utilităţi parc industrial Proiect în parteneriat cu operatorul de salubrizare pentru recuperarea materialelor primare şi decontaminarea terenului. Modernizarea utilităților din cadrul structurilor de afaceri existente (reţea de apă potabilă, canalizare, energie electrică etc.) Modernizarea clădirilor existente (pregătirea lor pentru utilizare – refacere branşamente la utilităţi, finisaje interioare şi exterioare;

SC Nitroparc SA

37 Intervenții de decontaminare a terenului sitului industrial și

Realizarea unui studiu tehnic privind decontaminarea de porțiuni din situl industrial și

SC Nitroparc SA

58

Nr Titlu proiect Instituții/ actori implicați / potențiali parteneri 2

01

4

20

15

20

16

20

17

20

18

20

19

20

20

pregătirea pentru concesiune investitori

posibilități de reconversie; Accesarea de finanțări pentru decontaminare și realizarea de intervenții specifice;

Obiectivul 3. Dezvoltarea turismului 38 Dezvoltarea unei

asociații/platforme a organizațiilor și agenților economici care activează în domeniul turismului

Realizarea unui inventar a agenților economici cu activitate în domeniul turismului; Implicarea ONG-urilor și autorităților publice din zonă; Dezvoltarea unei platforme online de promovare a infrastructurii și serviciilor turistice din Țara Făgărașului;

Agenți economici cu activitate din domeniul turismului Autorități locale din zonă

39 Susținerea dezvoltării unei asociații care să cuprindă artiștii locali

Inventarierea artiștilor și ansamblurilor folclorice din zonă; Dezvoltarea unei asociații a acestora; Susținerea achiziționării de recuzite și dotări specifice;

Artiști locali, ansambluri etnografice și folclorice, Casa de Cultură Municipală

40 Elaborarea unui brand turistic pentru Făgăraș și sprijinirea unei campanii de promovare la nivelul Țării Făgărașului

Elaborarea brandului si a elementelor de marketing; Elaborarea strategiei de marketing și implementarea campaniei de promovare;

Primăria Făgăraș, Autorități locale din Țara Făgărașului

41 Amenajarea de trasee turistice Amenajarea unor trasee turistice în Municipiul Făgăraș (prin indicatoare, panouri de informare ș.a.);

Autorități locale din Țara Făgărașului

42 Amenajarea unui traseu turistic tematic cu privire la rezistența anti-comunistă

Conceperea traseului și amenajarea acestuia, incluzând locuri de popas, panouri informative și obiective de vizitat; Realizarea de materiale de promovare și informare privind obiectivele din traseu;

Autorități locale din Țara Făgărașului

59

Nr Titlu proiect Instituții/ actori implicați / potențiali parteneri 2

01

4

20

15

20

16

20

17

20

18

20

19

20

20

43 Dezvoltarea unor trasee cicloturistice ce conectează centrul municipiului cu zonele învecinate

Prima etapă: se vor avea în vedere în principal conectarea centrului orașului cu malul râului Olt, complexul Turistic Fântânița Crăiesei, și alte obiective din imediata apropiere a orașului (ex. Mândra, Șona – piramidele de pământ, Calbor – Pădurea Făget, ș.a.)

Autorități locale din Țara Făgărașului

44 Inventarierea și reanimarea meșteșugurilor specifice zonei

Încurajarea meseriilor și sistemului de ucenicie pentru diverse profesii (ceasornicar, cizmar, croitorie, tâmplar etc.); Facilități fiscale/imobiliare pentru imobilele aflate în patrimoniul Primăriei;

Meșteșugari și asociații ale acestora, Muzeul Țării Făgărașului

45 Sprijinirea târgurilor gastronomice cu produse din Țara Făgărașului

Consolidată frecvența și predictibilitatea acestor târguri- ideal organizate în week-end la cel mult două săptămâni. Campanie creativă de promovare a târgurilor în Brașov, Sibiu și București

Producători locali și asociații ale acestora

46 Organizarea de evenimente pentru atragerea turiștilor

Continuarea evenimentelor și a festivalurilor organizate în Făgăraș. Identificarea de parteneriate strategice care să reducă parte din costurile de organizare.

Structuri asociative de pe plan local

Obiectivul 4. Creșterea capacității instituționale la nivel de oraș și de Țara Făgărașului 47 Elaborarea de studii de pre-

fezabilitate pentru valorificarea clădirilor din proprietatea primăriei

Proiectul vizează clădiri precum baia comunală, cazarma militară și presupune identificarea de soluții viabile economic pentru utilizarea acestora.

Primăria Făgăraș

48 Creșterea comunicării instituționale a primăriei

Dezvoltarea unei noi paginii web a primăriei și eficientizarea proceselor de comunicare a activității primăriei

Primăria Făgăraș

49 Implementarea soluțiilor de e- Proiectul presupune implementarea sistemelor Primăria Făgăraș

60

Nr Titlu proiect Instituții/ actori implicați / potențiali parteneri 2

01

4

20

15

20

16

20

17

20

18

20

19

20

20

governance pentru taxe locale informatice privind plata contribuțiilor cetățenilor și agenților economici

50 Implementarea sistemelor informatice integrate la nivelul compartimentelor Primăriei Făgăraş

Adoptarea şi implementarea unui sistem

informatic pentru gestionarea bazelor de date,

inclusiv a datelor spaţiale;

Creșterea eficienței și operativității

compartimentelor din cadrul primăriei.

51 Asistență tehnică pentru reorganizare, eficientizare și creștere a capacității de implementare

Analiza proceselor interne și a oportunității înființării unor noi compartimente (ex. turism) sau a restructurării/extinderii celor deja existente (ex. implementare proiecte europene);

Primăria Făgăraș

52 Formare de personal în domeniile de servicii publice/dezvoltare ale orașului

Formare pentru personal desemnat cu susținerea dezvoltării turistice și facilitarea asociației turistice; Formare în managementul integrat al deșeurilor, optimizarea costurilor în servicii publice, gestiunea sistemelor de transport public, participare publică ș.a.

Organizații specializate în formare

53 Schimburi de experiență cu orașe/microregiuni similare și conectarea la rețele internaționale

Facilitarea schimburilor de experiență între autoritățile publice făgărășene și autorități publice locale similare din alte țări din Europa Conectarea la rețele precum CittaLente, ECOVAST - Consiliul European pentru Orașe Mici și Sate

Parteneri internaționali, Asociația Municipiilor din România, CittaLente, ECOVAST, alți parteneri

61

13. Cadru de implementare și monitorizare

Implementarea prezentei strategii este o provocare semnificativă

pentru autoritatea publică locală. Ce este însă important de subliniat

este că un astfel de demers necesită un efort colaborativ din partea

tuturor actorilor locali vizați de proiectele incluse în documentul

strategic.

Analiza diagnostic a relevat o capacitate financiară redusă a autorității

locale, prin urmare implementarea în parteneriat cu alte organizații,

precum și mobilizarea de resurse suplimentare sunt foarte importante.

Capacitatea de accesare de finanțări și implementarea de proiecte cu

fonduri europene sunt esențiale pentru a asigura fezabilitatea

financiară a strategiei propuse. Prin urmare, măsurile de creștere a

capacității interne trebuie abordate simultan, ba chiar să preceadă

proiectele strategice cu amploare ridicată.

Monitorizarea implementării strategiei va fi realizată prin instrumente

de raportare periodică (raport anual) prezentate atât consiliului local

cât și comunității făgărășene.

departament

investiții / proiecte

instituția

arhitectului șef

alte departamente din

aparatul executiv al

primăriei

Vice - primar

Primar

Consiliul local al Municipiului Făgăraș

comunitatea locală din Municipiul Făgăraș monitorizarea

implementării

strategiei

implementarea

strategiei

coordonarea

implementării

strategiei

62

Aspecte metodologice

Analiza și direcțiile strategice ce au rezultat din aceasta au fost elaborate

în urma unui proces participativ desfășurat pe parcursul a mai multor luni.

Etapele de culegere de date și consultări publice au inclus:

transmiterea de solicitări de informații către instituții locale și

județene, colectarea și procesarea datelor astfel primite. Principalele

seturi de date statistice analizate includ date statistice colectate de la

Direcția Județeană de Statistică Brașov, date ale Oficiului Național

Registrul Comerțului, aferente anilor 2008-2012 și date privind

agenții economici contribuabili din evidența ANAF și/sau listați în

baza de date listafirme.ro;

cercetare de birou și analiza de materiale și rapoarte de specialitate;

întâlniri de consultare și vizite pe teren.

Elementele de analiză au vizat atât teritoriul Municipiului Făgăraș cât și al

Țării Făgărașului, în ansamblul său. Pentru analiza economică a fost

utilizată, ca definiție de lucru, lista de unități administrativ teritoriale

inclusă în anexa 5.

Vizitele de teren și întâlnirile de consultare organizate pe perioada

elaborării analizei au cuprins:

Întâlnire începere și finalizare a proiectului de actualizare a strategiei,

desfășurată la Casa de Cultură a Municipiului Făgăraș și Cetatea

Făgăraș (8 august 2013, 25 noiembrie 2013, 1 decembrie 2013);

Discuții cu cetățenii la Zilele Cetății Făgărașului (15-17 august 2013);

Vizită a echipei de proiect în situl industrial al Municipiului Făgăraș

(26 august 2013);

Vizite pe teren, discuții cu organizații locale și întâlniri de tip focus

grup (acoperind tematicile economic, social și turism – 8-12

septembrie 2013), consultare cu mediul de afaceri organizată de

către Asociația Oamenilor de Afaceri Țara Făgărașului (11 octombrie

2013).;

Pe parcursul perioadei de elaborare a strategiei a fost inițiată o adresă de

corespondență specială (strategie@primaria-fagaras.ro) pentru a primi

sugestii și comentarii de la cetățeni și alți actori locali.

Prima întâlnire de consultare, 8 august 2013 Discuții cu cetățenii la Zilele Cetății Făgărașului, 15-17 august 2013

63

Lista de referințe

Planul Urbanistic General al Municipiului Făgăraș, URBAN Team /

Primăria Municipiului Făgăraș, 2013;

Planul de dezvoltare locală, Grupul de Acțiune Locală Țara Oltului;

Planul de dezvoltare locală, Grupul de Acțiune Locală Valea Sâmbetei

2012-2015;

Studiu științific privind strategia de dezvoltare durabilă a Municipiului

Făgăraș, Academia Română – Institutul Național de Cercetări

Economice, București, 2008;

Studiu urbanistic al zonei centrale a Municipiului Făgăraș, Atelierul de

Urbanism Țara Făgărașului, 2012;

Strategia de dezvoltare a județului Brașov 2013 – 2020 – 2030,

Agenția de Dezvoltare Durabilă a Județului Brașov / Consiliul

Județean Brașov, 2010;

Definiții pentru patrimoniu cultural, ICCROM, 2005. Preluat pe 09 23,

2013, de pe

http://cif.icomos.org/pdf_docs/Documents%20on%20line/Heritage%

20definitions.pdf ;

Recomandarea pentru Peisaj Istoric Urban, UNESCO, 2011. Preluat pe

09 23, 2013, de pe http://portal.unesco.org/en/ev.php-

URL_ID=48857&URL_DO=DO_TOPIC&URL_SECTION=201.html;

Ministerul Culturii. (2010). Lista Monumentelor Istorice. Preluat pe 09

24, 2013, de pe http://www.cultura.ro/page/17;

Planul de Dezvoltare Regionala al Regiunii Centru 2014-2020, ADR

Centru, iulie 2013;

Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor, ARPM Sibiu, 2006;

Planul Regional de Acţiune pentru Mediu, ADR Centru.

64

Anexe

Anexa 1 Topul întreprinderilor cu sediul social în Făgăraș, din punct de vedere al cifrei de afaceri

Nr. CAEN Domeniu de activitate Denumire Cifra de afaceri

Număr de salariați

1 4391 Lucrări de învelitori, șarpante si terase la construcții SC BLACH DOM PROFIL SRL 69.370.806 15

2 149 Creșterea altor animale (nr. apicultură) SC FILEOMERA 46.576.965 46

3 2420 Producția de tuburi, țevi, profile tubulare [..] SC UPRUC CTR SA 27.549.536 244

4 2015 Fabricarea îngrășămintelor si produselor azotoase SC NITROPOROS SRL 24.701.364 533

5 2222 Fabricarea articolelor de ambalaj din material plastic SC ALUFIX SRL 22.163.624 20

6 4711 Comerț cu amânuntul in magazine nespecializate [..] SC REGALO GLACIAL SRL 19.918.724 78

7 4730 Comerț cu amănuntul al carburantilor [..] SC NIABADA COM SRL 17.805.937 22

8 4639 Comerț cu ridicata nespecializat de produse alimentare [..] S.C. RIOVIRG SRL 17.372.137 40

9 5610 Restaurante SC RIOMATEX SRL 14.992.122 213

10 2550 Fabricarea produselor metalice [..] SC BLACH DOM PROFESIONAL SRL 14.968.061 32

11 812 Extracția pietrișului si nisipului [..] SC ASP AGREGATE SRL 12.133.926 48

12 2229 Fabricarea altor produse din material plastic SC ARPLAMA ROMANIA SRL 11.973.499 136

13 2221 Fabricarea plăcilor, foliilor [..] din material plastic SC DEDIENNE ROUMANIE SRL 11.971.183 49

14 1320 Producția de țesături SC JTTI ROMANIA SRL 11.592.387 80

15 3012 Construcția de ambarcațiuni [..] SC PLASTIMO MARINE ROUMANIE SRL 11.047.977 49

Sursa datelor: ANAF, 2011

65

Anexa 2 Topul sub-sectoarelor economice care generează cea mai mare cifră de afaceri din Municipiul Făgăraș

Nr Sub-sector economic Cifra de afaceri (2011) -lei-

Cifra de afaceri (2008) -lei-

Evoluție 2008-2011

1 Servicii - Comerț cu ridicata și cu amănuntul 195.441.559 224.257.546 -13%

2 Construcții 105.710.213 106.643.201 -1%

3 Industrie - cauciuc, mase plastice și alte produse din minerale nemetalice

65.533.001 49.154.348 33%

4 Agricultură 49.224.336 27.662.825 78%

5 Servicii - Transporturi terestre și depozitare 36.690.046 27.821.472 32%

6 Industrie - industria chimică și petrochimică 29.459.348 7.490.022 293%

7 Servicii - turism 28.649.475 24.631.453 16%

8 Industria metalurgică 27.596.264 18.635.682 48%

9 Industrie - construcții metalice 25.568.294 13.508.942 89%

10 Industria alimentară, a băuturilor și tutunului 22.807.499 26.116.514 -13%

11 Industria textilă, de confecții și încălțăminte 18.548.487 17.071.955 9%

12 Industria extractivă 18.045.995 59.840 30057%

13 Industria lemnului și a produselor din lemn 17.286.846 9.570.259 81%

14 Industrie - construcții navale 11.047.977 7.469.696 48%

15 Industrie - autovehicule și alte mijloace de transport 9.839.057 3.463.839 184%

16 Silvicultură 5.800.576 3.519.942 65%

17 Producția de energie, gaze și căldură 5.640.195 21.696.388 -74%

18 Industria de mașini-utilaje 5.009.273 18.092.578 -72%

19 Servicii - Management și consultanță în management 4.395.612 3.924.774 12%

20 Servicii - Tehnologia informației și telecomunicații 3.549.159 2.948.820 20%

66

Anexa 3 Societăți din cadrul platformei industriale Făgăraș

S.C. NITROPOROS S.R.L., înfiinţată în anul 2008, este amplasată în

partea de NE a platformei industriale, cu o suprafaţa totală de

2.425.325,89 mp din care:

- suprafaţa incintei 2.138.585,110 m2

- suprafaţă anexe (aflată în afara

incintei):

286.740,78 m2

- suprafeţe construite:

- instalaţiile amoniac, amoniac

soluţie 25 %, demineralizare;

- instalaţia termoelectrică CET II,

demineralizare

- - staţia de epurare

9.403,57 m2

6.466 m2

34.711,89 m2

S.C. NITRAMONIA S.A., oferind servicii în cercetare și proiectare din

domeniul chimic;

S.C. Fabrica de Pulberi S.A., înfiinţată în anul 2006. Este o societate cu

capital integrat de stat, acţionar unic fiind Compania Naţională

ROMARM S.A., cu cota de participare la beneficii/pierderi de 100%.

S.C. Fabrica de Pulberi S.A. Făgăraş este situată în incinta comună cu

S.C. Uzina de Produse Speciale S.A. Făgăraş, societate din care s-a

desprins prin divizare parţială, în prezent obiectivele acestor societăţi

fiind intercalate. Suprafaţa totală a amplasamentului pe care se

desfăşoară activitatea autorizată este de 615.832 mp din care

suprafaţa construită de 40204 m2.

S.C. Uzina de Produse Speciale S.A., aparţinând Companiei Naţionale

ROMARM S.A.. In anul 2007, Uzina de Produse Speciale din Făgăraş,

care funcţiona ca filială a producătorului de armament şi tehnică

militară ROMARM Bucureşti, a intrat în lichidare. Unitatea economică

s-a divizat în două societăţi: prima dintre ele, Uzina de Produse

Speciale, urma să preia toate datoriile vechii societăţi, prin

valorificarea activelor şi terenurilor unităţii. A doua societate,

denumită Fabrica de Pulberi, aflată în continuare în subordinea

ROMARM, îngloba cea mai mare parte a personalului şi instalaţiile

viabile, susceptibile de a fi repornite într-un viitor apropiat.

S.C. MIRSAND S.R.L. cu sediul în Braşov are ca activitate principală

"Cercetare şi dezvoltare în alte ştiinţe naturale şi inginerie". Compania

a participat, mai ales ca partener şi coordonator în consorţii, pentru a

realiza mai multe proiecte în diverse programe de cercetare naţională

(MENER, RELANSIN, securitate, aerospaţială, de parteneriat, inovare)

planuri naţionale de cercetare, dezvoltare şi inovare sau planuri

sectoriale.

SC EPC EXPLO ROMANIA SRL are ca profil de activitate – fabricarea

intermediarilor şi a altor produse chimice. Suprafaţa totală a

amplasamentului este de 11.170 m2 iar punctul de lucru include

instalația de producere matrice, ce cuprinde:

- Depozit materiale explozive (depozitul este înconjurat de valuri de

pământ şi acoperit cu pământ).

- Depozit de materii prime (Construcţia este înconjurată de valuri

de pământ.

- Clădirea de producţie înconjurată cu valuri de pământ.

- Depozite / garaj / atelier / vestiar.

PARCUL INDUSTRIAL FĂGĂRAŞ, administrat de SC NITROPARC SRL

Făgăraş, aparţinând Consiliului Local Făgăraş.Pe latura de sud, sud –

vest se desfășoară terenuri agricole şi locuinţe aparţinând de satul

Hurez.

67

Anexa 4 Ariile naturale protejate ce cuprind localități din Țara Făgărașului

Arii naturale protejate Areal (unități administrativ teritoriale) Custode/ Administrator

Munții Făgăraș Drăguş , Hârseni, Lisa, Recea Sâmbăta de Sus, Ucea, Viştea, Zărneşti, Şinca (35%), Şinca Nouă (5%)

Ocolul Silvic Răşinari RA

Piemontul Făgăraș Drăguş, Hârseni, Lisa, Recea, Sâmbăta de Sus, Ucea, Victoria, Viştea, Şinca, Şinca Nouă

Ocolul Silvic Răşinari RA

Avrig- Scorei - Făgăraș Beclean, Făgăraş, Ucea, Viştea, Voila ANPM Bucuresti

Podișul Hârtibaciului Beclean, Buneşti, Cincu, Comăna, Făgăraş, Hoghiz, Jibert(90%), Mândra(23%), Părău(1%), Rupea(19%), Ticuşu(97%), Ucea(2%), Ungra(60%), Viştea(12%), Voila(21%), Şercaia(31%), Şoarş(98%)

Societatea "Progresul Silvic”

Oltul mijlociu- Cibin- Hârtibaciu Beclean , Făgăraş, Mândra, Ucea, Viştea, Voila, Şercaia ANPM București

Pădurea Bogății Comana Directia Silvică Braşov

Coloanele de bazalt de la piatra cioplită Comana Asociaţia Geopark Perșani

Peștera Comana Comana CLUBUL SPEOLOGIC SILEX

Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului

Mândra, Şercaia, Şinca Directia Silvică Braşov

Pădurea de gorun și stejar de pe dealul Purcăretului

Beclean, Cincu ,Voila Societatea "Progresul Silvic

Pădurea de gorun și stejar de la Dosul Fânațului

Şoarş Societatea "Progresul Silvic

Hârtibaciu Sud- Est Comana, Hoghiz, Homorod, Jibert , Mândra, Părău, Racoş , Rupea, Ticuşu, Ungra, Şercaia, Şoarş

Societatea "Progresul Silvic

Perșani Dumbrăviţa, Şinca, Şinca Nouă APM Brașov

Sursa: Agenția pentru Protecţia Mediului Brașov

68

Anexa 5 Unități administrativ teritoriale incluse în analiza economică a Țării Făgărașului

Localități din județul Brașov

Nr. Crt. Localitate 15 Șinca Noua

1 Beclean 16 Șoarș

2 Cincu 17 Ticușu

3 Comana 18 Ucea

4 Drăguș 19 Ungra

5 Făgăraș 20 Victoria

6 Hârseni 21 Vistea

7 Jibert 22 Voila

8 Lisa

9 Mandra Localități din județul Sibiu

10 Parau 1 Arpașu de Jos

11 Recea 2 Bruiu

12 Sâmbăta de Sus 3 Carta

13 Șercaia 4 Cârțișoara

14 Șinca 5 Porumbacu de Jos

69

Anexa 6 Potenţialul solar al României - Reprezentarea Intensităţii Radiaţiei Solare

Conform Studiului Privind Evaluarea

Potențialului Energetic Actual al Surselor

Regenerabile de Energie în Romania (Solar,

Vânt, Biomasa, Microhidro, Geotermie),

Identificarea celor mai bune Locații pentru

Dezvoltarea Investițiilor în Producerea de

Energie Electrica Neconvențională, localităţile

incluse în Ţara Făgăraşului se regăsesc în zona

III şi zona IV de radiaţie solară şi reprezintă un

areal cu potenţial bun şi moderat.

Zona de Radiaţie Solară

Intensitatea Radiaţiei Solare (kWh/m2/an

I >1350

II 1300 – 1350

III 1250 – 1300

IV 1200 - 1250

V 1150< 1200

Vi <1150

Sursa reprezentare greafică: GeoModel Solar

Sursa date: ICPE, ANM, ICMENERG