CURS Tehnologia Protezelor Fixe, Partiale Si Totale

27
TEHNOLOGIA R. O. C GUTIERE/SPLINTURI OCLUZALE Gutiera este un interceptor ocluzal, realizat în general din rãşini acrilice, ce acoperã arcada dentarã maxilarã sau madibularã, având o gamã foarte largã de utilizãri. În funcţie de scop, gutierele pot fi clasificate în: 1. Gutiere utilizate în ortodonţie; 2. Gutiere ocluzale utilizate în gnatologie pentru tratarea disfuncţiilor sistemului stomatognat (ex. bruxism) 3. Gutiere anti-sforăit 4. Gutiere ocluzale utilizate în dentistica preventivã pentru fluorizarea localã profesionalã; 5. Gutiere ocluzale utilizate în cosmetica dentarã pentru albirea dinţilor. 6. Gutiere pentru protecţie impotriva traumatismelor (în sport); 7. Dispozitive utilizate în implantologie (plăcuţe ghid) 1. Gutiere utilizate în ORTODONŢIE În asociere cu un aparat ortodontic mobilizabil: Gutiera ca mijloc de ancoraj Gutiera ocluzalã; Gutiera cu plan înclinat; Gutierele laterale cu plan înclinat; Ca mijloc terapeutic individual - Invisalign - Menţinătoare de spaţiu - Aparate de contenţie (Retainerul gutieră) Gutiera ca mijloc de ancoraj al aparatului ortodontic mobilizabil Indicaţii: Când nu se pot utiliza croşetele din sârmă Când se urmăreşte înălţarea ocluziei Când este necesară dezangrenarea arcadelor dentare 1

description

tehnica dentara

Transcript of CURS Tehnologia Protezelor Fixe, Partiale Si Totale

Page 1: CURS Tehnologia Protezelor Fixe, Partiale Si Totale

TEHNOLOGIA R. O. C

GUTIERE/SPLINTURI OCLUZALE

Gutiera este un interceptor ocluzal, realizat în general din rãşini acrilice, ce acoperã arcada dentarã maxilarã sau madibularã, având o gamã foarte largã de utilizãri.

În funcţie de scop, gutierele pot fi clasificate în:1. Gutiere utilizate în ortodonţie; 2. Gutiere ocluzale utilizate în gnatologie pentru tratarea disfuncţiilor sistemului stomatognat

(ex. bruxism)3. Gutiere anti-sforăit4. Gutiere ocluzale utilizate în dentistica preventivã pentru fluorizarea localã profesionalã;5. Gutiere ocluzale utilizate în cosmetica dentarã pentru albirea dinţilor.6. Gutiere pentru protecţie impotriva traumatismelor (în sport);7. Dispozitive utilizate în implantologie (plăcuţe ghid)

1. Gutiere utilizate în ORTODONŢIEÎn asociere cu un aparat ortodontic mobilizabil:

• Gutiera ca mijloc de ancoraj • Gutiera ocluzalã;• Gutiera cu plan înclinat;• Gutierele laterale cu plan înclinat;

Ca mijloc terapeutic individual - Invisalign- Menţinătoare de spaţiu- Aparate de contenţie (Retainerul gutieră)

Gutiera ca mijloc de ancoraj al aparatului ortodontic mobilizabil Indicaţii:

• Când nu se pot utiliza croşetele din sârmă• Când se urmăreşte înălţarea ocluziei• Când este necesară dezangrenarea arcadelor dentare• Pentru decondiţionarea unor ticuri şi a bruxismului nocturn la copii

Alcătuire• Face corp comun cu placa acrilică• Acoperă feţele orale, ocluzale şi vestibulare ale dinţilor laterali până la 2-3mm de festonul

gingival• Vine în contact direct, intim cu suprafeţele dentare• Suprafaţa ocluzală poate fi

- plană (în dezangrenarea arcadelor, relaxare musculară)- cuspidată, cu microplanuri înclinate (pentru conducere mandibulară)

• Grosimea ocluzală nu trebuie să depăşească 2-4mm (spaţiul de inocluzie fiziologică)

1

Page 2: CURS Tehnologia Protezelor Fixe, Partiale Si Totale

Tehnică• Se trasează pe model, pe FV ale dinţilor, limita până la care va ajunge gutiera şi limita

distală a plăcii palatine• Se izolează modelul• Se plastifiază folia de ceară roz şi se aplică pe dinţi, acoperind FV, FO şi F ocluzale, făcând

corp comun cu macheta plăcii palatine• Se răscroieşte la nivelul coletului pe FV şi se bizotează marginea V la 45°• Se ambalează macheta• Se polimerizează acrilatul

Gutiera ocluzalăAlcătuire

• Este o prelungire a plăcii palatine, peste feţele ocluzale ale dinţilor laterali• Acoperă feţele orale şi ocluzale ale dinţilor laterali• Feţele vestibulare nu sunt acoperite• Vine în contact direct, intim cu suprafeţele dentare• Suprafaţa ocluzală poate fi

- plană (în dezangrenarea arcadelor, relaxare musculară)- cuspidată, cu microplanuri înclinate (pentru conducere mandibulară)

• Grosimea ocluzală nu trebuie să depăşească 2-4mm (spaţiul de inocluzie fiziologică)

Indicaţii:• Când se urmăreşte înălţarea ocluziei• Când este necesară dezangrenarea arcadelor dentare• Pentru decondiţionarea unor ticuri şi a bruxismului nocturn la copii• Este indicată în aceleaşi situaţii ca şi gutiera ca mijloc de ancorare, cu deosebirea că nu are

rol de retenţie ci de înălţare temporară a ocluziei

Menţinătoare de spaţiuSunt dispozitive ortodontice sau protetice pasive, destinate prevenirii deplasării orizontale a dinţilor limitanţi ai unei breşe edentateAlcătuire:

- Placă palatină sau linguală- Elemente de ancoraj (croşete din sârmă sau acrilice)- Val de acrilat în spaţiul edentat cu/fără dinţi acrilici

Descriere:- Valul de acrilat este o prelungire a plăcii acrilice în spaţiul edentat- Valul nu ajunge în şanţul V ci se opreşte pe creasta alveolară- Pentru a împiedica extruzia dinţilor antagonişti, valul se realizează până la nivelul planului

de ocluzie sau poate prezenta dinţi acrilici

Menţinătoarele de spaţiu la copiiPierderea precoce a dinţilor temporari este urmată de reducerea spaţiului edentat prin migrări orizontale sau verticale. Un rol important în alegerea menţinătorului de spaţiu îl are tipul dintelui extras, precum şi durata de timp până la erupţia dintelui definitiv.Indicaţii:- când spaţiul edentat este micşorat- când se pierde prematur molarul 2 temporar şi există tendinţa de extruzie a antagoniştilor- perioada optimă pentru aplicarea unui menţinator de spaţiu este imediat după pierderea prematură a dintelui temporar.

2

Page 3: CURS Tehnologia Protezelor Fixe, Partiale Si Totale

Menţinătoarele de spaţiu la adulţiProteza Kemenny (proteză de retenţie sau proteză unilaterală cu miniconector)Este indicată pentru înlocuirea temporară a 1-2 dinţi, frontali sau lateraliPoate fi realizată din acrilate, răşini acetalice sau mase termoplastice elastice (Flexite, Valplast)

Aparate de contenţieSunt dispozitive ortodontice pasive, destinate menţinerii rezultatelor terapeutice după încheierea tratamentului ortodontic activExemple: - placa Hawley - retainerul gutieră- utilizat în contenţia limitată (3-6 luni)

- Realizat din silicon transparent sub formă de folie (prin temoformare)

2. Gutiere ocluzale utilizate în GNATOLOGIE

• Clasificarea gutierelor ocluzale utilizate în gnatologie se realizează în funcţie de ţesuturile cãrora se adreseazã: muscular, articular, dentar

• Indiferent de tipul de gutieră ocluzalã folosit, scopul este acelaşi, de a restabili un echilibru între componentele sistemului stomatognat.

Bruxismul- este un obicei vicios care presupune frecarea sau încleştarea dinţilor. - fenomen extrem de des întâlnit (50 - 96 % dintre adulţi, 15% dintre copii).Bruxismul se poate manifesta atât in starea de veghe (diurn), cât şi in timpul somnului (nocturn). Simptome:

• Uzura dinţilor/protezelor• Fracturi ale dinţilor• Muşchi faciali dureroşi şi oboseală, mai ales dimineaţa la trezire • Zgomote şi dureri în ATM la deschiderea gurii• Dureri de cap • Mobilitatea dinţilor

Tratament • Şina obligatorie (gutiera)• reducerea stresului emotional • echilibrări ocluzale • tratamentul complicaţiilor: - abfracţie

                                          - uzuri dentare 

Gutiere pentru bruxismMecanismul de acţiune:

• acestea nu trateazã bruxismul, dar vizezã suprimarea efectelor sale secundare. • Permit repartizarea armonioasã a forţelor ocluzale.

3

Page 4: CURS Tehnologia Protezelor Fixe, Partiale Si Totale

• Purtarea lor este nocturnã • reprezintã un mijloc terapeutic folosit în tratamentul sindromului disfuncţional, fiind o

metodã bunã de eliminare a interferenţelor ocluzale şi a contactelor premature, reducând activitatea neuro-muscularã şi obţinând relaţiile ocluzale stabile cu contacte dento-dentare uniform repartizate.

3. Dispozitive împotriva SFORĂITULUI (pentru tratamentul apneii de somn)

Apneea = fenomenul de oprire a fluxului aerian naso-bucal cu durata mai mare de 10 secundeSindromul de apnee în somn = episoade repetate de obstrucţie completă sau incompletă a căilor aeriene superioare

Apneea de somn poate fi de trei tipuri:- obstructivă (obstrucţia mecanică a căilor oro-faringiene)- centrală (disfuncţie neuronală )- mixtă (combinaţia celor două)

Simptome şi semne frecvente• Sforăit puternic, cronic• Somnolenţa diurnă excesivă• Cefalee matinală• Gât uscat sau gură uscată dimineaţa• Hipertensiune arterială• Reflux gastroesofagian• Modificări ale personalităţii sau probleme cognitive legate de oboseala cronică

TratamentulReducerea excesului ponderal Evitarea alcoolului şi a consumului de sedativeTratamentul medicamentosTratamentul protetic

• dispozitive pentru repoziţionare sau avansare mandibulară• dispozitive pentru repoziţionarea sau retenţia limbii• ridicătoare de palat moale• dispozitive ce „antrenează” limba

Tratament chirurgical - chirurgia nazală , - chirurgia de propulsie maxilo-mandibulară

Dispozitivele orale sunt purtate în timpul somnului şi prin acţiunea lor „lărgesc” căile aeriene prin deplasarea anterioară a limbii sau a mandibulei şi le menţin deschise pe tot parcursul somnului

4

Page 5: CURS Tehnologia Protezelor Fixe, Partiale Si Totale

4. Gutiere pentru albiri/fluorizări profesionale• Albirea dinţilor este un procedeu indicat pentru a reduce pigmentările dentare sau pentru a

deschide nuanţa dinţilor pacientului oferindu-i un zâmbet mai alb, mai strãlucitor.• Se poate realiza prin mai multe tehnici, de la metodele de albire chimică la cele care

folosesc laserul. • Procedura poate fi realizatã fie în cabinetul stomatologic de către medic (peroxid de

hidrogen), fie de cãtre pacient, la domiciliu (peroxid de carbamidă) • Se realizeazã o gutieră individualã pentru fiecare pacient care va servi drept suport pentru

materialul de albire. • Gutiera are contact doar cu suprafaţa coronară a dinţilor. O cantitate redusã de gel de

albire este despusã în gutierã, care va fi purtatã pe perioade relativ scurte de timp zilnic (2-3 ore, pe parcursul zilei sau al nopţii)

• Albirea dinţilor nu este o procedurã cu efect permanent. Rezultatele pot fi menţinute circa 1-2 ani sau mai mult, în funcţie de obiceiurile alimentare şi de igienã ale pacientului.

Gutierele utilizate în dentistica preventivã sunt folosite pentru aplicări locale de substanţe fluorurate, în scopul prevenirii apariţiei cariei dentare.

5. Gutiere pentru protecţia arcadelor dentare la sportivi

Gutiera de protecţie ajutã la prevenirea traumatismelor dinţilor, buzelor, obrajilor şi oaselor maxilare în cadrul activităţilor sportive (în special rugby, karate, judo, fortbal, hokey, kickbox, etc).

• Pentru copii şi tineri se recomandă purtarea gutierei în asociere cu o cască de protecţie pentru cap şi gât.

Tipuri de gutiere de protecţie Gutiere pre-confecţionate, standard

• sunt cele mai ieftine şi pot fi achiziţionate de la magazinele cu articole sportive. • nu se adaptează perfect pe arcada dentară a purtătorului

Gutiere preformate„Boil and Bite”• sunt relativ ieftine şi pot fi achiziţionate de la magazinele cu articole sportive • se adaptează fiecărui individ prin introducere în apă la 100°C (pentru plastifiere) şi apoi

conformate în cavitatea bucală a pacientului, prin presiune ocluzală, cât timp materialul este cald.

• Pot fi readaptate prin încălzire dacã prima oarã nu au fost realizate corect. • Deşi sunt ceva mai bine adaptate pe arcada dentară, au aceleaşi inconveniente ca cele

standard Gutiere de protecţie confecţionate în laboratorul de tehnica dentarã.

• sunt cele mai recomandate.• au o excelentã adaptare şi menţinere pe câmpul protetic datorită

faptului că sunt realizate pe un model turnat pe baza unei amprente. În general sunt realizate din plăci (folii) de acrilat, care sunt prelucrabile prin termoformare şi sunt disponibile într-o mare varietate de culori

5

Page 6: CURS Tehnologia Protezelor Fixe, Partiale Si Totale

METODE DE REALIZARE A GUTIERELOR

În laboratorul de tehnica dentarã gutierele se pot realiza prin trei metode:

1. Metoda indirectã: se construieşte o machetă a gutierei din ceară, apoi, conform fazelor obişnuite de laborator, se polimerizeză rãşina acrilicã într-un tipar

2. Metoda directã: a) gutiera este construitã direct pe model, prin adãugarea succesivã de monomer şi polimer, iar polimerizarea se realizeazã într-un vas sub presiune.b) gutiera este construitã direct pe model prin termoformare

3. Medoda semiindirectã: în laborator se aplicã pe model o folie de policlorurã de vinil de 1,5 mm grosime care, prin termoformare, realizeazã un schelet al gutierei. În timpul urmãtor, răşina autopolimerizabilã, susţinutã de acest schelet, este plasatã direct în cavitatea bucalã sau pe articulator, medicul adaptând-o ocluzal prin diferite mişcãri ale mandibulei. Acest tip de realizare permite rãspunderea la diferite situaţii de urgenţã, dar calitatea rãşinii nu este satisfãcătoare (porozitãţi, eliberare secundarã de monomer rezidual).

Etapele realizãrii gutierei pentru albirea dinţilor prin tehnica termoformăriicu aparatul Ministar• Amprentele sunt igienizate şi analizate• Se toarnă modelele din gips dur• Pregãtirea modelelor- se aplică ceară albă de corecţie pe faţa vestibularã a dinţilor în

scopul realizării unor spaţii între model şi gutieră, cu rol de rezervor pentru substanţa de albit.• Tot în scopul creării unui spaţiu între modelul de lucru şi viitoarea gutierã se aplică pe toate

feţele vestibulare un strat de lac distanţator. • apoi se aplică Multi-sep (izolatorul) pe toate suprafeţele dinţilor pentru a favoriza detaşarea

uşoarã a gutierei de pe model dupã termoformare.Crearea spaţiului pentru gelul de albit se poate face şi cu răşini fotopolimerizabileDupã ce modelul a fost pregãtit, se poziţionează în recipientul cu granule metalice al aparatului de termoformare (Ministar). • În prealabil se pregăteşte şi folia termoplastică, care se decupează după conturul rotund

trasat pe suprafaţa ei, pentru a se adapta perfect în rama de plastifiere• Discul este poziţionat în rama pentru plastifiere, se porneşte sursa de curent, iar apoi se

seteazã timpul de funcţionare (60 sec). • Când rezistenţa de încãlzire a aparatului ajunge la temperatura optimã, aceasta va fi aplicatã

peste rama de plastifiere în care se aflã fixat discul şi se menţine timp de 10 secunde. În acest moment are loc procesul de plastifiere a discului.

• Folia plastifiată formează o concavitate, aspect care indică momentul optim de aplicare al foliei peste modelul de lucru.

• suportul în care este folia plastifiată va fi aplicat peste compartimentul cu granule în care este modelul de lucru.

• Cele douã pãrţi se închid etanş, se porneşte pompa de vacuum şi se menţine 10 secunde pentru a realiza mularea discului pe model.

• Se îndepărtează granulele metalice care au fost inclavate în folie în timpul acţiunii vidului. • Modelul este îndepărtat din gutieră prin tracţiune, apoi se îndepărtează excesul de folie prin

decupare cu foarfeca. Gutierele utilizate pentru albit se realizează din folii cu grosime şi duritate mai mică, de aceea pot fi secţionate cu un foarfece simplu.

6

Page 7: CURS Tehnologia Protezelor Fixe, Partiale Si Totale

Realizarea unui interceptor ocluzal utilizat pentru tratamentul bruxismului cu aparatul Easy- Vac• Diferenţa majorã între gutiera utilizatã pentru albiri dentare şi cea utilizatã pentru tratarea

bruxismului este absenţa rezervoarelor de depozitare a substanţelor pentru albit dar şi grosimea mult mai mare a interceptorului ocluzal pentru tratarea bruxismului.

• Etapa de pregătire a modelului dispare pentru că rezervoarele nu mai sunt necesare. Se aplică doar un strat subţire de substanţă izolatoare, pentru a permite o detaşare uşoarã a gutierei de pe model dupã termoformare.

• Gutiera pentru bruxism se realizează din folii cu grosimea net mai mare decât a celor pentru albiri dentare (2-3mm), pentru a conferi o duritate şi o rezistenţă mult mai mari gutierei, ajutând în acelaşi timp la eliberarea contactelor ocluzale

• Modelul se aşează pe suportul cu orificii al aparatului, iar folia este poziţionată în rama destinată ei, după care se porneşte aparatul şi se aşteaptã ca sursã de caldurã să ajungã la temperatura optimã pentru plastifierea foliei

• Pe măsură ce folia se încălzeşte, formează o convexitate ce are tendinţa să coboare spre model. Acesta este momentul optim când rama în care este poziţionată folia este coborâtă rapid peste model, iar vacuumul o adaptează perfect peste acesta printr-o aspirare perfectă dinspre platoul cu orificii

Se îndepărtează modelul împreună cu folia din aparat, apoi gutiera este desprinsă de pe model prin secţionare cu un disc diamantat, deoarece folia utilizată este dură şi nu poate fi secţionată cu foarfecele.

7

Page 8: CURS Tehnologia Protezelor Fixe, Partiale Si Totale

PROTEZAREA COMPOZITĂ (HIBRIDĂ) – METODĂ DE TRATAMENT ÎN REABILITATEA ORALĂ COMPLEXĂ

Sistemele speciale de menţinere, sprijin şi stabilizare (“attachments, precision attachments”)

DEFINIŢIE: sisteme mecanice folosite în scopul fixării, retenţiei şi stabilizării protezelor dentare. (The Glossary of Prosthodontic Terms)

În cadrul protezării compozite – sistemele speciale sunt mecanisme de precizie formate dintr-o patrice (pozitivul) şi o matrice (negativul) care asigură, prin imbricare, legătura temporară dintre proteza amovibilă şi elementele conjuncte fixate pe dinţii restanţi

Sunt folosite de peste 50 de ani, în special în Germania, unde au cunoscut o dezvoltare deosebită în cadrul firmei Bego.

CLASIFICARE1. Elemente conjunctoare (RIGIDE)2. Elemente dizjunctoare (ARTICULATE, REZILIENTE)

1. Elementele conjunctoare (RIGIDE)1. Culise2. Capse3. Bare cu călăreţi4. Telescoape5. Magneţi

Pot fi cu agregare:- Coronară- Radiculară- implantară

Nu permit nicio mişcare între cele două componente- Teoretic -sunt indicate în cazul edentaţiilor intercalate, când proteza are doar sprijin dento-parodontal

2. Elemente dizjunctoare (sisteme articulate) -REZILIENTE1. Amortizori de forţă

8

Page 9: CURS Tehnologia Protezelor Fixe, Partiale Si Totale

2. Ruptori de forţă

- Permit mişcări între matrice şi patrice care favorizează înfundarea şi/sau rotirea protezei, pentru a proteja dintele suport şi a transmite o parte din forţe către suportul muco-osos

- Indicate în edentaţiile terminale (cl.I şi II Kennedy) - destul de rar

AVANTAJELE sistemelor speciale• Aspect estetic deosebit deoarece sunt practic invizibile• Sunt acceptate şi asimilate mut mai uşor de pacienţi• Realizează o foarte bună menţinere şi stabilizare a protezei mobilizabile

DEZAVANTAJE• Legătura cu dintele stâlp este deosebit de rigidă la majoritatea sistemelor speciale (exceptie:

elementele dizjunctoare)• Tehnologia este dificilă, cronofagă şi necesită precizie maximă• Presupun preparări complexe şi apreciabile cantitativ ale dinţilor restanţi (cel mai adesea

dinţii trebuie devitalizaţi)• Nu pot fi aplicate pe dinţi scurţi• Necesită înlocuirea periodică a matricilor• Preţul de cost este mai ridicat• Necesită experienţă şi instruire specială a medicului şi a tehnicianului

Pentru a preveni uzura prematură, sunt realizate din aliaje de mare duritate , cu intervalul de topire cuprins între 850-1450°C:

• Au platinat (Au 18%, Pt 5%)• Au-Pt-Pd• Au-Pt-Ag• Pt-Ir• Aliaje inoxidabile Cr-Ni• Aliaje nenobile Co-Cr• Aliaje seminobile de mare duritate (Palliag M)

Criterii de alegere a unui sistem special Dintele suport să fie mai înalt de 5-6mm Dacă dintele stâlp a pierdut 0-20% din suportul osos – se alege un sistem rigid Dacă dintele stâlp a pierdut 20-40% din suportul osos- se alege un sistem rezilient Dacă creasta alveolară este foarte resorbită – se alege un sistem rigid Dacă pe arcada antagonistă există un sistem rezilient, atunci se alege un sistem rigid,

deoarece protezarea rezilientă bimaxilară scade eficienţa masticatorie Dimensiunile spaţiului protetic :

- înălţimea = distanţa dintre papila gingivală la suprafaţa ocluzală antagonistă - lăţimea= spaţiul minim în sesn V-O necesar fixării sistemului - adâncimea preparaţiei în coroana dintelui stâlp - spaţiul minim fixării sistemului în şaua protezei

9

Page 10: CURS Tehnologia Protezelor Fixe, Partiale Si Totale

CAPSELE

Sunt alcătuite din:• O matrice tubulară (fixată pe faţa mucozală a şeilor) = NEGATIVUL• O patrice (de obicei sferică) fixată la un dispozitiv radicular = POZITIVUL

Acţiunea lor se bazează pe retenţia oferită de porţiunea subecuatorială a patricei

Sunt indicaţia de elecţie pentru protezările overlay (SUPRAPROTEZARE) dar pot fi utilizate la orice proteză compozită dacă dintele stâlp are înălţime redusă

• Supraprotezarea poate fi realizată pe:- rădăcini restante ale dinţilor naturali- implante

Supraprotezarea pe dinţi restanţi• implică cimentarea in cabinet a unor pivoturi radiculare cu cap sferic sau plat

Avantajele supraprotezării pe rădăcini restante:• Pacientul are senzaţia prezenţei dinţilor pe arcadă, deci un confort psihic sporit• Retenţia protezei este mult mai bună decât al unei proteze acrilice convenţionale• Reduce rezorbţia osului alveolar• Reduce transmiterea presiunilor ocluzale asupra osului în zona respectivă

Dezavantaje• Necesită o igienă orală foarte strictă pt a nu apare carii de colet la rădăcinile restante • Necesită examinarea periodică• Este mai scumpă decât proteza acrilică convenţională

Supraprotezarea pe implanteImplantele pot fi:

- subperiostale- endoosoase - Se introduc în grosimea osului alveolar

10

Page 11: CURS Tehnologia Protezelor Fixe, Partiale Si Totale

- Pot avea formă de: - şurub - cilindru - lamă -Pot fi din metal, metal ceramizat sau ceramică.

Capse Bredent

CAPSELE CEKA (1964)• Sunt formate din:- O matrice inelară- O patrice cilindro-conică despicată în cruceTipuri:- Ceka clasic- Ceka M2 – indicat în cazul spaţiului redus- Ceka M3 – cand spaţiul este suficient, mai ales în edentaţiile cl.I

Kennedy

CAPSE RHEIM

11

Page 12: CURS Tehnologia Protezelor Fixe, Partiale Si Totale

CULISELE (SLIDE ATTACHMENTS)

Sunt alcătuite din 2 elemente:- patricea (pozitivul)- matrice (negativul)

Acţiunea lor se bazează pe fricţiunea ce apare între suprafeţele de contact dintre matrice şi patrice.Pot avea diferite forme pe secţiune: H, T, trapez, ovală, tubulară, trapezoidală.

Culisele pot fi: - Intracoronare (matricea este în interiorul coroanei)- Extracoronare (patricea este plasată în exteriorul coroanei

Culisele asigură menţinerea, sprijinul şi stabilizarea protezei şi un foarte bun efect estetic, sistemul fiind aproape invizibil.

Utilizarea culiselor este condiţionată de înălţimea dinţilor restanţi. Alegerea tipului de culisă – medicul Alegerea dimensiunii şi inserarea – tehnicianul dentar

Culise Vario-Kugel-SnapAu un element suplimentar de retenţie gen CAPSĂ

Algoritmul protezării compozite cu sisteme speciale gen culisă:

12

Page 13: CURS Tehnologia Protezelor Fixe, Partiale Si Totale

ETAPA I. - Realizarea componentei fixe1. Amprente2. Realizarea modelului cu bonturi mobilizabile3. Montarea în simulator4. Realizarea machetei componentei metalice a punţii

• O etapă deosebit de importantă este aplicarea elementelor speciale de menţinere, sprijin şi stabilizare.

5. Transformarea machetei în componentă metalică6. Prelucrarea scheletului metalic şi verificarea în cavitatea orală

7. Realizarea componentei fizionomice a punţii

ETAPA II.- REALIZAREA COMPONENTEI MOBILIZABILE1. Realizarea portamprentei individuale2. inregistrarea amprentei funcţionale 3. Realizarea modelului funcţional4. Pregătirea modelului funcţional pentru duplicare 5. Duplicarea modelului funcţional6. realizarea modelului duplicat din masă de ambalat specifică7. impregnarea modelului duplicat 8. Realizarea machetei scheletului metalic al protezei scheletate9. Transformarea machetei în schelet metalic10. Realizarea machetei componentei acrilice a şeilor11. Transformarea machetei în componenta acrilică12. Dezambalarea şi prelucrarea mecanică

13

Page 14: CURS Tehnologia Protezelor Fixe, Partiale Si Totale

BARELE (BAR PROSTHESIS, STEG PROTHESE )

Se compun din:• o parte fixă- BARA – care solidarizează dinţii restanţi/resturi radiculare/implanturi• o parte detaşabilă- CĂLĂREŢ (rider, clip, stegreiter) sub formă de jgheab, fixat pe faţa

mucozală a protezei;

Sistemul de bare şi călăreţi Dolder (1966)Bara poate avea pe secţiune formă de:

• U – numai pentru regiunea laterală• ovoidă (în picătură) - numai în regiunea frontală

Bara se fixează între două dispozitive corono-radiculare de obicei pe canini, dar poate fi lipită şi intre două coroaneAtât bara cât şi călăreţul pot fi:

- machete prefabricate din plastic- metalice prefabricate – care se lipesc sau se ataşează prin supraturnare la scheletul metalic

Călăreţul are aceeaşi lungime cu bara, are grosimea de 0,30 mm şi este prevăzut cu retenţii pentru a fi retenţionat in acrilatul şeilor protezei. La sistemul Dolder călăreţul nu este din matrial plastic, de aceea la pierderea fricţiunii trebuie reactivat

• dacă proteza are sprijin mixt bara să aibă formă ovoidă sau rotundă. • Dacă proteza are sprijin dento-parodontal bara are formă de "U" pe secţiune

Sistemul de bare şi călăreţi AckermanBara

- poate avea pe secţiune formă rotundă sau ovoidă- Poate fi din plastic sau metal

Călăreţii- Sunt doar prefabricaţi din metal, cu retenţii pentru răşina şeilor- Poate fi utilizat şi în asociere cu alt tip de bare (Dolder, Hader, etc)

Sistemul de bare şi călăreţi Gilmore- Bara – poate fi dreptunghiulară sau rotundă pe secţiune

14

Page 15: CURS Tehnologia Protezelor Fixe, Partiale Si Totale

- este turnată din Au-Pt- Călareţii – sunt turnaţi din Au-Pt şi pot avea retenţii pentru acrilatul şeii protezei

Avantaje:- Permit dispunerea barei în mai multe planuri- Dispare posibilitatea de basculare a protezei

Dezavantaje:- fricţiunea directă metal-metal întrebară şi călăreţ duce la pierderea retenţiei protezei

Vario-Soft-Bar/ BREDENTOferă 3 tipuri de profile de bară:- Profil drept – oferă doar fricţiune- Profil în picătură - fricţiune + retenţie- Profil în picătură cu posibilitate de acţiune ca ruptor de forţe

datorită călăreţului care angajează doar porţiunea superioară a barei

Călăreţii oferă 3 variante de retenţie:- galben- retenţie normală/medie- verde – retenţie scăzută- roşu – retenţie crescută

Barele şi călăreţii sunt livraţi sub formă de machete din plastic calcinabilCălăreţii pot fi schimbaţi în momentul pierderii retenţiei

15

Page 16: CURS Tehnologia Protezelor Fixe, Partiale Si Totale

SISTEME DE TELESCOPARE

Telescoparea poate fi de două feluri:1.Coronară – totală - parţială – inelară - coroană parţială Steiger2. Radiculară

TELESCOPAREA CORONARĂ

Sistemul de telescopare coronară totală este format din:- Capa primară (coroana internă) - de formă cilindrică sau tronconică (0-6°), cu sau fără prag

cervical, cimentată pe bontul dentar- Coroana secundară (externă) care face parte din scheletul metalic al protezei şi care

reproduce morfologia dintelui pe care se aplicăTelescoparea asigură menţinerea protezelor prin fricţiunea apărută între capa primară şi cea secundarăForţa de fricţiune este direct proporţională cu suprafaţa de fricţiune şi cu paralelismul pereţilor externi ai capei primare

Tipuri de coroane telescopate:- Cilindrice- Conice- Reziliente- Speciale

Coroane telescopate cilindriceSe caracterizează prin:- paralelizarea perfectă a pereţilor exteriori ai capelor primare

(între ei şi cu pereţii celorlalte cape primare)- Retenţionarea protezei mobilizabile prin fricţiunea dintre capa

primară şi coroana secundarăDezavantaje:- Este aproape imposibilă realizarea unui paralelism absolut al capelor primare- Inserţia şi dezinserţia protezei scheletate este foarte dificilă din cauza forţei de frecare- Uzura este mai mare decât la alte coroane telescop

Coroane telescopate conice Caracteristici:

• Forma capei primare este de trunchi de con, cu baza mare cervical şi baza mică ocluzal• Unghiul conului trebuie să fie cuprins între 3-6° pentru o retenţie optimă

16

Page 17: CURS Tehnologia Protezelor Fixe, Partiale Si Totale

Avantaje:- inserţie-dezinserţie facilă pentru pacient- Uzură mai redusă

TELESCOPAREA CORONARĂ PARŢIALĂ (tip coroană Steiger)Este realizată dintr-un element conjunct, coroană semifizionomică sau metalică, la care jumătatea orală este realizată asemănător preparării substructurii organice pentru o coroană parţială, şi o parte adjunctă fixată în proteza scheletată, care completează morfologia dintelui prin suprapunere

Condiţii de realizare a coroanelor telescop• Minim 1,5mm între suprafaţa ocluzală a bontului şi planul de ocluzie• Capa primară sa aibă minim 0,5mm• Capa secundară minim 1mm (dacă se plachează cu ceramică trebuie să existe 2,5mm

ocluzal şi minim 1,5 mm lateral)• Convergenţa ocluzală a bontului 4-5,5°• Înălţimea suprafeţei de culisare – minim 4mm, maxim 7mm

17

Page 18: CURS Tehnologia Protezelor Fixe, Partiale Si Totale

SISTEMELE MAGNETICE

• Sunt utilizate de aproximativ 60 de ani pentru retenţia protezelor dentare şi a epitezelor

Un sistem magnetic este alcătuit din două componente:- o capă sau un dispozitiv radicular (keeper) din aliaje care se pot magnetiza (Fe-Pt, Co-Pt, Co-Cr, Ni-Cr, etc)- care se cimentează pe dintele stâlp; pot fi realizate în laborator sau prefabricate- magnetul propriu-zis- care se fixează în proteza mobilizabilă, corespunzător capei, forţa lui având capacitatea de a menţine şi stabiliza proteza pe câmpul protetic.

O unitate magnetică este formată dintr-un magnet acoperit cu o capsulă de oţel inoxidabil care-l protejează de mediul bucal şi limitează câmpul magnetic exterior.

Principiul de funcţionare se bazează pe forţa de atracţie a magnetului asupra aliajului magnetizabil al capei/dispozitivului radicular (keeper)

MaterialeMagneţii sunt alcătuiţi din aliaje care au proprietateta de a atrage anumite metale sau alijele lor (Fe, Ni, Co)

- Al-Ni-Co- Sm-Co

- Nd-Fe-B - aliaj Pt-Fe (platină-fier)

AVANTAJE- Dimensiuni mici şi forţă de retenţie crescută- Pot fi aplicaţi indiferent de axul de inserţie al protezei, - Inserţia şi dezinserţia protezei foarte uşoară - Tehnologia de laborator uşoară, nu necesită dotare specială

DEZAVANTAJE- Cei mai mulţi magneţi încep sa-şi piardă forţa magnetică în jurul temperaturii de 150°C

INDICAŢII- Indicaţia de elecţie: supraprotezarea pe resturi radiculare - la pacienţii foarte vârstnici, sau la cei cu afecţiuni cronice

18

Page 19: CURS Tehnologia Protezelor Fixe, Partiale Si Totale

- Supraprotezare pe implante- Epiteze, proteze OMF

CONTRAINDICAŢII- În cazul crestelor alveolare foarte atrofiate, deoarece magneţii nu asigură stabilitatea orizontală a protezei ci doar menţinerea

SISTEMELE ARTICULATE)

• Se utilizează doar în edentaţiile terminale, pentru a diminua forţele aplicate pe dinţii stâlpi • permit înlocuirea a maxim 3 dinţi absenţi• Se mai numesc sisteme reziliente deoarece permit mişcări verticale şi orizontale ale şeilor

protezei în timpul masticaţiei

Avantaje- Dimensiuni reduse, confort sporit pentru pacient- Direcţionarea forţelor spre creastă- Reducerea presiunii pe primul dinte dinspre edentaţie

Dezavantaje- Resorbţie accentuată a crestei şi traumatizarea ţesuturilor moi din cauza şeilor reziliente- Distribuirea forţelor se face neuniform- Tehnologia de realizare este cronofagă, laborioasă

Sunt două categorii:- ruptori de forţe = balamale (transferă forţa ocluzală spre creasta alveolară)- amortizori de forţe (readuc şeile la poziţia iniţială după încetarea solicitării, datorită unor resorturi elastice)

Ruptorii de forţă – BALAMALELE

• Permit mişcarea şeilor numai prin mişcarea de basculare prin înfundare• Nu permit deplasarea inversă (bascularea prin desprindere)• Sunt formaţi dintr-o patrice care se fixează pe dintele stâlp şi o matrice care se aplică pe

faţa mucozală a şeii• Libertatea de mişcare obligatorie în aceste cazuri se obţine printr-un joc între matrice şi

patrice• În scopul evitării efectelor disortodontice asupra dinţilor suport este indicată, în cazul

tuturor ruptorilor şi amortizorilor de forţă, solidarizarea a cel puţin doi dinţi stâlpi, pentru a mări rezistenţa la solicitările oblice şi orizontale ale protezei.

• Se recomandă o rebazare periodică a şeii pentru a menţine bascularea în limite normale.

19

Page 20: CURS Tehnologia Protezelor Fixe, Partiale Si Totale

20