Curs Gandire Critica

37
Dezvoltarea abilităţilor de gândire critică la elevii din ciclul primar, gimnazial şi liceal

description

O

Transcript of Curs Gandire Critica

Page 1: Curs Gandire Critica

Dezvoltarea abilităţilor de gândire critică la elevii din ciclul primar,

gimnazial şi liceal

Page 2: Curs Gandire Critica

MOTTO:

„Spune-mi şi voi uita, arată-mi şi poate îmi voi aduce aminte, implică-mă şi voi înţelege.”

(Proverb chinezesc)

CUPRINS

MODULUL I Programul educaţional „Lectura şi Scrierea pentru Dezvoltarea Gândirii

critice”. Gândirea critică – definire, caracteristici, principii, cadrul de învăţare ERR

(evocare, realizarea sensului, reflecţia). Metode şi instrumente de dezvoltare a gândirii critice: brainstorming,

ciorchinele, cvintetul, SINELG.

MODULUL II Metode şi instrumente de dezvoltare a gândirii critice: Ştiu/ Vreau să ştiu/

Am învăţat, Cubul, Predicţii pe baza unor termeni cheie, Jurnalul dublu, Lasă-mi mie ultimul cuvânt.

MODULUL III Învăţarea prin cooperare. Metode şi instrumente de dezvoltare a gândirii

critice: Predarea reciprocă, Mozaic I, II, Gândiţi, comunicaţi , lucraţi în perechi, Unul stă trei circulă, Turul galeriei, Reţeaua de discuţii, Linia valorilor.

MODULUL IV Proiectarea activităţii educative din perspectiva gândirii critice.

MODULUL V Evaluarea didactică din perspectiva gândirii critice, evaluarea activităţii

desfăşurate în cadrul cursului.

2

Page 3: Curs Gandire Critica

BIBLIOGRAFIEMODULUL I

Programul educaţional „Lectura şi Scriereapentru Dezvoltarea Gândirii critice”

Este un program iniţiat de Fundaţia pentru o Societate Deschisă şi Asociaţia Internaţională pentru Lectură cuprinzând cadre didactice din întreaga lume.

Scopul programului este cel de a introduce în învăţarea şcolară şi în clasă, metode şi tehnici de instruire care promovează gândirea critică la elevii de toate vârstele şi la toate disciplinele de învăţământ.

Obiectivele propuse: Oferă strategii de predare/ instruire interactive care pun elevii în situaţii de

învăţare efectivă, autentică. Creează un mediu de instruire coerent şi consecvent aplicabil în orice

situaţie de învăţare. Descrie procesele cognitive pe care elevul trebuie să le efectueze înainte, în

timpul şi după parcurgerea unei experienţe de învăţare pentru a beneficia cu adevărat de pe urma ei.

Oferă elevilor strategii de acces şi control asupra propriei lor gândiri.

Gândirea critică – definire, caracteristici, principii, cadrul de învăţare ERR (evocare, realizarea sensului, reflecţia)

gândirea critică este o gândire de nivel superior, care dezvoltă deprinderile şi abilitatea de a raţiona corect, coerent, logic, pe baza unor argumente solide.

gândirea critică este un proces complex ce presupune:1. asimilarea de cunoştinţe, metode, instrumente, cu ajutorul cărora să proceseze informaţia;2. formarea unor credinţe, convingeri, sistem valoric;3. luarea unor decizii pe baza credinţelor, convingerilor, valorilor,

care să se finalizeze cu manifestarea unor comportamente adaptative, adecvate, eficiente în societate.

gândi critic înseamnă:- deţinerea unui sistem de cunoştinţe, valoroase utile, pe baza cărora ne întemeiem convingerile, credinţele, valorile;- formarea unor opinii independente şi acceptarea ca ele să fie supuse evaluării critice de către ceilalţi;- supunerea propriilor idei şi ale celorlalţi unui scepticism constructiv;

3

Page 4: Curs Gandire Critica

- construirea unei argumentări care să explice propriile opinii;

- manifestarea de flexibilitate, toleranţă, respect faţă de ideile celorlalţi, acceptându-le sau respingându-le cu argumente;- participarea activă la colaborări, cooperări constructive, la elaborări de soluţii pentru rezolvarea de probleme;- învăţarea modului de a gândi eficient prin evaluarea şi testarea mai multor soluţii posibile.

gândirea critică presupune raţionalitate, obiectivitate fundamentată pe argumente pertinente

persoana care gândeşte critic, gândeşte eficient, creator, pragmatic şi realist.

Gândirea critică se învaţă practicând-o!

Condiţii necesare pentru a învăţa eficient gândirea critică:

1. crearea unor situaţii de învăţare sau ocazii în care să exerseze gândirea critică.

2. încurajarea elevilor să gândească independent „cu propriul cap”, să reflecteze.

3. implicarea activă, prin confruntare de idei, colaborare, cooperare cu scopul final de a găsi soluţii adecvate.

4. acceptarea diversităţii de opinii şi idei.5. convingerea elevilor că nu riscă nimic să fie ridiculizaţi pentru opiniile

exprimate6. încrederea că orice elev, indiferent de nivelul de dezvoltare intelectuală,

poate gândi critic.7. aprecierea pozitivă a gândirii critice manifestată în orice situaţie.

În demersul său de a gândi critic, creativ, constructiv şi eficient, elevul ajunge să progreseze pe mai multe planuri:

- de la reacţii personale la idei susţinute în public cu argumente;- de la respectul faţă de ideile altora la dobândirea încrederii în sine

prin afirmarea propriilor idei şi argumente;- de la o singură perspectivă la mai multe perspective în abordarea

unei probleme.

Încurajarea elevilor de a gândi critic se poate face foarte eficient prin întrebările puse de profesor elevilor sau de către elevi unii altora. Există mai multe tipuri de întrebări şi fiecare dintre acestea declanşează o serie de procese ale gândirii care conduc la înţelegerea mai profundă a conţinutului de învăţat.

4

Page 5: Curs Gandire Critica

TIPURILE DE ÎNTREBĂRI RECOMANDATE ÎN GÂNDIREA CRITICĂ

Există şase nivele de întrebări.Fiecare nivel reprezintă un nivel de învăţare.Aceste nivele, de la cel mai scăzut la cel mai înalt, sunt:

CUNOAŞTEREAÎNŢELEGEREA Nivelele l, 2 si 3 sunt nivele inferioare

APLICAŢIA

ANALIZA SINTEZA Nivelele 4, 5 si 6 sunt nivele superioare

EVALUAREA

Toate nivelele sunt importante, indiferent dacă sunt inferioare sau superioare.

NIVELUL CUNOAŞTERII este important pentru a-ţi aminti

informaţiile.

NIVELUL ÎNŢELEGERII este important pentru înţelegerea informaţiilor. NIVELUL APLICAŢIEI este important pentru transferul de informaţie în

alte situaţii.

NIVELUL ANALIZEI este important pentru descompunerea informaţiei în

părţile ei componente.

NIVELUL SINTEZEI este important pentru combinarea informaţiei într-un

mod original.

NIVELUL EVALUĂRII este important în formularea unor judecăţi.

Toate nivelele sunt legate între ele.Nivelele superioare se bazează pe cele inferioare.Majoritatea întrebărilor încep cu cuvintele Cine, Ce, Unde, De ce, Când, Cum şi se termină cu semnul întrebării.

5

Page 6: Curs Gandire Critica

Tipuri de întrebări, cerinţe şi obiective asociate cu cele 6 niveluri cognitive ale taxonomiei lui Bloom

Nivelul cognitiv Întrebări Obiective (verbe)Cunoaştere

Ce s-a întâmplat când...? a identificaUnde se afla...? a distinge Când...? a definiIdentificaţi...! a amintiPotriviţi...! a recunoaşteDefiniţi...! a dobândi(întrebări literare)

Spuneţi cu cuvintele voastre...! a traduce

Descrieţi...! Cum vezi tu...! a transforma

Explicaţi graficul...! a i lustra

(întrebări de traducere) a organiza

Arătaţi cum poate fi folosit...! a generaliza

Explicaţi de ce a apărut...! a aplica

De ce crezi ca...? a stabili legături

(întrebări aplicative) a clarifica

Comparaţi...! a distinge

Arătaţi diferenţa intre... si... ! a recunoaşte, a categorisi Care sunt trăsăturile caracteristice ale...! a detecta

Clasificaţi pe categorii...! a deduce (întrebări analitice)

Construiţi...! a scrie Cum verificaţi...! a povesti Identificaţi temele si schemele...! a relata, a sintetiza Trageţi concluzii specifice...! a formula (întrebări sintetice) a modifica

Determinaţi...! a judeca De ce da si de ce nu...? a argumenta

Ce criterii aţi folosit a considera pentru a afla valabilitatea...? a decide Argumentaţi...! a evalua Ce e bine (rău) ?

Înţelegere

Aplicare

Analiză

Sinteza

Evaluare

6

Page 7: Curs Gandire Critica

(întrebări evaluative)

CADRUL DE PREDARE-ÎNV ATARE PENTRU DEZVOLTAREA GÂNDIRII CRITICE

I. EVOCAREA

Elevii sunt îndemnaţi să-şi amintească ceea ce ştiau dinainte despre un anumit subiect (o anumită temă), să anticipeze şi să stabilească scopuri pentru investigaţia lor.

Scopuri / consecinţe:

• implicarea efectivă, activă a elevilor în procesul de învăţare Elevii devin conştienţi de propria lor gândire şi îşi folosesc limbajul propriu.

• stimularea interesului şi a dorinţei de participare

II. REALIZAREA SENSULUI / ÎNŢELEGEREAElevii integrează ideile din textul citit în propriile lor scheme de gândire pentru a

le da sens, pentru a le înţelege.

A înţelege = a găsi răspunsuri la propriile întrebări

Scopuri / consecinţe :

• menţine implicarea şi interesul stabilite în faza de evocare.

• susţine efortul elevilor în monitorizarea propriei gândiri (înţelegeri)

• permite raportarea informaţiilor noi la scheme mintale preexistente care, astfel, se restructurează

III.REFLECŢIAElevii reconsideră ceea ce ştiau, învaţă noi cunoştinţe şi îşi exersează

gândirea.. Învăţarea = schimbarea comportamentală durabilă şi profundă

Scopuri / consecinţe:

• asimilarea cu adevărat a unor cunoştinţe noi şi restructurarea activă a schemelor

mintale (învăţarea autentică şi durabilă)

• reformularea, cu propriile cuvinte, a celor învăţate(indiciu al înţelegerii acestora)

• schimbul de idei între elevi, dezvoltarea vocabularului şi a capacităţii de formulare(clasa devine o comunitate de învăţare)

7

Page 8: Curs Gandire Critica

L.S.D.G.C. promovează tehnici de predare care să ajute elevii să gândească critic şi să lucreze cooperând cu colegii

STADIILE CADRULUI

E I. Evocarea (discuţia premergătoare)1. Care este subiectul? (identificaţi-l)2. Ce ştiţi deja despre el? (scrieţi pe tablă)3. Ce aşteptaţi, vreţi şi/sau trebuie aflaţi despre el ? (scrieţi pe tablă)4. De ce trebuie să aflaţi aceste lucruri ?

R II. Realizarea sensuluiSe face de către elev pe măsură ce el/ea caută informaţii care să-i confirme aşteptările.

R III. Reflecţia (discuţia ulterioară)1. Ce aţi aflat ? (răspunsuri cât mai extinse)2. Puneţi întrebări pentru a extrage informaţiile importante care nu au fost menţionate în etapa de evocare.3. Ca reacţie la răspunsurile elevilor, întrebaţi : «De ce credeţi asta ?»

Reîncepeţi ciclul:

Evocarea (pentru următorul segment de conţinut)

• Ce altceva credeţi că veţi afla ?• Ce n-aţi aflat încă din ceea ce aţi vrea să ştiţi ?• De ce este important acest lucru ?• De ce credeţi asta ? (amplificaţi discuţia şi adăugaţi informaţii la

cele scrise pe tablă)

Realizarea sensului

8

Page 9: Curs Gandire Critica

Reflecţia

EVOCAREA

Primul contact cu subiectul

Activarea cunoştinţelor

Focalizarea atenţiei

Stabilirea scopului

REALIZAREA SENSULUI

Predicţia, clarificarea şi construirea sensului

REFLECŢIA

Construiţi

Consolidaţi

9

Page 10: Curs Gandire Critica

Evaluaţi rezultatele

BRAINSTORMING ("Furtună în creier")

Un mod simplu şi eficient de a genera idei noi.

REGULI

Notează fiecare idee care îţi vine în minte.

Unele idei s-ar putea să pară nebuneşti sau imposibil de realizat, dar

acest lucru nu este rău. Uneori, cele mai năstruşnice idei ne determină să ne

gândim la alte idei cu efect deosebit.

Gândeşte-te la cât se poate de multe idei.

Cu cât ne vin în minte mai multe idei, cu atât cresc şansele să găsim

ideile folositoare.

Nu judeca nici o idee ca bună sau rea.

Nu gândi şi nu vorbi despre aceste idei.

Tot ce ci de făcut este să le notezi.

10

Page 11: Curs Gandire Critica

CIORCHINELE

tehnică ce îi încurajează pe elevi să gândească liber, deschis, să realizeze conexiuni între idei şi să facă asociaţii.

paşii ciorchinelui sunt următorii:

scrierea unei noţiuni, idei, cuvânt – cheie în mijlocul tablei sau foii; identificarea şi scrierea cuvintelor, ideilor care vin în minte elevilor despre cuvântul – cheie din centrul paginii sau tablei; legarea cuvintelor, ideilor scrise prin linii sau săgeţi evidenţiindu-se legăturile, conexiunile care se stabilesc între ele şi între ele şi tema centrală.

regulile ce trebuie respectate sunt asemănătoare cu cele de la brainstorming.

Cvintetul

instrument eficient de sinteză, rezumare a conceptelor sau informaţiilor învăţate;

poezie din 5 versuri care sintetizează informaţia concis, la obiect la tema propusă;

reguli de realizare a poeziei:

versul 1 constă dintr-un cuvânt, care exprimă subiectul poeziei (de obicei un substantiv);

versul 2 format din 2 cuvinte, care descriu subiectul (de obicei adjective);

versul 3 format din 3 cuvinte, care exprimă acţiuni (de obicei verbe);

11

Page 12: Curs Gandire Critica

versul 4 format din 4 cuvinte, care exprimă sentimentele elevului faţă de subiect;

versul 5 format dintr-un cuvânt care exprimă esenţa subiectului.

METODA SINELG (Sistemul Interactiv de Notare pentru Eficientizarea Lecturii şi a Gândirii)

Menţine implicarea activă a gândirii elevilor în citirea unui text;

Monitorizează gradul de înţelegere a unui conţinut de idei;

REGULI:

Elevii sunt rugaţi să se gândească la subiectul propus şi să noteze pe o hârtie ceea ce ştiu despre acesta (subiect);

(Ideile vor fi notate pe tablă)

Apoi sunt rugaţi să citească cu atenţie un text nou şi să

marcheze pe marginea textului următoarele semne:

- „” dacă ceea ce au citit confirmă ceea ce ştiau deja;

- „-” dacă ceea ce au citit contrazice sau diferă de ceea ce

ştiau deja;

- „+” dacă ceea ce au citit este ceva nou faţă de ceea ce ştiau deja;

- „?” dacă ceea ce au citit li se pare confuz sau dacă doresc să afle mai mult decât ceea ce ştiau deja;

- + ?

Se realizează apoi o discuţie pe marginea temei studiate,

12

Page 13: Curs Gandire Critica

consemnându-se aspectele remarcate de elevi.

MODULUL II

Metode şi instrumente de dezvoltare a gândirii critice

Ştiu/ Vreau să ştiu/ Am învăţat

tehnică utilizată pentru analiza textelor informative sau în momentele de prelegere şi explicaţie ale lecţiei;

REGULI:

se aplică individual sau pe perechi;

iniţial li se cere elevilor să scrie pe o foaie de hârtie informaţiile pe care le ştiu ei cu privire la tema pusă în discuţie;

pe tablă sau pe foaie flip-chart cadrul didactic va face tabelul de mai jos şi va completa apoi prima coloană „Ştiu” cu informaţiile luate de la elevi din foile completate anterior.

se continuă prin ajutarea elevilor să completeze în tabelul lor coloana din mijloc „Vreau să ştiu”, cu informaţiile pe care doresc elevii să le afle despre tema discutată, (se notează sub formă de întrebări);

li se cere apoi, elevilor să citească textul şi să completeze tabelul în coloana „Am învăţat”, cu informaţiile care le-au reţinut din text şi acele informaţii care surprind răspunsul la ceea ce şi-au dorit ei să afle, să înveţe (coloana din mijloc „Vreau să ştiu”);

cadrul didactic analizează împreună cu elevii informaţiile din coloana „Am învăţat” urmărind, printre altele, dacă au fost găsite răspunsuri la toate întrebările din coloana din mijloc „Vreau să ştiu”. Sunt aflate şi alte informaţii găsite de elevi în text, interesante pentru ei.

13

Page 14: Curs Gandire Critica

Să se răspundă la toate întrebările din coloana din mijloc! Sau

Să fie trimişi elevi la o sursă exactă unde să caute informaţia!ŞTIU VREAU SĂ ŞTIU AM ÎNVĂŢAT

14

Page 15: Curs Gandire Critica

Predicţii pe baza unor termeni cheie

tehnică prin care elevii sunt solicitaţi să anticipeze derularea evenimentelor ce vor fi prezentate într-un text, pornind de la câţiva termeni cheie.

REGULI:

elevii sunt înştiinţaţi că vor citi şi discuta un text, dar mai întâi, li se oferă o listă cu un număr aproximativ de 5 termeni cheie, selectaţi din textul ce urmează a fi studiat şi sunt solicitaţi să realizeze o scurtă povestioară care să cuprindă termenii prezentaţi anterior;

după scrierea povestioarelor, elevii citesc povestirea în perechi şi se pun de acord în privinţa conţinutului acesteia;

se citeşte apoi textul tot în perechi şi se vor opri în anumite locuri pentru a face predicţii şi a le verifica completând tabelul.

textul este împărţit anterior de dascăl în trei părţi, iar la finalul primei părţi perechile se opresc din citit şi prezic ce se va întâmpla în continuare timp de un minut, notând apoi predicţia în spaţiul din prima coloană („Ce crezi că se va întâmpla?”) apoi coloana „Ce dovezi ai?”;

citesc textul în continuare până la următoarea oprire când repetă operaţiunea de scriere în tabel în cele trei coloane, revăzându-se predicţiile făcute anterior

la final elevii fac comparaţia cu povestirile lor, (pornind de la termenii cheie şi conţinutul de idei al textului citit se vor constata asemănările şi deosebirile cu povestioara gândită de elevi la început );

activitatea se poate desfăşura şi în grup de 4-5 elevi.

15

Page 16: Curs Gandire Critica

TABELUL PREDICŢIILOR

PARTEA ICe crezi că se va întâmpla? Ce dovezi ai? Ce s-a întâmplat?

PARTEA IICe crezi că se va întâmpla? Ce dovezi ai? Ce s-a întâmplat?

PARTEA IIICe crezi că se va întâmpla? Ce dovezi ai? Ce s-a întâmplat?

16

Page 17: Curs Gandire Critica

Cubul

este un instrument cu ajutorul căruia putem studia o temă, un subiect din perspective diferite;

se consideră un cub, iar celor 6 feţe (fiecăreia în parte) îi corespund 6 instrucţiuni de lucru: „Descrie!”, „Compară!”, „Asociază!”, „Analizează!”, „Aplică!”, „Argumentează pro sau contra!”;

iniţial, tehnica presupune ca profesorul să solicite elevilor timp de 5 minute să scrie liber despre tema pusă în discuţie;

urmează aplicarea tehnicii cubului prin parcurgerea celor 6 faţete în ordinea prezentată mai sus, astfel:

Descrie! – Cum arată? (Priveşte cu atenţie, chiar şi mintal, şi spune ce vezi: culori, formă, mărime, etc.);

Compară! – Cu ce seamănă? Cu ce nu seamănă?

Asociază! – La ce te face să te gândeşti? De ce îţi aminteşte? (Lasă-ţi mintea să zboare, să facă asociaţii.);

Analizează! – Din ce este făcut? (Spune cum este făcut, iar dacă nu şti imaginează-ţi.);

Aplică! – Cum poate fi folosit?

Argumentează pro sau contra! – Este bun sau rău? De ce? (Adoptă un punct de vedere. Foloseşte orice fel de argument doreşti.).

după aplicarea tehnicii cubului, elevii citesc ceea ce au scris, de obicei lucrându-se în diadă;

Notă:- în funcţie de situaţie (clasă, temă) nu este necesară parcurgerea tuturor

17

Page 18: Curs Gandire Critica

faţetelor cubului;- este de preferat să se respecte ordinea prezentată mai sus de parcurgere a

faţetelor, deoarece, această tehnică de lucru îi conduce pe elevi de la o gândire simplă la una mai complexă;

Jurnalul cu dublă intrare

tehnică ce îi determină pe elevi să coreleze informaţia veche din experienţa lor anterioară cu cea nouă şi să reflecteze la semnificaţia pe care o are un text pentru ei personal.

REGULI:

elevii sunt rugaţi să împartă o foaie de hârtie în două cu o linie verticală;

sunt rugaţi apoi, să citească un text cu atenţie; fiecare elev va alege din textul citit un fragment care l-a impresionat

în mod deosebit (sunt rugaţi să se raporteze la propria lor experienţă personală);

pe pagină vor copia în prima coloană fragmentul, iar în cea de a doua coloană sunt rugaţi să noteze comentariilor lor personale referitoare la pasajul ales, răspunzând la întrebări de tipul: De ce au ales acel pasaj?, La ce i-a făcut să se gândească?, Ce au simţit?, Ce nedumeriri au avut?

Se continuă cu analizarea fragmentelor alese şi argumentele elevilor.

Lasă-mi mie ultimul cuvânt

tehnică prin care se realizează reflecţia ce urmează lecturării şi studierii unui text, încurajând elevii timizi, mai tăcuţi, fără încredere în ei să participe la activitate.

REGULI:

se citeşte un text, cerânduli-se elevilor, să selecteze din cadrul acestuia citate, fragmente, pasaje interesante şi să le scrie pe o hârtie;

pe verso sunt rugaţi să noteze argumentarea alegerii făcute, acordul sau dezacordul lor;

profesorul solicită mai mulţi elevi să citească fragmentul ales, nu şi comentariul;

18

Page 19: Curs Gandire Critica

alţi elevi sunt solicitaţi să comenteze, să interpreteze fragmentul citit mai devreme;

în finalul exerciţiului profesorul îl pune pe elevul care a „oferit” fragmentul să citească propriul argument după care nu mai urmează nici un fel de discuţii.

MODULUL III

CARACTERISTICILE LECŢIEI DE ÎNVĂŢARE PRIN COLABORARE

Interdependenţă pozitivă;

Răspundere individuală;

Caracterul eterogen al membrilor şi grupurilor;

Conducerea în comun;

Predarea directă a deprinderilor sociale;

Rolul de observator al profesorului, care însă poate interveni când e nevoie;

ELEMENTE DE BAZA ALE ÎNVĂŢĂRII PRIN COLABORARE

1. Interdependenţa pozitivă;

2. Promovarea învăţării prin interacţiunea directă;

19

Page 20: Curs Gandire Critica

3. Răspunderea individuală;

4. Deprinderi interpersonale şi de grup mic;

5. Procesarea în grup.

REZULTATELE ÎNVĂŢĂRII PRIN COLABORARE

1. Performanţe superioare şi capacitatea de reţinere sporită.2. Raţionamente de ordin superior mai frecvente, înţelegere mai profundă

şi gândire critică.3. Concentrare mai bună asupra învăţării şi comportament indisciplinat mai

redus.4. Motivaţie sporită pentru performanţă şi motivaţie intrinsecă pentru învăţare.5. Capacitate sporită de a vedea o situaţi şi din perspectiva celuilalt.6. Relaţii mai bune, mai tolerante cu colegii, sex, capacităţi intelectuale, clasă

socială sau handicapuri fizice.7. Sănătate psihologică sporită, adaptare, senzaţie de bine.8. Încredere în sine bazată pe acceptarea de sine.9. Competenţe sociale sporite.

10. Atitudine pozitivă faţă de materiile de studio, de învăţătură şi şcoală. 11. Atitudinea pozitivă faţă de profesori, directori şi alte persoane din şcoală.

(Johnson şi Johnson, 1989)

Metode şi instrumente de învăţare prin cooperare:

Predarea reciprocă

tehnică prin intermediul căreia elevii sunt puşi în situaţia de a juca rolul profesorului, fiind puşi în situaţia de a preda colegilor lor de grup;

REGULI:

se poate aplica în diadă sau grup de 4-6 persoane; toţi elevii au acelaşi text, care va fi împărţit în atâtea părţi câţi membri

are grupul;

20

Page 21: Curs Gandire Critica

fiecare elev predă colegilor fragmentul său de text şi are următoarele sarcini:- prezintă apoi rezumă fragmentul;- pune întrebări colegilor cu scop de lămurire şi înţelegere mai

profundă a textului citit;- clarifică aspectele ce nu sunt înţelese;- anticipează ce se va întâmpla în fragmentul următor.

Metoda Mozaic I, II

tehnică ce promovează învăţarea prin cooperare şi colaborare

REGULI:

se alcătuiesc grupe de 4-5 elevi, fiecare elev are un număr; profesorul împarte textul ce urmează a fi studiat elevilor; se alcătuiesc grupurile „expert”: elevii nr.1 din fiecare grup vor forma

un grup, nr. 2 un alt grup etc. Fiecare grup de „experţi” are sarcina de a studia o anumită parte din text, de a o discuta, înţelege cât mai bine pentru ca ulterior să o explice colegilor şi să stabilească strategia de predare;

se revine la grupul iniţial şi se predă colegilor conţinutul. Se pot cere explicaţii „expertului” sau grupului de „experţi”.

MOZAIC II se deosebeşte de Mozaic I prin aceea că presupune o activitate de învăţare mai dirijată, iar grupurile de „experţi” dispun de o fişă cu întrebări care ghidează lectura şi înţelegerea exactă a textului.

Gândiţi / Lucraţi în perechi / Comunicaţi

tehnică ce stimulează elevii să reflecteze asupra conţinutului unui text colaborând cu un coleg în formularea ideilor şi comunicarea lor celorlalţi colegi.

REGULI:

se lucrează în diadă. La început fiecare dintre elevi lucrează independent pe sarcina dată de profesor;

se unesc in diadă , prezintă şi discută ce au răspuns fiecare apoi se pun de acord asupra unui răspuns comun;

dascălul roagă 2-3 perechi să prezinte rezultatul în funcţie de timp.

Reţeaua de discuţii

21

Page 22: Curs Gandire Critica

tehnică ce presupune studiul individual al unui conţinut informaţional şi formularea de către elevi a unui punct de vedere şi a unei liste de argumente pro şi contra, de la care se pleacă în dezbaterea ce urmează să aibă loc.

dascălul pune în discuţie o temă, oferă, materialul de studiat elevilor, care alcătuiesc listele pro contra şi îşi exprimă punctul de vedere iar ceilalţi sunt invitaţi să-i contrazică.

Unul stă trei circulă

tehnică prin care elevii interacţionează, schimbă idei şi colaborează în rezolvarea unor sarcini propuse de dascăl.

REGULI:

elevii sunt împărţiţi în grupe de 3-4, fiecare grup şi elev are câte un număr;

dascălul dă sarcina de lucru, iar elevii o rezolvă şi notează soluţia, elevii se rotesc astfel: cei cu nr. 1 se mută în grupul următor, cei cu nr.

2 se mută peste două grupuri etc. Întotdeauna un elev rămâne „gazdă” şi explică „vizitatorilor” soluţia oferită de ei la sarcina de lucru. „Gazda” notează ceea ce spun „vizitatorii”, iar aceştia notează soluţia grupului la care sunt în vizită;

se revine la locurile iniţiale şi se discută: „gazda” prezintă comentariile, ceilalţi care au vizitat observaţiile lor cu asemănările şi deosebirile, apoi elevii discută din nou sarcina de lucru şi rezolvarea propusă de ei.

Turul galeriei

tehnică prin care elevii sunt încurajaţi să-şi exprime opiniile referitoare la soluţiile date de colegii lor la o problemă pusă în discuţie.

REGULI:

elevii sunt împărţiţi în grupuri, li se dă să rezolve o sarcină de lucru care poate avea mai multe soluţii, materializată într-un poster;

se expun rezultatele muncii(posterele); fiecare grup trece în mod ordonat la fiecare poster, examinează soluţiile

colegilor şi notează pe poster comentarii, după ce se încheie turul grupurile revin la loc şi îşi reexaminează

produsul muncii lor, comentariile şi compară cu produsul celorlalţi.

Linia valorilor 22

Page 23: Curs Gandire Critica

tehnică ce presupune ca dascălul să vină cu o sarcină de lucru cu mai multe soluţii posibile. Elevii gândesc şi independent îşi conturează o poziţie, răspuns.

la solicitarea dascălului elevii se aşează pe o linie în funcţie de poziţia adoptată pro, contra sau indecişi (la mijloc);

are loc o discuţie cu vecinii în care sunt expuse punctele de vedere, încercându-se convingerea celorlalţi să treacă pe segmentul lor de linie.

MODULUL IV

PLAN DE LECŢIE PENTRU DEZVOLTAREA GÂNDIRII CRITICE

1. ÎNAINTE DE A ÎNCEPE LECŢIA PROPRIU-ZISA ...

MOTIVAŢIA:

De ce este valoroasă acesta lecţie ?Cum se leagă ea de ceea ce am predat deja şi de ceea ce voi preda maideparte ?Ce ocazii de exersare a gândirii critice oferă această lecţie ?

OBIECTIVELE:

Ce cunoştinţe şi semnificaţii vor fi explorate sau transmise ? Ce vor putea f ace elevii cu acestea ?

CONDIŢII PREALABILE:

Ce trebuie să ştie şi să poată face un elev deja pentru a putea învăţa acesta lecţie?

EVALUARE:

23

Page 24: Curs Gandire Critica

Ce dovezi vor exista că elevul a învăţat lecţia ?

RESURSELE ŞI MANAGEMENTUL TIMPULUI :

Cum vor fi gestionate resursele şi timpul pentru diversele activităţi?

MOTIVAŢIA, Partea I: De ce este valoroasă acesta lecţie ?

• Cum se leagă ea de alte teme pe care le-au studiat eleviisau cum se aşează ea pe alte deprinderi pe care şi le-auformat deja ?

• Cum îi va pregăti ea pentru a afla mai mult şi a înţelegemai bine această disciplină ?

• Cum se leagă ea de experienţa lor personală şi deinteresele lor ?

• Ce le va permite să facă sau să înţeleagă în viitor ?

MOTIVAŢIA, Partea a II-a: cum dezvoltă această lecţiegândirea critică?

• Ce informaţii din această lecţie pot fi descoperite deelevi?

• Cum poate fi ales sau aranjat conţinutul acestei lecţiipentru a stimula o gamă largă de răspunsuripersonale?

• Care sunt câteva dintre problemele importante dinaceastă lecţie care pot fi interpretate din mai multefeluri, sau care pot invita la exprimarea acordului saudezacordului?

• Cum poate fi examinată tema din perspectivăinterdisciplinară ?

24

Page 25: Curs Gandire Critica

• Cum poate fi folosită lecţia pentru a dezvolta abilităţilede analiză, investigare, raportare şi dezbatere carepoate fi ulterior folosite cu alte teme ?

Ce aspecte ale temei invită la continuareainvestigaţiilor sau la alt tip de acţiune consecutivăînvăţării lecţiei din partea elevilor ?

2. LECŢIA PROPRIU-ZISA

EVOCARE:

Cum vor fi conduşi elevii către formularea unor întrebări şi scopuri pentru învăţare? Cum vor ajunge să-şi examineze cunoştinţele anterioare ?

REALIZAREA SENSULUI:

Cum va fi exploatat conţinutul de către elevi ?Cum îşi vor monitoriza ei înţelegerea acestui conţinut ?

REFLECŢIE:

Cum vor utiliza elevii sensul lecţiei? Cum vor fi îndrumaţi să cauteinformaţii suplimentare, răspunsuri la întrebările care mai există şi rezolvări pentru neclarităţile rămase?

ÎNCHEIERE:

La ce concluzii ar trebui să se ajungă până la sfârşitul lecţiei ? In ce măsură este de dorit să se rezolve problemele ridicate ?

3. DUPĂ LECŢIE...

25

Page 26: Curs Gandire Critica

EXTENSIE :

Ce alte lucruri pot fi învăţate pornind de la acesta lecţie? Ce ar trebui să facă elevii o dată ce s-a terminat lecţia ?

MODULUL V

Evaluarea didactică din perspectiva gândirii critice

Sunt propuse spre utilizare:

metodele tradiţionale de evaluare (evaluează produsele activităţii, informaţia reţinută de elev);

metodele complementare de evaluare (evaluează procesele psihice implicate în activitate, dezvoltarea lor, formarea de noi abilităţi, motivarea elevilor de a se implica în învăţare);

- observarea sistematică a comportamentului şi a activităţii; - proiectul; - portofoliul; - autoevaluarea (profesor, elev, grup);

instrumentele de evaluare sunt asociate celor trei etape ale cadrului de predare – învăţare: Evocare - Realizarea sensului – Reflecţia.

BIBLIOGRAFIE

1. Creţu, D., „Dezvoltarea motivaţiei învăţării”, Editura Psihomedia, Sibiu, 2003

2. Dumitru, I., „Dezvoltarea gândirii critice şi învăţarea eficientă”, Editura de Vest, Timişoara 2001

3. Steel, J., Meredith, K.S., Temple, Ch., Lectura şi Scrierea pentru Dezvoltarea Gândirii critice , volumul I şi volumul II, 1998

26

Page 27: Curs Gandire Critica

4. Steel, J., Meredith, K.S., Temple, Ch., „Un cadru pentru dezvoltarea gândirii critice la diverse materii de studiu”, Ghidul I, Proiectul Lectura şi Scrierea pentru Dezvoltarea Gândirii critice, 1998

5. Steel, J., Meredith, K.S., Temple, Ch., „Promovarea gândirii critice”, Ghidul II, Proiectul Lectura şi Scrierea pentru Dezvoltarea Gândirii critice, 1998

27