Grigore Bajenaru

..nACigmigiu & ComP.

A'^1-.EDITIJRAART

300 Grigore Bijenaru

apoi pe furig doui-trei lacrimi gi spune incet, cu ton de

mustrare parinteasca:

- Profesorii ar trebui sI se gindeasci intotdeauna nu

numai Ia materia pe care o predau, ci gi la viaga de toa-

te zilele a gcolarului... Si aici, abia stipAnindu-gi emogia,

intretiiat: Ar trebui sr se gAndeasci inrotdeauna ceva mai Cuprins

departe de caredri 9i de zidurile liceului... si vadl ci elevii

de azi, mai buni sau mai slabi, sunt eroii de mAine ai giriiacesteia, care, prin jertfa lor gi-a altora ca ei, inving timpu

ti asupra edi1iei ' " " " " ' 5

rile. SI se gAndeascl serios cl e bine si;tie omul 9i carte, CAPITOLUL I. Gaudeamus igitur! . 9

dar gi cI, amnci cAnd te cheaml gara pe cAmpul de onoare, CAPITOLUL il. ,,L. GH. L. 33" . . . . . . . 18

gi se cerc dragoste, avAnt gi spirit de sacrificiu... CAPITOLUL lll' Tez'L la roruind . . . . . 30

Si le fi. ga'rirrr.,gorrl bliegilor no;tri care ne-au pirisit CAPIToLUL rv' Cr'icinel ' . . . . 37

atAt de curAnd!... CAPITOLUL Y. La.Tinerirnea Rom,in,i". .. . . 56

$i acum, sine ridicimgi slpistrim un momenrde CAPITOLULYI'Incursulsuperior................ 83

reculegerepentruceidisprru;i,.rr.,rorfi,,.gnicinamin- CAPITOLULYII' "Chintistuf'" "' " " " " ' 118

tirea noastri, aga cum i-am cunoscut: plini de viagi qi flri CAPIToLUL YLLI' Cel rnai bun galo; dirt larrle-i

de astAmpir... gi sr ne limpezim gAndurile privind spre galo;ul Wirnpassing ' ' ' ' ' ' 137

Cigmigii care a fost p.rr,.o dumneavoastri,.r"d,.i." CAPITOLUL x'Hip'bip'uruaaa!' " " ""'l4Br t:r : r t CAPITOLULX.,,Prorneteu"laliceul ,,La2ir".......163ce a tost pentru nalquct coorul.

CAPIToLUI x l. Glarte... glurne... glume... . . . . . . . . . 179CAPITOLUI Xil. Fabricantul de stihuri . ... .ZO9CAPITOLUL XUt. SdraculBarbri. ...Z5ZCAPITOLUL XIy. in serile din luna rrtai... . . .. . ... . 259

Amplecatceldinunnldindast.Amin&isr-r;aincet-inceq CApITOLUL Xy.Manole,Manole,nteyereca qi cAnd mi-ar fi fost teaml si nu-mi trezesc amintirile Manole!. .........266adormite, de acum douizeci de ani, care parci pluteau CApIT6LUL Xyl. Clasa a lX-amodern,i. .. .Zg7usor...,aidomaunorfantasmedinvremuridepoveste... CApIT6LUL XyU.Vingtansapris. .........2g4

Aurul rogu al amurgului poleia frunzele ce fogneau

nostalgic, oglindindu-se in geamurile sclipitoare gi mur-murau parci infiorate de aceasti duioasi despirgire, cel

mai trist bun r,irnas!

CAPITOLUL I

Gaudeamus igitur!

,,Absoluenyii Liceului ,rGh. Laz,ir, din Bucureyi, sec1ia

ruoderna, promolia 1926, Marinescu N. Niculae, sunt

rugali sd-;i trintit,i adeziunile, in uederea s,irbitoririi a I 5

ani de la absoluirel, colegului lor, Dr. Nic' Georgescu, B-dul

Elisabeta, Nr 89, Tbl: 5 0B 00.-

Nicio gtire din ,,Universul", n-a ficut asupra mea o

impresie atAt de puternici, in dimineaqa asta de toamni

tiniri si linigtitl, ca rA'ndurile aProaPe de nebigat in sea-

mi, strecurate la,,lnformagiuni".Bine ci s-a mai gisit unul dintre noi, care sI ne strAngl

rindurile, micar la 15 ani o dati! Tot Nae Georgescu,

stuacul..., biiat bun gi de sufet! Ce-o mai fi flcendl'.. E

doctor!... Ce linigtit era! Degi cel mai inalt din clasi, sta

in banca intA"ia, ci nu vedea bine... Singurul ochelarist din

clasl! 5 08 00. Ei, bati-te norocul, Nae!

- 5 08 00... lrrr!... Jirr!... JLrr!...

I ,,Recuperati" gi reprodusi din edigia princeps a volumului

1942), prima parte a acestui capitol plstreazi intervalul de 15 ani

ie la absolvire, interval pe care autorul il actualizeazi cu 5 ani in

:diqiile ulterioare aie clrEii. in continuarea textului va apirea inter-.. alul de 20 de ani, conform ediqiei reproduse'

10 Grigore Bijenaru

- A1o! (O voce femeiasci.)

- Casa domnului doctor Georgescu?

- Da, vi rog!

- Mi rog, cu cine vorbesc?

- Cu frdulein!

- Hm! (Are gi frdulein, al dracului!) Domnul doctor

e acasi?

- Cinel cautl, vi rog?

- Un fost coleg de liceu!

- Da... vine imediat!

- A1o?

- A1o! Doctorul Georgescu?

- Da...

- Tu egti, Nae?

- Eu, m[!

- Nae Tata Mare?

- Da, mi!

- Zis gi Lola Gir/nfa?

- Tu egti, Bijenarule, fi-r'ai al dracului?!

- Eu, ml!

-Zis Tbyrtheu?

- E J, eu'...,,Eh eufugace5 Posturne, Posturne' labuntur

annt!

- Lasl-I, m[, Pe Ovidiu, ci."

- Nu e Ovidiu, mi' e Horagiu"' Nu mai tii minte

cind scandai..'

- Lasi-mi ct scandalizarea cL m'apuci un acces de

latiniti!?

- Uite, mi-au venit versurile-n minte 9i cum se cam

potrivesc... Ascultl, Tatd Mare...!

- Ascult, mI, dar nu sunt tatl mare, d-abia sunt tati

simplu de trei ani!

Ci;mt'gtu & CoruP. 11

- Mi-am inchipuit..., ai friulein..., si-gi triiasci!

- Cine... friulein?

- Nu, mi... copilul? Ce e ?

- Biiat!

- Halal si-gi fie! E tot ca tine de inalt?

- Du-te dracului! Lasl bancurile pentru banchet!

- Ce... facem banchet?!

- Pii altfel, cum? Nu ne-ar 6 rugine? Lizirigti... gi

mai ales modernigti ? Dupi ce cl ne vedem la atigia ani

o dati?!

- Ai dreptate, Nae...! CAnd te gAndegti ci au trecut

15 ani..., aproape doui licee!

- Cam a;a! Mi, Nae, dar ce ti-a venit sI faci chestia

asta toamna? Nu era mai potrivit in iunie, cind se-ncheia

anul scolar?

- Pii, in iunie, fac togi golanii, mi! De ce si nu fimnoi mai originali! Togi fac aniverslrile astea la sfArgitul

,rnului gcolar! Noi o facem la deschiderea cursurilor, mi,la inceput..., mai simbolic gi mai aproape de realitate, cidaci te gAndegti bine, anul scolar se-ncheie adevirat toam-

na, ci mai sunt corigenqii, siracii..., aga ci...

- Ai dreptate... gi p-ormitoalnna, adevlrat, in forfota

deschiderii cursurilor... e mai didactic, mi..., profesorii...,

elevii...

- Elevele...

- E... mai didactic si rnai...

- Nostalgic...

- A$^ e!... Vesele 9i triste aduceri aminte! $i cine mai

vine?

- Tot catalogul..., cu absengii respectivi..., ca-ntr-o

ori veritabili de cursuri, tinere! Mai dl-mi un telefon

12 Grigore Bijenaru

peste o zi, doui, ca si-!i spun ceYa mai precis." sau, dacl-li

face plicere gi ai timp, treci pe la mine!

- Bine, Nae dragi! Si triie;ti 9i sI ne vedem cu bine!

- Noroc!

*

Peste trei zrle micheami Nae la telefon:

- Biiatule... s-a aranjat!... Ne-ntAlnim togi la liceu joi,

la gase, dupl-masi...

- $i cine vine?

- Mi, eu !i-am spus toqi, dar bineinqeles cu aproxi-

magie... c-aga vine vorba! O sI fim, cred, vreo 25'30, cit'

mai mulqi sunt risipiqi prin provincie, insuragi"' mai gtiu

eu cum!

- Pii lsta ar fi cel mai potrivit motiv pentru ei s-o

gteargi pentru doui-trei zile la Bucuregti!

- Este... o si aflim 9i de-astea, printre altele"'

- $i ce profesori vin?

- Pii, in primul rdnd,,B aros anul",,, Attila",,,Strdrno'

;ul ornului",,,Nosferatul",,,Tlln,irul"...

- Bun... s-aprob[..' gi Programul?

- E... tu vino la liceu cu vreo cinci cente la chimir"'

gi, dupi ce terminlm acolo, ai si mai vezi, merge toatl

lr.r.r." l, o cArciuml, aga cum cere protocolul in astfel de

imprejuriri!

- Gaudearnus igitur ! D'abia aqtept Joia!

- Parci eu, nu?!

- $i, daci nu sunt prea indiscret, nu s-ar putea si-mi

fie comunicat si mie numele acestei cArciumi, in care ai

de gAnd si cari, intr-un justificat elan de frigie' pe elevi ;iprofesori la un loc?

Ci;migiu & Comp. 13

- Firi si fiu la fel de pompos, am sa-gi spun ci e o

cArciuml, care se bucuri de privilegiui de a fi unica dinBucuregti 9i poate in Rominia, care sl-gi odihneascl begi-

r-ii, oroare... pe apl!

- Am ghicit gi nu por decAt sI te felicit pentru alege-

rea fi"cuti:,,Monte- Carlo'1

- Din Cigmigiu!

- Nici nu se putea altfel! Cel mai indicat dintre toa-te restaurantelel Simbolic pentru noi... gi se-ncadreazl incei opt ani de gcoah... Liceul Lazir... Buturuga, Monte-Carlo... Debarcaderul !

- Ci;mtgru et Comp.,dom-le, nu le cuprinde Ci;mi-giul pe toate ?

- Absolut!

- Ce-ai ticut, ma? Ai cazut pe gAnduri? Vezi si nucare cumva si fii trist joi, cI o pige;ti cu fralii ! Aia d-abia

agteapti s5" te vadi, li-e dor de bancurile tale!

- Sa n-ai nicio griji! Joi am sI 6u acelagi pe care l-agi

cunoscut intotdeauna.

Doamne, cum mai infioarA vAntul frunzele copacilordin Cigmigiu!

Parci e acelasi freamit adormitor de acum 15-20 de ani,

cind riticeam cu colegii in anumite ore ale diminetii pe

eleile mai dosnice, care adlpostea:u zeci de... plimbiregi!Si ce ciudat! Frunzele ruginite sau palide fosnesc parci

n-rai puternic si mai nosralgic decAt cele inci verzi... Poate'.rnde sriu ca sfarsitul li-e mai eproape...

14 Grigore Bijenaru

in umbra destrimati de toamni a Parcului' toqi copacii

ning pete de aur: frttnze desprinse de crengi fluturi viaga

de o clipn a unui efemer vegeal gi, ca-ntr-un basm de \7alt

Disney, se astern covor moale sub pasii intArziati ai treci-

torului plictisit de banalul vieqii cotidiene!

Lacul tremuri Ia fel ca gi atunci; 9i la fel igi leaginl

barcile uitate pe sub silciile plAngltoare' ce au surAs cu

duiogie la goaptele de dragoste ale indragostitilor care si-au

plimbat infioririle pe aici

Cinci 9i jumltate! PAni Ia gase, cXnd trebuie sa ne-ntAl-

nim, mai am timp sl-mi odihnesc ochii 9i gAndurile in

gridina aceasta cu amintiri.O iau agal e spre rnonninte, cofirnumeam colqul discret

unde ne adunam noi, lizirigtii, loc numit astfel din pri-

cina aspectului funerar al pietrelor pe care ne odihneam

truditi, dragi Doamne, de atita invltiturl!Ce mult s-au schimbat!... Pietrele sunt acum aranjate

cu totul estetic; dar parcl mai mult farmec aveau Pe vre-

muri, aruncate la-ndmplare, unele peste altele, dAndu-ne

prilejul si ne cigirlm in virful lor, ca pe nigte piramide,

si si sarim, intocmai unor Tarzani in miniaturi, Pe cren-

gile pomilor, spre spaima gi indignarea gardienilor care

fluierau alarmaqi!

Delamonnin;re, o poteci ingusti duce spre aleea mare,

care, la randul ei, te scoate in spatele Liceului ,,Lazir" '

Este timpul si ml-ndrept spre liceu. N-as vrea si-mi

stric tocmai acum, la intAlnirea noastri dupi douizeci de

ani, reputagia de punctual, bine smbiliti printre coiegii

mei de-a lungul anilor de qcoali.

Cfui, degi in fiecare ziveneam la gcoalipe jos de-acasi' din

Sfingii Voievozi - pentru ci pe atunci nu era iinie directi

de tramvai sau autobuz pe strada Popa Tau - totusi n-am

Ci;nigiu & Corup. 15

.rtirziat o singuri dati. Eram intiiul sau al doilea. ,,Micar

.: atita lucru si fiu frunteal" mi" parigoriseam eu.

Cu toate acestea, uneori am avut gi intirzieri in cata-

.:q, insi intirzieri voit lbcute, cu un scop bine determinar,: rnai ales binecuvAntat! CAnd prima orl de curs ayeam o

:rarerie grea, ca de exemplu: Germana, Matematicile, sau

: r'naterie la care stiam ci nu gtiu 9i ci trebuia sI m-asculte,

..:nrirziam", ca sI amin catastrofalul deznodamint pe alti:rri, cind mi socoteam mai bine pregitit. Era acesta un

=l de a chiuli, care nu putea sl-mi atragi nici supirarea

:.rei si nici mustrarea dirigintelui!

Ce bine cI s-a nimerit o zi frumoasi! Ciudat de mult,;aminl unele zi-le de toamni tArzie cu zilele de primiva-:. timpurie! intocmai cum uneori rAsul se aseamini cu

:,insul, sau zorile ca amurgul!

A-leea maprimeste cu aceeagi cllduri ca gi acum doul-

-e ci de ani; iar grilajul ei mirunt, de trestie indoitl in semi-

,:rcuri ce se-ntretaie, parci imi suride Ia fel de prietenos.

De dupl o perdea de plopi uria;i se iveste liceul, vechije trei sferturi de veac, maiestuos gi frumos pentru mine:: niciun alt liceu din garl. Oare nu el mi-a adipostit opt.ri de zile micile griji gi necazuri, indoielile de dragoste,

.rrrigile copilarqti, naivele aventuri, primele versuri furate':e1or de curs si daruite iubitei cu generozitatea unui print:rdian?

Zugrivit alb, iar la ferestrele de sus cu un brAu de

:-rrimida aparenta, vopsitl in albastru ca cerul - culoarea

roastri, a lizlrigtilor, culoarea draga a gepcilor noasrre,

16 Grigore Bijenaru

culoare de care eram mendri, blazonul nosttu de noblege

gcolari, liudat cu ifose de muschetari la fiecare prilej...,

culoare care a stArnit multe discugii intre noi si elevii altor

licee, pe care ii ironizam in primul rXnd pentru culoarea

liceului lor: cei de la,,SfAntul Sava", albastru ca sineala de

rufe; ,,Mihai Viteazul", galben... dovlecari; ,,Matei Basa-

rab", alb... liptari; ,,Sincai", verde ca prazul...

Singuri culoarea lui ,,Spiru Haret" o admiteam, un

mov pal, pentru ci se apropia intrucAtva de a noastri, {bri

si o intreacl insi; intr-adevir, ce culoare este mai frumoa-

sI ca albastrul cerului ?

Parci pe atunci nu era banca asta aici, pe poteca?!

Mai pot sta singur cAteva clipe in faqa liceuiui: el ;icu mine!

O, de cAte ori l-am tridat, de cAte ori l-am pirisit cu

colegii pe furig, ca si ne ascundem in boschetele Cigmi-

giului, tovaragul drag gi primitor al nostru, al gcolarilor

ce ne ciutarn refugiul sub bolgile gi ghirlandele de floriinmiresmate.

Pe vrenrea ace ea, ,,Lazirtl" era una cu Cigmigiul, caci,

din curtea mici a liceului, intrai direct in gridini... Acurn

vld ca liceul a fost separat de Cigrnigiu printr-un zid inalt,

ir"r locul porgilor mari de odinioara.

A, gi cAt de rar m-a vizut Cismigiul, dupn ce am ter-

minat liceul!...

$i doar de cite ori nu i-am jurat ci in fiecare ori liberiam sl viu si mI odihnesc sub baldachinele de crengi inflo-rite, ce rni le oferea cu atata generozitate I

Ci;zntgiu & Cornp. 17

,,Ah, de ce nu sur-rt liber acum?" imi spuneam de Iieca-

re dati cind treceam spre scoali pe aleile lui ,,A9 sta toatlziua in Ci;migiu, atAt e de frumos!"

De pe banca pe care m-am asezat se vede perfect toaci

aripa dreapta a liceului, cu sala de gimnastici, ce era trans-

iormati la micile noasrre festivitlli in sali de serbiri. Aciam cintat de-atXtea ori in faqa plrintilor, cu patos nesti-vilit - ca sopran gi altist in primii ani de gcoali, iar mai

rirziu ca tenor si bas - faimosui imn studenlesc Gaudea'

ruus igitur!Ce clase or mai fi acum in partea asta? Pe vremea rnea,

sus erau: clasa a VII-a reali, clasa a V-a rnoderni, iar jos,

sala de muzicl, unde ficeam repedqii pentrtcoruiansarn'blu; apoi clasa a VI-a reali gr clasa I liceald,visul tuturorabsolventilor de curs prin-rar!