Buzau Turism Rural

33
Universitatea Creştină “Dimitrie Cantemir” – Bucureşti Facultatea de Management Turistic şi Comercial Master: Managementul Afacerilor în Turism Turismul rural specific judeţului Buzău Coordonator ştiinţific: Masterand: Isar Constantin Conf. univ. dr. Stoian Maria Bucureşti

description

bUZAU TURISM RURAL

Transcript of Buzau Turism Rural

Universitatea Cretin Dimitrie Cantemir Bucureti

Facultatea de Management Turistic i Comercial

Master: Managementul Afacerilor n Turism

Turismul rural specific judeului Buzu

Coordonator tiinific: Masterand: Isar Constantin Conf. univ. dr. Stoian Maria Bucureti

2014

Cuprins:

Capitolul I: Prezentarea generala a judetului Buzau..3

1.1. Aezare, limite geografice ale judeului Buzau...... ......................................3 1.2. Cadrul natural..3

1.3. Clima...4 1.4. Hidrografia.....5 1.5. Flora, vegetaia i fauna.............................................................................5 1.6. Ci de acces............................................................................................ ..6Capitolul II: Turismul rural in judetul Buzau ..7 2.1. Scurt istoric................................................................................................7 2.2 Forme de turism rural.................................................................................9 2.3. Arte i meteuguri.....................................................................................9 2.4. Obiceiurile..................................................................................................12Capitplul III: Analiza fenomenului turistic rural din judetul Buzau.........................14 3.1. Baza tehnico-material...............................................................................17 3.2 Servicii de alimentaie.................................................................................18 3.3. Circulaia turistic n cadrul unitilor de cazare n zona judetului Buzau ..19 3.4. Studiu de caz realizat la Casa cu tei ...........................................................20Capitolul IV: Propuneri de promovare i dezvoltare a turismului rural din judetul Buzau ..21Concluzii.................................................................................................................22Bibliografie..23Capitolul I

Prezentarea generala a judetului Buzu1.1 Aezare, limite geografice ale judeului Buzu

Judeul Buzu este situat n sud-estul Romniei, ntre 44 44' i 45 49' latitudine nordic i ntre 26 04' i 27 26' longitudine estic.

Se nvecineaz cu judeele Braov i Covasna la nord-vest, Vrancea la nord-est, Brila la est, Ialomia la sud i Prahova la vest.

Judeul Buzu face parte din Regiunea de Dezvoltare 2 Sud-Est, cu sediul la Brila.

1.2 Cadrul natural al judeului Buzu

Cele trei trepte de relief,la cadrul redus al judetului, pot fi socotite in acelai timp i zone, intruct ele se extind, incepnd de la nord spre sud, una in continuarea celeilalte.

Intre zona subcarpatic si cea de campie se individualizeaza si o fasie de tranzitie, formata din glacisuri si piemonturi. 1.2.1 ZONA DE MUNTE Face parte din marea unitate a Carpatilor de Curbura si cuprind doua subunitati principale: Muntii Buzaului si Muntii Vrancei.

Muntii Buzului- aflai in cea mai mare parte pe teritoriul judeului cu acelasi nume-sunt constituii din 5 masive: Penteleu, Podu Calului, Siriu, Monteoru i Ivneu.

Masivul Penteleu, delimitat de Bsca Mica i Bsca Mare, este cel mai important, att ca dimensiuni ct i ca altitudine (1772m).Sub aspect petrografic, este format in mare parte din flis grezos (gresie de Tarcau), marne, marne calcaroase, fli bituminos, conglomerate.

Masivul Podu Calului este cuprins intre rurile Bsca Mare i Buzu. Inlimea maxim este de 1440m. Rocile predominante sunt gresiile, marnele, isturile Masivul Podu Calului propriu-zis,intre vile Caoca,Bsca Mare, Haragu i Buzu- Masivul Tehru, iar la nord de Haragu-Masivul Bota. Masivul Siriu cuprins intre Buzu,Crasna i Siriu, este format din mai multe sinclinale i anticlinale, orientate NE-SV.

Masivul este alctuit din gresii dure variate .Cota maxim este de 1663m, in Creasta Mlia. Vrful Siriu, cunoscut i sub numele Bocarnea are 1659m.In estul Maliei, pe o larg suprafa cvasistructural,se afl Lacul Vulturilor, cunoscut i sub numele de Lacul fr Fund.

Masivul Monteoru este situat in partea de sud a munilor Siriului. Este format dintr-o creast principala semicircular, ce se menine la peste 1000m, inregistrnd valorile maxime in vrfurile Rstoaca (1294m), Monteoru (1345m) i Ctiau (1014m).

Sructural, prezint aceleai caractere ca i Munii Podu Calului, de unde i multele afinitati morfologice. Interiorul arcului constituie bazinul de receptie, largit printr-o captare in detrimentul vii Nehoiaului.

Culmea Ivneu orientat aproape est-vest(pe direcia cutrilor principale) si ia legatura se afl situat la sud de valea Bsca Rozilei, fiind direct cu subcarpaii.

Ca aspect geografic i strutura petrografic se deosebeste prea putin de celelalte masive.Cele mai nalte vrfuri ale sale sunt dispuse pe o culme neted, orientat NE-SV; acestea sunt:Ivneu (1191m), Arsenie(1115m), Zboiul(1115m) i Slanicu(992m). 1.2.2 ZONA SUBCARPATIC, cu altitudini intre 400-800 m, ocup partea centrala a judeului, alctuind o succesiune spectaculoas de culmi si depresiuni cu valori inedite de peisaj

Subcarpatii din zona Buzului sint grupai in patru uniti deluroase Grupa central este cuprins intre vile Buzului i Slnic, cu altitudinile maxime in Dealul Blidiel-821 m i Dealul Botanul-799 m.

Grupa sudic de dealuri ia contact brusc cu cmpia i se impune prin masivitate, inlime, structur geologic fiind reprezentat prin Dealul Istrita (750 m), din calcare i gesii sarmatice , i Dealul Ciolanul Grupa estic de dealuri este delimitat de vile Slanic i Rmnic. Aici se remarc dealurile Bisocii (970 m), Bljanilor, Budei i Cpnei. grupa vestic este constituit dintr-o serie de dealuri relativ inalte i cu structur geologic diferit ; Corneel (827 m), Priporul (823 m), i culmea Salcia (717 m) care se continu n judeul Prahova.

La Subcarpaii Buzului se adug depresiunile Ptrlagele, Cislu, Prscov i n extremitatea Nordic depresiunea Sibiciu-Lopatari, care separ Subcarpaii de zona montan i cuprinde aezri rurale infloritoare.

1.2.3. CMPIA acoper sudul i estul judeului printr-o serie de subdiviziuni desprinse din Cmpia Romn, i anume : Cmpia Gherghiei, Cmpia Brganului de Mijloc, Cmpia Buzului, Cmpia Clmuiului i Cmpia Rmnicului (numite n ordine de la vest ctre est). 1.3 Clima Teritoriul judetului Buzau se inscrie in regimul de clima temperat continentala, care prezinta o serie de particularitati si nuante in raport cu zonele de relief. Regimul termic se carcterizeaza prin valori maxime inregistrate in zona de cimpie, care descresc pe masura ce ne deplasam spre zona montana. Sub raport termic, particularitati interesante prezinta si fenomenul de inghet. Acesta apare cel mai devreme in vaile si depresiunile subcarpatice, datorita strtificarii aerului rece si a aparitiei inversiunilor de temperatura, si persista aici pina in a doua decada a lunii aprilie. Cel mai tirziu, datorita fenomenului de fohn, inghetul apare in cea de a doua decada a lunii noiembrie pe pantele dealurilor cu expunere sudica, durind catre finele lunii martie. Etajul climatic montan caracterizeaz relieful muntos cu altitudini cuprinse ntre 800 m (900 m)-1800 m, aceste limite altitudinale variind cu orientarea versanilor fa de principalele componente ale circulaiei atmosferice i n funcie de ambiana geomorfologica. Regimul precipitatiilor conduce catre valori medii anuale ce depasesc 800 mm.Ploile cele mai frecvente cad in intervalul aprilie-septembrie (Siriu-160 mm), cu un virf in luna iunie (72-100 mm).In cealalta jumatate a anului precipitatiile sint mult mai reduse (ianuarie, sub 28 mm la cimpie ; 28,7 mm la deal si 35,3 mm la munte).Treptele de relief ca si pozitia judetului la Curbura Carpatilor determina o serie de nuantari climatice locale pe fondul climatului temperat continental ce conduce la individualizarea a 3 tipuri principale declimat de munti, deal si camp.Climatul: montan - caracterizat prin temperaturi medii anuale de 4-6 grade cu precipitatii bogate : de deal - caracterizat prin temperaturi medii anuale de 8 - 10 grade cu precipitatii de 600-700 mm/an : de camp - caracterizat printrun continentalism montan accentuat cu veri fierbinti si ierni geroase cu viscole cauzate de Crivat.Pantele sudice ale Carpatilor de Curbura supuse descendentelor maselor de aer oceanic generand vanturi de tip Modificarile antropice vizibile cu deosebire in jurul constructiilor hidrotehnice unde au aparut fenomenede relif antropic cariere, tuneluri, canale.Lantul carpatic un obstacol national in calea maselor de aer si a fronturilor atmosferice. Acest baraj natural modifica directiile de inaintare a maselor de aer ca si a celor termodinamici.Regimul eolian in general este influentat de masele de aer din Vest.Iarna in zona de camp si la poalele subcarpatilor apare Crivatul. O caracteristica locala prezenta fenomenului pe versantii Buzaului dar si-n zona dealurilor Istrita, Ciolanu evidentiati prin cultura vitei-de-vie.1.4 Hidrografia

Coloana vertebrala a retelei hidrografice a judetului o constituie rul Buzau, care, din totalul de 325 km cit masoara de la izvoare la varsarea in Siret, curge pe circa 140 km in limitele administrative ale judetului.Izvorind din versantul rasaritean al Muntilor Ciucas, dupa ce trece prin depresiunea Intorsura Buzaului unde face un cot de aproape 180?, se indreapta spre sud, traversind judetul de la nord-vest la sud-est, adunind numerosi afluenti, dintre care cei mai importanti sint : in zona montana : Crasna, Valea Neagra, Siriul Mare si Nehoiu (pe dreapta); Zabratau, Hartagu, Casca si Bisca Rosilei (pe stinga); in zona subcarpatica, pe partea dreapta Bisca Chiojdului si Niscovul, iar pe stinga Sibiciul, Balaneasa, Saratelul, Slanicul si Cilnaul. Urmeza zona de ses, unde afluentii sint lipsiti de importanta si cu un debit extrem de scazut. Al doilea riu important ca marime este Rimnicul, al carui curs pornit din coastele Furului Mare strabate, fara afluenti importanti, cale de circa 28 km o mica regiune din estul judetului.1.4.1 Lacurile Reteaua hidrografica a judetului Buzau este armonios completata de un important numar de lacuri diferite ca marime, geneza si stadiu de evolutie. Dintre cele situate in zona montana, cel mai important si totodata cel mai cercetat din punct de vedere turistic este Lacul Vulturilor sau Lacul Fara Fund de pe Siriu. Format ca actiune a avalanselor repetate, intr-una din politele structurale ale culmii Maliiei, la altitudinea de 1420 m, Lacul Vulturilor considerat cel mai de jos lac de munte din tara. In apropierea sa urmele unui al doilea lac mult mai mare, astazi complet drenat si invadat de vegetatie, alcatuieste ceea ce localnicii numesc Mlastina Vulturilor. Urmeaza Lacul Negru, din masivul Penteleu si Lacul Mociarul de pe versantul estic al Ivanetului. O alta categorie de lacuri o formeaza acelea a caror geneza este legata de fenomenele de dizolvare-tasare in zonele cu sare (lacurile Menedic). In zona de cimpie inregistram prezenta limanelor fluviatile Glodeanu Sarat, Boldu, Amara si Balta Alba, cel din urma cu deosebita importanta balneo-curativa.1.5. Flora, vegetaia i fauna

Marea diversitate a cadrului natural buzoian, alturi de modificrile sale petrecute n decursul erelor geologice, a determinat perenitatea unor elemente de flor, vegetaie sau faun deosebit de interesante Flora, care numar aproximativ 1/2 din speciile ce cresc n Romnia, este caracterisc zonelor de dealuri i munte. Sub aspect floristic, n aceast zon se realizeaz o interferen accentuat a elementelor eurasiatice, pe fondul crora se grefeaz elementele circumpolare, mpreun cu cele central-europene, ca i unele insule cu specii mediteraneene, submediteraneene, pontice etc. Culmile nalte ale Bucegilor, Pietrii Craiului i Fgrailor adpostesc numeroase endemisme carpatice dintre care mai deosebite sunt: garofia Pietrii Craiului, obsiga brsan, macul de munte, crucea voinicului etc.

Vegetatia judetului prezinta de asemenea variatii si elemente specifice pentru fiecare din cele trei zonele de relief existente. La cimpie se dezvolta o vegetatie caracteristica stepei si silvostepei.Daca in stepa vegetatia lemnoasa este rara, aproape inexistenta, in silvostepa, pe linga terenurile ocupate de culturi, apar paduri limitate la arii mai restrinse, ramasite ale codrilor de altadata, cum sint cele de la Rusetu, Bradeanu, Valeanca, Cringul Buzaului, Frasinului, Spataru si cele de la nord-est de orasul Rimnicului Sarat. In aceste paduri, in functie de conditiile ecologice, predomina stejarul pedunculat (Quercus robur), stejarul brumariu (Quercus Pedunculiflora) si stejarul pufos (Qercus pubescens) la un loc cu ulmul, parul, marul salbatic si asociatii de arbusti. Tot in zona stepei si silvostepei buzoiene apar pe suprafete mai mici sau mai mari petice de vegetatie legate de existenta saraturilor, a terenurilor cu nisipuri si a luncilor largi care sint in discordanta fata de vegetatia zonala, constituind asa numita vagetatie azonala-intrazonala din cimpia judetului.In acest sens, mentionam vegetatia lacurilor Amara, Balta Alba si din jur.In lacul Balta Alba, ale carui ape sint mai concetrate in saruri, domina alga Chara crinita care contribuie la formarea namolului ce a adus renumele bailor. Pe vaile Calmatuiului, Cotofistei si Galbenu, pe terenurile uscate intilnim ca predominante o serie de specii rare ca ; Petrosimonia Trianda (scirtiitoarea sau hericica) si hrean salbatic, iar pe terenurile umede saricica sau ciurlan, iarba sarata si catina alba, singura planta lemnoasa adaptata zonelor saraturate. Tot in cuprinsul saraturilor amintite in zonele cu mai mica concentratie, de la obirsia Calmatuiului se dezvolta padurile Frasinu si Spataru, ambele constituind un complex de o deosebita importanta ecologica-genetica-evolutiva. Aici se dezvolta frasinul pufos, mojdreanul, iar in cadrul unei vegetatii bogate, specii endemice ca : galbinarea, iarba mare, stinjenelul si laptuca. Padurea Spataru constituie singurul punct forestier din tara in care se observa tranzitia de la frasinul pufos la stejar. Un alt element caracteristic in cadrul vegetatiei cimpiei il constituie Cringul Buzau. Aici sub umbra stejarilor multiseculari, este prezenta o interesanta vegetatie in care se remarca sica si laleaua de cring, o raritate pe cale de disparitie. Zona dealurilor subcarpatice si zona de munte sint ocupate de paduri etajate astfel : etajul stejarului, etajul fagului, etajul coniferelor si etajul tufarisurilor sau subalpin. Un caz interesant in flora zonei subcarpatice il prezinta regiunea vulcanilor noroiosi de la Piclele-Beciu, unde se dezvolta asociatii halofile de ghirin si arbustul endemic gardurarita.

FAUNA Fauna nu prezinta specii caracteristice, dar favorizata si de faptul ca judetul concentreaza in limitele sale toate formele de relief, este foarte variata, este foarte variata alcatuind un interesant tablou ecologic si cinegetic. Ajutate de existenta zonei intermediare subcarpatice, majoritatea speciilor de animale si mai ales pasarile desfasoara un proces de migratie continua de la munte la ses si invers, dupa cum conditiile de viata si adapost se prezinta temporar mai favorabile intr-o zona decit in cealalta In stepa si silvostepa, dintre pasari intilnim mai cu seama speciile cintatoare : ciocirlia, privighetoarea, mierla, graurul, pitigoiul, vrabia, rindunica, cucul etc ; rapitoarele : eretele, uliul, bufnita, cucuveaua etc. Mamiferele sint reprezentate prin speciile comune de rozatoare : orbetele, popindaul, hirciogul si cirtita. Alaturi de rozatoare mai intilnim dihorul, vulpea, nevastuica si iepurele

1.6. Ci de acces

Turistii dornici sa ajung in Judeul Buzu pot alege una din cele dou modalitati de acces, rutier i feroviar Transport rutier Judetul Buzu se afla pe Drumul European E85 Suceava. Buzu- Bucureti

Judetul este traversat de Drumul national 10 Buzu- Siriu- Intorsura Buzului- Brasov Transport feroviar Pentru a ajunge pe teritoriul Judeului Buzu pe calea ferata trebuie sa folositi: Magistrala Bucureti-Buzu- Suceava ce trece prin municiupiul resedin de Jude- Buzu. Iar pentru a ajunge n partea nordic a Judeului mai exact la Nehoiau folositi calea ferata pe ruta BuzuNehoiau

Pentru mai multe informaii contactai Agenia CFR Buzu

Transport aerian Aeroportul internaional cel mai apropiat de Buzu este Aeroportul Internaional Henri Coand din Otopeni, ora aflat la 110 km distan.

Transportul public

n Buzu circul 10 linii regulate de autobuz, care leag zonele rezideniale de principalele zone industriale (inclusiv de platforma industrial Buzu Sud), de centrul oraului i de gar.

Exist cteva companii de taxi liceniate de primrie i care opereaz n ora i n localitile apropiate.

Capitolul II

Turismul rural in judetul Buzu

Judeul Buzau este cunoscut ca o important zon a turismului rural, ecologic i cultural. Pentru practicarea acestui gen de turism este de mare importan cadrul natural, cultural, folcloric n care se afl localitatea care practic aceast activitate.2.1. Scurt istoric Turismul rural nu este un fenomen nou, avnd o tradiie de lung durat n unele ri europene cum ar fi Elveia, Austria, Suedia, unde legtura dintre lumea rural a gospodriilor i turism, a fost ntotdeauna pronunat.

Practicarea turismului rural s-a extins din ce n ce mai mult n a doua jumtate a secolului al XX-lea, cnd tot mai muli turiti aparinnd clasei mijlocii prefer s viziteze zonele rurale, dect s-i petreac vacanele n staiunile destinate turismului de mas. Oferta turistic rural vine astfel ca o replic la turismul de mas practicat n staiunile balneo-climaterice sau n marile orae. Structurile organizatorice ale turismului rural sunt special amenajate n scopul realizrii funciilor pentru care au fost concepute, att din punct de vedere al cadrului construit ct i al serviciilor. In jurul acestor structuri se desfoar activiti de turism specializate, iar veniturile obinute asfel au un caracter permanent, serviciile fiind oferite de un personal angajat specializat.

Dintre structurile turismului rural, care se dezvolt n spaiul rural, fac parte: pensiuni turistice, moteluri, campinguri, tabere colare, tabere de creaie artistic, sate de vacan, tabere pentru activiti ecologice. Turismul n pensiuni i case particulare din mediul rural are o autentic tradiie i cunoate un aflux din ce n ce mai mare n rile europene cu tradiie turistic avnd ca motivaie dorina de evadare ntr-un mediu mai puin amenajat unde nivelul preurilor este modic, caracterizat printr-o elasticitate mai mare a serviciilor care se pot adapta mai rapid, la o mare diversitate de situaii sau preferine ale turitilor.

In Romnia, spre deosebire de alte ri europene dezvoltate, satul i-a pstrat mult din autenticitate rmnnd un organism bine integrat, ntemeiat pe numeroase datini i experiene comune, prin care fiecare individ se simte legat de comunitatea din care face parte, astfel, turismul rural s-a practicat dintotdeauna, dar sporadic, ntmpltor, spontan i mai ales neorganizat, forma sa de manifestare reprezentnd (ncepnd cu anii 1920-1930) cazarea la localnici a vizitatorilor ocazionali ai unor aezri rurale.

ncepnd din 1967-1968, n mod organizat, s-au realizat primele aciuni turistice n mediul rural pentru grupuri de turiti aflai pe litoralul romnesc al Mrii Negre.

Din 1972 Centrul de Cercetri pentru Promovarea Turismului Internaional, printr-un ordin al Ministerului Turismului, a trecut la identificarea unor localiti rurale reprezentative pentru satul romnesc cu scopul de a fi lansate i promovate n turism. n urma acestor studii s-a stabilit c pot fi introduse n turismul intern i internaional aproximativ 118 localiti rurale, din judeul Braov au fost desemnate: Bran, Fundata, irnea.

n 1974 s-a interzis cazarea turitilor strini n locuinele particularilor, fcnd inaccesibile satele pentru turitii strini.

Dup 1989 primele gospodrii nscrise n turismul rural au fost n zona Moeciu-Bran-Rucr. Apoi s-au extins gospodriile nscrise din zonele Brsei, Dornelor, Maramureului, Munilor Apuseni, Clujului i marginilor Sibiului.2.2 Forme de turism rural Turismul rural n judeul Buzau a cunoscut o important dezvoltare datorit potenialului su natural i antropic, fapt ce i-a determinat pe localnicii din zon dar i pe alii s realizeze importana acestei ocupaii. Prin punerea n valoare a ofertei de cazare i servicii a turismului rural, prin programele turistice, se dezvolt circulaia turistic rural. n ultima vreme aceast circulaie este din ce n ce mai mare, cauzat de noile extensii pe care le-a cptat turismul rural, ca de exemplu, cele generate de noi forme de manifestare cu un pronunat caracter de cultural i ecologic. Apar i se dezvolt n mediul rural, forme de turism avnd un scop n sine, forme prin care se mbin recreerea cu activitile practice.

Astfel se poate vorbi de turism rural cultural care valorific tradiiile, meteugul i artizanatul romnesc, turism rural ecologic care duce la o apropiere de natur, turism rural ecvestru. Aceste manifestri conduc la creterea circulaiei turistice n zonele respective i conduc la creterea circulaiei turistice n zonele respective i contribuie la ridicarea gradului de cultura, educaie i civilizaie a locuitorilor satelor i implicit al zonelor rurale n ansamblul lor, precum i a vizitatorilor. civilizaie a locuitorilor satelor i implicit al zonelor rurale n ansamblul lor, precum i a vizitatorilor. Cazarea n spaiul rural este satisfcut n majoritatea cazurilor de mici uniti n gestiune hotelier. Una din asociaiile turismului rural din Frana, numita ,,Gites de France propune n anul 1994 clienilor si, 50 000 de adrese la mare, la munte i la ar. Aceste spaii de cazare prezentau urmtoarea clasificare:

gite rural - reprezint o cas sau o locuin la ar, mare sau munte amenajat conform stilului local. Primirea turitilor se face ntr-o manier personalizat, acetia putnd rmne aici un weekend, una sau mai multe sptmni n orice sezon dorit;

membre dhotes (camere de hotel sau bed and breakfast - BB) constituie o alt cale de a descoperi multe din feele Franei. Turitii sunt primii la particulari care deschid casele lor pentru una sau mai multe nopi, considerndu-i pe acetia adevrai ,,prieteni;

gites denfant (cuiburi, culcuuri pentru copii) - n timpul vacanelor copiii sunt primii de familii i supravegheai de persoane competente. Ei profit aici de bucuriile oferite de viaa de la ar, de odihn i de aer curat;

camping a la ferme (camping la ferm) - terenurile unde pot fi instalate corturile sau rulotele sunt situate n apropierea unor ferme, locuri ideale pentru a profita de linitea naturii;

gites detape - este destinat primirii cltorilor (pedetrii, clare, cicliti, etc.) care doresc s fac un mic popas nainte de a continua drumul este situat n preajma traseelor de cltorie;

gites de group - adposturi rurale de mare capacitate prevzute pentru familii sau grupuri (n jur de 20 persoane) cu ocazia sejurului sau a unui week-end;

chalets - loisires (popasuri de recreere - odihn) situate ntr-un spaiu natural (n inima naturii). Aici sunt propuse activiti diverse: pescuit, ciclism, tir cu arcul, etc.

Aceste spaii de cazare sunt situate n marea lor majoritate n comunele din judeul Braov, ele beneficiind de un standard de 1 sau 2 stele/margarete. Oferta turistic este foarte variat i se adreseaz unor segmente de pia diverse. In paralel cu activitatea turistic rural se poate vorbi de o preocupare general pentru activitile de salvare a patrimoniului arhitectural rural.

In judeul Braov se propun urmtoarele forme de gzduire specializate:

ferme specializate n primirea copiilor;

ferme specializate n primirea grupurilor;

ferme specializate de primire a claselor speciale de tiine naturale (botanic, zoologie, biologie, etc.);

ferme pentru pescari;

ferme hipice (ecvestre).

Stabilirea tipurilor de sate turistice din judeul Braov este necesar pentru a putea promova n fiecare localitate, zon, cele mai adecvate forme de turism n funcie att de principalele caracteristici geografice, economice i sociale, ct i de principalele opiuni i motivaii ale categoriilor de turiti care frecventeaz o localitate. Astfel se disting:

sate turistice etnografice folclorice;

sate turistice de creaie artistic i artizanal (Bran etc.);

sate turistice climaterice i peisagiste (Fundata, Bran, Moeciu, irnea);

sate turistice pastorale (Branul);

sate turistice pentru practicarea sporturilor (de iarn) n general (irnea, Fundata, Moeciu, etc.).

Agroturismul este practicat n special n zona satelor buzoiene zona ce constituie un areal cu un potenial natural, istoric i turistic deosebit, Aceast form specific de turism rural este bazat pe asigurarea, n cadrul gospodriei rneti, a serviciilor de cazare, mas, agrement i alte servicii complementare acestora, fiind practicat de micii proprietari din zonele rurale, de obicei, ca activitate secundar, activitatea desfurat n gospodria sau ferma proprie rmnnd principala ocupaie i surs de venit.2.3. Arte i meteuguri

Prelucrarea pietrei

Locuitori ai unei zone bogate n calcar, buzoienii s-au remarcat n mod deosebit ca meteri pricepui n prelucrarea pietrei. Crucerii de la Neni, Pietroasele i Ciuta comuna Mgura Prelucrarea lemnuluiLemnul a fost lucrat din vechime, Mobilierul rnesc este decorat fie prin cioplire , fie prin pictare policrom a unor motive florale, antropomorfe sau simbolice. Specific Braovului i este lada de zestre, solid fcut i bogat ornamentat policrom..Tehnica incondeierii oualor

In general, in Buzau, ouale se vopsesc in rosu, iar cele incondeiate in alb si rosu. In zonele de munte ouale se vopsesc natural cu ajutorul sfeclei rosii, frunzelor de nuc sau foilor de ceapa.

Un mester popular al zonei este Ioana Matei din Vintila Voda Niculesti care incondeiaza oua de 45 de ani. Ioana Matei participa la Festivalul de Arta Populara Lada de Zestre, Targul mesterilor populari si multe alte festivaluri si evenimente.

Tehnica Macrame

Prin aceasta tehnica sau impletiturile in sfoara ori tapiserie innodata se pot obtine spre exemplu cosulete.

Acestea sunt confectionate din fire de iuta. Cosuletele pe langa rolul lor bine stiut pot fi folosite si ca obiecte decorative. Unul din maestrii acestei tehnici este doamna Daniela Voicu, absolventa a Facultatii de Textile si Confectii 1991.

Confectionarea opincilor.Opincile sunt confectionate din piele groasa. Sunt croite dupa forma piciorului si sunt finalizate dupa tehnica cunoscuta numai de mestesugari.Cadrul didactic Doina Musat doreste sa duca mai departe mestesugurile specifice Buzaului prin organizarea anuala a Simpoziomului International de Arta Populara Adela Petre si in cadrul cursurilor de confectionare opinci si tesaturi la ghergheful vertical.

Confectionarea ciorapilorCiorapii se confectioneaza pe andrele , pe care se pun ochiurile necesare. Elena Stanescu, invatatoare in comuna Chiojdu, lucreaza din pasiune si toti cei care vor sa deprinda aceste mestesuguri, vor avea sprijinul dumneaei.

Cusaturi si crosetatDoamna Elena Stanescu este experta si in aceasta tehnica. Cusaturile si crosetatul este un mestesug practicat in special de batranele care in noptile lungi si friguroase de iarna stateau la gura sobei si vedeau in in crosetat o metoda de relaxare.

Ia buzoianaLana se vopsea in culoarea grena cu ajutorul unei plante numita broci. Aceasta planta este intalnita in Bisoca, insa in prezent aceasta se gaseste in cantitate foarte mica. Ia este croita doar de mesterii populari pentru ca este realizata dupa o tehnica speciala

Tehnica cusutului la gherghef verticalGhergheful reprezinta cadrul de lemn sau metal pe care se ntinde o estur pentru a fibrodata sau firele de urzeal pentru eserea covoarelor.Aceasta tehnica este transmisa mai departe de doamna Adela Petre.

PietraritulEste un mestesug specific zonei Magura. Acest mestesug nu a imbogatit pe nimeni insa ii ajuta pe localnici sa isi castige painea. In prezent sunt cioplite doar pietrele pentru construirea zidurilor sau gardurilor sau a obiectelor decorative.

Cioplitul in lemnCioplitul in lemn este foarte raspandit in zona Buzaului. Lemnul este cioplit in ateleriere si obiectele rezultate sunt folosite pentru ornare si decorare, in special a gospodariilor.

FieraritulAcest obicei este pe cale de disparitie in prezent. In trecut, fierarii confectionau de la potcoave pentru potcovit caii pana la unelte agricole sau fier pentru constructii.

OlaritulEste un mestesug ce se ocupa cu modelarea lutului. Pe teritoriul Buzaului, ceramica este reprezentata inca de acum 5000 de ani. Odata cu tehnologia si aparitia unor noi materiale inlocuitoare a argilei, ceramica sia mai pierdut din importanta. In prezent ceramica are in special un rol decorativ.

VararitulVararitul este pe cale de disparitie. Urme razlete ale acestei traditii se mai pot intalni in zonele Tisau, Naeni, Ciuta. Piatra de var impreuna cu apa era folosita pentru zugravirea pomilor, caselor.2.4 Obiceiurile populare tradiionale:

n aria judetului Buzului, cultura popular romneasc prezint cteva trsturi distincte date de vechimea locuirii acestor meleaguri existena unui procent ridicat de populaie rural, cu ocupaii meteugreti specifice predominana credinei ortodoxe adaptarea noilor tendine i a noilor tehnici contemporane la mbogirea i nobilarea artei populare.

Arta popular se poate defini ca fiind creaia unei comuniti, ntemeiat pe o lung tradiie, mpletind funcionalul cu esteticul n opere de art, n care formele i ornamentele sunt gndite ca ntreguri destinate s ndeplinesc trebuinele materiale i spirituale ale indivizilor i a colectivitilor n materie de arhitectur, organizarea interiorului, esturi, ceramic, unelte, podoabe, prelucrarea materialelor, pictur pe sticl etc. n satele din judetul Buzului elementele de art popular se ntlnesc frecvent constituind atracii turistice att fiecare n parte ct i privite ca un tot unitar.

Bogia i diversitatea peisajelor cu care natura a nzestrat regiunea buzoian, miestria i hrnicia oamenilor de pe aceste meleaguri, numeroasele resurse ale solului i subsolului existente n acest spaiu, fac din aceasta regiune a tarii , un areal cu un remarcabil potenial turistic socio-economic valorificat n bun msur, dar cu multiple posibiliti pentru o i mai bun valorificare a lui. Astfel, expoziia sudic i sud-estic a dealurilor a permis apariia aezrilor omeneti care ulterior au evoluat in sate si comune . Aceste conditii au favorizat cultura vieti de vie si aparitia podgoriilor renumite cum ar fi Dealul Mare- Pietroasele . Satul poate constitui o motivatie pentru turismul organizat sau pe cont propriu prin originalitatea si bogatia resurselor spatiului geografic , prin specificul etnocultural si etnografic.

Zona etnografic Buzu Satele de aici ocup strvechi vetre de locuire atestate arheologic din paleolitic i confirmate prin comunitatea elementelor de etnografie i folclor. Privite n ansamblu, satele impresioneaz prin mreia gospodriilor cu faa spre soare i zone deschise, pentru ca vederea din fereastr s fie ampl i plin de verdea. Integrate cu mare grij n cadrul natural, gospodriile sunt aezate dup teren, dup soare, dup vale, dup direcia vntului i a ploii. Punctul central al satului l reprezint btrna biseric cu arhitectur ce amintete de casele tradiionale. Cum satele buzoiene au fost n majoritate moneneti, acestea ofer prin mrime, arhitectur i tematica pictural, date socio-economice despre viaa i tririle stenilor. Viaa modest, dar plin de mndrie a locuitorilor se citete n pictura interioar a lcaelor de cult. n afara scenelor religioase, la cererea enoriailor, pereii bisericilor erau acoperii cu imagini din viaa sfinilor ocrotitori ai copiilor, vdanelor i familiei. Asezarile rurale de interes turistic se pot clasifica astfel:- sate cu monumente istorice, de art i arhitectur cu valoare de excepie - Rteti - prin mnstirea de aici, Cislu, Grjdana, Mgura - Mnstirea Ciolanu

Portul popular

Un element etnografic distinct este portul popular specific zonei. Costumul, n ansamblul su se nscrie n tipul carpatic a crui origine se gsete n portul populaiei dacice. Costumul popular femeiesc, reprezentat mai bine datorit deosebirilor de la o zon la alta, se compune din: ie cu decor n broci sau mute, fot de ln cu fond negru i decor n vergi roii i albe, purtat peste un fustar alb; pe cap se purta maram, tulpan sau batic i n picioare opinci sau pantofi trai peste ciorapi albi din ln i bunbac. Cu totul deosebit pentru zona Subcarpailor Buzului este portul androcului (fust crea din ln de culoare brun sau verde). Portul brbtesc este mult mai simplu i mai comun, asemnnduse cu toate regiunile subcarpatice munteneti. Este compus din cma (din croiuri drepte sau nemeasc cu platc), pantaloni din pnz (maron) i pantaloni din dimie (iarna), ciorapi albi (iarna), bru lat, vest din dimie brun sau neagr, opinci iar pentru cap plrii maron i cciul, iarna. Costumele pentru copii sunt asemntoare celor maturi.

Sate de interes etnofolcloric

Din aceast categorie fac parte satele de la limita subcarpailor cu munii, n care portul popular, arhitectura, mobilarea i decorarea interioarelor, n sil rustic, muzica i coregrafia popular predomin impunndu-se totodat i ca nsuiri eseniale ale satului respectiv (Chiojdu, Loptari, Mnzleti, mprejurimile NehoiuluiManifestri cultural artistice Manifestrile cultural artistice din Judetul Buzului caracterizate printr-un bogat i variat program au un caracter ocazional i treptat au pierdut din legturile cu vechile ritualuri devenind evenimente artistice, distractive i de spectacol.

Derularea unor programe turistice care includ astfel de manifestri constitue o posibilitate de mrire a importanei lor.

Manifestrile populare autentice se prezint ca un factor de atracie deosebit, fiind pentru turiti un element de cunoatere cultural i mbogire a propriului orizont spiritual. n cadrul manifestrilor culturale din Subcarpaii Buzului un loc aparte l are cea dedicat marelui poet i prozator buzoian Vasile Voiculescu.

n fiecare an, n Subcarpaii Buzului se organizeaz manifestri cultural- artistice, cele folcloirice ocupnd un loc aparte prin meritulde a conserva valori tradiionale de port i cntec. MANIFESTARI CULTURALE SI OBICEIURILE POPULARE TRADITIONALE

- Colindatul de Crciun

- Uratul de Anul Nou - Pluguorul i Sorcova

- Snzienele (24 iunie) - culesul plantelor de leac

- Focul lui Sumedru(26 octombrie). In seara premergtoare zilei de Sfntul Dumitru, copiii se strng n cete i aprind crengi uscate i rugii de la cartofii strni cu cteva zile mai nainte i rostesc chemarea Hai la focu lui Sumedru, cu mere, cu nuci c sunt mai dulci!. Gospodarii vin cu daruri pentru copii. Ceremonialul se ncheie printr-un ritual care semnific puritatea cu ajutorul focului: copiii sar peste foc de mai multe ori , apoi iau cte un tciune n mn cu care se ndreapt spre grdina din gospodria fiecruia, n ndejdea c pomii i legumele vor fi ferite de gngnii. PE URME DE BALADla Gura Teghii, n ultima duminic din luna mai; TARGUL CUCULUI la Ptrlagele, n prima duminic dup Pate; FESTIVALUL SLNICULUI la Meledic-Mnzleti, n a treia duminic din luna iunie; FLOARE DE COLT la Coli, n a doua duminic din luna iulie; TARGUL TRADITIONAL DE SFANTA MARIA la Cozieni, pe data de 15 august, de Sfnta Maria; PE PLAIURI BISOCENE la Bisoca, a treia duminic din luna august. COLECTIA PERMANENT DE ART POPULAR CONTEMPORAN DE PE VALEA SLNICULUI la Mnzleti-Grunj. Importana mare pentru turism a acestor manifestri const i n faptul c ele se organizeaz n zone care dein i numeroase alte obiective turistice importante, constituind pentru turiti posibilitatea vizitrii a ct mai multor puncte de atracie (ex. Festivalul Slnicului de la Meledic-Mnzleti). Serbarea folcloric tradiional Plaiul Nucului de la Loptari Srbtoare la Varlaam: nrcatul mieilor Festivalul Carnatilor de Plescoi, Sarbatoarea vinului de Pietroasa 4 septembrie.Capitolul III

Analiza fenomenului turistic rural din judetul Buzau 3.1. Baza tehnico-material

Valorificarea patrimoniului turistic al unei ri, regiuni sau zone geografice etc. implic n prealabil asigurarea unor condiii minime pentru deplasarea, sejurul i petrecerea agreabil a timpului de ctre turiti. In esen, mbinarea acestor elemente minime are ca rezultat polarizarea fluxurilor turistice spre acele destinaii care ofer vizitatorilor cea mai mare satisfacie ntr-o cltorie de vacan.

Pentru ca un teritoriu s poat fi declarat de interes turistic, potenialul su turistic trebuie s rspund la dou cerine eseniale:

s dispun de resurse naturale i de alte elemente de atracie preferate de turiti (istorice, cultural-artistice etc.);

s dispun de posibiliti de acces, de transport, de cazare, de alimentaie, de uniti comerciale, de instalaii, de amenajri adiacente etc. , ntr-un cuvnt de baza material i de infrastructura necesar pentru a facilita activitile turistice;

Judeul Buzau dispune de o baz tehnico- material foarte diversificat i n dezvoltare:Tabel nr.1 Structura de primire turistica rurala structuri de primire turistica 20062007200820092010201120122006/2012

%

total 5557606668697078.57

pensiuni turistice rurale 2625283133343574.28

Sursa INSS Buzau Tabelul nr.2 Capacitatea de cazare existenta in pensiunile turistice din Judetul Buzau In perioada 2006-2012

20062007200820092010201120122006/2012

Pensiuni turistice809412012013212712762.99 %

Pensiuni agroturistice36436542748349949680944.99 %

Sursa INSS Buzau Grafic nr. 1

Tabelul nr.3 Capacitatea de cazare in functiune in pensiunile turistice din Judetul Buzau in perioada 2006-2011200620072008200920102011

Pensiuni turistice231973149738382438004747245719

Pensiuni agroturistice131546132863148047172695181799181812

Sursa INSSBuzau Grafic nr. 2

Tabel nr.4 Numar sosiri ale turistilor in pensiunile turistice din Judetul Buzau in perioada 2006-2011

200620072008200920102011

Pensiuni turistice199322222165253022932177

Pensiuni agroturistice6799917211395950288959414

Sursa INSS Buzau Grafic nr. 3

Tabel nr.5 Numarul de innoptari ale turistilor in pensiunile turistice din Judetul Buzau in perioada 2005-2011

200620072008200920102011

Pensiuni turistice406139423330328334724565

Pensiuni agroturistice100901567819241176431562516539

Sursa INS Buzau

Grafic nr.4

Calculul indicatorului ofertei de locuri de cazare Nr. Innoptri turist

Indicatorul ofertei = ----------------------------

Nr. Locuri disponibileTabel nr. 5 Calculul indicatorului ofertei de locuri de cazare (nr. Locuri):Tip de unitate de cazare 200620072008200920102011

Numar de Pensiuni turistice406139423330328334724565

innoptari Pensiuni agroturistice100901567819241176431562516539

Numar de Pensiuni turistice8094120120132127

locuri Pensiuni agroturistice364365427483499496

indicatorul ofertei Pensiuni turistice50,7641,9427,7527,3626,3035,94

indicatorul ofertei Pensiuni agroturistice27,7242,9545,0636,5331,3133,34

Calculul duratei medii a sejurului:

Tabel nr. 6 Durata medie a sejurului (zile):Tip de unitate de cazare 200620072008200920102011

Numar de Pensiuni turistice406139423330328334724565

innoptari Pensiuni agroturistice100901567819241176431562516539

Numarul total Pensiuni turistice199322222165253022932177

de turisti Pensiuni agroturistice6799917211395950288959414

Dms [zile]Pensiuni turistice2,041,771,541,301,512,10

Dms [zile]Pensiuni agroturistice1,481,711,691,861,761,76

Calculul indicatorului intensitii turistice:

a) n raport de populaie: Nr. Turiti

dp = ---------------------- 11591/432050= 2 turisti la 100 de locuitori populaia total

b) n raport de suprafa Nr. Turiti

dt = ---------------------- ha 11591/6103= 1.89 suprafaa total

Calculul coeficientului de utilizare a capacitii de cazare: Nr. nnoptri turist

CUC = ---------------------------------- x 100 % 16539/ 9414 * 365= Nr. Locuri disp. X 365 zile

3.2 Servicii de alimentaie

Buctria romneasc ncepe s fie cunoscut i peste hotare, unele feluri de mncare bucurndu-se de succes prin gustul deosebit, armonia sortimentelor i chiar originalitate, putand fi definit ca un tot unitar, dar dac analizm structura mncrurilor din punct de vedere sortimental, al modului de preparare, al condimentrii, al structurii i asocierii diferitelor materii prime, vom constata c exist particulariti zonale i regionale. Fiecare provincie istoric are un specific aparte care s-a meninut, s-a completat i s-a mbogit din punct de vedere sortimental i calitativ.Reetele specifice locului, sunt ca de exemplu:

fasolea fiart n lapte, mpreun cu ceap, la sfrit adugndu-se smntn i condimente dup gust. Pstrvul n sos are la baz un pstrv copt n folie, pe grtar, lsat apoi s pluteasc ntr-un sos din fin, lapte, smntn i lmie, ct s-i dea un gust acrior.

La stnele de pe Penteleu se pregteau alte bunti. Coronia baciului era fcut special pentru cel mai important dintre ciobani, dintr-un aluat fraged n care se puneau pastram, brnz de oaie, ardei rou i ceap. Tot la stn se pregteau i crnai, numai din carne i seu de oaie, piper i usturoi. Cu toate acestea nu se aseamn cu celebrii crnai de Plecoi. Mielul la groap se face dintr-un miel cu tot cu blan, cruia i s-au scos mruntaiele. Se umple cu diverse ierburi mirositoare, se mbrac n lut i se coace ntr-o groap cu mult jar. Dup vreo patru ore, cnd este gata, se desface coaja. Carnea este aproape fiart, dar foarte gustoas. Tot la Varlaam se mai pregtete mmligu cu multe, multe straturi. ntr-un vas se aaz un rnd de unt, apoi urd, brnz, mmlig mai moale, ou fierte, carne afumat i uor prjit, alt strat de mmligu, brnz frmntat i unt. Deasupra se bat ou i se coace n cuptor. Curcanul n cazanul cu uic este iari o reet veche de cnd lumea. Curcanul, orict de mare era, se fierbea n cazanul n care, pe lng ap, se punea i uic. Dup ce se scotea de acolo se frigea pe grtar. Nu pstra totui gustul de uic, iar carnea se frgezea foarte tare.3.4. Circulaia turistic n cadrul unitilor de cazare din localitatea Sarata Monteoru, judetul Buzau Studiu de caz Pensiunea Casa cu tei din Sarata Monteoru Prezentare Cnd ti se face dor de mncarea de odinioar a bunicii, cnd nu mai suporti nebunia obositoare a orasului, cnd iti dai seama c a trecut ceva timp de cnd nu i-ai mai zambit naturii, atunci este momentul s dai o fug la Srata-Monteoru. Pensiunea Casa cu Tei este situat chiar lang pdure, adevrat terapie pentru minte, trup si suflet.Capacitatea de cazare este de 28 de camere , toate echipate cu bai proprii si TV cu cablu.Pentru a va reincarca bateriile, puteti profita de de plimbari prin paduresi sauna . Pentru a veni in completarea vacantei dumneavoastra, va punem la dispozitie: - Restaurant traditional buzoian - 150 locuri - Sala de sedinte - 50 de locuri - Foisor langa padure - 50 locuri si veranda cu panorama asupra Vaii Saratii - Loc de joaca pentru copii - Livada - 15 minute, pe jos pana la strandul cu apa sarata - Table, remy - Loc de plecare spre Vulcanii noroiosi, Tabara de sculptura Magura si Naeni, Manastirile Ciolanu si Ratesti, Muzeul chihlimbarului de la Colti.Oferta speciala de Paste:Pachet 3 nopti de cazare cu pensiune completa:1) 450 lei/pers. loc in camera dubla2) 500 lei/pers. loc in camera dubla cu balconPachetul include masa festiva de Duminica:

- Meniu masa festiva:Mic-dejun traditional de paste; Pranz: -Bors de miel, Friptura de miel cu cartofi cu rozmarin si salata verde cu leurda, Prajituri de casa; Cina festiva: -Gustare, Pastrav la cuptor cu garnitura de legume, Desert

- Tuica,Afinata,Vinul casei, Apa plata,Apa mineralala toate mesele

Pachet sejur minim:3 nopti.Data de intrare:18.04.2014.Check-in: dupa ora13, check-out: inainte de ora 12.

Unitatea se nchiriaza unui singur grup dar si individual.

Numar minim de persoane pentru rezervare:2 Copiii sub 7 ani: gratuit Copiii ntre 7 ani si 12 ani au reducere de 50% din pret cu pat suplimentar Avans la rezervare:30 %

Tabel nr. 7 Indicatori 20072008200920102011

numar de innoptari 10071074125413582000

numar de turisti romani 8959789759851000

numar de tursti straini 3049557988

locuri de cazare 2828282828

numar de locuri in pensiune 5656565656

sejurul mediu1,81,92,12,32,5

Sezonalitatea Turismul, fenomen sensibil la mutaiile social-economice, nregistreaz n evoluia sa o serie de fluctuaii: unele cu caracter continuu, structural, fiind provocate de dinamica unor factori de tendin sau de schimbrile rapide i spectaculoase n domeniul tehnicii, altele au caracter alternativ datorndu-se unor condiii naturale, specificului cercetrii sau influenei unor situaii conjucturale. Aceste oscilaii, de durat sau repetabile, cu implicaii mai profunde sau superficiale, mai greu sau mai uor previzibile, se manifesta n repartizarea inegal n timp i spaiu a numrului de turiti i respectiv a necesarului de servicii.

Variaiile sezoniere ale activitii turistice sunt cele determinate, n principal, de condiiile de realizare a echilibrului ofert-cerere i se definesc printr-o mare concentrare a fluxurilor de turiti n anumite perioade ale anului, n celelate remarcndu-se o reducere important sau chiar o stopare a sosirilor de turiti. Frecvena mai mult sau mai puin constant a variaiilor sezoniere provoac n economia turismului modificari specifice, mult mai pregnante dect n alte sectoare economice, sezonalitatea accentuat influennd creterea preului de cost i diminuarea rentabilitii, provocnd n multe cazuri o dezvoltare inegal a diferitelor zone de interes turistic. In ceea ce privete caracteristicile variaiilor sezoniere, acestea se produc n perioada unui an calendaristic i n contextul unui sezon determinat, cuprinznd una sau mai multe luni.

Variaiile sezoniere n turism sunt de dou feluri: variaii sezoniere artificiale i variaii sezoniere naturale. Printre cele dinti pot fi menionate acelea care privesc mecanismul concediilor pltite, al vacanelor colare i care se disting prin caracterul lor economico-organizatoric. Din a doua categorie fac parte variaiile sezoniere cauzate de schimbarea condiiilor climaterice n cursul diferitelor anotimpuri.

Problemele legate de diminuarea implicaiilor provocate de sezonalitate sunt tot att de vechi ca i turismul nsui. Eforturile prestatorilor de servicii sunt orientate spre oferirea unor condiii stimulative, astfel nct s se atenueze pe ct posibil fenomenul sezonier. Pentru aceasta este necesar efectuarea unei analize minuioase, n urma creia s se poat formula soluii eficace n legtur cu permanentizarea activitii turistice n zon.

Capitolul IV

Propuneri de promovare i dezvoltare

a turismului rural din judetul Buzau

In Romnia, turismul rural s-a practicat de muli ani, dar nu a existat o legislaie adecvat care s permit diferenierea pensiunilor dup criterii de clasificare specifice n clase de confort, fapt ce s-a realizat ulterior i nu erau agenii specializate n cazarea la ferme rnetiPropuneri pentru petrecerea timpului liber in zona Buzaului Se pot organiza drumeiicu trasee de dificultate i particulariti diferite, dup cum urmeaz:n Masivul Siriu:

1. Bile Siriu Valea Neagr Dosul Muntelui Poarta Vnturilor Obria Crasnei Culmea Ttarutu Vf. Ttaru Mare Tabla Butii Poiana Stanei. Marcaj banda rosie. Durata 7 8 ore.

2. Siriu Gura Milei Valea Milei Cabana si Lacul Vulturilor. Marcaj triunghi rosu. Durata 5 6 ore.

3. Cabana i Lacul Vulturilor Lacul Sec Saua Poarta Vnturilor. Marcaj punct rou. Durata ore

4. Bile Siriu Valea Bradului Colii Blei Vf. Bocarnea Poarta Vnturilor Lacul Vulturilor Culmea Blojii Stearpa Valea Siriului Gura Milei. Marcaj punct rosu. Durata 9 10 ore.

5. Dosu Muntelui Vf. Bocarnea Poarta Vnturilor Vf. Mlaia. Marcaj cruce roie. Durata 3 ore.

n Masivul Penteleu: 1. Gura Cernatului Stana Cernatu Vf. Penteleu Vf. Crucea Fetei Vf. Blescu Mare Vf. Blescuu Musa. Marcaj banda rosie. Durata 9 10 ore.

2. Gura Cernatului Valea Milei rezervatia Viforta parul Caseria Saua Caprioarei Piciorul Caprei apte Izvoare Secuiu. Marcaj triunghi albastru. Durata 9 10 ore.

3. Brebu Lacul Negru Brebu. Marcaj punct rou. Durata 1 ora.

n Masivul Podul Calului: 1. Gura Teghii Poiana Teghii Vf. Podul Calului. Marcaj cruce albastra. Durata 3 ore.

2. Gura Teghii Valea Fulgerisului Vf. Ivanetu Plaiul Nucului Lacul Mociaru Loptari. Marcaj cruce albastr. Durata 5 6 ore. In Subcarpati Buzaului Vulcanii Noroioi de la Pclele Mari i Pclele Mici sunt situati in apropierea localitatii Berca, din judetul Buzau si reprezinta o rezervatie mixta (geologica si botanica) fiind un fenomen rar intalnit in Romania si chiar pe glob. Din craterele numerosilor vulcani, ies gaze naturale din adancuri, infiltrandu-se in rocile fisurate si aducandu-le la suprafata sub forma unui material vascos, de culoare alb-gri sau brun-cenusie. Acest noroi formeaza conuri inalte de 3 pana la 9 m, revarsandu-se la intervale diferite de timp si alunecand pe pantele usor inclinate rezultate din eruptiile anterioare. Focul Viu Rezervatie naturala, situata pe teritoriul satului Terca, din comuna Lopatari, fiind formata prin gazele naturale ce ies la suprafata prin fisurile scoartei, aruncand in bataia vantului, flacari ce se inalta pana la 0,5 m. Daca presiunea gazelor care ies la suprafata este mai mica, atunci flacarile se sting.Sarea lui Buzau- Platoul Meledic rezervaie geologic, zoologic i speologic; se remarc mai ales prin peterile de sare, printre care se numr i cea de-a de a doua ca mrime din lume(1,257 km lungime);Manastira Ciolanu Are doua biserici, prima construita in anul 1590 de Doamna Neaga , sotia domnitorului Mihnea Turcitu, iar a doua cu hramul Sfintii Apostoli Petru si Pavel in anul 1828 ctitorie a episcopului Cherasie al Buzaului . Biserica in piatra de la Alunis Colti are hramul Taierea capului Sf. Ioan Botezatoru sapata in stanca in anul 1274 de doi ciobani , ajutrati de sateni . Imprejurul bisericii, in munte, calugarii au sapat chilii. Muzeul chihimarului Colti n patru ncperi i n pridvorul de la etajul cldirii sunt expuse obiecte de etnografie i art popular ce reconstituie realitatea locuinei, modul de via i ocupaiile tradiionale ale cuttorilor i prelucrtorilor de ambr creterea animalelor, agricultura, pomicultura, munca la pdure. Sunt expuse piese decorative (macat, foaie de perete, batiste, tergare), de port i mobilier, de esut (piepini pentru ln i cnep), uz casnic i pstorit (opinci, glugi, triti de merinde, dsagi din pr de capr), ct i unelte agricole (plug din lemn, coase, sape, seceri, spligi Staiunea balnear Srata Monteoru face parte din categoria celor 24 de staiuni din ar care prezint interes mondial datorit condiiilor de cur balnear.

Sarata Monteoru este statiunea preferata a buzoienilor un sat al comunei Merei alcum printre coline la poalele dealului Istrita , infiintata ca statiune balneara in anul 1895 a avut o decadere dupa 1989 cand bazinele si hotelurile s-au paraginit , apoi au revenit trentat la viata datorita unor investitii private . Bazinele cu apa sarata, amenajarea zonei de promeneda si reasfaltarea drumurilor principale au atras din nou vizitatori . In prezent este o statiune de interes local fiind chiar singura din judet.

Sarata Monteoru este o statiunebalneoclimaterica (la 18 km de Buzau, la 86 m altitudine), inconjurata de dealuri impadurite si terase pe care se cultiva vita de vie, ce se bucura de un climat moderat, vara numarul zilelor insorite fiind mai mare, iar precipitatiile reduse. Factorii terapeutici naturali sunt reprezentai de izvoare cu ape minerale srate,iodurate, bromurate, calcice, magneziene, sulfuroase, cu o mineralizare total de 188-513 la mie, nmolul mineral de depunere din izvoarele naturale sulfuroase, climatul de cruare. Rezultate remarcabile sunt obinute in special la tratarea afeciunilor aparatului locomotor (reumatismale degenerative, abarticulare, posttraumatice), afeciunilor ginecologice, gastrointestinale i hepato-biliare. Caile de acces sunt: rutiere-DN 1B cu deviere 10 km de la popasul turistic Merei, feroviare-gara Buzau. RAFTING PE RAUL BUZAU Coborre pe raul Buzau, n brci speciale cu capacitatea de 6 8 persoane, pe traseu de 1- 2 ore.In primavara, apele Buzaului se incadreaza la gradul III de dificultate (mediu), fiind ideal pentru incepatori dar si pentru practicantii cu experienta medie.Asistenta si instructajul vor fi asigurate de catre o echipa de instructori cu experienta in raftingul sportiv si de agrement.Se asigura echipament complet: costum si incaltaminte de neopren, casca, vesta de salvare. Locatie Traseul porneste din vecinatatea orasului Nehoiu, de la confluenta cu raul Basca si se intinde pe o distanta de 12 km, pana la podul din localitatea Chirlesti (DN 10). Calarie la Herghelia Cislau Pursangele Englez poate fi admirat, calarit sau chiar cumparat in Cislau. Aaa, nu stiti sa calariti? Invatati totul aici... Infiintata in 1894 cu scopul obtinerii de armasari si iepe de prasila, Herghelia Cislau este singura din tara care produce si creste cai din rasa Pursange Englez, considerata superlativul raselor de cai la nivel mondial. Motocross Izvoranu Traseu omologat de motocross in lungime de 2000 m, situat in Izvoranu , comuna Tisau, peste deal de manastirea Ciolanu si Tabara de sculptura de la Magura. Eco Aventura - Montain Bike Sarata Monteoru Prin padurile de pe dealurile din jurul statiunii Sarata Monteoru sunt marcate doua trasee de Mountain Bike, cu plecare de la Punctul de informare turistica. De aici pot fi inchiriate si biciclete specialeTurism montan i cinegetic

Poziia geografic a acestor muni la circa 50 km de Braov i 80 fa de Buzu, n vecintatea unor areale des populate, i faptul c sunt strbtui de o arter de comunicaie important faciliteaz accesul i le asigur o perspectiv frumoas n practicarea turismului. Masivele Siriu, Penteleu, Podu Calului i Culmea Ivneu, n cadrul crora exist mai multe trasee marcate, se afl n partea central-sudic a regiunii, ele fiind separate de vile Buzu, Bsca Mic, Bsca Rosilei.Concluzii

Aspectele turismului n ariile rurale se ncadreaz cel mai bine turismului cultural, cu accent pe nelegerea stilurilor de via contrastante i a interschimbului de cunotine i idei. De aceea, turismul rural i atrage pe cei n cutare de contact personal i interaciune cu diverse culturi, medii i grupuri de oameni.

Printre aceste manifestaii se numr: turismul recreaional cu accent pe solicitare fizic i pe activiti legate de mediu (ciclism sau drumeii montane), turism ecologic cu accent pe natur i vizitarea peisajelor contrastante (vizite n parcuri i rezervaii naionale), turismul motenirii istorice care se concentreaz pe locuri sau evenimente istorice, adesea cu scop educaional. Turismul rural poate, de asemenea, s includ cltorii de o zi dintr-un loc n altul, ntr-o manier secvenional, n contrast cu turismul urban unde accentul cade pe destinaia urban ca focus pentru activiti turistice urbane.

In planificarea turismului rural este necesar o cooperare ntre toate organizaiile, comisiile i organismele implicate n aceast activitate. In Marea Britanie, Countryside Commission (forul care se ocup de dezvoltarea spaiului rural, mai ales din punct de vedere turistic) considera n 1998 c turismul rural capabil s se autosusin vine ca o soluie pentru a minimiza impactele negative asupra mediului, culturii i vieii sociale.

In rile Europei Occidentale, destinaiile rurale ocup o pondere tot mai mare din totalul destinaiilor de vacan. Stresul cotidian al vieii citadine i ndeamn pe locuitorii marilor metropole s caute linitea mediului nc netransformat radical de civilizaie. i dac n rile superdezvoltate din vest acest mediu rural a nceput s se modernizeze din ce n ce mai mult, la noi n ar, tradiia i obiceiurile sunt nc foarte bine conservate. In ncercarea de a cunoate o alt ar i oamenii si, alte tradiii, numeroi turiti strini aleg ca destinaie Romnia, mai ales ca urmare a promovrii ofertei turstice rurale efectuate de ANTREC la trgurile i expoziiile organizate peste hotare.

Condiiile socio-economice actuale au dus la degradarea bazelor de cazare ale staiunilor de tradiie de pe litoral sau din zona montan. Dar n timp ce hotelurile altdat moderne sunt lsate s se degradeze, au aprut alte baze de cazare, n mediul rural, de dimensiuni mai mici dar mai uor de ntreinut i adaptat la nevoile actuale ale turismului. Casele rneti au luat locul complexelor hoteliere n topul preferinelor turitilor. Dintre motivele cele mai importante avute n vedere n alegerea ca destinaie a pensiunilor turistice, enumerm:

confortul din ce n ce mai ridicat pe care l ofer fermele i pensiunile agroturistice pe fondul preocuprii constante i permanente a gazdelor pentru satisfacerea cerinelor clientului;

n staiunile tradiionale, de tip citadin, turistul se simea doar o parte a unei mase de turiti n timp ce n sate el este privit individual i tratat aparte; de dorinele lui se ine cont n alctuirea meniului, spre exemplu;

intimitatea sporit conferit de faptul c pensiunile sunt de dimensiuni incomparabil mai reduse dect hotelurile;

crearea unor relaii de prietenie cu familia gazd i meninerea legturilor ani de zile, cu revenirea n aceeai pensiune mai muli ani la rnd;

oferta de produse proaspete din gospodria rneasc, preparate de turiti sau de gazd la cererea turitilor;

un mediu mai puin poluat. Bibliografie

1. Nicolae Neacsu, Oscar Snak, Petre Baron, Economia Turismului, Ed. Pro Universitaria, Bucuresti, 2007.

2. Oskar Snack, Petre Baron, Nicolae Neacu, Economia Turismului , Ed.Expert, 2008.

3. Cristiana Cristureanu, Economia i politica turismului internaional , Ed. Abeona.

4. Gabriela igu coordonator, Resurse i destinaii turistice pe plan mondial , Ed. Uranus, Bucureti 2003.

5. Nicolae Neacu, Andreea Cernescu,Economia Turismului, studii de caz,Ed.Uranus, Buc.2002.

6.Turismul Romniei Breviar statistic, C.N.S. 2007.

7.Ion Ionescu,Viorica Ionascu, Manoela Popescu, Economia ntreprinderii de turism i comer , Ed. Uranus, Bucureti, 1996

8. www.google.ro

9. www.ghidulturistic.ro

10. www.buzau.insse.ro

11. www.insse.ro

12. www.ghidulturistic.ro

13. www.prefecturabuzau.ro

14. www.cjbuzau.ro

15. www.biblioteca.ase.ro

16. www.e-calauza.ro