Biotehnologii Utilizate Drept Metode Alternative de Epurare a Apelor Poluate

FONDUL SOCIAL EUROPEAN

Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 Axa prioritară nr. 3 „Creşterea adaptabilităţii lucrătorilor şi a întreprinderilor” Domeniul major de intervenţie 3.2. „Formare şi sprijin pentru întreprinderi şi angajaţi pentru promovarea adaptabilităţii” Titlul proiectului: : „COPMED – COMPETENTE PENTRU PROTECTIA MEDIULUI” Contract nr. POSDRU/81/3.2./S/52242 Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 –„Investeşte în oameni!”

1

S.C.MONDIAL CASA GROUP S.R.L. Calea Floreasca nr.36,sector 1, Bucuresti

Cod fiscal RO11583163 E-mail: [email protected] ;

Aplicatii ale biotehnologiei moderne in domeniul tratarii apelor

reziduale

Biotehnologii utilizate drept metode alternative de

epurare a apelor poluate

Cuprins

1. Factori poluanţi ...................................................................... 3

2. Surse de poluare ...................................................................... 6

3. Protecţia calităţii apelor ..............................................................9

4. Metode alternative sau extensive de epurare .............................11

4.1. Fosele septice .....................................................................11

4.2. Tehnici ecologice de epurare alternativa..............................15

5.Depoluarea microbiologică a apelor uzate...................................38

5.1. Procese aerobe......................................................................42

5.2. Procese anaerobe……………………………………………………….44



2



5.3. Valorificarea nămolurilor de epurare........................... 46

5.3.1. Obţinerea biogazului............................................. 47

6. Conceptul de biotehnologie ecologică…………………………… 54

7. Autoepurarea apelor………………………………………………………63

7.1. Procese fizice şi fizico-chimice de autoepurare a apei……..64

7.2. Procese biologice şi biochimice de autoepurare a apei…….66

8. Epurarea apelor uzate industriale.............................................69

Bibliografie .............................................................................72



3



1. Factori poluanţi

Exista putini poluanti naturali. Solul contine anumiti

fertilizatori,cum ar fi nitratii care in timpul aratului pasunilor sau in

decursul iernilor pot iesi la suprafata. In sol se mai gaseste si

aluminiul care poate ajunge in apele curgatoare prin diferite reactii

chimice.In timpul inundatiilor luncilor,in apa poate patrunde

magneziul care provoaca dezastre in randul pestilor. Insa aceste

scurgeri naturale sau semi-naturale de poluanti sunt insignificante

in comparatie cu cele produse de om.

Fermierii introduc in mediu o gama intreaga de substante

chimice si deci si in rezervele de apa potabila. Printre acestea se

numara erbicidele, insecticidele, acaricidele, fungicidele si

deparazitantii pentru bovine, fosfati, nitrati pentru a stimula

dezvoltarea plantelor si exista scurgeri semnificative de lichide

toxice din silozuri sau din fermele de animale.



4



Produsele farmaceutice utilizate in agricultura,pot si ele polua

alaturi de dezinfectanti.

Odata cu epurarea apei prin care aceasta devine potabila se

fac anumite masuratori chimice care lasa si ele anumite resturi in

apa. Trihalometanul, o substanta chimica compusa care se

presupune ca provoaca cancerul,este un produs rezultat in urma

clorurarii apelor. Utilizarea sulfatului de de aluminiu pentru

curatirea apei a fost in centrul atentiei in 1988 cand mai multe

tone au fost deversate in retelele de alimentare din Camelford,

Cornwall(Anglia), cauzand diverse boli printre localnici.

Factorii care conduc la poluarea apei (variaţi şi numeroşi) pot

fi grupaţi astfel:

factori demografici , dependenţi de numărul locuitorilor

dintr-o anumită zonă, poluarea fiind proporţională cu

densitatea populaţiei;



5



factori urbanistici, corespunzători dezvoltării aşezărilor

umane, care utilizează cantităţi mari de apă pe care le scot

din circuitul hidrologic local sau le întorc în natură sub

formă de ape uzate intens impurificate;

factori industriali sau economici, reprezentaţi de nivelul

de dezvoltare economică şi cu precădere industrială al unei

regiuni,în sensul creşterii poluării în paralel cu dezvoltarea

industriei.



6



2. Surse de poluare

Poluantii ajung in apa printr-o serie de surse , direct sau

indirect , invariabil prin actiuni umane , fie ele acide , deversari

deliberate , revarsari sau infiltrari .

Sursa cu cel mai mare numar potential de poluare este

agricultura , care in Anglia si Tara Galilor ocupa aproape 80% din

totalul uscatului . Reziduurile netratate de la fermele zootehnice

sunt imprastiate pe terenuri si o parte isi croiesc drum pana la

cursurile de apa .

Anual , fermierii din Anglia si Tara Galilor imprastie pe

terenurile lor 2,5 milioane de tone de azotati , fosfati si alte

ingrasaminte si o parte din acesti fertilizatori ajung in apa . Unii

sunt compusi organici care persista in mediu mai multi ani ,

patrunzand in lantul alimentar si cauzand probleme ecologice .

Compusii organici clorurati , care au proliferat in anii 1950 , sunt

astazi complet interzisi in Marea Britanie .



7



Ecosistemele apelor curgatoare sunt tot mai amenintate de

reziduurile care se scurg din fermele piscicole, din cauza

produselor farmaceutice folosite aici pe scaralarga pentru a

preveni raspandirea bolilor .

Silvicultura si sistemele de imbunatatiri funciare cauzeaza si

ele deversarea unor substante toxice in apele curgatoare , mai

alesfier, aluminiu si cadmiu. Cu imbatranirea padurii , solul devine

mai acid, iar in timpul ploilor torentiale cantitati mari de acid se

preling pe pante ucigand flora si fauna din jur .

Reziduurile de la animale sunt de 100 de ori mai toxice

decat apele reziduale tratate rezultate din instalatiile de canalizare

si deversate in cursurile de apa , cauzeaza catastrofe ecologice

majore. In Marea Britanie 95% din apele de canalizare sunt tratate

dar restul este deversat in rauri , cauzand proliferarea bolilor .

După provenienţă respectiv sursa de poluare ,apele uzate se

pot grupa astfel:



8



Ape uzate menajere,poluanţii fiind resturi alimentare,

dejecţii, săpun, detergenţi, microorganisme, ouă de

paraziţi şi provin în general de la populaţie, din

activitatea casnică.

Ape uzate zootehnice în care poluanţii sunt resturi de

furaje, aşternut, dejecţii, substanţe utilizate la spălare şi

dezinfecţie, microorganisme, ouă de paraziţi, antibiotice,

biostimulatori şi rezultă din activitatea de creştere

intensivă, industrială a animalelor.

Ape uzate industriale, care au efectul poluant major şi

sunt reprezentate de către:

- ape de răcire, poluantul fiind căldura;

- ape uzate de spălare şi transport, rezultate din

condiţionarea materiilor prime;

- ape provenite din secţiile de producţie, utilizate

direct în procesul de fabricaţie ca mediu de dizolvare sau

de reacţie, poluanţii fiind substanţe provenite din

materiile prime.



9



3.Protecţia calităţii apelor

Protecţia calităţii apelor face parte integrantă din legea

nr.265/2006 privind protecţia mediului şi este legiferată prin

articolele 35,36,37,38 şi 39 din capitolul III, secţiunea1 a legii.

Protecţia apelor de suprafaţă şi subterane şi a ecosistemelor

acvatice are ca obiect menţinerea şi ameliorarea calităţii şi a

productivităţii naturale ale acestora, în scopul evitării unor efecte

negative asupra mediului, sănătăţii umane şi bunurilor

materiale(cf. LEGII PROTECŢIEI MEDIULUI)

Gestionarea eficientă a surselor de apă, în scopul

îmbunătăţirii calităţii şi bilanţului apei, presupune în principal

epurarea apelor uzate din industrie, evitarea pierderilor de apă în

agricultură, amenajarea complexă a bazinelor hidrografice, crearea

de stocuri de apă în lacuri de acumulare şi armonizarea

folosinţelor.



10



O modalitate eficientă de creştere a resurselor hidrice ale

unei ţări o reprezintă asigurarea protecţiei calităţii apelor respectiv

protecţia mediului înconjurător.Principalele căi de protecţie a

calităţii apelor le reprezintă:

-dotarea surselor de poluare cu staţii de epurare şi asigurarea

funcţionării acestora;

-readucerea în circuitul economic a unor cursuri de apă degradate

şi exploatarea lor corespunzătoare;

-aplicarea legislaţiei în vigoare privind protecţia calităţii apelor

(Legea Protecţiei Mediului nr.137/1995)

-optimizarea amplasării obiectivelor care poluează, în raport cu

capacitatea râurilor de a primi ape uzate;

-crearea unor zone de protecţie, în special în zonele de munte şi

pe cursurile superioare ale apelor (NEGULESCU, 1982).



11



4. Metode alternative sau extensive de epurare

4.1. Fosele septice

Desi nu este o metoda de epurare, bazinul de colectare adica

fosa septica reprezinta totusi o solutie corespunzatoare în multe

situatii pentru îndepartarea apelor uzate.

Fosa septica este un recipient din beton,fibra sticla,pvc sau

polipropitilena construit sub forme diversificate , utilizate pentru

colectarea apelor uzate menajere ,neavand contact cu solul.

Fosele septice ,reprezinta o metoda de epurare

alternativa.Odata cu extinderea localitatilor ,acolo unde nu sunt

sisteme de canalizare,fosele reprezinta o solutie optima pentru

colectarea si tratarea apei uzate . In functie de modul in care sunt

construite , fosele pot fi:



12



-fose septice de separare servesc la decantarea apei uzate,

pe fundul lor se depun sedimentele grele.

Aflat sub un strat gros de apa, sub actiunea bacteriilor,

sedimentele intra într- o usoara fermentare anaeroba cu producere

de biogaz.

In fosa se formeaza o crusta pe suprafata apei ce trebuie

sparta în permanenta pentru asigurarea evacuarii libere a gazelor

produse din fermentare. Namolul fermentat trebuie evacuat o data

sau de doua ori pe an prin vidanjare.

Montarea a doua sau trei fose septice in serie duce la o

eficienta marita a sedimentarii si fermentatiei anaerobe (doua sau

trei etape).

Utilizarea foselor de separare se recomanda pentru casele de

vacanta, unde nu se locuieste permanent.

-fosele biologice se deosebesc prin compartimentarea

speciala. În primul compariment se produce decantarea apei, iar

în a doilea depozitarea si fermentarea namolului (sedimentelor).



13



Aflat sub un strat gros de apa, sub actiunea bacteriilor namolul

intra în fermentare anaeroba criofila, cu producere de biogaz.

(Anaerob înseamna conditii cu lipsa de oxigen, iar criofil se refera

la faptul ca, fermentarea se desfasoara la temperatura apei uzate

din bazin, de 5-15 oC, fara încalzire.) Biogazul este un amestec de

gaze, în proportie de cca. 60 % metan (CH4), cca. 39 % bioxid de

carbon (CO2), în rest hidrogen (H2), hidrogen sulfurat (H2S) si

altele. Din cauza metanului, fosele septice si fosele biologice

prezinta pericol de explozie ! Ele trebuie prevazute cu aerisire

pentru evacuarea gazelor acumulate.

Hidrogenul sulfurat cauzeaza mirosul întepator de oua clocite.

Cu o buna întretinere însa, ca si la fosa septica, acest miros este

abia perceptibil. Ca si în cazul fosei septice, si aici se formeaza o

crusta pe suprafata apei deasupra spatiului de fermentare, ce

trebuie sparta în permanenta pentru asigurarea evacuarii libere a

gazelor produse. Namolul fermentat trebuie evacuat o data sau de

doua ori pe an prin vidanjare, dar nu mai repede de 8 luni.



14



Pentru o eficienta marita, se recomanda montarea in amonte a

unui degresor sau a unei fose septice si in aval a unui filtru

percolator anaerob. Aceasta solutie este indicata locuintelor

permanente cu pana la 10 locuitori.

-fose cu sedimente active :instalatiile compacte de epurare

biologica se bazeaza pe procese biologice aerobe, în care conditiile

optime pentru activitatea microorganismelor aerobe se asigura

prin diferite solutii cu ajutorul unui echipament mecanic

(compresor sau suflanta) cu consum redus de energie electrica.

Aceste instalatii se numesc compacte din motivul ca, ele asigura

epurarea mecano-biologica a apelor uzate într-un spatiu foarte

mic. Instalatiile compacte de epurare biologica locale (individuale)

pot primi direct apa uzata, fiind recomandat totusi sa fie precedate

de un separator de grasimi (pentru ape gri provenite de la

chiuvete, bucatarii, etc.), o fosa de sedimentare si urmate de un

filtru percolator aerob pentru a sporii eficienta epurarii.

Eficienta microbiologica a acestor procedee este de numai cca.



15



90-95 %. Tehnologia de epurare cu namol activ consta din

amestecarea si aerarea amestecului de apa uzata cu sedimente

active recirculate, urmata de separarea apei uzate de namol. Prin

introducerea aerului se creeaza conditii favorabile pentru

înmultirea bacteriilor aerobe existente în apa uzata, care adera la

suprafata materiilor în suspensie sub forma de flocoane uniform

dispersate în bazin.

Pentru introducerea aerului, în instalatiile mici se utilizeaza

preponderent aerarea cu bule fine.

4.2. Tehnici ecologice de epurare alternativa

1.SOLUTIE OPTIMA ECOLOGICA SI BIOLOGICA PENTRU

TRATAREA APELOR DIN LACURI, IAZURI ȘI LAGUNE

Un produs gata de utilizare pentru tratarea apelor, reduce

resturile organice, nebulozitatea și algele din sistemele acvatice.



16



AVANTAJE:

-Elimină operațiunea de curățare a lacurilor, iazurilor si

lagunelor manual sau mecanic, anulează mirosurile neplăcute

create de fermentația algelor și menține echilibrul ecosistemului,

rezultând o apă de o calitate superioară.

-Nu afecteaza fauna acvatică, din contră ajută la prelungirea

vieții acesteia, mărind nivelul de oxigenare al apei.

-Formula bilogic activă conținand un amestec patentat de

tulpini bacteriene, selectate pentru a distruge excesul de materie

organică din lacuri, reducand cantitatea de fosfor existent.

-Bacterii nepatogene (nu creează infecții).

-Aplicarea produsului reduce semnificativ dezvoltarea algelor

parazite, reduce fosforul și nebulozitatea apei.

SPECIFICATII :

Concentratia Minim Garantata de Bacterii: 4 miliarde CFU/g



17



PROFIL PRODUS

Specii Multiple de Bacili

• Aparitia naturala, nefabricata

• Aerobe si facultativ anaerobe

• Mobilitate ridicata

• Chemotaxis pozitiva

• Spori de bacterii 100%stabilizati

Producerea Enzimelor Bacteriene

Amilaza, Proteaza, Lipase, Esterase,

Urease, Cellulase, Xylanase

Fara Salmonella

Nepatogenic, necontaminant.

PLAJA EFECTIVA A PH-ului

5.0 - 10.0



18



TEMPERATURA OPTIMA PENTRU APLICARE

5°C - 55°C (40°F - 130°F)

TERMEN DE VALABILITATE

Peste un an la o temperatura de 21°C (70°F)

PREZENTARE

Pudra

DEPOZITARE SI MANIPULARE

A se depozita intr-un loc rece.

A nu se ingheta.

In caz de contact cu ochii sau pielea, se spala cu multa apa.

TRATAMENTE RECOMANDATE

Se face la mp suprafata luciu apa de tratat.



19



2. SOLUTIE OPTIMA ECOLOGICA SI BIOLOGICA PENTRU

TRATAREA APELOR REZIDUALE

Un produs recomandat pentru tratarea si indepartarea

deseurilor organice si a mirosurilor rezultate din apele reziduale, in

mod eficient si natural.

AVANTAJE :

-Descompunerea eficienta a proteinelor, carbohidratilor si

grasimilor, materiilor solide in suspensie si concentratiilor de

amoniac.

-Anuleaza operațiunea de curățare a apelor uzate manuala sau

mecanica.

-Nu afecteaza negativ solul sau apa.

-Culturi unice nemodificate genetic in laborator, de bacterii si

enzime, livrate sub forma de spori, care asigura stabilitatea pe

termen lung si o durata extinsa de valabilitate.




20



-Aplicarea produsului functioneaza in diverse conditii

ambientale si ofera cea mai completa digestie a deseurilor

organice si a mirosurilor provocate de acestea din intregul sistem

depurativ al apelor reziduale din statiile de epurare municipale si

industriale, canalelor de scurgere, bazinelor şi rezervoarelor

septice. Recomandat pentru industria alimentara, bauturi, tutun si

a sistemului de colectare municipal al apelor uzate.

SPECIFICATII :

Concentraţia bacteriană minimă garantată:

50 miliarde CFU/g (unităţi formatoare de colonii per gram de

produs)

APLICATII

Statiii de epurare municipale si industriale

Întreţinerea canalelor de scurgere din sistemul municipal

Bazine şi rezervoare septice



21



Toalete portabile şi săpate, toalete de pe vapoare şi rulote

PROFIL PRODUS

Multiple genuri Bacillus

• Obţinute din surse naturale, nemodificate în laborator

• Tip aerob şi facultativ anaerob

• Înaltă mobilitate

• Chemotaxie pozitivă

• Spori bacterieni 100% stabilizaţi

Producerea de enzime bacteriene

Amilază, Protează, Lipază, Esterază, Urează, Celulază, Xilanază

Nu conţine genul Salmonella

Non-patogenic, necontaminant

INTERVALUL EFICACE AL PH-ului

5.0 - 10.0



22



INTERVALUL DE TEMPERATURA EFICACE

5°C - 55°C (40°F - 130°F)



AMBALARE STANDARD

Recipienti de 11,25 kg

PREZENTARE

Pudra uscata neaglomerata


A se depozita in locuri racoroase si uscate


Tratarea apei se face in functie de analize



23



Tratament general recomandat 100 gr.la 10 mc debit de apa

reziduala

Se va specifica standardul dorit : NTPA

Se va consulta reprezentantul tehnic pentru rezultate optime.


TRATAREA GRASIMILOR ORGANICE

Un produs recomandat pentru indepartarea grasimilor si a

mirosurilor.

AVANTAJE :

-Descompune grasimile solide, atenueaza si elimina mirosurile

neplacute, avand un randament ridicat in medii cu pH scazut.

-Anuleaza operațiunea de curățare manuala și mecanica a

separatoarelor de grasimi, bazinelor septice, canalizarilor si a

canalelor colectoare.



24



-Nu afecteaza solul sau apa.


tulpini bacteriene care au fost selectate pentru a digera cu

rapiditate materiile grase organice si uleiurile vegetale.


Aplicarea produsului ofera cea mai completa digestie a

grasimilor organice si a mirosurilor provocate de acestea.

Recomandat pentru: industria alimentara, bauturi si tutun

(produse din carne şi carne de pasăre, produse din peşte,

procesarea fructelor şi legumelor, uleiuri şi grăsimi, produse

lactate, sector morărit si panificaţie, zahăr şi produse pe bază de

zahăr, vin, bere, băuturi alcoolice, ape minerale, produse din

tutun) si alimentatie publica ( restaurante, fast food-uri, catering).

SPECIFICATII :

Concentratia Minim Garantata de Bacterii:

4 Miliarde CFU/g (1.8 Trilioane CFU/pound)



25



APLICATII

Separatoare de grăsimi

Întreţinerea canalizarilor si canalelor de scurgere

Statii de epurare municipale si industriale

Bazine si rezervoare septice

PROFIL PRODUS

Multiple genuri Bacillus

• Obţinute din surse naturale, nemodificate în laborator

• Tip aerob şi facultativ anaerob

• Înaltă mobilitate

• Chemotaxie pozitivă

• Spori bacterieni 100% stabilizaţi

Producerea de enzime bacteriene:

Amilază, Protează, Lipază, Esterază, Urează, Celulază, Xilanază





26




4.25 - 10.0


5°C - 55°C (40°F - 130°F)



PREZENTARE

Pudra uscata


A se depozita in locuri racoroase si uscate. A nu se congela.

Spalati cu apa din abundenta in caz de contact cu pielea sau ochii.


Tratarea apei se face in functie de analize



27



Tratament general recomandat 100 gr.la 10 mc debit de apa

reziduala



TRATAREA SOLURILOR SI APELOR CONTAMINATE CU

HIDROCARBURI PE BAZA DE PETROL

Un produs gata de utilizare pentru tratarea solurilor si apelor

contaminate cu hidrocarburi, formula pentru degradarea deseurile

organice si petroliere.

AVANTAJE :

-Anuleaza operațiunea de curățare a solului sau a apelor

manual sau mecanic, și menține echilibrul ecosistemului.




28




tulpini bacteriene care au fost selectate pentru a distruge

hidrocarburile.


-Aplicarea produsului functioneaza in diverse conditii

ambientale si ofera cea mai completa fermentare a petrolului si a

produselor secundare degradabile provenite din petrol.

SPECIFICATII :

Concentratia Minim Garantata de Bacterii:

4 Miliarde CFU/g (1.8 Trilioane CFU/pound)

APLICATII

-Remedierea solului in caz de contaminare cu hidrocarburi

-Ape contaminate accidental cu hidrocaruri

-Ape reziduale contaminate cu petrol

-Service-uri auto

-Spalatorii auto: autoturisme /camioane



29



-Statii de carburanti

-Tratarea malurilor rezultate din rafinarea petrolului.

PROFIL PRODUS

Bacili Multipli si Specii Pseudomonas

• Aparute in mod natural, nefabricate.

• Aerobe si facultativ anaerobe

• Foarte mobile

• Chemotaxis pozitiva

• 100% Spori bacterieni stabilizati (Bacilli)

Producerea Enzimelor Bacteriene

Amilaza, Proteaza, Lipase, Esterase,

Urease, Cellulase, Xylanase, si o serie de enzime care

descompun hidrocarburile

PLAJA EFECTIVA A PH-ului

5.0 - 10.0



30



TEMPERATURA OPTIMA PENTRU APLICARE

5°C - 55°C (40°F - 130°F)



PREZENTARE

Pudra uscata


A se depozita intr-un loc uscat si rece.

In caz de contact cu ochii sau pielea, se spala cu multa apa.



Tratamentele se fac pentru fiecare caz in parte, in functie de

constatari.



31



5. ACCELERATOR PENTRU BIODEGRADAREA

RESTURILOR SI REZIDUURILOR ORGANICE IN OBTINEREA

COMPOSTULUI

Un produs recomandat pentru a accelera descompunerea

reziduurilor organice si resturilor vegetale, in mod eficient si

natural.

AVANTAJE

-Produce un compost pentru fertilitatea solului, accelerand

procesul de descompunere si transformare a resturilor vegetale.


-Culturi de bacterii si enzime utilizate pentru obtinerea unui

teren fertil, ideal pentru ingrasarea profunda a suprafetelor cu

gazon, gradinilor de zarzavat, pamanturilor arabile si livezilor.

-Produs ecologic. Nepatogen. Biodegradabil peste 98%.

-Toate testele au fost efecutate pe teren.



32



SPECIFICATII

APLICATII

Accelereaza distrugerea resturilor vegetale din gradina (iarba,

flori, verdeata, fructe, frunze uscate), reziduurile vegetale de la

bucatarie (resturi fructe, verdeata, zat de cafea), hartii, cartoane

faramitate.


6.8 – 8.0


0- 45°C


5 ani de la data fabricatiei



33



PREZENTARE

Pudra crem






TRATAREA APELOR UZATE MENAJERE

Un produs recomandat pentru tratarea apelor reziduale din

fose septice, ministatii de epurare, canalelor colectoare,

haznalelor.



34



AVANTAJE

-Reduce in proportie de 90% interventiile de desfundare sau

curatare a foselor septice, nu mai necesita vidanjarea.

-Este biodegradabil peste 98%, permite un echilibru optim

biologic.

-Elimina reziduurile, suprima in totalitate mirosurile, dizolva

materia plutitoare (fecaliera) si urina; dizolva celuloza (hartie

igienica sau absorbanti igienici); resturi menajere, detergenti,

grasimi, amidon sau substante aminoacide.

-Este un produs ecologic, nu este toxic, nu este coroziv, nu

este daunator mediului inconjurator, nu contine fosfati sau acizi.

-Produsul contine bacterii si enzime selectionate, anaerobe,

nepatogene, recomandat pentru obtinerea unui rezultat optim in

curatarea foselor septice, bazinelor colectoare si a intregului

sistem depurativ al apelor reziduale provenite de la moteluri,

restaurante, scoli, vile, case de vacanta, etc.



35



SPECIFICATII

APLICATII

Ministatiii de epurare

Fose septice

Întreţinerea canalelor de scurgere

Toalete săpate ( wc-uri in curte)

STRUCTURA PRODUSULUI

Bacterii si enzime selectionate, nepatogene




6.0 – 9.0


-18°C - +40°C



36




10 ani de la data fabricatiei

PREZENTARE

Pudra crem





7. EPURAREA MECANO-BIOLOGICĂ NATURALĂ

Metoda epurării mecano-biologică naturală presupune

trecerea apei tratate, după treapta de epurare mecanică, într-un

bazin de înmagazinare de unde aceasta va fi folosită în fertilizarea

terenurilor agricole.



37





38



5.Depoluarea microbiologică a apelor uzate

Epurarea biologică (secundară) se foloseşte la eliminarea

din apă a substanţelor biodegradabile şi asigură oxidarea,

descompunerea şi mineralizarea substanţelor organice prin

activitatea controlată a unor microorganisme aerobe.Acestea se

pot dezvolta pe suportul nutritiv oferit de substanţele organice

respective. Elementul esenţial în procesul de epurare biologică

este oxigenul (O2) consumat de către bacteriile aerobe pentru

desăvârşirea mineralizării substanţelor organice.

Epurarea biologică poate avea loc în bazine cu nămol activ,

biofiltre iazuri de oxidare biologică sau câmpuri de filtrare şi

irigare, ultimile urmărind atât epurarea apelor uzate cât şi

valorificarea substanţelor nutritive pe care acestea le conţin.

Substanţele organice pot fi îndepărtate din apă de către

microorganismele care le utilizează ca hrană, respectiv drept sursă

de carbon.



39



O parte din materiile organice utilizate de către

microorganisme servesc la producerea energiei necesare pentru

mişcare sau pentru desfăşurarea altor reacţii consumatoare de

energie, legate de sinteza de materie vie, respectiv de

reproducerea microorganismelor. Epurarea realizată cu ajutorul

microorganismelor este numită biologică. Ea se desfăşoară prin

reacţii de descompunere şi de sinteză, mijlocite de enzime,

catalizatori biologici generaţi de către celulele vii.

Epurarea biologică se realizează pe baza unui transfer de

materiale dinspre apă spre celulele vii şi dinspre acestea înapoi

spre masa de apă. În prima fază, impurităţile trec din apa uzată

spre filmul, floconul sau alte forme sub care apare masa de

microorganisme (biomasă) prin contactul interfacial şi prin

procese de adsorbţie-desorbţie. Substanţele de la interfaţă sunt

adsorbite şi transformate în prezenţa enzimelor din celula vie.

Drept rezultat sunt sintetizate celule noi, iar produşii finali de

descompunere trec înapoi în apă, de unde cei volatili se degajă în

atmosferă .



40



După tipul microorganismelor care asigură îndepărtarea

poluanţilor organici din apă se disting procesele aerobe şi cele

anaerobe.

Microorganismele implicate în procesele aerobe necesită

pentru metabolism oxigen. În mod normal, necesarul de oxigen

este acoperit de oxigenul molecular dizolvat în apă, prezent în

proporţie foarte mică faţă de cea din aer. Aceasta face mediul

acvatic foarte sensibil la nevoile de oxigen ale microorganismelor,

în sensul că poate deveni cu uşurinţă deficitar în oxigen.

Principalele produse finale ale degradării aerobe sunt bioxidul de

carbon, apa, nitraţii.

În absenţa oxigenului dizolvat, organismele aerobe pier, iar

locul lor este luat de organismele anaerobe sau facultativ

anaerobe care folosesc oxigenul din materia organică sau din unele

combinaţii anorganice. Cei mai importanţi produşi de

descompunere anaerobă sunt bioxidul de carbon şi metanul.

Capacitatea de epurare a unei instalaţii biologice depinde de

masa de microorganisme pe care o conţine.



41



Ea este limitată de cantitatea de poluanţi care poate fi

asimilată de unitatea de biomasă în unitatea de timp. De aceea,

cantitatea de poluanţi organici aplicată în unitatea de timp unităţii

de biomasă este la rândul său limitată.

Atât în procesele aerobe cât şi în cele anaerobe înmulţirea

microorganismelor determină formarea de biomasă nouă, care

este unul dintre produsele concentrate ale epurării biologice.

Procesele anaerobe au o mai mare răspândire decât cele

aerobe datorită dezavantajelor pe care le prezintă acestea din

urmă: spaţii mai mari, eficienţă de eliminare mai scăzută, consum

energetic mai mare, producerea în exces de nămol, emisii

poluante în mediul înconjurător.

Totuşi procesele aerobe sunt utilizate în practică, separat sau

în combinaţie cu procesele anaerobe, ca fază de post tratare

anaerobă



42



5.1. Procese aerobe

În practică, epurarea biologică aerobă se realizează în

construcţii în care biomasa este fie suspendată în apă sub formă

de flocoane, fie este fixată pe suprafaţa unui suport solid sub

forma unei pelicule gelatinoase. În ambele cazuri, sistemele sunt

aprovizionate cu oxigen .

Concomitent cu asimilarea combinaţiilor organice ale

carbonului, microorganismele acţionează şi asupra compuşilor cu

azot. Astfel, azotul din substanţele organice este transformat

treptat în amoniac, azotiţi şi azotaţi (nitrificare) şi în final în azot

molecular (denitrificare).

În linii mari, apa uzată este introdusă într-un bazin de aerare

care conţine o suspensie de flocoane biologice şi în care se

administrează oxigenul necesar respiraţiei. Debitul oxigenului

introdus depinde de cantitatea de biomasă din sistem şi de debitul

poluanţilor organici care trebuie degradaţi.



43



Pe măsura admisiei de apă uzată, suspensia din bazinul de

aerare trece într-un decantor secundar, unde biomasa este

separată prin decantare, iar apa epurată este evacuată din sistem.

O parte din biomasa sedimentată, corespunzătoare vitezei de

înmulţire a microorganismelor, este eliminată din sistem, dar cea

mai mare parte este readusă în bazinul de aerare.

Epurarea biologică aerobă în sisteme cu biomasa fixată sub

formă de peliculă pe un suport solid se realizează, de asemenea,

în mai multe variante, dintre care cea mai uzuală o constituie

filtrele biologice. Ca material filtrant se folosesc, de exemplu,

bucăţi de rocă concasată, ceramică sau materiale filtrante din alte

materiale (mai ales din mase plastice).

După un anumit timp de la începerea alimentării cu apă uzată,

pe suprafaţa materialului filtrant se formează o peliculă

gelatinoasă de microorganisme care elimină poluanţii organici din

apă utilizând pentru respiraţie oxigenul din aer .



44



5.2. Procese anaerobe

Epurarea anaerobă a apelor uzate, spre deosebire de cea

aerobă, se realizează în incinte închise ferite de accesul oxigenului

care inhibă activitatea microorganismelor anaerobe.

Epurarea anaerobă a apelor uzate poate fi intensificată prin

ridicarea temperaturii în bazinul de fermentare la valori de 20-

400C sau mai mari, de 45-600C , dar poate avea loc şi la

temperaturi de 10-200C .

Epurarea anerobă a apelor uzate prezintă faţă de cea aerobă

avantaje mai ales din punct de vedere energetic, întrucât treapta

de aerare, mare consumatoare de energie electrică, este

eliminată, iar din descompunerea poluanţilor organici rezultă gaze

de fermentare combustibile care pot servi la acoperirea unor nevoi

de energie din staţia de epurare. Pe de altă parte, producţia de

nămol excedentar este nulă sau neînsemnată; prin aceasta se

evită cheltuielile legate de evacuarea finală a unor astfel de

nămoluri.



45



Prin procesele anaerobe pot fi obţinute grade de îndepărtare

din apă a poluanţilor organici cuprinse între 50-90% la încărcări

organice care uneori pot să le depăşească pe cele realizate la

instalaţiile de epurare aerobă, ceea ce duce la scăderea

cheltuielilor de investiţii. Experienţa a demonstrat că procesele de

epurare anaerobă pot fi aplicate şi apelor uzate cu conţinut relativ

scăzut de poluanţi organici. În acest fel, epurarea anaerobă poate

asigura în multe cazuri îndepărtarea înaintată a substanţelor

organice fără a mai fi necesară asocierea unei trepte finale de

epurare biologică aerobă.

Procesele anaerobe se aplică pentru apurarea apelor uzate din

zootehnie, industria alimentară, industria textilă şi a pielăriei,uz

casnic, precum şi anumitor ape uzate din industria chimică .



46



5.3. Valorificarea nămolurilor de epurare

Produsele rezultate în urma procesului de epurare sunt apa

epurata şi nănolul de epurare. În vederea valorificării

nămolurilor rezultate în procesul de epurare acestea pot fi

supuse unor procese cum sunt:

-fermentarea: proces de descompunere şi

mineralizare a substanţelor organice care poate decurge alcalin

(fermentaţia metanică are loc în mediu alcalin, lipsit de O2, în

prezenţa bacteriilor anaerobe având ca produs principal biogazul)

sau acid;

-stabilizarea: operaţie de mineralizare completă

prin aerare, în comun cu apa de epurat, fără ca nămolul să mai fie

supus unei fermentări separate;

-îngroşarea: operaţie de reducere a umidităţii

nămolului fără schimbarea stării de fluiditate;

-deshidratarea: operaţie de reducere a umidităţii

nămolului fermentat până la 45-80%.



47



5.3.1. Obţinerea biogazului

Fermentarea nămolurilor zootehnice şi orăşeneşti se produce

cu pierderi importante de substanţă organică, de azot şi energie.

Recuperarea parţială a energiei se poate face pe mai multe căi,

una din acestea fiind fermentarea metanică. Reziduul obţinut după

fermentare are o valoare fertilizantă ridicată, putându-se folosi ca

îngrăşământ iar biogazul stocat este folosit ca sursă de energie

pentru diverse nevoi gospodăreşti (LIXANDRU şi colab, 1990).

Biogazul se obţine prin fermentarea resturilor organice

zootehnice în condiţii puternic anaerobe, în absenţa luminii şi în

condiţii specifice de temperatură şi reacţie chimică(factori esenţiali

pentru activitatea bacteriilor metanogene).

Procesul parcurge 3 faze:

- hidroliza enzimatică a substanţelor organice;

hidroliză

celuloză glucoză

enzime

- formarea de compuşi intermediari (alcooli, acizi organici)

hidroliză



48



glucoză acid lactic şi butiric, alcool etilic.

acidă

- formarea produşilor finali, printre care şi gazul metan;

acizii graşi volatili, alcooli+CO2+H2 acizi + CH4+CO2

Deoarece o parte din bioxidul de carbon (CO2) se solubilizează

în lichid, biogazul este alcătuit într-o proporţie mai mare din CH4

(55-65 %) conţinând doar 35-45 % bioxd de carbon (CO2).

Puterea calorică a biogazului atinge în medie 5500 kcal/m3,spre

deosebire de gazul metan natural care are o putere calorică de

9500kcal/m3.

Scăderea procentului de bioxid de carbon (CO2) şi

creşterea puterii calorice se face prin barbotarea biogazului în apă,

iar hidrogenul sulfurat (H2S) se elimină prin reţinerea acestuia pe

filtre.

Natura resturilor organice supuse descompunerii

influenţează activitatea bacteriilor metanogene.

Ele pot descompune celuloza şi alte glucide simple sau complexe,

dar nu pot degrada lignina. Acestea folosesc ca sursă de energie şi



49



elemente nutritive, substanţele proteice. Activitatea lor este

optimă când raportul C:N din resturile organice este în jur de 30.

Dacă acest raport este mai ridicat, C:N50 (în paie, coceni de

porumb) o parte din materia organică rămâne nedegradată, se

regăseşte în reziduul ce rămâne după fermentare. Dacă

,dimpotrivă raportul C:N este scăzut (10) rezultă un pocent

ridicat de amoniac (NH3), care se acumulează în biogaz.

Temperatura este un factor esenţial pentru activitatea

bacteriilor metanogene. Unele activează în condiţii optime la 35 0C

(microorganisme mezofile), iar altele necesită 55 0C pentru o

activitate optimă (microorganisme termofile).

Pentru condiţiile climatice din ţara noastră este

avantajos procedeul folosirii bacteriilor mezofile, care activează la

35 0C. Scăderea temperaturii, micşorează esenţial activitatea lor.

PH-ul optim este situat între 6,7-7,6. Peste aceste valori se

formează substanţe nocive dezvoltării bacteriilor metanogene.

Biogazul se obţine într-un vas a cărui mărime depinde de

nevoi, numit fermentator, în care se introduc dejecţiile sau gunoiul

de grajd supus fermentării.



50



Fermentatorul are următoarele dispozitive anexe:

echipamentul de umplere-golire, clopot de colectare a gazelor

(gazometru), sistem de încălzire pe timp răcăros, agitator,

dispozitiv de eliminarea spumei ce se colectează la suprafaţa

lichidului şi un purificator de gaz.

Se deosebesc 2 procedee de lucru

procedeul discontinuu de umplere a fermentatorului b;

procedeul cvazicontinuu de umplere a fermentatorului (a)

Procedeul cvasicontinuu de umplere şi golire a fermentatorului

este cel mai vechi şi mai frecvent folosit. Instalaţia este dotată cu

dispozitiv de golire a unei cantităţi din materialul fermentat şi

înlocuirea cu altul proaspăt nefermentat.

Nămolul folosit în acest scop trebuie să conţină 7-10 %

substanţă uscată (S.U.), materialul păios fiind tocat. Agitatorul şi

dispozitivul de eliminare a spumei sunt indispensabile.

Fermentarea durează 20-30 zile de obicei, uneori chiar 40-60 zile.

Nămolul trebuie să conţină 100mg N/l, în special sub formă de

amoniac (NH3) pentru nevoile bacteriilor.



51



Agitarea periodică a nămolului din fermentator este impusă de

faptul că bulele de gaz, ce se ridică la suprafaţă antrenează

substanţa organică, formând o pojghiţă groasă care împiedică

ieşirea gazului în clopotul de deasupra.

Gazul se colectează în unul sau mai multe rezervoare de

stocare.

Dacă temperatura scade sub 30 0C, încălzirea se face printr-o

conductă situată în interiorul fermentatorului în formă de spirală, prin

care circulă apă caldă sau vapori de apă .

Fermentatorul poate fi instalat la suprafaţa solului sau

semiîngropat în sol. Pereţii acestuia pot fi confecţionaţi din beton,

piatră , din material sintetic sau chiar din argilă. La un rezervor de

100 m3, pereţii cilindrului de beton sunt dublii (20cm) iar între

pereţi se găseşte un strat izolator de 1,5 cm din vată de sticlă.



52



Schema de funcţionare a instalaţiei de produs biogaz:

a- procedeul cvasi continuu; b-procedeul discontinuu.



53



Producţia de biogaz variază în limite largi. Unii autori

menţionează 1,13 m3/kg substanţă uscată (S.U.), alţii consideră că

se eliberează 400 l biogaz/kg S.O. În Franţa sunt specificaţi 0,35

m3 biogaz/kg substanţă uscată (S.U.)

La un consum zilnic de 1,5m3 biogaz, fermentatorul

trebuie să aibe un volum de 0,100 m3 pentru fiecare zi de consum

în timpul fermentării. În urma fermentaţiei metanice conţinutul de

substanţă organică din nămolul introdus în fermentator scade cu

40 % în cazul dejecţiilor de bovine şi cu 20-30 % în cazul celor de

porcine. Azotul total scade cu 5-10 %, crescând forma amoniacală.

Reziduul ce se obţine în urma fermentării are prin urmare

o valoare fertilizantă mai scăzută decât cea a nămolului introdus în

fermentator. Prin fermentare anaerobă dispare deasemenea o

mare parte a germenilor patogeni.

Statistici demonstrează că pe timp de iarnă cca. 60 % din

volumul de biogaz se utilizează la încălzirea fermentatorului la

temperaturi exterioare de -5 0C şi cca. 75 % la – 20 0C. Pe timp de

vară doar 20-30 % din producţia de biogaz se utilizează la

încălzire.



54



6. Conceptul de biotehnologie ecologică

Conceptul de biotehnologie ecologica implică, într-o acţiune

restrânsă, utilizarea exclusivă a organismelor vii in scopul prevenirii

fenomenelor de poluare a mediului natural, prin aplicarea

biotehnologiilor care nu produc şi nu eliberează subproduse sau

deşeuri cu efecte negative asupra ecosistemelor terestre sau

acvatice.

În sens mai larg, conceptul de biotehnologie ecologică se referă

la aplicarea unor procedee de recuperare şi reintroducere în

circuitul natural şi în cel economic a materialelor redundante,

nevalorificate, sub forma unor subproduse utile din punct de

vedere economic.

Biotehnologiile ecologice reprezintă acel grup distinct de

biotehnologii moderne, utilizate în scopul prevenirii sau combaterii

efectelor fenomenelor de poluare a ecosistemelor, prin utilizarea

unor specii de organisme vii,



55



care au capacitatea metabolică de a converti factorii poluanţi în

produse biogene, cu proprietaţi benefice pentru starea de sănătate

a populaţiilor umane, precum şi pentru menţinerea calităţii

naturale a mediului ambiant.

Biotehnologiile ecologice sunt destinate intensificării

metabolismului specific microorganismelor utilizate pentru

conversia anumitor substraturi, prin creşterea şi multiplicarea

celulelor microbiene în bioreactoare, complet automatizate şi

computerizate , care oferă numeroase avantaje economice,

tehnice şi de păstrare a stării de sănătate a mediului.In actuala era

a globalizarii, cercetarea reprezinta principala modalitate de

rezolvare a multiplelor probleme la care societatea noastra trebuie

sa le faca fata. Investitia in cunoastere devine astfel obligatorie

pentru asigurarea cresterii economice, a solutionarii necesarului de

forta de munca calificata si a dezvoltarii sustenabile. Proiectul

propus vine in intimpinarea acestor deziderate si a noilor initiative

europene de promovare a cunoasterii prin intermediul platformelor

tehnologice.



56



Se are in vedere crearea unei Platforme bazata pe cunoastere

in domeniul Biotehnologiei care, prin preocuparile sale

interdisciplnare si transdisciplinare,

sa se poata racorda la activitatile a trei platforme europene:

Plante pentru viitor, Sanatatea globala a animalelor si Alimente

pentru viata. cum se apreciaza la nivelul Comunitatii Europene

stiintele vietiisi biotehnologia sunt de importanta strategica pentru

Europa in efortul acesteia de a deveni intr-o perspectiva medie (10

ani) una din primele economii din lume bazate pe cunoastere.

Biotehnologiile preluand inovatiile din zona stiintelor vietii, a

informaticii si comunicatiilor, a ingineriei chimice determina

cresteri economice importante realizate de microorganismele

modificate genetic care permit obtinerea de produsi farmaceutici,

proteine terapeutice pentru ingrijirea sanatatii oamenilor si a

animalelor, enzime industriale pentru alimentatie si industria

detergentilor, bioremedierea mediului inconjurator (apa, aer, sol),

obtinerea surselor energetice, a produselor chimice, recuperarea

metalelor si a titeiului. De asemenea, sunt utilizate celule vegetale

si animale modificate genetic, in agricultura, in silvicultura,

medicina,etc.



57



Biotehnologia este un domeniu de aplicatii care are nevoie de o

forta de munca inalt calificata, la nivelul cercetarii, la nivelul

industriei si la nivelul structurilor guvernamentale de decizie si

definire a politicilor de dezvoltare in domeniu pe termen lung.

Biotehnologia poate fi definita ca aplicatia microorganismelor

active pentru curatarea si insanatosirea ambientului, la epurarea

apelor uzate.

Microorganismele sunt forme de viata unicelulare care

poseda trei caracteristici fundamentale:

1. capacitatea de a digera substante organice folosindu-le ca

hrana

2. capacitatea de a produce enzime

3. capacitatea de a se reproduce

Bacterii: organisme microscopice unicelulare de natura

vegetala.



58



Enzime: compusi organici de natura proteica, prezente in

celulele vii, care dirijeaza procesele de sinteza si de degradare din

materii organice. Sarcina enzimelor este de a accelera procesul de

dezintegrare a materiilor organice.

1.Bacteriile: alcătuire, formă, hrănire, înmulţire

Bacteriile sunt organisme unicelulare sau coloniale, răspândite

pretutindeni în natură, în sol, în apa, în aer, în corpul plantelor,

animalelor şi al omului. O celulă bacteriană este formată din:

-perete celular,

-membrană,

- citoplasmă

-substanţă nucleară difuză, numită nucleoid.



59



La exteriorul peretelui celular, unele bacterii pot fi înconjurate de

o capsulă gelatinoasă. Bacteriile pot prezenta unul sau mai mulţi cili

dispuşi de jur împrejurul celulei sau la unul din capetele ei.

Forma bacteriilor poate fi:

-sferică (coci),

-de bastonaş (bacili),



60



-de virgulă (vibrioni),

-de spirală (spirili).

Majoritatea bacteriilor au nutriţie heterotrofă. Unele se hrănesc cu

substanţe oganice pe care le descompun până la produşi simpli -

bacterii saprofite, iar altele utilizează substanţele organice din

celulele vii, producându-le diferite boli - bacterii parazite.

Reproducerea se realizeaza prin amitoză.



61



2.Importanţa unor bacterii în unele ramuri industriale

Biotehnologiile tradiţionale sunt utilizate cu succes în

industria alimentară. La baza lor se află procesele de fermentaţie –

descompunerea substanţelor organice- în condiţii aerobe sau

anaerobe şi formarea produselor intermediare (acetonă). Diferite

tipuri de microorganisme: drojdiile (fermentaţia

alcoolică),bacteriile lactice (fermentaţia lactică) pot provoca

procesul de fermentaţie. Caşcavalul se pregăteşte din lapte cu

utilizarea bacteriilor speciale (uneori şi a ciupercilor).

3.Bolile pe care le provoacă bacteriile

Bacteriile se înmulţesc foarte repede în organismul uman şi în

alimente: în doar 9 ore, o bacterie dă naştere la alte 100 milioane

de bacterii.



62



Pneumonia- este boala caracterizată prin inflamarea plamânilor

si care este cauzată de bacterii, viruşi sau iritanţi chimici. Este o

infecţie sau o inflamare gravă în care plamânii se umplu cu puroi

sau alte lichide.

Scarlatina-este cauzată de bacteria numita Streptococul beta-

hemolitic din grupul A. Este sensibil la dezinfectante. Este sensibil

la antibiotice în special la penicilina.

Unele dintre cele mai bune remedii pentru bolile

provocate de bacterii sunt antibioticele care trebuiesc luate numai

sub prescripţia medicului.



63



7. Autoepurarea apelor

La ajungerea în emisar, apele uzate neepurate sau

parţial epurate suferă o serie de procese de natură fizică,

chimică şi biologică, care în final redau apei o compoziţie

asemănătoare cu cea avută iniţial înaintea utilizării ei.

Fenomenul prin care apa din emisar, datorită unui ansamblu

de procese autonome, fizice, chimice şi biologice se debarasează

de diverşii poluanţi pe care îi conţine se numeşte autoepurare

(GRUIA, 1979;MĂNESCU, 1981;1982) sau autopurificare

(NEGULESCU,1982; MĂNESCU şi colab.,1996) uneori şi

capacitatea de asimilare a materiilor poluante.( MĂNESCU ,1981).

Autopurificarea apelor de suprafaţă este totdeauna mai

accentuată decât a celor subterane, dar cu toate acestea, datorită

frecventelor poluării la care sunt supuse apele de suprafaţă,

acestea sunt mai poluate decât cele subterane.



64



La baza procesului de autoepurare a apelor stau 2 grupe de

procese şi anume procese fizice şi fizico-chimice respectiv procese

biologice şi biochimice, care determină autoepurarea fizico-

chimică respectiv autoepurarea biologică.(GRUIA, 1979)

7.1. Procese fizice şi fizico-chimice de autoepurare a apei

Diluţia respectiv reducerea concentraţiei diverşilor poluanţi

este urmarea pătrunderii acestora în masa apei.

Procesul are loc după un anumit timp, timp în care se realizează

amestecul apă-poluant. Cu cât raportul acesta este mai mic, cu

atât amestecul se realizează mai rapid dar diluţia este mică iar

reducerea poluării scăzută.

Sedimentarea are loc în cazul poluanţilor aflaţi în

suspensie, care în funcţie de mărime,greutate şi formă se

depun mai mult sau mai puţin repede. Un rol important în

grăbirea sedimentării îl au temperatura apei



65



(sedimentarea se realizează mai rapid în apa caldă),

adâncimea şi viteza de curgere a apei (sedimentarea are

loc mai rapid la viteze mici de curgere ale apei).

Radiaţiile solare, în special cele ultraviolete, au putere

bactericidă (omoară bacteriile) şi bacteriostatică (opreşte

dezvoltarea şi înmulţirea bacteriilor). Acţiunea lor depinde însă de

limpezimea apei, adică cu cât apa este mai tulbure cu atît radiaţiile

pătrund mai puţin adânc în apă,având un efect mai slab.

Temperatura apei influenţează asupra vitezei de

desfăşurare a reacţiilor chimice şi biochimice cât şi asupra

sedimentării.

Ea acţionează direct asupra germenilor patogeni pătrunşi în apă, în

sensul că aceştia fiind adaptaţi temperaturii corpului uman nu

întâlnesc condiţii prielnice de supravieţuire în apă.

Între elementele poluante şi cele naturale din apă, se produc

fenomene de adsorbţie şi absorbţie, dar şi reacţii chimice de

oxidare, reducere şi precipitare.

În desfăşurarea acestor reacţii, oxigenarea şi reoxigenarea apei

prezintă o mare importanţă.



66



Gradul de oxigenare şi reoxigenare al apei depinde de factorii care

favorizează contactul apei cu aerul atmosferic şi dizolvarea

oxigenului în apă, având în vedere că principala sursă de oxigen o

reprezintă aerul atmosferic.

7.2. Procese biologice şi biochimice de autoepurare a apei

Concurenţa microbiană sau antagonismul dintre flora

saprofită proprie apei şi flora patogenă supraadăugată prin poluare

se manifestă prin efecte antibiotice, exercitate de către produşii de

metabolism ai florei proprii apei asupra florei supraadăugate.

Relaţiile antagonice se manifestă mai intens vara, când

metabolismul germenilor este mai ridicat decât ia.

Acţiunea bacterivoră a organismelor acvatice (protozoare,

infuzorii, crustacee, moluşte) are loc ca urmare a hrănirii acestora

cu bacterii care nu fac diferenţa între flora saprofită şi cea

patogenă. Astfel se constată o scădere a florei patogene, care nu

se înmulţeşte în apă.



67



Acţiunea litică a bacteriofagilor duce la distrugerea

germenilor, fenomen confirmat prin prezenţa concomitentă a

fagilor şi germenilor omologi în apă (MĂNESCU,1982).

Biodegradarea substanţelor organice prin descompunerea lor,

duce în final la transformarea acestora în substanţe minerale.

Această descompunere este realizată de către microorganismele

din apă (microflora saprofită şi cu rol secundar protozoare, alge,

plante acvatice, chiar şi unele animale) fapt pentru care poartă

denumirea de biodegradare.

Încărcarea apei cu poluanţi oxidabili scade conţinutul de

oxigen al receptorului în aval, deoarece consumul de oxigen din

apă este mai mare decât reoxigenarea apei. Când cantitatea de

poluanţi a scăzut în timp, reoxigenarea compensează consumul de

oxigen şi treptat conţinutul de oxigen din apă creşte din nou. În

absenţa reoxigenării sau dacă în aval poluarea cu substanţe

organice ar fi continuă, conţinutul de oxigen ar scădea continuu.



68



Gradul de poluare (încărcare)organică se poate estima în

funcţie de conţinutul de oxigen din apă. Limita conţinutului de

oxigen la care o apă se consideră degradată este de 6,0

mg/l(STAS 4706-88)

Având în vedere importanţa pe care oxigenul o are în

autoepurarea apelor se recurge frecvent la procesul de aerare a

apelor de suprafaţă. Acesta poate avea loc pe următoarele căi:

-trecerea apei emisarului peste trepte (praguri sau mici

baraje) realizând astfel căderea liberă a apei şi un contact mai bun

între aer şi apă;

-insuflarea de aer printr-o reţea de conducte aşezate pe

fundul receptorului;

-amestecarea aerului cu apa prin intermediul turbinelor

hidroenergetice;

-introducerea de aer folosind aeratoare mecanice cu rotor.



69



8.Epurarea apelor uzate industriale

Tratarea apelor în scopul obtinerii unei ape de calitate

superioara reprezinta o cerinta obligatorie în multe ramuri ale

indistriei.

Tratarea apelor determina producerea unor nămoluri organice

sau minerale, obtinute în procesul de sedimentare si filtrare.

Schimbul ionic cu utilizarea unor răsini naturale sau sintetice retine

calciul, magneziul şi ionii de carbonat din apă, prin inlocuirea

acestora cu ioni de hidrogen şi hidroxil. Regenararea coloanelor de

schimb ionic are loc prin tratarea acestora cu solutii de acizi si

baze şi producerea concomitenta a unor ape reziduale bogate în

ioni, ce conferă duritate, sub formă de precipitat.

In functie de compozitia apelor uzate, statiile de epurare

industriala au rolul de a neutraliza diferitele elemente care

contamineaza apa, prin proceduri tehnice care sa asigure o

flexibilitate cat mai mare a instalatiilor de purificare.



70



Pentru epurarea apelor uzate industriale se apeleaza, de

regula, si la metode fizico-chimice de indepartare a substantelor

nocive, simultan sau in combinatie cu epurarea biologica. Conditia

de baza in vederea selectionarii procesului de epurare optim este

aceea de a se cunoaste tipul procesul industrial in urma caruia a

rezultat apa uzata, cel mai adesea fiind folosita o combinatie a mai

multor metode de epurare.

În funcţie de tipul contaminanţilor existenţi în apele reziduale

industriale se apelează la diferite strategii de indepărtare a

poluanţilor.

Principalele substante poluante din apele uzate sunt:

a. continutul organic – masurat in functie de cererea de

oxigen chimic si cea de oxigen biologic;

b. substantele solide;

c. prezenta grasimilor si a substantelor uleioase;

d. prezenta nutrientilor (azot in toate combinatiile si fosfor).

Atunci cand substantele solide se afla in cantitate mare, este

necesara epurarea mecanica sau chimica.



71



Prezenta azotului in orice combinatie impune aplicarea

procesului de nitrificare-denitrificare aeroba biologica, pentru a-l

indeparta in cantitatea necesara.

Bibliografie

Diudea M., Todor Ş., Igna A., Toxicologie acvatică, Editura Dacia,

Cluj-Napoca, 1986.

Gruia E., Apa şi poluarea, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică,

Bucureşti, 1979.



72



Marton Al., Iosip Moţ Şt. N., Protecţia mediului, Editura Eurobit,

Timişoara, 1997.

Mănescu S., Cucu M., Diaconescu M. L., Chimia sanitară a

mediului, Apa şi aerul, Editura Medicală, Bucureşti,

1978.

Mănescu S., Dumitrescu H., Bărduţă Z., Diaconescu M.L., Chimia

sanitară a mediului, Solul şi alimentele, Editura

Medicală, Bucureşti, 1982.

Mănescu S., Tănăsescu Gh., Dumitrache S., Cucu M., Igiena,

Editura Medicală, Bucureşti, 1996.

Măruţă Al., Chiriac V., Probleme actuale ale apei în agricultură,

Editura Ceres, Bucureşti,1981.

Neacşu P., Apostolache-Stoicescu Z.,Dicţionar de ecologie, Editura

Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti 1982.

Negulescu M., Protecţia calităţii apelor, Editura Tehnică, Bucureşti,

1982.

Negulescu M., Epurarea apelor uzate industriale, Editura Tehnică,

Bucureşti, 1987.



73



Rădulescu H., Goian M., Poluarea nitrică a alimentelor, Editura

Mirton, Timişoara, 1999.

Rădulescu H., Poluare si tehnici de depoluare a mediului, Editura

Eurobit, Timisoara, 2001

Robescu D., Stamatoiu D., Bătălia pentru apa vie, Editura Ceres,

Bucureşti, 1988.

Rojanschi V., Alimentarea cu apă la punct de răscruce, Editura

Ceres, Bucureşti, 1983.

Rojanschi V.,Diaconu Gh., Ingineria mediului, Editura Tehnică,

Bucureşti, 1996.

Şchiopu V., Istoria, concepţia şi evoluţia schemelor de amenajare

a bazinelor hidrografice din România, Revista Mediul

Înconjurător Nr. 3, vol.4, Bucureşti, 1993

Şchiopu D., Ecologie şi protecţia mediului, Editura Didactică şi

Pedagogică, Bucureşti, 1997.

- Vladimir Rojanschi, Florina Bran, Gheorghita Diaconu, Protectia si

ingineria mediului, Editura Economica, Bucuresti, 1997

- Eliodor Tanislav, Nicolae Turdean, Protectia juridica a mediului,

Editura Semne, Bucuresti, 2002



74



- Sanda Visan, Anca Angelescu, Cristina Alpopi, Mediul

înconjurator. Poluare si protectie, Editura Economica, Bucuresti,

2000

- Ilie C. Zaharia, Studii de ecologie, Editura Economica, Bucuresti,

1999

- Revista 100% Construct -februarie 2009

- Dr. ing. Cristina-Maria DABU- BOOTEHNOLOGIILE MEDIULUI SI

CALITATEA MEDIULUI-(REFERAT)

-EDWARDS INT. GROUP 2008

de Dr. ing. Gabriela Berechet 13/10/2008 (Actualizat 7:00)

- Blitz, E. Proiectarea canalizărilor. Bucureşti, ET, 1970

- Negulescu, M. Epurarea apelor uzate orăşeneşti. Bucureşti,

ET, 1978

- European Commission. Guide Extensive Wastewater Treatment

Processes, Adapted to small and medium sized communities (500

to 5000 p.e), Luxembourg, Office of oficial publications of the EC,

2001

- FNDAE no. 22. Fili?res d'épuration adaptées aux petites

collectivités, 1997



75



- S. Kayombo, T.S.A. Mbwette, J.H.Y Katima - UDS, N. Ladegaard,

S.E. J?rgensen - DUPS. Waste stabilzation Ponds and Constructed

Wetlands Design Manual, UNEP-IETC & Danida

- US EPA. Design manual Municipal Wastewater Stabilization

Ponds, 1983

- US EPA. Subsurface Flow Constructed Wetlands for Wastewater

Treatment, 1993

- US EPA. Guiding Principles for Constructed Treatment Wetlands,

2000

- Florinte Ltd (2006), "de digestie anaerobă - o oportunitate

pentru diversificare rurale", Michael Cheshire

- Eunomia (2006), "schimbările climatice pentru energie obţinută

din deşeuri", Dr. Dominic Hogg,

- DEFRA (2007), "deşeuri Strategia pentru Anglia, 2007",

- DEFRA (2004), "Revizuirea a mediului şi a efectelor asupra

sănătăţii de gestionare a deşeurilor: Municipal A deşeurilor solide

şi deşeuri similare ",



76



- ERM (2007), "Carbon solduri şi Impactul a Energiei de

Management din Marea Britanie fluxurile de deşeuri"

- Eunomia (2007), "Confruntarea cu deşeuri de produse

alimentare din Marea Britanie", Dr. Dominic Hogg et al,

- ENDS Report 329 (2002), "trezeşte din sectorul de apă pentru a

testa de energie", P25

-Themelis.NJ &. Verma.S (2004), "o opţiune mai bună, digestia

anaerobă a deşeurilor organice în MSW. De gestionare a

deşeurilor World "

- Fogarty, WM 1974. Enzimei de tehnologie - proiecte şi evoluţii.

În proiectele şi perspectivele în fermentaţie industriale: acţiunea

de întâlnire a avut loc la Holly Royde. AJ Powell şi JD Bu'Lock

(ed). U. din Manchester. Manchester, Anglia.

-Godfrey, T. şi J. Reichelt (eds). 1983. Industrial Enzimologie:

punerea în aplicare a enzime în industrie. Natura de presă. New

York.

*** Legea Protecţiei Mediului Nr. 137, Monitorul Oficial al

României, anul VII, Nr 304, Bucuresti ,1995.



77



*** Legea Apelor Nr.107, Monitorul Oficial al României, anul VIII,

Bucureşti 1996.

*** Normativ privind condiţiile de evacuare a apelor uzate în

reţelele de canalizare ale localităţilor, NTPA-002/1997,

Monitorul Oficial al României, partea I, Nr.327,

Bucureşti, 1997.

*** Normativ privind limitele de încărcare cu poluanţi a apelor

uzate evacuate în resursele de apă, Monitorul Oficial al

României, partea I, Nr. 327, Bucureşti, 1997.

*** Ape de suprafaţă - Categorii şi condiţii tehnice de calitate,

STAS 4706/88.

*** Apa potabilă - Cerinţe de calitate, STAS 1342/91.

*** Apa pentru irigarea culturilor agricole - Cerinţe de calitate,

STAS 9450/88.

*** Aer din zonele protejate - Condiţii de calitate, STAS

12574/87.

*** Raportul Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului

din România privind starea factorilor de mediu în

România pe anul 1993, Bucureşti, 1994.

- www.epa.gov/owow/wetlands



78



- www.sws.org

- www.constructedwetlands.org

- www.fndae.fr

- www.oieau.fr

-www.focuseco.ro

- www.foe.co.uk/resource/reports/changing_climate.

-www.resourcesnotwaste.org/members/conf-application-

form/Carbon&Waste (ERM).

-www.ecursuri.ro

Biotehnologii Utilizate Drept Metode Alternative de Epurare a Apelor Poluate

Documents

Transcript of Biotehnologii Utilizate Drept Metode Alternative de Epurare a Apelor Poluate