Asociația Nr. 1, 2014

18
Anul 10, nr. 1, martie 2014 ISSN 2065 - 5754 Destinul oraşului este atât de intim legat de Dunăre încât, la Galaţi, orice clădire, din oricare perioadă istorică dăinuiește, şi aproape orice construcţie nouă, abia răsărită sub lumina soarelui, îşi găsesc în raţiunea de a fi, o susţinere mai mult sau mai puţin evidentă, dinspre malurile pe care apele nemuritoare au crestat milenii de scurgere necontenită. Aşa a fost şi cu acest veritabil şi încântător palat al cărţii care este astăzi Biblioteca „V.A. Urechia”, una dintre cele mai remarcabile instituţii de profil din ţară, cu o istorie dramatică, cu prezent la înălţimea aşteptărilor celor mai optimiste ale patronului său spiritual, marele cărturar Vasile Alexandrescu Urechia şi cu viitor care se fundamentează solid pe temeliile promiţătoare ale acestui început de nou mileniu. Pentru a înţelege cu adevărat temeinicia clipei de acum, este necesar să coborâm mai întâi multe decenii în trecut şi să ne oprim într-o noroasă şi posomorâtă zi de toamnă ce avea să rămână amintire tristă şi rană deschisă în memoria Galaţiului, dar şi, cum se întâmplă mereu după o mare tragedie, sublimă sclipire de speranţă... În ziua de 10 octombrie 1917, avioanele nemţeşti au lansat o ploaie de bombe asupra centrului Galaţiului, ţintind spre Gara CFR şi lovind cu foc ucigător zonele dimprejur. Într-o clipă, o explozie puternică avea să risipească zidurile aproape noi ale sediului Comisiei Europene a Dunării, instituţie de importanţă majoră pentru viaţa oraşului, dar şi pentru întreaga activitate marinărească fluvială şi maritimă a Regatului României, ca să nu mai vorbim despre cea a întregului Editorial • Sediul Bibliotecii Judeţene „V.A. Urechia”: parcurs prin istorie / 1 Evenimente 50 de ani de la înfiinţarea Filialei Nr. 1 „Costache Negri” / 3 • Serviciul „40+ Activ. Informat. Valoros” continuă / 4 Profesional Activităţi și direcţii de acţiune în bibliotecile din judeţul Galaţi / 5 • Interesele adulţilor cu vârste între 41 și 60 de ani cu privire la utilizarea serviciilor bibliotecii publice / 6 Indicatori de performanţă pentru colecţiile bibliotecilor publice / 8 Memorie locală • Aniversările anului 2014 în județul Galați : apr.-iun. 2014 / 10 • Scânteiești pe linia timpului, în fotografiile locuitorilor săi (III) / 12 Din judeţ • Biblioteca Orășenească „Grigore Hagiu” Tg. Bujor și misiunea ei pentru comunitate / 14 • Biblioteca Municipală Ştefan Petică” Tecuci: - Talentul celor care iubesc literatura şi artele plastice / 16 - Internetul - prieten sau duşman! / 17 • Biblioteca Comunală Grivița: Închinare la Luceafăr / 18 • Biblioteca Comunală Scânteiești : „Hai să dăm mână cu mână!” / 18 continent care alesese aibă reprezentanţa aici. Era sediul primei instituţii europene de importanţă majoră din Galaţi şi din ţară. Un incendiu izbucnit după încetarea raidurilor aeriene avea să termine ceea ce bombele începuseră, din construcţia solidă, cu un singur nivel, rămânând în picioare doar patru ziduri exterioare şi câteva interioare. Clădirea devenise o ruină înnegrită de fum, oferind (aşa cum se poate vedea în fotografiile de epocă) o privelişte îngrozitoare, ce avea să dăinuie câţiva ani după război şi după revenirea vieţii sociale la cursul firesc. Însă Dunărea îşi cerea dreptul la guvernare şi oficialităţile naţionale şi locale au intervenit de îndată ce condiţiile au permis pentru a reînălţa sediul Comisiei Europene a Dunării, ghidându-se după un principiu atât de specific poporului român, proiectând altul „mai trainic şi mai frumos”... Aproape un an de zile, între iunie 1922 şi mai 1923, s-a lucrat intens pe locul cu ruine de pe strada Mihai Bravu numărul 6 şi, la darea în folosinţă, noua clădire avea o cu totul altă înfăţişare, casa cu un nivel dispărută sub bombe cedând locul unui adevărat palat, cu subsol, două nivele şi o mansardă, totul realizat Editorial Sediul Bibliotecii Judeţene „V.A. Urechia” : parcurs prin istorie Sumar Palatul Comisiei Europene a Dunării la Galaţi, viitorul sediul al Bibliotecii „V.A. Urechia” (1914)

description

Anul 10, Nr. 1, Martie 2014

Transcript of Asociația Nr. 1, 2014

  • AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAsociaiasociaiasociaiasociaiasociaiasociaiasociaiasociaiasociaiasociaiasociaiasociaiasociaiasociaiasociaiasociaiasociaiasociaiasociaiasociaiasociaiasociaiasociaiasociaiasociaiasociaiasociaiasociaiasociaiasociaiasociaiasociaiasociaiasociaiasociaiasociaiasociaiasociaiasociaiasociaiasociaiasociaiasociaiasociaiasociaiasociaiasociaiasociaiasociaiasociaiasociaiasociaiasociaiasociaiasociaiasociaiasociaiasociaiasociaiasociaiasociaiasociaiasociaiasociaiasociaiasociaiasociaiasociaiasociaiasociaiasociaiasociaiaAnul 10, nr. 1, martie 2014

    AAAISSN 2065 - 5754

    Destinul oraului este att de intim legat de Dunre nct, la Galai, orice cldire, din oricare perioad istoric dinuiete, i aproape orice construcie nou, abia rsrit sub lumina soarelui, i gsesc n raiunea de a , o susinere mai mult sau mai puin evident, dinspre malurile pe care apele nemuritoare au crestat milenii de scurgere necontenit. Aa a fost i cu acest veritabil i ncnttor palat al crii care este astzi Biblioteca V.A. Urechia, una dintre cele mai remarcabile instituii de prol din ar, cu o istorie dramatic, cu prezent la nlimea ateptrilor celor mai optimiste ale patronului su spiritual, marele crturar Vasile Alexandrescu Urechia i cu viitor care se fundamenteaz solid pe temeliile promitoare ale acestui nceput de nou mileniu. Pentru a nelege cu adevrat temeinicia clipei de acum, este necesar s coborm mai nti multe decenii n trecut i s ne oprim ntr-o noroas i posomort zi de toamn ce avea s rmn amintire trist i ran deschis n memoria Galaiului, dar i, cum se ntmpl mereu dup o mare tragedie, sublim sclipire de speran... n ziua de 10 octombrie 1917, avioanele nemeti au lansat o ploaie de bombe asupra centrului Galaiului, intind spre Gara CFR i lovind cu foc ucigtor zonele dimprejur. ntr-o clip, o explozie puternic avea s risipeasc zidurile aproape noi ale sediului Comisiei Europene a Dunrii, instituie de importan major pentru viaa oraului, dar i pentru ntreaga activitate marinreasc uvial i maritim a Regatului Romniei, ca s nu mai vorbim despre cea a ntregului

    Editorial Sediul Bibliotecii Judeene V.A.

    Urechia: parcurs prin istorie / 1Evenimente

    50 de ani de la ninarea Filialei Nr. 1 Costache Negri / 3

    Serviciul 40+ Activ. Informat. Valoros continu / 4

    Profesional Activiti i direcii de aciune n

    bibliotecile din judeul Galai / 5 Interesele adulilor cu vrste ntre 41

    i 60 de ani cu privire la utilizarea serviciilor bibliotecii publice / 6

    Indicatori de performan pentru coleciile bibliotecilor publice / 8

    Memorie local Aniversrile anului 2014 n judeul

    Galai : apr.-iun. 2014 / 10 Scnteieti pe linia timpului, n

    fotografiile locuitorilor si (III) / 12Din jude

    Biblioteca Oreneasc Grigore Hagiu Tg. Bujor i misiunea ei pentru comunitate / 14

    Biblioteca Municipal tefan Petic Tecuci:

    - Talentul celor care iubesc literatura i artele plastice / 16

    - Internetul - prieten sau duman! / 17

    Biblioteca Comunal Grivia: nchinare la Luceafr / 18

    Biblioteca Comunal Scnteieti : Hai s dm mn cu mn! / 18

    continent care alesese s aib reprezentana aici. Era sediul primei instituii europene de importan major din Galai i din ar. Un incendiu izbucnit dup ncetarea raidurilor aeriene avea s termine ceea ce bombele ncepuser, din construcia solid, cu un singur nivel, rmnnd n picioare doar patru ziduri exterioare i cteva interioare. Cldirea devenise o ruin nnegrit de fum, oferind (aa cum se poate vedea n fotograile de epoc) o privelite ngrozitoare, ce avea s dinuie civa ani dup rzboi i dup revenirea vieii sociale la cursul resc. ns Dunrea i cerea dreptul la guvernare i ocialitile naionale i locale au intervenit de ndat ce condiiile au permis pentru a renla sediul Comisiei Europene a Dunrii, ghidndu-se dup un principiu att de specic poporului romn, proiectnd altul mai trainic i mai frumos... Aproape un an de zile, ntre iunie 1922 i mai 1923, s-a lucrat intens pe locul cu ruine de pe strada Mihai Bravu numrul 6 i, la darea n folosin, noua cldire avea o cu totul alt nfiare, casa cu un nivel disprut sub bombe cednd locul unui adevrat palat, cu subsol, dou nivele i o mansard, totul realizat

    Editorial

    Sediul Bibliotecii Judeene V.A. Urechia : parcurs prin istorie

    Sumar

    Palatul Comisiei Europene a Dunrii la Galai, viitorul sediul al Bibliotecii V.A. Urechia (1914)

  • http://www.bvau.ro/docs/asociatia/index.phpMartie 2014

    2

    din materiale solide, temelie de piatr i zidrie de crmid, marmur i lemn trainic de stejar. La patru ani de la ptrunderea trupelor sovietice pe teritoriul Romniei, n 1948, Comisia European a Dunrii avea s e desinat iar, o dat cu ea, avea s intre n istorie o instituie care, din acel ndeprtat 1856 i pn n anul naionalizrii, 1948, timp de aproape un veac, a fost conceput i a funcionat ca un creier al Dunrii (o perioad i la Sulina), ca un dispecerat european al ntregii navigaii de pe uviu i de pe mrile spre care acesta purta corbiile ntregii Europe. Dup aproape o jumtate de secol de la darea n folosin ca sediu al Comisiei Europene a Dunrii i dup dou decenii de la desinarea acestei instituii, cldirea de la numrul 6 de pe strada Mihai Bravu avea s devin sediul unei alte instituii, fr nicio legtur cu navigaia pe Dunre, dar ntr-o intim legtur cu Dunrea: Biblioteca Judeean V.A. Urechia Galai. i iat cum ncperile cu iz discret de pip marinreasc, cu pereii tapetai cu cele mai frumoase i mai ndrznee visuri ale navigatorilor i cu ferestrele deschise spre stelele cluzitoare, spre mrile i oceanele lumii, au nceput s e populate cu raurile n care vegheaz cei mai mari poei i savani ai lumii, i ei vistori la urma urmei, navigatori de asemenea, dar pe alte ci i cluzii de alte stele. Zecile de mii de cri, de la cele mai vechi, rariti i unicate strnse de la facerea lumii scrise ncoace, pn la cele care mai miros nc a cerneal de tipar, i-au gsit aici, pe Mihai Bravu, astzi numrul 16, una dintre adresele naionale de referin, casa lor de suet, palatul eternei dinuiri n spiritualitatea unei comuniti pentru care scrisul i cititul au fost i vor ntotdeauna denitorii. Civa ani mai trziu, n 1971, n faa impuntoarei cldiri, a fost aezat un bust al celui care devenise deja glean prin tot ceea ce a ntreprins, Vasile Alexandrescu Urechia, printele, mentorul i

    patronul Bibliotecii. Marele crturar din Moldova (n. 15 febr. 1834, Piatra Neam - dec. 22 nov. 1901, Bucureti) plnuise s deschid, cu propriile mijloace i cu sprijinul municipalitii, Palatul/Fundaiunea Urechia (compus din Biblioteca-Pinacoteca-Muzeu) cu o bibliotec pentru toi, la fel cum fntnarul sap, cu propriile unelte, un izvor pentru toi nsetaii, pentru c el nu avusese la sfrit de veac XIX, o cldire n care s rostuiasc fondul de cri donat tuturor romnilor. Le gsise un prim popas la liceul ce purta numele maestrului su, Vasile Alecsandri, iar peste ani, un adevrat palat avea s se construiasc drept adpost al valoroaselor sale volume, care, ntre timp, se nmuliser precum turma unui oier destoinic, ancestral, ce tie s aduc transhumanele n interesul obtei. Acel palat visat de Urechia se ntmpl s e astzi Teatrul Dramatic Fani Tardini, o alt instituie cultural ce respir pentru spiritualitatea locului iar, de acolo, de sub bolta sub care aveau s rsune replicile marilor dramaturgi ai lumii, crile au migrat n fostul palat al Comisiei Europene a Dunrii. Se mplinea astfel un fel de destin, acela ca biblioteca s migreze din palat n palat, mai nti cel de la Liceul Alecsandri (cum altfel ar putea numit frumoasa cldire care poart numele bardului de la Mirceti i n care a fost prima dat biblioteca?), apoi Palatul numit chiar aa, V.A. Urechia, teatrul de astzi i, apoi, n palatul de acum, n care druirea ilustrului nainta pentru carte i cultur este purtat mai departe de cei care slujesc instituia din Mihai Bravu, nr. 16, care, sperm, ntr-o zi din timpul ndeprtat, nu va cpta iari o alt destinaie, o alt rostuire, aa cum vremurilor o vor cere, aa cum destinul o va prescris, cum se ntmpl de obicei. Iar clipa aceea s-ar putea s nu fie chiar ndeprtat. Biblioteca de acum a crescut att de mult i crete n continuare, a ieit att de evident n afara zidurilor sale devenite strmte, nct plutete, din ce n ce mai conturat n aer, ideea proiectrii i nlrii unui nou ediciu, nu doar unul mai trainic i mai frumos, cum se cerea dup bombardamentul din 10 octombrie 1917, ci unul mai aproape de secolul al XXI-lea i de mileniu trei, ceva n stilul pe care noua Bibliotec din Alexandria, cldirea aproape cosmic, modular, multifuncional, l-ar sugera. ns pn atunci, Vasile Alexandrescu Urechia se simte foarte bine pe holurile i n slile ticsite de cri ale fostului sediu al Comisiei Europene a Dunrii i parc, uneori, n nopile lungi de iarn, i se aud paii eterici urcnd pe treptele de marmur pe care nu le-a vzut niciodat, dar pe care cu siguran le-a visat, la fel cum i noi astzi vism la o nou bibliotec, dac nu cosmic, mcar metropolitan n Galai...

    Prof. dr. Zanr Ilie, Director/Manager

    al Bibliotecii Judeene V.A. Urechia Galai

    Sediul Bibliotecii la inaugurarea bustului lui Vasile Alexandrescu Urechia (1971)

  • Martie 2014http://www.bvau.ro/docs/asociatia/index.php

    3

    Prima filial a Bibliotecii Judeene V.A. Urechia a fost inaugurat n data de 6 februarie 1963, fiind modern ca spaiu, poziie, dotare, constituindu-se o bun perioad de timp drept un etalon pentru ntreaga ar, fiind situat n corpurile de legtur ale blocurilor A de pe strada Brilei, instalat n dou camere luminoase, concepute ntr-un stil arhitectonic modern. A fost prima lial modern din Romnia. Prin pres, prin aele i fluturaii distribuii n blocurile din vecintate au fost informai locuitorii cartierului despre existena acestei instituii noi. Dup primele luni de funcionare, evenimentul a fost semnalat i n presa de specialitate. n articolul Filiala din iglina, scris n tehnica reportajului, efa Seciei mprumut la Domiciliu, Doina Guic, a consemnat pentru istorie n revista Cluza bibliotecarului din aprilie 1963: Galaiul anilor notri este un ora n continu prefacere, a crui importan economic crete pe zi ce trece. Din toate colurile rii au venit specialiti: muncitori de nalt calicare, tehnicieni, ingineri. Pentru ei, ca i pentru ceilali locuitori ai Galaiului, s-a construit un nou cartier iglina. Este un orel n miniatur, cu blocuri pastelate, magazine mari, luminoase, spaii verzi. O surpriz rezervat locuitorilor acestui cartier a fost amenajarea, la parterul blocului A1, a unei biblioteci Filiala nr. 1 a bibliotecii regionale V.A. Urechia. Aele prin care biblioteca regional anuna deschiderea filialei indicnd locul, programul zilnic de deservire a cititorilor i faptul c biblioteca posed cri din toate domeniile, au fost aate pretutindeni.

    Prima zi de existen a bibliotecii 7 februarie 1963

    Vestea c la iglina s-a deschis o bibliotec s-a rspndit din bloc n bloc, din apartament n apartament. Dup o sptmn biblioteca avea 238 de cititori, dup o lun 961, iar la sfritul lunii iunie cei 1482 de cititori citiser de-acum 12.262 volume. Atenia acordat de

    50 de ani de la ninarea Filialei Nr. 1 Costache Negri a Bibliotecii Judeene V.A. Urechia Galai

    bibliotecar ecrui cititor n parte, aspectul plcut, mbietor al localului au avut darul s atrag locuitorii noului cartier. Ct privete manifestrile de mas cu cartea, organizarea lor a fost bine primit de locuitorii

    noului cartier. La nceput, s-au organizat manifestri simple, gen prezentri de cri, recenzii. Pe msur ce numrul participanilor a crescut, s-a trecut la manifestri mai complexe ca: seri literare, concursuri Cine tie ctig. Paralel cu preocuparea pentru cei mari, biblioteca a acordat atenia cuvenit i copiilor Din totalul cititorilor, 673 sunt copii. Ei au citit 3466 de cri. Matineul literar Arcadie Gaidar i coala, de exemplu, organizat pentru cei mici, a atras un numr de 95 participani copii. Iat cteva aspecte ale activitii Filialei iglina care i ncepe istoria cu data de 7 februarie 1963. Zilnic se adaug noi e de cititori, noi isclituri pentru crile mprumutate, noi texte ale manifestrilor cu cartea. i acesta e doar nceputul. Aceast lial, singura

    bibliotec de cartier, a fcut istorie. n 1966 a fost mutat n spaiul special construit pentru bibliotec din cldirea Casei Municipale de Cultur din complexul social-cultural iglina, o realizare arhitectural i ambiental deosebit. Dup 20 de ani, cldirea a intrat n consolidri, ca urmare a tasrilor, ulterior trecnd n proprietatea Combinatului Siderurgic.

    Filiala a fost mutat n noua construcie, Casa tiinei i Tehnicii pentru Tineret, unde a funcionat n perioada 1993 2000. n perioada 2000 2004, Filiala Nr. 1 a fost nchis pentru public. Din 2004 pn astzi, funcioneaz n incinta Casei de Cultur a Sindicatelor ntr-un spaiu de 175 metri ptrai i o colecie de aproape 60.000 de documente. La sfritul anului 2013, Filiala Nr. 1 are 15245

    utilizatori cu permis de intrare i o frecven de 300 utilizatori/zi. De asemenea, serviciile oferite de lial s-au diversicat i modernizat cu trecerea anilor, fapt ce se reect n numrul mare de utilizatori care ne trec pragul zilnic.

    ResponsabilFiliala Nr. 1 Costache Negri,

    Lucica Veliche

    utilizatori cu permis de intrare i o frecven de 300 utilizatori/zi.

    oferite de lial s-au diversicat i modernizat cu trecerea anilor, fapt ce se reect n numrul mare de utilizatori care ne trec pragul zilnic.

    Filiala iglina a Bibliotecii Judeene

    V.A. Urechia n 1963 i a al

    bibliotecii din acea perioad

  • http://www.bvau.ro/docs/asociatia/index.phpMartie 2014

    4Serviciul 40+ Activ. Informat. Valoros continu la

    Biblioteca Judeean V.A. Urechia Galai

    Proiectul Biblioteca Judeean Galai : Centru de Excelen pentru aduli cu vrsta cuprins ntre 41 60 de ani a fost finalizat n luna septembrie 2013. Acest proiect a fost o noutate pentru Biblioteca Judeean V.A. Urechia Galai, datorit grupului int cruia i-a fost adresat, dar, n egal msur, a fost i o provocare: provocarea de a realiza la termen Servicii i programe pentru aduli cu vrsta cuprins ntre 41 i 60 ani: studiu, disponibil la http://www.bvau.ro/adulti/studiu_servicii_adulti.pdf i ghidul Cum se face al celor mai bune practici pentru servicii i programe destinate adulilor cu vrsta cuprins ntre 41 i 60 ani, disponibil la http://www.bvau.ro/docs/pdf/GL_Ghid_bune_practici.pdf, provocarea de a atrage noi beneciari din aceast categorie de vrst, ct i parteneri i specialiti voluntari n proiect, provocarea de a organiza sesiunile astfel nct s existe comunicare permanent cu adulii i informaiile s e clare i s nu plictiseasc. Nu a fost uor i nici simplu, ns totul a fost frumos i a meritat efortul! De la teme precum: Organizarea unui eveniment, Prini de adolesceni, Lecia de frumusee, Tableta o provocare, pn la in la sntatea mea, Mncm sntos, totul a fost discutat i dezbtut ntr-o manier prietenoas i direct, ntr-o atmosfer relaxant.

    n organizarea sesiunilor am avut alturi de noi, specialiti din diferite domenii: profesori, cosmeticieni, voluntari aduli, care au ca hobby-uri confecionarea de bijuterii i obiecte hand-made, ct i un psiholog, un terapeut i un comisar OPC.

    La sfritul fiecrei sesiuni, adulii participani au completat cte un chestionar de feedback, 98% dintre ei, evalund cu not maxim atitudinea trainerilor, starea de confort din timpul ntlnirilor, claritatea i cantitatea informaiilor primite. De asemenea, au putut scrie recomandri i sugestii pentru viitoare activiti. Feedback-ul pe care l-am primit a fost unul pozitiv, participanii declarndu-se mulumii i ncntai, att de calitatea informaiilor pe care le-au primit la ecare ntlnire, ct i de ntreg acest nou serviciu pentru

    Liana-Mihaiela Nicule, bibliotecar Marketing. Proiecte i programe

    cei de 40+. La cererea doamnelor i a domnilor i pentru c s-au legat prietenii, s-a organizat chiar i un bal, Balul 40+ n Noaptea Bibliotecii la Galai.

    Numrul mare de participani la ecare sesiune ne-a ntrit convingerea c aceti aduli i doresc i au nevoie de informare pe diferite teme, de activiti cu care s-i ocupe timpul liber, au nevoie de socializare ntr-un spaiu plcut. Ideea desfurrii unor activiti de informare, dar i de recreere n bibliotec, a fost ntmpinat cu entuziasm, adulii manifestndu-i dorina de a participa i pe viitor la astfel de activiti.

    Maniera interactiv, deschis i relaxat n care au avut loc sesiunile i atelierele a fcut ca beneciarii, ct i invitaii s se simt confortabil, s se lege prietenii, iar adulii s-i doreasc ca acest proiect s se dezvolte i s continue. Astfel, chiar dac sesiunile organizate prin proiect s-au ncheiat n iulie, la cererea adulilor au fost organizate noi activiti: atelier de bijuterit, atelier de

    hand-made, dou cursuri cu i despre calculator i internet.

    Una dintre surprizele plcute ale serviciu 40+ Activ. Informat. Valoros a fost aceea c una dintre beneciare a trecut din ipostaza de cursant, n

    cea ndrumtoare a unui atelier i a susinut sesiunea de hand-made, mprtind i celorlali cunotinele dobndite la bibliotec.

    Este clar c ncheierea acestui proiect, nu nseamn sfritul lui, iar serviciul 40+ Activ. Informat. Valoros a oferit Bibliotecii V.A. Urechia noi utilizatori, iar adulilor gleni posibilitatea s devin mai

    activi, mai informai, mai valoroi.

  • Martie 2014http://www.bvau.ro/docs/asociatia/index.php

    5Activiti i direcii de aciune n bibliotecile din judeul Galai, n anul 2014

    La fiecare nceput de an, orice instituie i face bilanul activitii pe anul anterior i se pregtete de demararea unor activiti noi n anul care de-abia a nceput, acest lucru avnd loc i n Biblioteca Judeean V.A. Urechia Galai.

    Programul activitilor coordonate de Biblioteca Judeean V.A. Urechia, n calitate de for metodologic pentru bibliotecile din judeul Galai, are n prim plan asigurarea unor servicii ct mai eciente pentru comunitile locale crora se adreseaz, direciile principale de aciune ind urmtoarele:

    continuarea Programului Biblionet - lumea n biblioteca mea prin gsirea de soluii de sustenabilitate la nivelul administraiilor locale;

    asigurarea accesului la Internet, la programe de aplicaii, la servicii de consultare i furnizare de documente electronice;

    efectuarea de servicii de tiprire la imprimant, la cerere, n limita dreptului de autor, a timpului i a resurselor disponibile;

    iniierea utilizatorilor n folosirea calculatorului i a documentelor electronice, n utilizarea bazelor de date, n cutarea pe Internet i pentru tehnoredactare;

    organizarea de microexpoziii pentru promovarea coleciilor i marcarea aniversrilor sau comemorrilor unor personaliti;

    identicarea nevoilor de informare comunitar i a resurselor de informare care le pot rspunde;

    meninerea caracterului actual al coleciilor prin casarea documentelor uzate zic i moral, cu respectarea procedurilor legale specice;

    consultarea propunerilor de achiziie de la utilizatori n scopul achiziionrii documentelor solicitate i stabilirea legturilor cu furnizorii de documente de bibliotec;

    participarea la manifestri culturale locale i naionale (trguri de carte, lansri de carte etc.) n scopul depistrii de noi surse de informare, achiziii i a stabilirii de contacte necesare creterii ecienei activitii de completare a coleciilor;

    elaborarea de proceduri de lucru pentru principalele activiti specice realizate;

    completarea coleciilor bibliotecilor publice din jude prin donaiile Ministerului Culturii i Cultelor, dar i prin cumprare n funcie de alocaiile bugetare ale Consiliilor locale;

    instruirea profesional a bibliotecarilor cu privire la implementarea serviciilor moderne n comunitate;

    desfurarea Consftuirii anuale a bibliotecarilor din bibliotecile publice din jude n primul trimestru al anului;

    desfurarea de ntlniri profesionale pe temele:Cum s nvm online (atelier de instruire n

    utilizarea platformei de nvare www.ebiblioplus.ro), la Tudor Vladimirescu (aug.), Tg. Bujor

    (mart.), Vntori (sept.);Cum s promovm biblioteca n mediul online,

    la Ghidigeni (iun.) i Slobozia Conachi (iul.);Sesiuni de aprofundare a cunotinelor IT

    pentru bibliotecari, la Bneasa (mai);Bune practici n noi servicii de bibliotec la

    Tecuci (apr.); continuarea discuiilor cu administraiile locale

    privind necesitatea dotrii bibliotecilor publice cu calculatoare, aparatur audio-video i programe corespunztoare ce vor permite automatizarea serviciilor furnizate de biblioteca public i creterea calitii activitilor culturale organizate;

    organizarea de cursuri IT, la sediul Bibliotecii V.A. Urechia, de iniiere i formare a bibliotecarilor n direcia serviciilor moderne pentru utilizatori i comunitate, n general;

    ndrumarea direct n teren, conform planicrii, dar i a urgenelor aprute, a activitii bibliotecilor publice din jude, urmrindu-se: organizarea coleciilor conform accesului liber la ra; ndeplinirea obiectivelor nanciare aprobate prin bugetul local; inerea la zi a statisticii de bibliotec; programul activitilor specice; stadiul implementrii programului de automatizare a serviciilor de bibliotec; derularea Programului Biblionet; planul de marketing privind promovarea bibliotecii i a serviciilor oferite de aceasta; pregtirea profesional; relaia cu administraia local, cu celelalte instituii din zon; condiiile de desfurare a activitii;

    pregtirea i perfecionarea profesional a bibliotecarilor prin participarea la programele de calicare i perfecionare profesional organizate de Ministerul Culturii i Cultelor. Centrul de Pregtire Profesional n Cultur, conform planicrii CPPC, ANBPR, precum i alte societi care au ca obiect de activitate pregtirea profesional;

    organizarea de cursuri n Centrul de Formare al Bibliotecii, att pentru bibliotecarii judeeni, ct i comunali, cu ajutorul trainerilor formai n cadrul programului Biblionet (IT, Digitales, Blog, Facebook).

    prezentarea de comunicri i referate la schimburile de experien organizate, precum i la alte ntlniri profesionale;

    ntlniri de lucru la Biblioteca Judeean V.A. Urechia, Biblioteca Municipal t. Petic Tecuci i Oreneasc Tg. Bujor pe tema: Promovarea serviciilor moderne de bibliotec prin utilizarea internetului;

    organizarea periodic de ntlniri profesionale, lrgite sau pe zone de interes, unde se vor prezenta propuneri, proiecte privind asumarea i dezvoltarea unor tehnici de lucru ori mbuntirea sau propunerea de noi servicii pentru utilizatori.

    ef serviciu Resurse Umane,Spiridon Danoiu

  • http://www.bvau.ro/docs/asociatia/index.phpMartie 2014

    6Interesele adulilor cu vrste ntre 41 i 60 de ani cu privire la

    utilizarea serviciilor bibliotecii publice : rezumat Biblioteca V.A. Urechia Galai a implementat cu succes n anul 2013 proiectul cu titlul Centru de excelen care ofer servicii pentru aduli, cu vrsta cuprins ntre 41 i 60 de ani, proiect finanat de IREX Romnia. Cu ajutorul acestei nanri s-a realizat o cercetare sociologic privind nevoia serviciilor de bibliotec a adulilor la nivelul judeului Galai, disponibil online la: http://www.bvau.ro/docs/e-books/2013/Cercetare_adulti.pdf. Cercetarea s-a realizat n perioada martie mai 2013, n judeul Galai, de ctre doamna dr. Valerica Celmare, asistent universitar la Universitatea Dunrea de Jos Galai Facultatea de Litere, Istorie i Teologie, iar eantionul stabilit n vederea aplicrii chestionarului a fost de 384 de aduli din categoria de vrst amintit, domiciliai n judeul Galai, din mediul urban i rural. Chestionarul a fost aplicat n oraele Galai i Tecuci i comunele Matca, Pechea, Lieti i Iveti. Tematica abordat n cadrul chestionarului a vizat urmtoarele aspecte: calitatea respondenilor de utilizatori ai

    bibliotecilor publice; frecvena utilizrii serviciilor de bibliotec public; accesul la serviciile bibliotecilor publice; sursele de informare alternative la care au acces

    respondenii; nevoia participanilor la studiu de a utiliza

    serviciile bibliotecilor publice; disponibilitatea de a utiliza serviciile de bibliotec.

    Scopul cercetrii a avut n vedere investigarea preocuprilor i intereselor pe care le au adulii cu vrste ntre 41 i 60 de ani, n vederea adaptrii serviciilor de bibliotec la nevoile acestora i a creterii numrului de utilizatori din categoria menionat, pentru serviciile bibliotecilor publice.

    Studiul la care facem referire analizeaz nevoile pe care le resimt adulii cu privire la utilizarea serviciilor de bibliotec, urmrind att modul n care este perceput nevoia la nivel individual, ct i determinantele ei n plan social.

    Din studiul avut n vedere a rezultat faptul c motivele pentru care adulii nu utilizeaz serviciile bibliotecii, sau le utilizeaz foarte rar, sunt:

    lipsa de timp i oboseala acumulat peste zi; utilizarea altor surse de informare; distana mare dintre domiciliu i sediul bibliotecii; necunoaterea posibilitilor de accesare a

    resurselor unei biblioteci; programul de funcionare nu e adaptat nevoilor

    personale; absena nevoii de informare sau documentare; lipsa atraciei ctre lectur; mijloacele materiale vechi, neadaptate nevoilor

    actuale de informare ale utilizatorilor;

    lipsa de informaii privitoare la existena bibliotecilor n localitatea de domiciliu;

    neplcerile ntlnite la bibliotec.Analiznd datele din chestionar, sociologul implicat

    n realizarea acestui studiu a tras urmtoarele concluzii: marea majoritate a adulilor, cu vrste ntre 41-60 de

    ani, nu frecventeaz bibliotecile publice. Principalele motive invocate pentru utilizarea rar sau non-utilizarea serviciilor de bibliotec, sunt: lipsa de timp i oboseala acumulat peste zi, accesul la alte surse de informare i lipsa accesului la bibliotecile publice; cele mai frecvente cauze ale lipsei de acces la bibliotec sunt distana fa de bibliotec, lipsa de cunoatere privind modalitile de utilizare a resurselor bibliotecii i neconcordana programului personal cu orarul de funcionare al bibliotecii;

    dintre nevoile de utilizare a serviciilor de bibliotec, cei mai muli aduli au notat nevoia de informare pe diverse domenii de interes, cea de educaie i sprijin profesional i cea de petrecere a timpului liber. Au existat ns i persoane care au rspuns c nu au nevoie s utilizeze serviciile bibliotecilor publice;

    nevoia de utilizare a serviciilor ce vizeaz perfecionarea este resimit mai mult de adulii ce au un nivel de instruire ridicat, aceast nevoie ind inuenat i de implicarea n angajamente profesionale a adulilor;

    disponibilitatea de utilizare a serviciilor de bibliotec se manifest, n primul rnd, pentru serviciile de mprumut i pentru sesiunile de informare n diverse domenii;

    la adulii care s-au exprimat ca neavnd nevoie de a utiliza serviciile de bibliotec, exist o diferen n funcie de sex, mediu de provenien, nivel de instruire i implicarea n angajamente profesionale. Astfel, brbaii manifest o mai mic disponibilitate de utilizare a serviciilor de bibliotec, n comparaie cu femeile, iar adulii din mediul rural sunt mai puin disponibili s utilizeze serviciile bibliotecilor publice, dect cei din mediul urban. Lipsa implicrii n angajamente profesionale determin, de asemenea, lipsa nevoii adulilor de a utiliza serviciile de bibliotec. Astfel, cei neimplicai n angajamente profesionale resimt o nevoie mai sczut de a utiliza serviciile de bibliotec, n comparaie cu cei implicai n angajamente profesionale. Nivelul de instruire este, de asemenea, un factor important ce influeneaz nevoia adulilor de a utiliza serviciile de bibliotec. Adulii cu un nivel al studiilor mai sczut sunt mai puin interesai de a utiliza

  • Martie 2014http://www.bvau.ro/docs/asociatia/index.php

    7serviciile de bibliotec, dect cei cu un nivel al studiilor mai ridicat;

    pe msur ce crete numrul adulilor care au acces la internet sau care dein bibliotec personal, exist tendina ca numrul celor care nu consider c ar avea nevoie de serviciile de bibliotec s scad.

    Investignd nevoia adulilor cu vrsta cuprins ntre 41 i 60 de ani pentru serviciile de educaie profesional, se constat c cei mai muli aduli chestionai i-au exprimat interesul pentru:

    informarea privind piaa muncii; instruirea privind modalitatea de cutare a unui

    loc de munc; activitatea de consiliere i orientare profesional; consilierea pentru nceperea unei afaceri; organizarea unor grupuri de interes profesional

    unde s existe posibilitatea unor schimburi de informaii i de consultare a unor specialiti.

    n ceea ce privete disponibilitatea adulilor de a participa la cursuri, se constat faptul c cei mai muli aduli i doresc s urmeze cursuri sanitare i de prim-ajutor, iar alii prefer cursuri pentru nvarea unor limbi strine, cursurile de iniiere n utilizarea calculatorului i a internetului, dar i cursuri de antreprenoriat i de educaie parental.

    n ceea ce privete nevoia de informare a adulilor se resimte o mai mare dorin i nevoie pentru domenii precum: sntate, domeniul profesional i de afaceri, agricultura, aprarea drepturilor, promovarea intereselor ceteneti i egalitatea de gen i dezvoltarea personal. n ceea ce privete activitile n care adulilor le-ar plcea s se implice n timpul liber sunt:

    cluburile recreative n care s se organizeze plimbri n aer liber, ieiri la iarb verde, excursii sau vizite la muzee, vizionri de lme sau audiii muzicale, jocuri de ah, table, remi, biliard;

    cluburile tematice cu preferin spre: cluburi sportive, pentru pescarii amatori, cluburi de literatur, clubul iubitorilor de animale, de gastronomie, de dans, clubul iubitorilor de muzic, club pentru un stil de via sntos;

    atelierele de creativitate cu precdere pentru: creaie artistic tradiional (mpletituri, esut, brodat, croetat, ncondeierea oulor), ateliere de gastronomie, ateliere de cosmetic, de amenajri exterioare i peisagistic, croitorie i design vestimentar;

    concursuri tematice n special pe teme literare, gastronomice, sportive i de dans.

    Interesul pentru activitile culturale este reectat n preferinele pentru trgurile tematice, festivaluri i ntlniri cu diverse personaliti. n consecin, analiznd concluziile trase n studiul sociologic, avnd la baz rspunsurile adulilor cu vrsta cuprins ntre 41 i 60 de ani, se poate spune c este absolut necesar s se manifeste, un proces de diversicare a ofertei bibliotecilor n funcie de nevoile indivizilor, n funcie de prioritile, de interesele lor i de conjunctura socio-economic i cultural n care acetia triesc. Din perspectiva bibliotecilor publice, acest lucru impune o schimbare major a principiilor de aciune i a mijloacelor de participare la viaa comunitii. n procesul lor de transformare, bibliotecile moderne ncearc s acopere o gam ct mai variat de programe, n cadrul crora s ofere utilizatorilor att servicii de instruire, sau de informare, ct i de recreere sau de promovare i conservare a valorilor culturale locale.

    De asemenea, este important s se dezvolte ca o component important a serviciilor desfurate

    de bibliotecile publice, programele destinate adulilor, n cadrul crora se faciliteaz accesul la diverse forme de educaie, n care se ofer servicii pentru formarea i inseria profesional, sau se propun diverse modaliti de petrecere a timpului liber. Principiul central de desfurare a acestor programe l constituie cointeresarea utilizatorilor aduli prin personalizarea serviciilor i prin ajustarea lor, n funcie de nevoile individuale.

    Se impune ca orele de desfurare a acestor programe s e n concordan cu timpul

    liber pe care l au adulii la dispoziie i, anume, seara i la sfrit de sptmn. Promovarea este un aspect de care trebuie s se in cont n permanen, pentru ca informaia privind noul serviciu s ajung la ct mai multe persoane. Astfel, se va pune accent pe promovarea n locurile aglomerate, dar i pe reelele de socializare. De asemenea, un alt element important este comunicarea permanent cu beneciarii aduli i obinerea de feedback, dup desfurarea programelor, pentru adaptarea din mers a acestora. Chiar dac biblioteca dispune acum de rezultatele acestei cercetri, e bine ca dup un 1-2 ani de la aplicarea acesteia, compartimentul Marketing s repete aceast cercetare, pentru a vedea schimbrile ce s-au petrecut n rndul beneciarilor.

    Titina-Maricica Dediu bibliotecar, Biroul Marketing. Programe. Proiecte

  • http://www.bvau.ro/docs/asociatia/index.phpMartie 2014

    8Indicatori de performan pentru coleciile bibliotecilor publice

    Statistica i evaluarea sunt mai mult dect necesare pentru funcionarea i gestionarea cu succes a bibliotecii, dar i pentru a demonstra celor din afara profesiei valoarea bibliotecilor n dezvoltarea social, cultural i economic a societii. Unul din rolurile statisticii este de a face rezultatele comparabile ntre biblioteci. Acest lucru este posibil doar dac sunt utilizate aceleai definiii i aceleai metode statistice. Astfel, la baza acestor activiti stau dou standarde: SR ISO 2789/2009 Informare i documentare. Statistici internaionale de bibliotec i SR ISO 11620/2009 Informare i documentare. Indicatori de performan pentru biblioteci. Conform definiiei din SR ISO 11620/2009, indicatorul de performan reprezint expresia numeric, simbolic sau verbal, derivat din statistica de bibliotec i datele aferente folosite pentru a caracteriza performana unei biblioteci.

    Calcularea indicatorilor de performan sau rezultatele msurrii performanei stau la baza evalurii serviciilor bibliotecii, ind instrumente manageriale cu multiple roluri:

    inueneaz deciziile de management n bibliotec;

    ajut la ntocmirea rapoartelor ctre instituiile nanatoare sau tutelare;

    susine cererile de suplimentare a fondurilor; demonstreaz eciena bibliotecii n faa

    instituiilor nanatoare. Alegerea indicatorilor de performan se face n funcie de scopul i misiunea bibliotecii, oferind o viziune de ansamblu asupra ei. Pentru ca rezultatele s poat comparabile, este indicat ca grupuri de biblioteci cu misiuni asemntoare s aib un set comun de indicatori pe care s-i foloseasc cu regularitate. Articolul de fa aduce n atenie indicatorii de performan folosii pentru evaluarea coleciilor bibliotecii. Privite din punct de vedere al resurselor deinute, pentru coleciile bibliotecii se pot aplica urmtorii indicatori:

    1. Numrul documentelor de pe rauri la 1000 de locuitori1

    A = numrul total de documente din fondul biblioteciiB = populaia int2

    2. Numrul de documente n colecii per capitaA = numrul total de documente din fondul biblioteciiB = populaia int

    1 Indicatorul nu se aplic la bibliotecile care deservesc un numr mai mic de 1000 de locuitori.2 Pentru populaia int, n funcie de aria pe care o deservete biblioteca, se folosete numrul de locuitori ai comunei, prin cumularea tuturor locuitorilor din satele componente sau numrul locuitorilor din satul deservit pentru bibliotecile comunale, numrul locuitorilor din ora pentru bibliotecile oreneti i numrul locuitorilor din municipiu pentru bibliotecile municipale.

    AB1000

    AB

    Valoarea acestui indicator trebuie s e de minimum 1-2 doc./locuitor i poate fi folosit n politica de achiziie a bibliotecii, de asemenea poate argumenta cererile de suplimentare a fondurilor adresate consiliilor locale.

    3. Numrul de documente achiziionate din nanare public per capitaA = numrul de documente achiziionate din nanare public de la bugetul consiliilor localeB = populaia int

    4. Numrul de documente achiziionate la 1000 de locuitori3

    A = numrul total de documente achiziionate4B = populaia int

    Valoarea indicatorului este bun atunci cnd colecia crete anual cu minimum 50 doc./1000 locuitori.

    5. Numrul de exemplare adugate per titlu5 achiziionatA = numrul total de exemplare achiziionate n anul de referinB = numrul total de titluri achiziionate n anul de referin

    Valoarea indicatorului ofer informaii despre gradul de disponibilitate a titlului pentru utilizatori.

    6. Rata de nnoire a coleciei (n ani)A = numrul total de documente n coleciiB = numrul total de documente achiziionate n anul de referin

    Indicatorul arat vrsta fondului (la ci ani se remprospteaz fondul). Pentru bibliotecile din strintate este considerat bun o valoare a indicatorului de 7-10 pn n 15 ani. Pentru bibliotecile din ara noastr se recomand o vrst a fondului de 15 ani. O vrst mai tnr a fondului poate nsemna c un procent mare de resurse (documente) sunt recent publicate, dar exist i explicaia c poate nu s-a exploatat ntregul potenial al documentelor nainte de a scoase din eviden ca ind vechi (o valoare bun a indicatorului se poate obine prin achiziii masive i/sau scoatere unui numr mare de documente din eviden). Din punct de vedere al utilizrii, pentru coleciile bibliotecii se pot aplica urmtorii indicatori:

    1. Procentul documentelor mprumutate (difuzate)6 din colecii

    A = numrul total de documente mprumutate (difuzate) ntr-un anumit interval de timp

    3 Vezi nota 1.4 Numrul de documente intrate n fondul bibliotecii n anul de referin.5 Din raiuni de cuantificare, termenul de titlu desemneaz un document ce formeaz un corp separat cu un titlu distinct, publicat ntr-o singur unitate fizic sau n mai multe, indiferent de numrul de exemplare din respectivul document deinut de bibliotec (SR ISO 11620).6 n documente difuzate (mprumutate) se includ: mprumutul direct al unui document pentru a fi utilizat n incinta bibliotecii sau n afara acesteia, copiile (numrul de file), livrri de documente electronice (numr de fiiere).

    AB

    AB1000

    AB

    AB

    ABx100

  • Martie 2014http://www.bvau.ro/docs/asociatia/index.php

    9B = numrul total de documente din fondul bibliotecii Indicatorul stabilete procentul de documente difuzate ctre utilizatori ntr-o perioad de timp stabilit. Valoarea indicatorului arat gradul de adecvare a coleciilor la cerinele utilizatorilor. Poate aplicat pentru anumite genuri de colecii, secii tematice, liale etc.

    Factorii care inueneaz indicatorul sunt: numrul de exemplare n colecii din

    titlurile foarte solicitate; structura coleciei n raport cu cerinele

    utilizatorilor; perioada de mprumut i numrul de

    documente care pot mprumutate simultan; gradul de promovare a coleciilor de ctre

    bibliotec; vrsta fondului (rata de nnoire a fondului),

    numrul de titluri depite, numrul de exemplare din titlurile nesolicitate, viteza de reaezare la ra a documentelor restituite etc.

    2. Documente difuzate per capitaA = numrul total de documente difuzateB = populaia int

    Indicatorul estimeaz numrul de documente pe care o persoan din populaia int le-a mprumutat la un moment dat. Valoarea indicatorului poate fi influenat de urmtorii factori:

    modicarea perioadei de mprumut i/sau a numrului de documente care pot mprumutate simultan;

    variabile socio-economice (nivel de cultur, de dezvoltare etc.);

    condiiile de studiu din bibliotec; politica de marketing privind popularizarea

    coleciilor.3. Numrul de documente difuzate per utilizator activ

    A = numrul total de documente difuzateB = numrul de utilizatori activi

    n utilizatori activi sunt inclui utilizatorii nou nscrii i cei vizai, care au frecventat biblioteca n anii precedeni anului de referin. Indicatorul estimeaz numrul de documente pe care un utilizator activ le-a mprumutat la un moment dat.

    4. Numrul de documente difuzate per vizitA = numrul total de documente difuzateB = numrul de vizite directe la bibliotec n scopul unei tranzacii

    Se exclude numrul vizitelor directe la bibliotec n scopul participrii la manifestri i/sau pentru obinerea diverselor informaii. Valoarea indicatorului estimeaz numrul de documente difuzate n cadrul unei vizite.

    5. Procentul documentelor consultate n incinta bibliotecii din totalul documentelor difuzate

    A = numrul documentelor consultate n bibliotecB = numrul total de documente difuzate

    Valoarea indicatorului este influenat de urmtorii factori:

    condiiile de studiu din bibliotec; numrul de exemplare din titlurile solicitate

    disponibile pentru mprumutul la domiciliu; numrul maxim de documente care pot

    mprumutate la domiciliu; politica de marketing privind popularizarea

    titlurilor existente doar pentru consultare n incinta bibliotecii;

    statutul diferitelor tipuri de documente (e.g. cele din colecii speciale).

    Din punct de vedere al cheltuielilor suportate de bibliotec pentru achiziia de documente, se pot aplica urmtorii indicatori pentru evaluarea coleciilor:

    1. Cheltuieli pentru achiziii de documente din nanare bugetar per capitaA = cheltuieli pentru achiziii de documente din nanare bugetar de la consiliile localeB = populaia int

    Valoarea indicatorului estimeaz suma n lei alocat de ctre consiliile locale unei persoane din populaia int pentru achiziia de documente.

    2. Procentul cheltuielilor pentru achiziii de documente din nanare bugetar

    A = cheltuieli pentru achiziii de documente din nanare bugetar de la consiliile localeB = cheltuieli curente din nanare bugetar7

    Valoarea indicatorului estimeaz dac suma din buget alocat coleciei este sucient n comparaie cu cheltuielile pentru personal i alte cheltuieli materiale.

    Catrina Cluian bibliotecar, Biroul Catalogarea coleciilor

    7 Cheltuielile curente din finanare bugetar (public) includ: cheltuielile cu personalul, cheltuielile pentru automatizri, cheltuielile pentru achiziii de documente i alte cheltuieli materiale.

    AB

    AB

    AB

    AB

    ABx100

    ABx100

    O imvar cu multe bucurii, zmte i voie bun!O imvar cu multe bucurii, O imvar cu multe bucurii, zmte i voie bun!zmte i voie bun!zmte i voie bun!

  • http://www.bvau.ro/docs/asociatia/index.phpMartie 2014

    10

    Aniversrile anului 2014 n judeul Galai : aprilie - iunie 2014Bneasa 10 aprilie - 80 de ani de la naterea, n comuna Bneasa, jud. Galai, a doctorului n tiine istorice Mihalache BRUDIU, profesor la Universitatea Dunrea de Jos din Galai, muzeograf la Muzeul de Istorie din Galai

    Corni 14 aprilie - 85 de ani de la naterea, n satul Mcieni, comuna Corni, jud. Galai, a instrumentistului Dumitru SANDU, referent muzical la Teatrul Muzical Nae Leonard din Galai (d. 22 mai 2001, Galai)

    Drgueni 30 mai - 50 de ani de la moartea, n Cluj, a profesorului de matematic eodor ANGHELU, confereniar la Universitatea din Bucureti, decan al Facultii de tiine din Cluj, profesor la Universitatea Victor Babe i la Institutul Politehnic din Cluj (n. 28 apr. 1882, sat Adam, comuna Drgueni, jud. Galai)

    Frneti 18 mai - 60 de ani de ani de la naterea, n comuna Frneti, jud. Galai, a inginerului Georgic VIERU-BURLESCU, absolvent al Universitii Galai, Facultatea de Mecanic, secia Instalaii Navale de Bord, director al Serviciului Public de Transport Fluvial Ferryboat Clrai

    Folteti 4 mai - 60 de ani de la naterea, n comuna

    Folteti, jud. Galai, a scriitorului i publicistului Aurel STANCU, jurnalist la cotidianul Viaa liber, membru al Societii Scriitorilor Costache Negri din Galai

    Gohor 8 mai - 15 ani de la moartea, n Galai, a poetului i publicistului Ion CHIRIC, director al Editurii Porto-Franco din Galai, preedinte al Societii Scriitorilor Costache Negri din Galai (n. 28 iul. 1940, comuna Gohor, jud. Galai) 11 iunie - 65 de ani de la naterea, n comuna Gohor, jud. Galai, a scriitorului satiric Iulian BOSTAN-GOHOR, membru al Uniunii Epigramitilor din Romnia i al Clubului Umoritilor Verva din Galai

    Independena 4 mai - 85 de ani de la naterea, n comuna Independena, jud. Galai, a profesorului Toader IONESCU, doctor n economie, cadru didactic

    universitar la Universitatea Babe-Bolyai din Cluj, membru al Asociaiei Oamenilor de tiin din Romnia, membru al Comisiei de Istorie Economic i Istoria Gndirii Economice a Academiei Romne

    Iveti 3 iunie - 55 de ani de la naterea, n comuna Iveti, jud. Galai, a caricaturistului Marian ERBAN, prezent cu desene satirice n cotidianul glean Viaa liber (din 2000), distins cu numeroase premii la concursuri naionale i internaionale de caricatur (din 2002) 4 iunie - 75 de ani de la naterea, n comuna

    Iveti, jud. Galai, a profesorului, criticului literar i epigramistului Constantin TRANDAFIR, doctor n filologie, profesor de Istoria literaturii romne la Facultatea de Filologie, Universitatea Dunrea de Jos

    din Galai, director al Revistei Noi din Cmpina, colaborator la diverse publicaii literare, membru al Societii Scriitorilor Costache Negri din Galai

    Lieti 12 aprilie - 85 de ani de la naterea, n comuna Lieti, jud. Galai, a scriitorului, publicistului i profesorului universitar Dan MIHILESCU, doctor n estetic i psihologie, cadru didactic la Universitatea din Braov, redactor la revista Braovul Literar i Artistic, colaborator la diverse reviste literare din ar

    Nicoreti 8 iunie - 110 ani de la naterea, n comuna Nicoreti, jud. Galai, a scriitorului i istoricului literar Gabriel DRGAN, profesor de limba romn la coala Gimnazial din Nicoreti, colaborator la numeroase reviste literare din ar (d. 11 febr. 1981, comuna Nicoreti, jud. Galai)

    Priponeti 10 aprilie - 85 de ani de la naterea, n comuna Priponeti, jud. Galai (fost jud. Tecuci), a actorului Mircea t. BAT, angajat de Lucia Sturza Bulandra la Teatrul Municipal din Bucureti (d. 12 oct. 1999, Bucureti)

    Tecuci 1 aprilie - 90 de ani de la naterea, n Sinaia,

    jud. Prahova, a pictorului Ion Brdu COVALIU, absolvent al Liceului D. A. Sturdza din Tecuci, secretar (din 1963) i preedinte (din 1968) al Uniunii Artitilor Plastici din Romnia (d. 29 mai 1991, Bucureti)

    12 aprilie - 75 de ani de la naterea, n Tecuci, jud. Galai, a graficianului Horia MUREAN,

    din Galai (n. 28 iul. 1940, comuna Gohor, jud. Galai)

    ti, jud. Galai)

    1 aprilie1 apriliejud. Prahova, a pictorului

  • Martie 2014http://www.bvau.ro/docs/asociatia/index.php

    11

    Rubric realizat de Otilia Badea i Tena Bezman, Serviciul Referine

    redactor TV i muzeograf la Oficiul de Expoziii din Capital 18 aprilie - 120 de ani de la naterea, n comuna

    Beceni, jud. Buzu, a publicistului i scriitorului Paml EICARU, cu studii liceale la Gimnaziul Real de Biei din Tecuci, preedinte al Societii Ziaritilor Romni, recompensat de generalul Henry Berthelot cu distincia Crucea de

    Rzboi Francez n Primul Rzboi Mondial (d. 20 oct. 1980, Dachau, Germania) 19 aprilie - 165 de ani de la naterea, n Tecuci, jud. Galai, a scriitorului Calistrat HOGA (d. 28 aug. 1917, Roman) 1 mai - 65 de ani de la moartea, n

    Bucureti, a pictorului i academicianului Gheorghe PETRACU, director al Pinacotecii Statului (din 1921), distins cu Premiul Naional pentru Pictur (1925), Legiunea de Onoare acordat de guvernul francez (1932), Marele premiu la Expoziia Internaional de la Paris n

    cadrul Pavilionului Romniei n 1937 (n. 1 dec. 1872, Tecuci, jud. Galai) 9 mai - 115 ani de la naterea, n satul Floreti, jud. Tutova (azi n comuna Poieneti, jud. Vaslui) a pictorului, criticului de art i poetului George NICHITA, legat prin copilrie i adolescen de oraul Tecuci, unde a urmat cursurile primare, gimnaziale i liceale, inspector la Direcia Artelor din cadrul Ministerului Instruciunii Publice (d. 10 nov. 1968, Bucureti) 10 mai - 30 de ani de la moartea, n Tecuci, jud. Galai, a poetului i publicistului Ion FLOREA-ZELETIN, nvtor n Tecuci i redactor-ef al revistei pedagogice tecucene Lmuriri colare (n. 25 oct. 1889, sat Crieti, comuna Stnieti, jud. Bacu) 13 mai - 65 de ani de la naterea, n Tecuci, jud. Galai, a criticului de art Mariana TOMOZEI-COCO, publicist, pedagog i muzeograf la Muzeul de Art Vizual din Galai, expert n arta modern i contemporan romneasc, distins cu numeroase premii naionale 18 mai - 50 de ani de la naterea, n Tecuci, jud. Galai, a matematicianului Jenic CRNGANU, confereniar doctor la Universitatea Dunrea de Jos din Galai, preedinte al Societii de tiine Matematice din Romnia, Filiala Galai, autor a numeroase probleme publicate n Gazeta Matematic, Revista de Matematic 20 mai - 85 de ani de la moartea, n Bazargic, jud. Caliacra, a poetului i ziaristului Constantin MUCHE, editor al revistelor Provincia literar i Plaiuri dobrogene (n. 24 nov. 1878, Tecuci, jud. Galai)

    24 mai - 75 de ani de la naterea, n Galai, a medicului Floric SECAR, director al Spitalului din Tecuci, senator n Parlamentul Romniei n legislatura 1992-1996 24 mai - 70 de ani de la moartea, n Bucureti, a scriitorului i criticului literar Nicolae PETRACU, secretar al Legaiei Romne la Constantinopol (1886-1887; 1891-1892) i la Paris (1889-1891), redactor al revistei Convorbiri literare din Iai n perioada 1894-1896 (n. 5 dec. 1859, Tecuci, jud. Galai)

    Tudor Vladimirescu 6 iunie - 80 de ani de la naterea, n comuna Tudor

    Vladimirescu, jud. Galai, a profesorului universitar doctor inginer Dumitru CLUEANU, absolvent al Liceului Vasile Alecsandri, decan al Facultii de Mecanic, Universitatea Dunrea de Jos din Galai

    (1984-1989), unul dintre fondatorii nvmntului de inginerie electric (d. 13 dec. 2011, Galai)

    Tuluceti 24 mai - 100 de ani de la naterea, n comuna Tuluceti, jud. Galai, a profesoarei de limba i literatura romn Cristina GIUVELIC, cadru didactic la Liceul Mihail Koglniceanu, Liceul Vasile Alecsandri, coala Pedagogic i Liceul Al. I. Cuza (d. 2 mai 2012, Bucureti) 24 iunie - 75 de ani de la naterea, n comuna Tuluceti, jud. Galai, a etnografului Amelian CHIRIL, absolvent al Liceului Pedagogic din Galai, nvtor n comuna Tuluceti, unde a ninat un muzeu de istorie i un grup folcloric al btrnilor

    Valea Mrului 3 mai - 65 de ani de la naterea, n comuna Valea Mrului, jud. Galai, a profesorului de istorie Constantin DOCA-TRINCU, vicepreedinte al Filialei Ginta Latin - Fundaie Cultural 9 iunie - 30 de ani de la moartea, n Rmnicu Vlcea, a preotului Iosif GAFTON, absolvent al Seminarul Teologic din Galai, episcop al Eparhiei RmnicuIui i Argeului (n. 5 dec. 1896, sat Pueni, azi comuna Valea Mrului, jud. Galai)

    Vrlezi 13 aprilie - 70 de ani de la moartea, n comuna Vida, jud. Giurgiu, a compozitorului Ioan C. BOHOCIU, profesor la Liceul Vasile Alecsandri din Galai, dirijor al Corului Episcopiei i al Orchestrei Simfonice din Galai (n. 21 aug. 1874, sat Crieti, comuna Vrlezi, jud. Galai).

    Rzboi Francez n Primul Rzboi Mondial (d. 20 oct.

    ti, jud. Bacu)ti, jud. Bacu)ti, jud. Bacu)

    i la Paris (1889-1891), redactor al revistei

    Filialei Ginta Latin - Fundaie CulturalFilialei Ginta Latin - Fundaie CulturalFilialei Ginta Latin - Fundaie Cultural

    6 iunie

    (1984-1989), unul dintre fondatorii nvmntului de

  • http://www.bvau.ro/docs/asociatia/index.phpMartie 2014

    12Scnteieti pe linia timpului, n fotograile

    locuitorilor si (III) Continum parcursul iconografic n trecutul comunei Scnteieti cu imagini ale generaiilor de copii care au trecut prin colile comunei, acum oameni n toat rea care i aduc aminte cu nostalgie de otiile copilriei, de nvtorii i profesorii dragi, de zilele de practic agricol i de excursiile n pdurile din mprejurimi. Zilele n care stteau cumini n bnci, cu ochii aintii la domnul sau doamna nvtoare au rmas n urm i doar fotograile au rmas s stea mrturie acelor zile.

    1962, Fntnelecoala Gimnazial Fntnele

    Profesorul Frncu i elevii Izvoranu Alexandru, Basarab Melu, Basarab Maricel, Iancu Fnic, Bute Ilinca .a.

    (deintoarea fotografiei: Izvoranu Sofia)

    1960, ScnteietiProfesori ai colii Scnteieti:Profesorii: Procopie Constantin, Ionescu Gheorghe, Solomon Didina, Ftu Tudoria, Leu Gheorghe, Munteanu Ortenzia.(deintoarea fotografiei: Munteanu Ortenzia)

    1971, Fntnelecoala Gimnazial Fntnelenvtoarea Maria Tnase alturi de clasa a II-a B(deintorul fotografiei: Lungu Mihai)

    1963, ScnteietiProfesori ai colii ScnteietiDirectorul colii, Mircea Gherghe, profesorul de biologie Procopie Constantin, nvtoarea Procopie Clemansa, nvtoarea Munteanu Ortenzia, profesorul de educaie fizic Ftu Tudoria, profesorul de limba romn Leu George i clasa a II-a, promoia 1962-1963.(deintorul fotografiei: Munteanu Ortenzia)

    1970, Scnteieticoala Gimnazial Scnteieti

    nvtoarea Ocheanu Ecaterina i clasa I(deintoarea fotografiei: Borus Lenua)

  • Martie 2014http://www.bvau.ro/docs/asociatia/index.php

    13

    Ceap Oana,bibliotecar,

    Biblioteca Comunal Scnteieti

    1976, ScnteietiElevii clasei a III-a n Pdurea Mele, mpreun cu

    doamnele profesoare Bncil Elena i Marcu Dumitra.(deintoarea fotografiei: Borus Lenua)

    1982, ScnteietiElevii colii Gimnaziale Scnteieti n practic agricol (unul dintre elevi - Boros Cornel).(deintoarea fotografiei: Borus Lenua)

    1986, ScnteietiElevi ai colii Gimnaziale

    Scnteieti n practic agricol, la culesul viilor (n prima

    fotograe, elevii Cristescu Ctlin i Negraia Dnu).

    (deintoarea fotograei: Cristescu Vasilica)

    1974, ScnteietiSceneta Scufia roie jucat de copiii Stamate Ana (scufia),

    Boros Florentina (bunica), Damian Gabriela (mama), Leu Octavian (lupul), Diaconu Florin (vntorul).

    (deintoarea fotografiei: Borus Lenua)

    1974, ScnteietiSceneta La doctor jucat de copiii Leu Octavian i Diaconu Florin (doctorii), Boros Cornel (pacientul).(deintoarea fotografiei: Borus Lenua)

    1972, Fntnelecoala Gimnazial Fntnelenvtoarea Maria Chipirliu alturi de clasa a III-a A: Lungu Petric, Ciucur Costache, Grecu Ioana, Cioflan Paraschiv etc.(deintorul fotografiei: Lungu Mihai)

  • http://www.bvau.ro/docs/asociatia/index.phpMartie 2014

    14

    Biblioteca Oreneasc Grigore Hagiu i misiunea ei pentru comunitate

    Biblioteca Oreneasc Grigore Hagiu Tg. Bujor

    Misiunea unei biblioteci n continuu vrtej de informaii devine din ce n ce mai complex, deoarece i cerinele celor ce i trec pragul se diversific, utilizatorii fiind tot mai pretenioi, mai riguroi, dornici de informaii clare i la obiect. O bibliotec modern trebuie s-i orienteze activitatea spre servicii ct mai diversicate att pentru utilizatori, ct i pentru instituiile din comunitate. Elementul esenial l constituie att cantitatea i calitatea coleciilor, dar i alinierea la tehnologiile actuale. Din fericire, la Biblioteca Oreneasc Grigore Hagiu s-au produs schimbri radicale n ultima perioad. nfiinarea celor dou filiale, Moscu i Umbrreti, obinerea unui spaiu generos, cu mobilier ce ofer utilizatorului confort i bun dispoziie, implementarea Programului Biblionet, lumea n biblioteca mea au transformat-o cu rapiditate ntr-o bibliotec modern n care utilizatorul gsete i altceva dect mprumutul de carte. Faptul c biblioteca i cele dou liale sunt frecventate de un numr tot mai mare de locuitori ai comunitii, majoritatea utilizatori permaneni, ne dovedete c munca depus n bibliotec nu trece neobservat, ba, dimpotriv, se bucur de respectul comunitii. Proiecte ca: Un Job pentru fiecare, O carte citit, patru ore la calculator, Eti talentat? Arat!!!!, cursuri de iniiere IT, activitile desfurate n parteneriat cu cele patru instituii de nvmnt din localitate (ex. O ans pentru fiecare i coala, altfel) ne dau posibilitatea de a atrage ct mai muli utilizatori din rndul tuturor locuitorilor comunitii, dar n special a tineretului defavorizat, a minoritii rrome, astfel c la sfritul anului 2013 numrul cererilor de nscriere a crescut cu aproximativ 125 %. ns, aa cum bine spunea profesor dr. Gheorghe Bulu: Cartea este mijlocul necesar de a tri, o necesitate vital pentru omul nzestrat cu pasiunea cunoaterii adevrului i a noului, iar noi bibliotecarii avem menirea s o punem n valoare prin preocuparea permanent de a rennoi fondul bibliotecii, de a achiziiona noutile editoriale ori de cte ori apar, ns, din pcate, trebuie s recunoatem c ne este din ce n ce mai greu s facem acest lucru i care ne pun n postura de a veni n faa utilizatorului dornic de nouti cu replica: ...ne pare ru, nu v putem servi Spun aceste lucruri deoarece n ultimii doi ani, la Biblioteca G. Hagiu din Tg. Bujor achiziia de carte nu a excelat. Dei ne confruntm cu serioase probleme nanciare, n anul 2013 am continuat politica de atragere a publicului

    larg ctre bibliotec prin organizarea unui numr nsemnat de aciuni. Am organizat activiti cu copiii sub form de concursuri de recitri i creaie literar, spectacole cu diverse teme etc., (ex. concursul Dor de Eminescu i Oraul Tg. Bujor - Prezent i viitor, n lumea povetilor etc.), care au avut ca scop formarea atitudinii pozitive fa de bibliotec, a deprinderilor de lectur permanent, dar i educarea unui utilizator constant, del, interesat, pregtit. Manifestri ca Festivalul Naional de Poezie Grigore Hagiu, lansarea volumului Valori ale spiritului bujorean autor Flori Rodica Tighici-Iacomi, expoziia

  • Martie 2014http://www.bvau.ro/docs/asociatia/index.php

    15

    Bibliotecar, Blaga Vica

    de pictur avnd-o ca autor pe Crengua Macarie, gzduit de biblioteca noastr timp de 20 de zile, au atras un public numeros, dornic de cultur, att din oraul nostru, ct i din mprejurimi. Ne-am obinuit ca ziua de 27 septembrie s o asociem cu ziua poetului nscut pe meleaguri bujorene, Grigore Hagiu, s primim oaspei dragi, fii ai oraului, personaliti din domeniul culturii, artei, prieteni ai lui Grigore, oameni ce-i apreciaz i

    ndrgesc opera. Am fost onorai s avem n mijlocul nostru ca invitai pe d-nii acad. Mihai Cimpoi, critic i istoric literar, redactor literar i eseist basarabean, acad. dr. Constantin Gh. Marinescu, prof. univ. dr. Vasile Burlui, prof. univ. i redactor-ef la revista Lumin lin din New York d-na Mihaela Albu i muli alii. Pentru viitor, Biblioteca Oreneasc Grigore Hagiu i propune ca principal obiectiv achiziia de carte, capitol la care suntem decitari, continuarea i mbuntirea proiectelor ncepute, modernizarea i diversicarea serviciilor bibliotecii care au ca scop apropierea de comunitatea local, astfel ca instituia noastr s fie privit ca un centru cultural, educaional, un spaiu n care ceteanul s vin cu plcere pentru un moment de recreere.

    ndrgesc opera. Am fost onorai s avem n mijlocul

    Aspecte de la Festivalul Naional

    de poezieGrigore Hagiu

    (27 septembrie 2013)

    Aspecte de la lansarea volumului Valori ale spiritului

    bujorean (18 septembrie 2013)

    Aspecte de la Filialele Bibliotecii Municipale Grigore Hagiu Tg. Bujor

  • http://www.bvau.ro/docs/asociatia/index.phpMartie 2014

    16

    Meniuni Drguu Rare, clasa a VII a A, coala Gimnazial Iorgu Iordan Apune pe dealuri; Truic Teodora, clasa a VIII a A, coala Gimnazial Iorgu Iordan Fecioara n alb;

    Pogor Cristina, clasa a VIII a B, coala Gimnazial Iorgu Iordan La poalele crngului;

    Cioclu Maia-Cosmina, clasa pregtitoare A, coala Gimnazial Dimitrie Sturdza - Apune soarele pe dealuri i Cntec uitat.Picturile inspirate ale micilor artiti vor

    rmne expuse pe simezele galeriei pn pe data de 15 februarie.

    Juriul pentru seciunea recitri i creaii proprii a fost format din: prof. Eleonora Stamate, prof. Mihaela Gohorianu (Club Art), bibliotecar Cornelia Balaur (Biblioteca Mun. tefan Petic Tecuci).

    La seciunea de creaie s-au acordat dou premii speciale :

    Hurdubae Andra, clasa a VI a A, coala Gimnazial Iorgu Iordan - Iubita mea, toamn;

    Iacob Andreea, clasa a IX-a B Lui Petic.Premianii concursului de recitri sunt:

    VII a A, coala Gimnazial Iorgu Iordan dealuri;clasa a VIII a A, coala Gimnazial Iorgu Iordan

    Talentul celor ce iubesc literatura i artele plastice este rspltit la Biblioteca Municipal tefan Petic

    Biblioteca Municipal Tecuci

    Pe data de 22 ianuarie 2014, Galeria Helios a Bibliotecii Municipale din Tecuci a rsunat de versurile poetului tefan Petic, recitate de elevi, versuri care au fost sursa de inspiraie i pentru expoziia de desene de pe simeze. La aniversarea a 137 de ani de la naterea primului poet simbolist, colectivul bibliotecii cu sprijinul doamnei lect. univ. dr. Nicoleta Clina Presur, descendent din familia lui tefan Petic, a organizat o serie de manifestri omagiale dedicate poetului, constnd ntr-un concurs de recitri din creaia poetului i un altul de creaie literar i plastic inspirat din opera poetului, concurs dotat cu premii n bani i cri. Suportul material al acestor concursuri a fost asigurat, la fel ca i la Ziua Bibliotecii din octombrie 2013, prin generozitatea doamnei Nicoleta Clina Presur. Rspunznd invitaiei adresate de doamna manager Daniela Grigora, la aceast manifestare s-au nscris elevi de la: coala Gimnazial Iorgu Iordan- coord. prof. Ecaterina Jalb i prof. Constantin Ila, coala Gimnazial t. O. Iosif - coord. Daniela Palade, Liceul Tehnologic Ovid Caledoniu coord. Crina opa i Elena Huian, Liceul Tehnologic Elena Caragiani, Colegiul Naional de Agricultur i Economie - coord. prof. Daniela Lungu. Ca urmare a unei bune mediatizri a evenimentului, printre participanii la activitate s-a numrat i doamna prof. Ileana Tulic - fiica poetului Ovid Caledoniu, care a venit cu un material interesant din presa vremii, scris de tatl su despre poetul tefan Petic. Juriul pentru seciunea desene a fost format din: prof. Ioni Bebea (Clubul Copiilor Tecuci), prof. Poliana Rusu (Colegiul Naional Calistrat Hoga) i bibliotecar Daniela Ignat (Biblioteca Mun. tefan Petic Tecuci). Premianii concursului de desene sunt:premiul I - Moraru Miruna, clasa a VIII a A, coala GimnazialIorgu Iordan - Fecioara n alb;premiul II - Seciu Emanuel, clasa a VI a A, coala Gimnazial Iorgu Iordan Fecioara n alb i Furtun;premiul III - Plea Andreea, clasa a VIII a A, coala Gimnazial Iorgu Iordan Poeme dulci de vise, poeme de petale;

  • Martie 2014http://www.bvau.ro/docs/asociatia/index.php

    17

    Biblioteca Municipal tefan Petic Tecuci a marcat n acest an, pe 11 februarie 2014, n cadrul Compartimentului ,,Centrul de Internet pentru Public, Ziua Siguranei pe Internet (Safer Internet Day 2014), eveniment de anvergur european desfurat anual sub egida reelei europene INSAFE.

    Am dorit ca aceast zi s e adus la cunotina utilizatorilor i prin distribuirea de pliante, realizate n cadrul instituiei, pliante coninnd sfaturi utile pentru o navigare n siguran pe Internet, pentru o utilizare responsabil a tehnologiilor i serviciilor online, a telefoanelor mobile, n special de ctre copii i adolesceni, dar i contientizarea i educarea acestora asupra riscurilor navigrii virtuale.

    O alt problem de actualitate este fenomenul de bullying- fenomen care, dei, prea puin mediatizat, exist foarte multe cazuri n viaa de zi cu zi. De aceea, n colaborare cu doamna psihoterapeut Luminia Byte,

    Internetul - prieten sau duman ?

    premiul I Boga Teodor, clasa a XII-a C, Lic. Tehn. Elena Caragiani;

    premiul II- Bosnea-Daiana, clasa a VIII a B, coala Gimnazial Iorgu Iordan;

    premiul III- Stoleru Denisa, clasa a VI a A, coala Gimnazial Iorgu Iordan.Meniuni:

    Preda Irina, clasa a VI a A, coala Gimnazial Iorgu Iordan - ntiul rol;

    Buruian Miruna, clasa a VIII a B, coala Gimnazial Iorgu Iordan Desprire;

    Tbcaru George, clasa a XII-a, Liceul Tehnologic Ovid Caledoniu;

    Iacob Andreea, clasa a IX-a B, Colegiul Naional de Agricultur i Economie;

    Creu Iulia, clasa a VII-a B, coala Gimnazial t.O. Iosif .

    La anunarea premiilor acordate pentru creaiile personale ale elevilor, doamna prof. Eleonora Stamate, preedinta Societii Culturale tefan Petic 2007 i a revistei Tecuciul Literar Artistic, a

    declarat deschise lucrrile Cenaclului Literar - Artistic tefan Petic dedicat copiilor ntre 10 18 ani. Copiii care s-au prezentat n concurs la seciunea creaie

    au devenit primii membri ai cenaclului literar, iar cei ce-i doresc participarea la lucrrile acestuia se pot adresa instituiei noastre pentru mai multe informaii.

    Participanii la manifestrile dedicate lui tefan Petic i-au artat dorina continurii activitilor de acest gen. Aceast dorin se armonizeaz cu inteniile

    bibliotecii noastre care dorete ncununarea acestor eforturi printr-o manifestare de mare anvergur, programat n luna octombrie a acestui an, cnd se vor comemora 110 ani de la moartea poetului. Atunci, cu sprijinul aceleai inimoase Nicoleta Clina-Presur care are n pregtire i un volum omagial dedicat lui tefan Petic, i invitm pe toi cei apropiai n inim i n spirit de biblioteca noastr s ni se alture n omagierea celui supranumit primul poet simbolist autentic din literatura romn.

    miercuri, 12 februarie 2014, n Sala de Lectur Hortensia Papadat-Bengescu a Bibliotecii Municipale am organizat o dezbatere pe tema Hai s vorbim despre dreptul

    tu de a spune NU cnd eti hruit, n scopul contientizrii fenomenului de bullying, ntlnire la care au participat elevi ai Colegiului Naional de Agricultur i Economie, clasa a XII-a i elevi ai colii Gimnaziale Ion Petrovici, cls. a VIII-a nsoii de cadrele didactice.

    ntlnirea a venit ca o continuare a evenimentului din ziua precedent deoarece cyberbullying-ul, reprezint

    un fenomen de agresare a cuiva, din spatele unui calculator sau al unui alt instrument prin care lumea poate comunica. Doamna psiholog le-a prezentat elevilor fapte reale de agresivitate psihic, sftuindu-i n acelai timp ce pot s fac pentru stoparea bullying-ului, n cazul n care sunt

    martorii unor astfel de evenimente sau chiar victime.

    Daniela Grigora, Director al Bibliotecii Municipale tefan Petic Tecuci

    un fenomen de agresare a cuiva, din spatele unui calculator sau al unui alt instrument prin care lumea poate comunicaDoamna psiholog le-a prezentat elevilor fapte reale de agresivitate psihic, sftuindu-i n acelai timp ce pot s fac pentru stoparea bullying-ului, n cazul n care sunt

    tu de a spune NU cnd eti hruit, n scopul contientizrii fenomenului de bullying, ntlnire la care au participat elevi ai Colegiului Naional de Agricultur i Economie, clasa a XII-a i elevi ai colii Gimnaziale Ion Petrovici, cls. a VIII-a nsoii de cadrele didactice.

    a evenimentului din ziua precedent deoarece

  • Biroul executiv al Filialei Galai a ANBPR:Zanr Ilie, preedinte, [email protected] Geta Eimie, vicepreedinte (BVAU), [email protected] Topora, membru (BVAU), [email protected] Manuela Cepraga, membru (Tecuci), [email protected] Blaga, membru (Tg. Bujor), [email protected] Marus, membru (Grivia), [email protected] Gudan, membru (Ghidigeni), [email protected]

    Publicaie editat de Filiala Galai a ANBPR

    ANBPR. Filiala Galai800208, Galai, Mihai Bravu nr. 16, Tel: 0236/411037; Fax: 0236/311060

    Director: ZANFIR ILIERedactor ef: Camelia ToporaRedactori: Geta Eimie, Manuela Cepraga, Vica Blaga, Georgeta Marus, Mihaela GudanSecretar de redacie: Ioana ChicuMachetare: Camelia Topora

    18

    Vineri, 24 ianuarie 2014, ora 13.00, n incinta Bibliotecii Comunale Scnteieti, a avut loc o activitate cultural-educativ sub titulatura Hai s dm

    mn cu mn!, dedicat aniversrii a 155 de ani de la Unirea Principatelor Romne. La aceast activitate au participat elevi ai colii Gimnaziale din localitate, sub ndrumarea bibliotecarei Oana Ceap. S-a urmrit cunoaterea importanei i semnificaiei istorice a zilei de 24 Ianuarie, familiarizarea cu personaliti ale istoriei noastre, date referitoare la premisele Unirii, precum i evocarea

    personalitii domnitorului Alexandru Ioan Cuza.

    Participanii au realizat un colaj de costume populare romneti i o expoziie cu imagini i informaii obinute cu ajutorul noilor

    tehnologii, puse la dispoziie de programul Biblionet. Fiecare din ei au primit cte un pliant cu fotograa domnitorului i date referitoare la personalitatea acestuia. Bucuroi de reuit i de evenimentul srbtorit, la sfritul activitii elevii au interpretat cntecul patriotic Hora Unirii de Vasile Alecsandri.

    bibliotecar Oana Ceap

    Biblioteca Comunal GriviaBiblioteca Comunal Grivianchinare la Luceafr

    A devenit o tradiie ca n fiecare an, pe 15 Ianuarie, s avem o zi dedicat lui Eminescu, n care s aducem omagiu celui care a fost ,,Luceafrul poeziei romneti.

    Programul artistic dedicat marelui poet naional a stat sub semnele luminii, sunetului, culorii, cuvntului. Elevii clasei a VII-a condui de d-na profesoar Constana Mihalache, au pregtit poezii, cntece, note biograce, audiii i un concurs pe aceast tem. Pe lng cunoaterea biograei i operei marelui poet, cultivarea dragostei i a respectului pentru Mihai Eminescu i a operei lui, precum i pentru limba romn, elevii au trit sentimentul patriotic transmis de mesajul creaiilor poetului. Mihai Eminescu, cel mai mare poet al neamului romnesc, s-a nscut pe 15 ianuarie 1850, n Botoani. nc de copil a cunoscut farmecul pdurilor i al izvoarelor de pe moia printeasc de la Ipoteti. Tot acolo a cunoscut vraja folclorului i suflul curat i duios al romnului. Mihai ntrzia adesea n cte un bordei de ran, ascultnd cu ncntare poveti, snoave, ghicitori care l-au urmrit toat viaa pe poet i de care i aducea aminte cu mare drag i nostalgie.

    nc de pe bncile colii primare de la Cernui, Eminescu d dovad de o sensibilitate deosebit. Aici, el st n gazd la profesorul de limba romn, Aron Pumnul. Acesta i insufl viitorului poet dragostea fa de ar i de popor, fa de frumuseile patriei. De altfel, multe din poeziile poetului fr pereche i au inspiraia din frumuseile naturii patriei. Rdcinile viziunii lirice adnc npte n spiritualitatea poporului din care s-a nscut sunt mrturisite chiar de Eminescu ntr-o nsemnare fcut pe marginea unui manuscris: ,,Dumnezeul geniului m-a sorbit din popor cum soarbe soarele un nour de aur din marea de amar. Prin ceea ce a scris, Mihai Eminescu, de-a lungul scurtei sale existene, a fcut s fie cunoscut, n toat lumea, devenind simbolul nostru naional. Poeziile lui au fost traduse n multe limbi ale lumii, fcnd cunoscut Romnia. ,,i pentru c toate acestea /Trebuiau s poarte un nume,/Un singur nume/Li s-a spus Eminescu!

    bibliotecar Georgeta Marus

    mn cu mn!, dedicat aniversrii a 155 de ani de la Unirea Principatelor Romne.La aceast activitate au participat elevi

    ai colii Gimnaziale din localitate, sub ndrumarea bibliotecarei Oana Ceap. S-a urmrit cunoaterea importanei i semnificaiei istorice a zilei de 24 Ianuarie, familiarizarea cu personaliti ale istoriei noastre, date referitoare la premisele Unirii, precum i evocarea

    romnesc, s-a nscut pe 15 ianuarie 1850, n Botoani. nc

    personalitii domnitorului Alexandru Ioan Cuza.

    Biblioteca Comunal ScnteietiHai s dm mn cu mn!Hai s dm mn cu mn!

    au realizat un colaj de costume populare romneti i o expoziie cu imagini i informaii obinute cu ajutorul noilor

    tehnologii, puse la dispoziie de programul Biblionet.