Anthony de Mello-Constienta Capcanele Si Sansele Realitatii

107
ANTHONY DE MELLO CONŞTIEN A Ţ Capcanele şi şansele realit ii ăţ Traducere Monica Vişan CUVÂNT ÎNAINTE Cu ocazia unei adun ri între prieteni, lui Tony de Mello i s-a cerut s spun câteva ă ă ă cuvinte despre natura muncii sale. El s-a ridicat şi a spus o poveste pe care a repetat-o mai târziu în conferin e şi pe care o ve i recunoaşte în cartea sa „Cântecul p s rii". ţ ţ ăă Spre uimirea mea, el mi-a spus c aceast poveste este va-labil şi pentru mine. ă ă ă Un om a g sit un ou de vultur şi l-a pus în cuibarul unei g ini de curte. Puiul de ă ă vultur a ieşit din ou o data cu puii de g ina şi a crescut împreun cu ei. ă ă Toat via a lui, vulturul a f cut ceea ce au f cut şi puii de curte, crezând c este ă ţ ă ă ă pui de curte. A scurmat p mântul dup viermi şi insecte. A clonc nit şi a cotcod cit. ă ă ă ă D dea din aripi şi zbura un pic în aer. ă Anii au trecut şi vulturul a îmb trânit foarte tare. într-o zi el a v zut o pas re ă ă ă splendid deasupra lui, pe cerul far nori. ă ă Aceasta plana într-o gra ioas m re ie printre curen ii puternici, abia b tând din ţ ă ă ţ ţ ă aripile sale viguroase, aurii. B trânul vultur privi în sus cu venera ie. „ Cine e acesta? ", a întrebat el. ă ţ „Acesta este vulturul, regele p s rilor", i-a spus vecinul s u. „El apar ine Cerului. ăă ă ţ Noi apar inem P mântului - noi suntem g ini". Şi astfel vulturul a tr it şi a murit ca o ţ ă ă ă g in , pentru c asta a crezut c este. ă ă ă ă Uimit? La început m-am sim it pur şi simplu jignit! Oare m asemuia el, în public, ţ ă cu un pui de g in ? într-un fel - şi da şi nu. Insult ? în nici un caz! Acesta nu era felul lui ă ă ă Tony. Dar ne spunea mie şi celorlal i oameni c , în ochii lui, eu eram „un vultur auriu", ţ ă inconştient de în l imile la care m puteam avânta. Aceast poveste m-a f cut s în eleg ăţ ă ă ă ă ţ valoarea omului, adev rata sa iubire şi respectul fa de oameni - şi s spun mereu ă ţă ă adev rul. în aceasta consta munca sa - în trezirea oamenilor la realitatea m re iei lor. ă ă ţ Acesta era Tony de Mello, în forma lui cea mai bun , proclamând mesajul „trezirii", ă v zând lumina care suntem pentru noi şi pentru ceilal i, recunoscând c suntem mai buni ă ţ ă decât o ştiam. S p strez viu spiritul cuvintelor sale şi s sus in spontaneitatea sa în fa a unui ă ă ă ţ ţ public receptiv, folosindu-m de cuvântul scris - aceasta a fost sarcina mea, dup ă ă moartea lui. Mul umit minunatului sprijin de care m-am bucurat din partea lui George ţ ă McCauley, S.J., Joan Brady, John Culkin şi a altora, mult prea numeroşi pentru a-i numi, am surprins în mod minunat, în paginile care urmeaz , orele emo ionante, distractive şi ă ţ provocatoare pe care Tony le-a petrecut comunicând cu oameni adev ra i. ă ţ

description

Spiritual

Transcript of Anthony de Mello-Constienta Capcanele Si Sansele Realitatii

Page 1: Anthony de Mello-Constienta Capcanele Si Sansele Realitatii

ANTHONY DE MELLO

CONŞTIEN AŢ

Capcanele şi şansele realit iiăţ

Traducere Monica Vişan

CUVÂNT ÎNAINTE

Cu ocazia unei adun ri între prieteni, lui Tony de Mello i s-a cerut s spun câtevaă ă ă

cuvinte despre natura muncii sale. El s-a ridicat şi a spus o poveste pe care a repetat-o

mai târziu în conferin e şi pe care o ve i recunoaşte în cartea sa „Cântecul p s rii".ţ ţ ă ă

Spre uimirea mea, el mi-a spus c aceast poveste este va-labil şi pentru mine.ă ă ă

Un om a g sit un ou de vultur şi l-a pus în cuibarul unei g ini de curte. Puiul deă ă

vultur a ieşit din ou o data cu puii de g ina şi a crescut împreun cu ei.ă ă

Toat via a lui, vulturul a f cut ceea ce au f cut şi puii de curte, crezând c esteă ţ ă ă ă

pui de curte. A scurmat p mântul dup viermi şi insecte. A clonc nit şi a cotcod cit.ă ă ă ă

D dea din aripi şi zbura un pic în aer.ă

Anii au trecut şi vulturul a îmb trânit foarte tare. într-o zi el a v zut o pas reă ă ă

splendid deasupra lui, pe cerul far nori.ă ă

Aceasta plana într-o gra ioas m re ie printre curen ii puternici, abia b tând dinţ ă ă ţ ţ ă

aripile sale viguroase, aurii.

B trânul vultur privi în sus cu venera ie. „ Cine e acesta? ", a întrebat el.ă ţ

„Acesta este vulturul, regele p s rilor", i-a spus vecinul s u. „El apar ine Cerului.ă ă ă ţ

Noi apar inem P mântului - noi suntem g ini". Şi astfel vulturul a tr it şi a murit ca oţ ă ă ă

g in , pentru c asta a crezut c este.ă ă ă ă

Uimit? La început m-am sim it pur şi simplu jignit! Oare m asemuia el, în public,ţ ă

cu un pui de g in ? într-un fel - şi da şi nu. Insult ? în nici un caz! Acesta nu era felul luiă ă ă

Tony. Dar ne spunea mie şi celorlal i oameni c , în ochii lui, eu eram „un vultur auriu",ţ ă

inconştient de în l imile la care m puteam avânta. Aceast poveste m-a f cut s în elegă ţ ă ă ă ă ţ

valoarea omului, adev rata sa iubire şi respectul fa de oameni - şi s spun mereuă ţă ă

adev rul. în aceasta consta munca sa - în trezirea oamenilor la realitatea m re iei lor.ă ă ţ

Acesta era Tony de Mello, în forma lui cea mai bun , proclamând mesajul „trezirii",ă

v zând lumina care suntem pentru noi şi pentru ceilal i, recunoscând c suntem mai buniă ţ ă

decât o ştiam.

S p strez viu spiritul cuvintelor sale şi s sus in spontaneitatea sa în fa a unuiă ă ă ţ ţ

public receptiv, folosindu-m de cuvântul scris - aceasta a fost sarcina mea, după ă

moartea lui. Mul umit minunatului sprijin de care m-am bucurat din partea lui Georgeţ ă

McCauley, S.J., Joan Brady, John Culkin şi a altora, mult prea numeroşi pentru a-i numi,

am surprins în mod minunat, în paginile care urmeaz , orele emo ionante, distractive şiă ţ

provocatoare pe care Tony le-a petrecut comunicând cu oameni adev ra i.ă ţ

Page 2: Anthony de Mello-Constienta Capcanele Si Sansele Realitatii

Bucura i-v de carte. L sa i cuvintele s vi se strecoare în suflet şi asculta i - dupţ ă ă ţ ă ţ ă

cum v-ar sugera şi Tony - cu inima.

Asculta i-i poveştile şi vi le ve i auzi pe ale voastre.ţ ţ

V las acum cu Tony - un ghid spiritual, un prieten pe care îl ve i avea pe via .ă ţ ţă

J. Francis Stroud, S. J.

Centrul de Spiritualitate De Mello Universitatea Fordbam Bronx, New York

DESPRE TREZIRE

Spiritualitate înseamn trezire. Majoritatea oamenilor, chiar dac nu o ştiu, suntă ă

adormi i. Ei s-au n scut adormi i, tr iesc adormi i, se c s toresc în somn, nasc copii înţ ă ţ ă ţ ă ă

somn, mor în somn - far s se trezeasc vreodat . Nu în eleg niciodat farmecul şiă ă ă ă ţ ă

frumuse ea acestui lucru pe care noi îl numim existen uman . Şti i c to i misticii -ţ ţă ă ţ ă ţ

catolici, creştini, necreştini, indiferent de credin , indiferent de religie - sunt unanimiţă

într-un singur lucru: c totul e bine, totul e bine. Chiar dac totul e o harababur , totulă ă ă

este bine.

Ciudat paradox, desigur. Dar, în mod tragic, majoritatea oamenilor nu ajung să

vad c totul este bine, pentru c sunt adormi i. Au doar un coşmar.ă ă ă ţ

Anul trecut, la televiziunea spaniol am auzit o poveste despre un b rbat care bateă ă

la uşa fiului s u. „Jamie", spune el, „trezeşte-te!" Jamie r spunde: „Nu vreau s m scol,ă ă ă ă

tat ." Tat l strig , „Scoal -te, trebuie s mergi la şcoal ." Jamie spune: „Nu vreau să ă ă ă ă ă ă

merg la şcoal ." „De ce nu?", întreab tat l. „Din trei motive", spune Jamie. „Primul,ă ă ă

pentru c e atât de plictisitor; al doilea, copiii m tachineaz ; şi al treilea, pentru c ur scă ă ă ă ă

şcoala".

Şi tat l îi spune: „Ei bine, eu î i voi da trei motive pentru careă ţ trebuie s mergi laă

şcoal . Primul, pentru c este responsabilitatea ta; al doilea, pentru c ai patruzeci şiă ă ă

cinci de ani şi al treilea, pentru c eşti directorul şcolii." Trezeşte-te , trezeşte-te! Aiă

crescut.

Eşti prea mare s fii adormit. Trezeşte-te! înceteaz s te mai joci cu juc riile.ă ă ă ă

Cei mai mul i oameni î i spun c vor s treac de gr dini - dar s nu-i crezi. Nu-iţ ţ ă ă ă ă ţă ă

crede! Tot ce vor de la tine este s le repari juc riile stricate. „D -mi înapoi so ia. D -miă ă ă ţ ă

înapoi slujba. D -mi înapoi banii. D -mi înapoi reputa ia mea, succesul meu." Asta esteă ă ţ

ce vor ei; vor alte juc rii în locul celor vechi.ă

Atât. Chiar şi cel mai bun psiholog î i va spune c oamenii nu vor cu adev rat s fieţ ă ă ă

vindeca i. Ceea ce vor este alinare; vindecarea este dureroas .ţ ă

Trezirea este nepl cut , s ştii. Te sim i bine şi confortabil în pat. E enervant s fiiă ă ă ţ ă

trezit. Acesta este motivul pentru care în eleptul, guru, nu va încerca s trezeascţ ă ă

Page 3: Anthony de Mello-Constienta Capcanele Si Sansele Realitatii

oamenii. Sper c voi fi în elept aici şi nu voi încerca vreodat s v trezesc, dac sunte iă ţ ă ă ă ă ţ

adormi i. în definitiv, nu este treaba mea, chiar dac v spun câteodat : „Trezi i-v !"ţ ă ă ă ţ ă

Datoria mea este s -mi fac treaba, s -mi fac num rul.ă ă ă

Dac profita i de pe urma acestui lucru, bine; dac nu, foarte r u! Cum spun arabii:ă ţ ă ă

„Natura ploii este aceeaşi, dar ea face s creasc şi spini în mlaştini şi flori în gr dini."ă ă ă

V VoiĂ FI DE FOLOS LA ACEST SEMINAR?

Crede i c voi fi de folos cuiva? Nu! O, nu, nu, nu, nu, nu! S nu v aştepta i s fiuţ ă ă ă ţ ă

de folos cuiva. Cum nici eu nu m aştept s d unez cuiva. Dac sunte i influen a i, voi a iă ă ă ă ţ ţ ţ ţ

f cut-o; şi dac a i fost ajuta i, voi a i facut-o. Chiar voi a i facut-o! Crede i c oamenii vă ă ţ ţ ţ ţ ţ ă ă

ajut ? Nu v ajut . Crede i c oamenii v sprijin ?ă ă ă ţ ă ă ă

Nu v sprijin .ă ă

Intr-un grup de terapie pe care îl conduceam la un moment dat era o femeie. O

c lug ri . Mi-a spus: „Nu m simt sprijinit de maica superioar ." Aşadar, i-am spus: „Ceă ă ţă ă ă ă

vrei s zici cu asta?" Şi ea mi-a r spuns: „Ei bine, maica superioar , cea local , nu apareă ă ă ă

niciodat la cursurile de ini iere pentru novicele pe care le conduc. Niciodat nu-mi spuneă ţ ă

un cuvânt de apreciere." Eu i-am spus: „Bine, hai s juc m o scenet . S zicem c oă ă ă ă ă

cunosc pe maica superioar local . De fapt, s zicem c ştiu exact ce gândeşte eaă ă ă ă

despre tine. Deci î i spun (jucând rolul maicii superioare locale): ,Ştii Mary, motivul pentruţ

care eu nu vin acolo unde eşti tu, este c e singurul loc din provincie f r necazuri - fară ă ă ă

probleme. Ştiu c tu îl supraveghezi, deci totul este bine.' Cum te sim i acum?" Ea mi-aă ţ

spus, „M simt minunat." Apoi i-am spus, „Vrei s ieşi din camer pentru un minut sauă ă ă

dou ? Aceasta face parte din exerci iu."ă ţ

Aşa a şi f cut. în timp ce era afar , le-am spus celorlal i din grupul de terapie: „Euă ă ţ

mai sunt înc maica superioar local , bine? Mary, care tocmai a ieşit, este cel mai slabă ă ă

administrator încep tor din câ i am avut vreodat în întreaga istorie a locului.ă ţ ă

De fapt, motivul pentru care nu merg la ini iere este c nu-mi place deloc ceea ceţ ă

face. E pur şi simplu groaznic. Dar dac îi spun adev rul, asta nu le va face pe noviceă ă

decât s sufere şi mai mult. Vom aduce pe cineva s -i ia locul într-un an sau doi;ă ă

preg tim pe cineva. în acelaşi timp, m-am gândit s -i spun acele lucruri drâgu e, pentruă ă ţ

a o face s continue. Ce crede i despre asta?" Ei au r spuns: „Ei bine, era singurul lucruă ţ ă

pe care puteai s -l faci în situa ia asta." Dup aceea am readus-o pe Mary în grup şi amă ţ ă

întrebat-o dac se mai sim ea la fel de minunat. „O, da," a spus. S rmana Mary! Credeaă ţ ă

c este sprijinit , când, de fapt, nu era. Ideea e c majoritatea sentimentelor şiă ă ă

gândurilor noastre le evoc m noi înşine în capul nostru, inclusiv treaba asta cu oameniiă

care ne ajut .ă

Crede i c voi îi ajuta i pe oameni pentru c v sunt dragi? Ei bine, am s v spunţ ă ţ ă ă ă ă

ceva. Niciodat nu iubi i pe nimeni. Sunte i doar îndr gosti i de ideea preconceput şiă ţ ţ ă ţ ă

Page 4: Anthony de Mello-Constienta Capcanele Si Sansele Realitatii

plin de speran despre acea persoan . Sta i o clip şi gândi i-v : Nu iubi i niciodat peă ţă ă ţ ă ţ ă ţ ă

nimeni, ci sunte i îndr gosti i de ideea preconceput despre acea persoan . Nu aşa seţ ă ţ ă ă

întâmpl când sentimentul de afec iune se r ceşte? Ideea voastr se schimb , nu-i aşa?ă ţ ă ă ă

„Cum ai putut s m dezam geşti, când eu am avut atâta încredere în tine?", îiă ă ă

spui cuiva. Chiar ai avut încredere în acel om?

Tu n-ai avut niciodat încredere în nimeni. Las-o balt . Asta face parte din sp lareaă ă ă

creierului de c tre societate. Tu n-ai încredere în nimeni, niciodat . Tu crezi doar înă ă

judecata ta despre acea persoan . Deci, de ce te mai plângi? Adev rul este c nu- i placeă ă ă ţ

s spui: ,Modul meu de a judeca a fost greşit.' Nu este foarte m gulitor pentru tine, nu-iă ă

aşa? Aşa c preferi s spui: „Cum ai putut s m dezam geşti?"ă ă ă ă ă

Deci, iat ce se întâmpl : Oamenii nu vor s se maturizeze cu adev rat, oameniiă ă ă ă

nu vor s se schimbe cu adev rat, oamenii nu vor s fie ferici i cu adev rat. Aşa cum mi-ă ă ă ţ ă

a spus odat cineva, cu mult în elepciune: „Nu încerca s -i faci ferici iă ă ţ ă ţ

Atât. Chiar şi cel mai bun psiholog î i va spune c oamenii nu vor cu adev rat s fieţ ă ă ă

vindeca i. Ceea ce vor este alinare; vindecarea este dureroas .ţ ă

Trezirea este nepl cut , s ştii. Te sim i bine şi confortabil în pat. E enervant s fiiă ă ă ţ ă

trezit. Acesta este motivul pentru care în eleptul, guru, nu va încerca s trezeascţ ă ă

oamenii. Sper c voi fi în elept aici şi nu voi încerca vreodat s v trezesc, dac sunte iă ţ ă ă ă ă ţ

adormi i. în definitiv, nu este treaba mea, chiar dac v spun câteodat : „Trezi i-v !"ţ ă ă ă ţ ă

Datoria mea este s -mi fac treaba, s -mi fac num rul.ă ă ă

Dac profita i de pe urma acestui lucru, bine; dac nu, foarte r u! Cum spun arabii:ă ţ ă ă

„Natura ploii este aceeaşi, dar ea face s creasc şi spini în mlaştini şi flori în gr dini."ă ă ă

VĂ VOI FI DE FOLOS LA ACEST SEMINAR?

Crede i c voi fi de folos cuiva? Nu! O, nu, nu, nu, nu, nu! S nu v aştepta i s fiuţ ă ă ă ţ ă

de folos cuiva. Cum nici eu nu m aştept s d unez cuiva. Dac sunte i influen a i, voi a iă ă ă ă ţ ţ ţ ţ

facut-o; şi dac a i fost ajuta i, voi a i facut-o. Chiar voi a i facut-o! Crede i c oamenii vă ţ ţ ţ ţ ţ ă ă

ajut ? Nu v ajut . Crede i c oamenii v sprijin ?ă ă ă ţ ă ă ă

Nu v sprijin .ă ă

într-un grup de terapie pe care îl conduceam la un moment dat era o femeie. O

c lug ri . Mi-a spus: „Nu m simt sprijinit de maica superioar ." Aşadar, i-am spus: „Ceă ă ţă ă ă ă

vrei s zici cu asta?" Şi ea mi-a r spuns: „Ei bine, maica superioar , cea local , nu apareă ă ă ă

niciodat la cursurile de ini iere pentru novicele pe care le conduc. Niciodat nu-mi spuneă ţ ă

un cuvânt de apreciere." Eu i-am spus: „Bine, hai s juc m o scenet . S zicem c oă ă ă ă ă

cunosc pe maica superioar local . De fapt, s zicem c ştiu exact ce gândeşte eaă ă ă ă

despre tine. Deci î i spun (jucând rolul maicii superioare locale): ,Ştii Mary, motivul pentruţ

care eu nu vin acolo unde eşti tu, este c e singurul loc din provincie f r necazuri - fară ă ă ă

Page 5: Anthony de Mello-Constienta Capcanele Si Sansele Realitatii

probleme. Ştiu c tu îl supraveghezi, deci totul este bine.' Cum te sim i acum?" Ea mi-aă ţ

spus, „M simt minunat." Apoi i-am spus, „Vrei s ieşi din camer pentru un minut sauă ă ă

dou ? Aceasta face parte din exerci iu."ă ţ

Aşa a şi f cut. în timp ce era afar , le-am spus celorlal i din grupul de terapie: „Euă ă ţ

mai sunt înc maica superioar local , bine? Mary, care tocmai a ieşit, este cel mai slabă ă ă

administrator încep tor din câ i am avut vreodat în întreaga istorie a locului.ă ţ ă

De fapt, motivul pentru care nu merg la ini iere este c nu-mi place deloc ceea ceţ ă

face. E pur şi simplu groaznic. Dar dac îi spun adev rul, asta nu le va face pe noviceă ă

decât s sufere şi mai mult. Vom aduce pe cineva s -i ia locul într-un an sau doi;ă ă

preg tim pe cineva. în acelaşi timp, m-am gândit s -i spun acele lucruri dr gu e, pentruă ă ă ţ

a o face s continue. Ce crede i despre asta?" Ei au r spuns: „Ei bine, era singurul lucruă ţ ă

pe care puteai s -l faci în situa ia asta." Dup aceea am readus-o pe Mary în grup şi amă ţ ă

întrebat-o dac se mai sim ea la fel de minunat. „O, da," a spus. S rmana Mary! Credeaă ţ ă

c este sprijinit , când, de fapt, nu era. Ideea e c majoritatea sentimentelor şiă ă ă

gândurilor noastre le evoc m noi înşine în capul nostru, inclusiv treaba asta cu oameniiă

care ne ajut .ă

Crede i c voi îi ajuta i pe oameni pentru c v sunt dragi? Ei bine, am s v spunţ ă ţ ă ă ă ă

ceva. Niciodat nu iubi i pe nimeni. Sunte i doar îndr gosti i de ideea preconceput şiă ţ ţ ă ţ ă

plin de speran despre acea persoan . Sta i o clip şi gândi i-v : Nu iubi i niciodat peă ţă ă ţ ă ţ ă ţ ă

nimeni, ci sunte i îndr gosti i de ideea preconceput despre acea persoan . Nu aşa seţ ă ţ ă ă

întâmpl când sentimentul de afec iune se r ceşte? Ideea voastr se schimb , nu-i aşa?ă ţ ă ă ă

„Cum ai putut s m dezam geşti, când eu am avut atâta încredere în tine?", îiă ă ă

spui cuiva. Chiar ai avut încredere în acel om?

Tu n-ai avut niciodat încredere în nimeni. Las-o balt . Asta face parte din sp lareaă ă ă

creierului de c tre societate. Tu n-ai încredere în nimeni, niciodat . Tu crezi doar înă ă

judecata ta despre acea persoan . Deci, de ce te mai plângi? Adev rul este c nu- i placeă ă ă ţ

s spui: ,Modul meu de a judeca a fost greşit.' Nu este foarte m gulitor pentru tine, nu-iă ă

aşa? Aşa c preferi s spui: „Cum ai putut s m dezam geşti?"ă ă ă ă ă

Deci, iat ce se întâmpl : Oamenii nu vor s se maturizeze cu adev rat, oameniiă ă ă ă

nu vor s se schimbe cu adev rat, oamenii nu vor s fie ferici i cu adev rat. Aşa cum mi-ă ă ă ţ ă

a spus odat cineva, cu mult în elepciune: „Nu încerca s -i faci ferici i, vei avea numaiă ă ţ ă ţ

necazuri. Nu încerca s înve i un porc s cânte; tu î i pierzi vremea, iar pe porc îlă ţ ă ţ

enerveaz ." Ca omul de afaceri care intr într-un bar, se aşeaz şi vede un tip cu oă ă ă

banan în ureche - o banan în ureche! Şi se gândeşte: ,M întreb dac ar trebui s -iă ă ă ă ă

atrag aten ia. Nu, nu e treaba mea.' Dar gândul nu-i d pace.ţ ă

Page 6: Anthony de Mello-Constienta Capcanele Si Sansele Realitatii

Aşa c , dup ce a b ut un pahar, dou , îi spune tipului: ,Scuz -m , ai o banan înă ă ă ă ă ă ă

ureche.' Tipul spune: ,Ce-ai zis?' Omul de afaceri repet : ,Ai o banan în ureche.' Din nouă ă

tipul întreab :ă

,Ce-ai zis?' ,Ai o banan în ureche!', strig omul de afaceri.ă ă

,Vorbeşte mai tare', spune tipul: ,Am o banan în ureche!'ă

Deci totul e în zadar. ,Renun , renun , renun ', îmi spun. Spune ce ai de zis şiţă ţă ţă

pleac . Şi dac lor le este de folos, foarte bine - dac nu, cu atât mai r u!ă ă ă ă

DESPRE EGOISMUL CORECT ŞI CHIAR INDICAT

Primul lucru pe care vreau s -l în elege i, dac vre i cu adev rat s v trezi i, esteă ţ ţ ă ţ ă ă ă ţ

acela c voi nu vre i s v trezi i. Primul pas spre trezire este s fi i îndeajuns de sinceriă ţ ă ă ţ ă ţ

s recunoaşte i c nu asta v place. Nu vre i s fi i ferici i. Vre i un mic test?ă ţ ă ă ţ ă ţ ţ ţ

Hai s încerc m. Nu v va lua decât un minut. Pute i s închide i ochii în timp ceă ă ă ţ ă ţ

face i asta, sau pute i s -i ine i deschişi. Chiar nu conteaz . Gândi i-v la cineva pe careţ ţ ă ţ ţ ă ţ ă

îl iubi i foarte mult, cineva de care sunte i foarte apropiat, cineva care v este foarteţ ţ ă

drag şi spune i-i acestei persoane din mintea voastr : ,Mai degrab aş vrea s amţ ă ă ă

fericirea, decât s te am pe tine.' Vede i ce se întâmpl . ,Aş prefera s fiu fericit, decât să ţ ă ă ă

te am pe tine. Dac aş avea de ales, f r îndoial c aş alege fericirea.' Oare există ă ă ă ă ă

printre voi unii care au sim it c sunt egoişti, atunci când au spus asta? Mul i, se pare.ţ ă ţ

Vede i cum ni s-au sp lat creierele? Vede i cum ni s-au sp lat creierele, încât am ajunsţ ă ţ ă

s gândim: ,Cum am putut fi atât de egoist?' Dar uita i-v la cine e egoist. Imagina i-vă ţ ă ţ ă

pe cineva spunându-vă vou :ă „Cum ai putut fi atât de egoist, încât s alegi fericirea înă

locul meu?" N-ai sim i nevoia s r spunzi: „Scuz -m , dar cum ai putut fiţ ă ă ă ă tu atât de

egoist, încât tu s -mi ceri s te prefer pe tine în locul fericirii mele?!"ă ă

Odat , o femeie mi-a spus c , în copil rie, v rul ei iezuit a organizat o conferin înă ă ă ă ţă

biserica iezuit din Milwaukee. El deschidea fiecare conferin a cu cuvintele: „Examenulă ţ

iubirii este sacrificiul şi etalonul iubirii este lipsa egoismului."

Este extraordinar! Am întrebat-o: „Ai vrea s te iubesc cu pre ul fericirii mele?"ă ţ

„Da", mi-a r spuns ea.ă

Nu-i aşa c -i nemaipomenit? Nu-i minunat?ă Ea m-ar fi iubit cu pre ul fericiriiţ ei şi eu

aş fi iubit-o cu pre ul fericiriiţ mele

- şi aşa am fi avut doi oameni neferici i... dar,ţ tr iasc iubirea!ă ă

DESPRE DORIN AŢ DE FERICIRE

Spuneam c noi nu vrem s fim ferici i. Noi vrem alte lucruri. Sau, ca s spunemă ă ţ ă

mai precis: nu vrem s fim ferici i în mod necondi ionat. Sunt gata s fiu fericit,ă ţ ţ ă cu

condi iaţ s am asta, ailalt . Dar asta ar însemna, de fapt, s -i spunem prietenului nostru,ă ă ă

Page 7: Anthony de Mello-Constienta Capcanele Si Sansele Realitatii

sau Dumnezeului nostru, sau oricui: Eşti fericirea mea! Dac nu te am pe tineă , refuz să

fiu fericit."

E atât de important s în elegem acest lucru. Nu ne putem imagina s fim ferici iă ţ ă ţ

f r acele condi ii. Cam aşa este. Nu putem concepe s fim ferici i f r ele. Am fostă ă ţ ă ţ ă ă

înv a i s plas m fericirea noastr în ele.ăţ ţ ă ă ă

Deci, acesta este primul lucru pe care trebuie s -l facem, dac vrem s ne trezim -ă ă ă

ceea ce este acelaşi lucru cu a spune:

Dac vrem s iubim, dac vrem libertate, dac vrem bucurie şi pace şiă ă ă ă

spiritualitate. în acest sens, spiritualitatea este cel mai practic lucru din întreaga lume. îi

provoc pe to i s se gândeasc la ceva mai practic decât spiritualitatea, aşa cum amţ ă ă

definit-o eu

- nu evlavie, nu devotament, nu religie, nu venera ie, doar spiritualitate - s neţ ă

trezim, s ne trezim!ă

Privi i la suferin a de pretutindeni, privi i la singur tatea, privi i la teama, confuzia,ţ ţ ţ ă ţ

contradic iile din inima oamenilor, la conflictul l untric, la conflictul exterior. Sţ ă ă

presupunem c cineva v-a oferit o cale de a sc pa de toate acestea? S presupunem că ă ă ă

cineva v-a oferit o cale de a opri acea teribil scurgere de energie, de s n tate, deă ă ă

emo ie care vine din aceste conflicte şi confuzie. Asta a i vrea?ţ ţ

S presupunem c cineva ne-a ar tat un mijloc prin care ne-am iubi cu adev rată ă ă ă

unul pe cel lalt şi am fi în pace şi iubire.ă

V pute i gândi la ceva mai practic decât asta? Dar, în schimb, voi ave i oameni ceă ţ ţ

gândesc c marile afaceri sunt mai practice, c politica e mai practic , c ştiin a este maiă ă ă ă ţ

practic .ă

Ce folos avem pe P mânt, trimi ând un om pe lun dacă ţ ă ă noi nu putem tr i peă

P mânt?ă

VORBIM OARE DESPRE PSIHOLOGIE, IN ACEST CURS DE SPIRITUALITATE?

Este psihologia mai practic decât spiritualitatea? Nimic nu este mai practic decâtă

spiritualitatea. Ce poate s fac s rmanul psiholog? El nu poate decât s atenueze pu ină ă ă ă ţ

presiunea.

Eu însumi sunt psiholog şi practic psihoterapia şi am acest mare conflict în interior,

atunci când am de ales între psihologie şi spiritualitate. M întreb dac asta are vreună ă

în eles pentru cineva. Pentru mine n-a avut nici un în eles, timp de mul i ani.ţ ţ ţ

V voi explica. N-a avut nici un sens pentru mine timp de mul i ani, pân când amă ţ ă

descoperit, dintr-o dat , c oamenii trebuie s sufereă ă ă îndeajuns de mult într-o rela ie, caţ

s ajung dezam gi i deă ă ă ţ toate rela iile. Dac st m s ne gândim, nu este asta cevaţ ă ă ă

îngrozitor? Trebuie s sufereă îndeajuns de mult într-o rela ie, pân s se trezeasc şi sţ ă ă ă ă

Page 8: Anthony de Mello-Constienta Capcanele Si Sansele Realitatii

spun : „M-am s turat! Trebuie s existe o cale mai bun de a tr i, decât dependen a deă ă ă ă ă ţ

alt fiin uman ." Şi ce f ceam, eu ca psihoterapeut? Oamenii veneau la mine cuă ţă ă ă

problemele rela iei lor, cu problemele lor de comunicare etc. şi, câteodat , ceea ce amţ ă

f cut a fost de ajutor. Dar câteodat , îmi pare r u s o spun, nu a fost, pentru c i-aă ă ă ă ă

men inut pe oameni în starea de somnolen . Poate c ar fi trebuit s fi suferit un picţ ţă ă ă

mai mult. Poate ar trebui s ajung la cap tul puterilor şi s spun . „M-am s turat deă ă ă ă ă ă

tot."

Doar când eşti s tul de suferin a ta, po i s ieşi din ea.ă ţ ţ ă

Cei mai mul i dintre oameni merg la psihiatru sau la psiholog, pentru a c p taţ ă ă

alinare. Repet: pentru a c p ta alinare. Nu pentru a ieşi din suferin .ă ă ţă

Iat povestea micu ului Johnny, despre care se spune c era retardat mintal. Dară ţ ă

devine evident c nu era, dup cum ve i afla din aceast poveste.ă ă ţ ă

Johnny merge la ora de modelaj la şcoala lui pentru copii speciali, primeşte bucata

sa de lut şi o modeleaz . Ia un mic bulg re de lut, merge într-un col al camerei şi seă ă ţ

joac cu el.ă

Profesorul vine la el şi îi spune: „Bun , Johnny". Şi Johnny spune. „Bun ". Iară ă

profesorul întreab : „Ce ai acolo în mân ?" Şi Johnny spune: „Asta e o bucat de baligă ă ă ă

de vac ." Profesorul întreab iar: „Ce faci din ea?" El r spunde: „Fac un profesor."ă ă ă

Profesorul gândeşte: „Micu ul Johnny a regresat de-a binelea". Aşa c îl cheam peţ ă ă

director, care tocmai trecea pe lâng uş în acel moment, şi-i spune: „Johnny a regresat".ă ă

Astfel c directorul merge la Johnny şi îi spune: „Bun fiule". Iar Johnny îi r spunde:ă ă ă

„Bun ". Directorul întreab : „Ce ai în mân ?" Iar el îi spune: „O bucat de balig deă ă ă ă ă

vac ". „Ce faci din ea?" Iar el spune: „Un director."ă

Directorul gândeşte c acesta este un caz pentru psihologul şcolii şi trimite după ă

psiholog! Psihologul este un tip deştept. El merge şi spune: „Bun ." iară Johnny spune:

„Bun ". Psihologul zice: „Ştiu ce ai în mân ." „Ce?" „O bucat de balig de vac ". Johnnyă ă ă ă ă

spune: „Exact". „Şi ştiu ce faci din ea." „Ce?" „Faci un psiholog". „Greşit. Nu am destulă

balig de vac !"ă ă

Iar ei ziceau c e retardat mintal!ă

S rmanii psihologi, fac o treab bun . Chiar asta fac.ă ă ă

Sunt momente când psihoterapia este de un ajutor extraordinar, pentru c , atunciă

când eşti pe punctul de a deveni nebun, de a- i ieşi din min i, eşti pe cale fie de a deveniţ ţ

bolnav psihic, fie de a da în misticism. De aceea, misticul este opusul nebunului. Şti iţ

care este semnul ce arat c v-a i trezit? Este atunci când v întreba i: ,Sunt nebun eu,ă ă ţ ă ţ

sau sunt ei cu to ii nebuni?' Aşa este, cu adev rat. Pentru c suntem cu to ii nebuni!ţ ă ă ţ

întreaga lume este nebun . Nebuni dovedi i. Singurul motiv pentru care nu suntemă ţ

închişi la balamuc e acela c suntem atât de mul i. Deci, suntem nebuni.ă ţ

Page 9: Anthony de Mello-Constienta Capcanele Si Sansele Realitatii

Tr im cu idei nebuneşti despre iubire, despre rela ii, despre fericire, despreă ţ

bucurie, despre tot. Am ajuns s cred c suntem într-atât de nebuni, încât, în caz că ă ă

toat lumea este de acord asupra unui lucru, po i s fii sigur c acel lucru e greşit!ă ţ ă ă

Fiecare idee nou , fiecare idee mare, când a ap rut prima dat , era a unei minorit iă ă ă ăţ

format dintr-unul singur.ă

Acel om numit Iisus Hristos - minoritate de unul. To i spuneau altceva decâtţ

spunea el. Buddha - minoritate de unul.

To i spuneau altceva decât el. Cred c Bertrand Russell a fost cel care a spus:ţ ă

„Fiecare mare idee porneşte ca o blasfemie." Problema se pune bine şi precis. Vei auzi

multe blasfemii în zilele noastre. Pentru c oamenii sunt nebuni, sunt lunatici, iar cu câtă

î i dai seama mai devreme, cu atât e mai bine pentru s n tatea ta mental şi spiritual .ţ ă ă ă ă

S n-ai încredere în ei. S n-ai încredere în cei mai buni prieteni ai t i. Las -te dezam gită ă ă ă ă

de prietenii t i cei mai buni. Ei sunt foarte şmecheri. Aşa cum eşti şiă tu în rela iile tale cuţ

to i ceilal i - cu toate c tu probabil nu o ştii. Ah, tu eşti atât de viclean, de subtil şiţ ţ ă

iscusit. I i faci bine num rul!ţ ă

Nu sunt vorbe de laud din partea mea, nu? Dar repet:ă

voi vre i s v trezi i. V face i num rul. Şi nici m car nu şti i asta. Crede i cţ ă ă ţ ă ţ ă ă ţ ţ ă

sunte i atât de iubitori. Ha! Pe cine iubi i? Pân şi faptul c v sacrifica i, v face s vţ ţ ă ă ă ţ ă ă ă

sim i i bine, nu-i aşa?ţ ţ

„M sacrific! îmi urmez idealul." Dar ob ii ceva din asta, nu-i aşa? Tu mereu ob iiă ţ ţ

ceva din tot ce faci - pân când te trezeşti.ă

Deci, iat primul pas. Realiza i c nu vre i s v trezi i.ă ţ ă ţ ă ă ţ

E destul de greu s te trezeşti, când ai fost hipnotizat s gândeşti c un rest de ziară ă ă

vechi este un cec de un milion de dolari. Ce greu v este s v rupe i de acel rest de ziară ă ă ţ

vechi.

NICI RENUN AREAŢ NU ESTE 0 SOLU IEŢ

De câte ori practica i renun area, v am gi i. Ce zice i de ţ ţ ă ă ţ ţ asta? V am gi i. La ceă ă ţ

renun a i? De câte ori renun a i la ceva, sunte i lega i pe vecie de lucrul la careţ ţ ţ ţ ţ ţ

renun a i. Exist un guru în India, care spune: „De fiecare dat când vine o prostituat laţ ţ ă ă ă

mine, nu vorbeşte decât de Dumnezeu. Ea spune, m-am s turat de aceast via pe careă ă ţă

o duc. îl vreau pe Dumnezeu. Dar de câte ori vine un preot la mine, nu vorbeşte decât de

sex." Foarte bine, când renun a i la ceva, r mâne i fixa i pentru totdeauna pe acel ceva.ţ ţ ă ţ ţ

Când v împotrivi i la ceva, sunte i lega i de acel ceva pentru totdeauna. Atâta timp câtă ţ ţ ţ

v împotrivi i, îi da i putere. îi da i tot atâta putere, cât folosi i sa v împotrivi i.ă ţ ţ ţ ă ţ ă ţ

Aceasta include comunismul şi toate celelalte. Deci, trebuie s v „primi i" şiă ă ţ

accepta i demonii - pentru c , atunci când v lupta i cu ei, îi înt ri i. Nu v-a spus nimeni,ţ ă ă ţ ă ţ

niciodat , asta?ă

Page 10: Anthony de Mello-Constienta Capcanele Si Sansele Realitatii

Când renun i la ceva, eşti legat de acel ceva. Singura cale de a ieşi din asta este sţ ă

priveşti prin acel ceva. Nu renun a i,ţ ţ l sa i-v privirea s treac prin elă ţ ă ă ă în elege i-iţ ţ

adev rata valoare şi nu va mai fi nevoie s renun a i la el; v va c dea doar din mâini.ă ă ţ ţ ă ă

Dar bineîn eles, dac nu vede i asta, dac sunte i hipnotiza i gândind c nu ve iţ ă ţ ă ţ ţ ă ţ

ferici i far un lucru sau altul, sunte i bloca i.ţ ă ţ ţ

Ceea ce trebuie s facem noi pentru tine, nu este ceea ce încearc aşa-zisaă ă

spiritualitate s fac - adic s te fac s faci sacrificii, s renun i la lucruri. E inutil. Eştiă ă ă ă ă ă ă ţ

înc adormit. Ceea ce trebuie s facem noi, este s te ajut m s în elegi, s în elegi, să ă ă ă ă ţ ă ţ ă

în elegi. Dac ai în elege, ai renun a, pur şi simplu, la dorin a respectiv . Iat o altţ ă ţ ţ ţ ă ă ă

modalitate de a o spune: Dac te-ai trezi, ai renun a, pur şi simplu, la dorin a respectiv .ă ţ ţ ă

ASCULTĂ ŞI DEZVAŢĂ-TE

Unii dintre noi ajung s se trezeasc , datorit realit ilor dure ale vie ii. Suferimă ă ă ăţ ţ

atât de mult, încât ne trezim. Dar oamenii continu s se arunce în via , iar şi iar. Ei încă ă ţă ă

mai continu s se poarte ca nişte somnambuli. Nu se trezesc niciodat . în mod tragic,ă ă ă

lor nu le trece prin cap c ar putea exista o alt cale.ă ă

Nu le trece niciodat prin cap c ar putea exista o cale mai bun .ă ă ă

Dar dacă tu înc nu ai fost lovit suficient de via şi nu ai sufe-rit îndeajuns, atunciă ţă

mai este o cale: s ascul i. Nu m refer la faptul c trebuie s fii de acord cu ce- i spună ţ ă ă ă ţ

eu. Asta ar însemna s nu ascul i. Crede-m , chiar nu conteaz dac eşti de acord cuă ţ ă ă ă

ceea ce spun eu, sau nu. Pentru c acordul şi dezacordul au de-a face cu cuvintele,ă

conceptele şi teoriile. Ele nu au nimic de-a face cu adev rul.ă

Adev rul nu este niciodat exprimat în cuvinte. Adev rul este observat dintr-oă ă ă

dat , ca rezultat al unei anumite atitudini. Deci, pute i s nu fi i de acord cu mine - şiă ţ ă ţ

totuşi s vede i adev rul. Dar trebuie s existe o atitudine de deschidere, de bun voin ,ă ţ ă ă ă ţă

de a descoperi ceva nou. Acest lucru este important şi nu a fi sau a nu fi de acord cu

mine. In fond, cel mai mult din ceea ce v dau eu sunt numai teorii. Nici o teorie nuă

înglobeaz realitatea, în mod adecvat. Deci eu pot s v vorbesc nu despre adev r, ciă ă ă ă

despre piedicile c tre adev r. Pe acestea le pot descrie.ă ă

Nu pot descrie adev rul. Nimeni nu poate.ă

Tot ce pot s fac este s v dau o descriere a falsit ilor voastre, astfel încât să ă ă ăţ ă

renun a i la ele. Tot ce pot s fac pentru voi, este s lansez o provocare convingerilor şiţ ţ ă ă

sistemului vostru de credin e, care v fac neferici i. Tot ce pot s fac este s v ajut sţ ă ţ ă ă ă ă

v dezv a i. Asta înseamn înv area din punct de vedere al spiritualit ii: dezv area,ă ăţ ţ ă ăţ ăţ ăţ

dezv area de aproape tot ce a i fost înv a i. Bun voin a de a v dezv a, de a asculta.ăţ ţ ăţ ţ ă ţ ă ăţ

Asculta i, aşa cum o fac cei mai mul i, cu inten ia de a v confirma ceea ce gândi iţ ţ ţ ă ţ

deja? Observa i-v reac iile, pe m sur ce vorbesc. în mod frecvent, ve i fi surprinşi,ţ ă ţ ă ă ţ

şoca i, scandaliza i, sau irita i, sau plictisi i, sau frustra i.ţ ţ ţ ţ ţ

Page 11: Anthony de Mello-Constienta Capcanele Si Sansele Realitatii

Ori ve i spune: „Grozav!"ţ

Dar nu cumva asculta i, doar pentru a c p ta confirmarea celor ce le gândi i deja?ţ ă ă ţ

Sau asculta i cu inten ia de a descoperi ceva nou? Asta este ceva important. E greuţ ţ

pentru oamenii care dorm. Iisus a adus veşti bune - şi cu toate astea a fost respins. Nu

pentru c erau bune, ci pentru c erau noi. Noi detest m noul. Urâm noul! Şi, cu cât neă ă ă

confrunt m mai repede cu acest fapt, cu atât mai bine. Nu vrem lucruri noi, mai alesă

când ele ne tulbur , mai ales când implic schimbarea. Mai ales când ne pun în situa iaă ă ţ

de a spune: „Am greşit".

îmi amintesc c m-am întâlnit în Spania cu un iezuit de 87 de ani; care îmi fuseseă

profesor şi pastor în India, cu treizeci sau patruzeci de ani în urm . El participa la ună

seminar ca acesta. „Ar fi trebuit s te aud vorbind acum şaizeci de ani," a spus el. Ştiiă

ceva? M-am înşelat toat via a mea." Dumnezeule, s auzi aşa ceva! E ca şi cum te-aiă ţ ă

uita la una dintre minunile lumii.

Aceasta, doamnelor şi domnilor, este credin alţ O deschidere c tre adev r,ă ă

indiferent de consecin e, indiferent unde v duce - şi când nici m car nu şti i undeţ ă ă ţ

urmeaz s v duc .ă ă ă ă

Aceasta este credin .ţă Nu convingere, ci credin . Convingerile voastre v dauţă ă

mult siguran , dar credin aă ţă ţ înseamn ă nesiguran . Nu ştii. Eşti gata s o urmezi şi eştiţă ă

deschis, larg deschis! Eşti gata s ascul i. Şi, fi i aten i: s fii deschis nu înseamn s fiiă ţ ţ ţ ă ă ă

credul, nu înseamn s înghi i orice î i spune cel care vorbeşte. O, nu. Trebuie să ă ţ ţ ă

contesta i tot ce spun. Dar s contesta i de pe o pozi ie de deschidere, nu cu o atitudineţ ă ţ ţ

de înverşunare. Şi mai ales, s contesta i totul. Aduce i-v aminte de acele cuvinteă ţ ţ ă

minunate ale lui Buddha, când a spus: „C lug rii şi discipolii nu numai c nu trebuie s -ă ă ă ă

mi accepte cuvintele din respect, dar s le şi analizeze aşa cum un aurar analizeaz aurulă ă

- t indu-l, r zuindu-l, frecându-l, topindu-l".ă ă

Atunci când face i asta, voi asculta i. A i f cut un alt mare pas c tre trezire. Primulţ ţ ţ ă ă

pas, dup cum am spus, a fost bun voin a de a recunoaşte c nu vre i s v trezi i, c nuă ă ţ ă ţ ă ă ţ ă

vre i s fi i ferici i. în sinea voastr exist tot felul de împotriviri la aceasta.ţ ă ţ ţ ă ă

Al doilea pas este bun voin a de a în elege, de a asculta, de a lansa o provocareă ţ ţ

întregului vostru sistem de convingeri. Nu doar convingerilor voastre religioase,

convingerilor voastre politice, convingerilor voastre sociale, convingerilor voastre

psihologice - ci tuturor convingerilor. Bun voin a de a le reconsidera pe toate, ca înă ţ

metafora lui Buddha. Şi aici v voi da o mul ime de ocazii c s face i acest lucru.ă ţ ă ă ţ

MASCARADA CARIT IIĂŢ

Caritatea este, în realitate, interesul personal mascat sub forma altruismului. Voi

spune i c este foarte greu s accepta i c pot fi momente când nu sunte i sinceri cuţ ă ă ţ ă ţ

adev rat, încercând s fi i iubitori sau cinsti i. L sa i-m s simplific. Hai s-o spunem câtă ă ţ ţ ă ţ ă ă

Page 12: Anthony de Mello-Constienta Capcanele Si Sansele Realitatii

se poate de simplu. S-o spunem chiar cât se poate de inteligibil şi tranşant, m car pentruă

început. Sunt dou tipuri de egoism. Primul tip este cel în care îmi ofer pl cerea de a-miă ă

face pe plac. Aceasta este ceea ce numim noi, în general, egocentrism. Al doilea este

atunci când îmi ofer pl cerea de a le face altora pe plac, care este un tip mai rafinat deă

egoism.

Primul este foarte evident, dar al doilea este ascuns, foarte ascuns şi, de aceea,

mai periculos, deoarece chiar ajungem s sim im c suntem cu adev rat grozavi. Dară ţ ă ă

poate c , în fond, nu suntem atât de grozavi. Protesta i când spun asta? E grozav!ă ţ

Dumneavoastr , doamn , spune i c , în cazul dumneavoastr , locui i singur şiă ă ţ ă ă ţ ă

merge i la biseric şi oferi i câteva ore din timpul dumneavoastr . Dar, mai recunoaşte iţ ă ţ ă ţ

şi c , de fapt, face i acest lucru dintr-un motiv egoist - nevoia de a fi necesar - şi deă ţ ă

asemenea şti i şi c ave i nevoie s sim i i c le sunte i necesar altora, într-un mod careţ ă ţ ă ţ ţ ă ţ ă

v asigur c ave i o contribu ie cât de mic în lume. Dar mai pretinde i şi c , întrucât şiă ă ă ţ ţ ă ţ ă

ceilal i au nevoie ca dumneavoastr s proceda i aşa, toat lumea are de câştigat.ţ ă ă ţ ă

Sunte i aproape l murit ! Trebuie s înv m de la dumneavoastr . Aşa este.ţ ă ă ă ăţă ă

Spune i: „Dau ceva, primesc ceva". Ave i dreptate. „Ies s ajut, dau ceva, primesc ceva."ţ ţ ă

E frumos. E adev rat. E real. Dar aceea nu este caritate - ci este, în mod clar, interesă

propriu.

Şi dumneavoastr , domnule, ar ta i c 'Evanghelia lui Iisus este, în cele din urm , oă ă ţ ă ă

evanghelie a interesului propriu.

Dobândim via etern prin actele noastre de caritate. „Veni i, cei binecuvânta i deţă ă ţ ţ

Tat l meu... când Eu am fost fl mând, voi mi-a i dat s m nânc" ... şi aşa mai departe.ă ă ţ ă ă

Dumneavoastr spune i c aceasta confirm perfect ceea ce am zis. Când ne uit m laă ţ ă ă ă

Iisus, spune i dumneavoastr , vedem c actele sale de caritate au fost acte de interesţ ă ă

personal extrem - s cucereasc suflete pentru via etern . Şi considera i c asta esteă ă ţă ă ţ ă

întreaga for şi semnifica ie a vie ii: atingerea interesului propriu, prin acte de caritate.ţă ţ ţ

Bine. Dar vede i, dumneavoastr trişa i pu in, pentru c a i adus în discu ie religia.ţ ă ţ ţ ă ţ ţ

E justificat. E întemeiat. Dar cum ar fi dac m-aş ocupa de Evanghelii, de Biblie, de Iisus,ă

pân la ă sfârşitul acestei conferin e. Voi spune acum ceva, pentru a complica lucrurile şiţ

mai mult. „Am fost fl mând şi voi mi-a i dat s m nânc, mi-a fost sete şi voi mi-a i dat să ţ ă ă ţ ă

beau" - şi ce-au r spuns ei? „Când? Când am f cut asta? Habar n-aveam." Ei erauă ă

inconştien i!ţ

Câteodat îmi imaginez c se întâmpl ceva îngrozitor, când Pream ritulă ă ă ă

spune:,Am fost fl mând şi voi mi-a i dat s m nânc" şi oamenii din dreapta spun: „Eă ţ ă ă

adev rat, Doamne, ştim." „Nu vorbeam cu voi", le spune El. „Nu respect scenariul; nuă ă

ar fi trebuit s şti i." Nu-i aşa c -i interesant? Dară ţ ă dumneavoastră şti i. Cunoaşte iţ ţ

Page 13: Anthony de Mello-Constienta Capcanele Si Sansele Realitatii

pl cerea interioar pe care o ave i, în timp ce face i acte de caritate. Aha! E adev rat!ă ă ţ ţ ă

Este exact opusul cuiva care spune: „Ce-am f cut atât de nemaipomenit?ă

Am f cut ceva, am ob inut ceva. Nu m gândeam c fac un lucru bun. Mâna meaă ţ ă ă

stâng nu ştia nimic despre ce f cea mâna mea dreapt ." Şti i, un bine nu este niciodată ă ă ţ ă

atât de bun, ca atunci când nu v da i seama c face i bine. Niciodat nu sunte i atât deă ţ ă ţ ă ţ

buni, ca atunci când nu sunte i conştien i c sunte i buni. Sau, cum ar spune marele Sufi:ţ ţ ă ţ

„Eşti sfânt, atât timp cât nu ştii acest lucru." Când nu eşti conştient de sine! Nu ai

conştien de sine!ţă

Unii dintre voi obiecteaz la aceast idee. Voi spune i:ă ă ţ

„Oare pl cerea pe care o primesc când ofer, nu este ea îns şi via a etern - chiară ă ţ ă

aici şi acum?" Nu ştiu. Eu o numesc pl cere pl cere şi nimic mai mult, cel pu ină ă ţ

deocamdat , cel pu in pân când intr m în religie, ceva mai târziu. Dar vreau ca voi să ţ ă ă ă

în elege i ceva chiar de la început, c religia nu este - repet,ţ ţ ă nu este - în mod necesar

asociat cu spiritualitatea. V rog l sa i religia deoparte, deocamdat .ă ă ă ţ ă

Bine, întreba i voi, ce spune i de soldatul care se arunc pe o grenad , pentru a oţ ţ ă ă

împiedica s -i r neasc pe al ii? Şi ce-i cu omul care s-a urcat la volanul unui camion plină ă ă ţ

cu dinamit şi s-a îndreptat c tre tab ra american din Beirut? Ce spune i de el? „Iubireă ă ă ă ţ

mai mare decât asta nu are nimeni." Dar nu asta cred americanii. El a facut-o inten ionat.ţ

A fost groaznic, nu-i aşa?

Dar el n-ar crede asta, v asigur. El s-a gândit c va merge în rai.ă ă

Aşa este. Exact ca soldatul vostru care s-a aruncat pe grenad .ă

încerc s ajung la o imagine a unei ac iuni în care nu exist sine, în care eşti trezită ţ ă

şi ceea ce faci este f cut prin tine.ă

Ac iunea ta, în cazul acesta, devine o întâmplare. „Las s mi se fac mie." Nuţ ă ă ă

exclud asta. Dar când tu eşti cel care o face, îmi sun a egoism. Chiar şi dac -i numai:ă ă

„Voi fi pomenit ca un mare erou", sau „N-aş mai fi în stare s tr iesc niciodat , dac n-aşă ă ă ă

face asta. N-aş mai fi în stare s m împac cu gândul, dac aş fugi". Dar aduce i-vă ă ă ţ ă

aminte c nu exclud celalalt tip de fapt .ă ă

N-am spus c nu mai exist deloc fapte în care nu e nici urm de egoism. Poate că ă ă ă

exist . Va trebui s cercet m asta. O mam care salveaz un copil - care salveaz copilulă ă ă ă ă ă

ei, spui tu.

Dar cum de nu salveaz copilul vecinului? E vorba de acelă al ei.

Este soldatul care moare pentru araţ lui. Multe astfel de mor i m fr mânt . Mţ ă ă ă ă

întreb: „Sunt ele rezultatul sp l rii de creier?" Martirii m fr mânt . Cred c adesea auă ă ă ă ă ă

creierele sp late. Martirii musulmani, martirii hinduşi, martirii budişti, martirii creştini -ă

to i au creierele sp late. Au avut d idee în cap, aceea c trebuie s moar , c moarteaţ ă ă ă ă ă

este un lucru mare. Nu simt nimic, merg direct la int . Dar nu to i - deci, asculta i-m cuţ ă ţ ţ ă

Page 14: Anthony de Mello-Constienta Capcanele Si Sansele Realitatii

aten ie. Nu am spusţ to iţ , dar n-aş exclude posibilitatea. Mul i dintre comunişti ajung sţ ă

aib creierele sp late (eşti dispus s crezi asta?). Au creierele sp late într-atât, încât suntă ă ă ă

gata s moar .ă ă

Câteodat îmi spun c procedura prin care facem, de exemplu, un Sfântul Francisă ă

Xavier, ar putea fi exact acelaşi proces folosit pentru producerea teroriştilor. Po i avea unţ

om care s mearg la o conferin de treizeci de zile şi s ias de acolo înfl c rat deă ă ţă ă ă ă ă

iubirea lui Christos - şi, cu toate astea, far s aib nici cea mai mic urm de conştienă ă ă ă ă ţă

de sine. Nici una!

Ar putea fi o pacoste. El crede c este un mare sfânt. Nu inten ionez s -l denigreză ţ ă

pe Francis Xavier, care probabil a fost un mare sfânt, dar a fost un om al turi de care eraă

dificil s tr ieşti.ă ă

Şti i c a fost un conduc tor prost - chiar aşa a fost!ţ ă ă

Face i o cercetare istoric . Ignatius trebuia mereu s intervin şi s îndrepteţ ă ă ă ă

stric ciunile pe care acest om bun le f cea, prin intoleran a lui. Trebuie s fii destul deă ă ţ ă

intolerant s realizezi ce a realizat el. Mergi, mergi, mergi, mergi - nu conteaz câteă ă

cadavre cad pe marginea drumului. Unii critici ai lui Francis Xavier chiar asta şi sus in. Elţ

obişnuia s destituie oameni din Societatea noastr şi ei apelau la Ignatius, care spunea:ă ă

„Veni i la Roma şi vom discuta despre asta." Iar Ignatius îi repunea în func ie, pe ascuns.ţ ţ

Cât de mult conştien de sine era acolo, în aceast situa ie? Nu ştim cine suntemă ţă ă ţ

noi, ca s avem dreptul s judec m.ă ă ă

Nu spun c nu exist un astfel de lucru, ca motiva ia pur .ă ă ţ ă

Spun c , în mod normal, tot ceea ce facem este în interesul nostru propriu. Totul.ă

Când faci ceva pentru iubirea lui Christos, este oare şi acela egoism? Da. Când faci ceva

pentru iubirea oricui, este oare în interesul t u personal. Va trebui s explic asta.ă ă

S presupunem c locuieşti în Phoenix şi hr neşti peste cinci sute de copii pe zi.ă ă ă

Aceasta î i d un sentiment de bine? Ei bine, te-ai aştepta s - i dea un sentimentţ ă ă ţ

nepl cut? Câteodat î i d . Şi aceasta, pentru c exist unii oameni care fac lucrurile înă ă ţ ă ă ă

aşa fel, încât s nu trebuiasc s se simt prost.ă ă ă ă Iar ei numesc aceea caritate. Ac ioneazţ ă

dintr-un sentiment de vinov ie. Aceea nu este iubire. Dar, slav Domnului, tu faciăţ ă

servicii oamenilor şi este pl cut. Minunat! Eşti o persoan s n toas , pentru c eştiă ă ă ă ă ă

interesat direct şi personal. Asta-i ceva s n tos.ă ă

L sa i-m s sintetizez ce spuneam despre caritatea far interes personal. Amă ţ ă ă ă

spus c erau dou tipuri de egoism; poate c ar fi trebuit s spun trei.ă ă ă ă

Primul, când fac ceva, sau, mai degrab , când îmi ofer pl cerea de a-mi face peă ă

plac.

Al doilea, când îmi ofer pl cerea de a le face altora pe plac. Nu te mândri cu asta.ă

Nu te crede o persoan important .ă ă

Page 15: Anthony de Mello-Constienta Capcanele Si Sansele Realitatii

Eşti o persoan foarte obişnuit , dar ai c p tat gusturi rafinate.ă ă ă ă

Gustul t u este bun, dar nu de calitatea spiritualit ii tale. Când erai copil, î iă ăţ ţ

pl cea Coca-Cola; acum ai crescut şi apreciezi berea rece, într-o zi canicular . Ai c p tată ă ă ă

gusturi mai bune, acum.

Când erai copil, î i pl cea ciocolata; acum, când eşti mai mare, te bucuri de oţ ă

simfonie, te bucuri de o poezie. Ai gusturi mai bune.

Dar î i ob ii pl cerea la fel, cu excep ia faptului c acum e pl cerea de a le face peţ ţ ă ţ ă ă

plac altora.

Apoi exist un al treilea tip, care este cel mai r u: când faci ceva bun, ca s nu teă ă ă

sim i prost. Când îl faci, nu ai un sentiment de bine, ci un sentiment nepl cut. Ur şti acelţ ă ă

lucru. Faci sacrificii din iubire, dar cârteşti. Ha! Cât de pu in te cunoşti, dac gândeşti cţ ă ă

tu nu procedezi astfel.

Dac aş fi c p tat un dolar, de fiecare dat când am f cut lucruri care mi-au dat ună ă ă ă ă

sentiment nepl cut, aş fi fost milionar pân acum. Ştii cum se petrec lucrurile, nu-i aşa?ă ă

„Aş putea s m întâlnesc disear cu tine, p rinte?" „Da, vino!" Nu vreau s m întâlnescă ă ă ă ă ă

cu el şi detest s -l v d. Vreau s m uit la o anumit emisiune la televizor în seara asta -ă ă ă ă ă

dar cum s -i spun nu?ă

Nu am tupeul s spun nu. „Vino!", zic eu, dar gândesc: „O, Doamne, ce chină

trebuie s suport!"ă

Nu-mi d un sentiment de bine s m întâlnesc cu el şi nu-mi d un sentiment deă ă ă ă

bine s -i spun nu, deci îl aleg pe cel mai mic dintre cele dou rele şi spun: ,Bine, vino."ă ă

Voi fi fericit când acest lucru se va termina şi voi fi în stare s renun la zâmbetul deă ţ

form , dar încep şedin a cu el: „Ce mai faci?" „Minunat", spune el şi-mi tot vorbeşteă ţ

despre cât de mult iubeşte seminarul, iar eu m gândesc: „O, Doamne, când are de gândă

s treac la subiect?" în sfârşit ajunge la subiect, îl trântesc de pere i, la figurat, şi spun:ă ă ţ

„Ei bine, orice prost ar fi putut rezolva singur acest tip de problem " şi-l trimit afar . „Amă ă

sc pat de el", spun eu. Şi în diminea a urm toare, la micul dejun (pentru c simt c amă ţ ă ă ă

fost atât de nepoliticos) merg la el şi îi spun: „Ce mai faci?" Iar el r spunde: „Destul deă

bine". Şi adaug : „Ştii, ceea ce mi-ai spus asear , mi-a fost de mare ajutor. Se poate să ă ă

ne întâlnim azi dup mas ?" O, Doamne!ă ă

Aceasta este cea mai rea form de caritate - când faci ceva ca s nu te sim i prost.ă ă ţ

Nu ai curajul s spui c vrei s fii l sat în pace. Vrei ca oamenii s cread c eşti un preotă ă ă ă ă ă ă

bun!

Când spui: „Nu-mi place s -i r nesc pe oameni", eu spun:ă ă

„Las-o balt ! Nu te cred." Nu cred pe nimeni care spune c lui sau ei nu-i place să ă ă

r neasc oamenii. Ne place s -i r nim pe oameni, mai ales pe unii oameni. Ador m asta.ă ă ă ă ă

Page 16: Anthony de Mello-Constienta Capcanele Si Sansele Realitatii

Şi când altcineva pricinuieşte suferin a, ne bucur m de acest lucru. Dar nu vrem sţ ă ă

pricinuim durerea noi înşine, pentru că noi înşine vom suferi!

Ah, asta este. Dac noi producem suferin a, al ii vor avea o p rere proast despreă ţ ţ ă ă

noi. Nu ne vor mai pl cea, vor vorbi împotriva noastr - şi aşa ceva nu ne place !ă ă

CE SE PETRECE ÎN MINTEA TA?

Via a este un festin. Iar tragedia este c cei mai mul i oameni mor de foame. Deţ ă ţ

fapt, despre asta vorbesc acum. Exist o poveste dr gu despre nişte oameni care erauă ă ţă

pe o plut în largul coastei Braziliei şi piereau de sete. Habar n-aveau c apa pe careă ă

pluteau era ap dulce. Râul se v rsa în mare cu atâta for , încât p trundea câteva mileă ă ţă ă

în mare, deci ei aveau ap dulce, chiar acolo unde erau. Dar ei habar n-aveau!ă

Tot astfel, noi suntem înconjura i de bucurie, de fericire, de iubire. Cei mai mul iţ ţ

oameni nu au nici cea mai vag idee despre asta. Motivul? Au creierele sp late. Motivul?ă ă

Sunt hipnotiza i; sunt adormi i. Imagina i-v un magician pe scen , care hipnotizeaz peţ ţ ţ ă ă ă

cineva, astfel încât persoana vede ce nu este acolo şi nu vede ce este. Despre asta e

vorba. C ieşte-te şi accept veştile bune. C ieşte-te! Trezeşte-te! Nu boci pentruă ă ă

p catele tale. De ce te tângui pentru p catele pe care tu le-ai f cut în somn? Ai de gândă ă ă

s plângi pentru ce-ai f cut în starea ta de hipnoz ? De ce vrei s te identifici cu o astfelă ă ă ă

de persoan ?ă

Trezeşte-te! Trezeşte-te! C ieşte-te! Adopt o nou minte. Adopt un nou fel de aă ă ă ă

privi lucrurile! Pentru c „împ r ia (cerurilor) este aici!" Sunt rari creştinii care iau astaă ă ăţ

în serios.

V-am spus c primul lucru pe care trebuie s -l face i este s v trezi i, s accepta iă ă ţ ă ă ţ ă ţ

faptul c nu v place s fi i trezi i. Prefera i mai degrab s ave i toate lucrurile pe care,ă ă ă ţ ţ ţ ă ă ţ

prin hipnoz , a i ajuns s le considera i atât de valoroase pentru voi, atât de importanteă ţ ă ţ

pentru via a voastr şi pentru supravie uirea voastr .ţ ă ţ ă

în al doilea rând, s în elege i. S în elege i c poate ave i idei greşite şi c acesteă ţ ţ ă ţ ţ ă ţ ă

idei sunt cele care v influen eaz via a şi v-o fac dezordonat aşa cum este acum şi vă ţ ă ţ ă ă

men in adormi i. Idei despre iubire, idei despre libertate, idei despre fericire şi aşa maiţ ţ

departe. Şi nu este uşor s ascul i pe cineva care ar pune la îndoial aceste idei aleă ţ ă

voastre - idei care au c p tat atâta valoare pentru voi.ă ă

S-au f cut unele studii interesante despre sp larea creierului. S-a demonstrat c viă ă ă

se spal creierul, atunci când accepta i sau „prelua i" o idee care nu v apar ine, careă ţ ţ ă ţ

este a altcuiva.

Dar lucrul amuzant este c voi a i fi gata s muri i pentru aceast idee. Nu vi seă ţ ă ţ ă

pare ciudat? Primul test care arat dac vi s-a sp lat creierul şi dac a i preluată ă ă ă ţ

convingeri şi credin e are loc în momentul în care sunt atacate aceste idei. Sunte iţ ţ

Page 17: Anthony de Mello-Constienta Capcanele Si Sansele Realitatii

surprinşi, reac iona i emo ional. Este un semn destul de bun - nu infailibil, dar un semnţ ţ ţ

destul de bun - c avem de-a face cu sp larea de creier.ă ă

Sunte i gata s muri i pentru o idee care nu a fost niciodat a voastr . Fie c eţ ă ţ ă ă ă

vorba despre terorişti sau sfin i (aşa-numi i), oamenii accept o idee, o înghit cu totul şiţ ţ ă

sunt gata s moar pentru ea. Nu este uşor s asculta i, mai ales când deveni iă ă ă ţ ţ

emo ionali în leg tur cu o idee. Şi chiar când nu deveni i emo ionali în aceast privin ,ţ ă ă ţ ţ ă ţă

nu e uşor s asculta i; voi asculta i mereu de programarea voastr , de condi ionareaă ţ ţ ă ţ

voastr , de starea voastr hipnotic . în mod frecvent, voi interpreta i totul ca fiind spusă ă ă ţ

în termenii st rii voastre hipnotice, sau ai condi ion rii voastre, sau ai program riiă ţ ă ă

voastre. Ca fata care ascult un curs despre agricultur şi spune: „Scuza i-m domnule,ă ă ţ ă

şti i, sunt întru totul de acord cu dumneavoastr c îngr ş mântul cel mai bun esteţ ă ă ă ă

b legarul de cal inut s se învecheasc . Nu v sup ra i, ne-a i putea spune cât trebuieă ţ ă ă ă ă ţ ţ

l sat calul s îmb trâneasc ?" Vede i unde bate?ă ă ă ă ţ

Fiecare avem pozi ia noastr , nu-i aşa? Şi ascult mţ ă ă de pe acele pozi ii. „Henry, câtţ

de mult te-ai schimbat! Erai atât de înalt - şi ai devenit atât de scund. Erai atât de bine

f cut - şi ai devenit atât de slab. Erai atât de b lai - şi ai devenit atât de negricios. Ce i s-ă ă ţ

a întâmplat, Henry?" Henry spune: „Eu nu sunt Henry. Eu sunt John." „O, i-ai schimbat şiţ

numele!"

Cum îi faci pe astfel de oameni s asculte?ă

Cel mai greu lucru din lume este s ascul i, s vezi. Noi nu vrem s vedem. Crede iă ţ ă ă ţ

c un capitalist vrea s vad ce este bun în sistemul comunist? Crede i c un comunistă ă ă ţ ă

vrea s vad ce este bine şi s n tos în sistemul capitalist? Crede i c un om bogat vreaă ă ă ă ţ ă

s se uite la oamenii s raci? Noi nu vrem s privim, pentru c , dac o facem, s-ar puteaă ă ă ă ă

s ne schimb m. Noi nu vrem s privim. Dac priveşti, pierzi controlul vie ii pe care abiaă ă ă ă ţ

o mai ii la un loc. Şi aşa, pentru a te trezi, singurul lucru de care ai nevoie cel mai multţ

nu este energia, for a, tinere ea, sau chiar marea inteligen .ţ ţ ţă

Singurul lucru de care ai nevoie cel mai mult este disponibilitatea de a înv a cevaăţ

nou. Şansele c te vei trezi sunt direct propor ionale cu cantitatea de adev r pe care oă ţ ă

po i accepta, far s o iei la fug . Cât de mult eşti preg tit s accep i? Cât de mult din totţ ă ă ă ă ă ţ

ce- i este drag eşti gata s distrugi, far s dai bir cu fugi ii? Cât de preg tit eşti s teţ ă ă ă ţ ă ă

gândeşti la ceva necunoscut?

Prima reac ie este una de fric . Nu c ne-ar fi fric de necunoscut. Nu- i poate fiţ ă ă ă ţ

fric de ceva ce nu ştii. Nim nui nu-i este fric de necunoscut. Cea de care î i este fric ,ă ă ă ţ ă

este pierderea cunoscutului. De asta î i este fric .ţ ă

Prin intermediul unui exemplu, am ar tat c tot ce facem este infestat cu egoism.ă ă

Nu v e uşor s auzi i asta. Dar gândi i-v doar un minut şi hai s intr m ceva mai adâncă ă ţ ţ ă ă ă

în subiect.

Page 18: Anthony de Mello-Constienta Capcanele Si Sansele Realitatii

Dac tot ce face i vine din interes propriu - manifest sau nu cum v face asta s vă ţ ă ă ă

sim i i în privin a tuturor actelor voastre de caritate, sau a tuturor faptelor voastre bune?ţ ţ ţ

Ce se întâmpl cu ele? Iat un mic exerci iu pentru voi.ă ă ţ

Gândi i-v la toate faptele bune pe care le-a i f cut, sau m car la unele dintre eleţ ă ţ ă ă

(pentru c v dau doar câteva secunde).ă ă

Acum în elege i c ele chiar au izvorât din interes propriu - fie c a i ştiut asta, fieţ ţ ă ă ţ

c nu. Ce se întâmpl cu mândria voastr ? Ce se întâmpl cu vanitatea voastr ? Ce seă ă ă ă ă

întâmpl cu acel sentiment de bine pe care vi l-a i oferit, acea b taie prieteneasc peă ţ ă ă

um r, de fiecare dat când a i f cut ceva ce credea i c este atât de caritabil? Devineă ă ţ ă ţ ă

descurajant, nu-i aşa? Ce se întâmpl cu acea privire aruncat de sus vecinului t u,ă ă ă

despre care tu credeai c e atât de egoist? întreaga situa ie se schimb , nu-i aşa?ă ţ ă

„Ei bine", spui tu „vecinul meu are gusturi mai proaste decât mine." Eşti o

persoan extrem de periculoas - chiar eşti.ă ă

Se pare c Iisus Christos a avut mai pu in de furc cu cel lalt tip de oameni, decâtă ţ ă ă

cu cei de genul t u. Mult mai pu in. Avea de furc doar cu oameni care erau cu adev rată ţ ă ă

convinşi c sunt buni. Alte tipuri se pare c nu i-au f cut prea multe probleme, aceştiaă ă ă

fiind cei care erau egoişti pe fa a şi ştiau acest lucru.ţ

Vede i cât de eliberator este?ţ

Hei, trezi i-v ! Este eliberator. Este minunat!ţ ă

V sim i i ab tu i? Poate c sunte i. Nu e minunat s realizezi c nu eşti mai bună ţ ţ ă ţ ă ţ ă ă

decât oricine altcineva din lumea asta? Nu e minunat?

Sunte i dezam gi i? Ia te uit ce am scos la lumin !ţ ă ţ ă ă

V-am atins în vanitatea voastr ? A i dori s v oferi i un sentiment de bine, ştiindă ţ ă ă ţ

c sunte i mai buni decât al ii. Dar uite cum am scos la lumin o minciun !ă ţ ţ ă ă

BUN, RAU, SAU NOROCOS

Mie mi se pare c egoismul vine dintr-un instinct de conservare, care esteă

instinctul cel mai profund şi mai primar.

Cum putem opta pentru lipsa de egoism? Ar fi aproape ca şi cum am opta pentru

nonexisten . Mie mi s-ar p rea la fel ca nonexisten a. Orice ar fi, eu spun:ţă ă ţ Nu te mai

sim i prost din cauza egoismului; suntem to i la fel.ţ ţ Odat , cineva a avut de spus cevaă

teribil de frumos despre Iisus. Aceast persoan nici m car nu era creştin . El a spus: „înă ă ă ă

ceea ce îl priveşte pe Iisus, lucrul minunat e c se sim ea atât de mult ca acas printreă ţ ă

p c toşi, pentru c în elesese c nu era cu nimic mai bun decât ei." Noi ne deosebim deă ă ă ţ ă

al ii - de criminali, de exemplu - doar prin ceea ce facem, sau prin ceea ce nu facem,ţ nu

prin ceea ce suntem. Singura diferen între Iisus şi ceilal i a fost c El era trezit, iarţă ţ ă

ceilal i nu. Uit -te la oamenii care câştig la loterie. Spun ei| oare:ţ ă ă

Page 19: Anthony de Mello-Constienta Capcanele Si Sansele Realitatii

„Sunt atât de mândru s accept acest premiu, nu pentru mi-ne, ci pentru na ia şiă ţ

pentru societatea mea"? Vorbeşte cineva aşa, atunci când câştig la loterie? Nu. Pentruă

c omul acela a fost ă norocos, foarte norocos. Deci, a câştigat la loterie premiul cel mare.

E asta ceva de care s fie mândru?ă

Tot astfel, dac ai dobândi iluminarea, ai face-o în interes propriu şi ai fi norocos.ă

Vrei s te mândreşti cu asta? Ce este de fal în asta? Nu vezi cât de extrem de stupidă ă

este s fii orgolios pentru faptele tale bune? Fariseul nu a fost un om r u - a fost un omă ă

prost. A fost prost, nu r u. N-a stat s se gândeasc .ă ă ă

Odat , cineva a spus: „Nu îndr znesc s m opresc s gândesc, pentru c , dac aşă ă ă ă ă ă ă

face-o, nu aş şti cum s-o iau iar de la început."

ILUZIA NOASTRĂ DESPRE CEILAL IŢ

Deci, dac te-ai opri s gândeşti, ai vedea c nu este nimic de care s fii mândru,ă ă ă ă

la urma urmei. Cu ce influen eaz acest lucru rela ia ta cu oamenii? De ce te plângi? Unţ ă ţ

tân r vine s se plâng c prietena lui l-a dezam git, c nu a fost sincer .ă ă ă ă ă ă ă

Poate fi întrebat: „De ce te plângi? Te aşteptai la ceva mai bun?

Aşteapt -te la ce-i mai r u - ai de a face cu oameni egoişti. Tu eşti fraierul - tu aiă ă

ridicat-o în sl vi, nu-i aşa? Ai crezut c este o prin es , ai crezut c oamenii sunt deă ă ţ ă ă

treab . Nu sunt. Ei nu sunt de treab . Sunt la fel de r i ca şi tine - r i, în elegi? Suntă ă ă ă ţ

adormi i ca şi tine. Şi ce crezi c au de gând s caute? Propriul lor interes, exact ca şiţ ă ă

tine. Nici o diferen .ţă

î i imaginezi cât de eliberator este c nu vei mai fi niciodat deziluzionat, c nu veiţ ă ă ă

mai fi niciodat dezam git? Nu te vei mai sim i tr dat niciodat . Nu te vei mai sim iă ă ţ ă ă ţ

niciodat respins.ă

Vrei s te trezeşti? Vrei fericire? Vrei libertate? Iat : Arunc ideile tale false. Veziă ă ă

prin oameni. Dac vei vedea prin tine, vei vedea prin toat lumea. Apoi îi vei iubi. Altfel,ă ă

î i petreci tot timpul luptându-te cu p rerile tale greşite despre ei, cu iluziile tale care seţ ă

lovesc, în mod constant, de realitate."

• Probabil c e absolut surprinz tor pentru mul i dintre voi s în elege i c de laă ă ţ ă ţ ţ ă

fiecare om - cu excep ia a foarte pu ine persoane care s-au trezit - se poateţ ţ aştepta să

fie egoist şi s -şi urm reasc interesul propriu, în mod fie grosolan, fie rafinat. Asta vă ă ă ă

îndeamn s v da i seama c nu exist nimic pentru care s fi i dezam gi i, nimic deă ă ă ţ ă ă ă ţ ă ţ

care s fi i deziluziona i. Dac a i fi p strat tot timpul leg tura cu realitatea, nu a i fi fostă ţ ţ ă ţ ă ă ţ

dezam gi i vreodat . Dar voi a i ales s zugr vi i oamenii în culori aprinse; a i ales s nuă ţ ă ţ ă ă ţ ţ ă

vede i prin fiin ele umane, pentru c a i ales s nu vede i prin voi înşiv . Iar acum trebuieţ ţ ă ţ ă ţ ă

s pl ti i.ă ă ţ

Page 20: Anthony de Mello-Constienta Capcanele Si Sansele Realitatii

înainte de a discuta toate astea, da i-mi voie s v spun o poveste. Odat , cineva aţ ă ă ă

întrebat: „Cum este iluminarea? Cum este trezirea?" La fel ca cerşetorul din Londra, care

îşi preg tea culcuşul pentru noapte. Cu greu c p tase o coaj de pâine. Apoi, a ajuns peă ă ă ă

cheiul Tamisei. Ploua m runt, aşa c s-a ghemuit în vechiul lui palton zdren uit. Era peă ă ţ

cale s adoarm , când, deodat , opreşte un Rolls-Royce cu şofer. Din maşin coboar oă ă ă ă ă

doamn tân r şi frumoas , care îi spune: „S rmane om, ai de gând s - i petreciă ă ă ă ă ă ţ

npaptea aici, pe chei?" Iar cerşetorul r spunde:ă

„Da." Ea spune: „Nu pot admite aşa ceva. Vii la mine acas s petreci o noapteă ă

confortabil şi s primeşti o cin bun ." Ea insist ca el s urce în maşin . Ei bine, ies dină ă ă ă ă ă ă

Londra şi ajung undeva la conacul ei situat într-un parc imens. Sunt conduşi în cas deă

majordom, c ruia femeia îi spune: „James, te rog ai grij s fie g zduit în aripaă ă ă ă

servitorilor şi tratat bine." Ceea ce se şi întâmpl . Tân ra doamn se dezbr c şi e gataă ă ă ă ă

s mearg la culcare, când îşi aduce aminte de musafirul ei din noaptea aceea.ă ă

Aşa c , îşi pune ceva pe ea şi str bate în vârful picioarelor coridorului, spre aripaă ă

servitorilor. Vede o lic rire de lumin în camera în care a fost g zduit cerşetorul. Bateă ă ă

uşor la uş , o deschide şi îl g seşte pe om treaz. Ea îi spune: „Care este problema, omă ă

bun, n-ai primit o mas bun ?" El r spunde: „Niciodat în via a mea nu am avut parte deă ă ă ă ţ

o mas mai bun , doamn ." „I i este destul de cald?" El spune: „Da, patul e cald,ă ă ă ţ

minunat." Apoi ea spune: „Poate c ai nevoie de pu in companie. D -te un pic maiă ţ ă ă

încolo." Şi ea vine mai aproape de el, iar el se d la o parte şi cade chiar în Tamisa.ă

Ha! Nu v-a i aşteptat la una ca asta! Iluminarea! Iluminarea! Trezi i-v . Când eştiţ ţ ă

gata s schimbi iluziile cu realitatea, când eşti gata s schimbi visele cu faptele, aceastaă ă

este calea de a descoperi totul. În sfârşit, de aici încolo via a devine plin de în eles.ţ ă ţ

Via a devine frumoas .ţ ă

Exist o poveste despre Ramirez. El este b trân şi tr ieşte în castelul lui pe ună ă ă

deal. Priveşte pe fereastr (e paralizat în pat) şi îşi vede duşmanul. B trân cum este,ă ă

sprijinindu-se în baston, duşmanul s u urc dealul - agale, cu trud . îi ia aproape două ă ă ă

ore şi jum tate s urce dealul. Ramirez nu poate face nimic, pentru c servitorii au liber.ă ă ă

Aşa c duşmanul s u deschide uşa, vine direct spre pat, îşi strecoar mâna în interiorulă ă ă

mantoului şi scoate un pistol. El spune: „în sfârşit, Ramirez, ne vom încheia socotelile!"

Ramirez încearc din r sputeri s -l conving s renun e. El spune: „Haide, Borgia, nu po iă ă ă ă ă ţ ţ

face asta. Ştii c nu mai sunt omul care s-a purtat urât cu tine cu mul i ani în urm - şiă ţ ă

nici tu nu mai eşti acel tân r. Las-o balt !" „O, nu", spune duşmanul lui „vorbele taleă ă

dulci nu m vor putea opri din aceast misiune divin . R zbunarea este tot ce vreau, iară ă ă ă

tu nu po i face nimic în privin a asta." ,Ba da!", spune atunci Ramirez. „Ce?", întreabţ ţ ă

duşmanul. „Pot s m trezesc", spune Ramirez. Şi chiar asta face; se trezeşte!ă ă

Page 21: Anthony de Mello-Constienta Capcanele Si Sansele Realitatii

Aşa este iluminarea. Când cineva î i spune, „Nu po i face nimic în privin a asta" şiţ ţ ţ

tu spui: „Iat , pot s m trezesc!", dintr-o dat , via a nu mai este coşmarul care p rea.ă ă ă ă ţ ă

Trezeşte-te!

Cineva mi-a pus o întrebare. Ce crede i c voia s ştie?ţ ă ă

M-a întrebat: „Eşti iluminat?" Care crede i c a fost r spunsul meu? „Ce conteaz ?"ţ ă ă ă

Vre i un r spuns mai bun? R spunsul meu ar fi: „Cum aş putea s ştiu eu? De undeţ ă ă ă

ai putea s ştii tu? Ce conteaz ? Ştii ceva? Dac vrei ceva, foarte r u - ai încurcat-o. Şiă ă ă ă

mai ştii ceva?

Dac aş fi iluminat şi tu m-ai asculta pentru c sunt iluminat, atunci iar ai dat deă ă

bucluc. Eşti dispus s - i laşi creierul sp lat de un iluminat? Po i fi supus la sp lareaă ţ ă ţ ă

creierului de c tre oricine, doar ştii asta." Ce conteaz dac cineva este iluminat sau nu?ă ă ă

Dar vezi, noi vrem s ne sprijinim pe cineva, nu-i aşa? Vrem s ne baz m peă ă ă

oricine credem noi c a ajuns la aceast stare. Ne place s auzim c oamenii au ajuns laă ă ă ă

ea. Ne d speran , nu-i aşa? La ce speri? Nu este asta o alt form de dorin ?ă ţă ă ă ţă

Vrei s speri la ceva mai bun decât ai în momentul sta, nu-i aşa? Altfel nu aiă ă

spera. Pe de alt parte, ui i c oricum ai totul chiar acum, f r îns s o ştii. De ce s nuă ţ ă ă ă ă ă ă

te concentrezi pe momentul de fa , în loc s speri la timpuri mai bune în viitor?ţă ă

De ce s nu în elegi momentul de fa , în loc s ui i de el şi s speri la viitor? Oareă ţ ţă ă ţ ă

viitorul nu este doar o alt capcan ?ă ă

OBSERVAREA DE SINE

Singura modalitate în care cineva î i poate fi de folos, este s - i conteste ideile.ţ ă ţ

Dac eşti preg tit s ascul i şi dac eşti preg tit s fii provocat, exist un singur lucru peă ă ă ţ ă ă ă ă

care-l po i face, darţ nimeni nu te poate ajuta. Care este acest lucru mai important decât

toate? Se numeşte observare de sine. La asta nimeni nu te poate ajuta. Nimeni nu- iţ

poate da o metod . Nimeni nu- i poate ar ta o tehnic . în momentul în care alegi oă ţ ă ă

tehnic , eşti programat din nou. Dar auto-observarea - examinarea propriei taleă

persoane - este important . Nu este acelaşi lucru cu concentrarea asupra propriuluiă eu.

Concentrarea pe sine însuşi este preocuparea de sine, starea în care eşti preocupat de

tine însu i, îngrijorat pentru tine însu i. Eu vorbesc deţ ţ observarea de sine. Ce este ea?

înseamn s supraveghezi cât po i de atent tot ce se petrece în tine şi în jurul t u,ă ă ţ ă

privind ca şi cum toate s-ar întâmpla altcuiva. Ce vrea s zic aceast ultim afirma ie?ă ă ă ă ţ

înseamn c tu nu te identifici cu ceea ce i se întâmpl . înseamn c tu priveştiă ă ţ ă ă ă

lucrurile, ca şi cum nu ai avea nici un fel de leg tur cu ele.ă ă

Motivul pentru care suferi din cauza depresiei şi anxiet ilor tale este c teăţ ă

identifici cu ele. î i spui: „Sunt deprimat."ţ

Dar este fals. Nu eşti deprimat. Dac vrei s te exprimi corect, ar trebui s spui:ă ă ă

„Tr iesc acum o stare de depresie." Dar nu prea po i spune: „Sunt deprimat". Tu nu eştiă ţ

Page 22: Anthony de Mello-Constienta Capcanele Si Sansele Realitatii

depresia ta. Aceasta este doar un fel de fars ciudat a min ii, un fel de iluzie ciudat . Tuă ă ţ ă

te-ai am git singur şi ai ajuns s gândeşti - deşi nu- i dai seama de aceasta - c tuă ă ţ ă eşti

depresia ta, c tuă eşti anxietatea ta, c tu ă eşti bucuria ta, sau emo iile pe care le ai.ţ

„Sunt încântat!" Sigur c tu nu eşti încântat. încântarea poate exista in tine chiar acum,ă

dar ai r bdare pu in, se va schimba; nu va dura; niciodat nu dureaz ; continu s seă ţ ă ă ă ă

schimbe; mereu se schimb . Norii vin şi pleac : unii dintre ei sunt negri şi al ii albi, uniiă ă ţ

sunt mari, al ii mici. Dac vrem s urm m analogia, voi a i fi cerul care observ norii. Tuţ ă ă ă ţ ă

eşti un observator pasiv, detaşat. Este şocant, în special pentru cineva din cultura

occidental . Tu nu te amesteci. Nu te amesteca. Nu „repara" nimic. Priveşte! Observ !ă ă

Necazul cu oamenii este c sunt ocupa i s repare lucruri pe care nici m car nu leă ţ ă ă

în eleg. întotdeauna repar m lucruri, nu-i aşa? Niciodat nu ne d prin cap c lucrurile nuţ ă ă ă ă

au nevoie s fie reparate. Chiar nu trebuie. Aceasta e marea iluminare. Lucrurile trebuieă

în elese. Dac tu le-ai în elege, ele s-ar schimba.ţ ă ţ

CONŞTIENŢĂ, F RĂ Ă EVALUAREA ATOT CE EXISTĂ

Vrei s schimbi lumea? Ce-ar fi s începi cu tine? Ce-ar fi s te transformi mai întâiă ă ă

pe tine însu i? Dar cum o po i face?ţ ţ

Prin observare. Prin în elegere. F r interven ie sau judecat din partea ta. Pentruţ ă ă ţ ă

c ceea ce judeci, nu po i în elege.ă ţ ţ

Când spui despre cineva: „Este comunist", în acel moment în elegerea a încetat. I-ţ

ai pus o etichet . „Ea este capitalist ."ă ă în elegereaţ s-a oprit în acel moment. I-ai pus şi ei

o etichet şi, dac eticheta poart nuan e de aprobare sau dezaprobare, cu atât mai r u!ă ă ă ţ ă

Cum vei putea în elege ceea ce dezaprobi, sau chiar ceea ce aprobi? Toate astea sun caţ ă

din alt lume, nu-i aşa? F r judecat , far comentarii, far a lua atitudine: pur şi simpluă ă ă ă ă ă

s observi, s studiezi, s priveşti - far dorin a de a schimba ceea ce este. Pentru c ,ă ă ă ă ţ ă

dac doreşti s schimbi ceea ce este, în ceea ce crezi tu că ă ă ar trebui s fie, nu maiă

în elegi. Un dresor de câini încearc s în eleag un câine, ca s -l poat dresa s executeţ ă ă ţ ă ă ă ă

anumite figuri. Un om de ştiin observ comportamentul furnicilor, far nici un alt scopţă ă ă

în afar de acela de a studia furnicile, de a înv a cât mai mult posibil despre ele. El nuă ăţ

are alt scop. Nu încearc s le dreseze, sau s ob in ceva de la ele. E interesat deă ă ă ţ ă

furnici, el vrea s înve e cât mai mult posibil despre ele. Aceasta este atitudinea lui. înă ţ

ziua în care vei atinge o asemenea stare, vei tr i un miracol. Te vei schimba - f r efort,ă ă ă

în mod corect. Schimbarea se va petrece de la sine, nu va trebui s o produci tu. Peă

m sur ce peste întunericul t u se aşterne via a conştien ei, orice r u va disp rea. Ceă ă ă ţ ţ ă ă

este bun, va fi ocrotit. Va trebui s tr ieşti tu însu i aceast experien .ă ă ţ ă ţă

Dar pentru asta e nevoie de o minte disciplinat . Şi, când spun disciplinat , nuă ă

vorbesc despre efort. Vorbesc despre altceva. A i urm rit vreodat un atlet? întreaga luiţ ă ă

via este sportul, dar ce via disciplinat duce! Uit -te şi la un râu care avanseaz spreţă ţă ă ă ă

Page 23: Anthony de Mello-Constienta Capcanele Si Sansele Realitatii

mare. îşi creeaz propriile maluri, care îl cuprind. Când exist ceva în voi care se mişc înă ă ă

direc ia bun , aceasta îşi creeaz propria disciplin . Este clipa în care te-a în epat morbulţ ă ă ă ţ

conştien ei. O, e atât de încânt tor! E cel mai minunat lucru din lume; cel mai important,ţ ă

cel mai fermec tor. Nimic nu este atât de important pe lume ca trezirea. Nimic! Şiă

bineîn eles c şi asta e un soi de disciplin .ţ ă ă

Nu exist nimic mai încânt tor decât starea de conştien . Ai prefera, mai degrab ,ă ă ţă ă

s tr ieşti în întuneric? Ai prefera, mai degrab , s ac ionezi şi s nu fii conştient deă ă ă ă ţ ă

ac iunile tale s vorbeşti şi s nu fii conştient de cuvintele tale? Ai prefera, mai degrab ,ţ ă ă ă

s -i ascul i pe oameni şi s nu fii conştient de ceea ce auzi - sau s vezi lucruri şi s nu fiiă ţ ă ă ă

conştient de ceea ce vezi?

Marele Socrate a spus: „Via a inconştient nu merit s fie tr it ." Acesta este unţ ă ă ă ă ă

adev r evident. Cei mai mul i oameni nu tr iesc vie i conştiente. Ei tr iesc vie iă ţ ă ţ ă ţ

mecanice, gânduri mecanice - în general ale altcuiva - emo ii mecanice, ac iuniţ ţ

mecanice, reac ii mecanice. Vrei s vezi cât eşti de mecanic, realmente? „Vai, ceţ ă

frumoas c maş ai!" î i face pl cere când auzi aşa ceva. E vorba doar despre o c maş ,ă ă ă ţ ă ă ă

pentru numele lui Dumnezeu! Te sim i mândru de tine, când auzi asta. Oamenii vin înţ

centrul meu din India şi spun: „Ce loc minunat, ce copaci minuna i" (pentru care eu nuţ

sunt responsabil deloc), „ce clim minunat ".ă ă

Şi deja m simt bine, pân când m surprind pe mine sim indu-m bine şi spun:ă ă ă ţ ă

„Hei, î i po i imagina ceva mai stupid? Nu sunt responsabil pentru copacii ia; nu suntţ ţ ă

responsabil pentru alegerea locului. Nu am comandat eu vremea; s-a întâmplat doar.

Dar „eu" m-am nimerit acolo, aşa c m simt bine. M simt bine în privin a culturiiă ă ă ţ

„mele" şi a na iunii „mele". Cât de prost po i s fii? Vorbesc serios. Mi se spune c mareaţ ţ ă ă

mea cultur indian a produs atâ ia mistici. Nu eu i-am produs. Nu sunt responsabilă ă ţ

pentru ei. Sau îmi spun: „ ara aia a ta cuprins de atâta s r cie este dezgust tor." MŢ ă ă ă ă ă

simt jenat. Dar nu eu am creat-o. Ce se întâmpl ? Ai stat vreodat s te gândeşti un pic?ă ă ă

Oamenii î i spun:ţ

„Cred c eşti absolut fermec tor" - deci m simt minunat. Am parte de o abordareă ă ă

pozitiv (de aceea se spune: eu sunt O.K., tu eşti O.K.). Voi scrie o carte într-o zi, iar titlulă

va fi Eu sunt un dobitoc, Tu eşti un dobitoc. Acesta este cel mai eliberator, cel mai

minunat lucru din lume - când recunoşti în-mod deschis c eşti un dobitoc. E minunat.ă

Când oamenii îmi spun: „Faci greşeli".

Eu spun: „La ce te po i aştepta de la un dobitoc?"ţ

To i trebuie s fim, pân la urm , dezarma i. în eliberarea final , eu sunt unţ ă ă ă ţ ă

dobitoc, tu eşti un dobitoc. Dup cum merg lucrurile în mod normal, eu ap s pe un butonă ă

şi tu eşti sus; ap s pe alt buton şi eşti jos. Iar ie î i place.ă ţ ţ

Page 24: Anthony de Mello-Constienta Capcanele Si Sansele Realitatii

Câ i oameni cunoşti, care s nu fie influen a i de laud sau dojan ? Aşa ceva nuţ ă ţ ţ ă ă

corespunde comportamentului uman, zicem noi. Comportament uman înseamn s fii caă ă

o maimu ic , pe care oricine o poate trage de coad - iar tu s faci tot ceţ ă ă ă se presupune

c trebuieă s faci. Dar, oare, asta înseamn s fii uman? Dac i se pare c suntă ă ă ă ţ ă

fermec tor, înseamn c , în acest moment, eşti într-o dispozi ie bun - nimic mai mult.ă ă ă ţ ă

Şi mai înseamn c m încadrez în lista ta de cump r turi. Fiecare dintre noi areă ă ă ă ă

mereu la el o list de cump r turi şi parc ar trebuie s fim la în l imea cerin elor de peă ă ă ă ă ă ţ ţ

aceast listă ă

- înalt... , brunet... , bine f cut, potrivit gusturilorăăă ăăă ă mele.

- „îmi pace sunetul vocii ei", spui tu, „sunt îndr gostit". Nu eşti îndr gostit,ă ă

n t fle ule.ă ă ţ

De fiecare dat când eşti îndr gostit - ezit s spun asta comportarea ta esteă ă ă

deosebit de prosteasc . Stai jos şi priveşte ce i se întâmpl . Tu fugi de tine însu i. Vreiă ţ ă ţ

s evadezi. Cineva a spus, odat : „Mul umesc lui Dumnezeu pentru realitateă ă ţ şi pentru

mijloacele de a evada din ea". Aşadar, asta se întâmpl . Suntem atât de mecanici, atâtă

de controla i. Scriem c r i despre starea de a fi controlat şi despre cât e de minunat s fiiţ ă ţ ă

controlat, şi cât de necesar este ca oamenii s - i spun c eşti O.K. Apoi, vei avea ună ţ ă ă

sentiment de bine cu privire la tine. Ce minunat este s fii în închisoare! Sau, cum îmiă

spunea cineva ieri, s fii în cuşca ta. î i place s stai în închisoare? î i place s fiiă ţ ă ţ ă

controlat? Da i-mi voie s v spun ceva: Dac v ve i permite vreodat s v sim i i bine,ţ ă ă ă ă ţ ă ă ă ţ ţ

atunci când oamenii v vor spune c sunte i O.K, înseamn s v preg ti i pe voi înşivă ă ţ ă ă ă ă ţ ă

ş v sim i i prost, atunci când v vor spune c nu sunte i buni. Atât timp cât tr ieştiă ă ţ ţ ă ă ţ ă

pentru a îndeplini aştept rile altor oameni, ar fi bine s ai grij ce por i, cum te piepteni,ă ă ă ţ

dac ai pantofii lustrui i - pe scurt, dac eşti la în l imea tuturor aştept rilor lor afurisite.ă ţ ă ă ţ ă

Şi asta numeşti tu, a fi uman?

Asta vei descoperi, când te vei privi atent pe tine însu i!ţ

Vei fi îngrozit! Realitatea este c tu nu eşti nici O.K., nici ne-O.K. Tu po i doară ţ

corespunde st rii, tendin ei, sau modei actuale! Oare asta înseamn c ai devenit O.K.?ă ţ ă ă

De asta depinde O.K-ul t u? Depinde de ce spun oamenii despre tine? Iisus Christosă

trebuie s fi fost destul de „ne-O.K", având în vedere standardele din vremea lui. Tu nuă

eşti O.K. şi nu eşti nici „ne-O.K." - tu eşti tu. Sper ca aceasta s fie marea descoperireă

- cel pu in pentru unii dintre voi. Dac trei sau patru dintre voi vor faceţ ă

aceast descoperire, pe parcursul acestor zile pe care le petrecem împreun , vai, ceă ă

lucru minunat ar fi! Extraordinar!

Page 25: Anthony de Mello-Constienta Capcanele Si Sansele Realitatii

- Elimina i toate chestiile O.K. şi pe cele ne-O.K.; elimina i toate judec ile şiţ ţ ăţ

mul umi i-v s observa i - pur şi simplu, s privi i. Ve i face mari descoperiri. Acesteţ ţ ă ă ţ ă ţ ţ

descoperiri v vor schimba. Nu va trebui s face i nici cel mai mic efort, crede i-m .ă ă ţ ţ ă

Asta îmi reaminteşte de un tip de la Londra, dup r zboi.ă ă

Omul st cu un pachet învelit în hârtie maro pe genunchi; este un obiect mare,ă

greu. Controlorul din autobuz vine la el şi-l întreab : „Ce ai acolo pe genunchi?" Iar omulă

zice: „Am o bomb neexplodat . Am dezgropat-o din gr din şi o duc la sec ia deă ă ă ă ţ

poli ie." Şoferul spune: „Doar nu vrei s-o cari pe genunchi.ţ

Pune-o sub scaun."

Psihologia şi spiritualitatea (aşa cum o în elegem în mod curent) î i mut bomba deţ ţ ă

pe genunchi, sub scaunul pe care şezi.

Ele nu- i rezolv cu adev rat problemele. î i înlocuiesc problemele cu alteţ ă ă ţ

probleme. i-a trecut vreodat asta prin minte? Ai avut o problem , acum o schimbi cuŢ ă ă

alta. întotdeauna va fi aşa, pân când rezolv m problema numit „tu însu i".ă ă ă ţ

ILUZIA RECOMPENSELOR

Pân atunci, nu vom ajunge nic ieri. Marii mistici şi maeştrii din Orient vor spune,ă ă

„Cine eşti tu?” Mul i cred c cea mai important întrebare din lume este: „Cine este Iisusţ ă ă

Christos?" Greşit!

Mul i cred c întrebarea este: „Exist Dumnezeu?" Greşit! Mul i cred c este:ţ ă ă ţ ă

„Exist via dup moarte?" Greşit! Se pare c nimeni nu se lupt cu problema: Există ţă ă ă ă ă

viaţă înainte de moarte? Şi totuşi, experien a mea arat c , tocmai cei care nu ştiu ce sţ ă ă ă

fac cu via aă ţ aceasta se agit şi se înfierbânt cel mai tare, când e vorba despre ce voră ă

face cu o altă via . Semnul c te-ai trezit este c nu dai doi bani pe ce i se va întâmplaţă ă ă ţ

în via a urm toare. Asta nu te preocup ; nu- i pas . Nu te intereseaz şi gata.ţ ă ă ţ ă ă

Ştii ce este via a veşnic ? Tu crezi c este via a etern .ţ ă ă ţ ă

Dar înşişi teologii voştri v vor spune c aceasta este o nebunie, pentru că ă ă

eternitatea mai face înc parte din timp. Este timp care dureaz perpetuu. Veşnică ă

înseamn nesfârşit - far timp. Mintea uman nu poate în elege aceasta. Mintea omuluiă ă ă ţ

poate în elege timpul, sau poate nega timpul.ţ

Ceea ce este nesfârşit e mai presus de în elegerea noastr . Cu toate acestea,ţ ă

misticii ne spun c eternitatea este chiar acum. Nu vi se pare o veste bun ? Eternitateaă ă

este chiar acum.

Oamenii se întristeaz când le spun s -şi uite trecutul. Sunt atât de mândri deă ă

trecutul lor. Sau le este atât de ruşine de trecutul lor. Sunt nebuni! Arunc -l!ă

Când auzi: „C ieşte-te pentru trecutul t u", trebuie s - i dai seama c e un modă ă ă ţ ă

prin care religia te abate de la trezire. Trezi i-v ! Asta înseamn s te c ieşti. Nu „sţ ă ă ă ă ă

plângi pentru p catele tale" Trezi i-v ! în elege i şi înceta i cu plânsul! ă ţ ă ţ ţ ţ

Page 26: Anthony de Mello-Constienta Capcanele Si Sansele Realitatii

în elege i! Trezi i-v !ţ ţ ţ ă

DESCOPERIREA DE SINE

Marii maeştrii ne spun c cea mai important întrebare din lume este: „Cine suntă ă

eu?" Sau, mai degrab : „Ce este eu'?" Ce este acest lucru pe care îl numesc ,eu'? Ce esteă

acest lucru pe care eu îl numesc sine? Vre i s spune i c a i în eles orice altceva peţ ă ţ ă ţ ţ

lume şi nu a i în eles tocmai asta? Vre i s spune i c a i în eles astronomia şi g urileţ ţ ţ ă ţ ă ţ ţ ă

negre şi quasarii, şi c a i în eles ştiin a calculatoarelor, dar nu şti i cine sunte i voi? Vai,ă ţ ţ ţ ţ ţ

sunte i înc adormi i. Eşti un om de ştiin care doarme. Vrei s spui c ai în eles ce esteţ ă ţ ţă ă ă ţ

Iisus Christos şi nu ştii cine eşti tu? De unde ştii c L-ai în eles pe Iisus Christos? Cineă ţ

este persoana care în elege? Afla i asta mai întâi. Acesta este fundamentul tuturorţ ţ

lucrurilor, nu-i aşa?

Pentru c nu am în eles asta, avem atâ ia credincioşi tâmpi i, angaja i în atâteaă ţ ţ ţ ţ

r zboaie religioase prosteşti - musulmani contra evrei, protestan i contra catolici şi toateă ţ

celelalte prostii de acelaşi fel. Ei nu ştiu; cine sunt, pentru c , dac ar şti, n-ar mai existaă ă

r zboaie. Ca feti a care îi spune b ie elului: „Tu eşti presbiterian?" El r spunde: „Nu, noiă ţ ă ţ ă

inem de alt abera ie!"ţ ă ţ

joc de cuvinte: denomination-biseric ; abomination-ruşine. N. T.♦ ă

îns lucrul pe care vreau s pun accentul acum este obă ă servarea de sine. Voi mă

asculta i, darţ oare nu mai auzi i şi alte zgomote în afar de sunetul vocii mele, în timp ceţ ă

m asculta i? Sunte i conştien i de reac iileă ţ ţ ţ ţ voastre, în timp ce m asculta i pe mine?ă ţ

Dac nu sunte i, ve i fi supuşi la sp larea creierului. Ori ve i fi influen a i de for e dină ţ ţ ă ţ ţ ţ ţ

interiorul vostru, de care nu sunte i câtuşi de pu in conştien i. Şi, chiar dac sunte iţ ţ ţ ă ţ

conştien i de cum reac iona i fa de mine, v da i oare seama, în acelaşi timp, de undeţ ţ ţ ţă ă ţ

vine reac ia? Poate c nu m asculta i deloc; poate c m ascult tat l vostru. Crede i cţ ă ă ţ ă ă ă ă ţ ă

aşa ceva e posibil? Bineîn eles c este. în grupul meu de terapie dau mereu pesteţ ă

oameni care nu sint deloc prezen i acolo. T ticul lor, m mica lor sunt prezen i dar în niciţ ă ă ţ

un caz, ei. Ei n-au fost niciodat acolo. „Eu tr iesc acum - dar nu eu, ci tat l meu tr ieşteă ă ă ă

în mine." Ei bine, acest lucru este perfect adev rat, absolut adev rat. Aş putea s vă ă ă ă

descompun, buc ic cu buc ic , şi apoi s v întreb: „Spune i-mi, aceast afirma ie deăţ ă ăţ ă ă ă ţ ă ţ

la cine vine - de la tata, mama, bunica, bunicul, de la cine?"

Cine tr ieşte în tine? Este destul de înfricoş tor, când ajungi s în elegi acest lucru.ă ă ă ţ

Crezi c eşti liber, dar probabil c nu exist în tine gest, gând, atitudine, credin , care să ă ă ţă ă

nu vin de la altcineva. Nu-i aşa c e îngrozitor? Şi tu nici nu- i dai seama. Este vorbaă ă ţ

despre o existen mecanic imprimat în tine. Ai sentimente destul de intense înţă ă ă

leg tur cu anumite lucruri şi crezi c e vorba de propriile tale convingeri - dar chiar eştiă ă ă

sigur c este aşa? î i va trebui mult conştien s în elegi c poate ceea ce tu numeştiă ţ ă ţă ă ţ ă

Page 27: Anthony de Mello-Constienta Capcanele Si Sansele Realitatii

„eu" este, pur şi simplu, un conglomerat din experien ele tale trecute, din condi ionareaţ ţ

şi programarea ta.

Este dureros! De fapt, când începi s te trezeşti, tr ieşti o durere intens . Esteă ă ă

dureros s vezi cum î i sunt distruse iluziile. Tot ce ai crezut tu c ai construit, seă ţ ă

pr buşeşte - şi asta este dureros. Asta este c in a; asta este trezirea. Deci, ce-a i zice să ă ţ ţ ă

z bovi i un minut, aici şi acum, ca s fi i conştien i, chiar în timp ce vorbesc, de senza iileă ţ ă ţ ţ ţ

pe care le ave i în trup, de gândurile care v trec prin minte şi de starea voastrţ ă ă

emo ional ? Ce-a i zice s fi i conştien i de tabla de scris, dac ochii v sunt deschişi, deţ ă ţ ă ţ ţ ă ă

culoarea acestor pere i şi de materialul din care sunt f cu i?ţ ă ţ

Ce-a i zice s fi i conştien i de chipul meu şi de reac ia pe care o ave i la vedereaţ ă ţ ţ ţ ţ

chipului meu? Pentru c voi reac iona i, indiferent dac sunte i sau nu conştien i deă ţ ţ ă ţ ţ

reac ia voastr .ţ ă

Şi probabil c nu este reac ia voastr , ci una pe care a i fost condi iona i s o ave i.ă ţ ă ţ ţ ţ ă ţ

Şi ce-ar fi s fi i conştien i de ceea ce tocmai am spus - cu toate c asta nu mai esteă ţ ţ ă

conştien , fiind acum doar memorie.ţă

Fi i conştien i de prezen a voastr în aceast camer .ţ ţ ţ ă ă ă

Spune i-v : „Eu sunt în aceast camer ". Este ca şi cum a i fi în afara voastr ,ţ ă ă ă ţ ă

uitându-v la voi înşiv . Observa i c senza ia este pu in diferit decât dac a i fi privit laă ă ţ ă ţ ţ ă ă ţ

lucrurile din camer . Mai târziu ne vom întreba: „Cine este persoana care priveşte?" Euă

m uit la mine. Ce este ,eu'? Ce este ,mine'? Deocamdat este de ajuns c m urm resc,ă ă ă ă ă

dar dac v surprinde i condamnându-v sau aprobându-v pe voi înşiv , nu opri iă ă ţ ă ă ă ţ

condamnarea şi nu opri i judecata sau aprobarea - privi i doar. Nu: ,M condamn peţ ţ ă

mine; M dezaprob; M aprob.' Doar privi i - şi gata. Nu încerca i s schimba i ceva! Nuă ă ţ ţ ă ţ

spune i: „O, ni s-a spus s nu facem asta." Mul umi i-v s observa i ce se petrece.ţ ă ţ ţ ă ă ţ

Dup cum v-am spus înainte, observarea de sine înseamn supraveghere -ă ă

observarea a tot ceea ce se petrece în voi şi în jurul vostru, ca şi cum s-ar întâmpla

altcuiva.

DEZV LUIREAĂ ,EU-LUI'

V sugerez acum un alt exerci iu. Aş vrea s scrie i pe o bucat de hârtie un scurtă ţ ă ţ ă

rezumat în care s v descrie i pe voi înşiv - de exemplu, om de afaceri, preot, fiină ă ţ ă ţă

uman , catolic, evreu, orice.ă

Am observat c unii scriu lucruri ca productiv, pelerin explorator, competent, ager,ă

ner bd tor, centrat, flexibil, împ ciuitor, iubitor, membru al rasei umane, superorganizat.ă ă ă

Acesta n d jduiesc c este rezultatul observ rii pe care a i facut-o asupra voastr , ca şiă ă ă ă ţ ă

cum a i urm ri o alt persoan .ţ ă ă ă

Page 28: Anthony de Mello-Constienta Capcanele Si Sansele Realitatii

Dar, aten ie! Este vorba de ,eu' care îl urm reşte pe ,mine'. Acesta este unţ ă

fenomen interesant, care nu a încetat niciodat s -i uimeasc pe filozofi, mistici, oameniiă ă ă

de ştiin , psihologi - şi anume c ,eu' îl poate observa pe ,mine’ S-ar p rea c animaleleţă ă ă ă

nu sunt capabile s fac acest lucru. S-ar p rea c e nevoie de un anumit grad deă ă ă ă

inteligen pentru a putea face asta.ţă

Ceea ce v ofer acum nu este metafizic ; nu este filozofie. Este observare pur şiă ă ă

bun sim . Marii mistici ai Orientului se refer de fapt la acest ,eu\ nu la ,mine\ Practic, uniiţ ă

dintre aceşti mistici ne spun c începem mai întâi cu lucrurile, cu o conştientizare aă

lucrurilor; apoi ne îndrept m spre conştien gândurilor (care este, de fapt ,mine'); şi înă ţă

final, ajungem la conştien gânditorului.ţă

Lucruri, gânduri, gânditor. Ceea ce c ut m noi, cu adev rat, este gânditorul.ă ă ă

Gânditorul se poate cunoaşte pe sine însuşi?

Pot şti eu ce este ,eu'? Unii dintre aceşti mistici r spund: „Poate cu itul s se taieă ţ ă

pe el însuşi? Poate dintele s se muşte pe el însuşi? Ochiul se poate vedea pe el însuşi?ă

Poate ,eu' s se cunoasc pe sine?" Dar eu sunt preocupat acum de ceva cu mult maiă ă

practic - şi anume, s hot r sc ceea ceă ă ă nu este ,eu'. Voi proceda cât mai încet cu putin ,ţă

deoarece consecin ele sunt devastatoare.ţ

Teribile sau îngrozitoare, depinde de punctul vostru de vedere.

Asculta i aici: Sunt eu acelaşi cu gândurile mele, cu gândurile pe care le gândesc?ţ

Nu. Gândurile vin şi pleac ; Eu nu sunt gândurile mele. Sunt eu corpul meu? Se spune că ă

milioane de celule din corpul nostru sunt înlocuite sau reînnoite în fiecare minut - deci,

pân la sfârşitul unui ciclu de şapte ani, noi nu mai avem în corp nici m car o singură ă ă

celul vie care era acolo cu şapte ani în urm . Celulele vin şi pleac . Celulele se nasc şiă ă ă

mor.

Dai- ,eu' se pare c persist . Deci, sunt eu corpul meu? Nu, evident c nu!ă ă ă

,Eu' este altceva şi mai mult decât trupul meu. Ai putea spune c trupul este parteă

a lui ,eu', dar o parte schimb toare.ă

Continu s se mişte, continu s se schimbe. îl numim mereu cu acelaşi nume,ă ă ă ă

dar el se schimb în permanen . Aşa cum cascada Niagara are pentru noi mereu acelaşiă ţă

nume, dar cascada Niagara este format din ap care se schimb constant. Noi folosimă ă ă

acelaşi nume pentru o realitate mereu schimb toare.ă

Şi ce se întâmpl cu numele meu? ,Eu' este numele meu? Evident c nu, pentru că ă ă

eu pot s -mi schimb numele f ră ă ă

s -l schimb pe ,eu\ Dar cariera mea? Şi convingerile mele? Eu spun c sunt catolică ă

sau evreu - este asta o parte esen ial a lui ,eu'? Când trec de la o religie la alta, s-aţ ă

schimbat ,eu-ur? Am un nou ,eu\ sau este acelaşi ,eu' care s-a schimbat? Cu alte cuvinte,

Page 29: Anthony de Mello-Constienta Capcanele Si Sansele Realitatii

este numele meu o parte esen ial din mine, din ,eu'? Este religia mea o parte esen ialţ ă ţ ă

din ,eu'? Am pomenit de feti a care îi spune b ie elului, ,Tu eşti presbiterian?'"ţ ă ţ

Ei bine, cineva mi-a spus o alt poveste, despre irlandezul Paddy. Paddy merge peă

strad , în Belfast, şi simte deodat o arm în ceafa şi aude o voce care-i spune: „Eştiă ă ă

catolic sau protestant?" Paddy este nevoit s se gândeasc repede la ceva.ă ă

El zice, „Sunt evreu". Şi aude vocea care spune: „Cred c sunt cel mai norocosă

arab din tot Belfastul". Etichetele sunt atât de importante pentru noi. „Eu sunt

republican", spunem noi. Dar sunte i cu adev rat? Nu po i s spui c atunci când schimbiţ ă ţ ă ă

tab ra, ai un nou ,eu'. Nu este el acelaşi vechi ,eu\ cu noi convingeri politice? îmiă

amintesc c am auzit despre un om care îşi întreab prietenul: „Ai de gând s votezi cuă ă ă

republicanii?" Prietenul spune: „Nu, am de gând s -i votez pe democra i. Tat l meu a fostă ţ ă

democrat, bunicul a fost democrat şi str bunicul tot democrat." Omul spune: „Aceastaă

este o logic tr znit . Adic , dac tat l t u ar fi ho de cai şi bunicul t u ar fi fost ho deă ă ă ă ă ă ă ţ ă ţ

cai, şi str bunicul t u ar fi fost tot ho de cai, tu ce ai fi?" „Ah", a r spuns prietenulă ă ţ ă

„atunci eu aş fi republican".

Ne petrecem atât de mult timp din vie ile noastre, reac ionând la etichete - aleţ ţ

noastre şi ale altora. Noi identific m etichetele cu ,eu-ul\ Catolic şi protestant suntă

etichete frecvente. Un om s-a dus la preot şi i-a spus: „P rinte, vreau s spun oă ă

rug ciune pentru câinele meu". Preotul era revoltat. „Cum adic , s spui o rug ciuneă ă ă ă

pentru câinele t u?" „Este câinele meu favorit", a spus omul. „Am iubit acel câine şiă

vreau s -i ofer o rug ciune".ă ă

Preotul a spus: „Noi nu oferim rug ciuni de pomenire pentru câini, aici. Ai putea să ă

încerci la biserica de mai jos. întreab -i dac ar putea s - i fac o slujb ." La ieşire, el i-aă ă ă ţ ă ă

spus preotului:

„P cat. Am iubit cu adev rat acel câine. Aveam de gând s ofer o contribu ie de ună ă ă ţ

milion de dolari pentru rug ciune." Iar preotul a zis: „Stai pu in, nu mi-ai spus c animalulă ţ ă

t u era catolic."ă

Când eşti prins în etichete, ce valoare au aceste etichete în ceea ce-l priveşte pe

,eu'? Putem spune noi c ,eu' nu este nici una dintre etichetele ce-i sunt ataşate?ă

Etichetele îi apar in lui ,mine\ Cel care se schimb constant este ,mine\ ,Eu' se schimbţ ă ă

vreodat ? Observatorul se schimb vreodat ? Ideea este c , indiferent de etichetele laă ă ă ă

care te gândeşti (poate cu excep ia celei de fiin uman ), ar trebui s i le aplici luiţ ţă ă ă

,mine\ ,Eu' nu este nici unul dintre aceste lucruri. Deci, când p şeşti în afara ta şi îlă

observi pe ,mine', tu nu te mai identifici cu ,mine\ Suferin a exist în ,mine' - deci, cândţ ă

identifici ,eu' cu ,mine', începe suferin a.ţ

S spunem c i-e fric sau doreşti ceva, sau eşti neliniştit. Când ,eu' nu seă ă ţ ă

identifică cu bani sau nume, sau na ionalitate, sau persoane, sau prieteni, sau cu oriceţ

Page 30: Anthony de Mello-Constienta Capcanele Si Sansele Realitatii

fel de valoare ,eu-ul' nu este amenin at. Poate fi foarte agitat, dar nu este în pericol.ţ

Gândeşte-te la ceva ce i-a produs sau î i produce durere, îngrijorare, sau nelinişte. Maiţ ţ

întâi, po i s identifici dorin a din spatele acelei suferin e, pentru c exist ceva ce- iţ ă ţ ţ ă ă ţ

doreşti cu ardoare, altfel nu ai suferi. Ce este acea dorin ? în al doilea rând, aceea nuţă

este o simpl dorin ; acolo exist oă ţă ă identificare. într-un fel, v-a i spus vou înşiv : ,ţ ă ă

3un starea lui ,eu', ba chiar existen a lui ,eu', depinde de aceast dorin ." Toată ţ ă ţă ă

suferin a este cauzat de identificarea mea cu ceva - fie c acel ceva este în mine sau înţ ă ă

afara mea.

SENTIMENTE NEGATIVE FAŢĂ DE AL IIŢ

La una dintre conferin ele mele, cineva a f cut urm toarea observa ie: „Vreau sţ ă ă ţ ă

v împ rt şesc ceva minunat, ceva ce mi s-a întâmplat. Am mers la cinema şi imediată ă ă

dup aceea trebuia s merg la lucru. Aveam cu adev rat probleme cu trei oameni dină ă ă

via a mea. Deci, mi-am spus: ,Ei bine, exact cum am înv at din film, voi ieşi din mineţ ăţ

însumi.' Timp de câteva ore am intrat în contact cu sentimentele mele - cu sentimentele

mele negative fa de aceşti trei oameni. Am spus: ,îi ur sc cu adev rat pe acei oameni'.ţă ă ă

Dup aceea am spus:,Doamne, Iisuse, ce po i face în situa ia asta?' Curând am începută ţ ţ

s plâng, pentru că ă

mi-am dat seama c Iisus a murit chiar pentru acei oameni, care oricum nu puteauă

face nimic în privin a felului lor de a fi. In acea dup amiaz , a trebuit s merg la birou,ţ ă ă ă

unde am stat de vorb cu oamenii aceia. Le-am spus ce problem aveam, iar ei au fostă ă

de acord cu mine. N-am mai fost sup rat pe ei şi nu i-am mai urât."ă

Oricând ave i un sentiment negativ fa de cineva, tr i i într-o iluzie. E absolut clarţ ţă ă ţ

c ceva e în neregul cu voi. Voi nu vede i realitatea. Ceva din interiorul vostru trebuieă ă ţ

s se schimbe. Dar ce facem noi în general, atunci când avem un sentiment negativ? „Elă

este de vin , ea este de vin . Ea trebuie s se schimbe." Nu, nici gând! Lumea este înă ă ă

regul . Cel care trebuie s se schimbe eştiă ă tu.

Unul dintre voi a vorbit de munca într-un spital. în timpul unei întâlniri a

personalului, este absolut inevitabil ca cineva s nu spun : „Mâncarea este proast aici",ă ă ă

la care responsabila cu alimenta ia sare ca ars . Ea s-a identificat cu mâncarea şi spune:ţ ă

„Oricine atac mâncarea, m atac pe mine; M simt amenin at ." Dar ,eu-ul' nu esteă ă ă ă ţ ă

niciodat amenin at; Doar pe ,mine' îl amenin ceva.ă ţ ţă

Dar s presupunem c eşti martor la ceva cu totul nedrept, ceva care este în modă ă

evident şi obiectiv greşit. N-ar fi o reac ie potrivit s spui c acel lucru nu trebuie s seţ ă ă ă ă

întâmple?

Page 31: Anthony de Mello-Constienta Capcanele Si Sansele Realitatii

N-ar trebui s vrei s te implici, eventual, în îndreptarea unei situa ii incorecte?ă ă ţ

Cineva loveşte un copil, iar tu vezi cum se petrece aceast nedreptate. Ce zici de oă

asemenea situa ie? Sper c nu- i închipui c aş spune c n-ar trebui s faci nimic. Eu amţ ă ţ ă ă ă

spus c , dac nu ai avea sentimente negative, ai fi mult mai eficient,ă ă mult mai eficient.

Pentru c atunci când intervin sentimentele negative, devii orb. ,Mine' îşi face apari ia înă ţ

cadru şi totul devine confuz. Dac înainte aveam o singur problem pe cap, acum avemă ă ă

dou . Mul i presupun greşit c dac nu ai sentimente negative, cum ar fi sup rarea,ă ţ ă ă ă

resentimentul şi ura, înseamn c nu iei nici o atitudine într-o anumit situa ie. O nu, oă ă ă ţ

nu! Tu nu eşti afectat emo ional, dar ac ionezi cu repeziciune. Devii foarte sensibil laţ ţ

lucrurile şi oamenii din jurul t u. Ceea ce omoar sensibilitatea este ceea ce mul iă ă ţ

oameni ar numi şinele condi ionat: te identifici într-atât cu ,mine\ încât este prea multţ

,mine' în acea

situa ie, pentru ca tu s ai o perspectiv obiectiv , detaşat a lucrurilor. Este foarteţ ă ă ă ă

important ca, atunci când te implici în ac iune, s fii în stare s vezi lucrurile cu detaşareţ ă ă

- dar emo iile negative te împiedic s o faci.ţ ă ă

Atunci, cum am putea numi tipul de pasiune care ne motiveaz , sau activează ă

energia de a face ceva în leg tur cu un r u obiectiv? Orice ar fi, aceasta nu este oă ă ă

reac ieţ ; este o ac iune.ţ

Unii dintre voi se întreab dac înainte de apari ia ataşamentului, înainte deă ă ţ

instalarea identific rii, nu exist cumva un moment de incertitudine.ă ă

S zicem c î i moare un prieten. Pare corect şi e foarte uman s te întristezi. Dară ă ţ ă

ce reac ie ai? S fie autocomp timire?ţ ă ă

De ce ai fi îndurerat? Gândeşte-te la aceasta. Ştiu c ceea ce spun vi se va p reaă ă

groaznic, dar v-am spus, eu vin dintr-o alt lume. Reac ia voastr este de pierdereă ţ ă

personală, corect? î i pare r u pentru ,mine', sau pentru al i oameni c rora prietenul t uţ ă ţ ă ă

le-a adus bucurie. Dar asta înseamn c - i pare r u pentru al i oameni, c rora le pare r uă ă ţ ă ţ ă ă

pentru ei înşişi. Dac nu le-ar p rea r u pentru ei înşişi, atunci pentru ce le-ar p rea r u?ă ă ă ă ă

Noi nu sim im niciodat durere când pierdem ceva c ruia i-am permis s fimţ ă ă ă

independent de noi, pe care n-am îndr znit s -l st pânim.ă ă ă

Durerea este semnul c am l sat ca fericirea mea s depind de acel lucru sau deă ă ă ă

acea persoan - cel pu in într-o anumit m sur . Suntem atât de obişnui i s auzimă ţ ă ă ă ţ ă

contrariul, încât ceea ce v spun eu sun inuman, nu-i aşa?ă ă

DESPRE DEPENDENŢĂ

Totuşi, asta este ceea ce ne spun to i misticii din trecut.ţ

Eu nu spun c ,mine' - şinele condi ionat - nu va rec dea uneori în şabloanele saleă ţ ă

obişnuite. Acesta este felul în care am fost condi iona i. Dar se pune întrebarea dac ar fiţ ţ ă

admisibil s tr ieşti o via în care s fii atât de singur, încât s nu depinzi de nimeni.ă ă ţă ă ă

Page 32: Anthony de Mello-Constienta Capcanele Si Sansele Realitatii

Noi to i depindem unul de altul, din tot felul de motive, nu-i aşa? Depindem deţ

m celar, de brutar, de fabricantul de sfeşnice. Interdependen . E bine aşa! Noiă ţă

organiz m societatea în felul acesta şi atribuim func ii diferite unor oameni diferi i pentruă ţ ţ

bun starea tuturor, astfel încât s func ion m mai bine şi s tr im mai eficient - cel pu ină ă ţ ă ă ă ţ

aşa sper m.ă

Dar s depindem de altcineva, psihologic - s depindem de cineva, emo ional - ceă ă ţ

implic asta? înseamn s depind de alt fiin uman , pentru a fi fericit.ă ă ă ă ţă ă

Gândi i-v la aceasta. Pentru c , dac o face i, urm torul lucru pe care îl ve i face -ţ ă ă ă ţ ă ţ

fie conştient, fie nu - este să v întreba iă ţ dac al i oameni contribuie la fericirea voastr .ă ţ ă

Apoi, vine pasul urm tor - teama: teama de pierdere, teama de înstr inare, teama deă ă

respingere, controlul reciproc. Iubirea perfect alung frica. Acolo unde este iubire, nuă ă

exist cereri, nu exist aştept ri, nu exist dependen . Eu nu- i cer s m faci fericit;ă ă ă ă ţă ţ ă ă

fericirea mea nu se afl în tine. Dac vrei s m p r seşti, nu m voi comp timi;ă ă ă ă ă ă ă ă

tov r şia ta îmi face o pl cere nespus , dar n-am s m cramponez.ă ă ă ă ă ă

M bucur de ea, far s m ag ca scaiul. Nu de tine m bucur atât, cât de cevaă ă ă ă ăţ ă

mai mare decât noi amândoi la un loc.

Ceva ce am descoperit - un fel de simfonie, un fel de orchestr care cânt oă ă

melodie atunci când eşti de fa , dar chiar şi când pleci, orchestra nu se opreşte. Cândţă

întâlnesc pe altcineva, ea cânt o alt melodie, care este de asemenea încânt toare. Iară ă ă

când sunt singur, ea tot cânt . Exist un repertoriu vast şi cântecul nu încetează ă ă

niciodat .ă

Asta înseamn trezirea. Tot din acelaşi motiv suntem hipnotiza i, cu creierul sp lat,ă ţ ă

adormi i. Pare îngrozitor s întreb, dar cum se poate spune c m iubi i, dac v ag a iţ ă ă ă ţ ă ă ăţ ţ

de mine şi nu-mi mai da i drumul? Dac nu m mai l sa i s r suflu? Este cu putin sţ ă ă ă ţ ă ă ţă ă

spune i c m iubi i, dac , pentru a fi ferici i, ave i nevoie de mine din punct de vedereţ ă ă ţ ă ţ ţ

psihologic sau emo ional? Este ca o palm la adresa înv turilor universale, a tuturorţ ă ăţă

scripturilor, religiilor, misticilor.

„Cum de ne-a sc pat atâ ia ani?", îmi spun mie însumi în mod repetat. „Cum de nuă ţ

am v zut?" Când citi i tot ce scrie atât de tranşant în scriptur , începe i s v întreba i:ă ţ ă ţ ă ă ţ

„Omul sta e nebun?" Dar, dup un timp, începe i s crede i c toat lumea e nebun .ă ă ţ ă ţ ă ă ă

„Dac nu- i ur şti tat l şi mama, fra ii şi surorile, dac nu renun i şi abandonezi tot ce ai,ă ţ ă ă ţ ă ţ

nu po i fi discipolul meu."ţ

Trebuie s laşi totul. Nu renun area fizic , în elegi; aceasta e uşoar . Când iluziileă ţ ă ţ ă

tale se pr buşesc, intri, în sfârşit, în contact cu realitatea şi crede-m , nu vei mai fiă ă

niciodat singur niciodat . Singur tatea nu este vindecat de tov r şia uman .ă ă ă ă ă ă ă

Singur tatea se vindec prin contactul cu realitatea. O, am atâtea de spus despreă ă

asta. Contactul cu realitatea, renun area la iluzii, realizarea contactului cu realul - oriceţ

Page 33: Anthony de Mello-Constienta Capcanele Si Sansele Realitatii

ar fi, nu are nume. Nu putem cunoaşte acest ceva, decât prin renun area la ceea ce esteţ

ireal. Po i afla ce e singur tatea, doar când renun i s te cramponezi, când renun i laţ ă ţ ă ţ

dependen . Dar primul pas în aceast direc ie este s consideri c e ceva de dorit. Dacţă ă ţ ă ă ă

nu i se pare un lucru dezirabil, cum ai putea m car s te apropii de el?ţ ă ă

Gândeşte-te la singur tatea ta. Crezi c tov r şia oamenilor te-ar putea eliberaă ă ă ă

vreodat de ea? Ea nu serveşte decât s - i distrag aten ia. Ai un gol în interior, nu-i aşa?ă ă ţ ă ţ

Şi când acel gol iese la iveal , tu ce faci? Fugi, porneşti televizorul, dai drumul la radio,ă

citeşti o carte, cau i companie uman , cau i divertisment, cau i distrac ie. Toat lumeaţ ă ţ ţ ţ ă

face la fel. Exist o adev rat industrie în zilele noastre, un sector organizat s neă ă ă ă

distrag şi s ne distreze.ă ă

CUM APARE FERICIREA

Reg seşte-te. Observ -te. De aceea spuneam mai devreme c auto-observareaă ă ă

este un lucru atât de minunat şi extraordinar. Dup un timp, nu trebuie s mai faci niciă ă

un efort, deoarece, pe m sur ce iluziile încep s se n ruie, tu începi s cunoşti lucruri ceă ă ă ă ă

nu pot fi descrise. Aceasta se numeşte fericire. Totul se schimb , iar tu te îndr gosteştiă ă

de starea de conştien .ţă

Iat povestea discipolului care a mers la maestru şi a spus: „A i putea s -mi da i ună ţ ă ţ

sfat în elept? A i putea s -mi spune i ceva care s m c l uzeasc de-a lungul zilelorţ ţ ă ţ ă ă ă ă ă

mele?" Era ziua de t cere a maestrului, aşa c el a luat o t bli . Pe ea scria:ă ă ă ţă

„Conştien ". Când discipolul a v zut, a spus: „Este prea sumar. Pute i s -mi explica i unţă ă ţ ă ţ

pic?" Aşa c maestrul a luat înapoi t bli a şi a scris: „Conştien , conştien , conştien ."ă ă ţ ţă ţă ţă

Discipolul a spus: „Da, dar ce înseamn asta?" Maestrul a luat înapoiă

t bli a şi a scris: „Conştien , conştient , conştien înseamn conştien ."ă ţ ţă ă ţă ă ţă

Aceasta înseamn s te supraveghezi pe tine. Nimeni nu- i poate ar ta cum s -oă ă ţ ă ă

faci, pentru c te-ar înv a o tehnic anume, te-ar programa. Dar observ -te. Cândă ăţ ă ă

vorbeşti cu cineva, eşti conştient de ceea ce faci, sau pur şi simplu te identifici cu el?

Când te-ai sup rat pe cineva, ai fost conştient c erai sup rat, sau pur şi simplu te-aiă ă ă

identificat cu sup rarea? Mai târziu, când ai avut timp, i-ai studiat tr irea şi ai încercat s-ă ţ ă

o în elegi?ţ

De unde a venit? Ce a cauzat-o? Eu nu cunosc alte c i de a ajunge la conştien .ă ţă

Nu po i schimba decât ceea ce în elegi. Reprimi tot ce nu în elegi şi nu conştientizezi. Nuţ ţ ţ

schimbi nimic. Dar când în elegi un lucru, acela se schimb .ţ ă

Câteodat sunt întrebat: „Aceast maturizare spre conştien se petrece treptat,ă ă ţă

sau e un fenomen ,subit'?" Exist oameni norocoşi, care realizeaz asta într-o clipit . Eiă ă ă

devin conştien i dintr-o dat . Sunt al ii la care conştien continu s creasc încet,ţ ă ţ ţă ă ă ă

gradat, tot mai mult. Ei încep s vad anumite lucruri.ă ă

Page 34: Anthony de Mello-Constienta Capcanele Si Sansele Realitatii

Iluziile dispar rând pe rând, fanteziile sunt îndep rtate şi ei încep s intre în contactă ă

cu faptele. Nu exist o regul general . Iat o poveste bine cunoscut , despre leul care aă ă ă ă ă

dat de o turm de oi şi, spre uimirea lui, a g sit un leu printre oi. Era un leu care fuseseă ă

crescut de oi, înc de când era pui. Beh ia ca o oaie şi se comporta ca o oaie. Leul aă ă

mers direct la el şi când leul-oaie a ajuns în fa a leului adev rat, a început s tremure dinţ ă ă

toate încheieturile. Iar leul i-a zis: „Ce cau i printre oi?" Şi leul-oaie a spus: „Eu suntţ

oaie." Leul i-a zis: „Ba nu, nu eşti. Hai cu mine." Aşa c 1-a dus pe leul-oaie la un iaz şi aă

zis, „Priveşte!" Şi când leul-oaie şi-a privit imaginea reflectat în ap , a slobozit un r cnetă ă ă

puternic şi, în acel moment, s-a transformat. N-a mai fost niciodat acelaşi ca înainte.ă

Dac eşti norocos şi zeii sunt milostivi, sau dac eşti binecuvântat de gra ia divină ă ţ ă

(po i folosi orice expresie teologic vrei), s-ar putea s în elegi dintr-o dat cine este ,eu'ţ ă ă ţ ă

şi nu vei mai fi niciodat la fel, niciodat . Nimic nu te va mai putea atinge vreodat - şiă ă ă

nimeni nu te va mai putea r ni vreodat .ă ă

Nu- i va mai fi team de nimeni şi de nimic. Nu e extra-ţ ă

ordinar? Vei tr i regeşte. Aceasta înseamn s tr ieşti regeşte.ă ă ă ă

Nu m run işuri - cum ar fi s - i vezi poza în ziar, sau s ai o gr mad de bani. Astaă ţ ă ţ ă ă ă

e o prostie. Nu te temi de nimeni, pentru c eşti perfect mul umit s fii un nimeni. Nu daiă ţ ă

doi bani pe succes sau pe eşec. Ele nu înseamn nimic. Onoarea, dezonoarea, nuă

înseamn nimic! Chiar dac te faci de râs, nici asta n-are importan ! Nu-i aşa c e oă ă ţă ă

stare minunat ! Unii oameni ating anevoie acest obiectiv, pas cu pas, prin luni şiă

s pt mâni întregi de autoconştien . Dar eu v garantez un lucru: N-am cunoscut peă ă ţă ă

nimeni care s -şi fi f cut timp pentru a fi conştient - şi s nu fi remarcat o schimbareă ă ă

dup câteva s pt mâni. Calitatea vie ii lui se schimb , astfel c nu mai trebuie să ă ă ţ ă ă ă

accepte nimic doar pe încredere. Omul îşi d seama; nu mai este acelaşi. Reac ionează ţ ă

diferit. De fapt, reac ioneaz mai pu in şi ac ioneaz mai mult.ţ ă ţ ţ ă

Vezi lucruri pe care nu le-ai mai v zut vreodat pân acum.ă ă ă

Eşti mai energic, mai viu. Oamenii au impresia c dac nu ar avea pofte, ar fiă ă

iner i, ca de lemn. Dar, de fapt, ar sc pa de încordare. Sc pa i de teama voastr de eşec,ţ ă ă ţ ă

de încordarea de a avea succes, şi ve i deveni voi înşiv . Ve i fi destinşi. Nu ve i maiţ ă ţ ţ

pune frân când ac iona i. Exact asta s-ar întâmpla.ă ţ ţ

Tranxu, un mare în elept chinez, are o vorb minunat , pe care mi-am datţ ă ă

osteneala s-o înv pe de rost: „Când arcaşul inteşte far s aştepte vreo r splat ,ăţ ţ ă ă ă ă

dispune de toat îndemânarea; când inteşte ca s câştige o cataram de alam , devineă ţ ă ă ă

deja nervos, când inteşte pentru a ob ine un trofeu din aur, începe s nu mai vad bine -ţ ţ ă ă

vede dou inte în loc de una şi mintea i-o ia razna. îndemânarea lui nu s-a schimbat, dară ţ

premiul îl face s vad dublu. Premiul îl intereseaz ! Se gândeşte mai mult s câştige,ă ă ă ă

decât s inteasc , iar nevoia de a câştiga îi seac puterile." Nu e asta imaginea a ceeaă ţ ă ă

Page 35: Anthony de Mello-Constienta Capcanele Si Sansele Realitatii

ce sunt cei mai mul i oameni? Când nu tr ieşti pentru ceva anume, eşti în stare de orice,ţ ă

ai toat energia, eşti destins, nu- i pas , nu conteaz dac pierzi sau câştigi.ă ţ ă ă ă

Asta este pentru tine adev rata existenă ţă uman .ă Asta înseamn via a. Cea careă ţ

poate proveni numai din conştien . Iar când eşti conştient, vei în elege c onoarea nuţă ţ ă

înseamn nimic.ă

Este o conven ie social , doar atât. De aceea misticii şi profe ii n-au dat doi bani peţ ă ţ

ea. Onoarea sau dezonoarea n-au însemnat

nimic pentru ei. Ei tr iau în alt lume, în lumea celor care s-au trezit din adormire.ă ă

Succesul sau eşecul n-au însemnat nimic pentru ei. Atitudinea lor era: „Eu sunt prost, tu

eşti prost - deci care este problema?"

Cineva a spus, odat : „Cele mai dificile trei lucruri pentru o fiin uman nu suntă ţă ă

performan ele fizice sau realiz rile intelectuale. Ele sunt: primulţ ă s r spunzi la ur cuă ă ă

iubire; al doilea, s -i accep i pe cei excluşiă ţ ; al treilea, s admi i c greşeşti." ă ţ ă Dar acestea

ar fi cele mai uşoare lucruri din lume dac nu te-ai identifica cu ,mine'. Po i spune lucruriă ţ

ca: „Greşesc! Dac m-ai cunoaşte mai bine, ai vedea cât de des greşesc. La ce s teă ă

aştep i de la un prost?" Dar dac nu m-aş identifica cu aceste aspecte ale lui ,mine’ tu n-ţ ă

ai putea s m r neşti. Ini ial, vechea condi ionare va disp rea, iar tu vei fi deprimat şiă ă ă ţ ţ ă

tulburat. Vei fi mâhnit, vei plânge şi aşa mai departe. „înainte de iluminare, eram

deprimat: dup iluminare, am continuat s fiu deprimat." Dar exist o diferen : nu mă ă ă ţă ă

mai identific cu deprimarea. Şti i ce mare e diferen a?ţ ţ

Ieşi din tine şi priveşti la deprimare, dar nu te identifici cu ea. Nu faci nimic pentru

a o alunga; eşti perfect dispus s - i continui via a care trece prin tine şi dispare. Dac nuă ţ ţ ă

ştii ce înseamn asta, ai cu adev rat o surpriz la care s te aştep i. Şi neliniştea? Vine şiă ă ă ă ţ

ea, dar nu te deranjeaz . Ce ciudat! Eşti tulburat, dar nu te deranjeaz .ă ă

Nu e un paradox? Şi eşti dispus s laşi acest nor s vin , deoarece, cu cât i teă ă ă

împotriveşti mai mult, cu atât îi dai mai mult putere. Eşti dispus s observi cum trece.ă ă

Po i fi fericit în anxietatea ta. Nu-i aşa c e o nebunie? Po i fi fericit, chiar în deprimareaţ ă ţ

ta. Dar nu po i avea tipul nepotrivit de fericire. Ai crezut c fericirea înseamn emo ie,ţ ă ă ţ

sau fiori? Aceasta este cauza depresiei. Nu i-a spus nimeni acest lucru? Eşti emo ionat,ţ ţ

bine, dar nu faci decât s - i preg teşti calea spre viitoarea depresie. Eşti emo ionat, dară ţ ă ţ

sesizezi neliniştea din spatele emo iei: Cum pot s-o fac s dureze? Asta nu-i fericire, astaţ ă

este dependen . M întreb cât de mul i non-dependen i citesc aceast carte? Dac ar fiţă ă ţ ţ ă ă

un grup de dimensiuni medii, ar fi doar câ iva, foarte pu ini.ţ ţ

Nu-i privi cu dispre pe alcoolici şi pe dependen ii de droguri: poate c tu eşti la felţ ţ ă

de dependent ca şi ei.

Prima dat când am întrev zut o lic rire a acestei lumi noi, a fost înfricoş tor. Amă ă ă ă

în eles ce înseamn s fii singur, far un loc în care s - i pui capul, cum e s -i laşi pe to iţ ă ă ă ă ţ ă ţ

Page 36: Anthony de Mello-Constienta Capcanele Si Sansele Realitatii

s fie liberi şi s fii liber tu însu i, s nu te considere nimeni ca fiind deosebit şi s iubeştiă ă ţ ă ă

pe toat lumea - pentru c aşa face iubirea. Ea lumineaz peste bine şi r u deopotriv ;ă ă ă ă ă

face ploaia s cad peste sfin i şi p c toşi, deopotriv .ă ă ţ ă ă ă

Oare e posibil ca trandafirul s spun : „îmi voi oferi parfumul oamenilor buni careă ă

m vor mirosi - dar nu-l voi da celor r i"? Ori poate felinarul s spun : „îmi voi oferiă ă ă ă

lumina oamenilor buni din aceast camer , dar o voi stinge pentru cei r i." Sau poateă ă ă

spune copacul. „îmi voi oferi umbra oamenilor buni care se odihnesc sub coroana mea,

dar le-o voi refuza celor r i"?ă

Acestea sunt imagini a ceea ce înseamn iubirea.ă

Ea a existat tot timpul, privindu-ne în fa din scriptur , cu toate c n-am vrutţă ă ă

niciodat s-o vedem, pentru c eram atât de îneca i în ceea ce cultura noastr numeşteă ă ţ ă

iubire, cu cântecele şi poeziile ei. Asta nu este deloc iubire - este contrariul iubirii.

Este dorin şi control şi spirit de proprietate. Este manipulare şi fric şi anxietate -ţă ă

nu este iubire. Ni s-a spus c fericirea e ca tenul cel mai fin, ca o sta iune de vacan . Eaă ţ ţă

nu e nimic de acest gen, dar noi avem metode rafinate de a face ca fericirea noastr să ă

depind de alte lucruri din noi şi din afara noastr .ă ă

Spunem: "Refuz s fiu fericit, pân ce nu-mi trece nevroza." S - i dau o veste bun :ă ă ă ţ ă

Po i fi fericit chiar acum,ţ cu nevroza ta cu tot. Vrei s ştii ceva şi mai bun? Exist doar ună ă

singur motiv pentru care nu tr i i ceea ce în India numimă ţ anand extaz, extaz. Exist doară

un singur motiv pentru care voi nu tr i i, chiar în prezent, experien a extazului - şiă ţ ţ

anume, c v gândi i sau v concentra i pe ceva ce nu ave i. Altfel, a i tr i starea deă ă ţ ă ţ ţ ţ ă

extaz. V concentra i pe ceea ce nu ave i. Dar, de fapt, ave i chiar acum tot ce v trebuieă ţ ţ ţ ă

pentru a fi în extaz.

Iisus vorbea cu bun sim pentru oamenii simpli, pentru cei înfometa i, pentru ceiţ ţ

s r ci. El le d dea veşti bune: lucrurile acestea v apar in.' Dar cine ascult ? Nimeni nuă ă ă ă ţ ă

este interesat - mai degrab vor s r mân adormi i.ă ă ă ă ţ

FRICA - SURSA VIOLEN EIŢ

Unii spun c exist doar dou lucruri pe lume: Dumnezeu şi fric ; iubirea şi fricaă ă ă ă

sunt unicele lucruri. Exist doar un singur r u în lume: frica.ă ă

Exist doar un singur bine în lume: iubirea. Câteodat este denumit în alte feluri.ă ă ă

Câteodat i se spune fericire sau libertate; sau pace, sau bucurie, sau Dumnezeu, sauă

altfel. Dar eticheta nu conteaz cu adev rat. Şi nu exist un singur r u în lume pe careă ă ă ă

s nu-l po i asocia cu teama. Nici unul.ă ţ

Ignoran şi fric , ignoran cauzat de fric - de aici vine tot r ul, de aici vineţă ă ţă ă ă ă

violen a. Persoana care este cu adev rat non-violent , care este incapabil de violen ,ţ ă ă ă ţă

este persoana care nu cunoaşte frica. Devii furios doar atunci când î i este team .ţ ă

Gândeşte-te când ai fost furios ultima dat . Hai, gândeşte-te.ă

Page 37: Anthony de Mello-Constienta Capcanele Si Sansele Realitatii

Aminteşte- i de ultima oar când te-ai înfuriat - şi caut frica din spatele mâniei. Ceţ ă ă

te-ai temut c pierzi? Ce i-a fost team c i-ar putea fi luat? De acolo vine mânia.ă ţ ă ă ţ

Gândeşte-te la cineva plin de mânie, cineva de care poate i-e fric . Vezi cât este deţ ă

însp imântat? Este speriat - cu adev rat însp imântat. îi este atât de team - pentru c ,ă ă ă ă ă

altfel, n-ar fi furios. în cele din urm , exist doar dou lucruri - iubire şi fric .ă ă ă ă

în aceast conferin aş prefera s las lucrurile aşa, nestructurate, s sar de la oă ţă ă ă

idee la alta, s revin, iar şi iar, la anumite teme, deoarece aceasta este calea prin careă

pute i în elege cu adev rat ceea ce spun. Dac nu v atinge de prima dat , ar putea s-oţ ţ ă ă ă ă

fac a doua oar şi ceea ce nu atinge o persoan , ar putea atinge o alta. Am diferiteă ă ă

teme, dar toate se refer la acelaşi lucru.ă

Spune i-i conştien , zice i-i iubire, numi i-l spiritualitate sau libertate sau trezire -ţ ţă ţ ţ

sau oricum. Este unul şi acelaşi lucru.

CONŞTIENŢĂ SI CONTACTUL CU REALITATEA

S priveşti la tot ceea ce este în tine şi în afara ta, iar când i se întâmpl ceva, să ţ ă ă

vezi ca şi cum i s-ar întâmpla altcuiva - cu nici un comentariu, f r judecat , f ră ă ă ă ă

atitudine, far amestec, far vreo încercare de a schimba, ci doar de a în elege.ă ă ţ

Pe m sur ce faci asta, vei începe s realizezi c , treptat, te desprinzi deă ă ă ă

identificarea cu ,mine'. Sf. Teresa de Avila spune c , spre sfârşitul vie ii ei, Dumnezeu i-aă ţ

dat un har extraordinar. Ea nu foloseşte o asemenea exprimare modern , bineîn eles,ă ţ

dar elementul esen ial este dez-identificarea de ea îns şi. Dac cineva ar avea cancer şiţ ă ă

eu n-aş cunoaşte acea persoan , n-aş fi atât de afectat. Dac aş avea iubire şiă ă

sensibilitate, poate c aş da o mân de ajutor - dar nu simt nici o emo ie. Dacă ă ţ ă tu trebuie

s dai un examen, eu nu sunt prea afectat. Pot s filozofez despre asta şi s spun: „Eiă ă ă

bine, cu cât eşti mai îngrijorat, cu atât va fi mai r u. Mai bine ia- i o pauz binemeritat ,ă ţ ă ă

în loc s toceşti!" Dar când e rândul meu s am un examen, ei bine, asta e altceva, nu-iă ă

aşa? Motivul este c m-am identificat cu ,mine' - cu familia mea, ara mea, bunurileă ţ

mele, corpul meu, cu mine însumi.

Cum ar fi dac Dumnezeu mi-ar da darul de a nu spune c aceste lucruri sunt ,aleă ă

mele'? Aş fi detaşat; Nu m-aş mai identifica.

Asta înseamn s - i pierzi şinele, s negi şinele, s fii mort în privin a sinelui t u.ă ă ţ ă ă ţ ă

RELIGIA ADEV RATĂ Ă CONTRARIUL INCONŞTIEN EIŢ

Odat , cineva a venit la mine în timpul unei conferin e şi m-a întrebat: „Ce p rereă ţ ă

ave i despre ,Sfânta Fecioar din Fatima'?" Ce crede i despre ea? Când mi se pun astfelţ ă ţ

de întreb ri, îmi amintesc de istoria de pe vremea când statuia Fecioarei din Fatima aă

fost urcat într-un avion, pentru a fi dus în pelerinaj de închinare şi, în timp ce zburauă ă

peste sudul Fran ei, avionul a început s se clatine şi s se zgâl âie, de p rea c se vaţ ă ă ţ ă ă

rupe în buc i. Iar statuia miraculoas a exclamat: „Sfânt Fecioar de la Lourdes, roag -ăţ ă ă ă ă

Page 38: Anthony de Mello-Constienta Capcanele Si Sansele Realitatii

te pentru noi!" Şi totul a fost bine. N-a fost un lucru extraordinar, o „Sfânt Fecioar "ă ă

care vine în ajutorul altei „Sfinte Fecioare"?

Tot astfel, un grup de o miesde oameni s-au dus în pelerinaj în Mexico City, ca să

se închine la moaştele Maicii Domnului de la Guadalupe şi to i s-au aşezat în fa a statuii,ţ ţ

în semn de protest deoarece episcopul eparhiei o declarase ca patroan a episcopiei peă

„Sfânta Fecioar de la Lourdes"! Oamenii erau convinşi c „Fecioara de la Guadalupe" s-ă ă

a sim it extrem de ofensat , aşa c protestau pentruţ ă ă repararea ofensei.

Uite-aşa se întâmpl cu religia, dac nu eşti atent.ă ă

Când le vorbesc hinduşilor, le spun: „Preo ii voştri n-ar fi prea ferici i s aud aşaţ ţ ă ă

ceva" (remarca i cât de prudent sunt în aceast diminea ), „dar Dumnezeu ar fi multţ ă ţă

mai fericit - dac e s -I d m crezare lui Iisus Christos - dac te-ai transforma, în loc s teă ă ă ă ă

închini, pur şi simplu. El ar fi mult mai mul umit de iubirea voastr , decât de adora iaţ ă ţ

voastr ." Iar când le vorbesc musulmanilor, spun: „Ayatollah-ul vostru şi liderii voştriă

religioşi nu vor fi încânta i s aud aceasta, dar Dumnezeu va fi mult mai mul umit deţ ă ă ţ

transformarea voastr într-o persoan iubitoare, decât s v mul umi i s tot spune iă ă ă ă ţ ţ ă ţ

,Doamne, Dumnezeule'. Este infinit mai important s v trezi i. Asta e spiritualitatea,ă ă ţ

asta e tot. Dac ave i asta, îl ave i pe Dumnezeu. Atunci v închina i „în spirit şi înă ţ ţ ă ţ

adev r" - când deveni i iubire, când sunte i transforma i în iubire. Pericolul a ceea ceă ţ ţ ţ

poate face religia este subliniat foarte frumos într-o poveste spus de cardinalul Martini,ă

arhiepiscopul de Milano. Povestea vorbeşte despre un cuplu de italieni care urmeaz să ă

se c s toreasc . Ei se în eleg cu preotul paroh s organizeze o mic recep ie în curteaă ă ă ţ ă ă ţ

parohiei, în fa a bisericii. Dar s-a întâmplat s plou şi ei n-au mai putut ine recep ia,ţ ă ă ţ ţ

aşa c i-au spus preotului: „N-am putea ine petrecerea de nunt în biseric ?" P rinteleă ţ ă ă ă

nu a fost deloc încântat s g zduiasc o recep ie în biseric , dar ei i-au spus: „Vomă ă ă ţ ă

mânca o felie de tort, vom cânta un cântec, dou , vom ciocni un pahar de vin, apoi vomă

pleca acas ." Aşa c p rintele s-a l sat convins. Dar, pentru c italienii sunt oameni deă ă ă ă ă

via , au b ut un pic de vin, au cântat un cântecel, apoi au mai b ut înc un pic de vin şiţă ă ă ă

au cântat mai multe cântece, iar într-o jum tate de or , s-a ajuns la ditamai petrecereaă ă

în biseric . Toat lumea se sim ea minunat şi era mult distrac ie şi veselie. Numaiă ă ţ ă ţ

p rintele era încordat tot, umblând încolo şi încoace prin sacristie, teribil de sup rat deă ă

zgomotul pe care-l f ceau nuntaşii. Ajutorul preotului intr şi spune: „V v d camă ă ă ă

încordat".

„Bineîn eles c sunt încordat. Ascult cât g l gie fac, în casa Domnului! Pentruţ ă ă ă ă ă

numele lui Dumnezeu!"

„P i bine, p rinte, chiar nu aveau unde merge."ă ă

„Ştiu asta! Dar chiar trebuie s fac atâta t r boi?ă ă ă ă

„Ei bine, p rinte, nu trebuie s uit m c Iisus însuşi a participat odat la o nunt !ă ă ă ă ă ă

Page 39: Anthony de Mello-Constienta Capcanele Si Sansele Realitatii

P rintele spune: „Ştiu c Iisus Christos a fost la s rb torirea unei nun i, nu e nevoieă ă ă ă ţ

s -mi spuiă tu c Iisus Christos a participat la o petrecere de nunt ! Numai c acolo nuă ă ă

aveau Sfânta împ rt şanie!!!ă ă

Şti i c exist , uneori, perioade în care Sfânta împ rt şanie devine mai importantţ ă ă ă ă ă

decât Iisus Christos - când venera ia devine mai important decât iubirea, când bisericaţ ă

devine mai important decât via a. Când Dumnezeu devine mai important decât omul deă ţ

lâng tine - şi aşa mai departe. Acesta este pericolul. Dup mintea mea, la aceasta neă ă

îndeamn , în mod evident, Iisus - lucrurile cele mai importante mai întâi! Fiin a umană ţ ă

este mult mai important decât Sabatul. S respecta i ceea ce v spun eu acum, cuvântă ă ţ ă

cu cuvânt, s deveni i aşa cum v descriu eu acum, este mult mai important decâtă ţ ă

invoca iile cu Doamne, Dumnezeule. Dar liderii voştri religioşi nu se vor bucura s afleţ ă

asta, v asigur. Nici preo ii voştri nu vor fi bucuroşi s aud asta.ă ţ ă ă

în nici un caz. Aşadar, despre aşa ceva este vorba. Despre spiritualitate. Despre

trezire. Dup cum v-am spus, este extrem de important ca, dac vre i s v trezi i, s vă ă ţ ă ă ţ ă ă

d rui i ac iunii pe care eu o numesc „observare de sine". S fi i conştien i de ceea ceă ţ ţ ă ţ ţ

spune i, s fi i conştien i de ceea ce face i, s fi i conştien i de ceea ce gândi i, s fi iţ ă ţ ţ ţ ă ţ ţ ţ ă ţ

conştien i de felul în care ac iona i. S fi i conştien i de unde veni i, care v esteţ ţ ţ ă ţ ţ ţ ă

motiva ia. Via a inconştient nu merit s fie tr it .ţ ţ ă ă ă ă ă

Via a lipsit de conştien este o via mecanic . Nu este omeneasc , ci esteţ ă ţă ţă ă ă

programat , condi ionat . La fel de bine am putea fi o piatr , un ciot de lemn. în ara dină ţ ă ă ţ

care vin eu, sute de mii de oameni tr iesc în cocioabe, într-o s r cie lucie, abia reuşindă ă ă

s supravie uiasc , f când toat ziua o munc fizic grea, apoi se culc şi se trezescă ţ ă ă ă ă ă ă

diminea a, m nânc ceva şi o iau de la cap t. Iar tu stai deoparte şi gândeşti: „Ce via ".ţ ă ă ă ţă

„Asta e tot ce are via a s le ofere?" Şi apoi realizezi, dintr-o dat , c 99,999% dintreţ ă ă ă

oamenii de aici nu sunt cu mult mai buni. Po i s mergi la cinema, s te plimbi cuţ ă ă

maşina, po i pleca într-o croazier . Crezi c eşti mai bogat decât sunt ei? Eşti la fel deţ ă ă

mort ca şi ei. Eşti o maşin rie la fel ca ei - una pu in mai mare, dar cu toate acestea, doară ţ

o maşin rie. Este trist. Este trist s te gândeşti c oamenii trec prin via în felul sta.ă ă ă ţă ă

Oamenii trec prin via cu idei fixe; ei nu se schimb niciodat . Pur şi simplu, nuţă ă ă

sunt conştien i de ceea ce se întâmpl . Ar putea la fel de bine s fie o buturug , o piatr ,ţ ă ă ă ă

un mecanism care vorbeşte, umbl şi gândeşte. Nu este ceva omenesc.ă

Ei sunt marionete, sucite de colo-colo de tot felul de lucruri.

Apas pe un buton şi vei ob ine o reac ie. Aproape c po i prezice cum vaă ţ ţ ă ţ

reac iona persoana respectiv . Dac studiez o persoan , v pot spune exact cum vaţ ă ă ă ă

reac iona. La grupul meu de terapie, câteodat notez pe o bucat de hârtie cine vaţ ă ă

începe şedin a şi cine va r spunde. Crezi c e ceva r u? Ei bine, nu asculta de oameniiţ ă ă ă

care- i spun: „Uit de tine! Ajut -i pe al ii cu iubire." Nu-i asculta! Ei greşesc cu to ii. Celţ ă ă ţ ţ

Page 40: Anthony de Mello-Constienta Capcanele Si Sansele Realitatii

mai r u lucru pe care-l po i face este s ui i de tine, atunci când mergi în întâmpinareaă ţ ă ţ

altora cu o aşa-zis atitudine de ajutor.ă

Acest lucru mi s-a revelat cu putere, cu mul i ani în urm , pe când îmi f ceamţ ă ă

studiile de psihologie la Chicago. Noi am urmat un curs de consiliere pentru uzul

preo ilor. Un asemenea curs era deschis numai preo ilor care practicau efectivţ ţ

consilierea şi care fuseser de acord s prezinte la curs înregistrarea unei şedin e deă ă ţ

consiliere. Cred c eram vreo dou zeci de cursan i. Când mi-a venit rândul, am prezentată ă ţ

înregistrarea unei întrevederi cu o femei tân r . Asistentul universitar a b gat caseta înă ă ă

casetofon şi am început s-o ascult m cu to ii. Dup cinci minute, aşa cum f cea deă ţ ă ă

obicei, asistentul a oprit caseta şi a întrebat: „Ceva comentarii?" Cineva mi-a spus: „De

ce i-ai pus acea întrebare?" Am r spuns: „Nu cred s -i fi pus vreo întrebare. De fapt, suntă ă

mai mult decât sigur c nu i-am pus nici o întrebare." El a spus: ,Ba da". Eram absolută

sigur, deoarece, în acea perioad , m ghidam în mod conştient dup metoda lui Carlă ă ă

Rogers, care se orienteaz în func ie de persoan şi este non-direct . Nu pui întreb ri şiă ţ ă ă ă

nu întrerupi, nici nu dai sfaturi. Eram deci foarte conştient c nu trebuie s pun întreb ri.ă ă ă

Oricum, a urmat o disput între noi, aşa c instructorul a spus: „De ce s nu ascult mă ă ă ă

înc o dat caseta?" Aşa c am pus-o din nou şi, spre oroarea mea, am realizat că ă ă ă

pusesem ditamai întrebarea, care- i s rea în ochi la fel ca şi Empire State Building - oţ ă

întrebare extrem de clar . Lucrul interesant pentru mine a fost c auzisem întrebareaă ă

aceea de trei ori - prima dat , probabil, când am rostit-o, a doua oar când am ascultat-oă ă

pe caset în camera mea (deoarece am vrut s iau o caset bun la curs) şi a treia oară ă ă ă ă

când am auzit-o în clas . Dar nici n-am remarcat-o! Nu eram conştient.ă

Aşa se întâmpl , în mod frecvent, în şedin ele mele de terapie, sau în îndrumareaă ţ

mea spiritual . înregistr m convorbirea pe caset şi, când pacientul o ascult , îmi spune:ă ă ă ă

„Şti i, eu n-am auzit cu adev rat ce a i spus în timpul interviului. Am auzit ceea ce a iţ ă ţ ţ

spus, abia când am ascultat caseta". Mai interesant este că eu însumi n-am auzit ceea ce

am spus eu în timpul interviului. Este şocant s descop r c , într-o şedin de terapie,ă ă ă ţă

spun lucruri de care nu sunt conştient. întregul lor în eles îmi devine clar abia mai târziu.ţ

Numeşti asta ceva omenesc? „Uit de tine şi ajut -i pe al ii", spui tu! Oricum, dup ce amă ă ţ ă

ascultat întreaga caset , acolo, în Chicago, asistentul a spus: , Ave i cumva comentarii?"ă ţ

Unul dintre preo i, un om de cincizeci de ani care începuse s m simpatizeze, mi-a spus,ţ ă ă

„Tony, aş vrea s - i pun o întrebare personal . Te deranjeaz ?" Eu am spus: „Nu,ă ţ ă ă

întreab -m . Dac n-am s vreau s r spund, n-o voi face." El a spus; femeia aceasta dină ă ă ă ă ă

interviu este dr gu ?"ă ţă

Şti i, sincer s fiu, m g seam într-un stadiu de evolu ie (sau de involu ie) în careţ ă ă ă ţ ţ

nu observam dac o persoan arat bine sau nu. Nu conta pentru mine. Ea era o oaie dină ă ă

turma lui Christos; eu eram pastor. Eu d deam ajutor. Nu e minunat? Aşa eram instrui iă ţ

Page 41: Anthony de Mello-Constienta Capcanele Si Sansele Realitatii

s proced m. Deci, i-am spus: „Ce leg tur are asta cu interviul?" El a r spuns: „Femeiaă ă ă ă ă

asta nu- i place, nu-i aşa?" Eu am spus: „Ceeee?ţ

Niciodat nu-mi trecuse prin cap c o persoan mi-a pl cut sau mi-a displ cut Ca şiă ă ă ă ă

cei mai mul i oameni, am avut uneori o antipatie fat de cineva - ţ ă

Am întrebat: „Ce te face s spui asta?" El a spus: „Caseta". Am parcurs caseta înc oă ă

dat . „Ascult - i vocea. Observ cât de pl cut a devenit. Eşti iritat, nu-i aşa?" Abiaă ă ţ ă ă ă

atunci eram şi deveneam conştient de aceasta. Şi oare ce-i spuneam ei, indirect? îi

spuneam: „Nu mai veni pe aici". Dar nu eram conştient de aceasta. Prietenul meu,

preotul, a spus: , E femeie. Precis a remarcat aceasta. Când trebuie s-o întâlneşti?" Eu

am r spuns: „Miercurea viitoare." El a spus: „B nuiala mea este c nu va mai veni." Şi nuă ă ă

a venit. Am aşteptat înc o s pt mân şi tot nu a venit. Apoi am sunat-o, înc lcând unaă ă ă ă ă

din regulile mele: nu juca rolul de salvator.

Am sunat-o şi i-am spus: „V aminti i de caseta pe care mi-a i permis s oă ţ ţ ă

înregistrez pentru curs? Mi-a fost de mare ajutor, deoarece colegii mi-au semnalat tot

felul de lucruri" (nu i-am spus ce anume) „care ar face şedin a oarecum mai eficient .ţ ă

Deci, dac v-ar interesa s v întoarce i, aceasta ar face-o şi mai eficient ." Ea a spus:ă ă ă ţ ă

,Bine, m voi întoarce". S-a întors.ă

Antipatia era înc prezent . Nu disp ruse, dar nici nu-mi st tea în cale. Po iă ă ă ă ţ

controla ceva de care eşti conştient; dar eşti controlat de ceva de care nu eşti conştient.

Eşti întotdeauna sclavul acelui ceva de care nu eşti conştient. Când eşti conştient de el,

eşti eliberat de el. Este acolo, dar nu te mai afecteaz . Nu eşti controlat de acel ceva; nuă

eşti subjugat de el. Aceasta e diferen a.ţ

Conştien , conştien , conştien , conştien .ţă ţă ţă ţă

Ceea ce ne-au înv at la acel curs s facem, a fost s devenim observatoriăţ ă ă

implica i. Ca s formulez mai plastic, este ca şi cum aş vorbi cu tine şi, în acelaşi timp, aşţ ă

fi în exterior, privind la tine şi la mine. Când te ascult pe tine, este infinit mai important

pentru mine s m ascult pe mine, decât s te ascult pe tine. Bineîn eles, e important să ă ă ţ ă

te ascult pe tine, dar mai important este s m ascult pe mine. Altfel, nu te voi auzi peă ă

tine.

Sau voi deforma tot ce spui tu. î i voi veni în întâmpinare din condi ionarea meaţ ţ

proprie. Voi reac iona fa de tine în tot felul de moduri, din nesigu-ran ele mele, dinţ ţă ţ

nevoia mea de a te manipula, din dorin a mea de a reuşi, din nelinişti şi sentimente deţ

care s-ar putea s nu fiu conştient. Deci, este teribil deă important

Asta este ceea ce ne-au înv at s facem - s ob inem conştien .ăţ ă ă ţ ţă

Nu trebuie s te imaginezi tot timpul pe tine însu i planând pe undeva în v zduh.ă ţ ă

Doar ca s - i faci o idee, în mare, imagineaz - i uri şofer bun care, în timp ce conduceă ţ ă ţ

maşina, se concentreaz la ceea ce spui. De fapt, ar putea chiar s poarte o discu ie cuă ă ţ

Page 42: Anthony de Mello-Constienta Capcanele Si Sansele Realitatii

tine, dar, în acelaşi timp, este perfect conştient de semnele de circula ie. în momentul înţ

care se întâmpl ceva sup r tor, în momentul în care percepe vreun sunet sau zgomot,ă ă ă

sau o izbitur , el va auzi imediat şi va spune:„Eşti sigur c ai închis uşa din spate?" Cumă ă

de face asta? Este conştient şi vigilent. Aten ia îi e focalizat pe conversa ie sau disput ,ţ ă ţ ă

dar conştien lui este mult mai cuprinz toare. Percepea o gam variat de lucruri.ţă ă ă ă

Eu nu vorbesc acum despre concentrare. Aceasta nu e important . Multe tehnici deă

medita ie implic şi concentrarea, dar am oarece îndoieli în leg tur cu asta. Ele implicţ ă ă ă ă

violen şi, în mod frecvent, ele mai implic programare şi condi ionare.ţă ă ţ

Ceea ce aş sus ine este conştien - care nu e deloc acelaşi lucru cu concentrarea.ţ ţă

Concentrarea este un reflector, e ca lumina unui reflector. Tu eşti deschis la orice

p trunde în sfera conştiin ei tale.ă ţ

Po i fi distras de la ea, dar când practici conştien , nu eşti distras niciodat . Cândţ ţă ă

ac ioneaz conştien , nu se mai manifest nici o distragere, pentru c eşti mereuţ ă ţă ă ă

conştient de tot se întâmpl .ă

S spunem c privesc nişte copaci şi îmi fac griji. Sunt distras? Aş fi distras doară ă

dac inten ionez s m concentrez la copaci. Dar dac , în acelaşi timp, sunt conştient că ţ ă ă ă ă

sunt îngrijorat, asta nu înseamn deloc c sunt distras.ă ă

Fii conştient doar de direc ia în care î i este îndreptat aten ia. Dac ceva mergeţ ţ ă ţ ă

r u, sau dac se întâmpl ceva sup r tor, te vei alerta pe loc. Ceva nu merge bine! înă ă ă ă ă

momentul în care în conştiin i se strecoar vreun sentiment negativ, vei deveni atent.ţă ţ ă

Eşti exact ca şoferul maşinii.

V spuneam c Sfânta Teresa de Avila a zis c Dumnezeu i-a d ruit harul de a seă ă ă ă

dez-identifica de ea îns şi. Copiii sunt cei pe care îi pute i auzi vorbind în sensul acesta.ă ţ

Un puşti de doi ani spune: „Tommy a luat micul dejun azi diminea ". El nu spune ,eu',ţă

chiar dac Tommy este el. El spune,Tommy' - la persoana a treia. Misticii simt aşa. Ei s-ă

au dez-identificat de ei înşişi şi sunt în stare de armonie.

Acesta este harul de care vorbea Sfânta Teresa. Acesta este ,eu-ul pe care maeştrii

mistici din Orient îi îndeamn în mod constant pe oameni s -l descopere. Şi cei dină ă

Occident, de asemenea! îl pute i num ra şi pe Meister Eckhart printre ei. Ei îi îndeamnţ ă ă

pe oameni s -l descopere pe ,eu/ă

ETICHETE

Lucrul important nu este s ştii cine este ,eu" sau ce este ,eu". Nu vei reuşiă

niciodat . Nu exist cuvinte pentru asta. Lucrul important este s renun i la etichete. Aşaă ă ă ţ

cum spun maeştrii japonezi Zen: „Nu c uta adev rul; renun doar la p rerile tale".ă ă ţă ă

Renun la teoriile tale; nu c uta adev rul. Adev rul nu este un lucru pe care s -lţă ă ă ă ă

cau i. Dac ai înceta s - i autoimpui p rerile proprii, ai şti. Şi aici se întâmpl cevaţ ă ă ţ ă ă

similar. Dac ai renun a la etichetele tale, ai şti. Ce în eleg eu prin etichete? Oriceă ţ ţ

Page 43: Anthony de Mello-Constienta Capcanele Si Sansele Realitatii

denumire imaginabil - cu excep ia, poate, a celei de fiin uman . Eu sunt o fiină ţ ţă ă ţă

uman . Destul de corect; asta nu spune foarte multe. Dar când spui: „Sunt încununat deă

succes", e o nebunie.

Succesul nu este o parte a lui ,eu’ Succesul este ceva care vine şi pleac ; azi poateă

fi aici, iar mâine s dispar . Nu asta este ,eu’ Când ai spus: „Am fost încununat deă ă

succes", te-ai aflat în eroare; te-ai cufundat în întuneric. Te-ai identificat pe tine însu i cuţ

succesul. Ca atunci când spui: „Sunt un ratat, sunt avocat, sunt om de afaceri." Ştii ce iţ

se va întâmpla, dac te identifici cu aceste lucruri? Te vei crampona de ele, î i vei faceă ţ

griji c s-ar putea ca ele s se spulbere şi, în acel moment, îşi face apari ia suferin a. Laă ă ţ ţ

asta m-am referit mai devreme, când v spuneam:ă

„Dac suferi i, sunte i adormi i."ă ţ ţ ţ

Vre i un semn c sunte i adormi i? Iat -l: suferi i. Suferin a este un semn c nuţ ă ţ ţ ă ţ ţ ă

sunte i conecta i la adev r. Suferin a v este dat ca s v pute i deschide ochii c treţ ţ ă ţ ă ă ă ă ţ ă

adev r, ca s în elege i c pe undeva exist ceva fals - aşa cum durerea fizic v esteă ă ţ ţ ă ă ă ă

dat ca s în elege i c pe undeva exist o afec iune sau o boal . Suferin a arat c peă ă ţ ţ ă ă ţ ă ţ ă ă

undeva exist înşel torie. Suferin a apare când eşti în contradic ie cu realitatea. Cândă ă ţ ţ

iluziile tale se izbesc de realitate, când înşel toria ta se confrunt cu adev rul, atunciă ă ă

suferi. Altfel nu exist suferin .ă ţă

PIEDICI IN CALEA FERICIRII

Ceea ce am de gând s spun va suna un pic preten ios, dar este adev rat. Ceea ceă ţ ă

urmeaz pot fi cele mai importante minute din via a voastr . Dac a i putea pricepeă ţ ă ă ţ

asta, a i descoperi secretul trezirii. A i fi ferici i pentru totdeauna. N-a i mai fi niciodatţ ţ ţ ţ ă

neferici i. Nimic nu va mai avea puterea s v r neasc . Vorbesc serios - absolut nimic.ţ ă ă ă ă

Este ca şi cum ai arunca vopsea neagr în aer; aerul r mâne nep tat. Nu coloreziă ă ă

niciodat aerul în negru. Nu conteaz ce i se întâmpl , tu r mâi neatins. Tu r mâi înă ă ţ ă ă ă

armonie. Exist fiin e umane care au dobândit acest lucru - ceea ce eu numesc calitateaă ţ

de om. Nu starea aceea absurd de marionet , care se zbate încolo şi încoace, l sândă ă ă

evenimentele sau pe ceilal i oameni s - i spun ce s sim i. Prin urmare, voi continua iţ ă ţ ă ă ţ ţ

s v sim i i aşa, şi defini i aceast stare drept vulnerabilitate. Ha! Eu spun c înseamnă ă ţ ţ ţ ă ă ă

c eşti o marionet . Deci, î i doreşti s fii o marionet ? Apeşi pe un buton şi, gata, aiă ă ţ ă ă

c zut; î i place? Dar dac refuzi s te identifici cu oricare dintre aceste etichete, cele maiă ţ ă ă

multe dintre grijile tale dispar.

Mai târziu vom vorbi despre frica de boal şi moarte dar, de obicei, ceea ce vă ă

îngrijoreaz este ce se va întâmpla cu cariera voastr . Un om de afaceri m runt, de vreoă ă ă

cincizeci şi cinci de ani, soarbe bere într-un bar şi spune: „Ia uit -te la colegii mei.ă

Page 44: Anthony de Mello-Constienta Capcanele Si Sansele Realitatii

Chiar au reuşit." Prostul! Ce înseamn ,, Au reuşit?" Şi-au v zut numele publicat înă ă

ziar. Asta numeşti tu reuşit ? Unul este preşedinte de corpora ie; altul a devenită ţ

preşedinte de tribunal; al treilea a devenit şi el ceva. Maimu e, cu to ii!ţ ţ

Cine stabileşte ce înseamn s ai succes? Aceast societate stupid ! Principalaă ă ă ă

preocupare a societ ii este s men in societatea bolnav ! Şi cu cât î i dai seama maiăţ ă ţ ă ă ţ

repede de asta, cu atât mai bine. Bolnavi, fiecare dintre ei. Sunt c ni i, sunt nebuni. Tuţă ă ţ

devii preşedintele azilului de nebuni şi eşti mândru de aceasta, chiar dac nu înseamnă ă

nimic. A fi preşedintele unei corpora ii n-are nici o leg tur cu faptul c ai succes în via .ţ ă ă ă ţă

Dac ai mul i bani, nu înseamn deloc c ai şi succes în via .ă ţ ă ă ţă

Ai succes în via , atunci când te trezeşti! Atunci nu trebuie s - i ceri scuzeţă ă ţ

nim nui, nu trebuie s dai explica ii nim nui, nu dai doi bani pe ceea ce cred sau spună ă ţ ă

ceilal i despre tine.ţ

Nu ai griji; eşti fericit. Asta numesc eu s ai succes. S ai o slujb bun , sau s fiiă ă ă ă ă

renumit, sau s ai o reputa ie str lucit - nimic din toate astea nu are absolut nici oă ţ ă ă

leg tur cu fericirea sau succesul. Nici una! Este total irelevant. Singurul lucru de care-iă ă

pas unui astfel de om este ce vor crede copiii lui despre el, ce vor crede vecinii despreă

el, ce va crede so ia lui despre el. Ar fi trebuit s devin faimos. Societatea şi culturaţ ă ă

noastr ne inoculeaz asta în cap, zi şi noapte.ă ă

Oameni care au reuşit!? Ce au reuşit? Au reuşit s fac din ei înşişi nişteă ă

prost naci. Asta, deoarece şi-au epuizat toat energia ca s ob in ceva lipsit de valoare.ă ă ă ţ ă

Ei sunt speria i şi confuzi, sunt nişte marionete ca to i ceilal i. Uite-te la ei cum seţ ţ ţ

preumbl an oş pe scen . Uite ce agita i devin, dac au o pat pe c maş . Asta numeştiă ţ ţ ă ţ ă ă ă ă

tu succes? Priveşte cât îi sperie perspectiva c s-ar putea s nu fie realeşi. Asta zici tu că ă ă

este succesul?

Se las controla i, manipula i. Sunt nişte oameni neferici i. Sunt demni deă ţ ţ ţ

comp timire. Nu se bucur de via . Sunt permanent încorda i şi nelinişti i. Asta numeştiă ă ţă ţ ţ

tu existen omeneasc ? Şi ştii de ce se întâmpl asta? Dintr-un singur motiv: s-auţă ă ă

identificat cu nişte etichete. L-au identificat pe ,eu' cu banii lor, cu slujba sau cu profesia.

Aceasta a fost greşeala lor.

A i auzit de avocatul care s-a prezentat cu o reclama ie împotriva unui instalator?ţ ţ

El i-a spus instalatorului: „Hei, m-ai taxat cu dou sute de dolari pe or . Eu nu fac atâ iaă ă ţ

bani ca avocat." „Nici eu nu f ceam atâ ia bani când eram avocat!" Po i fi instalator sauă ţ ţ

avocat, om de afaceri sau preot, dar aceasta nu influen eaz nicidecum ,eu-ul' esen ial.ţ ă ţ

Nu te afecteaz pe tine.ă

Dac mi-aş schimba profesia mâine, ar fi exact ca şi cum mi-aş fi schimbat hainele.ă

Eu am r mas neatins. Tuă eşti hainele tale?

Page 45: Anthony de Mello-Constienta Capcanele Si Sansele Realitatii

Tu eşti numele t u? Tuă eşti profesia ta? înceteaz s te mai identifici cu ele. Pentruă ă

c sunt trec toare. ,ă ă

Când în elegi asta cu adev rat, nici o critic nu te poate afecta. Nici o m gulire sauţ ă ă ă

laud nu te pot afecta. Când cineva spune: „Eşti un tip minunat", despre ce vorbeşte? Elă

vorbeşte despre ,mine', el nu vorbeşte despre ,eu’

,Eu' nu este nici mare nici mic. ,Eu' nu se confund nici cu succesul, nici cu eşecul.ă

Nu este nici una dintre aceste etichete.

Acestea sunt lucruri trec toare, care depind de criteriile pe care le stabileşteă

societatea, care depind de condi ionarea ta. Aceste lucruri depind de dispozi ia persoaneiţ ţ

cu care se întâmpl s vorbeşti chiar acum. Nu au nimic de a face cu ,eu'. ,Eu' nu esteă ă

nici una dintre aceste etichete. ,Mine' este în general egoist, prostesc, copil resc - ună

prost cât toate zilele. Aşadar, dac îmi spui: „Eşti un prost", sta e un lucru pe care îl ştiuă ă

de ani de zile! Şinele condi ionat - la ce te aşteptai? îl cunosc de ani de zile. De ce teţ

identifici cu el? N t fle ule! Acela nu este ,eu' - acela este ,mine'.ă ă ţ

Vrei s fii fericit? Fericirea continu nu are nici o motiva ie. Adev rata fericire vineă ă ţ ă

far cauz . Tu nu m po i face fericit. Tu nu eşti fericirea mea. Tu îi spui unei persoaneă ă ă ţ

trezite:

„De ce eşti fericit?", iar persoana care s-a trezit spune: „De ce n-aş fi?"

Fericirea este starea noastr natural . Fericirea este starea natural a copiilor mici,ă ă ă

c rora le apar ine împ r ia cerurilor - pân ce ajung s fie intoxica i şi contamina i cuă ţ ă ăţ ă ă ţ ţ

prostia societ ii şi a culturii. Pentru a dobândi fericirea, nu trebuie s faci nimic,ăţ ă

deoarece fericirea nu poate fi dobândit . Ştie cineva de ce?ă

Pentru c o avem deja. Cum po i dobândi ceva ce ai deja?ă ţ

Atunci, de ce nu tr ieşti experien a fericirii? Pentru c trebuie s renun i la ceva.ă ţ ă ă ţ

Trebuie s renun i la iluzii. Pentru a fi fericit, nu trebuie s acumulezi ceva; trebuie să ţ ă ă

renun i la ceva.ţ

Via a este uşoar , via a este încânt toare. Ea este dificil doar pentru iluziile tale,ţ ă ţ ă ă

pentru ambi iile tale, pentru l comia şi poftele tale. Ştii de unde vin toate astea? Dinţ ă

faptul c te-ai identificat cu tot felul de etichete!ă

PATRU TREPTE C TREĂ ÎN ELEPCIUNEŢ

Primul lucru pe care trebuie s -l face i, este s intra i în contact cu sentimenteleă ţ ă ţ

negative de care nu sunte i conştien i.ţ ţ

Mul i oameni au sentimente negative de care nu sunt conştien i.ţ ţ

Mul i oameni sunt deprima i, f r s fie conştien i c sunt deprima i. Doar când facţ ţ ă ă ă ţ ă ţ

cunoştin cu bucuria, ajung s în eleag cât de deprima i sunt. Nu po i trata un cancerţă ă ţ ă ţ ţ

pe care nu l-ai depistat. Nu po i sc pa de g rg ri ele care i-au atacat plantele deţ ă ă ă ţ ţ

bumbac, dac nu eşti conştient de existen a lor. Primul lucru pe care trebuie s -l faci,ă ţ ă

Page 46: Anthony de Mello-Constienta Capcanele Si Sansele Realitatii

este s - i conştientizezi sentimentele negative. Ce sentimente negative? Mohoreala, deă ţ

exemplu. Te sim i mohorât şi indispus. Sim i c te ur şti, te sim i vinovat Sim i c via aţ ţ ă ă ţ ţ ă ţ

n-are sens, c n-are nici un rost; ai un sentiment de suferin , te sim i nervos şi încordat.ă ţă ţ

încearc , mai întâi, s intri în contact cu aceste sentimente.ă ă

Al doilea pas (programul acesta cuprinde patru etape) este s în elegi că ţ ă

sentimentul exist în tine, nu în realitate. Este ceva atât de evident, dar ai oare impresiaă

c oamenii îşi dau seama? Habar n-au, crede-m . Au doctorate în psihologie, sunt rectoriă ă

de universit i, dar asta n-au în eles. La şcoal n-am fost înv at cum s tr iesc. Am fostăţ ţ ă ăţ ă ă

înv at orice altceva. Aşa cum spunea cineva:„Am primit o educa ie destul de bun . Mi-aăţ ţ ă

trebuit ani de zile s m descotorosesc de ea." Despre asta este vorba în spiritualitate:ă ă

despre dezv . Dezv area de toate prostiile care i-au fost inoculate.ăţ ăţ ţ

Sentimentele negative sunt în tine, nu în realitate. Aşadar, înceteaz s mai încerciă ă

s schimbi realitatea. Ar fi o nebunie. Nu mai încerca s -l schimbi pe cel de lâng tine.ă ă ă

Noi ne irosim tot timpul şi toat energia în încercarea de a schimba circumstan eleă ţ

exterioare, de a-i schimba pe partenerii noştri, pe şefii noştri, pe prietenii noştri, pe

duşmanii noştri, şi pe to i ceilal i. Dar nu trebuie s schimb m nimic. Sentimenteleţ ţ ă ă

negative sunt în voi. Nici o persoan de pe P mânt nu are puterea s v fac neferici i.ă ă ă ă ă ţ

Nu exist nici un eveniment pe p mânt care s aib puterea s v tulbure sau s vă ă ă ă ă ă ă ă

r neasc . Nici un eveniment, condi ie* situa ie sau persoan . Nimeni nu v-a spus asta;ă ă ţ ţ ă

to i v-au spus contrariul. De aceea sunte i acum într-o asemenea situa ie încurcat . Deţ ţ ţ ă

aceea sunte i adormi i. Nu vi s-a spus asta niciodat - deşi este mai mult decât evident.ţ ţ ă

S presupunem c începe s plou şi asta stric un picnic. Cine se simte negativ?ă ă ă ă ă

Ploaia? Sau tu! Care este cauza pentru sentimentul negativ? Ploaia, sau reac ia ta? Cândţ

te loveşti cu genunchiul de mas , masa nu p eşte nimic. Singura ei grij este s fie ceeaă ăţ ă ă

ce a fost f cut s fie - o mas . Durerea este în genunchiul t u, nu în mas . Misticii totă ă ă ă ă ă

încearc s ne spun c realitatea este în regul aşa cum e. Realitatea nu are probleme.ă ă ă ă ă

Problemele exist numai în mintea omeneasc . Am putea ad uga: în minteaă ă ă

uman stupid , adormit . Realitatea nu are probleme. Chiar dac îndep rta i fiin eleă ă ă ă ă ţ ţ

umane de pe aceast planet , via a va continua, natura se va desf şura în toată ă ţ ă ă

frumuse ea şi for a ei. Unde e problema? Nici o problem . Voi a i creat problema. Voiţ ţ ă ţ

sunte i problema. Voi v identifica i cu ,mine' şi asta este problema. Sentimentul este înţ ă ţ

voi, nu în realitate.

Al treilea pas: Niciodat s nu te identifici cu acel sentiment. Nu are nimic de aă ă

face cu ,eu-ul\ Nu defini şinele t u esen ial în termenii acelui sentiment. Nu spune: „Euă ţ

sunt deprimat". Dac vrei s spui: „E deprimant", atunci este în regul .ă ă ă

Dac vrei s spui c depresia exist , e bine; dac vrei s spui c mohoreala esteă ă ă ă ă ă ă

prezent , e bine. Dar nu: „Eu sunt posomorât".ă

Page 47: Anthony de Mello-Constienta Capcanele Si Sansele Realitatii

Tu te defineşti pe tine însu i în termenii sentimentului. Aceasta este iluzia ta;ţ

aceasta este greşeala ta. Depresia exist , este prezent chiar acum, exist sentimenteă ă ă

de triste e chiar acum, dar las -le s existe, las -le în pace. Vor trece. Totul trece - totul.ţ ă ă ă

Depresiile şi emo iile tale n-au nici o leg tur cu fericirea. Ele sunt oscila iileţ ă ă ţ

pendulului. Dac eşti în c utare de emo ii şi senza ii tari, fii gata s te întâlneşti cuă ă ţ ţ ă

depresia. Vrei s - i iei drogul? Preg teşte-te s supor i mahmureala. Capetele pendululuiă ţ ă ă ţ

oscileaz unul c tre cel lalt.ă ă ă

Asta nu are nimic de a face cu ,eu'; nu are nimic de a face cu fericirea. Singurul

implicat aici este ,mine\ Dac v-a i aminti acest lucru, dac vi l-a i repeta de o mie de ori,ă ţ ă ţ

dac a i practica aceşti trei paşi de o mie de ori, a i pricepe. S-ar putea s nu fie nevoieă ţ ţ ă

s-o face i de trei ori. Nu ştiu; nu exist regul pentru asta.ţ ă ă

Dar încerca i s-o face i de o mie de ori - şi ve i face cea mai mare descoperire dinţ ţ ţ

via a voastr . La naiba cu minele de aur din Alaska. Ce ve i face cu tot aurul acela? Dacţ ă ţ ă

nu sunte i ferici i, nu pute i tr i. Foarte bine, a i dat de aur. Şi ce conteaz ? Eşti un rege;ţ ţ ţ ă ţ ă

sau o prin es . Sunte i liberi; nu v pas dac sunte i accepta i sau respinşi, n-are nici oţ ă ţ ă ă ă ţ ţ

importan . Psihologii ne spun cât de important este s dobândeşti sim ul apartenen ei.ţă ă ţ ţ

Prostii. De ce s vrei s apar ii unei persoane? Nici asta nu mai conteaz .ă ă ţ ă

Un prieten mi-a spus c exist un trib african în care pedeapsa capital const în aă ă ă ă

fi exclus din comunitate. Dac ai fi dat afar din New York, sau de oriunde locuieşti, nu aiă ă

muri.

Cum se face c membrul acelui trib a murit? Pentru c a împ rt şit prostia comună ă ă ă ă

a omenirii. El credea c nu va fi în stare s tr iasc , dac nu va apar ine cuiva. S fieă ă ă ă ă ţ ă

oare el foarte diferit de cei mai mul i oameni? El era convins c are nevoie s apar inţ ă ă ţ ă

cuiva. Dar tu nu ai nevoie s apar ii nim nui, sau vreunui grup.ă ţ ă

Nici m car n-ai nevoie s fii îndr gostit. Cine i-a spus c este necesar? Ceea ce î iă ă ă ţ ă ţ

trebuie este s fii liber. Ceea ce î i trebuie este s iubeşti. Asta e realitatea; aceasta eă ţ ă

natura ta. Dar ceea ce-mi spui, de fapt, este c vrei s fii dorit. Vrei s fii aplaudat, s fiiă ă ă ă

atr g tor, vrei ca toate maimu icile s alerge dup tine. î i iroseşti via a.ă ă ţ ă ă ţ ţ Trezeşte-te! Nu

ai nevoie de aşa ceva. Po i fi fericit pe deplin şi far asta.ţ ă

Anturajul t u nu va fi prea încântat s aud acest lucru, deoarece tu deviiă ă ă

înfricoş tor când deschizi ochii şi în elegi.ă ţ

Cum s controlezi un astfel de om? El nu are nevoie de tine; nu se simte amenin ată ţ

de critica ta; nu-i pas de ceea ce crezi sau ceea ce spui despre el. El rupe toateă

lan urile; nu mai este o marionet . Este înfricoş tor. „Deci, trebuie s sc p m de elţ ă ă ă ă ă

pentru c spune adev rul; nu m i cunoaşte frica; a încetat s mai fie uman."ă ă ă ă Uman! Iat !ă

în sfârşit, o fiin uman ! El şi-a curmat sclavia, a evadat din închisoarea lor.ţă ă

Page 48: Anthony de Mello-Constienta Capcanele Si Sansele Realitatii

Nici un eveniment nu justific un sentiment negativ. Nu exist nici o situa ie peă ă ţ

lume care s justifice un sentiment negativ. Asta este ceea ce s-au tot c znit s ne spună ă ă ă

misticii noştri.

Dar nimeni nu ascult . Sentimentul negativ este în tine. în Bhagavad-Gita, carteaă

sacr a hinduşilor, Domnul Krishna îi spune lui Aijuna: „Cufund -te în toiul luptei şiă ă

p streaz - i inima la picioarele de lotus ale Domnului." O fraz extraordinar .ă ă ţ ă ă

Nu trebuie s faci nimic pentru a ob ine fericirea. Marele Meister Eckhart a spusă ţ

foarte frumos: „Nu ajungi la Dumnezeu ad ugându- i ceva în suflet, ci smulgând ceva dină ţ

el." Nu trebuie s faci ceva pentru a fi liber, trebuie s renun i la ceva. Atunci devii liber.ă ă ţ

Asta îmi aminteşte de prizonierul irlandez care a sapat un tunel pe sub zidul

închisorii şi a reuşit s evadeze. Când a ieşit, s-a pomenit în mijlocul terenului dejoac ală ă

unei gr dini e, printre copiii care se jucau. Bineîn eles, când a ieşit din tunel nu s-a maiă ţ ţ

putut ab ine şi a început s op ie, strigând: „Sunt liber, sunt liber, sunt liber!" O fetiţ ă ţ ă ţă

care 1-a v zut s-a uitat la el cu dispre şi a spus: „Mare scofal . Eu am patru ani."ă ţ ă 1

Al patrulea pas: Cum po i schimba lucrurile? Cum pute i s v schimba i pe voiţ ţ ă ă ţ

înşiv ? Sunt multe lucruri pe care trebuie s le în elegi aici - ori, mai degrab , doar ună ă ţ ă

singur lucru, care poate fi exprimat în mai multe moduri.

S ne imagin m un pacient care merge la medic şi îi spune de ce sufer . Mediculă ă ă

zice: „Foarte bine, i-am în eles simptomele. Ştii ce voi face? Voi scrie o re et pentruţ ţ ţ ă

vecinul t u!" Pacientul r spunde: „Mul umesc foarte mult, doctore, aceasta, m face să ă ţ ă ă

m simt mult mai bine". Nu-i aşa c e absurd? Dar asta este ceea ce facem cu to ii.ă ă ţ

Persoana care e adormit , este totdeauna convins c se va sim i mai bine dacă ă ă ţ ă

altcineva se schimb . Tu suferi pentru c eşti adormit, dar gândeşti: „Cât de minunat ară ă ă

fi via a, dac altcineva s-ar schimba; cât de minunat ar fi via a, dac vecinul meu s-arţ ă ă ţ ă

schimba, dac so ia mea sau şeful meu s-ar schimba."ă ţ

întotdeauna vrem ca altcineva s se schimbe, pentru ca noi s ne sim im bine. Dară ă ţ

i-a trecut vreodat prin minte cu ce te-ar putea influen a pe tine, dac so ia ta sau so ulţ ă ţ ă ţ ţ

t u s-ar schimba?ă

Eşti la fel de vulnerabil ca şi înainte; eşti la fel de pros ca şi înainte; eşti la fel deţ

adormit ca şi înainte. Tu eşti cel care are nevoie s se schimbe - cel pare trebuie s iaă ă

medicamentul.

Tu continui s insişti: „M simt bine, pentru c lumea este în regul ."ă ă ă ă Greşit!

Lumea este în regul , pentru c eu m simt bine.ă ă ă

Asta spun to i misticii.ţ

TOTUL E IN PERFECTA REGULA CU LUMEA

1 joc de cuvinte: liber =free, care se pronunţă cam ca three = trei. N. T.

Page 49: Anthony de Mello-Constienta Capcanele Si Sansele Realitatii

- Când te trezeşti, când în elegi, când vezi, lumea redevine normal : Noi ne facemţ ă

mereu griji în privin a r ului. Exist o poveste sugestiv , despre un b ie el-care merge peţ ă ă ă ă ţ

malul unui fluviu şi vede un crocodil prins într-o plas . Crocodilul îi spune:ă

,-,Fie- i mil de mine. Nu vrei s -mi dai drumul, te rog? Poate c sunt urât, darţ ă ă ă nu-i

vina mea, ştii prea bine. Aşa am fost creat. Dar, indiferent de înf işarea mea exterioar ,ăţ ă

am şi eu o inim de mam . Am venit în diminea a asta în c utare de hran pentru puiiă ă ţ ă ă

mei şi am fost prins în aceast capcan !" Aşa c b iatul spune:ă ă ă ă ă

„Da, dar dac ar fi s te ajut s scapi din capcan , ai s m înha i şi ai sa mă ă ă ă ă ă ţ ă

omori." Crocodilul întreab : „Crezi c i-aş putea face aşa ceva binef c torului şiă ă ă ă

salvatorului meu?" Aşa c b iatul se las convins s trag plasa afar , iar crocodilul îlă ă ă ă ă ă

înha . Prins între f lcile crocodilului, el spune: „Va s zic , asta e r splata pe care oţă ă ă ă ă

primesc pentru faptele mele bune." Iar crocodilul r spunde: „Ei bine, n-o lua ca pe ună

afront personal, b iete, aşa e lumea, asta este legea vie ii." B iatul nu poate fi de acordă ţ ă

cu asta, aşa c crocodilul spune: „Vrei s întreb m şi pe altcineva dac e aşa sau nu?"ă ă ă ă

B iatul vede o pas re aşezat pe o ramur şi spune:ă ă ă ă

„Pas re, e adev rat ce zice crocodilul?" Pas rea r spunde: „Crocodilul areă ă ă ă

dreptate. Uite-te la mine. într-o zi veneam acas cu mâncare pentru puişorii mei.ă

Imagineaz - i groaza mea când am v zut un şarpe care se urcase în copac şi se îndreptaă ţ ă

int spre cuibul meu.'Eram cu totul neajutorat . Nu s-a oprit pân nu mi-a înghi it to iţ ă ă ă ţ ţ

puii, unul câte unul. Am tot ipat şi strigat, dar a fost în zadar. Crocodilul are dreptate,ţ

aceasta este legea vie ii, aşa stau lucrurile pe lume." „Vezi", spune crocodilul. Dar b iatulţ ă

zice:

„Las -m s mai întreb pe cineva." Aşadar, crocodilul spune:ă ă ă

„Bine întreab ." Pe malul fluviului tocmai trecea un m gar b trân. „M garule",ă ă ă ă

spune b iatul „crocodilul zice aşa şi aşa. Are dreptate crocodilul?" M garul spune,ă ă

„Crocodilul are deplin dreptate. Uite-te la mine. Eu am muncit şi am slug rit toat via aă ă ă ţ

la st pânul meu şi abia de-mi d dea cât de cât s m nânc. Acum, c sunt-b trân, şiă ă ă ă ă ă

nefolositor, m-a alungat şi iat -m r t cind prin jungl , aşteptând vreo fiar s lbatic să ă ă ă ă ă ă ă ă

m sfâşie şi s -mi pun cap t vie ii. Crocodilul are dreptate, aceasta este legea vie ii,ă ă ă ă ţ ţ

aşa este în lumea asta." „Vezi", spune crocodilul. „Hai s mergem!" B iatul spune: „Maiă ă

d -mi o şans , o ultim şans . Las -m s întreb înc o fiin . Aminteşte- i cât de bună ă ă ă ă ă ă ă ţă ţ

am fost cu tine." Aşadar, crocodilul zice: ,Bine, e ultima ta şans ". B iatul vede un iepureă ă

trecând şi îi spune: „Iepure, crocodilul are dreptate?" Iepurele se aşeaz în dou picioareă ă

şi îi spune crocodilului: „Aşa i-ai spus tu b iatului?" Crocodilul zice: „Da, aşa i-am spus".ă

„Stai pu in", spune iepurele. „Trebuie s discut m chestia asta".ţ ă ă

„Bine", zice crocodilul. Dar iepurele spune: „Cum putem s st m de vorb , când tuă ă ă

ii b iatul între f lci? D -i drumul; trebuie s ia şi el parte la discu ia noastr ." Crocodilulţ ă ă ă ă ţ ă

Page 50: Anthony de Mello-Constienta Capcanele Si Sansele Realitatii

spune: „Eşti un şmecher. în momentul în care îi dau drumul, o s-o ia la fiig ."iepureleă

spune: „Am crezut c ai mai mult minte. Dac ar încerca s fug , cu o singur lovitură ă ă ă ă ă ă

de coad îl po i omorî." „De acord", spune crocodilul şi îl elibereaz pe b iat. In clipa înă ţ ă ă

care b iatul este liber, iepurele îi spune: „Fugi!" Iar b iatul fuge şi scap .ă ă ă

Apoi, iepurele îl întreab pe b iat: „Nu- i place carnea de crocodil? Oamenilor dină ă ţ

satul t u nu le-ar pl cea o mas bun ? Nu l-ai eliberat complet pe crocodil; cea mai mareă ă ă ă

parte a corpului lui este înc prins în plas . De ce nu te duci în sat s -i aduci pe to i şi să ă ă ă ţ ă

face i un osp ." Exact aşa a şi f cut b iatul, care se şi duce în sat şi îi cheam pe to iţ ăţ ă ă ă ţ

b rba ii. Aceştia vin cu topoare, bâte şi suli e lor şi-l omoar pe crocodil. Câineleă ţ ţ ă

b iatului vine şi el, şi când îl vede pe iepure, îl urm reşte, îl înha şi-l sugrum . B iatulă ă ţă ă ă

ajunge prea târziu şi, v zând cum moare iepurele, spune: „Crocodilul avea dreptate, aşaă

este lumea, asta este legea vie ii."ţ

Nu exist explica ie pe care s-o po i da, care s justifice toat suferin a şi r ul,ă ţ ţ ă ă ţ ă

chinul, distrugerea şi foametea din lume!

Nu vei explica asta niciodat . Po i încerca s-o faci în mod rezonabil, cu formuleleă ţ

tale religioase sau altfel, dar nu vei reuşi vreodat s g seşti explica ia.ă ă ă ţ

Pentru c via a este un mister - ceea ce înseamn c mintea ta ra ional nu-i poateă ţ ă ă ţ ă

descifra în elesul. De aceea trebuie s te trezeşti şi atunci vei realiza, dintr-odat c nuţ ă ă ă

realitatea are probleme, ci c tu eşti problema.ă

' SOMNAMBULISMUL

- Sfânta Scriptur a f cut din totdeauna aluzie la asta, dar voi nu ve i în elegeă ă ţ ţ

vreodat nici un cuvânt din spusele Scripturiij pân nu v trezi i. Oameni adormi i citescă ă ă ţ ţ

Sfânta Scriptur şi îl r stignesc pe Mesia pe baza ei. Trebuie s te trezeşti, ca s în elegiă ă ă ă ţ

ce zice sfânta Scriptur . Când te trezeşti cu adev rat, ea cap t 'în eles. La fel e şi cuă ă ă ă ţ

realitatea. Dar niciodat nu vei fi în stare s exprimi aceasta în cuvinte. Ai prefera, maiă ă

degrab , s întreprinzi ceva? Dar chiar şi atunci, trebuie s ne asigur m c nu te repeziă ă ă ă ă

s ac ionezi, doar pentru a sc pa de sentimentele tale negative- Mul i oameni se aruncă ţ ă ţ ă

şi ac ioneaz , doar ca s înr ut easc lucrurile/Ac iunile lor nu.pornesc din dragoste, ciţ ă ă ă ăţ ă ţ

din sentimente negative. Ele îşi au izvorul în vinov ie, sup rare, ur ;dintr-un sentimentăţ ă ă

al nedrept ii, sau altceva similar. Trebuie s te asiguri de „starea", ta înainte de aăţ ă

ac iona. Trebuie s fii sigur cine eşti, înainte s ac ionezi. Din p cate, când oameniiţ ă ă ţ ă

adormi i se reped s ac ioneze, ei nu fac decât s înlocuiasc o cruzime cu alta, oţ ă ţ ă ă

nedreptate cu alta. Şi aşa mai departe. Meister Eckhart spune: „Nu prin ac iunile voastreţ

ve i fi salva i" (sau trezi i; spune i-i cum vre i) „ci prin fiin a voastr .Nu prin ceea ceţ ţ ţ ţ ţ ţ ă

face i; ci prin ceea ce sunte i, ve i fi judeca i." La ce bun s -i hr ni i pe cei înfometa i, sţ ţ ţ ţ ă ă ţ ţ ă

le da i s bea celor înseta i sau s vizita i de inu ii din închisoare?"ţ ă ţ ă ţ ţ ţ

Page 51: Anthony de Mello-Constienta Capcanele Si Sansele Realitatii

Aminti i-v fraza lui Sfântului Pavel: „Dac îmi las trupul s fie ars şi îmi dau toateţ ă ă ă

bunurile pentru a-i hr ni pe s raci, f r s am dragoste ..." Nu ac iunile voastre, ci stareaă ă ă ă ă ţ

voastr este cea caire conteaz . De abiaă ă atunci v-a i putea repezi s ac iona i. A i puteaţ ă ţ ţ ţ

s o face i, sau nu. Nu pute i decide aceasta, pân când nu v trezi i. Din p cate* seă ţ ţ ă ă ţ ă

pune un mare accent pe schimbarea lumii şi se pune foarte pu in accent pe trezire. Cândţ

te trezeşti, vei şti ce s faci sau ce s nu faci. Unii mistici sunt foarte ciuda i, ştii asta? Gaă ă ţ

Iisus, care a spus ceva de genul: „Eu nu am fost trimis la aceşti oameni; m mul umescă ţ

s fac ceea ce trebuie s fac în clip de fa . Mai târziu, poate ..." Unii mistici p strează ă ă ţă ă ă

t cerea. In mod ciudat, al ii cânt cântece. Şi al ii îi ajut pe oameni. Nu ştim niciodată ţ ă ţ ă ă

cu certitudine. Ei îşi stabilesc singuri propriile legi; ei ştiu exact ce e de f cut. „Cufund -ă ă

te în toiul luptei şi închin - i inima la picioarele de lotus ale Domnu; lui", cum v-am spusă ţ

mai devreme. < ...

Imagineaz - i c nu te sim i bine, c eşti prost dispus şi pleci într-o plimbare prină ţ ă ţ ă

nişte zone superbe ale rii. Peisajul este frumos, dar tu nu eşti starea în care s veziţă ă

ceva. Câteva zile mai târziu, treci din nou prin aceleaşi locuri şi î i spui: „Doamne, undeţ

eram, de n-am observat toate astea?" Totul devine frumos, atunci când te schimbi.

Sau se întâmpl s te ui i lacopaci şi mun i prin ferestre udate de ploaie şi furtună ă ţ ţ ă

şi totul pare confuz şi f r form . I i vine s te duci de-a dreptul acolo şi s transformiă ă ă ţ ă ă

copacii, s schimbi mun ii. Ai r bdare un pic, hai s ne uit m mai aten i la fereastra ta.ă ţ ă ă ă ţ

Când înceteaz furtuna şi ploaia se opreşte, iar tu priveşti prin fereastr , î i spui: „Ei bine,ă ă ţ

cât de diferit arat totul"; Noi nu vedem oamenii şi lucrurile aşa cum sunt ele, ci aşa cumă

suntem noi. De aceea, când doi oameni se uit la ceva sau la cineva, exist dou reac iiă ă ă ţ

diferite. Noi vedem lucrurile şi oamenii nu aşa cum sunt ei, ci aşa cum suntem noi. ~

î i aminteşti pasajul din Biblie care vorbeşte despre felul în care totul se transformţ ă

în bine pentru cei care-L iubesc pe Dumnezeu? Când te trezeşti, în sfârşit, nu mai încerci

s faci s se întâmple lucrurile bune; ele se întâmpl de la sine. Şi în elegi, dintr-o dat ,ă ă ă ţ ă

c tot ce i se întâmpl este bine. Gândeşte-te la anumite persoane cu care tr ieştiă ţ ă ă

al turi şi pe care ai vrea s le schimbi. Aceşti oameni i se par prost dispuşi, nechibzui i,ă ă ţ ţ

nestatornici, pref cu i, sau oricum altcumva. Dar când tu te schimbi şi eşti altfel şi ei voră ţ

fi diferi i. Acesta este un tratament infailibil şi miraculos. în ziua în care tu te transformi,ţ

şi ei vor deveni diferi i, iar tu îi vei vedea altfel. Cineva care p rea înfricoş tor, va p reaţ ă ă ă

acum înfricoşat. Cineva care p rea prost crescut, va p rea doar înfricoşat. Dintr-o dat ,ă ă ă

nimeni nu mai are puterea s te mai r neasc , Nimeni nu are. puterea s te streseze.ă ă ă ă

Este ceva de genul: Tu laşi o carte pe mas , iar eu o ridic şi spun: „M stresezi cu carteaă ă

asta. Eu sunt obligat fie s o ridic, fie s o las acolo". Oamenii sunt atât de ocupa i s -iă ă ţ ă

acuze pe to i ceilal i, s dea vina pe to i ceilal i, s dea vina pe via , s dea vina peţ ţ ă ţ ţ ă ţă ă

Page 52: Anthony de Mello-Constienta Capcanele Si Sansele Realitatii

societate, s dea vina pe vecinii lor. Tu nu vei schimba acest mod de a fi; î i vei continuaă ţ

coşmarul, nu te vei trezi niciodat .ă

Repeta i acest program de o mie de ori: (a) identifica i sentimentele negative înţ ţ

voi; (b) în elege i c ele, sentimentele, sunt în voi, şi nu în lume, sau în realitateaţ ţ ă

exterioar ; (c) nu le privi i ca parte esen ial a lui ,eu'; ele sunt lucruri trec toare; (d)ă ţ ţ ă ă

în elege i c atunci când voi v schimba i, totul se schimb .ţ ţ ă ă ţ ă

SCHIMBAREA CA L COMIEĂ

Ne r mâne totuşi o mare întrebare:ă Eu trebuie s fac ceva pentru a m schimba?ă ă

Am o mare surpriz pentru voi, am o veste bun s v dau! Nu trebuie s face iă ă ă ă ă ţ

nimic. Cu cât face i mai mult, cu atât mai r u devine totul. Tot ce trebuie s face i, esteţ ă ă ţ

s în elege i.ă ţ ţ

Gândi i-v la o persoan cu care locui i sau cu care lucra i, pe care nu o agrea i,ţ ă ă ţ ţ ţ

care face s încol easc în voi sentimente negative. Hai s v ajut s în elege i ce seă ţ ă ă ă ă ţ ţ

petrece. Primul lucru pe care trebuie s -l în elege i este c sentimentul negativ este înă ţ ţ ă

voi. Voi sunte i responsabili pentru sentimentul negativ, nu cealalt persoan . Altcinevaţ ă ă

în locul vostru ar fi perfect netulburat şi echilibrat în prezen a acelei persoane; n-ar fiţ

afectat deloc. Voi Sunte i. Acum în elege i un alt lucru, acela c voi emite i o preten ie.ţ ţ ţ ă ţ ţ

Voi aştepta i ceva de la aceast persoan . Pute i s conştientiza i acest lucru? Apoi,ţ ă ă ţ ă ţ

spune i-i acestei persoane: „Eu nu am nici un drept s - i cer ceva." Spunând asta, ve iţ ă ţ ţ

renun a la aştept ri; „Eu nu am nici un drept s - i cer ceva. O, m voi proteja pe mineţ ă ă ţ ă

însumi de consecin ele ac iunilor tale, ale dispozi iilor tale sau de orice - dar, în acelaşiţ ţ ţ

timp, tu î i po i vedea de drum şi po i fi orice doreşti s fii. Eu nu am nici un drept s - iţ ţ ţ ă ă ţ

cer ceva."

Vede i ce se întâmpl când face i asta. Dac ave i vreo re inere în a spune acesteţ ă ţ ă ţ ţ

cuvinte, vai, cât de multe ve i descoperi despre acel,mine' al vostru. L sa i s ias laţ ă ţ ă ă

iveal dictatorul din voi, l sa i tiranul s -şi arate chipul. Credea i c sunte i nişteă ă ţ ă ţ ă ţ

mieluşei, nu-i aşa? Dar eu sunt un tiran şi tu eşti un tiran.

E o mic varia ie a lui: „Eu sunt un prost, tu eşti un prost.ă ţ

Eu sunt un dictator, tu eşti un dictator. Vreau s v controlez via a în locul vostru;ă ă ţ

vreau s v spun exact cum se aşteapt oamenii s fi i şi cum se aşteapt oamenii s vă ă ă ă ţ ă ă ă

purta i - şi ar fi bine s v comporta i aşa cum am hot rât eu, altfel m voi pedepsi peţ ă ă ţ ă ă

mine însumi pentru c am sentimente negative." Aminti i-v ce v-am spus: fiecare esteă ţ ă

nebun.

Page 53: Anthony de Mello-Constienta Capcanele Si Sansele Realitatii

O femeie mi-a spus c fiul ei primise la liceu un premiu pentru performan eă ţ

excelente la sport şi înv tur . Femeia a fost fericit pentru el, dar a fost cât pe ce s -iăţă ă ă ă

spun : ,,Nute mândri cu premiu sta, c ci î i întinde o capcan pentru vremea când nuă ă ă ţ ă

vei mai putea ob ine rezultate la fel de bune." Femeia avea o dilem : cum s previnţ ă ă ă

viitoarea deziluzie a fiului s u, f r s -i întunece bucuria din acel moment.ă ă ă ă

Cu pu in noroc, el va înv a pe m sur ce şi ea va creşte în în elepciune. Nuţ ăţ ă ă ţ

conteaz ce îi spune ea. Este vorba despre ce va deveni ea, în timp. Atunci ea vaă

în elege. Atunci va şti ea ce s spun şi când s spun ce are de spus. Acel premiu a fostţ ă ă ă ă

un rezultat al competi iei - care poate fi crud , dac se bazeaz pe ura împotriva sa ori aţ ă ă ă

altora. Oamenii cap t un sentiment de bine, ca r spuns la sentimentul negativ pe care-lă ă ă

cap t altcineva; tu ieşi înving toră ă ă asupra altcuiva. Nu e îngrozitor? S fii acceptat caă

fiind tocmai bun de dus într-un azil de nebuni!.... •

Un medic american a scris despre efectul competi iei asupra vie ii sale. Omul aţ ţ

urmat facultatea de medicin în Elve ia, unde exista un grup destul de mare deă ţ

americani. Medicul povesteşte c unii dintre studen i au fost şoca i când şi-au dat seamaă ţ ţ

c acolo nu exista practica acord rii de note, nu erau premii, nu exista lista special aă ă ă

decanului, nu se ierarhiza locul unu sau doi pe an la studii. Fie treceai, fie nu. El spune:

„Unii dintre noi n-au fost pur şi simplu în stare s conceap aşa ceva. Deveniser mă ă ă

aproape paranoici. Eram convinşi c trebuie s fie un fel de şmecherie aici". Dreptă ă

urmare, unii dintre ei ş-au mutat la alte facult i. Cei care au supravie uit au descoperităţ ţ

dinlr-o dat un lucru ciudat, pe care nu-l remarcaser niciodat la universit ileă ă ă ăţ

americane: studen ii cei mai str luci i îi ajutau pe ceilal i s treacţ ă ţ ţ ă ă examenele, împ r indă ţ

noti ele cu ei. Fiul s u merge la o facultate de medicin din Statele Unite şi îi spune c , înţ ă ă ă

laborator, studen ii deregleaz de obicei microscopul, astfel încât colegul urm tor sţ ă ă ă

piard trei-patru minute pentru a-l regla din nou.ă

Concuren a. Ei trebuie s aib succes, trebuie s fie perfec i. Iar el relateaz oţ ă ă ă ţ ă

istorioar nostim care, spune el, s-a întâmplat cu adev rat» dar care ar putea servi şi caă ă ă

o parabol foarte frumoas .ă ă

Era, pe vremuri, un or şel în America, unde oamenii se adunau seara ca s facă ă ă

muzic . Aveau saxofonist, baterist, violonist, în general: oameni în vârst . Se strângeauă ă

laolalt pentru pl cerea de a,fi împreun şi pentru a împ rt şi bucuria de a face muzic ,ă ă ă ă ă ă

chiar dac nu o f ceau foarte bine. Deci, se distrau sim indu-se bine, pân când, într-oă ă ţ ă

bun zi, au decis s aduc un dirijor nou plin de ambi ie şi foarte autoritar. Noul dirijor le-ă ă ă ţ

a spus: „Hei, oameni buni, trebuie s d m un concert; trebuie s preg tim un concert,ă ă ă ă

pentru oraş." Apoi, treptat, el i-a eliminat pe unii oameni care nu cântau prea bine, a

angajat câ iva muzicieni profesionişti, a adus orchestra în form bun şi cu to ii şi-auţ ă ă ţ

v zut numele publicat în ziar. Nu-i aşa c a fost minunat? Prin urmare, s-au hot rât s seă ă ă ă

Page 54: Anthony de Mello-Constienta Capcanele Si Sansele Realitatii

mute în oraşul cel mare şi s cânte acolo. Dar unora dintre cei mai în vârst li ş-auă ă

umplut ochii de lacrimi şi au spus: „Era atât de minunat pe timpuri, când faceam lucrurile

greşit, dar ne bucuram de ele." Şi uite-:aşa a intrat lipsa de omenie în via a lor, darţ

nimeni nu a recunoscut-o ca fiind neomenie.

Iat cât de nebuni au devenit oamenii! Unii dintre voi m întreab ce vreau s zic,ă ă ă ă

când spun: „Merge i înainte şi fi i voi înşiv .ţ ţ ă

E absolut în regul , dar eu m voi ap ra, şi voi r mâne eu însumi.". Cu alte cuvinte,ă ă ă ă

nu v voi l sa s m manipula i. Eu îmi voi tr i via a; voi merge pe drumul meu; îmi voiă ă ă ă ţ ă ţ

p stra libertatea de a gândi, de a-mi urma tendin ele şi gusturile. Iar vou v voi spuneă ţ ă ă

nu. Dac voi sim i c nu vreau s stau în compania voastr ,nu va fi din cauza vreunoră ţ ă ă ă

sentimente negative pe care mi le proyoca i. Pentru c numai este cazul. Voi nu maiţ ă

ave i putere asupra mea. S-ar putea doar s prefer compania altor oameni.ţ ă

Decij când cineva îmi spune: „Ce-ai zice s vedem un film în seara asta?" Eu voiă

spune: „îmi pare r u, vreau s merg cu altcineva; îmi place compania lui mai mult decâtă ă

a ta" Şi este în regul . S spuiă ă nu oamenilor - este ceva minunat; aceasta este parte a

trezirii. Parte a trezirii este s - i tr ieşti via a aşa cum crezi c e potrivit. Şi în elegă ţ ă ţ ă ţ e:

Acesta nu este egoism: Lucrul egoist este s ceri ca al ii s -şi tr iasc via a aşa cumă ţ ă ă ă ţ

crezi ft/c este potrivit.ă Acesta este egoism. Nu este egoism s - i tr ieşti via a aşa cumă ţ ă ţ

crezi tu c e potrivit. Egoismul se ascunde; în preten ia ca al ii s -şi tr iasc via a în aşâă ţ ţ ă ă ă ţ

fel încât s se potriveasc cu gusturile voastre, sau cu mândria voastr , sau cu profitulă ă ă

vostru, sau cu pl cerile voastre. Asta înseamn egoism cu adev rat.ă ă ă

Aşa c , m voi proteja. Nu m voi sim i obligat s fiu cu tine; nu m voi sim iă ă ă ţ ă ă ţ

obligat s - i spună ţ da. Dac îmi va pl cea compania ta, m voi bucura de ea far s mă ă ă ă ă ă

cramponez. Dar nu te voi mai evita din cauza eventualelor sentimente negative f>e care

mi le provoci. Tu nu mai ai acea putere. •

Trezirea ar trebui s te ia prin surprindere. Când nu te aştep i s se întâmple ună ţ ă

lucru şi acesta se întâmpl , eşti surprins. Când so ia lui Webster l-a prins s rutându-se cuă ţ ă

menajera, i-a spus c este foarte surprins . Iar Webster, care era obsedat de folosireaă ă

corect a cuvintelor (lucru de în eles, din moment ce a întocmit un dic ionar), i-a r spunsă ţ ţ ă

astfel: „Nu, draga mea, eu sunt surprins. Tu eşti uluit !"ă

Unii oameni fac din trezire un obiectiv în sine, pe care sunt hot râ i s -l ating ; eiă ţ ă ă

spun: „Refuz s fiu fericit, pân nu m trezesc". în acest caz, e mai bine s fii aşa cumă ă ă ă

eşti - pur şi simplu, s fii conştient de felul în care'eşti. Simpla stare de conştien esteă ţă

de-a dreptul fericire, în compara ie cu încercarea de a reac iona tot timpul. Oameniiţ ţ

reac ioneaz atât de repede, pentru c nu sunt conştien i. Vei ajunge s în elegi cţ ă ă ţ ă ţ ă

exist momente când vei reac iona în mod inevitabil, chiar şi în stare de conştien . Dar,ă ţ ţă

Page 55: Anthony de Mello-Constienta Capcanele Si Sansele Realitatii

cu cât sporeşte conştien ," cu atât vei reac iona mai pu in şi vei ac iona mai mult; Chiarţă ţ ţ ţ

nu conteaz . ă

Iat povestea unui discipol care i-a spus maestrului s u c pleac s meditezeă ă ă ă ă

undeva departe, în speran a de a atinge iluminarea. Aşa c , o dat la şase luni, i-a trimisţ ă ă

maestrului un bilet, ca s -i raporteze progresele pe care le f cuse. Primul raport spunea:ă ă

„Acum în eleg ce înseamn s - i pierzi egoismul".ţ ă ă ţ

Maestrul a rupt biletul şi 1-a aruncat la coşul de gunoi. Dup şase luni, a mai primită

un bilet care spunea:, Acum am câştigat sensibilitate fa de toate fiin ele." Maestrul 1-aţă ţ

rupt. Apoi, al treilea raport spunea: „Acum am în eles taina lui unu şi mai mul i." Şi acestţ ţ

bilet a avut aceeaşi soart - a fost rupt. Şi lucrurile au continuat aşa, ani de zile, până ă

când, în sfârşit, n-a mai venit nici un raport. Dup un timp, maestrul a devenit curios şi,ă

într-o zi, a g sit un om care pleca într-o c l torie spre acel loc îndep rtat. Maestrul şi-aă ă ă ă

zis: „Ce-ar fi s aflu ce s-a întâmplat cu discipolul meu", şi i-a trimis un bilet cu această ă

întrebare. în cele din urm , a primit de la discipolul lui un r spuns care spunea: „Ceă ă

conteaz ?" Iar când maestrul a citit aceste cuvinte, a spus: „A reuşit! A reuşit! în sfârşitaă

reuşit! A atins iluminarea!"

Şi iat o alt poveste, despre un soldat pe câmpul de lupt , care şi-a aruncat puşcaă ă ă

la p mânt, a ridicat o bucat de hârtie care z cea acolo şi s-a uitat la ea. Apoi a l sat-oă ă ă ă

s -i zboare din mâini. Dup care, s-a mutat mai departe şi a f cut acelaşi lucru.ă ă ă

Aşa c , to i ceilal i au zis: „Omul sta se expune la moarte. Are nevoie de ajutor."ă ţ ţ ă

Deci, l-au internat într-un spital şi au adus cel mai bun medic s -l trateze. Dar se pare că ă

nu a avut nici un efect.

Hoin rea prin salon şi aduna fragmente de hârtie, le privea alene şi le l sa s cadă ă ă ă

pe podea. în final, medicii au spus: „Trebuie s -l l s m la vatr pe acest om." Prină ă ă ă

urmare, l-au chemat şi i-au dat un certificat de l sare la vatr , pe care el 1-a luat alene,ă ă

1-a privit şi exclamat: „ sta este? sta este." în sfârşit, a în eles.ă Ă Ă ţ

Aşadar, ar fi bine s începi s fii conştient de condi ia ta actual , oricare ar fi ea.ă ă ţ ă

înceteaz s mai fii un dictator. înceteaz s te mai for ezi s mergi într-o anumeă ă ă ă ţ ă

direc ie. Atunci, într-o zi, vei în elege c numai şi numai prin conştien ai ob inut dejaţ ţ ă ţă ţ

lucrul c tre care tindeai.ă

0 PERSOANĂ SCHIMBATĂ

Nu ridica preten ii, atunci când porneşti în c utarea conştien ei tale. E la fel caţ ă ţ

atunci când trebuie s respec i regulile de circula ie. Dac nu le respec i, pl teştiă ţ ţ ă ţ ă

amend . De exemplu, în Statele Unite se circul pe partea dreapt a drumului; în Angliaă ă ă

se circul pe stânga, în India tot pe stânga. Dac nu te conformezi, pl teşti amend ; nu eă ă ă ă

cazul s te sim i jignit şi nici s ai preten ii sau speran e; trebuie doar s te supuiă ţ ă ţ ţ ă

regulilor de circula ie.ţ

Page 56: Anthony de Mello-Constienta Capcanele Si Sansele Realitatii

Te întrebi unde intervine compasiunea, unde intervine vinov ia în toate astea. î iăţ ţ

vei da seama, atunci când te vei trezi.

Dar dac ai chiar în prezent un sentiment de vinov ie, cum aş putea eu oare s - iă ăţ ă ţ

explic toate astea? Cum s în elegi tu ce este compasiunea? Ştii, uneori oamenii vor s -Lă ţ ă

imite pe Christos dar dac maimu a cânt la saxofon, asta nu face din ea un muzician.ă ţ ă

Nu-L po i imita pe Christos, copiindu-i comportamentul exterior. Trebuie s fii chiarţ ă

Christos. Atunci vei şti exact ce s faci într-o anume situa ie, inând cont deă ţ ţ

temperamentul t u, de caracterul t u şi de caracterul şi temperamentul persoanei cuă ă

care ai de a face. Nu trebuie s - i spun altcineva ce s faci. Dar pentru a asta, trebuieă ţ ă ă

s fiiă ceea ce a fost Christos. O imita ie exterioar nu te va duce nic ieri. Dac î iţ ă ă ă ţ

închipui c în cadrul unei atitudini pline de compasiune intr şi blânde e, nu am cum s - iă ă ţ ă ţ

descriu compasiunea, deoarece compasiunea poate fi foarte dur . Compasiunea poate fiă

foarte brutal , compasiunea te poate zdruncina, compasiunea îşi poate sufleca mânecileă

şi poate t ia în carne vie. Compasiunea înseamn tot felul de lucruri. Compasiunea poateă ă

fi plin de blânde e - dar nu exist modalitate de a şti asta. Abia când tu devii iubire - cuă ţ ă

alte cuvinte, când ai renun at la iluziile şi ataşamentele tale - abia atunci vei ".ţ

Pe m sur ce te identifici tot mai pu in cu,eu-uP t u, vei fi mai mult în armonie cuă ă ţ ă

to i şi cu toate. Ştii de ce? Pentru c nu- i mai este fric s fii jignit, sau s nu fii agreat.ţ ă ţ ă ă ă

Nu mai ai dorin a de a-i impresiona pe ceilal i. î i imaginezi ce uşurare te cuprinde, cândţ ţ ţ

nu mai eşti obligat s impresionezi pe nimeni? O, ce uşurare. Fericire, în sfârşit! Nu teă

mai sim i nevoit sau constrâns s dai tot felul de explica ii. Lucrurile sunt în regul aşaţ ă ţ ă

cum sunt. Ce-ar mai fi de explicat? Nu mai sim i nevoia sau constrângerea s - i ceriţ ă ţ

iertare. Mai degrab aş prefera s te aud spunând: „M-am trezit", decât s te audă ă ă

spunând: „îmi pare r u".ă

Mai degrab aş prefera s te aud spunându-mi: „M-am trezit de când ne-amă ă

întâlnit ultima oar ; ce i-am f cut, nu se va mai repeta", decât s te aud spunând: „îmiă ţ ă ă

pare atât de r u pentru ce i-am f cut." De ce-ar trebui cineva s -şi cear iertare? Iată ţ ă ă ă ă

ceva ce trebuie s cercetezi mai îndeaproape. Chiar şi atunci când cineva a fost r u cuă ă

tine, nu e nevoie de scuze.

-• Nimerii nu a-fost r u cu tine. Acel cineva a fost r u cu ceea ce credea el c eştiă ă ă

tu —dar nu cu tine însu i. Nu te respinge nimeni niciodat ; oamenii resping doar ceea ceţ ă

li se pare c eşti tu. Dar asta e valabil pentru ambele p r i. Pe de alt parte, nici nu teă ă ţ ă

accept nimeni. Pân când oamenii nu se trezesc, ei nu fac altceva decât s accepte sauă ă ă

s resping imaginea lor despre tine.ă ă

Ei şi-au confec ionat despre tine o imagine - şi pe aceasta o resping sau o accept .ţ ă

Vezi cât de zdruncinat po i s fii când te afunzi în aceast problem ? E o cale mult preaţ ă ă ă

facil . Dar cât de uşor este s -i iubeşti pe oameni, când în elegi acest lucru. Cât de uşoră ă ţ

Page 57: Anthony de Mello-Constienta Capcanele Si Sansele Realitatii

este s -i iubeşti pe to i, când nu te identifici cu ceea ce-şi imagineaz ei c eşti tu, sau că ţ ă ă ă

sunt ei. A devenit uşor s -i iubeşti pe ei- s iubeşti pe toat lumea.ă ă ă

Eu m observ pe ,mine\ dar nu gândesc despre ,mine', deoarece jmine' careă

gândeşte are şi multe p reri eronate. Dar când m supraveghez pe ,mine', sunt în modă ă

constant conştient c aceasta este o reflec ie. în realitate, tu nu te gândeşti la ,eu' şiă ţ

la ,mine\ Tu eşti ca o persoan care conduce o maşina şi care nu vrea niciodat s nuă ă ă

mai fie conştient de existen a maşinii în care se afl . Este în regul s visezi cu ochiiţ ă ă ă

deschişi, dar nu- i pierde conştiin a în privin a a ceea ce te înconjoar . Trebuie s fiiţ ţ ţ ă ă

mereu cu aten ia treaz . Este la fel ca atunci când o mam doarme şi nu aude avioaneleţ ă ă

care trec cu zgomot mare pe deasupra casei, dar aude cel mai slab scâncet al copilului

ei. Pentru asta este vigilent , este treaz .ă ă

Nu se poate spune nimic despre starea de trezire; nu se poate vorbi decât despre

starea de adormire. Se pot doar emite p reri-despre starea de trezire. Nu se poate spuneă

nimic despre fericire. Fericirea nu poate fi definit . Ceea ce poate fi definit esteă

nefericirea; Renun la nefericire - şi vei şti. Iubirea nu poate fi definit ; lipsa iubirii poateţă ă

fi. Renun la lipsa de iubire, renun la fric şi vei şti. Noi vrem s afl m cum este s fiiţă ţă ă ă ă ă

în stare de trezie. Dar nu vei şti, decât când vei atinge aceast stare.ă

Am dat eu oare de în eles, de exemplu, c n-ar trebui s avem preten ii de la copiiiţ ă ă ţ

noştri? Ceea ce am spus a fost: „Nu ai dreptul s ceri nimic". Mai devreme sau mai târziu,ă

copilul va trebui s se desprind de tine, conform poruncilor Domnului Iar tu nu vei maiă ă

avea absolut nici un drept asupra lui. De fapt, în realitate, el nu este copilul t u şi nici n-aă

fost vreodat . El apar ine vie ii, nu ie. Nimeni nu- i apar ine. Tu vorbeşti numai despreă ţ ţ ţ ţ ţ

educa ia copilului. îi spui: „Dac vrei s m nânci de prânz, ar fi bine s vii între oraţ ă ă ă ă

dou sprezece şi unu, ori nu primeşti de mâncare." Şi atât. Aşa merg lucrurile aici. Nu viiă

la timp, nu cape i de mâncare. Eşti liber, e adev rat, dar trebuie s - i asumi consecin ele.ţ ă ă ţ ţ

Când spun c nu trebuie s aştep i nimic de la al ii, nici s ceri ceva de la ei, mă ă ţ ţ ă ă

refer la speran e şi preten ii legate de bun starea mea. Este de la sine în eles cţ ţ ă ţ ă

Preşedintele Statelor Unite trebuie s -i impun nişte cerin e poporului american.ă ă ţ

Agentul de circula ie, în mod evident, trebuie s aib nişte preten ii de laţ ă ă ţ

popula ie. Dar este vorba de cerin e cu privire la comportamentul lor - regulile deţ ţ

circula ie, buna organizare, bunul mers al societ ii - al c ror scop nu este s -l fac peţ ăţ ă ă ă

preşedinte sau pe agentul de circula ie s se simt bine.ţ ă ă

ATINGEREA ST RIIĂ DE LINIŞTE

Toat lumea m întreab despre ce se va întâmpla când, în sfârşit, vor atingeă ă ă

aceast stare. Este oare vorba doar de simpl curiozitate? Ne întreb m întotdeauna cumă ă ă

s-ar potrivi astacu sistemul, sau dac ar avea sens în .acel context, sau cum ne vomă

sim i când vom ajunge acolo.ţ

Page 58: Anthony de Mello-Constienta Capcanele Si Sansele Realitatii

începe şi vei şti. E ceva ce nu poate fi descris. Se spune deseori în Orient: „Acei ce

ştiu, nu spun; cei ce spun, nu ştiu." Nu se poate spune; numai contrariul poate fi spus.

Maestrul rru v poate oferi adev rul. Adev rul nu poate fi exprimat în cuvinte, printr-oă ă ă

formul . Acela nu este adev r. Aceea nu este realitate. Realitatea nu poate fi cuprinsă ă ă

într-o formul . Maestrul nu poate decât s v arate greşelile. Când renun a i la greşeli,ă ă ă ţ ţ

ve i cunoaşte adev rul. Dar nici m car atunci nu-l pute i spune.ţ ă ă ţ

Aceasta este o înv tura uzual printre marii mistici catolici.ăţă ă

_ ... Spre sfârşitul vie ii sale, Sfântul Thomas d'Aquino*, m re ul, nu scria şi nuţ ă ţ

vorbea; el v zuse. Am crezut c el a p strat acea faimoasa t cere a lui doar câteva luni,ă ă ă ă

îns a durat ani de zile. El şi-a dat seama c se f cuse de râs şi a recunoscut-o perfectă ă ă

explicit.

. Este ca şi cum n-a i fi mâncat niciodat mango; verde şi m întreba i pe mine:ţ ă ă ţ

„Ce..gust are?" V-aş putea spune ,,Acru", dar dac v dau un cuvânt, v induc în eroare.ă ă ă

încerca i s în elege i acest lucru. Majoritatea oamenilor nu dau dovad de prea multţ ă ţ ţ ă ă

în elepciune; se cramponeaz de un cuvânt - de cuvintele din scriptur , de exemplu - şiţ ă ă 1

în eleg totul greşit. „Acru", spun euj jar tu spui , Acru ca o etul, acru ca o l mâie?" Nu, nuţ ţ ă

acru ca o l mâie, ci ca un mango. „Dar eu n-am gustat niciodat mango" spui. tu. P cat!ă ă ă

Dar nu te mul umeşti cu atât şi, în continuare, scrii o tez de doctorat despre asta. N-ai fiţ ă

scris aceast lucrare, .dac aifi gustat fructul. Chiar nu ai fi scris-o. Ai fi scris o tez deă ă ă

doctorat despre alte lucruri, dar nu despre mango. Iar în ziua în care, în sfârşit, guşti

mango verde, vei spune: „Doamne, m-am f cut de râs. Nu ar fi trebuit s scriu aceaă ă

tez ." Exact aşa a f cut Thomas d'Aquino.ă ă

Un mare filozof şi teolog german a scris o carte întreag numai .despre t cereaă ă

Sfântului Thomas. Acesta a tr it în t cere, pur şi simplu. F r s vorbeasc . în prefa a saă ă ă ă ă ă ţ

la Summa Theologica, care Constituie chintesen a întregii sale gândiri teologice, elţ

spune: „Despre Dumnezeu, noi nu putem spune ce este El, ci mai degrab ceea ce nuă

este El. Şi deci, nu putem vorbi despre cum este El — ci,: mai degrab ; despre cum nuă

este El" Iar în binecunoscutul s u comentariu asupra lucr riiă ă De Sancta Trinitate a lui

Boethius, el spune c exist trei modalit i de a-L cunoaşte pe Dumnezeu: ,( 1) în crea ie,ă ă ăţ ţ

(2) în ac iunile lui Dumnezeu de-a lungul istoriei şi (3) în cea mai înalt form deţ ă ă

cunoaştere a lui Dumnezeu- s -L cunoşti pe Dumnezeu caă tamquam ignotum (s -Lă

cunoşti Dumnezeu ca pe Cel ce este necunoscut).

1225-l274 c lug r italian Dominican, teolog şi filozof, reprezentant de♦ ă ă

seam al curentului Scolastic. A aplicat metodele aristoteliene în teologiaă

creştin .ă

Lucrarea sa de baz esteă Summa Theologica (1266-l273). N. T.

Page 59: Anthony de Mello-Constienta Capcanele Si Sansele Realitatii

Cea mai înalt form de a vorbi despre Trinitate este s ştii c nu ştii. Acum, ine iă ă ă ă ţ ţ

cont de faptul c aici nu v vorbeşte un maestru oriental Zen, ci un sfânt canonizat ală ă

Bisericii Romano-Catolice, cel mai renumit din elita de secole a teologilor.

S -L cunoşti pe Dumnezeu ca pe cel ce este necunoscut. Altundeva, Sfântulă

Thomas chiar spune: cel care nu poate fi cunoscut.

Realitatea, Dumnezeu, divinitatea, adev rul, iubirea sunt incognoscibile; ceea ceă

înseamn c aceste no iuni nu pot fi în elese de mintea ra ional . Aceasta revela ie ară ă ţ ţ ţ ă ţ

elimina atât de multe întreb ri pe care le au oamenii, deoarece noi tr im mereu cu iluziaă ă

c ştim. Noi nu ştim. Noi nu putem şti.ă

Dar atunci, ce este Sfânta Scriptur ? Ea cuprinde sugestii, d indicii, nu este oă ă

descriere. Fanatismul unui credincios sincer, care are impresia c ştie, cauzeaz maiă ă

mult r u decât eforturile reunite a dou sute de vagabonzi. Este însp imânt tor s veziă ă ă ă ă

ce sunt în stare s fac nişte credincioşi sinceri, doar pentru c sunt convinşi c ştiu. N-ară ă ă ă

fi minunat dac am avea o lume în care fiecare ar spune: „Nu ştiu?" Asta ar însemna c aă ă

c zut o mare barier . N-ar fi extraordinar?ă ă

Un om, orb din naştere, vine la mine şi întreab : „Cum este treaba aia care seă

numeşte verde?" Cum poate cineva s -i descrie culoarea verde, unui om care s-a n scută ă

orb? O face, folosindu-se de compara ii. Deci, va spune: „Culoarea verde seam n cuţ ă ă

muzica liniştit ." „O", spune orbul, „este ca muzica liniştit ". „Da," îi spun eu „ca muzicaă ă

liniştitoare şi blând ". Dar iat c un al doilea orb vine la mine şi întreab : „Ce esteă ă ă ă

culoarea verde?" Eu îi spun c este ceva moale ca m tasea, foarte moale şi mângâietoră ă

la atingere. Aşa c , a doua zi, îi surprind pe cei doi orbi cum se dond nesc foarte nervoşi.ă ă

Unul spune: „Este ceva blând ca muzica"; cel lalt spune: „E ceva moale ca m tasea". Şiă ă

aşa mai departe. Nici unul dintre ei nu ştie despre ce vorbeşte pentru c , dac ar şti, ară ă

t cea din gur . Iat cât de r u este.ă ă ă ă

Ba chiar mai r u, deoarece, s zicem c , într-o zi, tu îi redai vederea acestui omă ă ă

orb, iar el st în gr din şi priveşte în jurul lui.ă ă ă

Tu îi spui: „Ei bine, acum ştii ce este culoarea verde". Iar el r spunde: „Aşa e. Amă

auzit-o un pic azi diminea !"ţă

Realitatea este c tu eşti înconjurat de Dumnezeu, iar tu nu-L vezi pe Dumnezeu,ă

deoarece tu „ştii" despre Dumnezeu.

Bariera final c tre perceperea lui Dumnezeu este ideea ta despre Dumnezeu. Tuă ă

treci pe lâng Dumnezeu, pentru c ai impresia c ştii. Acesta este lucrul teribil în ceeaă ă ă

ce priveşte religia.

Aceasta este ceea ce spuneau evangheliile c oamenii religioşi „ştiau", aşa c s-auă ă

lep dat de Iisus. Cea mai înalt cunoaştere despre Dumnezeu este s -L ştii pe Dumnezeuă ă ă

ca cel de necunoscut. Se vorbeşte mult prea mult despre Dumnezeu; lumea s-a s turată

Page 60: Anthony de Mello-Constienta Capcanele Si Sansele Realitatii

de atâtea vorbe. Exist prea pu in conştien , prea pu in iubire, prea pu in fericire -ă ţ ă ţă ţ ă ţ ă

dar hai s nu folosim nici aceste cuvinte. Exist prea pu in renun are la iluzii, renun areă ă ţ ă ţ ţ

la greşeli, renun are la ataşamente şi cruzime, prea pu in conştien . Din cauza astaţ ţ ă ţă

sufer lumea - nu din cauza lipsei de religie. Religia ar trebui s se refere la lipsa deă ă

conştien , la lipsa de trezire. Iat în ce am degenerat. Vino în ara mea s vezi cum seţă ă ţ ă

omoar unii pe al ii din cauza religiei. Asta vei întâlni peste tot. „Cel care ştie, nu spune;ă ţ

cel care*spune, nu ştie." Toate revela iile, oricât de divine ar fi ele, nu sunt niciodat maiţ ă

mult decât un deget ar tând spre lun . Aşa cum spunem noi în Orient: „Când în eleptulă ă ţ

arat spre lun , prostul nu vede decât degetul."ă ă

Jean Guiton, un scriitor francez foarte evlavios şi ortodox, adaug o remarcă ă

terifiant : „Ne folosim adesea degetul pentru a scoate ochii." Nu e îngrozitor? Conştien ,ă ţă

conştien , conştien ! în conştien este vindecare; în conştien este adev r, înţă ţă ţă ţă ă

conştien este salvare; în conştien este spiritualitate; în conştien este creştere; înţă ţă ţă

conştien este iubire; conştien este trezire. Conştien .ţă ţă ţă

Trebuie s vorbesc despre cuvinte şi concepte, deoarece trebuie s v explic cumă ă ă

se face c , atunci când ne uit m la un copac, de fapt nu-l vedem. Noiă ă credem c -lă

vedem, dar nu-l vedem. Când ne uit m la o persoan , noi nu vedem, de fapt, aceaă ă

persoan - ni se pare doar c-o vedem. Ceea ce vedem este ceva ce ne-am fixat în minte.ă

Ob inem o impresie şi ne-o p str m - şi continu m s privim o persoan prin aceaţ ă ă ă ă ă

impresie. Şi proced m astfel cu aproape toate lucrurile. Dac ai în elege aceasta, veiă ă ţ

în elege farmecul şi frumuse ea de a fi conştient de tot ce te înconjoar . Deoarece acoloţ ţ ă

exist realitatea* Dă

este prezent acolo. Totul există acolo. S rmanul peştişor din ocean spune: „Scuz -ă ă

m , caut oceanul. Pute i s -mi spune i unde-l pot g si?" Jalnic, nu-i aşa? Dac amă ţ ă ţ ă ă

deschide pur şi simplu ochii şi am vedea, atunci am în elege.ţ

PIERDEREA COMPETI IEIŢ

S ne întoarcem la acel pasaj extraordinar din Evanghelie despre pierderea sineluiă

cu scopul reg sirii de sine. Ideea o putem reg si în mai toat literatura religioas şi înă ă ă ă

toat literatura spiritual şi mistic .ă ă ă

Cum se pierde cineva pe sine? Ai încercat vreodat , cu adev rat, s pierzi ceva?ă ă ă

Aşa e, cu cât încerci mai mult, cu atât devine mai complicat. Când nu încerci, abia atunci

pierzi lucruri.

Tu pierzi ceva, atunci când nu eşti conştient. Ei bine, cum moare cineva pentru

sine? Noi vorbim acum despre moarte, nu despre sinucidere. Nu ni se spune s neă

ucidem şinele, ci s murim. S -i provoc m durere sinelui, s -i cauz m suferin sinelui ară ă ă ă ă ţă

însemna o înfrângere de sine. Ar fi contra-productiv. Nu eşti niciodat mai plin de tine, caă

atunci când suferi. Nu eşti niciodat atât de centrat pe tine însu i, ca atunci când eştiă ţ

Page 61: Anthony de Mello-Constienta Capcanele Si Sansele Realitatii

deprimat Tu nu eşti niciodat atât de preg tit s ui i de tine, ca atunci când eşti fericită ă ă ţ

Fericirea te elibereaz de sine. Suferin a, durerea, nenorocirea şi depresia sunt cele careă ţ

te leag de şinele t u. Uite cât de conştient eşti de m seaua ta, atunci când te doare.ă ă ă

Când nu te doare m seaua, nici m car nu eşti conştient c o ai, dup cum nu- i daiă ă ă ă ţ

seama c ai un cap, atunci când nu ai o migren . Totul se schimb , în momentul în careă ă ă

te loveşte o durere de cap cumplit .ă

Aşadar, este absolut greşit, complet eronat, s - i imaginezi c modalitatea de aă ţ ă

nega şinele este s -i cauzezi durere, s porneşti pe calea renun rii, a chinului, aşa cumă ă ţă

au fost în elese lucrurile în mod tradi ional.ţ ţ

S - i negi sinele, s nu mai exişti pentru el, s -l pierzi, înseamn s -i în elegiă ţ ă ă ă ă ţ

adev rata natur . Când vei face aceasta, el va disp rea; se va risipi. S presupunem c ,ă ă ă ă ă

într-o zi, cineva intr în camera mea. Eu spun: „Intr . Pot s -mi spui cine eşti?" Iar elă ă ă

spune: „Eu sunt Napoleon." Şi eu spun: „Doar n-oi fi acel Napoleon ..." Iar el spune: ,Ba

da. Bonaparte, împ ratul Fran ei." „Ia te uit !", spun eu şi, în acelaşi timp, gândesc înă ţ ă

sinea mea: „Ai fi mai bine s fiu atent cum m comport cu acest individ." „Lua i loc,ă ă ţ

Maiestatea voastr ", spun eu. ,,Ei bine, mi s-a spus c eşti un îndrum tor spiritual destulă ă ă

de bun. Am o problem spiritual .ă ă

Sunt neliniştit, simt c -mi este greu s am încredere în Dumnezeu. Vezi, oştirileă ă

mele sunt în Rusia, iar eu nu dorm nop ile, întrebându-m cum se va termina." Aşa c , îiţ ă ă

spun: „Ei bine, Maiestatea voastr , sunt sigura c v pot recomanda ceva pentru asta.ă ă ă

Ceea ce v sugerez este s citi i capitolul 6 din Matei:ă ă ţ

Uita i-v cu b gare de seam la crinii de pe câmp ... ei nici nu torc, nici nu es."ţ ă ă ă ţ

în clipa asta m întreb cine este mai nebun - tipul la, ori eu. Dar m pun la minteaă ă ă

acestui lunatic. Aşa procedeaz orice guru în elept cu tine, la început. El se pune înă ţ

mintea ta; î i ia necazurile în serios. î i va şterge o lacrim sau dou din ochi. Tu eştiţ ţ ă ă

nebun, dar înc nu ştii asta. Repede va veni şi vremea când î i va trage preşul de subă ţ

picioare şi- i va spune: „Las-o balt . Nu eşti Napoleon". în renumitele dialoguri ale Sfinteiţ ă

Catherina de Siena se povesteşte c Dumnezeu i-a spus: „Eu sunt cel ce sunt; tu eşti ceaă

care nu este". Ai tr it vreodat experien a non-existen ei tale? în Orient, noi avem oă ă ţ ţ

imagine pentru aceasta. , Este imaginea dansatorului şi a dansului. Dumnezeu este v zută

ca dansator, iar crea ia Sa, ca dansul lui Dumnezeu. Nu trebuie s în elegi c este ca şiţ ă ţ ă

cum Dumnezeu ar fi marele dansator, iar tu eşti micul dansator. O, nu. Tu nu eşti

dansator deloc. Tu eşti pus s dansezi! Ai tr it vreodat aceast experien ? Prină ă ă ă ţă

urmare, când omul îşi vine în fire şi-şi d seama c nu este Napoleon, el nu înceteaz să ă ă ă

existe. El continu s existe, dar realizeaz dintr-o dat c e altcineva decât credea că ă ă ă ă ă

este.

Page 62: Anthony de Mello-Constienta Capcanele Si Sansele Realitatii

S - i pierzi sinele înseamn s realizezi, dintr-o dat , c eşti altcineva decât aiă ţ ă ă ă ă

crezut c eşti. Credeai c eşti în centru; acum tr ieşti experien a de a fi un satelit.ă ă ă ţ

Credeai c eşti dansatorul; iar acum sim i cum este s fii dansul.ă ţ ă

Acestea sunt doar compara ii, imagini, aşa c nu le po i lua în sensul literal alţ ă ţ

cuvintelor. Ele î i dau doar un indiciu, o sugestie; nu uita c sunt doar nişte marmi*ţ ă

Deci nu po i insista prea mult asupra lor.ţ

Nu le lua chiar ad literam.

VALOAREA PERMANENTĂ

Trecând la o alt idee, apare întreaga problematic a valorii personale a fiec ruia.ă ă ă

Valoarea personal nu înseamn valoarea proprie, în sine. De unde ob ii valoarea în sine?ă ă ţ

O dobândeşti prin succesul în munc ? O dobândeşti dac ai mul i bani?ă ă ţ

O dobândeşti atr gând mai mul i b rba i (dac eşti femeie), sau mai multe femeiă ţ ă ţ ă

(dac eşti b rbat)? Cât de şubrede sunt toate acestea, cât de trec toare. Când vorbimă ă ă

despre valoarea în sine, nu vorbim, de fapt, despre felul în care suntem reflecta i înţ

oglinda min ii altor oameni? Dar este oare obligatoriu s depindem de aceasta? O fiinţ ă ţă

îşi în elege valoarea personal , atunci când nu se mai identific , sau nu se mai defineşteţ ă ă

pe sine, în termenii acestor lucruri efemere. Eu nu sunt frumos, doar pentru c toată ă

lumea îmi spune c sunt frumos. în realitate, nu sunt nici frumos, nici urât. Acestea suntă

lucruri trec toare. Mâine m-aş putea transforma, de-odat , într-o creatur foarte urât ,ă ă ă ă

dar ,eu' r mâne. Atunci, s spunem c apelez la chirurgia plastic şi redevin frumos. Cineă ă ă ă

devine cu adev rat frumos - ,Eu-ul? Trebuie s - i acorzi mai mult timp ca s reflectezi laă ă ţ ă

aceste lucruri.

Eu vi le-am înşirat într-o succesiune rapid , dar, dac a i z bovi suficient de multă ă ţ ă

timp ca s în elege i ce am spus, s insista i asupra acestor informa ii, a i fi în posesiaă ţ ţ ă ţ ţ ţ

unei mine de aur. Ştiu asta, pentru c , atunci când m-am întâlnit pentru prima dat cuă ă

aceste lucruri, am descoperit o adev rat comoar .ă ă ă

Experien ele pl cute fac via a agreabil . Experien ele dureroase c l uzesc spreţ ă ţ ă ţ ă ă

progres. Experien ele pl cute fac via a agreabil , dar ele însele nu conduc la progres.ţ ă ţ ă

Cele care duc la progres sunt experien ele dureroase. Suferin a scoate la iveal o zonţ ţ ă ă

din tine în care nu ai progresat înc , în care trebuie s creşti, s te transformi şi s teă ă ă ă

schimbi. Dac ai şti cum s foloseşti acea suferin , o, cât ai mai progresa!ă ă ţă

Haide i s ne limit m, pentru moment, la suferin a psihologic , la toate aceleţ ă ă ţ ă

emo ii negative pe care le avem. Nu v pierde i vremea aplecându-v asupra uneiaţ ă ţ ă

singur dintre ele.ă

Eu v-am spus deja ce a i putea face cu acele emo ii. Dar ave i grij deţ ţ ţ ă

dezam girea pe care o tr i i, atunci când lucrurile nu ies aşa cum v-a i dorit! Uita i-v ceă ă ţ ţ ţ ă

spune asta despre voi. Spun aceasta f r s emit judec i şi far s condamn (altfel aiă ă ă ăţ ă ă

Page 63: Anthony de Mello-Constienta Capcanele Si Sansele Realitatii

ajunge s te ur şti pe tine însu i). Observa i doar ca şi cum a i urm ri pe altcineva.ă ă ţ ţ ţ ă Privi iţ

la acea dezam gire, la acea depresie pe care o resim i i când sunte i criticat. Ce spuneă ţ ţ ţ

asta despre voi?

A i auzit de tipul care zicea: „Cine spune c îngrijorarea nu ajut ? Ajut , cuţ ă ă ă

siguran . De fiecare dat când sunt neliniştit în leg tur cu ceva, acel lucru nu seţă ă ă ă

întâmpl !" Ei bine, cu siguran c asta 1-a ajutat peă ţă ă el. Sau cel lalt tip care spune:ă

„Nevroticul este o persoan care se îngrijoreaz în leg tur cu ceva ce nu s-a întâmplată ă ă ă

în trecut. El nu este ca noi, oamenii normali, care ne facem griji eu privire la lucruri ce nu

se vor întâmpla în viitor." Asta este problema. Ce spun despre tine acea grij , aceaă

nelinişte?

Toate sentimentele negative, fiecare sentiment negativ în parte, este folositor

pentru conştien , pentru în elegere. Ele î i dau posibilitatea s o sim i, s o urm reştiţă ţ ţ ă ţ ă ă

din exterior. La început, depresia va mai fi prezent , dar te-ai desprins deja de ea.ă

Treptat, vei în elege depresia. Pentru c o în elegi, ea va ap rea tot mai rar şi vaţ ă ţ ă

disp rea cu totul. E posibil, dar la acel moment nu va mai conta prea mult. înainte deă

iluminare, obişnuiam s fiu deprimat. Dup iluminare, sunt deprimat în continuare. Dară ă

cu încetul - sau repede, sau dintr-o dat - dobândeşti starea de trezire. Aceasta esteă

starea în care renun i la dorin e. Dar aminti i-v ce am vrut s spun, când m refeream laţ ţ ţ ă ă ă

dorin şi pofte. Am vrut s spun: „Dac nu ob in ce doresc, refuz s fiu fericit". M referţă ă ă ţ ă ă

la cazuri în care fericirea depinde de îndeplinirea dorin ei.ţ

DORINŢĂ, NU PREFERINŢĂ

Nu- i reprima dorin a, deoarece ar însemna s devii lipsit de via . Ai r mâne lipsitţ ţ ă ţă ă

de energie - şi asta ar fi groaznic.

Dorin a, în sensul bun al cuvântului,ţ este energie - şi, cu cât avem mai multă

energie, cu atât este mai bine. Dar nu- i reprima dorin a - încearc s-o în elegi. în elege-ţ ţ ă ţ ţ

o. Nu c uta s - i îndeplineşti dorin a, ci s-o în elegi. Şi nu te lep da, pur şi simplu, deă ă ţ ţ ţ ă

obiectul dorin ei tale, încearc s -l în elegi; s -l vezi în adev rata sa lumin . Vezi ceţ ă ă ţ ă ă ă

reprezint cu adev rat. Pentru c , dac î i reprimi pur şi simplu dorin a şi încerci să ă ă ă ţ ţ ă

renun i la obiectul dorin ei tale, probabil c te vei lega de el. în schimb, dac -l vei privi şiţ ţ ă ă

vei vedea ce reprezint cu adev rat, dac î i dai seama cum î i preg teşti terenul pentruă ă ă ţ ţ ă

nenorocire şi dezam gire şi depresie, dorin a ta se va transforma atunci în ceea ce euă ţ

numesc preferin .ţă

Când treci prin via având preferin e, dar nu laşi ca fericirea ta s depind deţă ţ ă ă

vreuna din ele, înseamn c te-ai trezit. Te îndrep i spre trezirea deplin . Trezire, fericireă ă ţ ă

- spune-i cum vrei - este starea non-iluziei, în care vezi lucrurile nu aşa cum eşti tu, ci aşa

cum sunt ele - atât cât este posibil pentru o fiin uman .ţă ă

Page 64: Anthony de Mello-Constienta Capcanele Si Sansele Realitatii

S renun i la iluzii, s vezi lucrurile, s vezi realitatea. De fiecare dat când sunte iă ţ ă ă ă ţ

neferici i, a i ad ugat ceva la realitate. Ad ugarea este cea care v face neferici i. Repet:ţ ţ ă ă ă ţ

a i ad ugat ceva ...ţ ă

o reac ie negativ în voi. Realitatea furnizeaz stimulentul, voi furniza i reac ia. Voiţ ă ă ţ ţ

a i ad ugat ceva, prin reac ia voastr . Şi dac examina i ce a i ad ugat, ve i descoperiţ ă ţ ă ă ţ ţ ă ţ

c întotdeauna exist o iluzie, exist o cerin , o speran , o aspira ie. întotdeauna.ă ă ă ţă ţă ţ

Exemplele de iluzii abund . Dar, întrucât a i început s înainta i pe acest fagaş, le ve iă ţ ă ţ ţ

descoperi voi înşiv .ă

De exemplu, iluzia, greşeala de a v imagina c , prin schimbarea lumii exterioare,ă ă

voi v ve i schimba. Voi nu v schimba i, dac schimba i doar lumea exterioar . Dac voiă ţ ă ţ ă ţ ă ă

v lua i o slujb nou , un so nou, o cas nou , un guru nou, sau o spiritualitate nou ,ă ţ ă ă ţ ă ă ă

aceasta nu v schimb peă ă voi. Este ca şi cum v-a i imagina c v schimba i caligrafia,ţ ă ă ţ

dac folosi i alt stilou.ă ţ

Sau c , dac v pune i alt p l rie, v schimba i şi capacitatea de a gândi. Asta nuă ă ă ţ ă ă ă ă ţ

v schimb cu adev rat, dar cei mai mul i oameni îşi irosesc energia, încercând să ă ă ţ ă

rearanjeze lumea lor exterioar , pentru a o face s corespund cu gusturile lor.ă ă ă

Câteodat reuşesc - timp de vreo cinci minute - ob inând astfel un pic de r gaz, dară ţ ă

r mân la fel de încorda i, chiar şi în acele clipe de r gaz, deoarece via a curge înainte şiă ţ ă ţ

se schimb mereu.ă

Aşadar, dac vre i s tr i i, nu trebuie s ave i o reşedin permanent . Nu trebuieă ţ ă ă ţ ă ţ ţă ă

s ave i un loc în care s v odihni i capul. Trebuie s v l sa i s curge i, odat cu via a.ă ţ ă ă ţ ă ă ă ţ ă ţ ă ţ

Aşa cum a spus marele Contucius: „Cel care vrea s fie statornic în fericire, trebuie s seă ă

schimbe în mod frecvent." Fi i curg tori. Dar noi ne tot uit m înapoi, nu-i aşa? Ne ag mţ ă ă ăţă

de lucrurile din trecut şi ne ag m de lucrurile din prezent „Când ai intrat în joc, nu maiăţă

po i da înapoi." Vrei s te bucuri de o melodie? Vrei s te bucuri de o simfonie? Nu teţ ă ă

lega de câteva m suri muzicale. Nu te lega de câteva note. Las -le s treac , las -le să ă ă ă ă ă

curg . întreaga pl cere a unei simfonii st în bun voin a ta de a l sa notele s treac . Peă ă ă ă ţ ă ă ă

când, dac o anume m sur muzical te-a atras şi ai strigat orchestrei: „Continu s-oă ă ă ă ă

cân i iar şi iar şi iar", aceea nu ar mai fi o simfonie. Cunoaşte i poveştile cu b trânulţ ţ ă

Nastratin Hogea? Este un personaj legendar, despre care grecii, turcii, perşii pretind c leă

apar ine. Se spune c îşi prezenta înv turile mistice în forma unor povestiri - în generalţ ă ăţă

istorii umoristice. Iar bufonul poveştilor era,, întotdeauna, b trânul Nastratin în persoan .ă ă

Intr-o zi, Nastratin zdr ng nea la chitar , cântând doar o singur not . Dup oă ă ă ă ă ă

vreme, în jurul lui s-a adunat o mul ime de oameni (întâmplarea avea loc în pia ) şi unulţ ţă

dintre b rba ii care şedeau pe jos pe lâng el, i-a spus: „Ce frumoas not cân i, hogea,ă ţ ă ă ă ţ

dar de ce nu mai faci nişte varia ii, aşa cum fac ceilal i muzicieni?" „Proştii ia," a spusţ ţ ă

Nastratin „ei caută tot timpul nota potrivit . Euă am g sit-ă o."

Page 65: Anthony de Mello-Constienta Capcanele Si Sansele Realitatii

CRAMPONAREA DE ILUZII

Când te ag i de ceva, via a este distrus ; când te cramponezi, încetezi s maiăţ ţ ă ă

exişti. Este ceva ce se spune peste tot în paginile Evangheliei. Acest lucru se ob ine prinţ

în elegere. în elege. în elege şi alt iluzie - aceea c fericirea nu este acelaşi lucru cuţ ţ ţ ă ă

emo ia, nu este acelaşi lucru cu fiorii. Asta este o alt iluzie - c fiorii ar veni din tr ireaţ ă ă ă

unei dorin e împlinite. Dorin a naşte nelinişte şi, mai devreme sau mai târziu, ea aduceţ ţ

propria-i mahmureal . Când ai suferit suficient, atunci eşti preg tit s-o vezi. Te hr neştiă ă ă

cu emo ii. Este ca şi cum ai hr ni un cal de curse cu delicatese. Tu îi dai pr jituri şi vin.ţ ă ă

Nu aşa se hr neşte un cal de curse. Este ca şi cum ai hr ni oamenii cu medicamente.ă ă

Nu- i umpli stomacul cu medicamente. Ai nevoie de mâncare şi b utur bun ,ţ ă ă ă

consistent , hr nitoare. Trebuie s în elegi singur toate astea.ă ă ă ţ

O alt iluzie este c altcineva poate face asta în locul t u - c vreun salvator, sauă ă ă ă

guru, sau înv tor ar putea-o face pentru tine. Nici cel mai mare guru din lume nu poateăţă

face un singur pas pentru tine. Trebuie s-o faci tu însu i. Sfântul Augustin a spus-o atâtţ

de minunat: „Iisus Christos în persoan nu a putut face nimic pentru cei ce-l ascultau."ă

Sau s repet acea minunat zical arab : „Natura ploii este aceeaşi - şi totuşi ea dă ă ă ă ă

naştere şi la spinii din mlaştin , şi la florile din gr din ."ă ă ă Tu eşti cel care trebuie s-o fac .ă

Nimeni nu te poate ajuta. Tu eşti cel care trebuie s - i digeri hrana, tu eşti cel careă ţ

trebuie s în elegi. Nimeni altcineva nu poate în elege pentru tine.ă ţ ţ Tu eşti cel care

trebuie s caute. Nimeni nu poate c uta pentru tine. Iar dac ceea ce cau i esteă ă ă ţ

adev rul, atunciă tu trebuie s-o faci singur. Nu te po i sprijini pe nimeni.ţ

Mai exist înc o iluzie, şi anume c este important s fii respectabil, s fii iubit şiă ă ă ă ă

apreciat, s fii important. Mul i spun c avem o tendin natural s fim iubi i şi aprecia i,ă ţ ă ţă ă ă ţ ţ

s apar inem cuiva sau la ceva. Complet greşit. Renun a i la aceast iluzie şi ve i g siă ţ ţ ţ ă ţ ă

fericirea. Avem tendin a natural de a fi liberi, tendin a natural de a iubi - şi nu deţ ă ţ ă a fi

iubi i.ţ Uneori, în şedin ele mele de psihoterapie, m confrunt cu o problem general :ţ ă ă ă

„Nimeni nu m iubeşte; şi atunci, cum pot fi fericit?" îi explic celui ce întreab : „Vrei să ă ă

spui c nu ai niciodat vreun moment în care ui i c nu eşti iubit, când laşi s treacă ă ţ ă ă ă

acest gând, şi eşti fericit?" Bineîn eles c to i au.ţ ă ţ

O femeie, de exemplu, este absorbit de un film. Este o comedie, ea râde înă

hohote şi, în acel moment binecuvântat, ea uit s -şi aminteasc c nimeni nu o iubeşte,ă ă ă ă

nimeni n-o iubeşte, nimeni n-o iubeşte. Ea este fericit ! Apoi iese din sal , iar prietena eiă ă

cu care a v zut filmul pleac împreun cu iubitul ei, l sând-o pe femeie singur . Astfel,ă ă ă ă ă

ea începe s gândeasc :ă ă

„Toate prietenele mele au iubi i, iar eu n-am pe nimeni. Sunt atât de nefericit .ţ ă Nu

m iubeşte nimeni ! ă “

Page 66: Anthony de Mello-Constienta Capcanele Si Sansele Realitatii

în India, mul i dintre cet enii noştri s raci încep s -şi procure aparate de radio cuţ ăţ ă ă

tranzistori, care sunt un adev rat lux.ă

„Toat lumea are un tranzistor", îi auzi spunând „iar eu nu; vai, sunt atât deă

nefericit". Pân s înceap toat lumea s -şi cumpere aparate de radio cu tranzistori,ă ă ă ă ă

omul era perfect fericit far un asemenea radio. La fel se întâmpl şi cu tine. Pân s - iă ă ă ă ţ

spun cineva c n-ai cum s fii fericit decât dac eşti iubit, erai perfect fericit. Po i deveniă ă ă ă ţ

fericit far s fii iubit, far s fii dorit sau atr g tor pentru cineva. Devii fericit prină ă ă ă ă ă

contactul cu realitatea.

Asta aduce fericirea - contactul cu realitatea, în fiece clip . Acolo îl vei g si peă ă

Dumnezeu; acolo vei g si fericirea. Dar mul i dintre oameni nu sunt preg ti i s aud ună ţ ă ţ ă ă

asemenea lucru.

O alt iluzie este c evenimentele exterioare au puterea s te r neasc , c al iă ă ă ă ă ă ţ

oameni au puterea s te r neasc . Nu au.ă ă ă

Tu eşti cel care le d aceast putere.ă ă

O alt iluzie: Tu te confunzi cu toate acele etichete pe care i le-au pus oamenii,ă ţ

sau pe care i le-ai pus tu însu i. Nu-i adev rat, nu eşti aşa, nu eşti aşa! Deci, nu trebuieţ ţ ă

s te ag i de ele.ă ăţ

în ziua în care cineva îmi spune c sunt un geniu şi eu o iau în serios, am dat deă

bucluc. î i dai seama de ce? Deoarece acum încep s devin încordat. Trebuie s fiu laţ ă ă

în l imea etichetei, trebuie s-o p strez. Dup fiecare prelegere pe care o in, trebuie să ţ ă ă ţ ă

aflu:

„ i-a pl cut prelegerea? Tot mai eşti convins c sunt un geniu?" Vezi? Deci, ceeaŢ ă ă

ce trebuie s faci, este s distrugi eticheta! Distruge-o - şi eşti liber! Nu te identifica cuă ă

acele etichete. Asta este p rerea altcuiva. Este modul în careă acea persoană te-a

perceput pe tine, în acel moment. Ce eşti tu, de fapt? Eşti un geniu? Eşti un prost nac?ă

Un mistic? Un nebun? Ce conteaz cu adev rat?ă ă

Tu r mâi în continuare conştient, î i tr ieşti via a, clip de clip .ă ţ ă ţ ă ă

Cât de minunat este descrierea prin cuvintele, din Evanghelie:ă

„Uita i-v la p s rile cerului: ele nici nu seam n , nici nu secer , nici nu strângţ ă ă ă ă ă ă

nimic în grânare ... Uita i-v cu b gare de seam cum cresc crinii de pe câmp: ei nici nuţ ă ă ă

torc, nici nu es". Aşa vorbeşte adev ratul mistic, cel care este treaz.ţ ă

Prin urmare, de ce eşti neliniştit? Po i tu, cu toate neliniştile tale, s - i adaugi unţ ă ţ

singur moment la via ? De ce s te preocupe ziua de mâine? Exist via dup moarte?ţă ă ă ţă ă

Voi supravie ui dup moarte? De ce s te preocupe ziua de mâine? Tr ieşte ziua de azi.ţ ă ă ă

Cineva a spus: „Via a este ceva ce ni se întâmpl , în timp ce noi suntem ocupa i s neţ ă ţ ă

facem alte planuri." Este jalnic. Tr ieşte în momentul prezent. Acesta este unul dintreă

lucrurile care vei observa c i se întâmpl pe m sur ce te trezeşti.ă ţ ă ă ă

Page 67: Anthony de Mello-Constienta Capcanele Si Sansele Realitatii

Descoperi c tr ieşti în prezent, bucurându-te de fiecare clip pe care o tr ieşti. Ună ă ă ă

alt semn destul de bun este când auzi simfonia, not cu not , far s vrei s-o întrerupi.ă ă ă ă

AMINTIRI PE CARE LE PRE UIMŢ

Aceasta m aduce la o alt tem , un alt subiect. Dar acest subiect nou se leagă ă ă ă

foarte mult de ceea ce spuneam şi de sugestia mea de a deveni conştien i de toateţ

lucrurile pe care le ad ug m la realitate. S facem acest pas în acelaşi timp.ă ă ă

Un iezuit îmi spunea deun zi cum, cu ani în urm , a inut un discursă ă ţ în New York,

unde portoricanii erau foarte nepopulari pe vremea aceea, din cauza unui incident. Toată

lumea spunea tot felul de lucruri împotriva lor. Astfel c , în discursul lui, el a spus:ă

„L sa i-m s v citesc câte ceva din lucrurile pe care le spuneau oamenii din Newă ţ ă ă ă

York despre anumi i imigran i." Ceea ce le-a citit era, de fapt, ce spuseser oameniiţ ţ ă

despre irlandezi şi despre germani şi despre fiecare nou val de imigran i care veniserţ ă în

New York, cu ani în urm ! El a spus-o atât de bine:, Aceşti oameni nu aduc delicven a cuă ţ

ei; ei devin delicven i, când se confrunt cu anumite situa ii de aici. Trebuie s -iţ ă ţ ă

în elegem. Dac vre i s remedia i situa ia, este inutil s reac iona i din prejudecat .ţ ă ţ ă ţ ţ ă ţ ţ ă

Ave i nevoie de în elegere, nu de judecat ." Astfel produce i schimbarea în voi înşiv . Nuţ ţ ă ţ ă

prin judecat , nu dându-v porecle, ci prin în elegerea a ceea ce se întâmpl . Nuă ă ţ ă

spunând despre voi înşiv c sunte i p c toşi, mârşavi, b trâni. Nu, nu, nu, nu!ă ă ţ ă ă ă

Pentru a ob ine conştien , trebuie s vezi - şi nu po i vedea, dac ai prejudec i.ţ ţă ă ţ ă ăţ

Aproape tot ce privim, privim cu prejudecat . E mai mult decât suficient pentru aă

demoraliza pe oricine.

Este ca reîntâlnirea cu un prieten pierdut de mult timp.

„Hei, Tom," spun eu. „Ce pl cere s te rev d" şi îl strâng în bra e. Oare pe cineă ă ă ţ

îmbr işez eu - pe Tom, sau amintirea meaăţ

despre el? O fiin uman vie, sau un cadavru? Presupun c el a r mas acelaşi tipţă ă ă ă

simpatic care credeam c este. Presupun c înc se potriveşte cu ideea pe care o amă ă ă

despre el şi cu amintirile şi asocierile mele. Deci, îl îmbr işez. Ginci minute mai târziu,ăţ

aflu c el s-a schimbat şi nu m mai intereseaz . Am îmbr işat pe cine nu trebuia.ă ă ă ăţ

Dac vre i s vede i cât de adev rat este acest lucru, asculta i: O c lug ri dină ţ ă ţ ă ţ ă ă ţă

India pleac s organizeze o conferin .ă ă ţă

Toat lumea din comunitate spune: „Da, ştim, aceasta face parte din farmecul ei;ă

ea particip mereu la seminarii şi merge la conferin e; nimic n-o va schimba." Acum, iată ţ ă

ce se întâmpl : sora se schimb la acest seminar special, sau grup de terapie, sau orice-ă ă

o fi fost. Ea se schimb ; toat lumea observ schimbarea.ă ă ă

Toat lumea spune: „Vai, ai ajuns cu adev rat la un anumit nivel de cunoaştere,ă ă

nu-i aşa?" Ea a atins aceast cunoaştere şi ei îşi pot da seama de schimbarea dină

comportamentul s u, din corpul s u, de pe fa a sa. întotdeauna se cunoaşte când apareă ă ţ

Page 68: Anthony de Mello-Constienta Capcanele Si Sansele Realitatii

o schimbare interioar . întotdeauna se întip reşte pe fa a ta, în ochii t i, în corpul t u. Eiă ă ţ ă ă

bine, sora se întoarce la comunitatea ei şi, întrucât comunitatea are despre ea o idee

preconceput , fix , ei continu s-o priveasc prin prisma acelei prejudec i. Ei suntă ă ă ă ăţ

singurii care nu v d nici o schimbare în ea. Ei spun: „Ei bine, pare pu in mai vioaie, dară ţ

ave i doar pu in r bdare şi va fi iar deprimat ." Şi, în câteva s pt mâni, eaţ ţ ă ă ă ă ă este într-

adev r deprimat din nou, pentru c reac ioneaz la reac iile lor. Şi to i spun: „Vezi, i-ă ă ă ţ ă ţ ţ ţ

am spus noi; nu s-a schimbat." Dar tragedia este c ea s-a schimbat, numai c ei n-auă ă

observat. Percep ia are consecin e devastatoare, când e vorba de iubire şi de rela iiţ ţ ţ

inter-umane.

Oricare ar fi rela ia, ea implic , în mod cert, dou lucruri: claritatea percep iei (înţ ă ă ţ

m sura în care suntem capabili de ea; unii oameni ar polemiza asupra gradului în careă

putem ob ine claritatea percep iei, dar nu cred c exist cineva care s conteste faptulţ ţ ă ă ă

c ar fi de dorit s facem ceva în aceast direc ie) şi exactitatea r spunsului. Este multă ă ă ţ ă

mai probabil c vei da un r spuns exact, atunci când percepi limpede.ă ă

Când percep ia ta este distorsionat , nu mai e cert c vei r spunde precis. Cumţ ă ă ă

po i iubi pe cineva pe care nici m car nu-l vezi? Vezi, cu adev rat, pe cineva de care eştiţ ă ă

ataşat? Vezi, cu adev rat, pe cineva de care- i este fric şi de aceea nu-l placi?ă ţ ă

Noi întotdeauna urâm ceva de care ne este fric .ă

„Frica de Dumnezeu este începutul în elepciunii", îmi spun oamenii câteodat . Darţ ă

sta i pu in. Eu sper ca ei în eleg ce spun, deoarece noi urâm totdeauna ceva de care neţ ţ ţ

este fric .ă

Vrem întotdeauna s distrugem şi s evit m şi s sc p m de ceva de care ne esteă ă ă ă ă ă

fric . Când î i e fric de cineva, nu- i place acea persoan . Acea persoan î i displace, înă ţ ă ţ ă ă ţ

aceeaşi m sur în care î i este fric de ea. Şi nici nuă ă ţ ă vezi acea persoan , deoareceă

sentimentul î i st în cale. Acelaşi lucru este la fel de adev rat şi în cazul în care eştiţ ă ă

atras de cineva. Când îşi face apari ia iubirea adev rat , nu mai eşti în situa ia în careţ ă ă ţ

s - i plac sau s nu- i plac de un om, în sensul obişnuit al cuvântului. Tu îl percepiă ţ ă ă ţ ă

limpede şi reac ionezi precis. Dar, la acest nivel uman, simpatiile şi antipatiile tale,ţ

preferin ele şi atrac iile tale etc., continu s - i stea în cale. Deci trebuie s fii conştientţ ţ ă ă ţ ă

de prejudec ile tale, de simpatiile sau antipatiile tale, de atrac iile pe care le ai.ăţ ţ

Ele sunt toate prezente, ele pornesc din condi ionarea ta. Cum se face c ie î iţ ă ţ ţ

plac lucruri pe care eu nu le agreez? S fie deoarece cultura ta este diferit de a mea?ă ă

Sau pentru c educa ia ta e diferit de a mea? Dac i-aş da s m nânci unele lucruri peă ţ ă ă ţ ă ă

care eu le savurez, s-ar putea ca ie s i se fac scârb .ţ ă ţ ă ă

în anumite p r i din India exist oameni c rora le place carnea de câine. Cu toateă ţ ă ă

acestea, dac li s-ar spune c au fost servi i cu friptur de câine, altor persoane li s-ară ă ţ ă

face r u. De ce?ă

Page 69: Anthony de Mello-Constienta Capcanele Si Sansele Realitatii

Condi ionare diferit , programare diferit . Hinduşii s-ar sim i r u dac ar şti c auţ ă ă ţ ă ă ă

mâncat carne de vit , îns americanilor le place. M întrebi: „De ce nu m nânc vac ?"ă ă ă ă ă ă

Din acelaşi motiv pentru care tu nu i-ai mânca c elul favorit. Acelaşi motiv. Pentruţ ăţ

ranul indian, vaca este ceea ce e pentru tine c elul t u favorit. El nu vrea s-oţă ăţ ă

m nânce. Exist o component a prejudec ii culturale împotriva acestui fapt, careă ă ă ăţ

salveaz un animal atât de necesar pentru agricultur etc.ă ă

Deci, ce m face cu adev rat s m îndr gostesc de o anume persoan ? Cum seă ă ă ă ă ă

întâmpl c m îndr gostesc de un anume tip de persoan şi nu de altul? Deoarece suntă ă ă ă ă

condi ionat.ţ

In subconştient, port o imagine care m convinge c acel tip aparte de persoană ă ă

m ispiteşte, m atrage. Deci, când întâlnesc aceast persoan , m îndr gostesc până ă ă ă ă ă ă

peste cap. Dar, oare, eu am v zut-o pe ea cu adev rat? Nu! .0 voi vedea dup ce mă ă ă ă

c s toresc cu ea; atunci vine trezirea. Şi abia atunci vine vremea în care poate începeă ă

iubirea. Da's te îndr gosteşti nu are nici o leg tur cu iubirea. Nu este iubire, esteă ă ă ă

dorin , dorin arz toare.ţă ţă ă

Tu vrei din toat inima ca aceast creatur adorabil s - i spun c se simte atrasă ă ă ă ă ţ ă ă ă

de tine. Asta î i d o senza ie grozav . Intre timp, to i ceilal i spun: „Ce naiba vede laţ ă ţ ă ţ ţ

ea?" Dar asta este condi ionarea lui - el nuţ vede. Se spune c iubirea e oarb . Crede i-ă ă ţ

m , nimic nu are vederea mai p trunz toare decât iubirea adev rat - nimic. Este celă ă ă ă ă

mai perspicace lucru de pe lume.

Dependen a este oarb , ataşamentul este orb. Cramponarea, pofta şi dorin a suntţ ă ţ

oarbe. Dar ele nu sunt iubire adev rat . Nu le numi i iubire. Dar, bineîn eles c , înă ă ţ ţ ă

majoritatea limbilor moderne, cuvântul s-a demonetizat Oamenii vorbesc despre a face

dragoste şi a se îndr gosti. Ca b ie elul care îi spune feti ei: „Ai avut vreodat un iubit?"ă ă ţ ţ ă

Iar ea r spunde: „Nu, doar ună pl cut".ă

Va s zic , despre ce vorbesc oamenii când se îndr gostesc? Primul lucru de careă ă ă

avem nevoie este claritatea percep iei. Un motiv pentru care noi nu percepem oameniiţ

clar este evident - ne împiedic emo iile noastre, condi ionarea noastr , simpatiile şiă ţ ţ ă

antipatiile noastre. Trebuie s facem fa acestei situa ii. Dar mai trebuie s neă ţă ţ ă

confrunt m cu ceva mult mai fundamental - cu ideile noastre, cu concluziile noastre, cuă

conceptele noastre. Crede i sau nu, fiecare no iune care a fost conceput s ne ajute sţ ţ ă ă ă

intr m în contact cu realitatea, sfârşeşte prin a fi o barier în încercarea de a lua leg turaă ă ă

cu realitatea deoarece, mai devreme sau mai târziu, uit m c vorbele nu sunt realitatea.ă ă

Conceptul nu este acelaşi cu realitatea. Ele sunt diferite.

De aceea v-am spus mai devreme c ultima piedic în calea g sirii lui Dumnezeuă ă ă

este cuvântul „Dumnezeu" însuşi, ca şi conceptul despre Dumnezeu. Dac nu eşti atent,ă

Page 70: Anthony de Mello-Constienta Capcanele Si Sansele Realitatii

î i va sta în cale. A fost conceput ca s te ajute; poate fi de ajutor - dar, la fel de bine,ţ ă

poate fi o piedic .ă

SA TRECEM LA LUCRURI CONCRETE

De fiecare dat când am o idee, este ceva ce se aplic la un num r mai mare deă ă ă

persoane. Nu vorbim aici despre un anumit nume, cum ar fi Mary sau John, care nu are o

semnifica ie conceptual . Un concept se aplic oric rui num r de indivizi unui num rţ ă ă ă ă ă

infinit de indivizi. No iunile sunt universale. De exemplu, cuvântul „frunz " este valabilţ ă

pentru toate frunzele dintr-un copac; acelaşi cuvânt se aplic fiec rei frunze în parte, înă ă

plus, acelaşi cuvânt se aplic la toate frunzele din to i copacii, fie ele mari, mici, firave,ă ţ

uscate, îng lbenite, verzi, ori de bananier. Deci, dac î i spun c azi diminea am v zută ă ţ ă ţă ă

o frunz , nu po i avea nici o idee despre ce am v zut.ă ţ ă

S vedem dac în elegi. Tuă ă ţ ai o idee despre ceea ce nu am v zut. Eu nu am v zută ă

un animal. Eu nu am v zut un câine.ă

Eu nu am v zut o fiin uman . Eu nu am v zut un pantof. Deci, ai un fel de ideeă ţă ă ă

vag despre ce am v zut, dar ea nu este detaliat , nu este concret . „Fiin uman " nuă ă ă ă ţă ă

se refer la un om primitiv, nici la un om civilizat, nici la un adult, nici la un copil, nici laă

un b rbat ori o femeie, la o vârst sau alta, la o cultur sau alta, ci la un concept, la oă ă ă

no iune.ţ

Fiin a uman este ceva concret; nu po i întâlni niciodat un om universal, care sţ ă ţ ă ă

fie identic cu conceptul t u. Aşadar, conceptul t u d nişte indicii, dar nu este niciodată ă ă ă

absolut precis; îi lipseşte caracterul unic, concret. Conceptul este universal.

Când v prezint un concept, v oferă ă ceva dar, totuşi, cât de pu in v dau!ţ ă

Conceptul este extrem de pre ios, foarte folositor pentru ştiin . De exemplu, dac aşţ ţă ă

spune c fiecare dintre cei de fa este un animal, acest lucru ar fi perfect exact dină ţă

punct de vedere ştiin ific. Dar noi suntem ceva mai mult decât animalele. Dac spun cţ ă ă

Mary Jane este un animal, este adev rat; dar deoarece eu am omis ceva esen ial despreă ţ

ea, este fals; îi fac o nedreptate. Când numesc o persoan , femeie, este adev rat; dară ă

sunt multe lucruri în acea persoan care nu se potrivesc cu conceptul de „femeie". Eaă

este întotdeauna o femeie deosebit , concret , unic , care poate fi doar cunoscut , nuă ă ă ă

rezumată

într-un concept. Trebuie s-o v d, s-o cunosc, s-o intuiesc eu însumi pe această ă

persoan concret . Individul poate fi intuit, dar nu poate fi exprimat în concepte.ă ă

O persoan este dincolo de mintea ra ional . Mul i dintre voi ar fi, probabil, mândriă ţ ă ţ

s fie numi i americani, la fel cum şi mul i indieni ar fi, probabil, mândri s fie numi iă ţ ţ ă ţ

indieni. Dar ce este „american", ce este „indian"? E o conven ie; nu e parte a naturiiţ

umane. Tot ceea ce ai, este o etichet . Tu, de fapt, nu cunoşti persoana. Conceptul scapă ă

Page 71: Anthony de Mello-Constienta Capcanele Si Sansele Realitatii

sau omite întotdeauna ceva extrem de important, ceva pre ios, care se g seşte doar înţ ă

realitate, care este unicitatea concret .ă

Marele Krishnamurti a exprimat atât de bine acest lucru prin cuvintele: „în ziua în

care îl vei înv a pe un copil numele unei p s ri, copilul nu va mai vedea vreodat aceaăţ ă ă ă

pas re." Cât este de adev rat! Prima dat , copilul vede acel obiect pufos, viu, mişc tor şiă ă ă ă

tu îi spui: „Vrabie". Apoi, a doua zi când copilul vede un alt obiect pufos, mişc tor,ă

asem n tor cu cel lalt, spune: „O, vr bii. Am v zut vr bii. M-amă ă ă ă ă ă plictisit de vr bii."ă

Dac nu te-ai uita la lucruri prin prisma conceptelor tale, nu te-ai plictisi niciodat .ă ă

Fiecare lucru este unic. Fiecare vrabie este diferit de celelalte vr bii, în ciudaă ă

asem n rilor. Este de mare ajutor s existe asem n ri, astfel ca noi s rezum m, astfelă ă ă ă ă ă ă

ca noi s putem concepe o no iune. Este de un mare ajutor, din punct de vedere ală ţ

comunic rii, educa iei, ştiin ei. Dar e de asemenea foarte derutant - şi un mare obstacolă ţ ţ

în posibilitatea de a-l vedea pe acest individ concret. Dac orice experien pe care oă ţă

tr ieşti este conceptul t u, tu nu tr ieşti realitatea, deoarece realitatea este concret .ă ă ă ă

Conceptul este un sprijin pe calea spre realitate, dar, când ajungi la ea, trebuie s-o

intuieşti sau s-o tr ieşti ca pe o experien direct .ă ţă ă

O a doua caracteristic a unui concept este c acesta e static, pe când realitateaă ă

este în transformare continu . Noi folosim aceeaşi denumire pentru cascada Niagara, dară

apa aceea se schimb neîncetat. Exist cuvântul „fluviu", dar apa lui curge permanent.ă ă

Dispui de un singur cuvânt pentru „corpul" t u, dar celulele corpului t u se reînnoiescă ă

constant S presupunem, de exemplu, c afar bate un vânt puternic, iar eu vreau caă ă ă

oamenii

din ara mea s -şi fac o idee despre cum este o furtun , sau un uragan american.ţ ă ă ă

Aşa c , îl prind şi-l închid într-un pachet de ig ri, merg acas şi zic: „Ia uita i-v la asta".ă ţ ă ă ţ ă

Fireşte, nu mai e o furtun , nu-i aşa, odat ce amă ă capturat-oV. Sau, cum aş putea s vă ă

fac s sim i i cum este curentul unui fluviu, dac vi l-aş aduce într-o g leat ? Din clipa înă ţ ţ ă ă ă

care l-am pus în g leat , a încetat s mai curg . în momentul în care voi închide iă ă ă ă ţ

lucrurile într-un concept, ele înceteaz s mai curg ; ele devin statice, moarte. Un vală ă ă

înghe at nu mai este val. Un val este, în esen , mişcare, ac iune; când îl înghe i, elţ ţă ţ ţ

înceteaz s mai fie un val.ă ă

Conceptele sunt întotdeauna înghe ate. Realitatea curge. în final, dac ar fi s -iţ ă ă

credem pe mistici (şi nu- i trebuie un efort prea mare ca s în elegi sau s crezi - darţ ă ţ ă

nimeni nu poate s vad asta dintr-o dat ), realitatea esteă ă ă un tot, îns cuvintele şiă

conceptele fragmentează realitatea. De aceea este atât de greu s traduci dintr-o limbă ă

în alta, pentru c fiecare limb decupeaz realitatea în mod diferit. Cuvântul englezescă ă ă

„acas " este imposibil de tradus în francez sau spaniol .ă ă ă „Casa" nu este chiar „acas ";ă

„acas " are implica ii care sunt caracteristice limbii engleze.ă ţ

Page 72: Anthony de Mello-Constienta Capcanele Si Sansele Realitatii

Fiecare limb are cuvinte şi expresii ce nu pot fi traduse, deoarece deform mă ă

realitatea şi ad ug m ceva sau sc dem ceva, iar sensul în care folosim cuvintele seă ă ă

schimb într-una. Realitatea este un întreg, iar noi o ştirbim, pentru a fabrica concepte şiă

folosim cuvinte, pentru a denumi diferite p r i. Dac , de exemplu, nu a i fi v zută ţ ă ţ ă

niciodat în via a voastr un animal, şi într-o zi a i g si o coad - doar o coad de animală ţ ă ţ ă ă ă

- şi cineva v-ar spune:, Aceea este o coad ", a i avea vreo idee despre ce este vorba,ă ţ

dac nu avea i nici o idee despre ce înseamn un animal?ă ţ ă

De fapt, ideile fragmenteaz perceperea, intui ia, sau tr irea experien ei realit iiă ţ ă ţ ăţ

ca pe un tot. Aşa ne tot repet misticii.ă

Cuvintele nu- i pot oferi realitatea. Ele doar arat , ele doar indic . Le foloseşti caţ ă ă

marcaje pentru a ajunge la realitate. Dar, odat ce-ai ajuns acolo, conceptele tale suntă

inutile. Odat , un preot hindus a avut o disput cu un filozof, care pretindea c ultimaă ă ă

barier c tre Dumnezeu este cuvântul „Dumnezeu", conceptul de Dumnezeu. Preotul aă ă

fost destul de şocat de aceast afirma ie, dar filozoful a spus: „M garul pe care încaleciă ţ ă

şi pe care îl foloseşti pentru a merge pân la o cas , nu este mijlocul prin care intri înă ă

cas . Tu foloseşti conceptul pentru a ajunge acolo; apoi descaleci şi mergi mai departe."ă

Nu trebuie s fii mistic, pentru a în elege c realitatea este ceva ce nu poate fi surprins înă ţ ă

cuvinte sau concepte. Pentru a cunoaşte realitatea, trebuie să ştii dincolo de cunoaştere.

Aceste cuvinte trezesc ceva în tine? Aceia dintre voi care cunosc Norul neştiin eiţ au

recunoscut şi aceast expresie. Poe ii, pictorii, misticii şi marii filozofi sesizeaz cu to iiă ţ ă ţ

acest adev r.ă

S presupunem c , într-o zi, privesc la un copac. Pân acum, de fiecare dat cândă ă ă ă

m-am uitat la un copac, am spus: „Ei bine, este un copac". Dar azi, când m uit la ună

copac, nu v d un copac.ă

Cel pu in, nu v d ceea ce eram obişnuit s v d. V d ceva cu prospe imea cu careţ ă ă ă ă ţ

vede un copil. Nu am cuvinte pentru ceea ce v d. V d ceva unic, întreg, curg tor,ă ă ă

nefragmentat. Ceva care îmi trezeşte admira ia. Dac m-ai întreba: „Ce ai v zut?", ceţ ă ă

crezi c aş r spunde? Nu am cuvinte pentru asta. Nu exist cuvinte pentru realitate.ă ă ă

Pentru c , imediat ce îi atribui un cuvânt, ne întoarcem din nou la concepte.ă

Şi dac eu nu pot exprima aceast realitate care este vizibil pentru sim urileă ă ă ţ

mele, cum ar putea cineva exprima ceea ce nu poate fi v zut cu ochii, sau auzit cuă

urechile? Cum g seşte cineva un cuvânt pentru realitatea lui Dumnezeu? A i început să ţ ă

în elege i ce spuneau Thomas d'Aquino, Sfântul Augustin şi to i ceilal i - şi ceea ceţ ţ ţ ţ

predic biserica în mod constant, când spune c Dumnezeu este mister şi e de neîn elesă ă ţ

pentru mintea uman ?ă

într-una din ultimele sale scrisori, marele Karl Rahner i se adresa unui tân ră

german dependent de droguri, care îi ceruse ajutorul. Dependentul îi spusese: „Voi,

Page 73: Anthony de Mello-Constienta Capcanele Si Sansele Realitatii

teologii, vorbi i despre Dumnezeu, dar ce importan poate avea acest Dumnezeu înţ ţă

via a mea? Cum ar putea acest Dumnezeu s m scape de droguri?" Rahner i-a spus:ţ ă ă

„Trebuie s - i m rturisesc cu toat sinceritatea c , pentru mine, Dumnezeu este şi a fostă ţ ă ă ă

întotdeauna un mister absolut. Eu nu în eleg ce este Dumnezeu; nimeni nu o poate face.ţ

Avem indicii, b nuieli; facem încerc ri şov ielnice, insuficiente pentru a exprima misterulă ă ă

în cuvinte. Dar nu exist nici un cuvânt, nici o expresie pentru El." în cuvintele adresateă

unui grup de teologi din Londra, Rahner a spus: „Sarcina teologilor este s explice totulă

prin Dumnezeu şi s -L explice pe Dumnezeu ca pe cel de neexplicat." Mister deă

neexplicat. Nu se poate şti, nu se poate spune, se pot rosti doar exclama ii: „A, aaa..."ţ

Cuvintele sunt indicii, ele nu sunt descrieri. Din nenorocire, oamenii cad în

idolatrie, deoarece cred c acolo unde e vorba de Dumnezeu, important este cuvântul.ă

Cum po i fi atât de nebun? Ai putea fi şi mai nebun? Chiar şi dac este vorba de fiin eţ ă ţ

umane, de copaci, sau frunze, sau animale, nu cuvântul este important. Şi vrei s spuiă

c , atunci când e vorba de Dumnezeu, cuvântul cap t importan ? Ce tot spui tu acolo?ă ă ă ţă

Un erudit de renume mondial a urmat cursul meu la San Francisco şi mi-a spus:

„Dumnezeule, dup ce te-am ascultat, în eleg c toat via a n-am f cut altceva decât să ţ ă ă ţ ă ă

m închin la idoli!" A spus-o deschis.ă

„Niciodat nu mi-a dat prin cap c am fost un adorator al idolilor.ă ă

Idolul meu nu era f cut din lemn sau metal; era un idol mental." Aceştia sunt ceiă

mai periculoşi adoratori de idoli. Ei folosesc o substan foarte subtil - mintea - pentru a-ţă ă

şi crea Dumnezeul.

Iat c tre ce v c l uzesc eu: spre conştien realit ii din jurul vostru. Conştienă ă ă ă ă ţă ăţ ţă

înseamn s veghezi, s observi ce se întâmpl în sinea ta şi în jurul t u. „Se întâmpl "ă ă ă ă ă ă

este destul de exact: Pomi, iarb , flori, animale, pietre,ă toată realitatea este în mişcare.

Se poate observa, este vizibil . Cât de vital este pentru fiin a uman nu doar s seă ţ ă ă

observe pe sine îns şi, ci s priveasc întreaga realitate! Eşti prizonierul concepteloră ă ă

tale? Vrei s evadezi din închisoarea ta?ă

Atunci priveşte; observ ; petrece ore întregi observând.ă

Privind ce? Orice. Chipurile oamenilor, forma copacilor, o pas re în zbor, o gr madă ă ă

de pietre, priveşte cum creşte iarba. Intr în contact cu lucrurile, priveşte-le. S sper mă ă ă

c atunci te vei smulge din aceste tipare rigide pe care le-am creat cu to ii, din ceea ceă ţ

ne-au impus gândurile noastre şi cuvintele noastre. S sper m c vom vedea. Ce vomă ă ă

vedea? Acest lucru pe care am ales s -l numim realitate, orice-ar fi el dincolo de cuvinteă

şi concepte. Acesta este un exerci iuţ spiritual - legat de spiritualitate - legat de evadarea

din temni a voastr , în afara închisorii conceptelor şi cuvintelor.ţ ă

Cât de trist ar fi dac am trece prin via f r s-o vedem cu ochi de copil! Asta nuă ţă ă ă

înseamn c trebuie s renun a i complet la conceptele voastre; ele sunt foarteă ă ă ţ ţ

Page 74: Anthony de Mello-Constienta Capcanele Si Sansele Realitatii

pre ioase. Chiar dac începem far ele, conceptele au o func ie pozitiv . Cu ajutorul lorţ ă ă ţ ă

ne dezvolt m inteligen a. Suntem îndemna i nu s devenim copii, ci s devenimă ţ ţ ă ă ca nişte

copii. Trebuie s rec dem dintr-un stadiu al inocen ei şi s fim izgoni i din paradis; prină ă ţ ă ţ

aceste concepte trebuie s -l cre m pe ,eu' şi pe ,mine\ Dar apoi, trebuie s neă ă ă

reîntoarcem în paradis. Trebuie s fim mântui i. Trebuie s îndep rt m vechiul om,ă ţ ă ă ă

vechea natur , şinele condi ionat şi s ne reîntoarcem la stadiul de copil.- îns f ră ţ ă ă ă ă să

fim copii. Când pornim în via , privim la realitate cuuimire, dar nu este uimireaţă

inteligent a misticilor; este uimirea f r form a copilului. Mai târziu, uimirea moare şiă ă ă ă

este înlocuit de plictiseal , pe m sur ce ne dezvolt m limbajul şi cuvintele şiă ă ă ă ă

conceptele. Apoi, s sper m c , dac avem noroc, ne vom reîntoarce la uimire.ă ă ă ă

CÂND NU- IŢ MAI G SEŞTIĂ CUVINTELE

Dag Hammarskjold, fostul secretar general al Na iunilor Unite, a spus foarteţ

frumos: „Dumnezeu nu moare în ziua în care noi încet m s mai credem într-o divinitateă ă

personal . îns noi murim în ziua în care vie ile noastre înceteaz s mai fie iluminate deă ă ţ ă ă

str lucirea permanent a acestei minuni reînnoite zilnic, izvorul care se g seşte dincoloă ă ă

de toat ra iunea." Nu trebuie s ne cert m pentru un cuvânt, deoarece „Dumnezeu"ă ţ ă ă

este doar un cuvânt, un concept. Niciodat nu se polemizeaz în leg tur cu realitatea;ă ă ă ă

noi ne cert m doar pentru p reri, pentru concepte şi no iuni, pentru judec i. Renun a iă ă ţ ăţ ţ ţ

la concepte, renun a i la p reri personale, renun a i la prejudec i, renun a i la judec ileţ ţ ă ţ ţ ăţ ţ ţ ăţ

voastre, şi v ve i da seama.ă ţ

„Quia de deo scire non possumus quid sit, sed quid non sit, non possumus

considerare de deo, quomodo sit sed quomodo non sit." Aceasta este introducerea

Sfântului Thomas d'Aquino la întreaga sa Summa Theologica: „Din moment ce noi nu

ştim ce este Dumnezeu, ci numai ce nu este Dumnezeu, nu putem analiza cum este

Dumnezeu, ci numai cum nu este El."

Am pomenit deja comentariul lui Thomas despre De sancta Trinitate, a lui

Boethius, în care el spune c cel mai înalt grad al cunoaşterii lui Dumnezeu este s -Lă ă

cunoşti pe Dumnezeu ca pe cel incognoscibil, tamquam ignotium. Iar în Questio

Disputata de Potentia Dei, Thomas spune:, Aceasta este etapa final a cunoaşterii umaneă

despre Dumnezeu - s ştim c nu-L cunoaştem pe Dumnezeu." Acest domn a fostă ă

considerat prin ul teologilor. A fost un mistic şi este acum un sfânt canonizat. Ne afl mţ ă

pe un teren destul de solid.

în India avem o zical sanscrit pentru acest gen de lucruri:ă ă „neti, neti. "Aceasta

înseamn : „nu aceea, nu aceea". Metoda personal a Sfântului Thomas este cunoscută ă ă

sub denumirea de via negativa, calea negativ . C. S. Lewis a scris un jurnal, în perioadaă

în care so ia sa era pe moarte. El este intitulatţ Studiul unei suferin e.ţ Omul se c s toriseă ă

cu o americanc pe care o iubea foarte mult. El le-a spus- prietenilor s i: „Dumnezeu mi-ă ă

Page 75: Anthony de Mello-Constienta Capcanele Si Sansele Realitatii

a dat, la şaizeci de ani, ceea ce mi-a refuzat la dou zeci." Abia se c s toriser când ea aă ă ă ă

murit de un cancer chinuitor. Lewis a spus c întreaga sa credin s-a n ruit, ca o casă ţă ă ă

din c r i de joc. Când nenorocirea 1-a lovit în ce avea mai drag, el, marele apologetă ţ

creştin, şi-a pus întrebarea: „Ce este Dumnezeu - Tat l iubitor, sau cel care ne disec peă ă

viu?" Exist dovezi suficiente în ambele sensuri! îmi amintesc c atunci când mama s-aă ă

îmboln vit de cancer, sora mea mi-a spus: „Tony, de ce a îng duit Dumnezeu s i seă ă ă

întâmple mamei aşa ceva?" Eu i-am r spuns: „Draga mea, anul trecut, un milion deă

oameni au murit de foame în China din cauza secetei, iar tu nu i-ai pus nici o întrebare".ţ

Câteodat , cel mai bun lucru care poate s ni se întâmple este s fim trezi i la realitateă ă ă ţ

printr-o nenorocire, fiindc atunci ne vom întoarce la credin , aşa cum s-a întâmplat cuă ţă

C. S. Lewis.2 El a spus c , anterior, nu avusese nici o îndoial c oamenii supravie uiescă ă ă ţ

mor ii, dar când i-a murit so ia, n-a mai fost atât de sigur.ţ ţ

De ce? Deoarece pentru el era foarte important ca ea s fie în via . Dup cumă ţă ă

şti i, Lewis este p rintele compara iilor şi analogiilor. El spune: „Gândeşte-te la oţ ă ţ

frânghie. Cineva te întreab :ă

Ar putea ea ine o greutate de o şaizeci de kilograme?' Tu r spunzi: ,Da.,Ei bine, îlţ ă

vom atârna pe cel mai bun prieten al t u de aceast frânghie.' Atunci spui: ,Stai pu in,ă ă ţ

las -m s verific frânghia înc o dat .' Acum nu mai eşti atât de sigur." Lewis a maiă ă ă ă ă

spus în jurnalul s u c noi nu putem şti nimic despre Dumnezeu şi c pân şi întreb rileă ă ă ă ă

noastre despre Dumnezeu sunt absurde. De ce? Este ca şi cum o persoan lipsit deă ă

vedere din naştere, te întreab : „Culoarea verde este cald sau rece?"ă ă Neti, neti, nu asta.

„Este lung sau scurt ?" Nu asta. „Este dulce sau acr ?" Nu asta. „Este rotund , ovală ă ă ă ă

sau p trat ?" Nu asta, nu asta. Persoana oarb nu are cuvinte, concepte, pentru oă ă ă

culoare despre care nu are idee, intui ie, experien . Tu îi po i vorbi doar f când analogii.ţ ţă ţ ă

Nu conteaz ce întreab ; tu nu po i spune decât:ă ă ţ

„Nu asta." C.S. Lewis spune undeva c este ca şi cum ai întreba câte minute suntă

în culoarea galben . Toat lumea poate lua întrebarea în serios, dezb tând-o,ă ă ă

contrazicându-se din cauza ei.

Cineva sugereaz c exist dou zeci şi cinci de morcovi în culoarea galben ,ă ă ă ă ă

altcineva spune: „Nu, şaptesprezece cartofi," şi, dintr-o dat , încep s se certe. Nu asta,ă ă

nu asta!

Acesta este etapa final în cunoaşterea noastr omeneasc despre Dumnezeu - să ă ă ă

ştim c nu ştim. Marea noastr tragedie este c ştim prea multă ă ă Credem c ştim, asta eă

tragedia noastr , deci nu descoperim niciodat nimic.ă ă

2 Lewis Clive Staples, 1898-1963, scriitor şi critic englez. N. T.

Page 76: Anthony de Mello-Constienta Capcanele Si Sansele Realitatii

De fapt, Thomas d'Aquino (care nu este numai teolog, ci şi un mare filozof) spune

în repetate rânduri: „Toate eforturile min ii umane nu pot epuiza esen a unei singureţ ţ

muşte."

CONDI IONAREAŢ CULTURALĂ

S mai spunem câte ceva despre cuvinte. V-am spus mai devreme c vorbele suntă ă

limitate. Mai am ceva de ad ugat. Exist unele cuvinte care-i corespund luiă ă nimic. De

exemplu, eu sunt indian. Acum s presupunem c sunt prizonier de r zboi în Pakistan, şiă ă ă

mi se spune: „Ei bine, azi te vom duce la frontier şi î i vei vedea ara." Aşa c ei m ducă ţ ţ ă ă

la frontier , iar eu trec grani a şi acum gândesc: „O, ara mea, frumoasa mea ar . V dă ţ ţ ţ ă ă

sate şi copaci şi coline. Acesta este p mântul meu natal!" Dup un timp, unul dintreă ă

paznici îmi spune: „Scuz -m , am f cut o greşeal .- Trebuie s mergem cu zece mile maiă ă ă ă ă

departe." La ce reac ionasem eu? La nimic. M concentrasem pe un cuvânt, India.ţ ă

Dar copacii nu sunt India; copacii sunt copaci. De fapt, nu exista frontiere sau

grani e. Ele au fost puse acolo de mintea uman ; în general, de politicieni proşti şi avari.ţ ă

ara mea a fost cândva o singur ar ; acum sunt patru. Dac nu suntem aten i, s-arŢ ă ţ ă ă ţ

putea s se fac şase. Atunci vom avea şase drapele, şase armate. De aceea nu m veiă ă ă

vedea vreodat salutând un drapel. Eu detest toate drapelele na ionale, pentru c eleă ţ ă

reprezint idoli. Ce salut m noi? Eu salut omenirea, nu un drapel înconjurat de o armat .ă ă ă

Drapelele simt în mintea oamenilor. Oricum, în vocabularul nostru exist mii deă

cuvinte care nu corespund deloc cu realitatea. Dar ce emo ii intense declanşeaz ele înţ ă

noi! Aşa c începem s vedem lucruri care nici nu exist . Noiă ă ă vedem, de fapt, mun iţ

indieni, acolo unde nu exist şi vedem, de fapt, cet eni indieni, care nici ei nu exist .ă ăţ ă

Condi ionarea ta american exist . Condi ionarea mea indian exist . Dar sta nuţ ă ă ţ ă ă ă

e un lucru îmbucur tor. în rile din lumea a treia se vorbeşte foarte mult în zilele noastreă ţă

despre „integrarea în cultur ". Ce este acest lucru numit „cultur "? Nu prea îmi convineă ă

acest cuvânt. Nu înseamn oare c i-ai dori s faci ceva, pentru c ai fost condi ionat să ă ţ ă ă ţ ă

faci acel lucru? C i-ai dori s sim i ceva, pentru c ai fost condi ionat s ai aceaă ţ ă ţ ă ţ ă

senza ie? Nu înseamn aceasta s ai un comportament mecanic? Imagina i-v unţ ă ă ţ ă

bebeluş american care este adoptat de un cuplu rus şi luat în Rusia. El nu are nici o idee

c s-a n scut american. A fost înv at s vorbeasc ruseşte; tr ieşte şi moare pentruă ă ăţ ă ă ă

mama Rusia; îi ur şte pe americani. Copilul este impregnat de cultura sa proprie; esteă

cufundat în propria sa literatur . El priveşte lumea prin ochii culturii sale. Acum, dacă ă

vrei s - i por i cultura tot aşa cum î i por i hainele, treaba ta. Femeia din India se vaă ţ ţ ţ ţ

îmbr ca în sari, iar americanca în alt gen de haine, şi japoneza ar purta kimono. însă ă

nimeni nu se identific pe el însuşi cu hainele. Dar tu vrei s - i por i cultura la vedere.ă ă ţ ţ

începi s te mândreşti cu cultura ta. Eşti înv at s fii mândru de ea. Da i-mi voie s-oă ăţ ă ţ

spun cât se poate de ap sat. Am un prieten iezuit care mi-a spus: „De câte ori v d ună ă

Page 77: Anthony de Mello-Constienta Capcanele Si Sansele Realitatii

cerşetor sau un om s rac, nu m pot ab ine s nu-i dau ceva de poman . Aşa am înv ată ă ţ ă ă ăţ

de la mama." Mama lui ar fi în stare s -i dea de mâncare oric rui om s rman pe care-lă ă ă

întâlneşte. Eu i-am spus: „Joe, acest obicei al t u nu este o virtute; ci o constrângere, unaă

benefică din punctul de vedere al cerşetorului - dar care r mâne, oricum, oă

constrângere."

îmi amintesc de un alt iezuit care ne-a spus, odat , la o adunare amical aă ă

b rba ilor din zona iezuit din Bombay: „Am optzeci de ani; am fost iezuit timp de şaizeciă ţ ă

şi cinci de ani. Nam s rit niciodat peste ora de medita ie - nici m car o dat ".ă ă ţ ă ă

M rog, ar putea fi un lucru de admirat, dar ar putea reprezenta şi o constrângere.ă

Gestul acesta nu comport nici un merit deosebit, dac este f cut mecanic.ă ă ă

Frumuse ea unei ac iuni deriv nu din faptul c a devenit un obicei, ci dinţ ţ ă ă

sensibilitatea ei, din nivelul de conştiin , din cla-ritatea percep iei şi corectitudineaţă ţ

reac iei. îi pot spuneţ da unui cerşetor şi altuia nu. Nu m for eaz nici o condi ionare sauă ţ ă ţ

programare din experien ele mele trecute, sau din cultura mea.ţ

Nimeni nu mi-a imprimat nimic în cap, sau, dac s-a întâmplat aşa, eu nu maiă

reac ionez dup acele idei. Dac ai avea o experien nepl cut cu un american, sau ai fiţ ă ă ţă ă ă

muşcat de un câine, sau ai p i ceva nepl cut cu un anume aliment, aceast experienăţ ă ă ţă

te-ar influen a pe tot restul vie ii. Iar asta este r u! Trebuie s te eliberezi.ţ ţ ă ă

Nu c ra dup tine experien e din trecut. De fapt, n-ar trebui s cari nici experien eă ă ţ ă ţ

bune din trecut. înva ce înseamn s tr ieşti ceva pe deplin - apoi debaraseaz -te deţă ă ă ă ă

acea experien şi treci la momentul urm tor, neinfluen at de ce a fost anterior.ţă ă ţ

Ai c l tori cu un bagaj atât de mic, încât ai putea trece prin urechea acului. Ai ştiă ă

ce este via a etern , deoarece via a etern este ţ ă ţ ă acum, în nesfârşitul acum. Doar aşa vei

intra în via a etern . Dar ce înc rc tur mare c r m dup noi. Nu ne stabilim niciodatţ ă ă ă ă ă ă ă ă

sarcina de a ne elibera, de a renun a la bagaj, de a fi noi înşine, îmi pare r u c trebuieţ ă ă

s spun c , oriunde m-aş duce, întâlnesc musulmani care se folosesc de religia, deă ă

rug ciunea şi Koranul lor ca pretext pentru a se abate de la aceast sarcin . La fel seă ă ă

întâmpl cu hinduşii şi creştinii.ă

î i po i imagina omul eliberat de influen a cuvintelor?ţ ţ ţ

Oricâte cuvinte i-ai oferi, el va r mâne cinstit cu tine. îi po i spune: „Eu suntă ţ

arhiepiscopul, cardinalul cutare şi cutare", iar el va r mâne corect în rela ia cu tine, nu teă ţ

va înşela; el te va vedea aşa cum eşti, pentru c nu se las influen at de etichete.ă ă ţ

REALITATEA TRECUTĂ PRIN FILTRU

Aş vrea s v mai spun ceva despre percep ia noastr asupra realit ii. Da i-miă ă ţ ă ăţ ţ

voie s m exprim printr-o compara ie.ă ă ţ

Preşedintele Statelor Unite trebuie s afle care este reac ia cet enilor americani laă ţ ăţ

o anumit problem . Papa trebuie s cunoasc reac ie întregii biserici. Exist efectivă ă ă ă ţ ă

Page 78: Anthony de Mello-Constienta Capcanele Si Sansele Realitatii

milioane de date care le-ar putea fi transmise, dar le-ar fi greu s le recepteze pe toate -ă

dar mite s le digere. Aşa c au oameni de încredere care s fac studii, analize, să ă ă ă ă ă

sintetizeze date, s monitorizeze, s filtreze; iar la urm , unele dintre ele ajung pe biroulă ă ă

lor.

P i, cam acelaşi lucru ni se întâmpl şi nou . Prin to i porii, prin toate celulele viiă ă ă ţ

ale corpului, prin toate sim urile noastre, noi recep ion m o reac ie din partea realit ii.ţ ţ ă ţ ăţ

îns noi filtr m lucrurile în permanen . Cine face filtrarea? Condi ionarea noastr ?ă ă ţă ţ ă

Cultura noastr ? Programarea noastr ? Felul în care am fost înv a i s vedem lucrurileă ă ăţ ţ ă

şi s le experiment m? Chiar şi vocabularul nostru poate fi un filtru. Filtrarea este atât deă ă

intens , încât uneori vei trece cu vederea lucruri care exist cu adev rat. Nu trebuieă ă ă

decât s te ui i la un paranoic care se simte amenin at în permanen de ceva ce nuă ţ ţ ţă

exist de fapt, care interpreteaz în mod constant realitatea în func ie de anumiteă ă ţ

experien e din trecut, sau de anumite condi ion ri pe care le-a avut.ţ ţ ă

Dar mai exist înc un demon, care se ocup şi el de filtrare. Numele lui esteă ă ă

ataşament, dorin , l comie. Sursa am r ciunii este l comia. L comia deformeaz şiţă ă ă ă ă ă ă

distruge percep ia.ţ

Frica şi dorin a ne bântuie.ţ

Samuel Johnson a spus: „Ştirea c peste o s pt mân va fi spânzurat, face minteaă ă ă ă

omului s se concentreze într-un mod excep ional." Ştergi tot restul şi te concentreziă ţ

doar pe fric , sau pe dorin , sau pe l comie. în multe privin e am fost droga i,ă ţă ă ţ ţ

înc de când eram mici. Am fost educa i s avem nevoie de oameni. Pentru ce?ă ţ ă

Pentru acceptare, aprobare, apreciere, aplauze - pentru ceea ce se numeşte succes.

Acestea sunt cuvinte care nu corespund realit ii. Ele sunt conven ii, lucruri careăţ ţ

sunt inventate, dar noi nu realiz m c nu corespund cu realitatea. Ce este succesul? Esteă ă

ceea ce un anume grup decide c e un lucru bun? Alt grup va decide c acelaşi lucruă ă

este r u. Ceea ce este bun în Washington, ar putea fi considerat r u într-o m n stireă ă ă ă

cartusian . Succesul într-un cerc politic ar putea fi considerat, în alte cercuri, un eşec.ă

Astea sunt conven ii. Dar noi le trat m ca realit i, nu-i aşa? In copil rie am fostţ ă ăţ ă

programa i la nefericire. Am fost înv a i c , pentru a fi fericit, î i trebuie bani, succes, unţ ăţ ţ ă ţ

partener de via ar tos, o slujb bun , prietenie, spiritualitate, Dumnezeu - şi pute iţă ă ă ă ţ

ad uga ce mai vre i. Dac nu ob ine i aceste lucruri, nu ve i fi ferici i - cel pu in aşa ni s-aă ţ ă ţ ţ ţ ţ ţ

spus.

Asta numesc eu ataşament. Un ataşament este o convingere c , f r ceva anume,ă ă ă

nu po i fi fericit. Odat ce este convins de acest lucru - care ni se strecoar înţ ă ă

subconştient, ni se imprim în r d cina fiin ei - eşti terminat. „Cum aş putea fi fericit,ă ă ă ţ

dac starea s n t ii mele nu e bun ?", spui tu. Dar î i voi spune ceva. Am întâlnită ă ă ăţ ă ţ

oameni care mureau de cancer şi erau ferici i.ţ

Page 79: Anthony de Mello-Constienta Capcanele Si Sansele Realitatii

Dar cum de puteau s fie ferici i, ştiind c o s moar ? Şi totuşi erau ferici i. „Cumă ţ ă ă ă ţ

s fiu fericit, dac nu am bani?" Cineva are un milion de dolari în banc şi se simteă ă ă

nesigur; altcineva nu are practic nici un ban, dar nu pare s aib vreun sentiment deă ă

nesiguran . El a avut parte de o altfel de programare, asta-i tot. E inutil s -i dai sfaturiţă ă

celui dintâi; el are nevoie de în elegere.ţ

Sfaturile nu prea sunt de mare ajutor. Trebuie s în elegi c ai fost programat; eă ţ ă

vorba de convingeri false» Consider -le ca false, priveşte-le ca pe o fantezie. Ce facă

oamenii de-a lungul vie ii? Sunt ocupa i s se certe - numai ceart , ceart , ceart . Astaţ ţ ă ă ă ă

numesc ei supravie uire. Când americanul obişnuit spune c îşi câştig existen a, nu eţ ă ă ţ

vorba de aşa ceva, în nici un caz! Ei au mult mai mult decât le trebuie pentru a tr i. Vinoă

la mine, în India, şi vei vedea asta. Nu ai nevoie de atâtea maşini pentru a tr i.ă

Nu ai nevoie de televizor pentru a tr i. Nu ai nevoie de farduriă

pentru a tr i. Nu ai nevoie de atâtea haine pentru a tr i. Dar încearc s -l convingiă ă ă ă

de asta pe un american obişnuit. Sunt victime ale sp l rii creierului; au fost programa i.ă ă ţ

De aceea, ei muncesc şi se str duiesc s ob in obiectul dorit, care îi va face ferici i.ă ă ţ ă ţ

Ascult aceast poveste trist - povestea ta, povestea mea, povestea tuturor: „Dac nuă ă ă ă

ob in acest lucru (bani, prietenie, orice) nu voi fi fericit; trebuie s m str duiesc s -lţ ă ă ă ă

ob in şi, apoi, când îl voi avea, trebuie s m str duiesc s -l p strez. Asta m face s fiuţ ă ă ă ă ă ă ă

emo ionat un timp. O, sunt atât de emo ionat" Am ob inut ce voiam!"ţ ţ ţ

Dar cât dureaz asta? Câteva minute - câteva zile, cel mult. Când te-ai v zut cuă ă

maşina ta nou-nou - cât timp dureaz emo ia? Pân când este în pus pericolţă ă ţ ă urm torulă

t u ataşament!ă

Adev rul despre emo ii este c m plictisesc de ele, dup o vreme. Mi s-a spus că ţ ă ă ă ă

rug ciuneaă este lucrul cel mai însemnat; mi s-a spus că Dumnezeu este lucrul cel mai

important; mi s-a spus că prietenia este lucrul care conteaz . Şi, neştiind cu adev rat ceă ă

este rug ciunea sau Dumnezeu, neştiind ce este cu adev rat prietenia, am f cut mareă ă ă

caz de ele. Dar, dup un timp, ne-am plictisit de ele - ne-am plictisit de rug ciune, deă ă

Dumnezeu, de prietenie. Nu-i întrist tor acest lucru?ă

Şi nu exist cale de ieşire - pur şi simplu, nu exist cale de ieşire. Este singurulă ă

model care ni s-a dat pentru a fi ferici i.ţ

Nu ni s-a dat nici un alt model. Nici cultura noastr , nici societatea noastr şi -ă ă

regret c trebuie s-o spun - nici m car religia noastr nu ne-a oferit alt model. Ai fostă ă ă

numit cardinal. Ce mare onoare! Onoare? Ai spus onoare? Ai folosit cuvântul greşit.

Acum şi al ii vor aspira la el. Ai rec zut în ceea ce Evanghelia denumeşte „lumea"ţ ă

şi î i vei pierde sufletul. Lumea, puterea, prestigiul, câştigul, succesul, onoarea etc., toateţ

sunt lucruri care nu exist . Câştigi lumea, dar î i pierzi sufletul. întreaga ta via a fostă ţ ţă

pustie şi lipsit de suflet. Nu exist nimic acolo. Nu exist decât o singur cale de ieşire -ă ă ă ă

Page 80: Anthony de Mello-Constienta Capcanele Si Sansele Realitatii

aceea de a fi deprogramat! Cum po i faci acest lucru? începi s devii conştient deţ ă

programare.

Nu po i s te schimbi printr-un efort de voin ; nu te po i schimba prin idealuri; nuţ ă ţă ţ

te po i schimba construindu- i obiceiuri noi.ţ ţ

Comportamentul t u ar putea s se schimbe, îns nu şi tu. Te po iă ă ă ţ

schimba doar prin conştien şi în elegere. Când priveşti o piatr şi o vezi ca atareţă ţ ă

- adic o piatr - iar o buc ic de hârtie, ca pe o buc ic de hârtie, nu- i imaginezi că ă ăţ ă ăţ ă ţ ă

piatra este un diamant pre ios şi nu crezi c buc ica de hârtie este un cec de un miliardţ ă ăţ

de dolari. Când vezi asta, te schimbi. Nu mai exist violen în încercarea ta de a teă ţă

schimba. Altfel, ceea ce numeşti tu schimbare nu este decât ca şi cum ai muta mobila de

colo- colo.

Comportamentul t u s-a schimbat, dară tu nu.

DETAŞAREA

Singura cale de a te schimba este dac î i schimbi modul de în elegere. Dar ceă ţ ţ

înseamn s în elegi? Cum proced m?ă ă ţ ă

Lua i aminte cât de subjuga i suntem de diverse ataşamente; ne str duim sţ ţ ă ă

rearanj m lumea, în aşa fel încât s protej m aceste ataşamente, c ci lumea este oă ă ă ă

amenin are constant pentru ele.ţ ă

Mi-e team c un prieten poate înceta s m iubeasc ; mi-e team c s-ar puteaă ă ă ă ă ă ă

îndrepta c tre altcineva. Trebuie s r mân atr g tor, pentru c trebuie s -l dep şesc peă ă ă ă ă ă ă ă

cel lalt. Cineva m-a supus unei opera ii de sp lare a creierului şi m-a f cut s cred c amă ţ ă ă ă ă

nevoie de iubirea lui. Dar, în realitate, chiar nu am nevoie de ea. Nu am nevoie de iubirea

nim nui; am nevoie doar s intru în contact cu realitatea. Trebuie s evadez din această ă ă ă

închisoare a mea, din programare, condi ionare, din credin ele mele false, din iluziiţ ţ

imaginare; trebuie s evadez în realitate. Realitatea este minunat ; este o desf tareă ă ă

absolut . Via a etern este în prezent. Suntem înconjura i de ea în totalitate, ca peşteleă ţ ă ţ

de apele oceanului, f r s avem habar de asta. Suntem prea distraşi de acestă ă ă

ataşament. Din timp în timp, lumea se rearanjeaz spontan pentru a se adapta laă

ataşamentele noastre, astfel c spunem: „Da,.minunat!ă

Echipa mea a câştigat!" Dar ine-te bine; se va schimba din nou; mâine vei fiţ

deprimat De ce continu m s facem asta?ă ă

Face i câteva minute urm torul exerci iu: Gândi i-v la ceva sau cineva de careţ ă ţ ţ ă

sunte i ataşa i; cu alte cuvinte, ceva sau cineva f r de care crede i c nu ve i fi ferici i.ţ ţ ă ă ţ ă ţ ţ

Ar putea fi serviciul vostru, cariera voastr , profesia voastr , prietenul vostru, baniiă ă

voştri, orice. Şi spune i-i acestui obiect sau persoan : „Pur şi simplu, nu am nevoie deţ ă

tine ca s fiu fericit. M am gesc singur în convingerea mea c f r tine nu voi fi fericit.ă ă ă ă ă ă

Dar eu chiar nu am nevoie de tine pentru fericirea mea; eu pot fi fericit far tine. Tu nuă

Page 81: Anthony de Mello-Constienta Capcanele Si Sansele Realitatii

eşti fericirea mea, tu nu eşti bucuria mea". Dac ataşamentul t u este o persoan ,ă ă ă

aceasta nu se va bucura s te aud spunând asemenea cuvinte, dar asta nu trebuie s teă ă ă

împiedice s-o faci oricum. Po i s rosteşti formula aceasta în taina inimii tale. în orice caz,ţ ă

vei intra în contact cu adev rul; vei da o lovitur unei iluzii. Fericirea este o stare a non-ă ă

iluziei, a renun rii la iluzie.ţă

Mai exist şi un alt exerci iu pe care-l pute i încerca:ă ţ ţ

Gândi i-v la vremea când avea i inima frânt şi vi se p rea c nu ve i mai fi ferici iţ ă ţ ă ă ă ţ ţ

vreodat ( i-a murit so ul sau so ia, te-a p r sit prietenul, i-ai pierdut to i banii). Ce s-aă ţ ţ ţ ă ă ţ ţ

întâmplat? Timpul a trecut şi, dac ai reuşit s te ag i de un alt obiect de ataşament,ă ă ăţ

sau ai reuşit s g seşti altceva sau pe altcineva de care s fii atras, ce s-a întâmplat cuă ă ă

vechiul ataşament? N-aveai de fapt nevoie de el, ca s fii fericit, nu-i aşa? Asta ar fiă

trebuit s te înve e minte, dar noi nu înv m niciodat . Noi suntem programa i; suntemă ţ ăţă ă ţ

condi iona i. Cât de mult te elibereaz s nu depinzi emo ional de ceva. Dac ai puteaţ ţ ă ă ţ ă

tr i, m car pentru o clip , aceast experien eliberatoare, ai evada din închisoarea ta şiă ă ă ă ţă

ai atinge un crâmpei de cer. într-o zi, poate chiar vei zbura.

Mi-a fost team s o spun, dar am vorbit cu Dumnezeu şi I-am spus c nu amă ă ă

nevoie de El. Reac ia mea ini ial a fost:ţ ţ ă

„Acest lucru este în absolut contradic ie cu tot ce am înv at." Unii oameni vor să ţ ăţ ă

fac o excep ie cu privire la ataşamentul lor fa de Dumnezeu. Ei spun: „Dacă ţ ţă ă

Dumnezeu este acel Dumnezeu, aşa cum cred eu c ar trebui s fie, nu-I va pl cea cândă ă ă

voi renun a la ataşamentul meu fa El!"ţ ţă

Bine, dac tu crezi c , dac nu-L cape i pe Dumnezeu, nu vei fi fericit, atunci acestă ă ă ţ

„Dumnezeu" la care te gândeşti nu are nimic de a face cu Dumnezeu cel adev rat. Teă

gândeşti la o stare de vis; te gândeşti la conceptele tale.

Câteodat trebuie s te descotoroseşti de „Dumnezeu", pentru a-L g si peă ă ă

Dumnezeu •- dup cum spun mul i mistici.ă ţ

Am fost atât de orbi i de tot, încât n-am descoperit adev rul fundamental - şiţ ă

anume, c ataşamentele mai degrab d uneaz , decât s ajute într-o rela ie.ă ă ă ă ă ţ

îmi amintesc cât de speriat eram la gândul de a-i spune unui prieten apropiat de-al

meu: „Chiar nu am nevoie de tine. Pot fi perfect fericit f r tine. Şi, spunându- i asta,ă ă ţ

realizez c pot s m bucur de compania ta pe deplin - gata cu neliniştile, gata cuă ă ă

geloziile, gata cu sentimentele de posesivitate, gata cu ag rile.ăţă

E o încântare s fiu cu tine, când m bucur de tine dintr-o postur în care nu mă ă ă ă

mai cramponez. Eşti liber, la fel ca şi mine."

Dar sunt sigur c , pentru mul i dintre voi, este ca şi cum aş vorbi într-o limbă ţ ă

str in . Am avut nevoie de foarte multe luni de zile s în eleg aceasta pe deplin şi, nuă ă ă ţ

uita i, eu sunt iezuit, iar exerci iile mele spirituale sunt toate ca acesta - deşi nu despreţ ţ

Page 82: Anthony de Mello-Constienta Capcanele Si Sansele Realitatii

asta era vorba - deoarece cultura mea şi anturajul meu, în general, m-au înv at săţ ă

privesc oamenii în termenii ataşamentelor mele. Sunt destul de amuzat uneori s v dă ă

chiar şi oameni aparent obiectivi, ca terapeu ii şi liderii spirituali, care îi spun cuiva:ţ

„Este un tip nemaipomenit, un tip senza ional, îmi place de el cu adev rat." Aflu maiţ ă

târziu c mie îmi place de el, pentru c lui îi place de mine.ă ă

Privesc în interiorul meu şi descop r c , din când în când, r sare acelaşi lucru:ă ă ă

Dac eşti ataşat de apreciere şi laud , îi vei privi pe oameni prin prisma amenin rii peă ă ţă

care o reprezint ei la adresa ataşamentului t u, sau a modului în care î i cultivă ă ţ ă

ataşamentul. Dac eşti politician şi vrei s fii ales, cum crezi c îi vei privi pe oameni,ă ă ă

încotro se va îndrepta interesul t u pentru oameni? Vei fi preocupat de persoana care- iă ţ

va da votul. Dac pe tine te intereseaz rela iile sexuale, cum crezi c îi vei privi peă ă ţ ă

b rba i şi pe femei?ă ţ

Dac eşti ataşat de putere, aceasta va da o anumit colora ie imaginii tale despreă ă ţ

oameni. Ataşamentul î i distruge capacitatea de a iubi. Ce este iubirea? Iubirea esteţ

sensibilitate, iubirea este conştiin .ţă

S v dau un exemplu: Eu ascult o simfonie, dar dac tot ce aud este sunetulă ă ă

tobelor, nu aud simfonia. Ce este o inim iubitoare? O inim iubitoare este sensibil laă ă ă

caracterul complet al vie ii, laţ toate persoanele; o inim iubitoare nu este împietrit faă ă ţă

de nimeni şi nimic. Dar atunci când devii ataşat - în sensul pe care îl dau eu acestui

cuvânt - atunci blochezi multe alte lucruri. Nu ai ochi decât pentru obiectul ataşamentului

t u; ai urechi doar pentru tobe; inima i s-a împietrit. în plus, este şi orbit , pentru c nuă ţ ă ă

mai percepe, în mod obiectiv, subiectul ataşamentului s u. Iubirea presupune percep ieă ţ

limpede, obiectivitate. Nu exist nimic mai plin de acurate e decât iubirea.ă ţ

IUBIRE P TIMAŞĂ Ă

Inima îndr gostit r mâne blând şi sensibil . Dar, când eşti pornit s ob ii ună ă ă ă ă ă ţ

lucru anume, devii feroce, aspru şi insensibil. Cum po i s -i iubeşti pe oameni, când aiţ ă

nevoie de oa-meni?

Nu po i decât s -i foloseşti. Dac am nevoie de tine ca s m faci fericit, trebuie sţ ă ă ă ă ă

te folosesc, trebuie s te manipulez, trebuie s g sesc c i şi metode ca s te câştigă ă ă ă ă

pentru mine. Nu te pot l sa liber. Pot iubi oamenii, numai când mi-am golit via a deă ţ

oameni.

Când nu mai exist pentru nevoia de oameni, atunci m g sesc în plin deşert. Laă ă

început te sim i îngrozitor, te sim i singur, dar, dac po i suporta un timp aceast stare,ţ ţ ă ţ ă

vei descoperi, dintr-o dat , c nu este deloc singur tate. Este solitudine, este izolare, iară ă ă

deşertul începe s înfloreasc . Atunci vei afla, în sfârşit, ce este iubirea, ce esteă ă

Dumnezeu, ce este realitatea. Dar, la început, renun area la drog poate fi dificil , cuţ ă

excep ia cazului c eşti înzestrat cu o în elegere p trunz toare, sau ai suferit deja destul.ţ ă ţ ă ă

Page 83: Anthony de Mello-Constienta Capcanele Si Sansele Realitatii

Este lucru mare s fi avut parte de suferin . Numai atunci te saturi de ea. Te po iă ţă ţ

folosi de suferin , pentru a curma suferin a. Cei mai mul i oameni continu s sufere.ţă ţ ţ ă ă

Aşa se explic conflictul în care m g sesc, uneori, între rolul meu de îndrum toră ă ă ă

spiritual şi cel de terapeut. Un terapeut spune: „Hai s uşur m suferin a". îndrum torulă ă ţ ă

spiritual spune: „Las -l s sufere, se va s tura de acest tip de rela ii cu oamenii şi, înă ă ă ţ

final, va decide s evadeze din aceast închisoare a dependen ei emo ionale fa deă ă ţ ţ ţă

al ii." S prescriu un calmant, sau s înl tur cancerul? Nu e uşor s iei o decizie.ţ ă ă ă ă

Cineva arunc pe mas , plin de dezgust, cartea pe care o citea. Las -l s oă ă ă ă

trânteasc şi alt dat . Nu o ridica în locul lui şi nu-i spune c totul este în regul .ă ă ă ă ă

Spiritualitatea înseamn conştien , conştien , conştien , conştien , conştien - şi iară ţă ţă ţă ţă ţă

conştien . Când mama ta s-a sup rat pe tine, n-a spus c ar fi ceva în neregul cu ea, ciţă ă ă ă

cu tine-, în caz contrar, nu s-ar mai fi sup rat Ei bine, Mam , am f cut mareaă ă ă

descoperire, şi anume c dac eşti sup rat , e ceva în neregul cuă ă ă ă ă tine. Aşa c ar fi maiă

bine s te confrun i cu sup rareaă ţ ă ta. Nu fugi de ea şi înfrunt-o. Nu e sup rarea mea. Dacă ă

este sau nu ceva în neregul cu mine, acesta e un lucru pe care-l voi examinaă

independent de sup rarea ta. Nu m voi l sa influen at de sup rarea ta.ă ă ă ţ ă

Lucrul amuzant este c , atunci când pot face asta f r sentimente negative fa deă ă ă ţă

altcineva, pot fi şi complet obiectiv cu mine însumi. Doar o persoan foarte conştientă ă

poate refuza s aleag vinov ia şi sup rarea, poate spune: „Ai un acces de furie. Foarteă ă ăţ ă

r u. Eu nu simt nici cea mai mic dorin s te salvez şi refuz s m simt vinovat." Nu mă ă ţă ă ă ă ă

voi urî pentru nimic din ce-am f cut. Asta ar însemna vinov ie. Nu m voi sim i r u şi nuă ăţ ă ţ ă

m voi flagela pentru nimic din ce am f cut - niciă ă bine, nici r u.ă Sunt preg tit s analizeză ă

lucrurile, s le contemplu şi s spun: „Ei bine, dac am f cut r u, a fost pentru c nuă ă ă ă ă ă

eram în stare de conştien ." Nimeni nu face r uţă ă în stare de conştien .ţă

De aceea ne spun atât de frumos teologii, c Iisus n-a putut face nimic r u. Potă ă

în elege acest lucru, pentru c o persoan iluminat nu poate face r u. Persoanaţ ă ă ă ă

iluminat este liber . Iisus a fost liber - şi, pentru c a fost liber, El n-a putut face vreună ă ă

r u.ă

Dar în clipa în care po i faceţ r u,ă nu mai eşti liber.

MAI MULTE CUVINTE

Mark Twain a g sit cuvintele potrivite, atunci când a zis:ă

„Era atât de frig, încât dac termometrul ar fi fost cu un vreo doi centimetri maiă

lung, am fi murit de frig". Noi murim de frig în raport cu cuvintele. Nu frigul de afară

conteaz , ci termometrul.ă

Nu realitatea conteaz , ci ceea ce- i spui despre ea. Am auzit o poveste minunat ,ă ţ ă

despre un fermier din Finlanda. Când se trasa grani a dintre Rusia şi Finlanda, fermierul aţ

trebuit s decid unde vroia s r mân - în Rusia, sau în Finlanda. Dup mai mult timp,ă ă ă ă ă ă

Page 84: Anthony de Mello-Constienta Capcanele Si Sansele Realitatii

omul a spus c ar vrea s r mân în Finlanda, dar nici n-ar vrea s jigneasc oficialit ileă ă ă ă ă ă ăţ

ruse. Acestea au trimis un reprezentant s -l întrebe de ce alesese Finlanda. Fermierul aă

r spuns:ă

„Mi-am dorit întotdeauna s tr iesc în Mama Rusie dar, la vârsta mea, n-aş maiă ă

putea supravie ui unei alte ierni ruseşti'ţ

Rusia şi Finlanda sunt doar cuvinte, concepte - dar nu pentru fiin ele umane, nuţ

pentru nebunia oamenilor. Noi nici nu ne prea uit m la realitate. Un guru încerca, odat ,ă ă

s -i explice mul imii cum reac ioneaz omul la cuvinte, cum se hr neşte din cuvinte, cumă ţ ţ ă ă

tr ieşte mai mult din cuvinte, decât din realitate.ă

Din public s-a ridicat cineva şi a protestat, spunând: „Nu sunt de acord c vorbeleă

au o influen atât de mare asupra noastr ".ţă ă

Guru i-a spus: „Stai jos, nenorocitule." Omul a p lit de mânie şi a spus: „Spuiă

despre tine c eşti un iluminat, un guru, un maestru, dar ar trebui s - i fie ruşine." Atunciă ă ţ

guru a spus: „Scuza i-m , domnule, m-a luat valul. V rog s m ierta i; am greşit; îmiţ ă ă ă ă ţ

pare r u". Pân la urm , omul s-a calmat. Atunci, guru a spus: „Mi-au fost de ajuns doară ă ă

câteva cuvinte, ca s stârnesc o adev rat furtun , şi tot câteva cuvinte s v potolesc,ă ă ă ă ă ă

nu-i aşa?" Cuvinte, cuvinte, cuvinte, cuvinte, cât de înrobitoare sunt, dac nu suntă

folosite în modul potrivit!

INTEN IIŢ ASCUNSE

Exist o diferen între cunoaştere şi conştien , între acumulare de cunoştin e şiă ţă ţă ţ

conştien . Tocmai v-am spus c nu se poate face r u, când suntem în stare deţă ă ă

conştien . Dar se poate face r u prin cunoaştere sau prin acumulare de informa ii,ţă ă ţ

atunci când ştii c ceva este r u. p rinte ceresc, iart -i c nu ştiu ce fac". Aş interpretaă ă ă ă ă

asta ca: „Nu sunt conştien iţ de ceea ce fac." Sfântul Pavel spune c el este cel mai mareă

p c tos, pentru c a prigonit Biserica lui Christos. Dar, adaug el, am fâcut-o inconştient.ă ă ă ă

Sau, dac prigonitorii ar fi fost conştien i c Acel pe care II r stigneau este Fiul Domnului,ă ţ ă ă

n-ar fi fâcut-o niciodat . Sau:ă

„Va veni vremea când te vor prigoni, cu credin aţ c -i fac un serviciu luiă

Dumnezeu." Ei nu sunt conştien i. S-au încurcat în cunoaştere şi acumulare deţ

cunoştin e.ţ

Sfântul Thomas d'Aquino a g sit vorbele potrivite, când a spus: „De fiecare dată ă

când cineva p c tuieşte, el p c tuieşte sub pretextul binelui." Oamenii se orbesc singuri;ă ă ă ă

consider un lucru ca fiind bun, chiar dac ştiu c este r u; încearc s dea explica iiă ă ă ă ă ă ţ

ra ionale, pentru c se str duiesc s descopere ceva, sub pretextul binelui.ţ ă ă ă

O femeie mi-a dat drept exemplu dou situa ii în care considera c ar fi fost dificilă ţ ă

s fie conştient . Femeia lucra într-o firm de între inere, cu mul i angaja i, cu telefoaneă ă ă ţ ţ ţ

care sunau într-una, iar ea era singur , într-o adev rat harababur creat de oameniă ă ă ă ă

Page 85: Anthony de Mello-Constienta Capcanele Si Sansele Realitatii

nervoşi şi sup ra i. Femeia a constatat c este extrem de dificil s -şi p streze liniştea şiă ţ ă ă ă

calmul. A doua situa ie a fost când era la volan, în trafic, cu claxoane şi oameni careţ

înjurau în gura mare. M-a întrebat dac starea de nervozitate s-ar putea risipi mai târziu,ă

ca s se poat linişti.ă ă

A i observat care este ataşamentul din aceast situa ie?ţ ă ţ

Linişte. Ataşamentul ei fa de linişte şi calm. Femeia spunea:ţă

„Dac nu sunt liniştit , nu voi fi fericit ."ă ă ă

V-a trecut vreodat prin cap c a i putea fi ferici i,ă ă ţ ţ într-Q stare de tensiune! înainte

de iluminare, obişnuiam s fiu deprimat; dup iluminare, am continuat s fiu deprimat.ă ă ă

Nu- i faci un el din relaxare şi sensibilitate. Ai auzit vreodat de oameni care sţ ţ ă ă

devin tensiona i, când încearc s se destind ? Dac eşti tensionat, nu faci decât s - iă ţ ă ă ă ă ă ţ

urm reşti propria tensiune. Nu te vei în elege niciodat pe tine însu i, dac urm reşti să ţ ă ţ ă ă ă

te schimbi. Cu cât încerci mai mult s te schimbi, cu atât este mai r u. Chemarea ta esteă ă

s fii conştient S percepi sunetul zgomotos al telefonului; s - i sim i nervii sâcâitori; şă ă ă ţ ţ ă

sim i cum se mişc volanul maşinii. Cu alte cuvinte, vino laţ ă realitate şi las tensiunea şiă

calmul în propria lor grij . De fapt, va trebui s le laşi s -şi poarte singure de grij , pentruă ă ă ă

c tu vei fi prea ocupat s iei contact cu realitatea. Pas cu pas, las orice se întâmpl să ă ă ă ă

se întâmple. Schimbarea adev rat va veni atunci când nu va fi produs de ego-ul t u, ciă ă ă ă

de realitate.

Conştien permite realit ii s te schimbe.ţă ăţ ă

în conştien te schimbi, dar pentru asta trebuie s o tr ieşti. Pân una-alta, iei deţă ă ă ă

bune spusele mele. Poate c i-ai f cut chiar un plan legat de cum s devii conştient.ă ţ ă ă

Ego-ul t u, în viclenia lui, încearc s te împing spre conştien . Fii atent! Vei întâmpinaă ă ă ă ţă

rezisten ; vor exista nepl ceri.ţă ă

Când cineva se încrânceneaz s fie conştient tot timpul, po i detecta o uşoară ă ţ ă

nelinişte. Ei vor s se trezeasc , s afle dac s-au trezit cu adev rat, sau nu. Asta faceă ă ă ă ă

parte din ascetism, nu din conştien . Sun ciudat, într-o cultur în care am fost înv a iţă ă ă ăţ ţ

s atingem eluri, s ajungem undeva. Nu exist locul la care s po i ajunge, pentru c ,ă ţ ă ă ă ţ ă

de fapt, eşti deja acolo.

Japonezii au o zical frumoas : „în ziua în care încetezi s c l toreşti, vei sosi laă ă ă ă ă

destina ie". Atitudinea ta ar trebui s fie:ţ ă

„Vreau s fiu conştient, vreau s fiu în contact cu orice exist şi s las orice s seă ă ă ă ă

întâmple; dac sunt treaz, bine, dac dorm, iar şi bine." în momentul în care î i faci ună ă ă ţ

el din ea şi vrei s-oţ atingi, tu cau i prosl virea ego-ului, dezvoltarea propriului t u ego.ţ ă ă

Vrei s ai sentimentul pl cut că ă ă ai reuşit. Când vei „reuşi", n-ai s - i dai seama de asta.ă ţ

Mâna ta stâng nu va şti ce face mâna ta dreapt . „Doamne, când am f cut aşa ceva? N-ă ă ă

am fost conştient." Caritatea nu este niciodat mai minunat , decât atunci când cinevaă ă

Page 86: Anthony de Mello-Constienta Capcanele Si Sansele Realitatii

îşi pierde conştiin a c face acte de caritate. „Vrei s spui c te-am ajutat? Eu mţ ă ă ă ă

distram. îmi f ceam num rul şi atât i-a fost de ajutor, este minunat Felicit ri. Eu n-amă ă Ţ ă

nici un merit"

Când atingi ceea ce doreşti, când eşti conştient, vei fi tot mai pu in preocupat deţ

etichete ca „treaz", sau „adormit". Unul dintre lucrurile dificile pe care trebuie s -l facă

este s v stârnesc curiozitatea şi nu l comia spiritual . Hai s ne trezim, va fi minunat!ă ă ă ă ă

Dup un timp, nu mai conteaz ; eşti conştient, pentru c tr ieşti. Via a inconştient nuă ă ă ă ţ ă

merit s fie tr it . Şi tu vei l sa durerea s -şi poarte singur de grij .ă ă ă ă ă ă ă ă

CAPITULAREA

Cu cât încerci mai mult s te schimbi, cu atât este mai r u. Oare asta înseamn că ă ă ă

un anumit grad de pasivitate este acceptabil? Da, cu cât te opui mai mult la ceva anume,

cu atât îi dai mai mult for . Acesta este în elesul cuvintelor lui Iisus:ă ţă ţ

„Când cineva te loveşte pe obrazul drept, întoarce şi obrazul

stâng." Tu le conferi putere demonilor cu care lup i. Iat o afirma ie care pare aţ ă ţ

avea o nuan oriental . Dar dac nu te împotriveşti duşmanului t u, îl înfrângi.ţă ă ă ă

Cum poate cineva s fac fa r ului? Nu luptând împotriva lui, ci prin efortul de a-lă ă ţă ă

în elege. Prin în elegere, el dispare.ţ ţ

Cum face cineva fa întunericului? Nu cu pumnul. Nu izgoneşti întunericul dinţă

camer cu m tura, ci aprinzând lumina. Cu cât te lup i mai mult cu întunericul, cu atâtă ă ţ

devine el mai real pentru tine şi cu atât mai mult te oboseşte. Dar când aprinzi lumina

conştien ei, întunericul se topeşte. S spunem c acest col de hârtie e un cec de unţ ă ă ţ

miliard de dolari. Dar vai, trebuie s renun la el.ă ţ

Evanghelia spune c trebuie s renun , dac vreau via a veşnic . Ai de gând să ă ţ ă ţ ă ă

înlocuieşti un fel de l comie - l comia spiritual - cu alt gen de l comie? înainte, aveai ună ă ă ă

ego lumesc, iar acum ai un ego spiritual - dar ai totuşi un ego, unul rafinat şi c ruia eă

mult mai dificil s -i faci fa . Când renun i la ceva, eşti legat de acel ceva. Dar dac , înă ţă ţ ă

loc s renun , privesc cu aten ie şi spun: „Hei, sta nu-i un cec de un miliard de dolari, eă ţ ţ ă

doar o bucat de hârtie", nu mai r mâne nimic pentru care s lupt, nimic la care să ă ă ă

renun .ţ

CAPCANE DE TOT FELUL

în ara mea, mul i b rba i cresc cu convingerea c femeile sunt ca vitele. „Am luat-ţ ţ ă ţ ă

o de nevast ," spun ei. „Este proprietatea mea." Sunt de condamnat aceşti b rba i?ă ă ţ

Preg ti i-v s fi i şoca i: Nu, nu sunt. Tot aşa cum nici americanii nu sunt învinui i pentruă ţ ă ă ţ ţ ţ

modul în care îi v d pe ruşi. Ochelarii - adic percep iile lor - s-au colorat, pur şi simplu,ă ă ţ

într-o anumit nuan şi iat unde au ajuns; aceasta este culoarea prin care ei privescă ţă ă

lumea. Oare cât le-ar trebui s devin realişti, s devin conştien i c privesc lumea prină ă ă ă ţ ă

Page 87: Anthony de Mello-Constienta Capcanele Si Sansele Realitatii

ochelari colora i? Nu exist salvare, pân nu reuşesc s -şi recunoasc principalaţ ă ă ă ă

prejudecat .ă

De îndat ce ajungi s priveşti lumea prin prisma unei ideologii, eşti terminat. Niciă ă

o realitate nu încape într-o ideologie. Via a este dincolo de aceasta. De aceea oameniiţ

sunt permanent în c utarea sensului vie ii. Dar via a nu are nici un în eles nu poate aveaă ţ ţ ţ

în eles, pentru c acesta este o formul ; în elesul este ceva ce poate fi priceput cuţ ă ă ţ

mintea. De fiecare dat când încerci s dai sens realit ii, te loveşti de ceva care distrugeă ă ăţ

în elesul la care ai ajuns. Vei g si în elesul, doar când vei fi trecut dincolo de în eles.ţ ă ţ ţ

Via a are rost doar când o percepi ca mister, şi ea nu are în eles pentru mintea ra ional .ţ ţ ţ ă

Nu spun c adora ia nu este important , dar spun c îndoiala este infinit maiă ţ ă ă

important decât adora ia. Pretutindeni, oamenii caut obiecte pe care s le venereze,ă ţ ă ă

dar mie nu mi se pare c oamenii s-ar fi trezit suficient în comportamentul şi convingerileă

lor. Cât de ferici i am putea fi, dac teroriştii şi-ar adora mai pu in ideologiile şi ar aveaţ ă ţ

mai multe îndoieli. Oricum, nu ne place s aplic m aceast cerin şi la noi; despre noiă ă ă ţă

credem c suntem perfec i, iar teroriştii greşesc. Dar cine este terorist pentru tine, poateă ţ

fi considerat martir de tab ra cealalt .ă ă

Singur tatea este atunci când î i este dor de oameni; solitudinea este atunci cândă ţ

te bucuri de tine însu i. Aduce i-v aminte de spiritul sarcastic al lui George Bemardţ ţ ă

Shaw. Scriitorul se afla la una dintre acele petreceri îngrozitoare, unde nu se spune

nimic. Cineva 1-a întrebat dac prezen a sa acolo îi face pl cere.ă ţ ă

El a r spuns: „Este singurul lucru care-mi face pl cere în clipa asta". Nu te po iă ă ţ

bucura niciodat de ceilal i, atunci când eşti înrobit de ei. Comunitatea nu este formată ţ ă

dintr-un grup de sclavi, din oameni care pretind ca al ii s -i fac ferici i. Comunitateaţ ă ă ţ

este format din regi şi prin ese. Tu eşti rege, nu cerşetor, tu eşti prin es , nuă ţ ţ ă

cerşetoare. într-o comunitate adev rat nu exist strachin pentru cerşit. Nu există ă ă ă ă

cramponare, nelinişte, fric , mahmureal , spirit posesiv, preten ii. Comunitatea esteă ă ţ

format din oameni liberi, nu din sclavi. E un adev r atât de simplu, dar a fost în buşit deă ă ă

întreaga cultur - inclusiv de cultura religioas . Cultura religioas te poate manipula,ă ă ă

dac nu eşti atentă

Unii oameni v d conştien ca pe un punct la în l ime, un platou situat dincolo deă ţă ă ţ

experien a în care tr iesc fiecare moment, aşa cum este el. Asta înseamn s - i faci dinţ ă ă ă ţ

conştien , un el. Dar în cazul conştien ei adev rate, nu eşti obligat s atingi un anumeţă ţ ţ ă ă

obiectiv, nu trebuie s dobândeşti nimic. Cum ajungem la acest tip de conştien ? Prină ţă

conştien . Când oamenii spun c vor s tr iasc , efectiv, fiecare moment, ei vorbesc înţă ă ă ă ă

mod conştient, cu excep ia no iunii „a vrea". Când e vorba de conştien , nu mergeţ ţ ţă

s 'vrei s tr ieşti aceast experien - ci, pur şi simplu, o tr ieşti sau nu.ă ă ă ă ţă ă

Page 88: Anthony de Mello-Constienta Capcanele Si Sansele Realitatii

Un prieten de-al meu tocmai a plecat în Irlanda. El mi-a spus c , deşi este cet eană ăţ

american, are dreptul la paşaport irlandez, pe care şi 1-a scos, pentru c îi e fric să ă ă

mearg în str in tate cu un paşaport american. Dac vin teroriştii, intr şi cer:ă ă ă ă ă

„Paşaportul dumneavoastr ," el vrea s poat spune: „Sunt irlandez". Dar când eă ă ă

în avion, tovar şii lui de c l torie nu vor s vad nici o etichet ; ei vor s cunoască ă ă ă ă ă ă ă

această persoan , aşa cum este ea. Cât de mul i oameni îşi petrec via a nu hr nindu-seă ţ ţ ă

cu mâncare, ci mâncând meniul? Un meniu nu face decât s arate ce este disponibil. Ceă

vrei tu vrei s m nânci este friptura, nu cuvintele.ă ă

MOARTEA LUI ,MINE'

Poate cineva s fie pe deplin uman, far s fi trecut prin experien a unei drame?ă ă ă ţ

Singura dram de pe lume este ignoran a; de la ea vine tot r ul. Singura tragedie careă ţ ă

exist este starea de netrezire şi lipsa de conştien . De la ele vine frica şi din fric vină ţă ă

toate celelalte, în schimb moartea nu este nici o tragedie. S mori este minunat; esteă

oribil doar pentru oamenii care nu au în eles niciodat via a.ţ ă ţ

Doar atunci când î i este fric de via , te temi de moarte.ţ ă ţă

Doar oamenii mor i se tem de moarte. Dar oamenii care sunt vii nu au team deţ ă

moarte. Un autor american a formulat excelent acest lucru. El a spus c trezirea esteă

moartea credin ei voastre în nedreptate şi tragedie. Ceea ce este sfârşitul lumii pentru oţ

omid , reprezint un fluture pentru un maestru. Moartea este înviere. Noi nu vorbimă ă

despre învierea care va veni, ci despre cea care are loc în clipa de fa . Dac ai muriţă ă

pentru trecut, dac ai muri pentru fiecare minut, ai fi un om viu pe deplin - pentru că ă

omul viu pe deplin, este cel plin de moarte.

Noi murim întotdeauna pentru lucruri. Ne lep d m mereu de toate, pentru a fi viiă ă

pe deplin şi pentru a reînvia în fiecare clip . Misticii, sfin ii şi al ii ca ei fac mari eforturiă ţ ţ

s -i trezeasc pe oameni. Dac aceştia nu se trezesc, se vor lovi mereu de miciă ă ă

nenorociri, ca foametea, r zboaiele şi violen a. Cel mai mare r u sunt oamenii adormi i,ă ţ ă ţ

oamenii ignoran i.ţ

Un iezuit i-a scris, odat , superiorului s u, p rintele Arrupe, un bilet în care îlă ă ă

întreba despre valoarea relativ a comunismului, socialismului şi capitalismului. P rinteleă ă

Arrupe i-a dat un r spuns minunat - şi anume: „Un sistem este cam la fel de bun, sau laă

fel de r u, ca oamenii care îl folosesc." Nişte oamenii cu suflet de aur ar fi f cută ă

capitalismul, sau comunismul, sau socialismul s func ioneze extraordinar.ă ţ

Nu-i cere lumii s se schimbe - fii tu primul care se schimb . Atunci vei reuşi să ă ă

percepi lumea suficient de bine ca s fii în stare s schimbi tot ce crezi c ar trebuiă ă ă

schimbat. îndep rteaz obstacolul din propriii t i ochi. Dac nu o faci, ai pierdut dreptulă ă ă ă

de a schimba oamenii sau lucrurile. Pân nu ajungi s fii conştient de tine însu i, nu aiă ă ţ

nici un drept s te amesteci nici în treburile altcuiva, nici în ale lumii. Pericolulă

Page 89: Anthony de Mello-Constienta Capcanele Si Sansele Realitatii

reprezentat de încercarea de a-i schimba pe al ii, sau de a schimba lucrurile, atunci cândţ

tu însu i nu eşti conştient, este c ai putea schimba multe doar de dragul confortului t u,ţ ă ă

de dragul mândriei, convingerilor şi credin elor tale dogmatice, sau doar pentru a- iţ ţ

atenua sentimentele negative.

Cineva spune: „Eu am sentimente negative, deci ar fi mai bine s te schimbi, înă

aşa fel încât s m simt bine." Mai întâi trebuie s le ii piept sentimentelor tale negative,ă ă ă ţ

astfel încât, atunci când te apuci s -i schimbi pe al ii, s nu ac ionezi din ur sauă ţ ă ţ ă

sentimente negative, ci din iubire. Ar putea p rea ciudat şi c oamenii pot fi foarte aspriă ă

cu al ii, r mânând totuşi foarte iubitori Opera ia pe un pacient poate fi dur , şi totuşi,ţ ă ţ ă

plin de iubire. într-adev r, iubirea poate fi foarte dur .ă ă ă

INTUI IEŢ ŞI ÎN ELEGEREŢ

Dar ce implic schimbarea de sine? Am spus-o şi am tot repetat-o în multe cuvinte,ă

dar acum o voi desface pe segmente.

Mai întâi, discern mânt. Nu efort, nu cultivarea obiceiurilor, nu s ai un ideal.ă ă

Idealurile provoac mult r u. V fac s v concentra i tot timpul pe ceea ce ar trebui să ă ă ă ă ţ ă

fie, nu pe ceea ce este. Şi astfel, for a i ceea ce ar trebui s fie realitatea actual , far sţ ţ ă ă ă ă

în elege i vreodat ce este realitatea prezent .ţ ţ ă ă

Vreau s v dau un exemplu de discern mânt, extras din propria mea experienă ă ă ţă

în consiliere. Un preot vine la mine şi spune c este leneş. Ar vrea s fie mai harnic, maiă ă

activ, dar el este leneş. Eu îl întreb ce înseamn „leneş". Pe vremuri, i-aş fi spus: „Hai să ă

vedem, de ce nu faci o list cu lucrurile pe care vrei s le faci în fiecare zi şi apoi, înă ă

fiecare sear , le bifezi şi asta î i va da un sentiment de bine; fâ- i acest obicei." Sau i-aş fiă ţ ţ

spus: „Cine este idealul t u, sfântul t u protector?" Iar dac r spunsul lui ar fi fostă ă ă ă

Sfântul Francis Xavier, eu i-aş fi spus: „Uite ce mult a muncit Xavier. Trebuie s mediteziă

asupra lui şi sta va fi un imbold pentru tine".ă

Este un mod de a trata acest caz dar, o spun cu regret, e superficial. S -l faci s seă ă

foloseasc de puterea voin ei, de efort, nu dureaz prea mult. Comportamentul i seă ţ ă

poate modifica, dar el nu se schimb . Astfel c m-am îndreptat în alt direc ie. îi spun:ă ă ă ţ

„Leneş. Ce înseamn asta? Exist milioane de tipuri de lenevie. S auzim care e tipul t uă ă ă ă

de lene. Descrie-mi ce în elegi ţ tu prin lene!" El spune: „Ei bine, nu termin niciodată

nimic. Am senza ia c nu fac nimic." Eu întreb: „Vrei s spui, chiar din clipa în care teţ ă ă

trezeşti diminea a?" „Da", r spunde el. „M trezesc diminea a şi nu exist nimic pentruţ ă ă ţ ă

care s m trezesc". „Eşti deprimat, atunci?", întreb eu. „Ai putea spune şi aşa", zice el.ă ă

„Am impresia c m-am retras". „Ai fost întotdeauna aşa?", întreb eu. „P i, nuă ă

întotdeauna. Când eram mai tân r, eram mai activ. Când eram la seminar, eram plin deă

via ." „Aşadar, când a început aceast stare?" „O, acum vreo trei-patru ani." îl întrebţă ă

dac atunci s-a întâmplat ceva anume. El st pu in pe gânduri.ă ă ţ

Page 90: Anthony de Mello-Constienta Capcanele Si Sansele Realitatii

Eu spun: „Dac trebuie s te gândeşti atât de mult, nu e posibil ca acum patru aniă ă

s se fi întâmplat ceva special. Ce zici de anul de dinainte?" El spune: „P i, în acel an amă ă

fost hirotonisit." „S-a întâmplat ceva în anul hirotonisirii?", întreb eu. „A fost ceva

neînsemnat - examenul final la teologie, l-am picat. Am fost oarecum dezam git, dar mi-ă

a trecut. Episcopul inten iona s m trimit la Roma, eventual s predau la seminar. Mţ ă ă ă ă ă

tenta ideea dar, din moment ce am ratat examenul, el s-a r zgândit şi m-a tri-mis laă

aceast parohie. în fond, a fost mai curând o nedreptate, pentru c ..."ă ă

Iat c începe s se fr mânte; are o sup rare peste care nu a trecut. El trebuie să ă ă ă ă ă

dep şeasc acea dezam gire. E inutil s -i in o predic . E inutil s -i dau sfaturi. Trebuieă ă ă ă ţ ă ă

s -l fac s -şi înfrunte sup rarea şi dezam girea şi s le intuiasc esen a. Când e capabilă ă ă ă ă ă ţ

s treac peste toate astea, se reîntoarce la via . Dac aş încerca s -l îndemn,ă ă ţă ă ă

spunându-i cât au muncit fra ii şi surorile lui, nu i-aş trezi decât sentimente de vinov ie.ţ ăţ

El nu are intui ia interioar care s -l vindece. Acesta ar fi primul lucru.ţ ă ă

Exist înc o sarcin important - în elegerea. Credea într-adev r c asta îl va faceă ă ă ă ţ ă ă

fericit? A presupus doar c îl va face fericit. De ce voia s predea la seminar? Pentru că ă ă

voia s fie fericit. A crezut c , fiind profesor, având un anumit statut şi prestigiu, ar fi fostă ă

fericit. Oare? Pentru aceasta se cere în elegere.ţ

A face distinc ia între ,eu' şi ,mine' este de mare ajutor pentru a dez-identifica ceţ

se întâmpl . S v dau un exemplu pentru acest gen de situa ie. Un tân r preot iezuită ă ă ţ ă

vine s m vad ; este un om minunat, extraordinar, înzestrat, talentat, încânt tor,ă ă ă ă

dr gu - are toate calit ile. Dar şi o anumit ciud enie.ă ţ ăţ ă ăţ

Pentru angaja i este o teroare. Se ştia chiar c sare la ei. Ajunsese aproape un cazţ ă

pentru poli ie. Când i s-a încredin at o func ie de conducere, la şcoal sau în alt parte,ţ ţ ţ ă ă

problem lui a continuat s se manifeste. A trecut prin treizeci de zile de sih strie,ă ă ă

meditând zi de zi la r bdarea şi iubirea lui Iisus pentru cei oropsi i etc.ă ţ

Dar eram sigur c nu avea s aib efect.ă ă ă

Oricum, omul s-a întors acas , unde trei-patru luni a fost mai bun. (Cineva a spusă

c ne începem majoritatea sesiunilor de medita ie în numele Tat lui, al Fiului şi ală ţ ă

Sfântului Duh şi le termin m aşa cum a fost, cum este şi cum va fi, în vecii vecilor, oă

lumea f r de sfârşit. Amin.) Dup aceea a revenit la vechile obiceiuri. Aşa c , a venit laă ă ă ă

mine. Eu eram foarte ocupat la vremea aceea. Cu toate c venise din alt oraş din India,ă

n-am putut s -l primesc. Aşa c am spus: „Merg s -mi fac plimbarea de sear ; dac vreiă ă ă ă ă

s vii cu mine, bine, alt dat nu am timp." Am plecată ă ă

la plimbare. îl cunoşteam dinainte şi, pe când ne plimbam, am avut un sentiment

ciudat. Când am o asemenea senza ie, îl întreb în general pe cel în cauz . Aşa c amţ ă ă

spus: „Am senza ia stranie c -mi ascunzi ceva. Aşa e?" El s-a indignat. A spus: „Cumţ ă

adic , ce s ascund? Crezi c m-aş fi pornit în aceast c l torie lung şi i-aş irosi timpul,ă ă ă ă ă ă ă ţ

Page 91: Anthony de Mello-Constienta Capcanele Si Sansele Realitatii

doar ca s - i ascund ceva?" Eu am spus: „Ei bine, am un sentiment straniu, asta este tot;ă ţ

am crezut c ar trebui s verific."ă ă

Ne-am plimbat mai departe. în apropiere era un lac. îmi amintesc clar această

scen . El a spus: „Ne putem aşeza undeva?" Eu am acceptat. Ne-am aşezat pe un zidă

scund de pe malul lacului. El a spus: „Ai dreptate. î i ascund ceva." Şi cu asta a izbucnitţ

în plâns, spunând: „î i voi spune ceva ce nu i-am spus niciodat nim nui, de când amţ ă ă

devenit iezuit. Tat l meu a murit când eram foarte mic şi mama mea s-a angajat caă

servitoare.

Trebuia s cure e chiuvete, toalete şi b i şi câteodat muncea şaisprezece ore peă ţ ă ă

zi pentru a câştiga cât s ne între in pe noi.ă ţ ă

Mi-era atât de ruşine, încât am ascuns acest lucru de toat lumea şi continuu să ă

m r zbun în mod ira ional pe ea şi pe to i cei care sunt servitori." Se petrecuse ună ă ţ ţ

transfer de sentimente. Nimeni nu pricepuse de ce acest b rbat încânt tor se comportaă ă

aşa dar, din clipa în care el şi-a dat seama de situa ie, n-au mai fost niciodat probleme.ţ ă

Omul s-a f cut bine.ă

FARA SA FOR EZIŢ LUCRURILE

Nu este de nici un ajutor s medit m la comportamentul lui Iisus şi s -L imit m dină ă ă ă

punct de vedere exterior. Nu e vorba s -L imit m pe Christos, ci s devenim aşa cum aă ă ă

fost Iisus. Este vorba s devii Christos, s devii conştient, s în elegi ce se întâmpl înă ă ă ţ ă

interiorul t u. Toate celelalte metode pe care le folosim pentru schimbarea de sine sunt,ă

mai curând, ca şi cum ai împinge o maşin . S presupunem c trebuie s ajunge i într-ună ă ă ă ţ

oraş îndep rtat. Maşina se stric pe drum. Ei bine, e foarte grav; maşina e completă ă

stricat . Aşa c , ne suflec m mânecile şi începem s împingem maşina. Şi împingem, şiă ă ă ă

împingem, şi împingem, şi împingem, pân când ajungem în oraşul îndep rtat.ă ă

„Bravo", spunem noi „am reuşit". Şi apoi împingem maşina tot drumul spre un alt

oraş! E posibil s spui: „Am ajuns acolo, nu-i aşa?" Dar crezi c asta se poate numi via ?ă ă ţă

Ştii ce- i trebuie? Tu ai nevoie de un specialist, de un mecanic care s ridice capota şi sţ ă ă

schimbe bujia. R suceşte cheia în contact şi maşina porneşte.ă

Tu ai nevoie de meseriaş - ai nevoie de în elegere, discern mânt, conştien - nu aiţ ă ţă

nevoie s împingi. Nu ai nevoie de efort. De aceea oamenii sunt atât de obosi i, atât deă ţ

plictisi i. Noi am fost înv a i s fim dezam gi i de noi înşine. Iat de unde, în modţ ăţ ţ ă ă ţ ă

psihologic, vine r ul. Noi suntem mereu dezam gi i, suntem mereu nemul umi i,ă ă ţ ţ ţ

împingem mereu. Hai, f un efort mai mare şi tot mai mare. Dar exist întotdeauna acelă ă

conflict în interior; exist prea pu in în elegere.ă ţ ă ţ

SĂ DEVENIM REALIŞTI

Una dintre zilele de s rb toare din via a mea am petrecut-o în India. Era cuă ă ţ

adev rat o zi mare, a doua dup hirotonisirea mea. M-am aşezat într-o stran . Aveam înă ă ă

Page 92: Anthony de Mello-Constienta Capcanele Si Sansele Realitatii

parohia noastr un preot iezuit foarte credincios, un spaniol, pe care îl ştiam încă ă

dinainte de a intra ca novice la iezui i. în ziua dinainte de a-mi începe noviciatul, m-amţ

gândit c ar fi mai bine s -mi cur sufletul de toate, astfel ca atunci când voi începeă ă ăţ

noviciatul s fiu bun şi curat şi s nu mai am nimic s -i spun maestrului. La confesionalulă ă ă

acestui preot spaniol b trân st teau şiruri de oameni la coad , ca s se spovedeasc ; elă ă ă ă ă

îşi acoperea ochii cu o batist violet , morm ia ceva, î i d dea de f cut o peniten şi teă ă ă ţ ă ă ţă

l sa s pleci. Preotul nu m întâlnise decât de câteva ori, dar îmi spunea Antonie. Aşa că ă ă ă

m-am aşezat şi eu la coad şi, când mi-a venit rândul, am încercat s -mi prefac glasul, înă ă

timp ce m spovedeam. El m-a ascultat liniştit, mi-a dat peniten a, m-a absolvit şi apoi aă ţ

spus: „Antonie, când pleci la ucenicie?"

Ei bine, am mers la aceast parohie în ziua de dup hirotonisirea mea. Iar b trânulă ă ă

preot mi-a spus: „Vrei s ascul i spovedaniile?" Am acceptat, iar el a spus: „Mergi şiă ţ

aşeaz -te în strana mea". M-am gândit: „Vai, sunt un sfânt. Voi sta în strana lui." Amă

ascultat confesiuni, timp de trei ore. Era duminica Floriilor şi începea s se aduneă

mul imea de Paşti. Am ieşit deprimat, dar nu ca urmare a celor auzite, fiindc intuiam laţ ă

ce m puteam aştepta şi, având şi intui ia a ce se întâmpla în propria mea inim , n-amă ţ ă

fost şocat de nimic.

Şti i îns ce m-a deprimat? Faptul c mi-am dat seama c le ofeream oamenilorţ ă ă ă

nişte nimicuri pioase: „Roag -te la Maica Domnului, ea te iubeşte" şi „Aminteşte- i că ţ ă

Dumnezeu este al turi de tine." Puteau oare aceste nimicuri pioase s vindece cancerul?ă ă

Iar situa iile cu care m confruntţ ă sunt adev rat cancer - sunt lipsa conştien ei şi aă ţ

realit ii.ăţ

Aşa c , în acea zi, am f cut un leg mânt cu mine însumi: „Voi înv a, voi înv a,ă ă ă ăţ ăţ

astfel ca, atunci când se va termina totul, s nu-mi spun nimeni:ă ă P rinte, ce mi-ai spusă

este absolut adev rat, dar complet nefolositor."ă

Conştien , discern mânt.ţă ă

Când devii expert (şi asta vei deveni curând) nu e nevoie s faci un curs deă

psihologie. Pe m sur ce te observi, te supraveghezi, î i identifici sentimentele negative,ă ă ţ

vei g si propria ta cale de a le explica. Şi vei observa schimbarea. Dar apoi va trebui să ă

te confrun i cu tic loşia suprem , care este condamnarea de sine, ura de sine,ţ ă ă

dezam girea de sine.ă

IMAGINI VARIATE

Haide i s mai vorbim pu in despre lipsa de efort în a face o schimbare. M-amţ ă ţ

gândit la o imagine frumoas : aceea a unei cor bii. Când corabia are noroc de vântă ă

prielnic în pânze, ea alunec f r efort, astfel c marinarul nu trebuie decât s ină ă ă ă ă ţ ă

cârma. El nu face nici un efort; el nu împinge corabia. Aceasta este o imagine a ceea ce

se întâmpl , atunci -când schimbarea apare prin conştien , prin în elegere.ă ţă ţ

Page 93: Anthony de Mello-Constienta Capcanele Si Sansele Realitatii

îmi revizuiam noti ele şi am g sit nişte citate care se potrivesc cu ce spuneam.ţ ă

Asculta i aici: „Nu exist nimic mai crud decât natura. In întreg universul nu po i sc paţ ă ţ ă

de ea şi totuşi nu natura este cea care face r u, ci îns şi inima omului."ă ă

în elege i ceva din asta? Nu natura este cea care face r u, ci îns şi inima omului.ţ ţ ă ă

Exist o poveste cu Paddy, care a c zut de pe schel , s-a ales cu un cucui zdrav n şi aă ă ă ă

fost întrebat: „Te-ai r nit în c dere, Paddy?" Şi el a spus: „Nu, la aterizare m-am r nit, nuă ă ă

în timpul c derii".ă

Când tai apa, apa nu se r neşte; când tai ceva solid, se rupe. în sinea ta ai atitudiniă

solide; în sinea ta ai iluzii solide; ele se ciocnesc cu natura, astea te r nesc, de aici vineă

durerea.

Iat o pild minunat de la un în elept oriental, cu toate c nu-mi amintesc careă ă ă ţ ă

anume. Dup cum nici autorul Bibliei nu conteaz de fapt. Conteaz doar ce se rosteşte.ă ă ă

„Dac ochiul nu este blocat, rezultatul este c vede; dac urechea nu este astupat ,ă ă ă ă

rezultatul este c aude; dac nasul nu este înfundat, rezultatul este sim ul mirosului;ă ă ţ

dac gura nu este acoperit , rezult c simte gustul; dac mintea nu e închistat , rezultă ă ă ă ă ă ă

în elepciunea."ţ

în elepciunea apare când d râmi barierele pe care le-ai ridicat prin concep iile şiţ ă ţ

condi ionarea ta. în elepciunea nu este ceva agonisit; în elepciunea nu este experien ;ţ ţ ţ ţă

în elepciunea nu este aplicarea iluziilor de ieri la problemele de azi.ţ

Dup cum mi-a spus cineva, cu ani în urm , pe când studiam pentru licen a înă ă ţ

psihologie în Chicago: „în mod frecvent, în via a preo ilor, experien a de cincizeci de aniţ ţ ţ

es e experien a unui an repetat de cincizeci de ori.". •ţ ţ ă

Tu ob ii aceleaşi solu ii la care s te raportezi: aşa îi tratezi pe alcoolici; aşa îiţ ţ ă

tratezi pe preo i; aşa î i tratezi surorile; aşa îi tratezi pe cei divor a i.ţ ţ ţ ţ

Dar asta nu este în elepciune, în elepciune înseamn s fii sensibil laţ ţ ă ă această

situa ie, laţ această persoan , neinfluen at de vreun rest din trecut, f r r m şi e dină ţ ă ă ă ă ţ

experien ele trecute. Iat ceva complet diferit de ce sunt obişnui i s cread cei maiţ ă ţ ă ă

mul i oameni. Aş ad uga înc o fraz la cele pe care le-am citat: „Dac inima nu esteţ ă ă ă ă

închis , rezultatul este iubirea."ă

Am vorbit foarte mult despre iubire în aceste zile, chiar dac v-am spus c despreă ă

iubire nu e nimic de spus cu adev rat.ă

Nu putem vorbi decât despre non-iubire. Noi putem vorbi doar despre dependen e.ţ

Dar despre iubirea îns şi, nu se mai poate spune nimic explicită

NIMIC DESPRE IUBIRE

Cum aş descrie eu iubirea? M-am decis s v recomand una dintre temele deă ă

medita ie pe care le prezint în noua carte pe care o scriu. Am s v-o citesc foarte încet;ţ ă

Page 94: Anthony de Mello-Constienta Capcanele Si Sansele Realitatii

voi medita i la ea pe m sur ce înaint m, pentru c aici trebuie s-o expun scurt şi concis,ţ ă ă ă ă

cât s încap în trei-patru minute; altfel mi-ar lua jum tate de or . Este un comentariu peă ă ă ă

marginea unei fraze din Evanghelie. M gândisem la o alt remarc din Platon: „Nu po iă ă ă ţ

face un sclav dintr-un om liber, pentru c un om liber r mâne liber, chiar şi înă ă

închisoare." Seam n cu o alt fraz din Evanghelie:ă ă ă ă

„Dac te pune cineva s mergi o mil , tu s mergi dou ." V-a i putea imaginaă ă ă ă ă ţ

eventual c a i f cut din mine un sclav, punându-mi în spate o povar , dar nu este aşa.ă ţ ă ă

Dac un om încearc s schimbe realitatea exterioar , stând în afara zidurilor închisoriiă ă ă ă

pentru a fi liber, el este, în realitate, prizonier. Libertatea nu rezid în circumstan eleă ţ

exterioare; libertatea s l şluieşte în inim .ă ă ă

Odat ce ai atins în elepciunea, cine te mai poate înrobi? Oricum, asculta i acumă ţ ţ

pasajul din Evanghelie la care m gândeam mai devreme: ,31 le-a cerut oamenilor să ă

plece şi, dup ce a f cut asta, a urcat pe munte pentru a se ruga în singur tate. Seă ă ă

f cuse târziu şi El era acolo de unul singur."ă

Despre aceasta este vorba în iubire. i-a trecut vreodat prin cap c po i iubi, doarŢ ă ă ţ

când eşti singur? Ce înseamn s iubeşti? înseamn s vezi un om, o situa ie, un lucru,ă ă ă ă ţ

aşa cum este cu adev rat, nu cum î i imaginezi c este. Şi s reac ionezi la ele, aşa cumă ţ ă ă ţ

merit . Este greu s i se cear s iubeşti ceea ce nici m car nu vezi. Şi oare ce neă ă ţ ă ă ă

împiedic pe noi s vedem? Condi ionarea noastr . Conceptele noastre, categorisirileă ă ţ ă

noastre, prejudec ile noastre, proiec iile noastre, etichetele pe care le-am preluat dinăţ ţ

cultura noastr şi din experien ele noastre trecute. S vezi este cel mai greu lucru peă ţ ă

care îl poate face un om, pentru c cere o minte disciplinat şi vigilent . Dar cei maiă ă ă

mul i oameni ar prefera, mai degrab , s decad într-o stare de lenevie mental , decâtţ ă ă ă ă

s se deranjeze s vad fiecare persoan , fiecare lucru, în prospe imea momentului s uă ă ă ă ţ ă

prezent.

PIERDEREA CONTROLULUI

Dac î i doreşti s în elegi controlul, gândeşte-te la un copilaş c ruia i s-a cultivat oă ţ ă ţ ă

înclina ie c tre droguri. Pe m sur ce drogurile p trund în corpul copilului, acesta devineţ ă ă ă ă

dependent; iar întreaga lui fiin cere drogul. S stai f r droguri este un chin atât deţă ă ă ă

insuportabil, c mai degrab ai prefera s mori.ă ă ă

Gândi i-v la aceast imagine - corpul a devenit dependent de drog. Iar asta esteţ ă ă

exact ce i-a f cut societatea, înc de când te-ai n scut. Nu ai avut voie s te bucuri deţ ă ă ă ă

hrana consistent şi hr nitoare a vie ii - şi anume munc , joac , distrac ie, râsete,ă ă ţ ă ă ţ

compania oamenilor, pl cerile sim urilor şi ale min ii. i s-a cultivat o înclina ie c treă ţ ţ Ţ ţ ă

drogul numit aprobare, apreciere, aten ie.îl voi pomeni aici pe un om deosebit, un om peţ

nume A.S. Neill. El este autorul lucr riiă Summerhill. Neill spune c recunoşti un copilă

bolnav, dup felul în care se învârteşte mereu pe lâng p rin ii lui; pe el îl interesează ă ă ţ ă

Page 95: Anthony de Mello-Constienta Capcanele Si Sansele Realitatii

persoanele. Copilul s n tos nu este interesat de persoane, pe el îl interesează ă ă lucrurile.

Când un copil este sigur de iubirea mamei lui, uit de ea; el porneşte s exploreze lumea;ă ă

este curios. Umbl dup o broasc şi încearc s o bage în gur - genul acesta de lucruri.ă ă ă ă ă ă

Când copil st mai mult pe lâng mama lui, e un semn r u; înseamn c e nesigur.ă ă ă ă ă

Poate c mama lui a încercat s absoarb iubirea din el, nu s -i dea toată ă ă ă ă

libertatea şi siguran a de care are el nevoie. Mama 1-a amenin at în multe moduri subtileţ ţ

c -l va abandona.ă

Aşadar, ni s-a cultivat gustul pentru dependen a de tot felul de droguri: aprobare,ţ

aten ie, succes, a ajunge în vârf, prestigiu, s - i vezi numele în ziar, putere, s fii şef. Niţ ă ţ ă

s-a cultivat înclina ia pentru lucruri cum ar fi, s fii c pitanul echipei sportive, s conduciţ ă ă ă

o trup muzical etc. Prin înclina ia c tre aceste droguri, am devenit dependen i şi amă ă ţ ă ţ

început s ne temem c le pierdem. Aminteşte- i de lipsa de control pe care ai sim it-o,ă ă ţ ţ

de spaima la perspectiva eşecului sau a greşelilor, la perspectiva c al ii te vor critica.ă ţ

Astfel ai devenit cumplit de dependent de al ii şi i-ai pierdut libertatea. Acum, al ii auţ ţ ţ

puterea s te fac fericit sau nefericit. Tânjeşti dup drogurile tale şi, cu toate că ă ă ă

ur şti suferin a pe care ele i-o aduc, descoperi c eşti complet neajutorat Nuă ţ ţ ă

exist clip în care, conştient sau inconştient, s nu percepi reac iile altora, ori s nu teă ă ă ţ ă

str duieşti s te adaptezi lor, sau s nu mergi în pas de marş în caden a tobelor lor.ă ă ă ţ

Iat o defini ie frumoas , pentru cineva care s-a trezit:ă ţ ă

cel care nu mai merge în pas de marş, în caden a tobelor societ ii; cel careţ ăţ

danseaz pe melodia ce izvor şte din interior. Când eşti ignorat sau dezaprobat, tr ieştiă ă ă

o singur tate atât de insuportabil , încât te târ şti înapoi la oameni şi cerşeşti drogulă ă ă

consolator numit sprijin, încurajare şi siguran . S tr ieşti împreun cu oamenii, fiind înţă ă ă ă

aceast stare, presupune o tensiune nesfârşit . „Iadul sunt ceilal i oameni", a spusă ă ţ

Sartre. Cât de adev rat.ă

Când eşti în aceast stare de dependen , trebuie întotdeauna s te compor i câtă ţă ă ţ

mai bine cu putin ; nu po i s - i permi i niciodat vreo neglijen ; trebuie s te ridici laţă ţ ă ţ ţ ă ţă ă

nivelul aştept rilor. S fii al turi de oameni, înseamn s tr ieşti în tensiune. S fii f ră ă ă ă ă ă ă ă ă

ei, aduce agonia singur t ii, deoarece î i lipsesc.ă ăţ ţ

i-ai pierdut capacitatea de a-i vedea exact aşa cum sunt ei şi de a reac ionaŢ ţ

corect fa de ei, deoarece percep ia ta despre ei este eclipsat de nevoia de a- i ob ineţă ţ ă ţ ţ

drogul. Tu îi vezi numai în m sura în care, fie î i sunt de ajutor pentru a- i ob ine drogul,ă ţ ţ ţ

fie reprezint o amenin are c - i va fi luat drogul. Conştient sau inconştient, îi priveştiă ţ ă ţ

mereu pe oameni cu aceşti ochi. Te întrebi:

„Voi ob ine ce vreau de la ei, nu voi ob ine ce vreau de la ei? Şi dac ei nici nu mţ ţ ă ă

ajut , dar nici nu-mi amenin drogul, nu m intereseaz câtuşi de pu in." E îngrozitor,ă ţă ă ă ţ

dar m întreb dac este cineva aici de fa , despre care nu se poate spune acelaşi lucru.ă ă ţă

Page 96: Anthony de Mello-Constienta Capcanele Si Sansele Realitatii

ASCULTÂND VIA AŢ

Adev rul e c ai nevoie de conştien şi ai nevoie de hran . Ai nevoie de hrană ă ţă ă ă

bun , s n toas . înva s te bucuri de hrana consistent a vie ii. Hran bun , vin bun,ă ă ă ă ţă ă ă ţ ă ă

ap bun . Gust -le. Ieşi din min i şi vino la sim uri. Asta înseamn alimenta ie bun ,ă ă ă ţ ţ ă ţ ă

s n toas . Pl cerile sim urilor şi pl cerile min ii. Lectur bun , când te bucuri de o carteă ă ă ă ţ ă ţ ă ă

bun . Sau o discu ie bun , sau gânduri cu adev rat bune. Este extraordinar. Din p cate,ă ţ ă ă ă

oamenii au luat-o razna şi devin din ce în ce mai dependen i, deoarece nu ştiu s seţ ă

bucure de lucrurile minunate ale vie ii. Aşa c se dedic unor stimulente artificiale, totţ ă ă

mai puternice.

în anii '70, preşedintele Carter a apelat la poporul american s accepte o perioadă ă

de austeritate. în sinea mea, m-am gândit: N-ar trebui s le spun s fie austeri,ă ă ă

dimpotriv , trebuia s le spun s se bucure de lucruri. Mul i dintre ei şi-au pierdută ă ă ă ţ

capacitatea de a se bucura. Eu realmente cred c majoritatea oamenilor din rile bogateă ţă

şi-au pierdut aceast capacitate. Ei trebuie s aib cât mai multe juc rii scumpe; nu seă ă ă ă

pot bucura de lucrurile simple ale vie ii. Am intrat în magazine în care se g seşte cea maiţ ă

frumoas muzic şi de unde se pot cump ra discuri cu reducere, toate sunt îngr m diteă ă ă ă ă

unele peste altele, dar n-am observat vreodat pe cineva s le asculte - nu avem timp,ă ă

nu avem timp, nu avem timp.

Oamenii sunt vinova i, nu au timp s se bucure de via .ţ ă ţă

Sunt surmena i... mergi, mergi, nu te opri! Dac te-ai bucura cu adev rat de viaţ ă ă ţă

şi de simplele pl ceri ale sim urilor, ai fi uimit.ă ţ

Ai c p ta acea disciplin extraordinar a animalului. Un animal nu va mâncaă ă ă ă

niciodat prea mult L sat în habitatul s u natural, nu se va îngr şa niciodat pesteă ă ă ă ă

m sur . Nu va bea, nici nu va mânca vreodat ceva d un tor s n t ii. N-ai s veziă ă ă ă ă ă ă ăţ ă

niciodat un animal fumând. El va face întotdeauna mişcare, doar cât îi trebuie - uit -teă ă

la pisica ta dup ce a mâncat, priveşte-o cât e de relaxat . Şi uite-te cum, brusc,ă ă

redevine vioaie. Priveşte ce membre suple şi ce trup sprinten are.

Noi am pierdut aceast capacitate. Noi ne pierdem în gândurile, în ideile şiă

idealurile noastre şi aşa mai departe şi iar şi ... mergi, mergi mereu, nu te opri. Şi tr imă ă

un conflict interior, pe care animalele nu-l cunosc. Şi ne condamn m într-una şi ne facemă

s ne sim im vinova i. Ştii ce vreau s spun. Aş putea spune despre mine ce mi-a spus,ă ţ ţ ă

cu câ iva ani în urm , un prieten iezuit:ţ ă

„Ia farfuria asta cu dulciuri de-aici, pentru c în fa a unei farfurii cu pr jiturele sauă ţ ă

cu ciocolat îmi pierd libertatea." Acelaşi lucru era valabil şi pentru mine; mi-am pierdută

libertatea în fa a a tot felul de lucruri - dar acum, gata! M mul umesc cu pu in - dar deţ ă ţ ţ

care m bucur intens. Dac ai apucat s te bucuri intens deă ă ă

Page 97: Anthony de Mello-Constienta Capcanele Si Sansele Realitatii

ceva, ai nevoie de foarte pu in. Aşa se întâmpl cu oamenii care-şi bat capul cuţ ă

planificarea vacan ei; îşi petrec luni de zile cu planurile, ajung la locul respectiv, dupţ ă

care sunt cu to ii ner bd tori s -şi fac rezerv ri pentru zborul de întoarcere. Dar facţ ă ă ă ă ă

poze şi, mai târziu, î i vor ar ta într-un album fotografii ale unor locurilor pe care nu le-auţ ă

v zut niciodat , doar le-au fotografiat. Acesta e simbolul vie ii modeme.ă ă ţ

Nu pot s v avertizez îndeajuns asupra acestui tip de ascez . L sa i-o mai încet şiă ă ă ă ţ

savura i, mirosi i, asculta i şi da i-le voie sim urilor s revin la via . Dac dori i un drumţ ţ ţ ţ ţ ă ă ţă ă ţ

regal c tre misticism, aşeza i-v în linişte şi asculta i toate sunetele din jurul vostru. Nuă ţ ă ţ

v focaliza i pe un sunet anume; încerca i s le auzi i pe toate. O, ve i vedea miracoleleă ţ ţ ă ţ ţ

care vi se întâmpl , atunci când sim urile vi se deblocheaz . Acest lucru este extrem deă ţ ă

important pentru procesul schimb rii.ă

SFÂRŞITUL ANALIZEI

Vreau s v dau o idee despre diferen a dintre analiz şi conştien sau acumulareă ă ţ ă ţă

de cunoştin e pe de o parte, şi discern mânt sau intui ie pe de alta. Cunoştin ele nu suntţ ă ţ ţ

discern mânt, analiza nu este conştien , cunoaşterea nu este conştien . Să ţă ţă ă

presupunem c intru cu un şarpe înf şurat pe mân şi- i spun: „Vezi şarpele care mi seă ă ă ţ

urc pe bra ? înainte s vin la întrunire, m-am uitat într-o enciclopedie şi am aflat că ţ ă ă

acest şarpe este cunoscut ca vipera lui Russell. Dac m muşc , mor în jum tate deă ă ă ă

minut.

Vre i s fi i dr gu i s -mi spune i prin ce metode şi mijloace pot sc pa de aceastţ ă ţ ă ţ ă ţ ă ă

creatur încol cit pe mâna mea?" Cine vorbeşte astfel? Am cunoştin e, dar nu amă ă ă ţ

conştien .ţă

Sau, s presupunem c m distrug cu b utura. „Descrie i, v rog, metode şiă ă ă ă ţ ă

mijloace prin care aş putea sc pa de aceast dependen ." O persoan care ar spuneă ă ţă ă

aşa ceva nu are conştien .ţă

Ea ştie c se distruge, dar nu este conştient de acest fel. Dac ar fi conştient ,ă ă ă ă

dependen a ar disp rea instantaneu. Dac aş fi conştient de ce anume este şarpele, nuţ ă ă

mi l-aş mai da jos de pe mân şiă el ar disp rea prin mine.ă Asta vreau s spun, asta eă

schimbarea despre care vorbesc. Tu nu te schimbi pe tine însu i; nuţ ,mine' îl

schimb peă ,mine'. Schimbarea are loc prin tine, în tine. Mi se pare modul cel mai

adecvat pentru a exprima acest lucru. î i dai seama c schimbarea are loc în tine, prinţ ă

tine; c ea se întâmpl în conştien ta. Nu o faciă ă ţă tu. Când o faci tu, este un semn r u; nuă

va dura. Şi dac dureaz , Dumnezeu s aib îndurare de cei ce sunt al turi de tine, c ciă ă ă ă ă ă

ai s te ar i extrem de rigid. Este imposibil s tr ieşti cu oameni care se convertesc peă ăţ ă ă

baza urii de sine şi a dezam girii de sine. Cineva spunea: „Dac vrei s fii martir,ă ă ă

c s toreşte-te cu un sfan ." Dar în conştien î i p strezi blânde ea, fine ea, delicate ea,ă ă ţ ţă ţ ă ţ ţ ţ

deschiderea, flexibilitatea şi nu for ezi nimic - schimbarea are loc de la sine.ţ

Page 98: Anthony de Mello-Constienta Capcanele Si Sansele Realitatii

îmi amintesc de un preot din Chicago, pe când eram student la psihologie, care ne

spunea: „Şti i, am posedat toate cunoştin ele de care am avut nevoie; am ştiut cţ ţ ă

alcoolul m distruge şi, crede i-m , nimic nu-l schimb pe un alcoolic - nici m car iubireaă ţ ă ă ă

so iei şi copiilor lui. El îi iubeşte, dar asta nu-l schimb . Am descoperit un singur lucruţ ă

care m-a schimbat. într-o zi, z ceam în şan , în burni . Am deschis ochii şi mi-am dată ţ ţă

seama c o s mor. Am realizat acest lucru şi, de atunci, n-am mai dorit niciodat s mă ă ă ă ă

ating de o pic tur de alcool. De fapt, am mai b ut un pic de atunci, dar niciodat atâtă ă ă ă

cât s -mi fac r u. N-am putut s-o fac şi nici acum nu pot." Despre asta v vorbesc:ă ă ă ă

conştien . Nu cunoştin e, ci conştien .ţă ţ ţă

Un prieten de-al meu, fum tor p timaş, mi-a spus: „Ştii, circul tot felul de glumeă ă ă

despre fumat. Se spune c tutunul ucide, dar uit -te la vechii egipteni; au murit to i, deşiă ă ţ

nici unul nu fuma". Ei bine, la un moment dat a avut probleme cu pl mânii şi s-a dus laă

institutul de cercet ri pentru cancer din Bombay. Medicul i-a spus: „P rinte, ai dou peteă ă ă

pe pl mâni. Poate fi cancer, aşa c va trebui s revii la control luna viitoare." Din aceaă ă ă

clip , el nu s-a mai atins de ig ri. înainte,ă ţ ă ştia c fumatul l-ar putea ucide; acum, el eraă

conştient de asta. Iat diferen a.ă ţ

Fondatorul ordinului meu religios, Sfântul Ignatius, are o expresie frumoas pentruă

asta. El o defineşte ca a gusta şi a sim i adev rul - nu a-l cunoaşte, ci a-l gusta şi a-lţ ă

sim i, a avea senza ia adev rului. Când ai senza ia adev rului, te schimbi.ţ ţ ă ţ ă

Când îl cunoşti doar cu mintea, nu te schimbi.

MOARTEA ANTICIPATĂ

Le-am spus adesea oamenilor c modalitatea de a tr i cu adev rat este s mori.ă ă ă ă

Paşaportul c tre via este s v imagina i pe voi înşiv în mormânt. Imagina i-v întinşiă ţă ă ă ţ ă ţ ă

în sicriu. în orice pozi ie vre i. în India, noi aşez m mor ii cu picioarele încrucişate. Uneoriţ ţ ă ţ

sunt transporta i aşa, pân la locul de incinerare, iar, alteori, sunt întinşi. Aşadar,ţ ă

imagina i-v c a i murit şi sunte i întinşi. Acum, privi i la problemele voastre, din acestţ ă ă ţ ţ ţ

unghi de vedere. Se schimb totul, nu-i aşa?ă

Ce tem frumoas de medita ie - tare frumoas . Repeta i-o zilnic, dac ave i timp.ă ă ţ ă ţ ă ţ

Este incredibil, dar ve i învia, într-una din c r ile mele,ţ ă ţ Wellsprings, prezint şi eu o

medita ie pe aceast tem . î i vezi corpul descompunându-se, apoi devenind oase, apoiţ ă ă ţ

rân . De fiecare dat când vorbesc despre asta, oamenii spun: „Ce dezgust tor!"ţă ă ă ă

Dar ce e atât de dezgust tor aici? Este realitatea, pentru numele lui Dumnezeu!ă

Dar mul i dintre voi nu vor s vad realitatea. Voi nu vre i s v gândi i la moarte.ţ ă ă ţ ă ă ţ

Oamenii nu tr iesc; cei mai mul i dintre voi nu tr i i, doar v men ine i corpul în via .ă ţ ă ţ ă ţ ţ ţă

Asta nu e via . Nu tr i i decât atunci când nu va conta câtuşi de pu in dac sunte i viiţă ă ţ ţ ă ţ

sau mor i. în acel punct, ve i fi în via .ţ ţ ţă

Page 99: Anthony de Mello-Constienta Capcanele Si Sansele Realitatii

Când sunte i gata s v pierde i via a, atunci o tr i i. Dar dac v proteja i via a,ţ ă ă ţ ţ ă ţ ă ă ţ ţ

sunte i de fapt mor i. Dac stai sus în pod şi eu î i spun: „Coboar !" şi tu spui: „O nu, amţ ţ ă ţ ă

citit despre oameni care au coborât sc rile, au alunecat şi şi-au frânt gâtul; este preaă

periculos." Sau nu te pot convinge s traversezi strada, fiindc spui: „Ştii câ i oameniă ă ţ

sunt c lca i de maşin , când traverseaz strada?" Dac nu te pot face s traverseziă ţ ă ă ă ă

strada, cum te pot face s traversezi un continent? Dac nu te pot face ca, din credin eleă ă ţ

şi convingerile tale mici şi înguste, s tragi cu coada ochiului şi s vezi o alt lume, eştiă ă ă

mort, eşti mort de tot; via a a trecut pe lâng tine. Stai înfricoşat în mica ta închisoare; îlţ ă

vei pierde pe Dumnezeu, î i vei pierde religia, prietenii, tot felul de alte lucruri. Via a esteţ ţ

f cut pentru cel care risc şi joac într-adev r. Asta spunea Iisus. Eşti gata s rişti? Ştiiă ă ă ă ă ă

când vei fi

gata s - i rişti via a? Exact atunci când descoperi acest lucru, când ştii c lucrul peă ţ ţ ă

care oamenii îl numesc via , nu este via cu adev rat. Oamenii cred în mod greşit c aţă ţă ă ă

tr i înseamn s - i men ii corpul în via .ă ă ă ţ ţ ţă

Deci, iubi i gândul mor ii, iubi i-l. întoarce i-v la el, iar şi iar. Gândi i-v laţ ţ ţ ţ ă ţ ă

frumuse ea acelui cadavru, acelui schelet, acelor oase care se descompun pân r mâneţ ă ă

doar o mân de rân . Mai departe... ce uşurare, ce uşurare. Probabil c unii dintre voiă ţă ă ă

nu ştiu despre ce vorbesc eu aici; sunte i prea speria i, pentru a v gândi la asta. Dar e oţ ţ ă

asemenea uşurare, atunci când te po i uita înapoi la via , din acea perspectiv .ţ ţă ă

Sau vizita i un cimitir. Este o experien nemaipomenit de purificatoare şiţ ţă

frumoas . Te ui i la un nume şi spui: „Doamne, el a tr it cu atât de mul i ani în urm , cuă ţ ă ţ ă

dou secole în urm ; trebuie s fi avut aceleaşi probleme pe care le am şi eu, trebuie să ă ă ă

fi avut multe nop i nedormite. Ce nebunie, tr im atât de pu in timp! Un poet italian aţ ă ţ

spus: „Noi tr im într-o lic rire de lumin ; vine seara şi se face noapte pentru vecie." Esteă ă ă

doar un lic r, iar noi îl irosim. II irosim cu neliniştile, cu grijile, cu preocup rile, cu poverileă ă

noastre. Acum, dac faci aceast medita ie, te po i alege doar cu cunoaşterea; dar aiă ă ţ ţ

putea ajunge şi la conştien .ţă

Şi, în acel moment al conştien ei, tu eştiţ nou. M car cât ine acea clip . Atunci veiă ţ ă

afla diferen a între acumularea de cunoştin e şi conştien .ţ ţ ţă

Un prieten astronom îmi spunea, recent, câteva lucruri fundamentale despre

astronomie. Pân s -mi spun el, nu ştiam c , atunci când vezi soarele, îl vezi acolo undeă ă ă ă

era cu opt minute şi jum tate înainte, nu unde este el acum. Asta, deoarece unei raze deă

soare îi trebuie opt minute şi jum tate s ajung la noi. Astfel c noi nu-l vedem undeă ă ă ă

este; ele deja în alt parte. Şi stelele ne-au trimis lumina lor, timp de sute de mii de ani.ă

Dar, când le privim, s-ar putea ca ele s nu fie acolo unde le vedem; ar putea fi în altă ă

parte. Astronomul spunea c , dac ne imagin m o galaxie, un univers întreg, acestă ă ă

P mânt al nostru ar fi undeva, pierdut spre cap tul cozii C ii Lactee; nici m car în centru.ă ă ă ă

Page 100: Anthony de Mello-Constienta Capcanele Si Sansele Realitatii

Şi fiecare dintre stele este un soare, iar unii sori sunt atât de mari, c ar putea cuprindeă

Soarele şi P mântul şi distan a dintre ele. La o estimare moderat , exist o sut deă ţ ă ă ă

milioane de galaxii! Universul, aşa cum îl ştim, se dilat cu o vitez de dou milioane deă ă ă

mile pe secund . Am fost fascinat ascultând toate astea şi, când am ieşit din restaurantulă

unde mâncasem, am privit în sus şi am avut un sentiment diferit, o perspectiv diferit aă ă

vie ii. Aceasta este conştien . Aşa c voi pute i hia toate astea la rece (şi asta înseamnţ ţă ă ţ ă

acumulare de cunoştin e), ori s c p ta i, dintr-o dat , o alt perspectiv asupra vie ii -ţ ă ă ă ţ ă ă ă ţ

ce suntem noi, ce este acest univers, ce este via a omului? La asta m refer cândţ ă

vorbesc de conştien - momentul când ajungi la acest sentiment.ţă

T RÂMULĂ IUBIRII

Dac am renun a la iluzii din cauza a ceea ce ne pot ele oferi, sau a ceea ce ne potă ţ

lua, am fi extrem de aten i. Dac n-o facem, consecin ele sunt însp imânt toare şiţ ă ţ ă ă

inevitabile. Ne pierdem capacitatea de a iubi. Dac - i doreşti s iubeşti, trebuie s înve iă ţ ă ă ţ

s vezi din nou. Şi dac - i doreşti s vezi, trebuie s înve i s renun i la drogul t u. Nimică ă ţ ă ă ţ ă ţ ă

mai simplu. Renun la dependen a ta. Rupe tentaculele societ ii, care te încol cesc şiţă ţ ăţ ă

te sufoc . Trebuie s renun i la ele.ă ă ţ

în exterior totul va decurge ca înainte dar, cu toate c tu vei continua s fiiă ă în lume,

tu nu vei mai fi al ei. în inima ta, acum vei fi liber, în sfârşit, chiar dac te vei sim iă ţ

îngrozitor de singur. Dependen a ta de drog va muri. Nu trebuie s te duci în deşert; eştiţ ă

chiar în mijlocul oamenilor; te bucuri foarte mult de ei. Dar ei nu mai au puterea de a te

face fericit sau nefericit.

Asta înseamn singur tate. în aceast solitudine, dependen a ta moare. Se naşteă ă ă ţ

capacitatea de a iubi. Ceilal i nu mai sunt v zu i ca un mijloc de a satisface oţ ă ţ

dependen . Doar cineva care a încercat asta, cunoaşte terorile procesului. Este ca şiţă

cum te-ai invita singur s mori. Este ca şi cum i-ai cere s rmanului dependent de drog să ă ă

renun e la singura fericire pe care a cunoscut-o vreodat . Cum s-o înlocuieşti cu gustulţ ă

de pâine şi fructe şi cu gustul pur al aerului de diminea , cu dulcea a apei de pârâu deţă ţ

munte? în timp ce omul se lupt cu simptomele de renun are la drog şi cu pustiul pe careă ţ

îl simte în el, acum când drogul mrmai exist , nimic nu poate umple golul, în afaraă

drogului lui. î i po i imagina o via în care refuzi s te bucuri, s - i ob ii pl cerea oferitţ ţ ţă ă ă ţ ţ ă ă

de un singur cuvânt de apreciere, sau s - i odihneşti capul pe um rul cuiva care teă ţ ă

sprijin ?ă

Gândeşte-te la o via în care nu depinzi emo ional de nimeni - aşa c nimeni nuţă ţ ă

mai are puterea s te fac fericit sau nefericit. Refuzi să ă ă ai nevoie de vreo persoană

anume, sau s fii special pentru cineva, sau s consideri c un om î i apar ine.ă ă ă ţ ţ

P s rile cerului au cuiburile lor, iar vulpile vizuinile lor, îns tu nu vei avea unde s -ă ă ă ă

i odihneşti capul, în c l toria ta prin via .ţ ă ă ţă

Page 101: Anthony de Mello-Constienta Capcanele Si Sansele Realitatii

Dac ajungi vreodat la aceast stare, vei şti, în sfârşit, ce înseamn s vezi,ă ă ă ă ă

având o viziune clar şi neîntunecat de fric sau dorin . Fiecare cuvânt de aici esteă ă ă ţă

cânt rit.ă S vezi, în sfârşit, având o viziune clar şi neîntunecat de fric sau dorin .ă ă ă ă ţă

Vei şti ce înseamn s iubeşti. Dar, pentru a ajunge pe t râmul iubirii, trebuie să ă ă ă

treci prin durerile mor ii - pentru c , a iubi pe cineva, înseamn s mori fa de nevoia deţ ă ă ă ţă

a fi cu al i oameni şi s fii complet singur.ţ ă

Cum ve i ajunge vreodat la acest punct? Printr-o conştien neîncetat , printr-oţ ă ţă ă

r bdare şi compasiune infinit , ca cea pe care o ave i fa de un dependent de droguri;ă ă ţ ţă

dezvoltând-v gustul pentru lucruri bune în via , pentru a contracara pofta de drogulă ţă

t u. Ce lucruri bune? Dragostea pentru munca pe care te bucuri s o faci de dragulă ă

iubirii; bucuria de a râde şi de a fi aproape de oamenii de care nu te ag i şi de care nuăţ

depinzi emo ional, dar a c ror companie î i face pl cere. Te va ajuta şi s accep iţ ă ţ ă ă ţ

activit i pe care le po i face cuăţ ţ întreaga ta fiin ţă activit i care- i plac atât de mult, încâtăţ ţ

atâta timp ce eşti prins în ele, succesul, recunoaşterea şi aprobarea celorlal i nuţ

înseamn nimic pentru tine. î i va mai fi de folos s te reîntorci la natur .ă ţ ă ă

Evit gloata, urc pe mun i şi comunic în t cere cu pomii, cu florile, cu animalele,ă ă ţ ă ă

cu p s rile, cu marea şi norii, cu cerul şi stelele. V-am spus ce bun exerci iu spiritual esteă ă ţ

s priveşti totul - s fii conştient de tot ce se afl în jurul t u.ă ă ă ă

S sper m c vorbele vor disp rea, conceptele vor disp rea şi tu vei vedea, veiă ă ă ă ă

intra în contact cu realitatea. Acesta este tratamentul pentru singur tate.ă

în general, noi c ut m s vindec m singur tatea prin dependen a emo ional deă ă ă ă ă ţ ţ ă

oameni, prin apartenen a la turma social şi prin zgomot. Acesta nu este tratament.ţ ă

întoarce-te la tot ce te înconjoar , întoarce-te la natur , urc pe mun i. Atunci veiă ă ă ţ

în elege c inima te-a dus la vastul deşert al solitudinii, c nu e nimeni lâng tine,ţ ă ă ă

absolut nimeni.

La început, asta i se va p rea de nesuportat, dar numai pentru c nu eşti înv atţ ă ă ăţ

cu singur tatea. Dac reuşeşti s rezişti un timp, deşertul va înflori dintr-o dat , în iubire.ă ă ă ă

Inima ta va cânta. Şi va fi prim var pentru totdeauna; drogul va fi eliminat; tu eşti liber.ă ă

Atunci vei în elege ce este libertatea, ce este iubirea, ce este fericirea, ce este realitatea,ţ

ce este adev rul, ce este Dumnezeu. Vei vedea, vei şti dincolo de concepte şi deă

condi ionare, de dependen e şi ataşamente. în elegi asta?ţ ţ ţ

Haide i s închei cu o istorie frumoas .ţ ă ă

A fost odat un b rbat care a inventat arta de a face focul.ă ă

El şi-a luat uneltele şi a mers la un trib în nord, unde era foarte frig, amarnic de

frig. El i-a înv at pe oameni s fac focul. Oamenii au fost foarte interesa i. El le-a ar tatăţ ă ă ţ ă

în câte feluri puteau utiliza focul - s g teasc , s se înc lzeasc etc. Erau foarteă ă ă ă ă ă

recunosc tori c au înv at arta de a face focul. Dar, înainte de a-şi putea exprimaă ă ăţ

Page 102: Anthony de Mello-Constienta Capcanele Si Sansele Realitatii

recunoştin a fa de acel om, acesta a disp rut. El nu inea s ob in aprecierea sauţ ţă ă ţ ă ţ ă

recunoştin a lor, singura lui grij era binele lor. A mers apoi la un alt trib, unde a începutţ ă

din nou s le arate valoarea inven iei sale. Şi acolo oamenii au fost interesa i, un pic preaă ţ ţ

interesa i pentru liniştea sufleteasc a preo ilor lor, care au început s -şi dea seama cţ ă ţ ă ă

acest om atrage mul imea, iar ei îşi pierd popularitatea. Aşa c au decis s -l înl ture. L-ţ ă ă ă

au otr vit, l-au r stignit, spune i-i cum vre i. Dar acum li se f cuse team c oamenii s-ară ă ţ ţ ă ă ă

putea întoarce împotriva lor, aşa c au fost foarte prev z tori, chiar vicleni. Şti i ce auă ă ă ţ

f cut? Ei au f cut un portret al omului şi l-au montat pe altarul principal al templului.ă ă

Instrumentele de f cut focul au fost amplasate în fa a portretului, iar oamenii auă ţ

fost înv a i s venereze portretul şi s fac plec ciuni spre uneltele de foc - lucru peăţ ţ ă ă ă ă

care l-au f cut supuşi, timp de secole. Venera ia şi închin ciunile au continuat, dar acoloă ţ ă

nu mai era nici un foc.

Unde este focul? Unde este iubirea? Unde este drogul smuls din organismul vostru?

Unde este libertatea? Despre asta e vorba în spiritualitate.

în mod tragic, noi tindem s pierdem din vedere acest lucru, nu-i aşa? Aceastaă

înseamn Iisus Christos. Dar noi punem un accent prea mare pe invoca ia „Doamne,ă ţ

Dumnezeule", nu-i aşa? Unde este focul? Şi dac venera ia nu conduce la foc, dacă ţ ă

adora ia nu conduce la iubire, dac liturghia nu conduce la o percep ie mai clar aţ ă ţ ă

realit ii, dac Dumnezeu nu conduce la via , la ce foloseşte religia, în afar de faptul căţ ă ţă ă ă

va crea mai mult separare, mai mult fanatism, mai mult antagonism? Nu din lipsaă

religiei - în sensul obişnuit al cuvântului - sufer lumea, ci din cauza lipsei iubirii, a lipseiă

conştien ei. Iar iubirea e generat prin conştien şi nicicum altfel - nicicum altfel.ţ ă ţă

în elege i ce obstacole pune i în calea iubirii, libert ii şi fericirii, iar ele se vor pr buşi.ţ ţ ţ ăţ ă

Aprinde i lumina conştien ei, iar întunericul va disp rea.ţ ţ ă

Fericirea nu o dobândeşti; iubirea nu o produci; iubirea nu o ai; iubirea te are ea pe

tine. Tu nu st pâneşti vântul, stelele, ploaia. Tu nu le de ii, ci te abandonezi în seama lor.ă ţ

Iar asta se petrece atunci când eşti conştient de iluziile tale, când eşti conştient de

dependen ele tale, când eşti conştient de dorin ele şi temerile tale. Dup cum v-am spusţ ţ ă

mai devreme, mai întâi e de mare ajutor intui ia psihologic , nu analiza; analizaţ ă

înseamn paralizie. Discern mântul, intui ia nu înseamn neap rat analiz .ă ă ţ ă ă ă

Unul dintre marii terapeu i americani a spus excelent:ţ

„Experien a >Ahar este cea care conteaz ".* Nu foloseşte cu nimic s te rezumi laţ ă ă

analiz ; ea nu î i d decât informa ii. Dar dac ai putea produce experien a luiă ţ ă ţ ă ţ iha!1,

aceasta ar fi cu adev rat intui ie. Asta ar fi schimbarea.ă ţ

In al doilea rând, este important s - i în elegi dependen a. Ai nevoie de timp. Vai,ă ţ ţ ţ

se acord prea mult timp adora iei şi odelor de slav , ca şi inton rii de cântece - timpă ţ ă ă

Page 103: Anthony de Mello-Constienta Capcanele Si Sansele Realitatii

care ar putea fi folosit mult mai bine pentru în elegerea de sine. Comunitatea nu seţ

creeaz prin participarea la slujbe religioase.ă

* cunoaştere bazat pe intui ie şi nu pe folosirea mentalului. Este vorbaă ţ

despre momentul în care i se reveleaz brusc un adev r şi exclami:ţ ă ă „Aha, deci

despre asta era vorbaf' N. T.

în str fundurile inimii ştii la fel ca mine c astfel de slujbe servesc doar pentru aă ă

trece cu vederea diferen ele. Comunitatea este creat prin în elegerea opreliştilor peţ ă ţ

care le punem în calea comunit ii, prin în elegerea conflictelor care r sar din fricileăţ ţ ă

noastre şi din dorin ele noastre. Acesta este punctul în care se naşte comunitatea.ţ

Trebuie s ne ferim mereu s facem din adora ie doar un alt mijloc de a ne abate de laă ă ţ

ocupa ia important de a tr i. A tr i nu înseamn a lucra în guvern, sau a fi un mare omţ ă ă ă ă

de afaceri, sau a s vârşi mari acte de caritate. Asta nu înseamn a tr i. A tr i înseamnă ă ă ă ă

s renun i la toate impedimentele şi s tr ieşti cu prospe ime, în clipa de fa . „P s rileă ţ ă ă ţ ţă ă ă

cerului ... nici nu torc, nici nu es" - aceasta înseamn s tr ieşti.ţ ă ă ă

Am început prin a spune c oamenii sunt adormi i, mor i. Oameni mor i careă ţ ţ ţ

conduc guverne, oameni mor i care conduc mari firme, oameni mor i care-i educ peţ ţ ă

al ii. Revino la via ! Mersul la biseric trebuie s te ajute, altfel este inutil. Şi treptat -ţ ţă ă ă

ştii la fel de bine ca mine - pierdem tineretul de pretutindeni. Tinerii ne ur sc; ei nu auă

nici un chef s adune şi mai multe spaime şi vinov ii pe cap. Nu-şi doresc s aib parteă ăţ ă ă

de şi mai multe predici şi îndemnuri. Dar îşi doresc s înve e despre iubire. Cum pot să ţ ă

fiu fericit? Cum pot s tr iesc? Cum pot s m înfrupt din lucrurile extraordinare despreă ă ă ă

care vorbesc misticii? Iat , deci, care este al doilea lucru -ă în elegerea.ţ Al treilea, s nu teă

identifici. Ast zi, pe drumul încoace, cineva m-a întrebat „Te sim i vreodat ab tut?" Şiă ţ ă ă

înc ce ab tut m simt din când în când. îmi încasez loviturile. Dar asta nu dureaz , chiară ă ă ă

nu dureaz . Cum fac? Primul pas:ă nu m identific cu starea mea.ă

Iat c m copleşeşte un sentiment de am r ciune. Dar, în loc s devin maiă ă ă ă ă ă

tensionat şi mai iritat din cauza lui, acest sentiment m face s în eleg c sunt deprimat,ă ă ţ ă

dezam git sau ceva de genul sta. Al doilea pas:ă ă recunosc c sentimentul se afl înă ă

mine, nu în cel laltă - cum ar fi cel care nu mi-a r spuns la scrisoare şi nu în lumeaă

exterioar ; el este în mine. Pentru c , atâta timp cât cred c este în afara mea, m simtă ă ă ă

îndrept it s m ag de sentimentele mele. Nu pot spune c toat lumea simte aşa; deăţ ă ă ăţ ă ă

fapt, numai proştii pot sim i astfel, numai oamenii adormi i. Al treilea pas:ţ ţ nu m identifică

cu sentimentul. ,Eu' nu este acel sen-

timent. ,Eu' nu sunt singur: ,eu' nu sunt deprimat: JEu' nu sunt dezam gită

Dezam girea există ă acolo - poate fi privit . Vei fi uimit cât de repede se evapor . Oriceă ă

lucru de care eşti conştient continu s se schimbe; norii continu s se mişte. Peă ă ă ă

Page 104: Anthony de Mello-Constienta Capcanele Si Sansele Realitatii

m sur ce faci asta, începi s în elegi tot felul de lucruri, inclusiv motivul pentru care auă ă ă ţ

ap rut norii.ă

Am aici un citat minunat, câteva fraze pe care le-aş scrie cu litere de aur. Le-am

g sit în cartea lui A. S. Neill,ă Summerhill Trebuie s v pun în tem . Probabil c şti i că ă ă ă ţ ă

Neill a lucrat ca profesor timp de patruzeci de ani. El a dezvoltat un fel de şcoal deă

avangard . A adunat la un loc fete şi b ie i şi, pur şi simplu, i-a l sat liberi. Vrei s înve iă ă ţ ă ă ţ

s citeşti şi s scrii, bine; nu vrei s înve i s citeşti şi s scrii, iar bine. Po i face cu via aă ă ă ţ ă ă ţ ţ

ta orice doreşti, atâta timp cât nu îngr deşti libertatea altora. Nu îngr di libertateaă ă

altora; în rest, eşti liber. Neill spune c cei mai r i care au venit la el erau de la şcoalaă ă

unei m n stiri. Asta era pe vremuri, bineîn eles. El a spus c le-au trebuit aproape şaseă ă ţ ă

luni s -şi dep şeasc toat furia şi resentimentele pe care le reprimaser . Timp de şaseă ă ă ă ă

luni s-au revoltat, au luptat cu sistemul. Cea mai rea a fost o fat care pornea cu bicicletaă

prin oraş, ocolind lec iile, ocolind şcoala, ocolind orice altceva. Dar, odat ce şi-auţ ă

dep şit revolta, to i au vrut s înve e; ba chiar au început s protesteze: „De ce nuă ţ ă ţ ă

facem lec ii ast zi?" Dar preluau numai ce îi interesa. Şi s-au transformat. La început,ţ ă

p rin ilor le-a fost team s -şi trimit copiii la aceast şcoal . Ei spuneau: „Cum îi pute iă ţ ă ă ă ă ă ţ

educa, dac nu-i disciplina i? Trebuie s -i înv a i, s -i îndruma i." Care a fost secretulă ţ ă ăţ ţ ă ţ

succesului lui Neill? El a luat cei mai r i copii, cei fa de care to i ceilal i îşi pierduseră ţă ţ ţ ă

n dejdea şi, în şase luni, to i se schimbaser . Asculta i ce spune el - cuvinteă ţ ă ţ

extraordinare, cuvinte sfinte: „Fiecare copil îl are în el pe Dumnezeu. încerc rile noastreă

de a modela copilul* îl vor transforma pe Dumnezeu în diavol. Copiii vin la şcoala mea ca

nişte dr cuşorij cu ur de lume, distructivi, neciopli i, mincinoşi, ho i, violen i. In şaseă ă ţ ţ ţ

luni, ei devin nişte copii ferici i, s n toşi, care nu fac nici un r u." Acestea sunt cuvinteţ ă ă ă

uimitoare, venite de la un om a c rui şcoal din Marea Britanie este inspectat cuă ă ă

regularitate de reprezentan ii Ministerului Educa iei, de orice direc-ţ ţ

tor de şcoal , sau de to i cei care vor s-o vad . Uimitor. Secretul estefarmecul luiă ţ ă

personal. Nu realizezi aşa ceva dup un model; trebuie s fii o persoan special . Ină ă ă ă

unele dintre prelegerile sale c tre directori de şcoal , el spune: „Veni i la Summerhill şiă ă ţ

ve i g si to i pomii înc rca i cu roade; nimeni nu smulge roadele din pom; nu existţ ă ţ ă ţ ă

dorin de a contesta autoritatea; copiii sunt bine hr ni i şi nu exist resentiment sauţă ă ţ ă

sup rare. Veni i la Summerhill şi nu ve i g si vreun copil handicapat c ruia s i se fiă ţ ţ ă ă ă

aplicat o porecl (şti i cât de nemiloşii pot fi copiii, când cineva se bâlbâie). Nu ve i g siă ţ ţ ă

niciodat pe cineva care s -l nec jeasc pe un bâlbâit. Acei copii nu cunosc violen a,ă ă ă ă ţ

fiindc nu sunt violenta i de nimeni" Asculta i aceste cuvinte sacre, cuvinte care sunt caă ţ ţ

o revela ie. întâlnim în lume astfel de oameni. Nu conteaz ce- i spun erudi ii şi preo ii şiţ ă ţ ţ ţ

teologii, exist şi au existat oameni care nu cunosc alterca ii gelozii, conflicte, r zboaie,ă ţ ă

duşm nii - nimic din toate astea! îi întâlneşti în ara mea sau - regret c trebuie s oă ţ ă ă

Page 105: Anthony de Mello-Constienta Capcanele Si Sansele Realitatii

spun - au existat pân de curând. Am avut prieteni iezui i care s-au dus s tr iasc şi să ţ ă ă ă ă

munceasc printre oameni care, dup cum m-au asigurat ei, erau incapabili s fure sauă ă ă

s mint .ă ă

O c lug ri mi-a spus c oamenii din triburile din nord-estul Indiei, printre care s-aă ă ţă ă

dus s lucreze, nu in nimic sub cheie. Niciodat nu se furase nimic şi nimeni nu min iseă ţ ă ţ

vreodat - pân la apari ia guvernului indian şi a misionarilor.ă ă ţ

Fiecare copil îl poart pe Dumnezeu în el; încerc rile noastre de a modela copilul îlă ă

vor transforma pe Dumnezeu în diavol.

Exist un film italian minunat, în regia lui Federico Fellini - „8 "". într-o scen apareă ă

un c lug r creştin care merge la un picnic, sau într-o excursie, cu un grup de b ie i deă ă ă ţ

optzece ani.

Grupul se plimb pe plaj , mai mul i copii mag în fa , iar c lug rul este cu al iă ă ţ ţă ă ă ţ

trei-patru copii în urma lor. în drum întâlnesc o femeie mai în vârst - o prostituat - peă ă

care o salut : „Bun ", iar ea r spunde: „Bun ". Şi ei spun: „Cine eşti?" Iar ea zice: „Eu?ă ă ă ă

O prostituat ". Ei nu ştiu ce înseamn asta, dar se prefac c ştiu.ă ă ă

Unul dintre b ie i, care pare mai ştiutor decât ceilal i, spune: „O prostituat este oă ţ ţ ă

femeie care face anumite lucruri, dac o pl teşti." Ei întreab : „Ar face lucrurile acelea,ă ă ă

dac am pl ti-o?"ă ă

„De ce nu?", vine r spunsul. Aşa c fac chet şi-i dau banii, spunând: „Ai faceă ă ă

acum anumite lucruri, dac - i d m banii?" Ea r spunde: „Bineîn eles copii, ce vre i să ţ ă ă ţ ţ ă

fac?" Singurul lucru care le-a trecut prin cap copiilor este ca ea s se dezbrace. Aşa şiă

face.

Ei bine, ei o privesc; nu mai v zuser pân atunci o femeie goal .ă ă ă ă

Nu mai ştiu ce altceva s fac , aşa c spun: „Vrei s dansezi?" Ea spune:ă ă ă ă

„Bineîn eles". Aşa c au înconjurat-o cântând şi aplaudând; prostituata îşi mişc dosul,ţ ă ă

iar ei se bucur grozav. Fratele vede toate acestea. Vine în fug şi ip la femeie. Oă ă ţ ă

convinge s se îmbrace, iar povestitorul spune: „în acea clip , copiii s-au schimbat; până ă ă

atunci ei erau inocen i şi frumoşi."ţ

Aceasta nu este o problem neobişnuit . Cunosc un misionar ceva mai conservatoră ă

din India, un iezuit, care a venit la un seminar de-al meu. Timp de dou zile cât amă

discutat aceast tem , el a suferit. A doua sear , a venit la mine şi mi-a spus:ă ă ă

„Tony, nu- i pot spune cât de mult suf r, ascultându-te". Eu am întrebat: „De ce,ţ ă

Stan?" El a r spuns: „Faci s reînvie în mine o întrebare pe care am în buşit-o timp deă ă ă

dou zeci şi cinci de ani, o întrebare oribil . M întreb, iar şi iar:ă ă ă Oare nu mi-am distrus

oamenii facându-i creştini?" Acest iezuit nu era un liberal, era un credincios ortodox,

devotat, evlavios, conservator. Dar i s-a p rut c a distrus nişte oameni ferici i, iubitori,ă ă ţ

simpli, neprih ni i, facându-i creştini.ă ţ

Page 106: Anthony de Mello-Constienta Capcanele Si Sansele Realitatii

Misionarii americani care au mers cu so iile lor în insulele din sudul Pacificului, auţ

fost îngrozi i s vad venind la bi seric femei cu sânii dezgoli i. So iile misionarilor auţ ă ă ă ţ ţ

insistat ca femeile s se îmbrace mai decent. Aşa c misionarii le-au dat bluze s seă ă ă

îmbrace. Duminica urm toare, femeile au venit purtând acele bluze, dar cu dou g uriă ă ă

mari decupate pentru confort, pentru aerisire. Ele aveau dreptate; misionarii greşeau.

Acum ... s revenim la Neill. El spune: „Eu nu sunt un geniu, sunt doar un om careă

refuz s îndrume paşii copiilor." Dar atunci, ce se-ntâmpl cu p catul originar? Neillă ă ă ă

spune c fiecare copil are în el un Dumnezeu; încerc rile noastre de a-L modela îl voră ă

transforma pe Dumnezeu într-un diavol. Neill îi las copiii s -şi formeze propriile loră ă

valori, care sunt invariabil bune şi sociale. î i vine s crezi aşa ceva? Când un copil seţ ă

simte iubit (ceea ce înseamn : când un copil simte c eşti de partea lui), el este aşa cumă ă

trebuie. Copilul nu mai trece prin experien a violen ei. Nu exist fric , deci nu existţ ţ ă ă ă

violen . Copilul începe s -i trateze pe ceilal i, aşa cum a fost tratat şi el. Trebuie s citi iţă ă ţ ă ţ

aceast carte, Este cu adev rat o carte sfânt . Citi i-o; ea mi-a revolu ionat via a şiă ă ă ţ ţ ţ

raporturile mele cu oamenii. Am început s v d miracole. Am început s v dă ă ă ă

dezam girea de sine care mi-a fost insuflat , concuren a, compara iile, acel nu-e-ă ă ţ ţ

suficient-debine etc. Ai putea obiecta c , dac n-aş fi fost împins de la spate, n-aş fiă ă

devenit ce simt acum. Oare a fost realmente nevoie s fiu împins? Şi oricum, cine vrea să ă

fie ce sunt eu? Eu vreau s fiu fericit, eu vreau s fiu sfânt, eu vreau s fiu iubitor, euă ă ă

vreau s fiu în armonie, eu vreau s fiu liber, eu vreau s fiu o fiin uman .ă ă ă ţă ă

Şti i cum se nasc r zboaiele? Din proiec ia în afara noastr a conflictului care seţ ă ţ ă

afl în interior. Ar ta i-mi un individ în care nu exist conflict interior şi v voi ar ta ună ă ţ ă ă ă

individ în care nu exist violen . El va ac iona eficient, chiar brutal, dar nu vei g si în elă ţă ţ ă

nici urm de ur . Când ac ioneaz , se comporta ca un chirurg; când ac ioneaz , o faceă ă ţ ă ţ ă

cum se poart un înv tor iubitor cu copiii retarda i mintal, pe care nu-i învinov eşti, îiă ăţă ţ ăţ

în elegi; dar totuşi te repezi s ac ionezi.ţ ă ţ

Pe de alt parte, când te repezi s ac ionezi, far s fi rezolvat propria ta ur şiă ă ţ ă ă ă

violen , n-ai f cut decât s amplifici eroarea. Ai încercat s stingi focul, punând gaz peţă ă ă ă

foc. Ai încercat s opreşti inunda ia, turnând ap în plus.ă ţ ă

Repet ceea ce a spus Neill: „Fiecare copil are în el un Dumnezeu. încerc rileă

noastre de a modela copilul, îl va transforma Dumnezeul într-un diavol. Copiii vin în

şcoala mea ca nişte mici diavoli, urând lumea, distructivi, nepoliticoşi, min ind, furând,ţ

furioşi. In şase luni, ei devin nişte copii ferici i şi s n toşi care nu fac nici un r u. Iar euţ ă ă ă

nu sunt un geniu, eu sunt doar un om care refuz s c l uzeasc paşii copiilor Eu îi lasă ă ă ă ă

s -şi formeze propriile lor valori, iar valorile sunt invariabil bune şi sociale. Religia care-iă

face pe oameni buni, îi face pe oameni şi r i - dar religia cunoscut ca libertate îi face peă ă

Page 107: Anthony de Mello-Constienta Capcanele Si Sansele Realitatii

to i oamenii buni, c ci distruge conflictul interior [eu am ad ugat cuvântul „interior"], celţ ă ă

care îi transform pe oameni în diavoli."ă

Tot Neill a spus: „Primul lucru pe care-l fac, atunci când vine un copil la

Summerhill, este s -i distrug conştiin a." Presupun c şti i despre ce vorbeşte el, pentruă ţ ă ţ

c eu ştiu despre ce vorbeşte. N-ai nevoie de conştiin , atunci când ai conştien ; nu aiă ţă ţă

nevoie de conştiin , când ai sensibilitate. Nu eşti violent, nu eşti tem tor. Te gândeşti,ţă ă

probabil,.c acesta este un ideal de neatins.ă

Ei bine, citeşte acea carte. Eu am g sit pe ici, pe colo persoane care au descoperită

dintr-o dat acest adev r: Sursa r ului este în tine. Pe m sur ce începi s în elegiă ă ă ă ă ă ţ

aceasta, încetezi s mai ai preten ii, încetezi s mai ai aştept ri de la tine însu i, înceteziă ţ ă ă ţ

s te mai for ezi şi ajungi s în elegi. Alimenteaz -te cu o hran complet - cu o hrană ţ ă ţ ă ă ă ă

complet şi bun . Nu vorbesc despre hrana fizic , eu vorbesc despre amurguri, despreă ă ă

natur , despre un film bun, despre o carte bun , despre munc agreabil , despre anturajă ă ă ă

pl cut — şi s sper m c î i vei distruge dependen ele de acele alte sentimente.ă ă ă ă ţ ţ

Ce fel de sentiment te cuprinde, când te apropii de natur , sau când lucrezi cevaă

ce- i place? Sau când comunici, cu adev rat, cu un om de a c rui companie te bucuri înţ ă ă

public şi în intimitate, far s te cramponezi de el? Ce fel de sentimente ai?ă ă

Compar aceste sentimente cu cele pe care le ai când ieşi înving tor într-o disput ,ă ă ă

sau într-o curs , sau când devii foarte cunoscut, sau când toat lumea te aplaud .ă ă ă

Acestea din urm sunt sentimentele pe care eu le numesc sentimente lumeşti; pe celeă

dintâi le numesc sentimente de suflet.

Mul i oameni câştig lumea şi îşi pierd sufletul. Mul i oameni tr iesc vie i goale,ţ ă ţ ă ţ

f r suflet, deoarece se hr nesc cu popularitate, apreciere şi glorie - cu „Eu sunt perfect,ă ă ă

tu eşti perfect, priveşte-m , acord -mi aten ie, sus ine-m , pre uieşte-m ", cu a fi şeful,ă ă ţ ţ ă ţ ă

cu a avea putere, cu a câştiga cursa.

Cu asta te hr neşti tu? Dac da, eşti mort. i-ai pierdut sufletul. Hr neşte-te cu altă ă Ţ ă ă

materie, mult mai hr nitoare. Atunci vei vedea cum are loc transformarea.ă

i-am oferit un întreg program de via , nu-i aşa?Ţ ţă

ANTHONY DE MELLO, S.J., a fost directorul Institutului Sadhana de Consiliere

Pastoral din Poona, India. Membru al provinciei iezuite din Bombay, a fost foarteă

cunoscut în rile vorbitoare de limb englez şi spaniol pentru conferin ele, şedin ele şiţă ă ă ă ţ ţ

seminariile sale despre rug ciune, cât şi pentru cursurile de terapie - activitate în care aă

fost implicat timp de peste optsprezece ani, în toat lumea. Deşi a murit subit în 1987, elă

a l sat o bogat moştenire de înv turi spirituale, prin textele sale scrise şi înregistrate.ă ă ăţă

Reverendul J. FRANCIS STROUD, S.J., actualmente administrator de campus la

Universitatea Fordham din New York, este concomitent şi directorul executiv al Centrului

de Spiritualitate De Mello şi a lucrat îndeaproape cu Anthony de Mello, timp de opt ani.