Analiza Economico-Financiara - SC Adonai SRL

Analiza Economico-Financiara - SC Adonai SRL

UNIVERSITATEA DIN ORADEAFACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE

ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARA

SC ADONAI SRL

Coordonator: Studente:

2009-2010CUPRINS

Prezentarea generala a sociatatii

1. Analiza echilibrului financiar

1.1 Fondul de rulment

1.2 Necesarul de fond de rulment

1.3 Trezoreria neta

2. Analiza soldurilor intermediare si a ratelor

2.1 Analiza soldurilor intermediare

2.1.1 Marja comerciala

2.1.2 Productia exercitiului

2.1.3 Valoarea adaugata

2.1.4 Excedentul brut din exploatare

2.1.5 Rezultatul din exploatare

2.1.6 Rezultatul financiar

2.1.7 Rezultatul curent

2.1.8 Rezultatul extraordinar

2.1.9 Rezultatul net

2.2 Analiza ratelor de structura, lichiditate si gestiune

2.2.1 Ratele de structura

2.2.1.1 Rata activelor imobilizate

2.2.1.2 Rata activelor circulante

2.2.1.3 Rata autonomiei financiare globale

2.2.1.4 Rata stabilitatii financiare

2.2.1.5 Rata de indatorare globala

2.2.2 Ratele de lichiditate

2.2.2.1 Lichiditatea globala

2.2.2.2 Lichiditatea rapida

2.2.2.3 Lichiditatea imediata

2.2.3 Ratele de gestiune (ratele vitezei de rotatie)

2.2.3.1 Durata de incasare a creantelor

2.2.3.2 Durata de achitare a furnizorilor

3. Analiza factoriala a cifrei de afaceri

3.1 Modelul sume de produse

3.2 Modelul descompunerii pe fractii

4. Analiza valorii adaugate

5. Analiza factoriala a productivitatii muncii

6. Analiza cheltuielilor cu salariile

7. Analiza cheltuielilor cu dobanzile

8. Analiza cheltuielilor cu amortizarile

9. Analiza rentabiliatii economice

9.1 Rata de rentabilitate economica bruta

9.1.1 Rata nominala de rantabilitate economico-bruta

9.1.2 Rata reala de rentabilitate economica bruta

9.2 Rata rentabilitatii nete

9.2.1 Rata nominala a rentabilitatii economice nete

9.2.2 Rata reala a rentabilitatiii economice nete

10. Analiza rentabilitatii financiare

PREZENTAREA GENERALA A SOCIETATIIDenumire: SC ADONAI SRLForma juridica: societate cu raspundere limitataAdresa: Str Lapusului nr. 35, bl x108, ap. 3Cod Unic de Inregistrare: Numar din Registrul Comertului: Activitatea preponderenta: Comert cu ridicata a produselor cosmetice si de parfumerieCapital social: 200 ron1. ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR

1.1 Fondul de rulment (FR)

FR = Surse permanente Alocari permanente Surse permanente = Capital permanent Alocari permanente = Active imobilizate nete

Capperm= Capital propriu + datorii pe termen mediu si lungCapperm 0= 91809+475809=567618Capperm1= 105811+331553=437364FR0= 567618+654368=1221986FR1= 437364+745231=1182595FR = FR1 FR0 = 1182595-1221986=-39391Fondul de rulment este negativ, ceea ce indica un grad scazut de indatorare pe termen lung Fondul de rulment propriu (FRP)FRP = Capitalul propriu Active imobilizate nete

FRP0= 91809-654368=-562559FRP1= 105811-745231=-639420FRP = FRP1 FRP0 = -639420+562559=-76861Fondul de rulment imprumutat (FRI)

FRI = FR FRP FRI0 = 1221986+562559=1784545FRI1 = 1182595+639420=1822015FRI = FRI1 FRI0 = 37470Fondul de rulment propriu este negativ ceea ce indica un grad scazut de autonomie financiara, iar fondul de rulment imprumutat este pozitiv.1.2 Nevoia de fond de rulment (NFR)

NFR = Nevoi termporare Surse temporare

Nevoi temporare = Stocuri + Creante + Cheltuieli in avans

Surse temporare = Datorii de exploatere + Venituri in avans

NFR0 = (111611+931159+7415) (1212397+0)=

= 1050185-1212397=-162212NFR1 = (114077+987769+4887) (1414657 + 0 )=

= -307924NFR = NFR1 NFR0 = -307924+162212=-145712Nevoia de fond de rulment este negativa atat in 2007 cat si in 2008, ceea ce indica echilibru financiar pe termen scurt.1.3 Trezoreria neta (TN)

TN = FR NFR

TN0 = FR0 NFR0 = 1784545+162212=1946757TN1 = FR1 NFR1 = 1822015+307924=2129939TN = TN0 TN1 = 2129939-1946757=183182Trezoreria neta este pozitiva in ambele perioade analizate, rezultand un echilibru financiar incheiat cu surplus monetar, societatea realizand o crestere a capacitatii reale de finantare a investitiilor.2. ANALIZA SOLDURILOR INTERMEDIARE SI A RATELOR2.1.Analiza soldurilor intermediare de gestiune2.1.1 Marja comerciala (Mcom)

In valoare absoluta

Mcom = Venituri din vanzarea marfurilor Cheltuieli cu marfurile Mcom0 = 2533292-1970543=562749Mcom1 = 3499868-2712130=787738Mcom = Mcom1 Mcom0 = 787738-562749=224989In perioada analizata marja comerciala are o tendinta de crestere.2.1.2 Poductia exercitiului (Qex)

Oex = Qstocata + Qimobilizata + Qvanduta

Qex0 = 0 + 0 + 0 = 0Qex1 = 0 + 0 + 0 = 0Qex = Qex1 Qex0 = 0 0 = 0Productia exercitiului este 0 deoarece societatea nu are ca obiect de activitate productia.2.1.3 Valoarea adaugata (VA)

VA = Mcom + Qex Consumuri intermediare Consumuri intermediare = Cheltuieli materiale + Cheltuieli cu prestatii externe

VA0 = 562749+ 0 - (170160+0+1330+240003) =

= -151256 VA1 = 787738 + 0 (348402+8416+4910+138512) = -287498VA = VA1 VA0 = -287498+151256=-136242Valoarea adaugata inregistreaza o scadere in ambii ani de analiza, datorita nefolosirii factorilor de productie munca si capital.2.1.4 Excedentul brut de exploatare (EBE)

EBE = VA + Subventii de exploatare Cheltuieli cu personalul Cheltuieli cu alte impozite si taxe

EBE0 = -151256+0-79224-5275= -235755EBE1 = -287498+0-124036-5818= -417352EBE = EBE1 EBE0 = -417352+235755=-181597Excedentul brut de exploatare reflecta acumularea bruta din activitatea de exploatare cu influenta hotaratoare asupra rentabilitatii economice si a capacitatii potentiale de autofinanatare a investitiilor din amortizari, provizioane si profit.In perioada analizata exedentul brut are tendinta de scadere.2.1.5 Rezultatul din exploatare (RE)

RE = EBE + Alte venituri din exploatare Alte cheltuieli de exploatare + Venituri din provizioane -Cheltuieli cu amortizarea si provizioanele din exploatare

RE0 = -235755+0-245476+0-0= -481231RE1 = -417352 +5670-145757+0-0= -557439RE = RE1 RE0 = -557439+481231= -76208Rezultatul din exploatare exprima marimea absoluta a rentabilitatii activitatii de exploatare, prin deducerea tuturor cheltuielilor de exploatare platibile si calculate din veniturile exploatarii incasabile si calculate. Societatea inregistreaza un rezultat din exploatare negativ in anul 2008 datorita cresterii cheltuielilor.2.16 Rezultatul financiar (RF)RF= Venituri financiare- Cheltuieli financiare

RF0= 2746-16231= -13485

RF1= 141-89454= - 89313

RF = RF1 RF0= -89313+13485= -758282.17Rezultatul curent (RC)RC = RE + Venituri financiare Cheltuieli financiare

RC0 = -481231+2746-16231=-494716 RC1 = -557439 +141-89454= -646752

RC = RC1 RC0 = -646752+494716= -152036 Rezultatul curent este determinat de rezultatul de exploatare si rezultatul financiar, in anul 2007 societatea inregistreaza pierdere, ca in anul 2008 sa ramana tot in pierdere.2.1.8 Rezultatul extraordinar (Re)

Re= Venituri extraordinare- Cheltuieli extraordinare

Re= 0Re = 0

Re= 0

2.1.9 Rezultatul net(RN)RN = RC + Venituri extraordinare Cheltuieli extraordinare Impozit pe profit

RN0 = -481231+0-0-3135= -484366RN1 = -646752+0-0-2667= -649419RN = RN1 RN0 = -649419+484366= -165053 2.2 Analiza ratelor de structura, lichiditate si gestiune2.2.1 Ratele de structura Rata de finantare a activelor fixe (RFR)

RFR =

RFR0 = = -8.55RFR1 = = -1.84In ambii ani analizati rata de finantare este pozitiva, indicand un echilibru financiar pe termen lung. Rata fondului de rulment propriu (RFRP)RFRP =

RFRP0 = = -8.55RFRP1 = = -1.84Rata fondului de rulment propriu este pozitiva, indicand o autonomie financiara buna a societatii in domeniul investitiilor. Rata nevoii de fond de rulmentRNFR =

RNFR0 = = 0.98RNFR1 = = 0.99Nevoia de fond de rulment este negativa in ambii ani, de aceea calculul acestei rate nu are relevanta , deoarece o nevoie de fond de rulment pozitiva indica un surplus de surse temporare in raport cu nevoile temporare, societatea neavand nevoie de finantare.Ratele de indatorare

Levierul (L)

L =

L0 = = -1.5

L1 = = - 1.45

Levierul este in ambele perioade subunitar,chiar negativ, ceea ce indica ca poate contracta un credit bancar, oferind bancii asigurarea ca va putea rambursa creditul in viitor.

Rata datoriei financiare

RDF =

RDF0 = = - 1.5

RDF1 = = - 1.45

Rata datoriei financiare a societatii este peste limita de 0.5 , ceea ce nu ii permite sa contracteze un credit pe termen mediu si lung.

Rata creditelor pe termen lung

RCTS =

Calculul acestei rate nu are relevanta deoarece societatea inregistreaza o nevoie de fond de rulment negativa.

Rata capacitatii de prelevare a cheltuielilor financiare

Rch fin =

Rch fin0 = = 0

Rch fin1 = = 0

Rata de prelevare a cheltuielilor financiare este 0 deoarece societatea nu are cheltuieli financiare.

2.3.2 Ratele de lichiditate

Rata lichiditatii generaleRlg =

Rlg0 = = 0.25Rlg1 = = 0.27Rata lichiditatii generale este subunitara in ambii ani, ceea ce indica ca societatea are o capacitate mica de a-si achita datoriile exigibile. Rata lichiditatii reduse (Rlr)

Rlr =

Rlr0 = == 0.01Rlr1 = == 0.01Rata lichiditatii reduse reflecta capacitatea societatii de a-si onora datoriile scadente din creantele si disponibilitatile banesti din conturi bancare si casa.Societatea dispune de foarte putine lichiditati. Rata lichiditatii imediate

Rli =

Rli0 = = 0.01Rli1 = = 0.01Societatea are mari dificultati in a-si acoperi datoriile exigibile din disponibilitatile banesti.

2.2.3 Ratele de gestiune Durata de incasare a creantelorDcr =

Durata de achitare a furnizorilor

Dfr = Dfr0 = = = 9.41 zile

Dfr1 = = = 14.59 zile

Durata de achitare a furnizorilor este de 10 zile in anul 2006, iar in 2007 creste la 15 zile,crescand perioada de achitare a furnizorilor.3. ANALIZA FACTORIALA A CIFREI DE AFACERI

Cifra de afaceri este un indicator de analiza a modului de realizare a activitatii de productie si comercializare a unui agent economic, fiind unul dintre cei mai importanti indicatori de masurare a performantelor economice ale acestuia. Cifra de afaceri reprezinta suma totala a veniturilor din vanzarea produselor proprii si din vanzarea marfurilor intr-o anumita perioada de timp, inclusiv veniturile din subventii aferente cifrei de afaceri.

Analiza factoriala a cifrei de afaceri se poate realiza pe baza :

-modelul suma de produse

-modele utilizand ratele explicative (descompunerea pe fractii)

2.4.1 Modelul suma de produseSituatia cifrei de afaceri este prezentata in tabelul de mai jos:

SortimenteCantitati vandutePret de vanzareStructuraqi1(si0)=si0*qi1

Perioada 0Perioada 1Perioada 0Perioada1Perioada 0Perioada 1

A3.900901100,430,424007,60

B3.00083890,380,323541,60

C2.42071820,190,261770,80

Total:25332923499868--119.320

Pentru analiza factoriala a cifrei de afaceri pe baza datelor prezentate se utilizeaza formula urmatoare :

CA = qi * pi = qi(si) * piunde: qi = cantitatea vanduta din sortimentul i

pi = pretul unitar de vanzare al sortimentului i

si = ponderea sortimentului i in totalul cantitatii vandute (structura)

Sortimentqi0(si0)*pi0qi1(si1)*pi1qi1(si1)*pi0qi1(si0)*pi0

A360.000429.000351.000360.684

B298.800267.000249.000293.952,80

C127.800198.440171.820125.726,80

Total:786.600894.440771.820780.363,60

Abaterea absoluta a cifrei de afaceri:

CA = CA1 CA0 = qi1(si1)*pi1 - qi0(si0)*pi0 =

= (3.900*110+3.000*89+2.420*82)-(4.000*90+3.600*83+1.800*71) =894.440-786.600

=107.840

Factorii de influenta in ordinea substitutiei sunt: qi, si, pi.1) influenta modificarii cantitatii vandute (qi)

CA(qi) = qi1(si0)*pi0 - qi0(si0)*pi0

= 780.363,60-786.600

= -6.236,40

2) influenta modificarii structurii vanzarilor (si)

CA(si) = qi1(si1)*pi0 - qi1(si0)*pi0 = 771.820-780.363,60 = -8.543,60

3) influenta modificarii preturilor de vanzare (pi)

CA(pi) = qi1(si1)*pi1 - qi1(si1)*pi0

= 894.440-771.820

= 122.620

VERIFICARE:

122.620-8.543,60-6.236,40=107.840Interpretarea rezultatelor:

Pe ansamblul perioadei cifra de afaceri a crescut cu 107.840 unitati, modificare determinata ca influenta pozitiva a pretul de vanzare practicat si de influenta negativa a cantitatii vandute si a structurii.

Sub influenta cantitatii vandute, CA a scazut de la o perioada la alta, aspect negativ din punct de vedere economic.

Cauze :

-cresterea preturilor

-scaderea puterii de cumparare a populatiei

-concurenta ridicata pe piata

-calitatea scazuta a produselor

-inflatie ridicata

-restrangerea pietei de desfacere

-atingerea punctului de saturatie pentru produsul respectiv

-nerealizarea planului de productie la toate sortimentele datorita lipsei de materii prime,greve, defectiuni tehnice a utilajelor

-activitate de marketing ineficienta Sub influenta structurii vanzarilor, CA a scazut, aspect negativ.

Cauze : - modificarea structurii cererii de pe piata - a scazut ponderea sortimentelor cu pret mai mare decat pretul mediu

-neasigurarea la timp cu factorii de productie necesari

- modificari ale profitabilitatii sortimentelor.

Sub influenta pretului, CA a crescut, aspect pozitiv.

Cauze : - cresterea cererii pentru produsele firmei;

- aparitia unor fenomene conjuncturale favorabile pe piata;

- cresterea nivelului inflatiei.

-imposibilitatea acoperirii cheltuielilor de productie

Masuri propuse:

Asigurarea cu factori de productie corespunzatori atat din punct de vedere calitativ cat si cantitativ Intreprinderea unor activitati de marketing cat mai eficiente Stimularea vanzarilor pentru produsele ce au pretul mai mare decat pretul mediu al produselor comercializate Imbunatatirea calitatii produselor, ceea ce va duce la posibilitatea de crestere a preturilor de vanzare practicate.2.4.2 Modelul descompunerii pe fractii

La S.C. LUIGY COMIMPEX S.R.L se cunosc urmatoarele informatii:

IndicatoriPerioada (T0)Perioada (T1)

CA1.110.8391.420.739

N1012

MF263.980297.115

Qf987.9931.352.753

unde: N = numar de salariati

MF = mijloace fixe

Qf = productia fabricata

Pe baza acestor date formula folosita va fi:

CA = N * MF/N * Qf/MF * CA/Qf = N * it * ra * gvunde: it = inzestrarea tehnica a muncii

ra = randamentul mijloacelor fixe

gv = gradul de valorificare al productiei

it = MF/N

T0: it0 = 263.980/10=26.398

T1: it1 = 297.115/12=24.759,58

ra = Qf/MF T0: ra0 = 987.993/263.980=3,74 T1: ra1 = 1.352.753/297.115=4,55

gv = CA/Qf T0: gv0 = 1.110.839/987.993=1,12 T1: gv1 = 1.420.739/1.352.753=1,05Abaterea absoluta a cifrei de afaceri:

CA = CA1 CA0 = N1 * it1 * ra1 * gv1 N0 * it0 * ra0 * gv0 = (12*24.759,58*4,55*1,05)-(10*26.398*3,74*1,12)

=1.419.466,72-1.105.759,42

=313.707,30

Factorii de influenta, in ordinea de substitutie, sunt: N, it, ra, gv.

1) influenta modificarii numarului de salariati (N)

CA(N) = N1 * it0 * ra0 * gv0 N0 * it0 * ra0 * gv0 = 12*26.398*3,74*1,12-10*26.398*3,74*1,12 = 1.326.911,31-1.105.759,42

=221.151,89

2) influenta modificarii inzestrarii tehnice a muncii (it)

CA(it) = N1 * it1 * ra0 * gv0 N1 * it0 * ra0 * gv0

=12*24.759,58*3,74*1,12-12*26.398*3,74*1,12

=1.244.555,14-1.326.911,31

= -82.356,173) influenta modificarii randamentului mijloacelor fixe (ra)

CA(ra) = N1 * it1 * ra1 * gv0 N1 * it1 * ra0 * gv0 = 12*24.759,58*4,55*1,12-12*24.759,58*3,74*1,12

=1.514.097,84-1.244.555.14

=269.542,704) influenta modificarii gradului de valorificare (gv)

CA(gv) = N1 * it1 * ra1 * gv1 N1 * it1 * ra1 * gv0

= 12*24.759,58*4,55*1,05-12*24.759,58*4,55*1,12

=1.419.466,72-1.514.097,84

= -94.631,12

Interpretarea rezultatelor:

Privita pe ansamblu cifra de afaceri a crescut datorita influentei pozitive a numarului de salariati si a randamentului mijloacelor fixe, inzestrarea tehnica a muncii si gradul de valorificare a produciei au avut o influenta negativa. Sub influenta numarului de salariati, CA a crescut de la o perioada la alta, aspect pozitiv din punct de vedere economic.

Cauze : - extinderea activitatii unitatii;

cresterea numarului de salariati, intrarile de personal fiind mai mari decat iesirile Sub influenta inzestrarii tehnice, CA a scazut,aspect negativ

Cauze : -scoaterea din uz a unor mijloace fixe Sub influenta randamentului mijloacelor fixe, CA a crescut,aspect pozitiv

Cauze : - mijloace fixe adaptate la nevoile firmei

-atingerea gradului maxim de performanta a unor mijloace fize introduse recent in procesul de productie

Sub influenta gradului de valorificare, CA a scazut,aspect negativ Cauze : - scaderea productivitatii

-personal insuficient

Masuri propuse:

Asigurarea cu resurse umane si tehnice in concordanta cu obiectivele stabilite de catre unitate; Reducerea consumurilor intermediare Asigurarea cu resurse sa fie realizata la termen si intr-un mod corespunzator; Elaborarea planului de productie in concordanta cu planul de comercializare si cu cererea existenta pe piata; Cresterea gradului de valorificare a productiei printr-o activitate de marketing mai eficienta.2.5. ANALIZA VALORII ADAUGATE

Valoarea adaugata este unul dintre indicatorii semnificativi ai activitatii, ce permite aprecierea capacitatii intreprinderii de a produce valoare noua si de a-si relua activitatea la nivele de performanta superioare. Acest indicator exprima cresterea de valoare care rezulta prin utilizarea factorilor de productie, indeosebi munca si capital, peste valoarea materialelor si serviciilor cumparate de intreprindere de la terti.

Metodele de determinare a valorii adaugate sunt urmatoarele:

-metoda sintetica VA = Mc + Qe Ci

Conform acestei metode valoarea adaugata inregistrata de catre S.C. LUIGY COMIMPEX S.R.L in 2006, respectiv 2007 este urmatoarea:

2006:VA = 15.363 + 0 - (2.485 + 1.058 + 2.105 + 1.237) = 15.363 6.885 = 8.478

2007:VA = 18.170 + 0 (2.305 + 25 +1.791 + 2.017)

= 18.170 6.138 = 12.032

-metoda de repartitie VA = Chs + It + Dp + A + Pn

Analiza dinamicii si structurii valorii adaugate se analizeaza pe baza:

- abaterea absoluta

VA = VA1 VA0 = 12.032-8.478=3.554

- indicele valorii adaugate

Iva = VA1/VA0 * 100 = 12.032/8.478*100=142%

- rata variatiei valorii adaugate

Rv = (VA1 VA0)/VA0 * 100 = (12.032-8.478)/8.478*100=42%

- gradul de integrare economica Gi = VA/CA * 100

Gi0 = VA0/CA0 * 100 = 8.478/1.110.839*100=1% Gi1 = VA1/CA1 * 100 = 12.032/1.420.739*100=1% - valoarea adaugata pe un salariat VAs = VA/N

VAs0 = 8.478/10=847,80 VAs1 = 12.032/12=1.002,67 - valoarea adaugata la 1000 lei active imobilizate VAai1000= VA/ai * 1000

VAai0 = 8.478/2.176*1000=3.900 VAai1 = 12.032/1.256*1000=9.580

Analiza factoriala a valorii adaugate

Analiza factoriala a valorii adaugate permite punerea in evidenta a factorilor care au determinat modificarea acesteia, precum si identificarea modalitatilor si directiilor de actiune in viitor. Pentru a realiza aceasta analiza se utilizeaza mai multe modele, dintre care unul este prezentat in continuare.


N1012

Qe1.103,2514.893,31

VA8.47812.032

unde: Qe = productia exercitiului

Pe baza datelor din tabelul de mai sunt vom realiza analiza factoriala a valorii adaugate utilizand urmatorul model:

VA = N * Qe/N * VA/Qe = N * Wa * vaunde: Wa = productivitatea medie anuala determinata pe baza productiei ex

va = valoarea adaugata medie la un leu productie a exercitiului

Wa = Qe/N - T0: Wa0 = 1.103,25/10=110,33 - T1: Wa1 = 14.893,31/12=1.241,11

va = VA/Qe - T0: va0 = 8.478/1.103,25=7,68 - T1: va1 = 12.032/14.893,31=0,81Abaterea absoluta a cifrei de afaceri:

VA = VA1 VA0 = N1 * Wa1 * va1 N0 * Wa0 * va0 = 12*1.241,11*0,81-10*110,33*7,68

=12.063,59-8.473,34

=3.590.25

Factorii de influenta in ordinea de substitutie sunt: N, Wa, va.

1) influenta modificarii numarului de salariati (N)

VA(N) = N1 * Wa0 * va0 N0 * Wa0 * va0 =

= 12*110,33*7,68-10*110,33*7,68

=10.168,01-8.473,34

=1.694,67

2) influenta modificarii productivitatii medii anuale (Wa)

VA(Wa) = N1 * Wa1 * va0 N1 * Wa0 * va0

= 12*1.241,11*7,68-12*110.33*7,68 =114.380,70-10.168,01

=104.212,69

3) influenta modificarii ratei valorii adaugate (va)

VA(va) = N1 * Wa1 * va1 N1 * Wa1 * va0 =12*1.241,11*0,81-12*1.241,11*7,68

=12.063,59-114.380,70

= -102.317,11

Verificare: VA = VA(N) + VA(Wa) + VA(va)

3.590,25=1.694,67+104.212,69-102.317,11Interpretarea rezultatelor:

Privita pe ansamblu valoarea adaugata a crescut datorita influentei modificarii numarului de salariati si a productivitatii medii anuale, si a scazut sub influenta modificarii ratei valorii adaugate.

Sub influenta modificarii numarului de salariati de la 10 persoane in 2006 la 12 persoane in anul 2007, VA a crescut de la o perioada la alta, aspect pozitiv din punct de vedere economic.

Cauze : - extinderea activitatii unitatii;

- cresterea numarului de salariati. Sub influenta productivitatii medii anuale, VA a crescut, aspect pozitiv.

Cauze : - s-au achizitionat utilaje noi;

- cresterea randamentului muncitorilor si al utilajelor

Sub influenta ratei valorii adaugate, VA a scazut, acesta fiind un aspect negativ.

Cauze : - cresterea consumurilor intermediare, adica are loc o crestere a productiei intr-un procent mai mare fata de cel cu care se modifica tot in sens pozitiv valoarea adaugata.

Masuri propuse:

Asigurarea cu resurse umane si tehnice necesare atingerii obiectivelor firmei; Reducerea consumurilor intermediar, adica a cheltuielilor cu materiale si servicii achizitionate de la terti, prin rationalizarea consumurilor de materii prime, materiale, energie, apa etc. Cresterea productivitatii muncii printr-o mai buna organizare a productiei si a muncii, precum si prin asigurarea la timp cu resursele necesare activitatii intreprinse.2.6. ANALIZA FACTORIALA A PRODUCTIVITATII MUNCII

Ca indicator economic, productivitatea muncii masoara latura intensiva a folosirii fortei de munca si se poate calcula pe un salariat, pe un muncitor sau pe un muncitor direct productiv,putand fi calculata la nivelul unui an, trimestru, luna, zi sau chiar ora.

Pentru a putea realiza analiza factoriala a productivitatii muncii la SC LUIGY COMIMPEX SRL avem urmatoarele date din tabel:


Qf987.9931.352.753

N1012

Th33.60033.470

Tz4.2004.291

unde: Th = timp de lucru efectiv al unui om, exprimat in ore;

Tz = timp de lucru efectiv al unui om, exprimat in zile.

SortimenteStructuraProductivitate orara pe sortimente

si0si1Whi0Whi1

A6555650690

B2025470650

C1520275300

Total:100100--

Modelul de analiza factoriala utilizat pe baza datelor de mai sus este:

Wa = nz * h * Wh = nz * h * (si * Whi)

unde: Wa = productivitatea medie anuala

nz = numarul mediu de zile lucrate pe an de o persoana

h = durata medie a unei zile de lucru

si = structura productiei

Whi = productivitatea orara pe sortimentul i

nz = Tz / N nz0 = 4.200/10=420 zile nz1 = 4.291/12=358 zileh = Th / Tz h0 = 33.600/4.200=8 ore/zi h1 = 33.470/4.291= 7,8 ore/ziAbaterea absoluta a productivitatii medie anuala:

Wa = Wa1 Wa0 = nz1 * h1 * (si1 * Whi1) - nz0 * h0 * (si0 * Whi0) =

= 358*7,8*(55*690+25*650+20*300)-420*8*(65*650+20*470+15*275)

=358*7,8*60.200-420*8*55.775=

= -19.301.520lei/salariat Factorii de influenta in ordinea de substitutie sunt: nz, h, si, Whi.

1) influenta numarului mediu de zile lucrate (nz)

Wa(nz) = nz1 * h0 * (si0 * Whi0) - nz0 * h0 * (si0 * Whi0) =

= 358*8*(65*650+20*470+15*275)-420*8*(65*650+20*470+15*275)

=358*8*55.775-187.404.000

= -27.664.400

2) influenta duratei medii a unei zile de lucru (h)

Wa(h) = nz1 * h1 * (si0 * Whi0) - nz1 * h0 * (si0 * Whi0) =

= 358*7,8*55.775-358*8*55.775

=155.746.110-159.739.600

= -3.993.490

3) influenta structurii productiei (si)

Wa(si) = nz1 * h1 * (si1 * Whi0) - nz1 * h1 * (si0 * Whi0) =

= 358*7.8*(55*650+25*470+20*275)-358*7.8*55.775

=358*7.8*53.000-155.746.110

= -7.748.910

4) influenta productivitatii orare pe produse (Whi)

Wa(Whi) = nz1 * h1 * (si1 * Whi1) - nz1 * h1 * (si1 * Whi0) =

= 358*7,8*(55*690+25*650+20*300)-147.997.200

= 20.105.280

Verificare:

19.301.520 = -27.664.400-3.993.490-7.748.910+20.105.280Interpretarea rezultatelor:

Privita pe ansamblul perioadei analizate, productivitatea muncii a crescut datorita influentei productivitatii orare pe produse si a scazut sub influenta modificarii celorlalti factori si anume:numarul mediu de zile lucrate,durata medie a zilei de lucru, structura produciei.

Dinamica productivitatii muncii este per total in scadere fata de perioada anterioara, aspect negativ din punct de vedere economic. Sub influenta numarului mediu de zile lucrate, productivitatea a scazut,aspect negativ din punc de vedere economic

Cauze : - neasigurarea factorilor de munca,efectuarea de greve

-pierderea de timp de ordinul zilelor

-existenta unor absente nemotivate,existenta unor imbolnaviri

Sub influenta modificarii duratei medii a unei zile de lucru, productivitatea a scazut,aspect negativ.

Cauze : - organizare ineficienta a timpului de lucru;

- existenta unor pierderi de timp de ordinul orelor.

- scaderea duratei medii a zilei de lucru

Sub influenta structurii productiei, productivitatea a scazut,aspect negativ.

Cauze : - modificarea structurii cererii pe piata;

- modificarea structurii poductiei (insuficienta unor factori de productie);

- modificari ale profitabilitatii sortimentelor.

Sub influenta productivitatii orale pe produse, productivitatea a crescut,aspect pozitiv.

Cauze : - asigurarea cu materii prime de calitate;

- personal calificat - utilaje performante

Masuri propuse:

Asigurarea cu materii prime de calitate, utilate performante si personal calificat in mod corespunzator; Eliminarea pierderilor de timp Utilizarea cat mai eficienta a timpului de lucru;2.7. ANALIZA EFICIENTEI

.

Analiza eficientei utilizarii mijloacelor fixe se va realiza pe baza indicatorului sintetic de eficienta Productia fabricata la 1000 lei mijloace fixe.

(Qf 1000 )Mf = Qf / Mf * 1000 = (Tef * rh) / (Si + I - E) * 1000

Situatia de analiza a asigurarii si utilizarii mijloacelor fixe active la SC LUIGY COMIMPEX S.R.L se prezinta astfel:

Nr.crtIndicatoriPrelevariRealizari

1Productia fabricata (mii lei)987.9931.352.753

2Randamentul orar (mii lei/mas-ora)1,5341,869

3Valoarea de inventar a Mf la inceputul perioadei (mii lei)6.0006.000

4Fondul total de lucru efectiv (masini ore)629.896568.126

Situatia intrarilor de mijloace fixe active:

Nr.

Crt.Cod

MfData punerii in functiuneValoarea de inventar (mii lei)

PrevazutRealizatPrevazutRealizat

10302.0415.068001000

20515.0810.1013001100

30830.1020.1121002100

41206.1218.1215001400

Situatia iesirilor de mijloace fixe:

Nr.

Crt.Cod

MfData scoaterii din functiuneValoarea de inventar (mii lei)

PrevazutRealizatPrevazutRealizat

10111.0530.0412001400

20530.0820.10800800

30920.0920.1214001400

(Qf 1000 )Mf = Qf / Mf * 1000 = (Tef * rh) / (Si + I - E) * 1000

= (Teh * rh) / Si + (Vii*lfi) / 12 - (Vii*lnfi) / 12 * 1000

unde: Tef = timpul efectiv de functionare a Mf rh = randamentul mediu orar

Si = valoarea de inventar a Mf la inceputul perioadei

I = valoarea medie a intrarilor de Mf in cursul perioadei

E =valoarea medie a iesirilor de Mf in cursul perioadei

Vii = valoarea de intrare a Mf intrate sau iesite, pe categorii

lfi = nr. de luni de functionare a Mf, pe categorii, in cursul ex financiar

lnfi = nr. de luni de nefunctionare a Mf, pe categorii, in cursul ex.

I = (Vii * lfi) / 12

I0 = (800*9+1300*5+2100*3+1500*1)/12

=21.500/12

=1792 mii lei

I1 = (1000*7+1100*5+2100*3+1400*1)/12

=20.200/12

=1683 mii lei

E = (Vii*lnfi) / 12

E0 = (1200*8+800*5+1400*4)/12

=13800/12

=1150 mii lei

E1 = (1400*9+800*3+1400*1)/12

=16400/12

=1367 mii lei

Mf0 = 6.000+1.792-1.150

= 6.642Mf1 = 6.000+1.683-1.367

= 6.316Abaterea absoluta

(Qf 1000 )Mf = Qf1 / Mf1 * 1000 Qf0 / Mf 0* 1000

= 1.352.753/6.316*1000-987.993/6.642*1000

=214.180-148.750

=65.430 leiFactorii de influenta in ordinea de substitutie sunt:

1. Influenta modificarii valorii medii a Mf active

(Qf 1000 )Mf (Mf) = Qf0 / Mf1 * 1000 Qf0 / Mf 0* 1000 = 987.993/6.316*1000-987.993/6.642*1000

=156.430-148.750

=7.680 lei

1.1 Influenta modificarii valorii de inventar la inceputul perioadei

(Qf 1000 )Mf (Si) = (Tef0 * rh0) / (Si1 + I0 E0) * 1000 - (Tef0 * rh0) / (Si0 + I0 E0) * 1000

=987.993/6.642*1000-987.993/6.642*1000

=0 lei

1.2 Influenta modificarii valorii medii a intrarilor

(Qf 1000 )Mf (I)=(Tef0*rh0) / (Si1+I1E0) * 1000 - (Tef0*rh0) / (Si1+I0E0) * 1000

= 987.993/(6.000+1.683-1.150)*1000-987.993/6.642*1000

=987.993/6.533*1000-987.993/6.642*1000

=151.230-148.750

=2.480 lei

1.2.1 Influenta modificarii numarului de luni de functionare

(Qf 1000 )Mf (lfi)=(Tef0*rh0) / (Si1+(lfi1*Vii0/12)E0) * 1000 - (Tef0*rh0) / (Si1+I0E0) * 1000

=987.993/(6.000+1.683-1.150)*1000-148.750

=2.480 lei

1.2.2 Influenta modificarii valorii de inventar a intrarilor

(Qf 1000 )Mf (Vii)= (Tef0*rh0) / (Si1+I1E0) * 1000 (Tef0*rh0) / (Si1 + (lfi1 * Vii0 / 12)E0) * 1000 = 151.230-987.993/(6.000+1.683-1.150)*1000

=151.230-151.230

= 0 lei

1.3 Influenta modificarii valorii medii a iesirilor

(Qf 1000 )Mf (E) = (Tef0*rh0) / (Si1+I1E1)*1000 - (Tef0*rh0) / (Si1+I1E0)*1000 =987.993/(6.000+1.683-1.367)*1000-151.230

=987.993/6316*1000-151.230

=156.430-151.230

=5.200 lei

1.3.1 Influenta modificarii nr. lunilor de nefunctionare

(Qf 1000 )Mf (lnfi) = (Tef0*rh0) / (Si1+I1(lnfi1*Vii0/12))*1000 - (Tef0*rh0) / (Si1+I1E0) * 1000

=987.993/(6.000+1.683-(1200*9+800*3+1400*1/12))*1000-151.230

=987.993/6466*1000-151.230

=152.800-151.230

=1.570 lei

1.3.2 Influenta modificarii valorii de inventar a iesirilor

(Qf 1000 )Mf (lnfi) = (Tef0*rh0) / (Si1+I1E1)*1000 - (Tef0*rh0) / (Si1+I1(lnfi1*Vii0/12)*1000

=156.430-152.800

=3.630 lei

2. Influenta modificarii valorii productiei fabricate

(Qf 1000 )Mf (Qf) = Qf1 / Mf1 * 1000 Qf0 / Mf 1* 1000

=1.352.753/6.316*1000-987.993/6.316*1000

=214.180 -156.430

=57.750 lei

2.1 Influenta modificarii timpului total de functionare a utilajelor

(Qf 1000 )Mf(Tef)=(Tef1*rh0) / (Si1+I1E1)*1000 - (Tef0*rh0) / (Si1+I1E1)*1000

=568.126*1,534/6.316*1000-987.993/6.316*1000

=137.980-156.430

=-18.450 lei

2.2 Influenta modificarii randamentului orar

(Qf 1000 )Mf(rh)=(Tef1*rh1) / (Si1+I1E1)*1000 - (Tef1*rh0) / (Si1+I1E1)*1000

=1.352.753/6.316*1000-137.980

=214.180-137.980

=76.200 lei


Potrivit analizei reiese o crestere a eficientei utilizarii mijloacelor fixe active, ilustrata prin cresterea valorii productiei fabricate ce revine la 1000 lei valoare mijloace fixe cu 65.430 lei lei in perioada 1 fata de perioada 0.

Din influenta factorilor de pe treapta intai de descompunere, rezulta faptul ca acea crestere inregistrata se datoreaza in primul rand cresterii productiei fabricate si destinate vanzarii, dar si scaderii de valoare inregistrata de mijloacele fixe active, modificare pozitiva din punct de vedere economic, chiar daca a avut loc o usoara scaderea in valoarea mijloacelor fixe active. Dintre cauze am putea aminti:

- defectiuni ale unor mijloace fixe active;

- punerea in functiune a mijloacelor fixe cu intarziere - lipsa mijloacelor necesare remedierii defectiunilor;

- inexistenta personalului necesar pentru remedierea defectiunilor - lipsa cererii pe piata a produselor ce se realieaza cu ajutorul mjloacelor fixe active din dotarea unitatii.

In cea de-a doua treapta de descompunere, eficienta utilizarii mijloacelor fixe este influentata in sensul cresterii, pozitiv

Pe a treia treapta de descompunere intrarile de mijloace fixe au avut loc cu intarziere. Un lucru negativ, este si acela ca valoarea mijloacelor fixe care au intrat, care s-au realizat a fost mai mica decat ce s-a prevazut. Exista decalaje intre realizari si prevederi atat in ceea ce priveste aspectul termenelor de intrare si iesire din unitate, cat si cat si din punct de vedere structural valoric.Masuri propuse:

Inlaturarea decalajelor existente intre ce s-a realizat si ce s-a prevazut Imbunatatirea timpului de functionare al mijloacelor fixe Asigurarea mijloacelor fixe active necesare desfasurarii in conditii normale a activitatii Respectarea termenelor de punere si de scoatere din functiune a mijloacelor fixe active2.8 ANALIZA CHELTUIELILOR CU SALARIILE

Situatia de analiza a fondului de salarii si a cheltuielilor cu salariile la SC LUIGY COMIMPEX SRL se prezinta astfel:

IndicatoriPrevederiRealizari

Productia exprimata in pret de vanzare (mii lei)987.9931.352.753

Cifra de afaceri (mii lei)1.110.8391.420.739

Numar mediu de salariati (N)1012

Fondul de salarii anual (FS)129.132142.948

Cheltuieli cu personalul148.600176.389

Timp de lucru efectiv697.000650.300

Pe baza acestor informatii se va realiza:

1. Corelatia de eficienta, cu ajutorul indicelui de corelatie

Ic = Is / Iw

unde: Is = indicele salariului mediu

Iw = indicele productivitatii muncii

w = Qf / N w0 = 987.993/10

=98.793 mii lei/salariat

w1 = 1.352.753/12


Iw = w1 / w0 = 112.729/98.793 =1.14

s = FS / N s0 = 129.132/10


s1 = 142.948/12


Is = s1 / s0 = 11.912/12.913=0.92

Ic = 0,92/1,14=0,81

Salariul mediu a crescut mai lent decat productivitatea muncii.

2. Analiza factoriala a cheltuielilor cu salariile la 1000 lei cifra de afaceri

S1000 = Chs / CA * 1000 = (N*Chs) / (N*w) * 1000 = Chs * w*1000

Chs0 = Ch0 / N0 = 148.600/10=14.860 mii lei/salariat

Chs1 = Ch1 / N1 = 176.389/12=14.699,08 mii lei/salariat

w0 = CA0 / N0 = 1.110.839/10=111.083,90 mii lei/salariat

w1 = CA1 / N1 = 1.420.739/12=118.394,92 mii lei/salariat

Abaterea absoluta a cheltuielilor cu salariile

S1000 = Chs1 / w1 * 1000 Chs0 / w0 * 1000

=14.699,08/118.394.92*1000-14.860/111.083,90*1000

= 120-130= -10 lei

Factorii de influenta in ordinea de substitutie sunt: w, Chs.

1) influenta modificarii productivitatii medii a muncii

S1000 (w) = Chs0 / w1 * 1000 Chs0 / w0 * 1000 =

=14.860/118.394,92*1000-14.860/111.083,90*1000

=130-130=0 lei

2) influenta modificarii cheltuielilor salariale medii pe o pesoana

S1000 (Chs) = Chs1 / w1 * 1000 Chs0 / w1 * 1000 =

=14.699,08/118.394,92*1000-14.860/118.394,92*1000

=120-130= -10 lei

Verificare: -10= 0-10Interpretarea rezultatelor:

Privite in ansamblu cheltuielile cu salariile la 1000 lei cifra de afaceri au scazut de la o perioada la alta cu 10 lei. Sub influenta modificarii productivitatii medii a muncii, cheltuielile salariale au crescut, aspect pozitiv din punct de vedere economic.

Sub influenta modificarii cheltuielilor salariale medii pe o persoana, cheltuielile salariale au ramas constanteMasuri propuse:

Imbunatatirea nivelului productivitatii muncii, prin asigurarea tuturor conditiilor necesare;2.9. ANALIZA CHELTUIELILOR CU DOBANZILE BANCARE

In vederea realizarii analizei cheltuielilor cu dobanzile bancare la SC LUIGY COMIMPEX S.R.L vom utiliza urmatorii indicatori:


CA987.9931.352.753

Cpm650.532,10390.698,58

I6.826,1324.963,20

D354892

unde: Cpm = capital permanent;

I = imprumuturi pe termen mediu si lung;

D = cheltuieli cu dobanzile.

Indicatorul utilizat in cazul acestei analize este Cheltuieli cu dobanzi la 1000 lei cifra de afaceri.

DCA1000 = D / CA * 1000 = (Cpm*I/Cpm*D/I) / CA * 1000 =

= (Cpm * Ki * rd) / CA * 1000 = ecpm * Ki * rd * 1000ecpm = Cpm / CA = eficienta cu care este utilizat capitalul permanent;

ecpm0 = 650.532,10/987.993

=0,66

ecpm1 = 390.698,58/1.352.753

=0,29

Ki = I / Cpm = cota de participare a imprumuturilor la formarea capitalului permanent

Ki0 = 6.826,13/650.532,10

=0,01

Ki1 = 24.963,20/390.698,58

=0,06rd = D / I = rata medie a dobanzii bancare

rd0 = 354/6.826,13

=0,05

rd1 = 892/24.963,20

=0,04

Abaterea absoluta a cheltuielilor cu dobanzile:

DCA1000 = ecpm1*Ki1*rd1*1000 ecpm0*Ki0*rd0*1000 =

=0,29*0,06*0,04*1000-0,66*0,01*0,05*1000

=0,696-0,330 =0.366

Factorii de influenta in ordinea de substitutie sunt: ecpm, Ki, rd.

1) influenta modificarii eficientei utilizarii capitalului permanent (ecpm)

DCA1000 = ecpm1*Ki0*rd0*1000 ecpm0*Ki0*rd0*1000 =0,29*0,01*0,05*1000-0,66*0,01*0,05*1000

=0,145-0,330

= -0,185

2) influenta modificarii cotei de participare a imprumuturilor (Ki)

DCA1000 = ecpm1*Ki1*rd0*1000 ecpm1*Ki0*rd0*1000 =0,29*0,06*0,05*1000-0,29*0,01*0,05*1000

=0,870-0,145

=0,725

3) influenta modificarii ratei medii a dobanzii (rd)

DCA1000 = ecpm1*Ki1*rd1*1000 ecpm1*Ki1*rd0*1000 =

=0,29*0,06*0,04*1000-0,29*0,06*0,05-1000

=0,696-0,870

= -0,174

Verificare: -0,366= -0,185+0,725-0,174Interpretarea rezultatelor:

Dinamica cheltuielilor cu dobanzile la 1000 lei cifra de afaceri este per total in scadere fata de perioada anterioara, aspect pozitiv din punct de vedere economic. Sub influenta eficientei utilizarii capitalului permanent, cheltuielile cu dobanzile au scazut de la o perioada la alta, aspect pozitiv din punct de vedere economic.

Cauze : - o mare parte din activ participa la formarea cifrei de afaceri.

Sub influenta modificarii cotei de participare a imprumuturilor, DCA1000 a crescut, aspect negativ.

Cauze : - existenta insuficienta a surselor de finantare;

- trezoreria este una negativa, firma avand imprumuturi;

- obiectiv de investitii.

Sub influenta ratei medii a dobanzii, DCA1000 a ramas constanta, rata medie a dobanzii nesuferind modificari de la o perioada la alta.

Cauze : - existenta unei inflatii controlate.Masuri propuse:

obtinerea unor credite cu costuri mai reduse; scaderea gradului de dependenta a unitatii fata de societatile bancare; utilizarea intr-o masura cat mai mare a activelor societatii la formarea cifrei de afaceri.2.10.ANALIZA PROFITULUI BRUT

Rezultatul brut (profitul brut) al exercitiului expima in marimi absolute rentabilitatea aferenta activitatii firmei, dupa deducerea cheltuielilor totale din veniturile totale aferente unui exercitiu financiar.

Analiza factoriala a rezultatelor isi propune stabilirea factorilor care influenteaza rezultatul si a marimii influentelor acestor factori, in vederea identificarii cauzelor generatoare de pierderi si a luarii de masuri corespunzatoare in acest sens.

Pentru realizarea analizei factoriale a rezultatului firmei se dau urmatoarele date:

Indicatorii (mii lei)PrevederiRealizari

Cifra de afaceri (CA)987.9931.352.753

Capitaluri permanente (Cpm)650.532,10390.698,58

Rezultatul brut al exercitiului profit (Prb)430-2973

Prb = Cpm * CA / Cpm * Prb / CA = Cpm * vrCpm * rvvrCpm = CA / Cpm = viteze de rotatie a capitalurilor permanente

vrCpm0 = CA0 / Cpm0 = 987.993/650.532,10

= 1,52

vrCpm1 = CA1 / Cpm1 =1.352.753/390.698,58

=3,46

rv = Prb / CA = rata rentabilitatii vanzarilor(rata marjei comerciale brute)

rv0 = Prb0 / CA0 = 430/987.993

=0,001

rv1 = Prb1 / CA1 = -2973/1.352.753

= -0,002

Abaterea absoluta a rezultatului:

Prb = Prb1 Prb0 = Cpm1 * vrCpm1 * rv1 - Cpm0 * vrCpm0 * rv0 =

=390.698,58*3,46*(-0,002)-650.532,10*1,52*0,001

= -2.703,634-988,809

= -3.692,443 leiFactorii de influenta in ordinea de substitutie sunt: Cpm, vrCpm, rv.

1) influenta modificarii capitalului permanent

Prb (Cpm) = Cpm1 * vrCpm0 * rv0 - Cpm0 * vrCpm0 * rv0 =

=390.698,58*1,52*0,001-650.532,10*1,52*0,001

=593,862-988,809

= -394,947 lei2) influenta modificarii vitezei de rotatie a capitalului permanent

Prb (vrCpm) = Cpm1 * vrCpm1 * rv0 - Cpm1 * vrCpm0 * rv0 =

=390.698,58*3,46*0,001-390.698,58*1,52*0,001

= 1.351,817-593,862=757,955 lei

3) influenta modificarii ratei rentabilitatii vanzarilor

Prb (rv) = Cpm1 * vrCpm1 * rv1 - Cpm1 * vrCpm1 * rv0 =

=390.698,58*3,46*(-0,002)-390.698,58*3,46*0,001 = -2.703,637-1.351,817

= -4.055,454 leiVerificare: -3.692,443= -394,947+757,955-4.055,454Interpretarea rezultatelor:

In perioada analizata rezultatul societatii este in perioada 0 profit,iar in perioada 1 pierdere.In urma analizei efectuate s-a constatat o scadere a profitului brut in perioada curenta cu 3.692,44 lei fata de perioada anterioara.

Sub influenta modificarii capitalurilor permanente, Prb a crescut, aspect pozitiv din punct de vedere economic

Cauze : - a crescut eficienta utilizarii capitalurilor permante.

Sub influenta modificarii vitezei de rotatie a capitalurilor permanente, Prb a scazut,aspect negativ Sub influenta modificarii ratei rentabilitatii vanzarilor, Prb a scazut, aspect negativ

Cauze : - scaderea volumului vanzarilor

- cresterea costurilor de productie;

Masuri propuse:

sporirea ratei rentabilitatii vanzarilor prin: cresterea volumului fizic al vanzarilor, reducerea costurilor, cresterea preturilor bazata pe o imbunatatire a calitatii produselor. sporirea vanzarilor la sortimentele care au o rentabilitate unitara mai mare decat cea medie inregistrata. optimizarea structurii capitalurilor permanente.2.11.ANALIZA RENTABILITATII ECONOMICE

Rata rentabilitatii este o marime relativa care exprima gradul in care

capitalul aduce realizarea de profit. Principalii indicatori prin care se poate analiza rata rentabilitatii sunt:

-Rata rentabilitatii economice

-Rata rentabilitatii financiare

-Rata rentabilitatii comerciale

-Rata rentabilitatii resurselor consumate

Rata rentabiliattii economice masoara performanta activului total sau gradul de valorificare a capitalurilor investite / capitalurilor permanente, exprimand lei profit brut obtinuti la 100 lei activ total, capital investit sau permanent, independent de modul de finantare a capitalului.

Pentru analiza factoriala a modificarii ratei rentabilitatii economice se dau datele:



Capitaluri permanente (Cpm)650.532,10390.698,58

Rezultatul brut al exercitiului (Pb)430-2973

re = (CA / Cpm) * (Pb / CA) * 100

Abaterea absoluta a rentabilitatii economice:

re = (CA1 / Cpm1) * (Pb1 / CA1) * 100 - (CA0 / Cpm0) * (Pb0 / CA0) * 100 =

= 1.352.753/390.698,58*(-2973)/1.352.753*100-987.993 / 650.532,10 * 430 / 987.993 *100

=3,46*(-0,2)-15,19*0,04

= -0,69-0,61

= - 1,30%

Factorii de influenta in ordinea de substitutie sunt: CA / Cpm; Pb / CA.

1) influenta modificarii vitezei de rotatie a capitalului permanent

CA / Cpm - reprezinta viteza de rotatie a capitalului permanent

re (CA/Cpm) = ((CA1 / Cpm1) (CA0 / Cpm0)) * (Pb0 / CA0) * 100

= 1.352.753/390.698,58-987.993/650.532,10*430/987.993*100

=3,46-1,52*0,04

= 3,40%

2) influenta modificarii ratei rentabilitatii comerciale

Pb / CA reprezinta rata rentabilitatii comerciale

re (Pb/CA) = (CA1 / Cpm1) * ((Pb1 / CA1) (Pb0 / CA0)) * 100 =

=1.352.753/390.698,58*(-2973)/1.352.753-430/987.993*100

=3,46*(-0,002)-0,04

= -0,007-0,04

= -0,047 %


Rata rentabilitatii economice scade,efect negativ din punct de vedere economic. Aceasta scadere inregistrata este influentata de modificarea in sens negativ a ratei rentabilitatii comerciale. Chiar daca viteza de rotatie a capitalului permanent a inregistrat o crestere de la o perioada la alta, aceasta nu a fost suficienta pentru a influenta rata rentabilitatii economice, valoarea cu care a crescut fiin mai mica in comparatie cu scaderea inregistrata de celalalt indicator.

Sub influenta modificarii vitezei de rotatie a capitalului permanent, rata rentabilitatii economice a crescut, aspect pozitiv.

Cauze : - reducerea duratei si a costurilor investitiilor in curs de executie;

- reducerea stocurilor de materii prime, materiale, produse finite;

Sub influenta modificarii ratei rentabilitatii comerciale, rata rentabilitatii economice a scazut, aspect considerat negativ. Cauze : - reducerea volumului fizic al vanzarilor;

- cresterea costurilor;

- modificarea structurii productiei in sensul cresterii ponderii produselor cu rata rentabilitatii unitare mai mica decat nivelul mediu.

Masuri propuse:

accelerarea vitezei de rotatie a capitalului permanent prin: optimizarea structurii capitalurilor, cresterea ponderilor imobilizarilor fixe active, reducerea nivelului creantelor si a duratei medii de incasare a acestora; sporirea ratei rentabilitatii comerciale prin: cresterea volumului fizic al vanzarilor, reducerea costurilor, cresterea preturilor bazata pe o imbunatatire a calitatii produselor.2.12.ANALIZA RENTABILITATII FINANCIARE

Rata rentabilitatii financiare reprezinta capacitatea intreprinderii de a degaja profit net prin capitalurile proprii angajate in desfasurarea activitatii, reprezentand un indicator prin prisma caruia posesorii de capital apreciaza eficienta investiilor lor, respectiv oportunitatea mentinerii acestora.

Analiza factoriala a modificarii ratei rentabilitatii financiare necesita cunoasterea unrmatoarelor date:



Capitaluri proprii (Cpr)650.532,10390.698,58

Rezultatul net al exercitiului (Pn)-1.213-4.528

rf = (CA / Cpr) * (Pn / CA) * 100

Abaterea absoluta a rentabilitatii financiare:

rf = (CA1 / Cpr1) * (Pn1 / CA1) * 100 - (CA0 / Cpr0) * (Pn0 / CA0) * 100 = 1.352.753/390.698,58*(-1.213)/1.352.753*100-987.993/650.532,10* (-4.528) / 987.993*100

=3,46*(-0,09)-1,52*(-0,46)

= - 0,31+0,69

= 0,38%

Factorii de influenta in ordinea de substitutie sunt: CA / Cpr; Pn / CA.

1) influenta modificarii vitezei de rotatie a capitalului propriu

CA / Cpr - reprezinta viteza de rotatie a capitalului propriu

rf (CA/Cpr) = ((CA1 / Cpr1) (CA0 / Cpr0)) * (Pn0 / CA0) * 100 =3,46+0,69

=4,15%2) influenta modificarii ratei marjei nete

Pb / CA reprezinta rata marjei nete

rf (Pn/CA) = (CA1 / Cpr1) * ((Pn1 / CA1) (Pn0 / CA0)) * 100 =3,46*(-0,0009)+0,0046

= 0,0016%


Din analiza realizata se constata o crestere a ratei rentabilitatii financiare, efect pozitiv din punct de vedere economic.

Sub influenta modificarii vitezei de rotatie a capitalului propriu, rata rentabilitatii financiare a crescut, aspect pozitiv

Cauze : - sporirea eficientei utilizarii capitalurilor proprii;

Sub influenta modificarii ratei marjei nete, rata rentabilitatii financiare a crescut, aspect negativ.

Cauze : - cresterea volumului vanzarilor;

Masuri propuse:

cresterea cifrei de afaceri intr-un ritm superior modificarii capitalurilor proprii sau altfel spun fructificarea superioara a capitalului propriu;

sporirea rentabilitatii comerciale prin:reducerea cheltuielilor de exploatare, cresterea volumului vanzarilor, folosirea unui regim favorabil de calcul al amortizarii si provizioanelor.

CONCLUZIILE ANALIZEI FINANCIARE

PUNCTE TARI

1. Durata de incasare a ceantelor este mai mica decat durata de achitare a furnizorilor, firma inregistrand un excedent de trezorerie, datorita faptului ca incasarile se realizeaza in numerar, clientii fiind persoane fizice, populatia.

2. Echilibru financiar pe termen scurt reflectat de nevoia de fond de rulment.

PUNCTE SLABE

1. Lipsa autonomiei financiare.

2. Lichiditate redusa.

3. Dezechilibru financiar pe termen lung datorita fondului de rulment scazut.

4. Lipsa rentabilitatii financiare5. Situarea intr-o zona nefavorabila financiar, aflandu-se in prag de faliment.

6. Involutia financiara, prin faptul ca anul 2006 s-a incheiat cu profit, iar anul 2007 cu pierdere.

7. Gradul de indatorare mare.

MASURI PROPUSE 1. Reducerea gradului de indatorare si incercarea de autofinantare

2. Imbunatatirea procesului de productie prin utilizarea de mijloace fixe adecvate,angajarea de personal calificat, imbunatatirea procesului de aprovizionare cu materii prime, materiale, efectul final al acestor activitati fiind imbunatatirea calitatii produselor fabricate

3. Perfec2.3.5 ANALIZA RENtABILITATII

2.3.5.1 Rata de rentabilitate economica buta

REB = x 100

Cap. investit = Active imobilizate brute + NFR + Disponibilitati banesti

Cap. investit0 = 2176 + (-21200) + 413 = -18611

Cap. investit1 = 1256 + (- 24730 ) + 334 = -23140

REB0 = x 100 = - 0.10%

REB1 = x 100 = 0.07%

Rata de rentabilitate este negativa in 2006, indicand dificultatea societatii, iar in 2007 creste foarte putin, dar este departe de nivelul inflatiei.

2.3.5.2 Rata rentabilitatii nete

REN = x 100

Societatea este in pierdere,iar calcului acestei rate nu se justifica.2.3.5.3 Rata rentabilitatii financiare

Rf = x 100

Societatea este in pierdere, calculul acestei rate nu se justifica.

PAGE 8

_1275911493.unknown

_1275912542.unknown

_1275912902.unknown

_1275913149.unknown

_1275913459.unknown

_1275913563.unknown

_1275913865.unknown

_1275913892.unknown

_1275913602.unknown

_1275913532.unknown

_1275913194.unknown

_1275912998.unknown

_1275913063.unknown

_1275912980.unknown

_1275912675.unknown

_1275912733.unknown

_1275912847.unknown

_1275912711.unknown

_1275912652.unknown

_1275912118.unknown

_1275912405.unknown

_1275912475.unknown

_1275912335.unknown

_1275911572.unknown

_1275912100.unknown

_1275911547.unknown

_1231422216.unknown

_1231491944.unknown

_1275911188.unknown

_1275911454.unknown

_1231493521.unknown

_1231495553.unknown

_1231496306.unknown

_1231494319.unknown

_1231492556.unknown

_1231425024.unknown

_1231426202.unknown

_1231423950.unknown

_1231417915.unknown

_1231420160.unknown

_1231420921.unknown

_1231421702.unknown

_1231418881.unknown

_1231416612.unknown

Analiza Economico-Financiara - SC Adonai SRL

Documents

Transcript of Analiza Economico-Financiara - SC Adonai SRL