Analiza economico financiara 2 curs

97
1

Transcript of Analiza economico financiara 2 curs

Page 1: Analiza economico financiara 2 curs

1

Page 2: Analiza economico financiara 2 curs

2

CUPRINS Introducere ...........................................................................................................................................4 1. Unitatea de învăŃare 1 ANALIZA POTENłIALULUI INTERN AL AGENTULUI ECONOMIC – ANALIZA GESTIUNII RESURSELOR UMANE....................................................5

1.1. Analiza cantitativă a forŃei de muncă ...................................................................................5 1.2. Analiza structurală a forŃei de muncă...................................................................................5 1.3. Analiza calitativă a forŃei de muncă .....................................................................................6 1.4. Analiza mobilităŃii forŃei de muncă......................................................................................6 1.5. Analiza stabilităŃii forŃei de muncă ......................................................................................7 1.6. Analiza utilizării factorului uman ........................................................................................8

1.6.1. Analiza utilizării extensive a factorului uman..............................................................8 1.6.2. Analiza utilizării intensive a factorului uman ............................................................10 1.6.2.1. Analiza productivităŃii muncii................................................................................10 1.6.2.2. Analiza profitului pe salariat ..................................................................................16

2. Unitatea de învăŃare 2 ANALIZA POTENłIALULUI INTERN AL AGENTULUI ECONOMIC – ANALIZA GESTIUNII MIJLOACELOR FIXE, ANALIZA GESTIUNII STOCURILOR...................................................................................................................................21

2.1. Analiza gestiunii mijloacelor fixe ......................................................................................21 2.1.1 Analiza dinamicii mijloacelor fixe.............................................................................21 2.1.2 Analiza stării şi structurii mijloacelor fixe.................................................................22 2.1.3 Analiza utilizării imobilizărilor corporale (mijloacelor fixe).....................................23

2.2. Analiza gestiunii stocurilor ................................................................................................26 2.2.1. Analiza dinamicii stocurilor .......................................................................................26 2.2.2. Analiza structurii stocurilor........................................................................................27 2.2.3. Analiza utilizării resurselor materiale ........................................................................27

3. Unitatea de învăŃare 3 ANALIZA CHELTUIELILOR DIN ACTIVITATEA ÎNTREPRINDERII – ABORDAREA SISTEMICĂ A CHELTUIELILOR, STRUCTURĂ, DINAMICĂ, ANALIZA-DIAGNOSTIC A CHELTUIELILOR LA 1000 LEI CIFRĂ DE AFACERI, ANALIZA DIFERITELOR CATEGORII DE CHELTUIELI – VARIABILE, FIXE...30

3.1. Analiza cheltuielilor aferente veniturilor totale ale întreprinderii......................................31 3.1.1. Analiza dinamicii şi structurii cheltuielilor aferente veniturilor totale ......................31 3.1.2. Analiza factorială a cheltuielilor la 1000 lei venituri totale .......................................33

3.2. Analiza cheltuielilor de exploatare.....................................................................................36 3.2.1. Analiza dinamicii şi structurii cheltuielilor de exploatare .........................................37 3.2.2. Analiza factorială a cheltuielilor de exploatare la 1000 lei venituri din exploatare...37 3.2.3. Analiza factorială a cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri .....................................39

3.3. Analiza diagnostic a cheltuielilor variabile........................................................................43 3.3.1. Delimitarea cheltuielilor variabile..............................................................................43 3.3.2. Analiza factorială a cheltuielilor variabile la 1000 lei cifră de afaceri ......................44

3.4. Analiza diagnostic a cheltuielilor fixe................................................................................46 3.4.1. Delimitarea cheltuielilor fixe .....................................................................................46 3.4.2. Analiza factorială a cheltuielilor fixe la 1000 lei cifră de afaceri ..............................48

4. Unitatea de învăŃare 4 ANALIZA CHELTUIELILOR MATERIALE, SALARIALE, CU DOBÂNZILE ŞI UTILIZAREA ACESTEIA ÎN DIAGNOSTICAREA ACTIVITĂłII FIRMEI, ANALIZA COSTULUI PE PRODUS...............................................................................................52

4.1. Analiza cheltuielilor materiale ...........................................................................................52 4.1.1. Analiza cheltuielilor cu materialele............................................................................52 4.1.2. Analiza cheltuielilor cu amortizarea .........................................................................55

4.2. Analiza cheltuielilor cu personalul.....................................................................................58 4.2.1. Analiza factorială a cheltuielilor cu salariile..............................................................59

Page 3: Analiza economico financiara 2 curs

3

4.2.2. Analiza corelaŃiei dintre dinamica productivităŃii muncii şi dinamica salariului mediu 61

4.3. Analiza cheltuielilor cu dobânzile......................................................................................65 5. Unitatea de învăŃare 5 ANALIZA POZIłIEI FINANCIARE A ÎNTREPRINDERII – ANALIZA STRUCTURII PATRIMONIALE, ANALIZA CORELA łIEI DINTRE FONDUL DE RULMENT, NEVOIA DE FOND DE RULMENT ŞI TREZORERIA NETĂ ................................69

5.1. BilanŃul – suport al analizei financiare...............................................................................69 5.1.1. BilanŃul patrimonial (financiar)..................................................................................69 5.1.2. BilanŃul funcŃional......................................................................................................70

5.2. Analiza structurii patrimoniale a întreprinderii ..................................................................71 5.2.1. Analiza structurii activului .........................................................................................71 5.2.2. Analiza structurii surselor de finanŃare ......................................................................72

5.3. Analiza activului net...........................................................................................................74 5.4. Analiza corelaŃiei dintre fondul de rulment, nevoia de fond de rulment şi trezoreria netă 74

6. Unitatea de învăŃare 6 ANALIZA CORELAłIEI DINTRE CREANłE ŞI OBLIGAłII, ANALIZA LICHIDIT ĂłII ŞI SOLVABILITĂłII, ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR, ANALIZA VITEZEI DE ROTAłIE A ACTIVELOR CIRCULANTE ...........................................80

6.1. Analiza corelaŃiei dintre creanŃe şi obligaŃii.......................................................................80 6.2. Analiza lichidităŃii şi solvabilităŃii .....................................................................................81

6.2.1. Analiza lichidităŃii ......................................................................................................81 6.2.2. Analiza solvabilităŃii ..................................................................................................82

6.3. Analiza echilibrului financiar.............................................................................................83 6.4. Analiza vitezei de rotaŃie a activelor circulante .................................................................86

7. Unitatea de învăŃare 7 ANALIZA FLUXURILOR DE TREZORERIE A FIRMEI – STRUCTURĂ, DINAMICĂ, CALCULUL ŞI ANALIZA RATELOR FINANCIARE SPECIFICE 89 Lucrări de verificare ...........................................................................................................................94

Page 4: Analiza economico financiara 2 curs

4

Introducere Bine aŃi venit în marea familie a studenŃilor din Academia de Studii Economice!

Cursul de “Analiză economico-financiară II” se adresează studenŃilor înscrişi la programul

de studiu ID, organizat de facultatea Contabilitate şi Informatică de Gestiune şi face parte din planul de învăŃământ aferent anului III, semestrul II.

ÎŃi propunem, stimate student, să trecem în revistă care sunt obiectivele principale ale

acestui curs, concretizate în competenŃele pe care tu le vei dobândi după parcurgerea şi asimilarea lui:

� vei fi familiarizat cu posibilităŃile de utilizare ale informaŃiilor oferite de către analiza economico-financiară în cadrul organizaŃiei moderne;

� vei fi capabil să analizezi diverşii indicatori şi opŃiunile legate de managementul organizaŃiei, generate sistemul de indicatori utilizaŃi;

� vei putea interpreta şi relaŃiona efectele produse la nivelul organizaŃiei, ca urmare a schimbării factorilor interni sau externi întreprinderii. Cursul „Analiză economico-financiară I” este structurat pe şase unităŃi de învăŃare

(capitole), fiecare dintre acestea cuprinzând teste de verificare, pe care tu le vei transmite tutorelui care Ńi-a fost alocat.

Pentru a parcurge mai uşor următorul material am să-Ńi prezint simbolistica utilizată:

Obiective:

-

ÎŃi prezintă obiectivele unităŃii de învăŃare

-

ÎŃi prezintă definiŃia termenilor utilizaŃi

Test de autoevaluare – ScrieŃi …

-

ÎŃi solicită răspunsul la teste de autoevaluare pentru care vei găsi răspunsul la sfârşitul fiecărei unităŃi de învăŃare

- ÎŃi prezintă prin exemple noŃiuni, concepte, indicatori etc.

AplicaŃie privind analiza …

- ÎŃi prezintă o aplicaŃie practică privind problematica studiată

Răspunsuri la testele de autoevaluare -

ÎŃi prezintă răspunsul la teste de autoevaluare din cadrul fiecărei unităŃi de învăŃare

Bibliografia unit ăŃii de învăŃare -

ÎŃi prezintă reperele bibliografice ale unităŃii de învăŃare

Lucrare de verificare nr. … -

Reprezintă lucrarea de verificare pe care o vei rezolva şi trimite profesorului

Exemplu: analiza cifrei de afaceri…

� Analiza economico - financiară ….. Defini Ńie:

Page 5: Analiza economico financiara 2 curs

Unitatea de învăŃare 1 ANALIZA POTENłIALULUI INTERN AL AGENTULUI ECONOMIC…..

5

1. Unitatea de învăŃare 1 ANALIZA POTEN łIALULUI INTERN AL AGENTULUI ECONOMIC – ANALIZA GESTIUNII RESURSELOR UMANE

Obiective:

� veŃi dobândi cunoştinŃele necesare pentru analiza resurselor umane şi identificarea direcŃiilor de acŃiune pentru creşterea eficienŃei economice a întreprinderii;

� veŃi evaluarea calitatea resurselor umane, ca sursă de performanŃă; � veŃi identifica direcŃiile de acŃiune pentru utilizarea eficientă a resurselor umane existente la

nivel de întreprindere

1.1. Analiza cantitativă a forŃei de muncă

Factorul uman poate fi evidenŃiat prin analiza pe planurile cantitativ, structural şi calitativ, precum şi din punct de vedere al mobilităŃii, stabilităŃii şi utilizării lui.

Din punct de vedere cantitativ, munca trebuie analizată în primul rând în legătură cu populaŃia, cu factorul demografic în general. Indicatorii utilizaŃi în analiza cantitativă a forŃei de muncă sunt:

• numărul maxim de salariaŃi adică limita superioară în care se poate înscrie firma stabilită în funcŃie de volumul de activitate şi de productivitatea medie a muncii;

• numărul mediu de salariaŃi se calculează ca o medie aritmetică simplă a efectivului zilnic de salariaŃi;

• numărul mediu de personal - la indicatorul de mai sus se adaugă şi persoanele angajate cu contract de prestări servicii, colaborare, convenŃie.

• numărul de salariaŃi la un moment dat cuprinde toŃi salariaŃii angajaŃi cu contracte individuale de muncă, pe durată determinată sau nedeterminată (inclusiv persoanele aflate în concedii medicale, concedii de maternitate, pentru îngrijirea copilului bolnav, pentru creşterea copilului până la doi ani, în concedii de odihnă, în concedii fără plată, în greve, învoiŃi etc.), existenŃi la un moment dat (începutul sau sfârşitul anului).

• numărul de personal la un moment dat include, pe lângă salariaŃi, şi persoanele cu contract de prestări servicii, colaborare, convenŃie.

1.2. Analiza structurală a forŃei de muncă

Din punct de vedere structural, potenŃialul uman poate fi grupat cu ajutorul următoarelor

criterii: 1. după vârstă (sub 25 ani, 26-35 ani, 36-45 ani, 46-55 ani, peste 55 ani);

DefiniŃie ForŃa de muncă este o activitate specific umană – fizică şi/sau intelectuală, simplă şi/sau complexă, indiferent de cadrul instituŃional în care aceasta are loc – prin care oamenii îşi folosesc aptitudinile, cunoştinŃele şi experienŃele, ajutându-se în acest scop de unelte şi instrumente corespunzătoare, mobilul ei fiind asigurarea bunurilor necesare satisfacerii nevoilor lor imediate şi de perspectivă.

Page 6: Analiza economico financiara 2 curs

Unitatea de învăŃare 1 ANALIZA POTENłIALULUI INTERN AL AGENTULUI ECONOMIC…..

6

2. după vechimea în întreprindere (sub 1 an, 2-5 ani, 5-10 ani,....); 3. după sex (masculin, feminin); 4. după pregătirea profesională:

- muncitori (calificaŃi, necalificaŃi); - personal de specialitate (studii medii, superioare); - personal tehnic-administrativ (studii medii, superioare); - personal de conducere;

• după funcŃiile întreprinderii (cercetare-dezvoltare, producŃie, comercială, personal, financiar-contabilă).

1.3. Analiza calitativă a forŃei de muncă

Calitatea factorului muncă se află în strânsă relaŃie de dependenŃă atât cu nivelul de cultură generală şi instruire profesională, cât şi cu nivelul de dezvoltare economică a Ńării.

Am asistat treptat la trecerea de la efortul fizic preponderent la afirmarea tot mai puternică a eforturilor intelectuale. Locul şi rolul omului în economie s-a schimbat radical prin modernizarea, automatizarea, informatizarea producŃiei, munca creativă devenind astfel factorul determinant al vieŃii economice. Indicatorii specifici analizei calitative a forŃei de muncă sunt:

• Coeficientul mediu de calificare a forŃei de muncă -

=

=

×=

n

1ii

n

1iii

N

KNKm

unde: Ni = număr de muncitori pe fiecare categorie de calificare;

K i = categoria de calificare (1→7).

• Coeficientul mediu de complexitate a lucrărilor executate -

=

=

×=

n

1ii

n

1iii

V

KVKt

unde: V i = volumul lucrărilor pe categorii de complexitate;

K i = categoria de complexitate a lucrării (1→7).

Din compararea celor doi coeficienŃi medii pot rezulta următoarele situaŃii:

- mK < tK , când există lucrări de categorii superioare, efectuate de muncitori cu calificare

inferioară, fiind afectată calitatea produselor obŃinute, în mod indirect influenŃând asupra valorii produselor şi asupra profitului;

- mK > tK , când există lucrări de complexitate inferioară şi sunt executate de muncitori cu un

grad de calificare superioară, ceea ce reflectă o folosire incompletă a calificării forŃei de muncă, cu consecinŃe negative asupra costurilor şi profitului întreprinderii.

1.4. Analiza mobilităŃii for Ńei de muncă

Indicatorii mobilităŃii forŃei de muncă sunt compuşi din: • indicatorii circulaŃiei forŃei de muncă;

Page 7: Analiza economico financiara 2 curs

Unitatea de învăŃare 1 ANALIZA POTENłIALULUI INTERN AL AGENTULUI ECONOMIC…..

7

• indicatorii fluctuaŃiei forŃei de muncă. CirculaŃia forŃei de muncă reprezintă mişcarea personalului din cauze normale (transfer,

boală, pensionare, deces, invaliditate, studii, obligaŃii cetăŃeneşti etc.). Indicatorii circulaŃiei forŃei de muncă cuprind:

• coeficientul mediu al intrărilor de personal - PN

ICi =

unde:

I = total intrări de personal în cursul perioadei;

Np = numărul mediu de personal.

• coeficientul mediu al ieşirilor de personal - PN

ECe=

unde:

E = total ieşiri de personal (din cauze normale) în cursul perioadei.

• coeficientul mediu al mişcării totale - PN

EICm

+=

FluctuaŃia forŃei de muncă se referă la ieşirile din întreprindere fără aprobarea conducerii sau prin desfacerea contractului de muncă, ca urmare a încălcării prevederilor contractului de muncă. FluctuaŃia forŃei de muncă se caracterizează cu ajutorul coeficientului fluctuaŃiei forŃei de muncă

(Cf): P

N

N

ECf =

unde:

EN = total ieşiri de personal din motive nejustificate, în cursul perioadei.

1.5. Analiza stabilităŃii for Ńei de muncă

Sistemul de indicatori utilizaŃi în analiza stabilităŃii forŃei de muncă cuprinde:

• Ponderea vechimii în unitatea analizată în total vechime în muncă (Vt):

100T

tVt ×=

∑∑ ,

unde: Σ t = vechimea (exprimată în ani) a fiecărui lucrător din întreprinderea analizată;

Σ T = vechimea totală (exprimată în ani) a fiecărui lucrător.

Valoarea maximă a coeficientului trebuie să fie 1 fapt ce indică o stabilitate foarte bună.

• Vechimea medie în aceeaşi unitate (Vm) se calculează ca medie aritmetică ponderată în funcŃie de vechimea în ani a muncitorilor din unitate şi numărul salariaŃilor având aceeaşi vechime:

Vm= ( )∑∑ ⋅

Ni

tiNi,

unde:

Ni = numărul de angajaŃi cu vechimea „ti”;

Page 8: Analiza economico financiara 2 curs

Unitatea de învăŃare 1 ANALIZA POTENłIALULUI INTERN AL AGENTULUI ECONOMIC…..

8

ti = numărul de ani vechime

1.6. Analiza utilizării factorului uman

Utilizarea forŃei de muncă poate fi analizată din mai multe puncte de vedere: • din punct de vedere extensiv, caz în care se urmăreşte utilizarea timpului de muncă; • din punct de vedere intensiv, caz în care se au în vedere indicatorii ce reflectă eficienŃa utilizării

forŃei de muncă • din punct de vedere al costului utilizării factorului uman.

1.6.1. Analiza utilizării extensive a factorului uman

Aprecierea utilizării extensive a factorului uman de care dispune o societate comercială presupune analiza şi diagnosticul folosirii timpului de muncă.

Principalele categorii noŃionale corespunzătoare timpului de muncă sunt1: • fondul de timp calendaristic (TC) determinat prin multiplicarea numărului mediu de salariaŃi cu

numărul de zile calendaristice ale perioadei luate în considerare; • fondul de timp maxim disponibil (TMD) obŃinut prin deducerea din valoarea fondului de timp

calendaristic a fondului de timp corespunzător zilelor libere de la finele săptămânii, a sărbătorilor legale şi respectiv a numărului de zile de concedii de odihnă;

• timpul efectiv lucrat (TL) se referă la timpul de muncă utilizat de către salariaŃi în scopul desfăşurării activităŃii profesionale;

• timpul nelucrat din cauze justificate (TNJ) cum ar fi timpul afectat concediilor medicale, concediilor pentru creşterea şi îngrijirea copilului, zilele libere acordate pentru evenimente deosebite din viaŃa angajatului (căsătorie, deces în familie, etc.), opriri accidentale ale proceselor productive (pene de curent, etc.)

• timpul nelucrat din cauze nejustificate (TNN) respectiv timpul de muncă nerenumerat generat de absenŃe nemotivate, greve, concedii fără plată.

Analiza statică şi dinamică a timpului de muncă implică utilizarea următorului sistem de

indicatori: a) gradul de utilizare a fondului de timp calendaristic (GTC):

100×=ticcalendaristimpdeFond

lucratefectivtimpdeFondGTC

b) gradul de utilizare a fondului de timp maxim disponibil (GTMD):

100max

×=disponibilimtimpdeFond

lucratefectivtimpdeFondGTMD

c) gradul de neutilizare a fondului de timp maxim disponibil (GNTMD):

disponibilimtimpdefonduluiautilizaredeGradulGNTMD

disponibilimtimpdeFond

lucratefectivtimpdeFonddisponibilimtimpdeFondGNTMD

max100

100max

max

−=

×−=

d) gradul de utilizare a duratei medii a zilei de lucru (GZL):

100lucru de zilei a normatã durata

lucru de zilei a efectivã durata ×=GZL

1 Vâlceanu Ghe., Robu V., Georgescu N., Analiză economico-financiară, Editura Economică, Ed. a II-a, București, 2005, pag. 123

Page 9: Analiza economico financiara 2 curs

Unitatea de învăŃare 1 ANALIZA POTENłIALULUI INTERN AL AGENTULUI ECONOMIC…..

9

Modificarea timpului de muncă generează consecinŃe la nivelul unui ansamblu de indicatori economico-financiari. Comensurarea acestora se obŃine pe baza relaŃiilor de mai jos: • influenŃa asupra producŃiei marfă (producŃia obŃinută destinată comercializării):

- prin intermediul modificării timpului total de muncă: ( ) )(

001QfhWTT ×−

- prin intermediul modificării timpului mediu de muncă pe salariat: )(

0011 )( QfhWttsN ×− • influenŃa asupra cifrei de afaceri:

- prin intermediul modificării timpului total de muncă:

( )0

0)(001 Qf

CAhWTT Qf ××−

- prin intermediul modificării timpului mediu de muncă pe salariat:

0

0)(0011 )(

Qf

CAhWttsN Qf ××−

• influenŃa asupra valorii adăugate:

- prin intermediul modificării timpului total de muncă:

( ) 0)Qe(

001 avhWTT ××− - prin intermediul modificării timpului mediu de muncă pe salariat:

0)(

0011 )( avhWttsN Qe ××− • influenŃa asupra profitului aferent vânzărilor:

- prin intermediul modificării timpului total de muncă:

( ) 00

0)(001 rp

Qf

CAhWTT Qf ×××−

- prin intermediul modificării timpului mediu de muncă pe salariat:

00

0)(0011 )( rp

Qf

CAhWttsN Qf ×××−

• influenŃa asupra profitului mediu pe salariat:

( ) 0)(

001 rphWtt CA ××−

unde: T1 = fond de timp efectiv lucrat; T0 = fond de timp maxim disponibil;

1t = timp mediu efectiv lucrat de un salariat;

0t = timp maxim disponibil la nivel de salariat; )Qf(

0hW = productivitatea muncii medie orară prevăzută, calculată pe baza

producŃiei obŃinute destinate vânzării; )Qe(

0hW = productivitatea muncii medie orară prevăzută, calculată pe baza

producŃiei exerciŃiului; )(

0CAhW = productivitatea muncii medie orară prevăzută, calculată pe baza cifrei de

afaceri;

Qf

CA = gradul de valorificare a producŃiei obŃinute destinate vânzării;

0av = valoarea medie adăugată la 1 leu producŃia exerciŃiului prevăzută;

0rp = valoarea prevăzută a profitului mediu la 1 leu cifră de afaceri.

Page 10: Analiza economico financiara 2 curs

Unitatea de învăŃare 1 ANALIZA POTENłIALULUI INTERN AL AGENTULUI ECONOMIC…..

10

1.6.2. Analiza utilizării intensive a factorului uman

Indicatorii clasici folosiŃi pentru aprecierea utilizării intensive a forŃei de muncă sunt productivitatea muncii şi profitul pe salariat.

1.6.2.1. Analiza productivit ăŃii muncii În practică, pentru analiza productivităŃii se utilizează un sistem de indicatori prin care se

exprimă fie cantitatea de produse obŃinute cu un anumit consum de munca, fie consumul de muncă efectuat pentru obŃinerea unei unităŃi de produs .

La nivel microeconomic, ca indicatori de rezultate se utilizează: producŃia marfă fabricată (Qf), producŃia exerciŃiului (Qex), cifra de afaceri (CA) şi valoarea adăugată (VA).

Productivitatea muncii poate îmbrăca mai multe forme, în funcŃie de următoarele criterii: a) După intervalul de timp luat în considerare :

- productivitatea medie anuală Ns

QfaW =

- productivitatea medie zilnică T

Qf

NzNs

QfzW =

×=

- productivitatea medie orară T

Qf

NhNzNs

QfzW =

××=

b) După forma de exprimare: - productivitate exprimată în unităŃi fizice; - productivitate exprimată sub formă valorică. Cea mai răspândită formă este cea valorică deoarece permite generalizarea nivelului şi a

dinamicii acesteia, precum şi realizarea de corelaŃii între diversele laturi ale activităŃii. c) După aria de cuprindere a factorilor de producŃie:

- productivitate parŃială, care corespunde unui singur factor de producŃie, considerată a fi la originea producŃiei, precum şi a modificării acesteia (Figura 2.1);

- productivitate globală care exprimă eficienŃa agregată a tuturor factorilor de producŃie implicaŃi în generarea unui rezultat. Aceasta ilustrează performanŃa în ansamblu a factorilor de producŃie din combinarea cărora se obŃine efectul economic.

Productivitatea muncii este definită de către OrganizaŃia de Cooperare Economică şi Dezvoltare (OECD ) ca fiind raportul dintre un indicator de rezultat (efect) şi unul de potenŃial. La nivel macroeconomic, ca indicatori de rezultate se utilizează produsul intern brut (PNB) sau valoarea adăugată brută, exprimarea realizându-se în preŃuri constante. Cele mai uzuale forme de măsurare a potenŃialului sunt prin intermediul numărului de ore lucrate (T) sau a numărului de personal utilizat (Ns).

DefiniŃie

Page 11: Analiza economico financiara 2 curs

Unitatea de învăŃare 1 ANALIZA POTENłIALULUI INTERN AL AGENTULUI ECONOMIC…..

11

Figura 1.6-1: Formele productivităŃii muncii în funcŃie de aria de cuprindere a factorilor de producŃie

În scopul identificării rezervelor de creştere a productivităŃii muncii se impune analiza

factorială a acesteia. Modelul pe baza căruia putem analiza productivitatea muncii din punct de vedere factorial este:

WhNhNzWa ××=

AplicaŃie privind analiza productivităŃii medii anuale a muncii Tabel 1-1

Nr. crt.

Indicatori UM Perioada precedentă

Perioada curentă

1 Cifra de afaceri lei 11.267.880 10.299.705 2 Numărul mediu de salariaŃi pers 104 85 3 Numărul mediu de zile lucrate zile 233 239 4 Numărul mediu de ore lucrate zilnic ore 7,5 7,8 5 Productivitatea medie anuală lei/sal 108.345,00 121.173,00 6 Productivitatea medie zilnică lei/zi 465 507 7 Productivitatea medie orară lei/oră 62 65 8 Productivitatea medie orară recalculată lei/oră - 63

Wa

Wz

Wh

Nz

Nh

Whi

gi

FORMELE PRODUCTIVITĂłII

PRODUCTIVITATEA PARłIALĂ

PRODUCTIVITATEA GLOBALĂ

PRODUCTIVITATEA MUNCII

MED I E SAU MARG I NALĂ

PRODUCTIVITATEA (RANDAMENTUL) CAPITALULUI

RANDAMENTUL PĂMÂNTULUI

Page 12: Analiza economico financiara 2 curs

Unitatea de învăŃare 1 ANALIZA POTENłIALULUI INTERN AL AGENTULUI ECONOMIC…..

12

Modificarea productivităŃii medii anuale: =−= 01 WaWa∆Wa 12.828 lei /sal

1. InfluenŃa modificării numărului mediu de zile lucrate:

=×−= 001 Wz)NzNz(Nz∆ 2.790 lei /sal 2. InfluenŃa modificării productivităŃii medii zilnice:

=−×= )WzWz(NzWz∆ 011 10.038 lei /sal 2.1 InfluenŃa modificării numărului mediu de ore lucrate zilnic

=×−×= 0011 Wh)NhNh(NzNh∆ 4.445,50 lei /sal 2.2. InfluenŃa modificării productivităŃii medii orare

=−××= )WhWh(NhNzWh∆ 0111 5.592,60 lei /sal 2.2.1. InfluenŃa modificării structurii activităŃii

=−××= )WhWh(NhNz∆gi 0rec11 1.864,20 lei /sal 2.2.2. InfluenŃa modificării productivităŃii medii orare pe activităŃi

=−××= )WhWh(NhNz∆whi rec111 3.728,40 lei /sal În perioada analizată se constată o creştere a productivităŃii medii anuale cu 12.828 lei /sal, toŃi factorii de influenŃă contribuind în mod pozitiv la modificarea acesteia. Astfel creşterea numărului de zile lucrate de la 233 la 239 a determinat majorarea productivităŃii medii anuale a muncii cu 2.790 lei /sal. De remarcat că majorarea productivităŃii anuale s-a realizat şi pe baza creşterii productivităŃii medii zilnice cu 10.038 lei /sal, care reprezintă peste 78% din modificarea totală a productivităŃii muncii. În plus, majorarea numărului de ore lucrate zilnic, de la 7,5 la 7,8 a însemnat apropierea d e normalitate, conducerea societăŃii fiind conştientă de faptul că va exista în permanenŃă un număr de ore care nu vor fi efectiv lucrate. Astfel, creşterea numărului de ore lucrate a determinat majorarea productivităŃii anuale a muncii cu 4.445,50 lei /sal. Productivitatea orară care a crescut cu aproximativ 5 %, contribuind la modificarea productivităŃii anuale cu 5.592,60 lei /sal. Acest lucru a fost posibil prin conştientizarea procesului de muncă, utilizarea eficientă a mijloacelor de producŃie. Structura activităŃilor a determinat creşterea productivităŃii medii anuale a muncii cu 1.864,20 lei datorită creşterii ponderii activităŃilor la care se înregistrează o productivitate orară mai mare decât media înregistrată la nivel de întreprindere în perioada precedentă. Totodată, la principalele activităŃi productivitatea orară a crescut, situaŃie favorabilă, reflectată într-o creştere productivităŃii medii anuale a muncii cu 3.728,40 lei.

ImportanŃa indicatorului productivitatea muncii la nivel microeconomic este pusă în evidenŃă de influenŃele generate de aceasta asupra unui ansamblu de indicatori. În funcŃie de modul de determinare a indicatorului comensurarea influenŃelor menŃionate se realizează cu ajutorul relaŃiilor2: a) Pentru productivitatea muncii exprimată valoric:

� InfluenŃa asupra producŃiei exerciŃiului: ( )(Qe)

0(Qe)11

(Qe) aWaWsNaW∆ −×=

� InfluenŃa asupra cifrei de afaceri:

( )0

0(Qf)0

(Qf)11

(Qf)

Qf

CAaWaWsNaW∆ ×−×=

� InfluenŃa asupra profitului aferent cifrei de afaceri:

2 Vâlceanu Ghe., Robu V., Georgescu N., Analiză economico-financiară, Editura Economică, Ed. a II-a, București, 2005, pag. 135 - 137

Page 13: Analiza economico financiara 2 curs

Unitatea de învăŃare 1 ANALIZA POTENłIALULUI INTERN AL AGENTULUI ECONOMIC…..

13

( )0

0

0

0(Qf)0

(Qf)11

(Qf)

CA

P

Qf

CAaWaWsNaW∆ ××−×=

� InfluenŃa asupra ratei rentabilităŃii economice:

( )100

At

CA

P

Qf

CAaWaWsN

aW∆1

0

0

0

0(Qf)0

(Qf)11

(Qf) ×××−×

=

� InfluenŃa asupra ratei rentabilităŃii financiare:

( ) ( )100

Kp

Cip1CA

P

Qf

CAaWaWsN

aW∆1

00

0

0

0(Qf)0

(Qf)11

(Qf) ×−×××−×

=

b) Pentru productivitatea muncii exprimată în unităŃi fizice: � InfluenŃa asupra costului unitar (pe unitatea de produs):

( ) 001fiz cshttW∆ ×−=

� InfluenŃa asupra profitului unitar (pe unitatea de produs):

( ) 001fiz cshttW∆ ×−−=

� InfluenŃa asupra profitului la nivel de întreprindere:

( ) 001

n

1i1fiz cshtitiqviW∆ ×−×−= ∑

=

� InfluenŃa asupra nivelului ratei de eficienŃă a cheltuielilor:

( )100

piqvi

cshtitiqviW∆

n

1i11

0

n

1i011

fiz ××

×−×=

=

=

� InfluenŃa asupra ratei rentabilităŃii economice:

( )100

At

cshtitiqviW∆

1

0

n

1i011

fiz ×⋅×−×−

=∑

=

� InfluenŃa asupra ratei rentabilităŃii financiare:

( ) ( )100

Kp

ci1cshtitiqviW∆

1

00

n

1i011

fiz ×−××−×−

=∑

=

unde:

P – profitul aferent vânzărilor; At – active totale; Kp – capitaluri proprii; csh0 – salariul tarifar (orar) din perioada de bază; chs1 – salariul tarifar din perioada curentă; qvi1 – volumul fizic al vânzărilor corespunzător produsului ”i” din perioada curentă; ci1 – nivelul cotei de impozit pe profit din perioada de bază.

Deşi, în sens restrâns productivitatea muncii reflectă eficienŃa utilizării factorului uman, în

mod evident, nivelul său este consecinŃa acŃiunii unui ansamblu de factori, inclusiv a celui material. Un studiu cu privire la dezvoltarea industriei şi creşterea performanŃelor efectuat în Marea

Britanie a concluzionat: “Factorii care influenŃează productivitatea muncii sunt aceeaşi care influenŃează performanŃele la nivelul global al unei firmei. Aceştia includ:

Page 14: Analiza economico financiara 2 curs

Unitatea de învăŃare 1 ANALIZA POTENłIALULUI INTERN AL AGENTULUI ECONOMIC…..

14

• factori fizici şi organici, locaŃia, factori tehnologici; • valori culturale, atitudini specifice individului, factori motivaŃionali şi comportamentali; • factori internaŃionali – de exemplu gradul de inovaŃie şi eficienŃă al managerilor şi respectiv

acŃionarilor firmelor cu capital străin; • mediul politico-legislativ, precum şi capacităŃile manageriale; • nivelul de flexibilitate pe piaŃa internă a muncii şi recompensele individuale şi sistemul de

salarizare, eficienŃa demonstrată în procesul de recrutare, pregătire şi comunicare cu resursele umane, sistemul de stimulente practicat.”3

Principalele căi de majorare a productivităŃii muncii pot fi sintetizate conform schemei de

mai jos4:

Figura 1.6-2 Principalele căi de majorare a productivităŃii muncii

Dacă avem în vedere obiectivul strategic al firmei respectiv maximizarea valorii

acŃionarilor, atunci indicatorul productivitatea muncii prezintă dezavantajul neconectării directe cu obiectivul menŃionat.

Pentru a elimina acest neajuns se poate utiliza indicatorul profit (brut sau net) obŃinut în medie pe salariat.

3 Manufacturing În Britain, A Survey Of Factors Affecting Growth & Performance, ISR/Google Books, ediția a 3-a revizuită, 2003, pag. 58 4 Niculescu M. , Diagnostic global strategic, Editura Economică, București, 1997, pag. 112, figură adaptată

Rezerve de creştere a productivităŃii muncii

Promovarea progresului tehnic Promovarea managementului performant

Rezerve legate de acŃiunea factorilor bio-psiho-sociali

Dezvoltarea şi modernizarea tehnologiilor utilizate

- Recrutarea şi folosirea raŃională a resurselor umane

- Creşterea nivelului de calificare profesională a angajaŃilor

- PrefecŃionarea formelor de cointeresare materială

- Normarea ştiinŃifică a muncii

- Factori biologici: vârstă, sex, stare de sănătate

- Factori psihologici: aptitudini, vointă, atitudinea faŃă de muncă

- Factori sociali: crearea condiŃiilor pentru desfăşurarea activităŃilor sociale, politice şi spirituale

- Folosirea completă a timpului de muncă

- Aprovizionarea ritmică cu materii prime, materiale, semifabricate

Page 15: Analiza economico financiara 2 curs

Unitatea de învăŃare 1 ANALIZA POTENłIALULUI INTERN AL AGENTULUI ECONOMIC…..

15

Test de autoevaluare – ScrieŃi răspunsurile în spaŃiile libere din chenar

T1-1. În analiza productivităŃii medii anuale a muncii cunoaştem următorii indicatori:

Nr. crt.

Indicatori UM Prev ăzut Realizat

1. ProducŃia marfă fabricată lei 4.300.000,00 4.600.000,00 2. Numărul mediu de personal pers 26,00 24,00 3. Timpul total lucrat (zile) zile 10.080,00 10.350,00 4. Timpul total lucrat (ore) ore 80.640,00 80.730,00

InfluenŃa modificării productivităŃii medii orare asupra productivităŃii medii anuale a muncii este: a) 31.738 lei/sal b) 29.713 lei/sal c) 38.786 lei/sal d) 26.282 lei/sal T1-2. InfluenŃa modificării numărului mediu de zile lucrate de un salariat asupra productivităŃii

medii anuale cu semnul „+” semnifică: a) creşterea numărului de zile lucrate ca efect al diminuării absenŃelor nemotivate şi efectuării de

ore suplimentare în conformitate cu legislaŃia românească determină creşterea eficienŃei economice a întreprinderii;

b) creşterea numărului mediu de zile lucrate de un salariat a determinat creşterea productivităŃii medii anuale;

c) creşterea numărului mediu de zile lucrate ca urmare a reducerii numărului mediu de salariaŃi a determinat creşterea productivităŃii medii anuale;

d) creşterea productivităŃii medii anuale a influenŃat pozitiv timpul mediu de muncă al unui salariat;

e) creşterea numărului de ore lucrate în medie de un salariat a determinat creşterea numărului mediu de zile şi indirect a productivităŃii medii anuale.

T1-3. InfluenŃa modificării productivităŃii medii zilnice asupra productivităŃii medii anuale este

dată de următoarea relaŃie :

a) 00001111 WhNhNzNsWhNhNzNs ×××−×××

b) 000111 WhNhNzWhNhNz ××−××

c) 011111 WhNhNsWhNhNs ××−××

d) 0111 WzNzWzNz ×−×

Page 16: Analiza economico financiara 2 curs

Unitatea de învăŃare 1 ANALIZA POTENłIALULUI INTERN AL AGENTULUI ECONOMIC…..

16

1.6.2.2. Analiza profitului pe salariat

Modele prin intermediul cărora putem analiza profitul pe salariat sunt următoarele:

• prQf

CAaW

CA

P

Qf

CA

sN

Qf

sN

P (Qf) ××=××=

• praWCA

P

sN

CA

sN

P (CA) ×=×=

• prhWtCA

P

T

CA

sN

T

sN

P (CA) ××=××=

• CA

P

f'M

CA

fM

f'M

sN

fM

sN

P ×××=

unde: P = profitul brut sau net;

sN = numărul mediu de salariaŃi; Qf = producŃia marfă fabricată; CA = cifra de afaceri;

)(QfaW = productivitatea medie anuală a muncii calculată pe baza producŃiei marfă fabricată; pr = profitul mediu la 1 leu cifră de afaceri;

)(CAaW = productivitatea medie anuală a muncii calculată pe baza cifrei de afaceri; t = fondul de timp de muncă aferent unui salariat, exprimat în ore;

fM = valoarea medie anuală a mijloacelor fixe; 'fM = valoarea medie anuală a mijloacelor fixe direct productive;

Qf

CA

= gradul de valorificare a producŃiei marfă fabricată;

sN

fM

= gradul de înzestrare tehnică a muncii;

fM

fM '

= ponderea mijloacelor fixe direct productive în totalul mijloacelor fixe;

'fM

CA

= randamentul mijloacelor fixe direct productive.

prβWhtprβWaCA

Pr

Qf

CA

Ns

Qf

Ns

Pr ×××=××=××=

AplicaŃie privind analiza profitului pe salariat Tabel 1-2

Nr. crt.

Indicatori UM Perioada precedentă

Perioada curentă

1 ProducŃia marfă fabricată lei 3.780.000,00 4.864.000,00 2 Volumul efectiv al producŃiei vândute: 3 • exprimat pe bază de preŃuri lei 4.158.000,00 4.620.800,00

Page 17: Analiza economico financiara 2 curs

Unitatea de învăŃare 1 ANALIZA POTENłIALULUI INTERN AL AGENTULUI ECONOMIC…..

17

4 • exprimat pe bază de costuri lei 3.742.200,00 4.112.512,00 5 Volumul efectiv al producŃiei vândute: 6 • exprimat pe bază de preŃuri prevăzute lei - 3.738.647,27 7 • exprimat pe bază de costuri prevăzute lei - 3.879.728,30 8 Numărul de salariaŃi pers 30,00 32,00 9 Timpul mediu lucrat de un salariat ore 1.800,00 1.900,00 10 Profit aferent cifrei de afaceri lei 415.800,00 508.288,00 11 Productivitatea anuală muncii (Qf) lei 126.000,00 152.000,00 12 Productivitatea orară muncii (Qf) lei 70,00 80,00 13 Gradul de valorificare al producŃie fabricate 1,10 0,95 14 Profit la un leu cifra de afaceri lei 0,10 0,11 15 Profit pe salariat lei/pers 13.860,00 15.884,00

Modificarea totală a profitului pe salariat

=−=0

0

1

1

NsPr

NsPr

NsPr

∆ 2.024 lei/sal

1. InfluenŃa modificării productivităŃii medii anuale: =××−= 0001 prβ)Wa(Wa∆Wa 2.860 lei/sal

1.1. InfluenŃa modificării timpului lucrat de un salariat =×××−= 00101 prβWh)t(t∆t 770 lei/sal

1.2. InfluenŃa modificării productivităŃii medii orare

=××−×= 00011 prβ)WhWh(t∆wh 2.090 lei/sal

2. InfluenŃa modificării gradului de valorificare a producŃiei fabricate

=×−×= 0011 pr)β(βWa∆β -2.280 lei/sal

3. InfluenŃa modificării profitului la un leu cifră de afaceri

=−××= )prpr(βWapr∆ 0111 1.440 lei/sal

3.1. influenŃa modificării structurii producŃiei vândute:

=−××= )prpr'(βWa∆g 011 -3.405 lei/sal

unde 01

011'pqv

cqvpr

ΣΣ−=

3.2. influenŃa modificării preŃurilor medii de vânzare:

Ns

Pr

Wa

Wh β

t

pr

g

p

c

Page 18: Analiza economico financiara 2 curs

Unitatea de învăŃare 1 ANALIZA POTENłIALULUI INTERN AL AGENTULUI ECONOMIC…..

18

=−××= )'prpr"(βWa∆p 11 12.124 lei/sal

unde 11

011"pqv

cqvpr

ΣΣ−=

3.3. influenŃa modificării costurilor unitare:

=−××= )"prpr(βWa∆c 111 -7.274 lei/sal

În perioada analizată se constată o creştere a profitului pe salariat cu 2.024 lei /sal, din toŃi factorii de influenŃă, doar productivitatea medie anuală a muncii, ca factor de gradul întâi, contribuind în mod pozitiv la modificarea acesteia. Restul factorilor au avut o influenŃă negativă asupra profitului pe salariat. Astfel creşterea productivităŃii medii anuale de la 126.000 la 152.000 a determinat majorarea profitului pe salariat cu 2.860 lei /sal. De remarcat că majorarea productivităŃii anuale s-a realizat şi pe baza creşterii numărului de ore lucrate de un salariat şi pe baza creşterii productivităŃii medii orare. În acest sens creşterea numărului de ore lucrate de la 1.800 la 1.900 a determinat majorarea profitului pe salariat cu 770. în acelaşi mod a contribuit şi creşterea productivităŃii medii orare, care a înregistrat o modificare asupra profitului pe salariat de 2.090 lei/sal. Gradul de valorificare a producŃiei fabricate care a scăzut de la 1,1 la 0,95 pe fondul lipsei unei politicii de lichidare a stocurilor existente. Chiar dacă gradul de valorificare a înregistrat o diminuare, se observă creşterea cifrei de afaceri, existând în continuare o piaŃă de desfacere pentru produsele comercializate. Mai mult, se observă o creştere a eficienŃei întregii activităŃi, prin faptul că se înregistrează o creştere a profitului la un leu cifră de afaceri de la 0,10 la 0,11. Această modificare a determinat majorarea profitului pe salariat cu 1.444 lei/sal.

Structura cifrei de afaceri a influenŃat profitul pe salariat în sensul scăderii cu 19.890 lei situaŃie care se explică prin diminuarea ponderii produselor vândute la care s-au prevăzut rate ale rentabilităŃii comerciale mai mari decât rata medie comercială prevăzută pe total întreprindere şi creşterea ponderii produselor la care s-au programat rate de rentabilitate prevăzute mai mici decât rata medie comercială programată pe întreprindere.

PreŃurile de vânzare au fost mai mari faŃă de nivelul din perioada precedentă cu 10% şi au determinat creşterea profitului pe salariat cu 28.607 lei.

Costurile complete unitare au exercitat o influenŃă negativă asupra profitului pe salariat determinând scăderea acestuia cu 7.274 lei, situaŃie determinată de depăşirea costurilor produselor ce deŃin ponderea principală în totalul vânzărilor. InfluenŃa costurilor se apreciază ca justificată cu condiŃia ca efortul suplimentar făcut să fi fost recuperat pe seama preŃurilor de vânzare, ca urmare a obŃinerii unor produse superioare din punct de vedere calitativ.

Test de autoevaluare – ScrieŃi răspunsurile în spaŃiile libere din chenar

T1-4. În analiza profitului pe salariat cunoaştem următorii indicatori:

Nr. crt.

Indicatori UM Prev ăzut Realizat

1. Numărul mediu de personal pers 22 25 2. ProducŃia marfă fabricată lei 2.750.000 3.500.000 3. Cifra de afaceri lei 2.475.000 3.850.000 4. timp lucrat de o persoana ore 1.923 1.944 5. Profitul aferent cifrei de afaceri lei/pers 297.000 423.500

InfluenŃa modificării gradului de valorificare a producŃiei fabricate asupra profitului pe

Page 19: Analiza economico financiara 2 curs

Unitatea de învăŃare 1 ANALIZA POTENłIALULUI INTERN AL AGENTULUI ECONOMIC…..

19

salariat este: a) 11.637 lei/sal b) 1.620 lei/sal c) 3.360 lei/sal d) 1.470 lei/sal T1-5. Raportul dintre producŃia marfa fabricată şi numărul mediu de salariaŃi defineşte: a) eficienŃa folosirii producŃiei marfă b) randamentul muncii c) modificarea stocurilor de marfă d) productivitatea muncii

Răspunsuri la testele de autoevaluare

Nr. test

Răspuns

T1-1. a) T1-2. b) T1-3. d) T1-4. c) T1-5. d)

Am ajuns la sfârşitul UnităŃii de învăŃare 1. Vă recomand să faceŃi o recapitulare a principalelor subiecte prezentate în această unitate de

învăŃare şi să revizuiŃi obiectivele precizate la începutul unităŃii de învăŃare.

Bibliografia unit ăŃii de învăŃare 1 1. Işfănescu A., Robu V., Hristea A. M. Vasilescu C. Analiză economico-financiară,

http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/biblioteca1.asp?id=20; 2. Robu V., Georgescu N. Analiză economico-financiară, http://www.biblioteca-

Page 20: Analiza economico financiara 2 curs

Unitatea de învăŃare 1 ANALIZA POTENłIALULUI INTERN AL AGENTULUI ECONOMIC…..

20

digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=113&idb=6; 3. Robu V., Vâlceanu Gh., (2009) Analiză economico-financiară. Teste grilă, Ed. Economică,

Bucureşti; 4. Vâlceanu Gh., Robu V., Georgescu N. (2006) Analiză economico-financiară, Ed. Economică,

Bucureşti;

Page 21: Analiza economico financiara 2 curs

Unitatea de învăŃare 2 ANALIZA POTENłIALULUI INTERN AL AGENTULUI ECONOMIC

21

2. Unitatea de învăŃare 2 ANALIZA POTEN łIALULUI INTERN AL AGENTULUI ECONOMIC – ANALIZA GESTIUNII MIJLOACELOR FIXE, ANALIZA GESTIUNII STOCURILOR

Obiective:

� veŃi dobândi cunoştinŃele necesare pentru analiza resurselor materiale şi identificarea direcŃiilor de acŃiune pentru creşterea eficienŃei economice a întreprinderii;

� veŃi evaluarea calitatea potenŃialului tehnic, ca sursă de performanŃă; � veŃi identifica direcŃiile de acŃiune pentru utilizarea eficientă a resurselor materiale ale

întreprinderii.

2.1. Analiza gestiunii mijloacelor fixe

Analiza gestiunii mijloacelor fixe vizează: • dinamica (mişcarea) mijloacelor fixe; • starea şi structura mijloacelor fixe; • utilizarea mijloacelor fixe.

2.1.1 Analiza dinamicii mijloacelor fixe

Mişcarea mijloacelor fixe se concretizează în creşteri de valoare prin achiziŃie, producŃie (în

cazul construcŃiilor), aport, donaŃii şi în reduceri de valoare prin cedare, casare, alte dezinvestiŃii în imobilizări corporale. Mişcarea mijloacelor fixe se apreciază cu ajutorul unor coeficienŃi ce evidenŃiază creşterile şi reducerile valorii imobilizărilor corporale în raport cu valoarea totală a imobilizărilor, precum:

� coeficientul intrărilor de mijloace fixe ( IK ) – evidenŃiază efortul întreprinderii de menŃinere şi creştere a potenŃialului tehnic

Mf

IK I =

Unde I = valoarea intrărilor de mijloace fixe; Mf = valoarea mijloacelor fixe totale.

Atunci când valorile acestui coeficient tind spre 1 sau sunt mai mari decât 1 înseamnă că

politica de investiŃii este specifică primei faze a ciclului de viaŃă a întreprinderii sau perioadei de creştere şi expansiune a întreprinderii.

� coeficientul ieşirilor de mijloace fixe ( EK ) – evidenŃiază procesul de dezinvestire, fie ca

urmare a ineficienŃei menŃinerii mijlocului fix în procesul de producŃie prin diminuarea

DefiniŃie

Resursele materiale constituie o parte din ansamblul intrărilor în sistemul întreprindere, care prin combinare şi comensurare concură la realizarea ieşirilor reprezentând bunuri şi servicii destinate pieŃei.

Page 22: Analiza economico financiara 2 curs

Unitatea de învăŃare 2 ANALIZA POTENłIALULUI INTERN AL AGENTULUI ECONOMIC

22

parametrilor funcŃionali, fie ca urmare a inutilităŃii acestuia în procesul de producŃie respectiv:

Mf

EK E =

unde: E = valoarea ieşirilor de mijloace fixe

� coeficientul mişcării totale ( MTK ) - evidenŃiază fluxurile totale ale mijloacelor fixe în

perioada analizată

Mf

EIK MT

+=

2.1.2 Analiza stării şi structurii mijloacelor fixe

Starea şi structura mijloacelor fixe presupune: - analiza stării mijloacelor fixe, care se face cu ajutorul următorilor indicatori: • coeficientul de reînnoire a mijloacelor fixe (Kr):

100Mf

InvKr ×=

unde: Inv = investiŃiile efectuate în mijloace fixe.

InvestiŃiile efectuate în mijloace fixe pot fi: investiŃii de înlocuire, investiŃii de dezvoltare,

investiŃii de modernizare etc. Dacă acest raport înregistrează valori crescătoare înseamnă că întreprinderea este

preocupată de dezvoltare, asigurarea compatibilităŃii între mijloacele fixe din dotare şi obiectivele strategice de atins.

• gradul de uzură a mijloacelor fixe (Gu):

100DNF

DCGu ×=

unde: DC= durata consumată; DNF= durata normală de funcŃionare.

- analiza structurii mijloacelor fixe pe baza următorilor indicatori: • coeficientul de structură pe categorii de mijloace fixe (Ks):

100Mf

Mfi Ks ×=

unde: Mfi = valoarea mijloacelor fixe pe categorii de mijloace fixe

• compoziŃia tehnologică a capitalului fix ( TK ) – reflectă ponderea mijloacelor fixe direct

productive în totalul mijloacelor fixe, respectiv contribuŃia echipamentelor, instalaŃiilor şi a altor mijloace fixe care participă activ la procesul productiv. Se recomandă ca acest raport să aibă valori cât mai apropiate de 1.

Page 23: Analiza economico financiara 2 curs

Unitatea de învăŃare 2 ANALIZA POTENłIALULUI INTERN AL AGENTULUI ECONOMIC

23

Mf

Mf'K T = ,

unde: Mf’= valoarea medie anuală a mijloacelor fixe active;

2.1.3 Analiza utilizării imobiliz ărilor corporale (mijloacelor fixe)

Principalul indicator cu putere informaŃională în aprecierea utilizării mijloacelor fixe îl constituie gradul de utilizare a capacităŃii de producŃie (Gcp):

100Qmax

QefGcp ×=

unde:

Qef – producŃia efectivă realizată; Qmax – capacitatea maximă de producŃie.

Acest indicator este deosebit de important atât în procesul de dimensionare a investiŃiilor,

cât şi pentru asigurarea rentabilităŃii activităŃii. În acest sens se calculează gradul minim de utilizare a capacităŃii de producŃie (Gmincp), respectiv nivelul la care cheltuielile fixe şi variabile sunt acoperite integral.

100Qmax

QminGmincp ×=

La rândul său, producŃia minimă necesară a fi obŃinută este nivelul corespunzător punctului

critic al rentabilităŃii (pragul de rentabilitate), exprimat în unităŃi fizice:

cvpv

FQmin −

=

unde:

F – suma cheltuielilor fixe (convenŃional constante); pv – preŃ unitar de vânzare; cv – cheltuieli variabile pe produs.

SituaŃiile ipotetice ce rezultă din compararea gradului minim de utilizare a capacităŃii de

producŃie cu nivelul maxim al acesteia fundamentează opŃiunile posibile pentru firmă: • dacă Gmincp < Qmax atunci se impun măsuri în vederea creşterii gradului de utilizare prin

valorificarea tuturor rezervelor, reducerea timpilor morŃi, aprovizionarea ritmică cu materii prime, materiale, semifabricate şi utilit ăŃi, etc.;

• dacă Gmincp > Qmax atunci este necesar un management riguros al costurilor pentru diminuarea atât a cheltuielilor variabile, cât şi a celor fixe. Dacă acest management se aplică iar gradul minim de utilizare este în continuare superior capacităŃii maxime de producŃie, atunci se poate avea în vedere realizarea de investiŃii concretizate în majorarea capacităŃii de producŃie cu condiŃia ca nivelul cererii existente pe piaŃă să susŃină producŃia suplimentară ce va fi realizată.

Page 24: Analiza economico financiara 2 curs

Unitatea de învăŃare 2 ANALIZA POTENłIALULUI INTERN AL AGENTULUI ECONOMIC

24

Efectuarea la timp şi de calitate a reviziilor curente, reparaŃiilor curente şi capitale a mijloacelor fixe, modernizarea echipamentelor productive constituie principalele pârghii prin care se poate maximiza gradul de utilizare a dotării tehnice (Gdt).

În ceea ce priveşte gradul de utilizare a timpului maxim de funcŃionare (Gt) măsurile adoptate vizează reducerea sau chiar eliminarea întreruperilor accidentale, asigurarea aprovizionării ritmice cu materii prime şi materiale, evitarea conflictelor spontane de muncă, asigurarea cu comenzi, etc.

Aprecierea eficienŃei utilizării mijloacelor fixe se realizează pe baza unui sistem corelat al efectelor (producŃia marfă fabricată, cifra de afaceri, valoarea adăugată, profitul) cu eforturile (valoarea medie a mijloacelor fixe, valoarea medie a mijloacelor fixe active). În funcŃie de specificul activităŃii, pe baza unor indicatori proprii, se pot determina rate de eficienŃă specifice, printre care menŃionăm:

� eficienŃa mijloacelor fixe exprimată în funcŃie de producŃia obŃinută destinată vânzării (marfă):

1000Q

Qf

f'M

Q

fM

f'M1000

fM

Qf

max

max ××=×

� eficienŃa mijloacelor fixe exprimată în funcŃie de cifra de afaceri:

1000Qf

CA

f'M

Qf

fM

f'M1000

fM

CA ×××=×

� eficienŃa mijloacelor fixe exprimată în funcŃie de profitul aferent cifrei de afaceri:

1000CA

P

Qf

CA

f'M

Qf

fM

f'M1000

MF

P ××××=×

AplicaŃie privind analiza eficienŃei mijloacelor fixe în funcŃie de producŃia obŃinută destinată vânzării

Tabel 2-1 Nr. crt.

Indicatori UM Perioada precedentă

Perioada curentă

1 ProducŃia marfă fabricată lei 900.000 1.237.600 2 Capacitatea maximă de producŃie lei 1.200.000 1.547.000 3 Valoarea medie a mijloacelor fixe lei 250.000 260.000 4 Valoarea medie a mijloacelor fixe direct productive lei 150.000 182.000 5 EficienŃa mijloacelor fixe (Qf la 1000 Mf) lei 3.600,00 4.760,00 6 Ponderea mijloacelor fixe productive în total mijloace fixe 0,60 0,70 7 Randamentul maxim al mijloacelor fixe productive lei 8,00 8,50 8 Gradul de utilizare al capacităŃii maxime de producŃie 0,75 0,80 Modificarea totală a eficienŃei mijloacelor fixe:

=××=×∆ 1000fM

Qf-1000

fM

Qf1000

fM

Qf

0

0

1

1 1.160 lei

1. InfluenŃa modificării ponderii mijloacelor fixe productive în total mijloace fixe:

=×××

−=∆ 1000

Q

Qf

f'M

Q

fM

'fM

fM

'fM

fM

f'M

0max

0

0

0max

0

0

1

1 600 lei

2. InfluenŃa modificării randamentului maxim al mijloacelor fixe productive:

=××

−×=∆ 1000

Q

Qf

f'M

Q

f'M

Q

fM

'fM

f'M

Q

0max

0

0

0max

1

1max

1

1max 262,50 lei

Page 25: Analiza economico financiara 2 curs

Unitatea de învăŃare 2 ANALIZA POTENłIALULUI INTERN AL AGENTULUI ECONOMIC

25

3. InfluenŃa modificării gradului de utilizare al capacităŃii de producŃie:

−××=∆ 1000

Q

Qf

Q

Qf

f'M

Q

fM

'fM

Q

Qf

0max

0

1max

1

1

1max

1

1

max

297,50 lei

Creşterea eficienŃei utilizării mijloacelor fixe cu 1.160 lei la 1000 lei producŃie marfă

fabricată s-a realizat pe baza modificării în sens pozitiv a tuturor factorilor de influenŃă. Structura mijloacelor fixe s-a modificat în favoarea celor direct productive a determinat

majorarea a eficienŃei mijloacelor fixe cu 600 lei la 1000 lei producŃie marfă fabricată. Randamentul maxim al mijloacelor fixe direct productive a crescut în perioada curentă faŃă

de perioada precedentă cu 6,25%, iar influenŃa asupra eficienŃei mijloacelor fixe a fost de 262,50 lei la 1000 lei producŃie marfă fabricată.

Înregistrarea unor coeficienŃi subunitari ai gradului de utilizare a capacităŃilor de producŃie, în cei doi ani, se datorează în exclusivitate factorilor extensivi. Creşterea gradului de utilizare a capacităŃii de producŃie în anul curent în raport cu anul precedent se explică prin creşterea randamentului echipamentelor tehnologice, îmbunătăŃirea dotării tehnice, extinderea timpului de funcŃionare prin introducerea celui de-al doilea schimb, în condiŃiile unei compoziŃii tehnologice mai slabe şi ale unei utilizări incomplete a timpului disponibil. În aceste condiŃii creşterea gradului de utilizare a capacităŃii de producŃie a determinat majorarea eficienŃei mijloacelor fixe cu 297,50 lei la 1000 lei producŃie marfă fabricată.

Test de autoevaluare – ScrieŃi răspunsurile în spaŃiile libere din chenar

T2-1. Analiza utilizării intensive a mijloacelor fixe se face cu indicatorii: 1. gradul de folosire a fondului de timp disponibil; 2. gradul de utilizare al capacităŃii de producŃie; 3. gradul de programare al fondului calendaristic; 4. randamentul utilajelor; 5. indicele de utilizare intensivă.

AlegeŃi varianta corectă: a) 1+2+5 b) 2+4 c) 2+4+5 d) 2+3+4+5

T2-2. Raportul dintre mijloacele fixe productive şi valoarea medie a mijloacelor fixe exprimă:

a) CompoziŃia tehnică b) eficienŃa folosirii mijloacelor fixe productive în cadrul firmei c) gradul de înzestrare tehnică a firmei d) randamentul activelor fixe productive

Page 26: Analiza economico financiara 2 curs

Unitatea de învăŃare 2 ANALIZA POTENłIALULUI INTERN AL AGENTULUI ECONOMIC

26

T2-3. O firmă înregistrează următoarea evoluŃie a indicatorilor: Indicele cifrei de afaceri = 107% Indicele numărului mediu de salariaŃi = 103% Indicele productivităŃii medii zilnice a muncii = 110% Indicele cifrei de afaceri la 1 leu mijloace fixe = 98%

SituaŃia semnifică: a) creşterea valorii medii a mijloacelor fixe şi diminuarea numărului de zile efectiv lucrate. b) diminuarea valorii medii a mijloacelor fixe şi a numărului de zile efectiv lucrate; c) diminuarea valorii medii a mijloacelor fixe şi creşterea numărului de zile efectiv lucrate; d) creşterea valorii medii a mijloacelor fixe şi a numărului de zile efectiv lucrate;

2.2. Analiza gestiunii stocurilor

Analiza gestiunii stocurilor presupune:

• dinamica stocurilor; • structura stocurilor; • utilizarea resurselor materiale.

2.2.1. Analiza dinamicii stocurilor

În analiza dinamicii stocurilor se utilizează următorii indicatori:

• stocul final (Sf): Sf = Şi +I –E

• coeficientul rupturii de stoc (k):

k = ts

ss

n

n

k = tz

zfr

n

n

k = t

s

c

c

unde:

nss - numărul de solicitări de aprovizionat satisfăcute în perioada t; nts - numărul total de solicitări de aprovizionat pe parcursul perioadei t; nzrf - număr de zile lucrătoare fără ruptură de stoc în perioada t; ntz - numărul total de zile din perioada t;

cs- volumul cererii de aprovizionat satisfăcute în perioada t;

ct - volumul total al cererii de aprovizionat exprimate în perioada t.

Page 27: Analiza economico financiara 2 curs

Unitatea de învăŃare 2 ANALIZA POTENłIALULUI INTERN AL AGENTULUI ECONOMIC

27

Cu cât valoarea acestor coeficienŃi este mai apropiată de unu, cu atât riscul rupturii de stoc este mai redus.

2.2.2. Analiza structurii stocurilor

Analiza modificărilor structurale a stocurilor se poate realiza Ńinând cont de ponderea cantitativă sau valorică a diferitelor elemente stocuri în totalul cantitativ sau valoric al stocurilor, considerat 100%.

2.2.3. Analiza utilizării resurselor materiale

Analiza utilizării resurselor materiale presupune: a) analiza randamentului resurselor materiale; b) analiza utilizării stocurilor de materii prime şi materiale. a) Analiza randamentului resurselor materiale surprinde corelaŃia directă sau indirectă dintre volumul producŃiei rezultate şi cantitatea de resurse consumate, cu ajutorul indicatorilor prezentaŃi în continuare: - randamentul mediu al resurselor materiale (rm):

rm = M

Q;

M = Şi + I - Sf,

în care:

Q - volumul fizic al producŃiei rezultate; M - cantitatea de resurse materiale consumate; Şi - stocul iniŃial de resurse materiale; I - intrări de resurse materiale; Sf- stocul final de resurse materiale.

Indicatorul exprimă volumul de producŃie ce se obŃine, în medie, la o unitate fizică de

resursă materială consumată. Randamentul mediu al resurselor materiale mai poate fi determinat, luând în calcul, la numărător, următorii indicatori: producŃia marfă fabricată, valoarea adăugată, profitul etc. Acest indicator se calculează pentru fiecare resursă materială consumată şi nu pentru întreaga cantitate de resurse, având în vedere faptul că ele pot avea natură şi caracteristici diferite. - consumul specific de resurse materiale ( Cs):

Cs= Q

M;

Acest indicator este inversul randamentului şi evidenŃiază ce cantitate de resursă materială şi energetică se consumă pentru a obŃine o unitate fizică de produs. Atunci când randamentul mediu al resurselor materiale creşte, înseamnă că s-a diminuat consumul specific de resurse pe unitate de produs sau serviciu, crescând eficienŃa utilizării resurselor materiale, şi invers. Ca şi în cazul randamentului, consumul specific se determină pe categorii de resurse consumate pentru obŃinerea unui produs ori serviciu, dat fiind caracterul neomogen al resurselor. - indicele consumului specific de resurse materiale (ICs):

Page 28: Analiza economico financiara 2 curs

Unitatea de învăŃare 2 ANALIZA POTENłIALULUI INTERN AL AGENTULUI ECONOMIC

28

ICs = 100*0

1

Cs

Cs

Atunci când se doreşte analiza în dinamică a variaŃiei consumului specific de resurse materiale şi energetice, se calculează indicele consumului specific. Valorile sale indică depăşirea (Ics >100%), menŃinerea (Ics =100%) sau diminuarea (Ics <100%) consumului specific de resurse materiale şi energetice, în raport cu nivelul programat sau faŃă de nivelul aferent unei perioade de referinŃă.

Cauzele care pot determina variaŃii ale randamentelor şi consumurilor specifice de resurse materiale sunt numeroase: modificări intervenite în calitatea şi caracteristicile resurselor materiale achiziŃionate şi utilizate în procesul de producŃie; posibilitatea reutilizării şi substituirii unor resurse materiale; schimbări intervenite în combinaŃia de resurse materiale (reŃeta de fabricaŃie) folosită în procesul de producŃie. Toate acestea influenŃează mărimea costului de producŃie şi, implicit, determină performanŃele economico-financiare ale întreprinderii. b) Analiza utilizării stocurilor de materii prime şi materiale trebuie să urmărească: - durata în zile a unei rotaŃii a stocului mediu de materii prime şi materiale (Dr):

Dr = TCa

S*−

,

în care:

S - stocul mediu de materii prime şi materiale; Ca - costul mediu de achiziŃie a materiilor prime şi materialelor; T- poate fi egal cu 360, 180 sau 90 de zile.

- viteza de rotaŃie a stocului mediu de materii prime şi materiale (exprimată ca număr de rotaŃii):

V = −

S

Ca

Diminuarea duratei în zile a unei rotaŃii şi accelerarea vitezei de rotaŃie a stocurilor de materii prime şi materiale sunt expresia gestiunii eficiente a stocurilor de materii prime şi materiale, prin Ńinerea sub control a cheltuielilor de aprovizionare şi depozitare pe care le determină existenŃa stocurilor. De asemenea, diminuarea duratei de rotaŃie şi creşterea vitezei de rotaŃie a stocurilor de materii prime şi materiale reprezintă o premisă pentru gestiunea eficientă a activelor circulante şi pentru ameliorarea performanŃelor economico-financiare ale întreprinderii.

Răspunsuri la testele de autoevaluare

Nr. test

Răspuns

T2-1. c) T2-2. a)

Page 29: Analiza economico financiara 2 curs

Unitatea de învăŃare 2 ANALIZA POTENłIALULUI INTERN AL AGENTULUI ECONOMIC

29

T2-3. a)

Am ajuns la sfârşitul UnităŃii de învăŃare 2. Vă recomand să faceŃi o recapitulare a principalelor subiecte prezentate în această unitate de

învăŃare şi să revizuiŃi obiectivele precizate la începutul unităŃii de învăŃare.

Bibliografia unit ăŃii de învăŃare 2 1. Işfănescu A., Robu V., Hristea A. M. Vasilescu C. Analiză economico-financiară,

http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/biblioteca1.asp?id=20; 2. Robu V., Georgescu N. Analiză economico-financiară, http://www.biblioteca-

digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=113&idb=6; 3. Robu V., Vâlceanu Gh., (2009) Analiză economico-financiară. Teste grilă, Ed. Economică,

Bucureşti; 4. Vâlceanu Gh., Robu V., Georgescu N. (2006) Analiză economico-financiară, Ed. Economică,

Bucureşti;

Page 30: Analiza economico financiara 2 curs

Unitatea de învăŃare 3 ANALIZA CHELTUIELILOR DIN ACTIVITATEA ÎNTREPRINDERII …

30

3. Unitatea de învăŃare 3 ANALIZA CHELTUIELILOR DIN ACTIVITATEA ÎNTREPRINDERII – ABORDAREA SISTEMIC Ă A CHELTUIELILOR, STRUCTUR Ă, DINAMIC Ă, ANALIZA-DIAGNOSTIC A CHELTUIELILOR LA 1000 LEI CIFR Ă DE AFACERI, ANALIZA DIFERITELOR CATEGORII DE CHELTUIELI – VARIABILE, FIXE

Obiective:

� veŃi dobândi cunoştinŃele necesare pentru identificarea şi calculul cheltuielilor şi veniturilor; � veŃi analiza cheltuielile prin toate metodele de analiză; � veŃi dobândi capacitatea de a diagnostica evoluŃia activităŃii de producŃie şi a profitabilităŃii

unei întreprinderi prin prisma analizei cheltuielilor.

Orice activitate economică presupune consumul unor resurse materiale, umane şi

financiare, care precede obŃinerea veniturilor.

Cheltuielile

Cea mai mare parte a acestor consumuri sunt transpuse în costul produselor.

În contabilitatea financiară, cheltuielile întreprinderii sunt grupate după natura lor în trei mai

categorii, şi anume: a) cheltuielile de exploatare sunt ocazionate de activitatea curentă de producŃie şi

comercială a întreprinderii. În această categorie sunt incluse: • cheltuielile privind consumul de materii prime şi materiale consumabile; • cheltuielile privind amortizările şi provizioanele; • cheltuielile cu salariile; • cheltuielile cu serviciile şi lucrările prestate de terŃi;

b) cheltuielile financiare cuprind: • pierderile din creanŃe legate de participaŃii; • pierderile din vânzarea titlurilor de plasament; • diferenŃele nefavorabile de curs valutar; • dobânzile plătite pentru împrumuturile primite;

c) cheltuielile extraordinare cuprind acele cheltuieli care nu sunt legate de activitatea curentă a unităŃii economice .

� Costurile - totalitatea consumurilor exprimate în formă bănească pe care le efectuează întreprinderea în vederea realizării unei anumite producŃii sau a unui singur produs.

DefiniŃie

� Cheltuielile - sumele sau valorile plătite sau de plătit pentru consumurile, lucrările executate şi serviciile prestate de terŃi, remunerarea personalului, executarea de obligaŃii legale sau contractuale de către unitatea patrimonială, constituirea amortizării şi provizioanelor.

DefiniŃie

Page 31: Analiza economico financiara 2 curs

Unitatea de învăŃare 3 ANALIZA CHELTUIELILOR DIN ACTIVITATEA ÎNTREPRINDERII …

31

Veniturile reprezintă valorile care revin titularului de patrimoniu ca rezultat al activităŃii întreprinse. Conform principiului care spune că pentru obŃinerea veniturilor este necesară efectuarea unor cheltuieli, tragem concluzia că există o reciprocitate, angajarea fiecărei cheltuieli având ca scop obŃinerea de venituri. De la acest principiu există abateri, şi anume sunt cheltuieli care nu generează venituri (de exemplu cheltuielile financiare şi cheltuielile extraordinare); plata unor dobânzi, a unor pierderi, a unor amenzi sau penalităŃi nu generează venituri sau, invers, realizarea acestora nu a necesitat cheltuieli. 3.1. Analiza cheltuielilor aferente veniturilor totale ale întreprinderii

Analiza cheltuielilor aferente veniturilor totale ale întreprinderii urmăreşte evoluŃia acestora în dinamică şi pe structură, precum şi factorii care le influenŃează evoluŃia, în scopul identificării rezervelor de reducere a acestora. 3.1.1. Analiza dinamicii şi structurii cheltuielilor aferente veniturilor tot ale

Analiza cheltuielilor se va efectua în conformitate cu clasificarea după natura acestora, în conformitate cu structura utilizată în situaŃiile financiare.

Se va urmări: • calculul ponderii fiecărui tip de cheltuială, conform clasificării din Contul de profit şi pierdere

(cheltuieli de exploatare, cheltuieli financiare şi cheltuieli extraordinare) în total cheltuieli; • analiza dinamicii structurii cheltuielilor, prin compararea dinamicii fiecărui element de structură

(cheltuieli de exploatare, cheltuieli financiare şi cheltuieli extraordinare) cu dinamica cheltuielilor totale;

• analiza dinamicii fiecărui element de structură a cheltuielilor (cheltuieli de exploatare, cheltuieli financiare şi cheltuieli extraordinare) prin raportarea la indicatorul simetric de structură pentru venituri (venituri din exploatare, venituri financiare şi venituri extraordinare);

• analiza dinamicii structurii cheltuielilor prin raportarea la un indicator global de venit, de obicei cifra de afaceri;

• analiza dinamicii eficienŃei fiecărui element de structură prin raportarea la 1000 lei cifră de afaceri.

La nivel de întreprindere, analiza în dinamică a cheltuielilor totale denotă o evoluŃie ascendentă a acestora aflată, pe de o parte, sub impactul inflaŃiei, iar, pe de altă parte, reclamată de necesităŃile desfăşurării activităŃii curente.

Orice analiză a cheltuielilor, pe total sau pe categorii de activităŃi, nu se efectuează prin sine însăşi, ci în strânsă corelare cu categoriile de venituri la a căror realizare concură.

AplicaŃie privind analiza cheltuielilor aferente veniturilor totale Tabel 3-1

Suma veniturilor - lei Modificarea veniturilor

Perioada curentă

În mărimi absolute (lei) În mărimi relative(%)

Nr crt.

Natura activităŃii Perioada

precedentă Prevăzut Realizat Curent -

precedent Realizat-prevăzut

Curent/ precedent

Realizat/ Prevăzut

1 Exploatare 15.323.000 16.850.000 17.105.000 1.782.000 255.000 111,63 101,51 2 Financiară 167.000 245.700 238.000 71.000 -7.700 142,51 96,87 3 Extraordinară - - - - - - - 4 TOTAL 15.490.000 17.095.700 17.343.000 1.853.000 247.300 111,96 101,45

Tabel 3-2

Page 32: Analiza economico financiara 2 curs

Unitatea de învăŃare 3 ANALIZA CHELTUIELILOR DIN ACTIVITATEA ÎNTREPRINDERII …

32

Suma cheltuielilor - lei Modificarea cheltuielilor Perioada curentă

În mărimi absolute (lei) În mărimi relative (%)

Nr crt.

Natura activităŃii Perioada

precedentă Prevăzut Realizat Curent -

precedent Realizat-prevăzut

Curent/ preceden

t

Realizat/ Prevăzut

1 Exploatare 12.994.000 13.600.000 13.826.000 832.000 226.000 106,40 101,66 2 Financiară 365.000 430.500 285.000 -80.000 -145.500 78,08 66,20 3 Extraordinară - - - - - - - 4 TOTAL 13.359.000 14.030.500 14.111.000 752.000 80.500 105,63 100,57

În urma faptului că întreprinderea îşi concentrează eforturile pentru realizarea obiectivului

principal, de a produce şi valorifica rezultatele exploatării se observă că ponderea cea mai mare în cheltuielile înregistrate în perioada analizată o au cele aferente activităŃii de exploatare. Cheltuielile de exploatare înregistrează în anul curent creştere în sumă absolută de 832.000 lei faŃă de anul precedent şi o creştere cu 226.000 lei faŃă de nivelul programat de întreprindere.

În ceea ce priveşte cheltuielile financiare care provin în special din dobânzile curente aferente împrumuturilor primite şi din diferenŃele nefavorabile de curs valutar, deşi s-a prevăzut că vor creşte în comparaŃie cu anul precedent, acestea înregistrează în anul curent o scădere de 80.000 lei sau, în mărimi relative, cu 21,92% faŃă de anul precedent respectiv cu 33,70% faŃă de nivelul lor programat.

Referitor la veniturile înregistrate de întreprindere în perioada analizată, acestea înregistrează în anul curent o creştere cu 11,63% faŃă de anul precedent, depăşind nivelul programat cu 1,51%. Veniturile din exploatare au înregistrat în anul curent o creştere de 1.781.000 lei faŃă de anul precedent, depăşind totodată şi nivelul programat.

Veniturile financiare, reprezentate în principal de veniturile din dobânzi urmate de veniturile din sconturi obŃinute şi alte venituri financiare înregistrează o creştere foarte mare în anul curent faŃă de anul precedent de 71.000 lei, ceea ce în mărimi relative înseamnă cu 42,51 %, totuşi această creştere fiind sub nivelul programat cu 3,17 %.

Din analiza datelor se observă că întreprinderea nu înregistrează nici venituri şi nici cheltuieli din activităŃi extraordinare.

Test de autoevaluare – ScrieŃi răspunsurile în spaŃiile libere din chenar

T3-1. În contabilitatea financiară, cheltuielile unei întreprinderi, după natura lor, se grupează în: a) cheltuieli directe şi indirecte; b) cheltuieli variabile şi fixe; c) cheltuieli de exploatare şi financiare; d) cheltuieli de exploatare, financiare şi extraordinare T3-2. Conform structurii contului de profit şi pierdere, veniturile pot fi grupate astfel: a) venituri fixe şi variabile; b) venituri directe şi indirecte; c) venituri din exploatare, financiare şi extraordinare;

Page 33: Analiza economico financiara 2 curs

Unitatea de învăŃare 3 ANALIZA CHELTUIELILOR DIN ACTIVITATEA ÎNTREPRINDERII …

33

3.1.2. Analiza factorială a cheltuielilor la 1000 lei venituri totale

Orice analiză a cheltuielilor aferente veniturilor unei întreprinderi trebuie să le urmărească evoluŃia şi să determine factorii care le generează, pentru evaluarea şi diminuarea pe viitor, pentru luarea tuturor măsurilor necesare reducerii acestora, în vederea obŃinerii profitului previzionat. Literatura de specialitate consideră că analiza cheltuielilor aferente veniturilor unei întreprinderi constituie o necesitate de prim ordin pe care toŃi specialiştii din economie trebuie să o adopte necondiŃionat. Urmărirea evoluŃiei cheltuielilor se face prin determinarea şi analiza indicatorului rata de eficienŃă a cheltuielilor totale (cheltuieli totale la 1000 lei venituri totale). Acest indicator se calculează ca raport între cheltuielile totale şi veniturile totale:

10001000 ×=VT

ChTCh V

în care: VCh1000 reprezintă cheltuielile la 1000 lei venituri (rata de eficienŃă a cheltuielilor

totale); ChT reprezintă cheltuielile totale care cuprind cheltuielile de exploatare, financiare şi extraordinare; VT reprezintă suma veniturilor totale care cuprind veniturile din activităŃi de exploatare, financiare şi extraordinare.

Integrată în activitatea practică de gestiune, analiza cheltuielilor aferente veniturilor totale

ale întreprinderii reprezintă o primă etapă de informare asupra dinamicii cheltuielilor. În acest scop, se utilizează indicatorul “Rata medie de eficienŃă a cheltuielilor totale” sau “Cheltuieli la 1000 lei venituri totale” al cărui model de analiză este următorul:

=CtR 1000

1

1 ×∑

=

=n

ii

n

ii

v

ch

sau 100

1∑=

⋅=

n

icii

Ct

rgR

gi= 100×T

i

V

v şi rci= 1000×

i

i

v

ch

în care:

CtR — rata medie de eficienŃă a cheltuielilor totale;

∑=

n

iich

1

- suma cheltuielilor pe categorii de activităŃi;

∑=

n

iiv

1

- suma veniturilor pe categorii de activităŃi;

gi — structura veniturilor pe categorii de activităŃi; rci— rata de eficienŃă a cheltuielilor pe categorii de venituri.

De aici rezultă că, faŃă de o bază de referinŃă, modificarea ratei medii de eficienŃă a cheltuielilor totale este rezultatul influenŃei exercitate de modificarea structurii veniturilor (gi) şi a ratei de eficienŃă a cheltuielilor pe categorii de venituri (rci).

łinând seama de modul de calcul al ratei, respectiv raportul efort/efect, rezultă că reducerea nivelului acesteia denotă o creştere a eficienŃei cu care au fost consumate resursele materiale, umane şi financiare ale întreprinderii.

Pentru relevarea modificării ratei medii de eficienŃă a cheltuielilor totale, prin prisma factorilor care influenŃează asupra acesteia, se impune efectuarea unei analize de tip factorial.

Page 34: Analiza economico financiara 2 curs

Unitatea de învăŃare 3 ANALIZA CHELTUIELILOR DIN ACTIVITATEA ÎNTREPRINDERII …

34

AplicaŃie privind analiza cheltuielilor la 1000 lei venituri totale Tabel 3-3

Suma cheltuielilor -lei-

Suma veniturilor - lei-

Perioada curentă

Perioada curentă

Nr crt. Natura activităŃii

Perioada precedentă

Programat Realizat

Perioada precedentă

Programat Realizat 1 Exploatare 12.994.000 13.600.000 13.826.000 15.323.000 16.850.000 17.105.000 2 Financiară 365.000 430.500 285.000 167.000 245.700 238.000 3 Extraordinară - - - - - - 4 TOTAL 13.359.000 14.030.500 14.111.000 15.490.000 17.095.700 17.343.000

Tabel 3-4 Structura

veniturilor(%) Rata de eficienŃă a cheltuielilor(lei)

Perioada curentă

Perioada curentă

Nr crt. Natura activităŃii

Perioada precedentă

Programat Realizat

Perioada precedentă

Programat Realizat 1 Exploatare 98,92 98,56 98,63 848,01 807,12 808,30 2 Financiară 1,08 1,44 1,37 2.185,63 1.752,14 1.197,48 3 Extraordinară - - - - - - 4 TOTAL 100 100 100 862,43 820,70 813,64

Analiza în dinamică a modificării ratei medii de eficienŃă a cheltuielilor totale poate fi

efectuată fie comparând nivelul programat din anul curent (pr) cu nivelul realizat în perioada de bază (simbolizat cu “0”), fie comparând nivelul realizat în anul curent (simbolizat cu “1”) cu nivelul programat (pr), astfel:

01 RccRRC −=∆ = -48.78 lei şi

=−=∆ prC cRcRR 1 -7,06 lei

din care, datorită: 1.InfluenŃei modificării structurii veniturilor pe categorii de activităŃi:

=−⋅

=∆ ∑0

01

100Rc

rg ciiRgC

i 3,94 lei

şi

=−⋅

=∆ ∑Cpr

cipriRg R

rgC

i 1001 -0,61 lei

2. InfluenŃei modificării ratei de eficienŃă a cheltuielilor pe categorii de venituri:

=⋅

−=∆ ∑100

011

ciiRr

rgcRC

ci -52,72 lei

şi

100

11∑ ⋅

−=∆ cipriRr

rgcRC

ci= -6,45 lei.

Din analiza datelor, se constată că, deşi s-a avut în vedere o îmbunătăŃire a eficienŃei cheltuielilor pe total activitate, bazată pe reducerea cheltuielilor la 1000 lei venituri totale cu 41,72 lei, la sfârşitul anului curent s-a înregistrat pentru societatea respectivă o situaŃie mult mai bună, rata medie de eficienŃă a cheltuielilor cu 48,78 lei mai mică, iar faŃă de nivelul programat cu +7,06 lei.

Această reducere a cheltuielilor la 1000 lei venituri se produce deoarece indicele cheltuielilor totale (ICt) este mai mic decât indicele veniturilor totale (IV), respectiv ICt<IV (105,63 < 111,69).

Page 35: Analiza economico financiara 2 curs

Unitatea de învăŃare 3 ANALIZA CHELTUIELILOR DIN ACTIVITATEA ÎNTREPRINDERII …

35

Structura veniturilor, ca factor de influenŃă, reflectă dinamica veniturilor pe categorii de activităŃi.

În comparaŃie u nivelul înregistrat în anul anterior, modificarea structurii veniturilor poate fi considerată ca fiind nefavorabilă, deoarece a contribuit la creşterea nivelului cheltuielilor la 1000 lei venituri, deoarece a crescut ponderea activităŃilor la care se înregistrează un nivel mai mic al ratei de eficienŃă decât media înregistrată la nivel de întreprindere în perioada precedentă.

Factorul calitativ, rata de eficienŃă a cheltuielilor pe categorii de venituri, influenŃează în mod favorabil în ambele situaŃii, ceea ce conduce la creşterea ratei medii de eficienŃă şi reducerea nivelului cheltuielilor la 1000 lei venituri corespunzător perioadei analizate, cu 52,72 lei şi respectiv cu 6,45 lei.

Cheltuielile la 1000 lei venituri din exploatare exercită influenŃă cea mai mare asupra indicatorului „Rata de eficienŃă a cheltuielilor totale”, deoarece veniturile din exploatare deŃin ponderea cea mai mare în totalul veniturilor, rezultând că orice modificare a nivelului lor se va reflecta în acelaşi sens şi aproximativ cu aceeaşi intensitate în indicatorul analizat. Deşi s-a programat o reducere a cheltuielilor la 1000 lei venituri din exploatare cu 41,72 lei, la sfârşitul anului curent s-a înregistrat o reducere a lor cu 48,78 lei.

În activitatea practică trebuie avute în vedere: • luarea în considerare a inflaŃiei, ceea ce presupune corectarea bazei de comparaŃie cu un

coeficient care să reflecte corelaŃia dintre creşterea preŃurilor tuturor categoriilor de resurse cu care se aprovizionează întreprinderea şi dinamica preŃurilor pe seama cărora se formează veniturile.

• explicarea pe fiecare categorie de venituri a evoluŃiei eficienŃei, în funcŃie de factorii specifici care o influenŃează, mai ales în situaŃii în care cheltuielile financiare şi cele excepŃionale depăşesc substanŃial veniturile.

Principalele măsuri ce trebuie avute în vedere pentru reducerea nivelului cheltuielilor la 1000 lei venituri totale sunt: • realizarea produselor, serviciilor prestate şi lucrărilor executate cu respectarea criteriului

eficienŃei economice, respectiv preŃurile de vânzare şi tarifele practicate să acopere costurile şi să permită obŃinerea unui profit care să fie stimulativ pentru acŃionari;

• adoptarea acelei structuri de finanŃare a mijloacelor economice care să permită realizarea obiectivelor pe termen lung (dezvoltarea potenŃialului tehnic al întreprinderii) şi a celui pe termen scurt cu cheltuieli financiare cât mai scăzute;

• valorificarea activelor la valori cât mai mari (prin organizarea corespunzătoare a licitaŃiilor), onorarea obligaŃiilor faŃă de clienŃi (respectarea clauzelor contractuale), precum şi a celor faŃă de bugetul statului etc.

Test de autoevaluare – ScrieŃi răspunsurile în spaŃiile libere din chenar

T3-3. Întreprinderea « X » înregistrează în contul de profit şi pierdere următoarele date:

Prevăzut Realizat Indicatori Valoare -

lei Structura

% Valoare –

lei Structura

% 1. Venituri din exploatare 2. Venituri financiare 3. Venituri extraordinare

4.000 1.000 100

80,0 19,6 0,4

4.520 980 10

82,0 17,8 0,2

TOTAL 5.100 100,0 5.510 100,0 4. Cheltuieli la 1.000 lei venituri: - din exploatare - financiare - extraordinare

800 1.000 900

- - -

825 915 865

- - -

TOTAL 840 - 845 -

Page 36: Analiza economico financiara 2 curs

Unitatea de învăŃare 3 ANALIZA CHELTUIELILOR DIN ACTIVITATEA ÎNTREPRINDERII …

36

Care este influenŃa structurii veniturilor asupra cheltuielilor totale la 1000 lei venituri: a) + 10,2 lei; b) - 9,2 lei; c) - 8,2 lei; d) - 7,2 lei. T3-4. Dacă:

Indicele cheltuielilor de exploatare = 115 % Indicele cheltuielilor salariale = 112 % Indicele numărului de salariaŃi = 88 % Indicele veniturilor din exploatare = 110 %

Rezultă că: a) creşte salariul mediu anual, ponderea cheltuielilor salariale în cheltuielile de exploatare şi scade

eficienŃa cheltuielilor de exploatare; b) creşte salariul mediu anual, se reduce ponderea cheltuielilor salariale în cheltuielile de exploatare şi eficienŃa cheltuielilor de exploatare;

c) scade salariul mediu anual, se reduce ponderea cheltuielilor salariale în cheltuielile de exploatare şi creşte eficienŃa cheltuielilor de exploatare;

d) scade salariul mediu anual, creşte ponderea cheltuielilor salariale în cheltuielile de exploatare şi se reduce eficienŃa cheltuielilor de exploatare;

3.2. Analiza cheltuielilor de exploatare

Cheltuielile de exploatare deŃin ponderea în totalul cheltuielilor angajate de o întreprindere,

indiferent de specificul activităŃii economice pe care o desfăşoară. Acest tip de cheltuieli cuprind ansamblul cheltuielilor necesare desfăşurării unui ciclu de exploatare, respectiv achiziŃionării resurselor materiale, energetice, umane şi celelalte cheltuieli necesare procesului de producŃie, pentru obŃinerea, stocarea şi livrarea produselor finite, în vederea reluării ciclului de exploatare.

Elementele componente ale cheltuielilor de exploatare sunt: • cheltuieli cu materiile prime, materialele auxiliare, energia,combustibilul, apa etc.; • cheltuieli cu lucrările şi serviciile prestate de către terŃi, inclusiv cheltuielile pentru locaŃii de

gestiune; • cheltuielile cu forŃa de muncă (salarii şi cheltuieli cu asigurările sociale aferente fondului de

salarii); • cheltuieli cu amortizarea şi provizioanele aferente exploatării; • cheltuielile cu impozite şi taxe; • alte cheltuieli de exploatare.

Cheltuielile de exploatare se înregistrează în evidenŃa contabilă a fiecărei întreprinderi, potrivit normelor legale, pe grupe şi clase, conform planului de conturi care permite evidenŃierea corectă şi coerentă, astfel încât, pe baza înregistrărilor din contabilitate să se poată urmări alocarea resurselor.

Page 37: Analiza economico financiara 2 curs

Unitatea de învăŃare 3 ANALIZA CHELTUIELILOR DIN ACTIVITATEA ÎNTREPRINDERII …

37

3.2.1. Analiza dinamicii şi structurii cheltuielilor de exploatare

Analiza cheltuielilor se va efectua în conformitate cu clasificarea după natura acestora, în conformitate cu structura utilizată în situaŃiile financiare. Se va urmări: • calculul ponderii fiecărui tip de cheltuială de exploatare în total cheltuieli de exploatare; • analiza dinamicii structurii cheltuielilor de exploatare, prin compararea dinamicii fiecărui

element de structură cu dinamica cheltuielilor de exploatare totale; • analiza dinamicii fiecărui element de structură a cheltuielilor de exploatare prin raportarea la

indicatorul simetric de structură pentru veniturile din exploatare; • analiza dinamicii structurii cheltuielilor de exploatare prin raportarea la veniturile totale din

exploatare; • analiza dinamicii eficienŃei fiecărui element de structură a cheltuielilor din exploatare prin

raportarea la 1000 lei cifră de afaceri. 3.2.2. Analiza factorială a cheltuielilor de exploatare la 1000 lei venituri din

exploatare În analiza cheltuielilor aferente activităŃii de exploatare, pot fi avute în vedere următoarele modalităŃi: • nivelul cheltuielilor de exploatare pe elemente de cheltuieli la 1000 lei venituri din exploatare; • rata medie de eficienŃă a cheltuielilor de exploatare. 2.4.1.1. Analiza nivelului cheltuielilor de exploatare pe elemente de cheltuieli la 1000 lei venituri din exploatare În analiza cheltuielilor de exploatare se foloseşte nivelul lor la 1000 lei venituri din exploatare, ca parte a întregului folosit anterior, urmărindu-se dinamica şi modificările intervenite în structura cheltuielilor. Acest lucru este important atât pentru formarea imaginii asupra modului în care s-a realizat programul stabilit, cât mai ales pentru identificarea categoriilor de cheltuieli care necesită atenŃie deosebită din partea factorilor de decizie. Cheltuielile la 1000 lei venituri din exploatare, pe categorii de cheltuieli se calculează potrivit formulei:

10001000 ⋅=Ve

cece iVe

i ,

în care: ice reprezintă cheltuielile de exploatare pe categorii de cheltuieli;

−eV veniturile din exploatare.

Pentru analiza dinamicii şi structurii cheltuielilor de exploatare, datele sunt sintetizate astfel:

Rata medie de eficienŃă a cheltuielilor de exploatare se calculează după formula:

1000

1

1 ⋅=∑

=

=n

ij

n

ij

Ce

ve

ceR sau

1001∑=

⋅=

n

icejj

Ce

rgR

100⋅=Ve

veg j

j şi 1000⋅=j

jcej ve

cer

în care:

CeR reprezintă rata medie de eficienŃă a cheltuielilor de exploatare;

Page 38: Analiza economico financiara 2 curs

Unitatea de învăŃare 3 ANALIZA CHELTUIELILOR DIN ACTIVITATEA ÎNTREPRINDERII …

38

−∑=

n

ijve

1suma veniturilor din exploatare pe tipuri de activităŃi (vânzări de mărfuri,

livrări de produse, executări de lucrări, prestări de servicii, producŃia stocată, producŃia imobilizată, alte venituri din exploatare);

−∑=

n

ijce

1suma cheltuielilor de exploatare pe tipuri de activităŃi;

−ig structura veniturilor din exploatare pe tipuri de activităŃi;

−cejr rata de eficienŃă a cheltuielilor de exploatare la 1000 lei venituri pe tipuri de

activităŃi. Utilizarea modalităŃilor mai sus prezentate facilitează atât analiza în dinamică cât şi din

punct de vedere structural a cheltuielilor de exploatare. În dinamică, analiza nivelului ratei de eficienŃă a cheltuielilor de exploatare vizează, în

principal, evidenŃierea modificărilor intervenite de la o perioadă la alta, pe total, dar şi pe categorii de cheltuieli, fapt ce permite identificarea acelor categorii de cheltuieli care influenŃează nefavorabil asupra acesteia.

Din punct de vedere structural, analiza cheltuielilor de exploatare permite şi evidenŃierea ponderii pe care o deŃine fiecare element de cheltuială în totalul acestora. FuncŃie de natura cheltuielilor aferente activităŃii de exploatare, se poate determina pe fiecare categorie de cheltuială în parte, rata de eficienŃă a acestora la 1000 lei venituri din exploatare.

Metodologic, se poate proceda la analiza detaliată a fiecărei categorii de cheltuială indiferent de evoluŃia acesteia, în scopul identificării posibilităŃilor de reducere. Analiza eficienŃei cheltuielilor de exploatare poate fi efectuată în raport de modul de formare a veniturilor şi nivelul cheltuielilor pe categorii de venituri.

AplicaŃie privind analiza cheltuielilor la 1000 lei venituri totale Tabel 3-5

Perioada curentă

Nr. Crt.

Indicatori Perioada precedentă

Programat Realizat 1 Venituri din exploatare—total (lei),

din care aferente: 15.323.000 16.850.000 17.105.000

2 • producŃiei vândute 13.575.000 15.277.600 15.293.700 3 • producŃiei stocate 1.748.000 1.572.400 1.811.300 4 • producŃiei imobilizate - - - 5 Cheltuieli din exploatare—total (lei),

din care aferente: 12.994.000 13.600.000 13.826.000

6 • producŃiei vândute 11.245.600 12.027.600 12.015.100 7 • producŃiei stocate 1.748.400 1.572.400 1.810.900 8 • producŃiei imobilizate - - - 9 Rata de eficienŃă a cheltuielilor de exploatare —

total (lei), din care aferentă:

848,01 807,12 808,30

10 • producŃiei vândute 828,41 787,27 785,62 11 • producŃiei stocate 1.000,23 1.000,00 999,78 12 • producŃiei imobilizate - - - 13 Structura veniturilor din exploatare —total (%),

din care aferentă: 100,00 100,00 100,00

14 • producŃiei vândute 88,59 90,67 89,41 15 • producŃiei stocate 11,41 9,33 10,59

Page 39: Analiza economico financiara 2 curs

Unitatea de învăŃare 3 ANALIZA CHELTUIELILOR DIN ACTIVITATEA ÎNTREPRINDERII …

39

16 • producŃiei imobilizate - - - Din punct de vedere metodologic, pentru a delimita influenŃa structurii veniturilor de cea a

nivelului cheltuielilor aferente producŃiei vândute se procedează la recalcularea cheltuielilor la 1000 lei venituri din exploatare.

Modificarea cheltuielilor la 1000 lei venituri din exploatare:

=−=∆ 01 CeCeCe RRR -39,70 lei

=−=∆ CeprCeCe RRR 1 +1,18 lei. din care, datorită: 1. InfluenŃei modificării structurii veniturilor din exploatare:

001

100Ce

cejjRg R

rgCe

j−

⋅=∆ ∑ = -1,41 lei

şi

CeprcejprjR

gj Rrg

Ce −⋅

=∆∑

1001 = +2,68 lei

2. InfluenŃei modificării ratei de eficienŃă a cheltuielilor de exploatare pe tipuri de venituri:

1000∑ ⋅

−=∆ cejjprCepr

Rr

rgRCe

cej= -38,30 lei

şi

=⋅

−=∆∑

1001

1cejprj

CeRr

rgRCe

cej -1,50 lei.

În urma analizei efectuate se desprind următoarele concluzii: • faŃă de anul precedent s-a programat o creştere a eficienŃei cheltuielilor de exploatare bazată pe

reducerea cheltuielilor de exploatare la 1000 lei venituri din exploatare cu 39,70 lei. Această reducere s-a bazat în principal pe reducerea cheltuielilor de exploatare la 1000 lei venituri aferente producŃiei vândute care a condus la creşterea ratei de eficienŃă programată a cheltuielilor de exploatare cu 38,30 lei.

• în a doua situaŃie analizată se constată că eficienŃa cheltuielilor de exploatare a scăzut faŃă de nivelul programat cu 1,78 lei. Creşterea cheltuielilor de exploatare la 1000 lei venituri din exploatare în anul curent a fost consecinŃa ambilor factori direcŃi. Scăderea ponderii veniturilor aferente producŃiei vândute în total venituri a influenŃat rezultatul negativ cu 2,68 lei, în timp ce factorul calitativ, rata de eficienŃă a cheltuielilor de exploatare pe categorii de venituri a avut o influenŃă pozitivă, determinând scăderea cheltuielilor de exploatare la 1000 lei venituri din exploatare cu 1,50 lei. Aceasta s-a datorat scăderii cheltuielilor de exploatare la 1000 lei venituri aferente producŃiei vândute.

3.2.3. Analiza factorială a cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri

Cheltuielile de exploatare reprezintă ponderea în cheltuielile de producŃie, în timp ce partea cea mai importantă din veniturile din exploatare se regăseşte în cifra de afaceri. De aceea, rezultatele analizei factoriale a cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri sunt considerate semnificative pentru analiza evoluŃia cheltuielilor de exploatare raportate la veniturile din exploatare. Indicatorii în funcŃie de care se construieşte modelul de analiză factorială sunt:

• producŃia vândută exprimată în costuri de producŃie (∑ ×cq );

Page 40: Analiza economico financiara 2 curs

Unitatea de învăŃare 3 ANALIZA CHELTUIELILOR DIN ACTIVITATEA ÎNTREPRINDERII …

40

• producŃia vândută exprimată în preŃuri de vânzare (∑ × pq );

• producŃia vândută în anul curent exprimată în costuri de producŃie din anul precedent (

01∑ × cq );

• producŃia vândută în anul curent exprimată în preŃuri de vânzare din anul precedent (

01∑ × pq ).

Modelul matematic şi respectiv schemă sinoptică folosite pentru efectuarea analizei factoriale sunt următoarele:

1000CA

ChCh CA 1000 ×=

Factorii de influenŃă identificaŃi sunt: • structura vânzărilor (g); • preŃul unitar de vânzare (p); • costul unitar complet (c) Principala componentă a cheltuielilor la 1000 lei venituri din exploatare o reprezintă

cheltuielile la 1000 lei cifră de afaceri. În analiza factorială a cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri pot fi utilizate două modele de

analiză:

10001000 ×⋅⋅

=∑∑

pq

cqC

v

vCA

în care:

vq reprezintă volumul fizic al producŃiei vândute pe produse;

p—preŃul mediu de vânzare (exclusiv TVA); c—costul unitar.

100

10001000 ∑ ⋅

= iiCA cgC

în care:

ig reprezintă structura producŃiei vândute pe produse; 1000ic - cheltuieli la 1000 lei cifră de afaceri pe produse.

Pentru exemplificarea metodologiei de analiză a cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri, se vor utiliza datele din tabelul următor:

AplicaŃie privind analiza cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri Tabel 3-6

-lei- Nr. crt.

Indicatori Programat Realizat

1 Volumul fizic al producŃiei vândute exprimat în: 2 • preŃuri medii de vânzare unitare 14.506.700 15.714.600 3 • costuri complete unitare 11.983.200 13.112.600 4 Volumul fizic efectiv al producŃiei vândute exprimat în: 5 • preŃuri medii de vânzare unitare programate - 13.855.200 6 • costuri complete unitare programate - 11.673.400 7 Cheltuieli la 1000 lei CA (lei) 826,05 834,42

Page 41: Analiza economico financiara 2 curs

Unitatea de învăŃare 3 ANALIZA CHELTUIELILOR DIN ACTIVITATEA ÎNTREPRINDERII …

41

Potrivit primului model, metodologia de analiză factorială şi cuantificarea influenŃelor

factorilor se prezintă astfel: CAC1000∆ = =− CACA CC 1000

010001 +8,38 lei

Modificarea nivelului cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri se explică prin intermediul: 1. InfluenŃei modificării structurii producŃiei vândute pe produse:

=⋅⋅⋅

−⋅⋅⋅

=∆∑∑

∑∑ 10001000

00

00

01

01

pq

cq

pq

cqg

v

v

v

v +16,48 lei

2. InfluenŃei modificării preŃurilor medii de vânzare unitare:

=⋅⋅⋅

−⋅⋅⋅

=∆∑∑

∑∑ 10001000

01

01

11

01

pq

cq

pq

cqp

v

v

v

v -99,69 lei

3. InfluenŃei modificării costurilor unitare:

=⋅⋅⋅

−⋅⋅⋅

=∆∑∑

∑∑ 10001000

11

01

11

11

pq

cq

pq

cqc

v

v

v

v 58,91+ lei

Structura producŃiei vândute a exercitat o influenŃă nefavorabilă, deoarece modificarea sa a determinat creşterea cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri cu 16,48 lei. SituaŃia se datorează creşterii ponderii acelor produse al căror nivel al cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri pe produs era superior nivelului programat la nivel de întreprindere.

Modificarea preŃurilor medii de vânzare unitare a exercitat o influenŃă favorabilă asupra nivelului cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri, determinând diminuarea acestuia cu 99,69 lei. Această situaŃie este rezultatul creşterii preŃurilor de vânzare comparativ cu cele prevăzute la categoria de produse care deŃin o pondere însemnată în totalul vânzărilor.

La nivelul fiecărui producător şi respectiv ofertant de produse, modificarea preŃurilor de vânzare poate fi consecinŃa unor cauze dependente sau independente de activitatea întreprinderii. Aceste aspecte susŃin necesitatea evidenŃierii condiŃiilor concrete care le-au generat, a semnificaŃiei influenŃelor exercitate, iar ca un corolar sublinierea măsurilor care se impun în vederea îmbunătăŃirii activităŃii viitoare.

Costurile complete unitare au contribuit la creşterea cu 91,58 lei a nivelului cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri, conducând, în consecinŃă, la scăderea profitului aferent cifrei de afaceri. Această situaŃie este determinată de depăşirea costurilor programate la produsele care deŃin ponderea majoritară în totalul vânzărilor. InfluenŃa costurilor cu semnul „+” este considerată nefavorabilă în cazul în care a fost rezultatul depăşirii consumurilor specifice normate, scăderii productivităŃii, diminuării gradului de utilizare a capacităŃii de producŃie, precum şi a altor cauze care reflectă disfuncŃionalităŃi în activitatea întreprinderii.

C1000 CA

g

p

c

Page 42: Analiza economico financiara 2 curs

Unitatea de învăŃare 3 ANALIZA CHELTUIELILOR DIN ACTIVITATEA ÎNTREPRINDERII …

42

Test de autoevaluare – ScrieŃi răspunsurile în spaŃiile libere din chenar

T3-5. Pe baza datelor: – mii lei –

Nr. crt.

Indicatori Prevăzut Realizat

1. Cifra de afaceri 40.000 42.250 2. Cheltuieli aferente CA 32.800 36.675 3. CA recalculată x 46.542 4. Cheltuieli aferente CA recalculată x 37.978 5. Cheltuieli la 1.000 lei CA 820,0 810,5

InfluenŃa structurii producŃiei vândute asupra cheltuielilor la 1000 lei CA este de: a) + 10,0 lei; b) – 9,5 lei; c) – 4,0 lei; d) + 4,0 lei; T3-6. O firmă înregistrează următoarea evoluŃie a indicatorilor:

Indicele productivităŃii zilnice a muncii = 97% Indicele cifrei de afaceri = 104% Indicele cheltuielilor aferente cifrei de afaceri = 106%

SituaŃia semnifică: a) s-a redus fondul total de timp de muncă (zile-om) şi a crescut eficienŃa alocării cheltuielilor

aferente cifrei de afaceri; b) a crescut fondul total de timp de muncă (zile-om) şi s-a redus eficienŃa alocării cheltuielilor

aferente cifrei de afaceri; c) s-a redus numărul de salariaŃi şi a crescut nivelul cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri; d) a scăzut numărul mediu de salariaŃi, eficienŃa alocării cheltuielilor aferente cifrei de afaceri şi

ponderea acestor cheltuieli în total cheltuieli.

Page 43: Analiza economico financiara 2 curs

Unitatea de învăŃare 3 ANALIZA CHELTUIELILOR DIN ACTIVITATEA ÎNTREPRINDERII …

43

3.3. Analiza diagnostic a cheltuielilor variabile

3.3.1. Delimitarea cheltuielilor variabile

În categoria cheltuielilor variabile se cuprind acelea care îşi modifică mărimea (valoarea) în mod semnificativ o dată cu modificarea volumului fizic al producŃiei.

Analizând cheltuielile variabile din punct de vedere al indicelui de variabilitate putem distinge: cheltuieli variabile proporŃionale, cheltuieli variabile progresive, cheltuieli variabile regresive şi cheltuieli variabile flexibile. a) Cheltuieli variabile proporŃionale reprezintă valoarea acelor consumuri pentru producŃie şi

desfacere care se modifică direct proporŃional cu volumul fizic al producŃiei. În această categorie intră: valoarea consumului de materii prime şi semifabricate, valoarea consumului de ambalaje pentru producŃie, amortizarea specifică determinată în sistemul cotelor proporŃionale pe unitatea de produs sau prestaŃie, salariile lucrătorilor plătiŃi în acord simplu etc. Acestea constituie de fapt, cheltuieli specifice sau tehnologice (de bază).Modificarea procentuală a cheltuielilor proporŃionale fiind egală cu modificarea procentuală a volumului fizic al producŃiei, rezultă pentru ele totdeauna un indice de variabilitate (Iv) egal cu 1. Cheltuielile de bază (tehnologice) sunt supuse acŃiunii a două categorii de factori. O primă categorie, o constituie acei factori care determină scăderea cheltuielilor tehnologice: reducerea consumurilor specifice şi respectiv normate prin reproiectarea ori miniaturizarea produselor (după caz), perfecŃionarea tehnologiilor de fabricaŃie, promovarea unui regim raŃional de economie, înlocuirea unor materiale mai scumpe cu altele mai ieftine, reducerea cheltuielilor de aprovizionare, modificarea normelor de muncă în urma creşterii productivităŃii muncii. O altă categorie de factori sunt aceia care duc la creşterea cheltuielilor de bază şi anume: creşterea preŃurilor la materii prime, materiale şi energie tehnologică, creşterea tarifelor de transport, creşterea tarifelor de salarizare, creşterea amortismentului specific etc. AcŃionând la intervale de timp, aceşti factori întrerup brusc proporŃionalitatea cheltuielilor de producŃie şi, în primul rând, a celor de bază, şi determină continuarea ei pe o altă treaptă; în aceste condiŃii cheltuielile de producŃie proporŃionale evoluează în salturi, descendente sau ascendente.

b) Cheltuielile variabile progresive sunt expresia bănească a acelor consumuri productive, al căror ritm de creştere este superior ritmului de creştere al volumului fizic al producŃiei care l-a ocazionat. Indicele lor de variabilitate este totdeauna supraunitar

c) Cheltuieli variabile degresive sunt acelea care cresc o dată cu creşterea volumului producŃiei, dar într-o proporŃie mai mică decât acesta. Cheltuielile degresive prezintă tendinŃă de inerŃie, reacŃionând la modificări mai mari ale volumului producŃiei, şi nu la fiecare unitate nouă de produs, aşa cum evoluează cheltuielile variabile proporŃionale; de exemplu: consumurile de materiale auxiliare, precum şi alte cheltuieli de întreŃinere a spaŃiului productiv, salariile cuvenite lucrătorilor auxiliari, contribuŃiile la asigurările datorate asupra acestor salarii etc. Indicele de variabilitate a cheltuielilor de producŃie degresive calculat după formula cunoscută este mai mare decât zero şi mai mic decât 1.

d) Cheltuieli variabile regresive cuprind acele cheltuieli care scad sensibil într-o perioadă dată de timp, în ipoteza că procesul de fabricaŃie o dată declanşat se desfăşoară normal, iar volumul fizic al producŃiei obŃinute creşte. Asemenea cheltuieli se întâlnesc în cazul: furnalelor înalte, în cazul centralelor electrice de termoficare şi al oŃelăriilor electrice care au fost revizuite la rece.

e) Cheltuieli variabile flexibile Acest tip de cheltuieli evoluează neregulat în raport cu volumul fizic al producŃiei. Caracterul evoluŃiei lor se schimbă alternativ; astfel după o etapă în care se

Cheltuielile variabile sunt acele cheltuieli a căror variaŃie este dependentă de volumul activităŃii economice.

DefiniŃie

Page 44: Analiza economico financiara 2 curs

Unitatea de învăŃare 3 ANALIZA CHELTUIELILOR DIN ACTIVITATEA ÎNTREPRINDERII …

44

comportă proporŃional cu volumul fizic al producŃiei, apare o alta când evoluează degresiv, apoi o alta când evoluează progresiv ş.a.m.d. Asemenea cheltuieli de producŃie se întâlnesc în centralele termoelectrice şi electrice de termoficare.

Test de autoevaluare – ScrieŃi răspunsurile în spaŃiile libere din chenar

T3-7. Remunerarea personalului direct productiv este o cheltuială: a) fixă, aferentă activităŃii extraordinare, intrând în calculul costului indirect; b) materială, fixă şi intră în calculul costului indirect; c) materială, variabilă şi intră în calculul costului direct; d) de exploatare, variabilă, intră în calculul costului direct.

3.3.2. Analiza factorială a cheltuielilor variabile la 1000 lei cifră de afaceri

Cheltuielile variabile la 1000 lei cifră de afaceri sunt definite ca parte a cheltuielilor de producŃie care se modifică în funcŃie de volumul fizic al producŃiei care se modifică în funcŃie de volumul fizic al producŃiei şi care pot fi direct proporŃionale, progresiv variabile şi regresiv variabile.

Pornind de la structurarea cheltuielilor întreprinderii, cheltuielile variabile la 1000 lei cifră de afaceri se determină după următoarea relaŃie:

1000pq

cqCv

v

vv1000 ×=∑∑

AplicaŃie privind analiza cheltuielilor variabile la 1000 lei cifră de afaceri Tabel 3-7

Nr. crt.

Indicatori Simb Perioada precedentă

Perioada curentă

1 Cifra de afaceri exprimată în preŃ de vânzare

Σqvp 2.088.100 2.511.400

2 Cheltuieli variabile CV 1.333.700 1.742.300 3 Volumul efectiv al cifrei de afaceri la preŃ

prevăzut Σqv1p0 2.421.800

4 Volumul efectiv al cifrei de afaceri la cost variabil prevăzut

Σqv1c0 1.543.400

5 Cheltuieli variabile la 1000 lei cifră de afaceri

1000Cv 638,71 693,76

Page 45: Analiza economico financiara 2 curs

Unitatea de învăŃare 3 ANALIZA CHELTUIELILOR DIN ACTIVITATEA ÎNTREPRINDERII …

45

Pe baza tabelului de mai sus analiza factorială a cheltuielilor variabile la 1000 lei cifră de afaceri, se prezintă astfel:

=−= 10000

10001

1000 CvCv∆Cv 55,04 lei

1. InfluenŃa modificării structurii cifrei de afaceri:

=×−×=∑∑

∑∑ 1000

pq

cq1000

pq

cq∆g

00v

0v0v

01v

0v1v -1,42 lei

2. InfluenŃa modificării preŃului de vânzare:

=×−×=∑∑

∑∑ 1000

pq

cq1000

pq

cq∆p

01v

0v1v

11v

0v1v -22,74 lei

3. InfluenŃa modificării cheltuielilor variabile pe unitatea de produs:

=×−×=∑∑

∑∑ 1000

pq

cq1000

pq

cq∆c

11v

0v1v

11v

1v1vv 79,20 lei

În contextul sistemului factorial care a stat la baza analizei dinamicii cheltuielilor variabile

la 1000 lei producŃie vândută exprimată în preŃ de vânzare (CA) precum şi în conformitate cu necesitatea creşterii economice în condiŃii de eficienŃă sporită, o apreciere de ansamblu referitoare la dinamica acestui indicator trebuie să ia în considerare următoarele constatări:

În perioada analizată s-a înregistrat o creştere a cheltuielile variabile la 1000 lei cifră de afaceri de 55,04 lei, fapt determinat diferit de cei trei factori direcŃi, astfel: − structura cifrei de afaceri a influenŃat în mod favorabil, contribuind la reducerea cheltuielilor

variabile la 1000 lei cifră de afaceri cu 1,42 lei şi care demonstrează că a crescut ponderea acelor produse cu cheltuieli prevăzute la 1000 lei mai mici decât cheltuiala medie programată la 1000 lei cifră de afaceri. Rezultă că întreprinderea a reuşit să-şi direcŃioneze eficient eforturile în vederea alegerii unei structuri mai bune a producŃiei

− preŃul de vânzare a influenŃat favorabil cu 22,74 lei ca urmare a îmbunătăŃirii calităŃii producŃiei şi a valorificării condiŃiilor impuse de raportul cerere-ofertă

− influenŃa cea mai puternică este determinată de costul variabil pe produs înregistrându-se o depăşire de 79,20 lei, datorită modificării consumurilor specifice, a preŃului de aprovizionare a materialelor şi a forŃei de muncă precum şi de acŃiunea managementului întreprinderii.

Test de autoevaluare – ScrieŃi răspunsurile în spaŃiile libere din chenar

T3-8. Modificările cheltuielilor variabile la 1000 lei cifra de afaceri, faŃă de nivelul prevăzut, se explică prin influenŃa următorilor factori în ordinea de analiza:

a) structurii producŃiei vândute, costului variabil pe unitatea de produse, preŃului mediu de vânzare;

b) volumul producŃiei vândute, structura producŃiei vândute, preŃul mediu de vânzare;

CV1000 CA

g

p

cv

Page 46: Analiza economico financiara 2 curs

Unitatea de învăŃare 3 ANALIZA CHELTUIELILOR DIN ACTIVITATEA ÎNTREPRINDERII …

46

c) structurii producŃiei vândute, preŃului mediu de vânzare, costului variabil pe unitatea de produse;

d) volumul producŃiei vândute, costul producŃiei vândute. T3-9. Se cunosc următoarele date despre o întreprindere:

Nr. crt.

Indicatori UM Prev ăzut Realizat

1 Cifra de afaceri lei 675.000 750.000 2 Cifra de afaceri recalculată lei - 720.000 3 Cheltuieli aferente cifrei de afaceri, din care: lei 567.000 615.000 4 Cheltuieli variabile lei 411.750 431.250 5 Cheltuieli fixe lei 155.250 183.750 6 Cheltuieli variabile aferente cifrei de afaceri recalculate lei - 435.600

InfluenŃa modificării structurii cifrei de afaceri asupra cheltuielilor variabile la 1000 lei cifră de afaceri este de: a) +5 lei b) 8,7 lei c) 5 lei d) +12 lei

3.4. Analiza diagnostic a cheltuielilor fixe

3.4.1. Delimitarea cheltuielilor fixe

Cheltuielile fixe, cunoscute şi sub denumirea de cheltuieli convenŃional constante sunt

acelea a căror mărime absolută rămâne relativ neschimbată, sau se modifică în cazul creşterii sau micşorării volumului producŃiei, dar în proporŃii neînsemnate. În această grupă se cuprind de exemplu: cheltuielile cu amortizarea mijloacelor fixe (calculată după metoda liniară) sau chiriile plătite pentru acestea, salariile personalului de conducere, tehnic economic, de altă specialitate, administrativ şi de deservire a secŃiilor şi a întreprinderii, plătit în regie, contribuŃiile la asigurările sociale datorate asupra acestor salarii, cheltuielile P.T.T.R., sumele plătite pentru abonamente, cărŃi, reviste şi alte publicaŃii de specialitate, materiale pentru întreŃinerea şi curăŃenia clădirilor, primele de asigurare etc.

Cheltuieli fixe reprezintă acele cheltuieli care nu sunt legate de volumul producŃiei în mod direct, şi rămân la niveluri aproximativ stabile, indiferent de volumul producŃiei. .

DefiniŃie

Page 47: Analiza economico financiara 2 curs

Unitatea de învăŃare 3 ANALIZA CHELTUIELILOR DIN ACTIVITATEA ÎNTREPRINDERII …

47

Mărimea cheltuielilor fixe depinde de totalitatea factorilor economici organizatorici, prin care se transpun în fapt funcŃiunile unei întreprinderi având o anumită capacitate de producŃie, precum şi durata perioadei de timp, pentru care se calculează ele (factorul timp); mărimea acestor cheltuieli constituie deci o funcŃie a factorilor amintiŃi şi se exprimă prin relaŃia: ( )TfCF= în care T reprezintă o totalitate de factori.

Pentru exprimarea numerică a comportamentului cheltuielilor faŃă de modificarea volumului producŃiei care le-a ocazionat, se utilizează indicele de variabilitate a cheltuielilor.

În cazul unei cheltuieli de producŃie oarecare, indicele de variabilitate se calculează folosind una dintre formulele:

100

Q

QQ

100Ch

ChCh

I sau 100

Q

100Q

100Ch

100Ch

I

0

01

0

01

v

0

1

0

1

v

×−

×−

=−×

−×

=

în care: Ch1 – suma absolută a unei cheltuieli de producŃie oarecare, în perioada curentă Ch0 - suma absolută a aceleiaşi cheltuieli în perioada precedentă (de bază) Q1 – volumul fizic al producŃiei în perioada curentă Q0 – volumul fizic al producŃiei în perioada precedentă (de bază)

Acest indice se calculează deci ca raport între modificarea procentuală a cheltuielilor în cauză şi modificarea procentuală a volumului fizic al producŃiei care le–a ocazionat

Indicele de variabilitate al unei cheltuieli de producŃie oarecare rămâne în permanenŃă acelaşi.

Definind cheltuielile fixe sau constante, potrivit comportamentului pe care–l au faŃă de modificarea volumului fizic al producŃiei, trebuie arătat că acestea sunt cheltuieli de producŃie şi de desfacere care au indicele de variabilitate zero.

În genere, aceste cheltuieli sunt determinate de capacitatea de producŃie a întreprinderii. Structura, respectiv compoziŃia totalului lor, diferă de la o unitate la alta în funcŃie de

factorii care-i determină capacitatea şi de apartenenŃa întreprinderii la o anumită ramură industrială. Cel mai adesea, maşinile şi instalaŃiile, precum şi suprafeŃele de producŃie participă cu o cotă

parte predominantă la cheltuielile fixe sau de capacitate; urmează apoi cheltuielile de întreŃinerea structurilor, precum şi o serie de alte cheltuieli legate de organizarea, administrarea şi conducerea producŃiei.

Deşi, prin definiŃie masa cheltuielilor fixe ar trebui să fie aceeaşi, în practică se disting: cheltuieli fixe propriu-zise şi cheltuieli relativ fixe. a) Cheltuieli fixe propriu - zise sunt acelea a căror mărime rămâne constantă, indiferent dacă, în

cadrul unei capacităŃi de producŃie date, volumul producŃiei creşte sau scade. În această categorie se cuprind în primul rând amortizările, cheltuielile de întreŃinere în stare de funcŃionare, abonamentele radio şi taxele de radioficare, serviciile unităŃilor de depanare şi întreŃinere a maşinilor electronice de calcul, primele de asigurare, taxele de verificare şi marcare a aparatelor de măsurat şi cântărit, taxele de canal şi salubritate, contribuŃia anuală la Camera de Industrie şi ComerŃ, impozitul pe clădiri, etc. Este deci, evident caracterul rigid al acestor cheltuieli.

b) Cheltuieli relativ fixe sunt formate din acele cheltuieli de producŃie care manifestă o sensibilitate mai mare faŃă de modificarea volumului fizic al producŃiei, respectiv în raport cu măsura în care este utilizată capacitatea de producŃie a întreprinderii. Din această categorie fac parte, salariile personalului de conducere, tehnic, economic şi de altă specialitate, administrativ şi de deservire a secŃiilor şi a întreprinderii, cota de asigurări sociale datorate asupra acestor salarii, alte sarcini calculate asupra lor, cheltuielile cu protecŃia mediului înconjurător, furniturile de birou şi alte cheltuieli administrativ-gospodăreşti.

Page 48: Analiza economico financiara 2 curs

Unitatea de învăŃare 3 ANALIZA CHELTUIELILOR DIN ACTIVITATEA ÎNTREPRINDERII …

48

În general, cota de cheltuieli care revine pe unitatea de produs, depinde de suma lor absolută şi de volumul fizic al producŃiei fabricate de întreprindere.

În principiu modificarea volumului fizic al producŃiei nu influenŃează totalul cheltuieli fixe; în schimb, creşterea volumului fizic al producŃiei determină reducerea cotei-părŃi ce revine pe unitatea de produs, după cum scăderea acestuia atrage după sine majorarea cotei de cheltuieli fixe pe unitatea de produs.

DependenŃa dintre cheltuielile fixe şi gradul de folosire a capacităŃii de producŃie devine vizibilă printr-o observare de lungă durată. Astfel la un grad mai mic sau mai mare de ocupare a unei capacităŃi de producŃie date, totalul (nivelul) cheltuielilor fixe propriu-zise rămâne în principiu neschimbat. Cheltuielile relativ fixe se modifică însă pe total, într-o anumită măsură, în funcŃie de gradul de ocupare a capacităŃii de producŃie a întreprinderii; mărimea lor absolută creşte deci un grad mai mare de utilizare a capacităŃii de producŃie.

În ansamblul lor, cheltuielile de producŃie fixe se modifică însă ca mărime absolută dacă are loc extinderea respectiv, restrângerea capacităŃii de producŃie a întreprinderii. Capacitatea de producŃie a întreprinderii înregistrează în astfel de cazuri un salt care poate fi ascendent (în cazul extinderii) sau descendent (în cazul micşorării sale).

3.4.2. Analiza factorială a cheltuielilor fixe la 1000 lei cifră de afaceri

EficienŃa cheltuielilor fixe se apreciază prin nivelul lor la 1000 lei venituri din exploatare sau cifră de afaceri.

Cheltuielile fixe la 1000 lei cifră de afaceri se determină după următorul model:

1000pq

CFCF

v

1000 ×=∑

în care:

CF – suma cheltuielilor fixe ∑ pqv - cifra de afaceri

1000CF - cheltuieli fixe la 1000 lei

AplicaŃie privind analiza cheltuielilor fixe la 1000 lei cifr ă de afaceri Tabel 3-8

lei Nr. crt.

Indicatori Simb Perioada precedentă

Perioada curentă

1 Cifra de afaceri exprimată în preŃ de vânzare Σqvp 2.088.100 2.511.400 2 Cheltuieli fixe CF 199.000 181.600 3 Volumul efectiv al cifrei de afaceri la preŃ prevăzut Σqv1p0 - 2.421.700 4 Cheltuieli fixe la 1000 lei cifră de afaceri 1000CF 95,30 72,31

Pe baza datelor din tabelul de mai sus analiza factorială a cheltuielilor fixe la 1000 lei cifră de afaceri, se prezintă astfel:

CF1000 CA

q

p

CF

Page 49: Analiza economico financiara 2 curs

Unitatea de învăŃare 3 ANALIZA CHELTUIELILOR DIN ACTIVITATEA ÎNTREPRINDERII …

49

=−= 10000

10001

1000 CfCf∆Cf -22,99 lei

1. InfluenŃa modificării volumului fizic al producŃiei vândute:

=×−×=∑∑

1000pq

CF1000

pq

CF∆q

00v

0

01v

0v -13,13 lei

2. InfluenŃa modificării preŃului de vânzare:

=×−×=∑∑

1000pq

CF1000

pq

CF∆p

01v

0

11v

0 -2,94 lei

3. InfluenŃa modificării sumei cheltuielilor fixe:

=×−×=∑∑

1000pq

CF1000

pq

CF∆CF

11v

0

11v

1 -6,93 lei

Aprecierea eficienŃei cheltuielilor fixe se realizează prin determinarea indicilor de creştere a celor doi indicatori. Astfel, creşterea mai rapidă a cifrei de afaceri faŃă de cheltuielile fixe (ICA > ICF) conduce la micşorarea cheltuielilor fixe la 1000 lei cifră de afaceri faŃă de nivelul prevăzut.

În perioada analizată se observă o reducere a cheltuielilor fixe la 1000 lei cifră de afaceri cu 22,99 lei situaŃie reflectată de analiza factorială a elementelor, astfel: − creşterea volumului fizic al producŃiei cu 15,97% a condus la micşorarea cheltuielilor fixe la

1000 lei cifră de afaceri cu 13,13 lei − creşterea preŃul de vânzare cu 3,7% a contribuit în mod favorabil la diminuarea cheltuielilor cu

2,94 lei, − diminuarea cheltuielilor fixe cu 8,74% a avut ca efect scăderea cheltuielilor fixe la 1000 lei

cifră de afaceri cu 6,93 lei. Pentru a asigura în continuare o reducere a cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri,

managerii întreprinderii trebuie să adopte măsuri de creştere a gradului de utilizare a capacităŃilor de producŃie, concomitent cu găsirea de noi posibilităŃi de reducere a sumei cheltuielilor fixe. Ca atare, trebuie identificate cauzele care au generat creşterea cheltuielilor fixe şi în urma analizei acestora se vor adopta măsurile corespunzătoare pentru sporirea eficienŃei întregii activităŃi.

Cheltuielile fixe ca sumă pot înregistra creşteri ca urmare a unor schimbări ale sistemului de salarizare, ale sistemului de amortizare, a măririi salariilor, determinată de rata inflaŃiei.

Test de autoevaluare – ScrieŃi răspunsurile în spaŃiile libere din chenar

T3-10. Pe baza indicatorilor:

Nr. crt.

Indicatori Prevăzut Realizat

1. Cheltuieli fixe (mii .lei) 1.000 1.245

2. Cifra de afaceri (mii. lei) 4.000 4.485

3. Cifra de afaceri recalculată (mii. lei) x 4.613

4. Cheltuieli fixe la 1000 lei CA - lei 250 277,5

Să se determine care a fost influenŃa producŃiei vândute asupra cheltuielilor fixe la 1000 lei : a) – 22,2. lei b) – 17,5 lei; c) + 25,3 lei; d) – 33,2 lei.

Page 50: Analiza economico financiara 2 curs

Unitatea de învăŃare 3 ANALIZA CHELTUIELILOR DIN ACTIVITATEA ÎNTREPRINDERII …

50

T3-11. Cheltuielile fixe sunt: a) cheltuieli care nu depind direct de volumul producŃiei; b) cheltuieli care nu depind direct de nivelul cifrei de afaceri; c) cheltuieli care nu depind direct de volumul valorii adăugate;

Răspunsuri la testele de autoevaluare

Nr. test

Răspuns

T3-1. d) T3-2. c) T3-3 b) T3-4 b) T3-5 c) T3-6 b) T3-7 d) T3-8 c) T3-9 c) T3-10 d) T3-11 a)

Am ajuns la sfârşitul UnităŃii de învăŃare 3. Vă recomand să faceŃi o recapitulare a principalelor subiecte prezentate în această unitate de

învăŃare şi să revizuiŃi obiectivele precizate la începutul unităŃii de învăŃare.

Bibliografia unit ăŃii de învăŃare 3 1. Işfănescu A., Robu V., Hristea A. M. Vasilescu C. Analiză economico-financiară,

Page 51: Analiza economico financiara 2 curs

Unitatea de învăŃare 3 ANALIZA CHELTUIELILOR DIN ACTIVITATEA ÎNTREPRINDERII …

51

http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/biblioteca1.asp?id=20; 2. Robu V., Georgescu N. Analiză economico-financiară, http://www.biblioteca-

digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=113&idb=6; 3. Robu V., Vâlceanu Gh., (2009) Analiză economico-financiară. Teste grilă, Ed. Economică,

Bucureşti; 4. Vâlceanu Gh., Robu V., Georgescu N. (2006) Analiză economico-financiară, Ed. Economică,

Bucureşti;

Page 52: Analiza economico financiara 2 curs

Unitatea de învăŃare 4 ANALIZA CHELTUIELILOR MATERIALE, SALARIALE, CU DOBÂNZILE …

52

4. Unitatea de învăŃare 4 ANALIZA CHELTUIELILOR MATERIALE, SALARIALE, CU DOBÂNZILE ŞI UTILIZAREA ACESTEIA ÎN DIAGNOSTICAREA ACTIVIT ĂłII FIRMEI, ANALIZA COSTULUI PE PRODUS

4.1. Analiza cheltuielilor materiale Datorită faptului că în orice proces de producŃie au loc transformări importante ale unor

resurse materiale prin utilizarea forŃei de muncă şi a mijloacelor fixe, cheltuielile materiale deŃin ponderea cea mai importantă în cadrul cheltuielilor efectuate pentru realizarea produselor. Prin cheltuielile materiale înŃelegem cuantificarea tuturor consumurilor de resurse materiale şi respectiv, a prestărilor de servicii executate de către terŃi pentru desfăşurarea unei activităŃi productive sau prestatoare de servicii.

În întreprinderile cu activitatea productivă, ponderea în cadrul cheltuielilor materiale o deŃin cheltuielile cu resurse materiale. De asemenea, cheltuielile cu amortizările deŃin o pondere mai mare în întreprinderile cu activitate productivă, faŃă de cele prestatoare de servicii, deoarece producŃia implică investiŃii majore în mijloace fixe - utilaje şi clădiri.

Cheltuielile materiale joacă un rol determinant în procesul de producŃie deoarece ele constituie „substanŃa principală” a produsului finit. Ele reprezintă expresia valorică a consumurilor de resurse materiale şi a prestărilor de servicii de către terŃi şi sunt formate din: cheltuieli cu materii prime şi materiale consumabile, cheltuieli cu energia electrică şi apa, amortizarea mijloacelor fixe şi alte cheltuieli materiale.

În analiza diagnostic, cheltuielile materiale se examinează atât pe total, cât şi din punct de vedere al grupării acestora în cheltuieli variabile şi cheltuieli fixe, sau pe elemente componente.

Analiza cheltuielilor materiale vizează relevarea tendinŃei de scădere a acestora ca efect al progresului tehnic, materializat în scăderea consumurilor fizice, utilizarea, acolo unde este posibil, a înlocuitorilor mai ieftini, dar fiabili, în scopul creşterii competitivităŃii produselor, şi, pe această cale a eficienŃei întregii activităŃi a întreprinderii.

Economisirea resurselor materiale reprezintă un imperativ major al politicii privind gestionarea eficientă a resurselor, indiferent de natura acestora, care se identifică ca fiind un factor de bază al creşterii economice, al consolidării poziŃiei de piaŃă a întreprinderii, al îmbunătăŃirii rezultatelor financiare.

Din punct de vedere structural, cheltuielile materiale pot fi analizate pe elemente componente, respectiv cheltuieli cu materialele şi cheltuieli cu amortizarea.

În totalul cheltuielilor materiale, ponderea hotărâtoare o deŃin cheltuielile cu materiile prime şi materialele, domenii în care, dat fiind caracterul lor, pot fi întreprinse măsuri privind economisirea consumului de resurse, ca premisă a creşterii eficienŃei activităŃii întreprinderii.

Cheltuielile cu materialele se analizează ca nivel la 1000 lei venituri din exploatare, producŃie a exerciŃiului sau cifră de afaceri.

4.1.1. Analiza cheltuielilor cu materialele

Se consideră materii prime acele sortimente destinate consumului productiv care constituie

substanŃa produselor finite. Analiza-diagnostic a cheltuielilor materiale urmăreşte, atât pe total, cât şi pe elementele

componente, evoluŃia acestora şi intervine ori de câte ori se constată abateri faŃă de anumite normative sau prevederi. Reducerea cheltuielilor materiale se realizează ca urmare a introducerii

Page 53: Analiza economico financiara 2 curs

Unitatea de învăŃare 4 ANALIZA CHELTUIELILOR MATERIALE, SALARIALE, CU DOBÂNZILE …

53

progresului tehnic, respectiv a dotării întreprinderii cu maşini, utilaje şi instalaŃii de mare randament, a folosirii unor obiecte ale muncii cu parametri superiori şi care determină micşorarea consumurilor specifice. De asemenea, cheltuielile materiale mai pot fi diminuate şi prin folosirea unor înlocuitori, mai ieftini, dar fără a afecta nivelul tehnic şi calitativ al produselor.

Reducerea cheltuielilor materiale trebuie să constituie obiectivul major, hotărâtor al conducerii întreprinderii în folosirea cât mai eficientă a resurselor materiale pentru a asigura îmbunătăŃirea performanŃelor economico-financiare şi a consolida poziŃia pe piaŃă a întreprinderii.

Cheltuielile materiale se analizează în dinamică şi pe structură, la nivelul întregii producŃii şi pe principalele produse.

Analiza cheltuielilor cu materialele se efectuează cu ajutorului indicatorului sintetic „cheltuieli cu materialele la 1000 lei cifră de afaceri sau venituri din exploatare”. Modelul de analiză al cheltuielilor cu materialele la 1000 lei cifră de afaceri este următorul:

1000pq

cqCm

v

mv1000CA ⋅⋅

⋅=∑∑ , iar ∑ ⋅= jjm pcsc

în care:

mc - costuri cu materialele pe unitatea de produs;

jcs - consumul specific din resursa materială „j”;

jp - preŃul de aprovizionare al resursei materiale „j”.

Sistemul de factori care influenŃează asupra nivelului cheltuielilor cu materialele la 1000 lei cifră de afaceri este următorul:

AplicaŃie privind analiza cheltuielilor cu materialele la 1000 lei cifră de afaceri Tabel 4-1

-lei- Nr. crt.

Indicatori Simbol Programat Realizat

1 Cifra de afaceri exprimată în preŃ de vânzare

∑ × pq 14.506.800 15.714.600

2 Suma cheltuielilor cu materialele ∑ ×cmq 8.338.200 8.754.700

3 Volumul efectiv al producŃiei vândute la preŃ programat

∑ × 01 pq 13.855.300

4 Cheltuielile cu materiale programate aferente volumului efectiv al producŃiei vândute

∑ × 01 cmq - 8.648.400

5 Cheltuielile cu materialele recalculate în funcŃie de volumul efectiv al producŃiei vândute, consumuri specifice efective şi preŃuri de aprovizionare programate

( )∑ ∑ ×× 011 'pcsq - 8.625.000

6 Cheltuieli cu materialele la 1000 lei cifră de afaceri (lei)

Cm1000 574,78 557,11

Page 54: Analiza economico financiara 2 curs

Unitatea de învăŃare 4 ANALIZA CHELTUIELILOR MATERIALE, SALARIALE, CU DOBÂNZILE …

54

=−=∆ CACACA CmCmCm 10000

10001

1000 - 17,67 lei

1. InfluenŃei modificării structurii producŃiei vândute pe produse:

=⋅⋅⋅

−⋅⋅⋅

=∆∑∑

∑∑ 10001000

00

00

01

01

pqv

cmqv

pqv

cmqvg + 49,42 lei.

2. InfluenŃei modificării preŃurilor medii de vânzare unitare:

=⋅⋅⋅

−⋅⋅

⋅=∆

∑∑

∑∑ 10001000

01

01

11

01

pqv

cmqv

pqv

cmqvp - 73,85 lei.

3. InfluenŃei modificării costurilor cu materialele pe produse:

=⋅⋅

⋅−⋅

⋅⋅

=∆∑∑

∑∑ 10001000

11

01

11

11

pqv

cmqv

pqv

cmqvcm +6,76 lei.

3.1. InfluenŃei modificării consumurilor specifice:

=⋅⋅

⋅⋅−⋅

⋅⋅⋅

=∆∑

∑ ∑∑

∑ ∑ 1000100011

001

11

011

pqv

pcsqv

pqv

pcsqvcs jjjj

j -1,49 lei

în care: .01001 cmqvpcsqv jj ⋅=⋅⋅ ∑∑∑

3.2. InfluenŃei modificării preŃurilor de aprovizionare:

=⋅⋅

⋅⋅−⋅

⋅⋅⋅

=∆∑

∑ ∑

∑ ∑10001000

11

011

11

111

pqv

pcsqv

pqv

pcsqvp jjjj

j +8,25 lei.

În urma analizei, se constată la nivelul întreprinderii o reducere cu 17,67 lei a cheltuielilor cu materialele la 1000 de lei cifră de afaceri. Această situaŃie contribuie pe de o parte, la creşterea ratei medii de eficienŃă a cheltuielilor totale, iar, pe de altă parte, creează premisele îmbunătăŃirii rezultatului exploatării.

Modificarea structurii producŃiei vândute pe produse a avut o influenŃă nefavorabilă, determinând creşterea cu 49,42 lei a cheltuielilor cu materialele la 1000 lei cifră de afaceri, ca urmare a creşterii ponderii acelor produse care au cheltuieli cu materialele la 1000 lei cifră de afaceri pe produs mai mari decât media programată la nivel de întreprindere. Creşterea preŃurilor medii de vânzare a avut cea mai mare influenŃă asupra rezultatului conducând la scăderea cu 73,85 lei a cheltuielilor cu materialele la 1000 lei cifră de afaceri.

Modificarea costurilor cu materialele pe produse exercită o influenŃă nefavorabilă determinând creşterea cheltuielilor cu materialele la 1000 lei cifră de afaceri cu 6,76 lei, ca urmare a depăşirilor constatate la sortimentele care deŃin ponderea hotărâtoare în totalul vânzărilor. Aceste depăşiri sunt datorate în exclusivitate modificării preŃurilor de aprovizionare.

Consumurile specifice au condus la reducerea cheltuielilor cu materialele la 1000 lei cifră de afaceri cu 1,49 lei.

PreŃurile de aprovizionare ale materiilor prime şi materialelor au determinat creşterea cheltuielilor cu materialele la 1000 lei cu 8,25 lei, ca urmare a slabei preocupări a conducerii întreprinderilor de a negocia preŃurile de aprovizionare cu furnizorii de materii prime şi materiale,

Cm1000 CA

g

p

cm cs

p’

Page 55: Analiza economico financiara 2 curs

Unitatea de învăŃare 4 ANALIZA CHELTUIELILOR MATERIALE, SALARIALE, CU DOBÂNZILE …

55

precum şi creşterea cheltuielilor de transport-aprovizionare prin utilizarea unor mijloace de transport neadecvate, folosite ineficient şi prin creşterea distanŃelor faŃă de furnizori.

În analiza cheltuielilor cu materialele, o problemă deosebit de importantă o prezintă evaluarea măsurilor tehnico-organizatorice de reducere a acestora. Trebuie făcută precizarea că dimensionarea raŃională, eficientă, a consumurilor specifice este în primul rând o problemă tehnică de proiectare şi execuŃie a produsului.

Aceasta nu exclude însă importanŃa bunei gestionări a resurselor materiale, inclusiv din punct de vedere al asigurării integrităŃii patrimoniului.

Test de autoevaluare – ScrieŃi răspunsurile în spaŃiile libere din chenar

T4-1. Factorii care determină modificări asupra valorii cheltuielilor materiale, în ordinea lor de analiză sunt:

a) cantitatea consumată, structura materialelor consumate, preŃul materialelor; b) cantitatea consumată, preŃul materialelor, structura materialelor; c) cifra de afaceri, cantitatea materialelor , preŃul materialelor; d) cantitatea consumata, consumul specific, preŃul materialelor.

4.1.2. Analiza cheltuielilor cu amortizarea Amortizarea este expresia valorică a uzurii fizice a mijloacelor fixe, inclusă în costul

produselor. Deci, amortizarea reprezintă un element structural al costurilor producŃiei, în general, iar a cheltuielilor materiale în special.

Deoarece cheltuielile cu amortizarea fac parte din categoria cheltuielilor fixe, având caracter convenŃional constant şi luând în considerare faptul că într-o întreprindere ansamblul mijloacelor fixe concură la realizarea performanŃelor economico-financiare al căror nivel este dependent de eficienŃa utilizării mijloacelor fixe, rezultă că analiza cheltuielilor cu amortizarea se justifică a fi efectuată ca nivel la 1000 lei venituri din exploatare, producŃie a exerciŃiului sau cifră de afaceri.

Analiza cheltuielilor cu amortizarea se efectuează pe baza următorilor indicatori: Cheltuieli cu amortizarea la 1000 lei venituri din exploatare:

1000Ve

AmCa1000Ve ×=

Asupra acestui indicator influenŃează doi factori de gradul I, şi anume veniturile din exploatare (Ve) şi suma amortizării (Am). InfluenŃele celor doi factori sunt diferite ca sens: factorul cantitativ, respectiv veniturile din exploatare influenŃează invers proporŃional, în timp ce factorul calitativ, suma amortizării influenŃează direct proporŃional asupra indicatorului analizat.

Veniturile din exploatare sunt influenŃate, la rândul lor, de fondul total de timp de muncă şi productivitatea medie orară, iar suma amortizării este influenŃată de valoarea medie anuală a mijloacelor fixe şi cota medie de amortizare.

Cheltuieli cu amortizarea la 1000 lei cifră de afaceri : Modelul de analiză factorială a nivelului cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri este

următorul:

1000pq

cVmf1000

CA

AmCa

v

1000CA ×⋅⋅=×=

în care:

Page 56: Analiza economico financiara 2 curs

Unitatea de învăŃare 4 ANALIZA CHELTUIELILOR MATERIALE, SALARIALE, CU DOBÂNZILE …

56

Am - suma amortizării; Vmf - valoarea medie anuală a mijloacelor fixe;

c - cota medie de amortizare. Sistemul de factori care influenŃează asupra fenomenului analizat se prezintă astfel:

în care: Vma - valoarea medie anuală a mijloacelor fixe; VI - valoarea iniŃială a mijloacelor fixe; Vmi - valoarea medie a intrărilor de mijloace fixe; Vme - valoarea medie a ieşirilor de mijloace fixe; Am - suma amortizării;

c - cota medie de amortizare.

AplicaŃie privind analiza cheltuielilor cu amortizarea la 1000 lei cifră de afaceri Tabel 4-2

Nr. crt. Indicatori Prevăzut Realizat 1 Cifra de afaceri – lei 1.520.000 1.600.000 2 Valoarea iniŃială a mijloacelor fixe – lei 240.000 256.000 3 Valoarea medie a intrărilor – lei 56.000 104.000 4 Valoarea medie a ieşirilor – lei 40.000 60.000 5 Valoarea medie a mijloacelor fixe - lei 256.000 300.000 6 Cota medie de amortizare - % 13,00 11,00 7 Cota medie recalculată - % 11,40 8 Suma amortizării – lei 33.280 33.000 9 Cheltuieli cu amortizarea la 1000 lei cifră de afaceri – lei 21,89 20,63

Analiza factorială a cheltuielilor cu amortizarea la 1000 lei cifră de afaceri, pe baza datelor din tabel, evidenŃiază o serie de aspecte care pot influenŃa favorabil activitatea întreprinderii.

=−= 10000

10001

1000CA CaCa∆Ca - 1,27 lei

din care datorită: 1. InfluenŃa modificării cifrei de afaceri:

=×−×= 1000CA

A1000

CA

A∆CA

0

0

1

0 -1,09 lei

2. InfluenŃa modificării sumei amortizării:

Ca1000 CA

CA

A

Mf

c g

ci

Vmi

Vme

Vi

Page 57: Analiza economico financiara 2 curs

Unitatea de învăŃare 4 ANALIZA CHELTUIELILOR MATERIALE, SALARIALE, CU DOBÂNZILE …

57

=×−×= 1000CA

A1000

CA

A∆A

1

0

1

1 +0,18 lei

2.1. InfluenŃa modificării valorii medii a mijloacelor fixe:

×−

=∆ 1000100

)(

1

001

CA

cfMfM

V +3,58 lei

2.1.1. InfluenŃa valorii iniŃiale a mijloacelor fixe:

×−

=∆ 1000100

)(

1

001

CA

cViVi

Vi +1,30 lei

2.1.2. InfluenŃa valorii medii a intrărilor de mijloace fixe:

×−

=∆ 1000100

)(

1

001

CA

cVmiVmi

Vmi +3,90 lei

2.1.3 InfluenŃa valorii medii a ieşirilor de mijloace fixe:

×−

−=∆ 1000100

)(

1

001

CA

cVmeVme

Vme +1,63 lei

2.2 InfluenŃa modificării cotei medii de amortizare:

=∆ 1000100

)(

1

011

CA

ccfM

c -3,75 lei

2.2.1 InfluenŃa modificării structurii mijloacelor fixe:

=∆ 1000100

)(

1

01

CA

ccfM

g

r

-3,00 lei

2.2.2 InfluenŃa modificării cotei de amortizare pe categorii de mijloace fixe:

=∆ 1000100

)(

1

11

CA

ccfM

c

r

- 0,75 lei

La întreprinderea analizată situaŃia favorabilă este determinată de creşterea cifrei de afaceri cu

aproape 5% faŃă de reducerea sumei amortizării cu aproape 1%. Aprofundarea analizei pe factori de gradul doi şi trei reflectă atât fenomene pozitive, cât şi implicaŃii negative.

Suma amortizării a influenŃat în mod nefavorabil cu 0,18 lei, din care valoarea medie a mijloacelor fixe cu 3,58 lei şi cota medie de amortizare cu -3,75 lei..

De aici se desprinde concluzia că, pentru a înregistra o reducere a cheltuielilor cu amortizarea la 1000 lei cifră de afaceri, este necesară creşterea cifrei de afaceri într-un ritm superior faŃă de suma amortizării:

ICA > IA

Valoarea medie a mijloacelor fixe poate înregistra creşteri pe seama reevaluării mijloacelor fixe, a realizării obiectivelor de investiŃii înainte de termenul stabilit sau ieşirea din funcŃiune a unor

Page 58: Analiza economico financiara 2 curs

Unitatea de învăŃare 4 ANALIZA CHELTUIELILOR MATERIALE, SALARIALE, CU DOBÂNZILE …

58

mijloace fixe după termenul programat. Se creează astfel condiŃii pentru obŃinerea unor producŃii suplimentare.

La rândul său, cota medie de amortizare poate să crească pe seama modificării structurii mijloacelor fixe în favoarea acelor categorii cu o cotă de amortizare mai mare sau ca urmare a schimbării sistemului de amortizare utilizat.

Test de autoevaluare – ScrieŃi răspunsurile în spaŃiile libere din chenar

T4-2. Factorii care determină modificarea cheltuielilor cu amortizarea sunt: a) cifra de afaceri, cota de amortizare; b) valoarea medie a activelor fixe, cota de amortizare; c) randamentul activelor fixe, structura pe categorii de active fixe; d) valoarea activelor fixe, suma anuală a amortizării. T4-3. Se dau următorii indicatori:

Nr. crt. Indicatori UM Prev ăzut Realizat 1 Cifra de afaceri mii lei 50.000 51.000 2 Valoarea medie a mijloacelor fixe mii lei 100.000 104.000 3 Cheltuieli cu amortizarea mii lei 20.000 22.000 4 Cota medie de amortizare % 20 21,91

InfluenŃa modificării cotei medii de amortizare asupra cheltuielilor cu amortizarea la 1000 lei cifră de afaceri este de: a) -4,63 lei b) 38,94 lei c) 3,85 lei d) -28,44 lei

4.2. Analiza cheltuielilor cu personalul

Personalul constituie o sursă determinantă pentru întreprindere, care pune în operă toate mijloacele de care dispune: financiare, tehnice, comerciale etc. Cheltuielile cu personalul sunt rezultatul utilizării factorului uman şi reflectă o parte a valorii nou create.

În cadrul cheltuielilor efectuate pentru obŃinerea producŃiei, cheltuielile cu forŃa de muncă deŃin o pondere importantă, fiind strâns legate de nivelul tehnic al procesului tehnologic, de înzestrarea tehnică a întreprinderii cu utilaje de productivitate înaltă, de specificul fazelor tehnologice etc.

Cheltuielile cu salariile includ: − fondul de salarii, care include:

Page 59: Analiza economico financiara 2 curs

Unitatea de învăŃare 4 ANALIZA CHELTUIELILOR MATERIALE, SALARIALE, CU DOBÂNZILE …

59

o salariul tarifare sau negociate; o sporuri acordate pentru condiŃii de muncă (condiŃii grele: de altitudine, de adâncime, de

toxicitate, de izolare etc.); o spor de vechime; o spor fidelitate; o premii periodice, în funcŃie de rezultatele obŃinute, etc.

− cheltuieli aferente fondului de salarii: o contribuŃia la asigurările sociale; o contribuŃia la asigurările sociale de sănătate; o fond şomaj; o fond accidente. Calculul costurilor cu personalul efectuat de managementul întreprinderii vizează

următoarele aspecte: − determinarea diferitelor cheltuieli cu personalul, în funcŃie de sistemele de salarizare utilizate şi

reflectarea lor asupra rezultatelor economice, includerea acestora în costurile structurilor organizatorice

− elaborarea bugetelor costurilor cu personalul Analiza cheltuielilor cu salariile are în vedere obiectivele:

− caracterizarea situaŃiei generale a cheltuielilor cu salariile în dinamică şi pe structură − analiza factorială a cheltuielilor cu salariile − analiza corelaŃiei dintre dinamica productivităŃii muncii şi dinamica salariului mediu − analiza eficienŃei cheltuielilor cu salariile.

4.2.1. Analiza factorială a cheltuielilor cu salariile

Analiza cheltuielilor cu salariile se realizează atât în mărimi relative, cât şi la 1000 lei cifră

de afaceri, venituri din exploatare sau valoare adăugată prin utilitatea unor modele de corelaŃie sau modele multiplicative.

Analiza cheltuielilor cu salariile se poate face prin utilizarea următorului model:

SsNsC ×=

unde:

sN = număr mediu de salariaŃi

S = salariu mediu

AplicaŃie privind analiza cheltuielilor cu salariile Tabel 4-3

- lei - Nr. crt. Indicatori Simb Perioada

precedentă Perioada curentă

1 Cheltuieli cu salariile Chs 387.600 410.400 2 Cifra de afaceri CA 1.900.000 2.160.000 3 Număr mediu salariaŃi Ns 19 18 4 Număr mediu de ore lucrate t 1.950 1.920 5 Salariu mediu anual sa 20.400 22.800 6 Salariu mediu orar sh 10,46 11,88 7 Productivitatea medie anuală wa 100.000 120.000 8 Productivitatea medie orară wh 51 63 9 Cheltuieli cu salariile la 1 leu CA s 0,20 0,19

Page 60: Analiza economico financiara 2 curs

Unitatea de învăŃare 4 ANALIZA CHELTUIELILOR MATERIALE, SALARIALE, CU DOBÂNZILE …

60

Pe baza datelor din tabel şi după modelul prezentat, la întreprinderea analizată modificarea

cheltuielilor cu salariile a fost de:

∆Chs = + 22.800 lei

1. InfluenŃa modificării numărului mediu de personal:

=×−= 001 sa)sNsN(sN∆ - 20.400 lei

2. InfluenŃa modificării salariului mediu anual:

=−×= )sasa(sNsa∆ 011 + 43.200 lei

2.1. InfluenŃa modificării timpului lucrat:

=×−×= 0011 sh)tt(sN∆t - 5.649 lei

2.2. InfluenŃa modificării salariului orar:

=−××= )sh(shtsN∆sh 0111 48.849 lei

Analiza factorială a cheltuielilor cu salariile evidenŃiază faptul ca întreprinderea înregistrează o creştere a cheltuielilor salariale cu 22.800 lei ca urmare a reducerii numărului de salariaŃi cu doi salariaŃi, ceea ce a însemnat o reducere a cheltuielilor cu salariile cu 20.400 lei şi a creşterii salariului mediu cu 11,76% lei faŃă de anul precedent. Creşterea salariului mediu c condus la depăşirea cheltuielilor cu salariile cu 43.200 lei.

Aprofundând analiza pe factorii de gradul doi, se observă că reducerea timpului mediu cu 30 de ore a determinat economie de 5.649 lei, în timp ce creşterea salariului orar a determinat majorarea cheltuielilor cu salariile cu 48.849 lei.

∆Chs = + 22.800 lei

1. InfluenŃa modificării numărului mediu de personal:

=×−= 001 sa)sNsN(sN∆ - 20.400 lei

2. InfluenŃa modificării salariului mediu anual:

=−×= )sasa(sNS∆ 011 + 43.200 lei

2.1. InfluenŃa modificării productivităŃii anuale:

Chs

sa

s

Ns

wa

wa

t

Chs

sa

sh

Ns

t

Page 61: Analiza economico financiara 2 curs

Unitatea de învăŃare 4 ANALIZA CHELTUIELILOR MATERIALE, SALARIALE, CU DOBÂNZILE …

61

=×−×= 0011 s)aWaW(sN∆Wa 73.440 lei

2.1.1. InfluenŃa modificării timpului lucrat:

=××−×= 00011 shW)tt(sN∆t - 5.649 lei

2.1.2. InfluenŃa modificării productivităŃii orare:

=×−××= 00111 s)hWhW(tsN∆wh 79.089 lei

2.2. InfluenŃa modificării salariului mediu la 1 leu cifră de afaceri:

=−××= )s(saWsN∆s 0111 -30.240 lei

4.2.2. Analiza corelaŃiei dintre dinamica productivit ăŃii muncii şi dinamica salariului mediu

Respectarea corelaŃiei dintre creşterea productivităŃii muncii şi cea a salariului mediu se

reflectă în reducerea cheltuielilor cu salariile la 1000 lei cifră de afaceri. CorelaŃia dintre creşterea productivităŃii muncii şi cea a salariului mediu se reflectă cu

ajutorul indicelui de corelaŃie stabilit după următoarea relaŃie:

WaIcsI

cI = .

SituaŃia se apreciază favorabilă atunci când Ic<1. Prin respectarea acestor corelaŃii se va asigura în permanenŃă eficienŃa cheltuielilor salariale,

iar prin respectarea corelaŃiei dintre indicele de creştere a cheltuielilor salariale şi indicele de creştere a numărului de salariaŃi, se va asigura şi creşterea salariului mediu. Nerespectarea celei de a doua corelaŃii, prin creşterea numărul de salariaŃi într-o proporŃie mai mare decât a cheltuielilor salariale, s-ar obŃine un salariu mediu unitar mai mic, ceea ce nu este recomandat deoarece acest lucru poate genera tensiuni în întreprinderi. Cheltuielile cu salariile sunt strâns legate de creşterea productivităŃii muncii, fiindcă eficienŃa muncii este dată de modul de respectare a corelaŃiei între dinamica productivităŃii muncii şi a salariului mediu. În orice domeniu de activitate, dinamica productivităŃii muncii trebuie să fie superioară celei a salariului mediu. Numai în felul acesta se poate realiza o cheltuială cu salariile mai mică la fiecare 1000 lei producŃie, indiferent de modul de exprimare a acesteia (venit anual, cifra de afaceri, producŃie marfă fabricată, valoare adăugată etc.).

AplicaŃie privind analiza corelaŃiei dintre dinamica productivităŃii muncii şi dinamica salariului mediu

Tabel 4-4 - lei -

Nr. crt.

Indicatori Simb Perioada precedentă

Perioada curentă

1 Cheltuieli cu salariile Chs 387.600 410.400 2 Cifra de afaceri CA 1.900.000 2.160.000 3 Număr mediu salariaŃi Ns 19 18 4 Salariu mediu anual sa 20.400 22.800 5 Productivitatea medie anuală wa 100.000 120.000

Pe baza datelor din tabelul de mai sus calculăm indicele de corelaŃie:

9,025,12693.113

WaI

saIcI === < 1

Page 62: Analiza economico financiara 2 curs

Unitatea de învăŃare 4 ANALIZA CHELTUIELILOR MATERIALE, SALARIALE, CU DOBÂNZILE …

62

SituaŃia este apreciată în mod favorabil deoarece cI < 1, respectiv productivitatea muncii a

înregistrat un ritm superior de creştere faŃă de salariul mediu. În cazul întreprinderii noastre productivitatea muncii a înregistrat un ritm crescut în raport

cu ritmul salariului mediu. CorelaŃia specificată anterior se poate evidenŃia şi cu ajutorul indicatorului cheltuieli cu

salariile la 1000 lei cifră de afaceri (venituri din exploatare). Modelul de analiză este următorul:

1000WaN

saN1000

CA

ChsC1000

s ×××=×=∆

s

s

AplicaŃie privind analiza cheltuielilor cu salariile la 1000 lei cifră de afaceri Tabel 4-5

- lei - Nr. crt. Indicatori Simb Perioada

precedentă Perioada curentă

1 Cheltuieli cu salariile Chs 387.600 410.400 2 Cifra de afaceri CA 1.900.000 2.160.000 3 Număr mediu salariaŃi Ns 19 18 4 Salariu mediu anual sa 20.400 22.800 5 Productivitatea medie anuală wa 100.000 120.000 6 Cheltuieli cu salariile la 1000 lei CA Cs1000 204 190

=−= 10000

10001

1000 CsCs∆Cs - 14 lei

1. InfluenŃa modificării productivităŃii anuale:

=×−×= 1000aW

sa1000

aW

saW∆

0

0

1

0-34 lei

2. InfluenŃa cheltuielilor medii anuale cu salariile:

=×−×= 1000aW

sa1000

aW

sasC∆

1

0

1

1 +20 lei

Pe baza datelor din tabelul de la aplicaŃia anterioară, ajungem la concluzia potrivit căreia, cheltuielile cu salariile la 1000 lei cifră de afaceri se reduc cu 14 lei, iar modificările corespunzătoare se prezintă, astfel:

La întreprinderea analizată, reducerea cheltuielilor cu salariile la 1000 lei cifră de afaceri cu 14 lei este rezultatul respectării corelaŃiei în sensul creşterii mai accentuate a productivităŃii, care a determinat reducerea acestora cu 34 lei, în timp ce salariul mediu a influenŃat nefavorabil cu 20 lei.

1000Cs

sa

wa

Page 63: Analiza economico financiara 2 curs

Unitatea de învăŃare 4 ANALIZA CHELTUIELILOR MATERIALE, SALARIALE, CU DOBÂNZILE …

63

Test de autoevaluare – ScrieŃi răspunsurile în spaŃiile libere din chenar

T4-4. Dacă Indicele Cheltuielilor aferente cifrei de afaceri = 104%, Indicele Cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri = 96% Indicele Timpului total de muncă exprimat în om-ore =101%

Atunci: a) a crescut cifra de afaceri şi s-au redus ratele de rentabilitate; b) s-a redus cifra de afaceri şi a crescut rata autonomiei financiare; c) a crescut cifra de afaceri şi a crescut productivitatea muncii medie orară; d) s-a redus productivitatea muncii medie orară şi au crescut rata dobânzii şi cifra de afaceri; e) a crescut productivitatea muncii medie anuală şi a crescut cifra de afaceri. T4-5. Dacă

Indicele Salariului mediu anual=105% Indicele ProductivităŃii medii anuale=109% Indicele Numărului mediu de salariaŃi=99% Atunci:

a) a crescut cifra de afaceri, a crescut productivitatea orară şi au crescut cheltuielile cu salariile la 1000 lei cifră de afaceri.

b) a crescut cifra de afaceri, au crescut cheltuielile cu salariile şi s-au redus cheltuielile cu salariile la 1000 lei cifră de afaceri;

c) au crescut: cheltuielile la 1000 lei cifra de afaceri, cifra de afaceri şi s-au redus cheltuielile cu salariile;

d) s-a redus cifra de afaceri şi au crescut cheltuielile cu salariile; e) au crescut cheltuielile totale, a crescut rata cheltuielilor totale şi a crescut cifra de afaceri.

T4-6. RelaŃia )(I muncii tatiiproductivi Indicele

)(Imediu salariului Indicele

W

S se utilizează pentru a determina:

a) coeficientul de corelaŃie dintre modificarea salariului mediu şi cea a productivităŃii muncii b) influenŃa productivităŃii muncii asupra nivelului cheltuielilor cu salariile c) influenŃa salariului mediu asupra ratei rentabilităŃii consumate d) influenŃa cheltuielilor cu salariile asupra profitului

Page 64: Analiza economico financiara 2 curs

Unitatea de învăŃare 4 ANALIZA CHELTUIELILOR MATERIALE, SALARIALE, CU DOBÂNZILE …

64

T4-7. Se cunosc următoarele date despre o întreprindere:

Nr. crt.

Indicatori UM Prev ăzut Realizat

1 Cheltuieli cu salariile mii lei 1.512 1.443,4 2 Cifra de afaceri mii lei 10.800 10.692 3 Număr mediu personal pers 120 110 4 Fond total de timp ore 240.000 209.000 5 Salariul mediu orar lei/oră 6,3 6,91

InfluenŃa modificării timpului lucrat de un salariat asupra cheltuielilor cu salariile este de: a) 69,3 mii lei b) +74,89 mii lei c) 48,20 mii lei d) +127,49 mii lei T4-8. InfluenŃa salariului mediu anual asupra cheltuielilor cu salariile la 1000 lei cifră de afaceri se

cuantifică astfel: a) ( ) 10000011 ××−× tsshshWa

b) 10000

0

1

1

1

1 ××

Ns

Chs

CA

Ns

CA

Ns

c) 10001

0

1

1

1

1

1

1 ×

−××

T

Chs

T

Chs

Ns

T

CA

Ns

d) 10000

0

1

1

1

1 ×

−×

Ns

Chs

Ns

Chs

CA

Ns

T4-9. Cheltuielile cu salariile: a) deŃin ponderea cea mai mare în totalul cheltuielilor efectuate de firmele cu activitate de

producŃie; b) deŃin ponderea cea mai mare în totalul cheltuielilor efectuate de firmele prestatoare de servicii; c) ponderea lor nu este influenŃată de specificul activităŃii desfăşurate. T4-10. EvoluŃia fondului de salarii la 1000 lei cifră de afaceri este influenŃată, în ordinea de

substituŃie, de: a) productivitatea anuală a muncii şi salariul mediu anual;

Page 65: Analiza economico financiara 2 curs

Unitatea de învăŃare 4 ANALIZA CHELTUIELILOR MATERIALE, SALARIALE, CU DOBÂNZILE …

65

b) salariul mediu anual şi productivitatea anuală a muncii; c) productivitatea orară a muncii şi salariul tarifar.

4.3. Analiza cheltuielilor cu dobânzile

În totalul patrimoniului deŃinut de o întreprindere capitalurile împrumutate şi datoriile asimilate pot ocupa ponderi relativ ridicate. În această situaŃie, întreprinderea beneficiară a împrumuturilor şi datoriilor asimilate se va afla în postura de plătitor de dobânzi, care pentru ea va reprezenta o cheltuială financiară reflectată cu ajutorul contului 666 “Cheltuieli privind dobânzile”.

Mărimea acestor cheltuieli este determinată de felul dobânzii (simplă sau compusă), mărimea creditului şi durata de rambursare.

EficienŃa cheltuielilor cu dobânzile poate fi analizată pe baza următoarelor modele:

1000CA

100

PdKAC

1000CA

SdCd

21000CA ×

⋅⋅

=×=

1000Cr

Sd

CA

CrCd1000CA ××=

1000Cr

Sd

AC

Cr

CA

ACCd1000CA ×××=

în care: CACd1000 - cheltuielile cu dobânzile la 1000 lei cifră de afaceri;

Sd - suma cheltuielilor cu dobânzile;

AC - soldul mediu al activelor circulante; K - cota de participare a creditului la acoperirea activelor circulante:

100AC

CrK ×=

Cr - soldul mediu al creditelor pe termen scurt;

Pd - procentul mediu de dobândă :

100Cr

SdPd ×= sau

100

pgPd diki∑ ⋅

=

kig - reprezintă structura creditelor pe categorii;

dip - rata dobânzii pe categorii de credite.

Utilizând cel de-al treilea model de analiză, sistemul de factori se prezintă astfel: în care:

Page 66: Analiza economico financiara 2 curs

Unitatea de învăŃare 4 ANALIZA CHELTUIELILOR MATERIALE, SALARIALE, CU DOBÂNZILE …

66

CA

AC - viteza de rotaŃie a activelor circulante;

AC

Cr - cota de participare a creditului la acoperirea activelor circulante;

Cr

Sd - rata medie a dobânzii.

AplicaŃie privind analiza cheltuielilor cu dobânzile Tabel 4-6

-lei- Nr. Crt.

Indicatori Simbol Programat Realizat

1 Cifra de afaceri CA 1.260.000 1.350.000 2 Soldul mediu al activelor circulante AC 810.000 900.000 3 Soldul mediu al creditelor pe termen scurt Cr 283.500 270.000 4 Suma dobânzilor plătite Sd 42.525 35.100

5 Cota medie de participare a împrumuturilor la acoperirea activelor circulante

K 35,00% 30,00%

6 Rata medie a dobânzii pd 15,00% 13,00% 7 Cheltuieli cu dobânzile la 1000 lei cifră de

afaceri (lei) Cd1000 33,75 26,00

Modificarea absolută a cheltuielilor cu dobânzile:

=−= 10000

10001

1000 CdCd∆Cd -7,75 lei

1. InfluenŃa modificării cifrei de afaceri:

=×−×= 1000CA

Sd1000

CA

Sd∆CA

0

0

1

0 - 2,25 lei

2. InfluenŃa modificării sumei dobânzii:

=×−×= 1000CA

Sd1000

CA

Sd∆Sd

1

0

1

1 - 5,5 lei

2.1. InfluenŃa modificării soldului mediu al activelor circulante:

××−

= 1000CA100

dpK)cAcA(

cA∆1

20001

3,5 lei

Cd1000 CA

CA

Sd K

pd

Ac

Page 67: Analiza economico financiara 2 curs

Unitatea de învăŃare 4 ANALIZA CHELTUIELILOR MATERIALE, SALARIALE, CU DOBÂNZILE …

67

2.2. InfluenŃa modificării cotei medii de participare a împrumuturilor la acoperirea activelor circulante:

×−×

= 1000CA100

dp)KK(cA

K∆1

20011

-5,0 lei

2.3. InfluenŃa modificării ratei medii a dobânzii:

−××

= 1000CA100

)dpdp(KcA

dp∆1

20111

-4,0 lei

Din analiza acestor date se constată faptul că cheltuielile cu dobânzile la 1000 lei cifră de

afaceri au înregistrat o scădere cu 7,75 lei faŃă de nivelul programat, reducere datorată scăderii ratei medii a dobânzii care conduce la scăderea cu 5,0 lei a cheltuielilor cu dobânzile la 1000 lei cifră de afaceri, contribuind la sporirea profitului şi influenŃând politica de finanŃare a întreprinderii, determinând să fie luată decizia menŃinerii şi în perioada următoare a creditului societăŃii până când rata dobânzii nu începe să crească, adică până când capacitatea de rambursare la scadenŃă se menŃine în limitele potenŃialului de rambursare şi dobânzile pot fi acoperite din profiturile realizate. Factorii de gradul doi, au influenŃe diferite, determinate de modificările nefavorabile ale soldului activelor circulante, a modificării favorabile a cotei medii de participare a împrumuturilor la acoperirea activelor circulante şi ratei medii a dobânzii.

Test de autoevaluare – ScrieŃi răspunsurile în spaŃiile libere din chenar

T4-11. InfluenŃa modificării cotei medii de participare a creditelor la acoperirea activelor circulante asupra cheltuielilor cu dobânzile bancare la 1000 lei cifră de afaceri cu semnul „-” semnifică:

a) reducerea ponderii creditelor cu rate ale dobânzii mai mari decât media pe societate a determinat reducerea cheltuielilor cu dobânzile bancare la 1000 lei cifră de afaceri.

b) reducerea cheltuielilor cu dobânzile bancare la 1000 lei cifră de afaceri a determinat reducerea cotei medii de participare a creditului la acoperirea activelor circulante.

c) reducerea procentului mediu de dobândă la principalele categorii de credite a determinat reducerea cheltuielilor cu dobânzile bancare la 1000 lei cifră de afaceri.

d) reducerea cotei medii de participare a creditelor la acoperirea activelor circulante a determinat reducerea cheltuielilor cu dobânzile bancare la 1000 lei cifră de afaceri.

e) reducerea cheltuielilor cu dobânzile bancare la 1000 lei cifră de afaceri a determinat creşterea capacităŃii de autofinanŃare şi reducerea creditelor.

T4-12. Factorii de influenŃă directă asupra cheltuielilor cu dobânzile bancare sunt în ordinea de

analiză: a) soldul activelor circulante, gradul de acoperire a activelor, procentul mediu de dobândă; b) structura producŃiei, viteza de rotaŃie a activelor circulante; c) soldul activelor circulante, viteza de rotaŃie a activelor circulante; d) nici unul dintre răspunsuri nu este corect.

Page 68: Analiza economico financiara 2 curs

Unitatea de învăŃare 4 ANALIZA CHELTUIELILOR MATERIALE, SALARIALE, CU DOBÂNZILE …

68

Răspunsuri la testele de autoevaluare

Nr. test

Răspuns

T4-1. a) T4-2. b) T4-3 b) T4-4 c) T4-5 b) T4-6 a) T4-7 a) T4-8 d) T4-9 b) T4-10 a) T4-11 d) T4-12 a)

Am ajuns la sfârşitul UnităŃii de învăŃare 4. Vă recomand să faceŃi o recapitulare a principalelor subiecte prezentate în această unitate de

învăŃare şi să revizuiŃi obiectivele precizate la începutul unităŃii de învăŃare.

Bibliografia unit ăŃii de învăŃare 4 1. Işfănescu A., Robu V., Hristea A. M. Vasilescu C. Analiză economico-financiară,

http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/biblioteca1.asp?id=20; 2. Robu V., Georgescu N. Analiză economico-financiară, http://www.biblioteca-

digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=113&idb=6; 3. Robu V., Vâlceanu Gh., (2009) Analiză economico-financiară. Teste grilă, Ed. Economică,

Bucureşti; 4. Vâlceanu Gh., Robu V., Georgescu N. (2006) Analiză economico-financiară, Ed. Economică,

Bucureşti;

Page 69: Analiza economico financiara 2 curs

Unitatea de învăŃare 5 ANALIZA POZIłIEI FINANCIARE A ÎNTREPRINDERII …

69

5. Unitatea de învăŃare 5 ANALIZA POZI łIEI FINANCIARE A ÎNTREPRINDERII – ANALIZA STRUCTURII PATRIMONIALE, ANALIZA CORELA łIEI DINTRE FONDUL DE RULMENT, NEVOIA DE FOND DE RULMENT ŞI TREZORERIA NET Ă

Obiective:

� veŃi dobândi cunoştinŃele necesare pentru aprecierea stării de sănătate financiară a firmei; � veŃi realiza predicŃii privind situaŃia şi performanŃele financiare ale firmei; � veŃi prezenta şi determina indicatorii de echilibru financiar.

5.1. BilanŃul – suport al analizei financiare

5.1.1. BilanŃul patrimonial (financiar)

BilanŃul patrimonial are următoarea structură:

ACTIV PASIV

I. Active imobilizate, din care: 1. Imobilizări necorporale 2. Imobilizări corporale 3. Imobilizări financiare

II. Active circulante, din care:

1. Stocuri 2. CreanŃe 3. InvestiŃii financiare 4. DisponibilităŃi

I. Capitaluri proprii, din care: 1. Capital social 2. Rezerve 3. Rezultatul exerciŃiului 4. SubvenŃii 5. Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli, pentru o perioadă mai mare de un an (care au caracter de rezerve)

II. Datorii pe termen lung III. Datorii pe termen scurt, din care:

1. Credite pe termen scurt 2. ObligaŃii 3. Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli, pentru o perioadă mai mică de un an

Figura 5.1. BilanŃul patrimonial

Defini Ńie BilanŃul patrimonial este un instrument de analiză rezultat prin retratarea bilanŃului contabil, respectându-se următoarele principii:

� evaluarea elementelor patrimoniale la valoarea lor netă; � ordonarea elementelor de activ în ordine crescătoare a gradului de

lichiditate; � ordonarea elementelor de pasiv în ordine descrescătoare a gradului de

exigibilitate.

Page 70: Analiza economico financiara 2 curs

Unitatea de învăŃare 5 ANALIZA POZIłIEI FINANCIARE A ÎNTREPRINDERII …

70

Posturile bilanŃului contabil, pentru realizarea bilanŃului patrimonial, sunt retratate astfel: a) Se elimină, din categoria elementelor de activ, nonvalorile sau

aşa-numitele „active fictive“ (cheltuieli de constituire, cheltuieli înregistrate în avans etc.). Aceste elemente nu au valoare în termeni de lichiditate, întrucât ele nu sunt generatoare de fluxuri de numerar. Pentru a se păstra echilibrul, în pasivul bilanŃului financiar sunt diminuate capitalurile proprii cu valoarea activelor fictive.

b) Activele înscrise în bilanŃul contabil sunt evaluate în multe cazuri la cost istoric (cost de achiziŃie, cost de producŃie). Pentru a fi transpuse în bilanŃul financiar, acestea vor fi reevaluate şi înscrise la valoarea lor de piaŃă (valoarea reală).

Astfel, terenurile, clădirile, titlurile de participare, stocurile vor genera următoarea situaŃie: � dacă valoarea de piaŃă este mai mare decât valoarea înregistrată în contabilitate, cu

diferenŃa se majorează activele, iar în pasiv, se majorează valoarea capitalurilor proprii; � în caz invers, dacă valoarea obŃinută în urma evaluării este mai mică decât cea din

contabilitate, cu diferenŃa se vor diminua activele, iar în pasiv capitalurile proprii. c) Activele imobilizate din bilanŃul financiar includ şi creanŃele pentru o perioadă mai mare

de un an. d) Activele corporale deŃinute în leasing operaŃional, nefiind în proprietatea agentului

economic, nu sunt reflectate în bilanŃul contabil al acestuia. Dacă se are în vedere continuarea activităŃii, acestea vor fi înregistrate în bilanŃul financiar la valoarea lor netă:

� în activ, la active corporale; � în pasiv, la datorii pe termen lung. În acelaşi mod sunt tratate din punct de vedere financiar şi activele deŃinute în locaŃie de

gestiune sau închiriate.

e) Efectele scontate neajunse la scadenŃă reprezintă creanŃe ale întreprinderii care nu mai sunt în patrimoniul acesteia (nici în bilanŃul contabil), întrucât au fost cedate băncii, generând o creştere a disponibilităŃilor.

Din punct de vedere financiar, ele reprezintă un credit pe termen scurt, care generează o creştere a activului (disponibilităŃi), simultan cu majorarea pasivului (credite pe termen scurt).

5.1.2. BilanŃul funcŃional

BilanŃul funcŃional are următoarea structură:

ACTIV PASIV

I. Active stabile (aciclice) (AS) I. Surse stabile (aciclice) (SS) II. Active ciclice aferente exploatării (ACE) II. Surse ciclice de exploatare (SCE) III. Active ciclice din afara exploatării (ACAE) III. Surse ciclice din afara exploatării (SCAE) IV. Trezorerie de activ (TA) IV. Trezorerie de pasiv (TP)

Figura 5.2. BilanŃul funcŃional

DefiniŃie BilanŃul funcŃional este un bilanŃ contabil retratat, posturile acestuia fiind grupate în: ciclul de investiŃii, ciclul de exploatare, ciclul de finanŃare.

Page 71: Analiza economico financiara 2 curs

Unitatea de învăŃare 5 ANALIZA POZIłIEI FINANCIARE A ÎNTREPRINDERII …

71

Retratările bilanŃului contabil, pentru realizarea bilanŃului funcŃional, sunt următoarele: a) Activele sunt înregistrate la valoarea lor brută (de înregistrare în gestiune); b) Sunt incluse în activ (la active stabile) şi în pasiv (la termen lung) activele deŃinute în

leasing operaŃional, locaŃie de gestiune sau închiriate; c) Se face distincŃia între activele ciclice de exploatare şi în afara exploatării, astfel: � active ciclice de exploatare: - stocuri; - creanŃe aferente exploatării (clienŃi şi conturi asimilate, inclusiv TVA), � active ciclice în afara exploatării: - creanŃe diverse; - TVA aferentă imobilizărilor. d) În mod similar, sursele ciclice se împart în: � Surse ciclice de exploatare: - obligaŃii către furnizori şi asimilate; - datorii către salariaŃi; - datorii fiscale; - venituri constatate în avans legate de exploatare. � Surse ciclice din afara exploatării: - datorii legate de imobilizări; - datorii diverse; - venituri constatate în avans în afara exploatării; - dividende de plată. e) Efectele scontate şi neajunse la scadenŃă majorează în activ creanŃele din exploatare şi în

pasiv creditele pe termen scurt. f) Amortizarea şi provizioanele se înregistrează în pasivul bilanŃului funcŃional, la resurse

stabile (aciclice), majorându-le pe acestea.

5.2. Analiza structurii patrimoniale a întreprinderii

Analiza structurii patrimoniale a întreprinderii presupune analiza ponderii diferitelor elemente patrimoniale, utilizându-se metoda ratelor.

5.2.1. Analiza structurii activului

Principalele rate ale structurii activului sunt:

a) Rata activelor imobilizate

100×activTotal

eimobilizatActivele

a.1. 100×=activTotal

enecorporalriImobilizăenecorporalloririmobilizăRata

a.2. 100×=activTotal

corporaleriImobilizăcorporaleloririmobilizăRata

Page 72: Analiza economico financiara 2 curs

Unitatea de învăŃare 5 ANALIZA POZIłIEI FINANCIARE A ÎNTREPRINDERII …

72

a.3. 100×=activTotal

financiareriImobilizăfinanciarerilorimobilizăRata

b) Rata activelor circulante

100×activTotal

circulanteActive

b.1. Rata stocurilor = 100×activTotal

Stocuri

b.2. Rata creanŃelor comerciale = 100×activTotal

asimilateconturişiiŃClien

b.3. Rata disponibilităŃilor = 100×activTotal

asimilateactiveşiiŃăitDisponibil

5.2.2. Analiza structurii surselor de finanŃare

Principalele rate de structură ale surselor de finanŃare sunt:

a) Rata stabilităŃii financiare

100pasivTotal

permanentCapital×

b) Rata autonomiei globale

100pasivTotal

propriuCapital×

Aprecierea generală este că un nivel de peste 33% reprezintă o situaŃie de normalitate, însă trebuie reŃinut că indicatorul este influenŃat sensibil de specificul firmei şi de politica financiară promovată de management.

c) Rata datoriilor pe termen scurt

100pasivTotal

scurttermenpeDatorii×

d) Rata datoriilor totale

100pasivTotal

totaleDatorii×

Page 73: Analiza economico financiara 2 curs

Unitatea de învăŃare 5 ANALIZA POZIłIEI FINANCIARE A ÎNTREPRINDERII …

73

Test de autoevaluare – ScrieŃi răspunsurile în spaŃiile libere din chenar

T5-1. Analiza structurii activului patrimonial al firmei se poate face cu următoarele rate de structură:

1. rata imobilizărilor financiare 2. rata de îndatorare 3. rata autonomiei financiare 4. rata activelor imobilizate 5. rata imobilizărilor circulante

AlegeŃi varianta corectă: a) 1 + 2 + 3 + 4 b) 1 + 4 c) 1 + 4 + 5 d) 1 + 2 + 5

T5-2. Analiza structurii pasivului patrimonial al firmei se poate face cu următoarele rate: 1. rata autonomiei financiare; 2. rata de îndatorare; 3. rata disponibilităŃilor; 4. rata stabilităŃii financiare; 5. rata creanŃelor comerciale.

AlegeŃi varianta corectă: a) 2 + 3 + 5 b) 1 + 2 + 3 c) 1 + 2 + 4 d) 3 + 4 + 5 T5-3. Dacă Indicele Activelor circulante = 107%, Indicele Activelor totale = 103% şi Indicele

Datoriilor pe termen scurt =102%, atunci: a) a crescut rata activelor totale şi a crescut necesarul de fond de rulment; b) au crescut: rata activelor circulante, rata datoriilor pe termen scurt şi necesarul de fond de

rulment; c) au crescut fondul de rulment şi rata activelor circulante şi s-au redus rata datoriilor pe termen

scurt şi necesarul de fond de rulment. d) au crescut : fondul de rulment, rata activelor circulante şi rata datoriilor pe termen scurt; e) au crescut rata activelor circulante şi fondul de rulment şi s-a redus rata datoriilor pe termen

scurt.

Page 74: Analiza economico financiara 2 curs

Unitatea de învăŃare 5 ANALIZA POZIłIEI FINANCIARE A ÎNTREPRINDERII …

74

5.3. Analiza activului net

Activul net poate fi determinat pe baza a două metode: a) Metoda sintetică

DAA tnt −=

în care:

ntA – reprezintă activul net;

tA – active totale;

D – datorii totale. b) Metoda aditivă

reperzsnt RRRRKA −+++=

Activul net, în acest caz, se determină prin însumarea surselor proprii de finanŃare a întreprinderii: capital social ( sK ), rezerve ( zR ), rezultat reportat ( rR ) şi rezultatul exerciŃiului ( eR )

corectat cu repartizările efectuate din acesta în cursul exerciŃiului respectiv ( repR ).

5.4. Analiza corelaŃiei dintre fondul de rulment, nevoia de fond de rulment şi

trezoreria netă CorelaŃia dintre fondul de rulment, nevoia de fond de rulment şi trezoreria netă poate fie

evidenŃiată în accepŃiune patrimonială, pe baza bilanŃului financiar şi în accepŃiune funcŃională, pe baza bilanŃului funcŃional.

I. În accepŃiune patrimonială:

Fondul de rulment (FR) = Capitaluri permanente – Active imobilizate = ( Capitaluri proprii + Datorii pe termen lung ) - Active imobilizate

sau: FR = Active circulante – Datorii pe termen scurt

Nevoia de fond de rulment (NFR) = (Active circulante – DisponibilităŃi – InvestiŃii financiare) – ObligaŃii pe termen scurt

sau: NFR = (Stocuri + CreanŃe) – (Datorii pe termen scurt – Credite pe termen scurt) Trezoreria netă reprezintă indicatorul care pune în corelaŃie fondul de rulment cu necesarul

de fond de rulment şi exprimă: � dacă este pozitivă, excedentul de numerar la sfârşitul unui exerciŃiu financiar;

DefiniŃie Activul net reprezintă interesul rezidual al proprietarilor în activele întreprinderii după deducerea tuturor datoriilor sale, fiind similar avuŃiei acestora ca urmare a alocării şi implicării capitalurilor în activitatea sa.

Page 75: Analiza economico financiara 2 curs

Unitatea de învăŃare 5 ANALIZA POZIłIEI FINANCIARE A ÎNTREPRINDERII …

75

� dacă este negativă, nevoia de numerar la finalul unui exerciŃiu financiar, acoperită pe seama creditelor de trezorerie (pe termen scurt).

II. În accepŃiune funcŃională Fondul de rulment funcŃional este denumit şi fondul de rulment net global (FRNG). FRNG = Resurse stabile – Active stabile

(aciclice) (aciclice) Nevoia de fond de rulment (NFR) funcŃională are două părŃi componente:

- nevoia de fond de rulment din exploatare (NFRE); - nevoia de fond de rulment din afara exploatării (NFRAE).

NFR = Active ciclice – Resurse ciclice NFRE = Active ciclice din exploatare – Resurse ciclice din exploatare = = (Stocuri + CreanŃe) – ObligaŃii NFRAE = Active ciclice din afara exploatării - Resurse ciclice în afara exploatării

Trezoreria netă (TN) = FRNG – NFR = TA – TP

Trezoreria netă poate fi: a) TN > 0 - pozitivă, caz în care din activitatea întreprinderii se degajă un surplus monetar. b) TN < 0 – negativă, caz în care întreprinderea apelează pentru finanŃarea dezechilibrului la un

credit de trezorerie.

Pentru a caracteriza echilibrul financiar funcŃional, se recomandă folosirea următoarelor rate: a) durata de rotaŃie a necesarului de fond de rulment din exploatare (DR):

TCA

NFREDR ×=

Acest indicator este influenŃat de duratele de rotaŃie ale componentelor necesarului de fond de rulment din exploatare (elementele de stocuri, creanŃe şi obligaŃiile aferente ciclului de exploatare). b) rata marjei de securitate5 (RMS):

TCA

FRNGRMS ×=

Rata marjei de securitate se apreciază că trebuie să fie cuprinsă între 30 şi 90 de zile, în funcŃie de domeniul de activitate. c) rata de finanŃare a necesarului de fond de rulment (RFNFR):

,100×=NFR

FRNGRFNFR cu condiŃia ca FRNG, NFR > 0.

Dacă această rată este mai mică de 100, atunci întreprinderea înregistrează o trezorerie netă negativă, o parte din necesarul de fond de rulment fiind acoperită pe seama creditelor de trezorerie. În cazul în care valoarea ratei este mai mare de 100, atunci se înregistrează o trezorerie netă pozitivă. d) rata de finanŃare a activelor ciclice de exploatare (RFACE):

100×=ACE

FRNGRFACE

e) rata de finanŃare a necesarului de fond de rulment din exploatare pe seama creditelor de trezorerie (RFNFRE):

5 M. Niculescu, Diagnostic global strategic, Editura Economică, Bucureşti, 1997, pag. 386.

Page 76: Analiza economico financiara 2 curs

Unitatea de învăŃare 5 ANALIZA POZIłIEI FINANCIARE A ÎNTREPRINDERII …

76

100×=NFRE

trezoreriedeCrediteRFNFRE

O valoare ridicată a acestei rate, în condiŃiile reducerii sau suspendării creditelor de trezorerie de către bănci, se reflectă într-un risc important privind finanŃarea activităŃii.

AplicaŃie privind analiza corelaŃiei dintre fondul de rulment, nevoia de fond de rulment şi trezoreria netă,

Tabel 5-1 -lei-

Nr. crt. Indicatori Perioada precedentă

Perioada curentă

1. Active imobilizate 840.000 1.120.000 2. Active circulante, din care: 1.680.000 2.240.000 3. - stocuri 504.000 1.008.000 4. - creanŃe 588.000 784.000 5. - investiŃii financiare pe termen scurt 420.000 350.000 6. - disponibilităŃi 168.000 98.000 Total Activ 2.520.000 3.360.000 7. Capital propriu 1.540.000 2.408.000 8. Datorii pe termen lung 560.000 336.000 9. Datorii pe termen scurt 420.000 616.000 Total Pasiv 2.520.000 3.360.000 10 Cifra de afaceri 4.000.000 7.400.000

Tabel 5-2

-lei- Nr. Crt. Indicatori Simbol Perioada

precedentă Perioada curentă

1 Fondul de rulment FR 1.260.000 1.624.000 2 Necesarul de fond de rulment NFR 672.000 1.176.000 3 Trezoreria netă TN 588.000 448.000

Fondul de rulment a fost pozitiv şi în creştere, ca urmare a creşterii resurselor stabile cu

30,67 în perioada curentă faŃă de creşterea utilizărilor stabile cu 33,33% în perioada curentă. În acest caz, din desfăşurarea activităŃii întreprinderii se degajă un surplus de resurse stabile (permanente) care poate fi utilizat pentru finanŃarea altor nevoi ale întreprinderii.

Nevoia de fond de rulment este pozitiva şi în creştere ceea ce confirmă dinamica ascendentă a surplusului de nevoi temporare în raport cu resursele temporare posibile de mobilizat. Creşterea necesarului de fond de rulment a fost consecinŃa creşterii activelor circulante cu 64% în anul curent.

Trezoreria netă este pozitivă şi în scădere, ceea ce reflectă decalajul dintre ritmul superior de creştere a necesarului de fond de rulment (75%) comparativ cu creşterea fondului de rulment (29%).

Tabel 5-3 Nr. Crt.

Indicatori Simbol Perioada precedentă

Perioada curentă

1 Rata marjei de securitate (zile) RMS 60,48 57,21 2 Durata de rotaŃie a necesarului de fond de

rulment din exploatare (zile) Dr

113,40 79,01 3 Rata de finanŃare a necesarului de fond de

rulment (%) RFNFR

187,50 138,10

Page 77: Analiza economico financiara 2 curs

Unitatea de învăŃare 5 ANALIZA POZIłIEI FINANCIARE A ÎNTREPRINDERII …

77

Valorile înregistrate de marja de securitate se situează peste limitele considerate optime,

ceea ce relevă o eficienŃă scăzută şi o insuficienŃă a fondului de rulment net global în raport cu nevoile implicate de volumul de activitate.

Reducerea duratei de rotaŃie a necesarului de fond de rulment se apreciază ca fiind favorabilă, permiŃând o recuperare mai rapidă a capitalului învestit.

Valorile mai mari de 100 ale acestei rate în cele două perioade semnalează faptul că întreprinderea înregistrează mărimi pozitive ale trezoreriei, respectiv valorile superioare ale fondului de rulment în raport cu necesarul de fond de rulment şi neapelarea la credite bancare pe termen scurt.

Test de autoevaluare – ScrieŃi răspunsurile în spaŃiile libere din chenar

T5-4. Pe baza indicatorilor financiari ai firmei determinaŃi trezoreria netă: - mii lei-

Activ Pasiv 1. active imobilizate 68 000 1. capital propriu 15 000 2. active circulante din care : disponibilităŃi

32 000 8 000

2. datorii totale din care : datorii pe termen scurt

85 000 23 000

Activ total 100 000 Pasiv total 100 000

a) – 15.000 mii lei b) 8.000 mii lei c) 9.000 mii lei d) – 9.000 mii lei

T5-5. Trezoreria netă se calculează pe baza relaŃiei: a) fond de rulment - necesar de fond de rulment b) fond de rulment + necesar de fond de rulment c) fond de rulment - datorii pe termen scurt d) trezoreria de activ + trezoreria de pasiv T5-6. Pe baza bilanŃului patrimonial, nevoia de fond de rulment (NFR) se poate calcula:

1. NFR = AC + DS – OTS 2. NFR = (AC – DS) – (DTS – CBS) 3. NFR = ST + CR – OTS 4. NFR = CR – ST – OTS 5. NFR = AC + CR – ST – OTS

AlegeŃi varianta corectă: a) 1 + 4 + 5;

Page 78: Analiza economico financiara 2 curs

Unitatea de învăŃare 5 ANALIZA POZIłIEI FINANCIARE A ÎNTREPRINDERII …

78

b) 3 + 4 + 5; c) 1 + 3 + 4; d) 2 + 3. T5-7. Pe baza indicatorilor:

-lei-

Indicatori N-1 N Capital propriu 200.000 220.000 Datorii pe termen mediu si lung 17.000 36.000 Active imobilizate 90.000 120.000

Modificarea fondului de rulment a fost de : a) 10.000 lei b) 7.000 lei c) 8.000 lei d) 9.000 lei

Răspunsuri la testele de autoevaluare

Nr. test

Răspuns

T5-1. c) T5-2. c) T5-3 e) T5-4 b) T5-5 a) T5-6 d) T5-7 d)

Am ajuns la sfârşitul UnităŃii de învăŃare 5. Vă recomand să faceŃi o recapitulare a principalelor subiecte prezentate în această unitate de

învăŃare şi să revizuiŃi obiectivele precizate la începutul unităŃii de învăŃare.

Bibliografia unit ăŃii de învăŃare 5 1. Işfănescu A., Robu V., Hristea A. M. Vasilescu C. Analiză economico-financiară,

http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/biblioteca1.asp?id=20; 2. Robu V., Georgescu N. Analiză economico-financiară, http://www.biblioteca-

Page 79: Analiza economico financiara 2 curs

Unitatea de învăŃare 5 ANALIZA POZIłIEI FINANCIARE A ÎNTREPRINDERII …

79

digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=113&idb=6; 3. Robu V., Vâlceanu Gh., (2009) Analiză economico-financiară. Teste grilă, Ed. Economică,

Bucureşti; 4. Vâlceanu Gh., Robu V., Georgescu N. (2006) Analiză economico-financiară, Ed. Economică,

Bucureşti;

Page 80: Analiza economico financiara 2 curs

Unitatea de învăŃare 6 ANALIZA CORELAłIEI DINTRE CREANłE ŞI OBLIGAłII …

80

6. Unitatea de învăŃare 6 ANALIZA CORELA łIEI DINTRE CREANłE ŞI OBLIGA łII, ANALIZA LICHIDIT ĂłII ŞI SOLVABILIT ĂłII, ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR, ANALIZA VITEZEI DE ROTA łIE A ACTIVELOR CIRCULANTE

Obiective:

� veŃi dobândi cunoştinŃele necesare pentru aprecierea stării de sănătate financiară a firmei prin prisma lichidităŃii şi solvabilităŃii;

� veŃi realiza predicŃii privind situaŃia şi performanŃele firmei prin prisma vitezei de rotaŃie a activelor circulante;

� veŃi prezenta şi determina indicatorii de echilibru financiar.

6.1. Analiza corelaŃiei dintre creanŃe şi obligaŃii

CorelaŃia dintre creanŃe şi obligaŃii presupune analiza următorilor indicatori:

• RotaŃia creanŃelor (Rc), exprimată ca număr de rotaŃii şi durata de recuperare a creanŃelor (Drc), exprimată în număr de zile:

unde: T = număr de zile al perioadei (360 pentru un an, 180 pentru un semestru etc.)

• RotaŃia stocurilor (Rc) şi perioada de recuperare a stocurilor (Prs), exprimată în număr de zile:

stocuriloriaŃRota

TPrs=

• Achitarea obligaŃiilor (AO), exprimată ca număr de rotaŃii într-o perioadă de timp T şi perioada de achitare a obligaŃiilor (Pao), exprimată în număr de zile:

mediicurenteiiŃObliga

rilorănzâvCostulAO=

orobligatiilAchitarea

TPao=

Prin corelarea vitezei de rotaŃie a creanŃelor, stocurilor şi obligaŃiilor curente se poate calcula indicatorul ciclul comercial (Cc).

Cc = Drc + Prs - Pao

Acest indicator reprezintă o alternativă la măsurarea tradiŃională a lichidităŃii interne a unei

întreprinderi ce ia în considerare atât recuperarea creanŃelor, cât şi rotaŃia stocurilor şi achitarea

mediieŃCrean

afacerideCifraRc=

elorŃcreaniaŃRota

TDrc =

vandutebunurilorCostul

StocuriRs =

Page 81: Analiza economico financiara 2 curs

Unitatea de învăŃare 6 ANALIZA CORELAłIEI DINTRE CREANłE ŞI OBLIGAłII …

81

obligaŃiilor. Rata măsoară numărul de zile în care capitalul este blocat în cadrul activităŃii operaŃionale.

Test de autoevaluare – ScrieŃi răspunsurile în spaŃiile libere din chenar

T6-1. Dacă raportul 4,3=Creante

CA, atunci durata de imobilizare a creanŃelor este de:

a) 234,1 zile; b) 105,88 zile; c) 254,12 zile; d) nu se poate determina.

6.2. Analiza lichidităŃii şi solvabilităŃii

6.2.1. Analiza lichidit ăŃii

Principalele rate utilizate în analiza lichidităŃii sunt:

a) Rata lichidităŃii curente (generală) (RLc): Aprecierea generală este că un nivel de 1,5 – 2,0 reprezintă un nivel asigurator al acestei rate,

iar un nivel mai mic de 1,0 poate fi un semnal de alarmă privind capacitatea întreprinderii de a-şi onora obligaŃiile scadente pe termen scurt.

b) Rata lichidităŃii intermediare (rapid ă, redusă) (RLi): Un nivel de 0,8 – 1,0 al acestei rate este apreciat drept corespunzător, în vreme ce un nivel

mai mic de 0,5 poate evidenŃia probleme de onorare a plăŃilor scadente. c) Rata lichidităŃii la vedere (RLv):

DefiniŃie Lichiditatea externă reprezintă abilitatea unui activ de a fi transformat în bani rapid şi cu o pierdere minimă de valoare. Lichiditatea intern ă abilitatea unei întreprinderi de a-şi onora la scadenŃă obligaŃiile de plată asumate pe seama activelor curente.

)( scurttermenpecurenteDatorii

curenteActiveRLc =

curenteDatorii

StocuricurenteActiveRLi

−=

curenteDatorii

scurttermenpefinanciareiiŃInvestiDisponibilRLv

+=

Page 82: Analiza economico financiara 2 curs

Unitatea de învăŃare 6 ANALIZA CORELAłIEI DINTRE CREANłE ŞI OBLIGAłII …

82

6.2.2. Analiza solvabilităŃii

Principalele rate utilizate în analiza solvabilităŃii sunt:

a) Rata solvabilităŃii generale (Rsg):

totaleDatorii

totalActivRsg=

Valoarea minimă a ratei solvabilităŃii globale se consideră 1,4 (în cazul în care ponderea minimă a capitalului propriu în cadrul totalului surselor de finanŃare este de 30%).

În cazul în care rata solvabilităŃii globale este mai mică decât 1, atunci firma este insolvabilă.

b) Rata solvabilităŃii patrimoniale (Rsp):

bancareCreditepropriuCapital

propriuCapitalRsp

+=

În general, un nivel bun depăşeşte valoarea de 0,5, în vreme ce un nivel între 0,3 – 0,5

evidenŃiază o situaŃie satisfăcătoare. De regulă, o rată a solvabilităŃii patrimoniale sub 0,3 este apreciată ca riscantă de către finanŃatori.

AplicaŃie privind analiza lichidităŃii şi solvabilităŃii Tabel 6-1

-lei- Nr. crt. Indicatori Perioada

precedentă Perioada curentă

1. Active imobilizate 840.000 1.120.000 2. Active circulante, din care: 1.680.000 2.240.000 3. - stocuri 504.000 1.008.000 4. - creanŃe 588.000 784.000 5. - investiŃii financiare pe termen scurt 420.000 350.000 6. - disponibilităŃi 168.000 98.000 Total Activ 2.520.000 3.360.000 7. Capital propriu 1.540.000 2.408.000 8. Datorii pe termen lung 560.000 336.000 9. Datorii pe termen scurt 420.000 616.000 Total Pasiv 2.520.000 3.360.000

Tabel 6-2

Nr. Crt. Indicatori Simbol Perioada precedentă

Perioada curentă

DefiniŃie Solvabilitatea reprezintă capacitatea unei întreprinderi de a acoperi datoriile totale.

Page 83: Analiza economico financiara 2 curs

Unitatea de învăŃare 6 ANALIZA CORELAłIEI DINTRE CREANłE ŞI OBLIGAłII …

83

1 Rata lichidităŃii generale Lg 4,00 3,64 2 Rata lichidităŃii reduse Li 2,80 2,00 3 Rata lichidităŃii la vedere Lv 1,40 0,73 4 Rata solvabilităŃii generale Sg 2,57 3,53 5 Rata solvabilităŃii patrimoniale Sp 0,73 0,88

Rata lichidităŃii generale compară ansamblul activelor circulante cu ansamblul datoriilor pe

termen scurt. Ea înregistrează valori supraunitare, astfel încât să reprezinte o situaŃie pozitivă pentru întreprindere.

Valoarea ratei este mai mare decât 1 pentru toată perioada analizată. Acest rezultat este pozitiv pentru întreprindere, ceea ce semnifică faptul că societatea îşi poate acoperi integral datoriile pe termen scurt pe seama activelor circulante. În ultimul an de analiză se observă o uşoară scădere a lichidităŃii, datorită creşterii într-un ritm mai lent a activelor circulante în comparaŃie cu datoriile pe termen scurt.

Rata lichidităŃii reduse: Nivelul indicatorului se încadrează între 2,00-2,80 şi reflectă o buna capacitate de plată, deci un risc redus. Lichiditatea redusă prezintă un nivel asiguratoriu, certificând faptul că societatea este capabilă să-şi acopere datoriile pe termen scurt pe seama creanŃelor şi disponibilităŃilor băneşti. În anul curent rata lichidităŃii curente scade deoarece ritmul de creştere a datoriilor pe termen scurt devansează ritmul de creştere a creanŃelor şi disponibilităŃilor.

Rata lichidităŃii la vedere exprimă capacitatea firmei de a-şi onora datoriile pe termen scurt din disponibilităŃi băneşti şi investiŃii financiare pe termen scurt. În ambele perioade valoarea indicatorului se încadrează în limitele normale.

Rata solvabilităŃii generale: Pe toata perioada analizată nivelul solvabilităŃii generale este peste limita normală.

Rata solvabilităŃii patrimoniale: Pe toata perioada analizată nivelul solvabilităŃii patrimoniale este peste limita normală, în această perspectivă fiind evidenŃiat un risc financiar minim.

Test de autoevaluare – ScrieŃi răspunsurile în spaŃiile libere din chenar

T6-2. Analiza echilibrului financiar pe baza ratelor se poate face cu următoarele rate: 1. rata lichidităŃii generale 2. rata globală de îndatorare 3. rata autonomiei financiare 4. rata solvabilităŃii generale 5. rata de autofinanŃare a activelor

AlegeŃi varianta corectă: a) 1+2+3+5 b) 2+3+5 c) 2+4+5 d) 3+5

6.3. Analiza echilibrului financiar

Principalele rate financiare utilizate în analiza echilibrului financiar sunt:

Page 84: Analiza economico financiara 2 curs

Unitatea de învăŃare 6 ANALIZA CORELAłIEI DINTRE CREANłE ŞI OBLIGAłII …

84

A. Ratele de îndatorare (patrimoniale)

a) Rata de îndatorare a capitalului propriu (RIKp):

propriuCapital

lungtermenpedatoriiTotalRIkpr =

b) Rata globală de îndatorare (RIg):

activeTotal

datoriiTotalRIg =

B. Rate bazate pe cash-flow

a) Rata de acoperire a datoriilor financiare totale ( DFT

lCFR /exp

):

DFT

lCFDFT

lCFRexp

/exp

=

unde: lexpCF = cash-flow din activitatea de exploatare DFT = datorii financiare totale.

b) Rata de acoperire a dobânzii ( Dob

lCFR /exp

)

pDob

pp

pDoblCF

DoblCFR

Imexp/

exp

++=

unde: lexpCF = cash-flow din activitatea de exploatare

pDob =dobânda plătită

ppIm =impozitul pe profit plătit.

c) Rata de acoperire a datoriilor financiare curente ( DFC

lCFR /exp

)

DFC

pDivlCF

DFClCFR

−=

exp/

exp

unde: lexpCF = cash-flow din activitatea de exploatare

pDiv = dividende plătite

DFC = datorii financiare curente. d) Rata cash-flow operaŃional (

lCFRexp

)

Page 85: Analiza economico financiara 2 curs

Unitatea de învăŃare 6 ANALIZA CORELAłIEI DINTRE CREANłE ŞI OBLIGAłII …

85

DC

lCF

lCFRexp

exp=

unde: lexpCF = cash-flow din activitatea de exploatare DC = datorii curente totale.

e) Rata de finanŃare a activelor imobilizate ( Im/exp ANlCFR )

Im

expIm/exp AN

lCFANlCFR =

unde: lexpCF = cash-flow din activitatea de exploatare

ANIm = achiziŃii nete de active imobilizate. f) Gradul de adecvare a cash-flow (

CFAR )

MaRp

ANp

pp

DobEBITDA

CFAR

ImIm −−−=

unde: lexpCF = cash-flow din activitatea de exploatare

pDob =dobânda plătită

ppIm =impozitul pe profit plătit.

ANIm = achiziŃii nete de imobilizări MaRp = media anuală a rambursărilor planificate pentru următorii cinci ani. Intepretarea acestor indicatori trebuie să fie făcută cu prudenŃă, luând în considerare nivelul

mediu al ratelor înregistrate de firmele concurente, respectiv valorile medii la nivelul industriei respective.

C. Alte rate de echilibru economico-financiar a) Rata de autofinanŃare a activelor

100×=totaleActive

propriuCapitalRfa

b) Rata de finanŃare a imobilizărilor prin capital propriu

100×=eimobilizatActive

propriuCapitalRfi

c) Rata autonomiei financiare

100×=permanentCapital

propriuCapitalRaf

Page 86: Analiza economico financiara 2 curs

Unitatea de învăŃare 6 ANALIZA CORELAłIEI DINTRE CREANłE ŞI OBLIGAłII …

86

Test de autoevaluare – ScrieŃi răspunsurile în spaŃiile libere din chenar

T6-3. Analiza echilibrului financiar pe baza ratelor se poate face cu următoarele rate: 1. rata lichidităŃii generale 2. rata globală de îndatorare 3. rata autonomiei financiare 4. rata solvabilităŃii generale 5. rata de autofinanŃare a activelor

AlegeŃi varianta corectă: a) 1+2+3+5 b) 2+3+5 c) 2+4+5 d) 3+5

6.4. Analiza vitezei de rotaŃie a activelor circulante

Viteza de rotaŃie a activelor circulante poate fi exprimată ca:

- număr de rotaŃii (n):

AC

CAn =

unde: AC reprezintă soldul mediu al activelor circulante;

- durată în zile (dz):

TCA

ACDz ×=

unde: T – numărul de zile al perioadei analizate.

Analiza factorială a vitezei de rotaŃie a activelor circulante se realizează pe baza modelului ca durată (în zile).

AplicaŃie privind analiza vitezei de rotaŃie a activelor circulante Tabel 6-3

-lei- Nr. crt.

Indicatori Perioada precedentă

Perioada curentă

1. Cifra de afaceri 2.430.000 2.646.000 2. Active circulante, din care: 310.500 308.700 3. - stocuri 105.000 147.700 4. - creanŃe 205.500 161.000 5. Viteza de rotaŃie (zile) 46,00 42,00

Page 87: Analiza economico financiara 2 curs

Unitatea de învăŃare 6 ANALIZA CORELAłIEI DINTRE CREANłE ŞI OBLIGAłII …

87

∆Dz = Dz1 – Dz0 = -4 zile

1. InfluenŃa modificării cifrei de afaceri:

=−=∆ 3603600

0

1

0

CA

AC

CA

ACCA -3,76 zile

2. InfluenŃa soldului mediu al activelor circulante:

=−=∆ 3603601

0

1

1

CA

AC

CA

ACCA -0,24 zile

2.1. InfluenŃei stocurilor medii ( )St :

=−=∆ 3603601

0

1

1

CA

St

CA

StSt 5,81 zile

2.2. InfluenŃei soldului mediu al creanŃelor ( )eCr :

=−=∆ 36036011

01

CA

Cr

CA

CrCr

eee -6,05 zile

Se constată o accelerare a vitezei de rotaŃie a activelor circulante, respectiv reducerea duratei unei rotaŃii cu 4 zile, ceea ce are ca efect direct o degajare de capital, care se reflectă în reducerea cheltuielilor cu dobânzile şi majorarea profitului brut. Accelerarea vitezei de rotaŃie a activelor circulante s-a datorat reducerii soldului mediu al activelor circulante comparativ cu creşterea cifrei de afaceri.

Analizând influenŃele factorilor, se constată: � creşterea cifrei de afaceri cu 8,89%, în condiŃiile menŃinerii constante a soldului mediu al

activelor circulante, determină scurtarea duratei unei rotaŃii cu 3,76 zile (accelerarea vitezei de rotaŃie);

� reducerea soldului mediu al activelor circulante cu 1% a avut ca efect accelerarea vitezei de rotaŃie, respectiv diminuarea duratei unei rotaŃii cu 0,24 zile. Această situaŃie s-a bazat în exclusivitate pe modificarea valorii soldului creanŃelor.

Rezultă că, pentru accelerarea vitezei de rotaŃie a activelor circulante, trebuie redus în continuare soldul mediu al creanŃelor, iar la nivelul celorlalte active circulante, reducerea până la limita la care nu afectează buna desfăşurare a activităŃii.

Dz

CA

AC

CR

St

Page 88: Analiza economico financiara 2 curs

Unitatea de învăŃare 6 ANALIZA CORELAłIEI DINTRE CREANłE ŞI OBLIGAłII …

88

Test de autoevaluare – ScrieŃi răspunsurile în spaŃiile libere din chenar

T6-4. Pe baza indicatorilor: Lei

Indicatori N-1 N Cifra de afaceri 40000 44000 Soldul mediu al activelor circulante 5000 5380

InfluenŃa soldului mediu al activelor circulante asupra vitezei de rotaŃie a acestora este de : a) 4 zile b) – 4 zile c) 3,10 zile d) 3,42 zile

Răspunsuri la testele de autoevaluare

Nr. test

Răspuns

T6-1. b) T6-2. b) T6-3 b) T6-4 c)

Am ajuns la sfârşitul UnităŃii de învăŃare 6. Vă recomand să faceŃi o recapitulare a principalelor subiecte prezentate în această unitate de

învăŃare şi să revizuiŃi obiectivele precizate la începutul unităŃii de învăŃare.

Bibliografia unit ăŃii de învăŃare 6 1. Işfănescu A., Robu V., Hristea A. M. Vasilescu C. Analiză economico-financiară,

http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/biblioteca1.asp?id=20; 2. Robu V., Georgescu N. Analiză economico-financiară, http://www.biblioteca-

digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=113&idb=6; 3. Robu V., Vâlceanu Gh., (2009) Analiză economico-financiară. Teste grilă, Ed. Economică,

Bucureşti; 4. Vâlceanu Gh., Robu V., Georgescu N. (2006) Analiză economico-financiară, Ed. Economică,

Bucureşti;

Page 89: Analiza economico financiara 2 curs

Unitatea de învăŃare 7 ANALIZA FLUXURILOR DE TREZORERIE A FIRMEI …

89

7. Unitatea de învăŃare 7 ANALIZA FLUXURILOR DE TREZORERIE A FIRMEI – STRUCTUR Ă, DINAMIC Ă, CALCULUL ŞI ANALIZA RATELOR FINANCIARE SPECIFICE

Obiective:

� veŃi dobândi cunoştinŃele necesare pentru evidenŃierea rolului şi modului de stabilire a fluxurilor de trezorerie;

� veŃi evalua capacitatea unei întreprinderi de a genera numerar sau echivalente de numerar.

Conform normei contabile internaŃionale IAS 7, fluxurile de trezorerie reprezintă ansamblul

intrărilor şi ieşirilor de numerar sau de echivalente de numerar. În cadrul situaŃiei fluxurilor de trezorerie, corespunzător abordării funcŃionale a activităŃilor

firmei, fluxurile sunt grupate în următoarele trei categorii: 1. Fluxuri generate de activităŃile de exploatare (operaŃionale); 2. Fluxuri generate de activităŃile de investiŃie; 3. Fluxuri generate de activităŃile de finanŃare. 1. Fluxurile de numerar generate de activităŃile de exploatare sunt aceste fluxuri de numerar

rezultate din tranzacŃii şi alte evenimente care intră în determinarea profitului net sau a pierderii nete. Astfel, există următoarele intrări şi ieşiri de numerar determinate de activităŃile operaŃionale:

� Intrări de numerar şi echivalente de numerar: - încasări în numerar din vânzarea de bunuri şi prestarea de servicii; - încasări în numerar din redevenŃe, onorarii, comisioane şi alte venituri; - încasări în numerar din restituiri ale impozitelor pe profit*.

� Ieşiri de numerar şi echivalente de numerar: - plăŃi în numerar către furnizori şi prestatorii de servicii; - plăŃi în numerar către angajaŃi şi în numele acestora; - plata în numerar a dobânzilor pentru credite*; - plăŃi privind impozite, taxe şi vărsăminte (inclusiv impozitul pe profit).

2. Fluxuri generate de activităŃile de investiŃii

Fluxurile de numerar din activitatea de investiŃii reprezintă intrări şi ieşiri determinate în special de achiziŃia şi cedarea activelor imobilizate pe termen lung. Se pot enumera următoarele tipuri de fluxuri de numerar provenite din activităŃi de investiŃii:

� Intrări de numerar şi echivalente de numerar: - încasări în numerar din vânzarea de imobilizări corporale şi necorporale; - încasări în numerar din vânzarea de instrumente de capitaluri proprii sau de creanŃă ale

altor firme; - încasări în numerar din rambursarea avansurilor şi creditelor acordate altor părŃi; - încasări din dobânzi şi dividende.

� Ieşiri de numerar şi echivalente de numerar: - plăŃi în numerar pentru achiziŃionarea de imobilizări corporale şi necorporale; - plăŃi în numerar pentru achiziŃia de instrumente de capitaluri proprii sau de creanŃă ale

altor firme; - avansuri în numerar şi împrumuturi acordate altor părŃi.

Page 90: Analiza economico financiara 2 curs

Unitatea de învăŃare 7 ANALIZA FLUXURILOR DE TREZORERIE A FIRMEI …

90

-

3. Fluxuri generate de activităŃile de finanŃare

Fluxurile de numerar provenite din activitatea de finanŃare sunt determinate de modificările intervenite în dimensiunile capitalului total al întreprinderii, precum şi ale structurii de finanŃare a acesteia. În cadrul fluxurilor de numerar generate de activităŃile de finanŃare se pot include:

� Intrări de numerar şi echivalente de numerar: - încasări în numerar provenite din emisiunea de acŃiuni sau alte instrumente de capital

propriu; - încasări în numerar provenite din emisiunea titlurilor de creanŃă, a împrumuturilor,

datoriilor neasigurate, obligaŃiunilor, ipotecilor şi a altor împrumuturi pe termen scurt sau lung.

� Ieşiri de numerar şi echivalente de numerar: - plăŃi în numerar efectuate către proprietari pentru a răscumpăra acŃiunile întreprinderii; - plăŃi în numerar ale dividendelor către acŃionari; - rambursările în numerar ale unor sume împrumutate; - plăŃile în numerar efectuate de locatar pentru reducerea obligaŃiilor aferente unui

contract de leasing financiar. Rezultanta finală a celor trei categorii de fluxuri de numerar este trezoreria netă, care poate fi

determinată astfel: A) prin metoda directă, conform căreia se operează cu încasări şi plăŃi brute în numerar

(vezi tabelul 7.1); B) prin metoda indirectă, prin care profitul net sau pierderea netă este ajustată cu efectele

tranzacŃiilor ce nu au natură monetară, amânările sau angajamentele de plăŃi sau încasări în numerar din exploatare trecute sau viitoare şi elemente de venituri şi cheltuieli asociate cu fluxurile de numerar din investiŃii sau finanŃări (vezi tabelul 7.2).

Page 91: Analiza economico financiara 2 curs

Unitatea de învăŃare 7 ANALIZA FLUXURILOR DE TREZORERIE A FIRMEI …

91

SITUAłIA FLUXURILOR DE TREZORERIE (metoda directă)

Tabel 7-1 ExerciŃiul financiar Fluxuri de numerar

precedent curent I. Fluxuri de numerar din activitatea de exploatare Încasări în numerar din vânzarea de bunuri şi prestarea de servicii Încasări în numerar din redevenŃe, onorarii, comisioane şi alte venituri

PlaŃi în numerar către furnizorii de buniri şi servicii PlăŃi în numerar către şi în numeleangajaŃilor, plăŃi efectuate de angajator în legatură cu personalul

Taxa pe valoare adăugată Alte impozite, taxe şi vărsaminte asimilate platite Numerar generat de exploatare Dobânzi platite Impozit pe profit plătit Fluxuri de numerar nete din activităŃi de exploatare II. Fluxuri de numerar din activit ăŃi de investiŃii Încasări de numerar din vânzarea de terenuri şi cladiri, instalaŃii şi echipamente, active necorporale şi alte active pe termen lung

Încasări şi plăŃi în numerar din alte activităŃi de investiŃii PlăŃi în numerar pentru achiziŃionarea de terenuri şi mijloace fixe, active necorporale şi alte active pe termen lung

Dividende încasare Dobânzi platite Fluxuri de numerar nete din activităŃi de investiŃii III. Fluxuri de numerar din activit ăŃi de finanŃare Încasări din împrumuturi pe termen lung/rambursări Încasări din împrumuturi pe termen scurt/rambursări PlăŃi pentru operaŃiunile de leasing financiar AchiziŃionare de acŃiuni Dividende plătite Fluxuri de numerar nete din activităŃi de finanŃare Efectele variaŃiei ratei de schimb aferente numerarului şi echivalentelor de numerar

Fluxuri de numerar - TOTAL Numerar şi echivalente de numerar la începutul perioadei Numerar şi echivalente de numerar la finele perioadei

Page 92: Analiza economico financiara 2 curs

Unitatea de învăŃare 7 ANALIZA FLUXURILOR DE TREZORERIE A FIRMEI …

92

SITUAłIA FLUXURILOR DE NUMERAR (metoda indirectă)

Tabel 7-2

ExerciŃiul financiar Fluxuri de numerar precedent curent

I. Fluxuri de numerar generate de activităŃile de exploatare Rezultatul net înaintea impozitului pe profit şi a elementelor extraordinare

Ajustări privind elementele nemonetare şi alte elemente nelegate de activităŃile de exploatare a) Eliminarea veniturilor şi cheltuielilor fără incidenŃă asupra trezoreriei: + Cheltuieli cu amortizările şi provizioanele - Venituri din provizioane b) Eliminarea veniturilor şi cheltuielilor nelegate de exploatare: -Profit/+pierderi din cesiunea imobilizărilor şi plasamentelor financiare + Cheltuieli privind dobânzile -Venituri din dobânzi şi dividende -Venituri din reeluări de subvenŃii pentru investiŃii

Rezultatul din exploatare înaintea variaŃiei necesarului de fond de rulment

-VariaŃia necesarului de fond de rulment - VariaŃia stocurilor

- VariaŃia conturilor clienŃi şi altor creanŃe din exploatare +Variatia conturilor furnizori şi a altor datorii din exploatare +Variatia conturilor datorii cumulate

Încasări şi plăŃi asociate exploatării -PlăŃi privind dobânzile -PlăŃi privind impozitul pe profit

+ Fluxul net de numerar din activităŃile extraordinare (diferenŃa dintre încasări şi plăŃi din activităŃile extraordinare)

II. Fluxuri generate de activităŃile de investiŃii + Încasări în numerar din vânzarea de imobilizări corporale şi active necorporale

+ Încasări în numerar din vânzarea de instrumente de capitaluri proprii sau creanŃă ale altor firme

+ Încasări în numerar din rambursarea avansurilor şi creditelor acordate altor părŃi

+ Încasări din dobânzi şi dividende - PlăŃi în numerar pentru achiziŃionarea de imobilizări corporale şi necorporale

- PlăŃi în numerar pentru achiziŃia de instrumente de capitaluri proprii sau creanŃă ale altor firme

- Avansuri în numerar şi împrumuturi acordate altor părŃi III. Fluxuri generate de activităŃile de finanŃare +Încasări în numerar provenite din emisiunea de acŃiuni sau alte instrumente de capital propriu

+Încasări în numerar provenite din emisiunea titlurilor de creanŃă, a împrumuturilor, datoriilor neasigurate, obligaŃiunilor, ipotecilor şi a

Page 93: Analiza economico financiara 2 curs

Unitatea de învăŃare 7 ANALIZA FLUXURILOR DE TREZORERIE A FIRMEI …

93

altor împrumuturi pe termen scurt sau lung -PlăŃi în numerar efectuate către proprietari pentru a răscumpăra acŃiunile întreprinderii

-PlăŃi ale dividendelor către acŃionari -Rambursările în numerar ale unor sume împrumutate -PlăŃile în numerar efectuate de locatar pentru reducerea obligaŃiilor aferente unui contract de leasing financiar

Efectele variaŃiei ratei de schimb valutar aferente numerarului şi echivalentelor de numerar

Fluxuri totale de numerar şi echivalente de numerar (Creşterea sau descreşterea netă a numerarului şi a echivalentelor de numerar)

Numerar şi echivalente de numerar la începutul perioadei Numerar şi echivalente de numerar la sfârşitul perioadei

Datorită structurii şi metodologiei de întocmire a situaŃiei fluxurilor de trezorerie, acest

document permite utilizatorilor situaŃiilor financiare să estimeze capacitatea întreprinderii de a degaja lichidităŃi, în special din activitatea de exploatare, să previzioneze necesităŃile de lichidităŃi, precum şi să compare rezultatele întreprinderii, prin eliminarea efectelor utilizării diferitelor politici contabile (metode de amortizare a imobilizărilor, metode de evaluare a stocurilor etc.).

Referitor la ratele bazate pe cash-flow, prezentarea detaliată a acestora s-a făcut în subcapitolul 6.3. „Rate de echilibru financiar”.

Am ajuns la sfârşitul UnităŃii de învăŃare 7. Vă recomand să faceŃi o recapitulare a principalelor subiecte prezentate în această unitate de

învăŃare şi să revizuiŃi obiectivele precizate la începutul unităŃii de învăŃare.

Bibliografia unit ăŃii de învăŃare 7 1. Işfănescu A., Robu V., Hristea A. M. Vasilescu C. Analiză economico-financiară,

http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/biblioteca1.asp?id=20; 2. Robu V., Georgescu N. Analiză economico-financiară, http://www.biblioteca-

digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=113&idb=6; 3. Robu V., Vâlceanu Gh., (2009) Analiză economico-financiară. Teste grilă, Ed. Economică,

Bucureşti; 4. Vâlceanu Gh., Robu V., Georgescu N. (2006) Analiză economico-financiară, Ed. Economică,

Bucureşti;

Page 94: Analiza economico financiara 2 curs

Unitatea de învăŃare 7 ANALIZA FLUXURILOR DE TREZORERIE A FIRMEI …

94

Lucr ări de verificare

Lucrare de verificare nr. 1 1. Să se analizeze cheltuielile variabile şi fixe la 1000 lei cifră de afaceri pe baza

următoarelor informa Ńii: - lei -

Nr. crt. Indicatori Programat Realizat

1. Volumul fizic al producŃiei vândute, exprimat în: 1.1. - preŃuri medii de vânzare unitare 4.000.000 4.400.000 1.2. - costuri unitare 3.400.000 3.718.000 2. Volumul fizic efectiv al producŃiei vândute, exprimat în:

2.1. - preŃuri medii de vânzare unitare programate - 4.415.500 2.2. - costuri unitare programate - 3.762.000 3. Suma cheltuielilor fixe 1.020.800 1.144.000

2. Să se analizeze productivitatea medie anuală a muncii pe baza următoarelor informa Ńii:

- lei - Nr. crt. Indicatori Programat Realizat

1. Cifra de afaceri 6.750.240 7.020.000 2. Număr mediu de salariaŃi 82 80 3. Fondul de timp de muncă (om-ore) 160.720 156.000 4. Număr mediu de zile lucrate într-un an 245 250 5. Productivitatea medie orară a muncii recalculată - 45,50

3. Să se analizeze cheltuielile cu salariile pe baza următoarelor informa Ńii:

- lei - Nr. crt.

Indicatori Programat Realizat

1. Cifra de afaceri 6.002.100 6.310.200 2. Cheltuieli cu salariile 1.080.378 1.123.215,6 3. Numărul mediu de salariaŃi 76 78 4. Numărul mediu de ore lucrate 1.950 2.000 5. Cheltuieli medii cu salariile la 1 leu cifră de afaceri

recalculate - 0,181

4. Pe baza indicilor:

Indicele cifrei de afaceri = 106% Indicele soldului mediu al activelor circulante = 110% Indicele creditelor pe termen scurt = 108%

Rezultă:

Page 95: Analiza economico financiara 2 curs

Unitatea de învăŃare 7 ANALIZA FLUXURILOR DE TREZORERIE A FIRMEI …

95

a) creşterea cheltuielilor cu dobânzile la 1000 lei cifra de afaceri si a si a ratei medii a dobânzi;

b) reducerea cotei medii de participare a împrumuturilor la acoperirea activelor circulante si a ratei medii a dobânzi;

c) reducerea numărului de rotaŃii a activelor circulante si a cotei medii de participare a împrumuturilor la acoperirea activelor circulante;

d) reducerea cotei medii de participare, creşterea numărului mediu de zile necesare unei rotaŃii a activelor circulante si a procentului mediu al dobânzii;

e) creşterea numărului mediu de zile necesare unei rotaŃii a activelor circulante, a cifrei de afaceri si reducerea cheltuielilor cu dobânzile la 1000 lei cifra de afaceri.

5. Pe baza indicilor:

Indicele cheltuielilor cu materialele = 107% Indicele costului unitar cu materialele = 102%. Indicele cheltuielilor materiale =104%

Rezultă: a) creşterea ponderii cheltuielilor cu amortizarea în cheltuielile cu materialele şi a

preŃurilor de vânzare medii unitare; b) creşterea ponderii cheltuielilor cu materialele în cheltuielile materiale şi influenŃa

nefavorabilă a costului cu materialele unitare asupra cheltuielilor materiale la 1000 lei cifră de afaceri;

c) scăderea ponderii cheltuielilor cu amortizarea în cheltuielile materiale, creşterea volumului fizic al producŃiei vândute şi influenŃa nefavorabilă a costului cu materialele unitare asupra cheltuielilor cu materialele;

d) influenŃa nefavorabilă a costului cu materialele unitare asupra cheltuielilor cu materialele şi scăderea volumului fizic al producŃiei vândute;

e) creşterea mai rapidă a cheltuielilor materiale faŃă de creşterea costului cu materii prime, materiale şi servicii prestate de către terŃi

Page 96: Analiza economico financiara 2 curs

Unitatea de învăŃare 7 ANALIZA FLUXURILOR DE TREZORERIE A FIRMEI …

96

Lucrare de verificare nr. 2 1. Să se analizeze profitul pe salariat pe baza următoarelor informa Ńii:

- lei - Nr. crt.

Indicatori Programat Realizat

1. Cifra de afaceri 5.255.040 5.334.336 2. Cheltuieli aferente cifrei de afaceri 4.204.032 4.000.752 3. Productivitatea medie orară recalculată - 38 4. Număr mediu de salariaŃi 70 72 5. Număr mediu de ore lucrate într-un an de un salariat 1.920 1.960

2. Să se analizeze cheltuielile cu materialele la 1000 lei cifră de afaceri pe baza

următoarelor informa Ńii:

- lei - Nr. crt. Indicatori Programat Realizat

1. Cifra de afaceri 30.000 35.000 2. Cheltuieli materiale 14.000 17.000 3. Cifra de afaceri recalculată - 33.000 4. Cheltuielile cu materialele recalculate în funcŃie de cs şi p’ din

perioada precedentă - 18.200

5. Cheltuielile cu materialele recalculate în funcŃie de cs din perioada curentă şi p’ din perioada precedentă

- 18.100

6. Cm la 1000 lei CA 466,67 485,71

3. Să se analizeze cheltuielile cu amortizarea la 1000 lei cifră de afaceri pe baza

următoarelor informa Ńii::

- lei - Nr. crt. Indicatori Programat Realizat

1. Volumul fizic al producŃiei vândute exprimat în preŃuri medii de vânzare unitare

7.500.000

8.000.000

2. Valoarea de inventar a mijloacelor fixe 1.985.600 1.970.200 3. Valoarea medie a intrărilor de mijloace fixe 630.130 696.387 4. Valoarea medie a ieşirilor de mijloace fixe 115.730 106.587 5. Cota medie de amortizare (%) 10,50 12,50

4. Pe baza indicilor:

Indicele productivităŃii medii anuale a muncii = 101% Indicele productivităŃii medii zilnice a muncii = 103%

Page 97: Analiza economico financiara 2 curs

Unitatea de învăŃare 7 ANALIZA FLUXURILOR DE TREZORERIE A FIRMEI …

97

Indicele productivităŃii medii orare a muncii =105% Rezultă: a) scăderea numărului mediu de zile lucrate şi a numărului mediu de ore lucrate într-o zi; b) creşterea numărului mediu de zile lucrate şi a numărului mediu de ore lucrate într-o zi; c) diminuarea numărului mediu de zile lucrate şi o creştere a numărului mediu de ore

lucrate într-o zi; d) creşterea numărului mediu de zile lucrate şi o diminuare a numărului mediu de ore

lucrate într-o zi; e) creşterea numărului mediu de zile lucrate, a numărului mediu de ore lucrate într-o zi şi o

scădere a numărului de salariaŃi.

5. Pe baza indicilor: Indicele Capitalului propriu =109%, Indicele Activului total = 104% Indicele Datoriilor pe termen lung = 102% atunci:

Rezultă: a) Au crescut: rata autonomiei financiare, fondul de rulment, capitalul permanent şi

rata stabilităŃii financiare; b) Au crescut: rata autonomiei globale, rata autonomiei financiare şi capitalul

permanent şi s-a redus rata de îndatorare a capitalului propriu. c) Au crescut: capitalul permanent, rata activelor totale, rata autonomiei financiare şi

rata autonomiei globale şi s-a redus rata stabilităŃii financiare; d) S-a redus rata autonomiei financiare şi au crescut fondul de rulment şi necesarul de

fond de rulment; e) Au crescut rata stabilităŃii financiare şi rata autonomiei globale şi s-a redus fondul

de rulment.